VII JOCUL I POEZIA Cel ce e inut s vorbeasc despre originile ilo!

o iei grece"ti# $n corelaia lor cu strvec%iul &oc sacral co'( petiional $n 'aterie de $nelepciune# se 'i"c ne'i&locit si r $ntrerupere pe sau dincolo de li'ita dintre e)pre( sia ilo!o ico(religioas si cea poetic* +e aceea# este de pre erat s abord' de pe acu' proble'a re eritoare la natura creaiei poetice# $ntr(un anu'it sens# aceast proble' constituie te'a central a unui studiu despre leg( tura dintre &oc "i cultur* +ar# $n ti'p ce religia# "tiina# dreptul# r!boiul "i politica# $n or'ele organi!ate supe( rioare ale societii# par s piard $ncetul cu $ncetul contactele cu &ocul# pe care le aveau $n 'od evident# $ntr(o 'sur at$t de a'pl# $n stadiile ti'purii ale culturii# activitatea poetic# nscut $n s era &ocului# r'$ne 'ereu la ea acas $n aceast s er* Poiesis este o uncie ludic* Ea se des "oar $ntr(un spaiu de &oc al 'inii# $ntr(o lu'e proprie pe care "i(o creea! 'intea# o lu'e $n care lucrurile au alt c%ip dec$t $n ,viaa obi"nuit- si s$nt legate $ntre ele prin alte legturi dec$t prin cele logice* +ac ad'ite' c serio!itatea este ceea ce se poate e)pri'a corect $n ter'enii vieii obiective# atunci poe!ia nu devine niciodat serioas* Ea se a l $n acea parte a serio( !itii# $n acea parte 'ai originar# $n care $"i au locul copilul# ani'alul# slbaticul "i.vi!ionarul# adic $n do'e( niul visului# al e)ta!ului# al beiei "i al r$sului* Ca s $nelegi poe!ia# trebuie s te $nves'$ni $n su letul copilului# ca $ntr(o c'a" er'ecat# "i s ad'ii c $nelepciunea copilului este 'ai presus dec$t aceea a brbatului* /01 st natur pri'ordial a poe!iei# $neleas $nc de Vico $n ur' cu dou veacuri# se a l cel 'ai aproape de noiunea pur a &ocului/* Poesis doctrinae tanqua somnium, poe!ia este ca un vis l "tiinei2 sun o vorb pro und a lui 3rancis 4acon* $n repre!entrile 'itice ale unui popor pri'itiv cu privire la te'eiurile e)istenei# se a l# ca $nc%is din o iciu $n ger( 'ene# sensul care $"i va cuta 'ai t$r!iu ad$ncire "i e)pri'are $n or'e si cuvinte logice* 3ilologia "i teologia $ncearc s ptrund c$t 'ai ad$nc $n $nelegerea nucleului 'itic al religiei ti'purii1# $n lu'ina unitii originare dintre poe!ie# doctrina sacr# $nelepciune "i cult# $ntreaga uncie a civili!aiilor vec%i este $neleas $ntr(o or' nou* O pri' condiie pentru o ast el de $nelegere este desprinderea de concepia c o art poetic ar avea nu'ai uncie estetic sau c n(ar putea i e)plicat ori sesi!at dec$t de pe po!iii estetice# $n orice civili!aie $n lori( toare# vie# "i 'ai ales $n culturile ar%aice# poe!ia este o uncie vital# o uncie social "i liturgic* Oricare art poetic vec%e este# la un loc "i $n acela"i ti'p5 cult# divertis'ent estiv# &oc de societate# iscusin# punere la $ncercare# sarcin enig'istic# cate%is' de $nelepciune# persuasiune# 'agie# prorocire# $ntrecere* 6icieri# poate# nu se gsesc tot elul de 'otive ale vieii sacrale ar%aice grupate $n 'od at$t de &udicios ca $n c$ntul al treilea din Kalevala, epopeea popular inlande!* 4tr$nul $nelept Vin'oinen $l vr&e"te pe tinrul an aron care a $ndr!nit s(l provoace la o $ntrecere* 7ai $nt$i# ei se lupt pe tr$'ul cuno"tinelor privitoare la lucrurile ire"ti# apoi
/

C *5 Eric% Auerbac%# Giambattista Vico und die Idee der Philologie 89ia'battista Vico "i ideea de ilologie:# Homenatge a Antoni Rubio i Lluch 8O'agiu lui Antoni ;ubio i Lluc%:# 4arcelona# /0<=#/# pp* 10> "* ur'* 2 7 g$ndesc la studii precu' cel al lui ?* 4* @ristensen# sau ca cel al lui @* @erenAi# $n culegerea Apollon, tudien iiber anti!e Religim und Humanit"t 8Apolo# Btudii despre religia "i u'anis'ul antice:# Viena# /0<>* /0<

la originile a tot ceea ce e)ist# cu care prile& t$nrul I Ca%ainen are $ndr!neala s(si aroge o participare l a (susi actul creaiei* Atunci $ns# btr$nul vr&itor $l scu#unda cu a$utorul c%ntului $n p'$nt# $n 'la"tin# $n ap5 'ai $n p$n la br$u "i la subsuori# apoi p$n deasupra gur((p$n ce $n s $r"it acesta i(o gduie"te pe sora sa# Ain D A"e!at pe piatra c$ntreului<# Vin'oinen c$nt ti'p de trei ceasuri# ca s("i retrag puternicele desc$ntece si s(l de!lege de vra& pe te'erar* Eoate or'ele de co'petiie pe care le(a' 'enionat 'ai sus F $ntrecerea $n insulte# lupta cu a&utorul an aronadei# co'pararea brbailor# co'petiia $n cuno"tine cos'ogonice F s$nt reunite aici $ntr(un "uvoi de i'aginaie poetic# slbatic "i totu"i# $n acela"i ti'p# sobru* Poetul e vates, posedatul# entu!iastul# uriosul* E "tiutorul# &a'ir, cu' $l nu'esc vec%ii arabi# $n 'itologia eddic# se pretinde c %idro'elul pe care $l bei ca s devii poet ar i preparat din s$ngele lui @vasir# cel 'ai $nelept din lu'e# cruia ni'eni nu(i putea pune o $ntrebare r ca el s nu(i poat rspunde* +in vi!ionarul(poet# se de alc abia treptat igura prorocului# a preotului# a pre!ictorului# a 'istagogului# a poetului(artist# dar "i cea a ilo!o ului# a legiuitorului# a oratorului# a de'agogului# a so istului si a retorului* Poeii greci 'ai vec%i aveau cu toii o uncie puternic social* Ei vorbesc poporului lor ca educatori "i ca 'ustrtori* B$nt conductorii poporu( lui# $nainte de apariia so i"tilorG* 3igura acestui vates este repre!entat# $ntr(o serie din aetele ei# de ctre thulr, $n literatura norvegian vec%e# nu'it th(le $n anglo(sa)onH* E)e'plul cel 'ai gritor de thulr este BtarCadrI Ba)o traduce ter'enul# pe drept
< G

Vr&itorii nordici 8 ine!i "i laponi: c$ntau pe stinci $nalte# convin"i c ast el vr&ile lor vor i 'ai puternice )n*ed+* C * Jaeger# Paideia, pp* =H# /J/# 1K=# <K<* H ?* L* Vogt# tilgeschichte aer eddischen ,issensdichtung 8Istoria stilului poe!iei eddice sapieniale:# I# -er Kultredner 8Oratorul cultural:# chri#ten der .altischen Kommission /u Kiel 8Publicaiile Co'isiei 4altice din @iel:# IV# I* /01>* /0G

prin vates* 0hulr apare 'ai $nt$i ca rostitor al or(cllvir& DrMtuigice2 apoi ca interpret $n spectacolul dra'atic apoi ca sacri ica tor# apoi ca vr&itor* Uneori# pare (-Dnu'ai poet de curte# orator* 3uncia lui este redat . si prin scurm,

bu on* Verbul corespun!tor# th(l$a, M ,a recita 'aterial religios-# dar "i ,a vr&i- "i ea 'ur'ura-* 0hulr este pstrtorul tuturor cuno"tinelor 7itologice "i al $ntregii tradiii poetice* El este btr$nul telept# care cunoa"te istoria "i tradiia# o'ul care cu prile&ul aciunilor estive are cuv$ntul cel 'ai greu "i care ie pe dina ar arborii genealogici ai eroilor "i ai nobililor* 3uncia lui este $n special co'petiia $n vorbire sau $n tot elul de cuno"tine* In aceast uncie $l $ntiEni' pe Un erd din .ea1ul#* 2ann$a#nadr, despre care a' vorbit 'ai sus# luptele $n 'aterie de $nelepciune ale lui Odin cu uria"ii sau cu piticii in de acest do'eniu al thulr3u4ui* Cunoscutele poe'e anglo(sa)one ,idsid "i Hoinarul par s ie produse tipice ale unor ast el de poei curtene"ti 'ultilaterali* Eoate aceste trsturi se $ncadrea! $n 'odul cel 'ai iresc $n i'aginea poetului ar%aic# a crui uncie trebuie s i ost $n toate ti'purile conco'itent sacral "i literar* 3unctia aceasta# ie c e sacr# ie c nu este# $"i are rdcina totdeauna $ntr(o or' de &oc* Pentru a 'ai spune $nc un singur cuv$nt despre tipul vec%i ger'an "i despre vates5 nu ni se pare a i o $ndr!( neal prea 'are dorina de a(i regsi pe descendenii thulr3ului $n Evul 7ediu eudal# pe de o parte $n lutar# $n ioculator, iar pe de alt parte c%iar si $n crainici* Ace"tia din ur'# despre care a 'ai ost vorba $n treact atunci c$nd a' anali!at $ntrecerea $n insulte# au co'un cu vec%ii Kultredner partea cea 'ai i'portant a sarcinii lor* Ei s$nt pstrtorii istoriei# ai tradiiei "i ai genealogiei# oratorii la aciunile sole'ne# "i 'ai ales an aronii "i certreii o iciali* Poe!ia# $n uncia ei originar# de actor al culturii ti'purii# se na"te $n &oc "i ca &oc* Este un &oc sacru# dar# $n sacralitatea lui# acest &oc r'$ne totu"i r $ncetare la %otarul veseliei# al glu'ei "i al divertis'entului* +espre o satis acere con"tient a nevoii de ru'usee nu este $nc# /0H 'ult vre'e# vorba* Aceast nevoie !ace $nc%is# nea noscut# $n trirea actului sacru# care devine cuv$rit N or' poetic "i este resi'it ca oper 'iraculoas betie# ca e)ta!* +ar nu nu'ai at$t# pentru c activitate poetic $n'ugure"te $n acela"i ti'p "i $ntr(un &oc de soci etate# vesel "i antrenant# "i $ntr(o $ntrecere# violent $ns u* leit# $ntre grupurile co'unitii ar%aice* Pentru $ncolirea e)presiei poetice# nu a e)istat o 'ai bun pepinier ca apropierea dintre se)e# serbat $n or'e pline de voio"ie# la srbtorile pri'verii sau $n alte 'o'ente sole'ne ale tribului* Acest din ur' aspect F poe!ia ca or'# decantat $n cuv$nt# a &ocului# ve"nic repetat# al atraciei "i al res( pingerii dintre lci "i ete# $n cadrul e'ulaiei ba!ate pe raiunea glu'ea "i pe virtuo!itate F este# r $ndoial# $n sine# la el de originar ca "i uncia sacral a artei poetice* Un bogat 'aterial privitor la o poe!ie social(agonal# care poate i considerat ca a&uns la un 'are grad de ra ina'ent "i care se 'ai $n'neste $nc# $n e ectul ei pro(priu(!is# ca &oc cultural# a ost adus de ctre +e Josselin de Jong din cercetarea pe care a $ntreprins( o $n insulele 4uru "i 4abar din ar%ipelagul Indiilor Orientale=* 7ulu'it bunvoinei autorului# s$nt $n 'sur s aduc la cuno"tin aici c$teva puncte din studiul su# $nc nepublicat>* Locuitorii din ;ana 8partea de 'i&loc a insulei 4uru: cunosc un c$nt estiv alternat# nu'it inga #u!a* A"e!ai at(n a# brbaii "i e'eile $"i c$nt unii altora# aco'paniai de tob# c$ntece pe care ie c le i'provi!ea!# ie c pur si si'plu le reproduc* Be deosebesc nu 'ai puin de cinci genuri de ast el de inga #u!a* C$n(tecul se ba!ea! totdeauna pe alternarea dintre stro "i contrastro # atac "i contraatac# $ntrebare si rspuns# provocare "i contraprovocare* Uneori# or'a se apropie
=

Indiile 67lande/e8 7rientale5 nu'ele vec%i al ar%ipelagului care# $n /0GH# "i(a procla'at independena sub denu'irea de Indone/ia )n*t*+* 9 Pre!entat# $n or' de con erin# de pro * +e Josselin de Jong la Acade'ia ;egal Olande! de tiine# secia Literar# la /1 iunie /0<H# sub titlul Poe/ie :st3Indone/ian"*

/0=
a unei g%icitori* 9enul cel 'ai i'portant se nu( . inga #u!a de precedare si ur'are-# la care toate --M le $ncep cu cuvintele ,se ur'ea! unii pe alii# se Htr O resc unii pe alii-# ca $ntr(un &oc de copii* 7i&locul ic or'al este asonanta# care leag te!a de antite!# POe repetarea aceluia"i cuv$nt sau prin sc%i'barea cuvin( ;<0r 7o'entul poetic este alu!ia# atacul# sub$nelesul# e ui de cuvinte# sau si &ocul de sunete# $n care $nelesul P poate pierde cu totul* Aceast poe!ie nu se poate descrie dec$t $n ter'eni ludici* Ea se supune unui ra i( at siste' de reguli pro!odice* Coninutul ei $l constituie declaraiile de dragoste sau leciile de $nelepciune de via# rutile "i ironia* Cu toate c $i st la dispo!iie un $ntreg repertoriu de stro e inga #u!a, i'provi!aia 'ai &oac un rol i'portant* Cupletele e)istente s$nt $'buntite prin adugiri reu"ite sau prin variante* Virtuo!itile s$nt e)tre' de apreciate# iar parante!ele nu lipsesc* Benti'entul "i e ectul produse de e)e'plele co'unicate $n traducere a'intesc de pantun3ul 'alaie!# de care literatura burue! nu este cu totul independent# dar "i de or'a oarte

deprtat a te7(ului &apone!* Pe l$ng inga #u!a propriu(!is# $n ;ana se 'ai cunosc "i alte or'e de poe!ie# ba!ate pe acela"i principiu or'al# ca de pild oarte a'nunitele sc%i'buri de idei# dup sc%e'a ,precedare(si(ur'are-# $ntre clanul 'iresei "i cel al 'irelui# $n ti'pul sc%i'bului cere'onial de daruri# e ectuat cu prile&ul cstoriei* +e Josselin de Jong a gsit o poe!ie cu totul di erit $n insula ?etan din grupul 4abar al insulelor din sud(est* Aici# ave' de(a ace e)clusiv cu i'provi!aii* Populaia babare! c$nt 'ult 'ai 'ult dec$t cea burue!# at$t $n co'un# c$t "i individual# "i 'ai ales la lucru* Absorbii# $n coroanele cocotierilor# de activitile necesare pentru colectarea sucului de pal'ier# brbaii c$nt ie c$ntece triste# t$nguitoare# ie c$ntece satirice pe sea'a vreunui tovar" de 'unc de pe un cocotier vecin* Uneori# aceste c$ntece se pre ac $ntr(un $nver"unat duel c$ntat# care pe vre'uri ducea de obicei la cri'e* Eoate c$ntecele s$nt /0>

alctuite aici din c$te dou versuri# care se deosebesc ca ,trunc%i- si ,coroan- sau ,v$r -# dar din care sc%e'a $ntrebareFrspuns nu 'ai reiese prea clar# sau c%iar deloc* Caracteristic pentru poe/ia din 4abar este aptul c aici e ectul este cutat 'ult 'ai 'ult $n variaia ludic a 'elodiilor dec$t $n &ocul cu se'ni icaiile cuvintelor sau cu sunetele vorbirii* Pantun3ul 'alaie!# poe/ia de patru versuri cu ri' $ncruci"at# $n care pri'ele dou versuri evoc o i'agine sau constat un apt# iar ulti'ele dou conin o alu!ie oarte deprtat# pre!int tot elul de trsturi inerente unui &oc de inteligen* Cuv$ntul pantun $nsea'n p$n $n secolul al QVI(lea# de regul# ,'eta orsau ,proverb-# "i abia $n a doua instan ,catren-* Versul inal se nu'e"te $n &avane! d$a1ab, adic rspuns# soluie* A ost a"adar# $n 'od evident# o proble' dat $n cadrul unui &oc# $nainte de a deveni o or' poetic tipi!at* 7ie!ul soluiei se a l $ntr(o alu!ie reali!at printr(o sugestie sonor ri'atJ# $nrudit $ndeaproape este r $ndoial or'a poetic &apone! nu'it de obicei hai!ai, $n iposta!a ei actual o poe!ioar de trei versuri# av$nd succesiv cinci# "apte "i cinci silabe# "i care evoc $n general nu'ai o singur i'presie# delicat# produs de o licrire din viaa plantelor# din viaa ani'alelor# din natur sau din viaa oa'enilor# uneori cu un su lu de 'elancolie sau de nostalgie liric# alteori cu o nuan de u'or din cel 'ai in* Iat c$teva e)e'ple5
Vai, ce g%lceav" %n su#letu3mi= Piard"3se3n #ream"tul s"lciei* Kimonouri la soare* Ah, m%necu>a copilului mort=
J

C *5 Loesein +&a&adiningEat# -e magische achtergrond van den 2aleischen pantoen 83undalul 'agic al pantunului 'alaie!:# 4atavia 8a!i5 +&aCarta:# /0<<I id* Pr!AlusCi# ?ournal asiatique 8;evista asiatic:# /01G# t 1KH# p* /K/*

La origine# hai!ai trebuie s i ost un &oc de ri'e $nlnuite# cu care unul $ncepea# iar cellalt era obligat s continue0* O or' caracteristic de poe!ie ludic se gse"te $% 'odalitatea tradiional de recitare a epopeii inlande!e Kalevala5 doi c$ntrei# a"e!ai a(n a pe o banc "i i(n$ndu(se unul pe altul de rn$ini# se iau la $ntrecere $n recitarea stro elor# tot cltin$ndu(se spre a "i spre spate* Un obicei si'ilar este descris si $n vec%ea saga norvegian/K* Poe!ia ca &oc social "i cu o intenie care nu poate i considerat de el sau aproape de el a i cea a producerii con"tiente de ru'usee se gse"te pretutindeni "i $n nu'eroase or'e* Ele'entul co'petiional lipse"te arareori* El do'in c$ntul alternat# poe'ul de lupt# turnirul poetic# pe de o parte# iar# pe de alt parte# i'provi!aia ca sarcin trasat $n vederea eliberrii de o npast oarecare* E evident aptul c acest din ur' 'otiv se a l oarte aproape de enig'a s in)ului# despre care a ost vorba 'ai sus* Eoate aceste or'e se gsesc bogat de!voltate $n Asia oriental* 9ranet a dat# $n interpretarea "i reconstituirea sa at$t de in si de ingenioas a te)telor c%ine!e"ti vec%i# nu'eroase e)e'ple de coruri alternate# alctuite din stro e cu $ntrebri si rspunsuri# cu care lcii "i etele serbau $n C%ina vec%e srbtorile anoti'purilor* +in datinile practicate "i a!i $n Ana'# 6guAen Van LuAen a ost $n 'sur s e)trag "i s note!e ase'enea e)e'ple $n lucrarea sa# 'enionat de noi 'ai sus $n alt conte)t* Uneori# argu'entaia poetic# de!voltat $n vederea dob$ndirii dragostei# este cldit acolo pe un "ir de proverbe# care susin apoi de'onstraia# ca totat$tea dove!i de netgduit* Absolut aceea"i or' F o argu'entaie# $n care iece stro se $nc%eie cu un
D Hai!ai de .asho ei de @es disdples 8LaiCaiul lui 4aso "i al ucenicilor lui:# trad* de @* 7auo R Bteinilber(Oberlin# Paris#
D(M <=*
/K

C *5 ?* L* Vogt# -er Kultredner 8Oratorul cultual:# p* /==*

/0J /00 proverb F este u!ual $n a"a(nu'itele debats din 3rana secolului al QV(lea* +ac pune' acu' deoparte pledoariile estive de dragoste# a"a cu' le $nt$lni' $n or' poetic $n literatura c%ine! "i $n viaa poporului ana'it# iar de cealalt parte $ntrecerile $n insulte "i $n ludro"enie ale vec%ilor

arabi# nu'ite mo#a!hara si mon"#ara, ca "i rutcioasa "i calo'nioasa lupt cu a&utorul tobelor# care la esc%i'o"i a $nlocuit procesul &udiciar# devine li'pede aptul c din aceea"i serie ace parte "i la cour d'amour curteneasc din epoca trubadurilor* +up ce o te! vec%e# care voise s derive!e si s e)plice $ns"i poe!ia trubadurilor din "i prin practica unor ast el de curi ale iubirii# a ost pe drept cuv$nt abandonat# a persistat $n ilologia ro'anic o proble' controversat5 dac aceste cours d'amour au ost $ntr(adevr la 'od# sau dac nu trebuie considerate 'ai cur$nd ca o iciune literar* 7uli au $nclinat ctre aceast din ur' concepie# dar au $'pins(o r $ndoial prea departe//* Curtea de dragoste# ca &oc &uridic poetic# desigur cu o anu'it valabilitate practic# se $ncadrea! la el de bine $n 'oravurile teritoriului care inea de langue d'oc, $n secolul al QL(lea# ca si $n cele din E)tre'ul Orient "i din E)tre'ul 6ord* $ntreaga s er este# $n toate aceste ca!uri# identic* Ea se re er totdeauna la tratarea pole'ico(ca!uistic a proble'elor a'oroase $ntr(o or' ludic* Esc%i'o"ii# tot a"a# bteau tobele de cele 'ai 'ulte ori pentru c%estiuni legate de e'ei* +ile'ele dragostei si cate%is'ul dragostei alctuiesc obiectul# iar scopul este pstrarea unei reputaii care $nsea'n onoarea $ns"i* Be i'it procesul &udiciar c$t 'ai idel cu putin# cu a&utorul unei argu'entaii ba!ate pe analogie "i pe precedent* +in genul poe!iei trubadurilor# cas3tiamen 8S 'ustrarea:# ten/ane 8S discuia $n contradictoriu:#
//

Cartea lui 7elric% V* ;osenberg# :leanor o#Aquitaine, Aueen o#the 0roubadours and o#the Bourts o# Lave 8Eleonora de ATuita'a# regina trubadurilor "i a curilor de dragoste:# Londra# /0<># care susine realitatea acestui obicei# este# din pcate# lipsit de o prelucrare "tiini ic a subiectului* 200

partimen 8S c$ntul alternat:# $oc pCrtiiD2 8S &ocul $ntrebrilor si rspunsurilor: se a l $n cea 'ai str$ns legtur cu pledoaria a'oroas* La originea tuturor acestor or'e# lu se a l nici procesul &udiciar propriu(!is# nici n!uina poetic liber# nici &ocul de societate pur "i si'plu# ci strvec%ea $ntrecere pentru onoare $n c%estiunile a'oroase# $n lu'ina culturii &ucate pe ba! agonal# trebuie v!ute "i celelalte or'e ale &ocului poetic* Cineva este pus $n aa sarcinii de a se elibera# printr(o poe!ie i'provi!at# dintr(p 'are $ncurctur* 6ici aici nu se pu le proble'a dac o ast el de practic a $nsoit vreodat viaa pro!aic# de toate !ilele# $ntr(o epoc sau alta* I'portant este aptul c $n acest 'otiv ludic# care nu se poate deosebi de g%icitoarea de supravieuire "i care $n o ld este identic cu &ocul de ga&uri# 'intea o'eneasc a v!ut totdeauna o e)presie a luptei pentru via# "i c aceast uncie a poe!iei# c$tusi de puin $ndreptat $n 'od con"tient spre producerea de ru'usee# "i(a gsit $ntr(il n ase'enea &oc un rodnic teren de cultur# destinat prin e)celen des "urrii artei poetice* +' aici 'ai $nt$i U/. e)e'plu din s era a'oroas* Elevii unui anu'e dr* EUn# $n dru' spre "coal# treceau $ntotdeauna prin aa casei unei ete care locuia l$ng pro esor* +e c$te ori treceau2 spuneau5 ,E"ti vrednic de dragoste# e"ti cu adevrat o co'oar*3oarte suprat# ata i(a a"teptat $ntr(o !i "i 4erE spus5 ,+a# ' iubii# oarte bine# dar a' s v spun o ra!I pe acela dintre voi care $'i va putea rspunde cu o ra! corespun!toare $l voi iubi# alt'interi vei trece prin aa u"ii 'ele acoperii de ru"ine*- Le(a spus ra!a(6ici unul dintre elevi n(a "tiut s rspund# $n !ilele ur'toare# au ost nevoii s se duc spre locuina $nvtorului lor c$nd un ocol* Iat deci o sva(amvara epiM sau o peire a 4run%ildei $n or'a unei idile rurale Ana'/<*
/1 /<

3or'a de ba! a cuv$ntului engle! $eopard(* 6guAen# loc* cit*, p* /</* 1K/

@%an%(+u# din dinastia ErUn# a ost de'is din na unei gre"eli grave# "i s(a cut v$n!tor de crbun C%i Lin%* $'pratul# re ugiat $n acel inut $n ti'pul r!boi# l(a $nt$lnit pe vec%iul su 'andarin* I(a porun s co'pun o poe!ie despre ,v$n!area de crbu D- @%an%(+u i(a recitat o ast el de poe!ie# $'pratul# 'ise i(a restituit toate titlurile/G* $n $ntregul E)tre' Orient# a i'provi!a poe!ii $n Be inte paralele era un talent aproape indispensabil* ;e!ultatul avorabil al unei solii ana'ite la curtea de la PeCin depindea uneori de talentul de i'provi!ator al conductorului soliei# $n orice clip# trebuia s ie pregtit pentru interogatoriile si pentru 'iile de ci'ilituri pe care i le i'puneau $'pratul sau 'andarinii lui/H* A"adar diplo'aie $n or' ludic* Un $ntreg "ir de cuno"tine utile s$nt puse $n aa brbatului $n aceast or' de interogatoriu 8$ntrebri si rspunsuri: $n versuri* O at a spus da* Vor desc%ide $'preun o prvlie* E$nrul o roag s(i enu'ere toate 'edica'entele* Ur'ea! un po'elnic al $ntregii ar('acopei* Be recit $n acela"i 'od arit'etica# 'erceolo(gia# olosirea calendarului $n agricultur* Alt dat# $ndrgostiii se $ncearc unul pe altul cu g%icitori obi"nuite# de inteligen# sau re eritoare la cunoa"terea literaturii* B(a 'enionat 'ai sus c or'a ,cate%is'- se leag direct de &ocul de(a g%icitul# $n apt# acesta e ca!ul si cu or'a ,e)a'en-# care $n societatea E)tre'ului Orient a ocupat totdeauna un loc at$t de e)traordinar de i'portant* In civili!aiile 'ai $naintate# se 'ai pstrea! $nc 'ult vre'e situaia ar%aic $n care or'a poetic# oarte departe de a i conceput ca o si'pl satis acere a unei nevoi estetice# serve"te pentru a e)pri'a tot ce este i'( portant sau vital $n viaa ob"tei* Pretutindeni# or'a poetic preced pro!a literar* Ceea ce e s $nt sau sole'n se /G Ibid*, p* /<1* /H Ibid*, p* /<G* 1K1 (n versuri* 6u nu'ai i'nurile sau a oris'ele# rKste" tateie a'nunite s$nt construite dup sc%e'a dar "/ VV MM stro ic u!ual# ca de pild 'anualele indie('etIlC%i sutra @i sastra, precu' "i produsele 'ai vec%i ne v*(&Aitei

grece"ti5 E'pedocle $"i toarn ilo!o ia $n al= - poetic# iar Lucreiu $l 'ai ur'ea! $nc pe aceea"i i 7otivarea or'ei i)e a aproape $ntregii $nvturi C<tice nu trebuie cutat dec$t parte $n raiunile de utili(<// anu'e c o ob"te r cri $"i pstrea! ast el 'ai / snDe $n 'e'orie te)tele* Principalul este c viaa $ns"i# s spune' a"a# $n a!a ar%aic a culturii# 'ai are o alctuire 'etric "i stro ic* Poe!ia continu s ie acolo 'o( dul iresc de e)pri'are# de $ndat ce se re er la lucruri superioare# $n Japonia# p$n la revoluia din /J=J# partea principal a docu'entelor de stat i'portante se 'ai redacta $nc $n or' poetic* Istoria dreptului a acordat o atenie deosebit ur'elor a"a(nu'itei -ichtung im RechtDF, $nt$lnit pe teritoriu ger'anic* Este $ndeob"te cunoscut pasa&ul din dreptul ri!on vec%i/># unde o prevedere privitoare la condiiile de $ndeplinit pentru vUn!area 'o"tenirii unui or an trece brusc la aliteraii lirice5 ,A doua condiie este5 dac anul se scu'pe"te# "i oa'ea ierbinte b$ntuie prin ar# "i copilul este a'eninat s 'oar de oa'e# atunci 'a'a trebuie s scoat la 'e!at si s v$nd 'o"tenirea copilului ei# "i s(i cu'pere copilului ei o vac "i gr$%e- etc* F ,A treia condiie este5 dac pruncul este cu totul despuiat "i r cas# "i ceaa $ntunecoas "i iarna riguroas se apropie# atunci iecare se retrage $n curtea "i an casa lui# "i $n adposturi clduroase# iar ani'alul slbatic caut scorbura copacului "i adpostul de la 'unte# unde s("i poat eri trupul* Atunci# copilul 'inor se vait "i ip# "i("i pl$nge 'dularele goale "i lipsa de acoperi"# "i pe tatl lui# care ar i trebuit s(l apere de oa'e "i de rigul ceos al iernii# "i
/= />

Poe!ia $n drept )germ*+ )n*t*+* -e Vierent1intig Landrechten 8Cele dou!eci "i patru de cutu'e:# ed* ;ic%t%o en# Griesische Rechtsquellen 8I!voare &uridice ri!one:# pp* G1 "*ur'*

1K< care !ace $nc%is cu patru cuie "i acoperit $ntr(un loc at$ de ad$nc si de $ntunecos sub ste&ari "i sub p'$nt*+up prerea 'ea# aici nu ave' de(a ace cu o $n ru 'useare intenionat a te)tului $n ur'a unui i'bold ludic# ci cu aptul c $ns"i or'ularea &uridic se 'ai a la $n s era spiritual elevat# $n care or'a poetic era 'i&locul de e)pri'are iresc* Eoc'ai prin evadarea $n poe!ie# acest e)e'plu ri!on este deosebit de rapant# si pare 'ai gritor c%iar# $ntr(un anu'it sens# dec$t or'ula de $'pcare a vec%ilor islande!i )0r(ggttamCl+, care# e)clusiv $n stro e aliterante# constat restabilirea pcii# relatea! plata a'en!ii# inter!ice cu cea 'ai 'are str"nicie orice nou con lict# si apoi# cu declaraia c cel ce va $nclca pacea va i pretutindeni lipsit de pace# ace o digresiune# alctuit dintr(un "ir de i'agini 'enite s $ntreasc acest ,pretutindeni- p$n $n cele 'ai deprtate deprtri5
P%n" unde oamenii v%nea/" lupii, cre@tinii se duc la biseric", paginii aduc $ert#e %n sanctuar, #ocul %@i %nal>" #l"c"rile, c%mpul %nver/e@te, copilul %@i cheam" mama, mama %@i hr"ne@te copilul, oamenii %@i p"/esc #ocul din vatr", corabia plute@te, scuturile sclipesc, soarele luminea/", /"pada cade, bradul cre@te, @oimul /boar" toat" /iua de prim"var", %n ambele aripi purt%nd v%nt /drav"n, cerul se %nal>", mla@tina este cultivat",

1KG
v%ntul @uier", apa curge c"tre mare, ar3gatii seam"n" gr%u*

Pste evident c aici ave' de(a ace cu o prelucrare rterarU a unui anu'it ca! &uridicI e greu de presupus c !ia a putut servi vreodat ca docu'ent cu valabili( D te practic* Eotu"i# ea ne deplasea! pro'pt $n acea s e( a unitii pri'itive dintre poe!ie "i sentina sacr# $n care apare $n acest conte)t*

Eot ce este poe!ie se de!volt $n &oc5 &ocul sacru al adorrii lui +u'ne!eu# &ocul estiv al peitului# &ocul belicos al $ntrecerii# $nsoit de an aronad# de $n&urturi "i de ironie# &ocul de inteligen "i de $nde'$nare* $n ce 'sur calitatea ludic a poe!iei se pstrea! cu prile&ul de!voltrii "i di erenierii civili!aieiW 7itul# $n orice or' ar i el trans'is# r'$ne tot ti'pul poe!ie* El ne d# $n %ain poetic "i cu 'i&loacele i'aginaiei# relatarea unor lucruri pe care ni le $nc%ipui' ca petrecute* 7itul poate i plin de t$lcul cel 'ai pro und si 'ai sacru* i e)pri'# poate# corelaii care nu pot i niciodat circu'scrise $n 'od raional# $n po ida acestui caracter sacru "i 'istic# propriu 'itului $n a!a de cultur creia $i corespunde# deci cu deplina recunoa"tere a sinceritii absolute cu care a ost acceptat# r'$ne $ngduit $ntrebarea dac un 'it poate i considerat vreodat ca absolut serios* 7itul e serios $n 'sura $n care poe!ia poate i serioas* Prin tot ce dep"e"te %otarele &udecii precu'pnitor logice# atit poe!ia# c$t "i 'itul se 'i"c $n do'eniul &ocului* +ar asta nu $nsea'n5 $ntr(un do'eniu in erior* E oarte posibil ca 'itul s se ridice# &uc$ndu(se# p$n la cul'i unde raiunea nu(l 'ai poate ur'ri* Lotarul dintre posibilul i'aginabil "i s era i'posibilului e trasat treptat de 'intea o'eneasc abia o dat cu progresul civili!aiei* Pentru o'ul slbatic# cu or$n(duirea lui logic li'itat a lu'ii# totul 'ai este de apt posibil* 7itul# cu absurditile "i enor'itile lui# cu ne'surata lui e)agerare "i con u!ie de raporturi# cu nep( 1KH stoarele lui inconsecvene "i variaii ludice# $nc nu(l st$n(&ene"te ca un lucru i'posibil* Eotu"i# a' putea s ne $ntreb' dac nu cu'va si pentru slbatic nu se leag de la bun $nceput# de credina $n cele 'ai s inte 'iruri ale sale# un anu'it ele'ent de vi!iune u'oristic* 7itul i!vor"te o dat cu poe!ia $n s era &ocului# iar religia slbaticului se a l# ca "i $ntreaga lui via# 'ai 'ult de &u'tate $n acea s er* +e $ndat ce 'itul a devenit literatur# adic de $ndat ce este purtat# $ntr(o or' i) trans'is prin tradiie# printr(o cultur care $ntre ti'p s(a desprins din s era i'aginaiei slbaticului# el a&unge s ie subordonat dis( tinciei dintre serio!itate "i &oc* E sacru# deci trebuie s ie serios* +ar 'ai vorbe"te tot li'ba slbaticului# adic o li'b care e)pri' repre!entri de i'agini# lipsite $nc de un recipient $n 'sur s cuprind antino'ia &oc( serio!itate* B$nte' din 'o"i(str'o"i at$t de a'iliari!ai cu $nc%ipuirile 'itologiei grece"ti "i at$t de dispu"i s le acord' ad'iraia noastr ro'antic# alturi de cea acordat Eddelor# $nc$t s$nte' $n general $nclinai s trece' cu vederea c$t de or'idabil de barbare s$nt a'$ndou* Abia contactul cu 'aterialul 'itic indian vec%i# care ne este 'ai puin aproape de ini'# "i cu i'petuoasa antas'agorie pe care etnologii# dup ce au adunat(o din toate colurile lu'ii# o ac s ni se $nvl'"easc prin aa oc%ilor# ne duce la convingerea c# privite $ndeaproape# $nc%ipuirile 'itologiei grece"ti sau ger'anice vec%i# din punctul de vedere al calitii logice "i estetice# ca s nu 'ai vorbi' de cea etic# nu se deosebesc deloc sau aproape deloc de ante!ia nestvilit a 'aterialului 'itic indian vec%i# a celui a rican sau a celui australian* 7surate cu unitile noastre 8ceea ce# ire"te# nu poate i ulti'ul cuv$nt:# ele s$nt la el de lipsite de stil# la el de nesrate "i la el de lipsite de gust ca "i acestea din ur'* Eoate acele aventuri ale lui Ler('es# ca "i cele ale lui Odin "i ale lui E%or nu s$nt dec$t o li'b a unor slbatici* 6u $ncape nici o $ndoial5 $nc%ipuirile 'itologice# $n perioada care le trans'ite $n or' standardi!at# nu 'ai cadrea! cu nivelul spiri( 1K= tual atins* A"a $nc$t 'itul# ca s continue s ie preuit ca ele'ent sacru al culturii# trebuie acu' ori s ie inter( pretat 'istic# ori s continue s ie cultivat nu'ai ca literatur* Pe 'sur ce ele'entul ,credin- se abate de la 'it# tonul ludic# pe care $l coninea din capul locului# rsun tot 'ai tare $n el* 6ici Lo'er nu 'ai este un cre( dincios* Eotu"i# 'itul# ca or' poetic de e)pri'are a divinului# continu s aib o uncie i'portant# $n a ara celei pur estetice# c%iar "i dup ce "i(a pierdut valoarea ca redare adecvat a lucrului $neles* At$t Aristotel# c$t "i Platon# $"i 'ai a"tern 'ie!ul cel 'ai pro und al g$ndirii lor ilo!o ice $n or' 'itic5 la Platon# gsi' 'itul su( letuluiI la Aristotel# repre!entarea dragostei lucrurilor pentru $nduio"atul creator al lu'ii* Pentru $nelegerea tonului ludic# propriu 'irului# nici o 'itologie nu vorbe"te 'ai clar dec$t cele dint$i tratate din Edda nou5 G(l#aginning "i !"lds!aparmCl* Ave' de(a ace aici cu un 'aterial 'itic devenit pe de(a(ntre(gul literatur# o literatur care# din pricina caracterului ei pg$n# a trebuit s ie repudiat o icial# dar care a r'as# cu toate acestea# la 'are cinste ca bun cultural "i a ost cultivat ca atare /J* Autorii ei au ost cre"tini# c%iar ee biserice"ti* i descriu $nt$'plrile 'itice pe un ton $n care glu'a si u'orul s$nt incontestabil pre!ente* +ar nu este tonul unui cre"tin care# $n virtutea credinei sale# se si'te 'ai presus dec$t pg$nis'ul dec!ut "i $l ia peste picior# "i 'ai putin cel al convertitului# care co'bate trecutul ca pe un $ntuneric diabolic# ci 'ai degrab un ton alctuit pe &u'tate din credin si pe &u'tate din serio!itate# a"a cu' a ost ca!ul totdeauna $n g$ndi(rea 'itic# "i care probabil c $n epoca pg$n dinainte nu avea o sonoritate cu 'ult di erit* Legtura dintre te'ele 'itologice absurde# pur ante!ie a o'ului slbatic F ca# de pild# povestirile despre Lrungnir# 9roa# AurXandil F# "i te%nica poetic de $nalt nivel este de
/J

O situaie ase'ntoare este descris de ctre +e Josselin de Jong cu privire la insula 4uru*

207

ase'enea $n concordan cu esena 'itului# care se "tie c tinde pretutindeni spre or'a de e)pri'are cea 'ai elevat* 6u'ele pri'ului tratat# G(l#aginning, adic ,prinderea lui 9Al i-# d 'ult de g$ndit* Are or'a

vec%e# cunoscut nou# a convorbirii cos'ogonice alctuite din $ntrebri "i rspunsuri* E%or are o ast el de convorbire $n sala lui Utgard(LoCi* 9* 6ecCel vorbe"te aici pe drept cuv$nt despre un &oc /0* 9angleri pune vec%ile $ntrebri sacre privitoare la ob$r"ia lucrurilor# a v$ntului# a iernii si a verii* ;spunsurile nu dau de regul ca soluie dec$t iguri 'itologice bi!are# $nceputul tratatului !Clds!a3parm"l se a l de ase'enea pe de(a(ntregul $n s era &ocului5 o ante!ie pri'itiv# lipsit de stil# despre ni"te uria"i netoti "i despre ni"te pitici ri "i vicleni# $nt$'plri grosolane "i %ilare# 'iracole# care $n cele din ur' s$nt e)plicate ca %alucinaii* O 'itologie $n ulti'ul ei stadiu# r $ndoial* +ar# dac apare insipid# absurd# voit antastic# nu are rost s e)plic' aceste trsturi ca o degenerare recent a unor concepii 'itice eroice* +i'potriv# ele ac parte de la bun $nceput# toc'ai $n lipsa lor de stil# pe de(a(ntregul din 'it* 3or'ele poe!iei s$nt nu'eroase5 or'e 'etrice# or'e stro ice# 'i&loace poetice ca ri'a "i asonanta# ca alternarea "i re renul# or'e de e)pri'are 8cea dra'atic# cea epic# cea liric:* Oric$t de variate s$nt aceste or'e# le regsi' identice $n toat lu'ea* Acela"i lucru se poate spune "i despre 'otivele poe!iei si despre co'unicarea narativ $n general* 6u'rul lor este 'are $n aparen# dar toate revin# pretutindeni "i $n toate epocile* Eoate aceste or'e "i 'otive ne s$nt at$t de a'iliare# $nc$t e)istena lor# pentru noi# ca s spune' a"a# vorbe"te de la sine# "i prea arareori cut' s a l' raiunea general care le deter'in s ie a"a "i nu alt el* ;aiunea identitii at$t de pro unde a e)presiei poetice $n toate perioadele cunoscute de noi ale societii o'ene"ti pare c trebuie cutat# $n bun
/0

0hule, QQ# 1G*

1KJ

parte# $n aptul c aceast 'ani estare a cuv$ntului creator de or' $"i are rdcina $ntr(o uncie 'ai vec%e si 'ai originar dec$t orice via cultural* Acea uncie este &ocul* B enu'er' $nc o dat ceea ce ni s(a prut a i se'nal'entele de apt ale &ocului* Jocul este o aciune care se des "oar $nluntrul unor anu'ite li'ite de loc# de ti'p "i de sens# $ntr(o ordine vi!ibil# dup reguli acceptate de bunvoie si $n a ara s erei utilitii sau necesitii 'ateriale* Btarea de spirit a &ocului este cea a distragerii "i a e)ta!ului# ie sacru# ie doar estiv# indi erent dac &ocul e consacrare sau divertis'ent* Aciunea e $nsoit de si''inte de $nlare si de $ncordare "i aduce cu sine voio"ie si destindere* Este aproape cu neputin de tgduit c din aceast s er a &ocului ac parte# $n 'od ca si iresc# toate activitile creaiei poetice5 $'prirea 'etric sau rit'ic a cuv$ntrii vorbite sau c$ntate# gsirea de ri'e sau asonante ni'erite# ascunderea $nelesului# construcia artistic a ra!ei* Cel care# $'preun cu Paul ValerA# nu'e"te poe!ia un &oc# &oc le)ical "i lingvistic# nu olose"te un trans er de se'ni icaie# ci ptrunde $n $nsu"i sensul cel 'ai pro und al cuv$ntului* Corelaia dintre poe!ie "i &oc nu se re er nu'ai la or'a e)terioar a vorbirii* Ea reiese $n 'od la el de esenial cu re erire la or'ele i'aginaiei# la 'otivele ei "i la $nve"'$ntarea lor $n e)presie* 3ie c ave' de( a ace cu i'aginaia 'itic# ie cu cea epic# dra'atic sau liric# cu legende din preistorie sau cu ro'ane conte'porane# totdeauna scopul con"tient sau incon"tient este producerea# cu a&utorul cuv$ntului# a unei $ncordri care s(l captive!e pe auditor 8sau cititor:* Eotdeauna se pune c%estiunea s se obin un e ect* i totdeauna substratul este o situaie din viaa o'eneasc sau un ca! de e'oie o'eneasc# apte s co'unice $ncordarea* Bituaiile sau ca!urile nu s$nt $ns prea nu'eroase* Luate $n $nelesul lor cel 'ai larg# ele s$nt $n cea 'ai 'are parte situaii de con lict ori de dragoste sau de a'$ndou la un loc* 1K0 Ast el# ne(a' apropiat de do'eniul pe care a' con siderat c trebuie s(l include'# ca pe un ele'ent co'ponent integrant# $n categoria H$oc<, "i anu'e de cel al e'ulaiei# $ntr(un nu'r i'ens de ca/uri, te'a central a unui dat poetic# sau literar $n general# re!id $ntr(o sarcin pe care eroul trebuie s(o $ndeplineasc# $ntr( o $ncercare prin care trebuie s treac# $ntr(o piedic pe care trebuie s(o $nlture* +enu'irea de ,erou- sau de ,protagonist- dat persoanei care acionea! $ntr(o povestire spune ea $ns"i oarte 'ult* Barcina trebuie s ie neobi"nuit de grea# $n aparen i'posibil* Ea este legat adeseori de o provocare# de un leg'$nt sau de o gduin Be vede nu'aidec$t c toate aceste 'otive ne duc $napoi direct $n do'eniul &ocului agonal* O a doua serie de te'e de $ncordare se ba!ea! pe identitatea ascuns a eroului* El nu este recunoscut drept ceea ce este# pentru c("i ascunde identitatea# sau nu "i(o cunoa"te nici el# sau $"i poate lua alt identitate# sau "i(o poate 'odi ica# $ntr(un cuv$nt# eroul poart o 'asc# apare sub o deg%i!are# duce cu el o tain* Iar"i s$nte' aproape de do'eniul vec%iului &oc sacru al iinei ascunse# care se de!vluie nu'ai iniiailor* Practicat $n co'petiie# aproape totdeauna cu scopul de a $ntrece un adversar# poe!ia ar%aic cu greu se poate deosebi de lupta strvec%e cu g%icitori 'istice sau realiste* +up cu' co'petiia enig'istic produce $nelep( ciune# tot a"a &ocul poetic na"te cuv$nrul ru'os* A'bele s$nt do'inate de un siste' de reguli de &oc care deter( 'in noiunile artistice "i si'bolurile ie sacre# ie doar poeticeI de cele 'ai 'ulte ori# "i una# "i alta* Lupta enig( 'istic "i poe!ia presupun a'$ndou un cerc de iniiai# pentru care li'ba special# vorbit acolo# este inteligibil* Valabilitatea soluiei depinde $n a'$ndou nu'ai de $ntrebarea dac respect regula &ocului* Poet

este cel care poate vorbi li'ba artistic* Li'ba poetic se deosebe"te de cea obi"nuit prin aceea c se e)pri' intenionat $n i'agini speciale# pe care nu le $nelege oricine* Orice li'b este o e)pri'are $n i'agini* Prpastia dintre e)isten "i $nelegere nu poate i trecut dec$t dac intervin 1/K -nteia i'aginaiei* 6oiunea cuplat cu cuvintele tre(A&g s rrn$n tot ti'pul neadecvat pentru curgerea lu(* &u& vieii* Cuv$ntul igurativ $nvluie lucrurile $n esie s& ie radiogra ia! cu ra!ele $nelegerii* +ar# $n ri'P ce lirnba vieMi obi"nuite# ca instru'ent practic "i de olosin general# toce"te r $ncetare caracterul plastic al oricrei e)presii "i a&unge la o autono'ie strict lo(eic $n aparen# poe!ia continu s cultive intenionat caracterul plastic al li'bii* Ceea ce ace cu i'aginile li'ba poetic este un &oc* Ea le clasea! $n serii elegante# introduce $n ele taine# a"a $nc$t lecare i'agine constituie de!legarea unei enig'e* $n civili!aia ar%aic# li'ba poetic 'ai este $nc 'i&locul de e)pri'are prin e)celen* Poe!ia $ndepline"te acolo uncii 'ai a'ple "i 'ai vitale dec$t satis acerea unor n!uine literare* Ea pre ace cultul $n cuv$nt# %otr"te anu'ite raporturi sociale# devine ve%iculul $nelepciunii# al legii "i al 'oralei* Eoate acestea le ace r s("i pre&udicie!e natura ei de &oc# deoarece $nsu"i cadrul culturii pri'are r'$ne un cerc ludic* Aciunile ei se des( "oar $n cea 'ai 'are parte $n or'a unor &ocuri de societate* C%iar si activitile utilitare se altur de pre e( rin unui conte)t ludic oarecare* +ar# pe 'sur ce civili!aia se de!volt pe plan spiritual "i 'aterial# do'eniile $n care trstura ludic nu se poate observa deloc sau aproape deloc se lrgesc pe sea'a celui $nluntrul cruia &ocul are cale liber* Civili!aia# ca un tot# devine serioas* Legea "i r!boiul# te%nica "i "tiina par s piard contactul cu &ocul* C%iar "i cultul# care odinioar avusese $n aciunea sacr un c$'p larg de e)pri'are $n or' ludic# pare s participe la acest proces* i atunci r'$ne# ca un bastion al &ocului $n loritor si nobil# arta poetic* Caracterul ludic al li'ba&ului poetic igurat este at$t de evident# $nc$t aproape c nu 'ai are nevoie s ie de'onstrat cu prea 'ulte argu'ente sau s ie ilustrat cu prea 'ulte e)e'ple* Av$nd $n vedere valoarea esenial Y. care practicarea poe!iei o are pentru cultura ar%aic# nu este de 'irare c toc'ai acolo te%nica artei poetice a a&uns la cel 'ai $nalt grad de strictee "i de ra ina'ent* 1//

Cci ave' de(a ace cu un cod de reguli de &oc &v# scris $n 'od a'nunit# $ntr(un siste' strict# cu valabil- ae obligatorie# dar cu nes $r"ite posibiliti de variai Biste'ul este pstrat "i trans'is ca o "tiin nobil* &Z& este $nt$'pltor c aceast cultivare ra inat a artei pop* tice poate i constatat conco'itent la dou popoare care# iind situate la 'are deprtare unul de altul# nu au avut contact deloc sau prea puin cu culturile 'ai bogate "i 'ai vec%i# $n 'sur s le in luene!e literatura5 Ara(bia vec%e "i Islanda ciclurilor edda si saga* Pute' negli&a aici a'nuntele privitoare la 'etric "i la pro!odie# pentru a ilustra cu un singur e)e'plu elocvent cele spuse "i anu'e cu a"a(nu'itele !enningar norvegiene vec%i* Cine spune ,g%i'pe lingual- $n loc de ,li'b- 8organul bucal:# ,pardoseala slii v$nturilor- $n loc de ,p'$nt-# ,lupul copacilor$n loc de ,v$nt- propune de iecare dat auditorilor si o 'ic g%icitoare poetic# pe care ei o re!olv tacit* Cu siguran c poetul si ca'aradul lui cunosc ase'enea 'eta ore cu sutele* Lucrurile cele 'ai i'portante# de pild aurul# au !eci de denu'iri poetice* Unul dintre tratatele Eddei noi# nu'it !Clds!aparmCl )I li'b poetic:# $n"ir nenu'rate e)presii poetice* O !enning serve"te# "i nu $n ulti' instan# ca prob privitoare la cuno"tinele 'itologice ale cuiva* 3iecare !eu are 'ultiple pseudoni'e# care cuprind c$te o alu!ie la aventurile lui# la $n i"area lui sau la $nrudirea lui cos'ic* ,Cu' $l de ini' pe Lei'dallW F $l nu'i' iul celor nou 'a'e# sau pa!nicul !eilor# sau albul Ase# sau du"'anul lui LoCi# sau cuttorul colierului !eiei 3reAa- "i 'ulte altele1K* Corelaia str$ns dintre arta poetic "i g%icitoare continu s se trde!e $n 'ulte ur'e* Ceea ce este prea li'pede contea! la sCal!i ca gre"eal te%nic* Este o cerin vec%e# care a ost $n vigoare c$ndva "i la greci# ca vorbirea poetic s ie tenebroas* La trubaduri# a cror
1K

Presupunerea c principiul pri'ar al acestor !enningar trebuie cutat $n poetic nu i'pune e)cluderea unei legturi cu eno'enele tabu* C * Alberta J* Portengen# -e 7udgermaansche dichtertaal in haar et(mologisch verband 8Li'ba poetic ger'anic vec%e $n conte)tul ei eti'ologic:# Leida# /0/H*

1/1 ( -si 'ani est# ca nici o alta# uncia de &oc de socie( asa(nu'itul trobar dus 8te)tual5 a ace poe!ii la 'o( t< Eabscons:# adic poe!ia cu sens ascuns# era $n 'are Bste# ca un 'erit deosebit* - -e aceea, orientrile lirice 'oderne# care se 'i"ca in( rionat $ntr(un do'eniu $ndeob"te inaccesibil si care ac #* D enigrni!area sensului $n cuv$nt obiectivul principal / creaiei# r'$% $ntru torul credincioase artei lor* Av$nd cerc restr$ns de cititori care le $neleg li'ba# sau cel in o CUnosc# ele or'ea! un grup de cultur $nc%is# de tip oarte vec%i* 6u 'ai r'$ne dec$t $ntrebarea dac $ntreaga cultur $ncon&urtoare poate preui "i recunoa"te $n su icient 'sur po!itia lor# spre a constitui plat or'a necesar pentru ca arta lor s("i poat e)ercita uncia vital# care este raiunea e)istenei lor*