Odata cu venirea acasa a lui Stefan, tatal lui Nica, acesta si fratii sai il luau in brate si il primeau

sarutari de la acesta. Mama lor, insa, il mustra pentru acest lucru, spunandu-i ca, daca ar sta o zi
cu ei, acestia i-ar scoate peri albi. Dupa aceasta, copiii au fost trimisi la culcare. Insa, baietii au
tot continuat a vorbi. Asa ca, pentru a-i potoli, Smaranda le dadea cate o lovitura, pentru a-I
potoli.
Atunci cand venea vremea Craciunului, odata cu taierea porcului, Nica lua basica porcului, o
usca, iar, apoi, sa o “zuraiasca”, pana mama sa se satura de acestea si i-o spargea.
De Sfantul Vasile, vrand sa se duca cu plugul, Nica se tot ruga de tatal sau sa ii faca un buhai
sau, cel putin, un harapnic pentru acesta. Insa, vazand ca il tot refuza, a plecat la colindat doar
cu basica. Acestia isi improvizeaza instrumentele cu obiecte gasite prin jur, si pornesc pe la case.
Prima oprire a fost la Popa Oslobanu, ce taia lemne, si care a inceput a ii alerga pentru faptul ca
au venit prea devreme cu plugusorul. Asa ca, dupa multe insulte si blesteme aduse popei,
acestia se duc la Vasile Anitei. Insa, din pacate, nici vizita aceasta nu da prea multe roade,
deoarece si sotia sa ii goneste, cu cociorva aprinsa. Rezultatul zilei fiind unul negative, acestia s-
au inteles sa mai incerce si la anul si sa isi pastreze grupul.
Cand Smaranda isi punea laptele la prins, Nica venea si manca smantana de pe deasupra, iar,
cand mama sa venea si vedea atrocitatea produsa, copilul dadea vina pe strigoi. Mama sa, insa,
isi dadea seama ca fiul sau era de culpa, spunandu-i ca Dumnezeu nu il va ajuta pe “strigoiul” ce
fura.
In cautare de curele pentru a-si face bici, Nica se ducea la Chiorpec ciubotarul. Vazand ca
micutul nu putea accepta un refuz, acesta inmuia felestiocul cu care ungea pantofii in dohot, si
il lovea cu ea pe fata, facandu-i pe toti ucenicii sai sa rada. Amagit, se ducea la mama sa si ii
spunea ce s-a intampla, iar aceasta ii reaminta ca e vina lui pentru cele intamplate.
Intr-o vara, aproape de Mosi, copilul se duce la mos Vasile, unchiul sau, sa fure cirese.
Prefacandu-se ca il cauta pe Ion, verisorul sau, o intreaba pe matusa Marioara de el. Se bucura
sa afle ca acesta nu este acasa, si profita de sansa de a se urca in ciresul lor si de a sterpeli
cateva. Insa, este surprins sa o vada pe matusa Marioara la tulpina ciresului, cu o nuia in mana.
Sare din copac, si este fugarit de matusa sa prin toata canepa sa, pana o pun pe toata la
pamant. Marioara se impiedica, si, profitand de situatie, Nica sare gardul si fuge acasa. Desigur
ca nu scapa nepedepsit, caci mos Vasile ii cere despagubiri tatalui sau, si este mustrat de acesta.
Pe coasta dealului, intr-un tei batran si scorburos, se afla pupaza, cea ce destepta satenii dis-
de-dimineata. Somnul lui Nica era deranjat de aceasta, asa ca, cat timp mama sa il trimie cu
mancare muncitorilor de pe camp, acesta ii seteaza o capcana. Cand se intoarce, acesta o apuca
si o prinde, iar, in lunea urmatoare, o duce sa o vanda la iarmaroc. Un mos ce pare intereat de
aceasta ii cere sa o tina, pentru a o privi indeaproape, si o lasa libera, pierzandu-i marfa
pustiului. Nica s-a aprins imediat, insa mosul l-a amenintat ca ii va spune parintilor sai despre
pozna sa, asa ca acesta a plecat acasa cu coada intre picioare.
Datorita multimii de treburi, Smaranda ii cere fiului sau sa o ajute cu acestea cat timp ea este
plecata la targ, cu promisiunea ca ii va cumpara lucruri frumoase daca o va face. Nica este de
acord, iar, odata ce mama sa pleaca si il lasa singur, el fuge la scaldat.
Pierzand notiunea timpului, copilul poposeste acolo mai mult decat ar fi trebuit, iar Smaranda
afla de el. Ca pedeapsa, aceasta ii ia hainele, si ii spune fiului sau sa se descurce sa vina acasa.
Nica se conformeaza, si fuge pana sa ajunga la drum. De acolo, sare in gradina la Costache, apoi
prin cea a lui Trasnea. Acolo, cainii acestuia il latra, insa reuseste sa scape de ei, si isi croieste
drumul spre gradina sa. Ii cere iertare mamei sale, cu promisiunea ca se va harnici, iar ea i-o
daruieste, odata cu iubirea sa.