Fizicieni nascuti in octombrie

George Constantinescu
George (Gogu) Constantinescu (n. 4 octombrie 1881, Craiova, d. 11 decembrie 1965, Coniston, Cumbria, Marea Britanie) a fost un inovator, inventator, savant, om de tiin i inginer rom!n. " demonstrat ca #ic$ide#e sunt com%resibi#e(tot domeniu# sonicitatii se ba&ea&a %e acest #ucru)desi toate manua#e#e de fi&ica sustin si a&i e'act o%usu#. ()au fost refu&ate %rime#e brevete in "merica deoarece conducerea institutu#ui de %atente a considerat nerea#i&abi#e inventii#e tocmai datorita teoriei incom%resibi#itatii #ic$ide#or. " fost res%onsabi# %entru crearea unui nou domeniu a# mecanicii, numit sonicitate, care descrie transmiterea energiei %rin vibraii *n cor%uri#e f#uide sau so#ide. " a%#icat noua teorie *n numeroase invenii+ motoru# sonic, %om%a sonic , ciocanu# sonic i a#te#e. ,rintre a#te rea#i& ri a#e sa#e se mai num r i un dis%o&itiv de tragere %rintre %a#e#e e#icei indiferent de turaia acesteia i %rimu# sc$imb tor de vite&e automat. " %artici%at activ #a construcia de avioane eng#e&e, ti%u# Bristo#, *n %erioada c!t a #ocuit *n "ng#ia. -omenii#e atinse de geniu# #ui Gogu Constatinescu au fost foarte diverse, rea#i& ri#e %ractice fiind im%resionante, dintre acestea menion m o mic %arte+ )" e#aborat ./eoria 0onicit ii1 (metoda de transmitere a %uterii, %rin unde de %resiune, uti#i&!nd %ro%rietatea de com%resibi#itate a #ic$ide#or). )" construit ce# mai %erformant sistem de sincroni&are a tragerii #a avioane, %rin s%aiu# # sat de %a#e#e e#ice#or acestora. )" materia#i&at %rimu# tun sonic. )" %roiectat i construit .Convertoru# Gogu Constantinescu1, %rima cutie de vite&e automat , %entru automobi#e i #ocomotive, f r ambreia2 i roi dinate, ba&at %e efectu# ineria# a# mase#or *n micare. )" g!ndit %rimu# 3idrog#isor care a fost materia#i&at *n 2uru# ani#or 1945 de c tre rui. )" demonstrat efectu# termic a# sonicit ii %rin rea#i&area %rimu#ui ca#orifer sonic.

Niels Bohr
6ie#s 3enri7 -avid Bo$r (n. 4 octombrie 1885, Co%en$aga ) d. 18 noiembrie 1968), fi&ician dane& de origine evreiasc (din %artea mamei), care a avut contribuii esenia#e #a *ne#egerea structurii atomice i a mecanicii cuantice. 6ie#s Bo$r a fost %rofesor de fi&ic i directoru# (nstitutu#ui de 9i&ic /eoretic din Co%en$aga. " fost autoru# mode#u#ui atomic care *i %oart nume#e. " ada%tat teoria cuantic #a studiu# structurii atomice i s)a %reocu%at de cercet ri de fi&ic nuc#ear . ,entru contribuii#e sa#e fundamenta#e, Bo$r a fost #aureat a# ,remiu#ui 6obe# %entru 9i&ic *n 1988. 9iu# s u, "age 6ie#s Bo$r a %rimit %remiu# 6obe# *n 1945 %entru cercet ri#e sa#e, iar frate#e, 3ara#d Bo$r, a fost un cunoscut matematician. :dat sigure, s%ri2inite de ang#o)americani *ncearc s de&vo#te arme nuc#eare, *n credina c bomba germana era iminenta, i a #ucrat %entru ea *n ,roiectu# Man$attan *n ;os "#amos, 6e< Me'ico (=0".). -u% r &boi, %#ed!nd uti#i&area *n sco%uri %anice a energiei nuc#eare, a revenit #a Co%en$aga, orasu# unde a #ocuit %!n #a moartea sa *n 1968. 9rate#e s u mai mic, 3ara#d Bo$r (1884)1951), a fost, de asemenea, un matematician de renume, %#us :#im%ic fotba#ist >1?. 9iu# #ui 6ie#s, "age 6ie#s Bo$r (1988)8559) a urmat %e urme#e sa#e, e# a antrenat #a institutu# care a regi&at tat # s u, a reuit s )# *n conducerea (196@)1945), i a c!tigat, de asemenea, ,remiu# 6obe# %entru 9i&ic *n 1945.

Max Von Laue

Ma' /$eodor 9e#i' von ;aue (n. 9 octombrie 1849, ,faffendorf, #!ng Aob#en& B d. 84 a%ri#ie 1965, Ber#in) a fost fi&ician german, %rofesor universitar #a Ber#in i GCttingen, #aureat a# ,remiu#ui 6obe# %entru 9i&ic *n anu# 1914. Ma' von ;aue a fost e#ev a# #ui Ma' ,#anc7. Dn anu# 19@1 a formu#at teoria dinamic a interferene#or, datorat reticu#e#or tridimensiona#e (E=nde a#e materiei i interferene#e #orE). " avut contribuii *n o%tic , *n istoria fi&icii + a %ro%us o metod de cercetare cu a2utoru# c reia a fost desco%erit *n 1918 difracia radiai#or F %e crista#e %entru care a %rimit si ,remiu# 6obe#. Ma' von ;aue a scris #ucr ri %rivind su%raconductibi#itatea, teoria re#ativit ii, teoria cuantic , fi&ica atomic i istoria fi&icii.

Evangelista Torricelli
Gvange#ista /orrice##i (15 octombrie 1658, 9aen&a, *n Gmi#ia) Homagna, (ta#ia ) 85 octombrie 1644, 9#orena, (ta#ia) a fost un fi&ician i matematician ita#ian. 0)a n scut *n 9aen&a i a r mas orfan de tat de #a o v!rst fraged . " fost crescut de unc$iu# s u, care era c #ug r, i care *n anu# 1684 #)a trimis #a Homa %entru a studia cu benedictinu# Benedetto Caste##i (1544)1644), %rofesor de matematici #a Co##egio de##a 0a%ien&a din ,isa i a%oi #a Homa. /orrice##i a fost %rimu# care a m surat %resiunea atmosferic cu a2utoru# barometru#ui cu mercur, a%arat %e care #)a inventat *n anu# 164@. "cest a%arat era format dintr)un tub de stic# #ung de 1 m um%#ut cu mercur, *nc$is #a un ca% tI aco%erind ca% tu# desc$is, /orrice##i #)a *ntors i #)a scufundat cu gura *n 2os *ntr) un vas *n care se af#a tot mercur. G#iber!nd ca%atu# desc$is a# tubu#ui, nive#u# mercuru#ui *n tub a cobor!t, form!ndu)se deasu%ra mercuru#ui un s%aiu numit .camera barometric 1. (ntotdeauna nive#u# mercuru#ui se o%rea in 2uru# va#orii de 45 cm indiferent de vreme. Moartea #ui /orrice##i, *n 1644, a fost cau&at de febr tifoid . : unitate de m sur a %resiunii, torr, a fost denumit *n onoarea sa+ 1 torr este %resiunea e'ercitat de o co#oan de mercur de 1 mm *n #ime. =nitatea de m sur a %resiunii reinut *ns de 0istemu# (nternaiona# de =nit i este *ns %asca#u#, denumit astfe# *n onoarea #ui B#aise ,asca# care a fo#osit barometru# #ui /orrice##i ca a#timetru, demonstr!nd variaii a#e %resiunii e'ercitate de aer %rin variaia *n #imii camerei barometrice *n tim%u# ascensiunii munte#ui ,uJ de -Kme de #!nga orau# C#ermont)9errand.

Alexandru Proca
"#e'andru ,roca ) (n. 16 octombrie 1894, Bucureti ) d. 1@ decembrie 1955, ,aris) a fost un fi&ician i academician rom!n. Dn ace#ai tim% cu 2a%one&u# 3ide7i Lu7a<a, dar inde%endent de acesta, a %us ba&e#e studiu#ui asu%ra fore#or nuc#eare. "nii 19@@)19@9 sunt cei mai im%ortani %entru cariera #ui "#e'andru ,roca. Cercet ri#e %e marginea ecuaii#or Ma'<e##, teoriei cuantice a fotonu#ui i momentu#ui magnetic a# e#ectronu#ui #)au condus #a desco%erirea ecuaii#or ,roca, care #)au a2utat s demonstre&e teoretic e'istena me&oni#or .Gcuaii#e r s%un&!nd #a aceste condiii au o form care se a%ro%ie de cea a ecuaii#or #ui Ma'<e##. 9uncia de und este vectoria# , %articu#e#e re%re&entate au un s%in unitar i nu sunt, deci, e#ectronii #ui -irac. 6oi tim ast &i c acetia sunt me&onii.1 ("#e'andru ,roca) "ceast %articu# a fost desco%erit , *n mod inde%endent, i de 3ide7i Lu7a<a, motiv %entru care cercet torii 2a%one&i #)au invitat %e "#e'andru ,roca %entru a ine o serie de conferine asu%ra me&oni#or. -e asemenea, *# atrage teoria cuantic i %eriodicitatea #uminii, c reia *i atribuie o structur discontinu . Consider c #umina %oate %oseda %articu#e e#ementare ) fotoni ) f r a *nceta s fie coerent , inter%retare confirmat u#terior *n de&vo#tarea tiinei (Merner 3eisenberg). "#e'andru ,roca a adus contribuii substania#e #a de&vo#tarea fi&icii teoretice *n seco#u# FF. "stfe#, e#aborea& numeroase #ucr ri *n acest domeniu vi&!nd studiu# %articu#e#or e#ementare, mecanica cuantic , radioactivitatea, fi&ica re#ativist . Dn 19@1, %e #!ng activitatea tiinific %e care o desf ura, #ucra i #a redacia revistei "nna#es de #N(nstitut 3enri ,oincarO, *n care %ub#ic i o serie de conferine a#e matematicianu#ui 0imion 0toi#o< i a#e a#tor tineri savani rom!ni.

Felix Bloch
9e#i' B#oc$ s)a n scut %e 8@ octombrie 1955 #a Puric$ in G#veQia. (nterese#e #ui B#oc$ #)au determinat s se a'e&e %e fi&ica teoretic . -u%a ce in 1984 0c$rCdinger a % r sit Puric$, 9e#i' a continuat s studie&e im%reun cu 3eisenberg #a universitatea din ;ei%&ig, unde a %rimit tit#u# de -octor in 9i&ic in vara anu#ui 1988 cu te&a des%re mecanica cuantic a e#ectroni#or din crista#e si des%re teoria conductibi#itaQii meta#ice.-iferiQi membri care au venit in ani urm tori i)au oferit %osibi#itatea s #ucre&e cu ,au#i, Aramers, 3eisenberg , Bo$r si 9ermi Ri s %romove&e studii#e teoretice des%re starea so#id #a fe# de bine ca o%rirea %uterii sc$imbarii %articu#e#or. (n %rimavara anu#ui 19@@ B#oc$ a %#ecat din Germania si un an mai tar&iu a acce%tat un %ost #a =niversitatea 0tanford. 6ou# mediu in care e# s)a af#at in 0tate#e =nite #)a a2utat sa)si materia#i&e&e dorinta, e# avand suficient tim% sa incerce o cercetare e'%erimenta#a.;ucrand cu sursa unui foarte sim%#u neutron, s)a %rodus o dovada directa %entru momentu# magnetic a# neutroni#or #iberi care %ot fi obtinuti %rin observarea im%rastierii in fier. (n 19@6 a %ub#icat un document in care a dat deta#ii des%re fenomenu# %e care #)a desco%erit si in care era %unctat fa%tu# ca duce #a o %rductie si observare a %o#ari&arii neutroni#or. (n tim%u# ani#or de ra&boi -r. B#oc$ a fost deasemenea ocu%at cu %rime#e eta%e a#e muncii sa#e in energia atomica #a =niversitatea 0tanford si ;os "#amos. -u%a terminarea acestei munci e# s)a fami#iari&at cu %rogresu# modern a# e#ectronicii care #)a ins%irat in munca sa de mai devreme des%re momentu# magnetic a# neutronu#ui, o noua avansare s%re investigarea momenta#or nuc#eare. "ceste investigatii au fost ince%ute imediat du%a ce s)a intors in 0tanford in anu# 1945. " #ucrat in co#aborare cu M.M.3anse# si M.G.,ac7ard in noua metoda a inductiei nuc#eare, o %rocedura in tota#itate e#ectromagnetica %entru studierea momente#or nuc#eare in so#ide,#ic$ide sau ga&oase. -u%a cateva sa%tamani de #a succesu# e'%erimentu#ui , e# a %rimit vestii des%re niste desco%eriri %e care #)au facut G.M.,urce## si co#abaratoru# sau 3avard in mod inde%endent si in ace#asi tim%. Mu#ti ani din munca #ui B#oc$ au fost acordati desco%eririi de noi metode. (n 1961 a %rimit %remiu# %entru fi&ica de #a =niversitatea din 0tanford.