COLECIA TLCUIRI LA SFNTA SCRIPTURA

SFANUL IOAN GURA D AUR

Traducerea a fost efectuat dup textul editat n PG 54, 581630

Cele dinti omilii la Facere

! ditura Sop"ia# pentru pre$enta edi%ie

Descrierea CIP 3 Bibliotecii Naionale a Romniei IOAN GURA DE AUR, st &ele dint'i o(ilii Ia Facere ) Sf'ntul loan &ur de Aur* trad+ ,i note de Adrian Tnscscu.las+ - /ucure,ti0 Fc"tur+i Sop"ia* Alexandria0 1ditur+i /iserica Ortodox# 2334 1SI3N 973-7740-03-3 ISBN 973-7957-24-5 1. Ta n A ,ese u -.id s+ Adrian 5trad+6

Traducere din li(7a 8reac 9ec"e si note de Adrian TnsescuVlas

Tiprit cu 7inecu9'ntarea :rea Sfin%itului :rinte GALA&TION# piscopul Alexandriei ,i Teleor(anului

E!it"ra Biserica Orto!o#$ /ucure,ti# 2334

e!act"r# Ir$na %l"area &operta0 :a8in de Litur8"ier cu frontispiciu ,i ini%ial# sf'r,itul secolului al ;.II-lea

&u'(ntul e!$t"rulu$

)ceste n"ua cu'$nte la &artea %acer$$ au *"st rostite# dup cu( se presupune# c"iar n cel dint'i an al lucrrii de propo9duite desf,urate de Sf'ntul Toan Gur de Aur n Antio"ia# ,i anu(e <=>+ In :atrolo8ia Greac editat de ?i8ne ele sunt a,e$ate n ur(a celeilalte serii# a celor >@ de o(ilii# pro7a7il fiindc aceasta# (ai co(plet# acoper pe de-a-ntre8ul pri(a &arte a lui ?oise+ &ea din ur( este un c"+entar$u KO.TO. ,-."s, alt*el s.us 'erset cu 'erset, s.re !e"se/$re !e ser$a !$nt($, 0n care t(lcu$rea se concentrea$ asupra unor locuri alese# le8ate de pro7le(ele du"o9nice,ti cele (ai i(portante0 pro7le(a c"ipului ,i ase(nrii# pro7le(a po(ului cunoa,terii 7inelui ,i rului# pro7le(a 5extre( de i(portant pentru 9re(ea noastr6 a

ierar"iei sociale ,i fa(iliale+ :entru cititor# consecin%a este

o excelent co(pletare reciproc a

celor dou serii n ceea ce pri9e,te a7ordarea exe8etic+ fortul nostru editorial ur(re,te s co(plete$e prin aceast carte pu7licare seriei rnari a O(iliilor la Facere de ctre ditura Institutului /i7lic ,i de ?isiune# a,a nct iu7itorii operei Sf'ntului loan Gur de Aur s se poat 7ucura de o Ainte8ralB a cu9intelor lui la &artea Facerii# ,i ndCdui( c n 9iitorul apropiat 9o( a9ea posi7ilitatea s co(plet( seria AT'lcuiri-lor la Sf'nta ScripturB cu noi lucrri ale celui (ai iu7it dintre exe8e%ii /isericii Ortodoxe+

&u'(ntul 0nt($
r"st$t la 0nce.utul Patru1ec$+$$ !es.re l"cul# La nceput a fcut Dumnezeu cerurile si pmntul; ,i despre post si (ilostenie

D+ Dulce e pri(9ara pentru cora7ieri# dulce-i si pentru lucrtorii de p('nt* ns nici pentru unii# nici pentru ceilal%i nu e a,a de dulce pri(9ara curn e de dulce pentru cei ce 9or s filos"*e1e 're+ea1 postului# pri(9ara cea du"o9niceasc a sufletelor# ade9ratul senin al 8'ndurilor* lucrtorilor de p('nt le este dulce pri(9ara fiindc 9d atunci p('ntul ncununat cu

&u9'ntul 1cupo% dese(nea$ nu ti(pul n

1

8eneral# ci A9re(ea 7ine pri(itB# (o(entul propice# potri9it pentru ce'a.

acestea ni s-a citit ast$i+ *l"r$ i odraslele de 9erde%uri ntinse peste el pretutindeni ca o "ain pestri%* cor7ierilor le este dulce pri(9ara fiindc pot pluti fr de pri(eCdie pe spinarea (rii# tala$urile fiind potolite# iar delfinii Cuc'ndu-se cu (ult senintate si deseori srind c"iar pe l'n8 cora7ie* iar nou ne e dulce pri(9ara postului fiindc o7i,nuie,te a do(oli tala$uri nu de ape# ci de pofte do7itoce,ti# ,i ne pune cunun nu din flori# ci de "aruri du"o9nice,ti - c $ice Scriptura# Cunun a harurilor vei lua pe cretetul tu 5:ilde l# E6+ R'ndunica# 9enind# nu 8one,te iarna precu( 8one,te postul# 9enind# iarna pati(ilor cu8etului nostru+ Nu se (ai lupt sufletul cu trupul# nici nu se (ai rscoala ro7ul (potri9a stp'nului# ci tot acest r$7oi al trupului se cur(+ Deci# ntruc't (ult este la noi pacea# (ult si senintatea# "aide s tra8 si eu la ap 7arca n9%turii# din li(an n li(an purt'n-du-9 au$urile cu(in%i* "ai s cute$ a ( apropia de n%elesurile (ai su7%iri# filosof'nd despre cer si p('nt ,i (are ,i despre restul $idirii3, fiindc despre

ADar ce ne pri9e,te pe noiB# 9or $ice unii# Acu9'ntul despre Facere FB Ne pri9e,te# iu7i%ilor0 c dac este ade9rat c din mrimea si frumuseea fpturilor, dup socoteal3 se cunoate Fctorul lor 5n%+ Sol+ D<# G6# cu c't 9o( cerceta (ai (ult (ri(ea si fru(use%ea fpturilor# cu at't ne 9o( apropia (ai (ult de Fctor+ ste foarte 7ine a ,ti ce e fptura ,i ce e Fctorul# ce este lucrul ,i ce e Fctorul0 c de ar fi ,tiut s le despart 7ine pe acestea 9rC(a,ii ade9rului# n-ar fi ncurcat toate# rsturn'nd Cos cele de sus - nu c ar fi

co7or't stelele i cu cerul si ar fi ridicat p('ntul# ci c ei# co7or'nd pe (pratul cerurilor de pe tronurile (prte,ti L-au pus 0n r(ndul fpturii# cinstind fptura cu nt'iet%ile Durnne$eirii+ De-ar fi ,tiut (ani"eii s filosofe-$e 7ine despre $idire# n-ar fi cinstit-o pe aceasta# care este adus din nefiin%# striccioas# sc"i(7toare# cu nt'iet%ile nenasterii+ Dac ar fi ,tiut elinii s filosofe$e 7ine despre fptur# nu s-ar fi rtcit de la ade9r# n-ar fi cinstit fptura ,i nu s-ar fi nc"inat ei n locul Fctorului+ /un este cerul# ns a fost fcut ca s te nc"ini Fctorului* strlucitor e soarele# dar ca s l sluCe,ti pe

,a$ e2act# 3restul ansa+/lulu$ 1$!$r$$4.

&el &e D-a lucrat* iar dac 9ei r('ne la (inunea $idirii ,i te 9ei opri la fru(use%ea lucrur$l"r, lu(ina ta s-a fcut ntuneric# sau (ai 7ine $is# te-ai folosit de lu(in spre a te ntunerici+ .$ut-ai c't de 7ine este a ,ti cele pri9itoare la Facere F Deci# nu dispre%ui c',ti8ul# ci ia a(inte 7ine la cele $ise0 c nu 9o( 9or7i nu(ai despre cer# ,i p('nt# ,i (are# ci ,i despre na,terea noastr# ,i despre o7'r,ia (or%ii# ,i a 9ie%ii noastre c"inuite# ,i a neca$urilor ,i 8riCilor+ & pentru acestea ,i pentru (ulte altele alctuind Du(ne$eu carte de ndrept%ire# a tri(is cartea aceasta la noi0 c nici nu se d n lturi Du(ne$eu a Se ndrept%i n fa%a oa(enilor# ci stri8 prin prorocul# 8rind0 enii s ne !udecm, zice Domnul 50s. l, D=6+ Nu doar c se ndrept%e,te ,i pri(e,te a Se Cudeca# ci ne ,i n9a% cu( s scp( de os'nd - c nu de8ea7a a $is0 enii s ne !udecm, ci a tras la Cudecat dup ce (ai nt'i a artat ce tre7uie $is ,i ce tre7uie fcut+ Au$i# dar# ce 8rie,te prorocul (ai nainte0 "palai-v, curi-iv, ter#ei rutile din sufletele voastre$$$ nva-i-v a face %ine, !udecai orfanului si facei dreptate vduvei 5s+ l# D>-D@6 - si dup aceea $ice0 enii s ne !udecm,

zice Domnul$ ANu 9oiescB# $ice# As 9 iau 8oi ,i pustii de ndrept%iri# ci 9 c"e( s da%i

socoteal dup ce 9-a( ntrar(at cu de$9ino9%iri0 c 9reau s ? Cudec cu 9oi nu pentru a 9 os'ndi# ci spre a+ 9 cru%aB+ A,a 8rie,te si n alt .arte# "pune tu mai nti frdele#ile tale, ca s te n-dreptez 5s+ 4<# 2>6+ Ai p'r's a(arnic ,i ne(pcat0 apuc (ai nainte ,i f-D neputincios# astup 8ura cea neru,inat+ 2+ La nceput# Du(ne$eu 9or7ea l nsu,i cu oa(enii# pe c't le este oa(enilor n putin% s-L aud+ A,a a 9enit la Ada(* a,a D-a certat pe &ain* a,a a 8rit cu Noe* a,a S-a fcut oaspete lui A9raa(+ Iar dup ce s-a

plecat spre rutate firea noastr ,i ca ntr-o %ar deprtat s-a nstrinat# atunci le-a tri(is cr%i ca unora pleca%i departe# nnoind ca printr-o epistol prietenia cea 9ec"e ctre noi+ Si cr%ile acestea le-a tri(is 6u+ne1eu, $ar !e a!us le-a a!us ?oisi+ &e 8riesc# dar# aceste cr%iF La nceput a fcut Dumnezeu cerul i pmntul$ :entru ce nu ni se 9or7e,te despre n8eri# ,i nici despre ar"an8"eli F & dac din $idiri Se ntre9ede Hiditorul# cu at't (ai (ult din ace,tia Se 9de, te. %ru+"s e cerul, !ar nu la *el ca un 0n7er8 lu+$n"s este s"arele, dar nu a,a ca un ar"an8"el+ :entru ce# dar# l-

s'nd calea cea (ai nalt, ne !uce .e cea +a$ u(il F :entru aceea c le 9or7e,te iudeilor# care a9eau (ai do7itoceasc a,e$area luntric# iu7eau cele si(%ite si de-a7ia se ntorceau din 8ipt# unde oa(enii se nc"inau crocodililor# si c'inilor# si (ai(u%elor - si nu era cu putin% s fie ei clu$i%i la Hiditorul pe calea (ai nalt0 c e aceasta cale (ai nalt# ns e ,i (ai aspr# (ai po9'rnit ,i (ai prpstioas pentru oa(enii (ai neputincio,i+ A,adar# pe ace,tia i duce pe calea (ai lesnicioas - a cerului# ,i a p('ntulu$# ,i a (rii# si a ntre8ii $idiri 9$ute+ Iar ca s te ncredin%e$i c aceasta a fost pricina - piticia lor cea du"o9niceasc - ascult cu( le 8rie,te Pr"r"cul s$ !es.re acele .uter$ !e sus# Ludai pe Domnul din ceruri, ludai-L pe &l ntru cei de sus$ Ludai-L pe &l, toi n#erii Lui, ludai-L pe &l, toate puterile Lui' c &l a zis, i s-au fcut; &l a poruncit, i s-au zidit 5:s+ D4=#D* 2* G6+ Ii ce e de (inune c n Scriptura Le8('ntului celui .ec"i este acest fel de n9%tur# dac el e ,i n Scr$.tura Le8('ntului celui Nou# c'nd 9enise 9re(ea n9%turilor (ai nalte# dar :a9el#

9or7ind cu aten$en$$, a ur+at calea .e care a +ers ,"$s$ d'nd n9%tur iudeilorF & nici el nu le-a $is

dc n8eri ,i ar"an8"eli# ci despre cer ,i p('nt ,i (are# 8rind unele ca acestea0 ADu(ne$eu# &el &are a fcut lu(ea si toate cele din ea# Acesta# Do(n al cerului si al p('ntului fiind# nu locuie,te n te(ple fcute de ('nB# ns c'nd cu9'nta ctre filipeniB1 nu pe aceast cale i-a clu$it# ci i rid$ca la *elul +a$ 0nalt !e cu'(ntare, 8rind astfel0 Cci ntru Dnsul s-au zidit toate, cele din ceruri i cele de pe pmnt, fie scaune, fie nceptorii, fie stpniri' toate printr-nsul si pentru Dnsul s-au fcut 5&ol+ I# D>6+ Tot astfel ,i loan# a'(nd ucenici (ai des9'r,i%i# a

po(enit de toat $idirea di(preun - c nu a $is0 Cerul si marea si pmntul, c$# (oate printr-nsul s-au fcut, si fr Dnsul nimic nu s-a fcut din ce s-a fcut 5In. I, 39 -Afie fptur 9$utB# $ice# Afie ne9$utaB+ Iti%i cu( se petrec lucrurile n pri9in%a n9%turii0 un dascl# lu'nd copilul de la (a(a lui# l n9a% 7uc"ile# iar altul# lu'ndu-D n pri(ire de la cel dint'i# l clu$e,te la n9%turile (ai nalte+ A,a ,i cu ?oisi pe de o parte # :a9el ,i loan pe !e alta0 c ?oisi# pri(ind firea noastr cu totul ne,tiutoare 5fiind de-a7ia n%rcat6# a n9%at-o
4

6e *a.t c"l"sen$.

7uc"ile cuno,tin%ei de Du(ne$eu* iar loan si cu :a9el# ca de la un n9%tor lu'n!u-$ 0n .r$+$re pe oa(eni de la ?oisi# la n9%turile (ai nalte i ridic# a(intind pe scurt pe cele dinainte+ .$ut-ai nrudire ntre cele dou Le8a(inte F .$ut-ai (preun8lsuire a n9%turilor F Ai au$it ,i despre facerea celor si(%ite n .ec"iul , ,i despre facerea celor 8'ndite pe Da9id 8rind0 C &l a zis, si s-au fcut l Ii iar,i# n Noul# dup ce a 9or7it de puterile cele ne9$ute# a $is Apostolul si de $idirea cea si(%it# ntru nceput a fcut Dumnezeu cerul si pmntul S.usa aceasta este scurt si si(pl# o sin8ur propo$i%ie0 dar poate do7or toate turnurile potri9nicilor+ Ii ia a+$nte. .ine (ani"eul si $ice0 A?ateria este nenscut54 - tu s.une-$# ntru nceput a fcut Dumnezeu cerul si pmntul, ,i ai surpat ndat toat trufia lu$. 36ar nu cre!e 0n cu'(ntul Scr$.tur$$4, " s-(i spui+ :i pe acest te(ei pune-D pe fu8 si
J AK 99riTo% n ori8inal+ &u9'ntul a fcut carier n disputele cu arienii# fiind ndeo7,te folosit de ctre ortodoc,i pentru a caracteri$a Ipostasul Tatlui+ :otri9it S*(ntulu$ Vas$l$c cel ,are 5)!'crsus -un"+$u+9, a *$ 'K 99rLTo% nsea(n Aa nu a9ea o7'r,ie 5apxn6 ,i nici pricina a fiin%riiB+

alun8-D ca pe un ne7un0 c cel ce nu crede ceea ce descoper Du(ne$eu# ci n9inuie,te ade9rul de (inciun# d *"arte l$+.e!e se+n !e ne7unie prin necredin%+ ADar cu( se poate face ce9a din nefiin% FB# ntrea7 el+ Tu spune-(i0 cu+ se ."ate *ace ce'a ."rn$n! !e la cele ce suntF & p('ntul a fost fcut din nefiin% eu cred# iar tu nu cre$i* ca din p('nt a fost fcut o(ul# asta a('ndoi o (rturisi(+ Arat-(i# dar# cu( s-a petrecut ceea ce recunoa,te( a('ndoi ,i este (ai lesnicios de artat0 curn s-a fcut din p('nt firea6 crnii - c din p('nt se face n(ol# si cr(id# ,i oal# ,i

ulcior* iar carne fcut din p('nt ni(eni nu a 9$ut 9reodat+ &urn s-a fcut# deci# firea crnii F &u( a fost pls(uit osul F &u( au fost pls(ui%i ner9ii F &u( au fost pls(uite 9enele F &u( au fost pls(uite arterele F &u( au fost pls(uite (e(7ranele# ,i 8rsi(ea# si (u,c"i $, si pielea# si un8"iile# si perii# ,i at'ta feluri(e de firi doar din p('nt F &i n-ai putea s spui+ &u(# deci# nu este lucru nelalocul lui ca ne,tiind
" Ter(enul 8recesc de ED63DG are (ultiple n%elesuri0 n ca$ul de fa%# crede( c ec"i9alentul (odern cel +a$ apropiat ar fi cel de Asu7stan%B+

SFANUL IOA1 GURA D AUR

(ani"eul# c"iar dac 9ine ?arcion# c"iar dac 9n cei ce sufer de 7oala lui .alentinM# oricine dac ar 9eni# s pui (potri9a lor acest cu9'nt* c"iar dac-i 9e$i r'$'nd# tu s pl'n8i pentru ei ca pentru ne7uni+ Gl7eCi%i sunt la culoare# au spr'nceana plecat: ,i 7l'nde%e n 9or7e+ Fu8i# ns# de (o(eal ,i s cuno,ti lupul ascuns n .$ele !e "a$e. ,a$ 9'rtos s-%i fie ur't pentru c fa% de tine# cel (preun-ro7 cu d'nsul# se arat plcut si 7l'nd# iar fa% de Stp'nul &el de o7,te al nostru# al tuturor# e (ai sl7atic dec't c'inii tur7a%i# cut'nd s arate c n cer este r$7oi necru%tor si lupt ne(pcat# ,i c n cu(pn cu Du(ne$eu deopotri9 tra8e oarecare putere potri9nic+ Fu8i de otra9a 9icleniei# s ur,ti leacurile cele pier$toare* si dac ai pri(it (o,tenire de la prin%i credin%a ,i n9%tura cea din Du(ne$eie,tile Scripturi# pe aceasta s o p$e,ti nestricat+ ntru nceput a fcut Dumnezeu cerurile si pmntul A&u( adic F La nceput cerul# si apoi p('ntul F nt'i acoperi,ul# si apoi podeaua FB

Du(ne$eu nu-i 1 tre7uin%e 4 a *$r$$,

supus

9reunei

&-;- 6INT<I =,I;II ;) %)&- -

nici nu e ro7 r'nduielii 9reunui (e,te,u80 fiindc 9oia lui Du(ne$eu e fctor ,i (e,te,u8ar ,i al firii# ,i al (e,te,u8ului# ,i al tuturor celor ce sunt. )ar pmntul era nevzut si netocmit$ 36e ce .e cer ni-D arat ?oisi adus la fiin% 8ata des9'r,it# iar despre p('nt ne spune cu( D-a (e,terit 6u+ne1eu tre.tat >4 &a a*l(n! .uterea lu$ !$n cele s9'r,ite cu sti"ia (ai de soi s te ncredin%e$i c ,i pe p('nt putea s-D aduc Du(ne$eu la fiin% 8ata des9'r,it0 dar pentru tine ,i pentru

+(ntu$rea ta nu a fcut a,a+ A&u( pentru (ine ,i pentru ('ntuirea (ea FB ?as ,i patrie ,i "rnitoare ,i (aicB de o7,te a tuturor este p('ntul# si cetate# ,i (or('nt de o7,te0 fiindc din el ,i au o7'r,ia ,i trupurile noastre# si "rana noastr# ,i locui( pe el# ,i traiul pe el ni-D duce(# si dup (oarte ntr-nsul ne ntoarce( iar,i+ Deci# ca nu cu(9a datorit faptului c p('ntul %i este at't de tre7uincios s te nc'n%i de el peste (sur ,i (ul%i(ea facerilor de 7ine s %i fie spre poticnire ca s ca$i n p8'ntate# %i-D arat# (ai nainte de a fi el# fr c"ip si ne-

,arc$"n s$ Valent$n - *$7ur$ +arcante ale 7n"st$c$s+ulu$. N Sunt s(eri%i la nf%i,are+

8
in , -

Vreunu$ $+.erat$'.

n 8reac 5,$, 0n 7eneral, 0n l$+/$le $n!"eur".ene 9ec"i6# p('ntul este de 8enul fe(inin+
1

toc(it# nc't 9$'ndu-i neputin%a s te (inune$i de &el &e D-a adus la fiin% si a pus n el toat puterea de care a( 9or7it - ca s-L sl9e,ti pe &el &are at'tea a 8tit ca s ne fac nou nlesnire+ Iar Du(ne$eu este sl9it nu !"ar .r$n !"7+e !re.te, c$ s$ .r$n .etrecere aleas - fiindc Scriptura spune0 " strluceasc lumina voastr naintea oamenilor, ca s vad faptele voastre cele %une si s slveasc pe (atl vostru Cel din ceruri 5,t. 5,169. 4+ .oia( s 9 9or7esc despre (ilostenie -dar rni se pare de prisos s 9 n9% prin cu9'nt# de 9re(e ce sade acu( n (iCloc cel ce poate s 9 dea n9%tur prin fapte# printele si dasclul nostru cel de o7,te# care casa lui printeasc ntotdeauna ,i-a desc"is-o celor din toate pr%ile alun8a%i pentru ade9r# si i pri(e,te# si-i n8riCe,te cu n8riCire de tot felul# ca si cu( casa ar fi pri(it-o de la nainta,i ca s-o nc"ine 0n7r$?$r$$ strinilor* a,a nc't nu ,tiu dac se cu9enea casei lui a se nu(i a lui# sau (ai de8ra7 a strinilor* iar (ai 9'rtos socot c este cu ade9rat a lui fiindc e a strinilor0 fiindc ,i

7unurile n"astre sunt ale n"astre rna$ ales atunc$ c(n! le

9o( a8onisi pe ele nu nou n,ine# ci sracilor -si cu( anu(e# o s 9 spun ndat+ Dac ,i pune cine9a 7anii la pstrare n dreapta sracului# nu l pri(eCduie,te prtorul# nu 9ede oc"iul cel pi$(a,# nu-i ,terpele,te "o%ul# nu-i fur spr8torul# nu fu8e cu ei slu8a -cci 9istieria asta nu poate fi prdat* iar de n8ropi 7anii acas# i supui pri(eCdiei din partea "o%ului# ,i spr8torului# ,i pi$(a,ului si p'r'torului# si slu8ii# ,i tuturor 9t(rilor+ De (ulte ori au scpat# ndrtul a (ii de u,i ,i de $-9oare# de pri(eCdiile cele dinafar# dar n-au scpat de n,i,i pa$nicii lor# ci ace,tia# lu'ndu-i# au fu8it cu ei+ .e$i c sunte( (ai stp'ni ai a9u%iilor toc(ai atunci c'nd le depune( n 7anca srci(ii F La ei# a9erile stau (ai /$ne nu !"ar !$n pricina pa$ei# ci ,i fiindc acolo e te(ei de c',ti8 ,i 9enit (ai (are0 c dac (pru(u%i unui o(# iei do7'nd unu la suta* dar dac dai cu (pru(ut lui Du(ne$eu prin srac# 9ei pri(i nu a suta parte# ci de o sut de ori (ai (ult+ Dac 9e$ se(na o %arin roditoare# 9ei cule8e n$ecit# de 9a fi un an 7un* iar de 9ei se(na n cer#

dup ce c se 9a n(ul%i nsutit se(ntura ta# 9ei pri(i ,i 9ia%a 9e,nic ,i ne(7tr'nitoare ,i fr (oarte+ Si aici (ult e osteneala celor ce sea(J

na# n ti(p ce dincolo se(ntorilor le rsare road fr ca ei s fi folosit plu8 si 7oi si lucrtori ,i fr nici o alt osteneal# si ei nu au 9reodat a se te(e de secet# nici de ploi# nici de ru7$na 7r(ulu$, n$c$ !e 8rindin# nici de n9ala lcustelor# nici de 9iituri# nici de 9reo alt npast oarecare - ci se(in%ele se(nate dincolo r('n (ai presus de orice 9t(are+ A,adar# de 9re(e ce se(ntorii cule8 fr nici o osteneal# nici .r$+e?!$e, n$c$ te+ere, n$c$ nei$7'nd# si nc nsutit (ai (ult dec't au se(nat# ,i le odrslesc lor at'tea 7unt%i c'te ochiul nu a vzut, urechea nu a auzit i la inima omului nu s-au suit 5l &"r. 2, E6# cu( s nu fie o u,urtate fr sea(n a lsa ceea ce e +a$ +ult .entru a aler8a dup (ai pu%in si a arunca ceea ce este si8ur pentru a ur(ri ceea ce este nestatornic si plin de pri(eCdii ,i cu sor%i (ari de nei$7'nd F &a ce iertare 9o( a9ea fc'nd aceasta# ce de$9ino9%ire F /inen%eles# 9o( cuta s ne ndrept%i( art'ndu-ne srcia0 ns nu sunte( (ai sraci ca 9du9a care# a9'nd doar doi 7nu%i# i-a aruncat ,i pe ace,tia n 9istieria te(plului+ S r'9ni(# deci# 7o8%ia

aceleia# s ur(a( (rini(iei ale8erii ei# ca s ne ,i n9rednici( de 7unt%ile puse !e".arte .entru d'nsa de care fie ca noi to%i s

ne 0n're!n$c$+, cu @arul s$ $u/$rea !e "a+en$ a Do(nului nostru lisus Oristos# di(preun cu &are Tatlui si Sf'ntului Du" sla9# stp'nire# cinste# acu( ,i pururea i 0n 'ec$$ 'ec$l"r. )+$n.

& u ' ( n t u l al ! " $l e a

n c a

r e s e a r a t p e n t r u c e n p r i 9 i n

% a s o a r e l u i # , i l u n i i # , i c e r u l

u i # s i c e l " r l a l t e a 1 $ s 6 u + n e 1 e u

# s f i e , i a r n p r i 9 i n % a o ( u l u

i 0 s f a c e m ; s i c e n s e a ( n 0 d u p

c h i p u l

D+ Oare 9 a(inti%i de locurile 8rele din Scriptur pe care 9i le-a( nf%i,at ieri F & la at'ta ne7unie ,i ndr$neal (-a%i (pins nc't deCa arn cute$at a face t'lcuiri la locurile 8rele din Scriptur. 6e *a.t, asta nu e n$c$ ne/un$e, n$c$ cute$an%0 c nu ntru puterea (ea ndr$nind# ci ntru totul 7i$uindu-( pe ru8ciunile n-t'istttorilor ,i ale 9oastre (-a(

de$ 7rc at ca s intru n aren a iar ru8 ciun ea

/isericii at'ta-i de puternic# c ,i (ai (ut dec't pietrele s fi fost (i-ar fi fcut li(7a (ai u,oar ca orice arip0 precu( $efirul# c$'nd n p'n$ele cor7iei# o face s %',neasc nainte (ai iute ca s8eata#

a,a ,i ru8ciunea /isericii# c$'nd n li(7a celui ce 9or7e,te# face cu9'ntul a %',ni (ai u,or ca 1e*$rul. Intru aceasta ndr$nind intru ,i eu n lupt n fiecare $i0 c dac n ntrecerile lu(e,ti# a9'nd cine9a dintre to%i pri9itorii aduna%i doar $ecedou$eci de spriCinitori# cu os'rdie co7oar n aren# cu at't (ai (ult 9oi face asta cu n-dr$nire eu# de 9re(e ce a( nu nu(ai $ece-dou$eci de spriCinitori# ci to%i pri9itorii (i sunt fra%i si prin%i+ Ii dac te 8'nde,ti# n ntrecerile lu(e,ti lupttorul n-are ce (are folos s tra8 de la pri9itor dec't c acela l ncuraCea$ prin stri8te ,i se (inunea$ de ispr9ile lui ,i se ceart# a,e$at sus# cu cei de alt prere - iar s co7oare n aren ,i s-i ntind ('na si s l tra8 de picior pe potri9nicul Iui sa u altce'a !e felul acesta s fac# nu e n8duit0 c cei ce au 0nt"c+$t !$ntru 0nce.ut r(n!u$ala acest"r lu.te, (preC(uind locul cu pari ascu%i%i ,i funii# st9ilesc astfel ne7unia pri9itorilor+ Ii ce e de (irare dac pri9itorului nu i se n8duie s co7 "are 0n lupt# de 9re(e ce ,i antrenorul e a,e$at afar de aren# a9'nd porunc s ,i aCute ele9ul de !e.arte, .r$n s*atur$,

$ar !e a.r".$at nu $ se 0n 8duie nicicu( s se apropie F Aici ns nu e

a,a0 ci ,i n9%torului# si pri9itorului li se d 9oie s co7oare la (ine ,i s stea aproape cu sufletul ,i s ( ntreasc prin ru8ciuni+ Oai# dar# s purced la lupt ntoc(ai la fel ca acei atle%i0 c ,i aceia# prin$'ndu-se de (iCloc# se arunc unul pe cellalt cu putere# nc't din pri c$na str((ti(ii locului $7oar n (ul%i(ea cea adunat (preCur# iar dup ce ncle,tarea lor se desface se ntorc iar,i la locul "otrnicit pentru ntrecere# dar se n"a% nu din picioare# ci potri9it a,e$rii n care erau c'nd sau desfcut12+ Deci# ntruc't ,i .e +$ne str(+t$+ea l"culu$ -pu%intatea ti(pului (-a silit s nc"ei data trecut cu9'ntul# "aide s ne ntoarce( la locul ntrecerii# rennod'nd firul ncle,trii de la cele c$t$te $er$. *i a zis Dumnezeu' " facem om dup chipul i asemnarea noastr$ Pr$+ul lucru ce se cu'$ne t(l-cuit aici este de ce atunci c'nd a luat fiin% cerul nu se spune nicieri0 " facem, c$# " fie cer, " fie lumin, si tot a,a pentru fiecare din pr%ile $idirii* iar aici nu este folosit dec't spusa0 " facem,
a

re7ula ca (eciul s fie reluat din po$i%ia n care se desfcuse pri-)a dintre cei doi concuren%i ca ur(are a efecturii unei te@n$c$ !e aruncare.

n co(peti%$$le !e lu.te !$n ant$c@$tate e2$sta

care arat o sftuire cu cine9a de aceea,i cinste F Deci# cine este cel ce ur(a s fie fcut si care se 7ucur de at'ta cinste F O(ul# 9ie%uitoarea cea (are ,i (inunat ,i (ai scu(p naintea lui Du(ne$eu dec't toat $idirea# pentru care sunt cerul si p('ntul ,i (area ,i tot restul trupulu$13 $idirii* o(ul# de a crui ('ntuire Du(ne$eu S-a ndr8ostit p'n-ntrat't ca nici pe &el UnulNscut nu L-a cru%at pentru el0 c nu a contenit# toate fc'ndu-le si lucr'ndu-Ie# p'n ce# nl%'ndu-D# nu D-a a,e$at de-a dreapta Sa+ Ii stri8 :a9el $ic'nd0 *i mpreun cu Dnsul ne-a sculat si ne-a aezat de-a dreapta "a ntru cele cereti ntru ristos lisus 5-*. 2, 69. Sftuirea este nu fiindc Du(ne$eu ar a9ea ne9oie s Se sftuiasc - s nu *$e A - c$ .entru a se arta prin felul 9or7irii cinstea ce ni s-a dat+ ASi de ceB# ntrea7 unii# Adac e rnai de pre% dec't

toat lu(ea# a fost adus Ia fiin% n ur(a lu(ii FB Toc(ai de asta# c este (ai de pre% dec't toat lu(ea0 c precu(# a9'nd (pratul a (er8e ntr-o cetate oarecare# cpeteniile de oaste si dre8torii si p$itorii ,i ro7ii to%i (er8 nainte ca# pre8tind locuin%a (prteasc ,i
)nsa+/lulu$.

toat sluCirea cea de tre7uin%# s pri(easc pe (prat cu (ult cinste0 ntoc(ai la fel ,i aici+ naintea o(ului# ca naintea unui (prat# a +ers s"arele, a +ers cerul, a +ers lu+$na, t"ate sau fcut si s-au (podo7it0 ,i apoi a fost adus el# cu (ult cinste+ "a facem om dup chipul$ S aud iudeul+ &tre cine 8rie,te Du(ne$eu0 " !acem om > ,"$s$ a scr$s asta ,"$s$, .e care spun# (in%ind# c l cred+ Ii ca s te ncredin%e$i ca (int , nu cred# ascult cu( i (ustr Oristos s$ 1$ce# De ai fi crezut lui +oisi, ai fi crezut si +ie 5In+ G# 4>6+ Acu( la ei sunt cr%ile# iar la noi c"(oara cr%ilor* Ia ei sunt slo9ele# iar la noi sunt si slo9ele# si n%elesurile+ &tre

cine# spune-(i# a 1$s# " facem om , A&tre un n8er sau ctre un ar@an7@el4, 1$ce $u!eul. Precu+ r"/$$ 're!n$c$ de 7ice care sunt tra,i la socoteal de stp'n ,i# nea9'nd nici o ndrept%ire ade9rat de rspuns# toarn tot ce le trsne,te prin cap# a%Pa ,i 9oi 8ri%i0 A&tre n8er si ar"an8"el a $isB+ &are n8er F &are ar"an8"el F & nu este al n8erilor s $ideasc# nici al ar"an8"elilor sa cu8ete acestea+ Dar pentru ce# atunci# c'nd a fcut cerul n-a poruncit n8erului ,i ar"an8"elului# ci nsu,i D-a adus la fiin%# iar atunci c'nd a adus la fiin% 9ie%uitoarea rnai de cinste dec't cerul si dec't

toat lu(ea - o(ul - i ia pe ro7i ca prta,i ai *acer$$ > 2+ Nu este a,a# nu0 c n8erilor li se cu9ine a sta de fa%# nu a $idi* ar"an8"elilor se cu9ine sa sluCeasc# nu s ia parte la cu8etul ,i sfatul Du(ne$eirii+ Ascult ce 1$ce Isa$a !es.re .uter$le sera*$+$l"r, care sunt +a$ .resus !ec(t ar@an7@el$$# zut-am pe Domnul pe scaun nalt si preanlat$$$ i serafimi stteau mpre!urul Lui, ase aripi la unul si sase aripi la altul' si cu dou i acopereau feele - adic ,i acopereau 9ederile pentru c nu puteau ndura strlucirea care pornea din tronul Lui+ &e spui F Serafi(ii stteau (preCurul Lui cu at'ta (inunare si (irare# ,i asta 9$'nd un po8or('nt al lui Du(ne$eu# iar ni,te n8eri sunt prta,i ,i la cu8etul# ,i la sftui-rea Lui F Dar ce noirn ar a9ea aceasta F Ii atunci# cine este cel ctre care spune0 " facem om F Sfetnicul (inunat# stp'nitor# Du(ne$eul &el Tare# Do(nul pcii# :rintele 9eacului ce 9a s 9in0 nsu,i Fiul lui Du(ne$eu &el Unul-Nscut+ Deci# ctre Acesta $ice0 " facem om dup chipul i asemnarea -oastr - c nu a 1$s# dup

chipul +eu si al (u, sau# al (u i al "ostru, c$# dup chipul -ostru, art'nd prin

aceasta c este 9or7a de acela,i c"ip ,i de aceea,i ase(nare# $ar 6u+ne1eu s$ 0n7er$$ nu au acela,i c"ip# nici aceea,i ase(nare+ &ci cu( ar putea Stp'nul ,i sluCitorii s ai7 acela,i c"ip si aceea,i ase(nareF A,adar# oricu( o lu( se fac de ru,ine spusele 9oastre+ Ii aici# de altfel# se are 0n 9edere c"ipul stp'nirii# precu( ne arat ur(area sti"ului - cci $ic'nd0 dup chipul si asemnarea, adau80 i s stpneasc petii mrii; $ar stp'nirea lui Du(ne$eu nu este una cu stp'nirea n8erilor0 ntruc't cu( ar putea a9ea aceea,i stp'nire ro7ii si Stp'nul# sluCitorii si &el &are porunce,te F Ins (ai sunt ,i al%ii care lo9esc n noi# $ic'nd c Du(ne$eu are c"ip la fel cu al nostru# 8'n-dindu-si spusele n c"ip ru0 c nu se 9or7e,te aici de c"ipul firii# ci de c"ipul stp'nirii# precu+ '"( arta din ur(area sti"ului+ Iar ca s te ncredin%e$i c Du(ne$eiescul n-are c"ip o(enesc# ascult ce 8rie,te :a9el0 Gf %r%atul nu este dator s-i acopere capul, chipul i slava lui Dumnezeu fiind - iar femeia slava %r%atului este$ #entru aceea, 1$ce, datoare este s ai% nvelitoare pe cap 5l

&or+ DD# @# D36+ Dac ar fi nu(it aici c$ip lipsa deose7irii dintre nf%i,area lui si cea a lui Du(ne$eu# o(ul se c"ea( c$ip al lu$ 6u+ne-

$eu pentru c Du(ne$eu ar a9ea nf%i,are o(eneasc+ Deci# potri9it acelora nu tre7uia s *$e nu+$t c$ip nu(ai 7r7atul# ci si fe(eia0 fiindc 7r7atul si fe(eia au aceea,i nf%i,are si aceea,i ase(nare+ Deci# pentru ce 7r7atul e nu+$t c$ip al lu$ 6u+ne1eu, $ar *e+e$a nu > :entru c nu e 9or7a de c"ipul nf%i,rii# ci de c"ipul cel dup stp'nire - care este doar a 7r7atului# dar nu si a fe(eii0 fiindc 7r7atul ni(nui nu este supus# iar fe(eia este su7 7r7at# cu+ s.une 6u+ne1eu# "pre %r%atul tu va fi ntoarcerea ta, si el te va stpni 5%ac. 3, 169. &a atare# 7r7atul este c"ip al lui Du(ne$eu fiindc nu are pe ni(eni (ai presus# precu( Du(ne$eu nu are pe ni(eni (ai presus# ci stp'ne,te peste to%i* iar fe(eia este sla9a 7r7atului fiindc este supus lui+ Si iar,$ 1$ce altun!e'a# -u tre%uie s socotim c Dumnezeu este asemenea aurului, sau ar%intului, sau pietrei, sau ciopliturii meteu#ului si #ndului omului 5%a.te 17, 299. Iat ce 9rea s spun0 ADu(ne$eiescul e (ai presus nu doar dec't nf%i,rile 9$ute# dar n$c$ cu8etul nu ar fi n stare s ,i nc"ipuie cu( este 6u+ne1eu4. 6ec$, cu+ ar .utea

6u+ne1eu sa ai7 nf%i,are o(eneasc# de 9re(e ce :a9el spune c nici nu e 9reun cu8et n stare s-,i n-

diipuie fiin%a lui Du(ne$euF Fiindc nf%i,area noastr cu to%ii ne-o pute( lesne nc"ipui cu 7(n!ul. Iar as fi 9rut s adau8 n9%tur despre (ilostenie# dar 9re(ea nu-rni n8duie* a,adar# 9oi tcea - ns nu nainte de a 9 nde(na s p$i%i ne,tir7it ceea ce a( spus ,i sa purta%i (ult 8riC de petrecerea cea dreapt# ca s nu fie n de,ert ceea ce a( 9or7it aici0 cci c"iar de 9o( p$i do8(ele cele drepte# lipsind (7unt%irea cea din fapte 9o( cdea cu totul din 9ia%a 9e,nic - (artor fiind

Do(nul# &are $ice0 "u tot cel ce mi zice &ie' (Doamne, Doamne" )a intra n mpria Cerurilor, ci cel ce face voia (atlui +eu, Care este n ceruri .+i$ /, 2D6+ S face(# deci# 9oia lui Du(ne$eu cu toat r'9na si os'rdia# ca s pute( intra n ceruri ,i s ne (prt,i( de 7unt%ile puse deoparte ac"l" .entru cei ce-L iu7esc pe Du(ne$eu - de care 7unt%i fie ca to%i s a9e( parte# cu "arul ,i cu iu7irea de oa(eni a Do(nului nostru lisus Oristos# di(preun cu &are Tatlui ,i Sf'ntului Du" se cu9ine sla9# stp'nire# cinste# acu( ,i pururea s$ 0n 'ec$$ 'ec$l"r. )+$n.

&u'(ntul al tre$lea
ce nsea(n0 dup asemnarea, i .entru ce, s.un(n! 6u+ne1eu s stp'n$+ n"$ .este *$are, nu stp'ni(* si c acest fapt do9ede,te (ult purtare de 8riC din partea Lui

1. Precu+ nu au n$c$ un *"l"s ce$ care sea(n atunci c'nd se(in%ele sunt aruncate afar de cale# nici cel care cu9'nt nu c',ti8 ni(ic c'nd cu9'ntul nu aCun8e la cu8etul asculttorilor# ci sunetul# rsp'ndindu-se de8ea7a n 9$du" prin 8las# las fr folos pe cel care aude+ N-a( spus acestea n $adar# ci ca s nu r('ne%i lipi%i doar de noi(ele cele (ai si(ple# ci s cute$a%i a 9 apropia si de cele (ai ad'nci0 c dac nu 9orn scufunda n ad'ncul Scripturilor acu(# c'nd (dularele ne sunt u,oare spre a nota# oc"iul (ai ptrun$tor 5nefiind nc stin8"erit de ,u9oiul 9iclean al de$(ierdrii6# iar

ca ori,ice li(an* nu e ne9oie s !u@ul rna$ tare14# ca s nu se n7u,e# c'nd o s ne (ai scufund( F &'nd o s fie de$(ierdare# si osp%# i 7e%ie# ,i (as plin de (7ui7are F Dar atunci nu 9a fi lesne nici s ne (i,c(# a,a de (ult (po9rea$ sufletul sarcina 8rea a de$(ierdrii+ Nu 9ede%i c ,i cei care 9or s afle (r8ritare nu afl cele cutate ,e$'nd sus# pe %rrn# ,i nu(r'nd 9alurile# ci scufund'ndu-se p'n n ad'nc - ,i asta cu toate c-i (are osteneala cutrii# (are pri(eCdia aflrii# ,i dup aflare nici un c',ti8 fiindc ce (are lucru aduce n 9ia%a noastr aflarea de (r8ritare F ?car !e nu ar *$ a!us +ar$le rele .e care le-a adus0 c ceea ce ntoarce pe dos 9ia%a noastr ,i rstoarn toate cu susul n Cos e ne7unia dup a9u%ii+ Ii totu,i# pescuitorii de (r8ritare ,i pun n Coc ,i sufletul# ,i trupul pentru "rana 9re(elnic si ndr$nesc s nfrunte 9alurile* iar n cercetarea Scripturii nu e pri(eCdie# nu este osteneal at't de ncordat# ci pu%in ,i u,oar# ,i aceasta pentru pa$irea celor aflate# fiindc cele aflate cu u,urin% par celor (ul%i de dispre%uit# In +area Scr$.tur$l"r nu-$ tul/urare a 'alur$l"r, ci e (ai lini,tit

ne scufund( n ,anurile cele ntunecate ale ad'ncului# ci n ea e lu(in (ult# (ai strlucitoare c"iar dec't ra$ele de soare# lini,te (ult# departe-i orice tul7urare# ,i din cele aflate - at't c',ti8 c't nici nu este cu putin% a nf%i,a prin cu'(nt. S nu ne d( 7tu%i# dar# ci s ne apuc( de cercetarea n%elesurilor Scripturii+ A%i au$it ca dup c"ipul lui Du(ne$eu D-a fcut Du(ne$eu pe o(* si ce nsea(n dup chipul a( spus0 c nu arat aceea,i fire la o( ca la Du(ne$eu# ci ase(narea de stp'nire* iar dup asemnarea 0n-

sea(n 7untatea ,i 7l'nde%ea# ,i ase(narea dup putin% cu Du(ne$eu n pri9in%a 9irtu%ii# .recu+ s.une Br$st"s# Fii asemenea (atlui +eu Care este n ceruri - fiindc precu( pe ntinderea p('ntului unele 9iet%i sunt (ai do7itoce,ti15, altele (ai sl7atice# a,a ,i pe ntinsul sufletului nostru unele cu8etri sunt (ai do7itoce,ti# altele (ai sl7atice+ Deci# se cu9ine s le stp'ni( ,i s le 7irui(# ,i s d( cu8etrii stp'nirea asupra lor+ ADar cu( poate 7irui cine9a sl7ticia 7(n!ulu$ >4, 1$c un$$. &e s.u$ tu, "+ule > 0$ /$ru$+ .e le$ s$ su*letele l"r le 0+/l(n1$+, s$ te +a$

14

;$teral# 3+a$ re1$stent4.

15

Ira%ionale+

ndoie,ti c sl7ticia 8'ndului poate fi presc"i(7at n 7l'nde%e F Si asta cu toate c leul are n fire sl7ticia# iar 7l'nde%ea e (potri9a firii lui* n 9re(e ce cu tine e di(potri9# 7untatea fiindu-%i n fire# iar sl7ticia (potri9a *$r$$. 6ec$, cel ce sc"ate ceea ce este dup fire din su*letul *$are$ s$ .une ac"l" ceea ce este 0+."tr$9a firii ei# oare nu 9a putea pstra n sufletul su ceea ce-i este dup fire F Oare c't nepsare n-ar do9edi nefc'nd aceastaF Dealtfel# cu sufletul leilor (ai e si alt 8reutate0 fiindc sufletul fiarei este lipsit de cu8etare+ &i totu,i# a%i 9$ut adesea du,i prin pia% lei (ai 7l'n$i ca oile# ,i (ul%i din cei afla%i n pr9lii deseori aruncau 7ani stp'nului# ca plat pentru (e,te,u8ul ,i n%elepciunea cu care a (7l'n$it fiara+ Iar 0n su*letul tu este ,i cu8etare# si fric de Du(ne$eu# ,i (ult aCutor din toate pr%ile+ Deci# nu (i 9eni (ie cu de$9ino9%iri ,i ndrept%iri0 cci este cu putin%# daca 9rei# s fii 7l'nd si cu(inte+ " facem om dup chipul si asemnarea -oastr, i sa stpneasc fiarele 5%ac. l, 269. 2+ Aici lo9esc n noi elinii ,i spun c Scriptura (inte# fiindc nu noi

stp'ni( pe fiare# ci ele ne stp'nesc pe noi# pricinuindu-ne (ult lupt

suprtoare+ Lucrul acesta nu e defel ade9rat0 fiindc e de aCuns ,i 9ederea unui o( s pun o fiar pe fu8 at'ta fric le pricinui(+ Iar dac ne si ne 9t(a din tea(# ori silite de foa(e# ori ncol%ite c"iar de noi si ne9oite s se apere# asta nu poate fi do9ad de stp'nire deplin0 c nici dac 9reunul dintre noi# 9$'nd c n9lesc t'l"ari asupra sa# ar sri la ar(e ,i s-ar apra# nu se poate spune c arat prin aceasta 9reo stp'nire# ci (ult 8riC de scparea sa* dar nu prin asta 9oi rsturna prerea lor# ci pe un alt te(ei# pe care 9 e ,i 9ou de folos s-D au$i%i+ Ne te(e( si a9e( fric de fiare# ,i a( c$ut din stp'nirea asupra lor - nu $ic 7a# sunt de aceea,i prere* ns aceasta nu arat (incinoas le8ea lui Du(ne$eu0 fiindc la nceput nu stteau a,a lucrurile# ci fiarele a9eau fric ,i cutre+ur !e o( ca de un stp'n# si se plecau n fa%a lui - iar dup ce a( c$ut din ndr$nirea ctre Du(ne$eu ,i din cinste# din pricina aceasta arn aCuns s a9e( fric noi de ele+ 6e un!e se 'e!e acest lucru > 6u+ne1eu a adus fiarele la Ada( s 9ad ce n u+e

le 'a .une# s$ n-a *u7$t )!a+, ca unul care se te+ea, ci le-a pus nu(e tuturor ca unor ro7i supu,i+ Acesta este si(7ol al stp'nirii0 de asta si Du(-

ne1eu, 'r(n! s(-$ arate s$ .r$n aceasta care e pre%ul stp'nirii pe care i-o druise# D-a pus s dea nu(e fiarelor# si nu(ele puse le-au r(as -fiindc Scriptura spune0 Tot ce a numit Adam, acesta e numele lor 5%ac. 2, 199. )cesta e un se+n c o(ul nu a9ea fric de fiare (ai nainte de cdere* iar al doilea# (ai l$+.e!e ca .r$+ul, este (preun-9or7irea ,arpelui cu fe(eia0 c dac oa(enii s-ar fi te(ut de fiare# n-ar fi r(as pe loc fe(eia 9$'nd ,arpele# ci ar s-ar fi pus pe fu8* n-ar fi pri(it sfatul lui# nu ar fi stat de 9or7 cu at'ta lips de fric# ci ndat s-ar *$ speriat si ar fi fu8it+ Dar iat# st de 9or7 si nu se te(e - c nc nu fiin%a tea(a aceasta* dar dup ce a intrat n o( pcatul# se(nele cinstirii de care se 7ucura i-au fost luate* ,i precu( ntre slu8i cele care au trecere la stp'n sunt te(ute de restul slu8ilor# iar cele 9$ute cu oc"i ri se te( ,i de slu8ile celelalte# a,a s-a nt'(plat ,i cu o(ul0 cci p'n ce a9ea ndr$neal ctre Du(ne$eu# era te(ut de fiare* iar dup ce s-a fcut 9ino9at naintea Stp'nului a aCuns s se tea( ,i de cei (ai de pe ur( dintre cei (preu-n-ro7i cu d'nsul+

Iar dac nu-i aceasta pricina# arat(i c (ai nainte de pcat fiarele ar fi fost te(ute o(ului -

dar nu ai cu(+ Iar dac dup pcat a intrat frica# ,i aceasta e din purtarea de 8riC a Stp'nulu$# c dac porunca dat de Du(ne$eu fiind cltinat ,i stricat# cinstea dat Iui de Du(ne$eu ar fi r(as aceea,i# o(ul nu s-ar fi ridicat lesne0 c atunci c'nd oa(enii se 7ucur de aceea,i cinste fie c ascult# fie c nu ascult# se n9a% (ai de8ra7 la 9iclenie ,i nu se deprtea$ lesne de rutate+ & dac acu(# su7 spai(e ,i pedepse ,i (unci nu ra7d s se n%elep%easc# cu( ar fi fost dac nar fi p%it ni(ic pentru pcatele lor 8ro$a9e F nc't este n9ederat c Du(ne$eu ne-a scos din stp'n$re .entru 7r$?a ce ne-" poart+ Tu 9e$i-(i si de aici iu7irea Lui de oa(eni cea ne8rit0 fiindc Ada( a stricat toat porunca ,i a clcat le8ea - iar Du(ne$eu nu a desfiin%at toat cinstea lui# nici nu D-a scos cu totul din stp'nire* ci a lsat ca afar de stp'nirea lui s fie doar acele 9iet%i ce nu i folosesc prea (ult spre ne9oile 9ie%ii* iar pe celelalte# cele de tre7uin% si de folos# care sluCesc (ult 9ia%a noastr# le-a lsat roa7e nou+ Ne-a lsat cire$ile de 7oi ca s

tra8e( plu8ul# ca s 7r$d( p('ntul# ca s arunc( se(in%e n 7ra$d* ne-a lsat felurile de do7itoace de po9ar# ca s ne aCute la crat* ne-a lsat tur(ele de oi# ca

acestea. ) ;u$ e sla'a 0n 'ec$$ 'ec$l"r. )+$n. s a9e( 9e,(inte* si alte feluri de 9iet%i ne-a lsat# aductoare de alte foloase0 cci dup ce# .e!e.s$n!u-1 .e "+, a 1$s# ntru sudoarea feei tale )ei mnca pinea ta 5%ac. 3, 199, ca su!"area, si c"inul# ,i osteneala s nu fie cu neputin% de ndurat# a u,urat 8reutatea si po9ara sudorii prin (ul%i(ea necu9'nttoarelor ce ne aCut n aceast osteneal si n acest c"in+ Ii precu( un stp'n iu7itor de oa(eni si 8riCuliu# dup ce ,i-a 7iciuit slu8a# pune s fie doftoricit# a,a si Du(ne$eu# pun'nd pedeaps asupra noastr# 9oie,te s o u,ure$e n tot c"ipul# os'nd$n!u-ne la sudori ,i osteneli# dar pe de alt parte 8tindu-ne (ulte feluri de necu9'nttoare spre aCut"rarea "stenel$$ n"astre. :entru toate acestea s Ii d( (ul%u(it0 c ,i faptul c ne-a dat cinstea# ,i c ne-a luat-o iar,i# ,i c nu ne-a luat-o cu totul# ,i c a pus asupra noastr tea(a de fiare# si toate c'te le-a fcut cu noi sunt# dac stai s cercete$i# pline de (ult n%elepciune# de (ult purtare de 8riC# de (ult iu7ire de oa(eni0 de care fie ca to%i s ne 7ucur( (ereu spre sla'a lu$ 6u+ne1eu, &elu$ &e a lucrat

&u'(ntul al .atrulea
c trei feluri de ro7ie a adus pcatul* si ctre cei care ascult cu u,urtate# ,i ctre cei ce nu-,i cinstesc prin%ii D+ A%i au$it ieri cu( D-a fcut Du(ne$eu pe o( (prat ,i (ai(are peste fiare# ,i cu( D-a scos ndat din ran8ul (prtesc - sau# (ai /$ne 1$s, nu 1-a sc"s 6u+ne1eu, c$ s$n7ur .e s$ne s-a scos din cinste prin neascultare0 fiindc Ada( a (pr%it doar din iu7$rea !e "a+en$ a lui Du(ne$eu# c nu-i dduse a (pra%i ca plat pentru ispr9i du"o9nice,ti# ci si (ai nainte de a fi el D-a (podo7it cu cinste+ &ci ca s nu $ici c dup ce a luat fiin% o(ul ,i a fcut apoi ispr9i (ulte# D-a ne9oit pe Du(ne$eu s 0$ !ea stp'nirea fiarelor - pentru aceast pricin# $ic# a9'nd aD pls(ui# 8rie,te despre stp'nirea lu$ 1$c(n! ast*el# " facem om dup chipul si asemnarea -oastr, i s stpneasc fiarele pmn-

tuui 5Fac+ l# 2>6+ ?ai nainte de 9ia% i d cinstea# (ai nainte de facere cununa# ,i (ai nainte de a lua fiin% o(ul# l suie pe scaunul (prtesc+ Oa(enii i cinstesc pe supu,ii lor c'nd aCun8 ace,tia la ad'nci 7tr'ne%i# dup (ulte osteneli n ti(p de pace ,i nenu(rate pri(eCdii n 9re(e de

r$7oi - iar Du(ne$eu nu a fcut a,a# ci D-a adus la aceast cinste ndat ce a luat el fiin%# art'nd c ceea ce s-a fcut nu este plat pentru ispr9i# ci Oar Du(ne$eies c# iar nu !at"r$e. Deci# faptul c o(ul a pri(it stp'nire se datorea$ nu(ai iu7irii de oa(eni a lui Du(ne-

$eu# iar cderea din stp'nire se datorea$ u,urt%ii lui0 c precu( (pra%ii i lipsesc de st.(nire pe cei ce nu ascult de poruncile lor# a,a a fcut ,i Du(ne$eu cu o(ul# lipsindu-I de stp'nire atunci c'nd nu a ascultat de l* iar ast$i tre7uie s spune( ce alt cinste a rpit firea pcatului ,i c'te feluri de ro7ie a

adus cu sine# nctu,'nd firea noastr cu feluritele stp'niri ca un tiran care se folose,te de felurite lan%uri+ ste# dar# o stp'nire ,i o ro7ie dint'i# potri9it creia fe(eile sunt stp'nite de 7r7a%i+ Dup pcat a luat fiin% tre7uin%a aceasta0 cci

0na$nte !e neascultare fe(eia era de aceea,i cinste cu 7r7atul - si# dealtfel# c'nd a fcut-o Du(ne$eu# s-a folosit de acelea,i cu9inte ca ,i la facerea 7r7atului+ :recu( la facerea 7r7atulu$ nu a 1$s# *a !ie om, c$ a 1$s# " facem om dup chipul i asemnarea -oastr, a,a ,i la facerea fe+e$$ nu a 1$s# *a !ie !emeie, c$ s$ a$c$ a 1$s# "i facem a+utor -

,i nu doar a+utor, c$ asemenea lui, art'nd iar,i c cei doi erau deopotri9 n cinstire0 cci dat fiind (arele aCutor pe care do7itoacele l dau n tre7uin%ele 9ie%$$ n"astre, u$ta-te cu+ face deslu,it deose7irea# ca s nu socoti c ,i *e+e$a este !$n r(n!ul r"/$l"r. A adus !iarele, 1$ce Scr$.tura, naintea lui Adam... si nu sa a!lat lui a+utor asemenea lui

5Fac+ 2# DE236+ A:i cu(F &alul nu este aCutor# (preun cu o(ul o,tin-du-se n r$7oaie F /oul nu este aCutor# tr8'nd plu8ul ,i (preun cu noi osteninduse la aruncarea se(in%elor n 7ra$d F Asinul ,i cat'rul nu sunt aCutoare#

(preun cu noi lucr'nd la cratul po9erilor FB Dar ca s nu spui asta# %i face deose7irea cu acri9ie c nu a $is doar0 nu s-a a!lat a+utor lui, c$# nu s-a a!lat a+utor asemenea lui. A,a ,i aici - nu a $is Du(ne$eu doar0 s-i !acem a+utor, c$# s-i facem a!utor asemenea lui 5%ac. 2,18.

Asta (ai nainte de pcat - iar dup pcat0 spre %r%atul tu va fi ntoarcerea ta, i el te na stpni$ ATe-a( fcutB# $ice# Ade aceea,i cinste cu 7r7atul+ Nu te-ai folosit 7ine de stp'nire0 sc"i(7-%i starea cu cea !e su.unere. N-a$ .utut !uce sl"7o$enia0 pri(e,te ro7ia+ Nu ,tii s stp'ne,ti 5,i ai cunoscut aceasta cu lucrul60 fii dintre cei stp'ni%i# ,i cunoa,te-D pe 7r7at drept stp'nB0 spre %r%atul tu va fi ntoarcerea ta, i el te va stpni' ,i 9e$i aici iu7irea de "a+en$ a lu$ 6u+ne$eu - cci ca nu cu(9a# au$ind0 el te va stpni, s socoat stp'nirea 7r7atului ca fiind (po9rtoare# (ai nt'i 9or7e,te de purtarea de 8riC a acestuia# $ic'nd0 "pre %r%atul tu va fi ntoarcerea ta, adic0 AScparea ta ,i li(anul tu si ntrirea ta# el 9a fi* n toate spai(ele ce 9or 9eni asupra ta# pe el %i-D dau ca s te ntorci spre el ,i s scapi la elB+ Ii nu doar prin aceasta# ci si cu ne9oile fire,ti i-a le8at (preun ca ,i cu un lan% de nerupt# nf,ur'ndu-i n le8tura poftei+ .$ut-ai cu( a adus pcatul supunerea# iar Iscusitul ,i n%eleptul Du(ne$eu ,i pe acestea le-a

ntre7uin%at spre folosul nostru F Ascult cu( ,i :a9el 9or7e,te despre supunerea aceasta# ca s n9e%i iar (preun-8lsuirea dintre .e-

c"iul si Noul Le8('nt+ ,emeia, 1$ce, ntru linite s ia nvtur, cu toat ascultarea 5l T$+. 2, 119. .$ut-ai c ,i el supune 7r7atului pe fe(eie F Dar a,teapt# ,i ai s-au$i pricina+ De ce cu toat ascultarea F Fiindc !emeii, 1$ce, s nvee nu dau )oie. ADe ce FB - AFiindc Da n9%at o dat ru .e )!a+4. -ici a-i stpni %r%atul$ 36ar .entru ce FB AFiindc D-a stp'nit o dat n c"ip ruB+ Ci s fie ntru linite$ ADar spune ,i pricinaB+ AFiindc Adam", 1$ce, 0nu a fost am#it, iar femeia, am#indu-se, a fost ntru neascultare1$ 6e aceea a ,i dat-o Cos de pe scaunul n9%turii0 Afiindc cel care d n9%tur fiind ne,tiutorB# $ice# As ia n9%tur* iar de nu 9rea s ia n9%tur# ci 9rea s n9e%e pe al%ii# se pierde pe sine ,i pierde ,i pe ucenicii siB - ceea ce s-a nt'(plat atunci si cu fe(eia+ Dar c este supus 7r7atului ,i c din pricina pcatului ia fost supus# 9ede( deslu,it de aici* ns 9reau s aud acea spusa0 "pre %r%atul tu va fi ntoarcerea ta, i el te va stpni$ 2. .oiesc s aflu cu( 9or7e,te :a9el# ,i despre aceast purtare de 8riC# ,i

cu( (7in stp'nirea cu dra8ostea printeasc+ Deci# unde

$ice0 Si a face asta F Scriindu-le corintenilor# el 8rie,te0 2r%ailor, iu%ii !emeile )oastre iat spre %r%atul tu va fi ntoarcerea ta; femeile s se team de %r%ai - iat el te va stpni$ .$ut-ai c nu e apstoare stp'nirea c'nd stp'nul e ndr8ostit ne7une,te de roa7a sa# c'nd frica e (preunat cu dra8ostea F &ci astfel e nlturat 8reutatea ro7iei+ A,adar# o stp'nire a fost adus de neascultare0 cci tu nu te uita c Du(ne$eu a tocrnit-o spre folos# ci c ns,i firea ro7iei a fost pricinuit de pcat - care si este un al doilea fel de ro7ie# (ai (po9rtor# si acesta ,i are nceputul si te(eiul din pcat0 c dup potopul cel din 9re(ea lui Noe si sfr'(area cor7iei1C cele$ !e o7,te ,i des9'r,ita pier$are de care ,ti( cu to%ii# Oa( a pctuit fa% de nsctorul su ,i# 9$'ndu-,i printele 8ol# (ai (ult 1-a !es.u$at defi('ndu-D naintea fra%ilor si# ,i ca atare s-a fcut slu8 fra%ilor0 ca rutatea 9oirii i-a stricat 7unul nearn al firii - ,i era firesc s se nt'(ple astfel+ Scriptura aduce dreptului nenu(rate de$9ino9%iri# ,i n pri(ul r'nd printr-o sin8ur propo$i%ie i d iertare deplin - c
- Nau*ra7$ul.

nceput -oe a fi om lucrtor de pmnt 5%ac. 9, 209. S.usa a nceput cuprinde (ult de$9ino9%ire pentru 7e%ie0 c nu ,tia Noe nici c't 9in tre7uia s 7ea# nici cu( s-1 /ea - curat sau 0n!"$t cu ap# nici c'nd s-D 7ea - ndat dup scoaterea din teascuri sau dup oarecare 9re(e+ Deci# Scriptura de$9ino9%e,te prin acestea pe Noe* iar cel nscut din el# i$79it prin el 5c pentru cinstirea dat de Du(ne$eu tatlui su nu .$er$se (preun cu ceilal%i n 9aluri6# necut'nd la firea ns,i# nearnintindu-si cui ,i datora i$79irea# nedo7'ndind din fric ntrea8

n%elepciune Qfiindc a9ea naintea oc"ilor resturile lsate de ('nia lui Du(ne$eu ,i ur(ele nenorocirii si tea(a nc proaspt de cele nt'(plate6# a 7atCocorit pe nsctorul su+ De aceea ndea(n i oarecare n%elept# 8rind0 "u te sla)i ntru necinstea tatlui tu, c necinstea tatlui tu nu este ie slav 5Iir+ <# D36+ Dar# cu toate acestea# Oa( nu a .riceput# ci a pctuit cu pcat dincolo de orice iertare ,i de$9ino9%ire+ Drept aceea# Du(ne$eu a dat ro7ia ca pedeaps a pcatului# si s-a fcut Oa( slu8 fra%ilor si# ,i prin rutatea 9oii a trdat nt'ietatea pe care o a9ea n c"ip firesc+ Iat ,$ al !"$lea *el !e r"/$e.

.rei s-D afli si pe al treilea F Acesta e (ai (po9rtor dec't cele dint'i# si (ult (ai de te(ut - c nen9%'n!u-se +$nte "+ul .r$n celelalte+ Du(ne$eu ne-a sporit lan%urile+ &are e# deci# acesta F &el al dre8torilor# al c'rrnuitori-lor* nu cu( este cel suferit de fe(eie# nici ca cel suferit de ro7# ci cu (ult (ai nfrico,at0 c peste tot se pot 9edea s7ii ascu%ite# cli# ca$ne# locur$ !e c@$nu$re17# pedepse# stp'nire ce se ntinde p'n asupra 9ie%ii ,i a (or%ii+ Iar ca do9ad c de acest fel al stp'nirii s-a fcut ne9oie din pricina pcatului# ascult-D iar,i pe nsu,i :a9el *$l"s"*(n!# oiesii s nu-i fie fric de stpnire , F %ine, si vei avea laud de la dnsa$$$ )ar dac faci ru, teme-te, c nu n zadar poart sa%ia 5 "+. 13, <-46+ .e$i c pentru cei care fac rul sunt si dre8torul# si sa7ia F Ascult acest lucru rostit ,i (ai pe ,leau0 C este rz%untoare$$$ asupra celui ce face rul 5 "+. 13, 49. S$ nu a 1$s# Ca nu n zadar este stpnire - !ar ce > C nu n zadar poart sa.ia' fiindc precu( un tat iu7itor ,i d pe ('na unor n9%tori si dascli te(u%i copiii care se poart cu u,urtate fa% de el ,i l dispre-

%uiesc din pricina iu7irii lui printe,ti# a,a ,i Du(ne$eu# fiind dispre%uit de firea noastr# din 7untatea Sa ne-a dat pe ('na stp'nitorilor# ca unor dascli ,i n9%tori+ S 9ede( ns ,i din .ec"iul Le8('nt c pentru rutatea noastr s-a fcut tre7uin% si de stp'nirea aceasta+ Oarecare dintre proroci# ntr't'ndu-se asupra celor nedrep%i# 8rie,te ca( a,a0 3u tcea-vei cnd va n#hii necredinciosul pe cel drept, si vei face pe oameni ca petii mrii, i ca +i)inele ce n-au stpn , 5)'ac. l, 13-149. 6ec$, pentru asta e stp'nire# ca s nu tri( ca Ci9inele* pentru asta sunt cpetenii# ca s nu ne n8"i%i( unii pe al%ii precu( pe,tii0 c precu( sunt pentru 7oli leacurile# a,a sunt pentru pcate pedepsele+ Apoi# ca s 9e$i c pentru cel care 9ie%uie,te n 9irtute nu e ne9oie de epistat1M# ascult ce 8rie,te :a9el0 )ar de voiesti s nu i fie fric de stpnire, f %inele si vei avea laud de la dnsa 5Rorn+ D<# <-46+ ARudectorulB# $ice# A%i este pri9itor iar dac trie,ti drept# nu nu(ai pri9itor# ci ,i ludtor# fiindc cei ce c'r(uiesc sunt la r'ndul lor c'r(ui%i

de le8iB+ &i totu,i# nici de

1/

&a(ere de tortur# locuri de execu%ie+

Su.ra'e7@et"r.

le8i nu are ne9oie cel ce trie,te cu 7l'nde%e - ,i au1$ asta !e la Pa'el, care 1$ce# Dreptului le%e nu este pus 5l Ti(+ l# E6* iar dac le8e nu i este pus# cu at't (ai (ult nu e stp'nitor deasupra lui+ Iat al treilea fel de stp'nire# ,i acesta a9'n-du-,i te(eiul n pcat si rutate+ <+ &u(# dar# spune :a9el c nu e stpnire dect de la Dumnezeu l Fiindc l ne-a r'nduit-o spre folos# deoarece pcatul a adus tre7uin%a aceasta, $ar 6u+ne1eu ne-a 0nt"rs-" s.re *"l"s8 si precu( tre7uin%a de leacuri 9ine de la rni# iar folosirea lor de la n%elepciunea doctorilor# a,a si tre7uin%a ro7iei de la pcat s-a fcut# iar ntoarcerea ei spre folosul nostru - de la n%elepc$unea lu$ 6u+ne1eu. Dar tre$i%i-9 odat# si scutura%i-9 de lene9ie+ De ce $ic asta F :i# eu 9

po9estesc despre Scripturi# iar 9oi 9 (uta%i oc"ii de la (ine la candele i la cel care le aprinde+ &'t nepsare0 ls'ndu-( pe (ine# s lua%i a(inte la acela S Ii eu aprind foc - foc din Scripturi# ,i pe li(7a (ea arde candela n9%turii+ Aceast lu(in este (ai (are ,i (ai 7un dec't cealalt0 c nu a.r$n! *$t$l +u$at 0n unt!ele+n, c$ a.r$n! cu

dorin%a de a asculta propo9duirea sufletele adpate cu 7una credin%+ Ii :a9el 9or7ea oare-c'nd cu cine9a ntr-un foi,or - dar ni(eni s nu cread c ( pun alturi de :a9el 5doar na( nne7unit at'tS6# ci spun acestea ca s afla%i c't r'9n pentru ascultarea propo9duirii tre7uie s arta%i+ A,adar# :a9el 9or7ea n foi,or# si s-a fcut sear ca ,i acu(# si erau fclii multe n foior$ Apoi# uti" a c$ut de la o fereastr - ns cderea lui n-a spart adunarea ,i (oartea lui nu a cur(at spectacolul du"o9nicesc# ci to%i erau at't de prin,i cu ascultarea cu9intelor du(ne$eie,ti nc't nici n-au 78at de sea( cele nt'(-

plate+ Iar 9oi# fr s 9ede%i 9reun lucru ie,it din socoteal# ci un o( fc'nd lucruri o7i,nuite# 9 (uta%i pri9irile ntr-acolo+ Oare e de iertat a,a ce'a > Iu7i%ilor# ni(eni s nu socoat (po9rtoare certarea - c nu din ur# ci din 8riC 9 cert+ Iti%i doar c (ai de ndeCde sunt rnile fcute de prieteni dec't srutrile pri(ite de la 9rC(a,i+ Deci# 9eni%i-9 n fire# 9 ro8# ,i# ls'nd focul din candele# lua%i a(inte la lu(ina du(ne$eie,tilor Scripturi0 c 9reau s 9or7esc de un alt fel al stp'nirii# care nu-,i are te(eiul n pcat# ci n

firea ns,i+ &are este acesta F Stp'nirea prin%ilor asupra odraslelor# fiindc aceast cinste de care ei se 7ucur este rsplat a durerilor lor+ De aceea spune ,i oarecare n%elept0 Ca unor stpni s slu!eti celor ce te-au nscut pe tine .v$ S$ra@ 3, @6# dup care adau8 si pricina# $ic'nd0 Ce )el rsplti lor pentru ceea ce au fcut ei pentru tine , 5Sira" @# 2=6+ Spusele lui nu nsea(n altce9a dec't0 A&u( %iau dat ei %ie na,tere# tu nu po%i s le dai lorB+ A,adar# dac n aceast pri9in% sunte+ +a$ .re?"s dec't prin%ii no,tri# sa do /(n!$+ 0n alta 0nt($etate# s-" !"/(n!$+ c$nst$n-!u-$$:# ,i nu nu(ai prin le8ea firii# ci n pri(ul r'nd din fric de Du(ne$eu+ Du(ne$eu 9rea foarte (ult ca prin%ii s fie cinsti%i de copiii lor# si celor ce (plinesc aceast le8e le rsplte,te cu (ari 7unt%i si daruri# iar pe cei care o ncalc i pedepse,te cu (ari si cu+.l$te rele. Cel ce va #ri de ru pe tatl sau sau
-"- Para!"2 c(t se ."ate !e e'an7@el$c# *$$n! .r$n le7ea firii (ai preCos de prin%i# do7'ndi( nt'ietate fa%a de ei toc(ai cinstindu-i ,i supun'ndu-ne

lor din frica de Du (ne$e u+ Aces t ra%io na( ent# fund a(e nt al educ a%iei de altdat# a de9e nit# din pca te# stri n de cu( plita lo8ic a lu(ii noas tre0 %Pi iat cu( Sf'nt ul loan

arunc lu(in n c'te9a cu9inte asupra tainei de)a8re8rii fa(iliei (oderne+

pe mama sa, 1$ce, cu moar te s fie omor t 5Ies. 21, D>6# iar celor care ,i cinst esc prin %ii le spun e0 Cinst ete pe tatl tu i

pe mama ta, ca s-i fie ie %ine si s trieti ani muli pe pmnt 5le,+ 23# D26+ Iat0 cinstitorilor de prin%i le-a "otr't ca rsplat lucrul socotit cea (ai (are a9u%ie# adic 7tr'ne%i 7une ,i lun8i(e de $ile# iar celor ce-i Ci8nesc le-a r'nduit ca pedeaps lucrul socotit cel (ai (are ru# ,$ anu+e +"artea 0na$nte !e 9re(e+ :e unii i atra8e spre dra8ostea de prin%i f8duindu-le rspl%i# pe al%ii i deprtea$ de Ci8nirea acestora# c"iar fr 9oia lor# prin frica de pedeaps0 c nu porunce,te s fie ucis oricu( Ci8nitorul de prin%i# nici s-D ia clii din tri7unal si s-D duc la (oarte n 9$ul lu(ii# nici s i se taie capul n afara cet%ii# ci ca tatl s-D duc n (iClocul cet%ii si s-D n9inuiasc fr a fi ne9oie de (artori ,i do9e$i# si asta cu foarte (ult te(ei+ Se n%ele8e de la sine c cel care n-a cru%at pentru copil nici 7ani# nici trup# nici ni(ic# nu s-ar face 9reodat p'r's al lui dac Ci8nirea suferit n-ar fi co9'r,itoare+ A,adar# tatl l aduce pe 9ino9at n (iClocul cet%ii# dup aceea c"ea( tot poporul ,i roste,te n9inuirea+ To%i asculttorii# lu'nd pietre# l 7at

pe Ci8nitorul de prin%i - fiindc le8iuitorul 9rea ca ei s fie nu nu(ai (artori# ci ,i lucrtori ai pedepsei# ca fiecare# pri9indu-si ('na dreapt# cu care ,i el a aruncat n capul Ci8nitorului de prin%i# s ai7 destul po(enire spre ndreptare+ Le8iuitorul (ai d de n%eles si altce9a0 c cel ce ,i Ci8ne,te prin%ii nu doar acelora le face nedreptate# ci si ntre8ii o(eniri+ Drept aceea# i c"ea( pe to%i s ia parte la pedepsire# fiindc to%i sunt Ci8ni%i# ridic (preCur tot poporul si cetatea# n9%ndu-i si pe oa(enii strini de cei nedrept%i%i s se ('nie (potri9a Ci8nirii de prin%i ca (potri9a unei Ci8niri a ntre8ii firi# n-deprt'ndu-D pe s9'r,itorul ei# ca pe o (oli( o7,teasc# nu nu(ai din cetate# ci i din aceast lu(e0 fiindc unul ca acesta este 9rC(a, al tuturor# si al lui Du(ne$eu# ,i al firii+ De asta porunce,te s ia to%i parte la o(or# fc'nd un fel de cur%ire pentru cetate+ S a9e%i parte de (ult 7ine pentru ca a%i pri(it cu at'ta plcere cu9intele despre Ci8nitorul de printe#

,i n loc de pietr e a%i arun cat n el cu stri8 te# acea sta fiind (rt urie a (arii dra8 oste pe care o are fieca re dintr e 9oi fa% de tatl

su+ 6e alt*el# o7i,nui( s lud( le8ile (potri9a

pca telor (ai ales atun ci c'nd nu a9e ( pca

tele cu pricina pe con,tiin%+ Deci# pentru acestea toate s (ul%u(i( Iu7itorului de oa(eni Du(ne$eu# &e poart 8riCa de 9ia%a noastr# si de prin%i# si de copii# ,$ t"ate pentru a noastr ('ntuire le icono(ise,re0 ca Lui se cu9ine sla9a# cinstea ,i nc"inarea# di(preun cu &el Fr de nceput al Su :rinte# ,i Sf'ntului Du"# acu( ,i pururea ,i in 9ecii 9ecil"r. )+$n.

&u'(ntul al c$nc$lea
c nu pentru Ada( sunte( pedepsi%i# si c (ai (ari sunt 7unt%ile ce ne-au 9enit prin el dec't relele# dac 9o( lua a(inte la noi n,ine* ,i (potri9a celor ce trec pe l'n8 sraci cu nepsare D+ .oi# poate# socoti%i c a( ter(inat cu9'ntul despre stp'nire20* iar eu 9d nc (ult road ce a,teapt n el+ Dar nu 9 lsa%i p8u7a,i# ro8u-9# p'n ce nu o 9o( cule8e toat0 cci si 9ierii "arnici# c'nd 9d 9i%a frun$oas ,i ncrcat cu (ulte roade# nu taie doar ciorc"inii dinafar# ci ptrund si (ai nluntru# ndoind cur(eii ,i ridic'nd frun$ele# a,a nc't s nu le sca.e cu+'a !$n 'e!ere /"a/ele +$c$, ascunse fiind su7 frun$e+ Deci# nu 9 arta%i (ai nepasste 9or7a de diferitele rela%ii ierar"ice pe care Sf'ntul loan le anali$ea$ n &u9'ntul dinainte+
#"

ntruc't eu n-a( $is tori dec't aceia# nici nu 9 lsa%i p8u7a,i p'n ce nu 9e%i lua tot+ Ii (ai ales c osteneala e a (ea# iar road e a 9oastr+ ;e-a+ 0n'$nu$t $er$ .e *e+e$ - +a$ /$ne 1$s nu pe fe(ei# ci pe 9a# ca prin pcat a adus n lu(e ro7ia+ Fe(eile ne-ar putea spune0 ADe ce s fi( n"$ 0n'$nu$te !ac aceea a pctuit* de ce 8re,eala a fost a unei sin8ure fe%e21, $ar '$na - !e o7,te a firii fe(eie,ti ntre8i FB Asta ar putea spune si ro7ii0 ADe ce# fc'nd &anaan ocar tatlui su# pedeapsa a trecut la tot nea(ul FB Ii cei ce se te( de stp'n$t"r$ ar .utea .une .r$c$n astfel0 ADe ce# al%ii fiind cei tritori n rutate# noi a( fost supu,i Cu8ului stp'nirii FB A,adar# ce le-a( putea rspunde tuturor acestora F & una este de$le8area tuturor ntre7rilor0 A:entru c pri(ii oa(eni au pctuit# si .r$n neascultarea l"r au a!us 0n lu+e r"/$a - $ar cei de (ai apoi# prin pcatele lor# au dat putere ro7iei deCa aduse n lu(eB+ & dac cei care ntrea7 s-ar putea arta cura%i cu totul de pcate# poate ca ar a9ea te(ei s 8riasc (potri9* $ar dac si ei au (ulte 9ini# de prisos este s se ndrept%easc n acest fel0
21

Pers"ane.

c de acu( pcatul nu (ai na,te ro7ie# ci c orice pcat este nso%it de ro7ie# si a( artat ca rspun$toare firea de o7,te a pcatulu$, nu nu+a$ *elul lu$. Precu+ t"ate /"l$le !e ne'$n!ecat !uc la (oarte# dar nu toate sunt de aceea,i fire# a,a si pcatele toate nasc ro7ie# nefiind toate de acela,i fel+ :actuit-a 9a atin8'nduse de po(# ,i a fost os'ndit pentru asta+ Drept aceea# s nu p-ctuiesti ,i tu cu alt pcat# poate (ai 8reu dec't al ei+ Aceasta se cu9ine a spune ,i cu pri9ire la ro7i# ,i cu pri9ire la cei afla%i su7 stp'nire220 c pri(ii oa(eni au adus pcatul# iar cei ce le-au ur(at au pstrat puterea stp'nirii23 .r$n pcatele s9'r,ite+ ?ai a( ,i alt rspuns0 c (ul%i# ntorc'ndu-se la 9irtute# au fost slo7o$i%i de su7 stp'nire+ Ii (ai nt'i# de 9re%i# a( s 9or7esc24 !es.re *e+e$, ca s 9e$i cu( fericitul :a9el# care a pus le8turi asupra lor# c"iar el le de$lea8 iar,i+ De are )reo femeie %r%at necredincios si acela va voi s vieuiasc cu dnsa, s nu-i lase pe el 5l &"r. 7,139. 6e ce > C ce tii tu, femeie, de nui vei mntui %r%atul , 5169.

de stat+ D3 Ve1$ nota precedent+ 24 ;$teral# 30+$ '"$ e2ersa cu'(ntul .e $erna4.

22

ste 9or7a de ntrea8a ierar"ie a autorit%ii

ADar cu( poate fe(eia s ('ntuiasc FB n9%'nd# cate"isind# nduplec'ndu-D a pri(i cu9'ntul 7unei cinstiri+ A:$ c@$ar $er$, *er$c$te Pa'ele, 1$cea$ c femeii s nvee nu dau voie 5l T$+. 2, 129. &u+, !ar, " !a$ acu+ la 0nt"rs s$ *ac$ *e+e$a !ascl al 7r7atului FB - AFac asta nu t8duin-du-( pe (ine nsu(i# 7a c"iar cu totul di(potri9B+ Tu ascult si pentr u ce a sc"s-" !e .e tronul n9%turii# si pentru ce o aduce iar pe el# ca s afli n%elepciunea lui :a9el+ A/r7atul s n9e%eB# $ice+ ntre7i de ce F Fiindc nu a fost a(8it0 c Adam, 1$ce, nu a fost am#it 5l Ti(+ 2# D46+ AFe(eiaB# $ice# As ia n9%turB+ De ce F Fiindc a fost a(8it0 c femeia, am#it fiind, a fost ntru clcarea poruncii 5D46+ Iar aici - toc(ai di(potri90 c atunci c'nd 7r7atul este necredincios# iar fe(eia credincioas# $ice0 AFe(eia s n9e%eB+ De ceF Fiindc nu este a(8it# cci credincioas este+ Sa ia n9%tur# deci# 7r7atul# cci a fost a(8it0 c necredincios este+ AS-a ntors trea7aB# $ice# An pri9in%a n9%turii0 s se ntoarc# dar# si n pri9in%a stp'niriiB+ .$ut-ai cu( pretutindeni arat Scriptura c nu firii# ci a(8irii si pcatului ur(ea$ ro7ia F Deci# a 9enit la fe(eie a(8irea

ntru nceput# iar a(8irii i-a ur(at supunerea0 dup

aceea s-a (utat a(8irea la 7r7at# s-a (utat ,i supunerea+ Ii precu( la nceput a ncredin%at Du(ne$eu 7r7atulu$ +(ntu$rea *e+e$$, *$$n!c nu a fost a(8it# 8rind astfel0 "pre %r%atul tu va fi ntoarcerea ta, a,a ,i aici# pentru credin%a celei ce are 7r7at necredincios# ncredin%ea$ fe(eii ('ntuirea 7r7atului# $ic'nd0 C ce tii tu, femeie, de nu-i vei mntui %r%atul , 5l &or+ @# D>6+ &e poate fi (ai deslu,it dec't aceast do9edire c ro7ia nu este dat al firii# ci ur(ea$ pcatului F Acela,i lucru se poate s.une s$ !es.re r"/$. )$ *"st c@e+at 0n starea de ro7ie F S nu %i pese+

.e$i cu( iar,i arat c ro7ia e doar un nu(e la o(ul (7unt%itF GN chiar de poi s fii slo.od, mai .ine !olosestete, adic A(ai 7ine r+($ r"/4. 6e ce > C cel ce e chemat ntru Domnul ro. este un slo.ozit al Domnului. 6ar .entru ce a lsat s r('n ro7 F &a s afli c de prisos e slo7o$enia cea dinafar# c precu( c'nd cu cei trei tineri faptul c r('n'nd aprins cuptorul trupurile lor s-au pstrat ne9t(ate a fost cu (ult (ai (inunat dec't de s-ar fi stins 9paia# a,a ,i a te arta slo7od n ro7ie este cu (ult +a$ (are ,i (inunat lucru dec't dac ai rupe le8turile ei+ De asta a ,i $is0 Ci chiar de poi s fii slo-

F ceea ce %i-estc (ai

%od, mai %ine folosete-te22 - adic Ar('i ro7# c ai cea (ai ade9rat slo7o$enieB+ 2+ .oiesti s 9e$i c se nt'(pl asta si cu stp'nitorii F (prat era Na7ucodonosor# si a aprins cuptorul cu 9paie (are# si i-a aruncat n (iClocul lui pe cei trei tineri - fra8e$i de 9'rst# s$n7ur$, nea'(n! n$c$ " a.rare# ro7i# prin,i de r$7oi# lipsi%i de patrie+ Ii ce $ice F 4are aa este cu adevrat, "edrac, +isac si 3%dena#o, c dumnezeilor mei nu slu!ii, si chipului celui de aur pe care l-am ridicat nu v nchinai , 56an. 3, 149 Iar e$ ce fac F Uit-te cu( o7iceiul lor (7unt%it i-a fcut# a,a prin,i cu( erau# (ai (pra%i dec't (pratul ,i (ai nalta a artat cu8etarea lor dec't a aceluia F & au rspuns cu at'ta ndr$neal ca ,i cu( nu ar fi stat de 9or7 cu (pratul# ci cu un su.us, ("-a)em ne)oie, zic e$, sa rspundem mpratului pentru cuvntul acesta$ Nu .r$n cu'$nte, c$ .r$n *a.te '"+ *ace !"'e!$rea. 0ste Dumnezeu n ceruri puternic s ne iz%veasc1$ I-au a(intit de 7inefacerea pri(it de el prin Daniil# spun'nd acelea,i cu9inte pe care le 8rise atunci prorocul+ G'ndi%i-9a0 ce a $is el F ANu

de folo s+

8ura neru,inat+ Ins# precu( spu

%ine de (a8ii 8a$areni# de "aldei cu9'ntul pe care l cere (pratul* ci este Dumnezeu n cer, Care descoper tainele1$ I$ a+$ntesc, !ec$, !e cu9intele acestea ca s l (7l'n$easc+ Dup aceea, s.un# *i dac nu tii, mprate, c dumnezeilor ti nu vom slu!i, si chipului celui de aur, pe care lai ridicat, nu ne )om nc$ina 5Dan+ <# D=6+ Uitte ta n%elepciunea acelor tineri0 cci ca s nu defai(e pe Du(ne$eu pentru sl7iciune cei de fa% de li s-ar fi nt'(plat s (oar n cuptor# au (rturisit dinainte puterea Lui# $ic'nd c este Dumnezeu n cer puternic s ne iz%veasc; iar pe de alt parte# ca dac a9eau s scape de 9paie s nu se cread c sluCesc lui Du(ne$eu pentru leaf ,i plat# au adu8at c si de nu, s tii, mprate, c dumnezeilor ti nu vom slu!i, i chipului celui de aur pe care l-ai ridicat nu ne )om nc$ina1 propo9du$n! .uterea lu$ 6u+ne1eu ,i totodat art'nd tria sufletului lor# ca nu cu(9a s se spun si !es.re e$ ceea ce a s.us !$a'"lul, cle'et$n!, cu .r$'$re la I"'. 6ar ce a s.us !$a'"lul !es.re Io9 F A spus c nu de#ea%a se teme de (ine )ov' c ai ocrotit cele dinluntru i dinafar ale casei lui 5Io9 l# D36+ Deci# ca s nu ai7 cine9a te(ei s spun acela,i lucru si despre d'n,ii# au astupat dinainte

nea(# c"iar de 9a fi cine9a prins de r$7oi# c"iar de 9a fi ro7# c"iar de 9a fi strin# c"iar dac 9a petrece n p('nt strin# 9a fi (ai (prat dec't to%i (pra%ii de 9a a9ea cu sine fapta 7un+ Ai 9$ut cu( s-a desfiin%at si supunerea fe(eilor# si cea a ro7ilor# si cea a celor afla%i su7 stp'n$re211 F Oai s-%i art acu( alun8at ,i frica fiarelor+ DaniCl a fost aruncat oarec'nd n pu% tot n /a7ilon - dar leii nu au cute$at s se atin8 de d'nsul0 c au 9$ut strlucind n el c"ipul cel 9ec"i# c"ipul (prtesc# $reau se(nele pe care le 9$user la Ada( nainte ca el s pctu-iasc+ &u aceea,i supunere au 9enit atunci la Ada( ca s pri(easc nu(e de la d'nsul* si nu nu(ai atunci# ci ,i cu fericitul :a9el s-a fcut aceasta0 c si el# ni(erind n ostro9ul de 7ar7ari# a ,e$ut l'n8 foc ca s se ncl$easc# si ie,ind o np'rc din 9reascuri s-a prins cu din%ii de ('na lui+ Deci# ce s-a nt'(plat dup aceasta F Fiara a c$ut ndat0 c neafl'nd pcat# nici n-a putut s (u,te* ci precu( noi# c'nd 9re( s urc( o st'nc neted# cde( ndat fiindc nu a9e( de ce s ne %ine(# fie c este (are dede-

su7t# fie c e prpastie# a,a ,i fiara aceea# cu toate c era deasupra focului# nu a aflat locul de spriCin al pcatului# nici unde s se %in cu din%ii# a c$ut n foc ,i a pierit+ .rei s-%i (ai spun si o a treia ndrept%ire27 > Una este c nu nu(ai pri(ii oa(eni au pctuit# ci ,i cei care le-au ur(at* a doua# c pentru cei ce u(7l drept naintea lui Du(ne$eu# c"iar petrec'nd ei n 9ia%a de acu(# Cu8ul supunerii este (ai u,or - sau# (ai 7ine $is# sunt slo7o$i%i cu totul de aceasta# precu( a( artat ,i n pri9in%a fe(eilor# si n pri9in%a celor afla%i su7 stp'nire2B# ,i n pri9in%a fiarelor* iar dup acestea# a treia este c 9enind Oristos# ne-a f8duit (ai (ari 7unt%i dec't cele !$n care ne-au sc"s cei care au pctuit la nceput+ ADe ce te t'n8u-iesti# ia spune F & Ada(# pctuind# te-a scos din raiF F ceea ce e drept naintea ?ea ,i r'9ne,te la fapta 7un# ,i-%i 9oi desc"ide %ie nu nu(ai raiul# ci c"iar cerul# ,i nu te 9oi lsa s pti(e,ti ni(ic ru din neascultarea celui nt'i-$i-dit+ Te t'n8ui c te-a lipsit de stp'nirea asupra fiarelor F Iat# si de(onii %i-i 9oi supune# dac

26

Ve1$ n"ta 22.

?ai explicit ar fi n ro('ne,te0 ACustificare a rela%iilor ierar"ice existente n lu(ea c$utB+ Ve1$ n"ta 18.
2/

9ei lua a(inte la n9%tura ?eaB - c $ice0 Clcai peste erpi si peste scorpii i peste toat puterea vr!maului 5;e. 10, 199. Nu a 1$s# stpnii, ca Ia facere n pri9in%a fiarelor# ci0 clcai, !(n! +a$ +are .utere. 3. Pentru aceasta nu a 1$s n$c$ Pa'el# Dumnezeu )a supune pe satana su. picioarele )oastre, c$# Dumnezeu )a zdro.i pe satana su. picioarele )oastre 5 "+. 16, 209. Nu ca +a$ 0na$nte# Acela )a pndi capul tu, i tu vei pndi clciul lui 5%ac, 3, 159 - c$ ntrea8 este i$7'nda# ne,tir7it se(nul de 7iruin%# des9'r,it ni(icirea celui potri9nic# si sfr'(area# ,i pieirea+ A 9a te-a supus 7r7atului0 dar eu te fac# de 9rei# nu doar de o cinste cu 7r7atul# ci si cu n,i,i n8erii+ a te-a lipsit de 9ia%a de acu(# iar eu %i-o druiesc i pe ceea ce 9a s 9in cea ne(7tr'nitoare ,i fr (oarte# plin de 7unt%i nenu(rate+B Deci# ni(eni s nu cread c a fost p8u7it din pricina nainta,ilor0 c ,i dac 9o( 9rea s cercet( toate c'te a9ea s le dea Du(ne$eu# 9o( afla c cele pe care ni le-a dat sunt (ult +a$ +ar$ ca cele .e care le-a+ .$er!ut8 $ar !$n cele spuse de9in li(pe$i ,i celelalte+ .ia%a c"inuit a dus Ada(+ Oristos a f8duit 9ia%a de

unde a fu8it durerea ,i ntristarea ,i suspinul si 9este,te c d n dar (pr%ia &erurilor - cci 1$ce# enii, %inecuvntaii (atlui +eu, de motenii mpria cea #tit vou de la ntemeierea lumii' c flmnd am fost i +i-ai dat s mnnc; nsetat am fost, i +i-ai dat s %eau; strin am fost, si +-ai primit; #ol am fost, si +-ai m%rcat; n temni, i ai venit la +ine 5,t. 25,35-369. =are '"+ au1$ s$ n"$ !e la ,(ntu$t"rul aceste fericite spuse F N-as putea s 7a8 ('na-n foc0 c (ult nepsare a9e( fa% de sraci+ 9re(ea :ostului# at'ta nde(n ,i n9%tur de ('ntuire# ru8ciuni fr contenire# adunri n fiecare $i - si dup at'ta s'r8uin%# care-i folosul F Nici unul0 fiindc plec( de aici 9$'nd sracii cu( stau n picioare n,ira%i de o parte ,i de alta# ,i trece( pe l'n8 d'n,ii a,a ne(ilosti9i ca si cu( a( 9edea ni,te c'ini# nu ni,te trupuri o(ene,ti+ A,adar# ne 8r7i( spre cas ca si cu( a( 9edea ni,te statui fr de suflet# nu ni,te oa(eni care sufl# A(i d $or foa(eaB# $ice unul+ Toc(ai foa(ea s te nduplece a r('ne ca s dai (ilostenie - c stulul# 9or7a $ictorii# nu cre!e fl('ndului* iar 7ur%ile fl('nde n9a% din ne9oia lor s o priceap ,i pe cea strin - (ai

7ine $is# nici a,a n-o pot cunoa,te pe de-a-ntre8ul+ De ce F :i tu aler8i la

(asa 8ata pre8tit ,i nu

D &u+ a( spune noi# c'nd u(7l(

ra7$i sa (ai a,tep%i nici un pic* iar sracul a stat n picioare p'n seara# n$uind i cut'nd cu ner7dare a-si face rost de "rana cea de toate $ilele - si 9$'nd c $iua s-a +.l$n$t, $ar /an$$ !e ('ncare nicidecu(# se ntristea$ si TI arde sufletul# ,i e silit s ndr$neasc (ai (ult dec't .uterea sa. 6e asta ne 0+/ul1esc +a$ tare seara, ?ur(n!u-se, /leste+(n!u-se, ?el$n!u-se, t(n7u$n-du-se# ntin$'nd ('inile# sili%i s fac nenu(rate alte neru,inri0 fiindc se tern ca nu cu(9a# plec'nd acas to%i# ei s fie sili%i a rtci prin ora, ca printr-o pustie+ Ii precu( cei c$u%i $iua n sfr'(are de cora7ie# c'nd se prind de o sc'ndur# se strduiesc sa aCun8 la l$+an +a$ 0na$nte de lsarea serii# ca nu cu(9a# prin$'ndu-i noaptea afar de li(an# s p%easc ce9a (ai ru0 a,a ,i sracii# te('ndu-se de foa(e ca de sfr'(area de cora7ie# 8r7esc s str'n8 nainte de lsarea ser$$ /an$$ .entru +(ncare, ca nu cu+'a, .lec(n! acas to%i# ei s r('n afar de li(an - fiindc li(an sunt lor ('inile celor ce-i aCut+ 4+ Tar noi nici n pia%29 nu ne plec( spre neca$urile lor# nici plec'nd acas0 ci si (asa fiin-du-ne pre8tit# adeseori ,i plin cu (ii de 7u-

prin ora,+ @3

t%i 5dac se pot nu(i 7unt%i cele pe care spre os'nda neo(eniei noastre le ('nc(6# c"iar ,i cu (asa pus# $ic# au$indu-i cu( u(7l prin ulicioare# ,i stri8 cu 8las (are pe la rscruci# t'n8undu-se n cea (ai ad'nc 7e$n# n (are pustietate# ,i tot nu ne nduplec(+ /a c"iar si dup ce ne stura( ,i (er8e( spre so(n# au$indu-i iar cu( se t'n8uiesc n strad rsuntor# r('ne( nepstori de parc au$i( ni,te c'ini tur7a%i# nu 9oce o(eneasc+ Ii nu lu( sea(a nici la 9re(e - c noaptea t'r$iu# c'nd toat lu(ea doar(e# el pl'n8e n sin8urtate* nici la pu%intatea cererii - c altce9a nu cere dec't p'ine# sau niscai9a 7nu%i* nici la (ri(ea neca$ului - c-i ne('ncat de (ult* nici la 7l'nde%ea cererii - c nu 9ine la u,# nici nu cutea$ s se apropie# ci de Cos# de departe ,i spune ru8(intea+ Dac pri(e,te# d n sc"i(7 rnii de ru8ciuni* de nu# nici a,a nu arunc 9or7 a(ar# nici nu ocr,te ,i nu "ule,te pe cei ce pot s dea# ns nu dau* ci precu+ c$ne'a, tras de un clu la o pedeaps nesuferit# se roa8 de to%i cei de fa% ,i se (ilo8e,te fr s
-

afle nici o ocrotire# fiind dus cu (ult neo(enie la pedeaps0 a,a ,i acesta# tras de foa(e ca de clu ctre noapte ,i ctre pri9e8"erea cea nesuferit#

ntinde ('inile# cu (are 8las se roa8 de cei care ,ed sus prin case# dar n-are parte de nici o (il# ci e 8onit fr ndurare ,i cu cru$i(e (ult# ns ni(ic dintre acestea nu ne pleac# ci cu at(ta ne"+en$e cute1( a tinde ('inile ctre cer ,i a 9or7i cu Du(ne$eu despre (ilosti9ire si a cere iertarea pcatelor noastre# ,i nu ne te(e( c 9a cdea trsnet asupra noastr dup ase(enea ru8ciune# dup ase(enea cru$i(e ,i lips !e "+en$e. S.une-+$, cu+ +er7e+ s.re s"+n s$ s.re odi"n ,i nu ne te(e( c acel srac# scul'n-du-se n 9is asupra noastr (urdar# Ce8os# (7rcat n $dren%e# se 9a t'n8ui ,i se 9a Celi# n9i-nuindu-ne de neo(enie F Dealtfel# pe (ul%i ia( au$it adesea $ic'nd c dup ce $iua trecuser cu 9ederea aCutorarea sracilor# noaptea se 9edeau ncin,i cu funie ,i t'r'%i de ('na sracilor# sf'rteca%i# pti(ind c"inuri fr nu(r# ns astea se nt'(pl n so(n ,i-n 9is# si sunt pedeaps 9re(elnic* dar nu ne te(e(# ia spune-(i# s nu 9ede( cu(9a pe acel srac# care se t'n8uie,te ,i stri8 ,i se Cele,te# n ,anurile lui A9raa(# ca oarec'nd pe La$r 7o8atul cel ne(i-

losti9 F &elelalte - c"inurile acelea a(are ,i ne('n8'iate# cu( cerea ap# cu( n-a pri(it nici o

pictur# cu( i se prCea li(7a# cu( dup (ulte ru8(in%i nu s-a 7ucurat de nici o iertare ,i cu( suferea pedepse fr (oarte - le las spre ru(e-8are con,tiin%ei 9oastre+ Dar fereasc Du(ne$eu s afl( noi acestea prin cercare# ci fie ca prin au$ire s fu8i( de p-%ire# ,i 9rednici art'ndu-ne de dra8ostea str(o,ului A9raa( s (er8e( n locul unde este el# cu "arul si cu iu7irea de oa(eni a Do(nului nostru lisus Oristos# (preun cu &are a Tatlui este cinstea# sla9a# stp'nirea# ,i a Sf'ntului Du"# acu( si pururea ,i n 9ecii 'ec$l"r. )+$n.

&u9'ntul al ,aselea
despre po(# dac din el a cptat Ada( cuno,tin%a 7inelui si rului# sau dac a9ea cuno,tin%a aceasta ,i (ai nainte de a ('nca din po(* t"t a$c$ i !es.re ."st$re, si despre faptul c tre7uie a cu8eta acas la cele 8rite n 7iseric

D+ Iu7esc postirea# fiindc este (aica ntre8ii n%elepciuni si i$9orul a toat filosofia* dar o iu7esc si pentru 9oi# si pentru dra8ostea 9oastr# fiindc (i-a adunat sfin%itul si cinstitul 9ostru so7or# si (i druie,te iar 9ederea fe%elor dorite# ,i ( face s ( desfte$ fr fric de aceast fru(oas pr$nuire ,i sr7toare0 c n-ar 8re,i cine9a nu(ind so7orul 9ostru pr$nuire si sr7toare ,i (ul%i(e de 7unt%i+ & daca o(ul# (er8'nd n pia% ,i d'nd peste un prieten -unul sin8ur S -# adesea leapd toat descuraCarea# atunci eu# care (er8 nu n pia%# ci n 7ise-

ric# ,i care ( nt'lnesc nu doar cu un prieten# c$ cu at'%ia i at't de ale,i fra%i ,i prin%i# cu( nu 9oi lepda toat descuraCarea F &u( nu ( 9oi 7ucura de toat desftarea F & nu nu(ai prin nu(r este (ai 7un acest so7or ca adunrile cele din pie%e# ci ,i prin lucrurile despre care se 9or7e,te300 cci cei care %in sfat n pie%e ,i ,ed (preun roat pl9r8esc adesea despre lucruri fr folos# ,i 9in cu 8raiuri reci# si flecresc despre cele ce nu-i pri9esc0 fiindc o7i,nui( cel (ai adesea s iscodi( ,i s lu( la 7ani (run%i cu (ai (ult r'9n cele strine+ Trec acu( cu 9ederea faptul c este lucru cu pri(eCdie a arunca si asculta ase(enea cu9inte# si a te lsa t'r't de pati(a flecrelii# si c (ulte furtuni sau st'rnit n case din pricina unor ase(enea Aso7oareB* dar c toat acea (preu-n-9or7ire e fr de folos# ,i rece# ,i lu(easc# si c un cu9'nt du"o9nicesc nu ar putea intra de8ra7 ntr-o ase(enea adunare# ni(eni nu are cu( s t8duiasc+ Iar aici nu este a,a# ci cu totul di(potri90 c toat 9or7a de claca e 8onit si e adus toat n9%tura du"o9niceasc+ & despre sufletul nostru 9or7i(# doar# ,i despre

7unt%ile care pri9esc sufletul# ,i despre cunu-

nile cele puse deoparte n ceruri# si despre 9ie%ile cele strluciteB11# ,i despre iu7irea de oa(eni a lui Du(ne$eu# ,i despre purtarea Lui de 8riC pentru tot# ,i despre toate celelalte care ne pri9esc n cea (are (sur# ,i despre rostul 9enirii noastre ntru fiin%# ,i despre soarta care ne 9a a,tepta dup plecarea de aici# si despre cu( 9or sta atunc$ tre/ur$le n"astre, S$ la acest s"/"r lu( parte nu doar noi# ci si :rorocii cu Apostolii di(preun si - lucrul cel (ai (are dintre toate - nsu,i Stp'nul tuturor# lisus# st n (iClocul nostru# c l nsu,i a $is0 2nde sunt doi sau trei adunai

ntru numele &eu, acolo sunt, n mi+locul lor 5?t+ D=# 236* iar dac unde sunt doi sau trei aduna%i l n (iClocul lor este# cu (ult (ai (ult acolo unde at'%ia 7r7a%i# at'tea fe(ei# at'%ia :rin%i# ,i Apostoli# si :roroci sunt n (iCloc# de fa%+ Drept aceea# si eu cu (ai (are r'9n 8riesc# 7ucur'ndu-rn de acest aCutor+ Si despre ce 9oi 9or7i 9-arn artat0 cci a( f8duit c 9oi 9or7i (ai nt'i despre po(ul cunoa,terii 7inelui ,i rului# ca s l(uri( dac din el s-a fcut lui Adarn cuno,tin%a 7inelui ,i rului# sau dac ,i (ai nainte de a ('nca din el ,tia s fac aceas-

Literal0 Aprin ns,i natura discu%ieiB+

Ale sfin%ilor+

ta !e"se/$re. 6ec$, a cute$a s $ic c ,i (ai nainte de a ('nca ,tia s fac deose7irea asta0 c dac nu ar fi ,tiut ce este 7un si ce este ru# ar fi fost (ai do7itoc dec't do7itoacele# si el# stp'nul, ar *$ *"st +a$ l$.s$t !e +$nte !ec(t slu7$le# cci cu( n-ar fi un lucru nelalocul lui ca oile ,i caprele s ,tie ce 9erde%uri le sunt de tre7uin% ,i care le sunt otr9itoare si s nu dea n9al la orice le cade n fa%# ci s fac deose7ire si s ,tie li(pede ce le 9t(a ,i ce le este de folos# iar o(ul s fie lipsit de o ase(enea pa$ F :i dac nu ar fi a9uto# n-ar fi fcut doi 7ani# ci (ai netre7nic dec't toate 9iet%ile ar fi fost0 cci ar fi fost cu (ult (ai de dorit pentru el s petreac n ntuneric ,i s i se scoat oc"ii ,i s fie lipsit !e lu+$n dec't s nu ,tie ce-i 7ine si ce-i ru# c dac lipse,ti 9ia%a noastr de aceast cuno,tin%# ne-ai rpit 9ia%a cu totul si ai u(plut toate de (ult ncurctur fiindc ne deose7i( de do7itoace ,i sunte( (ai 7uni dec't fiarele prin faptul c ,ti( ce e rutatea si ce-i 9irtutea# ,i cunoa,te( ce este ru# si nu sunte( n ne,tiin% de ce e 7ine+ Iar dac ,ti( asta acu( - ,i nu doar noi# ci ,i sci%ii ,i ceilal%i 7ar7ari - cu (ult (ai (ult o ,tia o(ul dinainte de pcat* si nu a9ea cu( s r('n de,ert de cul(ea 7unt%ilor cel c$nst$t

cu at(tea c$nst$r$ - cu( ar fi c"ipu l# asern -

narea ,i celelalte 7inecu9'ntri# fiindc nu cunosc 7inele si rul doar c'%i sunt din fire lipsi%i de (inte - iar Ada( era u(plut de n%elepciune (ult# ,i n stare s fac deose7ire ntre acestea dou+ Ii ca s te ncredin%e$i c era u(plut de n%elepciune du"o9niceasc# au$i do9ada+ 3 adus Dumnezeu la el fiarele ca s vad ce nume le )a pune' si cum le-a numit pe de Adam, acesta este numele lor. G'nde,te-te# dar# de c't n%elepciune era u(plut# ca a putut s pun nu(e at'tor soiuri de 9iet%i a,a de felurite si deose7ite - do7itoacelor# t'r'toarelor# psrilor - ,i nc pentru fiecare n parte0 c Du(ne$eu a pri(it punerea nu(elor ,i n-a 9rut s le ,tear8# a,a nc't nu(ele acelea au r(as nesc"i(7ate - ceea ce do9ede,te c Ada( nu a 8re,it# fiindc Scriptura $ice0 tot, cum le-a numit Adam, acesta este numele lor. 2. Si atunci# Ada( nu ,tia ce e 7ine ,i ce e ru F Si care ar fi noi(a F Si iar,i0 Du(ne$eu a adus-o pe fe(eie la el# ,i 9$'nd-o Ada(# a cunoscut ndat c este de o fire cu d'nsul+ Si ce 1$ce > )at acum os din oasele mele si carne din carnea mea' c ntruc't Du(ne$eu adusese naintea lui cu pu%in (ai nainte toate 9iet%ile# 9r'nd Ada( s arate c aceast 9ietate# adic fe(eia# nu este nici una dintre 9ie%uitoarele

acel ea# a $is0

lat acum os din oasele mele si carne din carnea mea$ Iar unii $ic c nu nu(ai lucrul acesta se d de n%eles aici# ci ,i felul facerii fe(eii# ,i pentru c nu 9a (ai fi fe(eii fel de na,tere ca acesta a $is )!a+8 )at acum - ceea ce altcine9a# tl(cind +a$ cu acr$'$e, a 1$s# 3ceasta o dat, alt*el s.us# ANu(ai acu( s-a fcut fe(eie doar din 7r7at* $ar a."$ nu 'a +a$ *$ a,a# ci din a('ndoiB+ Os din oasele mele si carne din carnea mea' c din n-Ntrea8a fr('nttur a luat Du(ne$eu o 7ucat si a,a a fcut-o pe fe(eie# ca ntru toate s fie prta, 7r7atului+ Aceasta, zice, se )a c$ema !emeie, pentru c din %r.at s-a luat. Ve1$ cu+ s$ nu(ele l pune ca s te n9e%e prt,ia de fire# iar n9%tura despre prt,ia de fire si felul facerii s fie te(ei de dra8oste 9e,nic si le8tur a un$r$$ !e cu7et. Dup aceea# ce spune F 5entru aceea, va lsa omul pe tata6 su si pe mama sa si se va lipi de femeia sa. Nu a 1$s s$+.lu# se )a uni, c$# se )a lipi, art'nd c't de str'ns e le8tura+ *i vor f i amndoi un trup. Deci# cel care ,tia ase(enea lucruri# spune-(i# nu ,tia ce-i 7ine ,i ce-i ru F Dar ce noi( ar a9ea asta F & dac nu ,tia ce-i 7ine ,i ce-i ru nainte de a ('nca din po(# ci a aflat dup ce a ('ncat din el# pcatul s-a fcut lui

dascl de n%elepciune# ,i ,arpele a fost nu a(a-

8itor# ci sftuitor spre cele de folos# fc'ndu-D pe "( din fiar ce era+ Dar nu este a,a# nu - fereasc Du(ne$euS & dac nu ,tia ce-i 7un ,i ce-i ru# cu( putea pri(i porunca F ntruc't ni(eni nu d le8e celui care nu ,tie c este rea clcarea le8ii* iar Du(ne$eu a dat le8e# ,i pe cel care a clcat-o D-a pedepsit0 ,i nu ar fi fcut nici unul din aceste lucruri de nu I-ar fi fcut dintru nceput cunosctor al 9irtu%ii ,i al rut%ii+ .e$i cu( din toate pr%ile ni se do9ede,te c nu dup ce a ('ncat din po( a cunoscut 7inele ,i rul# ci cuno,tea acestea ,i (a$ 0na$nte > A,adar# s pstr( n noi cu os'rdie# iu7i%ilor# toate aceste n9%turi# ,i acas plec'nd s a,ter-ne( ndoit (as - de ('ncruri ,i de au$ire -,i s 8riasc 7r7atul cele au$ite aici# iar fe(eia s ia n9%tur# s asculte ,i copii# ,$ n$c$ slu7$le s nu r('n lipsite de au$irea aceasta+ F casa ta 7iseric0 cci e,ti rspun$tor ,i pentru ('ntuirea copiilor ti# ,i pentru cea a slu8ilor - ,i precu( (ie (i se cere socoteal pentru 9oi# a,a ,i fiecare dintre 9oi d sea(a ,i pentru slu8# ,i pentru so%ie# ,i pentru copil+ Iar dup ase(enea ."'est$r$ ne '"r lua 0n .r$+$re '$se c(t se ."ate de dulci si li7ere de toat nlucirea0 cci lucrurile cu care o7i,nuie,te sufletul a

se ndeletnici n ti(pul $ilei# acelea ,i noaptea ni se nlucesc.

Ii dac 9o( p$i cele 8rite aici n fiecare $i# nu 9o( a9ea ne9oie de (ult osteneal0 fiindc i cu9intele ce ur(ea$ 9 9or fi (ai li(pe$i# si eu 9oi da n9%tur cu (ai (ult dra8+ Deci# ca s fie ce9a (ai (ult si (ie si 9ou (ie din n9%tur# iar 9ou din au$ire - di(preun cu (asa trupului s asterne%i si (asa du"o9niceasc0 cci cu9intele de n9%tur se 9or face 9ou si pa$ si podoa7# si cele ale 9ie%ii de acu( 9i le 'a 0n!re.ta 6 u(ne$eu spre folos# ,i (ai u,oare si lesnicioase 9 9or fi toate - c $ice0 Cutai mai nti mpria Cerurilor, si toate acestea se vor adu#a vou 5,t. 6, 338 ;e. 12, 319. 6ec$, pe aceasta s o cut(# iu7i%ilor# ca s a9e( parte si de 7unt%ile de a$c$, s$ !e cele !e !$nc"l", cu @arul s$ $u/$rea !e "a+en$ a 6"+nulu$ nostru lisus Oristos# prin &are si cu &are sla9 Tatlui si Sf'ntului Du"# acu( si pururea ,i n 'ec$$ 'ec$l"r. )+$n.

&u9'ntul al ,aptelea
de ce se c"ea( astfel po(ul cuno,tin%ei 7inelui ,i rului# ,i ce nsea(n0 3stzi vei fi cu mine n rai

1. 6e +ulte "r$ a+ ru7at $er$ !ra7"stea '"astr s-,i a(inteasc de cele 8rite aici ,i seara s ntind ndoit (asa# a,tern'nd osp% si de ('ncruri# ,i de cu9inte+ Deci# cu( e F A%i fcut aceasta# si a%i ntins ndoit (as F Itiu c-a%i f-cut-o# ,i nu 9 (prt,i%i nu(ai de una# ci ,i de cealalt0 c nu se poate s 9 fi lene9it pentru ce e 7un dup ce a%i s'r8uit pentru ceea ce este (ai (runt - cci (asa de cu9inte este (ai 7un !ec't aceea de ('ncruri# aceasta fiind alctuit de ('inile 7uctarilor# iar cea dint'i pre8tit de li(7ile :rorocilor* ,i una are roadele p('ntului# iar cealalt road Du"ului* ,i 7ucatele uneia dintre (ese 8r7esc spre stricciune# iar ale cele$lalte s.re nestricciune* ,i una

%ine 9ia%a

noastr cea 9re(elnic# iar cealalt ne clu$e,te spre 9ia%a 9iitoare+ Deci# c a%i asternut-o di(preun cu una ,i pe cealalt# ,tiu0 si ca s-o aflu n-a( ntre7at 9reun ro7# nici 9reo slu8a a 9oastr# ci pe un 9estitor (ai 8ritor dec't ace,tia+ &are e 9estitorul 3 /tile din pal(e pentru cele spuse# lauda pentru n9%tur0 fiindc atunc$ c(n! a+ 1$s $er$ ca fiecare dintre 9oi s fac din casa lui 7iseric# a%i stri8at cu 8las (are# art'ndu-9 desftarea pentru cele 8rite* iar cel care ascult cu plcere cele spuse e pre8tit s fac do9ada si prin fapte+ &a atare# (-a ( pre8tit ,i ast$i# cu ,i (ai rnult r'9n# s dau n9%tur+ Tre$9i%i-9 ns ,i acu(# c nu tre7uie s fie tre$9itor doar cel care 8rie,te# ci si asculttorilor li se cu9ine s fie pre8ti%i de lupt# si (ai (ult nc dec't 9or7itorul0 c eu s'r8uiesc pentru un sin8ur lucru# ,i anu(e s 9 dau n pstrare32 7unurile Stp'nului# n ti(p ce osteneala 9oastr e (ai (are - ,i s le pri(i%i# ,i sa le p$i%i ferite de pri(eCdie+ Deci# dup ce asculta%i

I(a8inea este cea n ori8inal cea a crerii unui depo$it 7ancar+ &ei ce ascult n9%tura du"o9niceasc pri(esc un capital pe caro sunt datori s-D n(ul%easc+
32

ncuia%i-9 u,ile# tra8e%i $9oarele ,i n8rdi-%i-9 sufletul din toate pr%ile cu 8'ndurile cele nfrico,toare0 cci "o%ul e neru,inat si pururea pri9e8"ea$ ,i 7'ntuie (ereu# ,i c"iar dac d 8re, de (ulte ori# nu ncetea$ a n9li+ A,adar# pa$nicii s stea de straC fiorosi# si dac 9d pe dia9ol 9enind cu 8'ndul de a rpi ce9a din cele date n pstrare# s l alun8e cu stri8te (ari* si dac n9lesc 8riCi lu(e,ti# s le (piedice* ,i dac uitarea# aceast neputin% a firii# face neca$uri# strCerii s de,tepte aducerea-a(inte prin stat"rn$ca ."+en$re a le7$$ lu$ 6u+ne1eu. De ce F Fiindc nu (ic e pri(eCdia dac 9e%i pierde 7unurile Stp'nului0 c dac cei ce pri(esc n pstrare 7unuri lu(e,ti sunt adeseori pedepsi%i cu (oartea dac risipesc cele ncredin%ate# ce pedeaps nu 9or suferi cu9intele cu (ult (ai de pre% dec't acestea l &e$ ce au .r$+$t 0n pstrare 7unuri lu(e,ti sunt rspun$tori nu(ai pentru ele# ,i pentru ni(ic altce9a0 cci sunt ne9oi%i s dea napoi ntoc(ai c'te au pri(it# ,i (ai (ult ni(ic nu li se cere* iar n pri9in%a cu9intelor lui Du(ne$eu sunte(

rspun$tori nu nu(ai pentru pa$a lor# ci pentru lucrarea lor spornic0 fiindc nu a9e( porunc doar s d( napoi ceea ce a( pri(it# ci ndoit pe at't s aduce(

Stp'nului+ Ii de era trea7a doar de p$it# (ult strdanie ,i r'9n ar fi tre7uit* ns de 9re(e ce Stp'nul ne porunce,te s i n(ul%i( cele pri(ite# 8'nde,te-te c't osteneal si 8riC ne tre7uie nou# celor crora ni s-au ncredin%at+ )ceasta e .r$c$na .entru care "arec$ne, 0ncredin%'ndu-i-se cinci talan%i# nu a dat napoi doar c'%i i s-au ncredin%at# ci nc cinci pe deasupra0 fiindc ce$ c$nc$ !e la 0nce.ut se !at"rau $u/$r$$ de oa(eni a Stp'nului# dar se cu9enea ca si slu8a s arate aceea,i r'9n+ Ase(enea si cel cruia i se ncredin%aser doi talan%i a lucrat nc doi# ,i pentru asta a fost n9rednicit de aceea,i cinste de la acela,i Stp'n* iar altul# ncredin%'ndu-ise un sin8ur talant ,i aduc'nd doar ceea ce i se ncredin%ase# fr a (ri sau a (ic,ora ceea ce i se da-se n pstrare# fr a da napoi doar pe Cu(tate# a pri(it pedeapsa cea de pe ur(33 pentru c nu s-a artat "arnic# nici nu a n(ul%it ceea ce i se ncredin%ase - si pe 7un dreptate a p%it asta+ Do(nul pare s spun0 ADe as fi 9rut ca 7unurile (ele s fie doar p$ite si s nu se fac ne8o% cu ele, nu le-as *$ !at .e +(na r"/$l"r4. Iar tu $a sea+a la

$u/$rea !e cruia
33

oa(eni

Stp'nului+

&el

xtre(+

I s-au ncredin%at cinci talan%i a adus nc cinci# iar cel cu doi talan%i al%i doi# ,i a('ndoi s-au 7ucurat de plat - c dup cu( celui dint'i i-a $is0 2ine, slu# %un si credincioas; peste puine ai !ost credincios, peste multe te )oi pune 5?t+ 2G# 2D6# a,a ,i celui cu doi talan%i i spune0 2ine, slu# %un i credincioas; peste puine ai fost credincios, peste multe te )oi pune 5,t. 25, 239. Ven$tul a!us nu e la fel# dar plata e la fel0 cel de-al doilea a fost n9rednicit de aceea,i cinste+ AIi ce FB .e$i c 6u+ne1eu nu $a a+$nte la c(t .r$n"s I se a!uce, ci la puterea lucrtorilor F & fiecare dintre acele slu8i dup puterea sa

pri(ise# iar deose7irea !$ntre 'enitul adus de ele nu %inea de lene9ia celu$ cu +a$ pu%ini talan%i# nici de r'9na celui cu (ai (ul%i# ci de capitalul pri(it+ &el dint'i a pri(it cinci talan%i si a adus al%i cinci* al doilea a pri(it doi ,i tot doi a adus# dar nu e cu ni(ic (ai preCos prin r'9n0 c ,i acesta a ndoit prin (unc su(a pri(it# la fel ca cellalt+ &el ce a pri(it un talant D-a adus napoi fr 9reun c',ti8# drept care a ,i fost pedepsit+ 2+ A%i au$it# deci# ce pedeaps paste pe cei ce nu ,i dau osteneala pentru lucrurile Stp'nuluiF &a atare# s le p$i(# ,i s ne d( ostenea-

la pentru ele# ,i s ne art( 9rednici ne8u%tori n pri9in%a lor+ S nu spun care9a0 A u sunt un oarecare# eu sunt un ucenic# n-a( cu9'nt de n9%tur# sunt o( necrturar si ne9rednicB0 c si de e,ti un oarecare# si de e,ti fr ,tiin% de carte# ,i de %i s-a ncredin%at doar un sin8ur talant# lucrea$ ceea ce %i s-a ncredin%at s$ 'e$ lua aceea,i plat cu cel care d n9%tur+ Dar c p$i%i cele 8rite ,i Ie %ine%i cu (ult acri9ie# de asta sunt foarte ncredin%at* iar ca s nu c"eltui( toat cu9'ntarea cu aceste lucruri# "ai s adau8 !ra7"ste$ '"astre c"nt$nuarea cel"r s.use $er$. a este plata ce 9-o dau pentru c le-a%i p$it0 ca cel cruia i sau ncredin%at cele de nceput ,i le-a p$it 9rednic este s pri(easc ,i altele+ Deci# care era istorisirea care ne-a fost nf%i,at ieri F ra 9or7a de po(* si a( artat c o(ul cuno,tea 7inele ,i rul dinainte de a ('nca din po(# si era plin de (ult n%elepciune# drept care a ,i pus nu(e fiarelor# drept care a ,i recunoscut-o pe fe(eia lui# drept care a ,i $is0 )at acum os din oasele mele si carne din carnea mea, !re.t care $ s-a ,i 9or7it despre cstorie ,i despre na,terea de prunci# ,i despre nso%ire ,i despre

tat si despre (a(# drept care a si pri(it porunc0 fiindc nici nu d cine9a porunc ,i

le8e despre ceea ce tre7uie ,i ceea ce nu tre7uie fcut celui ce nu cunoa,te 7inele si rul+ Ast$i e ne9oie s spun care este pricina pentru care# n 9re(e ce o(ul nu a pri(it cuno,tin%a 7inelui ,i rului de la po(# po(ul se c"ea( totu,i Aal cuno,tin%ei 7inelui ,i ruluiB0 c nu e pu%in lucru a afla de ce are aceast nu(ire po+ul. 6"ar s$ !$a'"lul a 1$s# n orice zi vei mnca din pom, se vor deschide ochii votri si vei ca nite dumnezei, cunoscnd %inele i rul 5%ac. 3, 59. ADeci# cu( $ici tuB# spun unii# Ac nu le-a dat34 cuno,tin%a 7inelui ,i r ulu$ >4 6ar c$ne le-a !at-", $a 1$-+$ > Nu cu+'a !$a'"lul > 36a4,

1$c ei# A8rind0 vei fi ca nite dumnezei, cunoscnd %inele si rul1$ :i tu (rturia 9rC(a,ului ,i unel-ttorului (i-o aduci F Dac el a $is0 vei fi ca nite dumnezei, asta nsea(n c s-au fcut du(ne$ei F Deci# precu( este ade9rat c nu s-au fcut du(ne$ei# la fel e de ade9rat ,i c nu au pri(it atunci cuno,tin%a 7inelui ,i rului0 c (incinos e dia9olul# si nu spune ni(ic ade9rat - c $ice 6"+nul# ntru adevr n-a sttut 5In+ =# 446+ S nu aduce(# dar# s nu aduce( (artor pe 9rC(a,ul# ci s 9ede(# pornind de la fapte# de ce se c"ea(
;$teral# 3a .us 0n ci".

Natur$$.

po(ul Aal cuno,tin%ei 7inelui ,i ruluiB+ Ii (ai 0nt($, dac 9re%i# s cercet( ce-i 7ine ,i ce-i ru+ &e este 7ine F /ine este s faci ascultare+ &e este ru F Ru este s fii neasculttor+ Si acu(# ca s nu ne rtci( n pri9in%a firii51 7inelui si rului# s art( cu( stau lucrurile n a(nunt pe te+e$ul Scripturilor+ &a s te ncredin%e$i c 7inele si rul sunt cele pe care le-a( artat# ascult ce 1$ce Pr"r"cul# Ce este .un, sau ce cere Domnul de la tine 3 5,$@. 6, 89. S.une# ce este /un > " iu%eti pe Domnul Dumnezeul tu$ .e$i c ascultarea e 7unF & din iu7ire 9ine ascultarea+ Si nc0 Dou lucruri si rele a fcut poporul +eu acesta' pe +ine, )zvorul apei vieii, +au prsit i si-au spat lorusi fntni surpate, care nu vor putea ine apa 5Ier. 2, D<6+ .e$i c rea este neascultarea si prsirea lu$ 6u+ne1eu > A,adar# deoca(dat s %ine( (inte c 7un este ascultarea ,i rea este neascultarea# aceasta fiind calea pe care 9o( afla ceea ce cut( - ntruc't po(ul cunoa,terii 7inelui si rului se c"e(a astfel toc(ai fiindc porunca dat spre cli-rea 0n ascultare era .r$'$t"are t"c+a$ .e el. Ada( ,tia ,i (ai nainte c 7un este ascultarea

,i rea neascultarea* iar (ai t'r$iu# prin cercare# a priceput aceasta ,i (ai li(pede# la fel cu( &ain ,tia prea 7ine c rea este uciderea fratelui dinainte de-I Cun8"ia+ Iar drept do9ad c pricepea rutatea planului su# au$i ce $ice0 7ai s ieim la cmp 5Fac+ 4# =6+ De ce-%i atra8i# &'ine# la c'(p fratele# s(ul8'ndu-D din 7ra%ele printe,ti F De ce 0l !uc$ 0n l"c .ust$u > 6e ce 0l *ac$ nea?ut"rat > De ce-D (o(e,ti departe de oc"ii printe,ti F De ce ascun$i nele8iuirea pe care ai cute$at-o# dac tea(a pcatului nu a9eaiF Iar dup fptuirea o(orului de ce te superi ,i (in%i c'nd e,ti ntre7atF & $ic'nd Du(ne1eu# 2nde este A.el, !ratele tu ,, ai dat rspuns - 3u doar pzitor sunt eu !ratelui meu 3 5Fac+ 4#E6 - lucru care arat deslu,it c ntru li(pede cuno,tin% ai purces la acea fapt+ Deci# precu( &ain ,tia c ru este o(orul ,i nainte de a-D cunoa,te .r$n cercare, iar dup aceea# c'nd a pri(it pedeapsa ,i a au1$t# 8emnd i tremurnd vei fi pe pmnt 5%ac. 4, D26# a aflat-o (ai deslu,it0 a,a ,i tatl lui cuno,tea 7inele ,i rul dinainte de a ('nca din po(# c"iar dac nu at't de li(pede ca dup aceea+

Dar ce $ic eu F & noi cunoa,te( c rele sunt cele rele ,i nainte de a Ie fptui# iar dup price.e+ asta s$ +a$ l$+.e!e - cu +ult +a$ l$+.e!e

ns c'nd sunte( pedepsi%i+ De pild# si &ain ,tia c rea este uciderea de frate ,i nainte de a o face# iar (ai t'r$iu# prin pedeaps# a aflat asta ,i (ai li(pede+ Ii noi ,ti( c 7un este sntatea si (po9rtoare este 7oala nainte de a face cuno,tin% cu cea din ur( pe pielea noastr+ &u (ult (ai (ult pricepe( ns deose7irea dintre ele dup ce ne (7oln9i(+ <+ &"iar n acela,i c"ip ,tia ,i Ada( c este 7un ascultarea ,i rea neascultarea* iar (ai t'r$iu a aflat ,i (ai li(pede - c'nd# 8ust'nd din po(# a fost aruncat afar din rai ,i a c$ut din fericirea aceea+ Deci# dup ce a c$ut n pedeaps pentru c a 8ustat din po( n ciuda opreli,tii puse de Du(ne$eu# pedeapsa D-a n9%at (ai li(pede# prin cercare# c't de ru e s nu ascul%i de Du(ne$eu ,i c't 7ine e s ascul%i de l+ De aceea se c"ea( po(ul Aal cuno,tin%ei 7inelui si ruluiB+ ADar pentru ce se c"ea( po(ul al cuno,tin%ei 7inelui ,i rului# dac firea po(ului nu n sine a9ea cuno,tin%a 7inelui ,i rului# ci din pedeapsa pentru neascultarea

s9'r,it n pri9in%a po(ului a n9%at o(ul (ai deslu,it cu( e cu 7inele ,i cu rul FB Fiindc Scriptura are "/$ce$ul acesta# ca atunc$ c(n! are l"c 'reun

lucru s dea nu(ire dup acel lucru locurilor ,i ti(purilor n care s-a petrecut el+ Si ca s fie (ai li(pede ce spun# 9 9oi l(uri printr-o pild+ Isaac a spat c'nd9a pu%uri* 9ecinii au ncercat s strice pu%urile acestea* s-a nt'(plat acolo oarecare sfad# ,i a pus nu(ele pu%ului0 4ra+.a 5Fac+ 2># 2D6 - nu fiindc ar fi nutrit pu%ul 9reo ur# ci fiindc sfada s-a fcut cu pri9ire la el. A,a ,i po(ul se nu(e,te Aal cuno,tin%ei 7inelui si ruluiB0 nu fiindc ar fi a9ut el aceast cuno,tin%# ci fiindc prin el s-a fcut nte(einicirea cuno,tin%ei 7inelui ,i a rului+ Alt pild0 a spat pu% A9raa(# iar A9i(ele" i-a fcut neca$uri* apoi s-au nt'lnit# au cur(at du,(nia ,i# sc"i(7'nd ntre ei Cur(inte# au pus pu%ului cu .r$c$na nu+ele !e Fntna !urmntul ui 5%ac. 21, <D6 - nu fiindc ar fi Curat pu%ul# ci fiindc Cur('ntul se fcuse cu pri9ire la el+ .e$i c nu locurile sunt pricin lucrurilor# c"iar dac iau nu(ele lor F Se pare c este (are ne9oie de alte pilde# ca s fie (ai li(pede ce 9or7esc+ i 7ine# laco9 a 9$ut n8eri nt'(pi-n'ndu-D ,i ta7ra lui

Du(ne$eu# ,i a pus locului nu+ele !e (a%r$ De,i nu era locul ta7r# totu,i s-a c"e(at (a%r, fiindc acolo a 9$ut laco9 ta7ra+ .e$i c locul ,i-a pri(it nu(ele de

aceea 1$ce Pa'el# 9nde s-a nmulit pla lucrul 0nt(+.lat 0n el > ;a *el s$ cu ."+ul cuno,tin%ei 7inelui ,i rului0 se c"ea( astfel nu fiindc ar fi cuprins cunoa,terea 7inelui si rului# ci fiindc prin el s-a fcut do9edirea cunoa,terii 7inelui si rului# punerea la ncercare a ascultrii+ Alt pilda0 laco9 L-a 9$ut pe Du(ne$eu# pe c't era o(ului cu putin%# ,i a pus acelui l"c nu+ele !e 4ederea lui Dumnezeu 5%ac. 32, 309. 6e ce > C am vzut pe Dumnezeu 5%ac. 32, 309, 1$ce s$ !"ar nu era l"cul acela 'e!erea lu$ 6u+ne1eu, c$ nu+ele $ s-a tras !e la cele 0nt(+plate acolo+ Iat c'te do9e$i arat c Scriptura are o7icei s nu(easc locurile dup lucrurile care s-au nt'(plat n ele S Ii cu 9re(urile la fel face - dar ca s n-o lun8esc prea (ult# "ai s trece+ !e la cele +a$ +"@"r(te la cele +a$ lu+$ nate - c 9-a o7osit cu8etul petrec'nd n noi(e-le su7%iri# drept care este 7ine s-D odi"n $+ adst'nd n noi(ele (ai si(ple si (ai str9e$ii+ S ne ntoarce(# dar# la po(ul cel ('ntuitor al crucii - fiindc acesta# acesta a stricat toate 8ro$9iile pe care le-a adus cellalt po( 5de fapt nu po(ul# ci o(ul a adus toate c'te a9ea s le strice (ai t'r$iu# cu (ult prisosin%# Oristos# aduc'nd 7unt%i cu (ult (ai (ari dec't ele6+ T"c+a$ !e

catul, acolo a prisosit $arul 5Ro(+ G# 236# adic (ai (are este darul dec't pcatul+ :entru aceasta# spune iar,i0 Ci nu precum #reala, aa si harul 5Ro(+ G# DG6 - nu a druit Du(ne$eu pe c't a 8re,it o(ul* nu este c',ti8ul c't ,i pa8u7a* nu este sfr'(area de cora7ie c't do7'nda ne8o%ului# ci 7unt%ile sunt (ai (ari ca relele+ Ii e firesc s fie a,a0 c rut%ile au 9enit prin ro7# nc't au fost rnai (ici# iar 7unt%ile sunt druite de Stp'nul# pentru care si sunt (ai (ari+ De aceea 1$ce )."st"lul# -u precum #reala, aa i $arul. Dup care arat si

deose7irea dintre ele0 C !udecata e dintru unul spre osndire, iar darul din multe %resale spre ndreptare. &u'$ntele nu-s prea li(pe$i# drept care e ne9oie s adu8( deslu,irea lor+ 5udecata, adic pedeapsa# (oartea. Dintru unul, adic din pcat+ .rea s $ic0 AUn sin8ur pcat a adus at't ru# iar darul n-a ,ters nu(ai acel pcat# ci ,i (ulte alteleB+ De aceea 1$ce# 6ar darul din multe %resale spre ndreptare. De aceea stri8 ,i loan /ote$torul0 )at &ielul lui Dumnezeu - nu Cel Ce ridic pcatul lui Adam, c$ Cel Ce ridic pcatul lumii$ .e$i c nu precum #reala, aa si harul, c$ ."+ul cruc$$ a adus (ult (ai (ulte 7unt%i fa% de relele 9enite prin cellalt po( la nceput F

4. )+ s.us acestea ca s nu cre$i c pri(ii oa(eni te-au p8u7it+ Dia9olul Da scos pe Ada( din rai# Oristos D-a 78at acolo pe t'l"arul+ *i $a a+$nte la !e"se/$re. 6$a'"lul a sc"s !$n ra$ .e o( fr ca acesta s ai7 alt pcat afar de pata unei sin8ure neascultri* Oristos D-a 78at n rai pe un t'l"ar care purta nenu(rate po9eri de pcate+ Ii oare doar aceast (inune este# c Sa 78at n rai pe t'l"ar# iar alta nu (ai e nici una F :ute( spune alta (ai (are0 nu nu(ai ca D-a 78at pe t'l"ar n rai# ci D-a 78at 0na$nte !e 0ntrea8a lu(e si nainte de Apostoli# ca# 9$'nd pe cel plin de rut%i fr nu(r cu( petrece n cur%ile (prte,ti# ni(eni dintre cei de (ai apoi s nu de$ndCduiasc de intrarea n rai# nici s nu dis.ere !e +(ntu$rea sa. Dar s 9ede( dac nu cu(9a t'l"arul a artat ,i osteneli# ,i ispr9i# ,i roade+ Nici asta nu se poate spune0 ci pe te(eiul unui cu9in%el# pe te(eiul credin%ei sin8ure a aCuns dintr-un salt n rai naintea Apostolilor# ca s n9e%i c nu at't n%elepciunea lui a fcut t"nal, c(t $u/$rea !e "a(eni a Stp'nului+ & ce a $is t'l"arul F &e a fcut F A

postit F A pl'ns F Ii-a fr'nt ini(a F A 9dit pocin% 9re(e ndelun8at F Nicidecu(0

ci c"iar pe cruce# dup ce a pri(it os'nd de la "a+en$, s-a 0n're!n$c$t !e +(ntu$re. Ve1$ ce re.e1$c$une > 6e .e cruce 0n cer, !e la os'nd la ('ntuire+ &are sunt# dar# cu9intele acelea > &e .utere au !e $-au a!us t(l@arulu$ ase(enea 7unt%i F 5omeneste-m ntru mpria (a$ Ii ce dac F A cerut s pri(easc 7unt%i# n-a artat "s(r!$a cea .r$n *a.te. 6ar &el &e cuno,tea ini(a lui n-a luat a(inte la cu9inte# ci la a,e$area36 cu8etului - c cei ce se 7ucuraser de n9%turi proroce,ti# cei 9$user se(ne# cei ce pri9iser (inuni $iceau despre Oristos c are drac 5In. 7, 208 8, 48, 529 s$ rtcete mulimea 5In. @# D26* iar t'l"arul# care nu au$ise pe proroci ,i nu 9$use (inuni# 9$'ndu-L pironit pe cruce na luat a(inte la necinste# nici nu a cutat la lipsa de sla9# ci# cut'nd la Du(ne$eirea Lui# a 1$s# #omeneste-ma ntru mpria (a$ Iat un lucru nou ,i ne(aipo(enit+ .e$i cruce# ,i po(ene,ti de (pr%ieF &e lucru 9rednic de (pr%ie ai 9$ut F Un o( rsti8nit# 7tut# 7atCocorit# defi(at# scuipat# 7iciuit0 astea sunt lucruri 9rednice de (pr%ie# spune-($ > Ve1$ tu# el

pri9ea cu oc"ii credin%ei si nu se uita la

36

&eea ce nu(i( ast$i Adispo$i%ieB+

cele 9$ute0 drept aceea# nici Du(ne$eu nu S-a uitat doar la 9or7e# ci precu( t'l"arul cutase la Du(ne$eire# a,a i &l a .r$'$t 0n $n$+a t(l@arului ,i a $is0 3stzi vei fi cu +ine n rai$ Aici s lua%i a(inte# fiindc nu pu%in 9t(are 9ine din felul n care n%ele8 unii aceste spuse+ De pild# (ani"eii# c'inii# ne7unii si tur7a%ii# arat c"ip 7l'nd# dar nuntru au tur7area cea pri(eCdioas a c'inilor# si ascund su7 pielea de oaie lupul dar tu nu pri9i cele dinafar# ci uit-te la fiara ascuns nuntru+ ?ani"eii# deci# a8%'n-du-se de acest loc din Scriptur# spun0 A zis 7ristos' 03min, amin zic ie, astzi )ei !i cu &ine n rai". Deci rspltirea a a9ut loc deCa# si n9ierea este de prisos0 c dac n acea $i t'l"arul a pri(it 7unt%ile# iar trupul lui n-a n9iat nici p'n n $iua de ast$i# nu 9a (ai fi n9iere a trupurilor+ A%i priceput# oare# cele $ise# ori tre7uie s o (ai spun o dat F 3min, amin zic ie, astzi vei fi cu &ine n rai. 36ec$4, s.un e$, 3t(l@arul nu a $ntrat n rai cu trupul0 cci cu( ar fi putut intra cu trupul# fr nu(ai dac trupul nu i-a fost n8ropat# nici nu a putre$it# fc'ndu-se %r'n F Ii nicieri nu s-a

$is c D-ar fi n9iat Oristos+ Iar dac D-a 78at n rai pe t'l"ar si acesta s-a 7ucurat de 7unt%i fr de trup# e li(pede c n9iere a tru-

purilor nu este0 c dac era n9iere a trupurilor# nu ar *$ 1$s# 3stzi )ei !i cu &ine n rai, c$# La sfritul lumii, cnd va fi nvierea trupurilor$ 6ar !e 9re(e ce D-a 78at pe t'l"ar n rai# iar trupul acestuia a r(as afar putre$it# e li(pede c n'$ere a tru.ur$l"r nu este4. A,a $ic ei+ Acu( pri(i%i ,i ce 9a spun eu -sau# (ai 7ine $is# nu ce 9 spun eu# ci ce 9 spune Du(ne$eiasca Scriptur0 c nu de la (ine 9or7esc# ci de la Sf'ntul Du"+ &e spui tu# (ani"eule F Trupul nu este prta, la cununi F Dar ce# la osteneli a luat parte# iar de rspl%i este lipsit F S$ c(n! tre/u$a sa ne ne'"$+, cea +a$ +are .arte !$n su!"r$ ale lu$ erau8 $ar c(n! e 're+ea !e cunun$, !"ar su*letul este 0ncununat > Nu-$ au1$ .e :a9el cu( $ice c tre%uie s ne artm naintea divanului lui 7ristos ca s primeasc fiecare, dup cele ce a fcut prin trup, ori %ine, ori ru .: &"r. 5, 109. Nu-i au$i spun'nd si c tre.uie ca muritorul acesta s se m%race ntru nemurire, i stricciosul acesta s se m%race ntru nestricdune 5l &"r. 15, 539. &are e +ur$t"rul > Su*letul sau tru.ul > 0n'e!erat c trupul - c sufletul este ne(uritor prin fire# iar (uritor prin fire este trupul+ i t8duiesc (ulte dintre aceste

ade9ruri -dar si pornind de la cele pe care le-au cru%at le

9re(elnic ai fost os'ndit# 9o( do9edi si pe acelea# c sunt n le8tur nedespr%it+ AT'l"arul a intrat n raiB# $ice (ani-"eul+ Ii ce-i cu asta F Raiul este cu(9a totuna cu 7unt%ile pe care Du(ne$eu ni le-a f8duit F G+ Nu l au$i pe :a9el ce $ice despre 7unt%ile acelea F Cele ce ochiul n-a vzut, nici urechea n-a auzit, nici la inima omului nu s-au suit 5l &"r. 2# E6 - iar oc"iul lui Ada( a 9$ut raiul# si urec"ea D-a au$it# ,i ini(a o(ului D-a pri(it# c despre asta 9or7i( de at'tea $ile+ Ii atunci# cu( a pri(it t'l"arul 7unt%ile 9iitoare F & Du( ne1eu nu 0n rai ne-a f8duit c ne 9a aduce# ci c"iar n cer# nici nu a propo9duit (pr%ia raiului# ci (pr%ia &erurilor# dup spusa Scrip tur$$# 3 nceput a propovdui si a zice' 05ocii-v, c s-a apropiat1 cine F (pr%ia raiului F Nu# ci 0mpria Cerurilor" 5,t 4,179. Ai pierdut raiul F i-a dat Du(ne$eu cerul# ca si iu7irea Sa de oa(eni s-o 9deasc# si pe dia9ol s l rneasc# art'nd c oric't ar unelti 0+."tr$'a nea+ulu$ "+enesc, n$c$ un s."r nu 9a a9ea# Du(ne$eu nl%ndu-ne spre tot (ai +are c$nst$re. A,adar# ai pierdut raiul# si Du(ne$eu %l-a desc"is cerul* la c"in

si cu 9ia% 9e,nic ai fost cinstit+ Stp'nul a poruncit p('ntului s rsar spini ,i pl(id# ,i sufletul %i-a odrslit %ie road Du"ului+ .e 1$ cu c(t este +a$ +are s."r$rea, cu c(t este +a$ +are 7o8%ia dec't pa8u7a F u $ic a,aB0 Du(ne$eu D-a fcut pe o( din p('nt si ap# si D-a pus n rai+ &el fcut nu a r(as de 7un trea7# ci s-a stricat0 ca atare# Du(ne$eu nu l reface din p('nt ,i ap# ci din ap si din Du"# ,i nu i (ai f8duie,te raiul# ci i f8duie,te (pr%ia &erurilor+ Dac 9rei s ,tii cu(# ascult+ &$'nd n 8re,eal Nicodi(# 7oier al

iudeilor# 8'ndind la na,terea de aici ,i $ic'nd c nu e cu putin% pentru 7tr'n s se nasc de sus# Oristos i descoper (ai li(pede - ,i ia a(inte felul acestei na,teri0 De nu se va nate omul din ap i din duh, nu va putea s intre ntru mpria lui Dumnezeu 5In+ <# G6+ A,adar# dac a f8duit (pr%ia &erurilor# iar pe t'l"ar D-a dus n rai# nsea(n c nc nu i-a dat lui rsplata 7unt%ilor f8duite+ ?ani"eii ns (ai spun ce9a+ A:rin raiB# $ic ei# An-a a9ut n 9edere raiul# ci (pr%ia &eru r$l"r. T(l@arul nu au1$se n$+$c !e !"7+ele 0nalte# nici nu ,tia de prorocii# ci-si petrecuse toat 9re(ea n pustie fptuind o(oruri# ,i nici pri-

(asa ta de sear# ca s te u(pli de toat desftarea du"o9niceasc+ Nu 9ede%i 7o8ta,ii cu( dup (ese aduc c'ntre%i din fluier ,i din lut F Aceia fac teatru din casa lor# tu f din casa ta cer - si o 9ei face nu sc"i(7'ndu-i pere%ii# n$c$ +ut(n! te+el$$le, c$ c@e+(n! *a +asa ta .e nsu,i Stp'nul &erurilor+ Du(ne$eu nu Se ru,inea$ s 9in la (ese ca acestea c unde e n9%tur du"o9niceasc# acolo este ,i ntrea8 n%elepciune# ,i cu9iin%# ,i 7l'nde%e* unde sunt 7r7at %ii fe(eie ,i copii ntru unire de cu8et si dra8oste# le8a%i cu le8turile faptei 7une# acolo este s$ Br$st"s 0n +$?l"cul lor - c l nu acoperi,uri din aur caut# nici st'lpi strlucitori# nici (ar(uri artoase# ci fru(use%e a sufletului# ,i podoa7 a cu8etului# si (asa plin de dreptate# ncrcat de roadele (ilosteniei+ De 9a 9edea 9reo (as ca aceasta# Se 9a 8r7i s ia .arte la s"/"r s$ 'a 'en$ ne0nt(r1$at - !"ar -l a 1$s# Flmnd am fost +-ni hrnit 5,t. 25, 359. Deci# c'nd au$i 9reun srac stri8'nd n strad cu (are 8las si dai din cele puse pe (asa ta celui ne9oia,# pe Stp'nul L-ai c"e(at prin

ro7 la +asa ta, ai u(plut-o toat de 7inecu9'ntri ,i nc"in'nd Do(nului p'r8a ei ai 8tit c(rilor tale *"arte +are te+e$ !e u+.lere cu t"ate /u-

nt%ile+ Iar Du(ne$eul pcii# &el &e d p'ine spre ('ncare si s('n% celui ce sea(n# s n(ul%easc s('n%a 9oastr# si s sporeasc roadele drept%ii ntru 9oi to%i 52 &or+ E# D36# d'nd "arul Su# ,i s 9

n9redniceasc de (pr%ia &erurilor# de care fie ca noi to%i s a9e( .arte, cu @arul s$ cu $u/$rea !e "a+en$ a 6"+nului nostru lisus Oristos# prin &are ,i cu &are a Tatlui este sla9a# ,i a Sf'ntului Du"# acu( ,i .ururea s$ 0n 'ec$$ 'ec$l"r. )+$n.

&u'(ntul al ".tulea
!es.re 're+ea rea !$n acea 1$ i !es.re s"/"rul e.$sc".$l"r, si despre darea poruncii ctre Ada(# si c (ult purtare de 8riC !$n .artea lu$ 6u+ne1eu arat pri(irea Le8ii de ctre iudei

1. )!un(n!u-se n"r$$, ne-au 0ntunecat 1$ua, iar dasclul nostru# fiind de fa%# (ai lu(inat ne-a fcut-o0 c nu sunt lu(inate trupurile de ctre soare# c'nd ,i tri(ite ra$ele din 9'rful norilor# curn d strlucire sufletelor noastre c"ipul dra8ostei printe,ti# tri(i%'nd ra$e de pe scaunul ar"ieresc+ Acest lucru 9$'ndu-D# dar# si el nsu,i# nu a 9enit sin8ur la noi# ci a luat cu sine o ceat de lu(intori# ca s fie lu(in (ai din 7el,u8+ Drept aceea# /iserica noastr se 9esele,te# ,i salt oile# si eu cu (ai (ult os'rdie 9oi purcede a cu9'nta0 c unde este adunare de pstori# acolo si oile sunt (ai ferite de pri(eC-

S.ectac"l.

!$e. 3a$ se 7ucur si cor7ierii c'nd sunt cu ei (ai (ul%i c'r(aci0 c si c'nd e senin# $ar '(nturile sunt cu(in%i# ace,tia le u,urea$ prin c'r(it truda 9'slitului* iar c'nd se r$9rte,te (area# prin (e,te,u8ul ,i nu(rul lor potolesc r$7oiul din partea apelor+ :entru aceasta ndr$nind ,i eu# 9oi nf%i,a cu9'nt de n9%tur# 7i$uindu-( ntru totul pe ru8ciunile lor* iar ca s asculta%i (ai cu spor ,i s n%ele8e%i (ai 7ine# 9 9oi rea(inti pe scurt cele 8rite ieri+ A( spus c nainte de a ('nca din po( o(ul cuno,tea 7inele ,i rul# ,i c nu dup 8ustarea !$n el a !"/(n!it aceast cuno,tin%+ A( artat de ce se nu(ea po(ul Aal cuno,tin%ei 7inelui ,i ruluiB# ,i c Scriptura are o7iceiul ca atunci c'nd un oarecare lucru se nt'(pl n oarecare 9re(e sau loc# d nu(e locului si 9re(ii dup lucrul acela+ Ast$i tre7uie s c$t$+ ."runca aceea .r$n care 6u+ne1eu a ".r$t .e "+ a +(nca !$n ."+. &are e, !ec$, aceasta > *i a poruncit Domnul Dumnezeu lui Adam, zicnd ca din tot pomul care este n rai s mnnce 5%ac. 2, D>6+ Du(ne$eiasc este le8ea dar s lu( a(inte0 c dac oa(enii# citind scrisorile (prte,ti# las orice pri9eal37, cu at(t +a$ +ult

noi# a9'nd a citi le8i nu o(ene,ti# ci Du(ne$eie,ti# tre7uie s ne nl%( cu cu8etul si s lu( a(inte la cele spuse+ Itiu c sunt unii ce n9ino9%esc pe Le8iuitor si spun c le8ea a pricinuit cderea+ Deci# (ai nt'i este ne9oie a sta (potri9a acestei cle9etiri ,i a arta din fapte c nu din ur fa% de o(# nici 9r'nd s necinsteasc firea noastr# ci din dra8oste ,i purtare de 8riC a dat Le8ea - iar ca s te ncredin%e$i c ne-a dat-o ca aCutor n lupt# ascult ce $ice Isaia0 7e%ea o a dat spre a+utor 5=# 236* si iar,i stri8 :ro-r"cul# Fclie picioarelor mele este Le#ea (a, si lumin crrilor mele 5:s+ DD=# D3G6 - iar cel ce ur,te nu destra( ntunericul prin fclie# nici nu clu$e,te prin lu(in pe cel rtcit* si# iar,i# Solo-+"n# 5orunca Le#ii este sfenic i lumin i calea vieii si mustrare si nvtur 5:ilde ># 2<6+ Iat c nu e nu(ai aCutor# nu e nu(ai fclie# ci ,$ lu+$n ,i 9ia%0 ,i nu d a,a ce9a cel care ur,te ,i 9rea s dea pier$rii# ci cel ce tinde ('n de aCutor ,i ridica+ De aceea ,i :a9el# 8rind cu nflcrare ctre iudeu ,i art'ndu-i c't c',ti8 a adus Le8ea# ,i c ea e odi"n# iar nu po9ar firii n"astre# 8ria0 lat, tu te numeti

iudeu, i te culci pe Le#e 5Ro(+ 2#D@6+ .e$i c nu spre a (po9ra firea noastr# ci spre a-i da odi"n a dat Du(ne$eu Le8ea F .rei s-%i art c ,i spre a o cinsti F

0ndeaCuns sunt si cele artate (ai sus pentru a-%i arta cinstirea si purtarea de 8riC 9dite de Du(ne$eu prin darea Le8ii - ns 9oi do9edi aceasta ,i cu alte (rturii+ Laud, lerusalime, pe Domnul, 1$ce Psa l +$stu$, laud pe Dumnezeul tu, "ioane' c a ntrit ncuieiorile porilor tale, %inecuvnta t-a pe fiii ti ntru tine, Cel Ce pune hotarele tale pace si cu #rsime de #ru te-a sturat 5Ps. 147, D-<6+ Dup ce a 9or7it si de 7inefacerea dat de Du(ne$eu prin restul $idirii# adau8 ceea ce este (ai ales si rnai (are# 8rind a,a0 Cel Ce )estete cuvntul "u lui lacov, ndreptrile si !udecile "ale lui s rii$ -u a fcut aa la tot neamul, si !udecile "ale nu le-a artat lor 58-99. .e$i c'te 7unt%i n,ir F Ferirea cet%ii de .r$+e?!$e# c a ntrit ncuietorile porilor tale; !eprtarea r$7oaielor0 Cel Ce pune $otarele. *ale pace1 7el,u8ul de cele tre7uincioase0 si cu #rsime de #ru tea sturat$ Totu,i# a artat c darea Le8ii e (ai de cinste dec't toate acestea0 dat fiind c ferirea de pri(eCdie# si dec't deprtarea r$7oaielor# ,i dec't na,terea de prunci 7uni# si dec't na,terea de prunci (ul%i# si dec't 7el,u8ul celor de tre7uin%# cu rnult (ai (are dar este a pri(i Le8ea si a

n9%a ndreptrile lui Du(ne$eu# pun'n! aceasta 0n ur+a tutur"r /$ne*acer$-

lor ca pe o cul(e ,i (preunare a 7unt%ilor# a a!a"s 1$c(n!# -u a fcut aa la tot neamul 5Ps. 147, 99. 03a, cu( F ?ul%i s-au 7ucurat adeseori ,i de 7el,u8# ,i de celelalte 7unt%i artateB+ - 36ar nu !es.re cele /$ne*acer$le 1$se la 0nce.ut spun c nu a fcut aa la tot neamul1, 1$ce, 3c$ !espre Le8eB - ,i de aceea a adu8at0 "i !udecile "ale nu le-a artat lor 5:s+ D4@# E6+ .e$i c Le8ea este (ai (are dec't 7unt%ile pe care le-a( n,irat F 2+ Asta a artat ,i Iere(ia - c Celind pe cei afla%i n ro7ie# 8ria0 Ce este,

sraile, c n pmntul vr!mailor eti l$$$ 5rsit-ai izvorul nelepciunii 5/ar+ <#D3# D26# adic Le8ea0 Aprecu( i$9orul slo7oade (ulte unde n toate pr%ile# a,a ,i Le-B 7ea tr$+$te (ulte porunci n toate pr%ile# ad-p'ndu-ne sufletulB+ Dup aceea# art'nd deose7ita cinste fcut iudeilor prin Le8e# 8ria0 "u s-a auzit nelepciunea aceasta m Canaan, nici nu s-a vzut n (eman, nici fiii 3#arei, ne#utorii i cuttorii n-au cunoscut cile ei, nici si-au adus aminte de crrile ei 5/ar+ <# 22-2<6+ Ii# art'nd c du"o9niceasc este n%elepciunea si Du(ne$eiasc# $ice0 Cine s-a suit la cer i o a po#ort pe ea , 5/ar+ <# 2E6+ Dup aceea# a adaos0 Acesta este

Dumnezeul nostru, si nu se va adu#a altul fa Dnsul$ 3flat-a toat calea tiinei, si o a dat lui lacov, slu#ii "ale, i lui )srail, celui iu%it de Dnsul 5Bar. <# <>-<@6+ :entru aceasta 8ria si Da9id0 -u a fcut aa la tot neamul, si !udecile Lui nu le-a artat lor 5Ps. 147, 99. T"c+a$ acest lucru !(n!u-1 !e n%eles a scris ,i :a9el0 Ce este, dar, mai mult iudeului , "au care e folosul tierii mpre+ur3 &ult, n tot chipul, nti, c lor li s-au ncredinat cuvintele lui Dumnezeu 5 "+. 3, 1-29. Ve1$ cu+ a t(lcu$t s$ Pa'el s.usa# -u a fcut aa la tot neamul, i !udecile Lui nu le-a artat lor F & dac ceea ce are (ai (ult iudeul fa% de celelalte n"r"a!e este faptul c ei sin8uri dintre ceilal%i oa(eni au fost cinsti%i cu darea Le8ii scrise# nsea(n c prin aceasta Du(ne$eu nu a (po9rat# ci a cinstit firea noastr+ Ii nu i-a cinstit doar prin darea le8ii# ci si prin faptul c le-a dat-o l nsu,i# nu prin (iClocitor0 c (are cinstire este i acesta. Iar c (are dar e acesta# ascultD si pe :a9el cu( arat - cci 9$'nd pe iudei trufindu-se de 9enirea prorocilor la ei# ,i 9r'nd a le s(eri cu8etarea# arat c de (ai (are cinste ne-a( 7ucurat noi# cre,tinii# nu prin ro7# ci prin Stp'nul pri(ind

n9%tura# scriind ctre e9rei astfel0 n multe feluri si n multe chipuri de demult #rind

Dumnezeu prinilor notri prin proroci, n zilele cele mai de pe urm ne-a #rit nou prin ,iul 5-'r. l# D-26* ,i iar,i# n alt parte0 *i nu numai att, ci ne i ludm n Dumnezeu prin Domnul nostru lisus 7ristos, prin care si mpcarea am primit 5Ro(+ G# DD6+ l 9e$i c nu se laud doar pentru (pcare# ci ,i pentru c a pri(it (p carea prin Oristos F Si iar,i# prea(rind n9ierea# s.une# nsui Domnul$$$ "e$ va po#or din cer 5l es+ 4# D>6+ .e$i c ,i dincolo totul se face prin Stp'nul# si dincoace nu prin 9reun sluCitor# nu printr-un n8er sau ar"an8"el# ci nsu,i a dat porunc lui Ada(# cu ndoit cinste cinstind pe o(0 ,i prin darea le8ii# ,i prin faptul c a dat-o l nsu,i F Deci# cu( a alunecat Ada(F :e lene9ia sa0 ,i o do9edesc to%i c'%i au pri(it le8e ,i n-au alunecat# ci ,i (ai (ult dec't li s-a dat lor porunc au fcut+ Dar fiindc 9d c ti(pul ne str'(to-rea$# a('n pe alt cu9'ntare cele ce ar (ai fi de spus0 iar 9oi s p$i%i cele 8rite p'n acu( ,i s 9 a(inti%i de ele# si s i n9%a%i pe cei ce nu le-au au$itAcestea ,i n 7iseric# si n pia%# ,i cas s le cu8ete fiecare - fiindc

ni(ic nu e (ai dulce ca ascultarea du(ne$eie,tilor cu9inte+ Ascult ce 8rie,te despre aceasta :rorocul0

Ct de dulci sunt %tle+ului meu cu)intele Tale, mai mult dect mierea si !a%urul %urii mele 5Ps. 118, D3<6+ Deci# acest fa8ur s l pui pe (asa cea de sear# ca s te u(pli de toat desftarea du"o9niceasc+ Nu 9ede%i pe oa(enii cei nstri%i cu( dup (as aduc c'ntre%i din lut si din fluier F Aceia fac teatru din casa lor0 tu f casa ta cer - si o 9ei face nu sc"i(7'nd $idurile# nu (ut'nd te(eliile# ci c"e('nd pe nsu,i Stp'nul &erurilor pe (asa ta+ Nu se ru,inea$ de ase(enea cine iu7e,te pe Du(ne$eu0 c unde e 0n9%tur du"o9niceasc# acolo este ,i ntrea8 n%elepciune# si cu9iin%# si 7l'nde%e* unde sunt 7r7at si fe(eie si copiii ntru unire de cu8et ,i dra8oste ,i sunt le8a%i laolalt cu le8turile faptei 7une# acolo este si Oristos n (iClocul lor0 fiindc nu caut acoperi, de aur# nici st'lpi strlucitori# nici

fru (u se% ea (a r( ure lor# ci fru ( use% ea suf let ulu i# ,i 7u nul c"i p al cu 8et ulu i# si (a s

plin de dreptate# a9'nd roadele (ilosteniei0 ,i dac 9ede a,a (as# de8ra7 ia parte la adunare ,i st de fa%+ & l a spus0 Flmnd +-ai vzut, si +-a hrnit 5,t 25, 359. 6ec$, c'nd au$i un srac c stri8 Cos cu (are 8las# ,i apoi dai ce9a de la (asa ta celui ne9oia,# prin ro7 L-ai c"e(at pe Stp'nul la (asa ta# ai u(-

p lut -o toa t de 7in ec u9 'nt ri ,i pri n nc ep tu r ai dat pri cin foa rte (a re ca s se u(

ple 9istieriile tale de (ulte 7unt%i+ Iar Du(ne$eul pcii si al dra8ostei# &el &e d p'ine spre ('ncare si s('n% se(ntorului s n(ul%easc s('n%a 9oastr ,i s sporeasc roadele drept%ii ntru 9oi to%i 52 &or+ E# D36# d'nd "arul Su# ,i s 9 n9redniceasc de (pr%ia &erurilor# de care fie ca noi to%i s a9e( parte# cu "arul si iu7irea !e "a+en$ a 6"+nulu$ n"stru l$sus Br$st"s, di(preun cu &are Tatlui este sla9a# cinstea# stp'nirea# si Sf'ntului Du"# acu( ,i pururea ,i 0n 'ec$$ 'ec$l"r. )+ur1C.

3S

Sf'r'itul acestei o(ilii l repet

aproape textual pe cel al "+$l$e$ .rece!ente.

&u9'ntul al noulea
!es.re *elul 0n care tre/u$e s-i doCeni(# pe fra%i pentru pcate# si c tre7uie s ne n8riCi( !e +(ntu$rea l"r8 s$ !e ce a *"st nu+$t )'ra+ )'raa+, si despre nu(ele lui Noe0 c drep%ii nu-s$ .r$+eau nu+ele la 0nt(+.lare, c$ ."tr$'$t $c"n"+$e$ lu$ 6u+ne1eu

D+ De-ar fi fost cu putin% s ,ti%i ce a( apucat s 9or7i( ieri# ce a r(as nespus ,i unde a( r(as de data trecut# ndat as fi fcut le8tura ntre nceputul cu9'ntului de a$i ,i cele s.use atunci* dar ntruc't din cei care (-au ascultat atunci (ul%i nu-s de fa% ast$i ,i dintre cei ce sunt de fa% acu( unii n-au fost atunci sa aud# deose7irea dintre asculttori aduce dup sine tre7uin%a de a l(uri iar cele spuse de ctre +$ne# c astfel ,i celor care au ur(rit de la nceput cu9'ntrile li se 9a nrdcina (ai 7ine

po(enirea celor spuse n ele# aduc'ndu-,i ei a+$nte !e ceea ce au ascultat, $ar ce$ ce au l$.s$t nu 9or a9ea at'ta pa8u7# cu9'ntul !e acu+ aCut'ndu-i s cunoasc n9%tura pe care 9-arn !at-" +a$ 0na$nte. :oate c cei care au fost (ereu de fa% 9or spune c nu ar tre7ui s reiau cele spuse toc(ai pentru ca cei care lipsesc ,i dispre%uiesc adunarea 7isericeasc# suferind 9t(are cu lucrul# s se ndrepte n%elep%i%i fiind de pa8u7+ u 9 laud c 9 atin8e at't de (ult nepsarea fra%ilor# ,i de r'9na 9oastr ( (inune$0 dar 9reau ca aceast r'9n a 9oastr s fie (7inat ,i cu iu7irea de oa(eni0 c r'9na lipsit de ndurare nu este r'9n# ci (ai de8ra7 iu%i(e* ,i (ustrarea ce nu are iu7ire de oa(eni pare a fi $a9istui-re+ Drept aceea# (ai 9'rtos 9 ro8 s nu Cudeca%i a(arnic pcatele aproapelui0 c precu( cel nendurtor# 9$'nd rnile fratelui# nu 9a 8si cine s se ndure de el c'nd 9a pctui la r'ndu-i# a,a , cel ce Cudec 8re,alele aproapelui cu (il pe (ul%i 9a 9edea ntin$'ndu-i ('na c'nd se 9a poticni+ Si spun acu( acestea nu 9oind a (ri nepsarea

celor care lipse sc# ci s'r8 uind a spori purt area 9oas tr de 8riC# ca s se fac ea cu n%el e8er e ,i dra8 oste+ Si eu a( spus ieri (ult e

asupr-le# ,i arn $is ca ei nici nu sunt oa(eni# precu( 9 a(inti%i# c"e('nd para,i (potri9a l"r .e !"$ .r"r"c$ !e *runte - unul 1$c(n!# 4e-nit-am, i nu era om; chemat-am, i nu era cine s aud 5s+ G3# 26# iar cellalt stri8 iar,i ,i ntrea70 Ctre, cine voi #ri i m voi mrturisi, i cine va auzi , lat, netiate mpre!ur sunt urechile lor, si nu pot s aud 5Ier+ ># D36* ,i foarte le-a( 7iciuit cu7etul .r$n acestea s$ altele ca acestea. )cu+, ins# i ('n8'i iar,i - fiindc a,a a poruncit ,i Pa'el# +ustr, ceart, mn#ie 52 Ti(+ 4# 26+ & nu se ca!e !"ar a certa, n$c$ !"ar a +(n7($a, c$, (7in'nd certarea cu

('n 8'ier ea# des 9'r,i t s lucr ( folos ul0 c dac t"t!ea una '"$ certa, +a$

neru,ina%i i 9oi face* iar dac totdeauna 9oi ('n8'ia# i 9oi face (ai lene,i+ De aceea ,i doctorii nu taie doar# ci ,i lea8 rnile* nu pun ntotdeauna leacuri aspre# ci adeseori si plcute# prin cele dint'i cur%ind de putre$$c$une, $ar .r$n acestea de pe ur( alin'nd durerea pricinuit de cele dinainte+ De asta $ice altunde9a ,i :a9el0 Frailor, de va si cdea vreun om n vreo #resal, voi, cei duhovniceti, ndreptai pe unul ca acela cu duhul %lndeeior, pzindu-te pe tine ca s nu cazi si tu n ispit .8al, ;, <=, Iat un nde(n (inunat# un sfat des9'r,it# ce cuprinde (ult purtare de

8riC si arat o ini( de printe+ &u ade9rat# se cunoa,te c ale li(7ii lui :a9el sunt spusele acestea# fra%ilor# ndat tra8e au$ul spre 7un9oin% prin folosirea nu(elui de rudenie+ AAceea,i e o7'r,ia na,terii 9oastre# ai fost "rnit din acelea,i 7ucate du"o9nice,ti# ai a9ut acela,i printe# ai fost prta, lui dup na,terea cea du"o9niceasc0 deci# do9edeste-%i aceast nrudire ,i ndrept'ndu-D n cderile luiB+ De va si cdea 5Tr.")r$96r$93:+ N-a $is0 Ade 9a pctui 5'napTrC6B#
E .er7ul Trpo;aiipd9o?ai arat n (od specific pc-tuirea fr 9oie# prin ceea ce :rin%ii Greci nu(eau Trp?nKis - ter(en ndeo7,te tradus n ro('ne,te# nu foarte precis# prin ApreCudecatB+ ste 9or7a de un Areflex condi%ionatB nscut din pcatele ne78ate n sea(# dar repetate# care creea$ prin acu(ulare o anu(it o7i,nuin% cu ele+ l ne scurtcircuitca)+ confruntarea cu diferitele situa%ii din 9ia%# nels'nd-o sa se desf,oare potri9it ra%ionalit%ii firii noastre# ci diriC'nd-o potri9it lo8icii str'(7e a pcatului# ca n "ipno)a# ntr -un +"! care sca p 9oin%ei noastre i(ediate+ Nu(ele lui# care ar nse(na n traducere literal Aluare nainteB# arat foarte plastic cu( acest arc reflex o ia# prin 9ite$a cu care func%ionea$# naintea tentati9elor noastre de a a7orda ra%ional si du-"o9nice,te pro7le(a care ne presea$# nc't ne tre$i( c a( pctuit c"iar nainte

de a ne da sca(a ce s-a nt'(plat+ Feno(enul acesta este una dintre principalele ar(e prin care dia9olul i face s 7at pasul pe loc pe cei ce se strduiesc sa triasc e9la9i "s, s$ nu ."ate *$ /$ru$t !ec(t .r$n tre1'$e.

dup firea sa# iar pe cei din ur( ci arat# ca de$9ino9%ire pentru pctos# c are n 9edere un fel de pcat care se iart# 9or7ind nu de cel ce pctuie,te cu deadinsul# ci de cel ce s'r8uie,te s u(7le drept# dar e (piedicat din dia9oleasc (presurare+ & unul ca acesta e 9rednic nu at't de os'nd# c't de iertare+ De va i cdea vreun om$ Iar,i arat de$9ino9%ire pentru pctos ntr-un alt te(ei de iertare0 neputin%a firii# pe care o d de n%eles prin nu+ele !e om1 fiindc .recu+ +arele I"', 9r'nd ssi atra8 iertarea lui Du(ne$eu# 8ria0 Ce este omul c-l socoteti pe el i ai fcut cercetarea pcatelor lui , 5'. I"' 7, 17-18940# a,a face( ,i noi atunc$ c(n! cere+ $ertare .entru c$ne'a care a 8re,it# spun'nd ntruna0 AO( esteB# ,i a(intind de fire# si prin aceasta tr8'nd spre (il pe cel ('niat+ De asta si Fa9el arat de$9ino9%ire n fire ,i ni(icnicia ei# $ic'nd0 De va i cdea vreun om n vreo #reala$ Nu 9or7e,te aici de pcatele cele (ari# (ai presus de iertare ,$ care nu +er$t iu7ire de oa(eni# ci (ici ,i pu%in nse(nate+ oi, cei duhovniceti$ &el ce pctuie,te este om, iar cei drep%i sunt cei duhovniceti$ Pe cel !$nt'i l nu(e,te
Sf'ntul loan fie c citea$ din (e(orie# fie c ,tia textul n alt 9ariant+
40

- dup 9irtutea lor0 iar deprtarea dintre om ,i cel du$o)nicesc este +are. oi, cei duhovniceti$ ADe e,ti du"o9nicesc# arat-(i tria ta nu nu+a$ +(ntu$n!u-te .e t$ne, c$ s$ .e +$ne, c$ s$ d'nd aCutor celor c$u%i - c asta arat o(ul du"o9nicesc0 a nu trece cu 9ederea (dularele sale# ls'ndu-le n prsireB# ndreptai pe unul ca acela1 Afce%i-D de nero7it# de nenfr'nt# de nen*runtat .entru !$a'"l4. 5zindu-te pe tine, ca s nu cazi i tu n ispit$ 2+ Acesta este un foarte (are sfat# un nde(n care se cere ur(at+ :iatr de-ar fi cel ce ascult# cu9'ntul e de aCuns s-D nspi('nte si s l (7oldeasc a-l ridica pe cel c$ut+ ANu 9oie,tiB# $ice# As-D (iluiesti pe fratele F Nu 9rei s-i dai iertare# c este o( ,i el F Nu 9rei# ca o( du"o9nicesc ce e,ti# s-i ntin$i ('na F Ia sea(a la lucrurile tale ,i nu 9ei a9ea ne9oie s fii sftuit .entru a-l a?uta .e cel ce 1ace, c$ s$n7ur 0n!ea+-n-teB+ &u( si n ce c"ip F 5zindu-te pe tine, ca sil nu fii i tu ispitit$ N-a $is0 Ac ne8re,it ai sa pcatuie,ti si tuB# ca s nu fac prea apstor cu'(ntul. 6ar cu+ > Ca s nu cazi si tu n ispit$ A:oate c 9ei pctui#

poate nu+ Deci# 9iitorul nefiind cunoscut# n9istiereste-%i dinainte tain al

iu7irii de oa(eni prin facerile de 7ine ctre aproapele0 de 9ei cdea 9reodat# 9ei afla co(oar (are de (il pus deoparteB+ N-a $is0 A&a s nu pctuie,ti si tuB* ci - lua%i a(inte cu !ea!$nsul la .uterea .e care " au cu'$ntele luate 0n s$ne -- ca nu cumva , cazi i tu n ispit 5TT ipaoSfCN*6+ :rin aceasta a artat c 9rC(a,ul n"stru este .$rat *TT-$.(TnF9 - $ar .$ratul nu 'este,te ti(pul c'nd are s n9leasc , c$ !e +ulte ori cade asupra noastr c'nd dor(i( si nu a9e( nici o 8riC+ &a atare# ,i cel c$utB11 e 're!nic de iertare# fiindc a fost prins de un pirat0 c nu pricepea li(pede lupta# nici 9re(ea r$7oiului

nu era 9estit# ci piratul D-a luat pe nea,te.tate# ,i a,a a putut s l 7iruie+ A,a fac ,i cei care plutesc pe aceast (are (are si lar8+ &"iar de cora7ia lor se 7ucur de 9'nt prielnic# c"iar de plutesc n toat lini,tea# de 9d n deprtare pe al%ii c$u%i n sfr'(are de cora7ie nu r('n# 9$'ndu-se pe sine lipsi%i de 8riC# nepstori la neca$ul acelora - ci# oprind cora7ia ,i ls'nd ancorele ,i co7or'nd p'n$ele# arunc fr'n8"ii ,i sc'nduri# a,a nc't cel ce ur(ea$ a fi n8"i%it de 9aluri# apuc'ndu-se de una din acestea# s scape
41

Ve1$ n"ta 39.

din sfr'(area de cora7ie+ Deci# ur(ea$ si tu# o(ule# cor7ierilor0 c doar si tu plute,ti pe o (are lar8 ,i ntins - rsti(pul acestei 9ie%i -# (are ce are fiare si pira%i# (are cu st'nci ,i 7ancuri de nisip# (are tul7urat de 9aluri (ulte ,i de furtuni* ,i (ul%i# adesea# cad pe aceast (are n sfr'(are de cora7ie+ A,adar# c'nd 9e$i pe cine9a dintre cei ce plutesc pe ea c a pierdut# .r$n "arece (presurare dia9oleasc# 7o8%ia ('ntuirii# si e 7tut de 9aluri# ,i n cur'nd se 9a duce la fund# opre,te cora7ia ta# c"iar dac te 8r7e,ti n alt parte# n8riCe,te-te de ('ntuirea lui# ls'nd tre7urile tale0 ca nu sufer a('nare# nici ncetineal cel ce ur(ea$ se se nece+ Deci# d $or# rpe,te-D repede tala$ului# f totul ca s-D tra8i din ad'ncul pier$rii* c"iar dac te n8"esuie (ii de tre7uri# nici o 8riC s nu %i fie (ai ar$toare ca ('ntuirea celui n suferin%0 c de 9ei 9rea s (ai a('ni c't de pu%in# l 9ei lsa prad# ca un trdtor# iu%i(ii furtunii+ &a atare# n ase(enea neca$uri tre7uie s art( 8ra7 -8ra7 si r'9n ncordat+ Ascult cu( :a9el# 9$'nd pe oarecine c se duce la fund#

8r7e,te si (7olde,te pe (ul%i al%ii+ AArta%i fa% de el dra8osteB# $ice# Aca nu cu(9a s l n8"it pe unul ca acesta triste%ea cea peste (surB+ Drept

aceea# ne porunce,te s tinde( 8ra7nic ('na# ca nu cu(9a# tot tr8n'nd noi ,i a('n'nd# acela s fie n8"i%it ntre ti(p+ S ne face(# deci# purttori de 8riC ai fra%ilor no,tri+ Acesta este cpt'iul petrecerii noastre cre,tine,ti# acesta este se(nul ei - a nu cuta nu(ai ale noastre# ci si a ndrepta ,i a aduce n 7un stare (dularele noastre cele sc"iloade acesta e !"'a!a cea +a$ +are a credin%ei - c $ice Do(nul# ntru aceasta vor cunoate toi c suntei ucenicii &ei 5In+ D<# <G6+ Ade9rat dra8oste 9di( nu prin to9r,ia la (ese# nici prin nu(iri 8oale# nici prin cu9intele (8ulitoare# ci ndrept'nd pe aproapele ,i cut'nd folosul lu$, scul'nd pe cel c$ut# tin$'nd ('n de aCutor celui ce $ace fr s-i pese de ('ntuirea lui ,i cut(n! /$nele a.r"a.elu$ 0na$ntea /$nelu$ n"stru. A,a face ade9rata dra8oste0 c dra8ostea nu caut ale sale# ci (ai nainte de ale sale caut ale aproapelui# ca prin acelea s 9ad de ale sale+ Ii eu, acu+, nu .entru +$ne 0nsu+$ s(r7u$esc a rosti astfel de cu9'ntri# ci pentru 9oi+ Deci# ,i 9oi s asculta%i nu doar pentru 9oi n,i9# ci ,i pentru al%ii# ce 9or

pri(i po9%uire de la 9oi0 cci dup r'nduiala (dularelor o(ului se "rne,te ,i trupul /isericii+ ?dularul# dac %ine

pentru sine ('ncarea toat si n-o (parte cu cel de l'n8 sine# si pe sine nsu,i se 9t(a# si restul trupului l stric - de pild# sto(acul# de %ine nu+a$ .entru el +(ncarea, s$ .e restul tru.ulu$ l aduce n ruin prin nfo(etare# ,i pe sine se stric prin lipsa de (sur* iar dac# lu'nd c't i aCun8e dup r'nduiala fireasc# tri(ite restul la celelalte (dulare# se pstrea$ snt"s .e s$ne ,i pstrea$ sntos si restul trupului+ A,a si tu acu(# dac au$ind cu9intele (ele le %ii doar pentru tine si nu le (prt,e,ti altuia# si pe acela l p8u7e,ti# si pe tine te-ai pierdut# atr8'nd asupra ta foarte 8rele 7oli lene9ia ,$ 1a'$st$a. & nu (pr%i( cu al%ii fie din rutate# fie din lene9ie ,i nepsare* iar dintre aceste neputin%e "r$care e 0n!ea?uns .entru a-1 .$er!e .e cel ce-" are+ De 9ei da# ns# "ran din 7el,u8 ,i altora# te 9ei folosi si totodat l 9ei folosi ,i pe cel +$lu$t. 6ar !es.re acestea a+ '"r/$t !e a?uns. <+ Tre7uie de acu( s rennod( firul celor s.use $er$. &e a+ s.us $er$ > )+ cercetat atunc$ despre Saul ,i :a9el# de ce se nu(ea c'nd9a Saul, altc(n!'a Pa'el. )."$, .lec(n! !e a$c$, a+ aCuns la

(ult istorie a nu(elor - si dac tot (-a( a7tut astfel de la firul cu9'ntului (i s-a

prut c nu (erit s trec cu 9ederea aceast ne-8u%torie0 c de,i a( aCuns aici cu 9or7a datorit nu(elui de :a9el# a( ,tiut totu,i s ne8ustoresc si aflarea celorlalte nu(e+ A,a fac deseori ,i cei ce plutesc pe (are dup ne8o%uri# cltorind pentru afaceri (ici# dar dup ce aCun8 n cetatea unde au fost tri(i,i ,i 9d c acolo e 7el,u8 ,i de alte (rfuri ne8ustoresc (ult (ai (ult dec't se pre8tiser+ Iar dac i n9inuie,te c$ne'a, e$ spun unele ca acestea0 AA( str7tut cale lun8# a+ 0n!urat +ulte *urtun$, +ulte .r$+e?!$$, a+ str7tut (rile0 ce ne poate (piedica s face( (ai (7el,u8at ne8o%ul

nostru FB+ n ce ( pri9e,te# ( 9oi apra n acela,i fel0 c ,i eu# cercet'n! cu+ stau lucrur$le cu nu+ele lui :a9el# a( aflat din aproape n aproape ,i alt ne8o% de nu(e0 cu( ar fi c :etru se nu(ea 0na$nte S$+"n, $ar *$$$ lu$ Ge'e!e$, lac"' s$ l"an, au fost nu(i%i Afiii tunetuluiB+ A( aflat ,i n Le8('ntul cel .ec"i c A9raa( se c"e(a nainte ,i A9ra(# ,i lui laco9 i s-a sc"i(7at nu(ele n Israil# ,i Sarrei n Sara+ ?ai afl( c unora nu li s-a sc"i(7at nu(ele# ca acestora# ci au r(as cu nu(ele pri(ite de la nceput0 precu( loan /ote$torul# precu( Isaac# precu( Ada(+ Deci# rn$ s-a prut un lucru nelalocul lui# o prostie fr

sea(n# s arunc din ('n ase(enea co(oar+ De aceea a( lun8it cu9'ntul si# dup ce a( 9or/$t ieri despre cei r(a,i cu nu(ele pri(ite de la nceput# ast$i a( de 8'nd s 9or7esc despre cei cu dou nu(e - cu( ar fi# de pild# A9raarn0 c )!a+ a *"st c@e+at t"t t$+.ul cu acest nu+e, s$ n-a +a$ a'ut altul8 i Isaac# iar,i# n-a (ai pri(it alt nu(ire# ci de la nceput p'n Ia sf'r,it s-a nu(it Isaac* dar A9ra(# printele Iui Isaac# s-a nu(it a,a nainte# iar dup acestea a purtat nu+ele !e )'raa+ - c a zis ctre dnsul Dumnezeu, s.une Scr$.tura, 0-u va mai fi numele tu 3vram, d A)raam se va chema numele tu1 5Fac+ D@# G6# cci 0na$nte 're+e se c@e+a )'ra+ - !ar nu+ele acesta nu este 7recesc, c$ .e l$+/a e're$l"r. A,adar# ce nsea(n acest nu(e F ADe dincol"4420 dealtfel# pe li(7a ,ir Ade cealalt parteB se spune Aa9ra(BB 5,i ,tiu asta ce$ ce sunt .r$ceDe *a.t, ha-ivri din e7raic# tradus n 8reac prin %# nu este o traducere a nu(elui A9ra(# ci un epitet al patriar"ului+ &u pri9ire la nu(ele de A9ra( exist n cercetarea 7i7lic (odern di9erse teorii+ In e7raic el are n%elesul de Analt printeB# dar unii sus%in c face de fapt parte din ono(astica 7a7ilonian 5lucru care nu surprinde# dat fiind locul lui de 7a,tin6 ,i ar putea fi tradus

aproxi(ati9 prin Aiu7itor de tatB+ 43 Nu arn reu,it s identific( for(a ori8inal a cu'(ntului siriac citat# dar este cert c radicalul *vr *ace .ar-

pu%i n aceast li(76 - iar ea e foarte nrudit cu a e're$l"r. 36ar !e ce a *"st nu+$t de dincolo FB ara Iudeii# adic :alestina toat# ce se ntinde de la 8ipt p'n la ufrat# este 9ecin cu /a7ilonia# de unde era A9raa(# ,i ntre ele cur8e r'ul# fiind "otar de o7,te a('ndou %rilor+ Deci# fiindc nu era din :alestina# ci trecuse de dincolo# din /a7ilonia# ,i-a tras nu(ele de la str(utare - si s-a nu(it A9raa( de dincolo, !e"arece c@$ar 9enise de dincolo+ ADe ce a 9enit de dincolo F B Fiindc i-a poruncit Du(ne$eu+ ADar de ce i-a poruncit Du(ne$eu FB &a s arate ascultarea dreptului+ AIi cu( a artat ascultarea lui FB :rin aceea c ls'nd patria sa pentru porunca ;u$, a sc@$+/at-" cu strintatea+ Ai 9$ut ce nln%uire de fapte porne,te de la nu(ele dreptului F O (are ntrea8 de istorie ne-a desc@$s 0na$nte nu+ele acesta. Afl# deci# nu(ele lui cel 9ec"i# ca atunci c'nd l 9e$i locuind n :alestina# tu# fiind clu$it prin nu(ele lu$ la 'ec@ea-$ .atr$e, s$ lu(n! la cuno,tin% pricina pentru care a lsat-o# s cape%i nde(n ndestul de puternic spre a 9di aceea,i r'9n0 cci o( dinainte de Le8e si de

te din patri(oniul lexical co(un al li(7ilor e7raic si siriac+

.etrecerea cea 0ntru ;e7e *$$n!, a !"'e!$t *$l"sofia cea ntru "ar* ,i ceea ce a9ea s 8riasc (ai t'r$iu Oristos ctre Apostoli0 3min zic vou, c nu este nimeni care s fi lsat cas, ori f r ai,ori surori, ori tat, ori mam, i care nu va primi nsutit i nu va moteni viaa venic 5,t. 19, 299, )'ra-a( a s9'r,it prin fapte (ai nainte de "ar41. Nu nu(ai de aici poate fi 9$ut filosofia dreptului# ci si din ns,i f8duin%a lui Du(ne$eu - fiindc $ice0 7ai n pmntul pe care i-l voi arta 5%ac. D2# D6+ &ci de,i a('ndou patriile erau si(%ite# totu,i una era a lui# iar cealalt era strin# ,i una era artat# iar cealalt nu era li(pede# ,i pe una o a9ea n ('n# iar cealalt era doar ndCduit+ Si totu,i# ls'nd cele artate ,i deslu,ite ,i cele pe care le a9ea n ('n# a aler8at spre cele ne9$ute ,i nedeslu,ite ,i crora nu era stp'n# ca sa te ncredin%e$e ,i s te n9e%e s nu 8rie,ti (potri9# nici s te ndoie,ti c'nd Du(ne$eu %i porunce,te s la,i cele deslu,ite si s cau%i la cele nedeslu,ite0 c nu-s a,a deslu,ite cele pe care le a9e( n ('n ca cele pe care le ndCdui(* nu-i a,a deslu,it 9ia%a 9iitoare precu( cea

Adic de 9enirea Do(nului lisus Oristos0 7e%ea prin +oisi "-a dat, iar harul i adevrul prin lisus 7ristos s-au fcui 5In. l, 179.
44

'$$t"are# ca .e cea !e acu+ " 'e!e+ cu "c@$$ no,tri# iar pe cealalt cu oc"ii credin%ei* pe aceasta " 'e!e+, cu+ s-ar 1$ce, 0n +($n$le n"astre# iar pe cealalt o 9ede(# p$it de f8duin%ele lui Du+ne1eu. 4+ Iar f8duin%ele lui Du(ne$eu sunt (ult (ai puternice dec't ('inile noastre+ .rei s 9e$i c aceast 9ia% de acurn st totdeauna su7 se(nul ndoielii# iar cea 9iitoare# ce pare ndoielnic# e (ai 9dit dec't cea de acu(# ,i (ai de ndeCde# si dinuitoareF S cercet(# dac 9re%i# cele strlucitoare ale

acestei 9ie%i 7o8%ia# sla9a# stp'nirea# cinstirile cele de la oa(eni0 ,i 9ei 9edea c ni(ic nu este (ai ndoielnic dec't acestea - c ce e (ai pu%in credincios dec't 7o8%ia# care de (ulte ori nu r('ne la noi nici (car p'n seara F & precu( o slu8 nerecunosctoare se (ut tot ti(pul de la unul la altul# ca(+ a,a e si sla9a0 c cel ce nainte 9re(e era sl9it ,i 9estit# dintr-o dat de9ine un oarecare ne,tiut de ni(eni# precu( ,i di(potri9+ Si precu( roata# care se n9'rte rnereu# nu poate fi 9$ut spriCinindu-se pe aceea,i parte# c$ !$n .r$c$na re.e1$c$un$$ r"st"7"l$r$$ se 0nt"arce (ereu cu susul n Cos ,i napoi0 a,a e ,i cu

(ersul tre7urilor noastre# ce se ntoarce fr c"nten$re, sc@$+/(n! susul cu Cosul* a,a si cu 7o8%ia# cu stp'nirea si toate celelalte+ Niciodat nu au stat ntr-un loc# ci se asea(n undelor r(ur$l"r, care n$c$c(n! nu se ".resc. 6ec$, ce ."ate *$ +a$ 0n!"$eln$c !ec(t acestea, care se sc"i(7 a,a de necur(at ,i ,$ $au 1/"rul +a$ nainte de a se arta# fu8 rnai nainte de a fi de fa% F De aceea si :rorocul# 9or7ind despre desftare i 7o8%ie si cele ase(enea# si 7atCocorind pe cei ce le socot dinuitoare ,i sunt le,ina%i dup ele# $ice0 Ca i cum ar sta au socotit acestea, i nu ca si cum ar fu#i 5)+"s 6, 59. Nu a 1$s# ca si cum ar trece, c$ - ceea ce este cu +ult +a$ +ult -ca si cum ar !u%i' c nici nu trec ncet# ci cu 8r7ire (ult+ Dar patriar"ul n-a fcut a,a# ci toate acestea ls'ndu-le# cuta doar la f8duin%ele cele de la Du(ne$eu# pre8tindu-ne

cal ea spr e cre din %a n cel e 9iit oar e# ca atu nci c' nd %i f8 dui e,t e Du (n e$ eu cel

e 9iitoare ,i ne9$ute s nu $ici c sunt ndoielnice si nen9ederate0 c cele ne9$ute de dincolo sunt (ai deslu,ite ca cele !e aici# dac a9e( oc"ii credin%ei0 c de,i nu le-a( 9$ut# cel ce le-a f8duit este Du(ne$eu+ &'nd Du(ne$eu f8duie,te# nici o sc"i(7are nu se atin8e de f8duin%e0 a,a nc't ele

(a i 9'r tos di nui e ,i sta u ne cli nti te n (' na Lui 0 c din (' na Lui ni (e ni nu po ate s

rpeasc# precu( spune Oristos0 din mna (atlui +eu nimeni nu poate s rpeasc 5In+ D3# 2E6+ A,adar# ntruc't ni(eni nu poate rpi din ('na lui Du(ne$eu# ele r('n pururea acolo ca ntr-o 9istierie nefurat# ntreprinderile noastre de aici sunt supuse Ia tot felul de sc"i(7ri si de ntorsturi drept care deseori osteneala lor o suferi(# iar de (plinirea lor r('ne( lipsi%i - iar n pri9in%a ndeCdilor pe care le-a( n9istierit la 6u+ne1eu nu este cu .ut$n% asta# ci cel care s-a ostenit are parte# ne8re,it# ,i de cununi0 cci nde!dea nu ruineaz 5Ro(+ G# G6# fiindc este f8duin% du(ne$eiasc# si darurile sunt pe (sura &elui &e a f8duit+ Las# dar# cele nel(urite ,i apuc-te de cele artate0 c artate nu sunt cele de acu(# ci cele 9iitoare+ Iar dac unii# le,ina%i dup cele de acu(# trec cu 9ederea cele 9iitoare# o fac fiindc sunt prea neputincio,i pentru

nl%i(ea ndeCdii acestora# nu fiindc ele sunt ne9$ute ,i nel(urite. Ia sea+a la *$l"s"fia dreptului+ Du(ne$eu i-a f8duit lucruri si(%ite# si el

c uta cel e 8'

ndite+ ADar unde se arat c Du(ne$eu i-a f8duit lucruri si(%ite# $ar el !"rea cele 7(n!$te > )ei, 1$ce, din pmntul

tu si din rudenia ta si din casa printelui tu, si vino n pmntul pe care i-l voi arta ie 5%ac. 12, D6+ Si(%it era ,i p('ntul cel dint'i al lui A9raa(# ,i cel care a9ea s-i fie dat# A9raa( ns ce face F ?ai 7ine s nu l ascult( pe el# ci pe :a9el 9or7ind despre el# ca s n9%( c nu cuta spre acest p('nt# c"iar dac ,i pe acesta l f8duise Du(ne$eu# ci# ls'nd cele de acu(# era ndr8ostit de cele 9iitoare+ A,adar# ce 8rie,te :a9el F Dup credin au murit acetia toi 5-'r. 11, 139, '"r/$n! !e )'raa+, s$ Isaac, i la-co9# ,i de to%i drep%ii0 c nu nu(ai A9raa(# ci to%i erau prta,i acestei filosofii+ Dup credin au murit acetia toi, necptnd f#duinele, ci de departe vzndu-le$ &e 1$c$ > 6ar n-a .r$+$t )'raa+ f8duin%a c'nd a aCuns n :alestina F Deci (inciun sunt spusele lui Du(ne$eu F ANuB# $ice0 Ac a aCuns n :alestina# dar nu spre f8duin%a asta cuta# ci alta poftea# pe cea din ceruri# si se socotea pe sine strin de toate cele de acu(B# 0ntru aceasta *$$n!u-$, !ar, +art"r s$ Pa'el, a a!a"s# si mrturisind c strini si pri%e#i sunt 5-'r. DD# D<6+ Spune-(i# :a9ele# A9raa(# cpt'nd o patrie si o %ar ca aceea# strin era F ADaB# $ice# Ac nu la ea

cut a# ci la cer0 cci cei ce spun unel e ca aces tea arat desl u,it c alt patri e

caut# al crei ?e,ter si Fctor este Du(ne$eu - Ierusali(ul cel ceresc# cel de susB+ .$ut-ai c Du(ne$eu i-a f8duit lucruri si(%ite# iar el cuta Ierusal$+ul !e sus > C cei ce #riesc unde ca acestea arat c patrie caut; si de siarfi adus aminte de cea din care au plecat, ar !i a)ut )reme a se ntoarce; iar acum de cea mai %un doresc, adic de cea cereasc 5 9r+ DD# D4-D>6+ A,adar# f8duin%a este si(%it# dar pofta dreptului este 8'ndit# di(potri9 fa% de pofta noastr0 c lui i se f8duise :alestina# iar el (7r%i,a cu pri9irea cerul -n 9re(e ce nou ni se f8duie,te cerul#

iar noi sunt e( nne 7uni% i dup cele p( 'nte ,ti+ 5. )cest e

lucruri le-a( c',ti8at din nu(ele de )'raa+, a*l(n! !e ce a *"st nu+$t de dincolo ,i c# ls'nd p('ntul su# s-a (utat n p('nt strin ,i# ls'nd deoparte cele 9$ute a cutat spre cele ne9$ute* ls'nd cele pe care le a9ea la nde('n# a ndr8it cele ndCduite ,i# pri(ind cele si(%ite# ctre cele 8'ndite se nl%a0 si asta nainte de "ar# nainte de Le8e# nainte de n9%tura de la proroci+ De aici se 9ede c nu a9ea nici un n9%tor# ci ndeaCuns i era firea ca s (i,te 8'ndurile con,tiin%ei# ,i a,a a aflat pe 6u+ne1eu, G$!$t"rul a t"ate. 6e aceea s-a nu-

(it A9ra(# de aceea ,i prin%ii lui i-au pus acest nurne+ Dar poate c 9a spune cine9a c asta e (inciun0 c nu erau drep%i prin%ii Iui A9raa(# c nu erau 7ineplcu%i lui Du(ne$eu# c nu ,tiau cele ce a9eau s 9ina* c nu a9eau nain-te-9ederea f8duin%ei ce a9ea s fie 8rit de la Stp'nul* c Aoare nu erau p8'ni# nc"intori la idoli# dec't 7ar7arii (ai 7ar7ari FB It$u s$ eu, si pentru asta dau laud dreptului0 c a9'nd astfel de prin%i s-a fcut a,a cu( s-a fcut+ Ii ceea ce e (inunat si (ai presus de n%ele8ere este c din rdcin strin si sl7atic# road 7un a rsrit0 c n-au os'nd din rutatea prin%ilor fiii ce triesc n 7una cinstire# ci - daca e s spun un lucru ui(itor# si (ai 9'rtos de laud - c nepri(ind de la str(o,i 7una cinstire# nici a9'nd po9%uitori# ci ca n pustiu nestr7tut u(7l'nd# au putut s afle calea care duce la cer+ 6ec$, nu e lucru de os'nd s ai tat necredincios# ci s ur(e$i necredin%ei tatlui* si 9in foarte (are este nu c'nd a9e( prin%i ri# ci c'nd nu ne n8riCi( de ei si nu face( tot ce %ine de noi ca s i slo7o$i( din aceast rutate* iar

atunci c'nd noi art( toata purtarea de 8riC pentru sufletul lor# iar ei struie n rutatea lor# sunte( slo7o$i de toat (ustrarea si 9ina+

Spun astea nu ca sa te ru,ine$i# iu7itule# c'nd au$i c A9raa( a a9ut tat p8'n - fiindc ,i Ti(otei a a9ut tat p8'n# cc$ era *$u !e *e+e$e $u!ee# &ra fiu de femeie iudee, din mam credincioas i tat elin 5Fapte D>#D6+ Ii c tatl lui a r(as n necredin% si nu s-a sc"i(7at# aceasta se 9ede din faptul c lud'nd credin%a lui Ti(otei# :a-9el spune a,a0 Credina care s-a slluit mai nti n .unica ta 7oida si rt maica ta 0unic$ia, si ncredinat sunt c si ntru tine 52 Ti(+ l# G6 - ,i nicieri nu po(ene,te de tatl lui+ De ce F R('n'nd ntru necredin%# nu era 9rednic s fie socotit (preun cu fiul su+ I$ )."st"l$$ a'eau prin%i ri# ceea

ce a 9dit Oristos $ic'nd0 Dac eu cu 2eelze%ul scot dracii, fiii votri cu cine i scot , 5entru aceasta, ei vor fi vou !udectori 5,t. 12, 278 Le+ DD# DE6+ Dar s nu 9 tul7ure asta# nici s nu 9 s(inteasc0 fiindc si de aici n9%( c rutatea si 9irtutea %in nu de fire# ci de slo7oda ale8ere+ & de ar fi %inut de fire# ne8re,it c cei ri ar fi nscut odrasle rele si cei 7uni unii la fel ca ei* dar ntruc't %ine de slo7oda ale8ere a fi ticlos ori r'9nitor# drept aceea ,i unor prin%i ri li s-au nscut fii 7uni# ,i fii u,uratici au odrslit din prin%i r'9nitori# ca s nu pune( rutatea ,i 7untatea pe sea(a firii# ci pe cea a 9oii+ ns#

precu( spunea(# prin%ii iui A9raarn erau necredincio,i0 cu(# dar# i-au pus acest nu(e F Asta a fost n pri(ul r'nd lucrarea n%elepciunii lui Du(ne$eu# care a icono(isit punerea prin li(7 necredincioas a unu$ nu+e care cu.r$nde (ult istorie a celor ce a9eau s 9in0 fiindc si pe .alaa( D-a silit oarec'nd a 8ri cele 9iitoare# 9dindu-si puterea ei# si art'nd c poate stp'ni nu nu(ai ntr-ai si# ci si n cei strini+ Ii ca s n9e%i c drep%ilor# c"iar dac nu-s e9la9i-osi prin%ii lor# de (ulte ori le pun fr s ,tie nu(e ce arat (ult din icono(ia celor 9iitoare0 ,i %i 9oi arta aceasta din alt pild+ La(e"# printele lui Noe - al acelui Noe n 9re(ea cruia a a'ut l"c ."t".ul - nu era !re.t, nu era /$ne-plcut lui Du(ne$eu# nu se 7ucura de cinste la Du(ne$eu0 c dac era drept# dac era 7ine plcut# dac se 7ucura de cinste la Du(ne$eu# nu ar fi $is Scriptura c Noe sin8ur s-a aflat des9'r,it n nea(ul su0 nu ar fi trecut cu 9ederea pe printele dreptului# dac ,i el ar fi fost drept+ A,adar# La(e" ce a fcut F A pus pruncului nu+e care cu.r$n!e +ulta $st"r$e a cel"r '$$t"are# ,i prorocie era nu(ele dreptului - c acest nu(e arta

potopul ce a9ea s 9in+ ADar cu( arta nu(ele de Noe potopul ce a9ea s 9in FB

Noe este cu9'nt e9reiesc# ,i nsea(n Acel care odi"ne,teB0 fiindc nia# pe li(7a ,ir# este Aodi"nB4DD. 6ec$, .recu+ !e la a'ar, care 0nsea(n Ade dincoloB46# ,i-a tras nu(ele A9ra-a(# iar de la ede(# care nsea(n Ap('ntNB17, ,i-a tras nu(ele Ada(# a,a de la nia# care nsea(n Aodi"nB# ,i-a tras nu(ele Noe# care nsea(n Aodi"nitorB+ Asta o arat ,i spusele Scripturii0 cci l-a numit "oe, zicnd' Acesta ne )a odi$ni pe noi 5%ac. 5, 299, nu+$n! odihn potopul$ &ci a9'nd potopul a se nt'(pla n 9re(ea lui# $ar ."t".ul 0nse+na +"arte, $ar moartea este odihn omului, de aceea l-a nu(it La(e" aductor de odi"n pe o(ul n 9re(ea cruia s-a nt(+.lat ."t".ul. >+ Iar ca do9ad c nu tra8 de pr t'lcuirea# asculta%i din Scriptura ns,i0 3 trit Lameh ani o sut optzeci i opt, si a nscut fiu' si a chemat numele lui -oe, zicnd' 3cesta va face sa ne odihnim de ostenelile noastre i de necazuri, si de lucrurile minilor noastre, si de pmntul pe care l-a %lestemat Dumnezeu 55, 28-299. 6e ce 1$c$, ;a+e@, va face s

For(a real a cu9'ntului siriac este ni"a+ 16 For(a real a cu9'ntului e7raic este sU 8/ For(a real a cu9'ntului e7raic este
4S

ne odi$nim > 36e ce n-a zis", ntrea7 unii# (acesta ne )a omor, acesta )a !ace sa !ie potopul, c$ a 1$s# )a !ace sa ne odi$nim F T oat $idirea a fost 4 sc"i(7at 4, !e ?"s s-au !es.$cat a!(ncur$le, !e sus s-au desc"is 9iituri de ap# toate se fcuser o (are ne(ai9$ut si ciudat ,i nfrico,toare# si n (or('ntul cel de o7,te a noroiului piereau ascunse ,i trupurile oa(enilor# ,i trupurile cailor# ,i ale do7itoacelor+ Ii ase(enea rele# si ase+enea neca1 nu(e,ti tu odi"n FB ADaB# $ice La(e"0 Afiindc de 9re(e ce oa(enii triau n rutate# iar potopul a cur(at rutatea# cei scpa%i de rutate s-au odi"nitB+ Dac (oartea# 9enind# ia un trup care-i cuprins de felurite 7oli ,i nu 8se,te 9indecare# se c"ea( c D-a odi"nit0 la *el s$ .e nea+ul49 acelor oa(eni# ca pe un trup 7olind fr c"ip de t(duire ,i aflat n 8"eara (ultor 8ro$9ii nenso%ite de nici o ('n8'iere# 9enind potopul D-a rpit ,i D-a odi"nit+ &
Ver/ul ('a"T"$H-$"c" arat o ntoarcere la starea a(orf# creia i ur(ea$ o refacere# o re(odelare+ Sfan%ul loan ofer n O(ilia a 2G-a din ciclul inare al O(iliilor la Facere 5para8raful >6# cu pri9ire la acela,i e9eni(ent al potopului# analo8ia unui 9as (etalic coclit# pe care (e,terul priceput l retope,te# nltur
48

cocleala ,i l re(odclea-$# red'ndu-i 9ec"ea fru(use%e+ 4 B Genera%ia+

dac moartea este odihn omului 5I"' 3, 239, cu at't (ai (ult este ea odi"n celor ce 9ie%uiesc n rutate fr de ndreptare, sl"/"1$n!u-$ !e "steneli ,i nen8duindu-le a (ai nainta n 9iclenie# nici a se n8reuna (ai (ult po9ara de pcate0 fiindc ni(ic nu e a,a de 8reu ,i ane9oie de purtat precu( felul de a fi al pcatului* ni(ic nu ne aduce at'ta c"in ,i osteneal ca rutatea ,i ca 8re,alele+ De asta ,i Oristos le spune celor ce ,i duc 9ia%a n pcate0 enii, toi cei ostenii si mpovrai, i -E v voi odihni pe voi 5,t. 11, 289. De asta ,i La(e" a nu(it potopul Aodi"nB0 fiindc a 9enit ,i a pus capt rut%$$. )s *$ 'rut s (er8 (ai departe cu acest cu9'nt# cci ,i a,a au fost lsate deoparte (ulte din t'lcurile nu(elui de Noe* dar deoca(dat# n9istierind acestea n a(intirea cu8etului 9ostru ,i ctre fra%ii no,tri ce au lipsit 8rindu-le ca s nu fiu s$l$t iar,i a lun8i nceputul predicilor relu'nd firul celor spuse# 9oi ter(ina cu9'ntul prin ru8ciuni# d'nd (ul%u(it lui Du(ne$eu# &elui &are (i-a dat s spun acestea# c a Lui este sla'a 0n 'ec$$ 'ec$l"r. )+$n.

&u.r$ns
&u'(ntul 0nt($.............................................. .............7

&u'(ntul al !"$lea..........................................25 &u'(ntul al tre$lea..........................................35 &u'(ntul al .atrulea.......................................43 &u'(ntul al c$nc$lea........................................59 &u9'ntul al ,aselea................................75 &u9'ntul al ,aptelea..............................83 &u'(ntul al ".tulea......................................107 &u9'ntul al noulea+++ ..117