OBSERVAREA STATISTICA PAGINA I Termenul desemneaza generic prima faza a unei cercetari stiintifice, si anume cea in care sunt

procurate datele, informatiile care urmeaza a fi, ulterior, prelucrate sub forma de indicatori. Tipuri de observare: - totala (exhaustiva)-rap.stat si rec. - partiala; curenta; periodica; directa; indirecta Metode de culegere a datelor:Recensamantul- cea mai veche forma de cercetare statistica. Este o observare totala si periodica. Reguli:periodicitate;referirea la momentul critic; libera declaratie Sondajul statistic- cercetare partiala care, pe baza datelor dintr-un esantion n se fac aprecieri asupra populatiei de volum n. onditie:reprezentativitatea esantionului. Ancheta statistica- partiala, fara restrictii de reprezentativitate Rapoarte statistice- totala, periodica cu e!tindere in tarile cu predominanta proprietatilor de stat si planificare centralizata Monografia statistica- limitata, cu arie de e!tindere teritoriala, cu program limitat Observarea partii principale- partiala, se limiteaza doar la unitatile cu semnificatie ma"ora in cadrul activitatii Prelucrarea statistica relucrare primara: adunarea materialului si verificarea completitudinii; sistematizarea materialului; identificarea valorilor, val aberante si eliminarea acestora Repr. si prezentarea datelor se face cu tabele si grafice #ruparea stat are ca scop compactarea unui masiv de date in scopul analizarii datelor. $n urma gruparii se obtine o serie de repartitie. %erii:atrib &calitative', de repartitie &num sau binara' SONDAJUL STATISTIC -cercetare partiala a unei populatii, prin care se urmareste ca in baza verificarii unui esantion sa se caracterizeze intreaga populatie.(rinc forma de obt a datelor in ec de piata. !otatii" !-volumul sonda"ului; n-volumul esantionului; m-media in cadrul pop; xmed-media in cadrul esantionului; #abaterea standard in cadrul populatiei; s-esantionul abaterii medii patratice; $-dispersia populatiei; s$-dispersia esantion p-media caract binare; f-estimator din esantion; p(%-p)-disp caract bin-pop; f(%-f)- disp in esantion %onda"ul se deosebeste de ancheta statistica prin faptul ca, la ancheta nu se impun cond restrictive de reprezentativitate. )vanta"e-timp si cost redus &ipuri de sondaj- aleator simplu; tipic &stratificat'; de serie; Aleator simplu- aplicabil in cazul pop omogene (oate fi repetat sau nerepetat &urna lui *eroulli' +aca n -,infinit rezultatul procedeelor este acelasi (relevarile se fac prin procedeele:loteriei &vol redus'; tabelului cu nr aleatoare &unit perfect identificabile'; pasului de numarare &-.n/0 se vor intr in esantion unit aflate la dist 0; generare aleatoare pe calculator. (rincipalii indicatori:er lim ma! admisa, vol es, calc int incred 'roarea medie de sondaj -caract deplasarea mediilor posibile de sonda" de la media adev dar necunoscuta din pop !med/ .rad&n' &s repetat' !med/ .rad&n' &s nerepetat' +aca nu e cunoscut : - se inlocuieste cu s abaterea de sonda" -se efectueaza un sonda" de proba, de marime redusa smed/&!i-!med'.&n-1'; ma!2/3&!maz-!med'24&!min-!med'25.2 S%&II C&ONOLOGIC% Aodalitate de sistematizare a datelor dupa criteriul timp (ot fi serii de mom &mas de stoc, nonagregabile' sau de intervale &mas de flu!, agregabili' +upa criteriul indicatorilor:din mar abs, rel, medii Etape in tratarea unei serii cronologice: alculul indic specifici si det componentelor unei serii alc indic pp det urmatoarelor cat de ind:absoluti, rel, med Absoluti Aodificarea absoluta- dif intre term, cu baza fi!a sau mobila -iv absolut-format din term prop-zis ai seriei, doar pt mar abs Relativi $ndicii-de cate ori s-a mod ind in per comp fata de baz de comp $i.8/?i.?8 &baza fi!a' $i.$-1/?i.?i-1 &baza mobila' $i.i-1/$n.8 Ritmul-cu cat s-a mod niv indicat comp fata de baza de comp R/ .?baza Ri.8/$i.8 -1 si Ri.$-1/$i.i-1-1 6al unui pr din ritm de .scad- a suta parte din niv per de baza )*L/?8.188; )*A/?i-1.188 - da o mas reala asupra vit de crestere Medii Toti indic anteriori au un echivalent de tip mediu -iv mediu absolut med/ i.i-1.3&n41'-15 $ndicele mediu $med/radn& $i.i-1' Ritmul mediu Rmed/$med-1 R>/$7188-188

PAGINA " )/9ma!-9min; r/rad&n'; h/).r; h/).&I4<,<22lgn' $ndicatorii obtinuti din compararea datelor &marimi relative' ompararea se face prin: diferenta sau raport Marimi relati#e: ale prevederilor0 de dinamica0 de intensitate0 ale reali.arilor0 de structura0 teritoriale Marimi medii Media aritm0armonica0patratica0geometrica0 de ordin ! Serii statistice- modalitate de prezentare a datelor.defineste corespondenta dintre doua siruri de date statistice in care primul reprezinta variatia caracteristicii urmarite, iar al doilea cuprinde frecventele de aparitie a variantelor caracteristicii. Serii de repartitie (de distributie)- sunt elaborate atunci cand carcteristica urmarita este numerica &cantitativa' (ot fi unidimesionale sau bidimensionale Serii cronologica- prezinta evolutia in timp a unui fenomen sau descrie un anumit proces. Serii teritoriale- prezinta variatia teritoriala a caracteristicii analizata.#rafic prin harti sau cartograme sau cartodiagrame Serii descriptive- enumerative, sa prezinta sub forma de liste ale unitatilor dupa o anumita caracteristica Indicatori de po$itie-caract tendinta de grupare,se identifica 2aloarea modala- acea valoare a caracteristicii care corespunde celui mai mare de unitati sau are cea mai mare frecventa de aparitie. Mo#1j-%M34hjM3 %5( %5 $) 1j-%M3-lim inf a intervalului H"m8- marimea intervalului modal; 1- dif dintre frecv int modal si frecv int precedent; 2frecv int modal-frecv int urm Sondajul tipic (stratificat) %e aplica in cazul in care pop este impartita in grupe tipice. $n principiu rel de calcul raman valabile, doar ca in locul dispersiei generale se fol media disp straturilor !med/z med.rad&n' med2/ i2ni.ni Sondajul de serii %e aplica in cazul in care relevanta pt pop o are fiec strat, fiecare serie.Rel de calcul raman aceleasi de la s aleator simplu numai ca pt estimarea se va folosi dintre grupe !med/z .rad&n'; 82/ med24 2 2/&!i-!med8'2ni.ni Sondajul pentru controlul calitatii produselor (opulatiile sunt omogene, insa erorile afect diferit partile implicate in receptia loturilor. $n calcul se prezinta e!plicit cele 2 tipuri de erori. %inteza performantei unui plan de sonda" la receptia lotului se caract prin curba operativa&imaginea caract oper, care pune in evidenta legat dintre prob de acceptare si functiunea defectiva. ( /f&(' ; p/d.n &esantion' sau in lot +.-

PAGINA ! Cuantile $ndicatori care descriu anumite pozitii particulare din cadrul seriilor de distributie. uantilele de ordin r sunt valori ale caracteristiciiurmarite care impart distributia observatiilor in r parti egale si au acelasi efectiv 1.r din numarul unitatilor Aediana-cuartila de ordin 2 uartila-cuantila de ordin B; decile,centile,D Mediana-acea valoare a caracteristicii localizata in mi"locul seriei sau repartitiei statistice cu valori individuale aran"ate in ordine crescatoare sau descrescatoare. &valoare echiprobabila a caracteristicii' (&!i;/Ae'/(&!i,/Ae'/1.2 azul seriei simple;se ordoneaza seria -nr par Ae/9F&n41'.2G nr impar Ae/&9Fn.2G49Fn41.2G'.2 azul seriei distributiei de frecvente- 6al coresp primei frecv cumulate ascendent care depaseste &ni41'.2 Ae/9"Ae4h"Ae&&n"41'.2-n"-1Ae'.n"Ae 9"Ae-limita inf a int median H"Ae- marimea intervalului median -"Ae-frecventa int median n"-1Ae- suma frecv precedente intervalului median Relatia Media aritm0 median si modul9med-A8/<&9med-Ae' Indicatorii simpli ai imprastierii Amplitudinea imprastierii A#1max-1min Abaterea val de la medie"di/9i-9med; di>/di7188.9med Abaterea maxima po.itiva"dma!/9n-9med Abaterea maxima negativa"dmin/91-9med :rice lot rezultat dintr-un proces de fabricatie, are o prop de prod neconf/p8, care se poate determina pe baza statistica. urba op ideala trebuie sa arate: lot cu fract defectiva pana la p8 tr sa fie acceptate cu certitudine;lot cu fract,p8, respinse cu certitudine. $n practica, din loturi coresp pot aparea esantioane care semnaleaza o sit necorespunzatoare, dupa cum, din lot necor pot aparea esant ce semn o calit coresp. auzele semnalelor false-nereprezentativitatea esantionului.$n "urul lui p8 e!ista o z de indif.Jimitele zonei sunt p1& lim calit acc' si p2&lim cal tol.' (/8 ,(a/1; p/1 ,(a/8; p;/p1 ,(a ar trebui sa fie (a/1- -riscul furniz p,/p2 ,(a ar trebui sa fie 8 /, (a/b b-risc al beneficiarului E!ista planuri de control ilustrate prin curbe operative elaborate in functie de interesele unei dintre parti lan de control/ (t loturi mari &met binomiala' aract masurabile si atributive (t.loturi mici &met hipergeometrica' aract mas so atr (lan simplu &1 sg esant'; dublu &cel mult 2 es' (lan multiplu si secvential

Indicatorii sintetici ai imprastierii elimina deficienta ma"ora a indicatorilor simpli, nefiind influentati de prezenta unor valori puternic departate de medie.%e calculeaza din totalitatea valorilor sirului, au caracter de medie si compenseaza abaterile puternice de abaterile mai reduse Abaterea medie absoluta" dmed9med/C!i-!medC.n ser simpla dmed9med//C!i-!medCn".n"//C!i-!medCf" /ispersia- masura sintetica a imprastierii, medie aritm a patratelor abaterilor valorilor individuale de la tendinta lor centrala (entru seria simpla: !med2/&!i-!med'2.n (entru seria de distributie de frecvente: !med2/&!i-!med'2n".n" sau /&!i-!med'2f" )lte formule: - serie simpla: /!i2.n-!med2 -serie de distr de frecvente: /!i2n".n"-!med2; /!i2f"-!med2 +ispersia pentru o caracteristica alternativa: p2/3&1-p'2-4&8-p'2A5.&-4A'/D/Ep&E4p' orectia lui %heppard: !medCcorectata2/ !med2-h2.12 &doar pentru serii statistice unimodale; intervalele trebuie sa fie egale; frecventele intervalelor de grupare trebuie sa tinda catre 8 in ambele directii (entru o colectivitate impartita in 2 subcolectivitati !med2/&na !med C a24nb !med C b2'.&na4nb'43na&!med C a-!med'24 nb&!med C b-!med'25.& na4nb' Ab) medie patratica (tip0 standard) !med/radical& !med2' -elimina deficienta dispersiei legata de interpretarea valorilor, dar nu permite efectuarea de comparatii intre indicatorii e!primati in unit de masura diferite. INDICII STATISTICI Raport intre 2 indicatori, din 2 perioade sau 2 spatii diferite. $n cadrul $%, spre deosebire de marimile relative, se pune problema si a identificarii factorilor de influenta. (ot fi: indicatori de natura calitativa0 cantit sau complexa &cal4cant in div forme:aditiv, multiplic, prin dif, prin raport'. +upa niv de agregare:individuali si sintetici &agregati, calc ca med indic indiv, ca rap de medii'. +upa derectia de comparatie:in timp0 in spatiu. :ri de cate ori nu se va face o precizare e!plicita, indic vor fi ind de dinamica. 6ndicii individuali-compara val indic din 2 per de timp -tipul fact pt care se calc indic se specifica astfel: i!/!17188.!8, !/!1-!8 si i1.8f/f17188.f8 antitativ &@,A,fond sal, nr. %al' if/f1f8 alitativ &(, T,K,sal,rent' i!/!1.!8 i?/i! 7if omple!a &multipl, suma, dif-6an/6ab-)n, raport-K/@.J' Lact de nat calit sunt nonagregabili sau rareori agregabili. Lact cant sunt rareori agregabili &cand au aceeasi unit masura' (entru a agrega se recurge la pondere. 6ndicii sintetici 7la nivelul unor grupe sau al intregii colect analizate, sintetizand var med a fen studiat. 6ndicii agregati-rap intre suma marimilor absolute ale ind in per cur si in cea de baza $?/?1.?8/!1f1.!8f8 Jaspe?res $J!/!1f8.!8f8 ; $Jf/!8f1.!8f8 ; $?/$J! 7 $Jf pt cant. (aasche $(!/!1f1.!8f1 ; $(f/!1f1.!1f8 ; $?/$(! 7 $(f $ndicele ideal Lisher- media geometrica a celor doi Aodificarea absoluta a lui ?: ?/!1f1-!8f8. Aod abs a lui ? datorita factorului ca litativ !: ?&!'/!1f1-!8f1. Aod abs a lui ? dat mod fact cant

(oeficient de omogenitate(de variatie)-indicator relativ, descrie abaterea medie patratica ca procent din media aritmetica. 6!med/ !med7188.9med %e poate calcula si pe baza abaterii medii liniare - dmed9med :/d7188. 9med. )cest indicator este utilizat pentru a caracteriza sintetic omogenitatea unei populatii pentru a aprecia gradul de reprezentativitate al mediei. and :;<8- <=> populatia e omogena iar media este reprezentativa.%e utilizeaza pentru validarea impartirii unei populatii in grupe. Asimetria repartitiilor : distributie este simetrica daca observatiile inregistrate sunt egal dispersate de o parte si de alta a valorii lor centrale.$ntr-o distributie simetrica, media, mediana si modulul se confunda.: repartitie asimetricase caract prin faptul ca frecv val caract urmarite sunt deplasate fata de tendinta centrala. %)(oeficientul lui *ule si +endall-poate fi utilizat in compararea asimetriei mai multor reprtitii de frecvente (as?0/3&@<-Ae'-&Ae-@1'5 . 3&@<-Ae'4&Ae-@1'5 /8/,simetrie; ,8 /,asimetrie la dreapta $)(oeficientii lui +arl earson-se analizeaza poz a doua val centrale relativizata prn dispersia ariei. as/ &!med-A8'. !med as /8 rezulta simetrie oeficientul 1/ <2. 2< <2-moment centrat de ordin < </m<-<m1m242m1< 2</m2-m12/ !med2 mr/!"r.n" 1/8 rezulta simetrie; 1;8 rezulta oblicitate spre stanga ,)(oeficientul lui -isher 1/rad& 1' 1,8 asim stanga Aplati.area" 2/ B. 22 2/ 2-< 6ndicii calculati ca medie a indicilor individuali (6(M66) )vem nevoie de a cunoaste agregatele, dar necesita cheltuiala $nd sint agr sunt inlocuiti cu $ A$$ a'. se cunoaste niv ind compl in per de baza !8f8 si ind indiv ai fact cant &if' sau fact cant pt cele 2 per $Jf/!8f1.!8f8/$f7!8f8.!8f8 b'.se cun niv ind compl in per de baza si ind ind ai fact cal sau niv fact cal in cele 2 per. $J!/!1f8.!8f8/$! 7!8f8.!8f8 c'.se cun niv ind compl in per cur si ind indiv ai fact calit sau niv fact cal in cele 2 per. $(!/!1f1.!8f1/!1f1.&1.i!'!8f1 6ndicii calculati ca raport a doua medii (6(R$M) (t analizarea mod unor indic de nat calit la niv unei colect ?i/!i7fi /, !i/?i.fi (entru toata colectivitatea: !med/?i.fi/!ifi.fi/!igif #if/fi.fi structura factorului cantitativ. -ivelul si dinamica lui ! sunt determinate de !i-factor calitativ si structura lui f &fi.fi', factor cantitativ E!emple: Kmed/KT.T/K7g&T' (med/pE.E/p7g&E' cmed/cmedE.E/c7g&E' 6ndicii structurii 7pt stab dinam ind calc ca med aritm pond $%6 &struct var'-caract dinamica ind 9medsub inf celor 2 ind !,f $!med/!1med.!8med/!1f1.f1 : !8f8.f8/ !1g1. !8g8 $nfluenta pe fact asupra ind med de det folosind indicii derivati -ind fact calit se det fol indice cu struct fi!a $%L $!med!/!1med.!!med/!1f1.f1 : !8f1.f1/ !1g1. !8g1 !!med-niv med cond in sens ca ar repr acea val med care s-ar obt cand fact calit e in per de baza iar fact cant in per curenta $ndicele schimbarii structurale: $!med&f'/!!med.!8med

D%T%&MINA&%A T&%NDULUI Mna din comp unei serii, care stabileste evolutia fundamentala Ntot/NO4 T4%T4 T-componenta ciclica; %t-comp sezoniera; -comp aleatoare E necesar ca seria sa fie suficient de lunga t-caract oscilatii repetitive cu periodicitate multianuala %t-caact mod oscilatorii la per subanuale, oscilatii ce sunt det prin factori sezonieri, dinamici, religiosi etc. omponentele aleatoare caract misc indic pricinuita de factori greu de indent, masurat sau care in proc modelarii sunt ignorati %e efect prin 2 cat de metode:mecanice si analitice 1.Aecanice: a med mobile, a mediei absolute, indicelui mediu a'.(p inlocuirea termenilor reali ai seriei cu medii calc din acestia. -oua serie rezult compenseaza abaterile si evid trendul and media mob se det dintr-un nr pari de term atunci a"ustarea pp 2 etape: calc med de rang 1 si 2&ca med a med de rang 1' -oua serie se scurteaza, se recomanda cand e lunga b'unificarii med absolute-recalc term seriei in ipoteza unei evolutii in progresie aritm, ratia/mod med abs NOt/?84 medt t-timp in dist fata de origine ?8-origine de referinta c'metoda indicelui mediu- term evolueaza in progr geom cu ratia indicelui mediu de crestere ?t/?87$t (entru a det oportunitatea folosirii unei metode Pse det modif mediei cu baza mobila si indicatorii cu baza mobila.%e pot aplica mai multe procedee, iar in final sa se realizeze procedeul cel mai adecvat ?/rad&&?-?O'.n' n-termenul recalculat 2. Aetoda analitica-e!ista o functie analitica intre timp si indicator ?/f&t' pp mai multe procedee de estimare a param