Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Introducere...................................................................................................................... 1
Merchandising online ..................................................................................................... 2
Facebook, Twitter..................................................................................................... 13
Abonare la newsletter ............................................................................................... 14
Video goes viral........................................................................................................ 14
Concluzii ...................................................................................................................... 19
Bibliografie ................................................................................................................... 20
Introducere
În ultimii ani, cumpărăturile online au devenit populare, cu toate acestea, încă este
folosită de clasa de mijloc şi superioară. Pentru a accesa un magazin online, clientul
trebuie să aibă acces la un computer, un cont bancar si un card de debit. Cumpărături
le au evoluat cu creşterea tehnologiei. Conform cercetărilor găsite în Jurnalul de
Comerţ Electronic, dacă se concentrează pe caracteristicile demografice ale
Cumparatorului la domiciliu, în general, este mai nivelul de educaţie, venit, şi
ocupaţia a capului gospodăriei este mai mare, cu o percepţie favorabilă despre
cumparaturi non-magazin1.
Deci dacă ne uităm în viitor putem observa că ne orientăm la un comerţ online mai
degraba decât ca companiile să investească în a avea magazine, deoarece un website
poate fi cel mai aproape de tine şi nici nu ai nevoie să ieşi din casă sau de la servici ca
să poţi să faci cumpărături.
După ce am citit cursul am văzut că merchandizingul se referă la prezentare în cele
mai bune condiţii a produselor. Şi de ce nu am putea să facem aceaşi vânzări online
dar cu nişte costuri mult mai mici.
Deja nu mai există un magazin mai important care să nu aibă website. Nu la toate poţi
să şi cumperi, dar la majoritatea ai obţiunea asta. Din păcate după ce am studiat mai
multe siteuri am observat că nu toate folosesc metode de merchandising ceea ce
înseamnă că magazinul online este o metodă secundară de cumpărare mai degrabă
decât una primară.
1
(http://en.wikipedia.org/wiki/E-merchandising 2010)
1
Merchandising online
Merchandising flexibil 2
Cheia pentru promovarea efficientă a vânzărilor online sunt simple: site-ul şi procesul
de vânzare ar trebui să fie interesant, dinamic, atrăgătoare, şi, cel mai important,
relevante pentru fiecare cumpărător. Relevanţa înseamnă a avea flexibilitatea de a
furniza o serie de tehnici de merchandising pentru a se potrivi nevoilor diferite de
cumpărători, sau acelaşi cumpărător în situaţii diferite de cumpărare. Aici este o
colecţie de strategii de merchandising flexibile utilizate pe siteuri e-commerce:
locatoarele de produs
tehnici de rezolvare a problemelor
instrumente de relaţii cu clienţii.
Locatoare de produs
2
(Matheson 2006)
2
Categorii
Multe site-uri e-commerce organizează produsele pe categorii, incepând cu o
clasificare largă, cum ar fi haine, şi îngustând în etape, cum ar fi îmbrăcăminte
exterioară, până la elemente individuale, cum ar fi parka de munte. Aşa siteul este
organizează produsele într-un mod familiar cum sunt şi cataloagele.
Catalog vizual
Un furnizor de componente electronice oferă un catalog vizual care o face uşor de
navigat prin inspectarea unui grup de produse şi selectare a elementelor necesare.
Această poate fi dezvoltat cu şabloane particularizate, care ajută cumpărătorul
ocazional care nu ştie terminologia industrială. Furnizorul oferă, de asemenea
instrumente de căutare pentru cumparatori care folosesc frecvent descrieri full-text,
coduri de produs, sau coduri de produs a competitorilor.
Comparaţie parametrică
Un site de accesorii PC permite cumpărătorului să aleagă modelele de produse şi
accesorii de la un meniu drop-down şi prezintă apoi un tabel de elemente care se
potrivesc. Apoi cumpărătorul poată să compară specificaţiile individuale a articolului
unul împotriva celuilalt şi să selecteze care să cumpere. Acesta împreună cu template-
uri personalizate, creează mini-cataloage virtuale pentru a se potrivi cu cerinţele
cumpărătorului.
Cuprins
Multe site-uri adaugă cuprins ca să completeze metodele de acces. Unele site-uri au
mai multe cuprinse, care includ produse, servicii şi informaţii on-line. Fiecare link se
duce la o pagină cu produse sau un catalog vizual.
3
clientul potenţial are nevoie de corelarea nevoile cu folosinţa produsului. Următoarele
sunt câteva tehnici de rezolvare a problemelor făcute posibil prin însuşirile de utilizare
a produsului:
Întrebări şi răspunsuri
Vânzarea Up-şi cross
Accesorizare
Întrebări şi Răspunsuri
Un site de produse tehnice oferă o interfaţă de întrebări şi răspunsuri care conduce
cumpărătorul printr-un dialog cu un expert. Aceasta, disponibil pe cele mai multe
siteuri, ajută cumpărătorul să clarifice problema întâmpinată şi să facă alegerea ideală
dintre produse. Astfel de sisteme expert necesită o legătură spre soluţiile recomandate
pentru produsele specifice. Siteul poate să ofere, de asemenea, instrumente de căutare
pentru stringuri de text, nume de model, şi codurile de produs.
Vânzarea Up-şi cross
Site-urile au început să adauge capabilităţi de up-selling şi cross-selling pentru a spori
veniturile per-vânzare. Up-sellingul oferă o versiuni performantă (şi mai costisitoare)
ale unui produs. Cross-selling oferă un produs complementar care urmează să fie
achiziţionat, în acelaşi timp extinde gama de produse. Up-şi cross-selling necesită
legături (linkuri) între modele cu diferite niveluri de performanţă şi caracteristici şi
link-uri către produse cu utilizări complementare.
Accesorizare
Unele site-uri se concentreze pe furnizarea tuturor elementelor necesare pentru
utilizări specifice, probleme, sau aplicaţii. De exemplu, războinici rutiere care doresc
o imprimantă portabilă poate ső necesite de asemenea de cablu specific, baterii, surse
de alimentare, cartuşe, rezervoare de cerneală, tipuri speciale de documente, , scanere
portabile, -toate elementele pe care pot fi clasificate ca "pentru a fi utilizate cu"
imprimanta portabil.
4
Instrumente Customer Relations
5
aprovizionare poate conduce la promoţii sezoniere sau promoţii specifice pentru
client.
Contracte
Multe cumpărări pe persoană juridică se fac prin contracte de furnizare. Contractele
pot fi administrate sistematic online în cazul în care produsele reduse sunt enumerate
în mod explicit în contract (cu alte cuvinte, o versiune specifică de catalog este
pregătit pentru contract cu cumpărăorul). Reduceri sunt adesea bazate pe volumul de
cumpărare care necesită o clasificare exactă a produs.
Personalizare
Îndeplinirea cerinţelor specifice ale clientului pot întări relaţia între firmă şi client.
Personalizare necesită câmpuri de date la diferite nivele, care pot fi selectate prin
procesul de comandă. Exemplele includ stocarea măsurilor pentru haine, preferinţe
musicale etc. care să permită selectare produselor cu uşorinţă.
6
Domino Merchant – o soluţie pentru comerţul electronic 3
Modelele de afaceri folosite pentru vânzarea online de bunuri, precum informatii sau
acces la baze de date diferă considerabil de cele folosite pentru vânzarea de bunuri
fizice. Analizând aplicaţiile curente dezvoltate pe Internet, identificăm urmatoarele
modele de afaceri în comertul electronic:
Magazin electronic (e-shop)
Aprovizionarea electronică (e-procurement)
Magazin electronic universal (e-mall)
Piaţa unui terţ (3rd party marketplace)
Comunităţi virtuale (virtual communities)
Furnizor de servicii cu valoare adaugată pentru canalele de comerţ electronic
(value chain service provider)
Au fost analizate, în raport cu aceste modele, produsele de comerţ electornic ale
tuturor marilor companii din domeniul informaticii, comunicaţiilor, şi nu numai, în
cadrul cărora s-au realizat sau sunt în curs de realizare platforme care să servească la
implementarea cât mai rapidă, dar totusi viabilă şi sigură, a comertului electronic. Din
multitudinea de sotuţii existente, au fost analizate cinci platforme de comerţ electronic
care s-au impus pe piata:
Microsoft Site Server Commerce Edition
IBM/Lotus Domino.Merchant
Intershop/Sybase
Oracle
Soluţia bazata pe serverul Apache
Numeroşi analişti IT atrag atenţia asupra altor companii care pot şi vor juca un rol
major în Internet: Sun, Oracle şi IBM/Lotus.
3
(http://www.scritube.com/economie/ 2011)
7
Dacă poziţia Sun este clara în Internet şi nu doar prin enormul succes avut de Java, în
schimb pentru Oracle şi Lotus problema se pune altfel. Aceste companii deţineau un
rol dominant pe piaţa în domenii extrem de importante pentru orice organizaţie
modernă care se respecta: baze de date relaţionale (RDBMS) distribuite şi respectiv
groupware
În perioada ce a urmat exploziei Web-ului, toată lumea bună a domeniului IT a făcut
mari eforturi pentru a se urca în trenul numit Internet. Totul a depins de viteza cu care
a fost înteleasa şi pusa în practica noua orientare şi de resursele puse în joc.
Noua generatie de browser-e Netscape Communicator are incluse o multime de
facilitati groupware, iar Lotus Notes s-a transformat în Domino şi a devenit şi un
server/statie de Web, mail etc.
Lotus Notes a aparut în 1996 cu versiunea 4.0 şi a fost completat foarte rapid cu un
produs numit InterNotes Publisher. Acesta se instala ca un add-in peste serverul Notes
şi realiza conversia bazelor de date Notes în fisiere HTML şi a formularelor Notes în
formulare HTML. Prin repetarea operaţiei la intervale predefinite se obţinea o
sincronizare a fisierelor HTML cu bazele de date. Acest prim pas în direcţia
deschiderii informaţiilor din bazele de date Notes către utilizatorii din Internet a avut
un mare succes, dar avea o mulţime de dezavantaje, printre care conversii destul de
rudimentare a elementelor din bazele de date şi în special existenta pasului
intermediar al sincronizarii. Informatia nu era livrata în timp real serverului şi de
accea utilizatorii nu se puteau astepta la o reactie imediata a acestuia. La jumatatea
anului 1996 a aparut un nou produs denumit Domino. Acesta se putea încărca gratuit
de pe site-ul Lotus şi se instala tot ca un add-in peste un server Lotus Notes versiunea
4.1 sau mai nou, transformându-l pe acesta într-un server de Web capabil să
administreze atât pagini HTML obişnuite, cât şi baze de date Notes. De data aceasta
bazele de date sunt accesate direct, cererile de la un browser sunt interpretate de
Domino, acesta răspunde oferind view-ul, documentul, imaginea, formularul etc.
aflate în Notes pe care le transforma automat în cod HTML.
8
Domino este o tehnologie care transforma Lotus Notes într-un server de aplicaţii
Internet. Domino combină mediul deschis al standardelor şi protocoalelor Internet cu
facilităţile puternice de dezvoltare a aplicaţiilor oferite de Notes. Utilizând Domino,
se pot construi aplicaţii care permit controlul accesului la baze de date, view-uri,
documente, formulare şi câmpuri. Aceasta permite prezentarea informaţiilor sau
comenzilor în moduri diferite pentru diferiţi utilizatori, chiar dacă informaţiile sunt
stocate în aceleaşi baze de date sau aplicaţii.
Facilităţile Notes care au devenit disponibile unor utilizatori din Internet (ce dispun de
un browser şi nu de o statie Notes) prin intermediul Domino sunt:
Un mediu programabil de stocare a informaţiilor prin intermediul bazelor de
date Notes
Capabilităţi de cautare full-text, cu indexare automată
Mediu integrat de dezvoltare a aplicaţiilor
Integrare la nivel de organizaţie
Domino permite dezvoltarea unor aplicaţii interactive pentru Web care: livreazaă
informaţia în mod dinamic în functie de moment, identitatea utilizatorului, nivelul de
acces al acestuia, tipul de client, fluidizează şi automatizează procesele ce au loc în
cadrul unei organizaţii, oferă, de asemenea, o paletă largă de metode pentru
securitatea aplicaţiilor pentru Web.
Funcţionarea serverului Domino:
1. HTTP Server - Hypertext Transfer Protocol (HTTP) este protocolul standard în
Internet care permite clientilor Web sa "discute" cu serverele Web. Componenta
Domino HTTP Server "vorbeşte" protocolul HTTP şi, în consecinţă, permite clienţilor
Web să comunice cu serverele Notes.
2. URL Interface - Interfaţa Uniform Resource Locator (URL) este un standard
Internet care permite clienţilor Web să comunice serverelor Web ce anume informaţie
solicită. Domino HTTP Server examinează URL-ul din cererea sosită şi determină
9
dacă aceasta se referă la un fişier HTML sau la un obiect dintr-o bază de date Notes.
Dacă cererea este pentru un fisier HTML, Domino se comporta ca orice alt server
HTTP şi returnează fişierul solicitat către clientul Web. Dacă cererea este pentru un
obiect dintr-o bază de date Notes, Domino interacţionează cu respectiva bază de date
pentru a servi informaţia către clientul Web sau invers, pentru a transfera informaţia
de la clientul Web în baza de date Notes (în cazul utilizării formularelor). Domino
suportă extensii ale interfeţei URL ce permit utilizarea funcţionalităţilor Notes de
către clientul Web. De exemplu, acest URL deschide baza de date principală de pe
site-ul Domino: http://domino.lotus.com/domino.nsf?OpenDatabase. Există un număr
foarte mare de astfel de extensii, dar acestea sunt transparente pentru utilizator, ele
fiind mascate dedesubtul unor link-uri Internet normale.
3. Conversia HTML - Domino realizează conversia obiectelor Notes precum
navigatori, view-uri, documente sau legături în cod HTML pentru a putea fi afişate de
către clientul Web. De exemplu, legăturile şi butoanele Notes devin URL-uri pentru
clientul Web. Pentru cunoscătorii Notes, aceştia trebuie doar să îşi scrie aplicaţiile
Web în mediul cunoscut, iar Domino face restul. Se pot introduce şi obiecte ActiveX
sau applet-uri Java în structura unor aplicaţii Domino şi acestea vor functiona exact
asa cum este de asteptat.
Mai mult decât HTTP - Serverul Domino nu este doar un server HTTP, ci este în
acelaşi timp pregatit pentru protocoalele FTP, Gopher, HTTPS şi Finger. Deci o
cerere primită prin intermediul unuia dintre aceste protocoale este rezolvată de
serverul corespunzător în acelaşi mod în care sunt tratate fişierele HTML.
Setarea şi administrarea serverului Domino:
Administrarea unui astfel de sistem nu este acelaşi lucru cu utilizarea unor produse
desktop, fiind mult mai complexă decât a face tabele în Excel, baze de date în Fox,
Access, Approach sau a scrie pagini HTML. Funcţionalităţile oferite de
Notes/Domino sunt atât de numeroase şi puternice, încât inevitabil necesită un timp
de întelegere ceva mai îndelungat. Pentru administratorii familiarizaţi cu sistemele
10
Notes, instalarea şi administrarea Domino este extrem de familiară. Dar şi pentru un
începator în administrarea Notes, interfaţa grafică (similară pe toate platformele pe
care este disponibil Domino: toată familia Windows, OS/2, NetWare, HP-UX, IBM
AIX, Sun Solaris şi până la marile mainframe-uri) şi unificată va fi o placere. În baza
de date Address Book este construit câte un document pentru fiecare server Notes din
domeniu. În acest document de server există o sectiune denumita HTTP Server. În
cadrul acesteia sunt grupate opţiunile privitoare la setarea serverului Domino.
Parametrii privind accesul utilizatorilor Web la server sunt disponibili în cadrul
secţiunii Security, disponibilă în cadrul aceluiaş document de server.
11
Cu ce se ocupă magazinul?
Magazinul din proiectul meu este un magazin online de haine şi accesorii. Ceea ce
face magazinul asta special este faptul că clientul poate să „probeze” produsul virtual
şi să creeze o imagine cum ar arăta diferite produse combinate în acelaşi outfit.
Clientul potenţial are la dispoziţie şi alte servicii ce fac mai uşor să ia decizia de a
cumpăra produsul. Un produs selectat este comparat cu produse similare şi în acelaşi
timp siteul dă sugestii cu ce alte produse poate să fie purtat îmbracămintea sau
accesoriul respectiv.
12
Promovarea magazinului virtual
Clientul nostru este un om care nu prea are timp să se plimbe prin magazine şi sincer
nici nu are chef mai ales cu frigul sau vara cu căldura afară. De ce să ne plimbam ore
în şir în magazine şi poate nici nu găsim ce am vrut şi am şi probat până la epuizare?
Clientul nostru este cine vrea produsul rapid şi fără probleme, cine mai degrabă este
un surfer pe valuri online decât în mulţimea oamenilor de la magazine.
Unde am putea să contactăm acest om, clientul nostru potenţial?
Facebook, Twitter
Este posibil să mai trăim fără Facebook sau Twitter? Este o întrebare retorică, desigur.
Primul lucru ce putem face este să creăm un cont facebook unde putem să afişăm
promoţiile şi să promovăm siteul nostru pe această platformă uriaşă de potenţiali
clienţi.
Facebook îţi dă oportunitatea să faci siteul tău cunoscut. Este posibil să aleg un
demografic, adică reclama este văzută doar de persoanele care pot fi interesate de
siteul nostru. Pentru noi de exemplu trebuie să alegem femei între 18 şi 35 de ani din
Romania.
Exemplu de Ad:
13
Facebook a făcut un studiu pentru firma CM Photographics4, cui a facut promoţie.
Peste 12 luni, CM a generat aproape 40 mii de dolari de venit direct dintr-o investiţie
de 600 dolari pentru publicitate pe Facebook. Dinre utilizatorii Facebook, care au fost
direcţionaţi către site-ul CM Photographics, 60% şi-au exprimat activ interesul pentru
mai multe informaţii.
De asemenea adăugăm ca clientul să aibă posibilitatea să sugereze linkul respectiv pe
facebook, twitter etc şi să poate sa dea like. Pentru asta este nevoie de includerea
butoanelor fiecarui site de socializare.
Abonare la newsletter
Pe pagina principală avem un link către o pagina dedicata newsletter-ului care arată:
toate newsletter-ele mai vechi;
cati abonati la newsletter-e sunt (aceasta transparenţă este destul de utilă);
cum trebuie să te dezabonezi;
Metode de abonare newsletter:
Newsletter clasic (email);
Feed RSS;
Putem să mai promovăm siteul printr-un video care se duce prin net ca un virus. Este
nevoie doar de ceva funny și interesant pus pe youtube.com cu linkul spre site. Este
un exemplu foarte bun ad-ul Smartwater de pe youtube cu Jennifer Aniston (în
prezent de 7.954.905 ori văzut: http://www.youtube.com/watch?v=Rc47LcvIxyI)
4
(www.facebook.com 2011)
14
Technici de merchandising folosit pe site
Ce mai e nou
Linkul respectiv ne duce spre produse uploadate nou şi cum pot fi purtate în vogă cu
moda actuală
5
(http://blogs.omniture.com 2010)
15
cumpărător pentru a reveni la site-ul dvs. pentru a vedea ce altceva este
"nou".
Categorizare după brand şi linia de produs
Arată linia de produs şi totodată compară cu produse similare de alte
branduri
Dacă omul respectiv are un cont, putem sa facem recomandări după
obiectele vizualizate anterior pe site. Aşa, după o vreme, omul respectiv
poate să privească la produsele noi pe o pagină personalizată după
preferinţele lui.
Categorizare după tipuri de cumpărător: sportiv, elegant, de ocazie
Vestiar virtual
6
(http://en.wikipedia.org/wiki/Virtual_dressing_room fără an)
16
Aceasta permite consumatorului să evalueze dacă diferite obiecte vestimentare se
potrivesc înainte de a adăuga la coş de cumpărături În prezent, există mai multe
vestiare virtuale online, dar şi magazinele au început să folosească această tehnilogie .
În octombrie 2010, Macy's a introdus o oglinda specială permiţând cumpărătorilor să
selecteze marfa de la un calculator folosind un iPad şi o oglindă touch screen. Cu
acces la internet şi parolă securizată, cumpărătorul are posibilitatea de a trimite
imagini a mărfi la prietenii prin intermediul internetului.
În cazul nostru noi am folosi programul Fashionista ,care permite consumatoriilor
pentru a încerca haine practic pe corpul lor , folosind un web cam. Pentru a utiliza
programul Fashionista, un cumpărător online are nevoie să imprime un marker şi apoi
să urmeze nişte paşii online pentru a alinia la poziţia reală cu webcam, astfel ca
hainele să fie dimensionate corect pe monitor.
Exemplu:
Deși programul Fashionista este destul de inovativ pentru siteul nostru am decis să
folosim un sistem putin mai simplu unde clientul poate să selecteze dimensiunile,
culoarea și tunsoarea părului și lookul în general(vezi următoarea poză).
17
Când manechinul virtual este deja făcut putem să mergem către o altă pagină unde
putem să selectăm colecția de îmbrăcăminte și accesoriile.
18
Concluzii
De ce să investim prea mulți bani într-un magazin unde trebuie plătit chirie dacă
putem să avem un magazin virtual unde plătești doar întreținere și hoasting? Nu prea
îmi dau seama de ce. Oameni tind să facă cumpărături din ce în ce mai mult de pe net.
Și ce rost are să te mai duci la magazine când poți să probezi toată colecția fără macar
să te obosești cu dezbrăcat și îmbrăcatul.
Cheltuielile de promovare a unui site sunt mult mai mici și mai efectivi deoarece este
de ajuns ca un om să dea click pe un link. Panourile publicitare sunt văzute doar de
oameni cine trec prin stradă.
Este un mod destul de ieftin și totul foarte interesant de a începe să investești într-un
business cu un risk destul de mic.
19
Bibliografie
1. http://blogs.omniture.com. 2010.
2. http://en.wikipedia.org/wiki/E-merchandising. Septembrie 2010.
3. http://en.wikipedia.org/wiki/Virtual_dressing_room.
4. http://www.scritube.com/economie/. 2011.
5. Matheson, Lona. www.e-articles.info. September 2006.
6. www.facebook.com. 2011.
20