Ultimyl biscuite Intr-un aeroport statea o tanara care urma sa faca o calatorie mai lunga.

Si-a cumparat de acolo o carte ca sa treaca mai repede timpul si un pachet de biscuiti. S-a asezat pe un scaun, si-a pus bagajele langa el si s-a apucat sa citeasca. La un moment dat s-a intors sa ia un biscuit din pachetul de langa ea. A observat cu surprindere ca la mica distanta era asezat un domn care citea un ziar, si care fara sa-i ceara permisiunea a inceput sa ia si el din pachetul de biscuiti. Cu toate ca s-a simtit indignata, politetea a impiedicat-o sa ii reproseze ca are un comportament nepotrivit. Dar pe masura ce ea lua cate un biscuit, lua si el unul si asta a facut ca pana la urma tanara sa devina foarte nemultumita. Cand a luat din pachet penultimul biscuit, ea s-a intrebat plina de resentimente !"are indrazneste sa mi-l ia si pe ultimul#$ %arbatul a luat intr-adevar ultimul biscuit, l-a rupt in doua si i-a oferit zambind cald o jumatate. Simtind ca el a depasit limita bunului simt, tanara s-a ridicat furioasa si s-a indreptat spre un alt colt al salii de asteptare. A deschis geanta ca sa puna inauntru cartea si& spre marea ei surprindere a vazut inauntru pachetul de biscuiti pe care il cumparase. In acel moment a coplesit-o un sentiment de rusine. A inteles ca pachetul din care mancase nu era al ei, ci al barbatului care citea ziarul& 'l a impartit plin de bunatate chiar si ultima bucatica pe care o avea, fara sa se simta indignat, superior sau furios. (")ALA "are de cate ori in viata am mancat biscuitii altcuiva# Ar fi mai bine ca inainte sa ne grabim sa-i judecam pe altii sa privim cu atentie in jur& si mai ales in sufletul nostru* Sa dai cand poti, fara sa astepti nimic in schimb, nici macar un multumesc, si sa nu regreti ca ai dat*Cui dai# Cui are nevoie&Cat dai# +otdeauna mai mult de cat ai primit* POVESTE DIN RAI ,n om si cainele sau au murit in acelasi timp. Ajungand in cer, au mers pe un drum pietruit cu aur, pe langa un gard de marmura fina, pana au dat de o poarta superba, construita din perle, ce straluceau sub razele soareluri. Ajungand langa poarta, au vazut un om sezand in pragul ei. - Scuzati-ma, unde ne aflam# - In )ai, a raspuns portarul. - -utem primi un pahar cu apa# - Desigur, a raspuns portarul, intra si vei primi.

- Singur# -rietenul meu nu poate intra# - )egret, nu permitem intrarea animalelor... "mul a decis sa renunte la apa, si-a chemat cainele si-au plecat mai departe. +ot mergand au ajuns la o poarta simpla de lemn, fara gard imprejur. ,n portar statea rezemat de poarta si citea dintr-o carte. - -utem primii putina apa# - Desigur, cu placere, intrati, a raspuns portarul. Cei doi au trecut portarul.Cei doi au trecut poarta si au baut apa rece din fantana apropiata, cat au poftit. - (ultumim, dar unde ne aflam# - In )ai, le-a raspuns portarul. - Am mai intalnit un portar, si el mi-a spus ca la poarta lui e intrarea in )ai... - Ah, te referi la strada aurita si poarta cu perle# .uuu, acolo e Iadul* - Si nu va pasa ca acolo se folosesc de numele vostru# - .u, i-a raspuns portarul. .oi suntem bucurosi sa ei ii pastreaza pe toti aceia care sunt de acord sa-si paraseasca prietenii si sa-i lase afara*

Lucruri IMPORTANTE %/ 0)'12ILL ,n b3stinas american si prietenul lui treceau, in centrul orasului .e2 4or5, pe l6ng3 +imes S7uare in (anhattan. 'ra in timpul pr6nzului si str3zile erau pline de oameni. (asinile cla8onau, fr6nele ta8iurilor sc6rt6iau pe la colturi, sirenele zorn3iau, sunetele orasului erau asurzitoare. Deodat3, b3stinasul spune, 9Aud un greiere*9 -rietenul sau spune 9Ce# 'sti nebun# Cum poti sa auzi un greiere in g3l3gia asta*9 9.u, sunt sigur*9 a spus el, 9Am auzit un greiere*9. 9' o nebunie,9 i-a r3spuns prietenul. Insa el asculta cu atentie un moment, si apoi se :ndrept3, travers6nd strada, spre un ghiveci de ciment, in care cresteau niste plante. S-a uitat in ele si pe sub crengile lor, a descoperit un mic greiere. Amicul sau a fost pur si simplu uimit. 9' incredibil* Cred ca ai urechi supraomenesti*9

9.u9, a spus b3stinasul. 9,rechile mele nu sunt cu nimic diferite de ale tale. Depinde ce vrei sa asculti.9 9Dar nu se poate*9 a spus prietenul. 9.-as putea auzi un greier, in asa o g3l3gie.9 9Da, :ntr-adev3r,9 a venit replica. 9 Depinde ce este cu adev3rat important pentru tine . ;ai s3-ti ar3t*9 A b3gat mana in buzunar si a scos c6teva monede, pe care, in mod discret, le-a sc3pat pe trotuar. Atunci, in ciuda zgomotului soselei aglomerate, care le surzea urechile, au putut observa pe o raza de <= de picioare distant3, fiecare cap :ntorc6ndu-se s3 vad3 dac3 banii c3zuti nu erau ai lor. 9Ai :nteles ce vreau s3 spun#9 a :ntrebat b3stinasul american. 9+otul depinde de ce este important pentru tine.9 Batrana si vasul " femeie b3tr6na din China avea doua vase mari, pe care le at6rna de cele dou3 capete ale unui b3t, si le c3ra pe dup3 g6t. ,n vas era cr3pat, pe c6nd celalalt era perfect si tot timpul aducea :ntreaga cantitate de apa. La sf6rsitul lungului drum ce ducea de la izvor pana acas3, vasul cr3pat ajungea doar pe jum3tate. +imp de doi ani, asta se :nt6mpla zilnic femeia aducea doar un vas si jum3tate de ap3. %ine:nteles, vasul bun era m6ndru de realiz3rile sale. Dar bietului vas cr3pat :i era at6t de rusine cu imperfectiunea sa, si se simtea at6t de r3u ca nu putea face dec6t jum3tate din munca pentru care fusese menit* Dup3 < ani de asa zis3 nereusit3, cum credea el, i-a vorbit :ntr-o zi femeii l6ng3 izvor 9(3 simt at6t de rusinat, pentru ca aceast3 cr3p3tur3 face ca apa sa se scurg3 pe tot drumul p6n3 acas3*9 %3tr6na a z6mbit, 9Ai observat ca pe partea ta a drumului sunt flori, ins3 pe cealalt3 nu#9 Asta pentru ca am stiut defectul t3u si am plantat seminte de flori pe partea ta a potecii, si, in fiecare zi, :n timp ce ne :ntoarcem, tu le uzi. De doi ani culeg aceste flori si decorez masa cu ele. Dac3 nu ai fi fost asa, n-ar mai e8ista aceste frumuseti care improsp3teaz3 casa.9 (orala 0iecare dintre noi avem defectul nostru unic. >nsa cr3p3turile si defectele ne fac viata :mpreun3 at6t de interesant3 si ne r3spl3tesc at6t de mult* +rebuie sa luam fiecare persoan3 asa cum este si s3 c3ut3m ce este bun in ea. Deci nu uitati sa mirositi florile de pe partea voastr3 a drumului* PATUL DE LANGA EREASTRA

-ovestea urmatoare este despre doi barbati grav bolnavi, imobilizati la pat, impartind aceeasi camera de spital. ,nuia dintre ei i se permitea sa stea asezat in fiecare zi cate o ora pentru a facilita drenarea fluidului din plamani. -atul sau era pozitionat in dreptul singurei ferestre din camera. Celalalt barbat era imobilizat in pozitie culcata si ii era inaccesibila ipotetica priveliste pe care o oferea unica fereastra. Cei doi nu aveau altceva de facut decat sa stea de vorba. Si vorbeau la nesfarsit despre sotiile lor, despre carierele lor, despre serviciul militar si despre locurile in care isi petreceau vacantele. In fiecare dupa-amiaza, cel caruia i se permitea sa stea asezat, ii descria celuilalt ceea ce vedea afara. "mul care nu putea privi pe fereastra ajunsese sa traiasca pentru ora aceea din zi cand i se descria in amanuntime ce se intampla in afara spitalului. -erspectiva sa se largea si capata substanta datorita acestei descrieri. 0ereastra pare-se ca dadea spre un parc cu un minunat lac. " multime de rate salbatice si lebede isi gasisera camin in acel lac iar copiii se jucau lansand in apa barci in miniatura. Indragostitii se plimbau imbratisati admirand florile in toate culorile curcubeului ce crestea din belsug in parc.Copaci seculari margineau aleile iar pe cer se profilau cladirile orasului ce se vedeau in departare. "mul de la fereastra povestea cu voce domoala si cu detalii minutios alese tot ce parcul ii dezvaluia. Celalalt se lasa purtat de povestire inchizand ochii si imaginandu-si toate scenele. Intr-o dupa-aminaza calduta omul de la fereastra povesti despre parada care tocmai trecea prin parc. Desi bolnavul imobilizat nu putea auzi muzica, reusea sa isi imagineze clovnii, carele alegorice, caii impodobiti si masinile decorate de sarbatoare. ?ilele treceau iar omul ce nu putea privi pe fereastra incepu sa fie invidios pe sansa celuilalt. Aprecia efortul celui de la fereastra de a-i descrie in detaliu ce se intampla afara, dar si-ar fi dorit sa fie el cel care putea admira privelistea. Incepuse sa isi antipatizeze colegul de camera si, in cele din urma, ajunsese sa-si doreasca cu disperare sa fie el asezat in locul aceluia. Intr-o dimineata, infirmiera ce ii avea in grija constata ca bolnavul de la fereastra murise linistit in somn. Cu tristete, cheama asistentii sa ia trupul neinsufletit. Curand dupa aceea, bolnavul ce tanjea dupa patul de langa geam intreba daca nu poate fi mutat in locul pe care si-l dorise atat. Infirmiera il transfera imediat si se asigura ca sta confortabil apoi il lasa singur. Incet si cu mare greutate bolnavul nostru reusi sa se propteasca intr-un cot si sa incerce sa arunce o prima privire afara. In sfarsit se putea bucura nemijlocit de privelistea de afara*

Se cazni sa se intoarca si privi pe fereastra. In locul parcului nu era decat un zid gol* Suna infirmiera si o intreba 9Cum se face ca omul acela, colegul meu de camera, vedea un parc si un lac si imi descria totul atat de fidel# Cum putea sa imi spuna despre frumusete si dragoste cand, de fapt, el nu putea vedea decat un zid vechi din caramida#9. Sora ii raspunse surprinsa 9@ai* .u stiai ca bietul tau coleg de camera era orb# .u putea vedea nici macar zidul daramite altceva9. Apoi adauga trista 9-oate voia doar sa te incurajeze9. Ai auzit o poveste mai emotionanta decat asta# Ai simtit vreodata ceva asemanator sentimentelor pe care aceasta povestire le invoca# Daca traiesti fiind preocupat obsesiv de ceea ce au altii si tu nu ai, cu siguranta vei rata bucuria de a primi ceea ce altii incearca sa iti daruiasca. Asa ca e mai bine sa lupti pentru ceea ce-ti doresti tu si sa nu mai tii cont de ceea ce zic cei din jur. Ai simtit vreodata invidie crunta fata de o persoana careia ai fi vrut sa ii iei locul# Ai fost vreodata dezamagit - poate ceva care ai crezut ca va fi minunat, s-a dovedit ulterior a fi mult mai putin de atat# Ai primit vreodata incurajari fara rezerve si nu ai apreciat la acel moment importanta lor# urnicut!a >n fiecare zi, :n zorii zilei, sosea la serviciul sau 0urnicuta productiva si fericita :n felul ei. Acolo :si petrecea zilele 0urnicutaA muncea, muncea cu spor si canta vesela. 'a era fericita si firma mergea foarte bine. Dar& %".DA),L, director general la firma unde lucra 0urnicuta, a considerat ca nu era posibil ca 0urnicuta sa lucreze de capul ei, asa ca a creat postul de Supraveghetor. -entru acesta l-a angajat pe SCA)A%',, care avea multa e8perienta. -rima preocupare a Scarabeului supraveghetor a fost sa organizezemunca 0urnicutei, si a pus-o sa faca rapoarte de activitate zilnice. >n cur6nd a fost necesara angajarea unei Secretare pentru a-l ajutape Scarabeu la citirea si :nregistrarea rapoartelor 0urnicutei. Asa ca au angajat o -AI'.B'.I+A care organiza actele si raspundea la telefon. >ntre timp, 0urnicuta productiva si fericita muncea, muncea, muncea& %".DA),L, directorul general, era foarte multumit de rapoartele date de SCA)A%',, asa ca a mai cerut statistici, indicatoare de gestiune si pronosticuri. Atunci a fost nevoie de angajarea unui CD.DAC, asistent pentrusupreveghetor& &si a mai fost nevoie de un nou calculator si de o imprimanta color. Cur6nd, 0urnicuta productiva si fericita a :nceput sa se pl6nga de toata h6rtog6raia si de toate rapoartele pe care trebuia sa le faca. C6ntecul ei nu mai era la fel de vesel ca inainte.

%".DA),L, directorul general, vaz6nd aceasta, a considerat ca trebuie sa ia masuri. Asa ca a creat postul de sef de departament, acolo unde lucra 0urnicuta productiva si fericita. -ostul i-a revenit unui C)'I'), care si-a facut un birou nou, modern si echipat corespunzator. .oul sef de departament avea nevoie de un asistent, care sa :l ajute :n pregatirea planului strategic si al bugetului pentru departamentul la care lucra 0urnicuta productiva si fericita. 0urnicuta nu mai c6nta ca :nainte, si era din ce :n ce mai stresata. >ntr-o zi, directorul general, uit6ndu-se peste cifre, si-a datseama ca departamentul unde lucra 0urnicuta nu mai era la fel de rentabil ca :nainte. Asa ca a angajat-o pe %,0.I+A, consultant de specialitate, pentru un diagnostic. %ufnita a stat 1 luni la firmaA :n urma studiilor facute a tras urmatoarea concluzie !Departamentul are prea mult personal&$Asa ca, urm6nd sfatul specialistului, s-a facut o reducere de personal. 0,).IC,+A a fost prima pe lista, deoarece era nemultumita mereu& (orala .ici sa nu-ti treaca prin cap sa fii o 0urnicuta productiva si fericita. ' de preferat sa fii incompetent si nefolositor. Incompetentii nu au nevoie de supraveghetor& - toata lumea :si da seama de ce. Si daca, :n ciuda !eforturilor$ tale, estiproductiv, sa nu areti - pentru nimic :n lume - ca esti fericit. Asta nu ti se va ierta* Dar daca, :n ciuda celor de mai sus, te incapat6nezi sa fii o 0,).IC,+A -)"D,C+I@A SI 0')ICI+A, lucreaza pe cont propriu, astfel :nc6t sa nu tii :n c6rca bondari, scarabei, paianjeni, g6ndaci, greieri si bufnite :n felul acesta. S"er sa va "laca aceste "#vesti#are$$si sa invatati %e "e urma l#r&& Al v#stru RE'(ILL