UNIVERSITATEA TEHNICA DIN MOLDOVA FACULTATEA URBANISM SI ARHITECTURA CATEDRA DESIGN INTERIOR

REFERAT
Pe tema : Materiale,instumente si utilajul utilizat la turnarea in gips

Elaborat:Bitca Vseslava St. gr-121 Verificat:Carp Mariana

Chisinau 2013
1

Cuprins:
1)Indroducere; 2)Caracteristica generala a gipsului; 3)Materiale,instrumente si utilajul utilizat la turnarea gipsului; 4)Concluzie; 5)Anexe; 6)Bibliografie.

1) Introducere
Sculptur (lat. sculpere - a ciopli, a sculpta) arta de a crea forme tridimensionale n diverse materiale (piatr, marmur, granit, bronz, aur, argint, lemn, teracot etc.) prin cioplirea materialului, modelarea sau turnarea lui n forme speciale pentru obinerea imaginii, care poate fi amplasat ntr-un anumit spaiu de interior sau exterior. n cadrul domeniului au fost create variate opere avind un caracter figurativ, decorativ sau funcional (elemente arhitecturale, figuri 2-3D, (rondebosse, relief, autorelief, autorelief, busturi, statui), compoziii monumentale). Sculptura este unul dintre principalele domenii ale artei decorative ce a aprut n perioada paleolitic sub forma diverselor statuete cu motive zoomorfe, antropomorfe e.t.c,(vezi anexa 1) ca parte componenta nelipsita din ambiana inconjuratoare a indiviului, prezenta pe parcursul mai multor epoci istorice i a diverselor regiuni geografice. Evolutia sculpturii are tangene directe cu arhitectura (templele egiptene, mesopotamiene, greceti, catedralele gotice etc.), jucnd un rol important n sinteza arhitecturii i artei monumentale avind radacini din perioada antic (Columna lui Traian, statuia ecvestr a lui Marcus Aurelius). Pe parcursul mileniilor sculptura a evoluat capatind diverse transformari de la forme i dimensiuni mici, pn la compoziii monumentale, celebrnd cu personalitati si evenimente istorice, personaje mitologice din istoria popoarelor.

Un aport important in formarea sculpturii universale il au diverse opere renumite precum: Venus din Willendorf, Portretul reginei Nefertiti, sarcofagul de aur al lui Tutankhamon, Discobolul lui Miron, sculptura Altarului din Pergam, operele lui Michelangelo, Statuia Libertii de francezul Frederic - Auguste Bartholdi, operele lui Auguste Rodin.(vezi aneza 2) Pentru crearea acestor impunatoare opera de arta,sculptorii au utilizat material natural precum aur,argint,lutul,piatra,lemnul,bronzul si marmura.Insa sculptorii moderni si contemporani au inceput sa utilizeze materiale noi precum sticla,gipsul,plasticul,granitul,porfirul etc.Astfel,toate acestea au contribuit la redarea unui aspect nou al sculpturii.(vezi anexa 3) Ca urmare a acesteia a inceput o noua etapa in istoria sculpturii.

2)Caracteristica generala a gipsului(ipsos)

Gipsul este sulfat natural hidratat de calciu, format prin precipitaie chimic, n prima faz a evaporrii, n bazinele marine i lacustre srate pe cale de dispariie. Este incolor, alb,cenuiu pn la negricios; ptat, cu vine, nouros sau divers colorat n funcie de impuritile pe care le conine, este solubil n ap i, nclzit la 120-140C, trece n ipsos. Varietile curate microgranulare (alabastru) sunt folosite ca piatr ornamental, cele comune utilizndu-se ca amendament al solului, la fabricarea vopselelor etc. Gipsul in functie de proprietatile lui se clasifica in: 1)Alabastru = gips fin granulos, translucid, se poate lefui, dar numai in strat subtire. 2)Piatra strvezie = gips cu solzi mari, limpede ca apa, uor de despicat. 3)Gips fibros = cu fibre paralele, cu luciu mtsos, alb-galben, cenuiu, roietic, pentru obiecte de art. 4)Anhidrit = CaSO4, cu mult mai tare dect gipsul, parte utilizabil ca marmura, dar nu rezist la intemperii. 5)Ipsosul de stuc (ipsos de sculptur, ipsos de modele) se prepar prin nclzirea moderat a gipsului natural macinat la 120-2000 in caldari sau in cuptoare rotitoare,cind apa de cristalizare se evapora pina la aproximativ 6%.Ipsosul de suc in diferit grade de finere,amestecat cu apa,are capacitatea de a se combina din nou cu ea si de a se solidifica dupa 15-20 min. formind cu o nclzire uoar, o masa care nu rezista la apa(nu rezista la intemperii).Considernd c masa se dilat cu cca 1%,
5

ea umple formele de turnat repede i complet (construcia ornamentaiilor interioare n forme de incheiere. Pentru stuc i modele, precum i pentru ornamentarea pereilor i faadelor, ipsosul de stuc se utilizeaz fr nisip.Rezistena la ntindere dup 7 zile >16kg/cm2. Prin amestec cu cleiul, dextrin, alaun, borax, rdcin de nalb mare .a., timpul de priz se poate prelungi ameliornd duritatea (stuc tare); prin ap nclzit, timpul se poate scurta. Ipsosul se presar n ap i se amestec uniform, prin care se prepar o past care se poate turna dac s-a potrivit cantitatea de ipsos presrat. Turnarea apei peste praful de ipsos provoac o priza prea rapid.Greutatea unitii de volum: scuturat 10001400g/l, umplut simplu 600850 g/. 6)Ipsosul de construcie (ipsos de sobe i cldri, avalit, numit greit i var economic) se arde n cuptoare cu put in interval de temperature dintre 180-7000.El face prize si se intareste numai incet si se utilizeaza mai ales la lucrari de ornamentare. 7)Ipsosul de pardoseal (Estrich, ipsos de perei, diara), din buci de gips natural ars la temperatura de 850-10000 i mcinat, face priz i se ntrete mult mai ncet (1824 ore) dect cel de stuc, obine ns o duritate mult mai mare (o rezisten la ntindere de cca 25kg/cm2 dup 28 de zile i o rezisten la compresiune de cca 150kg/cm2 dup uscare complet). Cu toate c rezist mai bine la umezeal, dect ipsosul de stuc, utilizarea lui pentru lucrri exterioare e redus.Prelucrarea lui seamn cu a ipsosului de stuc; se presar n ap i se amestec intim. Masa pstoas turnat face priz dup cteva ore, i la
6

prepararea plcilor de pardoseal se bate cu maiul de lemn sau fier nainte de ntrirea definitiv, pn ce las ap la suprafa, dup care aceasta se netezete i se menine umed cteva zile. 8)Ipsosul cu alaun (alabastru tare, numit adesea greit ciment de marmur), se prepar din ipsos de stuc prin mbibare cu o soluie de alaun, ardere repetat la 5000 i mcinare fin. Are o rezisten de cca 30 kg/cm2 i duritate. Utilizat pentru produse de tipul marmurei, pentru astuparea rosturilor placilor de perei etc. 9)Ipsosul macroporos se obine prin utilizarea unei cantiti mari de ap de amestecare, ap care se evapor dnd natere la pori. Bun izolant termic i fonic, are o priz lent 20 minute. 10)Ipsosul celular se obine prin introducerea n pasta de ipsos a unor substane generatoare de gaze sau spume. El nu trebuie antoclavizat ca betonul deoarece se ntrete uficient de rapid. Este un material termo i fono izolator. In urma clasificarii ipsosului,reiese ca acesta este un material de finisaj foarte rspndit, fiind utilizat n special la finisaje interioare, ornamente, profile i stucaturi. Domeniul de utilizare n cazul finisajelor interioare i al ornamentelor pe baz de ipsos este extrem de specializat i solicit o foarte bun cunoatere a materialelor i a combinaiilor de materiale n diferitele reete de punere n oper. Utilizarea iposului este una foarte raspindita.De exemplu in formepentru industria ceramic,apentru sculptura,pentru medicina,lucrari e stuc,pardoseli,placi,ornamentarea peretilor si tavanului.
7

3)Materiale,instrumente si utilajul utilizat la turnarea gipsului

Orice tip de ipsos ce este utilizat in constructie sau in sculptura ori in alte domenii trebuie sa fie turnat corect,deoarece acest process va influenta asupra calitatii obiectului,operei etc si a aspectului exterior al lui . Procesul de turnare a gipsului necesita urmatoarele materiale si instrumente:forma pentru turnare,apa rece,ipsos,un vas si o lingura. Prepararea amestecului si turnarea are loc in urmatoarele etape: 1)Apa rece se toarn n vas, dup care treptat se adaug ipsosul. Este recomandat folosirea unei linguri. Deoarece contactul prelungit al ipsosului cu pielea poate cauza uscarea pielii sau poate provoca reacii alergice.(vezi anexa 4) 2)Se amestec permanent apa cu ipsosul avnd grij s nu se formeze cocoloae. Este recomandat ca pentru amestecare s folosim un obiect destul de lung pentru a putea amesteca uniform ntreaga cantitate de material. Ipsosul se va aduga treptat, pn se obine un amestec omogen, de consistena smntnei. Amestecarea se va face cu grij pentru ca bulele de aer s ias la suprafa.(vezi anexa 5) 3)Dupa o omogenizare complet, ipsosul se toarn n forma dorit avnd grij s nu depim marginile formei, deoarece surplusul de material se nltura mai greu dup uscare. Forma trebuie s fie perfect orizontal, pentru ca amestecul s fie repartizat uniform. Formele de dimensiuni mai mici,
8

pentru a fi perfecte n pozitie orizontal se pot sprijini cu buci de carton.Turnarea ipsosului se realizeaz la o grosime de 2-5 cm, n funcie de complexitatea i de dimensiunea formei.Ipsosul este turnat n strat gros, pentru asigurarea rezistenei.(vezi anexa 6) 4)Dup ntrire se scoate din form. Piesa turnat, astfel obinut, fiind nc umed se poate prelucra cu grij, sculpta sau repara micile imperfeciuni. Surplusurile se ndeprteaz cu un cuit dup care suprafaa se va netezi cu degetul.(vezi anexa 7) 5)Recipientul i instrumentele folosite la prepararea amestecului se vor spla imediat dup folosire deoarece dup uscare urmele de ipsos se ndeprteaz mai greu.Dup folosire forma se va spla cu ap cldu i cu detergent. 6)Urmeaz uscarea piesei turnate care n funcie de mrimea acesteia poate dura 2-3 zile. Timpul de uscare depinde de temperatura i de umiditatea aerului.Nu forai uscarea pentru c forma ar putea crpa. 7)Dup uscarea definitiv, piesa turnat se poate picta cu vopsele acrilice, sau decora prin tehnica erveel i finisa cu lac special. Procesul de turnare a diverselor forme sculptate este un proces de multi ani.La inceput un model pregtit din lut sau din ghips de ctre sculptor era transportat la turntorie pentru a fi turnat de ctre turntori calificai.De exemplu renascentitii au folosit modele fuzibile, cteodat sculptorii turnau statui de mici dimensiuni n atelierele proprii ns mult mai frecvent foloseau serviciile unei turntorii pentru a reproduce n bronz un model din ghips sau lut.Aceast
9

tradiie de realizare a pieselor turnate din bronz predomin de atunci, mpletind arta sculptorului i miestria turntorului. Astazi sculptorii nu atit de des utilizeaza serviciile turnatorilor.In primul rind din cauza lipsei surselor financiare ori a pretului marit al acestora,iar in al 2 rind e numarul redus al turnatorilor calificati. Dar totusi acei turnatori ce se specializeaz n turnarea sculpturilor utilizeaza aceast tehnologie adesea dictat mai mult de raiuni economice dect de tradiie.Ei reproduc n bronz copia exact a modelului din ghips sau din lut, economisind timp i fiind mai puin costisitoare. Turnarea in gips este o tehnica in sculptura care permite crearea frumoaselor opere de arta,astfel imbogatind cultura poporului.

10

4)Bibliografie
http://cooplan.ro/wp-content/uploads/2012/04/2.3.Lianti.pdf http://www.scribd.com/doc/47204522/SCULPTURA http://brancusi.1dez.com/opere-brancusi.html http://www.anc.edu.ro/uploads/so/m/Butafor.pdf http://petroschibianca.wordpress.com/2013/09/21/cumse-lucreaza-cu-matritele-de-turnare/ Calangiu A., Arta i noile tehnologii. Ed. Meridiane, Bucureti,2000. Graun N., Structurile n arta decorativ, Bucureti, 2001. Vittkowerer R., Sculptura, Ed. Meridiane, Bucureti, 1980. Rosenberg J., Criteriul calitii n art, Ed. Meridiane,Bucuresti,1980.

11

5)Anexe

Anexa 1.Statui cu motive zoomorfe si antropomorfe

12

Anexa 2.Renumite opera din sculptura

13

Anexa 3.Sculpturile moderne si contemporane

14

Anexa 4

Anexa 5

Anexa 6

Anexa 7

15