1.

Principii generale de acordare a primului ajutor premedical

PASTRATI-VA CALMUL TRIMITETI DUPA AJUTOR PROFESIONIST NCURAJATI VICTIMA ASIGURATI LOCULUI ACCIDENTULUI RASPUNSUL Verificati daca victima raspunde la stimuli, scuturati-o de umeri si ntrebati-o: Esti n regula?, Ce s-a nt mplat? Aceasta este cunoscuta ca te!nica "riveste, Atinge, #imte$ E%ista & nivele de constienta: ' constienta ( victima raspunde si stie unde se afla sau ce s-a nt mplat ' confu)a ( victima este ametita, nu stie unde este sau ce s-a nt mplat ' inconstienta ( victima nu raspunde Daca victima este constienta lasati-o n po)itia n care ati gasit-o *presupun nd ca nu este n pericol+$ , verificati starea victimei, strigati dupa a-utor sau duceti-va dupa a-utor daca este ca)ul , observati si reevaluati semnele vitale regulat , acordati primul a-utor daca este ca)ul Daca victima este con!"#a sa" inconstienta$ , strigati dupa a-utor , verificati daca respira "RIVE#TE *uitati-va+ ASCULTA *vorbiti ascultati+ #IMTE *atingeti+ RESPIRATIA Priviti, Ascultati si Simtiti daca respira, nu pentru mai mult de ./ secunde ' P%iviti sa observati daca toracele se ridica ' Asc"&tati sunetul respiratiei ' Simtiti respiratia victimei pe obra)ul dumneavoastra Daca %es'i%a no%ma&$ ' ntoarceti-o n po)itie laterala stabila ' verificati starea victimei si mergeti dupa a-utor daca este necesar ' trimiteti pe cineva dupa a-utor sau sa c!eme ambulanta daca e%ista alte persoane n prea-ma ' observati si reevaluati semnele vitale regulat CAILE AERIENE Eliberarea cailor aeriene este esentiala pentru ca victima sa respire normal$ Verificati daca acestea sunt 0(esc)ise si &i*e%e1$ ' plasati-va m na pe fruntea victimei si trageti cu bl ndete capul pe spate ' ridicati barbia victimei pentru a desc!ide caile aeriene ' trageti cu bl ndete de ma%ilarul victimei pentru a desc!ide gura nce%cati sa evitati &asa%ea '%ea m"&t 'e s'ate a ca'"&"i victimei+ Co%'i st%aini ,n cai&e ae%iene$ ' ndepartati corpii straini vi)ibili din gura victimei ' ndepartati dintii rupti sau desprinsi CIRCULATIA S-NGELUI Verificarea pulsului este o manevra foarte dificila, de aceea se recomanda sa se urmareasca alte semne ale circulatiei s ngelui ca, de e%emplu, culoarea pielii sau caldura e%tremitatilor$ Daca ci%c"&atia s.n/e&"i este '%e#enta$ ' observati si reevaluati semnele vitale regulat

DATI ALARMA 0 112 - C3EMATI AM4ULANTA + ALARMA DATA RAPID NSEAMNA AJUTOR RAPID RESUSCITAREA CARDIOPULMONARA ASIGURATA RAPID CRE#TE #ANSELE DE SUPRAVIETUIRE P%im"& a5"to% "rimele minute dupa un accident sunt de multe ori !otar toare pentru supravietuirea victimei si pentru limitarea urmarilor accidentului$ 2aca, direct la locul accidentului, se acorda corect primul a-utor, se previne agravarea situatiei si cresc sansele ca tratamentul medical care va urma, sa reuseasca$ PRIMELE MINUTE SUNT CRITICE "oate sa dure)e cinci minute sau o ora p na c nd soseste ambulanta$ 3n asteptarea ambulantei, actiunile tale de prim a-utor sunt importante$ Acci(ent - 6 min"te 0 A&a%ma - 7 min"te 0 Am*"&anta - 28 min"te - S'ita& Victima este ,n sta%e (e inconstienta (a% %es'i%a no%ma& 4Toate victimele n stare de inconstienta, care respira normal trebuie sa fie ase)ate ntr-o po)itie laterala, stabila$ PRIMUL AJUTOR$ Victima n" %es'i%a 42esc!ideti caile de acces ale aerului$ Aplecati capul spre spate, ridicati g tul$ 43ndepartati din gura corpii straini vi)ibili$ 2aca victima continua sa nu respire, ncepeti respiratia artificiala *metoda gura la gura+$ Continuati cu aceasta manevra p na c nd victima respira normal, singura sau p na c nd cineva calificat si asuma responsabilitatea tratamentului$ Inima se o'%este 9!a%a '"&s: 43ncepeti compresiile toracice si respiratia artificiala$ Victima s.n/e%ea#a 45priti s ngerarea prin presarea cu degetele asupra banda-ului pe rana$ 46idicati partea corpului care s ngerea)a$ 4Aplicati un banda- compresiv$ 4Culcati victima S"'%ave/)e%ea 4Victima nu trebuie sa stea nesupraveg!eata$ 2aca este posibil, fiecare victima trebuie sa beneficie)e de supraveg!ere$ Este important sa e%iste un comportament calm si prietenos din partea persoanei care acorda prim a-utor$ 4Victimele inconstiente, trebuie sa fie ase)ate ntr-o po)itie laterala stabila$ Victima '%e#inta ,nt%e%"'e%ea ci%c"&atiei s.n/e&"i 4"ielea este palida si rece7 pulsul este accelerat7 victima este confu)a si nsetata$ 4Ase)ati victima culcata cu picioarele ridicate *cea fara constienta trebuie sa fie ase)ata ntr-o po)itie laterala stabila+$ 48entineti temperatura corpului victimei, nveliti-o$ 4Transportati victima imediat la spital sau medic$

Sta%ea (e inconstienta
3n ca) de inconstienta, persoana nu reactionea)a la atingere sau la adresare$ Este important sa retinem ca e%ista multe cau)e de pierdere a cunostintei, de e%emplu le)area craniului, otravire, consum e%cesiv de alcool, etc$ 9esinul este considerat ca o pierdere a cunostintei pentru scurt timp$ 5 persoana lesinata se tre)este de obicei rapid daca este ntinsa cu capul n acelasi plan ca si corpul$ C nd gasiti o persoana care pare lipsita de viata este important sa cercetati ce s-a nt mplat, pentru a putea acorda a-utor n modul cel mai eficient$ :n prim pas important nainte de a acorda a-utor este sa va asigurati ca nu va supuneti pe dumneavoastra unui pericol vital$ "riviti n -ur si controlati daca locul este sigur; NU VA RISCATI NICIODATA PROPRIA VIATA+ PROTEJATI-VA+ CONTROLATI STAREA DE CON#TIENTA; PRIVITI ASCULTATI SIMTITI 2aca este posibil, lasati persoana n po)itia n care o gasiti$ #cuturati-o usor de umeri si ntrebati: <Cum te simti?, <Ce s-a nt mplat?$ 2aca victima nu raspunde sau nu reactionea)a, este un semn de inconstienta$ PRIVE#TE - Vedeti daca si cum reactionea)a victima; ASCULTA - Ascultati daca victima raspunde$ SIMTE - #imtiti daca victima reactionea)a atunci c nd o scuturati usor; 2aca victima reactionea)a la atingere sau adresare, nu si-a pierdut cunostinta$ 6am neti cu el=ea$ #tarea se poate nrautati$ ' Ase)ati persoana n po)itia >laterala stabila>$ ' 3ndepartati-i oc!elarii, daca are$ ' 2esc!eiati !ainele prea str mte si aveti gri-a ca nici un obiect sa nu-i provoace vatamari prin apasare$ ' C!emati ambulanta; DATI ALARMA+ C3EMATI AM4ULANTA+ NU A4ANDONATI VICTIMA+ STAREA SE POATE NRAUTATI+ 2ACA "E6#5A?A @A6A C:?5#TA?TA E#TE 3?TA?#A "E B:6TA: Atunci c nd o persoana fara cunostinta este ntinsa pe burta, riscul de sufocare este mic$ Cu mici a-ustari, prin a-i trage capul pe spate, puteti sa-i eliberati caile respiratorii$

1; Res"scita%ea ca%(io'"&mona%a
1;1 Res"scita%ea ca%(io'"&mona%a &a a("&t ALARMA DATA RAPID S!AM A A"#T$R RAPID R!S#S%ITAR!A ASI&#RATA RAPID %R!ST! SA S!L! D! S#PRA'I!T#IR! A STI AI T! D! A S! T(MPLA P! TR# A DRA) I AT# %I %( D S! T(MPLA 6esuscitarea cardiopulmonara asigurata at t de un singur salvator sau de doi salvatori este o suita de C insuflatii * respiratii artificiale+ si &/ de compresii toracice * masa-e cardiace+ Nota 1$ Compresiile toracice pot fi facute si fara respiratia gura la gura, pentru ca acestea asigura un flu% sangvin critic pentru creier si inima prin cresterea presiunii intratoracice si prin compresie directa asupra inimii$ Nota 2$ C nd se opresc manevrele de resuscitare cardiopulmonara: ' daca victima respira si are puls ' daca este preluata de serviciul de ambulanta ' dupa &/0 sau mai mult c nd este rece afara Nota <$ 8anevrele de resuscitare cardiopulmonara se efectuea)a &-D ore pentru victimele care au stat mult timp la temperaturi sca)ute$

RESPIRATIA: Corpul are nevoie de o aprovi)ionare continua cu o%igen$ 5 parte din o%igenul continut n aer trece n s nge prin plam ni$ Apoi este transportat de s nge la diferitele organe din corp$ # ngele circula n corp fiind pompat de inima$ CAA 6E#"A6AT56AA 9ABE6E : 9a persoana fara cunostinta toti musc!ii se rela%ea)a, inclusiv limba$ "artea posterioara a limbii poate atunci sa cada usor napoi bloc nd astfel caile respiratorii$ 8andibula si limba astupa caile respiratorii$ Asta se nt mpla atunci c nd o persoana fara cunostinta este ntinsa pe spate$ 2e aceea o victima trebuie ntotdeauna sa fie a-utata prin eliberarea cailor respiratorii pentru a putea respira independent$ Atunci c nd tragem capul pe spate, mandibula se ridica si caile respiratorii se eliberea)a$ VE6A@ACA6EA 6E#"A6ATAEA: Ase)ati o m na pe frunte$ "lasati apoi doua degete ale celeilalte m ini pe partea osoasa a barbiei$ 6idicati barbia n sus$ Trageti cu atentie capul pe spate$ Aplecati-va catre accidentat, cu obra)ul aproape de gura lui si cu privirea ndreptata catre torace$ PRIVE#TE - "riviti daca toracele se ridica$ ASCULTA - Ascultati daca se aude respiratia$ SIMTE - 3ncercati sa simtiti respiratia pe obra)ul dumneavoastra$ "rimul a-utor n ca) de stop respirator Pas"& 1$ Curatati cavitatea bucala de eventuali corpi straini vi)ibili$ "rote-ati-va pentru a nu intra n contact cu s ngele victimei prin folosirea <batistei salvatorului *de e%$ o batista, un material te%til+ Pas"& 2$ 8entineti caile respiratorii libere prin aplecarea capului pe spate$ Cu degetul mare si aratatorul de la m na pe care o tineti pe fruntea victimei, astupatii narile$ Pas"& <$ Anspirati, ase)ati-va gura pe gura victimei dupa ce v-ati prote-at si insuflati-i aer$ Ansuflati ncet, timp de circa C secunde$ Controlati daca toracele se ridica *atunci a a-uns aerul n plam ni+$ 2aca toracele nu se ridica, trageti capul victimei mai spre spate, astupati narile mai bine si ncercati din nou$ Pas"& 6$ 3ndepartati-va gura dupa ce ati insuflat aer$ 6idicati-va capul$ 3n timp ce victima e%pira si toracele i se lasa n -os, pregatiti-va pentru o noua insuflare: trageti aer n piept$ Pas"& =$ Continuati insuflarile n ritmul n care respiri normal p na c nd: ' persoana fara cunostinta ncepe din nou sa respire7 ' sunteti nlocuit de cineva7 Nota$ 2aca gura este ranita si este imposibil sa suflati prin ea, astupati gura si suflati prin nas$ Pas"& >$ 2aca victima ncepe sa respire, ase)ati-o n po)itia laterala stabila$ CIRCULATIA SANGVINA: # ngele circula n corp datorita efectului de pompa al inimii$ "rin circulatia sanguina celulele sunt continuu alimentate cu o%igen$ # ngele este pompat cu mare presiune din -umatatea st nga a inimii catre toate partile corpului, cu o medie de E/ de ori pe minut$ 2aca inima se opreste, toate organele vor fi rapid le)ate de lipsa de o%igen$ 5rganul cel mai sensibil este creierul: de-a dupa ./-.F secunde dispar cunostinta, respiratia si contractia musculara$ VE6A@ACA6EA ":9#:9:A: Tineti cu o m na capul victimei tras pe spate *!ipere%tensie+$ Cu cealalta m na controlati pulsul$ Ase)ati aratatorul si degetul mi-lociu pe laringe$ 8ergeti cu degetele n -os si putin lateral p na la ad ncitura de l nga musc!iul oblic al g tului$ "rimul a-utor n ca) de stop cardio-respirator 2aca gasiti o persoana fara cunostinta care are at t stop respirator c t si stop cardiac, trebuie sa faceti at t 6E#"A6ATAE A6TA@ACAA9A *pentru a mentine respiratia+ c t si 8A#AG CA62AAC *pentru a mentine circulatia sanguina+$ Aveti gri-a ca victima sa se afle cu fata n sus si pe o suprafata tare, nainte de a ncepe resuscitarea$ Anima este amplasata sub stern, putin mai spre partea din st nga a pieptului$ Ea a-unge p na la marginea arcului costal, dar nu p na la marginea de -os a sternului *apendicele %ifoid+$

Pas"& 1$ "lasati palma unei m ini n centrul pieptului$ "lasati-va palma celeilalte m ini peste prima$ 3ncrucisati degetele celor C m ini si asigurati-va ca nu aplicati presiune peste coastele victimei, peste abdomenul superior sau peste apendicele %ifoid$ Pas"& 2$ Aplecati-va corpul n fata, astfel nc t umerii sa se afle deasupra locului de compresie$ Apasati cu bratele drepte, fara a ndoi coatele$ @olositi propria greutate pentru a apasa sternul circa D-F cm$ 3ntre compresii lasati sternul sa se ridice de tot fara sa ridicati m na de pe el$ Atentie sa nu e%ercitati presiune asupra sternului n perioada de rela%are toracica$ Pas"& <$ 6epetati compresiile toracice cu o rata de apro%imativ .//= min$ Accidente n timpul resuscitarii Va%sat"%a$ Ansuflatii prea rapide sau prea puternice: aerul a-unge n stomacul victimei, cau) nd voma$ 3n acest ca), ntoarceti victima pe o parte si curatati-i gura$ Continuati apoi procedura de reanimare$ 3i'e%venti&atia sa&vato%"&"i$ salvatorul inspira mai mult aer dec t este necesar si de aceea i scade nivelul dio%idului de carbon din s nge$ #emne: ameteala, furnicaturi n degete, stari aproape de lesin #alvatorul si va tine respiratia c teva momente - p na la disparitia acestor semne$ 1;2 Res"scita%ea ca%(io'"&mona%a &a co'i& Res'i%atia a%ti!icia&a #e face n acelasi mod ca si la adulti, pentru copiii mari$ 9a copiii foarte mici, gura persoanei care acorda primul a-utor trebuie sa acopere at t gura c t si nasul acestuia$ Ansuflati numai cantitatea de aer necesara care sa produca ridicarea pieptului$ ?umarul de insuflatii pe minut este pentru : - sugari : C/ - copii .-E ani : .F - copii peste E ani : .C Ci%c"&atia a%ti!icia&a Compresiile e%ercitate asupra pieptului unui copil vor fi facute cu o singura m na, iar n ca)ul copiilor foarte mici cu doua degete: mi-lociul si aratatorul, apasate pe mi-locul sternului care va fi presat n interior, cu apro%imativ .-C cm$ 1;< Co%'i st%aini ,n cai&e ae%iene s"'e%ioa%e "asa-ul respirator poate fi blocat de corpuri straine: ne >necam>$ C nd un adult se neaca este de cele mai multe ori vorba de o bucatica de m ncare care a intrat pe tra!ee n loc de esofag$ Acest lucru se poate nt mpla oricui$ At t timp c t persoana respectiva respira, ea poate de cele mai multe ori sa tuseasca$ Este cel mai bun mod de a disloca corpul strain din tra!ee$ 2aca persoana respectiva ncetea)a sa respire este nevoie de a-utor imediat$ 3n g t caile aerului si ale !ranei se ntretaie$ C nd ng!itim, epiglota se nc!ide peste laringe pentru ca !rana sa nu o ia pe calea respiratorie$ C teodata se nt mpla ca epiglota sa nu tina pasul, mai ales atunci c nd ng!itim si respiram n acelasi timp$ Atunci este usor sa >ne necam>$ #emne care arata ca un corp strain s-a ntepenit pe caile respiratorii: ' persoana n cau)a duce m na la g t ' nu poate sa respire, ncearca sa traga aer n piept ' nu poate sa vorbeasca ' nu poate sa tuseasca ' duce umerii n sus ' este cuprinsa de panica$ %$MPR!SIA A*D$M! #L#I

Pas"& 1$ Aplecati persoana n fata$ "lasati-va n spatele eicu bratele n -urul mi-locului, str ngeti pumn una din m ini si plasati partea cu degetul mare pe abdomenul bolnavului, ntre coaste si ombilic$ Pas"& 2$ Apucati nc!eietura pumnului cu cealalta m na si apasati spre interior si oblic n sus$ Aceasta va produce o crestere a presiunii din plam ni care poate sa disloce obstacolul$ Nota$ 8odul n care se tin m inile *asa-numita manevra >Heimlic!>+ se foloseste atunci c nd acordati primul a-utor unei persoane care s-a necat cu ceva$ Atentie ca apasarile sa nu fie e%cesiv de puternice, deoarece puteti cau)a le)iuni interne de mare gravitate$ C teodata este nevoie de mai multe apasari pentru a disloca obiectul ntepenit$ L$'IT#RA SPAT! "lasati-va n spatele victimei$ Cu latul palmei aplicati o lovitura n spate, ntre omoplati$ T!+ I%A %$M*I ATA #e alternea)a compresiile abdominale cu loviturile n spate: F compresii urmate de F lovituri n spate$ APASAR!A %$S#L#I PI!PT#L#I Ase)ati o palma peste cealalta pe stern si apasati cosul pieptului n -os apro%imativ D cm$ Copilul care are un corp strain n g t: 4ncetea)a sa mai respire 4are probleme cu respiratia n timp ce man nca$ 4este gasit cu fata v nata si cu obiecte de dimensiuni mici n -urul sau "rimul a-utor: Copiii mici se apuca cu o m na de picioare, tin ndu-se cu capul n -os$ 3n aceasta po)itie i se vor aplica lovituri ntre omoplati cu palma celeilalte m ini$ Copiii mai mari pot fi tinuti aplecati peste antebrat, cu capul si trunc!iul nspre fata si li se vor aplica lovituri, cu palma, ntre omoplati$ "rimul a-utor n ca) de nec 3necul poate fi asociat cu alcoolul, !ipotermia, tentativa de suicid, cri)a de epilepsie, etc$ Si/"%anta sa&vato%"&"i capata aspecte deosebit de importante n aceste situatii$ #alvatorul trebuie sa evite orice fel de risc n ca)ul n care nu stie sa noate sau n ca)ul n care nu detine ec!ipamentul potrivit pentru a intra n apa rece$ 5rice victima necata este suspectata de e%istenta le)iunii de coloana vertebrala, de aceea victima se mentine n po)itie ori)ontala, fara a ncepe manevrele de resuscitare naintea scoaterii din apa$ Andiferent carui fapt se datorea)a necul, din punct de vedere fi)iologic nt i se instalea)a stopul respirator apoi apare stopul cardiac$ Acest lucru apare ca urmare a nc!iderii cailor aeriene *spasm laringian+ ceea ce duce la stop respirator, urmat n primele secunde, daca nu se ncep respiratiile artificiale, de stopul cardiac$ Ca urmare a acestui mecanism plam nii pacientilor nu sunt inundati de apa$ 2in punct de vedere al primului a-utor nu are importanta faptul ca necul este n apa dulce sau n apa sarata$ 3n ca)ul n care victima revine complet la starea de constienta dupa scoaterea ei din apa, ea trebuie sa fie transportata la spital, aici tin ndu-se sub observatie pentru minim I ore$ Ca"#e ' epui)are: la persoanele care cad n apa si nu stiu sa noate ' soc: prin contactul corpului cu apa foarte rece Consecinte ' caile respiratorii sunt inundate cu apa ' se produce stop respirator apoi si cardiac P%im"& a5"to% Evacuarea apei din plam ni: Victima se ntoarce cu fata n -os, apoi este prinsa de salvator pe la spate de abdomen, cu m inile facute c!inga, ridicata de la sol si scuturata pentru ca apa sa se scurga n afara$ ' 2aca respira, victima este ase)ata n po)itia laterala stabila$ ' 2aca nu respira se asea)a n po)itia cunoscuta pentru efectuarea manevrelor de resuscitare$

,. Plagi
2;1; Gene%a&itati "ielea prote-ea)a mpotriva mediului ncon-urator, este organ sen)orial si are rol n reglarea temperaturii corpului$ "ielea are mai multe straturi: epiderm, derm si !ipoderm$ P&a/a este o rana care poate afecta numai pielea sau= si tesuturile profunde$ Tipuri de plagi: prin perforare, ruptura, basica, )g rietura, muscatura, deco-ire, taietura datorata unui os din interior, etc$ Risc"%i 5 rana poate provoca: , !emoragie , durere , complicatii specifice dupa locali)are, inclu) nd infectii si insuficienta circulatorie si respiratorie, datorita factorilor particulari *ad ncimea, locali)area si suprafata acesteia sau starea anterioara a sanatatii victimei+ , le)area organelor din profun)ime , soc "lagile sunt le)iuni ale pielii si mucoaselor$ 9e)iunile pot sa afecte)e si alte tesuturi, de e%emplu nervi, musc!i, vase de s nge, tendoane, organe interne$ Jravitatea unei plagi depinde de )ona afectata, profun)imea si natura ei$ Afl nd cum s-a produs plaga, pot fi evaluate rapid unele riscuri$ P%inci'ii&e acti"nii , Complicatiile trebuie prevenite sau diminuate$ , 9ocali)area si e%tinderea ranii trebuie evaluate cu gri-a$ Pas"& 1$ Eliminati contactul dintre victima si agentul cau)ator$ 5priti sau ndepartati agentul cau)ator de victima *K+ #A: ndepartati victima de agentul cau)ator *K+, av nd n vedere urmatoarele principii: , evitati asumarea unor riscuri, , evitati agravarea situatiei$ (*) AT! TI!, cu exceptia cazului cnd exista un corp strain n plaga care nu trebuie ndepartat. Pas"& 2$ Evaluati caracteristicile plagii$ 2eterminati agentul cau)ator si orice alt posibil factor agravant *de e%$ 8ateriale straine murdare n rana+$ 2eterminati modul cum s-a produs rana *o lovitura, o cadere, etc$+$ 5bservati locali)area plagii=plagilor$ Estimati cu apro%imatie c t de e%tinsa e plaga$ 2aca este posibil colectati informatii asupra starii de sanatate a victimei *v rsta, boli, tratament, etc$+$ Pas"& <$ Asigurati conditii de igiena c nd va ocupati de plaga$ Aveti n vedere urmatoarele principii pentru asigurarea unor conditii de igiena: , spalati-va m inile cu apa curata cu sapun sau, daca nu este posibil, cu apa curata curgatoare, , n masura posibilitatii prote-ati-va m inile folosind manusi sau orice poate servi ca bariera de protectie$ Pas"& 6$ Curatati plaga$ Aveti n vedere urmatoarele principii pentru a curata plaga: , spalati plaga de preferinta cu un de)infectant lic!id, sau n lipsa acestuia cu apa curata, clara, curgatoare, , folositi partile curate ale unui material te%til *care nu lasa scame+ sau comprese sterile, , spalati plaga usor, fara a freca, , spalati plaga dinspre interiorul acesteia spre e%teriorul ei, , nu folositi o bucata de material mai mult dec t o data$

Pas"& =$ "rote-ati plaga$ "rote-ati plaga, av nd n vedere urmatoarele principii: , de preferinta folositi un material steril *de e%$ pansament, material te%til+ sau daca nu, unul curat, , folositi un pansament pregatit anterior sau daca nu, aplicati un bandaPas"& >$ #fatuiti victima sa se pre)inte c t mai cur nd posibil la medic pentru a determina necesitatea vaccinarii antitetanos$ 6ugati victima sa nlature obiectele potential constrictive cum ar fi inele, bratari, ceas de m na, etc$ daca acestea se afla n interiorul sau n apropierea suprafetei ranite si daca acest lucru este posibil fara a produce noi daune=consecinte negative$ 2;2 P&a/i&e ca"#ate (e m"scat"%i 3n 6om nia, cele mai frecvente plagi muscate sunt cele provocate de c ine, pisica si nu n ultimul r nd, de oameni$ 6iscurile plagilor muscate depind de animalul respective si de c t de severa este muscatura$ 6iscurile includ: ' 6abia= turbarea (este o serioasa si adesea fatala infectie virala a sistemului nervos central$ Virusul este transmis la oameni prin saliva animalului infectat *numai animalele cu s nge cald pot fi purtatoare de rabie$+ ' # ngerare= !emoragie ' Anfectie P%im"& a5"to% #palati imediat plaga muscata cu sapun si apa calduta timp de F minute, pentru a ndeparta orice impuritati sau urme de saliva$ 2aca plaga muscata este ad nca, spalati-o sub -et de apa timp de ./ minute$ #tergeti plaga cu comprese sterile sau cu un prosop curat$ 2aca plaga muscata are semne de inflamatie * este rosie, calda, dureroasa, umflata+ aplicati g!eata nvelita ntr-un prosop curat timp de ./ minute$ Verificati c nd victima a facut ultima data un vaccin antitetanos$ 2aca nu l-a facut recent sfatuiti-o sa se vaccine)e$ 3n ranile provocate prin ,nte'at"%i e%ista si riscul de a declansa o alergie$ "ersoanele alergice la ntepaturi de insecte *albine, viespi, paian-eni+, pre)inta la locul agresiunii un edem care progresea)a rapid$ 2aca ntepatura este la nivelul fetei sau g tului e%ista risc mare de sufocare$ P%im"& a5"to% ' aplicam rapid g!eata la locul ntepaturii$ ' bolnavul este ndrumat la spital n toate ca)urile, n vederea vaccinarii antitetanice, antirabice *daca e ca)ul+, suturii plagii *c nd se impune+ ' cereti a-utor$ 8uscaturile de serpi: la locul muscaturii se vad doua ntepaturi, pielea se nroseste, se tumefia)a$ P%im"& a5"to% ' pentru a mpiedica difu)iunea veninului: 4puneti g!eata pe segmentul de corp le)at 4nu ridicati segmentul de corp afectat ' transportati rapid bolnavul la spital 2;< P&a/i&e c" co%'i st%aini As'ecte&e c)eie 3n eventualitatea e%istentei unui corp strain pre)ent n plaga aveti n vedere urmatoarele principii: , nu ncercati sa-l nlaturati, , evitati toate manevrele care ar putea misca acest corp strain, , nu-l miscati, n asteptarea asistentei corespun)atoare, , daca este necesar, stabili)ati-l cu materiale te%tile curate, fi%ate cu un banda- si acoperiti rana, , puneti victima n cea mai confortabila po)itie$

Corpii straini care patrund printr-o plaga nu trebuie nlaturati, deoarece aceasta ar putea agrava situatia$ Aran-ati banda-ele n -urul corpilor straini pentru ca acestia sa nu se poata misca, cau) nd le)iuni suplimentare n timpul transportului$ 2;6 P&a/i 'a%tic"&a%e P&a/i&e a*(omina&e c" e?te%io%i#a%ea intestine&o% @ evisce%atie "lagile la nivelul abdomenului sunt urmate, de cele mai multe ori, de e%teriori)area intestinelor, acest fenomen purtand denumirea de evisceratie$ #e tratea)a ca o plaga obisnuita, acoperind intestinele e%teriori)ate cu comprese sterile sau orice alt material te%til curat aflat la ndem na$ ?u ncercati introducerea intestinelor napoi n abdomen$ Ase)ati victima culcata pe spate sau cu toracele usor ridicat si cu genunc!ii ndoiti, pentru a scadea presiunea din interiorul cavitatii abdominale P&a/i&e to%acice c" 'e%!o%a%ea '&am.n"&"i @ 'ne"moto%a? #e produc prin mpuscare, cel mai frecvent, dar si prin taiere, n-ung!iere, traumatisme ale coastelor, etc$ "neumotora%ul se recunoaste prin aspectul ro) si spumos al s ngelui dar si prin perceperea unui suierat aparut n timpul respiratiei$ #e tratea)a ca o plaga obisnuita, acoperindu-se cu comprese sterile si i)ol ndu-se cu o punga sau orice alt material asemanator aflat la ndem na$ 2aca plaga se produce prin mpuscare, se cauta at t orificiul de intrare c t si cel de iesire *n ca)ul n care e%ista+, iar glontul se tratea)a ca un corp strain$ 2;= P&a/i&e c" )emo%a/ie De!initie$ Este pierderea de s nge printr-o plaga, prin t snire sau flu% continuu, duc nd la o pierdere nsemnata de s nge ntr-o perioada scurta de timp, ceea ce necesita oprirea imediata a acesteia$ Risc"%i "ierderea de s nge continua pre)inta un risc imediat si=sau pe termen scurt asupra vietii si sanatatii victimei$ Principiile actiunii .$ Evaluarea pentru identificarea !emoragiei e%terne dintr-o plaga trebuie facuta rapid n cadrul evaluarii initiale a victimei$ C$ Hemoragia trebuie oprita rapid, folosind te!nica= te!nicile cele mai adecvate situatiei$ &$ 5prirea !emoragiei trebuie mentinuta p na c nd victima este predata unui serviciu de urgenta$ D$ 2e)voltarea unor complicatii *de e%$ lesin, noi rani, soc, infectii+ trebuie anticipata, prevenita sau oprita$ 9imitarea consecintelor pierderii de s nge Pas"& 1$ Culcati victima *daca acest lucru nu s-a facut n mod spontan+$ Atunci c nd conditiile o permit, ase)ati cu gri-a victima n po)itia culcat c t mai cur nd posibil *sau a-utati-o sa se ase)e ntr-o astfel de po)itie+$ Pas"& 2$ 6idicati )ona cu !emoragie$ Atunci c nd conditiile o permit, ridicati )ona cu !emoragie *sau rugati victima sa faca acest lucru+, daca este ca)ul$ Aceasta po)itie ar trebui mentinuta$ ?u-i da niciodata de baut$ ?u administra lic!ide$ "ersoana care acorda primul a-utor trebuie sa e%plice victimei pas cu pas ce urmea)a sa se nt mple, pentru a se obtine cooperarea acesteia$ Nota: #ituatia unui membru amputat este discutata n subcapitolul urmator$ "resiune locala directa: Nota$ Aceasta te!nica nu poate fi utili)ata c nd: *a+ n punctul !emoragic este pre)ent un corp strain *b+ )ona este n mod evident deformata *indic nd a fractura+ *c+ punctul !emoragic nu este accesibil m inilor persoanei care acorda prim a-utor$ Pas"& 1$ Asigurati accesul la plaga$

Nota$ "ersoana care acorda prim a-utor n-ar trebui sa se puna n pericol c nd corpii straini sunt murdari de s nge, sunt taiosi sau ascutiti$ Ea trebuie sa ia masurile de protectie corespun)atoare$ Pas"& 2$ Asigurati presiune locala directa asupra punctului !emoragic$ ' evitati contactul cu s ngele victimei, prote- ndu-va m na cu care se e%ercita presiunea: - prin folosirea de materiale impermeabile *de e%$ manusi, pungi de plastic curate+ daca sunt disponibile - sau daca acestea nu sunt disponibile, prin utili)area oricarui material potrivit ca bariera ntre m na voastra si punctul !emoragic, ' aplicati suficienta presiune=compresie pentru a opri !emoragia, evit nd o situatie dureroasa pentru victima$ ' mentineti presiunea pentru c teva minute$ Pas"& <$ Evaluati eficienta presiunii locale directe$ Verificati daca !emoragia s-a oprit n aria unde s-a aplicat compresia cu tesatura$ ?u opriti compresia c t timp faceti aceasta verificare$ Banda-ul compresiv Nota: Aceasta te!nica nu poate fi aplicata c nd )ona este deformata n mod evident *indic nd un traumatism osos=fractura+ sau daca n punctul !emoragic este pre)ent un corp strain$ Pas"& 1$ 8entineti presiunea initiata printr-o aplicare locala directa cu un banda- compresiv plasat pe )ona cu !emoragie$ 6espectati urmatoarele principii: ' aplicati comprese curate peste plaga, ' faceti aceasta sc!imbare ntre m na si comprese rapid, ' asigurati-va ca banda-ul este suficient de str ns pentru a mentine o presiune suficienta asupra punctului !emoragic, asigur nd stoparea !emoragiei fara a ntrerupe total circulatia s ngelui, daca este vorba o plaga a membrelor, ' aplicati banda-ul peste si n -urul ntregii )one, ' daca membrul ranit a fost plasat initial ntr-o po)itie ridicata, mentineti aceasta po)itie$ 3n ca) contrar, ncercati sa-l aduceti n po)itie ridicata si mentineti aceasta po)itie$ Pas"& 2$ Evaluati eficacitatea presiunii aplicate prin banda-ul compresiv$ Verificati daca !emoragia s-a oprit la scurt timp dupa aplicarea banda-ului compresiv$ Verificati pre)enta circulatiei sanguine periferice nainte si dupa banda-are 2aca !emoragia continua, aplicati un banda- compresiv aditional peste banda-ul compresiv initial *ve)i mai -os+$ Pas"& <$ Aplicati un al doilea banda- daca !emoragia continua n pofida banda-ului compresiv initial, fara a nlatura primul banda- compresiv$ "regatiti aceleasi materiale care au fost indicate pentru un banda- compresiv Aplicati acest al doilea banda- peste primul banda-: ' fara sa-l nlaturati, ' folosind o presiune mai ferma$ Pas"& 6: Verificati circulatia sanguina periferica Nota: Contactul cu s ngele persoanei ranite 2aca m inile sunt contaminate cu s nge, ele trebuie spalate meticulos cu apa curata si sapun c t mai cur nd posibil$ 2aca o alta parte a corpului este stropita cu s ngele victimei sau alte fluide corporale, n special oc!ii, )ona respective trebuie sa fie spalata cu multa apa curate si sapun$ 2aca pielea salvatorului este taiata de orice obiect contaminat cu s nge, rana ar trebui spalata meticulos cu sapun si apa curata, dupa care se aplica o compresa uscata si curata$ 2aca persoana care acorda primul a-utor a fost n contact cu s ngele sau orice fel de lic!id corporal al victimei sau este ngri-orata ca ar fi putut fi, ea trebuie sa apele)e la asistenta medicala confidentiala, pentru a fi consiliata si testata$ 3emo%a/ia inte%na Apare cel mai frecvent ca urmare a unui traumatism abdominal nc!is, dar poate fi nt lnita si n ca)ul fracturilor nc!ise ale oaselor mari * de e%emplu ale oaselor e%tremitatilor+

Hemoragia interna abdominala poate fi recunoscuta prin po)itia specifica pe care o are victima, cu m inile pe abdomen si cu genunc!ii ndoiti$ "o)itia de siguranta n ca)ul victimei constiente cu !emoragie interna este cu victim culcata pe spate si cu picioarele ridicate deasupra planului corpului$ Victimele inconstiente se asea)a n po)itie laterala stabila$ 2;> Am'"tatii&e Atunci c nd o parte a corpului este detasata *e%$ m na, picior+, s ngerarea nu este foarte mare la nceput$ @iti nsa pregatit pentru o s ngerare mare dupa un scurt timp, datorita faptului ca vasele sanguine care au fost rupte initial se str ng, pentru ca apoi sa se dilate$ :n pansament circular care str nge este aplicat numai pentru a evita pierderea totala a s ngelui atunci c nd o parte a corpului a fost detasata si !emoragia nu poate fi oprita cu altfel de pansament$ Aplicati un pansament lat sau un garou c t mai aproape posibil de plaga si str ngeti-l p na se opreste !emoragia$ :itati-va la ceas si notati ora si minutul, atasat de mbracamintea victimei$ PASTRAREA UNEI PARTI DETA#ATE A CORPULUI 3n timpul transportului catre spital, daca se poate, partea detasata a corpului este bine sa fie pastrata: 4uscata 4rece "uneti partea respectiva a corpului ntr-o punga de plastic nc!isa$ Ase)ati apoi punga ntr-o alta punga de plastic plina cu g!eata$ 3nc!ideti si punga e%terioara$ TRANSPORT DE URGENTA LA SPITAL + NU spalati partea de corp detasata si nici partea de corp ranita cu nimic *apa, spirt, sapun+$ "uteti compromite reatasarea partii detasate$

<; Ento%se&e &"?atii&e !%act"%i&e

<;1 Gene%a&itati De!initie: 2aca victima a fost supusa unei=unor forte traumati)ante la nivelul oaselor sau= si articulatiilor, ea pre)inta: , durere locali)ata, si=sau , modificarea culorii pielii n )ona respective si=sau , orice impotenta functionala a unei nc!eieturi si=sau a unui os, si = sau , umflarea si=sau deformarea unei nc!eieturi si=sau a unui os, si = sau , po)itia anormala a unei nc!eieturi si=sau a unui os, si = sau , o plaga si=sau o !emoragie creata de osul traumati)at sau de forta traumati)anta$ Risc"%i: 5 fractura sau o entorsa este o sursa de: , durere, , complicatii secundare locale si=sau generale, inclu) nd le)iuni ale: - pielii - musc!ilor - vaselor sanguine - nervilor, inclusiv maduva spinarii - organelor interne inclusiv creierul, plam nii, etc$ Aceste riscuri pot fi sporite de miscarea oaselor n interiorul )onei ranite$ Principiile actiunii, Lona ranita trebuie imobili)ata$ , 5rice miscare a )onei ranite ar trebui prevenita$

, 2e)voltarea de complicatii trebuie prevenita sau diminuata "rincipiile te!nicilor: "ersoana care acorda primul a-utor trebuie sa-i e%plice victimei pas cu pas, ce urmea)a sa se nt mple, pentru a obtine cooperarea acesteia$ "rimul a-utor n ca)ul unei entorse, lu%atii si=sau fracturi Pas"& 1: #tabili)ati )ona ranita$ 6ugati victima sa nlature obiectele potential constrictive cum ar fi inele, bratari, ceas de m na, etc$ daca acestea se afla n interiorul sau n apropierea )onei traumati)ate si fara a produce noi daune$ Verificati e%istenta circulatiei periferice$ "regatiti materialele necesare: , o suprafata dura, rigida, dreapta , material pentru fi%are *de e%$ banda-e triung!iulare de p n)a+ @i%ati )ona ranita av nd n vedere urmatoarele principii: , actionati ncet si cu gri-a, evit nd contactul cu =sau membrul ranit sau miscarea acestuia, , mentineti membrul n po)itia n care a fost gasit, , mentineti )ona traumati)ata, imobili)ata de o suprafata dura,rigida, plata sau de o parte a corpului nevatamata *membrul sanatos, trunc!i sau deget+, prote- nd ntre timp toate punctele de contact dintre corp si materiale$ , asigurati-va ca nc!eieturile de deasupra si de sub )ona traumati)ata sunt de asemenea imobili)ate, , fi%ati materialele *de e%$ cu banda-+, fara a trece peste )ona ranita si nu prea str ns$ 3mbracamintea str mta, sireturile, etc$ trebuiesc slabite, dar victima nu trebuie descaltata$ 9imitati orice miscare a victimei c t de mult posibil$ Nota 1: Te!nica este folosita c nd nu e%ista nici un serviciu de urgent capabil sa a-unga la locul accidentului, fiind necesar transportul victimei$ "ersoana care acorda prim a-utor poate fi instruita de catre un dispecerat sau serviciul de urgenta sa utili)e)e aceasta te!nica$ " na la sosirea serviciului de urgenta la locul accidentului, persoana care acorda prim a-utor trebuie doar sa previna orice miscare a membrului ranit$ Nota 2: Amobili)area completa ar trebui sa fie facuta de catre personalul unui serviciu de urgenta$ 2aca nu e%ista nici o posibilitate de a beneficia de un astfel de serviciu, aceasta sarcina poate reveni persoanei care acorda prim a-utor$ 5 imobili)are necesita un grad de e%perienta care se obtine din practica sau prin instruiri periodice de remprospatare$ "rin urmare aceasta te!nica trebuie va)uta ca fiind oarecum dificil de predat persoanelor neinitiate$ "ersoanele care participa la instruire trebuie selectate si ncura-ate s-o nvete si sa-si remprospate)e n mod periodic cunostintele teoretice si practice$ Acesta este motivul pentru care aceasta te!nica ar trebui folosita n anumite circumstante, c nd: , nu e%ista nici un serviciu de urgenta disponibil, deloc sau ntr-o limita de timp re)onabila, , dispeceratul cere persoanei care acorda prim a-utor sa transporte victima la un serviciu medical$ Pas"& 2: Evaluati eficienta interventiei$ Asigurati-va ca )ona ranita este fi%ata$ Evaluati suferintele victimei, care ar trebui sa ncete)e sau sa se reduca semnificativ$ Asigurati-va ca circulatia periferica este pre)enta$ <;2 Ento%se&e 5 nc!eietura este stabili)ata de ligamente$ Acestea pot sa se alungeasca sau sa se rupa daca sunt supuse unor presiuni mari, si afectea)a cel mai des articulatiile membrelor inferioare$ Semne: - sensibilitate si durere la miscare - mobilitate redusa - tumefactie *inflamatie+

P%im"& a5"to% - 6idicati )ona traumati)ata mai sus dec t corpul$ - 2aca este posibil, raciti articulatia afectata *e%$: o punga de g!eata nvelita ntr-un prosop+$ - #ustineti cu un pansament elastic$ - "uneti n repaus articulatia$ <;< L"?atii&e #unt le)iuni n care nu mai e%ista contact normal ntre suprafetele oaselor la nivelul articulatiilor Semne: - sensibilitate si durere la miscare - mobilitate redusa - tumefactie *inflamatie+ - sc!imbarea formei, po)itie nefireasca P%im"& a5"to% - 6idicati )ona traumati)ata mai sus dec t corpul$ - 2aca este posibil, raciti articulatia afectata *e%$: o punga de g!eata nvelita ntr-un prosop+$ - #ustineti cu un pansament elastic$ - "uneti n repaus articulatia$ <;6 F%act"%i&e Semne: - sensibilitate si durere la miscare - mobilitate redusa - tumefactie *inflamatie+ - sc!imbarea formei, po)itie nefireasca - miscare nenaturala 5 fractura nu implica numai o le)are a osului propriu-)is, ci a partilor moi din -ur$ 3n ca)ul unei fracturi, pierderea de s nge poate fi masiva, cu riscul ntreruperii circulatiei sanguine$ Este foarte important sa se evite miscarile inutile ale membrului fracturat, pentru a nu nrautati o le)iune$ Victima ncearca de cele mai multe ori singur sa adopte po)itia cea mai putin dureroasa$ 3n fractura ,nc)isa, pielea este intacta$ "rimul a-utor: imobili)are$ Amobili)area se poate face cu atele *lemn, plastic, s rma, carton etc$+$ Atelele trebuie sa fie suficient de lungi nc t sa depaseasca articulatiile situate deasupra si dedesubtul osului = oaselor fracturate$ 3n fractura (esc)isa, pielea este le)ata$ E%ista o desc!idere catre e%terior, cu risc de infectie$ 5 asemenea rana trebuie sa fie ntotdeauna acoperita cu pansament$ "rimul a-utor: - se banda-ea)a plaga - se opreste !emoragia - se imobili)ea)a F%act"%i&e costa&e$ durere la miscare, tuse si la respiratie P%im"& a5"to% - imobili)are cu fasa elastica astfel nc t inspirul sa nu mai produca durere - fracturile costale cu rani desc!ise prin care suiera aerul M pneumotora% ( se i)olea)a )ona cu material moale *ca un dop+ si apoi se imobili)ea)a cu fasa elastica - pacientul constient se asea)a cu toracele ridicat - pacientul inconstient n po)itie laterala de siguranta pe partea ranita - se urmaresc functiile vitale

F%act"%i (e co&oana ce%vica& si &om*a%a Coloana vertebrala este formata din vertebre si discuri intervertebrale$ #irul de vertebre formea)a un canal protector n -urul maduvei spinarii$ Coloana vertebrala este stabili)ata cu a-utorul tendoanelor si musc!ilor$ 3n ca) de vatamari la g t sau ceafa, pot fi dislocate sau fracturate vertebre sau discuri, le) nd nervii si maduva spinarii$ Aceasta se poate manifesta sub forma de amorteli, .ntepaturi si eventual parali/ie a acelor parti ale corpului care primesc impulsuri de la nervii a0ectati$ 2aca banuiti ca o persoana lipsita de cunostinta a fost supusa unei lovituri la cap sau ceafa, trebuie sa o tratati ca si cum le)iunea ar e%ista$ Veti evita orice transport care nu e absolut necesar$ "ersoana accidentata poate acu)a durere de spate, n )ona coloanei vertebrale si dupa ca), simte amorteli sau nu mai poate sa-si miste m inile si picioarele$ 2aca este necesar ca persoana sa fie deplasata, o persoana i va spri-ini g tul si capul$ Capul va fi deplasat astfel nc t sa fie mentinut pe linia coloanei vertebrale$ 6; Tem'e%at"%i&e e?t%eme 6;1 A%s"%i&e De!initie: Este o ranire a pielii de origine termica *caldura+: foc=flacara, lic!ide fierbinti sau vapori *apa, ulei+$ Nota$ E%ista si alte cau)e, cum ar fi radiatii, substante c!imice sau sursa de curent electric$ @iecare cau)a are consecinte specifice, care pot necesita asistenta specifica$ Arsurile pot fi mpartite n: Arsuri de gradul I, unde numai )ona superficiala a pielii, este le)ata$ Cea mai obisnuita cau)a este e%punerea la soare puternic$ "ielea s-a nrosit *gradul A+$ 9e)iunea se vindeca dupa c teva )ile si nu ram n cicatrici$ Arsuri de gradul II: este caracteristica formarea basicilor$ 5 cau)a obisnuita este arsura cu apa fierbinte$ Amediat apare durerea$ 2aca rana nu se infectea)a, aceasta le)iune se vindeca fara cicatrice$ 2aca se afla ntr-o )ona de ma%ima solicitare sau ntr-o )ona foarte sensibila, se transporta la spital Arsuri de gradul III, c nd toate straturile pielii sunt afectate$ #unt provocate de multe ori de foc, substante c!imice si curent electric, daca acesta trece prin corp$ Culoarea le)iunii este alb-galben-maron, lipseste sen)atia de durere$ 9e)iunile care afectea)a toate straturile pielii dau ntotdeauna cicatrice$ Risc"%i: 5 arsura poate provoca: ' 5 durere puternica, coplesitoare si continua *e%cept nd ca)ul n care pielea este arsa n profun)ime, c nd nu e%ista nici o durere n )ona, dar durerea poate fi puternica n -urul acesteia+$ ' Complicatii specifice, inclu) nd des!idratare *pierderea de lic!ide+, infectii, !ipotermie si insuficienta circulatorie$ Agentul cau)ator poate n continuare: , sa duca la e%tinderea arsurii *daca nu este controlat rapid+ , sa cree)e probleme aditionale de sanatate *de e%$ insuficienta respiratorie datorata fumului de la un incendiu+ P%inci'ii&e acti"nii: 9ocul accidentului trebuie asigurat nainte de nceperea asistentei sau victima ar trebui mutata ntr-un loc sigur$ Contactul dintre victima si agentul cau)ator trebuie eliminat rapid si n conditii de siguranta$ "rocesul de ardere ar trebui stopat rapid si suferinta ar trebui sa fie alinata$ Complicatiile trebuie prevenite sau diminuate$ E%tinderea si locali)area arsurii trebuie evaluata$ P%im"& a5"to% n ca)ul unei arsuri datorate contactului cu lic!ide fierbinti *apa, ulei+ Nota$ Apa fierbinte si uleiul sunt denumite <agent cau)ator n restul acestui capitol$ Pas"& 1: Eliminati contactul dintre victima si agentul cau)ator$

5priti sau nlaturati agentul cau)ator de pe victima #A: ndepartati victim de agentul cau)ator, av nd n vedere urmatoarele principii: , evitati asumarea unor riscuri personale, de asemenea asumarea unor riscuri pentru victima si trecatori, , evitati agravarea situatiei, 3nlaturati mbracamintea care nu este lipita de corp, fara a intra n contact cu agentul cau)ator pre)ent pe !ainele victimei$ 6aciti arsura cu apa c t mai cur nd posibil, av nd n vedere urmatoarele principii: , *pe c t posibil+ apa ar trebui sa fie rece, curata si curgatoare, cu putere mica si un flu% regulat, , asigurati-va ca apa se scurge complet, fara a atinge alte parti ale victimei, pe voi sau pe altcineva, , continuati sa nlaturati mbracamintea contaminata de pe victima, e%cept nd articolele care sunt lipite de piele$ 6acirea poate fi continuata timp de c teva minute, p na c nd durerea nu revine dupa ncetarea racirii, dar nainte ca victimei sa i se faca frig$ 6ugati victima sa nlature obiectele potential constrictive cum ar fi inele, bratari, ceas de m na, etc$ daca acestea se afla n interiorul sau n apropierea suprafetei ranite si daca acest lucru este posibil fara a produce noi consecinte negative$ 2aca apa nu este disponibila: , evaluati arsura, , acoperiti rana pentru a minimi)a infectiile, , obtineti a-utor$ Nota$ #tudiile stiintifice arata ca racirea poate fi eficienta daca se aplica n primele .F ( CF de minute de la ranire$ Astfel cunoasterea orei c nd s-a produs arsura este un factor determinant al tipului de asistenta ce se va initia$ 3n anumite locuri, c nd apa curgatoare nu este disponibila, poate fi recomandat sa se puna partea ranita ntr-o galeata, vas sau ceva ec!ivalent umplut cu apa curata si rece$ Apa ar trebui sc!imbata dupa ceva timp, c nd devine calda$ 5 alta alternativa este stropirea )onei ranite cu apa dintr-un recipient$ Ambele metode trebuie sa respecte aspectele c!eie pre)entate, n special prevenirea !ipotermiei$ Apa este definita ca fiind <rece c nd temperatura ei este cuprinsa ntre N si C& grade C *DF la EF grade @+$ Pas"& <: Evaluati caracteristicile arsurii$ @aceti o estimare apro%imativa a e%tinderii arsurii=arsurilor, folosind suprafata palmei victimei ca unitate de referinta, aceasta repre)ent nd .O din suprafata totala a pielii$ 2aca este posibil, colectati informatii despre starea de sanatate a victimei *v rsta, boli, tratamente, etc$+ Nota$ 3n circumstante diferite de cele care implica foc sau lic!ide fierbinti ar trebui sa luati n considerare alti factori agravanti, cum ar fi traumatisme ale oaselor n ca)ul unui accident electric, deflagratie n ca)ul unei e%plo)ii, respiratie sacadata, cenusa n nari sau n saliva, etc$ Pas"& 6: "reveniti sau diminuati complicatiile$ Actionati cu m inile curate si, daca este posibil, prote-ate *folosind material impermeabile ( de e%$ manusi sau orice alt material disponibil ca bariera+$ Evitati folosirea remediilor, cremelor medicale, mediilor cum ar fi unt, oua, sare, cartofi, etc$, n toate ca)urile de arsura$ Evitati spargerea basicilor$ Ase)ati victima n po)itia de ntrerupere a circulatiei sangvine, cu membrele inferioare ridicate deasupra nivelului inimii$ 6;2 Inso&atia Cea mai obisnuita forma de insolatie este cau)ata de e%punerea prelungita la soare$ Ansolatia apare mai des la militari sau la muncitorii care lucrea)a n arsita soarelui sau n unitatile industriale cu temperaturi nalte si la persoanele care stau prea mult la pla-a$ 3n ca)ul unei insolatii, temperatura corpului depaseste D/ grade C$ Este o situatie grava, trebuie sa se actione)e rapid, altfel se poate a-unge la deces$

#A8"T58E9E instalarii insolatiei pot aparea pe neasteptate$ Ele constau n ameteala, sete, dureri de cap, de)orientare, comportament apatic, greata, contractii musculare, pierderea cunostintei, febra$ PRIMUL AJUTOR ( #caderea temperaturii corpului celui n cau)a, prin aducerea lui la umbra si stropirea cu apa rece$ ( Administrarea de lic!ide nealcooli)ate persoanelor constiente$ ( Transport la spital, pentru control$ 6;< E&ect%oc"ta%ea !lectrocutari la joasa tensiune 3n ca)ul arsurilor electrice ( ntrerupeti curentul$ 3ndepartati victima de obiectul care a electrocutat-o, fara sa o atingeti ( Atentie la autoprotectie; Arsurile electrice la nivelul pielii sunt de multe ori combinate cu le)iuni interne$ "urtati-va calm n fata victimei$ Ase)ati partea arsa a corpului mai sus de linia corpului$ !lectrocutari la .nalta tensiune - scoateti victima de sub influenta curentului electric trag nd-o de !aine, doar daca este absolut necesar sa interveniti7 nu o atingeti$ 3n general nu se recomanda intrarea ntr-un perimetru de minim F metri n -urul victimei - raciti cu -et de apa rece - verificati functiile vitale - daca este n stop cardio-respirator ncepeti resuscitarea cardiopulmonara - nu ndepartati !ainele lipite de piele - acoperiti )ona arsa cu un cearsaf umed - transportati victima la spital - cereti a-utor 6;6 De/e%at"%i&e si )i'ote%mia Ca"#e ' e%punerea ndelungata la temperaturi n -ur de /PC, cu ume)eala si v nt ' e%punerea ndelungata la temperaturi negative, fara ume)eala si v nt Ti'"%i (e (e/e%at"%i ' superficiale: se limitea)a la piele ' profunde: depasesc pielea si afectea)a tesuturile profunde *musc!i,oase, tendoane, nervi, vase de s nge+ Semne 1. degeraturile super0iciale' furnicaturi n )ona afectata7 ' durere medie7 ' piele cu pete albe, mobila pe tesuturile profunde7 ' articulatii cu mobilitate pastrata$ ,. degeraturile pro0unde' piele alba, tare, rece, nedureroasa, imobila fata de structurile profunde7 ' articulatii cu mobilitate pierduta$ P%im"& a5"to% 3n ca)ul degeraturilor superficiale se poate actiona pe loc, pielea degerata se ncal)este prin punerea ei n contact cu pielea care are temperatura normala, m inile se pun la subsuoara, barbia si urec!ile se asea)a n palme, picioarele se asea)a l nga abdomenul salvatorului$ Contactul cu pielea calda se mentine p na c nd pielea afectata si recapata culoarea normala$ NU+ - frecati cu g!eata sau )apada NU+ - aplicati lotiuni NU+ - ase)ati )ona degerata l nga o sursa de caldura 3n ca)ul degeraturilor profunde:

' se scoate accidentatul din )ona cu temperatura sca)uta si se aduce la adapost7 ' se dau bauturi calde si nealcooli)ate7 ' se nfasoara n !aine calduroase7 ' nu se intervine pe )ona degerata7 ' se transporta c t mai rapid la spital$ HA"5TE68AA TE8"E6AT:6R T6E8:6RT:6A "AE9E #TA6E 2E C5?QTAE?TR 6E#"A6ATAE ":9# A9TE9E :Q5A6R &C ( &F C ":TE6?ACE "A9A2R QA 6ECE A"ATAC ?568A9R #CRL:T 2EL56AE?TAT 8E2AE &/ ( &C C 6E2:#E 3? A?TE?#ATATE "A9A2R QA 6ECE C5?@:L #CRL:TR #CRL:T 6AJA2ATATE 8:#C:9A6R #EVE6R #:B &/ C AB#E?TE "A9A2R, VS?ATR QA 6ECE A?C5?QTAE?T ?: #E "5ATE 2ETECTA ?: #E "5ATE 2ETECTA A"A6E?T 856T

=; A&te sit"atii ca%e necesita '%im a5"to%

=;1 Coma (ia*etica :n diabetic are o lipsa totala sau partiala de insulina$ Tratamentul diabetului consta n administrarea insulinei n functie de necesarul persoanei respective, un regim alimentar potrivit si o activitate fi)ica regulata$ C teodata, cantitatea de insulina administrata poate sa fie prea mare$ ?ivelul de )a!ar din s nge scade si persoana se simte rau$ E%ista un surplus de insulina n s nge$ "ersoanele cu diabet pot sa cada sau sa-si piarda cunostinta brusc$ 8otivul este de cele mai multe ori un surplus de insulina care poate duce la pierderea cunostintei$ Ansulina si efortul fi)ic reduc cantitatea de )a!ar din s nge$ Consumul de alimente mareste cantitatea de )a!ar din s nge :n diabetic poate intra usor ntr-o stare de de)ec!ilibru, daca nu e%ista un raport de egalitate ntre cantitatea de alimente, pe de o parte si cea de insulina si efort fi)ic, pe de alta parte$ PRIVE#TE + ASCULTA + SIMTE + 4paloare7 4tremuraturi7 4transpiratie rece7 4iritare7 4pierderea cunostintei$ P%im"& a5"to% 4dati persoanei ceva dulce: suc, lapte sau dulciuri7 4desc!ideti caile de acces ale aerului7 4ram neti cu persoana respectiva7 c!emati ambulanta7 4n ca) de lipsa de cunostinta, ase)ati persoana n po)itie lateral stabila$ =;2 Atac"& (e inima

2urerile n piept apar de cele mai multe ori atunci c nd apare o lipsa de o%igen n musc!iul inimii$ 8isiunea inimii este de a pompa s ngele c tre toate celulele corpului$ 8usc!iul inimii primeste o%igen si !rana prin vasele coronare$ Vasele coronare pot fi astupate, micsor nduse astfel alimentarea cu s nge a musc!iului inimii$ 3n ca) de effort intelectual = activitate fi)ica, musc!iul inimii are nevoie de o cantitate mai mare de o%igen$ 2in cau)a vaselor coronare astupate, apare o lipsa de o%igen n musc!iul inimii$ "ersoana n cau)a are dureri n piept$ 2urerea se diminuea)a daca bolnavul se odi!neste sau se culca pe spate$ Acesti bolnavi folosesc n mod obisnuit medicamente pentru inima$ INFARCTUL CARDIAC Anfarctul cardiac este cau)at de o astupare totala a unui vas coronar, av nd ca urmare vatamarea musc!iului inimii$ Anfarctul cardiac acut poate sa apara: 4n ca)ul unui efort fi)ic mai mare7 4n ca)ul unei ncordari psi!ice7 4c!iar si n timpul odi!nei sau al somnului$ Anfarctul cardiac este o boala des nt lnita$ Ea poate duce la stop cardiac$ Gumatate din cei care decedea)a din cau)a unui infarct cardiac mor nainte de a a-unge la spital$ Sim'tome$ 4dureri n mi-locul pieptului7 4iradierea durerii catre brate si g t7 4reducerea respiratiei, sen)atie de sufocare7 4transpiratie rece7 4lipsa de putere7 4sen)atia mortii iminente7 4agitatie$ P%im"& a5"to% 4comportati-va cu calm7 4a-utati persoana sa se ase)e ntr-o po)itie comoda7 4desc!eiati !ainele prea str mte7 4a-utati persoana suferinda sa-si administre)e eventualele medicamente pentru inima7 4n ca) de lipsa de cunostinta: plasati persoana n po)itie laterala stabila7 4n ca) de stop cardiac: ncepeti imediat resuscitarea cardiopulmonara$ =;< Atac"& ce%e*%a& Cau)e: !emoragia unui vas de s nge sau ntreruperea circulatiei vaselor de s nge n creier$ PRIVE#TE + ASCULTA + SIMTE + 4parali)ie pe o parte a corpului sau pe o -umatate de corp7 4amorteli sau sensibilitate sca)uta7 4tulburari de vorbire7 4nrosirea fetei7 4respiratie greoaie7 4tulburarea sau pierderea cunostintei$ P%im"& a5"to% 4ram neti l nga persoana afectata7 4e%plicati-i scurt si simplu ce intentionati sa faceti7 4daca persoana respectiva are o tulburare a vorbirii, ascultati-o cu atentie fara sa o ntrerupeti7 4n ca) de pierdere a cunostintei, ase)ati n po)itie lateral stabila7 4c!emati ambulanta$ =;6 Conv"&sii&e

Convulsia este denumirea unei tulburari a functiei creierului, c nd n anumite celule ale creierului au loc descarcari electrice anormale$ 2upa )ona creierului unde au loc aceste descarcari, aspectul atacului poate sa varie)e foarte mult$ Atunci c nd este afectata partea creierului care coordonea)a miscarile corpului, apar contractii n musc!i$ Atacurile pot sa apara de la o singura data n decursul ntregii vieti, p na la mai multe ori pe )i$ PRIVE#TE + ASCULTA + SIMTE + - miscari necontrolate ale corpului7 - pierderea brusca a cunostintei7 - caderea7 - tresariri ale musc!ilor7 - uneori pierderea spontana a scaunului si a urinei7 - muscarea limbii7 - nu-si va aminti nimic din perioada cri)ei$ P%im"& a5"to% - prindeti persoana n cadere si prote-ati-i capul7 - ram neti calm ( atacul trece de cele mai multe ori n decurs de c teva minute7 - desc!eiati !ainele prea str mte7 - nu puneti coada unei linguri de lemn ntre dinti, ca sa-i prote-ati limba7 - ram neti l nga persoana n cri)a p na si revine7 - c nd au ncetat contractiile, ase)ati persoana n po)itie laterala stabila7 - c!emati personal medical indiferent daca au avut loc vatamari, atacuri lungi si repetate sau daca persoana a mai avut atacuri nainte$ =;= Into?icatii&e Into?icatii '%in ,n/)iti%e - cauta sursa otravirii *sticla, cutii medicamente etc$+ - semne$ 4dureri n g t sau de abdomen 4ameteli p na la pierderea cunostintei 4voma - nu provocati varsaturi ( NU #TITI natura to%icului si puteti agrava ranile produse de to%ic - verificati functiile vitale - transportati victima la spital Into?icatii '%in in)a&a%e - duceti victima la aer curat, tin ndu-va respiratia ca sa nu in!alati ga)ul to%ic$ Atentie la autoprotectie ; - daca victima respira, ase)ati-o cu toracele ridicat - daca victima este inconstienta, verificati pulsul si respiratia7 daca este nevoie ncepeti resuscitarea cardiopulmonara *atentie la respiratia artificiala, nu inspirati aerul e%pirat de victima+ - transportati victima la spital c!iar daca aceasta si-a revenit Into?icatii c" to?ice ca%e 'at%"n( '%in 'ie&e - to%icul care patrunde prin piele trebuie nlaturat cu -et de apa - nlaturati mbracamintea ( e contaminata cu to%ic$ Atentie la autoprotectie ; - spalati din abundenta oc!ii cu apa rece - nu puneti colir sau unguent - acoperiti oc!ii cu un pansament curat - transportati victima la spital - verificati functiile vitale