Sunteți pe pagina 1din 2

Povestire pupaza din tei Ion Creanga este considerat un genial creator de povesti in stil popular.

Minunatele povestiri din Amintiri din copilarie il au ca personaj central pe Nica, un simbol al neatamparului baietesc, stapnit de o stare de veselie si fericire continua. Copilaria lui Nica este de fapt copilaria copilului universal, cu poznele si cu joaca adecvate vrstei. upaza din tei relateaza un episod din viata copilului, care traieste cu parintii si fratii sai, in satul natal !umulesti. Nica era nemultumit ca mama il trezea dimineata prea devreme cand se auzea pupaza cantand. "e aceea, se #otaraste sa scape cu orice c#ip de ea. Nica inceara sa prinda pupaza, care era ceasornicul satului, urcandu$se in copac. % apuca, dar aceasta reuseste sa scape. Aducandu$si aminte ca are de dus mancare oamenilor angajati la camp, se dadu jos din pom. &capand de lingurari, care il a'teptau infometati si nervosi, Nica se intoarse din nou la tei, prinse pupaza, o lega de picior si o ascunse in podul casei. Insa cineva l$a vazut, iar a doua zi matusa Mariuca a venit si i$a spus mamei lui Nica. &periindu$se ca ar putea fi pedepsit, Nica lua pupaza si se duse in targ sa o vanda. (n mosneag se arata interesat de )gainusa) lui, intrebandu$l cat costa. Insa Nica lasa pretul la aprecierea acestuia. plateasca marfa. Apelativele folosite de mosneag in dialogul cu Nica sunt intr$o gradatie ascendenta* +,aiete- nepoate- tc.).Astfel el isi e/prima revolta fata de indrazneala copilului, de a vinde pasarea. Cineva din targ il recunoscu pe baiat,spunandu$i batranului ca il cunoaste pe tatal lui. Auzind de tata, Nica o lua la fuga spre !umulesti. Acasa afla de la fratii sai ca parintii erau plecat la targ si ca furtul pupezei a revoltat tot satul. 0ratii il considera nevinovat pentru ca nu stiu adevarul. 1oata lumea a rasuflat ususrata cand a auzit, a doua zi dimineata, pupaza cantand. entru a se impaca cu matusa Mariuca, mama lui NIca a pregatit bucate alese, invitand$o la masa. Iar Nica a scapatnepedepsit din toata intamplarea. refacandu$se ca o cauta de oua, mosneagul dezlega ata de la picior si ii dadu drumul. &uparat, baiatul incepu sa se certe cu batranul, cerandu$i sa$i

Amintirile autorului sunt pline de umor. &crisul lui Creanga este lipsit de metafore, nu copiaza limba taraneasca, ci o recreaza, foloseste interjectii, e/clamatii, regionalisme, vorbe de du#. (morul are ca surs., 'n primul rnd, comicul de situa2ie, c.ci unele 'ntmpl.ri sunt #azlii prin 'ns.3i natura lor. 4ste realizat prin folosirea unor e/presii si cuvinte, zicale si termeni familiari, care redau frumusetea neamului romanesc. (morul lui Creang. are calitatea de a pune 'n eviden2. dragostea fa2. de oameni, el prive3te cu 'ng.duin2. micile defecte omene3ti.