FIA DISCIPLINEI

Universitatea Facultatea Specializarea

I.

Universitatea de Medicin i Farmacie Victor Babe Timioara Farmacie Farmacie BIOLOGIE CELULARA SI GENETICA (BC = BIOLOGIE CELULAR, G = GENETIC) Structur disciplin (Nr. ore sptmnal) Semestrul2) Categoria3) Credite Curs Seminar
2 DF 4 3

Denumire disciplin
II.

Cod disciplin
006BCEL / 015GEN III.

Laborator
2

Proiect

Statut disciplin (se marcheaz cu x)

IV.

Obligatorie X

Opional Titular disciplin Seminar

Facultativ

Numele i prenumele

Curs BC - Verdes Doina G - Puiu Maria

Laborator BC: Popescu R. Belengeanu A. Puscasiu D Horhat D. G: Stoian Monica Andreescu Nicoleta UMFT BC: V Biologie Celular i Molecular G: VII Genetic Doctor in Medicina Doctorand Doctor in Medicina Doctorand Doctorand Doctorand Asist. Univ Asist. Univ. Asist. Univ. Preparator Asist.Univ Preparator Norma de baza Norma de baza Norma de baza Norma de baza Norma de baza Asociat 35 39 47 30 28 31

Proiect

Instituia Catedr/Departament Titlul tiinific

UMFT BC: V Biologie Celular i Molecular G: VII Genetic Doctor in Medicina Doctor in Medicina

Gradul didactic

Profesor univ. Profesor univ.

ncadrarea (norma de baz/asociat)

Norma de baza Norma de baza

Vrsta

52 50

V.

Obiectivele disciplinei

Biologie Celulara: cursul cuprinde aspecte de morfologie celular, organizare ultrastructural i molecular a componentelor celulare, relaionare intercelular direct i la distan, modaliti de diviziune, difereniere, mbtrnire i moarte celular. L.P.au ca obiectiv acomodarea studentului cu aparatura si tehnicile de laborator utilizate in studiul celulei i formarea manualitii minime pentru eventuala activitate de laborator. Genetic: cursul i l.p.de Genetic urmaresc prezentarea integrata a patologiei genetice structurat pe cicluri de viat, modaliti de testare genetic, posibilitatea diagnosticului antenatal i a altor modaliti de tratament, prevenirea bolilor genetice sau parial genetice. Farmacogenetica, tot mai mult promovata in medicina umana, tinde sa determine o terapie personalizata iar specialistii farmacisti de maine vor fi puternic implicati in acest tip de abordare a tratamentului.
VI.

Coninutul disciplinei VI.1. Curs (capitole/subcapitole) BC = Biologie Celular, G = genetic

Nr. ore/spt.

BC1: Teoria sistemica. Celula ca sistem biologic deschis. Clasificarea lumii vii din punct de vedere al organizrii celulare. Forme acelulare de viata (prionii, virusurile); forme celulare de viata (celule procariote si eucariote): morfologie, structura, ultrastructura. BC2: Constituenii moleculari ai celulelor i rolul lor biologic. nsuirea aparitiei i evoluiei constituenilor moleculari ai viului. Evaluarea compoziiei elementare a materiei vii. Clasificarea, localizarea intracelulara i rolul biologic al claselor de substane anorganice i organice (molecule informaionale i noninformaionale). BC3: Caracterele generale ale celulelor eucariote animale. Matricea extracelular. Caracterele morfologice ale celulelor umane: form, dimensiuni, volum, numr, durat de via i turnover molecular. nsuirea componentelor ultrastructurale ale celulei eucariote. nsuirea componentelor moleculare, localizarea i rolurile matricei extracelulare. BC4: Biologia molecular a membranelor celulare. Definirea conceptului de membrana, clasificare topografica a membranelor celulare. Rolurile generale ale membranelor celulare. Plasmalema, glicolema, citoscheletul membranar: organizare molecular, roluri specifice, patologia indusa de alterarea fiecarui component membranar. BC5: Funciile membranei celulare: adezivitate i semnalizare intercelular. Tipurile de jonciuni care realizeaz interaciunea celul-celul i celul-matrice extracelular: clasificare functionala, organizare moleculara, localizare si rol. Evaluarea tipurilor de semnalizare intercelular direct i la distan. Semnalizarea sinaptica si umorala. Definirea noiunii de receptor celular; clasificarea receptorilor functie de mesagerul acceptat si functie de modul de activare. Definirea notiunii de mesager; clasificarea mesagerilor functie de efectul pe care il au asupra receptorilor (agonisti, antagonisti, blocanti competitivi si noncompetitivi). Cunoaterea rspunsurilor celulare determinate de interaciunea ligand-receptor. Semnalizarea prin intermediul proteinei G membranare. BC6: Funciile membranei celulare: transport transmembranar i macrotransport. Stabilirea noiunii de transport selectiv, bi-direcional al membranelor celulare. Clasificarea tipurilor de transport dupa dimensiunea materialului transportat, dupa consumul de energie metabolica si dupa numarul si sensul speciilor transportate. Maniere de realizare a microtransportului pasiv: difuziunea simpla si difuziunea facilitata. Maniere de realizare a microtransportului activ: pompele ionice, transportul cuplat cu gradiente ionice, transportorii ABC cu accent pe proteinele de rezistenta multipla la tratament. Macrotransportul: fagocitoza, pinocitoza si transcitoza.

BC7: Citoplasma-sediul proceselor metabolice celulare. Definirea noiunii de citosol (hialoplasm), prezentarea structurii, ultrastructurii, rolurilor i a proprietilor fizicochimice. Clasificarea tipurilor de incluziuni citoplasmatice: localizare specific n diferite tipuri celulare, rol i implicaii medicale. Prezentarea componentelor citoscheletului celular. Prezentarea organizrii moleculare a microfilamentelor de actin i miozin; micrile celulare care au la baz sistemul mecano-contractil actin-miozin (locomoie celular, contracie muscular, citodierez, microvili). BC8: Elementele citoscheletului celular filamentele intermediare i microtubulii. Organizarea moleculara, rolul i importana diagnostica a filamentelor intermediare. Organizarea moleculara, clasificarea i rolul intracelular al microtubulilor. Ultrastructura, localizarea i rolurile organitelor celulare care prezint n componen microtubuli (centrioli, centrul celular, asteri, fus de diviziune, cili i flagel). Micri de locomo ie care au la baz sistemul mecano-contractil tubulin-dinein. Aspecte normale i patologice. BC9: Condriomul (mitocondria). Descrierea structurii, ultrastructurii, organizrii moleculare, i originii mitocondriilor. Organizarea moleculara, modul de transmitere a ADN mitocondrial si rolul sau in biosinteza proteica mitocondriala. Patologia determinata de ADN mitocondrial alterat cu accent pe boala ischemica) i cea datorata defectelor de import a metaboliilor necesari sintezei de ATP. Functiile majore ale mitocondriei: fosforilarea oxidativa, si producerea de precursori pentru alte biosinteze. BC10: Sintez i secreie celular. Prezentarea organitelor implicate n sinteza i secreia celular (ribozomi, reticul endoplasmic neted si rugos, aparat Golgi): structur, ultrastructur, organizare molecular, roluri n cadrul ciclului secretor, origine. Implicatii medico-farmaceutice ale detoxifierii medicamentelor in REN. BC11: Digestia intracelulara (lizozomii), detoxifierea prin intermediul H2O2 (peroxizomii). Lizozomii: structura, ultrastructura, organizare moleculara, origine i roluri intracelulare. Patologia indusa de malsinteza enzimelor lizozomale (tezaurismozele lizozomale si posibilitatile terapeutice prin supleere cu enzime de sinteza. Peroxizomii: structura, ultrastructura, organizare moleculara, origine i roluri intracelulare. Mecanismul general de detoxifiere a alcoolului, acetaldehidei, fenolilor si acidului formic. Patologia aferenta alterarilor rolului de -oxidare a acizilor grasi cu lant lung de atomi de carbon si potentialul terapeutic paleativ prin sinteza artificiala a uleiului lui Lorenzo. Posibilitai terapeutice de viitor n patologia aferenta malsintezei sau defectelor de import a enzimelor peroxizomale. BC12: Ciclul celular. Nucleul interfazic. Ciclul celular: etape, evenimente i sisteme de control ale ciclul celular. Grupele de cicline kinaz-dependente si rolul lor in derularea ciclului celular; principalele puncte de restrictie. Clasificarea tipurilor celulare functie de parcurgerea ciclului celular. Nucleul interfazic: morfologie, structura, elemente ultrastructurale. Membrana nucleara: structura, ultrastructura, organizare moleculara, origine, functii specifice si functii comune cu ale RER. Matricea nucleara. Cromatina: tipuri, roluri, organizare moleculara si supramoleculara. Nucleolul: morfologie, ultrastructura, rol, factori care moduleaza activitatea nucleolului. BC13: Funciile nucleului metabolic: dogma central a biologiei moleculare. Mecanismele nucleare din interfaza. Autoreplicarea ADN: necesitatea replicarii ADN, mecanismul i aparatul replicrii. Transcriptia: importanta, etape de realizare, metabolismul posttranscripional, factorii inhibitori ai transcripiei. Translatia: etape de realizare, factorii inhibitori ai translaiei cu accent pe rolul antibioticelor in inhibitia biosintezei proteice la procariote. BC14: Reproducere celular: amitoz, mitoz, meioz i gametogenez. Mitoza: schema generala, importanta, tipuri, etape, aspecte morfologice, factori activatori i

inhibitori. Meioza: schema generala, importanta in cadrul speciei, etape, aspecte morfologice. Gametogeneza: linii gametogenetice, etape. Ovogeneza: etapa ovariana si tubara, evolutia foliculului ovarian, celulele liniei ovogenetice si caracterizarea lor cromozomiala. Spermatogeneza: celulele liniei spermatice si caracterizarea lor cromozomiala. Factori care influenteaza gametogeneza uman. BC15: Development celular: proliferare, difereniere, mbtrnire i moarte celular. Proliferare: tipuri de culturi celulare, factori de crestere mitogeni. Diferentiere: definirea conceptului de diferentiere celulara, celul determinat, inductori; diferenierea intra si intercelulara; mecanismele diferentierii; caracterele generale ale celulelor diferentiate si nediferentiate. Ipoteze si teorii cu privire la imbatranirea celulara cu accent pe rolul telomerazei. Moartea celulara programata: de la experientele lui Heyflik la apoptoza. Biologia celulara a apoptozei. G1: Istoria i dezvoltarea geneticii. Clasificarea bolilor genetice umane. Structura i organizarea genei. Scurt istoric al geneticii. Clase de ADN n genomul uman. Concepia lui Morgan asupra ereditatii. Transmiterea mesajului genetic pentru sinteza proteinelor. ARN-ul. Codul genetic. Sistemul de reglare genica. Harta genica. Legiile lui Mendel. Ereditatea mendeliana si non-mendeliana. Motenirea caracterelor monogenice. Variaiile de efectele produse de gene. G2: Ereditatea caracterelor poligenice i multifactoriale. Alelia multipla. . Ereditatea poligenica. Mutaii. Cauzele mutaiilor. Mutaii "spontane". Mutaiile induse de radiaii ionizante. Efectele genetice ale radiaiilor ionizante la om. Mutaiile induse de agenii chimici. Mutaiile genice i mutaii cromozomiale. Mutaii germinale i mutaii somatice. Substane cancerigene sau cancerigen vs mutagen. G3: Aberaiile cromozomiale. Cauze i tipuri de aberaii cromozomiale. Anomalii care afecteaz autozomii. Anomaliile care implic cromozomii sexuali. Folosirea simbolurilor pentru a descrie aberaiile cromozomiale. Bolile moleculare. Anomalii enzimatice. Erorile metabolismului aminoacizilor. Erorile metabolismului carbohidrailor. Erorile metabolismului lipidelor. Erorile metabolismului hemoglobinei. Tulburri de coagulare. Anomalii diverse. G4: Elemente de teratogenez. Malformaiile si cauzele lor. Supravegherea epidemiologic a malformaiilor. Produse chimice agresive. Screeningul pentru efectele teratogene ale unor substante cunoscute. Teratogeneza si efectul secundar al unor medicamente. Exemple de substante teratogene: acid valproic, acenocoumarol, Coumaphne, Diethylstilbestrol, poluare, rubeol, talidomid, etanol. G5: Farmacogenetica: glucoz-6-fosfat deficit- dehidrogenaz. Deficitul de colinesteraz. Deficit de acetil-transferaza. Farmacogenetica: Reaciile adverse la medicamente specifice pentru anomalii genetice. Oncogenetica: predispoziia genetic fata de tumori canceroase, hemopatii maligne. Anomalii genetice dobndite. G6: Nutrigenetica si Farmacogenetica, Farmaco-Epigenetica. Farmacogenetica i abordrile terapeutice pentru bolile ereditare. Toxicologie molecular. Tratamentul bolilor ereditare. Tratamentul medical, intervenii chirurgicale ortopedice in boli ereditare. Componenta genetica i interaciunile dintre gene i mediu n bolile multifactoriale. G7: Tratamentul bolilor ereditare. Terapia genica. Perspectivele pentru terapie genetic n bolile umane. Noiuni de Epigenetica: metilare i activitatea transcripiei. Imprinting parental. Noiuni de bioetica specifice farmaciei.
VI.2. Lucrri de laborator

BC1: Microscopul fotonic simplu (microscop optic cu lumin transmis). Efectuarea preparatului microscopic proaspat. MFS: componente, principiul de funcionare i modul de utilizare. Materialele necesare si modul de confecionare a

preparatului microscopic proaspt (extemporaneu, temporar). BC2: Tipuri de microscoape utilizate in studiul celular. MCF, MFI, MLP, M.cu fluorescenta, M.inversat, M.confocal, M.de forta atomica, M.electronic: componente, principiu de functionare, performane, aplicativitate. BC3: Efectuarea preparatului microscopic fixat sub forma de sectiune. Avantajele i dezavantajele realizrii preparatului microscopic fixat. Etapele efecturii unui preparat fixat din seciuni citologice. Clasificarea coloranilor, metodelor de colorare nespecifice si specifice si aplicativitatea lor. Realizarea unei coloraii generale (H.E) BC4: Efectuarea frotiului de sange periferic. Caracterele morfologice ale celulelor sanguine. Frotiul de sange periferic: etape de realizare, coloratie specifica, important diagnostic. Elemente morfologice de caracterizare a celulelor din sangele periferic. Formula hemo-leucocitara normala; alterari numerice si procentuale. BC5: Studiul morfologiei celulare: forme si dimensiuni caracteristice. Micrometrie si stereologie. Studiul in MO al formelor caracteristice celulelor epiteliale, conjunctive, musculare si al neuronilor. Aplicarea metodei micrometrice in dimensionarea celulara. Demonstrarea posibilitatilor de apreciere a ariei pe transsectiune si a volumului (celulelor si organitelor) prin stereologie. BC6: Fracionarea celular. Metode de studiu a nucleului si organitelor intracitoplasmatice. Demonstrarea etapelor tehnicii de fractionare celulara si centrifugare diferentiata. Studiul structurii si ultrastructurii nucleului si organitelor intracitoplasmatice nespecifice in MO, ME si prin coloratii specifice. BC7: Cultivarea celulelor in vitro. Definirea conceptului. Aplicaiile practice, medicofarmaceutice ale culturilor de celule. Tipurile de medii de cultura functie de continut si factori de crestere specifici. Tipurile de material biologic care stau la baza realizrii unei culturi celulare. Tehnici de cultivare a celulelor in vitro, materiale necesare, etape de realizare. G1. Glosar. Cromozomii umani. Descrierea cariotipului normal. G2. Metode folosite pentru studiul cromozomilor. Nomenclatura citogenetica G3. Diviziunea celulara. Mitoza. Meioza. Gametogeneza. Spermatogeneza. Cromozomii sexuali si cromatina sexuala X. G4. Probleme genetice: De la patologia genei candidat la om: decriptarea genomului prin metode de cartografie fizica si consultarea bazelor de date. Referate. Metode de studiu in genetica. Citogenetica moleculara. Hibridarea prin fluorescenta in situ (FISH). G5. Consultul genetic: circumstane, etape. Examenul clinic. Ancheta familiala. Observaia clinic. Efectuarea arborelui genealogic. Evaluarea riscului de recurenta. Sfatul genetic. G6. Aspecte bioetice. Consimmntul informat in genetica. Metode de screening neonatal. Teste de diagnostic prenatal. G7. Tehnici de viitor. Tratamentul in utero. Diagnostic preimplantatoriu. Test practic
VII.

2 2 2 2

2 2 1

Bibliografie

BC : 1. Verde D., Muntean I., Pucaiu D., Belengeanu A., Popescu R. Biologie Celular i Molecular, Ed.Eurobit, Timioara, 2008 2. Alberts B., Johnson A., Lewis J., Raff M., Roberts K., Walter P. Molecular Biology of the Cell. Fourth edition. Garland Science, 2002 3. Verde D., Muntean I., Pucaiu D., Belengeanu A., Popescu R., Horhat D. Indrumator de lucrari practice de Biologie Celular i Molecular, Ed.Eurobit, Timioara, 2008

4. Cell Biology Interactive. ISBN:0-8153-3875-9. CD atasat Molecular Biology of the Cell. Fourth edition. Garland Science, 2002 5. Orice imagine sau film (de microscopie sau animatie stiinific) cu referire la cursul prezentat in saptmna precedent: n primele 10-15 minute ale cursului, studenii prezint imagini preluate de pe Internet, imagini care li s-au prut mai sugestive dect cele prezentate n timpul cursului. Genetic: 1. Maria Puiu, Genetic Medical, Ed. Orizonturi universitare, Timioara, ISBN 973-8391-39-3, 331 pag., 2002 2. Puiu, Maria, Notes de gntique mdicale : l'usage des tudiants en mdicine de langue franaise, Timisoara : EUROBIT, 1998. Indexat PUBMED, NLM Catalog ID: 101126830 [Book]. 3. Huret JL, Leonard C, Savage JRK . Chromosomes, Anomalies Chromosomiques. Atlas Genet Cytogenet Oncol Haematol. May 2000. URL : http://AtlasGeneticsOncology.org/Educ/PolyMecaFr.html Smiths Recognizable Patterns of Human Malformation, Elsevier Saunders, ed. A 6-a, 2006
VIII.

Forme de activitate Curs

Laborator

Modul de transmitere a informatiilor Metode didactice folosite BC: cursurile sunt prezentate n Power Point i se desfoar interactiv. Studenii au posibilitatea s prezinte imagini sau filme de microscopie, filme de animaie de pe Internet (care li s-au parut mai didactice sau semnificative, altele dect cele prezentate n cursul anterior de ctre cadrul de predare). G: Cursul este expus oral, sprijinit de imagini, demonstraii, desene, cifre, prezentate cu ajutorul videoproiectorului. Studentul are la dispozitie o versiune tiprit a slide-urilor. Cursul este organizat pentru a asigura o participare interactiva. Aplicaiile practice servesc pentru a sublinia importana mecanismelor genetice n medicina uman. La sfritul fiecrui capitol vor fi prezentate concluzii si modalitati de invatare. Studentii au, de asemenea posibilitatea de a pune ntrebri, la sfarsitul cursului, n afara slii de curs dar i on-line. BC: studentul are la dispoziie un ndrumtor de lucrri practice personalizat. Fiecare lucrare este structurat pe trei seciuni: (1) noiuni teoretice care cuprind protocolul lucrrii noiunile teoretice sunt citite acas i discutate cu asistentul de grup - 20 minute, (2) activitate practic activitate individual sub supravegherea i coordonarea asistentului de grup, 70 minute, (3) autoverificarea cunotinelor prin teste gril, 10 minute. G: LP Sunt menite s mbunteasc nelegerea aspectelor teoretice si sa asigure aplicarea lor in practica. Ele se realizeaza fie n laborator, pentru mai multe aspecte fundamentale, fie in contact cu bolnavul. Studentii au la dispozitie un manual de lucrari practice care permite pregtirea lor adecvata. Participarea la lucrarile practice este obligatorie i este stimulata participarea activa. Fiecare student va fi evaluat n timpul activitii practice, pe tot parcursul semestrului. Rezultatele modeste ale evaluarilor permanente vor conduce la reevaluarea aptitudinilor practice n cadrul sesiunii. Evaluare Evaluare

IX.

Forme de activitate Examen, colocviu, verificare periodica

% din nota final 66%

BC. Evaluarea studentului se realizeaza prin examen scris. - pentru nota 5 studentul trebuie sa faca dovada cunoasterii structurii, ultrastructurii si functiilor fiecarui component celular. - pentru nota 10, sa aiba cunostinte temeinice de structura, ultrastructura, functii, organizare moleculara a componentelor celulare, precum si implicatiile medico-farmaceutice care deriva din alterarea structurii sau a mecanismelor celulare.

G. Evaluarea studentului se realizeaza prin test grila. 33% - pentru nota 5 studentul trebuie sa faca dovada cunoasterii notiunilor fundamentale ale geneticii (modele de transmitere pentru bolile genice, modelul poligenic multifactorial, bolile cromozomiale umane), a notiunilor de farmacogenetica, teratologie. Sa cunoasca rolul teratogen al diferitelor produse medicamentoase. - pentru nota 10, sa aiba cunostinte temeinice legate de patologia genetica umana (modele de transmitere pentru bolile genice, modelul poligenic multifactorial, bolile cromozomiale), de terapia genica, farmacogenetica, teratologie. Laborator BC. Evaluarea studentului se realizeaza prin examen practic - pentru nota 5 studentul trebuie sa faca dovada cunoasterii protocoalelor 25% din nota de teoretice ale tehnicilor pe care le-a efectuat in cele 15 ore de lp, sa stie sa BC manevreze microscopul optic simplu, sa aiba caietul de lucrari practice completat cu activitatea individuala din timpul semestrului. - pentru nota 10, pe langa cele cerute la punctul anterior, studentul trebuie sa recunoasca in microscopia optica diferite tipuri celulare, coloratiile utilizate, sa recunoasca si sa interpreteze imagini de microscopie electronica si sa fi participat interactiv in timpul lucrarilor practice. G. Evaluarea studentului se realizeaza prin examen practic - pentru nota 5 studentul trebuie sa faca dovada cunoasterii indicatiilor pentru investigatiile genetice (citogenetica clasica, FISH, teste moleculare) si a recunoasterii unor anomalii cromozomiale si boli genice pe baza cariotipului si/sau fenotipului. S poata efectua un arbore genealogic, pe baza anchetei familiale. - pentru nota 10, sa aiba cunostinte temeinice de genetica, sa recunoasca principalele anomalii cromozomiale si boli genice pe baza cariotipului si/sau fenotipului. Sa poata face corelatii intre fenotip, genotip, indicatia unor investigatii, interpretarea lor si aprecierea riscului de recurenta al unei boli genetice Abiliti dobndite de student: BC - cunoasterea structurii, ultrastructurii si functiilor celulare, - cunoasterea mecanismelor metabolice celulare - cunoasterea mecanismului de detoxifiere a medicamentelor la nivel celular - intelegerea fenomenelor de evolutie, diferentiere, imbatranire si moarte celulara - formarea manualitatii necesare in activitatea de laborator: microscopie, culturi celulare in vitro, genomica, proteomica - cunoasterea tehnicilor moderne utilizate in cercetarea si studiul componentelor si mecanismelor celulare GM : - cunostinte asupra structurii si morfologiei cromozomilor umani - cunoasterea caracteristicilor cariotipului si fenotipului in principalele anomalii cromozomiale - cunoasterea tehnicilor moderne utilizate in investigarea genelor si cromozomilor - cunoasterea tehnicilor moderne utilizate in cercetarea la nivel molecular (genetica moleculara) - capacitatea de a aprecia riscul de recurenta intr-o maladie genetica

Data: 01.10.2009

Titular curs,

Biologie Celulara Profesor Dr. Doina Verdes

Genetica Profesor Dr. Maria Puiu