Pubertatea Pubertatea este o perioada dominata de procesul de crestere si maturizare sexuala intensa; cuprinde urmatoarele substadii: Etapa prepuberala

(de la 10 la 12 ani) ce se exprima printr-o accelerare si intensificare din ce in ce mai mare a cresterii (staturale mai ales), concomitent cu dezvoltarea pregnanta a caracteristicilor sexuale secundare (dezvoltarea gonadelor, aparitia pilozitatii pubiene si a celei axilare). Tinerele fete trec in aceasta faza printr-o crestere accentuata si castiga 22 cm in inaltime. a baieti cresterea poate incepe ceva mai tarziu, intre !2 si !" ani, si este mai evidenta. #resterea este uneori impetuasa si se insoteste de momente de oboseala, dureri de cap, iritabilitate. #onduita generala capata caracteristici de alternanta, intre momente de vioiciune, de conduite copilaroase exuberante si momente de oboseala, apatie, lene. Totodata, conduitele copilului se incarca de stari conflictuale ce se pot centra pe efectele acestor momente de lene care determina admonestari atat in familie, cat si in scoala $ desi au o geneza complexa de cele mai multe ori. %ntrarea intr-un nou ciclu de scolarizare cu noi cerinte si solicitari $ mai diversificate cantitativ si calitativ, contactul cu &modele umane' de profesori, mai diferentiate, modele de lectii de o mare diversitate constituie pentru etapa prepuberala o sc(imbare generala a cadrului de desfasurare a invatarii scolare. a aceasta se adauga un grad de intelectualizare afectiva in scoala, care intareste sentimentul de apartenenta la generatie si alimenteaza experienta intimitatii prin prietenie si colegialitate ca si prin solidarizari in situatii critice, dar si agresivitatea. %n cazul acesta se adauga discreta modificare a statutului de elev, fapt ce atrage antrenarea in activitati specifice tineretului, cu copii mai mici si mai mari. )ntrenarea in formatii artistice, sportive, in cercuri pe discipline, in concursuri scolare integrate, desfasurate la diferite nivele creeaza experienta competitiilor si o intelegere mai larga a valorii activitatii efectuate. *i in familie incep sa se manifeste modificari de cerinte fata de puber. +e obicei acestea sunt mai incerte. ,neori tanarul este considerat copil, alteori i se atribuie iesirea din copilarie, ceea ce creeaza reactii diferentiate, dupa impre-urari. %n orice caz, incep sa creasca situatiile de usoara opozitie fata de aceasta incertitudine de statut si rol. %n genere, puberul se simte din ce in ce mai confortabil in grup, care il securizeaza si accepta stilul sau galagios, exuberant si uneori agresiv. *ub influenta cresterii experientei, a realismului ce preseaza dinspre viata de fiecare zi, ca si a confruntarii cu puseul de crestere, puberul incepe sa se simta nelinistit, nesigur de sine, adesea agitat, cauta solutii de impacare a cerintelor ce se manifesta fata de el, considerand ca dominante cerintele grupului si cele scolare. a !! ani copilul incepe sa aiba initiative, largindu-si el insusi regimul de independenta. Totodata creste integrarea in grupul de copii de aceeasi varsta (colegi) in care el se simte nu numai securizat, dar si puternic, plin de initiative. +iferentieri subtile incep sa apara in conduitele din clasa, se creeaza o discreta distantare intre fetite si baieti si o competitie, incarcata de forme usoare de rivalitati intre acestia. +e obicei, fetitele sunt mai disciplinate si mai dezvoltate din punct de vedere fizic. .le au adeseori o crestere si dezvoltare mai intensa la !!-!2 ani, decat baietii. %ntensificarea ritmului de crestere si la acestia din urma duce la aparitia de momente mai numeroase de neatentie ce au tendinta de a se exprima prin mai putina disciplina si inclinatie spre reverie, distragere in ore, pierderea timpului de facut lectii, abdicarea temporala de la mici sarcini familiale sau scolare. %n aceste conditii, reactiile de sanctionare sau admonestare sunt privite ostil. +e altfel, se organizeaza treptat o modificare mai de fond a intregii conduite. #opilul incepe sa fie din ce in ce mai absorbit de petrecerea timpului cu prietenii si colegii sai, incepe sa-si manifeste mici refuzuri de a participa cu familia la mici iesiri ale acesteia, preferand copiii. a acestea se adauga refuzul pasiv (se face ca nu aude) sau activ (pretexteaza ca are ceva de facut sau se irita refuzand zgomotos). %nfluentele si sistemul de cerinte al vreunuia dintre membrii familiei se devalorizeaza, relativ, pentru copil in aceasta perioada.

Pubertatea propriu-zisa (sau momentul culminant al pubertatii) de la 12 la 14 ani, este dominata de puseul de crestere. )ceasta intensificare este mai evidenta intre !! si !/ ani la fetite si intre !/ si !0 ani la baieti. +upa varstele-limita ale puseului, cresterea se incetineste si continua ulterior lent, mai multi ani (pana la 20122 ani). #resterea este mai evidenta in inaltime (nu are loc in mod proportional si concomitent in toate segmentele corpului). %ntai se lungesc membrele inferioare si superioare, cresc si se maresc articulatiile, apoi creste trunc(iul. Puseul de crestere este secondat discret de maturizarea sexuala care se intensifica in -urul etapei de maximum de crestere. 3aturizarea sexuala se pune in evidenta prin aparitia pilozitatii, cresterea organelor sexuale, modificarea vocii si inceputul functionarii glandelor sexuale. 3omentul culminant al pubertatii este in genere tensional si incarcat de confuzie. +in punct de vedere psi(ologic, cresterea si maturizarea sunt legate de numeroase stari de disconfort. )cestea sunt provocate de dureri osoase si musculare, dar au si o alta natura mai subtila. #resterea inegala a diferitelor parti ale corpului creeaza aspecte caricaturale ale taliei si infatisarii. 4ainele devenite scurte, stramte, maresc aspectul relativ ciudat al puberului, ceea ce creeaza disconfort psi(ic. a acestea se adauga aparitia neplacuta de acnee, transpiratii abundente si mirositoare, o sensibilitate &emotionala' a pielii (eritemul de pudoare si paloarea in diferite momente emotionale). Toate acestea creeaza neliniste privind aspectul general, dar si cu privire la aceste mecanisme active de dezvaluire a unor simtiri ce puberul le vrea mai degraba camuflate. %n fine, tabloul disconfortului psi(ic este suplimentat de cresterea gradului de stangacie inmiscari si reactii, determinata de nea-ustarea miscarilor la proportiile modificate ale corpului aflat in crestere intensa. Adolescenta +upa iesirea din pubertate are loc in mod intens iesirea din societatea de tip tutelar, familial si scolar si intrarea in viata cultural-sociala mai larga. *e disting urmatoarele stadii: (a)Preadolescenta. )ceasta este o etapa de stabilizare a maturitatii biologice. 3ulti autori considera intreaga pubertate ca preadolescenta. %n aceasta etapa se contureaza si se adanceste mai mult individualizarea si se dezvolta caracteristicile constiintei si ale constiintei de sine. .ste o faza de intensa dezvoltare psi(ica, incarcata de conflicte interioare. Tanarul manifesta inca o oarecare agitatie si impulsivitate, unele extravagante, momente de neliniste si momente de dificultate, de concentrare, oboseala la efort. .xpresia fetei devine insa mai precisa si mai nuantata. Pofta de mancare este inca dezordonata, selectiva si in crestere. %ndividualizarea se intensifica pe planurile intelectual si de relationare. Parerile personale incep sa fie argumentate si capata deseori o validare de generatie (s-au sc(imbat vremurile5pe vremea noastra56). %ncepe sa creasca interesul pentru probleme abstracte si de sinteza, dar si pentru participare la roluri mai deosebite. *e rafineaza interesul pentru lectura, filme, T7, te(nica etc. )pare mai pregnanta dorinta de afirmare personala ca expresie a socializarii, iar experienta afectiva se nuanteaza si se impregneaza de valori. (b) Adolescenta propriu-zisa sau marea adolescenta (de la 16/18 ani la 20 ani). *e caracterizeaza printr-o intelectualizare intensa (dezvoltare a gandirii abstracte), prin imbogatirea si largirea incorporarii de conduite adulte. .xprimarea independentei nu mai este dezirativa si revendicativa ci expresiva, mai naturala. )dolescentul cauta mi-loace personale de a fi si de a aparea in oc(ii celorlalti. %l intereseaza responsabilitati in care sa existe dificultati de depasit spre a-si masura fortele. %ndividualizarea si constiinta de sine devin mai dinamice si capata dimensiuni noi de &demnitate' si &onoare'. +e la o formade evaluare impulsiva se trece la forme de evaluare in care cauta sa se exprime originalitatea. 8ustul personal are mai mare pregnanta si se poate sustine si demonstra. %ntensa este si socializarea aspiratiilor, aspectele vocationale, profesionalizarea ce se contureaza treptat. Tanarul este pregatit psi(ologic si se pregateste moral si aptitudinal, il atrag cunostintele pentru confruntari sociale complexe (examene, probe, concursuri etc.) pentru a se exprima ca atare.

(c) Adolescenta prelun ita (de la 18/20 la 2! ani) cuprinde tineretul de-a integrat in forme de munca precum si tineretul studentesc. *ub o forma sau alta, independenta este dobandita sau pe cale de a fi dobandita la aceasta varsta, fapt ce aduce cu sine un plus de energizare a personalitatii. 7iata sentimentala este intensa, dar relativ instabila. )ceasta este etapa invatarii rolului sexual. .ste o perioada in care au loc anga-ari matrimoniale. )cest din urma fapt va contura o noua subidentitate implicata in responsabilitati legate de constituirea unei noi familii, ceea ce va crea conditia intimitatii ca forma de traire noua. %ntimitatea nu serefera, ca si identitatea, numai la sexualitate, ci si la prietenie, anga-are (...ri9son). :eactii specifice ale varstei %n ansamblu, perioadele pubertatii si adolescentei cuprind cel putin trei categorii de reactii legate de modificarile descrise mai sus. a) *e dezvolta preocupari ale constiintei si constiintei de sine (ca perceptie de sine intai, inclusiv sc(ema corporala) ca expresie a identitatii ego-ului. Puberul si adolescentul sunt confruntati cu sc(imbari multiple prin care trec, cu transformarile obiective si subiective legate de maturizarea sexuala, de descoperirea dimensiunilor realitatii sociale precum si de descoperirea propriei identitati. b) 3odificarea si transformarile ce conditioneaza iesirea din conformismul infantil au loc prin opozitie, incarcata de cerinta de cautare a identitatii, ceea ce face ca sa se treaca printr-o experienta personala densa, trecere impregnata de nesiguranta si de nazuinte puternice spre independenta si libertate, demnitate si onoare. ;esiguranta are la baza spargerea sentimentului infantil de dependenta. %n acelasi timp, libertatea si independenta fata de relatiile parentale sunt adesea frustrante si creeaza nu numai nesiguranta, ci si sentimente de culpabilitate. )celeasi fenomene au loc si cu privire lagrup. )partenenta la grup este competitiva si adesea tensionala, ceea ce va genera sentimentul de dependenta, dar concomitent si de independenta si o oarecare nesiguranta. c) %n al treilea rand are loc gasirea unei identitati vocationale ce priveste un fel de autocunoastere si autodescoperire de posibilitati sau incapacitati. %dentitatea vocationala este axata mai ales pe trasaturi de caracter si pe interese si abia in al doilea rand pe aptitudini $ in perioada pubertatii $ pentru ca sa se dezvolte apoi din ce in ce mai mult si identitatea aptitudinala. <oarte sinuos, acest aspect de identitate nu realizeaza intotdeauna concordanta intre interese si aptitudini. Treptat, aspiratiile vor modela spectrul vocational pe axa profesionalizarii, fenomen mai pregnant in perioadele adolescentei (marea adolescenta si dupa aceea).