Cum se face borș - rețetă de huște

Ca să faci borș ai nevoie de huște. Dar dacă nu ai de unde să iei huște, faci primul borș cu
drojdie de bere și oprești huște de acolo. S-ar putea să ți se pară că primul bor ș are un
ușor gust de drojdie de bere. Nu-l folosi dacă nu îți place, dar oprește de acolo un pahar
de huște.
Rețeta de borș
500 g tărâță de grâu, 300 g făină de porumb, un pahar de huște (prima dată 2g drojdie de
bere) o lămâie, 2-3 felii de pâine neagră, frunze de vișin, leuștean (dacă vă place această
aromă). Se va utiliza un vas de lut sau în lipsă un borcan de sticla de 5-6l. Se pune tărâ ța
și făina de porumb, se adaugă huștele sau drojdia, se toarnă apa călduță cca. 38º C până
se umple vasul. Se adaugă frunze de vișin și leuștean, se acoperă gura borcanului cu tifon
și se păstrează la cald (de ex. în bucătărie). În 2-3 zile este gata. Borșul se trage în sticle
când este acrișor și se păstrează la rece. Se opresc huște!

Cum se fac huștele prima dată
Drojdia care face borșul este o cultură sălbatică de bacterii. Aceste bacterii trăiesc în
simbioză cu lactobacilul, care de fapt dă acreala borșului (acidul lactic).
Se procură tărâță de grâu nesupusă tratamentelor chimice care sunt aplicate pentru ca
tărâța să aibă o perioadă de valabilitate mai mare.
Se procură un vas de lut (preferabil) sau de sticlă de capacitatea dorită – uzual 5 l., care se
opărește cu apă clocotită după care se ține cca. 5 min în cuptorul aragazului în prealabil
încălzit. În acest fel sterilizăm vasul în care se face borșul, îndepărtând culturile de
bacterii și ciuperci aderente, care pot compromite rezultatul final. Dacă se folosește un
vas de sticlă se vor pune sub el 3 lame metalice (lame de cuțite, cozi de linguri sau
furculițe) pentru a preîntâmpina crăparea sticlei datorită șocului termic produs de apa
clocotită.
Se pune apă călduță (cca. 38º C) în vas, obținută din apă în clocot care s-a răcit până la
temperatura indicată. În acest fel sterilizăm apa și îndepărtăm clorul care poate distruge
culturile de bacterii. Se pune tărâța de grâu cam o douăzecea parte (1/20) din volumul
vasului.
Se acoperă vasul cu tifon, nu ermetic cu capac (culturile de bacterii au nevoie de aer) și se
ține la răcoare (15º C, +/- 3º C) între 3 și 5 zile. Dacă după 3 zile nu miroase a nimic,
înseamnă că apa din vas nu întreține în viață culturile de bacterii. Posibile urme de
substanțe chimice – clor sau urme de detergenți de la spălarea vasului și clătire
superficială. Dacă miroase a altceva dar nu a borș, atunci cultura de lactobacil s-a
contaminat cu o alte bacterii sau fungi (ciuperci). În ambele situații se aruncă totul și se
reia procesul, având grijă să se clătească foarte bine vasul, să se opărească cu atenție după
care se introduce în cuptorul aragazului preîncălzit cca. 5 min.

Peste toate ingredientele se toarnă 1l de apă călduță cca. Acum s-a obținut borșul. Cum se păstrează huștele Se amestecă în cantități egale: huște. 40º C și se pune totul într-un vas. făina de grâu. Se fac bile mici și se pun la uscat într-un mediu curat. cald și ferit de praf. 40º C. Apoi se toarnă 5l de apă clocotită pentru a opări totul. În această fază s-a obținut cultura de bacterii. Apa trebuie să fie căldu ță. Tărâța sedimentată pe fundul vasului reprezintă huștele. atunci e bine. 1 lună.) și trebuie neapărat evitată contaminarea borșului cu alte colonii de bacterii.dar atenție nu și maiaua (huștele)! . Borșul va fi gata în 2-3 zile și este foarte important să amestecăm de 4-5 ori pe zi în această perioadă pentru a preveni formarea de alte culturi de bacterii și/sau fungi ( cum ar fi de ex. Valabilitatea lor este de cca. Sticlele se păstrează la rece. Lichidul obținut după stoarcere. uscat. făină de porumb. clor. 400g din tărâța de pe fundul borcanului (huștele) și se reia procesul. În acest fel ești sigur că omori celelalte culturi de bacterii. amestecându-se ușor din când în când. Cum se face borș – a doua variantă Ideea este că îți trebuie cultura de bacterii (huștele sau maiaua)! Se ia un pumn de tărâ țe de grâu (preferabil din piață de la țărani).Daca miroase a borș. astfel încât să rămână numai tărâța. ca să nu îl tulburăm. Dacă se depășește perioada de 1 lună.. făina de porumb. lactobacilul și coloniile de bacterii de drojdie vor muri și procesul trebuie reluat de la început. nefolositoare borșului. mucegaiul de la suprafața lichidului). urme de detergenți. se adaugă 20g drojdie de bere. turnând apă. 100g făină de porumb și leuștean dacă se preferă aroma specifică pe care o dă. În acest stadiu s-au obținut huște conservate. Huștele proaspete înglobând o mare cantitate de apă. Culturile de bacterii din borș sânt sensibile la substanțe chimice (de ex. Se lasă 2-3 ore la fermentat după care se stoarce zeama. Se mai lasă 2 zile. borcanul trebuie opărite. Când borșul s-a acrit suficient se trage ușor în sticle cu o cană sau furtun. Peste huștele din borcan se mai pot face maxim două serii de borș. Se amestecă bine și se lasă la răcit până la cca. în amestecul amintit formează un fel de „aluat”. După această fază se păstrează cca.. Într-un borcan mare de 6l se pun 500g tărâță. 40º C și lasă 2-3 ore la „umflat”. Nu rămâne decât să le înmulțim. puțină apă călduță – cca. nu fierbinte! Se introduc huștile (cultura de bacterii benefică borșului) și amestecăm bine conținutul din borcan. Dacă borșul este lăsat prea mult în borcan începe să capete un gust amar. etc. sau până când devine mai acru. De aceea tărâța de grâu. dacă nu ar fi îndepărtat. Vasele și în general tot ce vine in contact cu lichidul trebuie să fie foarte curate. dă gust de drojdie borșului.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful