Sunteți pe pagina 1din 32

Pentru STUDIILE ORIZONTALE fia de ar cuprinde dousprezece categorii de informaii cu privire la: 1. Formarea i evoluia statului respective; 2.

Coordonate fizico-geografice: - suprafaa rii - structura administrativ-teritorial - configuraia teritorial - climat - resurse naturale i energetice - According to the most recent available information, Morocco has 27 AM radio stations, 25 FM radio stations, 6 shortwave stations, and 11 television stations including all the channels of the public S !" and the private 2M "# and M$di 1 "#%& 3. Infrastructura existent: - infrastructura rutier - infrastructura feroviar - infrastructura aerian - infrastructura naval - infrastructura militar - infrastructura financiar 4. Mediul comercial: - existena reelelor de distri uie; organizarea comerului cu ridicata i a comerului cu amnuntul; principalele companii de distri uie - centre comerciale !"ipermar#et$ supermar#et$ mall$ tradiionale% - structura i densitatea reelei comerciale - o iceiuri de cumprare locale - v&nzrile cu amnuntul - 'ncrederea consumatorilor 5( Mediul de mar#eting: - agenii de pu licitate i de cercetare a pieei; nivele de tarifare i pu licitate - numr de posturi de radio i televiziune naionale - numr de cotidiene i reviste de specialitate economic cu menionarea celor mai importante - volumul investiiilor 'n pu licitate - manifestri expoziionale internaionale 6. Indicatori demografici: - mrimea populaiei rii - densitatea medie a populaiei - durata medie a vieii !pentru r ai i pentru femei% - raportul 'ntre populaia care domiciliaz 'n mediul rural i ur an - rata natalitii i a mortalitii - sporul natural al populaiei - migraia populaiei !raportul dintre numrul imigranilor i al emigranilor% - structura pe grupe de v&rste - structura populaiei pe categorii de sex - structura populaiei dup statut marital )( Indicatori economici care definesc performanele i structura economiei rii respective: - prod ! " i#$er# %r $ &'# (ri(e a%!o" $) *I+,"o- i$or) !$r -$ ra *I+ pe do(e#ii de a-$i.i$a$e i pe a#i / 4/2 a#i0 - venit mediu !net sau rut% pe locuitor - repartiia veniturilor pe categorii de populaie - structura c"eltuielilor consumatorilor - gradul de ocupare a forei de munc - indicatorii monetari i financiari !moneda naional$ rata de sc"im $ inflaie$ soldul alanei de pli i alanei comerciale - principalii parteneri externi$ datorie extern% - prod -ia pri#-ipa"e"or ra( ri di# diferi$e do(e#ii de a-$i.i$a$e i pe a#i &4 / 2 a#i0 - i#.e!$iii !$ri#e dire-$e a$ra!e de ara re!pe-$i. pe a#i) ra( ri) ri"e i#.e!$i$oare - investiiile rii respective 'n strintate - ariere tarifare i netarifare$ riscuri financiare - situaia monopolurilor - po"i$i-i"e e-o#o(i-e adop$a$e - referire '# !pe-ia" "a (! ri"e -o#-re$e " a$e '# a#ii -ri1ei
*

2( Indicatori te"nologici i de afaceri: - gradul de actualitate a te"nologiilor din principalele ramuri de activitate - gradul de calificare a forei de munc - gradul de dotare cu automo ile i vec"imea medie a acestora - densitatea reelei de televiziune prin ca lu - gradul de ptrundere a reelei I+,-.+-,$ precum i a telefoniei fixe sau mo ile - gradul de 'nzestrare a populaiei cu unuri de folosin 'ndelungat i de consum - rolul afacerilor 'n societate - tipul i mrimea afacerilor 3( Caracteristici ale mediului socio-cultural: - lim a naional i dialecte utilizate - religia !religii$ grupri religioase$ instituii religioase% - educaia !nivel i structur% - o iceiuri i tradiii - rolul familiei/al femeii 'n societate - importana muncii 'n societate - modalitile de petrecere a timpului li er !numrul mediu de ore lucrate/sptm&n$ durata concediului de odi"n$ destinaii% 14( Coordonate ale mediului politic: - climatul politic - tipul de guvernare - sistemul partidelor politice - existena claselor sociale - naionalismul i situaia minoritilor - numrul mediu de zile de grev - situaii anterioare de naionalizri$ confiscri$ exproprieri$ internalizri asupra investiiilor strine 11. Caracteristici ale mediului 0uridic: - sistemul 0uridic naional - legislaia naional i internaional !acorduri internaionale la care ara a aderat% - contiina 0uridic - legislaia referitoare la investiiile strine 'n ar !faciliti acordate investitorilor strini% - respectarea drepturilor de proprietate industrial i intelectual - nivelul corupiei 12. 1ituaii de risc ridicat: - stri conflictuale - atentate teroriste - calamiti naturale - oli periculoase - consumul de droguri - sentimentul de nesiguran al cetenilor Pentru STUDIILE 5ERTI6ALE domeniile eseniale ale analizei con0uncturale sunt: producia$ consumul$ sc"im urile i preurile( Producia este studiat - 'n evoluia sa$ su aspectul structurii i organizrii c&t i su aspect calitativ 'n fiecare caz 'n parte prin prisma factorilor generali i specifici( 2e regul factorii luai 'n consideraie sunt: resursele naturale$ fora de munc$ progresul te"nic$ capacitile de producie i gradul lor de utilizare$ modalitile de organizare a produciei$ gradul de concentrare$ monopolizare etc( 3n studiile de con0unctur sunt utilizate relaiile de interdependen ce se sta ilesc 'ntre producie i factorii si( -x(: 1tudierea pieei petrolului implic evaluarea produciei de iei$ mutaiile intervenite 'n capacitile de extracie$ 'n procedeele de rafinare$ modalitile de transport a ieiului i derivatelor sale$ precum i poziia i interesele rilor productoare i exportatoare( Consumul este studiat 'n dinamic$ ca volum i structur a cererii$ 'n diferitele sale forme de manifestare( 1e analizeaz volumul i ritmul consumului$ elasticitatea cererii$ structura sortimental i geografic$ politica de stocuri$ procesele de 'nlocuire etc( Schimburile comerciale internaionale - comerul internaional vizeaz dinamica$ structura sortimental i geografic a fluxurilor de export i import$ cotele diferiilor furnizori i cumprtori pe pia$ factorii de politic comercial ce influeneaz sc"im urile( Preurile internaionale 'n analiza crora se urmresc modalitile concrete de sta ilire$ dinamica lor( Pentru ca studiile de con0unctur s fie eficiente$ s ai finalitate analiza fiecrui element din structura lor tre uie realizat 'n perspectiv( 4precierile privind evoluia viitoare a produciei$ consumului$
5

comerului internaional i preurilor se fac pe aza factorilor de influen i a tendinelor 'nregistrate 'n perioadele anterioare(
'ocuit din antichitate de triburi berbere, teritoriul Marocului a fost cucerit pe r(nd de fenicieni, romani, vandali, bi)antini *i arabi% +ucerirea arab, *i consacrarea -slamului ca religie dominant, au avut loc .n secolul #--% -n secolul #---, parte a +alifatului /meia)ilor, Marocul participa la cucerirea arab, a peninsulei -berice% -n 701, -dris - fondea), !egatul 12Sultanatul34 independent al Marocului, cu capitala la F$s, inaugur(nd astfel prima dinastie, a -drisi)ilor 1sec% #---564, *i cea mai veche tradi7ie monarhic,, p,strat, p(n, ast,)i, din lumea arabo8 musulman,% 9n secolele 6-86#---, .n Maroc se succed mai multe dinastii: Almoravi)ii, Almoha)ii, Merini)ii, ;attassi)ii, Saadienii *i, din 1666 pn n prezent Alaouiii 1f,r, leg,tur, cu numele minorit,7ii religioase omonime din Siria4% <e*i ultimele posesiuni iberice au fost pierdute de ;attassi)i .n 1=02, .n sec% 6#-86#-- Saadienii si Alaoui7ii s8au opus cu succes tentativelor otomane de cucerire, e>tin)(nd frontierele regatului p(n, la fluviile Senegal *i iger% ?>pansiunea *i rivalitatea puterilor europene 1sec%6#---86-64 au generat cri)e succesive ale Marocului care, la .nceputul secolului 66, au condus la apari7ia a trei )one de influen7,: un protectorat francez, unul spaniol *i o zon internaional 1portul "anger4% <e)voltarea mi*c,rii de eliberare *i emancipare na7ional,, anticolonial,, dup, 10=5, a determinat Fran7a s, accepte revenirea .n Maroc a sultanului Mohammed # 1.n 1055, dup, un e>il impus .n Madagascar4 *i, un an mai t(r)iu, restaurarea deplinei independen7e de stat 11056, sub forma modern, a 2!egatului24%

Capitala : !abat 175@%@@@ locuitori, cca% 1,A milioane cu orasul alaturat SalB4% Moneda: <irhamul marocan 11 euro C 11 dirhami4% Principalele orae: +asablanca 1capitala economic,, cca% 5 milioane4, F$s 11,1 milioane, fost, capita, imperial,4, MarraDech 11 milion, fost, capita, imperial,4, "anger 1A@@%@@@4, MeDnes 16@@%@@@, fost, capital, imperial,4, Agadir 157@%@@@4, /uEda 15@@%@@@4% Suprafaa i diviziunile teritoriale : ==6%55@ Dmp% "eritoriul !egatul Maroc este divi)at, .ncep(nd cu 1007, .n 16 regiuni economice, subdivi)ate la r(ndul lor .n provincii 1F74 *i prefecturi urbane 12 5 +asablanca, respectiv !abat4% Populaia: /ficial F2 de milioane, estimativ F5 de milioane 5 arabi, diverse grupuri berbere *i numeroase categorii mi>te% Marocul pre)int, cea mai mare diversitate a popula7iei din lumea arab,, inclusive ca urmare a particularit,7ilor sale istorice *i aporturilor 2andalu)3 *i 2african3% Gopula7ia urban, repre)int, 55H din total, iar speran7a medie de via7, este de 71 de ani% Reli ia: -slamul este religie de stat *i religia maEorit,7ii popula7iei 5 0A,7H, .n principalsunii de rit malekit 1interpretare moderat, a -slamului, care admite .n anumite circumstan7e interesul comunit,7ii ca factor de adaptare a tradi7iei4% ?vreii *i cre*tinii beneficia), de liberul e>erci7iu al religiei pe teritoriul Marocului, .ns, pro)elitismul este inter)is prin lege% !i"#i oficiale: araba si tama)igha 1vorbit,, estimativ, de cca% =@H din popula7ie, *i care a devenit a doua limba oficiala conform +onstitutiei aprobate prin referendum la @1%@7%2@114I se vorbesc, de asemenea, france)a 1pe scar, larg,4, spaniola 1.n nord4 *i alte dialecte berbere% $iua naional: F@ iulie 8 aniversarea accederii la "ron a !egelui Mohammed #- 110004% P%&: cca' () "iliarde *S+, re-pectiv 1). din P%&/ul continentului african

0or" de uvern"nt: monarhie ereditar,, constitu7ional, i parla"entar Situaia politic intern: eful statului este Re ele Mo1a""ed 2%' Puterea e3ecutiv: e-te parta4at ntre Suveran i 5uvern, puterile con-tituionale ale Pri"ului Mini-tru fiind e3tin-e prin noua Con-tituie din 6)11' Guvernul: este condus de domnul A#delila1 &789%RA87 1secretar general al Gartidului Justi7iei *i <e)volt,rii, partid islamist moderat care a ob7inut cel mai mare num,r de mandate la legislative din 25 noiembrie 2@114% Grimul guvern condus de domnul Abdelilah K? L-!A ? a fost investit la F ianuarie 2@12, iar cel de8al doilea, re)ultat dintr8o rea*e)are a maEorit,7ii parlamentare, la 1@ octombrie 2@1F% Ministrul Afacerilor ?>terne *i +ooper,rii este domnul Sala1eddine M7$:*AR 1liderul Adun,rii a7ionale a -ndependen7ilor M ! -, forma7iune de centru8dreapta4%

Nuvernul Marocului este unul de coaliie, care reune*te, al,turi de Partidului ;u-tiiei i +ezvoltrii, Adunarea 8aional a %ndependenilor, Micarea Popular 1centru8dreapta4 i Partidul Pro re-ului i

Sociali-"ului 1st(nga4' +oali7ia guvernamental, beneficia), de spriEinul a 22@ de deputa7i, din totalul de F05, repre)ent(nd o -u-inere parla"entar de <6.% Parlamentul: <evenit bicameral .n urma alegerilor din 1007, se compune din Camera Consilierilor 1Senat4 *i Camera Reprezentanilor =Ca"era +eputailor>' *lti"ele ale eri le i-lative =anticipate> au avut loc la 6< noie"#rie 6)11' Me"#rii Camerei Reprezentanilor =?(<> -unt alei pe o perioad de < ani, prin vot univer-al i direct' *lti"ele alegeri au avut loc la 7 septembrie 2@@7% Gre*edintele Camerei Reprezentanilor este, .ncep(nd cu 10 decembrie 2@11, domnul Larim Nhelleb, membru al 2Gartidului -stiOlal3 12Gartidul -ndependen7ei34% +amera !epre)entan7ilor are rol decizional .n procesul legislativ, inclusiv .n adoptarea bugetului de stat, *i .n investirea Nuvernului% Membrii Camerei Consilierilor 127@4 sunt ale*i pentru 0 ani, indirect, de c,tre colectivit,7ile locale 1FM54 *i organi)a7iile profesionale 12M54% 1MF din componen7a consilierilor se re.nnoie*te la fiecare F ani% Pltimele alegeri au avut loc la 1F ianuarie 2@@0% Gre*edintele +amerei +onsilierilor este, .ncep(nd cu 1F octombrie 2@@0, domnul Mohamed +heiDh Kiadillah, membru al 2Partidului Autenticitii i Modernitii% 9n parlamentul marocan sunt repre)entate, .n pre)ent, 1= partide, reflect(nd op7iunile foarte diverse ale societ,7ii marocane%

6api$o" " 1 *re1e#$area 7e#era"a a 8aro- " i Maroc tara celor cinci capitale
8aro- " 7 tara ara a$ africana si mediteraneana$ situata la confluenta marilor civilizatii ce s-au succedat si intrepatruns cu repeziciune in lumea ara oer era a Mag"re ului 7 constituie o reusita sim ioza intre maretia trecutului si imperativele prezentului(

8aro- " 7 leagan al unui trecut ce se masoara in secole si milenii 7 ofera vizitatorului decorul grandios al vestigiilor$ picturile rupestre din regiunile presa"ariene sau 4tlasul Mare$ civilizatia desertului$ monumentele artei islamice in care rafinamentul se im ina cu maretia$ arta si folclorul cu originalitatea etalata in numeroase centre ur ane si rurale( Faurindu-si istoria si definindu-si personalitatea in spatiul limitat de Mediterana$ 4tlantic$ triplul lant al 4tlasului invaluit in legenda si nisipul 1a"arei 7 Marocul dezvaluie privirii prestigioase monumente ale civilizatiei$ precum si farmecul inedit al peisa0elor( Printr-un paradox al naturii rar intalnit$ in aceeasi zi se poate trece prin toate anotimpurile: amatorii sporturilor de iarna pot sc"ia pe pantele inzapezite ale 4tlasului$ in timp ce iu itorii marii pot face aie in 4tlantic$ pe pla0ele 4gadirului( 9itoralul mediteranean si atlantic$ piscurile inzapezite ale 4tasului$ creasta .ifului cu vestitele sale paduri de cedri$ ineditul oazelor presa"ariene$ varietatea florei si faunei$ pitorescul oraselor prefigureaza un atragator itinerar turistic ce ofera vizitatorului imagini sugestive asupra frumusetii tarii$ a transformarilor innoitoare prin care trece Marocul( Marturiile milenarei civilizatiile si insemnul noului apar aproape pretutindeni( 2ar$ inainte de toate in capitalele imperiale 7 F-1$ M-:+-1$ .4;4,- nume cu adanci rezonante in istoria mai vec"e si mai noua a Marocului( 9ES 7 fondata in secolul al I<-lea 7 este un important centru cultural si religios al occidentului musulman( =ras al culturii si al credintei$ pastrator al comorilor de arta islamica$ el adaposteste Mosc"eea 4l >araoui??ine$ cel mai reprezentativ monument de arta islamica din nordul 4fricii 7 nu numai pentru vec"imea sa de unsprezece secole si pentru dimensiunile sale gigantice ci mai ales pentru stilul ar"itectural si neasemuitele sale decoratii interioare( Mosc"eea este sediul renumitei universitati musulmane si al i liotecii$ cele ra pentru manuscrisele sale de mare valoare$ verita il tezaur al culturii islamice( 8ARRA:E6; 7 perla 1udului$ orasul muzeu$ capitala a imensului imperiu al dinastiilor almo"ada ! secolele <II 7 <III % si saadina !secolele <@I 7 <@II%$ oras in inima unei imense paduri de palmieri( Intinsele paduri de portocali$ lamai$ maslini$ piersici si trandafiri$ monumentele istorice$ viata tumultuoasa a Asu#urilorB !pietelor%$ activitatea neintrerupta a artizanilor$ traditionalul festival folcloric al lunii mai fac gloria acestei Acapitale a 1uduluiB$ aplecate spre imensitatea spatiului sa"arian( 8E:NES 7 orasul ce va intrerupe traditia istorica a succesiunii celor doua capitale !F-1 si M4..4:-CC0 odata cu urcarea pe tron a tanarului suveran Moula? Ismail !a doua 0umatate a secolului al <@II-lea % caruia ii datoreaza maretia si renumele( Diduri impresionante de incinta$ ce n-au rezistat$ decat in parte$ scurgerii timpului$ palate somptuoase si sanctuare evoca perioada de mare
E

prosperitate si glorie de la sfarsitul secolului al <@II-lea si inceputul celui de al <@III-lea( RA+AT 7 frumoasa capitala a Marocului zilelor noastre 7 centru politic$ cultural$ si administrativ al tarii( .a atul$ ridicat in interiorul unor fortificatii ce apartin secolului al <II-lea$ intruneste azi multe atri ute ale civilizatiei moderne( +oile si variatele edificii$ importantele o iective economice$ pitorescul azarelor$ ,urnul Cassan 7 de la inaltimea caruia se desc"ide intreaga panorama a orasului pana departe spre 1ale 7 Mausoleul A Ma"omed al @-leaB !c"intesenta a stilului ar"itectonic marocan$ capodopera a artei islamice% constituie$ in ansam lu$ o adevarata sinteza a traditionalului si modernului$ a trecutului indepartat si a prezentului creator( 2ar Marocul mai are inca o capitala si anume C414-;94+C4$ Acapitala economicaB a tarii( Cu o populatie ce depaseste doua milioane de locuitori$ Casa lanca$ unul dintre cele mai mari porturi ale 4fricii la 4tlantic$ se afla la originea principalelor mutatii ale Marocului contemporan( Intreaga sa activitate industriala$ comerciala si financiara reflecta$ in esenta$ liniile directoare ale dezvoltarii tarii( Casa lanca$ orasul impodo it cu palmieri$ poseda numeroase edificii moderne si in stilul traditional ara $ o ogata retea de pla0e si faleze$ cel mai mare acvariu din 4frica$ Asu#urileB animate in pitoreasca Medina( In Maroc exista$ insa$ si alte orase si centre puternic ancorate in viata economica$ politica si culturala a tarii( +u mai putin incarcate de istorie si legenda sunt ,4+F-.G9 7 unul din cele mai vec"i orase din lume$ poarta maritima a Marocului$ renumit centru turistic$ loc al unor frecvente conferinte si colocvii internationale si al festivalurilor cinematografice sau 4F42I.G9 7 statiune alneara$ oras nou$ reconstruit in intregime in urma cutremurului din fe ruarie *HIJ$ care a ingropat in cateva secunde cinci secole de existenta umana( @=9G;I9I1$ ,-,=G4+$ =GK24$ M=C4MM-2I4$ 14FI$ :C=G.I;F4$ ,4.=G24+,$ ,ID+I,$ +42=.$ ,=G.I1,$ K-.424 7 iata numele altor catorva centre ur ane ce pastreaza numeroase marturii ale trecutului si aprind noi torte ale civilizatiei pe "arta tarii( Marocul apare azi ca o tara in plina dezvoltare( Cucerirea independentei nationale$ la 5 martie *HEI$ a desc"is tarii largi perspective pentru inlaturarea grelelor sec"ele ale stapanirii coloniale$ pentru dezvoltarea economiei si culturii in scopul propasirii nationale( .aspunzand dinamicii istoriei sale si evolutiei vietii internationale$ Marocul si-a fixat o iective precise si realiste( -forturile sustinute ale statului marocan$ de dezvoltare economica si sociala de sine statatoare se reflecta in strategia planurilor economice$ care vizeaza o crestere accelerata a economiei$ ridicarea nivelului de trai material si spiritual al poporului(

Pe plan extern$ Marocul promoveaza o politica de intensificare si diversificare a relatiilor cu toate tarile$ in spiritul politicii de cola orare$ independenta si neanga0are(

Repere geografice
Marocul$ situat in nord - vestul continentului african$ cuprins intre 5)L 8JM 6EL EEM latitudine nordica si *L - *6L *JM longitudine vestica$ este marginit la vest de =ceanul 4tlantic$ la nord de Marea Mediteraneana$ la est de 4lgeria si la sud de 1a"ara =ccidentala( 4frican si vecin -uropei$ mediteranean si atlantic$ cu 0umatate din suprafata scaldata de apa si cealalta 0umatate durata in piatra si in nisipul cald 1a"arei$ Marocul isi afirma entitatea in cadrul unor coordonate geografice definitorii( 1uprafata Marocului este de 88I(EEJ #m patrati(( 4re un relief variat$ constituit din desert$ campii si munti( In partea centrala$ paralel cu litoralul atlantic$ se desfasoara$ pe directia 1@ 7 +-$ Muntii 4tlas$ care domina campia inalta Molou?a( 1pre @ se intinde un vast platou care atinge *6JJ m altitudine si domina campia atlantica( In + se desfasoara muntii .IF( Clima este variata: desertica in 1$ relativ secetoasa in podisurile interioare$ oceanica in campia litorala atlantica si mediteraneana pe coasta nordica( Principalele rauri se indreapta spre 4tlantic( @egetatia saraca sau a senta in desert$ stepica pe platouri si paduri$ restranse in munti si in zona de coasta( Fauna este diversificata in functie de clima si asociatiile vegetale( Contrastele de temperatura se accentueaza de la o zona la alta si de la un anotimp la altul( Donele de coasta inregistreaza o temperatura medie anuala de *)LC$ in ianuarie *J - *5L$ iar in august 5J -55L( -a oscileaza insa in zona Marra#ec" intre zero grade in ianuarie si 8EL in august( 2e asemenea$ in interiorul tarii$ la F-1$ se inregistreaza in luna ianuarie su zero grade$ iar in luna iulie intre 5I -8JL( = data sau de doua ori pe an$ desi numai cateva zile$ mase de aer fier inte din 1a"ara reusesc sa treaca peste lantul 4tlasului(

Despre istoria Marocului


Coloniile feniciene de pe litoralul Marocului intra in sec(E 7 5 i(e(n( in sfera de influenta a Catarginei$ ca si .egatul Mauretaniei$ creat de tri urile er ere( Provincie romana sec( * 7 E d( Cr($ posesiune vandala$ sec( E 7 I$ apoi izantina$ sec( I-N$ Marocul este cucerit in sec( N de ara i$ devenind o parte a lumii islamice( Portug"ezi si spanioli ocupa in sec( *E temporar porturile Ceuta$ ,anger$ Melilla s(a( Moula? ar-.asid$ proclamat la F-1$ in *III$ sultan al Marocului$ intemeiaza dinastia 4lauita$ ce domneste pana astazi( Pe la 0umatatea sec( *H Marocul devine o tinta a tendintelor coloniale ale Frantei$ 1paniei$ Marii ;ritanii si Fermaniei( In *H*5$ Franta impune protectoratul sau Marocului( 1pania ocupa regiunea .if$ iar
)

,angerul devine oras cu statut international( 9a *8(JN(*HE) Marocul isi redo andeste independenta; la moartea suveranului Ma"ommed @ !*HI*% tronul este ocupat de fiul sau Cassan II$ Marocul devenind$ prin constitutia din *HI5 o monar"ie constitutionala(

Populatia Marocului
Populatia Marocului este de 6JI(I8E(6JE !iulie 5JJ5%( 1tructura pe varste: J 7 *8 ani : 68$6HO !din care ar ati E(6IN()N8 si femei E(*)J(NHJ% *E 7 I8 ani : IJ$H6O! din care ar ati H(5)J(JHE si femei H(8J5(EI*% peste IE ani: 8$INO! din care ar ati .ata de crestere a populatiei: *$)*O .ata de natalitate: 58$*I nasteri /*JJJ locuitori .ata de mortalitate : E$H8 morti / *JJJ locuitori .ata neta de migratie : -*$*E migranti / *JJJ locuitori Frupuri etnice : ara - er er !HH$*O% ; altele !J$)O% ; evrei !J$5O%( .eligii : musulmani ! HN$)O% ; crestini !*$*O% ; evrei !J$5O%( 9im ile utilizate: ara a !oficiala % ; dialecte er ere; franceza !utilizata indeose i in afaceri %( I8I(EI) si femei )NI(8J)%

Guvernarea
+ume tara : forma lunga conventionala : .egatul Marocului; forma scurta conventionala: Maroc( ,ip de guvernamant : monar"ie constitutionala( Capitala : .a at Independenta : 5 martie *HEI Diua nationala : 6J iulie(
N

Constitutia : *J martie *H)5 ; revizuita pe 8 septem rie *HH5 ; in *HHI se creeaza Parlamentul icameral( Participari la organizatii internationale: 4;-24$ 4CC, !asociata%$ 4f2;$ 4F-12

Moneda nationala
Moneda oficiala este dir"am !2C%( Introducerea precum si scoaterea valutei nationale din tara$ este interzisa (In tara este permisa numai introducerea valutei care poate fi sc"im ata in anci$ "oteluri$ case de sc"im valutar$ la cursuri foarte apropiate( .ecomandam sc"im area valutei treptat si pastrarea documentului pentru eventualitatea sc"im ului invers: *G14P**2C( Cartile credit acceptate sunt: @isa Master Card$ 4merican -xpres$ 4MG$ CCC$ -C4$ F4=$ F-))$ I;2.$ IC4=$ ICF,G$ G+-1C=$ =1C-$ etc(

6api$o" " 2 6 "$ ra 8aro- " i


Factori geografici$ politici$ sociali si religiosi au constituit fundalul perenitatii culturii milenare marocane( ,re uie amintit ca Marocul constituia inima vastului imperiu al 4lmoravizilor$ 4lmo"azilor sau Marinizilor care timp de secole si-au intins stapanirea si aria de influenta asupra intregului Magre $ a unei mari parti a 1paniei si asupra regiunilor occidentale ale 4fricii negre( 4r"itectura este prin excelenta dinastica( Fiecare dinastie va cauta sa dea stralucire oraselor ce vor fi alese drept resedinta( = remarca ila contri utie a gandirii $ marocane se releva in filozofie si$ in aceasta ramura a stiintei$ Marocul l-a dat pe cel mai mare filozof materialist al lumii ara e din -vul Mediu$ I n .as"id$ cunoscut mai mult su numele de 4verroes( =perele lui I n .as"id$ ale lui 4 ou I n ;ad0da ca si ale altor filozofi au patruns in traducere latina in lumea occidentului( 1e releva organizarea unor institutii de invatamant: conservatoare si scoli de muzica$ scoli de arte frumoase si de arte plastice( In numeroase orase exista i lioteci pu lice sau specializate :organizarea ar"ivelor$ cercetarea
H

manuscriselor ( 1ituata in inima cartierului universitar al capitalei$ A;i lioteca generalaB 0oaca$ gratie ogatiei colectiilor sale diversitatii pu licatiilor si serviciilor$ rolul de ;i lioteca +ationala a .egatului( -a ofera cititorului un impresionant numar de manuscrise$ titluri de carti de stiinta si eletristica$ periodice$ "arti si fotografii$ un la orator de microfilme si de fotocopii( ;i lioteca are o tot mai intensa activitate editoriala( 2intre pu licatiile periodice in diferite lim i$ remarcam cele doua mari colectii stiintifice: ACatalogul manuscriselor ara e din .a atB si A 1ursele inedite ale istoriei MaroculuiB( ;i lioteca generala din .a at coordoneaza activitatea i liotecilor 7 filiale ale acesteia 7 din numeroase orase ale tarii: 1ale$ Fes$ ,anger$ 4zila$ =u0da( @alorificarea patrimoniului national$ creatia artistica$ literara si stiintifica reprezinta actiuni permanente cu caracter cultural( 4cestea se traduc prin organizarea de conferinte pu lice$ colocvii$ expozitii in tara si in strainatate$ concerte de muzica clasica si populara$ reprezentatii de teatru$ pu licarea de carti si reviste( In cadrul actiunii culturale se intensifica sc"im urile culturale decurgand din acorduri si conventii internationale; se organizeaza Asaptamani culturaleB $ manifestari artistice si culturale organizate in scopul difuzarii productiei literare si artistice marocane in strainatate( Comisia nationala marocana pentru G+-1C= asigura legatura intre organismele pu lice sau private si organizatiile internationale( Comisia ia parte la toate activitatile G+-1C= organizate in tara si in strainatate$ se ocupa cu organizarea clu urilor G+-1 Invatamantul este una din institutiile cQrora Marocul le-a acordat o deose itQ atentie in deceniul trecut si in ultimii ani( Formarea intr-un rQstimp cat mai scurt a cadrelor necesare dezvoltQrii economice si sociale se impunea drept un imperativ$ procentul de scolarizare fiind foarte scazut( Procesul de ara izare s-a desfasurat intr-un ritm sustinut$ mai ales in cadrul scolilor primare( In primii doi ani de scoala primarQ ara izarea este completQ( Incepand din al treilea an este introdusQ franceza ca lim Q strainQ( -volutia procesului de ara izare$ adaptarea lui la structurile si realitQtile nationale$ este conditionat ritmul de crestere al numarului de cadre calificate( = deose itQ atentie se acordQ dezvoltarii invatamantului te"nic( FiecQrui minister cu profil economic ii revine sarcina de formare a cadrelor necesare ramurii de care se ocupa( 4stfel Ministerului 4griculturii ii este afiliat un Institut pentru pregatirea inginerilor agronomi$ iar Ministerului Comertului si Industriei un Institut superior de comert si administratia intreprinderilor( Invatamantul superior are o multiseculara traditie si se ucurQ de prestigiu in 4frica si in intreaga lume( Mosc"eea 4l >araoui??ine si numeroasele sQli de studiu pentru studentii universitatilor coranice din vec"iul oras Fes-al-;ali erau vestite in intreg occidental musulman( 4stazi$ Gniversitatea >araoui??ine - care slu0este din secolul al I<-lea civilizatia islamicQ si ara Q 7cuprinde facultatile de drept$ lim Q ara Q teologie si stiinte islamice( In iulie *HEH$ Institutul de Inalte
*J

studii din .a at a fost transformat in Gniversitatea Ma"ommed al @-lea( Celor trei facultati existente li s-a adaugat facultatea de medicina( Gniversitatii ii sunt afiliate Institutul de sociologie si renumitul Institut universitar pentru cercetari stiintifice$ ale caror studii sunt editate in numeroase pu licatii periodice( Politica guvernului in domeniul invatamantului urmareste realizarea unui invatamant musulman in conceptie$ ara in materie de lim a si marocan ca orientare( .idicarea nivelului cultural al poporului$ difuzarea culturii ara omusulmane$ conservarea si dezvoltarea patrimoniului cultural$ reprezintQ 0aloane ale orientQrii invQtQmantului si culturii in urmQtorii ani( Cele mai importante influente asupra managementului international le au urmQtoarele elemente ale culturii: lim a$ estetica $ religia$ educatia$ perceptiile si stereotipurile $valorile( Gnicitatea unei culturi poate fi usor identificata in sim olurile sale$ cu semnificatiile ei distincte !in lumea ara Q nu se oferQ un cadou cand intalnesti pe cineva pentru prima oarQ( Poate fi interpretat ca o mitQ( +u tre uie lQsata impresia ca se asteaptQ oferirea cadoului atunci cand partenerul este singur(% 4lQturi de sim oluri$ in comunicare un rol deose it de important il au miscarile corporale$ gesturile$ modul de a adresa solicitarile$ semnificatia numerelor !miscari corporale-ridicarea sprancenelor inseamna RdaB; numerele: pozitive-6$E$)$H; negative - *6$*E; sim oluri - figurile rotunde sau patrate sunt acceptate ; steaua in sase colturi$ aratatorul ridicat sunt evitate%( 9egea islamului 71"ariMa" 7are o puternica influenta asupra vietii adeptilor acestei religii( 4ceasta se o serva numai cu pregnanta in cele cinci rugaciuni zilnice$ postul in sfanta luna a .amadanului si pelerina0ul la Mecca ( Islamismul propaga onestitatea$ virtutea adevarului$ respectul fatQ de dreptul altuia$ moderatia$ sacrificiul si munca asiduQ( Islamismul sustine atreprenoriatul$ descura0and totusi actiunile care ar putea fi interpretate ca exploatarea altora( 1-a argumentat uneori cQ fatalismul Islamic si traditionalismul au incetinit dezvoltarea economicQ in tarile cu acestQ religie( Islamismul este o religie monoteistQ$ fondatQ de profetul Ma"ommed si este azatQ pe perceptele Coranului - carte sfantQ la musulmani( ,eologia musulmanQ defineste tot in ceea ce tre uie sQ creada omul$ iar legea musulmanQ prescrie ceea ce tre uie sQ faca el( Gn alt element important al credintei musulmane il constituie faptul cQ ceea ce se intamplQ$ un sau rau$ se datoreaza vointei divine si este dinainte scris( 4ceastQ credintQ fatalistQ restrictioneazQ incercarea de a aduce modificari in tarile musulmane( Cuvantul RislamB este infinitivul in ara Q al cuvantului RsupusB(
**

Cei cinci piloni ai islamului sau datoriile marocanului sunt: credinta!recitarea crezului%$ rugaciunea$ postul$ milostenia !pomana% si pelerina0ul la Mecca( Credinta( 2eclaratia de credintQ a musulmanilor$ numitQ 14C4.424 este urmatoarea: R +u existQ alt 2umnezeu in afarQ de 4lla"$ iar Ma"ommed este profetul sQuB( .ugaciunea zilnicQ este numitQ 1494, si este consideratQ Rfirul direct cu 2umnezeuB ( 2e remarcat cQ nu existQ o autoritate ierar"icQ in Islamism$ si nici la preoti$ rugaciunile fiind conduse de o persoanQ care cunoaste Coranul( Postul$ numit .amadan$ este de o lunQ de zile si se interzice sQ se manance$ sQ se ea si sQ se fumeze pana la asfintitul soarelui( ;olnavii si femeile gravide nu postesc in aceastQ perioadQ$ ci mai tarziu un numQr de zile egal cu cele nepostite( Postul presupune cQ-l intelegi pe cel infometat( In timpul .amadanului productia se reduce deoarece ma"omedanii mananca noaptea si se odi"nesc mai putin decat in restul anului( Milostenia !pomana%$ numitQ D4C4,$ presupune impartirea unurilor cu saracii( Pelerina0ul la Mecca numit C4FI494C$ este inecunoscut( -l este o ligatoriu doar pentru cei capa il fizic si financiar sQ-l faca( Pelerina0ul incepe in a *5-a lunQ a anului islamic$ care este lunar nu solar$ asa cQ C4FI494CG9 si .4M424+G9 cad uneori iarna$ iar alteori vara( Pelerinii se im raca in "aine speciale$ simple$ in asa fel incat toti sQ fie egali in fata lui 2umnezeu( .itualul C4FI494CG9GI presupune incon0urarea pietrei sfinte de ) ori si parcurgerea de ) ori a traseului intre Muntii 14F4 si M4.S4( Musulmanii sunt impreunQ pe campia 4rafatului pentru rugaciuni de iertare$ prefigurand Kudecata de 4poi( Pelerina0ul se inc"eie cu un festival$ la care se fac rugaciuni$ daruri$ in ziua in care se consfinteste sfarsitul .amadanului( Pelerina0ul la Mecca este o formQ specialQ de consum( Musulmanii nu consumQ carne de porc si alcool( -ste interzisQ si camata$ insa in practicile moderne de afaceri aceasta este adesea ignoratQ( .olul femeii este strans legat de religie in islamism$ in special in =rientul Mi0lociu$ unde femeile nu pot desfasura aceleasi activitati ca si in tarile occidentale( In Maroc restrictiile impuse femeilor au influentQ atat asupra accederii femeilor in functiile de conducere$ cQt si asupra modelelor de cumparare( In afarQ de produsele alimentare$ la toate celelalte produse ar atul ia decizia finalQ la cumparare( In Maroc$ o unQ gospodinQ este cea care $ in fiecare zi$ merge la piatQ pentru a cumpara legume$ fructe$ carne si paine( -a va considera cQ este ine
*5

servitQ dacQ poate atinge si gusta diferitele produse de pe tara Q( -a va da comandQ lui Camidon$ proprietarul$ care va fi curtenitor si va pregati cu deplinQ incredere produsele$ in timp ce ea va merge altundeva pentru a-si continua drumul( = orQ mai tarziu$ ea va reveni pentru a plati: Camidon va rotun0i suma de platQ$ vor fi socotite cumparaturile si un aiat de pravalie va merge cu gospodina pana la masinQ sau c"iar pana acasa( 4 doua zi Camidon va spune : ACum au fost rosiile meleT ,i-am spus cQ sunt uneUB( Gn acsis va inc"eia tranzactia( Comparativ cu o gospodinQ marocanQ$ in -uropa stapana exemplarQ a casei este cea care$ o datQ pe saptamana merge la supermar#et pentru a face piata$ care cumpQrQ produsele ce prezinta cele mai une garantii de igienQ ! adica cele care nu au fost atinse de o altQ persoanQ sau care sunt ine am alate%$ iar dacQ gustQ un produs o face pe ascuns( -a nu va indrazni sQ cearQ unui anga0at sQ guste pepenele sau un iscuit( -a tre uie sQ acorde incredere marcii si magazinului( ELE8ENTE 4( Concepte fundamentale islamice *(Gnitatea 5( 9egitimitatea 6( Da#at!5$EO taxQ o ligatorie reclamele A ogateB% 8( Interzicerea luQrii de camQtQ E( 1uprematia vietii umane I( Comunitatea )( 4 stitenta I(p"i-a$ii a! pra (a#a7e(e#$ " i 1tandardizarea produselor si a promovQrii Farantii ale produsului mai putin formale$ profit satisfQcQtor$ nu maxim la Pu licitate institutionalQ$ folosirea profitului pentru scopuri carita le Creditul nu se poate folosi ca instrument de mar#eting$ ci doar reducerile de pret in numerar 4limentele pentru animalele de casQ sunt mai putin importante$ reclama tre uie sQ reflecte inalte valori umane 2ezvoltarea serviciilor comunitare$ pac"ete de alimente A#os"erB Produse nutritive si usor digesti ile la inceputul si sfarsitul postului$ dezvoltarea productiei de Quturi nealcoolice$ alimente cu caracter vegetal I(p"i-a$ii a! pra (a#a7e(e#$ " i 4cceptarea ec"ipamentelor antipoluante Program de lucru$ traficul consumatorului Comunicare din om in om$ utilizarea grupurilor de referintQ .eliefarea sfatului sau apro Qrii pQrintilor in reclamQ -la orarea de produse sim ol al ospitalitQtii
*6

ELE8ENTE N( -nvironmentalism H( .ugQciunea zilnicQ ;( Cultura islamicQ *( = ligatii familiale si de castQ 5( = ligatia sacrQ fatQ de pQrinti 6( = ligatia ospitalitQtii

8( Conformarea cerintelor codului de Magazine speciale pentru femei$ cu conduitQ sexualQ si interactiunea socialQ promovarea mai personalQ a produselor E( = ligatia respectQrii sQr Qtorilor =ferirea de cadouri religioase @alorile reprezintQ convingerile de azQ pe care le au oamenii referitoare la ceea ce este un si rQu$ corect si incorect$ important si neimportant( 5a"ori"e - "$ ra"e (aro-a#e<

siguranta familiei; armonia familiei; varsta; autoritate; compromis; devolutie; foatre rQ dQtori; caracter indirect; ospitalitate; caracterformal/admiratie; reputatie; inrudiri; apartenenta; prietenie; recunoastere socialQ; traditie
*8

=cupatia preferata a comerciantilor de i0uterii$ piele$ covoare sau mirodenii este tocmitul( Gn pret$ oricat de mic$ acceptat fara tocmeala$ este o adevarata 0ignire la adresa celor care vand o iectele(

6api$o" " 3 6o( #i-area i# (a#a7e(e#$ " 8aro- " i


Comunicarea are o importanQ deose it in managementul international datoritQ dificultQtilor in transmiterilor semnificatiilor dintre emitQtorii si receptorii din diferite tQri( @aria ile nationale care influenteazQ comunicarea sunt: mediul economic$ mediul cultural$ mediul politic si mediul legal(

8edi " e-o#o(i-( Comunicarea internationalQ este influentatQ in


principal de urmQtorii factori: protectionism$ li eralism$ infrastructurQ$ alte caracteristici ale economiilor strQine( I#fra!$r -$ ra. FacilitQtile externe ale firmei si serviciile pu lice formeazQ infrastructura economicQ( -a include: transportul$ energia$ infrastructura comunicatiilor$ infrastructura comercialQ si financiarQ( ,ransportul( Importanta transportului in afaceri nu mai tre uie su liniatQ( 2intre indicatorii ce caracterizeazQ activitatea de transport$ un loc important il detin numQrul de camioane si auto uze si lungimea cQilor ferate( 2iferentele aceator indicatori sunt deose it de mari intre regiuni( .itmul rapid de dezvoltare al retelei rutiere$ feroviare$ maritime si aeriene reprezinta unul din aspectele cele mai caracteristice ale evolutiei transporturilor in Mag"re ( 1ectorul de transport si telecomunicatii$ care 0oaca un rol de mare importanta in activitatea economica a Marocului$ a cunoscut in ultimii ani o puternica expansiune concretizata prin extinderea retelei rutiere si feroviare$ cresterea capacitatii si modernizarea instalatiilor portuare si aeroporturilor$ dezvoltarea flotei maritime si aeriene( ,ransporturile asigura intr-o masura tot mai deplina traficul intern si international al Marocului(
*E

,ransportul este un important element in activitatea economicQ a Marocului( 4cest sector$ cu toate componentele sale contri uie cu IO in PI;$ cu *EO in ugetul de stat si redistri uie in 0ur de 5EO din consumul national( Tra#!por$ " pe !o!e"e 7 Marocul detine *JJJ #m de autostradQ complet modernizatQ( 2in acesti *JJJ de #m de autostradQ cea mai mare parte este ocupatQ de axa nord-sud $ care cuprinde urmQtoarele rute: o Casa lanca-,anger-,etoul-1e ta o Casa lanca-Marra#es"-Cgadi-,aroundant o Casa lanca--l Kaida( 4xa de est-vest ciprinde ruta: .a at-Fes- =u0da Proiectele de dezvoltare ale transportului$ intQrind legQturile si dezvoltand cQle dintre ,anger si 9agos si dintre .a at si Cairo$ vor a0uta Marocul sQ 0oace un rol important in dezvoltarea cQilor dintre tQrile -uropei$ pe de o parte$ si tQrile 4fricii$ lumea ara Q$ pe de altQ parte( Tra#!por$ " aeria# 7 este operat de douQ mari companii marocane de z or R.=V49 4I. M4.=CB si R4I. I+,-.B( Marocul are *H aeroporturi nationale si internationale$ cele mai importante dintre acestea fiind: Mo"amed @ !Casa lanca%; .a at-sale !.a at%; 4ngad !=u0da% Miscarea aeroporturilor: EH88J$ incluzand 5H86J in Mo"amed @ !Casa lanca%( ,raficul pasagerilor: 8(I8I(8JN In 5JJ*$ compania nationalQ .o?al 4ir Maroc a estimat transportul la 5(6I6(J58 pasageri( -nergia( 1tatisticile consumului de energie pe locuitur servesc atat pentru orientarea spre o piatQ$ cat si ca un g"id pentru evaluarea infrastructurii locale( Consumul de energie este$ de asemenea$ corelat cu industrializarea generalQ a tQrii si astfel in legQturQ cu piata unurilor industriale din Maroc( 1e poate spune cQ indicatorul consumul de energie pe locuitor este cel mai potrivit pentru evaluarea infrastructurii generale a unei tQri( Comunicatiile( In general$ variatiile in infrastructura comunicatiilor urmeazQ nivelul de dezvoltare economicQ( 2intre indicatorii ce caracterizeazQ infrastructura comunicatiilor$ cei mai imoportanti sunt: numQrul de telefoane la
*I

*JJ de locuitori$ numQrul de ziare la *JJJ de locuitori$ numQrul de calculatoare la *JJJ de locuitori$ numQrul de televizoare la *JJJ de locuitori$ numQrul de aparate radio la *JJJ de locuitori( In Maroc$ sectorul telecomunicatiilor se afla in intregime su controlul statului( 1e remarca intrarea in functiune a primei linii telefonice automate intercontinentale$ intre Maroc si Franta$ realizata cu a0utorul unui ca lu su marin$ si inaugurarea primei statii africane de telecomunicatii prin satelit$ construita la 1ou# -l 4r a$ in apropiere de .a at( 1patiul pu lic( In lumea ara o-musulmanQ este foarte marcat de cei numiti Rneo-patriar"aliB$ unde puterea este detinutQ de cQtre RsefB!presedinte sau monar"%; mass-media$ care evolueazQ in acest spatiu$ peproduce modelul acestui stat Rpatriar"alB( In consecintQ$ informatia asa-zis Rli erQBsi 0urnalistul :independentB nu se dezvoltQ decat intr-un mediu restrans$ acest cadru fiind constituit din principii explicite si mai ales implicite pe care statul le deloimiteazQ si le apreciazQ in functie de evenimentele momentului$ ce apar in functie de de sensul pe care il dQ unor notiuni cum ar fi Rinteres generalB sau Rordinea pu licQB( 2ar aceastQ configuratie a spatiului pu lic atige ast te"nologie a comunicQrii:aparitia antenelor para olice din locuintele oamenilor si utilizarea din ce in ce mai generalizatQ a Internetului( +oile te"nologii in tQrile ara e Te"e.i1i #i 4lgeria 4ra ia- 1audita -gipt Iordania :uWeit 9i an 9i ia Maroc 1iria ,unisia *J$) 5I$6 *N$6 N$6 Te"e.i1i #i 8N 6E$* *6$I *I$E I$I *H )$N8 N$EN J$*6 J$6E J$*H *$J8 J$*I J$H6 J$)* *$H* I#$er#e$ 58$H *H$8 J$8 N$6 J$5 J$I I#$er#e$ J$6 I$8 5$* E$N Te". 8o%i"e Te". 8o%i"e

In Maroc $in 5JJ5$ existau *(66H* milioane de linii telefonice utile$ iar numQrul de telefoane mo ile era de **I(I8E( 1istemul de telefonie:existQ un sistem modern$ cu toate accesoriile$ cu toate cQ densitatea este 0oasQ:8$I linii vala ile la *JJ de persoane(
*)

1istemul de telefonie este compus din fire desc"ise$ ca luri si microunde rodio: Internetul este accesi il$ dar foarte scump( 9egat de managementul comunicarea in maroc se realizeazQ de sus in 0os( 4ceasta reprezintQ transmiterea informatiilor de la superior la su ordonat( Principalul scop al acestei cominicQri este de a transmite ordine si informatii( Managerii folosesc acest canal pentru a informa su ordonatii ce tre uie sQ facQ si cum sQ facQ( Canalul faciliteazQ circulatia informatiei spre cei ce tre uie sQ realizeze sarcinile( Comunicarea la prima intalnire de afaceri Prima impresie conteazQ foarte mult( Modul de prezentare la prima intalnire poate influenta pozitiv sau negativ relatiile viitoare de afaceri cu partenerul( In lumea facerilor modul cum este perceputQ o persoanQ poate influenta decisiv volumul afacerilor care se vor face( = primQ imoresie unQ depinde de modul in care sunt intelese si aplicate diferentele culturale la specificul situatiilor respective$ pentru a evita orice interpretare gresitQ( =amenii din fiecare culturQ au proceduri diferentiate si soerante diferite atunci cand se intalnesc pentru prima oarQ cu alte persoane( 9a prima intalnire de afaceri dintre managerii din diferite culturi este foarte important sQ se inteleagQ o iectivele culturale ale fiecQrei pQrti: o iective culturale - sta ilirea de relatii personale ; cQrtile de vizitQ 7 o formalitate$ fQrQ valoare intrinsecQ; desc"iderea discutiei 7 sta ilirea statului personal / contextului familial$ conversatii generale; imaginea de sine 7 parte a unei culturi ogate; lim a0 7 salutQri formale$ flatQri$ expresii de admiratie; mesa0e nonver ale 7 expresii faciale$ lim a0ul trupului; orientare spatialQ - distanta apropiatQ$ informalQ; orientare temporarQ 7 orientare pe termen lung$ asumarea initiativei; sc"im de informatii 7 personale; inc"eiere 7 expresia ospitalitQtii / relatiilor personale;
*N

valori culturale aplicate 7 armonie religioasQ$ ospitalitate$ spri0in emotional$ statut/ritual( Comunicarea in cadrul intalnirilor de afaceri: o iective culturale 7 sta ilirea de relatii si castigarea increderii; desc"iderea discutiei 7 o perioadQ de RincQlzireB/expresia ospitalitQtii participare 7 dupa varsta/implicarea specialistilor/caracter indirect; imaginea de sine 7 cultura ogata generozitate; lim a0 7 flatare$ocolire; orientare spatialQ 7 dupa statut si varstQ; orientare temporala 7 context istoric; luarea deciziilor 7 intuitie$fundal religios; inc"eiere 7 orientatii spre intalniri viitoare; valori culturale aplicate 7 ospitalitate$ crdinte religioase$ varstQ / statut$ flatare / admiratie; Diferente culturale in timpul prezentarilor de afaceri = iective culturale 7 prezentarea pro lemei$ identificarea opiniilor ; 2esc"idera discutiei 7 informatii de azQ; procedurQ 7 controlat de statut$ informatii de la specialisti; imaginea de sine 7 apartenenta familialQ; lim a0 7 ela orat$ emotional; instrumente de persuasiune 7 crize$ relige$ nationalism sc"im de informatii 7 indirect$ la o iect; inc"eiere 7 relatii de viitor$ nevoia de 0udecatQ a superiorilor;

*H

valori culturale aplicate 7 mesa0 nonver al$ comunicarea indirecta la o iect; Ca in toate tarile musulmane$ politetea traditionala in Maroc este insepara ila de conduita religioasa( Cuvantul 2umnezeu este invocat in orice ocazie: ;ismilla" !in numele lui 2umnezeu% pentru a primi o veste una$ pentru a raspunde la intre arile despre sanatate$ pentru a aduce multumiri dupa masa: In s"a 4lla" ( Formula o isnuita marocana de salutare este A Care sunt vestile taleTB la care se adauga A+ici un rau asupra taTB ( 1e raspunde prudent A +ici un rau gratie lui 2umnezeuUB Pentru a multumi un marocan raspunde : A2umnezeu sa te inecuvintezeUB $ iar la despartire : A2umnezeu sa te prote0ezeUB ( 4ltadata si in prezent doar la tara in special in cazul femeilor$ conversatia era presarata de antifraze eufemistice ! adica toate lucrurile dezagrea ile erau exprimate prin atenuare sau din contra%( 4stazi $ tinerii marocani folosesc aceste formule mult mai rar(

6api$o" " 4 Ri!- ri"e i# afa-eri"e di# 8aroIn afacerile economice internationale pot aparea o mare varietate de riscuri datorita complexitatii relatiilor economice dintre tarile lumii$ a diferentelor culturale$ precum si a modificarii permanente a mediului economic si politic international( In afara acestor riscuri cu caracter o iectiv pot aparea si o serie de riscuri de natura su iectiva datorate incompetentei sau relei credinte a partenerilor straini( 2in punct de vedere al caracterului lor$ riscurile pot fi: riscuri cu caracter economic$ cum sunt riscurile financiar-monetare$ datorita fluctuatiilor valutare; riscuri de pret$ datorate inflatiei si insta ilitatii preturilor; riscuri contractuale determinate de neplata marfurilor livrate$ nerespectarea o ligatiilor contractuale( riscuri cu caracter politic cum ar fi expropierea$ confiscarea$ nationalizarea$ determinate de sc"im area regimului politic$ starea de raz oi(
5J

riscuri cu caracter natural$ cum sunt inundatiile$ cutremurile$ uraganele$ eruptiile vulcanice( @ulnera ilitate economica are ca o iectiv previzionarea insta ilitatii politice a unei tari pentru a a0uta firma sa identifice si evalueze evenimentele politice si influenta lor potentiala asupra deciziilor actuale si de perspectiva privind afacerile internationale( -valuarea vulnera ilitatii politice se face nu doar cu scopul de a determina daca poate fi facuta o investitie intr-o tara sau nu$ ci si pentru a determina nivelul riscului pe care firma este pregatita sa-l accepte( Conform ierar"izarii tarilor dupa gradul de li ertate economica$ Marocul se incadreaza in randul tarilor in mare parte li ere !aflandu-se pe locul 8J$ urmata de -lvetia$ Grugua? si Gganda %( Fuvernul marocan incura0eaza investitiile straine si a realizat un numar de modificari destinate valorificarii climatului investitional in ultimii ani( In octom rie *HHE Parlamentul marocan a apro at un nou cod al investitiilor( Codul este aplica il in egala masura atat investitorilor straini$ cat si celor marocani( Ministerul Finantelor si investitiilor straine a creat un irou de promovare a investitiilor si studiaza masurile de reducere a muncii de irou asociata cu investitiile( In aprilie *HHI statul marocan a semnat un acord cu compania G(1( CM1 si cu compania 1SI11 pentru un proiect de difuzare a energiei electrice evaluat la aproximativ *$E ilioane X( 4utoritatea locala din Casa lanca a semnat recent un acord cu o firma franceza pentru conducerea si im unatatirea sistemului de distri uire a apei si electricitatii( Managementul privat al altor proiecte de infrastructura$ incluzand sosele$ porturi si reteaua de apa si electricitate$ sunt de asemenea in curs de finalizare( Marocul detine un sistem legal nediscriminatoriu$ care este foarte accesi il( -ste mem ru al Sorld Intellectual Propert? =rganization !SI+= % 1i face parte din ;erns Cop?rig"t s(a( In particular$ li eralizarea sistemului de alocare a sc"im urilor externe$ regimul importurilor si sectorul financiar au redus rolul guvernului in economie( Moneda nationala ! dir"amul marocan % este converti ila in toate tranzactiile curente$ cat si in cele de capital$ indeose i in cadrul repartizarii capitalurilor investitorilor straini$ daca investitia originala a fost inregistrata la =ficiul de 1c"im uri -xterne(

5*

Marocul a optat pentru o economie li era$ diversificata$ azata pe initiativa privata ( 1uccesul investitiilor este datorat potentialului economic si resurselor umane( Multumita acestor remarca ile performante$ in particular sectorul industrial( Marocul este de0a pregatit sa contri uie cu un important coeficient intre operatorii interesati de Maroc si peste "otare$ sc"im ul de marfuri si cooperari legate de te"nica( ,ara a incercat continuu sa valorifice climatul investitional prin intarirea masurilor de inducere si incura0area in favoarea am ilor investitori si nationali si straini( In regularizarea sc"im ului care autorizeaza transferul li er si automat al veniturilor si capitalurilor investite s-au emis o polita de credit investitional si o reforma a sistemului financiar$ care urmareste sa adapteze sistemul ancar marocan la standardele europene( 1ectorul financiar este supus unei puternice interventii a statului$ concretizata$ in perioada imediat urmatoare o tinerii independentei$ prin instituirea monedei nationale 7 dir"amul !2C%- si infiintarea unei institutii proprii de emisie 7 ;anca Marocului( +umarul mare al ancilor si existenta A;ursei de valoriB la Casa lanca su liniaza inca odata importanta acestui oras$ ca fiind cel mai mare centru financiar si comercial al Marocului( ;anca Marocului$ ca anca centrala$ reprezinta principala institutie de emisie a tarii: acorda avansuri$ apro a scaderea taxelor vamale si7si da acordul pentru o tinerea unor credite straine( ;anca +ationala pentru 2ezvoltare -conomica !;(+(2(-(%: acorda credite pe termen lung si mi0lociu si participa la realizarea unor importante proiecte de dezvoltare( In legatura cu armonizarea si generalizarea in aria conta ilitatii Marocul a adoptat un cod de normalizare a conta ilitatii( = reforma glo ala a pietei capitalurilor a fost adoptata$ cuprinzand reforma : A1tocul de 1c"im uri din Casa lancaB$ crearea corpurilor colective pentru investitia proprietatii private su forma IC@Ms ! companii de investitii cu capital varia il % si crearea de fonduri comune de investitii( Potentialul economic si uman confera Marocului un loc de prim ordin in randul statelor africane in curs de dezvoltare( .edresarea si dezvoltarea de ansam lu a economiei s-a impus ca necesitate in perioada urmatoare proclamarii independentei nationale( Politica economica adoptata de catre guvernul marocan s-a axat pe concentrarea eforturilor poporului pentru realizarea cu precadere a acelor o iective menite sa afirme personalitatea nationala(
55

Industria Marocului este foarte dezvoltata$ mai ales in urmatoarele domenii: industria za"arului$ industria laptelui$ a fainii$ cea textila$ de ciment$ c"imica$ mecanica( INDUSTRIE Indicele productiei industriale (baze 100 : 1992 Industrie de prelucrare Agro - alimentare Textile si pielarie Industria metalurgica, mecanica Electrice si electronice Alte industrii 109,9 118,3 117,2 123,0 121,3 127,7 1998 11!"9 121,9 119,1 1999 120"! 123,3 117,2 2000 12#"9 129,7 118,0

In acord cu A Centrul marocan de con0uctura A in *HHN FP2 a avut o crestere cu I$6O fata de 5O in *HH)( 4ceasta crestere este in special datorata cresterii cu 58O a valorii adaugate in agricultura( @aloarea adaugata a nonagriculturii a crescut de0a cu 6$8O datorita constructiilor$ energiei si unor transferuri in sectorul industrial( Conform CMC$ cresterea activitatii in nonagricultura a dus la expansiunea investitiilor$ a carui volum a crescut cu *8O in *HHN fata de 8$NO in ultimul an( Privind sc"im ul strain$ cresterea exporturilor !5$)O% a fost mai mica decat a importurilor !N$EO%( 4ceasta accelerare a importurilor privind principalele unuri dura ile$ care sunt esentiale pentru reevaluarea investitiilor( 4ngrenat in circuitul economic mondial$ comertul exterior are un rol deose it de important in economia tarii$ prin volum si structura $ prin influenta pe care o exercita asupra cresterii si diversificarii economiei nationale( Masurile de stimulare a exporturilor$ con0unctura favora ila a minereurilor pe piata mondiala$ in special la fosfati si$ totodata$ cresterea deose ita a importurilor de masini si utula0e$ ca urmare a intensificarii procesului de industrializare$ au determinat cresterea continua a volumului sc"im urilor comerciale si extinderea ariei geografice a acestora( -xportul marocan este dominat de materiile prime minerale si de catre unele produse agricole$ cu predilectie citrice$ legume si zarzavaturi( Marocul detine
56

primul loc in exportul mondial de fosfati( Prin incasarile o tinute$ =ficiul Marocan al Fosfatilor constituie una din cele mai importante surse de finantare a dezvoltarii economiei( 9a importul marocan ponderile cele mai mari le detin masinile$ utila0ele si instalatiile industriale$ produsele metalurgice$ produse c"imice( Marocul importa$ deasemenea$ un numar important de autove"icule si su ansam le necesare industriei de monta0$ precum si aparate de radio si televiziune( Pentru prota0area consumatorilor$ guvernul marocan urmareste concretizarea unui complex de masuri care vizeaza franarea fenomenului de crestere a preturilor( 1e are in vedere fixarea rationala si supla a preturilor$ unificarea diverselor organisme$ care au drept scop reglementarea si controlul preturilor$ informarea perpetua a consumatorilor prin intermediul presei$ radioului si televiziunii( 1uccesele o tinute pe linia reactivizarii intregii economii au fost acompaniate de importante transformari pe plan social$ care au vizat o mai una repartitie a veniturilor pe cap de locuitor$ cresterea nivelului de trai al populatiei$ dezvoltarea invatamantului si a culturii( .ealizarile o tinute de poporul marocan in cele sase decenii care au trecut de la do andirea independentei au dus aparitia pe "arta economica a Marocului a numeroase si importante o iective economice in agricultura$ industrie$ transporturi si alte sectoare economice(

6api$o" " 5 Ne7o-ierea i# afa-eri


= iectivul negocierii este de a se a0unge la un acord avanta0os am elor parti(4tingerea acestui o iectiv presune atat artQ cat si stiintQ( Procesul de negociere presupune parcurgerea anumitor etape: Planificarea: Construirea relatiilor interpersonale; 1c"im ul de informatii legat de pro lema in cauzQ ! la marocani deciziile se iau adesea de persoanele mai in varstQ$ informatiile mai detaliuate sunt oferite de specialistii pe domenii de activitate(Pro lemele te"nice si cele financiare sunt lQsate in responsa ilitatea comisiilor de evaluare$ decizia poate fi influentatQ de factorii politici sau de cei personali(%
58

Persuasiunea !este consideratQ cea mai importantQ etapQ( Marocanii continuQ a ordarea indirectQ a afacerilor facQt apel la relatiile personale$ constituite anterior( Consruirea relatiilor personale este atat de integratQ in etapa de persuasiune$ incat este dificil de fQcut o demarcatie intre discutiile afaceri si cele personale( Marocanii fac apel la relatiile de afaceri si personale viitoare$ asteptand momentul si locul oportun pentru a discuta termenii acordului final(%; 4corduri(

Caracteristici ale negociatorului marocan Contrar americanilor$ spatiul nu are aceeasi valoare( 1fera de izolare a americanilor$ spatiul inviola il din 0urul acestuia$ nu exista in Maroc( 1patiul pu lic este al tuturor( -ste esential pentru un marocan de a ramane in zona olfactiva a partenerului$ pe cat este de evitata aceasta apripiere la americani( In general$ marocanii isi privesc intens interlocutorii si nu sunt niciodata indiferenti la propunerile acestora( +u fiti suparati daca: o sunteti primit cu sarutari de doua frumoase dansatoare; faceti ca eleU o omul de afaceri marocan va ia mana cat mai aproape de el sau va poate im ratisa; este un semn de prietenie( In intalnirile de afaceri negociatorul marocan evita sa-si puna partenerul intro postura nefavora ila( -l il respecta( Mai mult$ are o deose ita capacitate de a lua decizii si stie sa se faca ascultat( 1tatutul social este foarte important; de aceea$ cartea de vizita nu tre uie uitata( -l poate intelege pozitiile am elor parti fara a fi partinitor( +u tre uie deviata negociata spre conflict; negociatorul marocan evita confruntarea directaU 1i cu cat se mananca mai mult$ cu atat se arata respectul pentru gazda( Marocanilor le place expresivitatea si au manifestQri emotionale( Intreruperile frecvente si asteptQrile indelungate sunt o o isnuintQ(
5E

.aspunsul RdaB poate insemna ApoateB sau c"iar AnuB si invers( -xprimarea admiratiei fatQ de un o iect apartinand unui marocan tre uie evitat$ intrucat se va simti onorat sQ vi-l ofere( Marocanii sunt emotivi si se pot supara usor( Criticarea in pu lic al unui mem ru al ec"ipei lor de negociere va impresiona neplacut( Intalnirile de afaceri in grup sunt tipice$ insa a ordarea su iectului se face direct( =noarea$ pozitia familiei si statutul sunt elemente foarte importante la marocani( 4rgumentele empirice sunt inutile si evitate( 9ipsa tocmelii este consideratQ o 0ignire( .eligia 0oacQ un rol ma0or si de aceea tre uie acordat un respect deose it practicilor si o iceiurilor marocane( .a darea este o necesitate$ nu o virtute in negocierile cu marocanii( +u se poate inc"eia nici o afacere vinerea$ care este Diua 1fantQ a Islamului( +u se planificQ intalniri in zilele religioase(

6api$o" " 6 8a#a7e(e#$ " re! r!e"or (a#e i# fir(e"e (aro-a#e


Comportamentele manageriale din societatea marocana sunt la fel de apropiate de traditiile tri ale ca si de influentele vestice( 4li arata ca managerii din tarile ara e Ase comporta ca niste tati protectori$ gri0ulii$ care preiau toate responsa ilitatile afacerii si impun un stil de management autoritar( 1tructura autoritara este dominata in firmele private si de stat$ care sunt puternic centralizate(B 1e arata ca influentele tri ale sunt de tipul excluderii grupurilor care nu apartin familiei din succesul afacerii$ din dezvoltarea pro lemelor( 1e merge pana la impartirea companiei in doua$ daca exista neintelegeri intre doi top-manageri( -ste practica tri ala a tratamentului egal si dorinta de a face placere ArivalilorB( =rientarea administrativa centralizata$ regulile rigide$ diviziunea clara a muncii$ toleranta sla a fata de am iguitate si fata de autonomie$ com inate cu valorile tri ale$ au dezvoltat stilul managerial denumit AseicocratieB( Caracteristicile lui sunt: autoritate ierar"ica;
5I

reguli si regulamente adaptate la personalitatea si puterea individului care face regulile; su ordonarea o iectivelor de eficienta relatiilor umane si prieteniilor personale; indecizie in luarea deciziilor; a ordarea patriar"ala a leaders"ipului; nepotism la toate nivelurile ierar"ice; politica usilor desc"ise( Influentele @estului in metodele de management au sc"im at comportamentul unor manageri marocani$ dar a ordarea participativa$ democrata se loveste de rezistenta segmentelor conservatoare din societate( 4li arata ca aceste influente produc o AdualitateB a stilului managerial marocan prin: crearea de numeroase reguli !sim oluri de modernitate% fara a face eforturi de implementare a lor;

crearea sistemului de selectie si promovare azat pe performante$ in timp ce selectia si promovarea$ in realitate$ se azeaza pe relatii personale$ sociale$ nepotism;

crearea structurilor si utilizarea lor numai ca sim ol al modernismului$ pentru ca viata in organizatie continua sa se desfasoare pe valorile culturale traditionale(

Modelul de lider marocan prezinta o sinteza excelenta a patru dimensiuni:


personalism; individualism; nevoia de institutionalizare; asteptarile de la Amarele omB(

In Maroc sunt prezente urmatoarele stiluri de management:

factual 7 semnificatiile vin din mediu$ timpul este considerat flexi il;

5)

intuitiv 7 superstitios$ ideile le o tine din discutiile de grup$ perceptia este cel putin tot atat de importanta ca realitatea; analitic 7 orientat spre proces$ gandirea este puternic interiorizata$ fiind asimilata cu AsimtireaB; normativ 7 conceptul de rudenie este foarte apreciat$ prietenia este inaintea afacerilor si este de durata$ azata pe sinceritate(

Instruirea managerilor este procesul de sc"im are a comportamentelor si atitudinilor salariatilor cu scopul cresterii profita ilitatii atingerii o iectivelor( Procesul de instruire prezinta anumite diferente datorate culturii( 4stfel$ in Maroc aspectele instruirii sunt: marimea grupului / componenta: foarte mare$ sensi ili la nivelul ierar"ic; programul de instruire: H/*J 7 maximum*E$ fara pauza de pranz; pregatirea instruirii: nu este necesara si nici importanta; inceperea instruirii: prezentarea se face in functie de statutul social$ cel mai in varsta !in functie% se prezinta primul; derularea procesului de instruire: accentul se pune pe memorarea deprinderilor de aza$ antrenare$ demonstrarea de catre conducator$ lecturi minime; materiale de instruire: vizuale$ instruirea se face de catre conducatorul grupului; verificarea cunostintelor: nu se pun intre ari directe$ individuale$ participantii au nevoie de o perioada de pregatire; valori culturale: respectul fata de cei mai in varsta$ reputatie$ realizari individuale( Diferente culturale in motivare In functie de stilul de management: instruire$ atentie personala$ paternalism( Managerii marocani sunt mai eficienti in rolul paternal( 1tatutul managerilor$ nivelul de autoritate si posi ilitatea de a pedepsi sau rasplati salariatii le permit sasi asume acest rol( In acelasi timp$ managerii separa relatiile de munca de cele personale$ pentru a nu-si pierde autoritatea si controlul din su ordine(

5N

Controlul este realizat de catre o alta persoana !paternalism%( Managerii se straduiesc sa controleze pe altii printr-o relatie parentala( Fiecare incearca sa fie in locul managerului in dorinta de a castiga respect si responsa ilitati( 4tractia emotionala are la aza religia$ nationalismul si admiratia( Motivatia vine din atractia promovarii( Gn manager va accepta asignarea in strainatate daca ea va aduce la castiguri personale concretizate in pozitie ierar"ica$ statut sau ani( 4tractia religiei poate fi puternica in momente de criza( 4dmiratia si flatarea pentru realizarile individuale sunt deasemenea factori motivationali( 2iferentele ce au la aza recunoasterea sunt: statut individual$ clasa / societate$ promovare( .ecunoasterea la marocani provine din statutul individual in cadrul ierar"iei( Cand un departament isi realizeaza o iectivele$ recunoasterea va reveni sefului de departament$ care va recunoaste meritele nivelului sau imediat inferior$ proces care continua pana la cel mai mic nivel( .asplata materiala presupune cadouri individuale / familiale$ cresterea salariului( Marocanii sunt motivati de cadourile individuale sau pentru familie$ care sunt considerate un semn de admiratie sau apreciere al realizarilor individuale( Gn onus de * 7 5 zile la salariu$ de exemplu$ pentru muncitorii marocani care-si depasesc normele este un un motivator si un im old pentru alte persoane( In firmele mici$ intreprinzatorul poate trimite acasa unui muncitor un un cadou su forma de unuri de gospodarie pentru a se ucura de ele impreuna cu familia( Ca amenintare se poate aminti compromiterea reputatiei( Pentru marocani$ retrogradarea din functie este o amenintare a reputatiei si statutului social( 2aca se impune o astfel de masura$ procedura de revizuire este foarte lunga$ pentru a se asigura ca actiunea este 0ustificata si sa dea salariatului timp sa-si corecteze performantele( Pierderea locurilor de munca este o povara foarte grea pentru salariat$ colegi si familie si este foarte dificil de remediat o astfel de situatie( Cele mai importante valori culturale intalnite la marocani sunt: reputatia$ siguranta familiei$ religia si statutul social( Evaluarea performantelor -ste un proces continuu$ oferind managerilor posi ilitatea de a aprecia rezultatele pozitive de a-i corecta pe cei ce nu au o tinut rezultate satisfacatoare( Pentru marocani$ o iectivul evaluarii performantelor reprezinta pedepsirea salariatilor care nu si-au realizat sarcinile date de manageri( 1e urmareste mentinerea performantelor la acelasi nivel si supraveg"erea anga0atului( 9egat de structura evaluarii$ managerul marocan va c"ema salariatul in iroul sau$ daca rezultatele sale sunt su asteptari( -l va admonesta salariatul in particular$ pentru a nu ii crea un disconfort pu lic$ folosindu-si
5H

autoritatea pentru a-l ameninta ca va fi pedepsit$ daca nu isi va revizui conduita( Interactiunea !comunicarea intre anga0at si manager % se realizeaza intr-un singur sens( Managerul$ figura cu autoritate$ 0udeca si pedepseste$ daca este cazul( 1alariatul 0oaca rolul unui copil pedepsit( Feed- ac#-ul este aleatoriu( Performantele salariatilor marocani sunt evaluate in functie de contri utiile lor ma0ore( Gnii mem ri din ec"ipa pot excela$ pentru a arata managerului ca au performante deose ite$ acesta admirandu-i pentru rezultatele o tinute( .asplata salariatilor marocani o reprezinta un onus de *-5 zile la salariul lunar sau promovarea$ care presupune in mod automat o marire de salariu( Pedeapsa pentru rezultate nesatisfacatoare consta in diminuarea salariului sau retrogradarea din functie( In inc"eierea evaluarii$ managerul marocan felicita salariatii pentru realizarile o tinute$ promovandu-i sau pedepsindu-i( 2aca salariatul are o contri utie ma0ora la succesul firmei este onorat cu ceremonie speciala( Privind valorile culturale$ modelul marocan de evaluare a performantelor su liniaza autoritatea si varsta( Cel mai semnificativ comportament$ in Maroc se refera la Arusine si pudoareB( = trasatura esentiala a marocanilor este legatura cu traditia si o iceiul( =spitalitatea marocana este prover iala ( Gn motiv in plus pentru a nu a uza ( -c"ipamentul "otelier este foarte un $ cu mai mult de 6JJ de "oteluri care au in total 8J(JJJ de paturi din care *J "oteluri de lux si 8J de "oteluri pentru Aturismul de mare B( In caz de urgenta$ nu vom regreta niciodata daca vom incredinta soarta noastra unui marocan( Salter ;( Carris scria$ de altfel in Maroc-ul disparut : A,oata viata mea si in toate calatoriile mele mi-am format ca linie de conduita sa am incredere in fiecare om si rar $ extrem de rar$ am fost dezamagit in MarocB( In traducerea cartii $ Paul =uinot a adaugat : APrin prisma experientei mele $ consider ca parerea lui Salter ;( Carris este 0usta si ca orice european in Maroc ar tre ui sa se comporte la fel B( In practica$ nimeni nu este mai onest si mai demn de incredere decat marocanul( ;rain 2rain se refera la un numar nu foarte mare de indivizi $ insa importanta calitativa a acestui fenomen este foarte mare ( Conditiile defavora ile in munca intelectuala si remuneratiile mici !sla e% in acest sector si con0ugate cu evenimente politice si cu ofertele tentante ale tarilor industrializate ce parasesc tara$ sa lucreze in -uropa si in 4merica( Cei 5 factori ai imigratiei marocane actuale sunt: import de muncitori necalificati pentru industria si agricultura industrializata ale tarilor dezvoltate
6J

si A rain drainB( In primul caz este vor a despre o imigrare sezoniera sau temporara $ dar sunt cazuri $ si nu putine $ de imigrari permanente (2e exemplu$ in Franta $ muncitorii din 4frica de +ord au putut sa aduca cu ei familiile( 1istemele ideologice propun individului de a-si supune in totalitate viata sa cotidiana la realizarea unui ideal glo al: societate musulmana armonioasa in conformitate cu viziunea coranica; natiune independenta si unita; societate ce elimina privilegiile nemeritoase. Fiecare alege si isi constituie astfel o ideologie personala luand in considerare normele mai mult sau mai putin teoretice$ derivate din practica sociala trecuta sau prezenta( Modelele comportamentale propuse de sistem sunt: o fidel; o patriot; o militant / socialist( -lementul principal al acestor modele pe care lumea ara a actuala le-a mostenit de la ara ii preislamici propune ideea de mentinere a AonoareiB !Yird% individului sau a grupului( 1e poate spune ca acest cult al onoarei constituie adevarata religie$ adevarata legatura sociala cu 4ra ia preislamica( .az oiul fiind aici un fenomen de amploare intre unitati sociale$ onoarea inseamna forta$ putere materiala si morala( 4cest lucru implica cura0$ capacitate si dorinta de a apara independenta grupului$ de altfel ca si castitatea si li ertatea femeilor si a prote0atilor$ dispozitia de a raz una afronturile si ospitalitatea( Pierderea onoarei$ rusinea este pentru poporul marocan o pedeapsa teri ila(

6*

+I+LIO=RA9IE<
1. 8ar- ) =>e.) Maroc$ -d( 1tiintifica si -nciclopedica$ ;ucuresti$ *HHE 2. 8o#$ei") 5.) Maroc PETITE PL !ETE$ -dition du 1euil $*HH6 3. 8a$ei) ;.) s(a($ "tatele lumii mica enciclopedie# -d( Meronia$ ;ucuresti$ *HH8 4. Rodi#!o#) 8.) Les France$ Paris$ *HH* ara$es$ -d( Presses Gniversitaires de

5. Sa! ) 6.) Management international$ -d( F"eorg"eni$ Carg"ita$ 5JJ6 6. ?.?.?.e#-ar$a.-o( @. ?.?.?.(oro--o.-o( 2. ?.?.?.fo- !.-o( 3. ?.?.?. ?or"da$"a!.-o( 14.?.?.?.7eo7rafi-.-o( 11.?.?.?.7"o%a"for (.(a

65