Marturie a Sfantului Ierarh Petru Movila, Mitropolitul Kievului despre Dreptcredinciosul voevod Mihai Viteazul si adeverirea dreptei credinte

Cind Mihail-Voda, domnul Ungro-Vlahiei, l-a alungat pe Andrei Bathory si a luat s eptrul Ardealului, a sosit in orasul de s aun, numit Balgrad, si a voit a sa !ideas a a olo, in oras, o "iseri a ortodo#a$ Insa preotii, orasenii si toti "oierii, fiind de redinta latineas a %a Papei&, nu-i ingaduiau sa !ideas a, !i ind a ei sint de redinta dreapta si de a eea nu dores sa ai"a in orasul lor o "iseri a de lege straina$ Atun i domnitorul le-a spus' Voi nu sinteti marturisitori ai dreptei credinte, caci nu aveti harul Sfintului Duh in biserica voastra. Noi insa, fiind dreptcredinciosi, avem puterea cea adevarata a harului Sfintului Duh, pe care si cu fapta sintem gata intotdeauna s-o aratam, cu ajutorul lui Dumnezeu" $ (ar ei voiau sa-si dovedeas a dreptatea prin infruntare de uvinte si dispute$ Ci el le-a !is' Nu, nu prin dispute, ci cu fapta vreau s-o dovediti, altfel va voi arata eu, intru incredintarea tuturor $ Iar ei i-au spus' !um sa aratam" !aci nu e cu putinta sa dovedim decit cu cuvintul sfintelor scripturi . )l le-a !is' *#n dispute este osteneala fara de capat, dar noi, fara infruntari de vorbe, putem usor sa dovedim cu ajutorul lui Dumnezeu. $aideti, zice, in mijlocul orasului si acolo sa ni se aduca apa curata, iar arhiereul meu si preotii sai o vor sfinti in vazul tuturor. %ot asa vor face si ai vostri, deosebit, si, sfintind-o, o vom pune in biserica voastra cea mare, in vase osebite, pe care le vom astupa si le vom pecetlui cu pecetile noastre, pecetluind si usa bisericii pentru &' de zile. Si a cui apa va ramine nestricata, ca si cum de-abia ar fi fost scoasa din izvor, credinta aceluia este dreapta, iar daca apa cuiva se va strica, credinta lui este rea. Daca apa mea va ramine nestricata, cum nadajduiesc ca ma va ajuta Dumnezeu, voi n-o sa va mai impotriviti si o sa-mi ingaduiti sa zidesc biserica, iar daca nu, faca-se voia voastra, n-am s-o zidesc . )i au strigat u totii intr-un glas' (ine, bine, sa fie asa) . Si, a doua !i dimineata, a iesit domnitorul u toti "oierii si urtenii sai in piata, u epis opul si u preotii, slu+ind litia dupa o"i ei, u ru i, u luminari si andele$ Si, a+ungind la lo ul pregatit, au savirsit marea sfintire a apei, rugindu-se u totii lui (umne!eu, u la rimi si suspine, sa proslaveas a dreapta redinta, iar pe ea rea s-o fa a de rusine$ ,ot in piata, dar deoparte, in fata tuturor, latinii au sfintit apa si au sarat-o$ (upa are, astfel sfintindu-si apa, fie are a turnat apa lui sfintita in ite un vas ose"it, apoi si-au pus pe etile pe amindoua parti ale vaselor, le-au dus si le-au pus in "iseri a ea mare, au in uiat usil- e, le-au pe etluit si au ple at$ In fie are !i, domnitorul u epis opul, u preotii si u toti drept redin iosii, se rugau, postind$ ,ot asa au fa ut si latinii$ Si dupa e au tre ut ./ de !ile, (umne!eu i-a dat epis opului un semn$ )l a venit la domnitor si i-a !is' Doamne, cheama-i pe latini si pe preotii lor si nu astepta ziua a patruzecea, cea hotarita. Sa mergem la biserica si, desf*cind pecetile, sa deschidem usile. Vei vedea harul lui Dumnezeu, iar robii +ui, care-si pun cu adevarat nadejdea in ,l, nu se vor face de rusine . (omnitorul, de i, hemindu-i pe toti, pre um l-a sfatuit epis opul, a mers la "iseri a si, des hi!ind usile, au intrat u totii$ Mai intii, epis opul ortodo#, ingenun hind, s-a rugat u la rimi la

(umne!eu, !i ind' Doamne, Dumnezeule, -nul in Sfinta %reime slavit si preamarit, precum inainte vreme pe dreptul %au #lie l-ai auzit vestind cu foc adevarul %au si i-ai rusinat pe cei de rea credinta, auzi-ma acum si pe mine, robul %au nevrednic, dimpreuna cu toti robii %ai de aici, nu pentru vrednicia noastra, pe care n-o avem, ci pentru slavirea numelui %au sfint si pentru intarirea credintei noastre, care este adevarata credinta in %ine, arata intreg harul Sfintului Duh in apa aceasta, ca prin nestricaciunea ei sa vada toti ca numai in biserica %a greceasca si soborniceasca de la .asarit se afla credinta cea adevarata si harul cel adevarat al Sfintului Duh. !aci %u esti singurul !are pe toate le binecuvintezi si le sfintesti, Dumnezeul nostru, si slava %ie iti inaltam, %atalui si /iului si Sfintului Duh, acum, si pururi, si in vecii vecilor, 0min) . 0idi indu-se si intind' Doamne, +umina mea si 1intuitorul meu, de cine sa ma tem - a rupt pe etea vasului u apa sfintita si, uitindu-se la ea, a gasit-o mai urata si mai limpede de it inainte, u mirosul nes him"at, a si um ar fi fost luata dintr-un i!vor urgator, dupa are strigat, !i ind' Slava %ie, Dumnezeul nostru, !are %i-ai plecat urechea la rugaciunile noastre, Slava %ie, !are proslavesti biserica %a, Slava %ie, care intaresti cu slava credinta cea dreapta si nu ne-ai facut de rusine in asteptarile noastre . Si a !is atre toti' Veniti sa vedeti cum a stat aceasta apa atitea zile, raminind nestricata datorita harului Sfintului Duh, si incredintati-va ca adevarata este credinta noastra ortodo2a . Iar latinii, rugindu-se si fa ind slu+"a dupa um le era o"i eiul, au rupt pe etea vasului in are se afla apa lor si, um lau destupat, toata "iseri a s-a implut de duhoare, a s-au inspaimintat toti latinii si au strigat u uimire' 0devarata este credinta greceasca pe care o tine domnitorul. Sa-si zideasca, deci, biserica in orasul nostru, caci, fiindca nu i-am ingaduit, Dumnezeu s-a miniat pe noi si ne-a imputit apa . Si astfel, fa uti de o ara, latinii si u preotii lor s-au imprastiat u mare rusine, iar unii dintre ei s-au onvertit la redinta ortodo#a$ Iar domnitorul, u epis opul sau, u preotii, u toti "oierii si ostasii sai, plini de "u urie si feri ire, s-au intors la urte, slavindu-1 si multumindu-I lui (umne!eu pentru minunea e a fost spre intarirea adevaratei redinte ortodo#e$ In a eeasi !i a fa ut o mare ospat pentru intregul oras si pentru toata oastea sa$ ,oti lo uitorii tarii Ardealului, u +uramint, s-au aratat "u urosi sa !ideas a "iseri a si sa n-o darime ni iodata$ (e i, domnitorul a in eput indata !idirea 2dar nu in oras, a nu umva, o data u s him"area vremurilor, sa fie darimata, i linga oras, aproape de !idul etatii, intr-un lo frumos3 si, dupa e a !idit-o, a in hinat-o 4$$$5 si a mutat epis opia a olo 2 a i epis opii lo uisera pina atun i in alt lo 3, unde se afla si asta!i, u "unavointa lui (umne!eu$ 1-a pus a olo pe primul epis op al Balgradului, pe Ioan, "ar"at "lind, virtuos si sfint, are, traind a olo in mare sfintenie, s-a invredni it sa apete harul fa erii de minuni$ (upa e a murit, trupul lui a ramas si pina asta!i neputre!it si "ine mirositor, fa ind multe minuni pentru ei e vin u redinta la ra la lui, intru slavirea lui 6ristos, (umne!eul nostru, Caruia I se uvine toata slava, instirea si in hina iunea, dimpreuna u ,atal 1ui Cel fara de in eput si u preasfintul, prea"unul, de viata datatorul (uh Sfint al 1ui, a um, si pururea, si in ve ii ve ilor, Amin-

Si ele s rise ai i le-am am itit intr-un letopiset muntenes si le-am au!it de la multi oameni vredni i de re!are, are au va!ut u o hii lor, dar mai ales de la parintele, are pe atun i era vistierni , iar a um este mare logofat al tarii UngroVlahiei, si de la (ragomir, marele pitar al a eleiasi tari$ 3etru 1ovila, 0rhiepiscop, 1itropolit al 4ievului, 0rhimandrit al +avrei 3ecers5a, cu mina proprie.