XI CIVILIZAII I EPOCI SUB SPECIE LUDI N-a fost greu de semnalat, la apari ia tuturor formulelor ma!

ore ale "ie ii so#iale, un fa#tor ludi# e$trem de a#ti" si e$trem de rodni#% O emula ie ludi#&, fun# ion'nd #a impuls al so#iet& ii, mai "e#(i de#'t 'ns&)i 'ntreaga #ultur&, a umplut din #ele mai "e#(i timpuri "ia a )i, #a un ferment, a f&#ut s& #reas#& formele #ulturii ar(ai#e% Cultul s-a de*"oltat 'n !o#ul sa#ru% Poe*ia s-a n&s#ut 'n !o# )i a #ontinuat s& tr&ias#& din forme de !o#% +u*i#a )i dansul au fost !o# pur% 'n elep#iunea )i #unoa)terea )i-au g&sit e$presia 'n !o#uri #ompetiti"e sa#re% ,reptul a fost ne"oit s& se desprind& dintr-un !o# so#ial% -e*ol"area litigiului #u a!utorul armelor, #on"en iile "ie ii no.iliare se .a*au pe forme ludi#e% -e*ultatul n-a putut fi de#'t a#esta/ #ultura, 'n fa*ele ei originare, este !u#at&% Ea nu i*"or&)te din !o#, #a un fru#t "iu #are se desprinde de trupul-ma-m&, #i se de*"olt& n !o# )i ca !o#% ,a#& admitem a#est mod de a "edea lu#rurile 0 )i se pare #& e aproape imposi.il s& nu-l admitem 0, r&m'ne 'n pi#ioare pro.lema/ 'n #e m&sur& a"em putin a s& #onstat&m un element ludi# 'n "ia a #ultural&, pentru perioade de timp mai t'r*ii )i mai de*"oltate de#'t #ea ar(ai#&, asupra #&reia ne-am 'ndreptat pri"irea 'n prin#ipal% Nu numai o dat& am a"ut prile!ul s& ilustr&m #'te un e$emplu de fa#tor ludi# 'n #ultura mai "e#(e, #u a!utorul unei paralele din se#olul al XVIII-lea sau din *ilele noastre% 1o#mai imaginea a#estui se#ol al XVIII-lea s-a impus #on)tiin ei noastre #a plin& de elemente f&#'nd parte din sfera !o#ului, a ludi#ului% Pentru noi 'ns&, se#olul al XVIII-lea mai este, 'n#& )i a*i, #el mult un alalt&ieri% 232 4i atun#i/ s& fi pierdut noi oare toat& 'nrudirea spiritual& #u a#east& preistorie re#ent&5 1ema #&r ii de fa & du#e la 'ntre.area/ #are este #on inutul ludi# al propriei noastre epo#i, al #i"ili*a iei 'n #are tr&ie)te lumea de ast&*i5 Nu urm&rim s& fa#em ai#i un studiu pri"itor la elementul ludi# al #ulturii 'n toate epo#ile, 'nainte de a a!unge la "remea noastr&, mai urmea*& doar #'te"a #onstat&ri din istoria #'tor"a epo#i #are ne s'nt familiare, de data a#easta nu #u aten ia 'ndreptat& 'n spe#ial asupra anumitor fun# ii de #ultur&, #i 'n general asupra elementului ludi# din "ia a anumitor epo#i% Ci"ili*a ia imperiului roman merit& ai#i mai mult sau mai pu in o aten ie deose.it&, m&#ar datorit& #ontrastului ei #u #ea eleni#&% La prima "edere, so#ietatea roman& anti#& pare s& ai.& #u mult mai pu ine tr&s&turi ludi#e de#'t #ea eleni#&% Natura latinit& ii anti#e ne pare determinat& de #alit& i de so.rietate, rigiditate, g'ndire e#onomi#& )i !uridi#& pra#ti#&, fante*ie redus& si supersti ie lipsit& de stil% 6ormele rusti# nai"e 'n #are #omunitatea roman& anti#& n&*uie)te spre #onfirmarea di"in& au un i* de ogor )i de fo# de "atr&% Atmosfera #ulturii romane din "remea -epu.li#ii este 'n#& #ea a leg&turilor strimte de #lan si de tri., de #are a.ia se eli.erase% 7ri!a pentru stat p&strea*& tr&s&turile unui ser"i#iu domesti#, de "enerare a unui genius1. -epre*ent&rile religioase s'nt prea pu in #onfigurate% Personifi#area pree$istent& a fie#&rei repre*ent&ri #are o#up& "remelni# mintea, 'n aparen & o fun# ie de 'nalt& a.stra#ti"itate, este 'ntr-ade"&r mai degra.& un habitus2 primiti", foarte apropiat de o !oa#& de #opii8% Persona!e #a Abundantia, Concordia, Pietas, Pax, irtus! nu repre*int& ai#i no iuni pure, ela.orate de o g'ndire politi#& de 'nalt ni"el, #i idealurile materiale ale unei #omunit& i primiti"e, #are "rea s&-)i asigure feri#irea
9 2

7eniu "#at.$, di"initate prote#toare, geniu tutelar al #asei "n.t.$. O.i#ei "#at.$ "n.t.$. 8 V% mai sus pp% 293 )%urm% : ;el)ugul, Con#ordia, Cu#erni#ia, Pa#ea, Virtutea "#at.$ "n.t.$. 238

prin rela ii o.ie#ti"e #u for ele superioare, 'n a#est # te$t al asigur&rii sa#rale a feri#irii, numeroasele s&r.&t din #ursul anului o#up& un lo# important% Nu este 'nt<5 pl&tor #& to#mai la romani a#este datini #ultuale #on i nu& s& poarte numele de !o#uri, #uai. Pentru #& asta erau= 'n #ara#terul #u pre#&dere sa#ral al so#iet& ii roman anti#e, se afl& in#lus& #alitatea ei puterni# ludi#&, #u toat #& ai#i fa#torul ludi# se manifest& 'n #onfigur&ri m&> pu in 'nfloritoare, #olorate, "ii, de#'t 'n #ultura grea#& sau 'n #ea #(ine*&% -oma s-a 'ntins )i a de"enit un imperiu mondial Poseda mo)tenirea lumii "e#(i #are o pre#edase, mo)tenirea Egiptului )i #ea a elenismului, !um&tate din Orientul anti#% Ci"ili*a ia ei era alimentat& din a.unden & de #ultur& str&in& de tot felul% Administra ia ei pu.li#& )i dreptul ei, re eaua ei de drumuri )i arta ei militar& a!unseser& la o des&"'r)ire pe #are lumea n-o mai "&*use p'n& atun#i, iar literatura )i arta ei se altoiser& #u su##es pe tulpina gre#eas#&% 1otu)i, .a*ele a#estei #rea ii statale r&m'neau ar(ai#e% -e#unos#uta ei ra iune de e$isten & #ontinua s&-)i ai.& temelia pe solul unei o.ligati"it& i sa#rale% C'nd un a"enturier politi# tine 'n #ele din urm& 'n m'na lui 'ntreaga putere, atun#i persoana sa )i ideea puterii lui s'nt preluate pe dat& 'n sfera sa#ralului% Omul a#ela de"ine August, purt&torul for ei si esen ei di"ine, sal"atorul, restauratorul, adu#&torul de feri#ire )i de pa#e, #el #are d&ruie)te )i garantea*& .un&starea )i .el)ugul% 1oate

dorin ele pline de team& ale tri.ului primiti" 'n leg&tur& #u #onser"area "ie ii se proie#tea*& asupra domnitorului, #are tre#e de a#um 'nainte drept 'ntru#(iparea di"init& ii% 1otul se redu#e la o serie de repre*ent&ri primiti"e 'ntr-o str&lu#itoare (ain& nou&% 6igura eroi#ului adu#&tor de #ultur& din tri.ul de s&l.ati#i rena)te su. un #(ip nou 'n identifi#area Prin#eps?-ului #u @er#ule sau #u Apolo% ,ar so#ietatea #are a promo"at si a r&sp'ndit a#este idei era e$trem de 'naintat&% 4piritele #are 'l sl&"eau pe 'm? Condu#&tor, #&petenie "#at.$ "n.t.$. 23: &ratul-*eu erau oameni tre#u i prin toate rafinamentele 'n elep#iunii, ra iunii )i gustului gre#ilor )i a!un)i la s#epti#ism )i la ne#redin &% C'nd Vergiliu )i @oratiu e$alt&, #u poe*ia lor e$trem de #ulti"at&, epo#a 'n#eput&, ei nu fa# de#'t s& !oa#e un !o# al #ulturii% An stat nu este ni#iodat& o institu ie pur utilitar& sau gu"ernat& numai de interese% El se 'n#(eag& pe suprafa a "rernilor #a o floare de g(ea & pe un geam, la fel de .i*ar, la fel de "remelni#, la fel de 0 'n aparen & 0 determinat 'n mod ne#esar% An impuls #ultural, sus inut de for e in#oerente de origini "ariate, se 'ntru#(ipea*& 'ntr-o 'ngr&m&dire de putere, #are se nume)te stat )i #are ')i #aut& sie)i o ra iune, fie 'n gloria unei familii, fie 'n superioritatea unui popor, 'n e$primarea prin#ipiului s&u, starul ')i tr&dea*& 'n fel )i #(ip natura fantasti#&, p'n& la #omport&ri a.surde )i autonimi#itoare% Imperiul mondial roman )i-a manifestat 'n foarte mare m&sur& a#est #ara#ter ira ional, #are se deg(i*ea*& 'n preten ia la dreptul di"in% Al#&tuirea sa so#ial& )i e#onomi#& era putred& )i stearp&, 'ntregul dispo*iti" al apro"i*ion&rii, administra iei de stat si #i"ili*a iei era #on#entrat asupra ora)elor, de dragul mi#ii minorit& i #are se ridi#a pe spinarea oropsi ilor )i a proletarilor% Anitatea ur.an& 'n#epuse s& repre*inte 'n Anti#(itate 'ntr-o m&sur& at't de important& mie*ul )i #on#eptul "ie ii so#iale )i al #i"ili*a iei, 'n#'t s-a #ontinuat s& se 'ntemeie*e )i s& se #l&deas#& sute de ora)e, p'n& la marginea de)ertului, f&r& #a nimeni s& se 'ntre.e da#& ele se "or putea de*"olta "reodat& #a organe fire)ti ale unei "ie i s&n&toase a popula iei% C'nd pri"im r&m&)i ele elo#"ente ale a#estei uria)e a#ti"it& i de #onstru# ie de ora)e, se na)te 'n mod ire*isti.il 'ntre.area da#& fun# ia a#elor ora)e #a #entre de #ultur& a fost "reodat& propor ional& #u pompoasa ei preten ie% Bude#ind dup& #on inutul general al produselor #i"ili*a iei romane t'r*ii, 'n a#ele ora)e, ori#'t de mare ar fi fost "aloarea lor ur.anisti#& )i ar(ite#tural&, nu putea fi "or.a de mult mai mult de#'t de tot #e a"ea mai .un #ultura anti#&% 1emple pentru un #ult #are de#&*use la forme tradi ionale )i fusese #ompletat #u supersti ii, (ale )i .a*ili#i pentru s#opuri admi23? nistrati"e si pentru !usti ie, #are, o dat& #u stru#tura p CD D #o-e#onomi#& pe de-a-ntregul str'm.& a so#iet& ii degenerat treptat )i s-au sufo#at su. ap&sarea unui re%!& de e$ploatare )i de aser"ire de stat, #ir#uri )i teatre p tru !o#uri s'ngeroase, .ar.are, )i pentru spe#ta#ole lamenta.ile, .&i pentru o #ultur& fi*i#& mai degra.& rnole)itoarp de#'t 'n"ior&toare 0 #u greu repre*int& toate a#estea l un lo# o #i"ili*a ie autenti#& )i solid&% Cea mai mare parte a a#estor #onstru# ii ser"eau pentru parad&, agrement )i glorie de)art&% Era un trup ros de #ari a#est trup al imperiului roman% ;un&starea genero)ilor donatori, ale #&ror ins#rip ii pompoase #reea*& aparen a m&re iei, era fundamentat& #um nu se poate mai sla.% Ar fi #edat la #ea dint'i difi#ultate% Apro"i*ionarea #u alimente era defe#tuoas&% 4tarul ')i stor#ea din propriul s&u organism se"a unei .un&st&ri s&n&toase% Asupra ansam.lului #i"ili*a iei se a)terne un lu#iu e$terior fals% -eligia, arta si literatura tre.uie s& ser"eas#& tot timpul unui singur s#op/ s& #onfirme, #u o emfa*& e$agerat&, #& 'n #e pri"e)te -oma )i "l&starele ei totul e 'n ordine, #& .el)ugul e asigurat )i #& puterea de a 'n"inge nu poate fi pus& la 'ndoial&% ,espre a#este idei )i despre altele asemenea lor "or.es# #l&dirile seme e, #oloanele triumfale, ar#ele de triumf, altarele #u reliefurile lor, pi#turile murale din lo#uin e, 'n arta roman&, #onfigurarea sa#rului si #ea a profanului se #ontopes# 'ntru totul% Cu o gra ie oare#um !u#&u)& )i f&r& "reun stil rigid, figurile de *ei s'nt 'n#on!urate 'n mod .anal de alegorii lini)titoare, #u atri.ute nai"e )i neinteresante ale lu$ului )i .el)ugului, distri.uite de mi#i genii, #u mult& .un&"oin &, 'n toate a#estea, se afl& o do*& de neserio*itate, o lune#are 'nspre idili#, #are tr&dea*& de#aden a unei #i"ili*a ii% Elementul ei ludi# "ine impetuos 'n prim-plan, dar nu mai are ni#i o fun# ie organi#& 'n al#&tuirea )i a# iunile so#iet& ii% Politi#a 'mp&ra ilor este an#orat&, )i ea, 'n a#east& ne"oie de a pro#lama ne'n#etat 'n gura mare feri#irea #omunit& ii 'n "e#(ile forme ludi#e sa#rale% elurile #are determin& politi#a imperiului nu s'nt de#'t 'n parte intele#tualeE de altfel, unde a fost "reodat& altfel5 ,esigur, 233 C #eririle ser"es#, prin do.'ndirea de noi surse de apro- i*ionare, la asigurarea .un&st&rii, iar, prin l&rgirea (otarelor, la garantarea se#urit& ii )i la p&strarea ne#lintit& a #ele.rei Pax Augusta'. 1otu)i, 'n toate a#estea, moti"ele de utilitate r&m'n su.ordonate unui ideal sa#ru% 1riumful, laurii )i faima militar& s'nt eluri 'n sine, o sar#in& sa#r&, atri.uit& 'mp&ratuluiF% C(iar 'n triu()hus, statul ')i tr&ie)te feri#irea sau "inde#area% Idealul

agonal, ntr-un edifi#iu mondial #a imperiul roman, nu mai pare determinat de istoria sa de#'t 'n m&sura 'n #are si ai#i fa#torul de .a*& uni"ersal este prestigiul% 6ie#are popor sus ine #& r&*.oaiele pe #are le-a dus sau le-a suferit s'nt tot at'tea lupte glorioase pentru e$isten &, 'n #e pri"e)te galii, feni#ienii )i .ar.arii de mai t'r*iu, -oma a a"ut poate unele moti"e s& sus in& a#est lu#ru% ,ar )i la 'n#eputul unei lupte pentru e$isten & se afl&, 'n ma!oritatea #a*urilor, nu foamea, #i setea de putere si de onoare% Elementul ludi# al statului roman reiese 'n modul #el mai limpede din )une( et circenses, p'ine )i !o#uri de #ir#, #a e$presie a #eea #e soli#ita poporul din partea statului% O ure#(e din *ilele noastre ar fi 'n#linat& s& nu mai aud& 'n a#este #u"inte mult mai mult de#'t preten ia unor )omeri de a li se a#orda a!utor de )oma! )i un .ilet de #inema% 4u.*isten & )i distra# ie popular&% E$presia 'nsemna 'ns& #e"a mai mult% Comunitatea roman& nu putea tr&i f&r& !o#uri% Bo#urile erau pentru ea o .a*& de e$isten &, la fel #a p'inea% C&#i erau !o#uri sa#re, iar poporul a"ea un drept sa#ru asupra lor% 'n fun# ia lor originar& se aflau nu numai s&r.&torirea festi"& a feri#irii do.'ndite de #omunitate, dar )i 'nt&rirea )i #onsolidarea feri#irii "iitoare #u a!utorul a# iunii sa#re% 6a#torul ludi# a #ontinuat s& tr&ias#& ai#i 'n iposta*a lui ar(ai#&, #(iar da#& de"enise 'n#et-'n#et #u totul lipsit de potent&% La -oma, genero*itatea imperial& de#&*use 'ntr-ade"&r #u totul, de"enind o uria)& asisten & pu.li#& )i distrarea 'n
3 *

Pa#ea imperial& "#at.$ "n. t.$. ,up& -ostoGt*eff, Socia# and Econo(ic +istor, o-the .o(an E()ire HIstoria so#ial& )i e#onomi#& a imperiului romanI%

23F mas& a unui proletariat ur.an pauper% Consa#rarea religioas&, #are totu)i n-a lipsit ni#iodat& 'n #uai, nu "a fi fost pro.a.il resim it& aproape delo# de mul ime% ,ar faptul #&, 'n fie#are ora), amfiteatrul, dup& #um ne do"edes# ruinele, o#up& un lo# at't de important pledea*& #u at't mai energi# pentru importan a !o#ului #a fun# ie a #ulturii romane% Lupta #u tauri, #a fun# ie fundamental& a #ulturii spaniole, #ontinu& p'n& 'n *iua de a*i "e#(ile #udi romane, #u toate #& 'n 'nf& i)area ei a#tual& a fost pre#edat& de forme #are se afl& mai departe de !o#urile de gladiatori de#'t corrida/ de ast&*i% 7eneroasa 'mp&r ire de daruri unei popula ii ur.ane nu era numai trea.a 'mp&ratului, 'n timpul primelor se#ole ale epo#ii imperiale, mii de #et& eni s-au luat la 'ntre#ere, p'n& 'n #ele mai 'ndep&rtate inuturi ale imperiului, 'n 'nfiin area )i dotarea de s&li, .&i, teatre, 'n osp&-tarea popula iei, 'n e#(iparea sau organi*area de !o#uri, totul 'n dimensiuni mereu #res#'nde, )i totul #onsemnat pentru posteritate 'n ins#rip ii laudati"e% Ce sim a promo"at toate a#estea5 4& fi fost un sim premerg&tor #re)tine)tii caritas0 Are prea putin din caritas1 at't o.ie#tele genero*it& ii, #'t si felul 'n #are se manifest& "or.es# despre un #u totul alt sim % Atun#i s& fi fost )ub#ic s)irit, 'n 'n elesul modern5 6&r& 'ndoial&, pl&#erea anti#& de a d&rui se afl& mai aproape de )ub#ic s)irit de#'t de .inefa#erea #re)tin&% 1otu)i, nu ne-am apropia oare )i mai mult de natura a#estui spirit, da#& am "or.i de un spirit )ot#atc2 A d&rui pentru faim& )i onoare, pentru a-l 'ntre#e )i a-l da gata pe "e#in 0 iat& "e#(iul fond #ul-tual-agonal al #i"ili*a iei romane, #are de"ine "i*i.il 'n toate a#estea% 'n sf'rsit, elementul ludi# al #ulturii romane mai iese limpede la lumin& 'n formele literaturii )i ale artei% O literatur& panegiri#& emfati#& )i o retori#& f&r& #on inut s'nt #ara#teristi#ile artei #u"Jntului, 'n arta plasti#&/ de#ora ie superfi#ial&, #are as#unde stru#tura greoaie, o ornamentare mural& #are se #ompla#e 'n ta.louri de gen fri"ole sau #are degenerea*& 'n elegan & mol'ie% 1r&s&turi #a a#estea ')i pun amprenta asupra ultimei fa*e a m&re iei -omei anti#e #u serio*itatea lor defi#ient&% Via a a de"enit un !o# al #ulturii, 'n #are fa#torul #ultual se p&strea*& #a form&, dar din #are #onsa#rarea a disp&rut% Impulsurile spirituale mai profunde se retrag din a#east& #i"ili*a ie de suprafa & )i ')i 'nfig r&d&#ini noi 'n ofi#ierea misterelor% C'nd, 'n sf'rsit, #re)tinismul o separ& #omplet de .a*a ei sa#ral&, #ultura roman& se ofile)te repede% Ca o do"ad& remar#a.il& a for ei de "ia & a fa#torului ludi# 'n Anti#(itatea roman&, prin#ipiul "e#(ilor #udi pre*int& o manifestare 'ntru totul "redni#& de aten ie pe (ipodromul din ;i*an % ,e)i desprins de .a*a sa #ultual&, (ipodromul r&m'ne un fo#ar al "ie ii so#iale% Pasiunile populare, #are pe "remuri erau potolite prin lupte s'nge-roase 'ntre oameni sau 'ntre animale, s'nt ne"oite a#um s& se sature #u ni)te alerg&ri% Ele nu mai #onstituie de#'t, mai degra.&, un di"ertisment festi" nesa#ral, fiind totu)i 'n stare s& atrag& 'nl&untrul #er#ului lor 'ntregul interes pu.li#% Cir#ul de"ine, 'n #el mai stri#t sens al #u"'ntu-lui, #adrul, nu numai al sportului (ipi#, dar si al luptei de partid politi#e )i #(iar, 'n parte, a #elei religioase% Aso#ia iile (ipi#e, denumite dup& #ele patru #ulori ale "i*itiilor, nu numai #& reglementea*& 'ntre#erile, dar s'nt organi*a ii pu.li#e re#unos#ute% Partidele se numes# de(os, iar #ondu#&torii lor de(arhi. ,a#& un general ')i s&r.&tore)te "i#toria, triu()hus se desf&)oar& la (ipodrom, a#olo se arat& poporului 'mp&ratul, a#olo se 'mparte uneori !usti ia% A#est ameste# t'r*iu de di"ertisment festi" )i de "ia & pu.li#& nu mai a"ea de#'t prea putin de-a fa#e #u unitatea ar(ai#& dintre !o# )i a# iunea sa#r&, 'n #are s-au de*"oltat formele #ulturii% Era un epilog% ,espre elementul ludi# al #ulturii medie"ale am "or.it 'n alt& parteK, de)i 'n mod mai pu in e$pres, dar at't de am&nun it, 'n#'t a) dori s& #omplete* ai#i numai #u

L
K

Lupt& #u tauri "s)3n.$. 1e$tual/ Malergare= "n. t.$. 23L

+er-stti4 aer 5idde#eeu6en, ed% a N-a, @aarlem, 9K8?E 'n er7. 8er9en, @IE ed. ro(. cit.

23K "reo #'te"a #u"inte% Via a medie"al& este plin& de !o#/ ur, !o# popular *glo.iu, ne.unati#, plin de elemente p&g'ne #are )i-au pierdut semnifi#a ia sa#ral& )i s-au pref&#ut 'n simple glume, apoi !o#ul #a"aleres# pompos )i solemn, !o#ul rafinat al iu.irii #urtene)ti )i 'n#& o serie de alte forme% O fun# ie e$pli#it #reatoare de #ultur& 'ns&, 'n #ele mai multe #a*uri, a#este forme de !o# nu mai au% Pentru #& formele ma!ore ale #ulturii 0 poe*ia )i ritul, 'n elep#iunea )i )tiin a, politi#a )i r&*.oiul 0 epo#a le mo)tenise de la tre#utul ei anti#% 6ormele a#estea erau fi$ate% Cultura medie"al& nu mai era ar(ai#&% Ea a"ea de prelu#rat 'ntr-o 'nf& i)are nou& material 'n #ea mai mare parte transmis, #u #on inut fie #re)tin, fie #lasi#% Numai a#olo unde nu 'n#ol ea din r&d&#ina anti#&, unde nu era alimentat& de inspira ie .iseri#eas#& sau gre#o-roman&, mai r&m'nea lo# pentru un efe#t #reator al fa#torului ludi#% Cu alte #u"inte/ a#olo unde #i"ili*a ia medie"al& #l&de)te 'n #ontinuare pe tre#utul ei auto(ton #eltogermani# sau mai "e#(i% A#esta a fost #a*ul #u originile #a"alerismului )i, 'n parte, #u formele feudale 'n general, 'n #onsa#rarea #a"alereas#&, 'n 'n"estitur&, 'n turnir, 'n (eraldi#&, 'n ordinele )i leg&mintele #a"alere)ti 0 lu#ruri, toate a#estea, #are, de)i influen ele anti#e operea*& )i ele, au tangen & dire#t& #u ar(ai#ul 0, g&sim fa#torul ludi# 'n deplin& putere )i, 'n#&, 'n esen &, #reator% ,ar )i 'n afara lor, 'n !usti ie )i 'n !urispruden &, #u #onfigur&rile lor pline de til# )i #u formalit& ile lor #iudate H#a, de pild&, pro#esele intentate unor animaleI, 'n #orporatism, 'n lumea s#olii, atmosfera ludi#& este e$trem de prompt& 'n mintea medie"al&% 'n #ontinuare, s& mai arun#&m o singur& pri"ire asupra epo#ii -ena)terii )i a umanismului% ,a#& a e$istat "reodat& o elit& #on)tient& #are, #ompl&#'ndu-se 'n autoi*o-lare, s& 'n#er#e s& 'ns#rie "ia a 'ntr-un !o# al des&"'rsirii #onfigurate, atun#i #u siguran & #& a#eea a fost elita -ena)terii% Nu ostenim amintind #& !o#ul nu e$#lude serio*itatea% 4piritul -ena)terii era departe de a fi fri"ol% Imitarea Anti#(it& ii era pentru el o sf'nt& serio*itate% 2FO 6elul 'n #are se dedi#a idealului de #rea ie plasti#& )i de in"en ie intele#tual& era de o neasemuit& "igoare, profun*ime )i puritate% 6iguri mai serioase #a Leonardo )i !Pli#(elangelo #u greu ne-am putea 'n#(ipui% i totu)i, 'ntreaga atitudine spiritual& a -ena)terii este #ea a unui !o#% A#east& n&*uin &, 'n a#ela)i timp rafinat& )i totu)i s&n&toas& )i puterni#&, spre forma no.il& )i frumoas& este #ultur& !u#at&, 'ntreaga (ain& a -ena)terii este o deg(i*are "oioas& sau solemn& 'n g&teala unui tre#ut fantasti# )i ideal% Persona!ul mitologi#, alegoriile )i em.lemele #&utate departe )i 'n#&r#ate #u o po"ar& de #uno)tin e astrologi#e )i istori#e 0 toate a#estea s'nt piesele unui !o# de )a(% 6ante*ia de#orati"&, 'n ar(ite#tur& )i 'n grafi#&, se !oa#& a#um #u folosirea de moti"e #lasi#e 'n mod #u mult mai #on)tient de#'t se !u#a ilustratorul medie"al de manus#rise #u ideile sale mu#alite% -ena)terea tre*e)te #ele dou& #onfigur&ri prin e$#elen & ludi#e ale "ie ii, pastorala )i #a"alerismul, la o nou& "ia &, adi#& la o "ia & literar& )i festi"&% Cu greu se poate #ita un poet #are 'ntru#(ipea*& spiritul #u ade"&rat ludi# 'n mod mai pur de#'t Ariosto% El este 'n a#ela)i timp #el #are e$prim& pentru noi mai deplin de#'t ori#are altul tonalitatea )i "o#ea I a -ena)terii% 4-a mi)#at oare "reodat& poe*ia 'n mod at't de dega!at 'ntr-un spa iu de !o# at't de a.solut pre#um #ea a lui Ariosto5 Cu insesi*a.ila sa plutire 'ntre #omi# )i eroi#ul pateti#, 'ntr-o sfer& de armonie aproape mu*i#al&, #u totul desprins de realitate )i totu)i plin de #ele mai palpa.ile persona!e, )i mai ales #u "oio)ia ni#iodat& a.sent& a sonorit& ii sale, Ariosto pare s& demonstre*e identitatea dintre !o# )i poe*ie% Cu termenul Mumanism=, o.i)nuim s& aso#iem no iuni mai pu in #olorate 0 da#& "re i/ mai serioase 0 de#'t #u termenul M-ena)tere=% 1otu)i, la o mai 'ndeaproape #er#etare, se poate spune si despre umanism #eea #e s-a spus despre #ara#terul ludi# al -ena)terii% Aproape )i mai mult 'n#& de#'t -ena)terea, umanismul este re*er"at unui #er# de ini ia i )i de a"i*a i% Amani)tii #ulti"au un ideal de "ia & )i spiritual formulat #u stri#te e% Ei )tiau s& fa#& 'n a)a fel 'n#'t 'ns&)i e$presia #redin ei lor #re)tine s& fie 2F9 'ntrep&truns& de persona!ele lor anti#e p&g'ne )i de liQ .a!ul lor #lasi#, dar o dat& #u a#estea introdu#eau 'n #re)tinism un a##ent al artifi#ialului )i al lipsei de profun*ime Lim.a!ul umanismului nu "oia s& sune 'nto#mai asemeni lui Cristos% Cal"in si Lut(er, #'nd "or.eau despre #ele sfinte, nu suportau tonul umanistului Erasm% 0 ErasrnR Cum radia*& din 'ntreaga lui fiin & starea de spirit a !o#uluiR Nu numai din E#ogiu# :ebuniei )i din Co#oc;ii, dar si din Adagia, din ingenio*itatea agrea.il ludi#& a s#risorilor lui, .a uneori p'n& )i din #ele mai serioase dintre operele sale% Cel #e urm&re)te #u o#(ii min ii mul imea de poe i ai -ena)terii, 'n#ep'nd #u Ies <rands rhetori=ueurs1> de inspira ie ini ial .urgund&, #a +olinet )i Bean Lemaire de ;elges, este frapat tot timpul de #ara#terul 'n esen & ludi# al spiritului lor% 6ie #& este "or.a de -a.elais sau de poe ii noii pastorale, 4anna**aro, 7uarini, ori de romanul #a"aleres# A(adis de <au#e, #are a 'mpins romantismul eroi# p'n& la e$trem, unde a"eau s&-l nimereas#& s&ge ile ironiei lui Cer"antes, sau de #or#irea stranie a genului li#en ios #u un platonism serios, pre#um #ea e$istent& 'n +e)ta(eron, opera +argueritei de Na"arre 0 'ntotdeauna este pre*ent )i un element ludi#, #are dup& s#urt timp pare s& fie esen a operei% C(iar )i )#oala uma-ni)tilor-!uris#onsul i "&de)te a#est sim ludi#, 'n inten ia ei de a 'n&l a dreptul la rang de stil si de frumuse e% ,a#& ne propunem s& e$amin&m, 'n #e pri"e)te #on inutul lui ludi#, )i se#olul al XVII-lea, se impune, fire)te, foarte repede, #a o.ie#t de #er#etare, no iunea de M.aro#=, )i anume 'n 'n elesul l&rgit do.'ndit 'n#etul #u 'n#etul

de a#est #u"'nt 'n ultimul sfert de "ea#/ #el al #alit& ii stilisti#e generale, #are ')i g&se)te e$presie nu numai 'n ar(ite#tura si 'n s#ulptura perioadei respe#ti"e, #i #are
9O

+arii retori#ieni HSr%I% Nume pe #are )i l-au dat #' i"a poe i fran#e*i de la sfir)itul "ea#ului al XV-lea )i 'n#eputul #elui urm&tor, #e puneau foarte mare pre pe rafinamentele de "ersifi#a ie si stilisti#e "n.ed.$.
272

determin& 'n egal& m&sur& si natura pi#turii, a poe*iei, .a #(iar )i a filo*ofiei, a e#onomiei politi#e )i a teologiei epo#ii- Ce-i drept, e$ist& o mare deose.ire 'ntre repre*ent&rile generale pe #are le tre*e)te #u"'ntul M.aro#=, dup& #um o#(iul este 'ndreptat mai mult 'nspre imaginile mai pestri e, mai agitate, oferite pri"irii de perioada timpurie, sau spre rigiditatea )i solemnitatea #elei t'r*ii, dar, 'n ansam.lu, de repre*entarea M.aro#= r&m'ne totu)i legat& o "i*iune a #on)tient e$ageratului, a inten ionat impo*antului, a re#unos#ut fi#ti"ului% 6ormele .aro#ului s'nt )i r&m'n, 'n #el mai deplin 'n eles al #u"'ntului, forme artisti#e% C(iar )i a#olo unde ele #onfigurea*& #e"a sfint, esteti#ul "oit se 'ng(esuie 'n a)a m&sur& spre primul plan, 'n#'t posterit& ii 'i "ine greu s& pre uias#& e$presia o.ie#tului respe#ti" #a transpunere nemi!lo#it& a unei porniri religioase% A#east& ne"oie de a e$agera, #ara#teristi#& .aro#ului, pare #& nu poate fi 'n eleas& de#'t de pe po*i ia unui #on inut ludi# .ogat al instin#tului #reator% Pentru a-i gusta )i admira din inim& pe -u.ens, pe Vondel, pe ;ernini, tre.uie s& 'n#epem prin a nu pri"i forma lor de manifestare #a a.solut Mserioas&=% ,a#& a#east& afirma ie este "ala.il& pentru tot #e este poe*ie )i pentru tot #e este art&, ei .ine, #u at't mai mult do"ede)te ea importan a fa#torului ludi# al #ulturii )i #u at't mai mult #on#ord& #u tot #eea #e s-a sus inut mai sus% A#est element ludi# "or.e)te totu)i din .aro# 'n mod deose.it de #lar% 4& nu 'ntre.a i 'n #e m&sur& )i-a g'ndit artistul 'nsu)i opera sa #a serioas&, deoare#e, 'n primul r'nd, pentru o asemenea "erifi#are nu este lo# ni#iodat&, iar, 'n al doilea r'nd, sim ul lui su.ie#ti" nu ar fi unitatea de m&sur& #ea mai nimerit&% 4& lu&m un e$emplu% @ugo de 7root a fost un om deose.it de serios, #u umor pu in )i #u o mare dragoste de ade"&r% Capodopera sa, nepieritorul monument al min ii sale, De iure be#ii ac )acis, a dedi#at-o regelui 6ran ei, Ludo"i# al XlII-lea% ,edi#a ia respe#ti"& este un model de e$presie .aro#& dintre #ele mai emfati#e, pe tema e#(it& ii unanim pre uite a regelui, #u #are a#esta punea 'n um.r&, #(ipurile, toat& m&re ia roman&% Era oare #on273

"ins 7rotius de #eea #e spunea5 4au min ea5 Ni#i una, ni#i alta/ se !u#a doar, #'nt'nd )i el, 'mpreun& #u to i #eilal i, pe instrumentul stilului "remii sale% Nu e$ist&, pare-se, aproape ni#i un alt se#ol 'n #are stilul epo#ii s&-)i fi pus amprenta pe minte #u at'ta putere #a 'n al XVII-lea% A#east& modelare general& a "ie ii, a min ii )i a 'nf& i)&rii e$terioare dup& tiparul .aro#ului ')i g&se)te manifestarea #ea mai i*.itoare 'n 'm.r&#&minte% +oda #ostumului de gal& mas#ulin 0 #&#i ai#i tre.uie s& #&ut&m stilul 0 fa#e 'n tot #ursul se#olului al XVII-lea o serie de salturi uria)e% Pe la 933?, a.aterea de la simplu, fires# )i pra#ti# a!unge la pun#tul #ulminant% 6ormele o.ie#tului de 'm.r&#&minte s'nt e$agerate la e$trem/ "estonul nu a!unge de#'t #u pu in su. su.suori, #&ma)a iese pe trei sferturi la "edere 'ntre "eston )i pantaloniE a#e)tia din urm& au de"enit nemaipomenit de s#ur i si de largi, iar a)a-numitul rhingra;e11, 'n aparen & un fel de fra#, nu mai este de re#unos#ut, 'n#&r#at #u o supraa.unden & de *or*oane 0 pangli#i, )nururi, ti"uri 0 p'n& )i la pi#ioare, a#est #ostum ludi# nu-si sal"ea*& elegan a )i demnitatea de#'t prin manta, p&l&rie )i peru#&% Cu greu se poate g&si 'n epo#ile mai re#ente ale #i"ili*a iei europene un element #are s& se prete*e la punerea 'n lumin& a impulsului #ultural ludi# at't de .ine #a peru#a, a)a #um a fost ea purtat& 'n se#olele al XVII-lea )i al XVIII-lea% Vi*iunea istori#ilor #are au introdus 'n u*an a lim.ii olande*e termenul Mepo#a peru#ii=, pentru se#olul al XVIII-lea, a fost defe#tuoas&, deoare#e, 'n a#east& pri"in &, al XVII-lea este de fapt mai #ara#teristi# )i mai "redni# de aten ie% 6ie#are epo#& r&m'ne plin& de #ontraste% 4e#olul lui ,es#artes, al mi)#&rii de la Port--oPal, al lui Pas#al )i 4pino*a, al lui -em.randt )i +ilton, al #ura!oaselor #&l&torii pe mare, al #oloni*&rii peste o#ean, al #omer ului temerar, al apari iei )tiin elor naturii, al literaturii moraliste, se#olul a#esta generea*& peru#a, 'n de#eniul al treilea, se tre#e de la p&rul tuns
99

1ermen pro"enit din germ% .heingra- Htitlu purtat de seniorii din regiunea renan&I "n.ed.$.

274

s#urt la p&rul lung, iar numaide#'t dup& mi!lo#ul se#olului ')i fa#e intrarea 'n s#en& peru#a, 'n s#urt timp, ori#e .&r.at #are "rea s& trea#& drept domn, fie no.il, magistrat, militar, prelat sau negu &tor, poart& #a semn de elegan & peru#aE p'n& )i amiralii o poart& peste inuta de parad&, 'n#& din de#eniul al )aptelea, peru#a a!unge la formele ei #ele mai somptuoase prin tipul *is MLudo"i# al XlV-lea= H#u .u#le lungiI, #are poate fi #alifi#at drept o e$agerare ridi#ol& )i f&r& pere#(e a unui impuls stilisti# )i esteti#% ,ar #u asta nu sa spus 'n#& totul% Ca fenomen de #ultur&, peru#a merit& 'ntru#'t"a o atentie sporit&% Pun#tul de pornire al modei 'ndelungate a peru#ii r&m'ne, fire)te, faptul #& p&rul lung a 'n#eput 'n s#urt timp s& #ear& naturii mai mult de#'t puteau #ei mai multi .&r.a i s& produ#& sau s& 'ntre in&% Peru#a a luat na)tere la 'n#eput #a surogat pentru o podoa.& #apilar& a.sent&, de#i #a o imitare a naturii% ,e 'ndat& 'ns& #e de"ine mod& general&, peru#a ')i pierde repede ori#e preten ie de imita ie am&gitoare a unui p&r autenti# )i se transform& 'n element de stil% 'n se#olul al XVII-lea, aproape #u 'n#epere de la apari ia modei, a"em de-a fa#e #u

peru#a stili*at&% Ea 'nseamn&, 'n sensul #el mai literal, o 'n#adrare a fe ei, #a un ta.lou 'ntr-o ram& Ha#est o.ie#t, de asemenea, ')i do.'nde)te forma tipi#& apro$imati" 'n a#ela)i timpI% Peru#a nu ser"e)te pentru a imita, #i pentru a i*ola, a 'nno.ilaSa 'n&l a% Ea este astfel elementul #el mai .aro# al .aro#ului, 'n peru#a MLudo"i# al XrV-lea=, dimensiunile de"in (iper.oli#e, dar ansam.lul p&strea*& o deta)are, o gratie, .a #(iar o um.r& de maiestate #are #adrea*& perfe#t #u stilul t'n&rului Ludo"i# al XlV-lea% Ai#i s-a o. inut 'ntrade"&r 0 tre.uie s& admitem a#est lu#ru, 'n #iuda ori#&rei do#trine esteti#e 0 un efe#t esteti#/ peru#a MLudo"i# al XlV-lea= este art& apli#at&% 4& nu uit&m, de altfel, #& pentru noi, pri"itorii portretelor transmise, ilu*ia este mai mare de#'t a putut fi pentru #ontemporani, #are au "&*ut e$emplarele "ii )i 'n#& prea "ii% In reprodu#ere, efe#tul ne apare e$trem de flatat )i uit&m !alni#ul re"ers/ murd&ria%
275

Curios 'n portul peru#ii nu este numai faptul #&, a)a nefireas#&, in#omod& )i nes&n&toas& #um e, o#up& terenul timp de un se#ol )i !um&tate, )i de#i nu poate fi 'nl&turat& #a un simplu #apri#iu al modei, #i )i faptul #& ea, #u #'t se dep&rtea*& "reme mai 'ndelungat& )i 'n mai mare m&sur& de un p&r natural, #u at't de"ine mai stili*at&% A#east& stili*are se reali*ea*& prin trei mi!loa#e/ .u#lele fi$e, pudra si un nod% 'n#ep'nd #u tre#erea din se#olul al XVII-lea 'n al XVIII-lea, peru#a se poart& de regul& numai pudrat& #u al.% A#est efe#t ne este transmis si el, f&r& 'ndoial&, prin portrete, e$trem de flatat% Care ar fi putut fi moti"ul psi(ologi#o-#ultural al a#estui o.i#ei este #u neputin & de sta.ilit% ,up& mi!lo#ul se#olului al XVIII-lea, 'n#ep fason&rile peru#ii #u #'rlion ii regula i rigi*i deasupra ure#(ilor, #u mo ul piept&nat 'n sus, pre#um si #u nodul #are 'l tine legat la spate% Ori#e aparen & de natur& imitat& a fost sa#rifi#at&E peru#a a de"enit un ornament% +ai tre.uie men ionate pe s#urt dou& pun#te% 6emeile poart& peru#a numai 'n #a* de ne"oie, dar #oafura lor urmea*& 'n linii mari moda mas#ulin&, #u pudrare )i stili*are, #are spre sf'r)itul se#olului al XVIII-lea a!unge la ma$imum% Al doilea pun#t este urm&torul/ domnia peru#ii nu a fost a.solut&, 'n timp #e, pe de o parte, 'n teatru, #(iar si rolurile eroilor tragi#i ai Anti#(it& ii erau !u#ate #u nelipsita peru#&, pe de alt& parte "edem, 'n#ep'nd #u primii ani ai se#olului al XVIII-lea, o serie de persoane, mai ales .&r.a i tineri, )i mai ales 'n Anglia, portreti*a i #u p&r lung natural, de pild& ;oer(a"e al lui 1roost92% Asta 'nseamn& o 'n#linare spre deta)are )i nep&sare, spre o non)alan & inten ionat&, spre o naturale e ne"ino"at&, #are 'n #ursul 'ntregului se#ol al XVIII-lea, 'n#ep'nd #u epo#a lui Natteau, se 'mpotri"es# rigidit& ii )i artifi#ialului% Cer#etarea a#estei 'n#lin&ri )i 'n alte domenii ale #ulturii ar fi o trea.& atr&g&toare )i impor92

B% "an Lennep a mai #unos#ut .ine o.i#eiul str&.un, #'nd l-a pus pe 6erdinand @uP#T, persona!ul s&u, s&-)i s#(im.e p&rul natural pe peru#& a.ia la 'napoierea din marea sa #&l&torie%
276

tant&E ar ie)i la i"eal& o serie de rela ii #u !o#ul, dar pe noi ne-ar du#e prea departe 98% Ceea #e ne-a interesat ai#i a fost faptul #& 'ntregul fenomen al peru#ii, #a mod& de lung& durat&, #u greu poate fi #lasifi#at altfel de#'t printre manifest&rile e"idente ale fa#torului ludi# 'n #ultur&% -e"olu ia 6ran#e*& a "estit sf'r)itul modei peru#ii, dar n-a 'nl&turat-o ni#ide#um 'n mod .rus#% Ni#i a#east& e"olu ie, 'n #are se desf&)oar& un important #r'mpei de istorie a #ulturii, nu poate fi 'ns& amintit ai#i de#'t 'n trea#&t% ,a#& re#unoa)tem un element ludi# "iu 'n .aro#, a-tun#i a#est lu#ru este "ala.il a-ortiori #u pri"ire la epo#a urm&toare/ #ea a ro#o#o-ului% C&#i 'n a#est stil 'nflore)te 'n mod at't de lu$uriant, 'n#'t 'ns&)i defini ia ro#o#o-ului #u greu se poate dispensa de ad!e#ti"ul Mludi#=% O #alitate ludi#& e #onsemnat& de foarte mult& "reme #a una dintre #ara#teristi#ile esen iale ale a#estui stil% ,ar 'n no iunea 4til 'n sine nu este oare in#lus& re#unoa)terea unui anumit element ludi#5 Na)terii unui stil nu-i este oare inerent un !o# al min ii sau al puterii de #onfigurare5 An stil tr&ie)te din a#elea)i lu#ruri #a )i un !o#/ din ritm, armonie, alternare si repeti ie, refren )i #aden &% No iunile Mstil= si Mmod&= s'nt mai aproape una de alta de#'t "rea s& admit& de regul& o esteti#& ortodo$&, 'ntr-o mod&, dorin a de frumos a unei #omunit& i "ii este ameste#at& #u pasiuni )i #u sentimente/ #o#(et&rie, fri"olitate, m'ndrie 0 iar 'ntr-un stil, dorin a de frumos e #ristali*at& 'n puritatea lui% 4tilul )i moda, de#i !o#ul )i arta, s'nt rareori at't de aproape 'ntre ele #a 'n ro#o#o sau #a 'n #ultura !apone*&% 6ie #& ne g'ndim la por elanul de 4a$a sau la idila pastoral& rafinat& )i plin& de duio)ie #um n-a fost ni#iodat& p'n& atun#i, la o de#ora ie interioar& sau la Natteau )i Lan#ret, la e$otismul nai" #are se !oa#& a#um #u imaginile e$#itante sau sentimentale ale unor tur#i, indieni sau #(ine*i 0 impresia fa#torului #u des&"'r)ire ludi# nu ne p&r&se)te ni#i o #lip&%
98

,espre peru#&, "&*ut& #a sim.ol al !usti iei 'n Anglia, "% mai sus pp% 98F-l8L%

277 A#east& #alitate ludi#& a #ulturii se#olului al XVIII-lea e 'ns& mult mai profund&% Politi#a 0 )i anume/ politi#a de #a.inet, de intrig& )i de a"entur& 0 n-a fost ni#iodat&, 'n a)a de mare m&sur&, #u ade"&rat un !o#% +ini)trii atotputerni#i sau 'n)i)i su"eranii, feri#i i 'n efi#a#itatea a# iunilor lor mioape, limita i 'n#& de mo.ilitatea redus& a instrumentului puterii )i de efe#tul redus al mi!loa#elor, pun la o 'n#er#are mortal& 0 f&r& prea multe gri!i de natur& so#ial& )i e#onomi#& )i nesting(eri i de instan e parti#ipante sup&r&toare, #u un *'m.et ama.il )i 'n termeni

#urtenitori 0 for a )i .un&starea &rilor lor, #a )i #um si-ar ris#a un ne.un sau un #al pe o ta.l& de )a(% +ina i de moti"e mes#(ine i*"or'te din 'nfumurare personal& )i din setea de glorie dinasti#&, uneori poleite #u un fals lustru de o#rotire p&rinteas#& a &rii, su"eranii )i mini)trii a#e)tia pun 'n mi)#are ma)ina ii is#usite, #u a!utorul fa#torilor, 'n#& relati" ne*drun#ina i, ai puterii lor% Pe fie#are pagin& a "ie ii #ulturale a se#olului al XVIII-lea, 'nt'lnim spiritul nai" al emula iei, al form&rii de #lu.uri )i al se#retului, #are se manifest& 'n aso#ia ia literar&, 'n aso#ia ia de desen, 'n pasiunea de #ole# ionar 'ndreptat& spre rarit& i )i o.ie#te din natur& Hplante, animaleI, 'n 'n#linarea spre so#iet& i se#rete, 'n pl&#erea de a fa#e parte din #er#uri si #on"enti#ule 0 fundamentate, toate, pe o atitudine ludi#&% Ceea #e nu 'nseamn& #& erau lipsite de "aloareE dimpotri"&, to#mai elanul !o#ului )i d&ruirea netemperat& de 'ndoial& le f&#eau s& fie prin e$#elen & rodni#e pentru #ultur&% 4piritul literar )i )tiin ifi# al #ontro"ersei, #are #apti"ea*& si amu*& elita interna ional& Mparti#ipant&=, este de asemenea de natur& ludi#&% Pu.li#ul gra ios, pentru #are )i-a s#ris 6ontenelle lu#rarea Entretiens sur #a )#ura#ite des (ondesu, se grupea*& 'n ta.ere )i partide #u pri"ire la fie#are to)ic1? al *ilei, 'ntregul aparat al literaturii este al#&tuit numai din figuri ludi#e/ a.stra# ii palid alegori#e, fa*e eti#e f&r& #on inut% Capodopera ra iunii ludi# poeti#e, @he .3)e o-the Loc9 de Pope, tre.uia s& se nas#& 'n a#ea epo#&%
9: 9?

Con"or.iri despre pluralitatea lumilor "-r.$ "n.t.$. 4u.ie#t, tem& de dis#u ie "eng#.$ "n.t.$.

2FL
Propria noastr& epo#& doar lent si-a dat seama din nou de 'naltul #on inut al artei se#olului al XVIII-lea% Al XlXlea ')i pierduse sim ul pentru #alitatea ludi#& )i nu *&rise serio*itatea #are se as#undea )i ea dedesu.t, 'n eleganta 'ntorto#(ere )i proliferare a ornamentului ro#o#o, #are as#unde linia dreapt& #a 'ntr-o ornamenti#& mu*i#al&, el na "&*ut de#'t nefires# si sl&.i#iuneE )i n-a 'n eles #& 'nsu)i spiritul se#olului al XVIII-lea, #on)tient de a#est !o# al moti"elor, #&utase un drum 'napoi spre natur&, dar 'ntr-o form& plin& de stilE si i-a s#&pat din "edere #& 'n #apodoperele ar(ite#turale, pe #are )i se#olul al XVAI-lea le-a produs 'n mare num&r, ornamentul nu se atinge a.solut delo# de 'nse)i formele stri#t #onstru#ti"e, a)a 'n#'t #l&direa ')i p&strea*& 'ntreag& no.ila demnitate ,a propor iilor sale armonioase% Pu ine epo#i artisti#e au )tiut s& men in& seriosul )i ludi#ul 'ntr-un e#(ili.ru at't de pur #a epo#a ro#o#o-ului% i, de asemenea, 'n pu ine epo#i s-a a!uns 'n a)a m&sur& #a 'n se#olul al XVIII-lea la o identitate de atmosfer& 'ntre modul de e$primare plasti# )i #el mu*i#al% Calitatea ludi#& esen ial& a mu*i#ii 'n general nu mai are ne"oie s& fie demonstrat& din nou ai#i% Ea este #ea mai pur& si mai 'nalt& manifestare a omene)tii -acu#tas #udendi1' 'nse)i% Nu pare ris#at& afirma ia #& importan a f&r& seam&n a se#olului al XVIII-lea #a perioad& mu*i#al& poate fi atri.uit& 'n #ea mai mare parte e#(ili.rului dintre #on inutul ludi# si #el pur esteti# al mu*i#ii de atun#i% 'n epo#a a#eea, mu*i#a, pri"it& #a fenomen pur a#usti#, era 'm.og& it&, 'nt&rit& si rafinat& 'n fel )i #(ip prin perfe# ionarea instrumentelor, prin in"entarea de instrumente noi, prin lo#ul mai mare a#ordat "o#ii feminine la #on#erte et#% Pe m&sur& #e mu*i#a instrumental& a #u#erit teren 'n dauna #elei "o#ale, dependen a mu*i#ii fa & de #u"'nt a sl&.it, a)a 'n#'t po*i ia ei #a art& autonom& s-a #onsolidat% Ca fa#tor esteti#, importan a ei a #res#ut,
93

Capa#itatea de a UseC !u#a "#at.$ "n.t.$. 2*A

de asemenea, 'n multiple feluri% O dat& #u lai#i*area ere #'nd& a "ie ii so#iale, semnifi#a ia ei #a element de #ui tur& a sporit% Pra#ti#area mu*i#ii, numai de dragul ei 'n#eput s& o#upe un lo# tot mai mare% 6a#em a.stra# ie de pro.lema da#& #ele dou& deose.iri fa & de pre*ent, ar&tate 'n #ele #e urmea*&, au lu#rat 'n a"anta!ul sau 'n de*a"anta!ul ei% Produ# ia de opere mu*i#ale a r&mas 'n#& pre#ump&nitor o#a*ional&, 'n leg&tur& #u liturg(ia sau #u ser.area lumeas#&% 4& ne g'ndim la operele lui ;a#( +u*i#a artisti#& nu s-a .u#urat 'n#& ni#i pe departe de #antitatea de pu.li#itate pe #are a"eau s& i-o asigure epo#ile de mai t'r*iu% ,a#& punem a#um, a)a #um am f&#ut #u "reo #'te"a r'nduri mai sus, #on inutul ludi# al mu*i#ii fa & 'n fa & #u #on inutul ei pur esteti#, reiese #& despre deose.irea dintre ele se pot spune apro$imati" urm&toarele/ formele mu*i#ale 'nse)i s'nt forme ludi#e% +u*i#a se .a*ea*& pe o su.ordonare "oluntar& )i pe o adaptare stri#t& la un sistem de reguli #on"en ionale referitoare la tonalitate, m&sur&, melodie )i armonie% HA#est enun r&m'ne "ala.il #(iar )i a#olo unde toate regulile 'n "igoare p'n& atun#i au fost neso#otite%I ,up& #um se )tie, a#este sisteme de "alori mu*i#ale difer& 'n fun# ie de epo#& )i de regiune% Ni#i o finalitate sau #onfigurare a#usti#& nu leag& mu*i#a oriental& de #ea o##idental&, sau #ea medie"al& de #ea a#tual&% 6ie#are #ultur& are propria ei #on"en ie mu*i#al&, )i 'n general ure#(ea nu suport& de#'t formele a#usti#e 'n #are a fost edu#at omul% 'n di"ersitatea mu*i#ii este in#lus& din nou do"ada #& 'n esen & ea este un !o#, adi#& o grupare de reguli "ala.ile numai 'nl&untrul unor (otare delimitate, dar atun#i )i a.solut o.ligatorii, f&r& s#op utilitar, dar #u un efe#t de agrement, destindere, .u#urie )i 'n&l are% Cara#terul indispensa.il al unei )#olari*&ri se"ere, #ondi ionarea pre#is& a unui #anon al lu#rurilor 'ng&duite, preten ia ori#&rei s#oli mu*i#ale la "ala.ilitate e$#lusi"& #a norm& esteti#& 0 toate a#estea s'nt tr&s&turi spe#ifi#e ale #alit& ii ludi#e a mu*i#ii% 1o#mai prin a#east& #alitate, mu*i#a este mai stri#t& 'n pres#rip iile ei de#'t arta plasti#&% O regul& de !o# 'n#&l#at& stri#& !o#ul%
280

'n epo#ile ar(ai#e, mu*i#a e pre uit& 'n mod #on)tient a potent& sa#rali*ant&, #a e$#ita ie emo ional& )i #a

!o#% A.ia foarte t'r*iu, printre a#este trei moduri de pre uire #on)tient& p&trunde )i un al patrulea/ #a 'mplinire plin& de til# a "ie ii, #a e$presie a sim &m'ntului "ie uirii, pe s#urt #a art& 'n 'n elesul modern% Pentru #el #e "ede 'n #e mod defe#tuos #ontinu& se#olul al XVIII-lea s& e$prime 'n #u"inte a#east& din urm& pre uire, prins& 'n interpretarea emo iei mu*i#ale #a redare nemi!lo#it& a unor ipete din natur&9F, de"ine, poate, limpede #eea #e am "rut s& spunem mai sus #'nd am "or.it despre un e#(ili.ru 'ntre #on inutul ludi# )i #on inutul esteti# al mu*i#ii se#olului al XVIII-lea% +u*i#a a#eea #redea, la ;a#( 'n#&, si #(iar )i la +o*art, #& este ni#i mai mult )i ni#i mai pu in de#'t #ea mai no.il& dintre toate modalit& ile de ati tre#e "remea "diagoge, 'n termenii lui AristotelI )i #ea mai artisti#& dintre toate 'ndem'n&rile 0 )i a#east& #andoare 'ngereas#& a fost a#eea #are a 'n&l at-o p'n& la des&"'r)irea f&r& pere#(e% ,e)i la 'n#eput pare #& lu#rurile stau to#mai in"ers, nu e$ist& ni#i un moti" #a a#ea #alitate ludi#& pe #are s'n-tem dispu)i s-o re#unoa)tem pe lo# epo#ii ro#o#o-ului s& i-o t&g&duim epo#ii urm&toare% La prima "edere, predomin& poate 'n epo#a a#eea de #lasi#ism re'nnoit si re"i*uit )i de romantism pe #ale de afirmare o serio*itate sum.r&, melan#olie )i la#rimi, 'n a)a m&sur&, 'n#'t pare #& ane"oie mai r&m'ne lo# pentru #onstatarea unui element ludi#% La o mai 'ndeaproape #er#etare, reiese 'ns& #ontrariul% ,a#& un stil si o stare de spirit ale unei epo#i s-au n&s#ut "reodat& 'n !o#, atun#i a#estea s'nt #ele ale #i"ili*a iei europene de dup& mi!lo#ul se#olului al XVIII-lea% A#east& afirma ie este "ala.il& #u pri"ire la noul #lasi#ism 'n a#eea)i m&sur& #a )i #u pri"ire la inspira ia min ilor romanti#e% 4piritul european, #u prile!ul repetatelor sale 'ntoar#eri spre Anti#(itate, a #&utat 'ntotdeauna 'n #i"ili*a ia #lasi#& )i a g&sit to#mai #eea #e s-a
9F

Ca 'n do#trina lui -ousseau )i a altora, mul i la num&r% 2L9

a#ordat #u firea propriei epo#i% Pompeiul a 'n"iat la @ #a s& 'm.og& eas#& )i s& fe#unde*e o epo#& 'n#!! <P spre gratie lin& )i re#e, #u moti"e noi dintr-o Anti#(V ferme#&toare% Clasi#ismul ar(ite#turii )i de#ora iei ir rioare engle*e a unor Adams, NedgGood si @a$rnari > n&s#ut din spiritul ludi# al se#olului al XVIII-lea% 6a etele romantismului s'nt pre*ente 'n manifestJr-C lui% ,a#& 'i #ontempl&m apari ia, 'n se#olul al XVlIl-ie el pare s& se #ir#ums#rie unei ne"oi de a deplasa "iat> esteti#& )i emo ional& 'ntr-o sfer& imaginar& a tre#utului 'n #are persona!ele nu s'nt pre#is #onturate, fiind definite de mister )i groa*&% Iar 'ntr-o astfel de delimitare a unui spa iu ideal tot sim ul ludi# "or.e)te% 4e poate merge 'ns& )i mai departe/ romantismul se na)te 'n )i din !o# 0 lu#ru do"edit de 'nsu)i materialul fapti# oferit de istorie% ,a#& #itim #u aten ie s#risorile lui @ora#e Nalpole, #are surprind desf&)urarea a#estui pro#es putem spune #& 'naintea o#(ilor no)tri, de"ine limpede #& autorul r&m'ne, de fapt, 'n #on#ep iile )i #on"ingerile lui, 'n#linat 'ntr-o m&sur& puterni#& spre #lasi#ism% -omantismul, #are s-a afirmat la el mai mult #a oriunde, r&m'ne pentru el un amatorism, ')i s#rie @he Cast#e o- Btranto1C, #ea dint'i 'n#er#are st'nga#e de roman goti# #u de#or medie"al, pe !um&tate dintr-o toan& si pe !um&tate din sple-en% 1alme)-.alme)ul de anti#(it& i Mgoti#e= #u #are ')i 'n eas& #asa 4traG.errP @ill nu 'nseamn& pentru el art&, ni#i moa)te sfinte, #i #urio*itate% Ni#i el 'nsu)i nu se las& defel prins de propriul s&u goti#ism, #are p&strea*& pentru el un i* de tri-#ing1A )i de bagate#92> )i 'l ia 'n der'dere la al ii% Nu fa#e alt#e"a de#'t s& se !oa#e un pi# de-a atmosfera% Con#omitent #u romanul goti#, #')tig& teren sentimentalismul% ,omnia sentimentalismului timp #!e un sfert de se#ol sau #(iar mai mult, 'ntr-o lume ale #&rei a# iuni si g'nduri erau totu)i 'ndreptate spre alte lu#ruri, se poate
9L 9K

Castelul de la Otranto "eng#.$ "n.t.$. 6lea# "eng#.$ "n.t.$. 2> ;agatel& "-r.$ "n.t.$.

2L2
fe#t de .ine #ompara #u #ea a idealului iu.irii #urte-Pesti 'n se#olele al X@-lea )i al XlII-lea% O 'ntreag& elit& & de spre un ideal de dragoste )i de "ia & afe#tat )i mfati#% Elita de la sf'r)itul se#olului al XVIII-lea este tu)i mult mai "ast& de#'t #ea a lumii feudal-no.iliare A0 la ;ertran de ;orn p'n& la ,ante% Elementul .urg(e* si atitudinea .urg(e*& 'n "ia & )i g'ndire au )i 'n#eput s& pre#ump&neas#& 'n ea/ ideile so#iale )i pedagogi#e !e"in a#ti"e% 1otu)i, pro#esul de #ultur& este identi# #u #el #are a a"ut lo# 'n urm& #u #in#i "ea#uri% 1oate emo iile "ietii personale, de la leag&n p'n& la morm'nt, s'nt #ulti"ate #a s& de"in& o form& artisti#&% 1otul se 'n"'rte)te 'n !urul dragostei )i al #&s&toriei, dar 'n ele s'nt in#luse de la sine toate #elelalte st&ri )i raporturi din "ia &/ edu#a ia, rela iile dintre p&rin i )i #opii, emo iile pri#inuite de .oal& )i de 'ns&n&to)ire, moartea, doliul dup& #ei mor i% 4entimentul este la el a#as& 'n literatur&, dar "ia a real& se adaptea*& p'n& la un anumit ni"el #erin elor noului stil de "ia &% Ai#i se na)te iar&)i 'ntre.area/ 'n #e m&sur& se 'nt'm-pl& a#est lu#ru 'n mod serios5 Pentru #ine a fost mai serioas& m&rturisirea si tr&irea propriului stil de "ia &/ pentru umani)ti )i pentru min ile .aro#ului, sau pentru romanti#ii )i sentimentali)tii din se#olul al XVIII-lea5 Cei dint'i au fost f&r& 'ndoial& mai #on"in)i de in#ontesta.ila "ala.ilitate normati"& a idealului #lasi# de#'t au fost adep ii stilului goti# de mai t'r*iu de e$emplaritatea )i o.ligati"itatea "i*iunii lor mai "agi pri"itoare la un tre#ut "isat% C'nd 7oet(e #ompune Der @otentan721, a#esta n-a fost pentru el, #ategori#, alt#e"a de#'t un !o#% ,ar #u sentimentalismul lu#rurile stau oare#um altfel de#'t #u n&*uin a spre forme medie"ale% C'nd un dreg&tor (olan-de*22 din se#olul al XVII-lea ')i fa#e portretul 'n

"e)minte anti#e, pe #are ni#i nu le poseda, sau #'nd pune s& fie #'n-tat 'n "ersuri #a giu"aer al #i"ismului roman, totul e o mas#arad&, nimi# mai mult% ,raparea 'n faldurile Anti#(it& ii r&m&sese un !o#% ,espre o imitare serioas& a "ietii
29 22

,ansul ma#a.ru "ger($ "n. t.$. +o#ande71 din @olanda% V% #ap% V, p% 93?, nota 89% 2L8

anti#e ni#i nu era "or.a m&#ar, 'n s#(im., #ititorii #u#ieDsi ai lui 8ert9er au f&#ut f&r& 'ndoial& anumite efortur> #a s& tr&ias#& potri"it #odului de sim ire )i e$primare a idealului lor% Cu alte #u"inte/ sentimentalismul era 'n mult mai mare m&sur& o i(itaEia serioas& )i ade"&rat& de#'t afe#tarea anti#& proprie umanismului si .aro#ului> ,a#& o minte at't de eman#ipat& #a ,iderot a putut s& se dele#te*e din toat& inima #u #rasele e$(i.i ii sentimentale din B#este(u# tatF#ui de 7reu*e, da#& pe Napoleon a putut s&-l entu*iasme*e poe*ia lui Ossian, do"ada pare f&#ut&% i totu)i, #onform #onstat&rii noastre, un fa#tor f&r& dis#u ie ludi# e tot timpul pre*ent 'n sentimentalismul se#olului al XVIII-lea% ,orin a de a g'ndi )i tr&i sentimental nu se poate s& fi p&truns foarte ad'n#% Pe m&sur& #e ne apropiem de propria noastr& perioad& de #i"ili*a ie, distin# ia dintre #on inuturile impulsurilor #ulturale de"ine mai ane"oioas&, 'n 'ndoiala noastr& Mserio*itate sau !o#= se ameste#& mai mult de#'t 'nainte .&nuiala de ipo#ri*ie )i pref&#&torie% ,ar e#(ili.rul insta.il dintre Mserios= )i Mdoar 'n glum&=, #a )i in#ontesta.ila pre*en & a unui element de simulare se 'nt'lnes# )i 'n !o#ul sa#ru din #ulturile ar(ai#e28% Am a"ut prile!ul s& 'nregistr&m fa#torul ludi# #(iar si 'n no iunea de sfin enie% A-ortiori, a#east& am.iguitate tre.uie a##eptat& 'n tr&irile #ulturale de natur& nesa#ral&% Prin urmare, nimi# nu ne 'mpiedi#& s& #alifi#&m totu)i, 'n esen &, un fenomen de #ultur& sus inut de un important grad de serio*itate drept !o#% ,a#& e ade"&rat a#est lu#ru unde"a, arun#i e ade"&rat 'n #a*ul romantismului, 'n sensul #el mai larg al #u"Jntului, )i 'n #a*ul remar#a.ilei e$pansiuni afe#ti"e #are l-a 'nso it )i l-a 'mplinit "remelni#, sentimentalismul% 4e#olul al XlX-lea pare s& lase prea pu in lo# pentru fun# ia de !o# #a fa#tor 'n pro#esul de #ultur&% Anele tendin e #are par s-o e$#lud& au a!uns tot mai mult s& prime*e, 'n#& din se#olul al XVIII-lea, g'ndirea utilitar&
28

V% mai sus pp% 3: )%urm%

2L:

re#e, pro*ai#& Hmortal& pentru ideea .aro#uluiI )i idealul de .un&stare .urg(e* puseser& st&p'nire pe spiritul so#iet& ii- C&tre sf'r)itul a#estui se#ol, re"olu ia industrial&, #u efi#ien a ei te(ni#& mereu #res#'nd&, a 'n#eput s& a##entue*e a#este tendin e% +un#a si produ# ia de"in ideal )i aproape idol% Europa ')i pune pe ea salopeta% 4im ul so#ial, a#ti"itatea pedagogi#& )i #riti#a )tiin ifi#& de"in dominantele pro#esului de #ultur&% Cu #'t uria)a de*"oltare industrial& si te(ni#& a ma)inii #u a.uri 'naintea*& 'nspre ele#tri#itate, #u at't mai mult #reea*& ilu*ia #& 'n ea re*id& progresul #i"ili*a iei% A)a arat& se#olul al XlX-lea, pri"it pe fa a lui #ea mai proast&% +arile #urente ale g'ndirii au mers, aproape toate, de-a dreptul 'mpotri"a fa#torului ludi# 'n "ia a so#ial&% Ni#i li.eralismul, ni#i so#ialismul nu l-au alimentat% tiin a e$perimental& )i analiti#&, filo*ofia, utilitarismul )i reformismul politi#, g'ndirea )#olii din +an#(ester, iat& tot at'tea a#ti"it& i profund serioase% Iar dup& #e e$altarea romanti#& si-a 'n#etat efe#tul 'n art& )i literatur&, par s& predomine )i a#olo, o dat& #u realismul si naturalismul, dar mai ales #u impresionismul, forme de e$teriori*are mai str&ine de no iunea de !o# de#'t tot #eea #e 'nflorise p'n& atun#i 'n #ultur&% ,a#& un se#ol a luat "reodat& 'n serios tot #eea #e e$ist&, in#lusi" pe sine 'nsu)i, atun#i a#ela a fost al XlX-lea% O generali*are a serio*it& ii 'n #ultur&, #a fenomen al se#olului al XlX-lea, ni se pare aproape #u neputin & de t&g&duit% Cultura a#easta e M!u#at&= 'n mult mai mi#& m&sur& de#'t #ea a perioadelor anterioare% 6ormele e$terioare ale so#iet& ii nu mai Mrepre*int&=, 'n sensul s#eni#, un ideal de "ia & superioar&, a)a #um mai f&#eau a#est lu#ru pe "remea #'nd se purtau pantalonul .ufant, peru#a )i spada% Cu greu poate fi #itat un simptom mai .&t&tor la o#(i al a#estei sa#rifi#&ri a ludi#ului de#'t restrJngerea elementului fante*ist 'n 'm.r&#&mintea mas#ulin&% -e"olu ia adu#e ai#i o muta ie, #um nu ne e dat s& #onstat&m 'n istoria #ulturii de#'t arareori% Pantalonii lungi, u*uali mai 'nainte, 'n toate &rile, #a port al &ranilor, pes#arilor )i marinarilor, si astfel )i al persona!elor din 2L? co((edia de##Garte, de"in .rus# 'm.r&#&mintea .&r.a ii #on#omitent #u p&rul #iufulit, #are e$prim& impetuO2-> tatea -e"olu iei2:% ,e)i moda fante*ist& se #ontorsionea & 'n e$#esele a)a-numi ilor Incro,ab#es2?, de)i #apri#iile ei s'nt pre*ente 'n uniforma militar& din "remea lui Napoleo H ip&toare, romanti# nepra#ti#&I, manifestarea e$terioar& a distin# iei !u#ate si-a tr&it traiul% Costumul .&r.&tes# de"ine 'ntr-o m&sur& #res#'nd& lipsit de #uloare )i inform si tot mai pu in supus s#(im.&rilor% No.ilul de odinioar&

#are ')i etala importan a )i demnitatea 'n 'm.r&#&mintea lui de gal&, a de"enit a#um un om serios, 'n (ainele lui noi, nu mai fa#e pe eroul% O dat& #u p&l&ria 'nalt&, ')i 'ndeas& pe #ap sim.olul )i #oroana serio*it& ii lui 'n "ia &% 6a#torul ludi# nu se mai fa#e sim it 'n #ostumul .&r.&tes# de#'t 'n prima !um&tate a se#olului al XlX-lea, 'n mi#i "aria ii si e$tra"agan e, #a pantalonii #olan i, gulerul 'nalt, gulerul #u #ol uri r&sfr'nte% ,up& a#eea, pier )i ultimele elemente ale de#orati"ului, #a s& nu mai lase de#'t urme sla.e 'n inuta de gal&% Culorile des#(ise, pestri e dispar, posta"ul fa#e lo# es&turilor aspre de pro"enien & s#o ian&, fra#ul ')i 'n#(eie, #a (ain& de gal& sau de osp&tar, e"olu ia se#ular& si se retrage 'n fa a "estonului% +odifi#&rile modei mas#uline de"in, #u e$#ep ia #ostumului de sport, tot mai mi#i% An .&r.at 'm.r&#at #a 'n 9LKO nu ar p&rea #arag(ios 'n *ilele noastre de#'t pentru un o#(i de e$pert% A#est pro#es de ni"elare )i de rigidi*are a #ostumului mas#ulin, #a fenomen de #ultur&, nu tre.uie so#otit #a ne'nsemnat, 'n el se afl& e$primat& 'ntreaga prefa#ere a spiritului )i a so#iet& ii de la -e"olu ia 6ran#e*& 'n#oa#e% 4e 'n elege, de fapt, de la sine #& 'm.r&#&mintea feminin& 0 mai .ine *is/ 'm.r&#&mintea #u#oanelor, pentru #& ai#i e "or.a de elita #are Mrepre*int&= #ultura 0 nu
2: 2?

C(iar si pentru femei, p&rul #iufulit a de"enid mod&E "% de pild& portretul reginei Lui*a a Prusiei, pi#tat de 4#(adoG% ;i*ari, e$tra"agan i HSr%I% ,enumire dat&, 'n timpul ,ire#toratului, tinerilor #u inuta "estimentar& e$#entri#& )i #u "or.irea afe#tat& "n.t.$.

2L3 urmea*& modera ia )i ni"elarea portului mas#ulin% 6a#torul esteti# si fun# ia atra# iei se$uale au o importan & at't de mare 'n 'm.r&#&mintea feminin& Hin"ers de#'t la animaleRI, 'n#'t fa# din e"olu ia a#esteia o pro.lem& #u totul diferit&% A)adar, de)i faptul 'n sine #& 'm.r&#&mintea #u#oanelor 0 de la sf'rsitul se#olului al XVIII-lea 'n#oa#e WW se mi)#& pe alte linii de#'t portul mas#ulin nu st'rne)te mirare, iat& #e este .i*ar/ 'n #iuda tuturor satirelor )i .utadelor #are au ap&rut )i apar, 'n #u"inte )i imagini, 'n re"istele umoristi#e, 'm.r&#&mintea feminin& a suferit de la 'n#eputul E"ului +ediu 'n#oa#e modifi#&ri morfologi#e mult mai mi#i de#'t #ea mas#ulin&% 6aptul a#esta reiese #lar da#& ne g'ndim de pild& la se#olele dintre 9?OO )i 9FOO/ muta ii "iolente )i ne'n#etate 'n #ostumul .&r.atului, o remar#a.il& do*& de sta.ilitate 'n #el al femeii% P'n& la un anumit ni"el, fenomenul e fires#E formele prin#ipale ale 'm.r&#&min ii femeie)ti 0 ro#(ia p'n& la gle*ne )i #orsa!ul 0, a"'nd 'n "edere limitarea mai stri#t& #reat& de #adrul de "ia & si de mora"uri, au 'ng&duit "aria ii mult mai mi#i de#'t elementele portului mas#ulin% A.ia #&tre sf'rsitul se#olului al XVIII-lea, #ostumul feminin 'n#epe s& M!oa#e=, 'n timp #e #oafura-turn e inspirat& din ro#o#o, romantismul domin& 'n #"asinegli!eul de"enit mod&, 'nso it de pri"irea languroas& )i p&rul despletit, )i 'n .ra ele goale H#are au #'stigat teren a.ia #u mult mai t'r*iu de#'t de#olteul pra#ti#at 'n#& din E"ul +ediuI, 'n#ep'nd #u Ies 5er;ei##euses2' din "remea ,ire#toratului, #ostumul feminin o ia 'n #ontinuare #u mult 'nainte #elui mas#ulin 'n #e pri"e)te s#(im.&rile )i e$tra"agan a% E$#ese #a, de pild&, #el al #rinolinei, pe la 9L3O, )i al turnurii, la 9LLO, nu fuseser& "&*ute 'n se#olele anterioare 'n 'm.r&#&mintea feminin& aproape delo#% A.ia pe la 9KOO apare 'n mod& mi)#area e$trem de important& #are du#e 'm.r&#&mintea feminin& 'napoi la o simplitate
23

+inunatele "-r.$1 denumire dat& elegantelor din "remea Con"en iei termidoriene )i a ,ire#toratului, a #&ror 'm.r&#&minte o imita pe #ea a Anti#(it& ii gre#o-romane "n.t.$.

2LF
II

)i naturale e mai mari de#'t #ele pe #are le #unos#use de la 98OO 'n#oa#e% -e*um'nd, putem afirma despre se#olul al XlX-lea #&, 'n aproape toate manifest&rile lui #ulturale, fa#torul ludi# tre#e intens pe ultimul plan% At't organi*&rii spirituale, #'t )i #elei materiale, a so#iet& ii, nu i-a mai stat 'n drum un efe#t "i*i.il al a#elui fa#tor% 4o#ietatea de"enise super-#on)tient& de interesele si n&*uin ele ei% Era de p&rere #& dep&)ise "'rsta #opil&riei% Lu#ra #u mi!loa#e )tiin ifi#e la propria ei .un&stare p&m'nteas#&% Idealurile 0 al mun#ii, al edu#a iei )i al demo#ra iei 0 nu prea mai l&sau lo# prin#ipiului etern al !o#ului% Astfel, ne apropiem a#um de 'ntre.area final& a a#estor #onsidera ii/ #e 'nseamn& fa#torul ludi# 'n "ia a #ultural& a *ilelor noastre5