Heidi, fetita muntilor

1. - Da' unde-o duci pe copila asta. Dete? intreaba, la un moment dat,

noua venita. Nu e cumva micuta orfana ramasa dupa sora ta?
- Ba da, ea e si o duc la Unchiul, unde trebuie sa ramina.
Carte Heidi, fetita muntilor, Johanna Spyri, Editura Ion Creanga, 1987,
pag.5
2. Heidi ii infrunta privirea fara sa clipeasca si nu se mai satura sa-l
cerceteze pe acest bunic cu barba lunga si cu sprancenele dese si
dure, ce se imbinau la radacina nasului.
Carte Heidi, fetita muntilor, Johanna Spyri, Editura Ion Creanga, 1987,
pag.8
3. -O sa-l rog pe bunicul sa-ti dea inapoi vederea si sa-ti repare cabana
ca sa poti dormi in tihna si sa nu-ti mai fie frica niciodata.
Carte Heidi, fetita muntilor, Johanna Spyri, Editura Ion Creanga, 1987,
pag.20
4. - Cum poti sa fii atat de proasta si de incapatanata?! Nu l-ai auzit pe
bunicul tau strigand ca nu mai vrea sa te vada niciodata in ochii lui? Nai inteles ca vrea sa pleci cu mine?
Carte Heidi, fetita muntilor, Johanna Spyri, Editura Ion Creanga, 1987,
pag.26
5. Hai sa fugim mai repede, ca sa-I pot aduce maine cateva painite.
Carte Heidi, fetita muntilor, Johanna Spyri, Editura Ion Creanga, 1987,
pag.26
6. Acum, Heidi avea simtamantul ca se afla inchisa intr-o colivie
frumoasa de aur, ca o pasare dornica sa-si ia zborul spre inaltimile
albastre.
Carte Heidi, fetita muntilor, Johanna Spyri, Editura Ion Creanga, 1987,
pag.29
7. - Nu cunosc decat o singura pedeapsa care ar putea sa te invete cum
sa te comporti. Esti o mica salbatica si, de aceea, o sa poruncesc sa fii
inchisa in pivnita, sa stai in intuneric printre soparle si sobolani, si o sa
vezi pe urma ce repede o sa te imblanzesti.
Carte Heidi, fetita muntilor, Johanna Spyri, Editura Ion Creanga, 1987,
pag.36
8. Din ziua in care domnisoara Rottenmeier o impiedicase sa fuga, in
sufletul copilei s-a schimbat ceva. Din clipa aceea, Heidi si-a dat seama
ca va trebui sa ramana mai multa vreme la Frankfurt si nu va putea sa
se intoarca acasa oricand, asa cum ii fagaduise Dete. A inteles ca
domnul Sesemann s-ar necaji de plecare ei si ar spune despre ea ca e
o fetita rea si nerecunascatoare, asa cum facuse, inainte, domnisoara
Rottenmeier. Se speria numai la gandul ca bunica asta noua, atat de

buna si prietenoasa, ar putea fi la fel de rautacioasa ca domnisoara

Rottenmeier daca i-ar spune ca vrea sa-I paraseasca.
Carte Heidi, fetita muntilor, Johanna Spyri, Editura Ion Creanga, 1987,
pag.43
9. -Nu, nu, o intrerupse bunica. Tu n-ai primit acesti bani ca sa-mi
cumperi mie de-ale gurii. Nu, nu!
Carte Heidi, fetita muntilor, Johanna Spyri, Editura Ion Creanga, 1987,
pag.56
10.
Desi i-ar fi facut mare placer sa urce cu Peter pe crestele inalte
ale muntilor, prefera totusi sa coboare, ca sa-i citeasca nefericitei
oarbe ceva care sa-i mearga la inima si, in felul acesta, sa-i vada din
nou chipul stralucind de o tainica bucurie.
Carte Heidi, fetita muntilor, Johanna Spyri, Editura Ion Creanga, 1987,
pag.57
11.
- Darurile astea, intr-adevar ma bucura foarte mult, dar, pentru
mine, cea mai mare bucurie pe ziua de azi este sa va vad pe
dumneavoastra aici, domnule doctor.
Carte Heidi, fetita muntilor, Johanna Spyri, Editura Ion Creanga, 1987,
pag.72
Tema principala a acestei povestiri este abandonul si modul in care
acesta este gestionat de fiecare personaj in parte.
Heidi fiind o fetita orfana este crescuta pe rand, de mai multe
persoane , plimbata dintr-un loc in altul fara a fi luate in considerare
sentimentele ei. Ea nu este intrebata daca doreste acest lucru,
nepermitandu-se sa isi ia ramas bun de la persoanele dragi, de care se
atasase.
Fetita se poate simti abandonata intrucat initial parintii ei au
murit, dupa care matusa ei Dete o lasa la bunicul ei la frageda varsta
de 5 ani si in cele din urma de bunicul ei. Desi acesta este iubi de
Heidi, el nu pare sa aiba vre-un cuvant de spus cand matusa Dete vine
sa o ia pentru o duce in Frankfurt. Protagonista este abandonata acum
de bunic prin faptul ca permite matusei Dete sa o ia de langa el.
Persoana care observa suferinta fetei si intelege prin ce trece
este Domnul Doctor, care o ajuta sa se intoarca in munti, la bunicul de
care ii era foarte dor. Pare sa aiba un rol reparator in viata micutei
Heidi. La fel si Bunica Sesemann care o trateaza cu blandete si
intelegere.
In munti Heidi se imprieteneste cu Peter, orfan si el de tata, iar in
Frankfurt se imprieteneste cu Clara, si ea la randul ei orfana de mama.
Desi are un tata, Clara este lasata de catre acesta in grija altor
persoane. Domnul Sesemann calatoreste mult in scop de afaceri.
Clara se poate simti abandonata de catre mama decedata si de catre

tatal ei mereu plecat in calatoriile. Suportul emotional pentru ea este

suplinit de bunica Sesemann si de Domnul Doctor.
Heidi proiecteaza mesajul trebuie sa fii recunoscatoare (mesaj
primit de la matusa Dete), chiar cu pretul renuntarii la propriile nevoi.
Ca sa nu ii intristeze pe cei care au grija de ea in Frankfurt, ea nu
impartaseste dorul de bunicul ei, considerand ca este mai bine sa isi
suprime aceste sentimente.
Are tendinta sa joace rolul protectoruluisa, salvatorului. Desi este
un copil de 5 ani, se preocupa de sanatatea bunicii lui Peter, de casa ei
(il roaga pe bunicul ei sa repare casa bunicii), are grija ca bunica lui
Peter sa aiba paine proaspata.
Putem considera aceasta opera literara ca fiind o poveste despre
adaptare si rezilienta. Rezilienta fetitei consta in capacitatea ei de a
merge catre oameni, de a relationa cu cei din jur si a se face placuta,
indragita. Desi este orfana de ambii parinti, Heidi reuseste sa devina
fericita alaturi de bunicul si prietenii ei.
Tenacitatea ei este un catalizator atat pentru procesul de
vindecare al bunicului Alm cat si al prietenei sale, Clara, rezultatul fiind
acela ca el reincepe sa socializeze dupa moartea parintilor lui Heidi iar
Clara reuseste sa se ridice din caruciorul cu rotile si sa mearga.
Heidi, fetita din munti este o lectura induiosatoare ce prezinte
dragostea dintru copila si bunicul precum si cea dintre om si natura.