Povestire pupaza din tei

Ion Creanga este considerat un genial creator de povesti in stil popular.

Minunatele povestiri din « Amintiri din copilarie » il au ca personaj central pe Nica, un
simbol al neatamparului baietesc, stapânit de o stare de veselie si fericire continua.
Copilaria lui Nica este de fapt copilaria copilului universal, cu poznele si cu joaca adecvate
vârstei.
« Pupaza din tei » relateaza un episod din viata copilului, care traieste cu parintii si
fratii sai, in satul natal Humulesti. Nica era nemultumit ca mama il trezea dimineata prea
devreme cand se auzea pupaza cantand. De aceea, se hotaraste sa scape cu orice chip de ea.
Nica inceara sa prinda pupaza, care era ceasornicul satului, urcandu-se in copac. O apuca,
dar aceasta reuseste sa scape. Aducandu-si aminte ca are de dus mancare oamenilor
angajati la camp, se dadu jos din pom. Scapand de lingurari, care il aîteptau infometati si
nervosi, Nica se intoarse din nou la tei, prinse pupaza, o lega de picior si o ascunse in podul
casei. Insa cineva l-a vazut, iar a doua zi matusa Mariuca a venit si i-a spus mamei lui
Nica. Speriindu-se ca ar putea fi pedepsit, Nica lua pupaza si se duse in targ sa o vanda.
Un mosneag se arata interesat de ”gainusa” lui, intrebandu-l cat costa. Insa Nica lasa
pretul la aprecierea acestuia. Prefacandu-se ca o cauta de oua, mosneagul dezlega ata de la
picior si ii dadu drumul. Suparat, baiatul incepu sa se certe cu batranul, cerandu-i sa-i
plateasca marfa.
Apelativele folosite de mosneag in dialogul cu Nica sunt intr-o gradatie ascendenta:
„Baiete; nepoate; tâcă”.Astfel el isi exprima revolta fata de indrazneala copilului, de a
vinde pasarea.
Cineva din targ il recunoscu pe baiat,spunandu-i batranului ca il cunoaste pe tatal lui.
Auzind de tata, Nica o lua la fuga spre Humulesti. Acasa afla de la fratii sai ca parintii erau
plecat la targ si ca furtul pupezei a revoltat tot satul.
Fratii il considera nevinovat pentru ca nu stiu adevarul.
Toata lumea a rasuflat ususrata cand a auzit, a doua zi dimineata, pupaza cantand.
Pentru a se impaca cu matusa Mariuca, mama lui NIca a pregatit bucate alese, invitand-o la
masa. Iar Nica a scapatnepedepsit din toata intamplarea.
 Amintirile autorului sunt pline de umor.
Scrisul lui Creanga este lipsit de metafore, nu copiaza limba taraneasca, ci o recreaza,
foloseste interjectii, exclamatii, regionalisme, vorbe de duh.
Umorul are ca sursă, în primul rând, comicul de situaţie, căci unele întâmplări sunt
hazlii prin însăşi natura lor. Este realizat prin folosirea unor expresii si cuvinte, zicale si
termeni familiari, care redau frumusetea neamului romanesc.
Umorul lui Creangă are calitatea de a pune în evidenţă dragostea faţă de oameni, el
priveşte cu îngăduinţă micile defecte omeneşti.