Proiect educativ judetean : Educatie prin arta, credinta, trecut

Biserica de la Razboieni Mausoleu dedicat suferintei

Prof. Delurintu Carmen Mihaela
Colegiul National Vocational N. Titulescu
Voievodul Moldovei tefan cel Mare (1457-1504) a fost numit de catre popor i cinstit,
bun, mare i sfnt: Bun, pentru faptele sale de milostenie i iertarea celor greii, Mare,
pentru iscusina cu care a condus ara cu dreptate, ntruct prin el Dumnezeu a pedepsit pe cei
lacomi i trdtori; Sfnt, pentru luptele sale de aprare a ntregii cretinti, ct i pentru
numrul mare de biserici i mnstiri pe care le-a zidit i nzestrat cu cele necesare spre slava lui
Dumnezeu i mntuirea credincioilor.
tefan cel Mare a avut 44 de expediii sau lupte mpotriva turcilor, ttarilor, polonilor i
ungurilor. I-a btut de foarte multe ori, pe toi, astfel c numele lui a ajuns vestit i era temut de
toi i aceasta datorit iscusinei si minii sale agere. Dup fiecare victorie, voievodul obinuia s
construiasc un loca de cult. n Letopiseul rii Moldovei pn la Aron Vod, Grigore Ureche
vorbete despre 44 de ctitorii ale lui tefan numr care ar coincide cu acela al luptelor purtate
de domn.Tradiia conform creia dup fiecare btlie domnul ar fi nlat cte o biseric nu este
real, dar este cert c unele lcauri au fost nlate ntru pomenirea celor czui n lupte i ca
mulumire pentru anumite biruine. Pisaniile pstrate din timpul Sfntului tefan cel Mare l
atest drept ctitor a numeroase lacase de cult.
Trecerea lui n rndul sfinilor prin hotrrea Sfntului Sinod al Bisericii Ortodoxe
Romne din 20 iunie, anul mntuirii 1992, este mplinirea unei fapte bineplcute lui Dumnezeu
i potrivit cu evlavia poporului dreptcredincios. El este o icoan de lumin pentru popor, un
ocrotitor al ctitorilor de locauri sfinte i al celor care lupt pentru biruina Crucii i a iubirii lui
Hristos pentru oameni.
In zilele cuviosului si iubitorului de Hristos, domnului Io Stefan Voievod, cu mila lui
Dumnezeu domnitorul tarii Moldovei, fiul lui Bogadan Voievod, la anul 6984 (1476), iar al
domniei noastre al 20-lea curgator, sculatu-s-a puternicul Mahomed, imparatul turcesc, cu toate
ale lui rasaritene puteri; inca si Basarab Voievod, cel numit Laiota, venit-a cu toata tara lui
basarabeasca. Si au venit sa jefuiasca si sa prade Moldova; si au ajuns pana aici, la locul numit
Paraul Alb. Si noi, Stefan Voievod, cu fiul nostru Alexandru, am iesit inaintea lor si am facut cu
dansii mare razboi, in luna iulie in 26 de zile; si cu voia lui Dumnezeu, biruiti fura crestinii de
catre pagani. Si cazura acolo mare multime de ostasi moldoveni. Tot atuncea au lovit si
tatarii Moldova din acea latura. Pentru aceea binevoit-a Io Stefan Voievod a zidi acest hram
intru numele Arhistrategului Mihail, intru ruga sa si a doamnei sale Maria, si a fiilor sai
Alexandru si Bogdan, si intru pomenirea si amintirea tuturor dreptcredinciosilor crestini care sau prapadit aici. In anul 7004 (1496), iar al Domniei sale anul 40 curgator, in luna noiembrie
18.

Asa grait-a domnul Stefan in pisania aflatoare pe peretele de sud al bisericii, in partea
dreapta a usii ce da in pronaos, despre acele zile cumplite, si despre sufletul sau, nemangaiat nici
dupa 20 de ani de pierderea ostenilor mariei sale.
Biserica de la Razboieni a fost ridicata ca un mausoleu izvorat din zbuciumul suferinte,
caci batalia de la Valea Alba-Razboieni a fost pierduta de domnul Moldovei. Ai nostri au pierit,
incat s-a inalbit poiana de trupurile lor... si multi din boierii cei mari au picat si vitejii cei buni au
pierit, si fu jale mare in toata tara, spune cronicarul Grigore Ureche, care adauga: Dupa iesirea
neprietenilor si vrajmasilor din tara, daca au strans Stefan Voda trupurile mortilor, movila din cei
morti au facut pe urma si-au zidit deasupra oaselor o biserica...
Nu se cunoaste exact cat a durat ridicarea acestui altar, dar, dupa cum spun istoricii,
lucrarea este probabil sa fi fost inceputa la 26 iulie 1496, data marii lupte de la Paraul Alb, si sa
se fi incheiat la 8 noiembrie, acelasi an, cand biserica a fost sfintita, si a primit hramul Sfintilor
Arhangheli Mihail si Gavriil. Manastirea a avut o lunga si zbuciumata istorie, asezamantul fiind
desfiintat in 1959, maicile cele batrane gonite la Agapia, Varatec si Slatina, iar cele tinere, in
lume. In 1973, biserica a fost restaurata. Sapaturile arheologice facute cu acel prilej au dus la
descoperirea unor gropi in care se aflau osemintele ostenilor cazuti, inhumate fara o ordine
anume. Nedescoperindu-se craniile celor morti, se presupune ca ele au fost depuse sub altar,
unde nu s-au facut sapaturi.
Din punct de vedere architectural, Biserica "Sf. Voievozi" are un plan dreptunghiular,
asemnndu-se cu bisericile tefaniene de la Piatra Neam i Borzeti. Ea este construit din
piatr, are ziduri foarte groase i un soclu din piatr cioplit, fr abside laterale sau turle. Absida
altarului este poligonal pe interior i semicircular pe exterior, fiind acoperit de nou firide
alungite. Pereii bisericii sunt susinui de dou contraforturi aezate oblic la punctul de ncheiere
a absidei cu pereii naosului i de un picior de contrafort sub fereastra altarului. Acoperiul
bisericii este n patru ape, cu pante repezi i streain larg. Sub corni se afl dou rnduri de
ocnie, dou din rndul de sus corespunznd uneia din rndul de jos. De-a lungul edificiului, se
afl o decoraie format din crmizi smluite i discuri policrome cu bumbi.
Lcaul de cult este iluminat n interior prin cinci ferestre: dou ferestre n pronaos (una
n peretele sudic i una n cel vestic), avnd dimensiuni mari i ornamente gotice n arc frnt,
dou ferestre n naos i una n axul absidei altarului. Ultimele trei ferestre au dimensiuni mici,
nguste, cu rame de baghete ncruciate la coluri. Mai exista iniial i o fereastr pe latura
nordic a pronaosului, care a fost astupat complet.
n interior, biserica este mprit n cele trei ncperi tradiionale: pronaos, naos i altar.
Ua de intrare n biseric se afl pe latura sudic a pronaosului i este decorat cu chenare de
muluri n arc frnt. Pronaosul este acoperit cu dou calote sferice, desprite printr-un arc dublou.
ntre pronaos i naos se afl un perete despritor; portalul de intrare are un chenar
dreptunghiular cu baghete ncruciate. Naosul are o cupol sprijinit pe patru arce piezie.
Altarul nu are diaconicon i proscomidiar, ci dou nie mici spate n perete.

Dupa 31 de ani de pustiire, Dumnezeu a vrut sa dea din nou semn de lumina sfantului
locas. In 1990, manastirea a fost redeschisa, prin aducerea de la Varatec a unui grup de maici si
surori. Acestea, alaturi de cele 4 calugarite care nu s-au departat de biserica-necropola in toata
perioada de restriste, au reinnodat firul trairii monahale in acest loc, sub indrumarea maicii
starete Nazaria Nita si a maicii egumene, monahia Glicheria Manastireanu. In 1994, a fost
instalata o noua stareta - Olimpiada Neagu - care, din motive de sanatate, in 1998, se retrage la
Varatec, in locul ei fiind numita stareta stavrofora Acachia Caus. In prezent, manastirea are o
obste de 30 de monahii si surori, si ca duhovnic pe ieromonahul Daniel Macovei. Cu ajutorul lui
Dumnezeu, obstea se indeletniceste in principal cu slujbele, restul timpului fiind destinat
ascultarilor. In manastire functioneaza ateliere de croitorie, sculptura, litografiere icoane, tesut
covoare si tamplarie.
Bibliografie:
http://www.viziteazaneamt.ro/2009/09/23/manastirea-razboieni-judetul-neamt/
https://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_R%C4%83zboieni