Sunteți pe pagina 1din 2

TEHNICI DE PLANIFICARE A PROIECTELOR Dintre tehnicile de planificare prezentate n literatura de specialitate s e folosesc n managementul proiectelor urmtoarele : - diagramele cu bare

(GANT); - diagramele momentelor cheie ; - reeaua PERT . Diagramele cu bar se compun dintr-un sistem de coordonate bidimensional c u o ax a timpului i cu una a sarcinilor aflat n corelaie cu o matrice a sarcinilor .S e traseaz bare a cror lungime red durata de timp planificat i a cror poziie corespunde ceputului, respectiv sfritului activitii. Aceste diagrame se completeaz cu o a doua bar , care reprezint progresul real al proiectului, adic situaia existent. Abaterile rezultate din compararea planificat realizat sunt notate la sfritul diagramei n col oane suplimentare . Diagrama momentelor cheie vizeaz termenele de predare sau raportare stabi lite prin proiect , fazele de predare sunt faze de plat cu o importan mare pentru e xecutantul proiectului . Diagrama Gantt prezinta activitatile proiectului sub forma de bare in functie de timp. Diagramele Gantt au fost implementate in diverse programe de calculator create p entru gestionarea proiectelor. In cazul acestora, diagramele au fost mult imbuna tatite, ele pot arata precedente, durate, resurse alocate. Pot urmari chiar si c osturile proiectului pe diverse activitati si etape. Dezvoltarea planificarii in timp implica determinarea momentelor de inceput si d e sfarsit ale activitatilor unui proiect. Se analizeaza precedentele, duratele s i necesarul de resurse si, interativ, se obtine planificarea in timp a proiectul ui. Pornindu-se de la reteaua proiectului, avand duratele estimate pentru fi ecare activitate si tinand cont de constrangerile si ipotezele de lucru, se retr aseaza reteaua proiectului, calculandu-se de aceasta data si durata proiectului si eventualele marjele existente. Pentru calculul celor mai devreme momente de start si de incheiere, se pleaca de la 0 cel mai devreme moment de start al activitatilor fara precedente, se parcu rge reteaua de la stanga la dreapta, completand astfel: EFT = EST + durata Pentru calculul celor mai tarzii momente de start, respectiv incheiere, se pleaca de la cel mai tarziu moment de incheiere al proiectului. Se parcurge r eteaua in sens invers si se completeaza astfel: LST = LFT durata Marja este marja totala si reprezinta timpul total cu care poate fi inta rziata o activitate fara a intarzia proiectul. Marja totala poate insa afecta ma rjele activitatilor de pe acelasi drum. M = M totala = LFT durata - EST Marja libera este marja unei activitati si reprezinta perioada de timp c u care poate fi intarziata activitatea respectiva fara sa afecteze cel mai devre me moment de start al activitatii succesoare. M libera = EST act.succesoare durata EST (Veti gasi in unele lucrari marja tradusa ca rezerva de timp) Si aici, ca si pentru reteaua cu activitatile in noduri, se poate calcula marja libera si marja totala : Marja libera = timpul de care se dispune ca rezerva pentru efectuarea un ei activitati, in plus fata de durata sa estimata si care poate fi folosita fara a se afecta activitatile ulterioare. Marja libera = cel mai devreme moment al evenimentului final cel mai dev reme moment al evenimentului de inceput durata activitatii. (in formula de mai sus, nodurile fictive nu trebuie luate in calcul, deoarece un eveniment final trebuie sa reprezinte evenimentul de start al activitatii urmat oare.) Marja totala = rezerva de timp cu care poate fi intarziata o activitate fara a afecta durata proiectului. Marja totala = cel mai tarziu moment de incheiere a evenimentului cel ma

i devreme moment de start a evenimentului

durata activitatii