Afin

Afin Factorul curativ: frunzele Afectiuni pentru care se recomanda: diaree; diabet; infectii urinare; uremie; guta, reumatism; diaree; enterocolite de fermentatie, de putrefactie; oxiuraza; diabet; infectii urinare. Sucul este extrem de folositor in infectiile intestinale, enterite, colite, diaree, putrefactii intestinale. Are proprietatea de a cobori nivelul zaharului din sange, fiind un adevarat elixir pentru diabetici. Regleaza scaunele, face sa inceteze fermentatiile intestinale, ajuta la eliminarea gazelor, amelioreaza inflamatiile hemoroidale si restabileste pofta de mancare. mbunatateste vederea, mai ales cea nocturna. Prezentare generala !enumirea uzuala: Afin "lat. #accinium $%rtillus&, denumiri alternative: afene, afin de munte, asine, coacaza, pomusoare. Scurta descriere: Arbust inalt de '()*( de cm, foarte ramificat, cu tulpina verde avand muchii evidente, frunze ovale, cu varf ascutit si marginea marunt dintata, flori solitare, cu corola roz, globuloasa. +alitati curative si actiune farmaceutica: ,aninuri, derivati flavonici, arbutozid, anticataral. -ipoglicemiant activ; diuretic si dezinfectant al tubului urinar; antidiareic; antihemoragic; anticataral. Sucul este unul dintre cele mai puternice sucuri de fructe, avand o mare eficienta terapeutica, chiar si in doze mai mici. Sucul de afine prezinta o culoare inchisa, un gust acrisor)astringent si, atentie, pateaza foarte repede. Se remarca prin calitatile sale cicatrizante si anti)hemoragice, continand si substante care impiedica inmultirea bacteriilor. Recomandari: ) suc din fructe impotriva infectiilor cauzate de bacterii; bun cicatrizant.

. cura de /)0 saptamani are efecte spectaculoase in bolile circulatorii, in varice si arterita mai ales. +u ajutorul acestui suc, se trateaza foarte eficient diabetul, dar si complicatiile sale, mai ales cele vasculare. ) vin din fructe in ateroscleroza, constipatie, fermentatie intestinala, insuficienta biliara, diabet, diaree. 1roprietati: antidiareic, antiseptic, bactericid, dizolvant al acidului uric. Preparare Suc Se obtine prin zdrobirea boabelor, urmata de filtrare prin tifon sau strecuratoare de plastic. Sucul se consuma foarte proaspat Se iau 2)0 linguri de suc, amestecat cu putina apa, inainte de mese. #in ) *(( g afine, ' l vin rosu. Se varsa afinele intr)un vas, se adauga doua pahare cu apa si se fierb incet '* minute. Se adauga vinul rosu si se prelungeste fierberea inca '* minute. Se lasa sa se raceasca si se filtreaza. #arianta Se zdrobesc *(( g afine, se adauga ' l vin alb, o lingurita scortisoara pudra, o lingurita de cuisoare si '(( g miere. Se lasa la macerat 3 zile, se filtreaza si se pune in sticle. ) cate /* ml, de trei ori pe zi, inainte de mese. Precautii, contraindicatii si alte comentarii 4u exista.

Aloe

Aloe Factorul curativ: frunze Afectiuni pentru care se recomanda: alergie, astm, anemie, artrite, artroze, afectiuni ale prostatei, afectiuni ale unghiilor, abcese, boli carentiale, bronsite, colita intestinala, cefalee, cistite, crampe musculare, combaterea efectelor secundare ale chimioterapiei si radioterapiei, cataracta, constipatie cronica, diabet zaharat, depresii, entorse, escoriatii, eruptii cutanate, foliculite, furunculoze, faringite, gingivite, hemoroizi, herpes, hepatita cronica, insomnie, inflamatii cutanate, infectii fungice, intinderi musculare, ligamente, intepaturi de insecte, 5eratroza, 5eratite, pancreatita cronica, psoriazis, piele uscata, scleroza multipla, unghie incarnata, urticarie, viroze, vergeturi, varice, zona zoster.

Prezentare generala !enumirea uzuala: Aloe "lat. Aloe vera& Scurta descriere: nca din antichitate, Aloe #era a fost utilizata in tratarea diferitelor afectiuni de catre oamenii din intreaga lume, pentru efectele sale binefacatoare asupra sanatatii, dar si frumusetii. +alitati curative si actiune farmaceutica: +a si 1 "osteogeneza&; 6 necesar activitatii musculare; Fe, componenta a hemoglobinei; 4a necesar in schimbul de apa)saruri; + este antiseptic; $n cu $g ajuta sistemul nervos si muscular; +u cu rol in metabolismul celular; +r inlesneste activitatea enzimelor, scade lipemia; 7n cu rol in metabolismul protidic; $ono si polizaharide "aici intra Acemannan&; -ormoni cu efect anti)inflamator si stimuleaza regenerarea tisulara; Acid salicilic cu efect analgezic; Aminoacizi "8 din cei 3 aminoacizi esentiali si '' din cei '0 neesentiali& ) furnizeaza energie, au rol catalizator, regleaza echilibrul chimic si contribuie la regenerarea tisulara; 9 :nzime si Steroizi "+olesterina, campestrina, beta)sitosterina cu efect antiinflamator si lupeol cu efect antiseptic si analgezic&. Substante dezinfectante "lupeolul, acidul salicilic, compusi cu structura fenolica etc.& care distrug bacteriile, ciupercile, virusii, cu efect antibacterian, antivirotic si antifungic; lupeolul, acidul salicilic si magneziul au efect analgezic, care calmeaza eficient durerea. +ontine cel putin 2 acizi grasi "sterine vegetale: colesterina, campesterina si beta)sterina& cu efect antiinflamator. ;eta) sitosterina este agent anticolesterol. ntareste sistemul imunitar, are efect analgezic si calmeaza nervii, accelereaza si normalizeaza metabolismul, regenereaza vilozitatile intestinale si detoxifica organismul; are efect antiseptic, dezinfectant, antiinflamator si poate chiar stimula regenerarea celulara; asigura combaterea numeroaselor probleme de sanatate si evindeca si amelioreaza multe boli si anomalii. 1lanta hraneste, detoxifica, normalizeaza tractul digestiv si favorizeaza absorbtia alimentelor si echilibreaza starea generala. Recomandari: Sucul proaspat se foloseste extern, comprese, ca medicament antiiradiant. #indeca arsuri, inclusiv pe cele produse de iradiatii, boli de piele, acnee, dermatite, eczeme etc. ntern, se foloseste sub forma de vin de aloe. Se consuma timp de 8 zile, cate ' lingurita de 2 ori<zi, inainte de masa, apoi, / saptamani cate ' lingura de 2 ori<zi. in aceasta perioada, se exclud din alimentatie ouale si laptele. Se consuma supe de legume si fructe care nu trebuie sa provina din zone cu exces de radioactivitate in sol. !e asemenea, se pot procura geluri si creme. Preparare Se pot achizitiona din magazine naturiste si farmacii. Precautii, contraindicatii si alte comentarii 4u exista.

Alun

Alun Factorul curativ: fructe, frunze tinere. Afectiuni pentru care se recomanda: anemie, anemie posthemoragica, crestere, diabet, fragilitate capilara, pietre la rinichi, sarcina, boli pulmonare. Prezentare generala !enumirea uzuala: Alun, "lat. +or%lus avellana =.&. Scurta descriere: Alunul romanesc este un arbust, o tufa ceva mai mare, care creste mai ales la marginea palcurilor de padure, acolo unde este lumina din belsug si pamant afanat. $ai exista o specie de alun, turceasca, mai productiva, dar ale carei fructe nu au virtutile tamaduitoare si vitalitatea alunului autohton. +alitati curative si actiune farmaceutica: Fructele alunului sunt o adevarata mina de energie, avand o valoare calorica si nutritiva foarte apropiata de cea a carnii, dar fiind mai digerabile si avand o toxicitate mult mai mica. n plus, aluna este foarte bogata in vitamine "A, ;', ;/, +& si in minerale "fier, fosfor, potasiu, calciu&. +a medicament, alunele au valoare terapeutica atunci cand sunt consumate crude, neprajite, fiind indicate pentru: anemie, anemie posthemoragica, crestere, diabet, fragilitate capilara, pietre la rinichi, sarcina, boli pulmonare. Recomandari: ) pentru consum, in afectiuni precum anemie, anemie posthemoragica, crestere, diabet, fragilitatea capilara, pietre la rinichi. Sarcina ) /( de alune mancate dimineata si aceeasi cantitate seara constituie un intaritor remarcabil pentru femeile gravide. :ste recomandata o portie de '*()/(( g de alune pe zi. ) ulei din fructe pentru eliminarea teniilor, impotriva infectiilor cailor respiratoare 1rin presare la rece, se poate obtine uleiul de alune, care nu se conserva foarte mult timp, dar care are efecte tamaduitoare foarte puternice. . lingurita de ulei luata seara si una dimineata, timp de '* zile, duce la eliminarea teniei. =uat zilnic, uleiul de alune protejeaza gatul impotriva infectiilor, fiind folosit cu mult succes si contra hipertensiunii arteriale: doza este aceeasi. ) faina din fructe ca energizant :ste un vitalizant de exceptie. 1entru copii, mai ales, aceasta forma de administrare a alunelor este foarte indicata.

Preparare Faina 1rin zdrobirea alunelor crude in piua sau macinarea lor cu rasnita, se obtine o >faina> foarte gustoasa care poate fi amestecata cu miere si busuioc. 1entru consum !oua lingurite de frunze de alun maruntite si *()'(( g de alune crude consumate zilnic. Precautii, contraindicatii si alte comentarii 4u exista.

Anason

Anason Factorul curativ: fructe Afectiuni pentru care se recomanda: bronsite; anorexie; insuficienta pancreatica si intestinala; balonari abdominale; viermi intestinali. Prezentare generala !enumirea uzuala: Anason "lat. 1impinella anisum&, denumiri alternative: anis, badeanul, chimenul dulce, chimion dulce, molura. Scurta descriere: Specie anuala, exclusiv de cultura, inalta de 0()8( cm, cu frunze rare, cele inferioare intregi, dintate si inflorescente umbele. +alitati curative si actiune farmaceutica: ?lei volatil bogat in anetol, aldehida anisica, colina, cetone. +arminativ; antispastic; stomachic; expectorant; galactogog; tonic nervin; stimulent pancreatic. Recomandari: ) infuzie din fructe impotriva gastritei Reteta ': Se bea in /)2 reprize. Reteta /: Se bea fractionat in 2 reprize inaintea meselor principale. Preparare nfuzie

) din @)3 fructe, la '(( ml apa clocotita. Se lasa acoperita '( ) '* minute si apoi se strecoara. Sau: ) o lingurita la 2(( ml de apa clocotita; dupa /( de minute se strecoara. Precautii, contraindicatii si alte comentarii 1recautii: +ura se utilizeaza scurt timp, anetolul fiind toxic. +ontraindicatii: 4u trebuie folosit de cei ce sufera de gastrita hiperacida, ulcer, enterocolita acuta sau cronica.

Angelica

Angelica Factorul curativ: tulpini, seminte Afectiuni pentru care se recomanda: stari depresive, astenie, isterie, afectiuni psihosomatice; dificultate de concentrare, intarziere de dezvoltare mentala la copii; bulimie; colita de fermentatie, colita de putrefactie, gastrita hipoacida, indigestie; anorexie, anorexie psihica, digestie dificila; epidemii de gripa, epidemii diverse; tulburari de ciclu menstrual, dereglari hormonale la femei, insotite de simptome diverse "acnee, hirsutism, tesut adipos in exces&; cancer; boli infectioase grave ",;+, hepatita virala&; scleroza in placi; paralizie. 1rin calitatile sale tonice si psihotrope, ea este capabila sa elimine starile de blocaj ale celor grav bolnavi, stari caracterizate prin inapetenta, voma, apatie, pesimism si absenta dorintei de a trai, de a lupta cu boala. Sunt numeroase cazurile in care, desi boala este vindecabila, pacientul nu este capabil sa sustina lupta cu el insusi, care este, de fapt, si cea mai grea. Angelica, alaturi de rugaciune, este un remediu cu adevarat magic in aceste stari)limita, in care este nevoie de o sustinere adecvata, pentru ca pacientul sa poata depasi pragul critic. Prezentare generala

!enumirea uzuala: Angelica, "lat. Angelica arhangelica&, denumiri alternative: arba celor sapte ingeri. Scurta descriere: !esi este o planta ierboasa, angelica atinge dimensiuni impresionante, tulpina sa puternica putand depasi doi metri inaltime. Are flori albe, dispuse in umbrele mari, globulare, seminte cu gust astringent)aromat si un rizom din care se desprind radacini lungi. :ste o planta iubitoare de umezeala si lumina, mare amatoare de pamanturi afanate si grase, bogate in substante nutritive. +reste in zona montana si submontana, la *(()'*(( de metri, prin locuri pietroase si umede, pe malul apelor, la margini de padure. Fiind declarata monument al naturii, angelica nu se recolteaza din flora spontana, ci numai din culturi. n traditia romaneasca, angelica este o planta cu insusiri magice. Asa cum arata si numele se zice ca are puterea de a atrage protectia ingerilor. Raspandita si in alte tari ale :uropei, angelica era considerata in :vul $ediu un adevarat panaceu. n secolul al # )lea, de exemplu, este consemnata salvarea de la moarte a unui intreg oras, in timpul unei epidemii de ciuma, cu ajutorul angelicai. !e altfel, planta intra in componenta diverselor elixiruri benedictine "ordinul calugaresc al benedictinilor cunostea enorm de multe secrete de vindecare cu plante&, precum si in misteriosul >teriac venetian>, un remediu alchimic, care intra si astazi in componenta bitterului suedez original. 1intea, celebrul haiduc din $untii Autaiului, cunostea si el miraculoasa forta de tamaduire a plantei. Se spune ca in traista sa din piele avea mereu clondirul cu palinca, in care lasa la plamadit angelica, un elixir care il apara nu doar de ciuma si de holera, ci si de suparari, sminteala si lingori. n popor, angelica era folosita in scaldatorile copiilor care plangeau ori care erau urmariti de boli, pentru ca se credea ca au fost parasiti de ingerul pazitor, care era chemat inapoi de puterea plantei. n Ardeal, o inghititura de palinca, in care se macerasera seminte si tulpini de angelica, era un remediu traditional pentru dureri de stomac, raceli si gripe, reumatism, indispozitie si depresii cauzate de vremea friguroasa si rea. Se mai spunea ca batranilor le reda parte din vigoarea si bucuria tineretii. +alitati curative si actiune farmaceutica: +almant, laxativ, calitati tonice si psihotrope. Recomandari: ) macerat la rece din angelica pentru stari depresive, astenie, isterie, afectiuni psihosomatice. Se recomanda o cura de minimum o luna, cu macerat la rece de angelica. Se beau 0 cani "/*( ml& de macerat pe zi. 1e parcursul tratamentului, se exclude consumul de alcool, cafea si tutun. ) uleiul volatil din semintele de angelica impotriva dificultatilor de concentrare, intarziere de dezvoltare mentala la copii. ?leiul este un excitant cerebral foarte bun. Se foloseste maceratul de angelica "2 pahare pe zi&, in care se adauga / lingurite de pulbere de pelin si / lingurite de pulbere de menta. Se amesteca bine si se bea. ) tinctura de angelica impotriva bulimiei: ' lingurita intr)un pahar de apa, de 2)0 ori pe zi, inainte de masa&. ) pulbere de angelica impotriva indigestiei, anorexiei, anorexiei psihice, digestiei dificile nainte de a manca, se ia o jumatate de lingurita de pulbere de angelica, care se tine sub limba '* minute, dupa care se inghite cu apa. Se iau de patru ori pe zi.

n cazul in care puterea de digestie este foarte redusa, se adauga putina pulbere de tintaura sau de anghinare. . lingurita de trei ori pe zi, pe stomacul gol, inainte de masa. Preparare $aceratul de angelica: ) / lingurite de pulbere de angelica se pun intr)un litru de apa la macerat, de seara pana dimineata; dimineata, maceratul se filtreaza si se pune la racoare. Se beau patru cani "/*( ml& de macerat pe zi. 1ulberea de angelica: ) florile, tulpinile si semintele se macina fin cu rasnita electrica de cafea sau se zdrobesc bine in piua. Apoi, pentru a elimina elementele dure care ar putea leza mucoasa bucala, se cerne pulberea prin sita de faina alba. 1ulberea fina rezultata se pastreaza la loc intunecos si rece, de preferinta in borcanele de sticla bine inchise. ,ermenul de valabilitate a pulberii este de doua saptamani, dupa care mai trebuie macinata o portie. ,inctura de angelica: ) intr)un borcan cu filet se pun '(( g de angelica "aproximativ /( de linguri de pulbere obtinuta prin macinare cu rasnita electrica de cafea&, /*( ml "o cana& de apa si /*( ml alcool alimentar de 9( de grade. Se lasa totul sa se macereze 8 zile, apoi se scoate si se filtreaza prin tifon. ,inctura se pastreaza in sticle bine inchise, la loc intunecos si racoros. 1lamadeala de angelica in tuica: se face cu planta proaspata. . mana de tulpini, frunze, flori si seminte verzi de angelica se toaca foarte marunt pe o planseta de lemn, dupa care se pun intr)o sticla cu gatul larg, cu tot cu sucul rezultat. mediat dupa aceea, pentru ca planta sa nu apuce sa se oxideze, se toarna peste ea o jumatate de litru de rachiu tare "0( de grade&. Se lasa la macerat o luna intreaga, agitandu)se de trei ori pe zi sticla, dupa care se filtreaza printr)un tifon subtire, pliat in doua. Se pastreaza la loc intunecos si rece. Precautii, contraindicatii si alte comentarii !aca senzatia de voma este foarte puternica, atunci se administreaza cu putina menta. Angelica este contraindicata femeilor in perioada de graviditate, avand proprietati avortive.

Anghinare

Anghinare Factorul curativ: frunze Afectiuni pentru care se recomanda: nefrite cronice; varsaturi; enterite, fermentatii intestinale; hemoroizi; angina pectorala; arteroscleroza; hepatite cronice, ciroze hepatice; angiocolite; colecistite acute si cronice; constipatii; hipertensiune arteriala; hipercolesterolemie. Aceasta planta dubleaza practic intensitatea efectelor plantelor laxative si depurative, fiind de un imens ajutor in cura de dezintoxicare. Prezentare generala !enumirea uzuala: Anghinare "lat. +%nara scol%mus&. Scurta descriere: :ste unul dintre cele mai bune tonice amare din flora mondiala. +alitati curative si actiune farmaceutica: +inarina, oxidaze, polifenoli, flavone, inulina, saruri de potasiu si magneziu; principiu amar, acizi organici, acid clorogenic, acizi aminati. :xcita secretiile biliare, scade zaharul din sange, maresc reziduul uscat al bilei, stimuleaza secretia biliara a colesterolului, scad colesterolul din sange, regenereaza celulele hepatice. Recomandari: ) infuzie din frunze impotriva diferitelor afectiuni Se bea in trei reprize inaintea meselor principale. !upa o pauza de o luna, cura se poate relua. Preparare nfuzie ) / lingurite la 2(( ml apa clocotita. !upa '( zile se mareste doza la 0 lingurite, iar dupa inca '( zile, * lingurite la 2(( ml apa clocotita. n acest fel doza creste treptat la '( zile. Precautii, contraindicatii si alte comentarii 4u se supradozeaza, provocand colici hepato)biliare. :ste contraindicat in cazul afectiunilor acute renale si hepato)biliare.

Ardei iute

Ardei iute Factorul curativ: fructul Afectiuni pentru care se recomanda: Se foloseste in artrite, poliartrite reumatoide, la masaj usor in nevralgie si in crizele de lombosciatica, pe articulatiile dureroase, in cazul sechelelor ramase din traumatisme mai vechi. 1e perioada anotimpului rece, va fi de un real ajutor persoanelor friguroase, care au extremitatile corpului reci, cu circulatia slaba. Prezentare generala !escriere: Ardeii iuti sunt fructele unor plante tropicale si poarta o energie creativa. !in verzi, ei devin galbeni si apoi rosii pe masura ce se coc, si atit varietatile iuti cit si cele dulci sustin vitalitatea si cresterea. 1entru maxime beneficii esoterice, ardeii iuti ar trebui consumati cruzi, murati sau usor copti, dar niciodata fierti. !enumirea uzuala: Ardei iute "+apsicum annuum&. +alitati curative si actiune farmaceutica: Are efecte excelente antireumatice, de intensificare a circulatiei sanguine periferice si de redare a mobilitatii articulatiilor. Recomandari: ) unguent din ardei iute impotriva artritelor, poliartritelor; nevralgii; lombosciatica; circulatie slaba. Preparare n untul clarifiat incins "cantitatea obtinuta dintr)un pachet& se pun 2)0 linguri de ardei iute taiat marunt "mai ales partea cu seminte& si se amesteca foarte bine la foc mic, vreme de '( minute, dupa care se lasa unguentul sa se raceasca putin si se filtreaza. ?nguentul se pastreaza la rece. Precautii, contraindicatii si alte comentarii Acest unguent nu este suportat de toata lumea, capsicina din ardeiul iute putand declansa reactii alergice severe. !in acest motiv, inainte de a folosi unguentul, se va face o proba, intinzandu)l pe o portiune mica de piele. !aca apar inflamatii, senzatii de mancarime sau usturime intensa inseamna ca aveti sensibilitate alergica la acest produs si, in consecinta, nu il veti utiliza.

Armurariu

Armurariu Factorul curativ: semintele Afectiuni pentru care se recomanda: hepatita virala A, ; si +, icter, insuficienta hepatica, ciroza hepatica; dis5inezie biliara, litiaza biliara; diferite intoxicatii. Prezentare generala !enumirea uzuala: Armurariu "lat. Sil%bum marianum Aaerth.&. Scurta descriere: Armurariu este o planta tepoasa, de vreun metru inaltime, cu tulpini si frunze de un verde sters, cu flori rosietice, care fac niste seminte cu gust amarui. Acest scaiete este printre cele mai utilizate plante medicinale din lume. !e ceB 1entru ca in semintele sale se ascund substante cu o extraordinara actiune benefica asupra ficatului. n tara noastra este plantade cultura si creste in zone precum !obrogea, .ltenia, in sudul $oldovei si in zona Subcarpatilor Sudici. +alitati curative si actiune farmaceutica: Semintele de armurariu contin silimarina formata din flavonide, silibina, silidianina, silicristina, betaina hcl, aminoacizi, glicina, cisteina, leucina, tiramina, acid glutamic, ')/ aminobutiric, polihidroxil cromone, lipide, cu proprietati eupeptice, tonic amare, hepatoprotectoare; actiunea de impiedicare a distructiei si de reconstructie a celulei hepatice. Recomandari: ?z intern: -epatita virala A, ; si + ) Armurariul se ia sub forma de infuzie combinata: ' litru si jumatate pe zi, vreme de 2 saptamani. Apoi se face o pauza de '* zile, dupa care armurariul se administreaza sub forma de pulbere, din care se ia o lingurita de 0 ori pe zi. cter, insuficienta hepatica ) Se administreaza zilnic jumatate de litru de infuzie combinata de armurariu, in cure de doua saptamani, cu o saptamana de pauza. +iroza hepatica ) Se ia sub forma de pulbere cate o lingurita rasa de patru ori pe zi, in cure de /' de zile, cu '* zile de pauza.

!is5inezie biliara, litiaza biliara ) se face un amestec de tinctura de armurariu si tinctura de anghinare, in proportii egale. Se ia din aceasta combinatie o lingurita de patru ori pe zi, de preferinta inainte de mesele principale. ,ratamentul e recomandat si in cazul dispepsiei sau al digestiei dificile. .travire cu ciuperci toxice ) se consuma timp de '( zile din abundenta infuzie combinata de armurariu "minim un litru pe zi&, deoarece sustine activitatea hepatica si neutralizeaza direct actiunea unor substante toxice din ciuperci. ntoxicatie cu metanol, cu tetraclorura de carbon, cu metale grele "plumb, mercur&, cu medicamente care ataca ficatul ) se administreaza timp de o saptamana un litru si jumatate de infuzie combinata de armurariu pe zi. : un tratament adjuvant foarte util pentru protejarea organelor interne si a sistemului nervos. Alcoolism ) se fac cure de trei saptamani, cu doua saptamani de pauza, cu infuzie combinata de armurariu, din care se bea un litru pe zi. ?z extern: 1soriazis ) se aplica o data pe zi o cataplasma cu pulbere de seminte de armurariu, pe locurile afectate. Suplimentar se poate face o cura interna cu seminte de armurariu, sub forma de tinctura, 0 lingurite pe zi, pentru dezintoxicare. Adjuvant in cancerul de piele ) o data la doua zile, se pun cataplasme cu pulbere pe zona bolnava. 1e langa acesta, se poateface un tratament intern. Preparare +eai 1ulbere: se macina cu rasnita electrica de cafea dupa care se face o cernere prin sita pentru faina alba. Se pastreaza pulberea intr)un borcan ermetic inchis, la rece si la intuneric, nu mai mult de 0)* zile. ,inctura: se poate pastra mult timp "/ ani&, fara a)si pierde calitatile terapeutice. Se pun intr)un borcan douazeci de linguri de pulbere de seminte de armurariu, care se acopera cu alcool alimentar de *( de grade, amestecand incontinuu. +and intreaga masa de pulbere a fost acoperita, iar deasupra ramane un strat de alcool de doua degete, se inchide borcanul ermetic si se lasa la macerat vreme de '0 zile, dupa care se strecoara. :xtractul obtinut se pune in sticlute mici, inchise la culoare, si se pastreaza vreme de maximum / ani. nfuzia combinata: ')/ lingurite de pulbere de seminte de armurariu se lasa la inmuiat intr)o jumatate de cana de apa de seara pana dimineata, cand se filtreaza; maceratul se pune deoparte, iar pulberea ramasa se opareste cu o jumatate de cana de apa fierbinte /( minute, dupa care se lasa la racit; se combina cele doua extracte; se bea acest preparat cu un sfert de ora inainte de masa. +ataplasma: /)2 linguri de pulbere fin macinata din seminte de armurariu se amesteca cu apa calduta pentru a forma o pasta ce va fi aplicata extern pe locurile afectate. Se leaga deasupra un tifon curat, cataplasma fiind mentinuta astfel timp cel putin /)2 ore. Precautii, contraindicatii si alte comentarii 4u exista.

Arnica

Arnica Factorul curativ: partea aeriana. Afectiuni pentru care se recomanda: laringita acuta, plagi Prezentare generala !enumirea uzuala: Arnica "lat. Arnica montana&, denumiri alternative: potbal de munte, carul padurilor, cujda, carul zanelor. Scurta descriere: 1lanta ierboasa perena, cu rozeta bazala si frunze tulpinate putine, opuse, inflorescenta mare, de culoare galbena. +alitati curative si actiune farmaceutica: ?lei volatil; carotenoizi, alcooli triterpenici, flavonoide, colina. Antiinflamator; antiseptic; cicatrizant. 1rincipiile sale active, care stimuleaza imunitatea, sunt inrudite cu cele ale echinaceei, insa are cateva calitati care o individualizeaza si care o fac un ajutor nepretuit pe perioada sezonului rece. n primul rand, ea stimuleaza imunitatea nespecifica la nivelul gatului si al cailor respiratorii superioare, protejandu)le de infectii si fiind ideala pentru cei care sunt mai mereu ragusiti, au amigdalita cronica, faringita, sinuzita etc. Apoi, folosita extern, ea imbunatateste circulatia, incalzeste extremitatile si creaza o stare de confort fizic, fiind excelenta pentru persoanele sensibile la frig "frigul fiind unul din principalii dusmani ai imunitatii&. 4u in ultimul rand, ea este un ajutor pretios atunci cand boala s)a instalat, intrucat elimina senzatiile de slabiciune si ameteala, tonifica inima "care este solicitata mai ales in bolile cu febra puternica& si regleaza, prin mecanisme inca necunoscute, temperatura corpului. Recomandari: ) tinctura pentru stimularea imunitatii 1entru uz intern Se iau 2()0( de picaturi de tinctura de trei ori pe zi, diluate in apa, pe stomacul gol, vreme de 2( de zile, pentru o cura de amplificare a imunitatii. Atunci cand boala s)a instalat, se pot lua 0, maximum * doze pe zi, la adulti. +opiilor sub 8 ani nu va fi administrata decat sub supraveghere medicala, cei peste aceasta varsta putand lua *)'( picaturi de trei ori pe zi. 1entru uz extern

n tratamentul infectiilor gatului se face gargara cu arnica: ')/ lingurite de tinctura la jumatate de pahar de apa, dar cu atentie, pentru a nu inghiti preparatul. 1ersoanele care au circulatia periferica deficitara, fiind foarte sensibile la frig, vor face inainte si dupa expunerea la frig frictionari energice ale membrelor si toracelui cu aceasta tinctura, dupa care vor aplica o pelicula subtire dintr)un unguent natural "de tataneasa sau musetel& pe locurile frictionate. Preparare ,inctura 1oate fi achizitionata din farmacii. Se foloseste ca cicatrizant si antiseptic in rani. Precautii, contraindicatii si alte comentarii 4u se utilizeaza intern, provocand deranjamente gastrointestinale si hipertensiune arteriala.

Banutei

Banutei Factorul curativ: florile Afectiuni pentru care se recomanda: stimuleaza activitatea rinichilor, elimina toxinele. Prezentare generala !enumirea uzuala: ;anutei, "lat. ;ellis perennis&, denumiri alternative: nasturasi, paraluta. Scurta descriere: $argarete pitice, cu mijlocul galben si petalele albe, tivite cu un paspoal rosiatic, banuteii se gasesc pe toate pajistile de la campie si pana in zona montana. +alitati curative si actiune farmaceutica: !etoxifiant important in cura de primavara; tonic amar. Recomandari: ) ceai din flori de banutei

ntoxicatiile ) se bea un litru de ceai pe zi, timp de '/ zile la rand, pe stomacul gol, dimineata si seara. nsuficienta renala cronica ) se bea '/ zile la rand ceaiul recomandat mai sus, in care s)a pus si papadie proaspata "trei)patru plante cu tot cu radacina&. Se mai foloseste in tratarea migrenelor si a reumatismului. =itiaza renala cu urati ) la ceaiul de banutei se adauga o lingurita de muguri sau o mana de frunzulite proaspete de mesteacan. Se tine o cura de /' de zile, timp in care se beau ',*)/ litri pe zi de ceai, pe stomacul gol, in doua reprize "dimineata si seara&. ) pulbere din flori uscate de banutei impotriva cancerului de san: patru parti flori de banutei, patru parti frunza de captalan, patru parti tataneasa, doua parti iarba de rachitan, o parte marul lupului, doua parti vasc de mar sau de brad. 1lantele se folosesc sub forma de pulbere, doua lingurite de patru ori pe zi, in cure de '/)'3 luni. Preparare +eai ) . mana de flori proaspete se ia si se toaca marunt, apoi se pune la inmuiat in jumatate de litru de apa timp de 0)* ore, dupa care se filtreaza. 7eama care rezulta se pune deoparte, iar florile se oparesc cu inca jumatate de litru de apa clocotita, dupa care se acopera si se lasa sa se raceasca. =a sfarsit, se combina cele doua extracte, obtinandu)se aproape un litru de ceai care se bea in trei reprize, pe stomacul gol. Alimentatie ) Florile proaspete se folosesc in salata "cu ulei si ceapa verde&, ca ingredient in supele de primavara alaturi de urzica si spanac, ca adaos in salatele de fructe. n supe si ciorbe, florile se pun doar dupa ce s)a stins focul. Florile tocate si amestecate cu miere se folosesc intern mai ales pentru tratarea infectiilor din zona gatului si a arborelui bronsic. 1ulbere ) 1entru a fi folosite in combinatii cu alte plante medicinale, florile se usuca. ?scarea se face la umbra, in strat subtire, in locuri bine ventilate. 1ulberea se obtine prin macinare cu rasnita de cafea, urmata de o cernere "cu ajutorul unei site pentru faina alba&. ,ermenul de garantie pentru florile uscate este de doi ani, iar pentru pulbere de maximum trei saptamani. Precautii, contraindicatii si alte comentarii 4u exista.

Boz

Boz Factorul curativ: radacina Afectiuni pentru care se recomanda: constipatie; obezitate, ingrasare, apetit alimentar necontrolat; gastrita hipoacida, capacitate de digestie slaba; cistita; infectii renale; ascita. Prezentare generala !enumirea uzuala: ;oz, "lat. Sambucus ebulus&. Scurta descriere: ;ozul este fratele salbatic al socului, avand frunzele, florile si fructele foarte asemanatoare cu ale acestuia, dar fiind considerabil mai scund si avand o rezistenta mult mai mare la conditiile vitrege de mediu. Se distinge printr)un miros al frunzelor, al tulpinilor si al radacinilor care poate fi dezgustator, dar care are un rol important in orice terapie. 1utine plante sunt atat de putin pretentioase ca bozul, care se aseaza oriunde este lumina destula si pamant cu multe resturi organice. l gasim de la munte pana la campie, pe marginile de drum, in locurile virane, pe malul apelor curgatoare, la margini de padure. Radacina sa este adanca si foarte puternica, necesitand un efort considerabil la dezgropare care de obicei se face la sfarsitul lui octombrie, cand planta si)a sfarsit vegetatia. !upa dezgropare, radacina se spala in apa, se taie marunt si "in cazul in care nu o folosim cruda& se intinde la uscat in strat foarte subtire, in locuri bine aerisite. +alitati curative si actiune farmaceutica: ;ozul este un inhibitor redutabil al apetitului alimentar. Radacina de boz este fara doar si poate unul dintre cele mai puternice purgative si detoxifiante din flora noastra. +el mai semnificativ este efectul acestei plante in curele de slabit, unde este o arma redutabila, probabil fara egal in flora noastra medicinala. Recomandari: ) plamadeala din radacina de boz pentru cura de slabire si pentru purgatie. +onstipatie ) radacina de boz "mai ales macerata in tuica&: se iau ')/ linguri de plamadeala de doua)trei ori pe zi, pe stomacul gol. !e regula, un tratament dureaza doua saptamani, apoi se face o pauza de o saptamana, dupa care se poate relua. .bezitate, ingrasare, apetit alimentar necontrolat: e un diuretic si un laxativ)purgativ redutabil, care produce o scadere rapida in greutate. $irosul sau destul de neplacut inhiba extraordinar de mult apetitul. Se administreaza o lingura de plamadeala de boz in tuica, cu cateva minute inainte de masa.

) macerat din radacina de boz +istita si infectii renale recidivante, ascita ) de patru ori pe zi, se ia cate o jumatate de pahar de macerat la rece. ) pulbere din radacina de boz impotriva gastritei hipoacide si a capacitatii de digestie slaba ) se ia un varf de cutit de pulbere din aceasta radacina, cu /()2( de minute inainte de mesele principale. ) pentru consum impotriva indigestiei si anaciditatii gastrice . felie de radacina de boz de marimea unghiei degetului mic, mestecata inainte de masa cu un sfert de ceas, este un excelent stimulent gastric. Preparare 1lamadeala in tuica :ste forma cea mai eficienta de administrare a radacinii de boz, care este foarte puternica si, ca atare, trebuie luata in preparate care sa permita o dozare foarte buna. Se prepara din '(( g de radacina proaspata, taiata foarte marunt, care se pun intr)un litru de tuica tare, unde se lasa sa macereze vreme de * zile. !upa trecerea timpului de macerare se filtreaza si se pastreaza intr)o sticla inchisa la culoare. Se iau de regula ')2 linguri pe stomacul gol, inainte de masa, pentru cura de slabire si cu doua ore inainte de masa, pentru efectul purgativ. $aceratul la rece !oua varfuri de cutit de radacina de boz maruntita se lasa la inmuiat intr)un pahar "/(( ml& de apa, de seara pana dimineata, cand se filtreaza. 1reparatul astfel obtinut se ia pe stomacul gol, cate ')/ pahare pe zi. Precautii, contraindicatii si alte comentarii Radacinile de boz sunt un purgativ cu o actiune extrem de drastica si care pot da efecte secundare extrem de neplacute "deshidratare, colici abdominale, stari de iritatie a tubului digestiv&. !in acest motiv, este extrem de important sa nu se depaseasca dozele mentionate in randurile de mai sus. !e asemenea, aceasta planta sau extractele obtinute din ea nu vor fi lasate la indemana copiilor. :ste foarte puternic si, ca atare, trebuie luat cu masura. n cazul in care abuzati de el, este foarte posibil sa aveti o scadere mai brusca in greutate si puteti sa va confruntati cu un deranj stomacal destul de serios ntern, planta nu va fi administrata persoanelor cu diaree, care sufera de colon iritabil, gastrita hiperacida, sau care sunt slabite. Radacina de boz este, de asemenea, contraindicata persoanelor care au senzatie de voma accentuata.

Brad

Brad Factorul curativ: muguri Afectiuni pentru care se recomanda: ajuta la fixarea calciului in oase si dinti. !e asemenea, stimuleaza imunitatea organismului. Prezentare generala !enumirea uzuala: ;rad "lat. Abies alba&. Scurta descriere: Face parte din Familia 1inaceae. Aceasta familie cuprinde arbori si arbusti cu tulpina dreapta si coroana piramidala. Florile unisexuate sunt dispuse in conuri fermele si mascule. +alitati curative si actiune farmaceutica: +apacitate de a favoriza fixarea calciului in oase si dinti. S)a mai dovedit ca bradul alb are actiune antiseptica, antiinflamatoare si imunostimulatoare asupra aparatului respirator. :fectele lui se simt in special la nivelul cailor aeriene superioare, de aceea se recomanda si in cazuri de rinofaringite recidivante, rinite si sinuzite. Recomandari: ) macerat din muguri folosit in tratamentul rahitismului si tulburarilor de crestere la copii. S)a mai dovedit benefic in consolidarea fracturilor, indiferent de varsta; in osteoporoza; in vindecarea cariilor dentare cauzate de lipsa de minerale din organism; eliminarea problemelor legate de dentitie; si a vindecarii parodontozei. Se mai foloseste si la tratarea hipocalcemiilor usoare, deoarece are calitatea de a regla nivelul calciului. n plus, atenueaza tulburarile neuro)musculare cauzate de hipocalcemii. !e asemenea, calitatile lui il fac un bun remediu in acele tulburari de crestere ce apar indeosebi din lipsa poftei de mancare. ) gemoderivat din muguri 4aturistii mai prescriu gemoderivatul din brad alb in cazuri de anemie, osteoporoza, rahitism, boala Scheurman, infectii acute si cronice .R=. :ste un bun imunostimulator si puternic anti)infectios. $ai are proprietati ce stimuleaza formarea tesutului osos, calitati diuretice si antireumatice.

Preparare $acerat Se iau cate 2( de picaturi din gemoderivat, ')2 ori<zi, sau *( de picaturi de / ori<zi, in cazul cariilor dentare, inainte de mese. ?lei volatil Se mai produce si ulei volatil din muguri si cetina de brad alb, folosit pentru afectiunile cailor respiratorii. Precautii, contraindicatii si alte comentarii Acesta este contraindicat in astm bronsic si tuse convulsiva.

Broccoli

Broccoli Factorul curativ: inflorescenta. Afectiuni pentru care se recomanda: osteoporoza; detoxifiant; reduce grasimile. Prezentare generala !enumirea uzuala: ;roccoli "lat.;roccoli oleracea&. Scurta descriere: 1lanta leguminoasa, apartinand familiei 1apaveraceae. Se inrudeste cu conopida si sparanghelul. Se aseamana cu conopida, singura diferenta este dimensiunea mai mica decat a acesteia si culoarea inflorescentei care este verde, si nu alba, ca in cazul conopidei. +alitati curative si actiune farmaceutica: 1e langa actiunea sa de stopare a cancerului si de intarziere a osteoporozei, leguma inrudita cu conopida si sparanghelul are si mari calitati de epurare a organismului si de reducere a grasimilor. Recomandari: ) suc de broccoli pentru detoxifierea organismului Preparare Sucul

Se baga leguma cruda, foarte bine spalata, in blender, iar sucul obtinut, diluat cu putina apa si stropit cu lamaie, se consuma de trei ori pe zi. Precautii, contraindicatii si alte comentarii 4u exista.

Brusture

Brusture Factorul curativ: radacinile Afectiuni pentru care se recomanda: diabet; calculoza biliara; raceala; gripa; acnee; furunculoza; eczeme uscate; tenuri grase "seboreice&. Prezentare generala !enumirea uzuala: ;rusture "lat. Arctium =appa&, denumiri alternative: caftalan, ciulin, lipan. Scurta descriere: Specie erbacee bianuala, in primul an are numai frunze foarte mari in rozeta pornind direct din radacina, iar in al doilea an tulpini florifere puternice, la baza cu frunze mai mari in rozeta, iar pe tulpina mai mici; florile sunt de culoare purpurie, grupate si avand tepi cu varful intors. +alitati curative si actiune farmaceutica: nulina, ulei volatil, saruri de potasiu, acid cafeic, vitamine din grupa ;. !epurativ, hipoglicemiant, coleretic)colagog, tonic capilar, dezinfectant. Recomandari: ) suc din radacini pentru intarirea radacinilor 1ielea capului se frictioneaza energic cu suc, de doua)trei ori pe saptamana. ) decoct din radacina pe uz intern, impotriva calculozei biliare, dischineziei, afectiunilor renale =ichidul se bea caldut in 2)0 reprize in decursul unei zile.

) decoct din radacina pentru uz extern, pentru dezinfectare "dermatoze ) acnee, furunculoza, seboree, plagi infectate&, si igiena si fortifierea parului. Se foloseste in aplicatii locale sub forma de comprese. Preparare Suc ,oamna tarziu sau la inceputul primaverii se scot din pamant radacini de brusture de un an, se spala si se stoarce sucul. ,oate acestea trebuie facute foarte repede, pentru ca atat radacinile, cat si sucul se oxideaza si se innegresc foarte repede. !e asemenea, sucul proaspat de radacini de brusture poate fi amestecat "in proportii egale& cu vodca, in cazul acesta rezistand mai mult. nainte de intrebuintare, amestecul se combina in proportii egale cu apa. !ecoct Reteta ' ) uz intern ) / linguri de radacina maruntita la *(( ml de apa clocotita; se continua fierberea inca / minute la foc scazut, apoi se ia vasul de pe foc, se acopera si se lasa '* minute. Reteta / ) uz extern ) 0 linguri de radacina maruntita la *(( ml de apa, se prepara in acelasi mod ca si pentru uz intern. Precautii, contraindicatii si alte comentarii 4u exista.

Busuioc

Busuioc Factorul curativ: partea aeriana ) frunzele "verzi, uscate sau pudra&. Afectiuni pentru care se recomanda: tuse, raceala, gripa; probleme digestive "meteorism, colici, colita de fermentatie&; inapetenta; diabet, calculoza biliara; probleme ale pielii "ten seboreic ) gras, acnee, furunculoza, eczeme uscate&. Prezentare generala !enumirea uzuala: ;usuioc "lat. .cimum ;asilicum =.&, denumiri alternative: borjolica, bosioc, matacina, vasileac. Scurta descriere:

Specie erbacee, care creste anual, in cultura. 1lanta propriu)zisa este ramificata la baza, avand o inaltime de /()@( cm, cu tulpini paroase in 0 muchii, frunze ovale, opuse si inflorescenta asemanatoare unor spice. +alitati curative si actiune farmaceutica: ) ulei volatil, saponozide triterpenice, taninuri. ) carminativ, spasmolitic, stomachic, sedativ si antimigrenos, antitusiv, diuretic, galactolog, antiseptic. Recomandari: ) infuzie din frunze pentru tuse, raceli, gripe. ) suc din frunze pentru tuse, raceala, gripa. ) ceai din frunze impotriva problemelor digestive. ) frunze crude impotriva inapetentei. ) pasta din frunze in probleme ale tenului "comprese&. ) pudra din frunze de busuioc uscate congestiilor nazale. Preparare +eai: ) '()'/ frunze spalate si strivite si o lingurita rasa de ghimbir se prajesc intr)o tigaie, la foc mic, pana cand frunzele se inmoaie. Se adauga o cana cu apa si se fierb cateva minute. Se adauga o lingurita de miere si se bea. nfuzie: ) '()'* frunze la doua cani cu apa. Se bea cald. ) se fierb /( de frunze de busuioc in /*( ml de apa si se bea. Suc: ) Se stoarce sucul a '()'* frunze; se adauga o lingurita de suc de ghimbir si o lingurita de miere. Se amesteca si se consuma dimineata si seara. !ecoct: ) / linguri de radacina maruntita la *(( ml de apa clocotita; se continua fierberea inca / minute la foc scazut, apoi se ia vasul de pe foc, se acopera si se lasa '* minute. =ichidul rezultat se bea caldut, in 2)0 reprize, in decursul unei zile. Sau: ) 0 linguri de radacina maruntita la *(( ml de apa. Se prepara in acelasi mod. Se foloseste in aplicatii locale sub forma de comprese. 1udra: ) Se foloseste pudra din frunze de busuioc uscate, care se prizeaza pentru inlaturarea congestiilor nazale. Frunze crude: ) se mesteca 0 frunze de busuioc dimineata, pe stomacul gol. 1asta: ) se face o pasta din cateva frunze proaspete si putina apa. Se aplica pe zona afectata. Suplimentar, se consuma cate o lingurita de suc de frunze de busuioc zilnic. ;usuiocul proaspat, pus in vaza, ajuta la improspatarea aerului din locuinta si alunga insectele. Precautii, contraindicatii si alte comentarii 4u exista.

Camfor

Camfor Factorul curativ: rasina Afectiuni pentru care se recomanda: astm; reumatism; hipertensiune, palpitatii cardiace; gripa; tulburarilor de menopauza, problemelor menstruale si sexuale "la barbati&. Prezentare generala !enumirea uzuala: +amfor "lat. +innamomum camphora&. Scurta descriere: +amforul este obtinut din rasina unui copac originar din sudul +hinei, inrudit cu arborele din care se obtine scortisoara. Arborele de camfor este un fenomen de vitalitate: ajunge la varste de peste doua mii de ani, atinge cincizeci de metri inaltime, secreta substante antibiotice si antimicrobiene atat de puternice, incat este practic invulnerabil la boli. +alitati curative si actiune farmaceutica: Fireste, proprietatile sale terapeutice sunt pe masura caracteristicilor sale biologice, fiind printre cele mai vechi si mai folosite medicamente din lume. +hinezii, la fel ca si indienii, aveau un adevarat cult pentru aceasta rasina despre care spuneau ca sporeste energia tuturor celorlalte plante cu care intra in amestec, ca este printre putinele remedii capabile sa reinvie spiritul adormit si ca stimuleaza circulatia energiilor stagnante. Apoi, camforul impreuna cu theriacul venetian "un remediu alchimic obtinut din rasina de zada&, se spune ca, sunt singurele componente ale bitterului suedez care nu pot fi substituite de nici o alta planta. +amforul regleaza activitatea inimii si a sistemului nervos, decongestioneaza caile respiratorii si plamanii, scade febra. Se mai spune ca aceasta rasina are proprietatea de a transporta si de a difuza in tot corpul principiile vindecatoare ale celorlalte plante. Recomandari: ) elixir din rasina impotriva palpitatiilor cardiace, hipertensiunii: o lingurita, de patru ori pe zi, la orele 3, '/, '3 si //. Se face o cura de trei luni, cu trei saptamani de pauza, dupa care se reia de cate ori este nevoie.

mpotriva tulburarilor de menopauza "bufeuri, transpiratie, aritmie, nervozitate&; de trei ori pe zi, cate o lingurita din elixirul pe baza de camfor si paducel descris mai sus. ,ratamentul dureaza un an si are efecte de reglare hormonala si nervoasa extraordinare. mpotriva epuizarii psihice: /)2 lingurite pe zi, pe stomacul gol. ) alcool camforat impotriva sindromului premenstrual, ciclului menstrual abundent si<sau dureros Se ia alcool camforat incepand cu o saptamana inainte de ciclul menstrual si pana in ultima zi, cate o lingurita de patru ori pe zi. +amforul are efect de reglare a gonadelor si are efecte contraceptive. mpotriva tulburarilor de dinamica sexuala la barbati: alcoolul camforat ) cate o lingurita de patru ori pe zi. ) unguent camforat impotriva reumatismului: aplicatii cu unguent de camfor de /)2 ori pe zi, pe articulatiile dureroase. mpotriva bronsitei, astmului, adjuvant in pneumonie Se amesteca in unguentul camforat clasic cateva picaturi de ulei volatil de menta. Se maseaza cu acest unguent intreaga zona toracica "pieptul si spatele&. Acest tratament este indicat si contra tusei. mpotriva mancarimilor pielii, indiferent de natura lor: Se pun in alcoolul camforat cateva picaturi de ulei volatil de menta. Se aplica pe piele printr)o frictionare usoara. mpotriva durerilor de cap: Se maseaza ceafa si tamplele cu alcool camforat. mpotriva crampelor musculare: Se maseaza bland zona afectata cu unguent camforat. Preparare Alcool camforat :ste leacul pe baza de camfor cel mai simplu si mai la indemana pentru a fi folosit atat intern, cat si extern. Se obtine prin dizolvarea cristalelor de camfor in alcool alimentar de mare puritate "9@ de grade&, in proportie de ':9. 1entru a obtine '(( de grame de alcool camforat, se pun intr)o sticla '( grame de camfor si 9( de grame de alcool, dupa care se pune dopul si se agita bine pentru a se omogeniza. ntern, se administreaza *( de picaturi de camfor de 2)0 ori pe zi, iar extern se foloseste sub forma de comprese sau pentru frictionari. ?nguent cu camfor n varianta sa casnica, se obtine din untura "circa '( linguri& si cristale de camfor "'( g&. Se pune intr)un vas camforul, se adauga peste el o lingurita)doua de alcool alimentar de 9@ de grade, se zdrobeste si se amesteca bine pentru a se dizolva, dupa care se adauga osanza de porc "untura& si se omogenizeaza prin amestecare. Se pastreaza la frigider si se aplica local. +el mai bine este insa sa gasiti unguentul camforat gata preparat, al carui mod de obtinere este relativ similar cu cel descris mai sus, atat doar ca in loc de untura "care are numeroase inconveniente& se foloseste un amestec de lanolina si vaselina. :lixir pentru inima si sistemul nervos :ste o veche reteta farmaceutica, care face adevarate minuni in clinicile si sanatoriile naturiste. Se obtine din camfor si tinctura de paducel. $ai intai se prepara tinctura de paducel: se umple pe jumatate un borcan cu pulbere "obtinuta prin macinarea cu rasnita electrica de cafea& de flori si frunze de paducel, se completeaza volumul ramas cu alcool alimentar de 8( de grade, se inchide ermetic borcanul si se lasa sa se macereze 3 zile, dupa care se filtreaza continutul, iar tinctura rezultata se trage

separat intr)o sticla inchisa la culoare. =a jumatate de litru de tinctura de paducel astfel obtinuta, se adauga o lingurita "aproximativ 8 grame& de camfor, care se va dizolva prin agitare. !in acest elixir se ia cate o lingurita de 2)0 ori pe zi, pe stomacul gol. Precautii, contraindicatii si alte comentarii 4u supradozati camforulC 1entru uz intern, in doze mai mari de 0)@ g pe zi, camforul genereaza simptome neplacute: hipotensiune, deranjamente digestive, dificultate in respiratie. =a adulti, o doza de peste '8 g produce paralizia unor centri nervosi, care duce la coma si apoi la moarte.

Cartof

Cartof Factorul curativ: tuberculi. Afectiuni pentru care se recomanda: obezitate, hepatita virala, scorbut, constipatii usoare, cancer gastric; impotriva tumorilor. Prezentare generala !enumirea uzuala: +artof "lat. Solanum tuberosum&, denumiri alternative: barabule, caraboi. Scurta descriere: ,ulpinile subterane formeaza tuberculi, frunzele sunt penat)sectate, iar florile albe. Fructul este o baca sferica, suculenta. +alitati curative si actiune farmaceutica: Folosit pentru glucoza, dextrina, spirt. +onstituie unul din cele mai blande remedii, are efecte calmante, antiacide si usor depurative. Sucul foarte proaspat de cartof contine anumite substante inrudite cu cortizonul, care au efecte de inhibare a dezvoltarii tumorilor, de oprire a proliferarii virusurilor hepatice, efecte hipotensoare si anticonceptionale.

Recomandari: ) suc din bulb de cartofi impotriva unor afectiuni precum: .bezitate . jumatate de pahar de suc de cartofi baut cu un sfert de ora inainte de fiecare masa "indiferent cat de saraca din punct de vedere cantitativ ar fi& are efecte de inhibare a apetitului alimentar foarte puternice. $ai mult, acest remediu stimuleaza din plin procesele de eliminare, ceea ce determina o accelerare a procesului de slabire. -epatita virala A, ;, + Se bea de doua ori pe zi o combinatie formata dintr)un sfert de pahar "*( ml& de suc de patrunjel si trei sferturi de pahar "'*( ml& de suc de cartofi. +ura dureaza vreme de 2( de zile, cu o pauza de '( zile, dupa care se poate relua. :fectele in tratarea hepatitelor, cronice sau acute, sunt cu adevarat extraordinare. +onstipatii usoare, reumatism Se bea jumatate de litru de suc de cartofi pe parcursul unei zile, timp de /)2 saptamani. 1entru a face gustul mai suportabil, se poate adauga si suc de morcov. Scorbut Sucul de cartofi este in aceasta afectiune unul din cele mai puternice si mai rapide remedii cunoscute. Se bea un pahar pe zi, in timpul sezonului rece. +ancerul gastric Se bea cate un sfert de pahar "*( ml& de suc de cartofi de 2)0 ori pe zi. 1entru un gust mai bland si un efect mai puternic, se dilueaza cu suc de morcov. :fecte si mai puternice se obtin cu urmatoarea combinatie: '(( ml cartofi D '(( ml varza D *(( ml morcov. Se bea aceasta cantitate pe parcursul unei zile. n ciuda gustului destul de greu de suportat, acest amestec, baut in cure de /( de zile, are efecte exceptionale in aceasta categorie de afectiuni. !aca simtiti ca va este greu sa beti foarte mult din aceasta combinatie, puteti injumatati cantitatea zilnica. Preparare Suc Se obtine la fel ca si celelalte sucuri, prin centrifugarea tuberculilor foarte bine spalati in prealabil. :ste recomandat sa fie consumat atunci cand este foarte proaspat, altfel se oxideaza repede si isi pierde o parte din calitatile terapeutice. Precautii, contraindicatii si alte comentarii 4u exista.

Castanul

Cedrii din grdina lui Dumnezeu nu-l umbreau, chiparoii nu se puteau asemna cu crengile lui i castanii nu erau la mrime ca ramurile lui; nici un copac din grdina lui Dumnezeu nu se asemna cu el n frumusee. ( ezechiel Cap !", Cers #$ Cunoscut in popor sub numele de castan porcesc, chistin si afghistin, castanul apartine speciei %esculus hippocastanum, din familia botanica &ippocastanaceae. %re originea in %natolia, 'alcani, Caucaz, ran si nordul ndiei, de unde s-a e(tins, treptat, in toata )uropa si %merica de *ord. +e gaseste in flora spontana, dar si culti,at, in scopuri ornamentale, in parcuri, gradini, marginea strazilor si soselelor. -refera soluri profunde, bogate in elemente nutriti,e, bine drenate, pe terenuri insorite si putin umbrite, pana la altitudinea de #.. m. )ste un arbore e(otic, elegant, impunator prin inaltimea sa pana la /.-!. m. %re radacini foarte puternice si tulpini groase si mult ramificate. 0runzele sunt mari, palmat-compuse din 1-2 foliole, cu petiol lung. 0lorile sunt albe, cu macule galbene sau roz, grupate in raceme erecte, frumos mirositoare. 0ructele sunt capsule sferice, de culoare ,erde, prezentand la e(terior tepi mari, iar in interior "-! seminte mari (castane$, sferice sau turtite, brune-lucioase. +ub coa3a fructului se gaseste miezul de culoare alb-galbuie. nflorirea are loc in lunile mai-iunie, inainte de inflorirea salcamului. nflorescentele sunt intens ,izitate de albine care gasesc cantitati mari de nectar si polen. 4ierea de castan salbatic este lichida, subtire, transparenta, incolora si mai rar galbuie. ntrucat se cristalizeaza usor, mierea nu se pastreaza peste iarna. Produsele utilizate sunt: scoarta, semintele, florile si frunzele. Scoarta se recolteaza prima,ara, in luna aprilie, de pe ramuri in ,arsta de !-1 ani, prin deco3ire sub forma de fragmente rasucite in tuburi sau 3gheaburi, cu grosimi de "-/ mm. 5scarea se face la soare obtinand un produs cu gust astringent-amar si miros slab de mucegai. Semintele (castanele$ se aduna toamna, in lunile septembrie-octombrie, dupa coacere deplina; gustul este amar, neplacut si fara miros. Florile se culeg pe timp frumos, cand 1.6 din inflorescenta prezinta flori deschise (luna mai$. Frunzele se aduna in lunile mai-iunie, dupa care se usuca in incaperi bine aerisite. -reparatele din seminte de castan salbatic constituie remedii eficiente de pre,enire si combatere a multor afectiuni, cum sunt7 ,arice, flebite, tromboze, ulcere ,aricoase la picioare, crampe dureroase, insuficienta ,enoasa si limfatica si hemoroizi. De asemenea, cresc tonusul capilarelor fragile si contribuie la ,indecarea hematoamelor, a ,anatailor si a lu(atiilor. )fectele escinei sunt amplificate in cazul asocierii cu ,itamine din comple(ul '. Cataplasmele din faina de castane diminueaza durerile reumatice - decoct din 1-8 castane co3ite si maruntite la un litru de apa; se fierbe ".-"1 minute si se consuma cate o ceasca inainte de mesele principale timp de /. de zile pe luna, a,and efecte flebotonice si antiinflamatoare, diminuand fragilitatea capilarelor; - decoct folosit e(tern sub forma de baie de sezut pentru ,indecarea hemoroizilor si comprese contra cuperozei; - tinctura preparata din /1. g castane cu coa3a intr-un litru alcool 9.6, care se lasa la macerat timp de "9 zile; se strecoara intr-o sticla bruna, pentru a se lua intern cate ".-"1 picaturi pe zi in tratamentul trombozei si a ,aricelor. )(tern, se aplica in afectiuni hemoroidale, ,arice si flebite sau sub forma de frectii contra artrozelor la ni,elul incheieturilor de la maini si picioare; - cataplasme preparate din faina de castane, amestecata cu faina de grau (in proportii "7"$, se adauga otet si se omogenizeaza pentru a se aplica, in strat subtire, pentru diminuarea durerilor

reumatice, usurarea circulatiei sanguine, atenuarea durerilor gastro-intestinale si grabirea ,indecarii ranilor inflamate; - unguent preparat din castane macinate, alcool 9.6 si lanolina, utilizat contra hemoroizilor si a afectiunilor ,enoase; prin amestec cu unt de cacao se prepara supozitoare cu efecte calmante; - masca de fata preparata din castane curatate de coa3a si date prin razatoare fina, care se amesteca cu miere de albine (proportie de "7"$ si se aplica timp de ". minute pe tenuri foarte grase si pentru reducerea fragilitatii capilarelor, a,and efecte astringente si tonice; Tinctura din scoarta, buna pentru varice - decoct din 9.-1. g scoarta uscata si macinata la un litru apa; se fierbe ! minute, se infuzeaza 1 minute si se beau /-! cesti pe zi, cu efecte interne contra obezitatii si pentru scaderea temperaturii corpului. )(tern, se utilizeaza pentru bai locale contra hemoroizilor si a congestiilor pel,iene feminine, a,and rol anestezic si astringent. -tinctura din ".. g scoarta macinata si !.. ml alcool 9.6; se lasa la macerat "1 zile, se strecoara si se iau cate ".-"1 picaturi pe zi in tratamentul trombozei si a ,aricelor; - ,in preparat din 1. g scoarta macinata la un litru ,in alb, care se macereaza timp de 2 zile; se strecoara si se consuma cate un paharel inainte de mese, ca bautura tonica si febrifuga in diaree, dizenterie si malarie, a,and efecte similare cu scoarta arborelui de chinina; - creme si uleiuri protectoare contra razelor solare intense, datorita prezentei esculinei si a cumarinei care absorb radiatiile ultra,iolete daunatoare; - infuzie dintr-o lingurita frunze uscate la /1. ml apa clocotita; se infuzeaza acoperit ". minute, se indulceste cu miere si se bea prin inghitituri rare, a,and rol mucolitic; - unguent dintr-o cana frunze ,erzi care se macereaza in ".. ml alcool 2.6, timp de /9 ore; se adauga /.. g unt topit sau margarina si se incalzeste / ore pe baia de apa. Dupa racire timp de /9 ore se reincalzeste si se strecoara in cutii din plastic sau din sticla, pentru a fi folosit la tratarea ,aricelor si a hemoroizilor; Preparate din flori - tincura din /. g flori macerate timp de !-9 zile in ".. ml alcool, se strecoara si se foloseste sub forma de frectii in reumatism, degeraturi si impetigo; - bai de sezut si de picioare cu infuzie din doua linguri cu ,arf de flori, amestecate cu frunze maruntite si faina de castane la /1. ml apa clocotita; se infuzeaza ". minute, se strecoara in apa pentru baia de sezut unde se sta ".-"1 minute. :a baia de picioare se adauga o lingura de frunze de lamaita. Alte utilizari - dupa inlaturarea compusilor amari, castanele pot fi utilizate in hrana animalelor, ca nutret pentru porci, gaste, curci, iepuri de casa. De obser,at ca porcii, caprele si pestii consuma, cu placere, castanele zdrobite. - in medicina ,eterinara, introducerea cator,a castane zdrobite in mancare are efecte benefice pentru combaterea emfizemului pulmonar si colici la cai si pentru oprirea diareei la ,itei, prin amestec cu orez. - pulberea din castane, bogata in saponine, ser,este la obtinerea unei paste pentru curatirea mainilor, iar in amestec cu apa este eficienta la stropirea florilor din ghi,ece pentru distrugerea unor daunatori; - din castane se pot obtine unele produse de utilitate casnica (alcool, tananti, coloranti bruni pentru ,opsitorie$.

Castravete

Castravete Factorul curativ: fructul Afectiuni pentru care se recomanda: reglarea tranzitului intestinal; eliminarea apei din tesuturi; diabet. Prezentare generala !enumirea uzuala: +astravete "lat. +ucucmis sativus&. +alitati curative si actiune farmaceutica: $ult apreciat pentru proprietatile lui culinare si ca factor de frumusete, castravetele ajuta si la slabit. :fectului de reglare a tranzitului intestinal i se adauga si acela de eliminare a apei retinute in tesuturi. . substanta pe care o contine, asemanatoare cu insulina, il recomanda si diabeticilor. Recomandari: ) suc pentru reglarea tranzitului intestinal si eliminarea apei din tesuturi Preparare Suc Sucul de castraveti se obtine in centrifuga "dupa decojire& sau dat pe razatoare si stors. Fiindca gustul lui nu este prea placut, se poate combina cu suc de rosii sau mere. Precautii, contraindicatii si alte comentarii 4u exista.

Catina rosie

Catina rosie Factorul curativ: muguri si fructe. Afectiuni pentru care se recomanda: in tratarea bolilor maduvei osoase, splinei si ficatului; anemie si slabire excesiva; combate hepatita; tulburari de crestere; afectiuni ale maduvei osoase si splinei; in rubeola, mononucleoza infectioasa, hepatita virala, calculi biliari, limfocitoza, febra eruptiva, boala -and)+hristian)Schuller, anorexie si scadere ponderala, tulburari de crestere ponderala si slabire excesiva, hipercolesterolemie, boala Eerlhof.; ca si diuretic, ca protector al ficatului; diuretic si sudorifer; antianorexic; hemostatic. S)a mai dovedit eficienta in tratarea tulburarilor de dentitie. Are si un puternic efect de coagulare a sangelui. Se foloseste impreuna cu alun si brad, in anemie; cu coacaz negru, in mononucleoza infectioasa; cu vita)de) vie in limfocitoza; cu ienupar, in hepatita; cu porumbar, in anorexie si scadere ponderala; cu brad, in tulburari de dentitie, cu carpen, in boala Eerlhof.

Prezentare generala !enumirea uzuala: +atina rosie "lat. ,amarix ramosissima&. Scurta descriere: Arbust spinos, ce peri stelati pe tulpini si pe frunze; frunzele sunt inguste si lanceolate, florile sunt unisexuate dioice "apar inaintea frunzelor&, mici si galbui, in inflorescente globuloase "cele barbatesti& si putin mai alungite "cele femeiesti&, fructele sunt drupe, false, de culoare portocalie si grupate in ciorchini. +alitati curative si actiune farmaceutica: #itaminele +, ;', ;/, carotenoide dizolvate intr)un ulei gras, acid folic, acizi grasi nesaturati, fitosteroli, inozitoli, acid nicotinic. #itaminizant de exceptie, depurativ, antidiareic. +atina contine multe vitamine, printre care amintim vitamina +, care ajuta la buna functionare a glandelor cu secretie interna si in procesul de eliminare a toxinelor; complexul de vitamina ;, care intervine in procesele metabolice; beta)caroten; vitamina : cu rol de antioxidant.

Recomandari: ) infuzie din muguri de catina pentru eliminarea toxinelor ?na)doua lingurite la cana, / cani pe zi. ) extractul de muguri de catina, in tratarea bolilor maduvei osoase, splinei si ficatului, anemiei si slabirii excesive

) sucuri, marmelada, gem din fructe de catina Sunt o valoroasa sursa polivitaminica. ) suc de fructe de catina pentru prepararea unor comprimate polivitaminizate ) gemoderivatul din fructe de catina impotriva diareei Se administreaza in functie de varsta: nou)nascuti *)'( picaturi<zi; sugari ')@ luni '() /* picaturi<zi; copii @)'/ luni '*)2( picaturi<zi; copii peste un an /()*( picaturi<zi; adulti *()8( picaturi<zi, iar in asocieri cu alte extracte 2()0( picaturi de /)2 ori<zi.

Preparare nfuzie !oua linguri de fructe zdrobite la *(( ml apa clocotita. Se lasa vasul acoperit 2( de minute; se bea fractionat in decursul unei zile.

Precautii, contraindicatii si alte comentarii 4u exista.

Ceai

Ceai Factorul curativ: frunze Afectiuni pentru care se recomanda: +eaiul verde are o actiune mult mai nuantata si complexa decat cea a ceaiului negru, fiind un medicament de exceptie in bolile cardio)vasculare, datorita faptului ca actioneaza in sens reglator asupra metabolismului lipidelor. :l reduce cantitatea de colesterol si de lipide din sange, fiind un medicament redutabil impotriva aterosclerozei si a obezitatii. :xtractul de ceai verde blocheaza celulele canceroase, impiedicand dezvoltarea si raspandirea lor. +ele mai receptive la tratamentul cu ceai verde s)au dovedit cancerul de piele, cel de intestin si de stomac.

+eaiul negru este un remediu foarte eficient pentru protejarea organismului la radiatii. S)a dovedit ca cei care au consumat doze medii)mari de ceai negru "0)3 g<zi& au suferit mult mai putin de pe urma radiatiilor. Prezentare generala !enumirea uzuala: Arborele de ceai "lat. ,hea chinensis&. Scurta descriere: Facand parte din familia ,heaceae, este un arbust de ')/ m, originar din +hina, unde s)a raspandit ca planta de cultura in tarile tropicale si subtropicale " ndria, Sri =an5a, ndonezia, $adagascar, ;razilia etc.&. Frunzele sunt ovale, dintate pe margini. +eaiul are flori mari, albe. !upa culegere, frunzele de ceai se lasa sa fermenteze, apoi mai sunt supuse si la alte prelucrari, pana ajung la stadiul in care se consuma. +alitati curative si actiune farmaceutica: +ontin in principal teina, care este un stimulent al sistemului nervos. . alta substanta activa a ceaiului verde este cofeina, continuta insa in cantitati mai mici si fiind completata si corectata ca actiune de alte substante. n rest, confera aceeasi stimulare puternica si de scurta durata, mareste o anumita receptivitate a mintii, stimuleaza puternic sistemul nervos central. 1rincipala substanta activa a ceaiului negru este tot cofeina, el fiind etraordinar in caz de radiatii. !esi sunt doua sortimente de ceai diferite, ele se obtin din aceeasi planta, un arbore originar de pe versantii chinezi si indieni ai -imala%ei, frunzele acestui arbore fiind uscate insa diferentiat: ) ceaiul negru este uscat la temperatura mediului ambiant, la care frunzele se innegresc si fermenteaza putin, capatand si aroma specifica; ) ceaiul verde este uscat la temperaturi ceva mai mari, nu fermenteaza, este bogat in vitamina + si contine o serie de substante in stare naturala, cu efecte terapeutice remarcabile. +eaiul negru are o actiune mai asemanatoare celei a cafelei. Recomandari: ) infuzie din frunze pentru stimularea sistemului nervos si detoxifiere. Preparare nfuzie Se pun fruzele de ceai in apa clocotita si se lasa sa dea un clocot. Apoi, se acopera cu un capac. Se bea ca atare sau indulcit cu miere. Precautii, contraindicatii si alte comentarii 4u exista.

Ceapa

Ceapa Factorul curativ: bulbul Afectiuni pentru care se recomanda: 1oate fi considerat un adevarat panaceu in bolile respiratorii, in diabet, in infectiile urinare si renale, dereglari ale glandelor cortico)suprarenale, precum si in anumite dereglari hormonale; ascita. Prezentare generala !enumirea uzuala: +eapa "lat. Allium cepa&. Scurta descriere: ;ulb tunicat, tulpina dreapta, frunze cilindrice, flori albe)galbui, grupate in umbele globuloase. +alitati curative si actiune farmaceutica: :ste un puternic antiinfectios, elimina parazitii intestinali, stimuleaza in mod deosebit activitatea rinichilor. Recomandari: ) suc din bulb impotriva diferitelor afectiuni: #iermi intestinali "ascaris, tenie& ) / linguri de suc de ceapa se dizolva intr)un pahar de lapte. Se beau doua asemenea doze, dimineata si seara, pe stomacul gol. . cura dureaza minimum '( zile. 1reventiv, se administreaza copiilor expusi la infectia cu paraziti intestinali o doza la 2)0 zile. Ascita ) se bea zilnic jumatate de pahar de lapte, in care au fost dizolvate 2)0 lingurite de suc proaspat de ceapa. ) la o ora dupa masa, se beau / linguri de suc de ceapa diluate in jumatate de pahar de suc de morcov. ,ratamentul se face vreme de minimum trei saptamani, timp in care, in cazul pacientilor insulino)dependenti, glicemia va fi verificata regulat, pentru a se ajusta doza zilnica de insulina. Astm, bronsita, tuse

) se amesteca doua linguri de suc de ceapa cu patru linguri de miere. Se administreaza acest remediu pe parcursul unei zile. nfectii renale si urinare "cistita& recidivante ) intr)un pahar de suc de morcov, se adauga / linguri de suc de ceapa si @ linguri de suc de telina. Se beau /)2 asemenea doze pe zi, in cure de minimum doua saptamani. !ereglari ale glandelor cortico)suprarenale ) se bea sucul de mai sus "de la infectii renale&: o doza pe zi, in cure de doua luni. . combinatie puternic detoxifianta: ) 0( ml ceapa D '(( ml telina D *( ml ridiche "neagra sau rosie&. Se iau din acest suc cate @ linguri, de 0)* ori pe zi. :ste un excelent drenor si detoxifiant al organismului, indicat pentru tratarea acneei, psoriazisului, eczemelor alergice, lupusului eritematos, bolilor imune in general. ) vin din ceapa in astenie, hidrofizie, tulburari renale. !iuretic, stimulent general, tonic cardiac. Preparare Suc Se stoarce ceapa in masina de stors fructe. #in ) * cepe, ' l vin alb, '(( g miere. Se rad cepele. Se adauga vinul si mierea. Se lasa la macerat 3 zile, apoi se filtreaza. #arianta Se paseaza *(( g ceapa la centrifuga. =a sucul obtinut se adauga '*( g zahar. Se amesteca bine si se filtreaza. +ate *( ml, de trei ori pe zi, inainte de mese. Precautii, contraindicatii si alte comentarii :ste atat de puternic, incat nu poate fi consumat decat in doze mici "maximum *( ml pe zi& si in combinatie cu miere sau cu alte sucuri, cum ar fi cel de morcov.

Cerentel

Cerentel Factorul curativ: rizomii Afectiuni pentru care se recomanda: ) intern: enterite infectioase; diaree; afectiuni gastrice; voma; hemoragii hemoroidale; menstre cu dureri; ) extern: plagi; gingivite sangerande; abcese dentare; amigdalite. Prezentare generala !enumirea uzuala: +erentel "lat. Aeum urbanum&, denumiri alternative: barbusoara, cerculet, cuisorita, ridichioara, verental. Scurta descriere: 1lanta ierboasa perena, erecta, cu peri aspri pe tulpina, frunze in rozeta, cu tulpini scurt petiolate si flori cu * petale. Florile au aspect de buzdugan. +alitati curative si actiune farmaceutica: ,anin, glicozida geina, ulei volatil, eugenol, substante amare. 1uternic astrigent; calmant; antiseptic. Recomandari: ) decoct din pulbere de rizom impotriva gastritei Se bea dimineata, pe stomacul gol, neindulcit. ) decoct din frunze impotriva plagilor; abceselor dentare. Se foloseste sub forma de gargara si in aplicatii locale sub forma de comprese. Preparare !ecoct ) intern: / lingurite pulbere din rizom si radacina, la o cana cu apa "/*( ml&. Se fierbe /*)2( de minute si apoi se strecoara. ) extern: 2 lingurite la 2(( ml de apa rece; se fierbe 2( minute. Precautii, contraindicatii si alte comentarii 4u se supradozeaza, deoarece provoaca greata si varsaturi. 4u se utilizeaza intre mese, deoarece produce iritatii gastro)intestinale. Afectiuni cronice hepatice si renale.

Chimen negru

Chimen negru Factorul curativ: seminte Afectiuni pentru care se recomanda: cure de slabit; reglare a apetitului si a metabolismului; guturai, bronsite, gripa. Studiile facute in ultimii ani au demonstrat ca administrarea acestei plante in cure de '/)/' de zile este eficienta nu numai in prevenirea guturaiului, bronsitelor sau a gripei, ci si a unei game impresionante de boli, in care sistemul imunitar joaca un rol esential, inclusiv in cele tumorale benigne sau maligne. Prezentare generala !enumirea uzuala: +himen negru "lat. 4igelia sativa&, denumiri alternative: nigelia. Scurta descriere: 4igelia este un remediu extrem de vechi, adus din :tiopia acum mii de ani, dar care in :uropa a fost redescoperit de curand. =a noi in tara, creste in zonele sudice, fiind un condiment foarte apreciat in anumite alimente "mai ales in lactate&. +alitati curative si actiune farmaceutica: n scop terapeutic, se foloseste fie uleiul esential al acestei plante, fie tinctura, cu care se obtin de asemenea rezultate foarte bune, fiind recomandata in curele de slabire alaturi de ceaiul verde, pentru calitatile sale de intensificare a metabolismului si de reglare a apetitului. Recomandari: ) tinctura din seminte impotriva slabiciunii si pentru imunitate Se iau *( de picaturi de tinctura in jumatate de pahar de ceai verde rece sau caldut "in nici un caz fierbinte&, de patru)sase ori pe zi. Amestecul de ceai verde si nigelia are un gust si o aroma extrem de placute, inviorand si eliminand slabiciunea de moment. 1entru persoanele care nu suporta ceaiul verde "care este el insusi un stimulent foarte bun, dar si puternic& se recomanda dizolvarea tincturii in ceai de sunatoare sau talpa)gastei. . cura pentru intarirea imunitatii dureaza minimum '/ zile, putand fi facuta o data pe luna. Preparare ,inctura

Se fierbe impreuna cu ceai verde. ?lei esential Se consuma ca atare. :ste, insa, foarte greu de gasit si scump. Precautii, contraindicatii si alte comentarii 4u exista.

Chimion

Chimion Factorul curativ: fructe ) semintele Afectiuni pentru care se recomanda: diaree, probleme digestive, flatulenta; insomnie; pentru stimularea lactatiei. Prezentare generala !enumirea uzuala: +himionul, "lat. +himionum c%minum&, denumiri alternative: chim, chimeon, piperus, secarica. +alitati curative si actiune farmaceutica: =axativ, calmant. Recomandari: ) pulbere din seminte de chimion impotriva diareei, a insomniei ) ceai din seminte de chimion "infuzie& impotriva oboselii accentuate si a flatulentei ) consumat ca atare in alimentatie pentru stimularea lactatiei. Preparare 1ulbere !iaree: prajiti /)2 lingurite de seminte de chimion si macinati)le fin. Adaugati cate un varf de cutit de ghimbir, scortisoara si piper. Amestecati)le intr)o cana cu iaurt. $ancati de doua ori pe zi. Amestecati cate o lingurita de chimion, ghimbir, scortisoara si miere. $ancati cate jumatate de lingurita, de trei ori pe zi. nsomnie: 1resarati o lingurita de pudra de chimion pe o banana taiata in felii. $ancati cate o portie in fiecare seara. Suc 1robleme digestive: fierbeti o lingurita de chimion intr)o cana de apa. Adaugati o lingurita de suc din frunze de coriandru si putina sare, pentru gust. ;eti cateva zile, inainte de mese. nfuzie

.boseala accentuata: faceti un amestec din cate o jumatate de lingurita de chimion, coriandru, piper si linte. Fierbeti putin intr)o cana cu apa, adaugati sare si beti. +eai Flatulenta: amestecati cantitati egale de seminte macinate de chimion, piper si ghimbir. Faceti infuzie. ;eti ceai cald de doua ori pe zi, cateva zile la rand. 1entru consum Stimularea lactatiei: amestecati o lingurita de chimion cu putin zahar nerafinat. ;eti cu lapte cald seara, la culcare. Precautii, contraindicatii si alte comentarii 4u exista.

Cicoare

Cicoare Factorul curativ: radacinile si partea aeriana. Afectiuni pentru care se recomanda: angiocolite, dischinezii biliare, constipatii cronice, acnee, furunculoza, hepatite cronice. Prezentare generala !enumirea uzuala: +icoare "lat. +ichorium nt%bus&, denumiri alternative: andivie, andiva. Scurta descriere: Specie erbacee perena, cu rozeta bazala de frunze alungite si crestate neregulat, tulpina ramificata, inalta de (,2)' m, cu frunze mici, inflorescente cu flori albastre) azurii. +alitati curative si actiune farmaceutica: Alicozidul cicorina, inulina, aminoacizi esentiali, acid cicoric, principiu amar, tanin, ulei volatil. +oleretic)colagog, prin stimularea activitatii ficatului si a eliminarii bilei pe care o si fluidifica, tonic)amar, usor laxativ "indeosebi radacina&; depurativ; favorizeaza functia

glicogenetica a ficatului si calmeaza setea caracteristica a diabeticilor. ata cateva dintre proprietatile cicorii: stimuleaza activitatea cerebrala, fiind indicata pentru sustinerea activitatii intelectuale intense, stimuleaza sistemul nervos, fiind un remediu eficient si bland contra starilor de somnolenta, astenie, favorizeaza concentrarea mentala, stimuleaza digestia, secretia si evacuarea bilei, procesele de eliminare, stimuleaza pancreasul si normalizeaza valorile glicemiei. +icoarea este inlocuitorul traditional al cafelei, fiind foarte asemanator cu ea ca gust si destul de putin ca aroma. Are niste efecte tonifiante remarcabile. Recomandari: ) infuzie din frunze pentru stimularea sistemului nervos ) decoct din radacina pentru stimularea digestiei ) infuzie pentru a inlocui cafeaua 1roducatorii din intreaga lume au elaborat o serie intreaga de sortimente de cicoare. :xista acum si in comertul nostru cicoare pura "prajita si rasnita&, cicoare granulata "destinata obtinerii >cafelei> la filtru&, cicoare solubila "inlocuitorul 4ess)ului&, cicoare combinata cu malt, cicoare aromatizata cu vanilie. 1roducatorii nu s)au limitat la atat. A aparut si capuccino cu cicoare, fara cofeina, cu diferite arome de alune, ciocolata, frisca etc. Preparare nfuzie ?na)doua lingurite de frunze la o cana de apa, se beau / cani pe zi. !ecoct !oua lingurite de radacina maruntita, la /(( ml de apa rece; se fierbe * minute; se bea caldut in 2 reprize, inaintea meselor principale. Precautii, contraindicatii si alte comentarii 4u exista.

Cimbru

Cimbru Factorul curativ: cimbru de cultura: partea aeriana, partea erbacee a ramurelelor; cimbru de gradina: partea aeriana. Afectiuni pentru care se recomanda: intern:

dischinezii biliare; tuse, bronsita, raguseala, astm bronsic; dispepsii usoare; enterocolite; viermi intestinali; extern: reumatism, guta; seboree; plagi purulente. Prezentare generala !enumirea uzuala: +imbru de gradina "lat. Satureja hortensis&; +imbru de cultura "lat. ,h%mus vulgaris&; denumiri alternative: +imbru de cultura ) cimbru adevarat, iarba cucului, lamaioara, lamaita. Scurta descriere: :xista doua tipuri de cimbru: de cultura si de gradina. +imbrul de gradina Atinge inaltimi intre '()2( "0*& cm. ,ulpina foarte ramificata de la baza, cu ramuri de culoare violeta. Frunzele sunt liniare sau liniar)lanceolate. Florile sunt liliachii, roze sau albe, cu pete purpurii pe partea interna, grupate cate 2)@. Fructele sunt nucule. +imbru de cultura Subarbust de cultura cu tufe globuloase, cu baza lignificata, inalt de '()*( cm, tulpini numeroase, cilindrice, lemnoase, frunze scurt petiolate, opuse si mici, flori mici rozee grupate in inflorescente. +alitati curative si actiune farmaceutica: +imbru de gradina: ?lei volatil, sescviterpene, tanin, mucilagii, sibstante amare. +ondimentara si buna melifera. :xpectorant, antiseptic intestinal, coleretic, colagog, stomahic. +imbru de cultura: ?lei volatil, tanin, acid cafeic, flavone, principiu amar. Antiseptic intestinal, carminativ, coleretic, diuretic, expectorant, calmant al centrului tusei; tonic aperitiv, stomachic; stimulent nervos; tonic capilar; vemifug; analgezic. Recomandari: ) tinctura din frunze pentru dischinezii biliare; tuse, bronsita, raguseala, astm bronsic; dispepsii usoare; enterocolite; viermi intestinali. +u aceasta tinctura se vor trata, prin frectii, copiii slab dezvoltati dar si bolnavii de scleroza in plagi multiple. ) infuzie din planta pentru uz intern, impotriva tusei, bronsitei, raguselii, astmului bronsic; dispepsiilor usoare; enterocolitelor Se bea in 2 reprize in timpul unei zile, de preferinta inaintea meselor principale. Sau se iau 2)0 linguri pe zi, inaintea meselor principale. ) infuzie din planta pentru uz extern, impotriva reumatismului, gutei; seboreei; plagilor purulent !upa 2( de minute, se strecoara si se introduce in apa din cada care trebuie sa atinga 28 grade +. Se sta '*)/( minute. Preparare ,inctura ) se prepara cu inflorescente culese in soarele amiezii. Se umple o sticla pana la gat, fara a se indesa, se toarna rachiu de fructe de 2*()0(( si se lasa la macerat la soare, timp de '0 zile. nfuzie pentru uz intern ) ' sau / lingurite de planta maruntita la /*( ml apa clocotita; ) mai concentrat: /)2 linguri de planta maruntita la /*( ml apa clocotita. nfuzie pentru uz extern ) '(( gr planta intreaga, uscata si maruntita; se introduc in 2 l apa clocotita.

Precautii, contraindicatii si alte comentarii +imbrul de cultura e contraindicat in dispepsii si hipopepsii, deoarece inhiba activitatea enzimatica; insuficienta pancreatica.

Cires

Cires Factorul curativ: fructe; codite Afectiuni pentru care se recomanda: afectiuni renale; probleme digestive Prezentare generala !enumirea uzuala: +ires "lat. 1runus avium&. Scurta descriere: Atinge inaltimi de pana la /( m. frunzele sunt alungit)ovate, cu margini dublu serat) crenate. Florile sunt albe, fructele drupe globuloase. +alitati curative si actiune farmaceutica: 1rincipii amare. Actiune diuretica. Recomandari: ) pasta de fructe in comprese impotriva migrenelor Se strivesc cirese si se aplica sub forma de compresa pe frunte ) ceai din codite uscate de cires impotriva litiazei renale ) pentru consum ) fructe, pentru purificarea organismului +onsumand una sau doua zile numai cirese ajutam organismul sa elimine toxinele si deseurile. Preparare 1asta Se strivesc fructele si se face o pasta. +eai

Se fierb coditele uscate de cirese, in apa rece. +eaiul se bea neindulcit. Precautii, contraindicatii si alte comentarii 4u exista.

Ciubotica cucului

Ciubotica cucului Factorul curativ: rizomul cu radacini si florile. Afectiuni pentru care se recomanda: in bronsite. Prezentare generala !enumirea uzuala: +iubotica cucului "lat. 1rimula elatior& si o alta specie "lat. 1rimula officinalis&; denumiri diverse: anglicel, anclicel, tata oii, tata vacii. Scurta descriere: +iubotica cucului face parte din familia 1rimulaceae si este foarte raspandita in tara noastra. este o planta erbacee, vivace, cu rizom scurt in opamant, gros si cilindric, de culoare brun)inchisa la exterior, albicioasa la interior, din care pornesc numeroase radacini. Are o rozeta cu frunze ovale, paroase si ingustate la baza. n luna aprilie apare tulpina florifera, catifelat)oparoasa, terminandu)se cu o inflorescenta multiflora. Florile sunt de culoare galben)aurie. =a 1rimula officinalis florile se recolteaza primavara devreme sau toamna tarziu, iar la 1rimula elatior, in timpul infloririi. +alitati curative si actiune farmaceutica: Saponozide triterpenice "primulozida& , vitamina + si flavonozide. Au actiune expectoranta, emetica si secretolitica. Recomandari: nfuzie si decoct: se administreaza de /)2 ori<zi in bronsite. Preparare

+eai "infuzie& si decoct: se opareste ' lingurita "cu varf& de plante cu 'litru de apa si se lasa sa stea putin. Precautii, contraindicatii si alte comentarii 4u exista.

Coacaze negre

Coacaze negre Factorul curativ: frunze si fructe. Afectiuni pentru care se recomanda: hipertensiune, afectiuni renale "litiaza urica&, edeme cardiorenale, guta; anemie; oboseala vizuala, miopie progresiva; articulatii umflate, dureroase; reumatism cronic degenerativ; teroscleroza, arterita, trombagenita obliteranta, hipertensiune; litiaza renala "cu urati&; tulburari specifice debutului menopauzei; alcoolism. Prezentare generala !enumirea uzuala: +oacaz, "lat. Ribes 4igrum&, denumiri alternative: ruzinca, ribizli. Scurta descriere: Arbust cultivat, mai rar intalnit in flora spontana, inalt pana la ')/ metri, puternic ramificat, cu frunze trilobate, pe spate cu puncte galbene stralucitoare, flori cu * petale, campanulate, galben)verzui la exterior, rosu carnal la interior. +alitati curative si actiune farmaceutica: Rutozid, vitamina +, tanin, saruri de potasiu, ulei volatil. -ipotensor cu marcata actiune antiaterosclerotica, diuretic cu masiva eliminare de acid uric si purina. +oacazele negre contin un numar impresionant de minerale si vitamine, intre care vitamina +, intr)o forma care se dovedeste a fi cea mai stabila dintre toate fructele, rezistand la caldura si oxidare. n plus, este singurul fruct de padure care contine ulei volatil intr)o proportie destul de mare, un ulei cu miros mai putin placut, dar cu efecte cu totul deosebite. Recomandari: ) suc din frunze de coacaz negru pentru stimularea formarii hematiilor =itiaza renala "cu urati& ) in fiecare zi se bea de dimineata o cana de suc proaspat, iar seara o cana de ceai fierbinte de fructe si frunze. n a zecea zi de cura, se bea un litru din ceaiul obtinut dintr)o lingura de frunze de mesteacan, o lingura de boabe de

ienupar si o lingura de frunze de coacaz negru, la un litru de apa clocotita. Se bea zilnic o cana de suc pe stomacul gol sau se ia o lingurita de pulbere de trei ori pe zi. . cura dureaza /)2 saptamani. ) macerat din fructe sau frunze de coacaz negru Se fac cure indelungate "2)@ luni& cu pulbere sau cu macerat de coacaze negre. ) ulei volatil din fructe de coacaz negru pentru revitalizarea organismului, impotriva reumatismului, litiazei renale, hipertensiunii. ) pulbere din frunze de coacaz negru impotriva miopiei, oboselii vizuale, articulatiilor umflate, a reumatismului cronic degenerativ, a litiazei renale, hipertensiunii ,ulburari specifice debutului menopauzei Se beau una)doua cani de ceai pe zi sau se iau trei lingurite de pulbere pe stomacul gol. n afara sezonului se ia o jumatate de lingurita de pulbere de coacaze negre si o jumatate de lingurita de pulbere de macese pe zi. ) ceai din frunze si fructe de coacaz negru impotriva alcoolismului Se bea tot acest preparat o data, pe stomacul gol. +ura dureaza @ luni. ) pentru consum impotriva arteroscelrozei, arteritei, trombagenitei obliterante, hipertensiunii Se consuma zilnic '(()/(( g de coacaze negre sau se bea un pahar de suc. n afara sezonului, se ia inainte de fiecare masa jumatate de lingurita de pulbere de coacaze negre. Sensibilitate la infectii "respiratorii, intestinale, renale& ) se consuma zilnic '(( g de fragi si '(( g de coacaze negre. Arteroscelroza, arterita, trombagenita obliteranta, hipertensiune ) *(( g pe zi, vreme de doua saptamani. Preparare Suc Se storc fructele sau frunzele de coacaz negru pentru a se obtine sucul. +eaiul Alcoolism ) doua linguri de fructe uscate si o lingurita de seminte de patrunjel se fierb la foc domol in trei sferturi de litru de apa, vreme de '* minute, dupa care se lasa sa se raceasca. +eaiul obtinut cu apa calduta din fructe si frunze are efecte antiinflamatoare si depurative ideale, fiind in mod deosebit indicat in cure de /' de zile pentru reumatici. 1ulbere Fructele sau frunzele uscate de coacaz negru se piseaza in mojar sau cu mixerul. 1udra, astfel obtinuta, se foloseste pentru diferite afectiuni. Precautii, contraindicatii si alte comentarii 1ot aparea reactii puternice de voma, diaree, ca semn al dezintoxicarii organismului. !aca cura nu este intrerupta cateva saptamani si nu este consumat alcool, dependenta dispare relativ repede si apare chiar o anumita intoleranta la alcool.

Coacaze rosii

Coacaze rosii Factorul curativ: fructe si frunze. Afectiuni pentru care se recomanda: stimulent digestiv si drenor extrem de activ; obezitate, in digestia lenesa si in bolile de piele. Prezentare generala !enumirea uzuala: +oacaz rosu, "lat. Ribes rubrum&. Scurta descriere: Sunt identice celor negre, doar culoarea fructelor difera. +alitati curative si actiune farmaceutica: !aca fragii si zmeura au un caracter cvasiuniversal, fiind adecvate tuturor constitutiilor si unei game impresionante de boli, boabele rosii translucide de coacaze sunt un remediu care actioneaza cu o >tinta> anume. Are un gust acru puternic, efect de stimulent digestiv si drenor extrem de activ. :ste o adevarata arma secreta a dietoterapiei in obezitate, in digestia lenesa si in bolile de piele, rebele la alte forme de tratament. Recomandari: ) suc din fructe de coacaz impotriva digestiei lenese si previne dischinezia biliara si migrenele cauzate de aceasta -epatita cronica, congestie hepatica, ciroza hepatica initiala, dischinezie biliara si tulburari asociate: se bea un pahar de suc inainte de fiecare masa. :ste bine sa se adopte si o dieta vegetariana cu multe salate si multe fructe. Se bea cate un pahar, cu un sfert de ora inainte de masa, fiind folosit mai ales ca tonic digestiv si decongestiv hepatic. :ste eficient si in dischinezia biliara si in migrenele asociate acesteia. ) pentru consum la aparitia lipsei de mancare, digestiei lente sau in cazul persoanelor supraponderale, cu digestie lenta, indigestii frecvente, tranzit intestinal incetinit, convalescenta, inapetenta: se face cura cu coacaze rosii in varianta in care se consuma cantitati mici, maximum '(( g, inainte si dupa masa; ) tendinta de ingrasare, obezitate, gastrita: se consuma cantitati mari de coacaze rosii "peste 2(( g& inainte de fiecare masa. +ura se face diferentiat, in functie de scopul sau: ) pentru persoanele lipsite de pofta de mancare, cu digestie lenta, astenice, vor fi consumate *()'(( g inainte de masa si aceeasi cantitate la sfarsitul mesei "la fel ca

si portocalele, coacazele rosii consumate dupa masa nu incurca, ci din contra, stimuleaza digestia&. ) pentru persoanele cu foame puternica, cu tendinta spre obezitate sau supragreutate, eventual cu gastrita, se recomanda consumul unor cantitati mai mari "2(()*(( g&, inainte de fiecare masa, deoarece in cantitati mari coacazele rosii au efectul paradoxal de a inhiba secretia gastrica si de a taia foamea. Preparare Suc Se obtine prin zdrobirea fructelor proaspete, urmata de stoarcere prin tifon. Se prepara intotdeauna cu cateva minute inainte de a fi consumat, pentru a nu se oxida ulterior. Precautii, contraindicatii si alte comentarii 4u exista.

Coada calului

Coada calului Factorul curativ: tulpinile sterile Afectiuni pentru care se recomanda: anemie, convalescenta; guta, reumatism; ulcer gastric; bronsite. Prezentare generala !enumirea uzuala: +oada calului "lat. :Fuisetum Arvense&, denumiri alternative: barba ursului, barba sasului, bradisor, bradulet, coada manzului, codaie, parul porcului. Scurta descriere: 1lanta perena ierboasa, erecta, cu tulpini de doua feluri, fertile, de culoare bruna, terminale cu un spic si sterile, verzi, costate, cu ramificatii verticale.

+alitati curative si actiune farmaceutica: Acid silicic, saponine, flavonoide, saruri de potasiu, urme de ulei volatil, principiu amar, vitamina +. !iuretic, seclorurant, remineralizant, hemostatic, neutralizant gastric, expectorant, antieczematos, antisudorific. Recomandari: ) tinctura din tulpina impotriva hiperhidroza plantara Se pot trata picioarele care transpira "hiperhidroza plantara&, prin frectii. Se mai pot face bai la picioare cu ceai din aceeasi planta. :ste recomandata baia vitala, timp de /* minute, o baie de abur a picioarelor, urmata de dus rece, sau baie alternanta de picioare. 1entru persoanele care suporta, se face baie rece la picioare timp de '* minute, de / ori pe zi, in solutie de apa cu otet de mere in parti egale. ,inctura suedeza are efecte benefice, daca se tin talpile picioarelor intr)un vas cu tinctura in cantitate necesara sa asigure un contact intim cu toata suprafata piciorului, timp de '* minute. +iorapii si incaltamintea se pudreaza cu oxid de zinc. Alimentatie recomandata: 1e timpul tratamentului se tine o dieta cu sucuri de fructe si zarzavaturi, timp de / luni. !imineata se face o clisma cu / litri infuzie calduta de musetel, se bea zilnic de 2x*( ml suc de orz verde sau seva de mesteacan. Se face o cura cu boabe de ienupar. ) ceai de coada calului impotriva anemiei, in perioada de convalescenta; impotriva artritelor, hipermenoreei, enterocolitelor, colicilor gastrice Se recomanda sa se bea zilnic, dimineata pe stomacul gol, ' ceasca cu ceai; sau se beau 2 ceaiuri pe zi, intre mese. ) decoct din tulpina impotriva afectiunilor cardiace, anemiilor, pentru prevenirea cariilor dentare si fortifierea unghiilor ) pulbere din tulpina ca remineralizant: ' varf de cutit pe zi. Preparare ,inctura ) '( gr de planta se lasa la macerat cu *( ml timp de '0 zile, la soare sau alta sursa de caldura, agitand zilnic. +eai ) decoct ) ' lingurita de planta maruntita la la o cana de apa "/*( ml& apa rece; se fierbe '* minute ) foarte concentrat: '(( g la ' litru de apa $acerat ) se macereaza tulpinile la rece, in rachiu natural de fructe 1ulbere Se macina tulpinile uscate. Precautii, contraindicatii si alte comentarii 4u exista.

Coada soricelului

Coada soricelului Factorul curativ: inflorescentele. Afectiuni pentru care se recomanda: anorexie, enterocolite, colici gastrice, colici hepatice, bronsite, gastrite, hipermenoree, dismenoree, hemoroizi, balonari abdominale, cistite. Prezentare generala !enumirea uzuala: +oada soricleului "lat. Achillea $illefolium&, denumiri alternative: alunele, bradatel, ciuresica, iarba oilor, sorocina. Scurta descriere: Specie ierboasa perena, inalta de /()3( cm, cu frunze fin divizate si inflorescenta bogata, alba. +alitati curative si actiune farmaceutica: ?lei volatil cu azulee, substante amare, tanin, colina, vitamina +, ulei gras, rezine. Antiseptic similar musetelului; tonic)aperitiv; coleretic)colagog si stimulent al functiei hepatice; antispastic; astringent; antiinflamator; cicatrizant. Recomandari: ) infuzie din flori pentru probleme gastrice, hepatice; impotriva colicilor; diuretic, laxativ; antihemoroidal; antiastmatic. Reteta ': Se bea caldut si fractionat in 0)* reprize; in cursul unei zile. Reteta /: Se foloseste sub forma de comprese sau bai. ) alifie din flori impotriva hemoroizilor ) tinctura din flori 1lanta are o influenta pozitiva asupra maduvei osoase, stimuleaza hematopoeza "formarea sangelui&, asupra osteoporozei, hemoragiei pulmonare, cancerului pulmonar. Preparare nfuzie Reteta ' ) / linguri de flori la *(( ml de apa clocotita;

Reteta / ) 2 linguri la *(( ml de apa clocotita; Alifie ) se infierbanta bine 9( gr de unt nesarat sau untura de porc, se adauga '* gr de flori de coada soricelului, proaspete si taiate marunt, se prajeste putin in grasime, se amesteca si se da tigaia deoparte, lasandu)se la macerat pana a doua zi,. Atunci, se incalzeste usor, se strecoara prin tifon si se introduce in borcan uscat, care se pastreaza la frigider. ,inctura Florile culese in soare se introduc, fara a se indesa, intr)o sticla, pana la gat, se toarna deasupra tuica de fructe de 0((, se lasa la macerat '* zile la soare sau in apropierea unei surse de caldura. Precautii, contraindicatii si alte comentarii 4u exista.

Coriandru

Coriandru Factorul curativ: fructele si frunzele. Afectiuni pentru care se recomanda: anorexie; dispepsii digestive, balonari abdominale; viermi intestinali; conjunctivita; tuse, raceala, gripa; dureri de cap; probleme ale sinusurilor; umflaturi. Prezentare generala !enumirea uzuala: +oriandru, "lat. +oriandrum sativum&, denumiri alternative: anason, chimen, coliandru, piper alb, pucioasa. Scurta descriere: 1lanta anuala excesiv de cultura, inalta de (,2()' m, cu frunze bazale divizate in segmente ovale, cele superioare profund dintate, flori in umbrele compuse, albe sau roz, cu miros specific, neplacut.

+alitati curative si actiune farmaceutica: ?lei volatil. +arminativ, tonic)stomachic; nervin; vermifug; bactericid si fungicid; sedativ pentru dureri reumatismale. Recomandari: ) suc din frunze de coriandru impotriva conjunctivitei, sangerarilor nazale. +onjunctivita ) se pun la colturile ochilor cate doua picaturi de suc din frunze proaspete, diluat cu apa fiarta si racita. Sangerari nazale ) se pun in fiecare nara *)@ picaturi de ulei sau suc proaspat de coriandru. ) infuzie din seminte de coriandru pentru tratarea umflaturilor si a problemelor sinusurilor, a tusei, racelii, gripei 1robleme ale sinusurilor ) se fac inhalatii. ) pasta din frunze de coriandru pentru tratarea umflaturilor si a durerilor de cap !ureri de cap ) pasta se aplica pe frunte. ) cataplasma din frunze de coriandru impotriva umflaturilor Se aplica pe umflatura cataplasma. +oncomitent, se bea infuzie de coriandru "o lingurita de seminte la o cana cu apa fierbinte&. ) ulei de coriandru pentru oprirea sangerarilor nazale Preparare Suc Se storc fructele proaspete si se filtreaza sucul printr)un tifon. 1asta Se face o pasta din seminte de coriandru uscate si apa. nfuzie Se fierb /)2 linguri de seminte de coriandru intr)un litru de apa. ,use, raceala, gripa: se zdrobesc doua lingurite de seminte de coriandru si se adauga doua lingurite de praf de ghimbir. Se pun intr)o tigaie la prajit, la foc mic. Se toarna deasupra doua cani de apa. Se acopera cu capac si se fierb cateva minute. Se filtreaza, se adauga o lingurita de miere "pentru gust& si se bea cald. +ataplasma ) frunze de coriandru umezite si zdrobite Precautii, contraindicatii si alte comentarii 4u exista.

Creioara Alchemilla vulgaris!

Cunoscut n limba3ul popular i ca brumrie, crerel, fin-de-in, plac, pleac, rtun3ir, umbra-muntelui, umbrarul-doamnei, creioara crete mai ales la margini de pduri i drumuri, po,;rniuri i c;mpii umede din zone mai nalte i muntoase. -lanta are frunze semicirculare, cu 2-< lobi, o tulpin tare care nu este foarte nalt i flori galben-,erzui fr strlucire, ce pot fi ,zute din aprilie p;n n iunie i chiar mai t;rziu. De ziua =rupului Domnului (>oia ?erde @ srbtoare a bisericii catolice, n. tr.$ se mpletesc n anumite regiuni coronie din ea, pentru a mpodobi apoi fruntea 4;ntuitorului, acas, n colul icoanelor. 0runzele creioarei stau uneori culcate la sol, iar dimineaa se ,ede n mi3locul lor o pictur de rou, strlucind ca o perl. :a nlimi de peste "... metri gsim o ,arietate a creioarei care are partea inferioar a frunzelor de o strlucire argintie i care nflorete at;t pe teren calcaros, c;t i pe cel de roc primar. An timpul nfloririi, planta este culeas n ntregime, iar mai t;rziu numai frunzele; plantele sunt lsate apoi s se usuce n pod. Creioara este renumit mai ales ca plant de leac pentru femei (n german se numete i B0rauenmantelC D mantou de dam, B0rauenErautC D planta femeilor sau B0rauenhilfC D a3utorul femeilor$. Creioara n-a3ut numai n tulburri menstruale, leucoree (poal alb, scurgeri$, afeciuni ale organelor pel,iene i indispoziii la ,;rsta menopauzei, ci, luat la nceputul pubertii mpreun cu coada-oricelului, influeneaz benefic aceast perioad. -entru cazurile tinerelor fete crora nu le ,ine ciclul menstrual n ciuda medicamentelor prescrise de doctor, creioara mpreun cu coada-oricelului (amestecate n pri egale$ ,or fi cele care ,or reglementa aceast problem. Creioara are efect astringent i ,indec foarte rapid, este folosit i ca mi3loc diuretic i cardiotonic, n febr pricinuit de leziuni, rni purulente i abcese negli3ate. An urma unei e(tracii dentare este foarte indicat ceaiul de creioar. Dup mai multe cltiri ala gurii, rana se nchide n decursul unei zile. Ceaiul de creioar ndeprteaz slbiciunile musculare (adinamiile, miopatiile$ i articulare i a3ut n anemii. An leziunile postnatale, n rela(area organelor pel,iene ale femeilor care au a,ut nateri grele sau n predispoziia spre a,orturi (pentru fi(area sarcinii$ i fortificarea fibrelor uterine, creioar este de mare folos, ncep;nd cu luna a treia, astfel de femei ar trebui s bea ceai de creioar. )ste un mi3loc atot-tmduitor n toate bolile de femei i a3ut, mpreun cu traistaciobanului, chiar n histeroptoz (prolaps uterin$ i hernii inghinale. An aceste cazuri se consum n timpul zilei, ncetul cu ncetul, 9 ceti cu ceai de creioar pregtit pe c;t se poate din plante proaspt culese. An afar de aceasta, se maseaz locurile afectate cu tinctur de traista-ciobanului (a se ,edea B4oduri de folosireC, la articolul B=raista-ciobanuluiC, pag. 89$, iar n cazurile de prolaps uterin se ncepe fricionarea e(tern, din zona ,aginului n sus. %ici

se folosesc, supli-mentar, bi de ezut cu coada-oricelului (sunt necesare ".. grame de plante pentru " baie$, n total ! bi pe sptm;n, cci apa de baie, renclzit, mai poate fi utilizat nc de / ori. +trmoii notri ntrebuinau aceste plante at;t intern c;t i e(tern, pentru ,inde-carea rnilor, la epilepsii i hernii, lat un citat dintr-o carte foarte ,eche de plante medicinale7 BDac un om a a,ut o hernie, fie el t;nr sau btr;n, s pun s fiarb un pumn de creioar ntr-o msur de ap at;t c;t lai un ou tare s fiarb i s bea fier-tura. An medicina popular actual, aceast plant i ocup iar locul binemeritat. An special medicul naturist i preotul el,eian Funz e rele, aceasta7 BDou treimi din toate operaiile femeieti ar de,eni de prisos, dac planta asta de leac ar fi fost folosit din timp i ,reme m;i ndelungat; cci ea ,indec toate inflamaiile organelor pel,iene, febra, arsura, supuraia purulent, abcesele i herniile. Grice luz ar trebui s bea #-". zile din acest ceai; muli copii ar mai a,ea parte de mama lor i muli ,du,i de soiile lor, dac ar fi cunoscut acest dar dumnezeiesc. %plicat e(tern zdrobit i fcut compres @ creioar ,indec rni, nepturi, tieturi. Copiii care, n ciuda alimentaiei bune, au o musculatur slab, se ntresc prin uzul continuu al acestui ceai.C Creioar care crete la nlimi mai mari i are partea inferioar a frunzelor argin-tie se ntrebuineaz m;i ales n obezitate7 /-! ceti zilnic au un efect deosebit de fa-,orabil. %3ut i la insomnii; i diabeticii ar trebui s bea des din acest ceai. Copiii debili i boln,icioi se fortific ,z;nd cu ochii, dac li se adaug n apa de baie creioar. :a " baie se folosesc cea. /.. grame de ierburi (a se ,edea B'i completeC, la B-artea generalC$. Combinat cu traista-ciobanului, dup cum este e(plicat n capitolul B=raista cio-banuluiC, creioar a3ut contra atrofiei musculare i n bolile musculare grele, in-curabile. %ceast plant medicinal e(trem de ,aloroas se folosete i n scleroza multipl. 4i s-a relatat dintr-o zon a rii c ceaiul de creioar (uz intern @ se bea; uz e(-tern @ se fac splri n zona inimii$ a adus o ameliorare substanial a strii bolna,ului n cazul unor gra,e afeciuni ale muchiului cardiac. Creatorul nostru, n mila +% nemrginit, a lsat s creasc pentru fiecare boal c;te o plant; n-o s putem niciodat s-i mulumim ndea3uns pentru aceasta. "#$%&' $( F#)#S'&( -repararea ceaiului7 +e folosete " linguri (cu ,;rf$ de plante la "H9 litru de ap, se oprete doar, se las s stea puin. Compres cu plante7 +e spal o cantitate corespunztoare de plante proas-pete, se zdrobete pe un fund de lemn cu un sucitor de tiei i se aplic sub form de compres. %daos la baie7 -entru " baie complet se iau /.. grame de plante uscate sau c;i,a pumni de plante proaspete, se las ntr-o gleat n ap rece peste noapte, se nclzete totul a doua zi i se toarn lichidul peste apa de baie (a se ,edea i B'i completeC la B-artea generalC$.

Crusin

Crusin Factorul curativ: scoarta Afectiuni pentru care se recomanda: constipatii cronice, hepatite. Prezentare generala !enumirea uzuala: +rusin "lat. Rhamnus frangula&; alte denumiri: patachina Scurta descriere: +rusinul este un arbust inalt de ')2 m, intalnit la campie, deal si munte, pe malurile apelor si in cranguri si luminisuri. Are frunze de culoare verde)inchis, cu varful ascutit, avand nervuri laterale paralele si proeminente. Fructele sunt mai multe pe aceeasi codita, sunt sferice si au @)3 mm in diametru. =a inceput sunt verzi, apoi rosii, iar la maturitate sunt negru)violacee. Scoarta si tulpina prezinta niste pete mici, ovale, albe sau alb)cenusii. +alitati curative si actiune farmaceutica: Antracenozide "gluco)frangulozida si frangulozida& si angliconii lor. : un bun laxativ si purgativ, precum si colagog. Recomandari: 1ulbere ca purgativ si laxativ: casete de ')2 gr pe zi, iar actiunea laxativa are loc la circa '( ore de la administrare; sau ca decoct ) laxativ si purgativ: /)*G ca laxativ. Preparare !ecoct: o lingura de coaja maruntita se opareste cu /*( ml de apa, dupa care se fierbe la foc mic '*)2( de minute. se filtreaza cat e fierbinte, iar ceaiul ibtinut se bea seara, inainte de culcare. Precautii, contraindicatii si alte comentarii 4u exista.

$afin

Dafin Factorul curativ: frunze Afectiuni pentru care se recomanda: impotriva betiei, intoxicatiilor, otravirii; impotriva digestiei grele "atonie digestiva&; impotriva gripei, bronsitei. Prezentare generala !enumirea uzuala: !afinul "lat. =aurus nobilis&, denumiri alternative: laur. Scurta descriere: n Arecia Antica era pretuita pentru mireasma intensa si delicata a frunzelor sale. A fost introdus in alimentatie, mai intai ca un fel de medicament adaugat la hrana zilnica, pentru a creste puterea de digestie si a evita intoxicatiile. Si)a intrat in drepturi o data cu aparitia zacustilor si a celorlalte conserve de toamna, in a caror pastrare si aromatizare este neinlocuit. +alitati curative si actiune farmaceutica: Aromatizant. !etoxifiant, laxativ. Recomandari: ) infuzie din frunze impotriva betiei, intoxicatiilor, otravirii Reteta ': Se bea dintr)o data intreaga cantitate preparata, efectul de eliminare fiind foarte prompt. :ste un vomitiv si antitoxic redutabil. Reteta /: Raguseala, pierderea vocii, infectii ale gingiei Se lasa la racit, dupa care se fac gargara si clatiri ale gurii cu acest preparat. ,ratamentul este mai eficient daca este repetat de trei ori pe zi. ) frunze pentru consum impotriva digestiei grele "atonie digestiva& Se face tratament vreme de o luna cu cate trei frunze de dafin pe zi, mestecate pe stomacul gol, cate una dimineata, la pranz si seara. :fectul de intarire a digestiei este remarcabil. ) macerat din frunze impotriva gripei, bronsitei Se bea pe stomacul gol, in mai multe reprize "in loc de apa&. Acest preparat scade febra, elimina durerile de cap si ne ajuta sa ne refacem rapid. Preparare

nfuzie Reteta ': Se pun /()2( de frunze de dafin oparite cu o cana de apa si lasate la infuzat /( de minute. Reteta /: Se pun '( frunze de dafin intr)o cana de apa clocotita. 1entru consum Se pun in mancaruri ')/ frunze de dafin. $acerat Se pun 0 frunze de dafin si coaja de la o portocala intr)un litru de apa. Se lasa la macerat 0 ore, dupa care se filtreaza totul. Precautii, contraindicatii si alte comentarii !eoarece in doze mari este vomitiv, dafinul trebuie pus in cantitati mici in mancare. :xista persoane care nu suporta "nici cantitati mici de dafin. n cazul lor, mancarea va fi pregatita fara dafin.

$ovleac

Dovleac Factorul curativ: semintele Afectiuni pentru care se recomanda: viermi intestinali "tenie, ascarizi&; hperexcitabilitate nervoasa si sexuala; prostatita; sterilitate la femei; colita de putrefactie. Prezentare generala !enumirea uzuala: !ovleac "lat. +ucurbita pepo&, denumiri alternative: bostan. +alitati curative si actiune farmaceutica: :ste un remediu foarte mult folosit in medicina populara romaneasca. ?leiul extras din semintele de dovleac este un excelent reglator al activitatii nervoase si al celei hormonale, este printre cele mai puternice vermifuge si detoxifiante naturale, fiind utilizat in trecut intr)o multitudine de boli, de la cele infectioase la cele cu substrat hormonal sau nervos. Recomandari: ) ulei de seminte impotriva viermilor intestinali, prostatitei, solite de putrefactie etc. #iermi intestinali "tenie, ascarizi& !oua linguri de ulei de dovleac se amesteca bine cu / lingurite de samburi de lamaie "care se strang din timp&, bine pisati. Se consuma acest amestec pe stomacul gol,

dimineata, dupa care se bea putin suc de lamaie. =a 2( de minute, se mai ia ' lingurita de ulei de ricin, diluata in / linguri cu ulei de dovleac. ,ratamentul se repeta sapte zile la rand si are efecte vermifuge foarte puternice. -iperexcitabilitate nervoasa si sexuala Se consuma la fiecare masa salata verde, varza cruda sau andive, toate asezonate cu ulei de dovleac. Se scot in acelasi timp din alimentatie zaharul, produsele cu cacao si ciocolata, produsele cu indulcitori artificiali. Seara se iau / lingurite de ulei de dovleac cu putin suc de lamaie. 1rostatita Se ia de 2 ori pe zi cate o lingurita de ulei de dovleac, de preferinta intre mese, pe stomacul gol. :ste un remediu de intensitate medie, cu efecte foarte bune pe termen lung. Sterilitate la femei Se introduce in alimentatie ulei de dovleac, care va fi consumat neprelucrat termic, in salate, sosuri preparate la rece, adaugat ulterior in tocanite, ciorbe etc. ?leiul de seminte de dovleac este bogat in vitamina : si contine anumite substante cu efect hormonal care favorizeaza procrearea. +olita de putrefactie nainte de fiecare masa, se consuma o salata obtinuta din doi morcovi de marime medie, cruzi, asezonata cu doua lingurite de ulei de dovleac si cu sucul de la o jumatate de lamaie. ,ratamentul se tine doua saptamani, timp in care nu se consuma nici un fel de carne sau de preparate din carne, nici hrana foarte bogata in proteine. Preparare ?lei Se obtine prin stoarcerea in teasc a semintelor. Se gaseste in comert, gata preparat. Precautii, contraindicatii si alte comentarii n tratarea viermilor intestinali "tenie, ascarizi&, nu da alte reactii adverse, ci doar o usoara senzatie de voma, care va fi combatuta cu suc proaspat de lamaie.

$ud

Dud Factorul curativ: frunzele, fara petiol; fructele mature Afectiuni pentru care se recomanda: enterite acute, diabet zaharat; diete.

Prezentare generala !enumirea uzuala: !udul alb "lat. $orus alba&; !udul negru "lat. $orus nigra&; denumiri populare: agud si fragar. Scurta descriere: !udul alb este un arbore falnic originar din +hina, in timp ce dudul negru are ca tara de origine ndia.. n tara noastra a fost aclimatizat pentru fructele comestibile. +alitati curative si actiune farmaceutica: ,anin, provitamina A, acid folic, aminoacid, vitamina + si antocianozide; acizi "aspartic, folinic, acetic, propionic&, arginina, compusi volatili "butilamina&, aldehide, cetone, betacaroten, carbonat de calciu, adenina. 1roprietati astringente, si antidiabetice, iar fructele sunt laxative, utilizate proaspete. Recomandari: ?z intern: diaree si diabet zaharat "eficacitatea este si mai sporita daca la ceai se adauga si frunze de afin, teci de fasole, frunze de nuc si urzica&, gastrite, ulcer gastric si duodenal ) consumarea fructului bine copt ) in constipatie ?z extern: angine, stomatite, constipatie, afte. nfuzie: cate 2)0 linguri pe zi, pentru tratarea enteritelor acute. daca se asociaza cu frunze de afin, teci de fasole si frunze de urzica, se utilizeaza in tratamentul diabetului zaharat, ca adjuvant. Se poate bea si ceaiul dietetic. Sirop: din fructele proaspete, pentru ca are efect laxativ si usor diuretic cu efect laxativ si usor diuretic.se va bea fractionat in 2 reprize dupa mesele principale; in cazul diabetului nu se va indulci cu zahar, optand pentru zaharina.sucul fructelor extras inainte de completa maturitate contine circa /* g acid la l, utilizandu)se in sirop astringent pentru gargara impotriva anginelor, stomatitelor si aftelor. Preparare nfuzie din o lingura frunze de dud alb<negru la /*( ml apa clocotita. Sirop din fructe proaspete: se strivesc dudele bine coapte, cu mHna sau Intr)un mojar de lemn, trebuie avut In vedere cJ la fiecare 5ilogram de fructe se adaugJ 2(( ml apJ. Se amestecJ, se pun apoi Intr)o bucatJ de tifon Ki se stoarce compoziLia deasupra unui vas In care urmeazJ a se pune la fiert. 1entru un 5ilogram de suc se adaugJ un 5ilogram de zahJr, se amestecJ cu o lingurJ de lemn bine Ki se pune la fiert pentru un sfert de orJ. +Hnd este aproape gata, se adaugJ trei linguri suc proaspJt de cJtinJ Ki, aKa fierbinte, se toarnJ In sticle care vor fi InfJKurate In prosoape ude. Mnainte de a se pune dopul, se adaugJ o linguriLJ de alcool alimentar de peste 0* de grade sau rom. Se pJstreazJ la rece. :ste folosit ca un bun laxativ, diuretic Ki depurativ. Suc: fructele, Inainte de a ajunge la completa maturizare, se introduc In storcJtorul electric, iar sucul obLinut se utilizeazJ la prepararea siropului pentru gargarJ, contra anghinelor, stomatitelor Ki a aftelor. ,inctura din frunze se obLine prin macerarea a '(( g frunze proaspJt culese, macerate timp de /' de zile In '(( ml alcool alimentar. Se strecoarJ Ki se utilizeazJ prin administrarea a cHte 2( de picJturi, diluate In apJ, Inaintea meselor principale. Precautii, contraindicatii si alte comentarii 4u exista.

(chinacea

Echinacea Factorul curativ: numeroase parti ale diferitelor specii de :chinacea, cel mai des folosite fiind radacinile de la plantele care au cel putin 2 ani. Florile, frunzele si tulpinile pot fi taiate in timpul verii cand plantele de / N 2 ani sunt in plina inflorire. Afectiuni pentru care se recomanda: raceli; ca stimulent pentru sistemul imunitar prin diverse metode printre care si cresterea producerii de anumite celule albe din sange si intarirea peretilor celulari astfel incat bacteriile si virusii sa nu intre atat de usor in celule; efecte antivitale semnificative; anti)infectii si anti)inflamatorii, eczema si psoriazis; hemoroizi si muscaturi de insecte; protejeaza pielea impotriva actiunii soarelui. Prezentare generala !enumirea uzuala: :chinacea "lat. :chinacea purpurea&. Scurta descriere: : o planta erbacee, facand parte din Familia Asteraceae. 1lanta creste in America de 4ord, avand flori composite, care infloresc vara tarziu. : o planta perena, atingand ') / m inaltime. Frunzele au forma eliptica, o lungime de '(N/( cm si latime de ',*N'( cm latime. Sunt de culoare rosu inchis, uneori albe sau galbene. Sunt aranjate sub forma unor mici conuri. +alitati curative si actiune farmaceutica: Sunt cunoscute multe specii de :chinacea, insa doar 2 dintre ele N :chinacea angustifolia, :chinacea pallida si :chinacea purpurea N sunt folosite in medicina. :chinacea angustifolia are un gust puternic amar care produce o senzatie intepatoare cand vine in contact cu tesuturile din interiorul gurii. Antibiotic sintetic. Recomandari: +eai si extracte din partile aeriene uscate. Suc uneori, plantele taiete proaspat sunt zdobite pentru a se face suc. Se recomanda sa se refrigereze sucul proaspat de :chinacea pentru a diminua pierderea compusilor activi. !ozajul variaza foarte mult in functie de afectiunile care trebuie tratate si produsul variat. ,rebuie sa urmati cu strictete instructiunile medicului. +reme, lotiuni, ape de gura, unguente, paste de dinti; produse cosmetice. Preparare

1ulbere ) planta uscata "poate fi achizitionata de la farmaciile naturiste& se macina cu rasnita electrica de cafea sau in piua, apoi se cerne prin sita pentru faina alba. Se iau trei lingurite rase de pulbere pe zi, pe stomacul gol. 1lanta se tine sub limba vreme de '()'* minute, dupa care se inghite cu apa. n infectiile acute puteti lua pana la sase lingurite de planta pe zi, pe stomacul gol, tinand eventual planta mai putin timp sub limba, deoarece este destul de iritanta si lezeaza tesuturile epiteliale. Precautii, contraindicatii si alte comentarii 4u este recomandata in timpul sarcinii, in timpul alaptarii sau in copilarie. 1oate avea slabe efecte secundare ocazionale cum ar fi diaree si greata, urticarie. :chinacea angustifolia poate provoca o senzatie de amareala sau de usturime in gura. +opiii intre / si '' pot face urticarie in cazul administrarii orale. Forma injectabila a plantei este asociata cu friguri, musculatura slabita, durere si iritatie in locul injectarii. 1acientii suferinzi de boala lui +rohn, scleroza multipla, artrita reumatica, lupus sau diabet grad trebuie sa evite administrarea produselor pe baza de :chinacea. !in cauza ca accelereaza functiile sistemului imunitar, :chinacea poate interactiona cu efectele medicamentelor folosite dupa transplantul de organe sau in alte afectiuni. 1entru ca este distrusa de anumite enzime din ficat, :chinacea poate sa interactioneze cu medicatia care are la baza astfel de enzime: medicamentele impotriva alergiilor, pentru reducerea nivelului ridicat al colesterolului, impotriva cancerului, contraceptive orale etc. ?nele interactiuni dintre produse pe baza de plante si medicamente pot fi foarte severe. pentru a evita interactiunile daunatoare anuntati doctorul ori farmacistul ce medicamente luati, inclusiv cele eliberate fara reteta, vitamine si plante.

(ucalipt

Eucalipt Factorul curativ: frunze Afectiuni pentru care se recomanda: infectiile cailor respiratorii, bronsite, tuse convulsiva, sinuzite, adjuvant in tratamentul infectiilor pulmonare "pleurezie&. Prezentare generala !enumirea uzuala: :ucalipt ":ucal%ptus globulus&. Scurta descriere:

:ucaliptul este un arbore originar din Australia si ,asmania, fiind cultivat in regiunea mediteraneana si in Asia. :ste un arbore al carui trunchi creste pana la @()'(( de metri maltime. Se folosesc frunzele "Folium :ucal%pti& de forma lanceolata, cu codita scurta, a caror suprafata este brazdata de nervuri si punctata de pete albicioase. Frunzele degaja un miros puternic aromat si au gust amar, astringent, racoritor. +alitati curative si actiune farmaceutica: n continutul frunzelor acestei plante se gaseste ulei volatil "eucaliptol& si numeroase substante terpenice si sescviterpenice. n plus, frunzele de eucalipt mai contin taninuri, rasini, ceara, cumarine, flavonoizi. ?leiul volatil si preparatele din frunze de eucalipt au proprietati antiseptice, expectorante, reduc inflamatia si secretiile din caile respiratorii. Recomandari: :ste interesant de notat faptul ca principiile din uleiul de eucalipt patrund in plamani chiar si prin piele, daca se efectueaza un masaj al pieptului. 1reparatele din eucalipt sunt indicate in tratamentul racelilor, a tusei in special, a brionsitelor ) pe cale externa, sub forma de frectii sau inhalatii. Se pot face si inhalatii. Preparare Se gaseste produsul in farmaciile si magazinele naturiste. Precautii, contraindicatii si alte comentarii 4u exista.

Fag

Fag Factorul curativ: scoarta, mugur, frunze. Afectiuni pentru care se recomanda: Fagul trateaza in special bolile de rinichi, pentru care reprezinta o veritabila minune. Prezentare generala !enumirea uzuala: Fag "lat. Fagus s%lvatica =.&. Scurta descriere: Face parte din Familia Fagaceae. trunchiul are scoarta neteda, cenusie)albicioasa. Fructul sau se numeste jir, fiind o achena invelita intr)o cupa tepoasa cu patru valve.

+alitati curative si actiune farmaceutica: :xtractul hidrolizat de frunze contine compusi de natura flavonoida: miricetina, leucodelfina, acid elagic, everatina, camferol, acid cafeic, acid cumaric, tanin. Scoarta de fag este utilizata ca febrifug si tonic amar. !atorita taninului este utilizata ca antidiareic. Audronul extras din lemn este folosit la tratarea dermatitelor si afectiunea cailor respiratorii. Recomandari: ) decoct din scoarta pentru tratarea diareelor si a dizenteriei; febrei; litiazei urinare Reteta ': Se beau ')/ cesti pe zi. Reteta /: 1entru tratarea febrei ) se strecoara si se ia cate o lingurita de mai multe ori pe zi. ) decoct din ramuri tinere pentru tratarea durerilor reumatice Se fac bai de '*)/( minute cu o fiertura de ramuri tinere si frunze de fag. Aceasta se toarna in apa de baie, a carei temperatura nu trebuie sa depaseasca 28 grade +elsius. ) infuzie din muguri pentru tratarea litiazei urinare ) pentru consum: semintele indicate in calculoza renala si in colici renale. ) macerat din radacini tinere "recoltate in lunile martie si mai& Au indicatii in afectiunile cailor respiratorii superioare, tuse, traheita, bronsite si epilepsie. ) macerat din muguri "gemoderivat& pentru tratarea emfizemului pulmonar, nefritelor, cisto)pielitelor. !in mugurii macerati se obtine un extract numit gemoderivat. Se administreaza in doza de *( picaturi, de ')/ ori pe zi, in putina apa, inainte de mese. ) carbune din scoarta contra febrei, problemelor stomacale, impotriva calculilor urinari Scoarta ramurilor tinere de fag se foloseste drept un puternic remediu contra febrei, fiind la fel de activ precum scoarta de chinina. +arbunele obtinut din lemn are proprietati antiacide si absorbante pentru gazele si toxinele intestinale. +enusa lemnului, diluata in vin alb, are proprietati diuretice, fiind capabila sa dizolve calculii urinari. !e curand, fitoterapia a descoperit in mugurii de fag proprietati stimulatoare ale diurezei si functionalitatii rinichilor. :i sunt recomandati in insuficienta renala, litiaza renala si in formele de obezitate caracterizate prin retentie hidrica. Preparare !ecoct Reteta ': Se face un decoct dintr)o lingurita scoarta de fag maruntita, la o ceasca de apa. Reteta /: Se realizeaza un decoct dintr)o lingura scoarta uscata si maruntita si doua linguri de scoarta proaspata, la o ceasca de apa. Se fierbe pana da in clocot. nfuzie !oua lingurite de muguri, peste care se toarna o cana cu apa clocotita. Se lasa acoperita '* minute, apoi se strecoara si se beau doua cani pe zi. $acerat Se pun mugurii sau radacinile la macerat. Precautii, contraindicatii si alte comentarii 4u exista.

Fenicul

Fenicul Factorul curativ: fructele Afectiuni pentru care se recomanda: colite; constipatii; spasme usoare ale tubului digestiv. Prezentare generala !enumirea uzuala: Fenicul "lat. Foeniculum vulgare&; denumiri aditionale: molura. Scurta descriere: :ste o planta erbacee, bianuala sau perena, originara din sudul :uropei. n Romanaia se gaseste numai in cultura. Are tulpina dreapta, de / m inaltime, cilindrica. Frunzele au la baza o teaca dezvoltata, sunt alungit)triunghiulare, cu segmente lungi. Florile au culoarea galben)auriu, sunt mici si regulate. Fructele sunt eliptic lungi, de culoare cenusie sau brun)verzuie, avand un miros placut si gust dulceag. +alitati curative si actiune farmaceutica: ?lei volatil bogat in anetol. Antispastic, carminativ, sedativ, galactagog si expectorant. Recomandari: 1ulbere: ')0 gr pe zi, in casete nfuzie ) /)2 ceaiuri pe zi Preparare +eai ) *)@ fructe la o cana de apa, pentru sigari; o jumatate de lingurita de fructe la /*( ml de apa pentru adulti. Precautii, contraindicatii si alte comentarii 4u exista.

Floarea soarelui

Floarea soarelui Factorul curativ: semintele Afectiuni pentru care se recomanda: 1rimele rezultate vizibile sunt albirea dintilor, reducerea sangerarii gingiilor si intarirea lor, improspatarea respiratiei. 4u actioneaza doar local, la nivelul cavitatii bucale, ci asupra intregului corp: boli respiratorii "bronsita, astm, rinita&, boli vasculare "flebita si tromboflebita, ateroscleroza&, boli digestive "indigestie, gastrita hipo)acida&, dereglari de ciclu menstrual, hepatita, reumatism, alergie, eczeme infectioase greu vindecabile, migrene, tulburari de asimilatie care produc lipsa de calciu, magneziu, fier etc. Prezentare generala !enumirea uzuala: Floarea soarelui "lat. -elianthus annuus&. +alitati curative si actiune farmaceutica: n cazul de fata, facem referire strict la uleiul obtinut prin presare la rece, si nu la variantele sale rafinate sau dublu rafinate, pe care le gasim de obicei in comert. Acest ulei natural de floarea)soarelui este de o culoare ceva mai inchisa, avand in plus o aroma distincta, de planta, pe care variantele prelucrate nu o mai pastreaza. :ste foarte bogat in vitaminele : si F, in acizi grasi nesaturati "extrem de sanatosi pentru inima si vasele de sange&, precum si in substante cu efecte antiinfectioase, stimulatoare ale activitatii hormonale, regenerative etc. Recomandari: ;oli cardiovasculare, valori ridicate ale colesterolului ) se foloseste uleiul presat la rece. 1revenirea guturaiului ) ne ungem pe interior narile, cu ajutorul unui betisor cu vata in varf, cu ulei de floarea)soarelui, pe o suprafata cat mai mare. +ei care sufera de rinita cronica vor face acelasi tratament, folosind o lingurita de ulei de floarea) soarelui, in care s)au adaugat o picatura de ulei de menta si zece picaturi de ulei de catina. !ureri de urechi ) o lingurita de ulei de floarea)soarelui se incalzeste, se adauga 2)0 picaturi de ulei de menta si se toarna solutia in ureche. 1entru albirea dintilor ) dimineata, pe stomacul gol, luam o lingura de ulei de floarea) soarelui in gura, fara a o inghiti. !upa *)'( minute va fi scuipat, dupa care ne vom clati eventual gura cu putina apa. Se poate face de trei ori pe zi aceasta procedura, vreme de doua saptamani.

Preparare Se gaseste gata preparat, in magazine. Precautii, contraindicatii si alte comentarii Folosit in gargara pentru albirea dintilor: :ste posibil ca dupa primele zile de tratament sa se agraveze aparent anumite afectiuni, cum ar fi cele biliare, digestive ori endocrine, dar acesta este un semn de vindecare si, deci, cura trebuie continuata.

Fragute

Fragute Factorul curativ: frunzele, fructele. Afectiuni pentru care se recomanda: reducerea tensiunii arteriale si marirea rezistentei la caldura; bolile de ficat "hepatita, hepatita cronica, ciroza&; diabetul; guta; valorile crescute ale colesterolului; arteroscleroza; reumatismul; bolile de piele, tulburarile de tranzit intestinal; oxiuri. Prezentare generala !enumirea uzuala: Fragute "lat.Fragaria vesca&, denumiri alternative: fragi de padure. Scurta descriere: Specie erbacee perena, inalta de *)/( cm, cu rozeta de frunza la baza si stoloni, flori albe, cu * petale. +alitati curative si actiune farmaceutica: ,anin, flavone, fragarina "fenol specific&, vitamina +, ulei volatil. Astringent)antiareic, diuretic cu eliminare de acid uric si urati; antisudorific. #irtutile lor de medicament sunt cunoscute inca din Antichitate, cand erau recomandate de medicii romani ca reintineritoare si purificatoare. Felcerii din :vul $ediu i)au folosit la randul lor pentru eliminarea toxinelor, pentru impiedicarea

formarii si pentru eliminarea pietrelor la bila si la rinichi, precum si contra reumatismului si gutei. . binemeritata faima au castigat)o atunci cand un anume botanist si savant, care a introdus pentru prima data denumirile latine ale plantelor, s) a vindecat de o guta rebela, printr)o simpla cura de fragi. n zilele noastre, fragii au ajuns in :uropa o raritate in flora spontana, din cauza uniformizarii padurilor, care le) a stricat mediul de viata, precum si din cauza folosirii irationale a substantelor chimice. !in fericire, in tara noastra marginile de padure si poienile sunt pline de fragi. !estul de greu de cules, ceea ce)i face si mai pretiosi, cu un gust si o aroma deosebite, ei constituie un adevarat remediu in tratamentele naturiste. Recomandari: ) cura cu fragi Se consuma '*()2(( g de fragi pe stomacul gol, la 0 ore distanta de mesele de peste zi "combinate cu alte alimente, stationeaza si fermenteaza in intestin&. +ea mai mare cantitate este bine sa fie ingerata dimineata, ca mic dejun, cand efectul de dezintoxicare este cel mai puternic. +ura cu fragi dureaza 8)'( zile, timp in care consumul de carne, prajeli si alimente cu aditivi sintetici va fi redus la maximum, pentru ca efectul lor tamaduitor sa nu fie perturbat. !e obicei, se consuma simpli, fara nici un fel de adaos. n mod exceptional, vor fi asociati cu putina miere de albine, pentru a le mari efectul laxativ, in tratamentul constipatiei si a bolilor asociate acesteia. 1rin adaugarea de zahar, frisca etc. se anuleaza efectul de regulator metabolic al fragilor. ) suc de fragi Sucul de fragi se administreaza intern, inainte de masa cu un sfert de ora, pe stomacul gol ) un pahar la adulti si jumatate de pahar la copii. :xtern, acest suc se foloseste in scopuri cosmetice. ) ceai de fragi Se administreaza /)2 cani pe zi. ) masca din fragi pentru infrumusetare 1entru prevenirea aparitiei ridurilor si combaterea lor, pentru a da stralucire si prospetime tenului ) din fragii zdrobiti se alcatuieste o masca, care se intinde pe fata seara si se lasa minimum doua ore. :ste un adevarat elixir care previne formarea ridurilor, da prospetime si stralucire tenului. Face adevarate minuni chiar si in cazul persoanelor care nativ au un ten mai lipsit de stralucire. =otiune de curatare a tenului din suc de fragi ) se amesteca 2 linguri de suc de fragi obtinut prin stoarcere prin tifon, / albusuri de ou batute spuma, '( linguri de tinctura de smirna si /( picaturi de apa de trandafir. Se aplica pe fata cu un tampon de vata. Se spala peste o ora cu apa in care s)a dizolvat, in prealabil, bicarbonat "/ lingurite la ' litru de apa&. Preparare Sucul de fragi Se prepara foarte simplu: se spala foarte bine fructele si se zdrobesc cu o furculita, pana devin ca o pasta, care se pune intr)un tifon curat si se stoarce cu mana. Se va obtine un suc rosiatic si foarte parfumat, cu efecte terapeutice exceptionale; restul de fruct care ramane dupa stoarcere poate fi folosit la dulceata, prajituri ori inghetata. +eaiul de fragi Se culeg fragii cu tot cu frunze si se pun la uscat, foarte rasfirati, intr)un loc calduros si cu foarte multa lumina "altfel fructele se strica&. Se pot usca si separat, fructele la soare si frunzele la umbra, dupa care se combina in proportii egale. +eaiul se obtine

prin oparirea, vreme de /( de minute, a unei lingurite de fructe si frunze cu o cana de apa clocotita, urmata de filtrare. Precautii, contraindicatii si alte comentarii Atentie la reactia alergica: fragii sunt foarte puternici ca remediu, la granita dintre aliment si planta medicinala, dar la persoanele sensibile pot da reactii alergice puternice. !e vina sunt acele mici punctisoare galbui de pe fruct, care nu sunt altceva decat semintele plantei si care au un mare potential terapeutic, dar pot produce si alergiii. +onsumati, asadar, intai cantitati reduse de fragi: cateva lingurite in prima zi si continuati doar daca vedeti ca nu apar probleme digestive, dermatologice, respiratorii etc.

Frasin

Frasin Factorul curativ: frunzele, florile, semintele, mugurii. Afectiuni pentru care se recomanda: ntern ) colecistite, angiocolite, ulcer gastric si duodenal, dismenoree, metroragii, enterocolite; extern ) plagi greu vindecabile; hemoroizi; arsuri; eczeme; acnee; leucoree. Prezentare generala !enumirea uzuala: Frasin "lat. Fraxinus excelsior&, denumiri alternative: frasanul. Scurta descriere: Arbore viguros, inalt pana la 2* m, cu frunze penat compuse si fructe simple. +alitati curative si actiune farmaceutica: ,anin, glicozizi flavonici si cumarinici, acizi organici, vitamina +. !iuretic cu eliminare de acid uric; depurativ; laxativ usor; coleretic ) colagog; cicatrizant si antiinflamator hemoroidal. $ugurii de frasin trateaza bolile de ficat si rinichi, iar semintele de frasin au proprietati afrodisiace. :le se folosesc inclusiv in caz de sterilitate masculina. Recomandari: ) gemoderivat din muguri impotriva diferitelor afectiuni $ugurii de frasin se folosesc pentru tratarea bolilor care afecteaza caile biliare, caile urinare, ochii si aparatul osteo)articular. Au un efect benefic si in metabolismul lipidelor din organism. $ugurii mai sunt un bun remediu impotriva gutei, a febrei, a colesterolului mare. Semintele au dat rezultate in tratamentul tulburarilor de libido masculin, impotentei, asteniei sexuale, insuficientei testiculare, sterilitatii masculine.

;olile in care se recomanda extractul din muguri de frasin sunt guta acuta si cronica, artrita gutoasa, hipercolesterolemie, dischinezie biliara si colecistita, congestie hepatica si biliara, celulita, insuficienta renala usoara cu oligurie. !e asemenea, are efecte pozitive in obezitate cu retentie de apa, fibromatoza uterina, nevroza anxioasa, retinopatii. Aemoderivatul din muguri de frasin se administreaza inainte de mesele principale, dizolvat in putina apa: *( de picaturi, de ')/ ori pe zi. 1e durata tratamentului trebuie urmarit nivelul uremiei si al colesterolemiei. ) infuzie din flori impotriva dismenoreei si metroragiilor: se fac spalaturi vaginale Preparare Aemoderivat $ugurii de frasin sunt lasati la macerat pentru a se produce gemoderivatul. nfuzie . lingura de flori de frasin la o cana de apa. Se pun frunzele in apa clocotinda, se da un clocot, apoi se da deoparte si se acopera cu un capac. 1entru spalaturile vaginale, se pun '( gr de flori la '(( ml de apa clocotita, se lasa 2( de minute, dupa care se strecoara si se fac spalaturile. Precautii, contraindicatii si alte comentarii 4u exista.

*albenele

Galbenele Factorul curativ: inflorescentele, florile ligulate Afectiuni pentru care se recomanda: dischinezii biliare; ulcer gastric si duodenal; dismenoree; enterocolite; plagi greu vindecabile. Prezentare generala

!enumirea uzuala: Aalbenele "lat. +alendula officinalis&, denumiri alternative: calinica, filimica, ochi galben, rujulita, sosioara. Scurta descriere: Sunt plante ornamentale anuale, bogat ramificate, cu frunze invers lanceolate, cu flori galben)portocalii. +alitati curative si actiune farmaceutica: +arotenoide, flavonoide, saponine triterpenice, principii amare, mucilagii. +icatrizant, coleretic)colagog, emenagog, antitrichonomazic. Recomandari: ) alifie din flori pentru a vindeca varicele, flebita, ulcerul varicos; diverse fistule, degeraturi, arsuri, cancerul mamar, leziuni ale sanului; se reduc cicatricile; impotriva ciupercilor de la picioare, a umflaturilor, abceselor, pustulelor, reumatismului etc. ) infuzie din frunze impotriva problemelor gastrice, pentru cicatrizarea ranilor ) tinctura din flori ) diluata cu apa fiarta, este foarte potrivita la compresele preparate pentru rani, contuzii, hematoame, rupturi musculare, ulceratii purulente sau de natura canceroasa, pentru rani deschise din cauza escarelor, pentru umflaturi, abcese, pustule. Preparare Alifie ) se iau / pumni de flori, frunze si tulpini, se taie marunt, se pun in ' 5g unt, margarina sau untura de porc, fara sare, *( gr ceara de albine, iar cu o lingura din lemn se amesteca pana devine maroniu, apoi se lasa la macerat pana a doua zi, cand se incalzeste si se strecoara prin tifon. Se tine la frigider, in borcane sau cutii. Se trateaza prin masare usoara pe zona afectata. nfuzie Reteta ' pentru uz intern ) / lingurite de flori la 2(( ml de apa clocotita, se bea fractionat in timpul unei zile, inaintea meselor principale. Retea / pentru uz extern ) spalaturi vaginale: '( g flori la '(( ml apa clocotita; se lasa 2( minute; se strecoara si se fac spalaturile. ,inctura ) se pune un pumn de flori in ' l tuica de 0((, se lasa la soare / saptamani la macerat, agitandu)se zilnic. ) se pune un pumn de flori in ' l tuica de 0((, se lasa la soare / saptamani la macerat, agitandu)se zilnic. !iluata cu apa fiarta, este foarte potrivita la compresele preparate pentru rani, contuzii, hematoame, rupturi musculare, ulceratii purulente sau de natura canceroasa, pentru rani deschise din cauza escarelor, pentru umflaturi, abcese, pustule. Precautii, contraindicatii si alte comentarii 4u exista.

*himpe

Ghimpe Factorul curativ: partea aeriana "tulpina inflorita&. Afectiuni pentru care se recomanda: adenom de prostata, cancerul de prostata; litiaza renala "pana la marimea unui bob&, microlitiaza biliara; hipertiroidie. Prezentare generala !enumirea uzuala: Ahimpe "lat. Oanthium spinosum&, denumiri alternative: holera. Scurta descriere: :ste o planta ierboasa, inalta de pana la un metru, cu tulpina bogat ramificata si plina de ghimpi, ceea ce explica si denumirea sa populara. +reste in zonele de campie, dar mai ales in cele de deal, putand fi intalnita insa si in regiunile muntoase joase. Se distinge prin extraordinara sa rezistenta la seceta, la intemperii, la poluare si la orice factor de mediu agresiv, ceea ce explica arealul sau gigantic, incluzand sudul si nordul Africii, centrul si sudul :uropei, o mare parte din Asia, precum si America de Sud. :ste o planta cu adevarat enigmatica, a carei compozitie chimica nu a fost nici pana in prezent elucidata, dar care in terapie s)a dovedit extrem de activa, in boli din cele mai diverse, de la cele infectioase la cancer si afectiuni degenerative. +ulegerea si uscarea !e la ghimpe se foloseste iarba, adica tulpina inflorita, care se recolteaza de la sfarsitul lui iunie si pana in septembrie)octombrie. 1entru recoltarea si manipularea ulterioara a plantei, manusile de protectie sunt absolut necesare, altfel riscati ca zeci de ghimpi sa va intre adanc in piele, de unde sunt destul de greu de scos. ,ulpina se taie la cativa centrimetri deasupra solului, dupa care se toaca putin, pentru a putea fi pusa in sac. ?scarea se face la umbra, in strat de grosime medie, dintr)un 5ilogram de planta proaspata obtinandu)se doua)trei sute de grame de produs uscat. +alitati curative si actiune farmaceutica: Acid cafeic, acid clorogenic, flavone, fitosteroli, saponine, tanin, ulei volatil. Antiinflamator; anticongestiv; dezinfectant; cicatrizant. Recomandari: ) tinctura din tulpina de ghimpe impotriva adenomenului de prostata, litiazei renale Adenom de prostata

) Se ia cate o lingurita, diluata in jumatate de pahar de apa, de patru ori pe zi. 1oate fi combinata cu cea de pufulita, in proportii egale. Se ia cate o lingurita de patru ori pe zi, pe stomacul gol. !e regula, primele rezultate apar in primele zece zile, iar dupa o luna de tratament, senzatia de jena la urinare, mictiunile nocturne si celelalte probleme specifice acestei afectiuni dispar. 1rima etapa de tratament este bine sa fie de trei luni, in care se administreaza neintrerupt aceasta combinatie de tincturi. Apoi, se vor face cate zece zile de tratament pe luna, pentru a mentine rezultatele. :fectele cele mai bune si stabile se obtin daca se tine si un regim echilibrat. =itiaza renala ) se combina tinctura de pufulita cu tinctura de ghimpe, in proportii egale, si se iau / lingurite din acest amestec, diluate intr)un pahar de apa, de doua ori pe zi. 1entru a se obtine rezultate stabile, fiind necesare minimum sase saptamani de tratament. ) decoct din tulpina de ghimpe impotriva adenomului de prostata ?n gram la o cana ) se bea inainte de mese cu '</ ora, / cani pe zi in primele @ luni de cura, apoi cate o singura cana pe zi. +ura dureaza @)'3 luni in afectiuni de prostata, 2)* luni in cistopielite si cure de intretinere toata viata in litiaze renale. Se recomanda asocierea cu un diuretic. ) pulbere din tulpina de ghimpe impotriva hipertiroidiei -ipertiroidie ) se iau trei lingurite de pulbere de ghimpe pe zi, in cure de cate trei saptamani, cu '( zile de pauza. arba de ghimpe este un reglator natural al activitatii tiroidiene, fiind folosit in mod traditional in medicina popoarelor din sudul :uropei si pentru tratarea nodulilor si a cancerului la tiroida. ) infuzie din tulpina de ghimpe impotriva cancerului de prostata, microlitiazei biliare. Adjuvant in cancerul de prostata ) se face o infuzie "dupa reteta prezentata la pufulita& din ghimpe si pufulita in proportii egale, din care se va bea cate un litru pe zi. +ombinat cu un regim vegetarian bazat in special pe cruditati, acest remediu poate face minuni, fiind recomandat si barbatilor care sufera de cancer al organelor genitale "inclusiv al testiculelor&, al rinichilor si al cailor urinare. $icrolitiaza biliara ) se prepara un litru de infuzie de ghimpe dupa reteta precizata anterior, la care se adauga doua lingurite de iarba de anghinare "+inara scol%mus&. Se bea, pe nemancate, intreaga cantitate de preparat pe parcursul unei zile, administrandu)se '( zile la rand. Preparare ,inctura ) se obtine intocmai ca si cea de pufulita, cu precizarea ca timpul de macerare este ceva mai lung: '0)'* zile, fata de '( zile la pufulita. 1ulberea si infuzia ) se prepara si se administreaza la fel ca la pufulita. Precautii, contraindicatii si alte comentarii : contraindicat consumul de condimente, fructe acre, lactate fermentate si alcool.

*rapefruit

Grapefruit Factorul curativ: fructul Afectiuni pentru care se recomanda: anorexie, artrita, dispepsie, insuficienta biliara. Prezentare generala !enumirea uzuala: Arapefruit "lat. numele in latina&, denumiri alternative: grefe, grefa. +alitati curative si actiune farmaceutica: ) aperitiv, drenor digestiv, drenor hepatic, racoritor, bogat in vitamina +. Recomandari: ) vin in anorexie, artrita, dispepsie, insuficienta biliara. Preparare #in ngrediente: sucul de la doua grapefruituri, ' l vin alb, /(( g zahar, *( ml rachiu. $od de preparare: Se amesteca ingredientele si se lasa doua saptamani la rece. Se filtreaza si se imbuteliaza. $od de administrare: cate *( ml, de trei ori pe zi, inainte de mese. Suc Arepfruitul are, pe langa cantitati foarte mari de vitamina +, si o enzima care dinamizeaza metabolismul si digestia, fiind un aliment de baza in curele de slabit. Sucul se bea ca atare sau indoit cu putina apa, primul pahar dimineata, pe stomacul gol, iar alte doua pahare, inainte de mesele principale cu o jumatate de ora. Sarace in calorii, grepfruiturile cu miezul roz sunt mai blande si mai putin amare. Sucul se obtine prin stoarcerea fructelor taiate in doua. Precautii, contraindicatii si alte comentarii Alegeti doar fructele sanatoase, care au coaja lucioasa si nepatata.

*rau

Grau Factorul curativ: germenii. Afectiuni pentru care se recomanda: poate fi indicat cu succes in stari depresive, surmenaje, favorizeaza regularizarea digestiei, functiilor intestinale; actioneaza ca tonic nervos si stimuleaza nutritia. Prezentare generala !enumirea uzuala: Arau "lat. ,riticum aestivum&. +alitati curative si actiune farmaceutica: +ontine substantele cele mai pretioase si mai vitalizante ale grauntelui de grau: produsi fosfatati usor asimilabili, saruri minerale abundente, printre care saruri de fier, de magneziu "gasite in doze foarte ridicate ) de 0( mg la '(( g de germeni&, proteine complete continand toti acizii aminati indispensabili vietii, oligoelemente precum cupru, zinc, magneziu, numeroase vitamine printre care A, ;', ;/, +, :, 11. +ompozitia germenului de grau constituie una dintre cele mai bune surse naturale de fier, magneziu, proteine rare, vitamine ; si :. 1e langa vitaminele descrise, mai contine cantitati insemnate de vitamina +. :ste un aliment echilibrant, pe care ar trebui sa)l consumam in fiecare zi, caci este un regenerator nemedicamentos de forte. 1roprietatile tonice si vitaminizante sunt crescute in graul germinat, caci germinatia mareste puterea vitaminica a germenilor. Reumaticii, gutosii, artriticii grav atinsi, care nu tolereaza painea integrala, nu au nici un inconvenient cand consuma grau germinat. Recomandari: ) germeni de grau impotriva surmenajului, starilor depresive; pentru regularizarea digestiei si a tranzitului intestinal. Adultii pot lua 2 linguri pe zi, cate una ca adjuvant la fiecare masa. +opiii si batranii ) 2 lingurite pe zi, cate una la fiecare masa, dupa varsta "o lingurita pentru 2 ani&, sugarii "de la @ luni ) ' an& ) o lingurita mica, in doua)trei reprize pe zi. Araul germinat se consuma la inceputul mesei. nainte de a le inghiti, semintele se mesteca indelung "de o suta de ori&, pana la aparitia unui gust dulceag, produs de zaharificarea partiala

a amidonului. 1entru persoanele cu dantura deficitara "defectuoasa&, se piseaza graul germinat si se mesteca indelung. 1entru bolnavi, sugari si copii mici, se face un piure in care se incorporeaza miere. :ste prudent ca inainte de a fi pus la incoltit, graul din comert sa fie spalat foarte bine si in mai multe ape, caci adesea este tratat cu antiseptice si insecticide. :ste de preferat sa fie procurat direct de la producator. Preparare Se pun graunte de grau intr)o farfurie si se acopera cu apa pentru a se umfla. !upa ce s)au umflat "vara dupa /0 de ore si iarna dupa 2@ de ore& se spala in mai multe ape. n zilele urmatoare, graul se umezeste usor, avand grija sa nu ramana apa deasupra grauntelor, pentru a nu mucegai sau putrezi, asa cum se intampla cand inoata in exces de lichid. Precautii, contraindicatii si alte comentarii ?nica lor contraindicatie este hipertensiunea arteriala.

*utui

Gutui Factorul curativ: fructul Afectiuni pentru care se recomanda: Fiind usor acid, este folositor in tulburari digestive functionale si in insuficienta hepatica. Alaturi de afine, sucul de gutui este un panaceu in infectiile intestinale, precum si in diaree si dizenterie, inclusiv la persoanele cu colon sensibil. $ai este indicat in guturai, afectiuni pulmonare, tuberculoza, lipsa poftei de mancare. Sucul de gutui este un elixir pentru tenul cu pori deschisi si secretie sporita de sebum. Prezentare generala !enumirea uzuala: Autui "lat. +%donia oblonga&. Scurta descriere: 1om fructifer care ajunge la inaltimi intre ')3 m; frunzele sunt ovate, paroase pe fata inferioara; florile sunt mari, solitare; fructele, de asemenea, mari, cu seminte numeroase. +alitati curative si actiune farmaceutica: :ste aperitiv "datorita gustului amarui&, fortifiant si astringent.

Recomandari: ) suc din fructe pentru infrumusetarea tenului Se fac masaje usoare cu suc de gutui si se aplica cataplasme pe obraz cu cojile de gutui bine maruntite. Preparare Suc Se lasa la macerat cu zahar sau se storc cu storcatorul de fucte. Precautii, contraindicatii si alte comentarii Acest suc nu se recomanda persoanelor predispuse la constipatie.

+amei

Hamei Factorul curativ: inflorescentele femele ) >conurile> Afectiuni pentru care se recomanda: ) intern: insomnie; tuberculoza; anorexie; nevroze cu anxietate; ) extern: trichomonas vaginalis; acnee, seboree. Prezentare generala !enumirea uzuala: -amei "lat. -umulus lupulus&, denumiri alternative: amei, himel, maluga, mamaluga, tofolean. Scurta descriere: 1lanta erbacee volubila, cu frunze lobate asemanatoare vitei)de)vie, din flora spontana, care este si cultivata pentru industria berii. +alitati curative si actiune farmaceutica: ?lei volatil, esteri valerianici, mircen, geraniol, principii amare, flavonoide, tanin. +almant si sedativ. Recomandari:

) infuzie din conuri impotriva gastritei Reteta ': se bea cate o cana dupa mesele principale. Reteta /: se bea fractionat in 2 reprize in decursul unei zile. Reteta 2: se bea seara la culcare. Preparare nfuzie Reteta ': dintr)o lingurita de conuri uscate, maruntite, la o cana cu apa clocotita "/*( ml&. Se lasa acoperita '*)/( de minute si apoi se strecoara. Reteta /: pentru uz intern ) calmant nervos ) o lingura si jumatate de conuri la /(( ml de apa clocotita. Reteta 2: pentru uz intern ) somnifer ) o lingura de conuri la /(( ml de apa clocotita. Retea 0: pentru uz extern ) acnee, seboree ) 0 g<'(( in comprese; ) 3 g<'(( in spalaturi vaginale. Precautii, contraindicatii si alte comentarii 4u exista.

+rean

Hrean Factorul curativ: radacina, frunze Afectiuni pentru care se recomanda: impotriva racelilor, a bolilor reumatice si ale cailor respiratorii superioare. Prezentare generala !enumirea uzuala: -rean "lat. Armpracia rusticana&, denumiri alternative: usturonila. Scurta descriere: +alitati curative si actiune farmaceutica:

Radacina de hrean este foarte bogata in vitamine "in special + si din complexul ;& si minerale, contine substante antibiotice naturale, enzime, fitohormoni etc. +unoscut inca din vremea antichitatii, leac pretuit de greci si romani, hreanul era o planta raspindita si printre daci, care ii spuneau usturonila. Frunzele crude, legate pe frunte, alungau durerile si limpezeau mintea, din radacina data pe razatoare se coceau turte cu care se vindecau gilcile, iar ceaiul de flori alungau cele mai grele raceli. !ecazut din vechea lui glorie, hreanul se mai foloseste rar ca medicament si mult mai des pentru a da gust mancarurilor. Forta lui vindecatoare e remarcabila. Recomandari: ) tinctura din radacina impotriva guturaiului, gripei, in tratarea reumatismului, a plagilor necrozate. ntern: se ia o jumatate de lingurita de 2)0 ori pe zi pentru tratarea tusei, guturaiului, gripei. :xtern: se aplica pentru tratarea reumatismului, plagilor "ranilor& necrozate. Aplicarea tincturii este usor dureroasa, dar foarte eficienta. ) sirop din radacina de hrean impotriva astmului, bronsitei cronice, afectiunilor cailor respiratorii medii si inferioare in general. Se iau trei linguri pe zi. ) vin tonic din radacina de hrean pentru imbunatatirea digestiei, pentru stimularea si reglarea activitatii cardiace, contra anemiei si pentru prevenirea litiazei renale. Se administreaza 2)0 linguri din acest vin tonic pentru imbunatatirea digestiei, pentru stimularea si reglarea activitatii cardiace, contra anemiei si pentru prevenirea litiazei renale. 1e termen lung, acest vin cu hrean este si un tonic sexual si un afrodiziac foarte bun. ) energizant din radacina de hrean Se iau zilnic, dupa mesele principale, ')2 linguri. Preparare ,inctura Se dau prin razatoarea mica radacinile de hrean, se pun intr)un borcan pana se umple o treime si restul se completeaza cu alcool alb alimentar de 3( de grade. Se lasa la macerat 3 zile, apoi se strecoara, presind amestecul printr)un tifon. Sirop Se da prin razatoare o radacina de hrean, se adauga 0 linguri de miere, se amesteca bine si se lasa citeva minute la macerat. Se strecoara, presand continutul cu un tifon. Se obtine siropul crud. Resturile care raman in tifon se pun la fiert cu putina apa "cat sa le acopere&. !upa fierbere, se strecoara prin presare, se lasa sa se raceasca, apoi se amesteca impreuna cu siropul crud. :nergizant cu hrean Se spala foarte bine '/ oua, apoi se pun intr)un vas, cu coaja cu tot, si se tin timp de '/ ore in suc natural de lamaie "pana le acopera&. Se scot ouale din sucul de lamaie, se sparg si se bat bine, dupa care se pun din nou in vasul cu suc de lamaie, in care se mai adauga ' 5g de hrean curatat de coaja si dat pe razatoare, ' litru de tuica naturala tare "palinca de prune&, ' 5g de miere. Amestecul se tine la macerat intr)un borcan, vreme de noua zile. #in tonic cu hrean ntr)un litru de vin rosu, natural, se pun '* linguri de hrean dat prin razatoarea fina. Se astupa sticla si se lasa sa se macereze continutul vreme de 3)9 zile, dupa care se filtreaza. Faina

Radacinile de hrean se taie cubulete si se pun pe calorifer sau in apropierea unei surse de caldura ca sa se usuce. Atunci cind se elimina complet apa si devin uscate ca iasca, aceste cubulete se macina cu risnita electrica de cafea, obtinandu)se un praf alb, cu efecte puternic iritative: faina de hrean, care se foloseste in obtinerea decocturilor, pentru cataplasme sau administrata ca atare. !e regula, macinarea radacinilor uscate pentru obtinerea fainei de hrean se face chiar inainte de folosirea acesteia. Altfel, daca este depozitata, pe masura ce trece timpul ea isi pierde proprietatile terapeutice. Precautii, contraindicatii si alte comentarii 4u exista.

'enupar

Ienupar Factorul curativ: fructele false ) pseudobacele negre)albastrui. Afectiuni pentru care se recomanda: edeme renale; guta; reumatism; edeme cirotice; balonari abdominale; bronsite acute si cronice; dispepsii de fermentatie; anorexie; trateaza hepatita cronica, icterul si ciroza; bun remediu pentru bolile de rinichi "insuficienta renala, litiaza renala, insuficienta renala cu retentie de apa&; guta, reumatism articular, artrite; steatoza hepatica; varice esofagiene; diabet zaharat; cistite recidivante; obezitate; prostatite cronice; arterioscleroza; viroze recidivante si persistente; poliartrita cronica; dismenoree si leucoree. S)a dovedit activ si prescris impreuna cu alte plante, mai ales cu iarba neagra si frasin, in bolile de ficat. Prezentare generala !enumirea uzuala: enupar "lat. Puniperus +ommunis&, denumiri alternative: anaperi, archis, bradisor, ceten, cetena, finior, ineper, jireapan, jneap, sinap, turtel, zolovat. Scurta descriere: Arbust cu frunze aciculare "ca niste ace&, dispuse cate 2 si fructe false ) pseudobace. +alitati curative si actiune farmaceutica: ?lei volatil "cu pinene, borneol, camfen, cadinen&, substanta amara "Puniperina&, acizi organici, "gliceric, ')ascorbic, acetic, malic, formic&, rasini. !iuretic cu actiune directa asupra parenchimului renal; dezinfectant puternic al cailor renale, digestive, respiratorii; tonic)stomachic; carminativ; sudorific si depurativ; usor hipoglicemian si antireumatismal.

Recomandari: Aemoderivat din ramuri tinere de ienupar: se administreaza inainte de mesele principale, in putina apa, 2()*( picaturi de /)2 ori pe zi, sau chiar *()8( picaturi o data pe zi, daca se asociaza cu alte gemoterapice; infuzie din fructe de ienupar: se iau 2)0 lingurite pe zi; decoct din fructe de ienupar sau ulei volatil pentru comprese sau bai contra durerilor reumatismale: se ia in cursul unei zile; se fac bai sau comprese cu decoct "/()2( g la litru&; tinctura din fructe de ienupar impotriva balonarii: /()/* de picaturi de /)2 ori pe zi "*G in alcool&; macerat din fructe de ienupar impotriva problemelor digestive: /()/* de picatruri de /)2 ori pe zi; fumigatii din fructe de ienupar pentru dezinfectarea cailor respiratorii, contra guturaiului. Preparare nfuzie !oua lingurite de fructe in /(( ml de apa clocotita. '</)' lingurita la cana. !ecoct !ouazeci de fructe la litru. ,inctura /( g macerate timp de 3 zile in '(( ml de alcool. $acerat *( de fructe macerate /)2 zile in '(( ml de alcool, peste care se toarna ' l de otet, macerandu)se 8)3 zile. ?lei volatil !in '( g ulei de ienupar, in '(( ml alcool. Fumigatii enupar pus pe jar. Precautii, contraindicatii si alte comentarii 4u se supradozeaza, iritand caile renale si producand hematurie. :ste contraindicat in stari inflamatorii acute ale rinichilor sau in sarcina.

'sop

Isop Factorul curativ: partea aeriana "/)2 recoltari&. Afectiuni pentru care se recomanda: afectiuni hepatice, bronsite, astm bronsic, anorexie, hipertensiune arteriala Prezentare generala !enumirea uzuala: sop "lat. -%ssopus .fficinalis&. Scurta descriere: Subarbust de cultura cu aspect tufos, lignificat la baza, inalt pana la @()3( cm, cu tulpini muchiate, frunze opuse, lungi de /)0 cm si inguste de /)3 mm, flori albastre, roz sau albe, grupate in inflorescente sub forma unor spice: cate 8)9 flori asezate dedesubtul frunzelor superioare. +alitati curative si actiune farmaceutica: ?lei volatil, flavone, substante amare, tanin. :xpectorant foarte activ, tonic amar, hipotensor, antilitiazic, antiseptic si cicatrizant. Recomandari: ) infuzie din frunze de isop impotriva hipertensiunii arteriale si a bronsitelor; adjuvant in boala canceroasa si in ciroza hepatica: se beau /)2 cani pe zi. ;ai sau comprese cu infuzie concentrata impotriva tusei uscate. ) pulbere din planta de isop impotriva astmului, bronsitei: se administreaza o jumatate de lingurita rasa de pulbere de 2)0 ori pe zi, pe stomacul gol, cu putina apa. ,ratamentul dureaza minimum doua saptamani si are efecte antiinfectioase puternice, decongestioneaza traiectul respirator, amplifica imunitatea. Se ia, cu un sfert de ora inainte de masa, un varf de cutit de pulbere sau un sfert de pahar de macerat la rece, obtinut din isop. Aceasta planta are calitatea de a inhiba reflexul vomitiv, de a reda apetitul si de a induce chiar o stare de buna dispozitie, fiind un imens ajutor in bolile grave. +ontra balonarii, se ia pulberea ) cate un sfert de lingurita, inainte de masa. ) macerat din planta de isop impotriva arsurilor la stomac, gastritei, gazelor intestinale Se consuma maceratul la rece: /)2 pahare administrate pe parcursul unei zile, inainte de mesele principale si imediat dupa ele. Sau: Se beau ')/ pahare pe zi, pe stomacul gol, de regula inainte de masa. Se consuma zilnic o jumatate de litru de macerat de isop indulcit cu miere impotriva depresiei, asteniei, nevrozei astenice: tratamentul dureaza minimum /' de zile si are o actiune tonica psihica. Adjuvant in schizofrenie: se administreaza, pe parcursul unei zile, doua)trei pahare de macerat la rece, in cure de / saptamani, cu o saptamana de pauza. Preparare nfuzie Se usuca partea aeriana a plantei si se opareste in apa, acoperindu)se ulterior vasul cu un capac. Se puna ' lingurita la o cana. nfuzie concentrata ) ' lingura la '(( ml de apa. 1ulberea Se obtine prin macinarea cu rasnita electrica a partilor aeriene uscate ale plantei, urmata de cernere "prin sita pentru faina alba&, pentru indepartarea resturilor nemacinate.

$aceratul la rece Se pune o lingurita de planta maruntita intr)un pahar de apa si se lasa la temperatura camerei, sa macereze de seara si pana dimineata, cand se filtreaza. Precautii, contraindicatii si alte comentarii n cazul persoanelor care sufera de epilepsie, nu se vor administra mai mult de doua grame de isop pe zi, iar un tratament cu isop nu va dura in aceste cazuri mai mult de doua saptamani, cu o saptamana de pauza. n cazul bolilor respiratorii, isopul nu va fi folosit in fazele congestive extreme.

)amaie

Lamaie Factorul curativ: fructul Afectiuni pentru care se recomanda: ajuta la inmultirea celulelor, este protector al inimii si bun energizant. Prezentare generala !enumirea uzuala: =amaiul "lat. +itrus limon&. Scurta descriere: Se cultiva in tarile mediteraneene si in alte tinuturi cu clima prielnica. :ste un arbore mic de 2)0 m, cu frunzele oval)alungite, groase si lucioase. Florile sunt albe la interior si roz la exterior. Fructul este o baca mare, iar in interior este suculent. +alitati curative si actiune farmaceutica: +oaja fructului este groasa si bogata in uleiuri eterice, iar miezul zemos contine vitamina +. :ste foarte aromat. 1rin cantitatea mare de vitamina + pe care o contin, lamaile accelereaza innoirea celulelor si protejeaza inima. Recomandari:

) suc de lamaie pentru cura de slabire: se beau cinci pahare de apa pe zi, punandu) se in fiecare din ele / lingurite de suc proaspat stors de lamaie. 1rimul pahar se bea dimineata, pe stomacul gol, doua pahare intre mesele principale, iar alte doua dupa masa de pranz si cina, compuse, obligatoriu, din salata de fructe si salata de cruditati. ) infuzie de coaja de lamaie impotriva matretei: se fierbe coaja rasa de la 0 lamai mari, cand apa clocoteste. Se lasa sa dea un clocot si se acopera cu un capac. Se lasa sa se infuzeze. Preparare Suc Se storc fructele. Apa de lamaie 1reparati o infuzie dintr)un litru de apa in care puneti sa dea /)2 clocote coaja de la trei lamai. Acoperiti vasul, lasati lichidul sa se raceasca, apoi beti)l in loc de apa. n fiecare pahar adaugati si /)2 picaturi de lamaie proaspata. =amaia este un element bazic. Folosita curent, ea nu produce aciditate. Precautii, contraindicatii si alte comentarii 4u exista.

)emn dulce

Lemn dulce Factorul curativ: frunzele si radacina. Afectiuni pentru care se recomanda: reumatism, artrite, dismenoree, ulcer gastric, traheita, faringita, bronsita, constipatie, calculoza renala si biliara, hirsutism, infertilitate, reactii alergice, matreata. Prezentare generala

!enumirea uzuala: =emnul dulce "lat. Al%c%rrhiza glabra&, denumiri alternative: ciorang, cioranglav, firuta, iarba dulce, iarba tare, radacina dulce. Scurta descriere: 1lanta de cultura bienala sau perena, viguroasa "inalta pana la / m&, si puternic ramificata, cu frunze mari, adanc divizate, spinoase, albicioase, flori mari, rosii) violacee. +alitati curative si actiune farmaceutica: +inarina, acid clorogenic, polifenoli, flavonozide, principiu amar "cinaropicrina&, mucilagii, taninuri, acizi organici, saruri de potasiu si magneziu; glicirizina, flavonoide, hormon estrogen steroidic, vitamine din grupa ;. Fluidificarea secretiilor traheobronhice si faringiene, diuretic, antispasmodic, antiinflamator, antiulceros, actiune estrogena, laxativ. Recomandari: ) tinctura din planta de lemn)dulce impotriva osteoporozei, tulburari de premenopauza, reumatismului, infertilitatii, reactiilor alergice, hirsutism. Reactii alergice ) timp de '( zile, se iau /)0 lingurite pe zi. .steoporoza "prevenire si combatere& ) cate 2 saptamani, cu / saptamani de pauza, se ia cate o lingurita diluata in jumatate de pahar de apa, de 2 ori pe zi. Acest preparat este foarte bogat in estrogeni naturali, substante hormonale care favorizeaza la femei asimilarea calciului si mentinerea densitatii osoase normale. ,ulburari specifice premenopauzei "bufeuri, transpiratie, iritabilitate& ) timp de 2 luni, se iau in fiecare zi 2)0 lingurite de tinctura, timp de / saptamani, dupa care se face o saptamana de pauza, apoi se reia administrarea preparatului pentru / saptamani etc. -epatita virala de tip A, ;, + Reumatism, reumatism degenerativ ) tinctura, 2)0 lingurite pe zi, in cure de /' de zile, cu '( zile pauza. ,inctura de lemn)dulce stimuleaza productia de hidrocortizon de catre corp, substanta care reduce rapid inflamatia tesuturilor, ea fiind de altfel frecvent folosita si in terapia alopata. 1lanta stimuleaza producerea de catre corp a cortizonului natural, ceea ce justifica si utilizarea sa in lupusul eritematos, ca tratament de sine statator sau ca adjuvant. nfertilitate la femei, frigiditate ) se face o cura cu tinctura de lemn)dulce, din care se iau 2)0 lingurite pe zi, pe o perioada de '0 zile, cu '0 zile de pauza. ,ratamentul da rezultate mai ales in cazurile de amenoree "absenta ovulatiei&, precum si in infertilitatea sau in frigiditatea care apare la femei cu valori crescute ale testosteronului "hormonul masculin&. ) pulbere din planta de lemn)dulce impotriva hepatita virala, al ulcerului gastric. Se administreaza o jumatate de lingurita de 2 ori pe zi, pe stomacul gol. 1ulberea se tine sub limba cateva minute, dupa care se inghite cu apa. Aastrita hiperacida, ulcerul gastric si duodenal ) planta se administreaza sub forma de pulbere: jumatate de lingurita, de 0 ori pe zi, pe stomacul gol. ) infuzie combinata din planta de lemn)dulce impotriva tusei uscate si a bronsitelor, impotriva matretei ,use uscata, tuse iritativa, bronsita acuta si cronica ) se face gargara cu infuzie combinata de lemn)dulce si se beau ')/ cani din acest preparat pe zi. ,ratamentul se face vreme de '( zile. $atreata si iritatii la nivelul pielii capului ) dupa spalarea normala a capului, se face o inmuiere a parului vreme de cinci minute, intr)un lighean, cu infuzie de lemn)dulce. Preparare

,inctura :ste cel mai eficient preparat pe baza de lemn)dulce, care pune foarte bine in valoare proprietatile hormonale ale acestei plante. Se obtine prin macerarea a '( linguri de planta maruntita, in jumatate de litru de alcool de 8( de grade, vreme de doua saptamani, intr)un borcan inchis ermetic. !upa trecerea acestui interval de timp, continutul borcanului se filtreaza prin tifon, iar tinctura se pastreaza in sticlute mici, inchise la culoare. Se administreaza de regula o lingurita de tinctura, diluata in jumatate de pahar de apa, de 2)0 ori pe zi. 1ulberea Se obtine prin macinarea radacinilor uscate cu rasnita electrica de cafea. nfuzia combinata Se obtine prin punerea la macerat a 2)0 lingurite de lemn)dulce intr)o cana de apa, de seara pana dimineata, dupa care se filtreaza. :xtractul rezultat se pune deoparte, iar planta ramasa se opareste cu inca o cana de apa clocotita si se lasa sa se raceasca. !upa racire, infuzia se filtreaza, iar in final se combina cele doua extracte, obtinandu)se astfel un preparat ce poate fi folosit atat intern, cat si extern. Precautii, contraindicatii si alte comentarii n primul rand nu va fi administrat perioade lungi de timp, fara intrerupere. . cura nu trebuie sa dureze mai mult de 0, maximum @ saptamani, urmate de /)2 saptamani de pauza. n cazul folosirii unor doze mai mari de '/ grame zilnic, o cura nu va dura mai mult de 2 saptamani, cu 2 saptamani de pauza. n cazul femeilor care fac tratamente de infrumusetare, contra simptomelor menopauzei ori impotriva sterilitatii, este ideala o combinatie intre lemnul)dulce, semintele de marar si iarba de cretisoara ) pentru mentinerea echilibrului hormonal la femei, deopotriva puternica si echilibranta. Administrarea de lemn)dulce este contraindicata in cazurile de hipertensiune grava, sarcina "poate produce nasterea prematura&, boli tumorale in faze foarte avansate, hipotiroidie pronuntata, ciroza avansata, boli biliare aflate in faza acuta. 1ersoanele care fac tratamente cu medicamente care contin digoxina nu vor lua intern lemn) dulce. 1ersoanele cu probleme cardiace care iau lemn)dulce, vor lua si suplimente nutritionale pe baza de potasiu, intrucat nivelul acestuia scade la administrarea acestei plante

)eurda

Leurda Factorul curativ: frunze Afectiuni pentru care se recomanda: ?z intern: hipertensiune arteriala, ateroscleroza, hematurie, diaree acuta si cronica, balonari si colici, tuberculoza pulmonara, hidropizie, helmintiaze, constipatie. ?z extern: exeme, reumatism, scrofuloza, rani. :ste indicata in curele depurative de primavara si ajuta la vindecarea bolilor cronice de piele. Prezentare generala !enumirea uzuala: =eurda "Allium ursinum&; denumiri populare ai)ciorasc, ai)de) padure, ai)salbatic, aiuti, aliu, aliu de iunie, leoarda,leorda. Scurta descriere: =eurda e o planta ce face parte din Fam.=iliaceae. =eurda creste numai pe cimpii bogate in humus si umede, sub tufisuri, in paduri de foioase si alpine. Frunzele leurdei rasar din pamint in lunile aprilie si mai, uneori chiar mai devreme. Florile devin insa vizibile abia pe la mijlocul lui mai sau iunie. Frunzele tinere se aduna in aprilie si mai, deci inainte de inflorire, iar bulbii la sfirsitul verii si toamna. +alitati curative si actiune farmaceutica: 1uternic detoxifiant. Recomandari: ,inctura sau vin pentru uz intern: hipertensiune arteriala, ateroscleroza, hematurie, diaree acuta si cronica, balonari si colici, tuberculoza pulmonara, hidropizie, helmintiaze, constipatie. ,inctura pentr uz extern: eczeme, reumatism, scrofuloza, rani. :ste indicata in curele depurative de primavara si ajuta la vindecarea bolilor cronice de piele. Preparare Sub forma de condiment: Frunzele proaspete de leurda se maruntesc ca patrunjelul sau ceapa si se presara pe piine, in supe, sosuri, salate si mincaruri cu carne. ,inctura: Frunzele sau bulbii taiati marunt se introduc intr)o sticla pina la git fara a se indesa, se toarna deasupra rachiu de secara, sau orice alt rachiu de 23)0( G facut in casa si se lasa '0 zile in soare sau in apropierea masinii de gatit. Se iau de 0 ori pe zi cite '()'* picaturi in putina apa. #in: Se ia ' pumn de frunze taiate marunt, se lasa sa dea citeva clocote in ' litru de vin alb, se indulceste dupa gust cu miere sau sirop si se bea din acest vin peste zi, incet, inghititura dupa inghititura. Precautii, contraindicatii si alte comentarii 4u exista.

)eustean

Leustean Factorul curativ: frunze Afectiuni pentru care se recomanda: indigestie, gastrita hipoacida; impotriva apetitului; boli de piept cronicizate; constipatie; ulceratii pe piele. Prezentare generala !enumirea uzuala: =eustean "lat. =evisticum officinale&. +alitati curative si actiune farmaceutica: $edicii din Arecia Antica au fost primii care au lasat insemnari despre efectele benefice ale frunzelor verzi ale leusteanului asupra digestiei, asimilatiei si sistemului nervos. n medicina populara romaneasca, el era folosit ca planta tamaduitoare pentru bolile de piept, digestive si pentru diferitele plagi, dar si ca planta magica pentru alungat ielele, zburatorii si alte spirite cu influente daunatoare. $ai ales tinerii trebuie sa consume leustean verde, pentru a creste puternici, pentru a fi feriti de deochi, de ispite si de toate relele. 1entru prevenirea bolilor si mentinerea echilibrului organismului este suficient sa adaugam zarzavaturile fin taiate in ciorbe, dupa ce s)au racit, sa le adaugam in salate sau sa le consumam ca atare, tocate si amestecate cu putina lamaie si untdelemn. :fectul cel mai rapid il au, insa, zarzavaturile administrate sub forma sucurilor. Recomandari: ) plamadeala din frunze impotriva indigestie, gastrita hipoacida Se iau inainte de masa cateva linguri de plamadeala de leustean in vin. !e asemenea, se consuma ciorbe acre, condimentate cu leustean crud din belsug, adaugat dupa ce mancarea a fost luata de pe foc. ) pentru consum: frunze proaspete impotriva apetit alimentar exagerat Se mesteca 0)* frunze proaspete de leustean cu jumatate de ora inainte de masa "nu mai devreme&. nitial, administrarea leusteanului genereaza o senzatie de foame, insa la vreo zece minute, aceasta se calmeaza si apare o reactie opusa, de scadere a apetitului alimentar. ) suc din frunze impotriva boli de piept cronicizate "bronsita, bronsita, tabagica, tuse remanenta&: se face o cura in care se bea un pahar de suc de leustean pe zi, in /)2 portii. ,ratamentul dureaza minimum doua saptamani si se reia de cate ori este nevoie. mpotriva constipatie "inclusiv formele atone&, colita de putrefactie: se consuma suc de leustean: un pahar pe zi, de preferinta dimineata. !aca sucul de frunze verzi de leustean vi se pare prea tare, il puteti dilua cu putin suc de radacina de morcov.

) cataplasma din frunze impotriva ulceratiilor pe piele: frunzele de leustean se spala bine, se zdrobesc pe un fund de lemn, se invelesc in tifon curat si se aplica pe locul afectat. +ataplasma astfel obtinuta se tine vreme de o ora, dupa care se indeparteaza, iar portiunea tratata se lasa sa se zvante in aer liber. Preparare Suc ) varianta ntr)un mixer electric se pune o mana de frunze proaspete, taiate nu foarte marunt, dupa care se adauga trei sferturi de pahar de apa. Se mixeaza vreme de /)2 minute, apoi se lasa sa mai stea vreme de un sfert de ora, dupa care se filtreaza prin strecuratoarea pentru ceai sau prin tifon. Se obtine aproximativ un pahar de suc cu o culoare verde intensa, care va fi baut intr)o singura doza, dimineata, pe stomacul gol. 1entru curele de curatare a sangelui mai puternice se beau / pahare de suc pe zi: dimineata si seara. Suc ) varianta . mana de frunze proaspete se taie foarte fin, ca zarzavatul pentru ciorbe. Se pun intr)un vas de sticla sau ceramica, se toarna deasupra un pahar de apa calduta "dar in nici un caz fierbinte&, dupa care se lasa sa macereze la temperatura camerei vreme de patru ore, dupa care se filtreaza prin tifon. Se obtine ceva mai mult de un pahar de suc cu miros puternic, specific frunzelor din care a fost preparat, doza care va fi consumata pe stomacul gol, imediat dupa preparare. n cazul obtinerii prin alte metode a sucului pur din frunze, nediluat cu apa, ca in recomandarile noastre, e necesar ca dozele zilnice sa fie reduse in mod corespunzator "cel mai adesea nu se depaseste o cantitate de '(()'*( ml de suc nediluat pe zi&. 1lamadeala Frunzele zarzavaturilor taiate cat mai fin se pun intr)un borcan pana se umple pe trei sferturi, dupa care se adauga deasupra vin natural "de preferinta alb&, asa incat sa fie completat volumul recipientului. Se inchide borcanul ermetic si se lasa continutul la macerat vreme de doua saptamani, dupa care se filtreza lichidul. Se consuma cate ')/ linguri din acest preparat, inainte de mesele principale. n cazul in care nu este tolerat alcoolul, remediile din zarzavaturi se vor administra sub forma de suc. Precautii, contraindicatii si alte comentarii 4u exista.

)evantica

Levantica Factorul curativ: florile Afectiuni pentru care se recomanda: ) intern: migrene, cefalee; afectiuni cardiace cu substrat nervos; tulburari digestive, balonari abdominale; ) extern: reumatism; stari de anxietate. Prezentare generala !enumirea uzuala: =evantica "lat. =avandula augustifolia&, denumiri alternative: aspic, levand, levantica de gradina, livant, spinichel. Scurta descriere: Semiarbust de cultura, formand tufe globuloase verzi)cenusii, inalte de 2()'(( cm, cu frunze opuse, intregi, liniare, verzi)cenusii datorita perilor, cu flori violet)albastre, grupate in inflorescente terminale cu aspect de spic lung de 2)8 cm. +alitati curative si actiune farmaceutica: ?lei volatil, tanin, un principiu amar. Sedativ nervos; diuretic; coleretic)colagog; febrifug; antispasmodic; antiseptic si cicatrizant. Recomandari: ) infuzie din flori impotriva gastritei: se beau /)2 cani pe zi. ) infuzie din flori pentru uz extern: reumatism, anxietate: baile se fac impreuna cu alte plante. Preparare 1reparare: nfuzie 1entru uz intern: )')/ lingurite de flori, la o cana cu apa clocotita "/*( ml&. Se lasa acoperita '* minute si apoi se strecoara. 1entru uz extern: ) ')/ lingurite la /*( ml de apa clocotita. Precautii, contraindicatii si alte comentarii 4u exista.

)umanarica

Lumanarica Factorul curativ: florile fara caliciu si uscate Afectiuni pentru care se recomanda: inflamatii acute si cronice ale bronhiilor, sudorific. Prezentare generala !enumirea uzuala: =umanarica "lat. #erbascum phlomoides&. Scurta descriere: =umanarica face parte din Familia Scophulariaceae&. :ste o planta erbacee, bianuala, foarte raspandita pe terenuri uscate si pietroase. n al doilea an la tulpina florifera, cilindrica si dreapta, inalta pana la / m, cresc flori galbene, regulate, cu * stamine inegale. nfloreste din iunie pana in august. +alitati curative si actiune farmaceutica: $ucilagii si sapnozoide. :molient, expectoranta si diaforetica. Recomandari: ,use de diferite etiologii, tuse asmatica, laringite, traheite, bronsite. +ataruri intestinale si urinare, hemoroizi. :xtern: hemoroizi, arsuri, intepaturi, furuncule, abcese, degeraturi. Preparare nfuzie ) / lingurite de flori la o cana de apa Precautii, contraindicatii si alte comentarii 4u exista.

"ac

ac Factorul curativ: petalele Afectiuni pentru care se recomanda: insomnii Prezentare generala !enumirea uzuala: $acul de camp "lat. 1apaver rhoeas&; alte denumiri: macul de camp Scurta descriere: 1lanta erbacee, anuala. ,ulpina este de 8()3( cm, frunzele mari, iar florile cu 0 petale, de culoare rosu aprins, patate cu negru la baza si androceul cu numeroase stamine. Fructul este o capsula terminata cu un disc stelat. nfloreste din mai pana in iunie. +alitati curative si actiune farmaceutica: $ucilagii, antocianozide si doi alcaloizi: readina si reagina. ?sor sedativ si bechic. Recomandari: nfuzie in tratarea insomniilor Preparare nfuzie ) peste o lingurita de petale se varsa /*( ml de apa clocotita. !upa racire ceaiul se indulceste cu zahar sau miere si se bea caldut in mai multe reprize pe zi. Se poate asocia cu tei si cu frunze de patlagina. Precautii, contraindicatii si alte comentarii 4u exista.

"ac de gradina

ac de gradina Factorul curativ: capsulele recoltate inainte de maturitate, fara seminte Afectiuni pentru care se recomanda: colite, insomnii Prezentare generala !enumirea uzuala: $acul de gradina "lat. 1apaver somniferum&. Scurta descriere: 1lanta erbacee, care se cultiva in scop medical, alimentar si ornamental. ,ulpina atinge inaltimea de ')',* m, este dreapta si putin ramificata in partea superioara. frunzele sunt mari, alungit)ovale, cele superioare si oblungi, cele inferioare. +aliciul este format din / sepale care cad cand se deschide floarea, corola are 0 petale rotunde sau obovat)ovale. Fructul este o capsula ovoida sau sferica, de culoare verde)cenusie, devin galben)brune la maturitate. +alitati curative si actiune farmaceutica: =atex, alcaloizi "morfina, narcotina, narceina, papaverina&. Sedativ, hipno)analgetic, variabil din cauza continutul diferit de morfina al capsulelor. Recomandari: 4umai in uz extern: decoct sau infuzie, ca analgetic si calmant, in spalaturi si gargare. Preparare !ecoct ) se pun la fiert capsulele cateva minute, se scurge zeama de pe ele si se bea, in doze mici. Precautii, contraindicatii si alte comentarii 4u se utilizeaza pentru uz intern, din cauza ca continutului diferit de morfina, putand produce chiar moartea. ,rebuie evitata in special utilizarea lor in tratamentul copiilor, nici cel putin pentru gargara.

"acies

acies Factorul curativ: peretele carnos al maceselor "pericarpul&. Afectiuni pentru care se recomanda: ) intern: avitaminoze; enterocolite; calculoza renala; tulburari de circulatie periferica; viermi intestinali. Prezentare generala !enumirea uzuala: $aciesul<macesul "lat. Rosa canina&, denumiri alternative: cocadar, cascadin, laba matei, maracine, rasura, rug salbatic, ruje, rujita, sipica, trandafir salbatic. Scurta descriere: Arbust ghimpos, inalt de /)2 m, cu ramuri arcuite in afara, frunze compuse, flori cu * petale, solitare sau grupate cate /)2 la varful ramurilor. +alitati curative si actiune farmaceutica: +omplex vitaminic "+, A, ;', ;/, 1, 6, 11, :&, acizi organici, pectine, tanin, flavonoizi, carotenoide. ,onic)vitaminizant; scaderea permeabilitatii si fragilitatii capilare, normalizarea circulatiei periferice; anticataral; hepatoprotector, coleretic) colagog; diuretic; vermifug. Recomandari: ) decoct din fructe impotriva gastritei: cantitatea de lichid se bea in cursul unei zile. ) pasta din pulbere de fructe impotriva viermilor intestinali "antihelmintic& Preparare !ecoct ) / linguri de fructe zdrobite, la *(( ml. de apa. Se fierbe numai * minute. Fructele se introduc cand clocoteste apa, pentru a se diminua pierderea de vitamina +. 1asta Fructele, curatate de samburi si peri sunt macinate si amestecate cu miere. Precautii, contraindicatii si alte comentarii Atentie la perii maceselor, pot produce alergii.

"acris

acris Factorul curativ: partea aeriana, radacina Afectiuni pentru care se recomanda: hepatita virala de tip A, ;, +; sechele posthepatice; tulburari hepatice aparute pe fond de oboseala; petele pe piele aparute din cauza unor dezechilibre interne; acnee. Prezentare generala !enumirea uzuala: $acris "lat. Rumex acetosa&. Scurta descriere: $acrisul este o planta care atinge un metru si are frunzele alungite, asemeni unor sageti. 1artea aeriana are un gust acrisor placut si racoritor, motiv pentru care era frecvent folosita in alimentatie. Radacina e pivotanta, cu un gust amarui)dulceag. +alitati curative si actiune farmaceutica: Radacina e utilizata in medicina populara in tratarea afectiunilor pielii. n prezent, radacina de macris este o adevarata revelatie in tratarea bolilor de ficat, in special a hepatitelor virale extrem de agresive "A, ;, +&, precum si a intoxicatiilor de tot felul. Recomandari: ) pulbere de frunze pentru bolile de ficat, dezintoxicarea organismului 1lanta se ia pe stomacul gol, se tine sub limba vreme de '()'* minute, dupa care se inghite cu apa. n bolile de ficat si in bolile produse de intoxicarea organismului "care sunt principala specialitate a acestei plante&, pulberea de macris este foarte eficienta in combinatie cu cea a plantelor amare: anghinare, tintaura, gentiana, pelin etc. Amestec de pulberi de radacina de macris, iarba de anghinare "+inara scol%mus&, seminte de armurariu "Silb%um marianum& si iarba de sunatoare "-%pericum perforatum&, in proportii egale, cate o lingurita de pulbere pe stomacul gol, de patru ori pe zi. !upa cateva saptamani vor aparea rezultate pozitive: revine pofta de mancare si o rezistenta ceva mai mare la efort, pielea incepe sa revina la culoarea normala, iar tonusul psihic creste spectaculos. ,ratamentul se poate face periodic, cate 2 luni<cura. 1ulbere asociata cu pulberea de radacina de macris cu cea de iarba de anghinare, in proportii egale, si se administreaza de trei ori pe zi, inainte de mesele principale. ,ratamentul este de minimum doua saptamani in afectiunile usoare si de doua)trei luni in cele severe. Adjuvant in bolile tumorale maligne si benigne ) se ia radacina de macris sub forma de pulbere: cate o lingurita, de patru ori pe zi. Anumite substante

continute de acesta au efecte imunostimulente, mobilizand organismul sa elimine pe cale naturala formatiunile tumorale. $ai mult, radacina de macris este un stimulent bland si eficient al digestiei, ajuta la mentinerea tonusului fizic si psihic ) elemente extrem de importante in tratamentul bolii canceroase. 1atru lingurite de pulbere de radacina de macris se combina cu patru lingurite de miere. Se consuma acest preparat pe parcursul unei zile, pe stomacul gol. +ura dureaza minimum doua luni si este recomandata impotriva acneei. ) decoct de radacina impotriva hepatitei virale 1reparatul obtinut se consuma in /)2 reprize, pe parcursul unei zile. Se beau zilnic, pe stomacul gol, /)2 cani de decoct de radacina de macris. :ste un remediu de medicina populara romaneasca si a carui eficienta este explicata stiintific prin efectul sau extrem de benefic asupra ficatului si prin calitatea sa de detoxifiant. . cura pentru rezolvarea acestui gen de probleme dureaza minimum o luna, iar eficienta remediului creste, daca se adauga si o lingurita de iarba de trei)frati)patati "#iola tricolor& la o cana de preparat. Preparare 1ulberea 1ulberea este forma de administrare cea mai eficienta si cu actiunea cea mai rapida. Se obtine prin pisarea radacinilor de macris in piua, urmata de macinarea lor cu rasnita electrica de cafea. Se obtine o pulbere din care se administreaza cate o jumatate de lingurita, de patru ori pe zi. !ecoctul !oua lingurite de radacina de macris maruntita se lasa la inmuiat intr)o jumatate de cana de apa de seara pana dimineata, cand se filtreaza; maceratul se pune deoparte, iar planta ramasa se fierbe cu inca o jumatate de cana de apa ')/ minute, dupa care se lasa la racit; se combina cele doua extracte. Precautii, contraindicatii si alte comentarii 4u exista.

"acrisul iepurelui

acrisul iepurelui Factorul curativ: frunzele

Afectiuni pentru care se recomanda: reconfortant, stimulent al digestiei; avitaminoza, scorbutul; astenia de primavara, inapetenta; intoxicatiile cu arsenic sau mercur; cancerul si scleroza in placi; bolile hepatice cronice; febra; inflamatia gurii si gingiilor; cancerul de piele. Prezentare generala !enumirea uzuala: $acrisul iepurelui "lat. .xalis acetosella&. Scurta descriere: $acrisul este o planta care creste din abundenta in padurile umbroase, mai ales de brad, molid si fag. :ste deseori confundat cu trifoiul, numai ca are frunzele mai mici si un gust acrisor foarte placut. Frunzele sale sunt moi, fine si usor de digerat. +alitati curative si actiune farmaceutica: :ste utilizat ca reconfortant si stimulent al digestiei. Are efecte vitaminizante "contine vitamina +& si remineralizante. Recomandari: ) suc din frunzele de macrisul)iepurelui pentru aplicatii externe Avitaminoza, scorbutul ) se beau zilnic *()'(( ml de suc pe stomacul gol, inainte de masa. Astenia de primavara, inapetenta ) sucul de macris baut zilnic si consumul de salata au un efect inviorator deosebit. +resterea apetitului are loc pe fondul unei dezintoxicari a organismului si a unei imbunatatiri a digestiei. ntoxicatiile cu arsenic sau mercur ) se beau '(()'*( ml de suc dintr)o data, fara a consuma nimic altceva. Apoi, se iau din sfert in sfert de ora ')/ linguri de suc. ,ratamentul se repeta mai multe zile la rand. +ancerul si scleroza in placi ) sucul de macris iepuresc are un efect foarte important in aceste afectiuni, deoarece dinamizeaza digestia, favorizeaza eliminarea substantelor reziduale, mareste apetitul si elimina temporar starile de voma. Se bea cu putin timp inainte de masa *( ml "un sfert de pahar& de suc proaspat. Se combina foarte bine cu regimul .shaQa "cu cereale integrale&. ;olile hepatice cronice ) o combinatie de suc de macris si suc de papadie "preparat din parti aeriene si radacini proaspete prin aceeasi metoda& este un drenor hepatic de exceptie. Se bea in fiecare dimineata o combinatie de *( ml de suc de macris si *( ml suc de papadie. nflamatia gurii si gingiilor ) se clateste gura cu suc de patru)cinci ori pe zi, prima oara dimineata, inaintea spalarii pe dinti. !upa clatire, sucul "care este bine sa fie ceva mai concentrat& se tine cateva minute in gura. +ancerul de piele ) se pune sucul "facut cu infuzie de tataneasa in loc de apa& pe plagi, de patru)cinci ori. ) frunze de macrisul)iepurelui pentru consum !igestia dificila ) salata de macris consumata inainte de masa are darul de a accelera digestia, de a stimula secretia de saliva si de sucuri gastrice. Se face o cura cu salata vreme de o saptamana. Febra ) febra se >inmoaie> daca bem cateva inghitituri de suc sau mestecam cateva frunzulite de macris. ) pentru consum Setea ) setea se potoleste temporar daca mestecam cateva frunze de macris proaspat culese. !oza ) ratia optima de frunze proaspete care poate fi consumata pe zi este de *()3( de grame pentru un adult, jumatate pentru copiii de la '/ ani in sus si un sfert pentru copiii de 0)'/ ani. Preparare

Sucul de macris ) Se ia un pumn de frunze proaspat culese si se spala, se pun frunzele intr)un mojar sau o piua "care sa nu fie de metal& si se adauga un sfert de pahar "*( ml& de apa. Se piseaza bine, dupa care se filtreaza. =ichidul care se obtine se bea pe stomacul gol sau se foloseste pentru aplicatii externe. n alimentatie ) Frunzele se pot consuma ca atare, proaspat culese din padure, sau se folosesc sub forma de salata, cu putin ulei si zarzavat tocat marunt, ca adaos in salatele de legume, in aperitive si sandQichuri, ca zarzavat si inacritor in ciorbe si iarna, sau conservat in miere, ca vitaminizant si tonic aperitiv. Precautii, contraindicatii si alte comentarii n doze mai mari de '(( g pe zi produce lipsa de calciu, ameteala, leziuni renale. Se intervine cu spalaturi gastrice, purgative, dupa care se administreaza calciu. n cazurile de litiaza renala "mai ales in cea cu oxalati&, boli de plamani grave, astm, sensibilitate gastrica, guta, artrita.

"aghiran

aghiran Factorul curativ: partea aeriana Afectiuni pentru care se recomanda: anorexie; balonari abdominale; colici gastrice; insomnie; gastrite hipoacide. Prezentare generala !enumirea uzuala: $aghiran "lat. $ajorana hortensis&, denumiri alternative: maderan, mageran, majirean, maioran, margaran, megieran, pupi. Scurta descriere: Specie mediteraneeana, la noi exclusiv in cultura, cu port de tufa mica, cenusiu) paroasa, cu frunze mici, ovate si opuse, flori minuscule.

+alitati curative si actiune farmaceutica: ?lei volatil cu terpinen, terpineol, carvacrol; acid ursolic; sitosterina. ,onic stomachic si tonic aperitiv; carminativ; sedativ; antiseptic; marirea diurezei. Recomandari: ) infuzie din planta impotriva gastritei: se beau /)2 cani pe zi.

Preparare nfuzie !intr)o lingurita de planta maruntita sau pulbere de planta, la o cana "/*( ml& cu apa clocotita. Se lasa acoperita '*)/( de minute si apoi se strecoara. Precautii, 4u exista. contraindicatii si alte comentarii

"ar

ar Factorul curativ: fructul Afectiuni pentru care se recomanda: =ipsit de aciditate, sucul de mere este printre putinele sucuri de fructe ce pot fi amestecate cu sucurile de legume "care sunt alcaline&. :l este un tonic al sistemului nervos si muscular, fiind considerat un excelent reintineritor al tesuturilor. Stimuleaza digestia, iar atunci cand este mai acrisor, invioreaza apetitul. :ste protector al stomacului, antiseptic intestinal, stimulent si decongestiv hepatic. +urata sangele, elimina constipatiile usoare, este depurativ. :ste indicat in infectiile intestinale, mai ales in colibaciloze, fiind in acelasi timp foarte folositor in bolile de rinichi, in reumatism si guta. +onstituie un adevarat medicament de intretinere pentru aparatul cardiovascular: actioneaza favorabil in hipertensiunea arteriala, micsoreaza concentratia de colesterol din sange, previne ateroscleroza si infarctul. :ste recomandat si in obezitate si sedentarism. +ombate cu succes multe din neplacerile

pe care le aduce dupa sine varsta inaintata. $ai este indicat in: astenie fizica si intelectuala, convalescenta, sarcina, anemie, litiaza urinara urica, obezitate. Frumusete: Sucul de mere ajuta la tonifierea si la mentinerea tineretii si elasticitatii pielii. Se face un masaj general cu suc proaspat de mere, insistand pe zona obrajilor, sanilor, abdomenului. Prezentare generala !enumirea uzuala: $ar "lat.$alus pumila&. +alitati curative si actiune farmaceutica: Are proprietati expectorante si decongestive asupra aparatului respirator, inlesnind eliminarea secretiilor bronsice. ;olnavii cardiaci ar trebui sa faca in fiecare an o cura de '/ zile minimum cu acest suc "care este cu atat mai eficient, cu cat merele sunt mai de curand culese&. Recomandari: ) suc din fructe ) tonic al sistemului nervos si muscular, fiind considerat un excelent reintineritor al tesuturilor; stimuleaza digestia; curata sangele :ste un adevarat rege in acest domeniu, el fiind suport pentru majoritatea sucurilor de fructe si a combinatiilor lor. ) otet din fructe ) tonic Preparare Suc Sucul se prepara din mere necojite, spalate bine, taiate in bucati si stoarse in centrifuga sau rase si presate intr)un tifon. !oua)trei lingurite de suc de lamaie adaugate la un pahar de zeama de mere radicalizeaza efectul curei. :ste un regulator excelent al tranzitului intestinal, avand, pe langa o benefica functie de eliminare a toxinelor, si un rapid efect de eliminare a 5ilogramelor. .tet Resturile rezultate din prepararea sucurilor pot fi folosite si ele. Spre exemplu, din resturile aflate in storcator dupa obtinerea sucului de mere, putem face un foarte folositor otet de mere cu miere, daca le punem intr)un borcan si adaugam /()2( g drojdie de bere proaspata, o lamaie, un pahar de miere de albine, apa de izvor. =asam sa fermenteze /)2 saptamani, amestecand mereu, il punem in alt borcan, adaugam putina miere "sau zahar& si il lasam sa fermenteze in continuare. !upa 2( de zile, il punem in sticle. Precautii, contraindicatii si alte comentarii Fructele si legumele destinate prepararii sucurilor sa fie de buna calitate "sa nu fie deshidratate, stricate, intrate in fermentatie etc.& si ajunse la maturitate. ,rebuie indepartat orice factor nociv: praf, oua de paraziti, pamant etc. Sa se faca o spalare atenta si indelungata sub jet de apa sau in mai multe ape. =a prepararea sucurilor se vor evita vasele de aluminiu. 1astrarea legumelor si fructelor pentru a putea extrage zilnic sucuri proaspete se face tinandu)le in cutia speciala de legume si fructe a frigiderului sau in spatii racoroase, curate si bine aerisite. n ceea ce priveste utilizarea lor, sucurile pot fi consumate ca atare, indulcite cu miere ) daca este cazul ) singure sau in combinatii diferite, in functie de scopul propus sau de afectiunea a carei ameliorare sau vindecare se urmareste.

"arar

arar Factorul curativ: seminte Afectiuni pentru care se recomanda: aerofagie, astm, tulburari nervoase; impotenta. Prezentare generala !enumirea uzuala: $arar "lat. Anethum graveolens&. +alitati curative si actiune farmaceutica: ) aperitiv, carminativ, galactogen, stomahic. Recomandari: ) vin din seminte ) excelent pentru impotenta Se consuma cate /* ml inainte de culcare. Preparare #in ) *( g seminte marar, /( g seminte anason, ' l vin rosu, '(( g zahar, /* ml rachiu. Se pun toate ingredientele intr)un vas curat. Se lasa la macerat '( zile, la loc ferit de lumina. Se filtreaza si se imbuteliaza. Se consuma cate *( ml, de trei ori pe zi, inainte de mese. Precautii, contraindicatii si alte comentarii 4u exista.

"arul lupului

arul lupului Factorul curativ: toata planta. Afectiuni pentru care se recomanda: de la boli hepatice si infectii recidivante la dermatoze rezistente la orice alta forma de tratament, tumori benigne si maligne sau boli ginecologice; rani; infectii genitale cu trichomonas, papiloma, chlamid%a; abcese, furuncule, eczeme infectioase; hemoroizi. Prezentare generala !enumirea uzuala: $arul lupului "lat. Aristolochia clematitis&, denumiri alternative: curcubetica, buruiana de remf. Scurta descriere: $odesta ca infatisare, conduce in topul celor mai puternice plante medicinale din Romania. +reste prin vii, la margini de camp si prin locuri virane. :ste inalta de jumatate de metru, uneori mai mult, iar frunzele ei amintesc oarecum de cele ale fasolei. Are florile galbene, un miros foarte puternic si destul de inecacios, fiind ocolita de insectele daunatoare, precum si de bolile virale si bacteriene ale plantelor. 1are ca este una din cele mai puternice plante medicinale din flora noastra. $arul)lupului este una dintre cele mai utilizate plante inca din cele mai vechi timpuri. n medicina noastra populara este consemnata folosirea acestei plante in foarte multe zone ale tarii. !e asemenea, se foloseste pentru a face parul sa creasca frumos, pentru a indeparta cosurile de pe fata si a infrumuseta pielea. +alitati curative si actiune farmaceutica: 1rincipiul activ imunostimulator secretat de ea este acidul aristolochic. Recomandari: ) cataplasma din pulbere de marul)lupului impotriva diferitelor dureri: un tifon bine imbibat cu tinctura se pune pe locul afectat vreme de 2( de minute, dupa care se indeparteaza compresa si se lasa pielea sa se zvante pentru macar o jumatate de ora. Abcese, furuncule, eczeme infectioase rezistente la alte forme de tratament ) se pune pe locul afectat o cataplasma cu marul)lupului vreme de trei)patru ore pe zi, dupa care se lasa pielea sa se zvante in aer liber, timp de o ora. Se repeta aplicatia zilnic.

) se pune pe locul afectat o cataplasma cu tataneasa si marul)lupului o data pe zi, tinandu)se timp de o ora. #iteza de vindecare va creste simtitor, iar cicatricele vor deveni cu timpul abia vizibile. ) baie de sezut din macerat de marul)lupului impotriva hemoroizilor, inflamatiilor anale, infectiilor genito)urinare recidivante n cancerul genital la femei se face o clisma la doua zile si o irigatie vaginala "cu acelasi tip de preparat ca si la clisme& o data la trei)patru zile. nfectii genitale cu trichomonas, papiloma, chlamid%a ) se fac spalaturi vaginale cu un ceai preparat la fel ca cel pentru clisme. ,ratamentul se face vreme de 8)'( zile, cu doua saptamani de pauza, pentru refacerea florei vaginale. =a barbati se fac zilnic bai de sezut cu marul)lupului, pentru sporirea imunitatii locale. $ai ales in infectii cu chlamid%a si in cele bacteriene va fi respectat cu strictete tratamentul cu antibiotice prescris de medic, cele doua terapii mergand foarte bine in paralel. Foarte utile sunt si baile de sezut cu marul)lupului, care vor fi facute o data la doua)trei zile ) impotriva hemoroizilor. ) clisma cu macerat din marul)lupului impotriva cancerului intestinal, genital, de rect, de prostata, de piele Se recomanda clismele cu marul)lupului, facute o data la doua zile. n cazul in care clismele sunt contraindicate, se fac zilnic bai de sezut. +ancerul de piele ) se face o data la doua zile o clisma cu marul)lupului si in plus se aplica zilnic o cataplasma cu tataneasa si marul)lupului. Aplicarea cataplasmelor se repeta pana la disparitia totala a leziunii. . ) tinctura din frunze de marul)lupului impotriva diferitelor rani sau dureri Rani purulente, greu vindecabile la degetele de la maini si de la picioare ) se umple pe jumatate un paharel ingust cu tinctura de marul)lupului, dupa care se inmoaie in el degetul afectat vreme de /()2( de minute. n cateva zile infectia se va retrage si apoi va disparea. Sunt multe cazuri de pacienti carora trebuia sa le fie amputat degetul si l)au salvat ca prin minune doar cu acest tratament simplu. ) unguentul din tinctura de marul)lupului impotriva abceselor, furunculelor, eczemelor infectioase +ontra hemoroizilor ) se foloseste unguentul, cu care se fac aplicatii locale de doua) trei ori pe zi. ) ceai din planta de marul lupului impotriva cancerului esofagian, la limba etc. Se face gargara cu ceai de marul)lupului, tataneasa si musetel, preparat intocmai ca si cel pentru clisme. n cadrul aceluiasi tratament se vor realiza totodata clisme cu marul)lupului, o data la doua zile. Preparare +ataplasma Se macina fin iarba de marul)lupului cu ajutorul unei rasnite de cafea, iar pulberea obtinuta se combina in proportii egale cu pulbere de radacina de tataneasa. 1este amestecul de pulbere de marul)lupului si tataneasa se adauga apoi apa calduta, amestecand mereu, asa incat sa se formeze o pasta cat mai omogena. Aceasta pasta se aplica printr)un tifon pe zona afectata vreme de o ora. ;aia de sezut . mana de plante se lasa sa se macereze in / l de apa, vreme de 3)'( ore "de dimineata pana seara&, dupa care se filtreaza. 1lanta ramasa dupa filtrare se opareste cu inca / l de apa clocotita, dupa care se acopera, se lasa sa se raceasca si se filtreaza din nou. n final, se combina cele doua extracte intr)un lighean, in care se va sta cu sezutul vreme de /( de minute "adaugand din cand in cand apa calda,

daca este nevoie&. :ste un leac foarte bun pentru hemoroizi, inflamatii anale, infectii genito)urinare recidivante. +lisma 1reparatul pentru clisma se obtine dintr)o lingura rasa de pulbere de marul)lupului, o lingura de radacina de tataneasa si o lingura de flori de musetel, care se lasa la inmuiat in jumatate de litru de apa, de seara pana dimineata, cand se filtreaza. $aceratul se pune deoparte, iar planta ramasa dupa filtrare se fierbe in jumatate de litru de apa pana cand scade la jumatate. Se lasa la racit decoctul, dupa care se combina cu maceratul. +u preparatul astfel obtinut se fac clisme cu ajutorul irigatorului. =ichidul se tine in intestin vreme de '( minute inainte de a fi eliminat. ,inctura ntr)un borcan cu filet se pun frunze de marul)lupului bine pisate ori macinate cu rasnita de cafea, pana se umple borcanul. Apoi se adauga alcool alimentar de minimum 8(R, atat cat cuprinde, amestecand din cand in cand, astfel ca planta sa fie bine patrunsa de alcool. Se inchide borcanul si se lasa la macerat vreme de '0 zile, dupa care se filtreaza prin tifon. Se pun comprese pe locurile afectate cu tinctura astfel obtinuta. ?nguent Sase linguri de tinctura se pun pe o farfurioara curata si se lasa sa se evapore pana isi reduc volumul de circa trei ori, obtinandu)se aproximativ doua linguri dintr)o pasta groasa si usor lipicioasa, cu miros puternic de planta. Aceasta pasta va fi adaugata peste un sfert de pachet de unt "usor inmuiat in prealabil in apropierea unei surse de caldura, fara sa)l topeasca complet&, amestecand bine cu o lingura pana se omogenizeaza perfect aceasta combinatie, care apoi va fi pastrata la frigider. Precautii, contraindicatii si alte comentarii ntoxicatia cu marul)lupului apare la adulti atunci cand se depaseste doza de @ grame pe zi si se manifesta prin: greata, varsaturi, scaune numeroase "uneori sangvinolente&, urinari dese, inflamatii severe ale rinichilor, tulburari circulatorii. ?tilizat extern, nu prezinta nici un fel de inconveniente, cu conditia sa fim atenti la manipularea si depozitarea sa corecta. ,oate tratamentele interne vor fi facute sub directa indrumare si supraveghere a unui medic. 1uneti la indemana si antidotul elementar ) carbunele medicinal, care trebuie administrat imediat, pana ajungeti la cea mai apropiata unitate sanitara. 1rezinta fara doar si poate riscuri, deoarece marul)lupului, fara a fi atat de toxic ca spanzul, matraguna sau rostopasca, are o anumita actiune nefasta la nivelul rinichilor si a tubului digestiv, in doze mari dand reactii adverse severe. Se pare ca in doze mici, de pana la ',* grame pe zi pentru un adult, administrat o perioada limitata de timp "maximum o luna&, nu prezinta nici un inconvenient, fiind chiar un remediu rapid in tratarea cancerului pulmonar, de piele, la san si la intestin, a hepatitelor virale, precum si a infectiilor intestinale. ,otusi, trebuie consultat medicul inainte de a apela la aceasta planta. ,ratamentele externe sunt insa lipsite de pericole, au o eficienta foarte mare si se aplica unei game foarte largi de boli.

"asline

asline Factorul curativ: fructele Afectiuni pentru care se recomanda: ateroscleroza, valori ridicate ale colesterolului; enterita, colon iritabil, constipatie; arsuri pe piele; pentru prevenirea racelii, pentru a proteja pielea "mai ales cea uscata& de efectele frigului; nevralgie, dureri reumatice; antilitiazic. Prezentare generala !enumirea uzuala: $aslin "lat. .lea europaea&. Scurta descriere: .riginar din .rient, se cultiva mult in tarile mediteraneene. :ste un arbore care ajunge la '()/( m inaltime, frunzele sunt lanceolate, groase, scortoase si persistente. Florile sunt mici si albe. Fructul se numeste drupa. Se consuma dupa un timp de coacere in saramura. +alitati curative si actiune farmaceutica: :ste cel mai folosit ulei in diversele tratamente naturiste, atat intern, cat si extern. Are o culoare verzuie "datorata continutului de clorofila& si un gust usor aromat. ?leiul de masline este un excelent reintineritor, un protector al vaselor de sange si al aparatului cardiac, un antiinfectios bland si eficient. Recomandari: ) ulei de masline pentru diferite afectiuni: Ateroscleroza, valori ridicate ale colesterolului ) se foloseste in alimentatie, pentru o perioada de minimum doua luni, numai uleiul de masline neprelucrat termic, renuntandu)se la celelalte grasimi: unt, margarina, untura. Acest remediu ajuta la reglarea prompta a valorilor colesterolului, elasticizeaza vasele de sange si ajuta la curatarea lor. :nterita, colon iritabil, constipatie ) in fiecare seara, se iau inainte de culcare / linguri de ulei de masline, dupa care se consuma cateva picaturi de suc proaspat de lamaie "pentru efectul antivomitiv. ,ratamentul dureaza minimum o luna si se reia la nevoie. Arsuri pe piele

) se bate foarte bine un albus cu ' lingura de ulei de masline si se aplica pe locul afectat, unde se tine vreme de minimum o ora. :ste un remediu foarte bun, la putin timp dupa producerea arsurii. 1entru vindecarea rapida a arsurilor, se consuma si intern ulei de masline, care este foarte bogat in vitamina : "ajuta la regenerarea tegumentelor&. 1entru prevenirea racelii, pentru a proteja pielea "mai ales cea uscata& de efectele frigului ) se face imediat dupa baie un masaj cu ulei de masline al intregului corp. ?leiul se va pune in mici cantitati in causul palmei si se intinde pe piele cu miscari usoare, asemanatoare celor de mangaiere, palmele urmand sensul circulatiei venoase "mereu convergent spre plexul cardiac&. n tarile mediteraneene, acest tratament este aplicat persoanelor slabite si copiilor anemici, pentru revigorare. 4evralgie, dureri reumatice ) in '(( ml "o jumatate de pahar& de ulei de masline, se lasa sa macereze, vreme de cinci zile, o capatana de usturoi, data prin razatoare. !upa trecerea acestui interval de timp, amestecul se filtreaza, iar cu remediul rezultat se fac ungeri zilnice ale zonelor afectate. Antilitiazic :ste un tratament care dureaza trei zile si care s)a dovedit extrem de eficient in tratarea litiazei biliare "pietrelor la bila&. +ura se incepe cu o perioada de 03 de ore de post, timp in care se consuma doar suc natural de mere. n a treia zi, dimineata, se tine o sticla cu apa cat mai calda pe zona ficatului, timp de un sfert de ora. Apoi, se bea o jumatate de pahar "'(( ml& de ulei de masline presat la rece, dupa care se ia putina zeama proaspata de lamaie. Se mai beau apoi inca doua doze de ulei de masline, la intervale de '()'* minute, cu putin suc de lamaie "care este un excelent antivomitiv&. !aca simtiti nevoia de a voma, concentrati)va sa rezistati, culcati)va pe partea dreapta, cu sticla de apa foarte calda pe abdomen, pentru a facilita dilatarea canalelor biliare si eliminarea pietrelor si a malului din vezica biliara. !upa '()'/ ore de la acest tratament, veti incepe sa eliminati scaune din ce in ce mai moi, in care se vad pietrele de la bila, ca mici corpuri ceroase de culoare verzuie, inconfundabile. !aca diareea va persista mai mult de '/ ore, atunci veti lua pulbere de cretisoara sau de scoarta de stejar: ')2 lingurite pe stomacul gol, cu putina apa. Preparare Se gaseste in comert, gata preparat. Precautii, contraindicatii si alte comentarii Singura contraindicatie a masajului pentru prevenirea racelii este alergia la uleiul de masline, problema care se manifesta prin aparitia unor bubite si a unor usoare mancarimi pe piele.

"atraguna

atraguna Factorul curativ: radacina, frunzele Afectiuni pentru care se recomanda: astm, bronsite astmatiforme, stari de greata. Prezentare generala !enumirea uzuala: $atraguna "lat. Atropa belladona&. Scurta descriere: 1lanta robusta, inalta pana la / m, lemnoasa la baza si bogat ramificata, matraguna creste in padurile umbroase, in poieni si in padurile de fag din regiunile muntoase. Are radacini groase, tulpina aeriana, ramificata, de culoare verzuie, are frunze ovale si mari, la baza, in timp ce cele superioare sunt dispuse cate doua la un loc. Florile sunt solitare, dedesubtul frunzelor si hermafrodite. Acestea atarna ca niste clopotei. Florile sunt de culoare brun)violeta sau roscata la exterior si brun)galbuie cu vinisoare violete la interior. Fructul este o baca ce ajunge la maturitate de marimea unei cirese, avand culoarea neagra lucioasa. +alitati curative si actiune farmaceutica: Alcaliozi cu nucleu troptanic, l)hiosciamina si belaradina cu nucleu pirolidinic. nhiba terminatiile nervoase parasimpatice, excita sistemul nervos central, accelereaza ritumul cardiac, provoaca midriaza, dilata bronhiile, diminueaza secretiile si peristaltismul intestinal. Recomandari: 1ulbere de frunze Se administreaza in pilule "(,(* odata si (,2( gr in /0 de ore& in astm, bronsite astmatiforme, ca antispastic intestinal, pentru a scadea secretiile digestive si ca antivomitiv. Preparare Se achizitioneaza din farmacii. Precautii, contraindicatii si alte comentarii

4u se administreaza decat sub stricta supraveghere medicala si numai cu prescriptie.

"enta

enta Factorul curativ: frunzele Afectiuni pentru care se recomanda: infectii gastointestinale, balonari abdominale, diaree, voma, greturi, nervozitate, dischinezii biliare cu hipertonie, reumatism, urticare. Prezentare generala !enumirea uzuala: $enta "lat. $entha piperata&, denumiri alternative: izma, camfor, iarba neagra, izma buna, izma de leac, minta, minta de gradina. Scurta descriere: $enta este o planta perena de cultura cu miros aromat caracteristic, inalta de *()'/( cm, puternic ramificata chiar de la baza, tulpina in 0 muchii evidente, cu frunze opuse, ovale, flori violacee asimetrice, cu 0 petale, grupate intr)o inflorescenta ca un spic. +alitati curative si actiune farmaceutica: ?lei volatil cu mentol, tanin, flavonoide, polifenoli, principii amare. Stimulent general al functiei digestive, antiseptic intenstinal, antidiareic, antispasmodic, antivomitiv, carminativ, coleretic)colagog, nervin, diuretic si antilitiazic, antitusiv. Recomandari: ) pasta din frunze de menta impotriva problemelor digestive "indigestie, flatulenta, greata, diaree&, acneei Se ia o lingurita din aceasta pasta de doua ori pe zi, inaintea meselor sau in timpul lor. "+osuri si acnee:& se pune putina pasta de menta "obtinuta din frunze zdrobite& pe zona afectata sau se aplica frunze proaspete pe cosuri si se lasa peste noapte. ) pudra din frunze de menta impotriva gretei, pentru curatarea dintilor si a gurii.

"Areata:& se tine sub limba o jumatate de lingurita de pulbere de menta, timp de '* minute, apoi se inghite. ) macerat din frunze de menta impotriva diareei Se consuma trei cani pe zi. ) ceai din frunze de menta impotriva diareei Se bea ceai de menta sau lapte cald cu menta. Se fierbe o lingurita de menta uscata si jumatate de lingurita de nucsoara intr)o cana de apa. +eaiul se bea caldut. ) suc din frunze de menta impotriva respiratiei mirositoare Se consuma de trei ori pe zi sau se face gargara. ) pentru consum impotriva respiratiei rau mirositoare Se mesteca frunze de menta proaspete. Se mesteca un sfert de lingurita de seminte de menta, apoi se inghit cu apa. Preparare 1asta "1robleme digestive: indigestie, flatulenta, greata, diaree&: se spala cateva frunze de menta, se pun intr)un bol, se adauga putina sare, ')/ lingurite de suc de lamaie, o lingurita de coriandru si putina pudra din seminte de chimion. Se adauga putina apa si se face o pasta. Suc Se amesteca o lingurita de suc de menta cu o lingurita de suc de lamaie si o lingura de miere. Se consuma de trei ori pe zi. "Respiratie urat mirositoare:& se amesteca o lingurita de suc de menta in jumatate de cana de apa. Se face gargara. +eai . lingurita de frunze la o cana de apa, se da in clocot. 1udra Frunzele uscate de menta, se macina cu masina de cafea. $acerat "!iaree:& se face un macerat din doua lingurite de frunze de menta uscate la /*( ml apa plata "se lasa la macerat @ ore&. Precautii, contraindicatii si alte comentarii 4u exista.

"esteacan

esteacan Factorul curativ: se folosesc muguri, seminte si seva de mesteacan. Afectiuni pentru care se recomanda: perfect pentru reglarea sistemului nervos "tonic& si tratarea bolilor de rinichi. !e asemenea, curata organismul de toxine. Prezentare generala !enumirea uzuala: $esteacan "lat. ;etula verrucosa, ;etula alba&, denumiri alternative: mastacin, mastacan, mestecanas. Scurta descriere: Arbore inalt pana la 2( de m, cu frunzis rar, luminos, flori unisexuate grupate, scoarta alba si neteda, care se exfoliaza specific in fasii circulare. +alitati curative si actiune farmaceutica: Saponine, substante amare, mucilagii, tanin, ulei volatil, betulina, alantoina, acid cafeic. !iuretic puternic cu eliminare masiva de acid uric, colesterol si alte toxine, depurativ, antiinflamator articular si cutanat, coleretic, tonic capilar. $ugurii se folosesc la rinite, rinofaringite, sindroame nefritice, reumatism, rahitism, carente minerale, boala Scheuermann. Semintele sunt tonice ale sistemului nervos, fiind indicate in neurastenie, dificultati de concentrare, pierderi de memorie, astenia mentala a varstnicilor, sindrom depresiv. Seva este indicata in litiaza renala, cistite cronice si recidivante, albuminurie, sindrom cardiorenal, boala artrozica, guta, hipercolesterolemie, stomatite, gastrite, calvitie precoce, celulita, piele cu elasticitate pierduta, dermatoze. Recomandari: ) macerat din muguri, seminte si seva pentru afectiuni rematismale, renale; surmenaj, pierderi de memorie; inflamatii articulare, renale, conjunctivite. 1rodusele pe baza de mesteacan se administreaza diferit. Aemoderivatul din muguri: 2()*( picaturi, de /)2 ori pe zi, in tulburari de crestere; *() 8( picaturi, de ')/ ori pe zi, in caz de afectiuni reumatismale si renale. Aemoderivatul din seminte: *( picaturi, de / ori pe zi, in caz de surmenaj, pierderi de memorie. Se indica in special pentru tinerii care au de sustinut examene dificile. Aemoderivatul din seva: *( picaturi, de / ori pe zi, ca diuretic, in hiperuricemie, hipercolesterolemie, inflamatii articulare, renale si conjunctivale. ) infuzie din muguri pentru diferite afectiuni Retea ': +ate /)2 cani pe zi, pentru uz intern. 1entru uz extern, solutia trebuie sa fie de 2)0 ori mai concentrata.

Retea /: Se bea la intervale de 2)0 ore. $esteacanul se poate asocia cu brad, maces si coacaz negru in rinite, rinofaringite; doar cu brad, in tulburari de crestere; cu fag in tulburari de metabolism. nfuziile din frunze de mesteacan sunt bune contra gutei, reumatismului si calculilor renali. Preparare nfuzie Reteta ': ')/ lingurite la cana, la care se adauga la racire un varf de cutit de bicarbonat de sodiu, lasandu)se @ ore in repaus. Reteta /: 0)* lingurite la /(( ml apa clocotita; dupa strecurare, se adauga un varf de cutit de bocarbonat de sodiu pentru a nu se anula efectul acidului betuloretinicm, care franeaza diureza. Precautii, contraindicatii si alte comentarii 4u exista.

"orcov

orcov Factorul curativ: frunze Afectiuni pentru care se recomanda: detoxifiant; retentie de apa in tesuturi; colita de putrefactie; intoxicatii cu metale grele. Prezentare generala !enumirea uzuala: $orcov "lat. !aucus carota&. +alitati curative si actiune farmaceutica: Foarte putin cunoscute ca aliment, frunzele morcovului au remarcabile proprietati vitaminizante "contin vitamina + si vitamine din complexul ;& si remineralizante "contin magneziu, calciu, fier&. +onsumate crude, au un aport remarcabil de clorofila ) substanta cu proprietati detoxifiante, stimulent al proceselor de regenerare si cicatrizare remarcabil.

Recomandari: ) suc din frunze impotriva retentiei de apa in tesuturi Se consuma suc de frunze de morcov dimineata si seara, cate o jumatate de pahar. . cura dureaza o saptamana, iar la nevoie se poate relua fara o perioada de pauza. mpotriva colitei de putrefactie Se bea dimineata si seara cate un pahar de suc de frunze de morcov. Suplimentar, se consuma o jumatate de 5ilogram de radacina de morcov crud "nefiert& pe parcursul unei zile. ,ratamentul se face timp de sapte zile la rand, timp in care vor fi eliminate din alimentatie carnea si preparatele din carne, pestele, ouale. ) pentru consum in caz de demineralizare la copii si convalescenti Frunzele de morcov se usuca in aer liber, la umbra, in strat subtire. Se maruntesc apoi in piua si se adauga in supe "*)@ linguri la litru&, unde se fierb vreme de cateva minute. Supele in care se pun aceste frunze uscate de morcov sunt foarte digeste si bogate in minerale usor asimilabile. mpotriva intoxicatii cu metale grele Se consuma la fiecare masa salata verde, asezonata din belsug cu frunze fragede de morcov taiate fin. . cura dureaza o luna, timp in care se consuma trei salate pe zi "la mesele principale&. Preparare Suc de morcovi +ontine protovitamina A "betacaroten&, foarte importanta pentru piele. Adaugati intotdeauna in suc o lingurita de smantana sau ulei de floarea)soarelui. 1entru o portie de suc de morcovi e nevoie de 9)'( morcovi mijlocii. 4u cumparati legume prea mari, tesutul lor este lemnos. Precautii, contraindicatii si alte comentarii 4u exista.

"ure

ure Factorul curativ: frunzele Afectiuni pentru care se recomanda: diaree, colite, hemoragii, diabet, angine, afte, stomatite, hemoroizi, fisuri anale, leucoree. Prezentare generala !enumirea uzuala: $ur "lat. Rubus Fruticosus&, denumiri alternative: mur de padure, mur salbatic, mura, murar, murica, rug, rug de mure. Scurta descriere: Arbust viguros, cu numeroase tulpini, cu ghimpi puternici in forma de gheara, lastari muchiati cu ghimpi mai mici, dispusi uniform pe muchii, frunze cu * foliole, cu dinti neregulati pe margine si nervuri, flori albe. +alitati curative si actiune farmaceutica: ,anin, flavonoide, acizi organici, vitamina +. Antidiareic, antihemoragic, usor dezinfectant, usoara diminuare a glicozuriei. Recomandari: ) pentru consum, fructe: in cazul constipatiei, durerilor in gat si a raguselii; impotriva ciclului menstrual prelungit si a infectiilor urinare; frunze: in cazul diareei, leucoreei ) infuzie din frunze impotriva hemoroizilor si fisurilor anale Se face o baie de sezut cu acest extract vreme de '( minute, dupa care se strecoara printr)un tifon, frunzele ramase folosindu)se pentru o cataplasma ce se tine o ora pe anus. Se fac spalaturi cu irigatorul, de doua ori pe zi, vreme de o saptamana, dupa care se face o pauza de cinci zile. =a nevoie, tratamentul se reia; pentru a reduce inflamatia, in ceai se adauga si jumatate de lingurita de flori de musetel. Se foloseste sub forma de clisme, bai, comprese, sau gargara "in gingivite&; in leucoree, se recomanda irigatii vaginale, tot cu o infuzie concentrata. ) cataplasme din fructe de mur, la hemoroizi si fisuri anale. ) germoderivatul din frunze impotriva reumatismului. :ste un bun remineralizant, antireumatic, hipotensiv si actioneaza asupra metabolismului glucidic "hipoglicemiant&. Se recomanda si pentru osteoporoza, inclusiv cea indusa de medicamente si secundara altor boli. !e asemenea, a dat rezultate in caz de emfizem pulmonar, hipertensiune arteriala, arterioscleroza, diabet zaharat tip , fibrom uterin, sterilitate masculina, candidoza bucala. Se iau *()8( picaturi, in administrare unica sau 2()*( picaturi, de /)2 ori pe zi, diluate in putina apa, cu '* minute inainte de mesele principale. Se poate combina si cu alte plante. Astfel, se mai foloseste cu paducel, in hipertensiune arteriala; cu artar, in arterioscleroza; cu dud, artar, nuc, ienupar, in diabet zaharat tip ; cu arin alb, merisor, in fibrom uterin. Fructele sunt bogate in acizi organici si vitamine. :le sunt considerate un bun intaritor al organismului, usor laxativ, in special la copii. !aca sunteti ragusiti, mancati mure sau beti sirop preparat din ele. Preparare +eai +eaiul din frunze de mur se recomanda in tratamentul diareic sau sub forma de gargara, in gingivite. n obezitate se foloseste impreuna cu papadie, patlagina, pelin, coada)soricelului, afin. nfuzie

+inci linguri de frunze se oparesc cu doi litri de apa clocotita, se lasa la racit, dupa care se filtreaza. . lingura de frunze de mur se oparesc cu jumatate de cana de apa, dupa care se lasa la racit. !oua lingurite de frunze la /(( ml de apa clocotita; se beau / ceaiuri pe zi. 1entru uz extern: cantitatea de planta se dubleaza. 1entru consum +u '* minute inainte de fiecare masa, se mananca 2)0 pumni de mure proaspete, dupa care se iau ')/ lingurite de miere. Pumatate de pahar de mure proaspete se combina cu un pahar si jumatate de miere lichida si se amesteca bine, dupa care se lasa sa se intrepatrunda intr)un borcan inchis, vreme de 0( de zile. Se consuma ca atare sau filtrat, patru)sase lingurite pe zi. . lingura de frunze de mur, una de frunze de afin si o lingurita de fructe de afin se pun la inmuiat de seara pana dimineata, in jumatate de litru de apa. !imineata se strecoara, iar plantele care raman se oparesc cu jumatate de litru de apa fierbinte, dupa care se asteapta sa se raceasca. =a sfarsit, se combina cele doua licori, obtinandu)se aproximativ un litru de ceai, din care se bea cate o jumatate de cana, din ora in ora. Se ia din doua in doua ore, o jumatate de lingurita de frunze uscate si, eventual, un varf de cutit de mure uscate. +ataplasma Fructele de mur lasate la macerat cateva zile si apoi folosite. Aermoderivat Substanta obtinuta in urma macerarii. Precautii, contraindicatii si alte comentarii 4u exista.

"usetel

usetel Factorul curativ: florile Afectiuni pentru care se recomanda: gastrite; enterocolite; dismenoree; colici intestinale; diaree; infectii renale; rani infectate; arsuri; eczeme; tenuri iritate si

congestionate; abcese dentare; leucoree; conjunctivite; inflamatii vaginale; prurit vulvar; dermatoze inflamatorii; inflamatii hemoroidale; fistule anale; vaginita atrofica. Prezentare generala !enumirea uzuala: $usetel "lat. $atricaria +hamomilla&, denumiri alternative: romanita, matricea, moruna. Scurta descriere: Specie ierboasa, inalta de *)@( cm, cu miros aromat. 1lantele sunt mici si neramificate. Florile sunt albe. +alitati curative si actiune farmaceutica: ?lei volatil cu chamazulene, glicozid flavonic, acizi organici, colina. Antiseptic, antispastic, carminativ, stomachic, sudorific, antidismenoreic, antiinflamator. Recomandari: ) infuzie din flori impotriva infectiilor la ochi, infectii urinare, vaginale; ) alifie din flori in cazul hemoroizilor si pentru vindecarea ranilor. Preparare nfuzie ) pentru uz intern: o lingurita de flori la /(( ml de apa clocotita; se beau /)2 cani pe zi ) pentru uz extern: cantitatea de flori se dubleaza; se folosesc comprese, bai, spalaturi vaginale, clisme, gargara etc. Alifie Se prepara ca si mai sus si se foloseste pentru masaj. Precautii, contraindicatii si alte comentarii 4u exista.

"ustar negru

ustar negru

Factorul curativ: semintele Afectiuni pentru care se recomanda: uz extern: cataplasme contra diverselor dureri Prezentare generala !enumirea uzuala: $ustarul negru "lat. ;rassica nigra&. Scurta descriere: 1lanta anuala, inalta de pana la ',* m, originara din sud)estul a regiunii mediteraneene. n Romania creste doar in culturi. Are radacina pivotanta, iar tulpina ramificata si acoperita cu peri in regiunea bazala, si are frunze alterne. Florile sunt mici si reunite in inflorescente terminale, de culoare galbena. Fructul este o silicva lunga. =a maturitate, semintele au culoare brun)roscata, aproape neagra, sunt globuloase si au diametrul de ')',* mm. +alitati curative si actiune farmaceutica: Sinigrozida "tioglicozida& care pune in libertate alilsenevolul "aglicon& sau esenta de mustar. Revulsiv. Recomandari: Faina de mustar amestecata cu apa la temperatura camerei "/()2( grade +& pana se obtine o pasta care se lasa apoi in repaus '()'* minute. !upa aceea pasta se aplica pe locul bolnav unde se mentine '()'* minute cand se produce revulsia. Se aplica de obicei in afectiuni pulmonare. Preparare !in boabele macinate se obtine o faina. Precautii, contraindicatii si alte comentarii 4u exista.

,alba

!alba Factorul curativ: frunzele si florile Afectiuni pentru care se recomanda: bronsite, faringite, tuse; furuncule. Prezentare generala !enumirea uzuala: 4alba de padure "lat. $alva silvestris&. Scurta descriere: 1lanta erbacee, bianuala sau vivace, care creste pe langa drumuri, garduri si locuinte. Are radacina pivotanta, tulpina sa e dreapta si inalta pana la ' m. frunzele sunt lung petiolate, palmat lobate cu *)8 lobi, cu marginea inegal dintata si acoperite cu peri. Florile sunt mari, regulate, hermafrodite, de culoare roz)violacee si cu vinisoare violete, gr%pate cate /)2. nfloreste toata vara. +alitati curative si actiune farmaceutica: $ucilagii. :molienta, behica, antidiaretica, antiinflamatorie. Recomandari: Radacinile se recolteaza toamna si se usuca decorticate. Frunzele se recolteaza inainte de inflorire, iar florile in timpul infloririi si ambele se usuca la umbra. $acerat la rece ) se administreaza in tratamentul inflamatiilor mucoaselor cailor respiratorii si digestive ) ')/ cani pe zi; pentru uz extern ) gargara deoarece este antiinflamator. nfuzie ) ca emolient si in gargara: ')/ cani pe zi. Favorizeaza aparitia dentitiei la copii. Preparare $acerat la rece ) se adauga apa "/*( ml& peste frunze si flori si se lasa la amcerat cateva zile. Apoi, se strecoara. nfuzie ) se oparesc frunzele si florile cu apa fierbinte. Se aseaza un capac deasupra. Precautii, contraindicatii si alte comentarii 4u exista.

,apraznic

!apraznic Factorul curativ: partile aeriene "recoltate la inceputul infloririi&. Afectiuni pentru care se recomanda: contuzii; stomatite, afectiuni bucofaringiene; tuberculoza; diabet. Prezentare generala !enumirea uzuala: 4apraznic "lat. Aeranium robertianum&. Scurta descriere: 1lanta bianuala, inalta de /*)@( cm, ramificata tufos, cu nuante rosiatice, miros patrunzator, respingator "care ii da si numele&. Are o radacina pivotanta, slaba, iar tulpinae cilindrica, frageda si peri glandulosi. Frunzele au un contur triunghiular cu lungime de 2)@ "9& cm. Fructul este o capsula alungita, pana l / cm, ascutita spre varf. nfloreste in perioada iulie)septembrie. 1erioada optima de recoltare este la inceputul infloririi. Se recolteaza intreaga parte foliata.1lantele se curata de frunze si cioturile periolurilor, se aseaza in strat subtire la umbra sau in uscator, la 0()*( grade +. +alitati curative si actiune farmaceutica: Aeraniina ) ulei volatil; tanoizi; acid elagic; rezine. Recomandari: nfuzie si extract fluid ) utilizate in stomatite si infectii bucofaringiene ) se bea o cana pe zi. 1entru uz intern: tuberculoza si diabet. +a astringent antidiareic. Preparare nfuzie din '</ lingurita de produs la o cana de apa clocotita. :xtern: gargara, comprese, bai cu fiertura de planta. Precautii, contraindicatii si alte comentarii 4u se depaseste doza recomandata deoarece se pot produce intoxicatii grave, nu se administreaza la copii si femei gravideC

,uc

!uc Factorul curativ: fructele, coaja interioara "foita subtire, uscata& Afectiuni pentru care se recomanda: efect intineritor, reglator al activitatii hormonale, protector al pielii "vitamina :&; vitamina F favorizeaza asimilarea celei dintai; accident vascular; boli de piele; constipatie; diabet; hipertiroidie; anorexie; sterilitate, impotenta. Prezentare generala !enumirea uzuala: 4uc "lat. Puglans Regia&, denumiri alternative: nucar, nuc nuc costeliv. Scurta descriere: +unoscut arbore fructifer, foarte viguros, cu flori unisexuate. +alitati curative si actiune farmaceutica: $iezul de nuca este unul dintre cele mai consistente si sanatoase alimente cunoscute. :ste un inlocuitor perfect al carnii, mai bun si decat soia, atat de in voga astazi. $iezul de nuca dat prin masina de tocat inlocuieste perfect carnea tocata in aproape orice, de la chiftele la sarmale sau rulade. Fiind foarte bogata in grasimi si proteine, nuca intrece carnea ca valoare calorica, avand o toxicitate de cateva ori mai mica si fiind foarte usor digerabila. n raport cu sora sa aluna, nuca e mai greu digerabila, dar si mai consistenta, mai puternica din punct de vedere energetic. +a medicament, nucile sunt acum mai putin cunoscute, desi odinioara erau la concurenta cu plantele medicinale. n prezent, este recunoscuta actiunea lor vitaminizanta, fiind de retinut prezenta vitaminei :, cu efect intineritor, reglator al activitatii hormonale, protector al pielii, alaturi de vitamina F, care favorizeaza asimilarea celei dintai. n plus, nuca este fructul cel mai bogat in cupru si zinc, motiv pentru care este folosita in tratarea bolilor vasculare, a tulburarilor de crestere si maturizare, a deficientelor imunitare. Recomandari: ) miezul de nuca pentru consum, impotriva diferitelor afectiuni: Accident vascular: consumul regulat de nuci neprelucrate termic intareste vasele de sange si previne, mai ales la persoanele in varsta, ruperea lor. ;omboane: Se ia zilnic tot acest amestec, pe stomacul gol, dimineata.

;oli de piele: miezul a /()2( de nuci, consumate zilnic. +onsumul de nuci este indicat ca tratament in sine contra psoriazisului, a eczemelor alergice rebele, a infectiilor cu ciuperci la nivelul pielii. +onstipatie: se consuma miezul a patru nuci prajite usor, la zece minute dupa ce s) au consumat unu)doua pahare de compot de prune sau doua linguri de miere lichida cu apa. ,ratamentul se face pe stomacul gol. !iabet: nucile sunt foarte sarace in zahar, ceea ce le face un aliment de baza in diabet. 4ucile au chiar si o actiune usor hipoglicemianta, contribuind la ameliorarea acestei afectiuni. Areutate corporala sub cea normala: datorita continutului mare de grasimi usor de asimilat si care nu cresc colesterolul atunci cand sunt consumate in cantitati mari, nucile sunt o piesa de baza in curele de ingrasare. -ipertiroidie: nucile au un efect reglator asupra activitatii tiroidei si, in plus, aduc un aport considerabil de calorii. Sterilitate, impotenta: aportul de vitamina :, prezenta unor substante reintineritoare, care protejeaza si curata vasele de sange, fac din nuci un aliment foarte indicat in tratamentul acestor doua afectiuni. ) suc din coaja verde de nuca impotriva negilor Se aleg numai fragmentele tari, verzi; coaja moale, galbena sau negricioasa se arunca. +ojile se usuca in strat subtire. 4egii se usuca si cad daca sunt frecati de trei ori pe zi cu sucul de coaja verde de nuca, vreme de doua)trei saptamani. ) decoct din coaja verde de impotriva albirii parului 1arul albit prematur ) poate fi innegrit temporar prin frecarea cu coji verzi de nuca sau prin ungerea cu un decoct foarte concentrat. ) macerat din coaja verde impotriva inflamatiilor in gura si in gat, amigdalita: se fac gargare si clatiri ale gurii cu acest preparat diluat cu apa. =eacuri populare: ) pasta din miez impotriva pierderii sarcinii Femeile trebuie sa ia '( miezi de nuca pe care sa ii piseze impreuna cu o lingurita de seminte de castraveti. Se inghite acest amestec cu un pahar de apa de izvor. :eczemele infectioase care produc mancarimi& trec daca sunt unse noua zile la rand cu miez de nuca proaspat pisat, amestecat cu ulei de floarea)soarelui "presat la rece&. +olicile abdominale la copii ) miez de nuca bine uscat, amestecat cu putin piper. ,uberculoza osoasa se trateaza cu miez de nuca, ce se mesteca bine in gura si apoi se aplica direct pe locul afectat, infasurandu)se cu o frunza si lasandu)se sa stea o vreme, minimum un ceas. Preparare ;omboane ) 2 miezuri de nuca pisate, o lingurita de polen de albine si doua linguri de miere de albine se amesteca foarte bine, modelandu)se sub forma unor bomboane. !ecoct . mana de coaja verde se fierbe vreme de cinci minute intr)o cana de apa, dupa care se lasa la racit. Aceasta >vopsea naturala> poate fi folosita si pentru barba carunta a barbatilor. $acerat . mana de coji uscate se maruntesc bine si se adauga peste ele o jumatate de litru de rachiu de drojdie, cu care se lasa sa se macereze vreme de zece zile, dupa care se filtreaza.

Precautii, contraindicatii si alte comentarii 4u exista.

#bligeana

"bligeana Factorul curativ: rizomul. Afectiuni pentru care se recomanda: tonic aperitiv "stimuleaza pofta de mancare&. Prezentare generala !enumirea uzuala: .bligeana "lat. Acorus calamus&. Scurta descriere: 1lanta erbacee, vivace, originara din ndia. n tara noastra e putin raspandita, pe langa mlastini si ape statatoare ) judetul ,imis, cateva judete transilvane si in nordul $oldovei.Are un rizom gros, lung de circa ' m, o tulpina aeriana ce poate atinge ',* m. Are o singura frunza, lunga de /()3( cm, iar fructul are forma unui stiulete "spadice&. !e la ea se intrebuinteaza doar rizomul, de culoare brun rosiatica, cu miros aromatic si gust amar aromat. +alitati curative si actiune farmaceutica: ?lei volatil "azarona&, tanin si aubstanta amara ) acorina. Stimulent al secretiilor gastro)intestinale, proprietati antibacteriene si insecticide. Recomandari: $acerat apos ) eupeptic)amar, stimulent gastric. !ecoct ) /)*G: se iau 2 linguri de ceai pe zi, inainte de mesele principale. Preparare #in din radacina ) '(( g de radacina maruntita se lasa la macerat 3 zile in ' l de vin rosu, se strecoara si se adauga lichidul rezultat, completat la volumul initial cu vin, '(()/(( gr zahar. Precautii, contraindicatii si alte comentarii 4u exista.

#rz

"rz Factorul curativ: germeni, tarate Afectiuni pentru care se recomanda: hepatita; hipotensiune; diaree, dizenterie, febra tifoida; atonie gastrica, intestinala, probleme de digestie; tuberculoza, bronsita cronica. Prezentare generala !enumirea uzuala: .rz "lat. -ordeum vulgare&. Scurta descriere: Face parte din Familia Aramineae. 1e axa spicului, la fiecare calcai sunt cate trei spiculete uniforme. Aceasta cereala cu boabele tari este printre primele plante cultivate pe ,erra, cu 0((( de ani in urma ea fiind intalnita pe mari suprafete, din :gipt si pana in ndia. n +hina, este considerata una dintre cele cinci plante sfinte, fiind folosita atat ca aliment, cat si ca baza pentru o gama impresionanta de medicamente naturiste. n :uropa, orzul e consumat in cantitati tot mai mari in ultimii ani ca suc si sub forma de fulgi, obtinuti prin presare la rece. Acesti fulgi sunt foarte usor digerabili si pastreaza practic nealterate proprietatile terapeutice ale boabelor de orz, proprietati care vom vedea ca nu sunt deloc de neglijat. +alitati curative si actiune farmaceutica: :fect drenor hepatic, ajuta la regenerarea celulelor. Recomandari: ) fulgi de orz pentru consum impotriva anumitor afectiuni: -epatita de toate tipurile, sechelele posthepatice si hepatita cronica evolutiva ) fulgii de orz au efect drenor hepatic si ajuta la regenerarea celulelor din ficat. -ipotensiunea ) consumul regulat de fulgi de orz mareste pe cale naturala tensiunea arteriala, fara a aparea riscul hipertensiunii, tensiunii arteriale oscilante sau al palpitatiilor. schemiei cardiaca ) de asemenea, orzul este cunoscut pentru efectele sale de prevenire a acestei boli !iaree, dizenterie si febra tifoida "adjuvant& ) se consuma fulgi de orz in amestec Atonia gastrica si intestinala, probleme de digestie si apetit la persoanele sedentare ) se consuma dimineata si seara cate o farfurie ,uberculoza, bronsita cronica ) Se consuma aceasta combinatie usoara, foarte hranitoare si cu efecte de stimulare a imunitatii, la micul dejun si cina.

Preparare 1entru consum Au un efect foarte bun mai ales preparati cu miere de albine si fructe; se mai pot prepara cu miere, lapte fierbinte; sau ca musli "combinati cu fructe&. Reteta ': impotriva diareei si febrei tifoide ) se consuma fulgi de orz in amestec cu infuzii indulcite din plante, cum ar fi menta, busuiocul, ceaiul negru. Reteta /: pentru atonie gastrica si intestinala ) fulgi de orz combinati cu fructe acrisoare, taiate marunt "mere, grapefruit, afine, catina, coacaze& si miere. Reteta 2: pentru tuberculoza si bronsita bronica ) fulgii de orz sunt amestecati cu lapte fierbinte, miere si un varf de cutit de pudra de ghimbir. Precautii, contraindicatii si alte comentarii 4u exista.

#vaz

"vaz Factorul curativ: fulgi, germeni Afectiuni pentru care se recomanda: hipotiroidie, sterilitate si impotenta, nisip "microlitiaza& la vezica biliara si rinichi, sensibilitate la raceli la persoanele meteosensibile Prezentare generala !enumirea uzuala: .vaz "lat. Avena sativa&. Scurta descriere: Face parte din Familia Aramineae, alaturi de grau, orz, orez, secara, porumb, etc. Spiculetele biflore sunt grupate in panicule laxe si mari. ntr)o scriere antica se arata ca dacii si germanii erau printre singurele popoare care foloseau aceasta cereala ca aliment de baza. $ai tarziu, in :vul $ediu, populatiile nordice din :uropa au adoptat si ele ovazul, care este un excelent energizant in

perioadele cu vreme rece si umeda. n prezent, el este larg folosit sub forma de fulgi, care sunt mai digerabili si mai gustosi decat cei de orz. +alitati curative si actiune farmaceutica: ) ovazul este un excelent stimulent al functiei tiroidiene si nu numai. Recomandari: ) fulgi de ovaz pentru consum, in: hipotiroidie, sterilitate si impotenta, nisip "microlitiaza& la vezica biliara si rinichi, sensibilitate la raceli la persoanele meteosensibile; adjuvant in sterilitate si impotenta Studii recente arata ca la popoarele care consuma cantitati mari din aceasta cereala, varsta medie la barbatii care ajung la andropauza este mult mai ridicata, iar fertilitatea se mentine pana la varste impresionante. Sensibilitate la raceli la persoanele meteosensibile ) consumul regulat de fulgi de ovaz mareste rezistenta la variatiile bruste de clima, mai ales la racire, intarind sistemul imunitar si conferind un tonus psihic foarte bun. ) macerat din fulgi impotriva nisipului "microlitiaza& la vezica biliara si rinichi; util si in diabet, guta si hepatita, ca adjuvant. ) ceai din fulgi impotriva starilelor de astenie, surmenaj si somnolenta, pentru tratarea pietrelor la rinichi, a gripei si a unor disfunctii sexuale la barbati. Fulgii de ovaz vor fi introdusi pe termen lung in dieta persoanelor suferinde de aceste afectiuni. Suplimentar, se bea pe parcursul unei zile un >ceai> de fulgi de ovaz ) fulgi fierti in apa, se bea lichidul obtinut. Acest preparat are efecte stimulente foarte puternice. Preparare $acerat ) 0 linguri rase de fulgi de ovaz se fierb la foc mic intr)un litru de apa vreme de /( de minute, dupa care se filtreaza. Se consuma acest decoct pe parcursul unei zile, o cura durand '0 zile. +eai .btinut din 8 linguri de boabe fierte vreme de jumatate de ora intr)un litru de apa Precautii, contraindicatii si alte comentarii 4u exista.

Paducel

#aducel Factorul curativ: flori, buchetelele de frunze si flori, fructele, mladite. Afectiuni pentru care se recomanda: angina pectorala, miocardita, hipertensiune arteriala; tulburari de climacterium, tahicardie, tulburari neurovegetative. Prezentare generala !enumirea uzuala: 1aducel "lat. +rataegus ox%acantha, +rataegus $onog%na PacF.&, denumiri alternative: gherghinar, malai moale, maracine alb. Scurta descriere: Arbust ghimpos "mai rar arbore&, cu flori albe, avand cate * petale, grupate in buchete comune, cu frunze mici si lobate. +alitati curative si actiune farmaceutica: Flavone, colina, acetilcolina, trimetilamina, acid cafeic, crategolic, ursolic, tanin, ulei volatil, iar in fructe ) vitamina + si compexul ;. Sedativ cardiac si nervos; antispasmodic, vasodilatator, indeosebi la nivel coroniar, hipotensor, tonic cardiac si bradicardizant "rarire a contractiilor inimii&, usor astringent. Recomandari: ) macerat din mladite de paducel impotriva anginei pectorale, miocarditei, hipertensiunii arteriale; tulburarilor de climacterium, tahicardiei, tulburarilor neurovegetative. ) gemoderivat din mladite de paducel diminueaza ritmul cardiac si normalizeaza tensiunea arteriala. :ste vasodilatator, realizand o mai buna irigare coronariana. Restabileste circulatia in zonele afectate de infarctul miocardic. Are efect antispastic, sedativ si creste capacitatea de oxigenare a creierului, prin imbunatatirea circulatiei cerebrale. ,rateaza insuficienta cardiaca congestiva incipienta, angina pectorala stabila si instabila, infarctul miocardic, nevroza cardiaca, miocarditele, endocarditele, tulburarile minore ale somnului, starile de anxietate, tulburarile de memorie. !in gemoderivatul de mladite se iau cate 2()*( picaturi, de /)2 ori pe zi, diluate in putina apa, cu '* minute inainte de mesele principale. 1oate fi asociata cu tei, in

aritmii, cu sanger, porumb, in cardiopatie ischemica, cu tei si sanger, in nevroza cardiaca si insomnii. ) infuzie din frunze de paducel in combaterea crizelor de angina pectorala. Se face gargara. Actiunea sa vasodilatatoare are ca efect reglarea circulatiei sangelui si a tensiunii arteriale. ) tinctura din flori de paducel impotriva crizelor de angina pectorala Preparare ,inctura ) /( g flori uscate macerate timp de '( zile, in alcool de 8( de grade. Se iau cate '*) /( de picaturi in timpul crizei sau preventiv, cate '* picaturi, in putina apa, de 2 ori pe zi. nfuzie Se prepara dintr)o lingurita amestec de flori, fructe si frunze uscate, la /(( ml apa clocotita. Se infuzeaza in vas acoperit timp de '( minute si se bea o cana cu ceai in timpul crizei sau preventiv, in cursul unei zile. Aemoderivat 1lanta de paducel lasata la macerat. Precautii, contraindicatii si alte comentarii 4u exista.

Palamida

#alamida Factorul curativ: toata planta Afectiuni pentru care se recomanda: varice Prezentare generala !enumirea uzuala: +irsium arvense, +arduus crispus. Scurta descriere:

1lanta erbacee perena din familia compozitelor, cu tulpina inalta ce poate atinge ',*( m inalLime, cu radacini adanci, cu frunzele intregi sau crestate, acoperite pe margini cu spini. :ste o cunoscuta buruiana care dauneaza semanaturilor. Florile roz)liliachii sunt unisexuate, sesile, gasindu)se in calatidii diferite. Achenele sunt prevazute cu papus lung. $ai exista o varietate a acestei plante, cea bienala, cu frunze spinoase, paroase Ki cu flori roKii. +alitati curative si actiune farmaceutica: n tratarea varicelor. Recomandari: mpachetarea picioarelor cu fiertura de palamida: .amenii cu varice, care locuiesc la Lara, pot folosi toata vara o buruiana cu care pot lupta eficient contra bolii N palamida. n fiertura se inmoaie fiKii de bumbac sau in, nevopsite, cu care se panseaza picioarele, de jos Ki pina sus. =ichidul nu se stoarce. 1este pansament se leaga celofan Ki un fular de lina. mpachetarea se Line /)0 ore. Sau se inveleste bine cu o plapuma groasa si se sta /)@ ore. Preparare Se foloseste toata planta, cu radacini cu tot, spalata bine si taiata marunt. ntr)un ceaun umplut pe jumatate cu planta tocata se toarna apa, se fierbe 0()@( minute Ki se lasa acoperit 0 ore. Precautii, contraindicatii si alte comentarii 4u exista.

Papadie

#apadie Factorul curativ: frunze si radacina. Afectiuni pentru care se recomanda: gastrite hiperacide, dischinezii biliare cu tulburari intestinale, obezitate, guta, reumatism, arteroscleroza, varice, ulcer varicos; diabet, insuficienta renala cronica, eczeme; acnee; anemie; constipatie, hemoroizi; varice.

Aceasta planta este, prin excelenta, un drenor hepatic si un stimulent al activitatii ficatului, fiind recomandata si in tratamentul cirozei hepatice, si al litiazei biliare in forme usoare. Prezentare generala !enumirea uzuala: 1apadie "lat. ,araxacum officinale Eeb.&, denumiri alternative: crestatea, floarea broastei, floarea turcului, gusa gainii, laptuca, lilicea, ouale gainii, papalunga, parasita gainilor, pui de gasca. Scurta descriere: Specie erbacee extrem de comuna, cu rozeta bazala de frunze lanceolate si inegal scobite pe margine, tulpina florifera goala la mijloc, inflorescenta de culoare galbena. +alitati curative si actiune farmaceutica: nulina, rezine, tanin, mucilagii, substanta amara, fitoncide, fitosteroli, colina, acid cafeic, alcooli triterpenici specifici. +oleric)colagog, normalizeaza circulatia sangelui, stimuleaza secretiile salivare, gastrointestinale, hepatice, diuretic, depurativ, cu eliminare masiva de colesterol, adjuvant al reechilibrarii glandulare. Recomandari: ) sirop din planta de papadie pentru detoxifiere si insuficienta renala cronica: se recomanda zilnic sa se bea un litru de ceai din radacina si frunze de papadie, matase de porumb si teci de fasole, in parti egale. Acneea ) siropul de papadie in cure indelungate favorizeaza detoxifierea si realizeaza un anumit reglaj hormonal, necesar pentru vindecarea acestei afectiuni. ) pentru consum: salata din frunze de papadie pentru: Anemie ) salata de papadie si /(( ml suc de sfecla rosie pe zi si *( ml suc de urzica; !iabet ) o cura de cateva saptamani, cu tije si frunze de papadie, corelata cu o alimentatie adecvata. Se folosesc doar tijele si eventual salata, siropul de papadie cu miere fiind, evident, contraindicat in aceasta afectiune; :czeme ) o cura de doua saptamani cu papadie, corelata cu un regim crudivor "8(G din hrana numai din cruditati&. :fectul curei cu papadie este amplificat daca se consuma zilnic un litru de ceai de trei)frati)patati; +onstipatie, hemoroizi, obezitate ) sunt ameliorate de papadia proaspata ) regleaza tranzitul intestinal si activitatea ficatului, favorizeaza scaderea in greutate, curata si intareste peretii vaselor de sange; !ischinezia biliara, hepatita; #arice ) tratamentul intern cu tije proaspete sau cu sirop de papadie este favorabil stoparii varicelor. ) cataplasma din frunze de papadie pentru vindecarea leziunilor de orice tip "rani, rani post)operatorii& Preparare 1entru consum +u palaria ei inmuiata in soare, papadia este simbolul purificator al lunii aprilie. +ura cu tije de papadie este simpla si de mare efect: se mananca pe stomacul gol, cu un sfert de ora inainte de masa de pranz, *)'( tulpini de papadie neinflorita, timp de '() '0 zile. Siropul de papadie proaspata Se culege papadia cu tot cu radacina si frunze, cu atentie sa nu ranim radacina, deoarece prin rana se va scurge tot latexul in care sunt concentrate principiile terapeutice. !upa cules, se spala bine intreaga planta cu apa rece, apoi se lasa putin la scurs si zvantat. 1e o planseta se toaca foarte marunt cu un cutit planta intreaga,

dupa care se pune imediat, inainte sa se oxideze, cu tot cu suc, intr)un borcan pe doua treimi umplut cu miere lichida. Se amesteca bine continutul si se lasa la temperatura camerei, sa se macereze. Se formeaza un sirop din care se ia inainte de fiecare masa ')2 lingurite, timp de minimum '/ zile. Salata din frunze de papadie ?n pumn de frunze de papadie proaspat culeasa se spala si se taie marunt. Se amesteca cu zarzavat tocat marunt ) marar si patrunjel, se adauga putin ulei "presat la rece& si o jumatate de lingurita de otet de mere. Se lasa cinci minute sa se marineze, apoi se consuma fara nimic altceva "eventual doar cu o felie de paine neagra&. Aceasta salata se administreaza de doua)trei ori pe zi, la inceputul meselor. +ataplasma ) se ia un manunchi de frunze proaspete bine spalate, se strivesc cu un sucitor, se ung cu putina untura de porc curata si se aplica direct pe rana. Se schimba de doua) trei ori pe zi, se fixeaza prin acoperire cu un bandaj usor "se si poate umbla bandajat in acest fel&. !upa cateva saptamani, leziunile se vindeca si culoarea rosie)albastruie dispare. Precautii, contraindicatii si alte comentarii A nu se consuma planta dupa inflorire.

Par

#ar Factorul curativ: fructe Afectiuni pentru care se recomanda: demineralizare, anemie; reumatism cronic degenerativ, guta; tuberculoza, afectiuni respiratorii; febra; infectii urinare; diabet. Prezentare generala !enumirea uzuala: 1ar "lat. 1%rus domestica&. +alitati curative si actiune farmaceutica:

. prima calitate care confera sucului de pere o valoare deosebita este aceea ca poate intra in toate combinatiile de sucuri de fructe. Spre deosebire de sucul de mere, care este un excelent tonic de dimineata, fiind inviorator, sucul de pere este calmant si usor sedativ, inducand stari de relaxare si fiind un excelent reconfortant de seara. $ai are actiune diuretica si depurativa, favorizand eliminarea acidului uric. Are un efect usor racoritor. :ste indicat in demineralizare si anemie, in surmenaj si astenia care apare pe fond de oboseala. Are efecte puternice in reumatismul cronic degenerativ si guta. n tuberculoza si infectiile respiratorii cu stari febrile, actioneaza extrem de favorabil, fiind tonic, usor febrifug si remineralizant. Se pare ca stimuleaza imunitatea nespecifica in zona reno)urinara, fiind recomandat in prevenirea infectiilor urinare recidivante. mpreuna cu sucul de mere "mai ales cele acrisoare&, sucul de pere este indicat diabeticilor "cu exceptia sucului extras din soiul de pere ;ergamote&, fiind util pentru relansarea activitatii pancreasului si pentru stabilizarea glicemiei. Recomandari: ) suc de pere impotriva reumatismului cronic; a gutei; tuberculozei; febrei; infectiilor urinare; diabetului. ) vin din pere impotriva celulitei, diabetului, litiazei renale, retentiei de apa, tulburarilor renale. 1roprietatile vinului: antiseptic, diuretic, tonic. Preparare Suc Se storc fructele, spalate si curatate in prealabil de coaja. #in ) *(( g pere albe, ' l vin alb. Se taie perele in rondele fine si se pun in vinul care fierbe. Se lasa sa fiarba pana ce volumul scade la jumatate. Se lasa sa se raceasca si se filtreaza. Se administreaza cate /* ml dimineata, la sculare. Precautii, contraindicatii si alte comentarii 4u exista.

Patlagina

#atlagina Factorul curativ: frunzele Afectiuni pentru care se recomanda: ) intern: bronsite cronice, astm bronsic; diaree; ulcer gastoduodenal; hipercolesterolemie; hipertensiune arteriala; ) extern: ulcer varicos, ulceratii cutanate; conjunctivite; blefarite; laringite; traheite. Prezentare generala !enumirea uzuala: 1atlagina "lat. 1lantago lanceolata&, denumiri alternative: carutele, limba oii, limba broastei, limba sarpelui, minciuna. Scurta descriere: Specie erbacee perena, inalta de '()0( cm, frunze ovate sau lanceolate, tulpini florifere drepte, cu inflorescente terminale de tip spic cu floricele mici, galbui. +alitati curative si actiune farmaceutica: $ucilagii, glicozidul aucubina, vitamina 6, tanin, polifenoli, alantoina. :molient si expectorant; cicatrizant; antihemoragic; hipocolesterolemiant; usor hipotensor; antiseptic. Recomandari: ) infuzie din frunze impotriva gastritei Reteta ': Se ia cate o lingura, la 2 ore. ) infuzie din frunze impotriva ulcerului gastric Reteta /: Se ia cate o lingura la / ore, dupa mesele principale si o lingura la 2 ore, intre mese. ) infuzie din frunze impotriva ulcerului varicos si ulceratiilor pielii "bai& Se sta '*)/( minute in cada. ) pulbere impotriva ulcerului gastric !e trei ori pe zi, (,* g pulbere din frunze, dupa mesele principale. Preparare nfuzie Reteta ': / linguri de frunze, la o cana cu apa "/(( ml&.

Reteta /: o lingura de frunze la /(( ml de apa clocotita. Reteta 2: '(( g frunze uscate la 2 litri de apa; se lasa vasul acoperit /()2( minute, se strecoara si lichidul rezultat se rastoarna in apa din cada, care trebuie sa aiba 28 grade +. Precautii, contraindicatii si alte comentarii 4u exista.

Patrun-el

#atrun$el Factorul curativ: radacina, frunze. Afectiuni pentru care se recomanda: cancer, rahitism, tuberculoza, afectiuni oculare; intarzie imbatranirea; litiaza biliara; ciroza hepatice; celulita, pletora; atonie digestiva; conjunctivita; blefarita. Prezentare generala !enumirea uzuala: 1atrunjel "lat. 1etroselinum hortense&. +alitati curative si actiune farmaceutica: Acest modestcondiment este extraordinar de bogat in elemente pretioase. +ontine la suta de grame: ) vitamina + ) '(()/(( mg "lamaia contine '(( mg&; ) provitamina A ) @( mg "morcovul contine /)'0 mg&; ) calciu ) /0( mg; ) fier ) '9,/ mg. :ste un excelent antiseptic al sangelui si al intestinului si se pare ca previne cancerul. 1rin calciul pe care)l contine, este un bun echilibrant si, in consecinta, foarte indicat in cazurile de rahitism sau tuberculoza, factor antianemic, prin fierul pe care)l contine, bun remediu in afectiunile oculare, prin aportul de provitamina A, intarzie imbatranirea. Recomandari: ) suc din frunze impotriva litiazei biliare "pietre la vezica biliara&: se beau zilnic, pe stomacul gol, /)2 pahare de suc de patrunjel verde.

mpotriva cirozei hepatice "adjuvant&: se administreaza cu jumatate de ora inainte de fiecare masa un pahar de suc din frunze de patrunjel pe stomacul gol. ,ratamentul se face trei saptamani, cu o saptamana de pauza. mpotriva blefaritei, conjunctivitei: se pun pe ochi comprese cu suc din frunze de patrunjel, care se tin astfel vreme de /()2( de minute. ,ratamentul se face minimum sapte zile la rand. ) salata din frunze crude impotriva celulitei, pletora "vinisoare rosii&: se consuma impreuna cu doua felii de paine prajita, inainte de masa de dimineata si de seara. mpotriva atoniei digestive: se consuma salata descrisa mai sus, cu jumatate de ora inainte de mesele principale. 1entru a beneficia la maximum de efectele echilibrante si tamaduitoare ale verdeturilor, respectati sfaturile urmatoare: ) consumati)le in stare proaspata si neprelucrate termic; ) doza de zarzavat sa fie suficient de mare si administrata zilnic "asa incat sa se declanseze si sa se mentina fenomenele dorite in organism&; ) tratamentul sa fie asociat cu un regim lactovegetarian cat mai pur, care sa potenteze actiunea remediilor verzi. Asezonati toate mancurile cu patrunjel. Preparare Suc Se spala frunzele, se usuca si se storc in storcatorul de fructe. Salata Se face o salata numai din patrunjel "frunze& taiat foarte fin, suc de lamaie, putin ulei si eventual o rosie taiata marunt. Precautii, contraindicatii si alte comentarii 4u exista.

Pedicuta

#edicuta Factorul curativ: toata planta. Afectiuni pentru care se recomanda: pentru reumatici si bolnavii de artrita, chiar si atunci cind prezinta deja modificari ale formelor articulatiilor "incheieturilor&, precum si in caz de constipatie cronica si hemoroizi. Prezentare generala !enumirea uzuala: 1edicuta "lat. =%copodium clavatum&, denimiri alternative: bradisor, bratul)ursului, bunceag, chindicuta, cornatel, cornisor, crucea)pamintului, netota, piciorul)lupului, praful)strigoilor, talpa)ursului Scurta descriere: Aceasta planta, asemanatoare muschiului si vesnic verde, se taraste pe solul padurii, cu niste vrejuri lungi de ')/ metri, avind radacini micute, fine si subtiri. !in vrejuri cresc niste tulpinite lungi de 8)'( centimetri, moi la pipait si ramificate, care seamana cu iarba)neagra, dar au frunzele mai moi si mai dese. +ind planta are patru ani, formeaza vara pistiluri galbui care contin polen, numit si faina vrajitoarei. Aceasta faina se intrebuinteaza homeopatic, in cazul portiunilor de piele roase si ranite. 1edicuta este o planta de leac continand radiu. :a poate fi deosebita usor de celelalte soiuri de muschi datorita vrejurilor lungi, asemanatoare unor sfori si a polenului galben al pistilurilor ei. +reste numai la liziera padurilor si in padurile inalte dinspre nord, de la o altitudine de @(( metri in sus. !upa taierea copacilor, planta se usuca si dispare in cele din urma de tot, caci isi pierde puterea de viata sub actiunea directa a soarelui. 4ecesarul de plante trebuie sa fie procurat din farmacii si magazine specializate in plante medicinale. +alitati curative si actiune farmaceutica: +eaiul se intrebuinteaza si in toate bolile cailor urinare si ale organelor genitale, la dureri si tumefieri ale testiculelor, la formarea nisipului la rinichi si la colicile renale. n hepatite, la tumori ale tesutului conjunctiv al ficatului, chiar daca sunt deja maligne, pedicula este indisperisabila. :a ajuta persoanele convalescente sa revina la forte depline. +hiar si oamenii care au boli grave de ficat pot fi redati vietii datorita pedicutei "ciroza hepatica si cancer&. 1edicuta este o planta care contine radiu. $ulti oameni au fost vindecati de crampe musculare cu ajutorul unor perne umplute cu pedicuta. Recomandari: ) ceai din planta de pedicuta impotriva cirozei hepatice si a cancerului hepatic, pentru reumatici si bolnavii de artrita, chiar si atunci cind prezinta deja modificari ale formelor articulatiilor "incheieturilor&. ) cataplasma cu planta de pedicuta impotriva diferitelor dureri musculare. Preparare +eai 1edicuta nu are voie sa fie fiarta, ci doar oparita cu apa in clocot. ) ' lingurita rasa de pedicuta se opareste cu '<0 litru de apa in clocot, apoi se lasa sa stea putin. Se bea numai ' ceasca pe zi, si anume dimineata pe stomacul gol, cu '</ ora inainte de micul dejun, inghititura cu inghititura. n caz de ciroza hepatica sau de cancer hepatic, se beau zilnic cite / cesti. +ataplasma "perna cu pedicuta&

+u pedicuta uscata "in functie de dimensiunea locului cu spasme sau carcei, se iau '((, /(( sau 2(( grame& se umple o perna care se pune noaptea peste respectivele portiuni dureroase. Aceasta perna isi mentine eficacitatea timp de cel mult un an. Precautii, contraindicatii si alte comentarii 1ersoanele care sufera de diaree trebuie sa intrebuinteze ceaiul cu multa precautie, ca sa nu le provoace spasme intestinale.

Pelin

#elin Factorul curativ: toata planta. Afectiuni pentru care se recomanda: gastrite hipoacide, anorexie, edeme renale, constipatii, hemoroizi, plagi purulente, vaginita atrofica, oxiuraza. Prezentare generala !enumirea uzuala: 1elin "lat. Artemisia Absinthium =.&, denumiri alternative: iarba fecioarelor, pelinas, pelinita, pilon, polene. Scurta descriere: 1lanta erbacee perena, robusta, inalta de (,*)',/ m, alb)cenusie datorita perilor desi si matasosi, cu frunze lanceolate, flori galbene, asezate la varful tulpinilor. +alitati curative si actiune farmaceutica: ?lei volatil bogat in azulene, substante amare "absintina, anabsintina&, tanin, acizi organici. ,onic amar, dezinfectant si antiinflamator digestiv, antivomitiv, antihelmintic, diuretic cu eliminare de urati, emenagog, usor laxativ. Recomandari: ) ceai din planta de pelin pentru dezinfectare, impotriva starilor de voma, etc. 1entru persoanele care nu suporta gustul foarte amar al pelinului, dupa ce se bea paharelul, se poate lua o lingurita de miere curata. !e obicei se foloseste pelin de mai pe care il puteti gasi la farmacie. Preparare ) ceai din planta de pelin pentru dezinfectare, impotriva starilor de voma, etc.

1entru persoanele care nu suporta gustul foarte amar al pelinului, dupa ce se bea paharelul, se poate lua o lingurita de miere curata. !e obicei se foloseste pelin de mai pe care il puteti gasi la farmacie. Precautii, contraindicatii si alte comentarii 1entru cei care nu pot suferi gustul amar al unor plante, nu fortati nota si nu consumati in sila, riscand sa va imbolnaviti mai tare. Se face pulbere de planta si se iau caseteCCCC +ura cu pelin se tine o data, dar la nevoie se poate repeta dupa o luna pauza, insa nu mai des, deoarece pelinul in cantitati mari este toxic.

Pepene galben

#epene galben Factorul curativ: fructul Afectiuni pentru care se recomanda: oligurii "scaderea cantitatii de urina&, constipatie, hemoroizi, guta, reumatism si ingrijirea tenului. Prezentare generala !enumirea uzuala: 1epene galben "+ucumis melo&. Scurta descriere: 1epenele galben este originar din Asia tropicala, cu tulpina acoperitJ cu peri aspri, cu fructul mare, sferic sau oval, cu coaja galbenJ sau verzuie, cu miezul galben, dulce, parfumat Ki suculent. +alitati curative si actiune farmaceutica: +omponentii principali sunt : apa, vitaminele A, ;, + si oligoelemente. :ste racoritor si regenereaza tesuturile. Recomandari: ntern se consuma ca atare sau in preparate diverse, dar este important ca aceasta sa se faca inainte de masa cu jumatate de ora. 1epenele galben este recomandat in hrana obezilor, a celor bolnavi de litiaza, care pot face o cura numai cu pepene galben. Atat cei suferinzi cat si persoanele sanatoase care vor sa tina un regim de dezintoxicare pot sa beneficieze de cure de pepene timp de / N 2 saptamini. Se

consuma dimineata, pe stomacul gol ca mic dejun sau pe tot parcursul zilei, dar numai inainte de mese cu jumatate de ora si nu ca desert. Semintele de pepene galben, transformate in praf, sunt indicate in problemele digestive. ,ot din seminte se poate obtine laptele vegetal, folosit in compozitia diferitelor creme sau se poate consuma in loc de suc. n uz extern, sub forma de cataplasme, pepenele galben este indicat in arsuri usoare sau diferite inflamatii. Aplicat sub forma de felii, miezul hidrateaza foarte bine tesuturile uscate. Preparare Se consuma fructul. +ataplasme: apa distilata, lapte nefiert, suc de pepene "in parti egale&. Precautii, contraindicatii si alte comentarii !in pricina ca este indigest, persoanele care sufera de stomac "dispepticii& si cei cu colite nu trebuie sa manance pepeni galbeni. !aca nu e copt bine, pepenele galben prilejuieste diaree si indigestii. Aceste indigestii insotite, uneori si de febra, sunt asa)numitele Sfriguri la stomacT de care sufera copiii cand mananca in nestire fructe si beau apa. Atentie insa, cura de pepene galben este contraindicata suferinzilor de diabet, enterite, dispepsie.

Pepene rosu

#epene rosu Factorul curativ: fruct Afectiuni pentru care se recomanda: probleme renale; eliminarea toxinelor; circulatie.

Prezentare generala !enumirea uzuala: 1epene rosu "lat. +itrullus lanatus&, denumiri alternative: pepene verde, lubenita, harbuz. Scurta descriere: ,ulpini taratoare si agatatoare, cu frunze adanc)lobate, flori galbene, unisexuate. Fructele sunt mari, cu miez dulce si zemos. +alitati curative si actiune farmaceutica: ) '(( g pepene rosu contin 2( de calorii, 9/ g apa, @,* g glucide, (,2 g fibre alimentare, 82 mg potasiu, '' mg magneziu, 3 mg fosfor, '( mg calciu, /( micrograme caroten. !atorita continutului ridicat de apa, pepenele stimuleaza in mod natural eliminarea toxinelor din organism, este un bun diuretic, fiind recomandat celor care sufera de pietre la rinichi, guta. Se stie ca dieta noastra este saraca in potasiu si bogata in sodiu. ar pepenele, prin continutul ridicat de potasiu, contribuie la buna functionare a sistemului nervos si cardiovascular. Recomandari: ) pentru consum pentru detoxifiere, circulatie si curatare a rinichilor Preparare Se consuma ca atare. Precautii, contraindicatii si alte comentarii 4u exista.

Piersic

#iersic Factorul curativ: fructe Afectiuni pentru care se recomanda: constipatie, litiaza renala, tulburari digestive.

Prezentare generala !enumirea uzuala: 1iersic "lat. 1runus persica&. +alitati curative si actiune farmaceutica: ) diuretic, energizant, stomahic. Recomandari: ) vin impotriva constipatiei, litiazei renale, tulburarilor digestive. Preparare #in ) /,* 5g piersici, 0 l vin alb, ',2 l coniac, *(( g zahar, 0 migdale amare, 8 g drojdie de bere uscata. 1este piersicile decojite si taiate in bucati, se pune zaharul si se lasa cateva ore. Se fierbe amestecul '* minute. Se varsa intr)un bidon "dupa ce s)a racit& si se acopera cu vin alb si coniac. Se adauga drojdia si migdalele. Se lasa 2( de zile la rece, se filtreaza si se imbuteliaza. Se administreaza cate *( ml, de trei ori pe zi, inainte de mese. Precautii, contraindicatii si alte comentarii 4u exista.

Pin

#in Factorul curativ: muguri Afectiuni pentru care se recomanda: in tratarea afectiunilor laringelui, traheei si a bronhiilor; in tratamentul pleuritelor si pneumoniilor; afectiunile laringelui si traheei; cistite cataracte, uretrite, pielite; reumatism cronic; artroze generalizate, spondiloze, osteoporoza senila, intarzierea consolidarii locurilor fracturate. Prezentare generala !enumirea uzuala: 1in "lat. 1inus s%lvestris&. Scurta descriere:

Ajunge pana la 0()*( de metri inaltime, are tulpina si ramurile rosii)caramizii. Frunzele sunt lungi 0)@)8) cm, grupate cate doua, sunt verzi)albastrui sau verzi) cenusii. +alitati curative si actiune farmaceutica: !atorita uleiurilor esentiale, taninului si vitaminei +, pe care le contin, mugurii de pin vindeca spectaculos bolile aparatului respirator si sunt cicatrizanti. Recomandari: ) ulei din muguri pentru inhalatii impotriva diferitelor afectiuni ?leiul esential este antiinflamator, expectorant, antiseptic, fluidifiant al secretiilor bronsice, sedativ al tusei, dezinfectant al cailor respiratorii si diuretic. A dat rezultate bune in vindecarea afectiunilor laringelui, traheei si a bronhiilor. $ai este indicat si in tratamentul pleuritelor si pneumoniilor. 1entru afectiunile laringelui si traheei se foloseste sub forma de inhalatii. :l se mai foloseste in cistite cataracte, uretrite, pielite; reumatism cronic ) se mai prescrie in reumatism cronic degenerativ, artroze generalizate, spondiloze, osteoporoza senila, intarzierea consolidarii locurilor fracturate. !a rezultate si daca este utilizat impreuna cu alte plante. !e exemplu, cu coacaz negru, vita)de)vie, mur ) in reumatism cronic degenerativ, artroze generalizate; cu iedera in spondiloze, artroze vertebrale; cu mur in gonartoze; cu mur, merisor, seFuoia in osteoporoza senila; cu brad alb in fracturi patologice si intarzierea consolidarii fracturilor. ) tinctura din ace impotriva tusei, cistitei, uretritei :ste un dezinfectant puternic. =uati cate *)'( picaturi pe zi, intr)un pahar cu apa in tratamentul tusei, cistitei, uretritei. ) infuzie din muguri impotriva litiazei urinare si a bronsitei :ste calmanta. :xtractul din muguri se ia cate *()8( picaturi, o data pe zi, impreuna cu alte remedii sau *( picaturi de trei ori pe zi singur. ;eti /)2 ceaiuri. Preparare ,inctura 1este /( gr de ace de pin proaspete, tocate marunt; puneti /(( ml alcool alb de 8( grade si lasati la macerat / saptamani. Strecurati maceratul presand materia vegetala, filtrati)l si turnati)l in sticlute inchise la culoare. nfuzie ,ot din muguri se poate prepara o infuzie calmanta, in caz de bronsita si litiaza urinara. ,urnati /*( ml apa clocotita peste o lingura de muguri sfaramati bine. =asati sa se infuzeze '* minute si strecurati. Precautii, contraindicatii si alte comentarii 4u exista.

Piper negru

#iper negru Factorul curativ: boabe Afectiuni pentru care se recomanda: astenie; infectii in gat, guturai; sensibilitate la frig ) circulatie sangvina; reumatism; balonare. Prezentare generala !enumirea uzuala: 1iper negru "lat. 1iper 4igrum&. Scurta descriere: :ste regele neincoronat al condimentelor. n toata lumea sunt consumate anual cantitati enorme de piper, de diferite feluri: negru, alb, cu bobul lung, rosu etc. n mod traditional, in Romania se foloseste piperul negru. +alitati curative si actiune farmaceutica: Adaugat in mancare, mai ales pe timp de iarna, piperul negru este un adevarat elixir. :l pune in miscare si digestia cea mai lenesa, face sangele sa circule mai bine si ne incalzeste corpul. ,oti cei care au probleme cum ar fi indigestia frecventa, balonarea "produsa mai ales de contactul cu frigul&, infectiile frecvente in gat, ar trebui sa foloseasca acest condiment. +a planta medicinala, piperul negru este extrem de puternic in tratarea catorva afectiuni. Recomandari: ) ceai din pudra de boabe impotriva infectiilor in gat, guturaiului :fectele sunt aproape imediate: gatul se descongestioneaza, narile se desfunda, o fierbinteala placuta se raspandeste in intreg corpul. Raceala trece instantaneu. ) rachiu din pudra de boabe impotriva tusei !e cate ori tusim, luam cate o inghititura mica. ,erminatiile nervoase a caror iritare genereaza tusea vor fi in acest fel pur si simplu anesteziate, iar gatul va fi dezinfectat. ) pudra din boabe impotriva sensibilitatii la frig #reme de o saptamana nu consumati deloc hrana rece "mai ales de la frigider& si la fiecare masa consumati /)2 varfuri de cutit de piper negru macinat. ) plamadeala din boabe impotriva reumatismului +u o plamadeala de piper negru in rachiu, obtinuta la fel ca cea de la tuse, masati zonele dureroase de /)2 ori pe zi. 1iperul negru incalzeste articulatiile si le face sa fie

mai elastice, calmand durerile reumatice. ,ratamentul este eficient mai ales atunci cand este frig si umezeala afara. ) pentru consum, ca adaos in mancaruri, impotriva asteniei #enirea sezonului rece si lipsa de lumina ne fac pe multi dintre noi sa devenim inactivi, sa evitam excesiv de mult iesirile afara, oprind parca orice initiativa. 1oate parea greu de crezut, dar cateva doze de piper ne vor incalzi si la propriu si la figurat, insanatosindu)ne imediat. ntroduceti la fiecare masa o doza de piper negru cat de mare puteti suporta "nu trebuie sa apara jena digestiva sau alte stari de disconfort&. Acest tratament se face maximum * zile la rand, iar efectele sale sunt miraculoase. Preparare +eai n aceste afectiuni, putine leacuri sunt atat de puternice ca piperul negru. ntr)o cana de ceai fierbinte "nu conteaza de care, poate fi busuioc, menta, cimbrisor&, se pun /) 2 varfuri de cutit de piper negru. Se lasa cateva minute, dupa care se bea cu inghitituri mici. $acerat Se pun intr)o jumatate de litru de rachiu tare sau, mai bine, de spirt alimentar diluat cu apa, 0 linguri de piper negru macinat, dupa care se lasa la macerat minimum * zile. 1reparatul obtinut in acest mod se filtreaza, dupa care se administreaza astfel: se pune o lingurita de macerat intr)un pahar cu apa si se amesteca. 1lamadeala ;oabe de piper lasate la macerat in rachiu. Precautii, contraindicatii si alte comentarii 1iperul negru poate agrava afectiuni cum ar fi: gastrita hiperacida, hipertensiune, starile de nervozitate. n aceste afectiuni va fi administrat cu prudenta. :ste contraindicat in starile inflamatorii acute si in hipertensiune grava.

Plamanarica

#lamanarica Factorul curativ: frunzele bazilare fara petiol si cele tulpinare.

Afectiuni pentru care se recomanda: constipatii, bronsite. Prezentare generala !enumirea uzuala: 1lamanarica "lat. 1ulmonaria officinalis&; denumire poplara: mierea ursului. Scurta descriere: 1lanta ierboasa, perena, mult raspandita in padurile de foioase din Romania. Are un rizom carnos, iar primavara din acesta ia nastere tulpina aeriana, cilindrica, fara ramificatii, cu frunze sensile, alungit)ovale, terminate cu o inflorescenta scropioidala, formata din '()'* flori. +alitati curative si actiune farmaceutica: Saponozide, mucilagii, tanin, flavonoide, substante minerale, vitamina + si provitamina A "retinol&. :molienta, expectoranta si astringenta. Recomandari: nfuzie ) administrata calduta, in /)2 reprize pe zi "/)2 ceaiuri pe zi&, ca reconstituant, diuretic si expectorant. Preparare nfuzie ) se pune apa fiarta peste frunzele uscate in prealabil si se oparesc. se acopera vasul cu un capac si se lasa putin, sa devina caldut. 1roportia este de *)'( gr de planta la /*( ml apa "o cana&. Precautii, contraindicatii si alte comentarii 4u exista.

Podbal

#odbal Factorul curativ: frunzele fara petiol si inflorescentele fara peduncul, la inceputul dezvoltarii lor.

Afectiuni pentru care se recomanda: dischinezii biliare insotite de tulburari dispeptice; ca adjuvant in tratarea astmului bronsic. Prezentare generala !enumirea uzuala: 1odbal "lat. ,ussilago farfara&. Scurta descriere: 1lanta erbacee, vivace, caracteristica locurilor argiloase, calcaroase si unemede. Are o radacina carnos, din care primavara iau nastere tulpinile florifere cu frunze rosiatice, inalte de *)'* cm, si avand flori galbene, numeroase si dispuse in multe randuri. !upa ce florile se usuca, apar frunzele bazale cu diametrul de '()'* cm si margine inegal dintata. nfloreste din martie pana mai. +alitati curative si actiune farmaceutica: $ucilagii, inulina, tanin, substante minerale si amare ) nitrat de potasiu si compusi ai zincului. +olagoga, diuretica, emolienta si usor antispastica. Recomandari: nfuzie si decoct ) /)2 ceaiuri pe zi; cate o lingura la /)2 ore in dischinezii biliare insotite de usoare tulburari dispeptice. ,onic aperetiv datorita substantelor amare si ca adjuvant in tratarea astmului bronsic. Alte indicatii fitoterapeutice in: reumatism, tuse, tuse convulsivJ. Preparare nfuzie contra astmului bronKic: infuzie din /)2 linguri flori sau frunze de podbal la o canJ de apJ, se bea cHte o lingurJ la /)2 ore. ;ronKitJ "faza incipientJ, iritativJ&: infuzie concentratJ din /)2 linguri la o canJ de apJ, se bea o canJ la /)2 ore. +osmeticJ : ) tenuri grase, seboreice: comprese calde cu infuzii din o lingurJ flori de podbal la '(( ml apJ. :mfizem pumonar: infuzie din ')/ linguriLe flori Ki frunze de podbal la o canJ de apJ, se beau /)2 cJni pe zi; infuzie din /)2 linguri la o canJ de apJ, se ia cHte o lingurJ la 2 ore. =aringitJ "rJguKealJ&: infuzie din /)2 linguri flori Ki frunze la canJ, se IndulceKte cu miere Ki se bea treptat In cursul unei zile. SilicozJ: infuzie din / linguri frunze uscate Ki mJrunLite la canJ, se IndulceKte cu miere Ki se beau /)2 cJni pe zi, timp de 2 luni, recomandHndu)se In acest timp sJ se consume de 2 ori pe sJptJmHnJ Ki cHte / linguriLe de hrean mJrunLit In miere "o parte parte hrean la douzJ de pJrLi miere&. Precautii, contraindicatii si alte comentarii 4u exista.

Porumb

#orumb Factorul curativ: germeni, boabele Afectiuni pentru care se recomanda: boli cronice, afectiuni cardiovasculare, obezitate; pentru nutritie. Prezentare generala !enumirea uzuala: 1orumb "lat. 7ea ma%s&, denumiri alternative: cucuruz. Scurta descriere: 1orumbul este o cereala de importanta. ,ulpina ajunge la inaltimi cuprinse intre ')2 m, este plina de maduva. Frunzele sunt mari, liniare, late si aspre pe margini. =a varful tulpinii este inflorescenta mascula, cu spiculete din cate / flori. Florile femele sunt asezate pe cocean, alcatuind inflorescenta ) un stiulete ) protejata de mai multe panuse. Floarea femela este acoperita de matasea porumbului. +alitati curative si actiune farmaceutica: Aermenii de porumb contin vitamine, enzime, saruri minerale, carbohidrati, lipide, zeina ) un antioxidant puternic, care ajuta la reducerea stresului oxidativ. ?leiul din germeni de porumb nu este atat de valoros din punct de vedere nutritional. +ontine multe grasimi polinesaturate si este foarte sensibil la rancezire, de aceea nu este recomandat pentru prajit. !aca il folosim in salate are aceleasi proprietati ca si uleiul de floarea)soarelui. ?leiul din germeni de porumb contine mai multi acizi grasi omega @ decat omega 2. !ezechilibrul dintre acizii omega 2 "grasimi bune& si cei omega @ "grasimi daunatoare& constituie punctul de plecare pentru bolile cronice, afectiunile cardiovasculare, obezitate. Recomandari: ) macerat din germeni pentru nutritie, in probleme de greutate, boli cardiovasculare. ) ulei din boabe in bolile cronice, afectiunile cardiovasculare, obezitate. Preparare $acerat Se lasa la macerat germenii in apa, peste noapte. ?lei Se gaseste in comert. Precautii, contraindicatii si alte comentarii 4u exista.

Prun

#run Factorul curativ: fructele Afectiuni pentru care se recomanda: intoxicatii; psoriazis, dermatoze; guta; alergii; tumori benigne; ciroze, hepatita cronica si acuta; constipatie cronica. Prezentare generala !enumirea uzuala: 1run "lat. 1runus domestica&. +alitati curative si actiune farmaceutica: :ste nutritiv si energizant, fiind indicat persoanelor astenice, surmenate. :ste un laxativ energic si stimuleaza puternic diureza, fiind indicat intr)o serie de boli produse de intoxicarea lenta, prin alimentatie si stil de viata, a organismului: psoriazis si alte dermatoze grave, reumatism si guta, afectiuni alergice, tumori benigne. :ste un pretios dezintoxicant si decongestionant hepatic, fiind indicat in cirozele initiale, in hepatita cronica si acuta, in orice afectiune inflamatorie a ficatului. Asupra copiilor are un efect benefic, fiind recomandat in caz de anemie, tulburari de crestere, constipatie cronica, in caz de intoxicatii alimentare. Recomandari: ) suc de pere pentru constipatii rebele; hemoroizi Se ia cate un pahar de suc de prune inaintea meselor principale. Si persoanele care sufera de hemoroizi este bine sa faca acest tratament, vreme de cateva saptamani incontinuu. ) suc de prune pentru frumusete Sucul de prune acrisoare este util pentru ingrijirea tenurilor grase, cu porii dilatati ) se folosesc cataplasme. ) vin de prune uscate in anemie, constipatie, guta, nefrita, reumatism. 1roprietati: dezintoxifiant, diuretic, energizant, stomahic. Preparare Suc Se storc fructele. Fructul prunului este cunoscut ca activator al tranzitului intestinal si ca aliment de slabit: efect depurativ si laxativ. Sucul de prune se dilueaza cu apa si se combina cu 2)0 lingurite de suc de lamaie. Se bea peste zi, ca unic aliment. #in de prune uscate ) 2(( g prune uscate, ' l vin rosu, ' pachetel de vanilie, *( ml rachiu, '/( g zahar. Se pun prunele intr)un borcan. Se adauga vinul, rachiul, vanilia si zaharul. Se amesteca bine si se lasa in repaus 2 saptamani. Se iau cate *( ml, de trei ori pe zi, inainte de mese.

Precautii, contraindicatii si alte comentarii 4u exista.

&apita

%apita Factorul curativ: radacina Afectiuni pentru care se recomanda: cancer Prezentare generala Rapita ";rassica napus oleifera si ;rassica rapa oleifera& este o planta din familia cruciferelor ;rassicaceae cu florile galbene si cu tulpina subtire, lunga si ramificata. Recomandari: +ancerul mamar: cu toate ca in tara noastra este foarte putin folosita, rapita este foarte apreciata in bucataria altor popoare. :a contine anumite substante care protejeaza organismul impotriva cancerului si in special in cazul cancerului mamar. Preparare 1oate fi fiarta sau data pe razatoare proaspata. Precautii, contraindicatii si alte comentarii 4u exista.

&event

%event Factorul curativ: rizomul, radacinile decorticate. Afectiuni pentru care se recomanda: tonic digestiv Prezentare generala !enumirea uzuala: Revent "lat. Rheum palmatum& si o alta specie "lat. Rheum officinale& Scurta descriere: Ambele plante au ca tara de origine in +hina. n Romania cresc in cultura, sunt erbacee, perene prin organele subterane si anuale prin cele aeriene. n primul an de vegetatie se formeaza o rozeta de frunze cu periol sub)cilindric. =a Rheum palmatum frunzele sunt cordiforme, cu * lobi. =a Rheum officinale acestea sunt mai late decat lungi, fiecare lob avand mai multi dinti. ,ulpinile sunt inalte de /,* m si apar din al doilea an de vegetatie. +alitati curative si actiune farmaceutica: Reoantracenozide, taninuri. 1roprietati tonice, deoarece excita secretiile gastrice; in doze mijlocii este laxativ, iar in doze mari, purgativ. Recomandari: 1ulbere se administreaza ca tonic "(,(*)(,'( gr zilnic&, ca laxativ "(,/*)(,*( gr pe zi&, iar ca si purgativ ')2 gr pe zi. Se poate folosi perioade mai lungi, fara sa prezinte pericol. Preparare 1ulbere ) rizomul si radacinile decorticarte se usuca si se macina cu rasnita sau in mojar. Precautii, contraindicatii si alte comentarii 4u se administreaza persoanelor predispuse la constipatii, fiinca dupa actiunea purgativa cauzeaza constipatie.

&icin

%icin Factorul curativ: ulei. Afectiuni pentru care se recomanda: elimina toxinele din corp; impotriva constipatiei, a viermilor intestinali; impotriva lipoamelor, negilor, petelor pe piele, a alunitelor; impotriva cheliei; impotriva craparii pielii si a degeraturilor. Prezentare generala !enumirea uzuala: Ricin "lat. Ricinus communis&. Scurta descriere: Ricinul este un arbust adus din Africa tropicala in :uropa cu milenii in urma. 1rima extractie a uleiului de ricin a avut loc, se pare, acum nu mai putin de sase mii de ani si tot de atunci este folosit si in terapie, fiind probabil cel mai vechi medicament de semisinteza din lume. +alitati curative si actiune farmaceutica: !eblocheaza tranzitul intestinal si intensifica eliminarea materiilor toxice din organism. Apoi, folosit extern, este un adevarat elixir pentru piele, par si mucoase, avand proprietati trofice, antimicrobiene, antitumorale. Are foarte multe aplicatii. Recomandari: ) ulei de ricin impotriva constipatiei, constipatiei atone n cazurile usoare se ia o lingura pe zi, dimineata. n cazurile cronice se iau 2)0 linguri pe zi, pe stomacul gol. ,ratamentul se face vreme de doua saptamani, urmat de una)doua saptamani de pauza, pentru a nu da dependenta. :ste un remediu eficient si in cazul persoanelor sedentare sau imobilizate la pat. mpotriva viermilor intestinali Se consuma dimineata '(()/(( g de seminte de dovleac, dupa care se iau ')/ linguri de ulei de ricin. ,ratamentul se repeta sapte zile la rand. mpotriva lipoamelor Se unge in fiecare zi zona afectata cu ulei de ricin vreme de un sfert de ora, atat cat poate absorbi pielea. Se face tratamentul vreme de 2)0 saptamani sau, daca este nevoie, si mai mult. =ipoamele scad gradat, cu timpul ajungand sa se resoarba. mpotriva alunitelor

Se ung cu ulei de ricin de /)2 ori pe zi. ,ratamentul dureaza /)2 luni. mpotriva negilor, condiloamelor Se pun pe zona afectata comprese cu ulei de ricin, care se tin minimum o jumatate de ora in fiecare zi. Aplicatiile se fac pana cand formatiunile se retrag. mpotriva petelor pe piele la persoanele cu probleme hepatice Se frictioneaza usor zona cu tulburari de pigmentatie, cate un sfert de ora in fiecare zi. n cateva saptamani pielea isi recapata coloratia normala. mpotriva alopeciei "cheliei& Se fac frictionari energice cu ulei de ricin in zonele unde a cazut parul. ,ratamentul se face zilnic, cate un sfert de ora, vreme de minimum o luna. 1entru prevenirea craparii pielii si a degeraturilor !upa baie se maseaza corpul cu ulei de ricin din abundenta, dupa care se lasa pielea la aer sa se zvante vreme de o jumatate de ora. +a preparat de masaj, mai ales pentru persoanele cu pielea uscata, uleiul de ricin este neintrecut, singurul neajuns fiind mirosul sau destul de neplacut. 1entru a rezolva acest inconvenient, se adauga la uleiul de ricin cateva picaturi de ulei de lamaie, care va da o aroma placuta si invioratoare. Preparare Se gaseste in farmacii. Precautii, contraindicatii si alte comentarii 4u exista.

&idiche

%idiche Factorul curativ: bulbul. Afectiuni pentru care se recomanda: reumatism; calculi renali; calculi biliari; bronsita cronica.

Prezentare generala !enumirea uzuala: Ridiche "lat. Raphanus sativus&. Scurta descriere: 1lanta creste inalta intre /()'(( cm. Axa si radacina plantei s)au tuberizat, depozitand substante de rezerva. Frunzele inferioare sunt penat)sectate, cele superioare sunt intregi si lanceolate. Florile sunt in racem, cu petale albe sau violete. Fructul ) silicva. +alitati curative si actiune farmaceutica: Sucul obtinut din ambele tipuri de ridichi are un miros destul de greu de suportat, din cauza unor substante sulfuroase care se disperseaza in timpul prepararii. :fectele terapeutice compenseaza din plin acest neajuns. n primul rand, acest suc este curata vezica biliara si rinichii de calculi. Are si un efect puternic diuretic, motiv pentru care este folosit si ca detoxifiant in reumatism, in bolile produse de intoxicarea lenta a organismului, precum si pentru tratarea bolilor respiratorii cronice. Recomandari: ) suc de ridiche impotriva diferitelor afectiuni: Reumatism ) se dizolva un sfert de pahar de suc de ridiche in trei sferturi de pahar de suc de morcovi. Se beau pe stomacul gol, doua asemenea doze pe zi: una dimineata si una seara. +ura dureaza minimum doua saptamani si se face mai ales la schimbarea de anotimp. ;ronsita cronica ) intr)o jumatate de pahar de suc de ridiche, se pun 0 linguri de miere si se amesteca bine. Se bea cu inghitituri mici acest remediu dimineata. +alculi biliari ) se amesteca patru linguri de suc de ridiche cu aceeasi cantitate de suc de patrunjel. Se bea aceasta combinatie inainte de fiecare masa cu un sfert de ora. ,ratamentul dureaza trei saptamani si este deosebit de eficient in cazul microlitiazei. +alculi renali ) se beau zilnic *()'(( ml "un sfert)o jumatate de pahar& de suc de ridiche. :fecte mai puternice are urmatoarea combinatie: ) 0(( ml morcov D '(( ml castraveti D '(( ml ridichi "negre sau rosii& ) rezulta @(( ml, care se beau, in cateva reprize, dimineata, pe stomacul gol. ,ratamentul dureaza minimum /' de zile si este eficient indiferent de natura calculilor. Preparare Suc Se curata ridichea, se scobeste interiorul si se adauga miere curata de albine, se lasa la macerat si se bea sucul. Sau se taie ridichea felii si se lasa sa se inmoaie "macerat&, cu cateva linguri de miere.

&osie

%osie Factorul curativ: fructul Afectiuni pentru care se recomanda: metabolism, detoxifiere si energizare Prezentare generala !enumirea uzuala: Rosie "lat. =%copersicum esculentum&, denumiri alternative: patlageaua rosie. Scurta descriere: 1lanta atinge inaltimi intre 0()'*( "/((& cm. Fructul este o baca zemoasa. +alitati curative si actiune farmaceutica: Are pe langa vitamina +, in cantitate mare, si mult potasiu. Stimuleaza metabolismul, dezintoxica, grabeste arderile.

Recomandari: ) suc de rosii pentru imbunatatirea metabolismului, detoxifiere si energizare.

Preparare Suc 1entru o portie, se folosesc @ rosii coapte.

&ostopasca

%ostopasca Factorul curativ: toata planta Afectiuni pentru care se recomanda: negii, condiloamele acuminate "vegetatiile veneriene&, tratamentul fibromului uterin si al cervicitei, tumorile benigne si maligne, ciupercile fixate la nivelul unghiilor de la maini si picioare. Prezentare generala !enumirea uzuala: Rostopasca "lat. +helidonium majus&, denumiri alternative: buruiana de negi, calce mare, crucea voinicului, galbinele, iarba randunicii, paparuna, salatea, scanteiuta, tatarcele. Scurta descriere: :ste o planta ierbacee perena, bogat ramificata de la baza, cu tulpini cu peri lungi si rari si frunze verzi)albastrui, mari, flori galbene cu cate 0 petale, cate 2)3 umbrele, fructe capsule alungite. 1lanta lasa la locul de rupere un latex galben)portocaliu. +alitati curative si actiune farmaceutica: Alcaloizi, ulei volatil, flavonoide, saponozide. Stimulent al functiei hepatice, calmant al colicilor hepato)biliare, coleretic)colagog, sedativ si narcotic al centrilor nervosi superiori, antitumoral dezinfectant si cicatrizant. Recomandari: ) suc din planta de rostopasca impotriva negilor, condiloamelor acuminate: se aplica suc de rostopasca de trei ori pe zi, in straturi succesive, timp de minimum / saptamani. :ste necesar ca tratamentul sa continue minimum *)8 zile si dupa caderea negilor. ) infuzie din planta de rostopasca in tratamentul fibromului uterin si al cervicitei, tumorile benigne si maligne "cataplasma cu suc& +u irigatorul, cu para de cauciuc sau cu o seringa de capacitate mai mare "fara ac&, se introduce infuzia de rostopasca pentru uz extern "minimum '* ml& in vagin. !upa administrarea cu seringa, bazinul va ramane ridicat fata de orizontala, timp de minimum '* minute, astfel incat preparatul sa nu se scurga din vagin. :ste bine ca in aceasta perioada sa fie facute contractii si relaxari succesive ale muschilor vaginali pentru ca circulatia sangvina sa se intensifice, iar principiile active sa fie preluate mai

usor. Se fac ')/ administrari pe zi. n cazul cervicitei, durata minima a tratamentului este de / saptamani, in timp ce la fibromul uterin durata minima este de 09 de zile. Acest tratament mai este indicat in tratarea trichomonas)ului, candidei, cancerului uterin. Acest tratament este valabil si in infectiile cu candida, chlam%dia, trichomonas, precum si in infectiile bacteriene. +hiar daca dispar simptomele bolii, este necesar un examen clinic si de laborator inainte de a va hotari sa incheiati tratamentul. ) tinctura din planta de rostopasca in tratarea cipercilor fixate la nivelul unghiilor de la maini si picioare: se aplica cataplasme cu rostopasca timp de minimum 09 de zile. Rostopasca opreste dezvoltarea tumorilor si, in timp, determina chiar retragerea lor. :ficienta sa creste daca in cataplasme este combinata in proportii egale cu radacina de tataneasa. !aca pielea tinde sa se usuce si sa se degradeze sub actiunea cataplasmei, la o ora dupa ce am luat)o, vom aplica un unguent cu tataneasa sau cu galbenele. Se aplica un tampon de vata bine imbibat cu o combinatie de tincturi de rostopasca, propolis si tataneasa, in proportii egale. Acest tampon se tine pe locul afectat vreme de ' ora, aplicandu)se de /)2 ori pe zi. !upa o saptamana de tratament, apar primele efecte. ) panaritiu ,ratamentul se face timp de / saptamani "minimum&, cu suc de rostopasca. Se aplica sucul pe zonele afectate de 2 ori pe zi, in straturi succesive. Suplimentar, pot fi facute comprese cu o combinatie de tincturi de rostopasca D propolis, in proportii egale ) pulbere de rostopasca pentru tratarea tuberculozei pielii Preparare Suc: ) / linguri si tinctura de propolis 2(G; ')/ lingurite. nfuzie: '</ lingurita planta la /(( ml apa clocotita, se ia o lingurita la 2 ore, doza pentru o zi. n caz de dureri, se mai ia o doza a doua zi. 1ulbere: se amesteca 2( g de pulbere de rostopasca, '* g de lanolina si '* g de vaselina; se adauga '( picaturi de acid fenic. Precautii, contraindicatii si alte comentarii Rostopasca, atat de utila in doze terapeutice, in doze mari poate fi extrem de toxica. +ea mai toxica este in stare proaspata: /()2( de grame ingerate duc la o intoxicatie severa, iar *()@( grame produc intoxicatie mortala. n stare uscata, este mai putin toxica, dar este necesara o atentie marita in manipularea si administrarea sa deoarece pot aparea accidente. 1entru tratamentele interne este bine sa cereti avizul si supravegherea unui medic. ata simptomele intoxicatiei: aparitia unei stari de arsura si basicare a gurii, arsuri si mancarimi in gat, greturi, varsaturi, diaree si urinare cu sange, tendinta de a urina mereu, dureri de cap, ameteli, delir, halucinatii, congestie pulmonara, asfixie, moarte. =a primele semne de intoxicatie, pacientul va fi dus la medic. Se actioneaza prin provocarea de varsaturi cu mari cantitati de apa calda, apoi prin administrarea de ceaiuri de nalba sau seminte de in, de stimulente "cafea, vin, alcool&, de substante alcaline, ioduri, tanin. Se fac frictionari cu alcool si se injecteaza atropina de catre medic. 1reparatele de rostopasca nu se lasa la indemana copiilor, nu se aplica pe ranile deschise, sangerande, si nici nu se administreaza gravidelor dupa luna a patra de sarcina. 1ersoanele alergice la praful de rostopasca vor evita locurile in care aceasta este depozitata, uscata sau rasnita.

Salcam

&alcam Factorul curativ: florile Afectiuni pentru care se recomanda: gastroduodenal; calmarea nervilor.

gastrite

hiperacide,

pirosis,

ulcer

Prezentare generala !enumirea uzuala: Salcam "lat. Robinia pseudacacia&, denumiri alternative: acacie, acatar, brebene, lemn alb, magrin, pasuele, pinar, rug, salcam alb. Scurta descriere: +unoscut arbore la noi in tara, salcamul are lujeri spinosi, coroana mare, luminoasa, rara, frunze asezate impar, flori in inflorescente. +alitati curative si actiune farmaceutica: Flavonoide "robinina, acaciina&, ulei volatil +almeaza senzatiile de pirozis "arsuri&, diminueaza hiperaciditatea gastrica, antispasmodic al tractului respirator, usor sedativ. Recomandari: ) macerat din flori de salcam pentru calmare gastrica Recomandat bolnavilor de gastrita hiperacida si ulcer gastroduodenal cate o cana din acest preparat, inainte de fiecare masa. ) ceai din flori de salcam pentru calmarea nervilor si a durerilor de stomac Florile de salcam sunt calmante deopotriva pentru stomac si pentru nervi, fiind de un mare ajutor celor care sunt firi mai impulsive, nervoase. Preparare $acerat

Florile uscate se pun sa se macereze jumatate de zi "2 linguri de flori la ' litru de apa&. +eai . lingura de flori de salcam la o cana de apa.

Salvie

&alvie Factorul curativ: frunzele "iarba& Afectiuni pentru care se recomanda: ) intern: bronsite cronice; balonari abdominale; diabet zaharat; varice; vaginita atrofica; dischinezii biliare; reumatism. ) extern: aftoza bucala, abcese dentare, gingivite; rani cu puroi; faringite, amigdalite; ulceratii ale pielii. Prezentare generala !enumirea uzuala: Salvie "lat. Salvia officinalis&, denumiri alternative: jaie, jale de gradina, jales bun, jales de gradina, salbie, salet, selvie, serlai. Scurta descriere: Salvia este un subarbust de cultura, bogat ramificat, inalt de 2()3( cm, cu tulpina si frunzele acoperite dens de peri de culoare cenusie)argintie, frunze opuse, ovate, flori albastre)violacee, in inflorescente spiciforme. +alitati curative si actiune farmaceutica: ?lei volatil, tanin, principii amare, substante estrogene, acizi organici. Stomachic; carminativ si antispastic; coleretic)colagog; tonic nervin; sedativ al durerilor; uterotonic; stimulent al circulatiei sangvine; antiabetic energic; cicatrizant si antispetic; antisudorific. arba de salvie este, alaturi de cretisoara, despre care vom vorbi in continuare, o planta emblematica pentru tratamentul bolilor specific feminine. Administrata in

perioada de debut a menopauzei, ea este un excelent remediu cu efect imediat contra bufeurilor, intrucat regleaza temperatura corpului, are efect antisudorific "adica reduce cantitativ transpiratia&, normalizeaza activitatea endocrina. Avand si o actiune detoxifianta puternica, ea este pe termen lung un foarte bun sprijin si pentru alte tulburari specifice menopauzei, cum ar fi tendinta de ingrasare, acumularea de lichide in organism, apetitul excesiv. Recomandari: ) infuzie din iarba impotriva dispepsiilor, gastritelor 1entru uz intern: se beau / ceaiuri pe zi. 1entru oprirea transpiratiei se bea rece, in mai multe reprize. 1entru uz extern: se foloseste in gargara si comprese. ) pulbere din iarba luata in perioadele cu bufeuri puternice sau cu transpiratie abundenta Se administreaza sub forma de pulbere, o jumatate de lingurita de patru ori pe zi. 1lanta se ia pe stomacul gol, se tine vreme de *)'( minute sub limba "pentru a avea un efect mai rapid&, dupa care se inghite cu apa. se pot lua pana la @)3 doze a cate o jumatate de lingurita de pulbere de salvie pe zi. Preparare nfuzie ) pentru uz intern: o lingurita de frunze la '(( ml apa clocotita. ) pentru uz extern: * g frunze la '(( ml de apa clocotita. 1ulbere ) obtinuta prin macinarea cu rasnita electrica de cafea. Precautii, contraindicatii si alte comentarii =a femeile cu o constitutie uscativa, cu o vitalitate slaba, salvia nu se administreaza pe perioade mai lungi de doua saptamani, urmate de doua saptamani de pauza, deoarece poate avea drept reactii secundare nedorite scaderea apetitului alimentar, o usoara deshidratare si constipatie. Femeile care alapteaza nu trebuie sa ia aceste produse, deoarece le micsoreaza secretia lactata.

Sanziene

&anziene Factorul curativ: florile Afectiuni pentru care se recomanda: bolile de piele, ale gusii, ale glandei tiroide, ulceratiile canceroase, tumoarea canceroasa de pe laringe. Prezentare generala !enumirea uzuala: Sanziene galbene "lat. Aalium verum&, denumiri alternative: dragaica. Scurta descriere: +reste inalta de pana la '(( cm, are tulpina patruunghiulara, cu frunze liniare, cate 3)'/, flori galben)aurii, odorante. +reste prin tufisuri, fanete, pe marginea drumului. +alitati curative si actiune farmaceutica: Sanzienele galbene sunt unele dintre cele mai bune plante cosmetice. +ea mai importanta actiune a lor este aceea de curatare a pielii de pete, de micile semne ramase in urma arsurilor, a acneei, a iritatiilor. ?nguentul se poate folosi insa numai pentru tenul uscat sau normal. Recomandari: ) alifie din flori impotriva bolilor de piele, ale gusii, ale glandei tiroide, ulceratiilor canceroase, tumorii canceroasa de pe laringe Sanzienele galbene sunt extrem de eficiente in infectiile pielii, a caror vindecare treneaza. ?nguentul de sanziene mai este indicat pe cicatricile vechi, inestetice, precum si in cazul petelor ramase pe piele in urma infectiilor ori a contactului cu diferite substante chimice. ) ceai din flori impotriva tumorii canceroase de pe laringe Preparare Alifie Reteta ' ,opiti ' 5g unt, margarina sau untura de porc fara sare. Se pun florile taiate marunt, cam / pumni, se adauga *( gr ceara de albine, se amesteca cu o lingura din lemn pana se fac maronii, apoi se ia de pe foc si se lasa la macerat pana a doua zi, cand

se incalzeste usor si se strecoara prin tifon. Se pastreaza la frigider, in cutii sau borcane. Se trateaza prin masare sau frectie. Reteta / Se toarna untul clarifiat proaspat obtinut, fierbinte peste o mana de inflorescente proaspete, tocate foarte marunt. Se amesteca totul cat mai bine, dupa care se lasa sa se raceasca vreme de 8)3 ore. Se pune apoi vasul in care s)a facut amestecul la foc mic si se asteapta pana isi recapata consistenta lichida, dupa care se filtreaza prin tifon, obtinandu)se un unguent cu tenta verzuie, care se va pastra la frigider. nfuzie 1entru tenul gras, este indicata aplicarea pe zonele afectate de comprese cu infuzia obtinuta din trei lingurite din aceasta planta, la o cana de apa fierbinte. +eai Se prepara din 2(( gr flori de filimica, '(( gr coada soricelului, '(( gr urzica, la / l de apa, care se bea cu inghitituri mici, din /( in /( de minute.

Sfecla rosie

&fecla rosie Factorul curativ: radacina si frunze Afectiuni pentru care se recomanda: anemie, leucemie, cancer, gripa si viroze, boli hepatice. Prezentare generala !enumirea uzuala: Sfecla rosie ";eta vulgaris&. Scurta descriere: 1lantJ din familia +henopodiaceae, cultivatJ pentru frunzele Ki rJdJcina sa. Raspandita astazi pe toate continentele, leguma al carei suc are culoarea sangelui, este printre putinele plante care au ca loc de origine :uropa. +andva, ea crestea spontan pe tarmurile $editeranei si ale Atlanticului; acum, este cultivata pe toate meridianele, pentru calitatile sale nutritive si terapeutice exceptionale. +elebritatea ca

medicament si)o datoreaza efectelor sale foarte puternice in tratamentul leucemiei si anemiei, afectiuni in care este de neegalat. Frunzele sale sunt folosite in medicina populara pentru tratarea ranilor si a plagilor greu vindecabile, iar radacina pentru intremarea convalescentilor, oprirea dezvoltarii tumorilor, echilibrarea tensiunii si a sistemului nervos. :ste una din legumele cel mai bine studiate de catre medicina moderna, care i)a confirmat puterea vindecatoare in mai multe afectiuni. +alitati curative si actiune farmaceutica: '((g de sfeclJ N 28 5cal +onLine hidrocarburi, amidon, potasiu, fosfor, calciu, magneziu, fier, zinc, vitaminele +, ;', ;*, ;@, 11, :, acid folic, provitamina A. +onsumul de sfeclJ poate avea o influenLJ beneficJ asupra stJrii dinLilor Ki oaselor noastre. Aceasta deoarece sfecla conLine calciu, a cJrui lipsJ In organism duce la carii, scoliozJ, osteoporozJ Ki anomalii In creKterea copiilor. Recomandari: Anemie ) Sucul de sfecla rosie stimuleaza puternic formarea de globule rosii, mai ales atunci cand este consumat pe stomacul gol. Se consuma impreuna cu sucul de morcovi: un sfert de pahar de suc de sfecla si trei sferturi de suc de morcovi, de doua ori pe zi, dimineata si la pranz. =eucemie ) Se tine o cura de 09 de zile, in care se consuma doar vegetale "deci fara carne, lactate, margarina etc.& netrecute prin foc. n primele trei zile ale curei, se consuma doar suc de sfecla rosie: /*( ml de suc pe zi, care se bea cu lingurita, inghititura cu inghititura, trecandu)l pe sub limba. 7ilnic, pana la completa vindecare, se va consuma acest suc, in cantitatea si in modul descris anterior. +ancer ) S)a demonstrat ca sfecla rosie opreste multiplicarea celulelor canceroase din sange, prind astfel dezvoltarea tumorilor, indiferent de localizare. Se face un coc5tail din zece linguri suc de sfecla rosie, /( de linguri suc de morcovi si un pahar suc de mere, din care se administreaza patru pahare pe zi, vreme de minimum @( de zile. Aripa, viroze, in general ) nca nu se cunoaste exact mecanismul prin care substantele din sfecla rosie actioneaza, dar cert este ca aceasta leguma ajuta corpul sa se apere de majoritatea bolilor produse de virusi. n perioadele critice ale bolilor virale, nu se consuma nici un fel de aliment solid sau bogat in calorii, ci doar sucuri si extracte lichide de plante. !oza minima de suc de sfecla este de '*( ml pe zi, care se bea ca atare sau diluat cu un suc mai gustos "de mere, de pilda&. ;oli hepatice ) efecte drenoare asupra ficatului, favorizand in acelasi timp regenerarea celulei hepatice si ajutand la combaterea infectiilor localizate aici. Preparare Suc Se fierbe sfecla, se curata si se stoarce manual sau cu storcatorul de fructe. 4u se adauga zahar sau miere.

Smirna

&mirna Factorul curativ: rasina Afectiuni pentru care se recomanda: guturai, gripa, bronsita; oboseala, astenie; stari de neliniste, agitatie psihica, incapacitate de concentrare; indigestie, balonare; sensibilitate la raceli "infectii respiratorii&; circulatie periferica deficitara "maini si picioare reci&. Prezentare generala !enumirea uzuala: Smirna "lat. +ommiphora m%rrha&. Scurta descriere: :ste rasina unui mic arbore cu ramurile ceruite si cu spini mari, care creste pe tarmurile desertice ale $arii Rosii. nzestrata cu o mireasma speciala si cu proprietati vindecatoare exceptionale, smirna a fost unul dintre darurile pe care cei ,rei $agi de la Rasarit le)au adus pruncului isus, in noaptea sfanta a 4asterii Sale. +e are atat de special aceasta planta, incat sa fie vrednica de a deveni un dar pentru $antuitorB n primul rand, parfumul sau, despre care se crede inca din Antichitate ca indeparteaza toate ispitele si gandurile negre, predispunand sufletul la rugaciune si la meditatie. Smirna este in traditia multor popoare crestine simbolul cuminteniei, infranarii si intelepciunii. +alitati curative si actiune farmaceutica: Amarui, puternic aromat. Antimicrobian puternic, combate febra, starile de greata, agitatie psihica; impotriva sensibilitatii la raceli; impotriva indigestiei, balonarii, etc. Recomandari: ) tinctura de smirna impotriva guturaiului, gripei, bronsitei: se ia de 2)0 ori pe zi o lingurita de tinctura de smirna, diluata intr)un pahar de apa. Acest preparat amarui si puternic aromat este un antimicrobian puternic, scade febra, combate extrem de eficient starile de greata si durerile de cap care apar in starile gripale. !e regula, un tratament dureaza sapte zile, dar se poate prelungi pana la doua saptamani. mpotriva oboselii, asteniei: se iau /()2( de picaturi de tinctura de smirna, diluate in putina apa, de 0)@ ori pe zi. ) fumigatii cu smirna impotriva starilor de neliniste, agitatie psihica, incapacitate de concentrare: se fac fumigatii cu smirna in locul in care dormim sau, daca este posibil, chiar in camera de lucru. mpotriva sensibilitatii la raceli "infectii respiratorii&: se fac fumigatii in camera in care dormim, in perioada in care ne simtim predispusi la raceala. Substantele volatile care

vor fi raspandite astfel in atmosfera incaperii au efecte imunostimulente si antiinfectioase. ) infuzie din smirna impotriva indigestiei, balonarii: se iau /)2 lingurite de infuzie, cu un sfert de ora inainte de a manca si la cateva minute dupa ce am mancat. Acest preparat are efecte stimulente puternice asupra digestiei, pe care o normalizeaza. mpotriva circulatiei periferice deficitare "maini si picioare reci&: se vor face frictionari energice al mainilor si picioarelor, cu infuzie concentrata de smirna. Preparare ,inctura 7ece grame de smirna se lasa vreme de sapte zile sa se dizolve in '(( de ml de alcool alimentar de 9( de grade, intr)un borcan inchis ermetic. !upa trecerea acestui interval de timp, preparatul se poate utiliza, administrandu)se intern o lingurita diluata in jumatate de pahar de apa, de /)2 ori pe zi. nfuzia ')/ bobite de smirna se pun intr)un pahar de apa clocotita si se lasa vreme de o jumatate de ora. Smirna nu se va dizolva in apa, ci se va topi si va pluti la suprafata, in schimb va imprumuta aroma si ceva din proprietatile sale terapeutice apei. Se vor administra ')2 lingurite din aceasta infuzie, de /)2 ori pe zi. 1entru o solutie concentrata: 2)0 bobite din rasina, la o jumatate de pahar de apa. Fumigatia 1e o tabla incinsa la foc "poate fi pusa pe un ochi de aragaz sau deasupra unei lumanari& se pune o bobita de smirna, care va incepe sa fumege, raspandind in incapere un miros specific. !aca rasina se aprinde, o vom stinge, intrucat flacara o va mistui impreuna cu substantele sale aromate, fara ca acestea sa se difuzeze in aer. n schimb, daca este lasata sa arda mocnit pe tabla incinsa, fumul care se va raspandi lent in incapere, de la bobita de smirna "care nu trebuie sa fie mai mare ca o aluna&, va inmiresma atmosfera pentru o perioada de cel putin o ora, exercitandu)si efectele terapeutice. Precautii, contraindicatii si alte comentarii n primul rand, nu va fi folosita intern decat smirna procurata din magazinele si farmaciile naturiste, despre care se spune explicit pe ambalaj ca poate fi administrata pe cale orala. Se gasesc multe produse vandute drept smirna, dar care au, pe langa rasina naturala, multe alte adaosuri sintetice, extrem de daunatoare pentru organism. Smirna nu va fi folosita intern de catre femeile gravide, intrucat poate conduce la aparitia contractiilor specifice nasterii.

Soc

&oc Factorul curativ: flori "cu peduncul&, fructe "boabe&. Afectiuni pentru care se recomanda: afectiuni renale, gripa, raceala, constipatie, obezitate; furuncule, abcese. Prezentare generala !enumirea uzuala: Soc "lat. Sambucus nigra&, denumiri alternative: coramnic, iboz, scorpat, soace, soc negru. Scurta descriere: Arbust sau arboras, inalt de 0)* "'( m&, cu coroana tufoasa, rotunjita, cu maduva mai dezvoltata decat la toate celelalte specii. +alitati curative si actiune farmaceutica: ?lei volatil, colina, rutina, sambunigrina, glicozide, mucilagii. Sudorific, febrifug; diuretic; usor laxativ; galactogog; emolient si maturativ; antiseptic. Recomandari: ) tinctura din flori impotriva obezitatii, ingrasarii: se face o cura de lunga durata cu tinctura de soc. n prima zi se ia ' lingurita, la ora '3:((; a doua zi se iau / lingurite la aceeasi ora s.a.m.d., pana in ziua a saptea, cand se ajunge la 8 lingurite luate odata. Se mentine aceasta doza vreme de 2( de zile. !aca pe masura ce se creste doza apare o diaree puternica, se iau in completare /) 2 lingurite pe zi de pulbere de scoarta de stejar sau de iarba de coada)racului, iar daca diareea persista, atunci se intrerupe tratamentul. n legatura cu efectele acestui preparat in cura de slabire. ,ratamentul consta numai in cura de cereale si in acea tinctura de boabe de soc. mpotriva acneii, eczemei alergice: se ia ' lingurita de tinctura de fructe de soc in jumatate de pahar cu apa, de 2 ori pe zi, pe stomacul gol. ,ratamentul se face minimum 2 luni, pentru ca procesele de dezintoxicare sa fie complete. 1e parcursul tratamentului se elimina din alimentatie carnea, zaharul si produsele cu aditivi alimentari, care au un rol extrem de nefast in aceasta categorie de afectiuni. mpotriva psoriazisului, bolilor de piele grave: se face o cura de 2( de zile cu tinctura de boabe de soc, administrata in doze progresive, de la ' la 8 lingurite zilnic, ca in cazul obezitatii. mpotriva reumatismului, gutei: se face un tratament de lunga durata cu tinctura de fructe de soc. . lingurita diluata in jumatate de pahar de apa se ia de 2 ori pe zi, inainte de masa.

,ratamentul dureaza minimum @( de zile si se incepe in ultimele saptamani de vara, pentru ca efectele maxime sa fie in lunile octombrie)noiembrie, cand aceste afectiuni au de obicei manifestari acute. mpotriva constipatiei, constipatiei cronice: un flacon cu tinctura de boabe de soc. !upa doua saptamani, procesele de eliminare redevin normale, o parte din simptomele afectiunilor vor disparea, iar starea psihica se va imbunatati simtitor. Fructele de soc imature, preparate sub forma de tinctura, sunt unul dintre cele mai nenocive si mai puternice purgative si dezintoxicante. mpotriva intoxicatiilor diverse: se ia o doza de soc de /)2 linguri de tinctura de fructe de soc diluata intr)o cana de apa, iar a doua zi se incepe un tratament constand in 2 linguri de preparat luate zilnic. n otraviri si intoxicatii grave, pana la ajungerea intr)o unitate medicala specializata, se provoaca purgatie prin administrarea aceleiasi doze de soc, de /)2 linguri. mpotriva tulburarilor hormonale diverse: cura de lunga durata cu tinctura de fructe de soc are efecte exceptionale mai ales in cazul afectiunilor endocrine care apar corelat cu tratamentul medicamentos alopat abuziv. Se ia '</ ) ' lingura de tinctura diluata in jumatate de pahar cu apa dimineata, pe nemancate, si aceeasi doza seara. n cazul chistului ovarian si al ovarelor polichistice, fibromului uterin si mastozei, in special atunci cand acestea sunt asociate cu constipatia, acest tratament are o eficienta exceptionala, mai ales daca este asociat cu o cura cu extract de muguri de zmeur "Rubus idaeus& ) *( de picaturi, de 2 ori pe zi. mpotriva cancerului: s)a constatat ca mai mult de 8*G din cei care ajung sa sufere de aceasta cumplita maladie se confrunta, fie ca isi dau seama, fie ca nu, cu constipatie cronica, care perturba grav procesele naturale de eliminare a toxinelor, precum si cele de asimilare si de reglaj endocrin. . cura de ' luna, in care se iau 2 lingurite de tinctura de fructe de soc pe zi, are un efect de eliminare a toxinelor extrem de benefic atat in tratarea bolii canceroase, cat si pentru prevenirea ei. mpotriva bolilor psihice: tratamentul cu tinctura de boabe de soc, descris anterior la tratamentul constipatiei, are in anumite cazuri de tulburari psihice efecte de)a dreptul miraculoase. Preparare Sucul de fructe Se culeg fructe de soc ajunse la maturitate, care trebuie sa fie negre la culoare "nu rosietice, rosii)violacee ori verzi, deoarece sunt purgative drastice& si dulci la gust. n maximum /0 de ore de la recoltare, ele se spala foarte bine, se zdrobesc cu o furculita pana devin ca o pasta, care apoi se pune intr)un tifon curat si se stoarce cu mana. Se va obtine un suc inchis la culoare si avand un miros care aduce aminte de afine, cu efecte terapeutice exceptionale "restul de fruct care ramane dupa stoarcere poate fi folosit la dulceata ori gem&. Sucul de fructe de soc se administreaza cu un sfert de ora inainte de masa, pe stomacul gol ) * linguri la adulti si 2 lingurite la copii. :ste un leac foarte util in curele de dezintoxicare din timpul verii. ,inctura de fructe Se culeg fructele de soc neajunse complet la maturitate, care au o culoare rosie spre violet, din care se prepara un suc, dupa aceeasi metoda descrisa mai sus. Acest suc va fi combinat apoi in proportie de ':' cu alcool ) un pahar de suc este amestecat cu un pahar de alcool alimentar de 9( de grade, dupa care se pune in sticle mici, inchise la culoare. Acest preparat are o actiune de dezintoxicare extrem de puternica, asa cum arata studiile stiintifice. Se administreaza la inceput o singura lingura pe zi, la ora '3:((, iar daca organismul permite, se creste doza pana la 0

linguri pe zi, luate in doza unica, la ora amintita. 1reparatul se dilueaza intr)o jumatate de cana de apa si se bea pe stomacul gol. !oza se mareste in functie de reactia tranzitului intestinal: daca acesta devine foarte intens inca de la prima lingura, atunci doza nu se mareste. n caz contrar, se poate ajunge si la 0 linguri pe zi. Fructele de soc uscate +iorchinii cu fructe ajunse la maturitate "adica foarte inchise la culoare, moi si dulci la gust& se pun la uscat la soare, cu fructele orientate in sus, asa incat sa piarda cat mai multa apa dintr)o data, sub actiunea razelor solare. !upa uscare, fructele se scutura de pe ciorchine si se pun in pungi de hartie, care se pastreaza in locuri uscate. 1rin macinarea cu rasnita electrica de cafea, din fructele de soc uscate se obtine o pudra cu proprietati tamaduitoare, foarte mult asemanatoare cu cele ale afinului. 1udra obtinuta din fructe de soc Se administreaza cate 2 lingurite pe zi ) este excelenta ca mijloc de intretinere a sanatatii. :a este, de asemenea, recomandata in tulburarile de vedere "inclusiv nocturna&, in tulburari de tranzit intestinal, in avitaminoza si convalescenta. Precautii, contraindicatii si alte comentarii 4u supradozati preparatele din soc. Fructele sunt foarte puternice, fiind mai degraba medicament decat aliment. Si, ca orice medicament supradozat, ingerat in cantitati mari ) peste /(( g ) aceste fructe pot crea probleme. Simptomele intoxicatiei sunt: voma, arsuri la stomac, iritarea gatului, dificultati in respiratie, convulsii. ,ratamentul cu fructe de soc este contraindicat persoanelor cu diaree cronica sau acuta. !esi este unul dintre purgativele cel mai usor de tolerat "este mult mai putin iritativ decat crusinul&, fructele de soc pot produce iritatii persoanelor cu colon sensibil.

Soia

&oia Factorul curativ: germeni Afectiuni pentru care se recomanda: osteoporoza "cand femeile sunt la menopauza&, diabetul non)insulino)dependent, boli cardiovasculare, cancer la prostata, colon, san; imbatranire precoce, in cazurile de anemie, lipsa de calciu si magneziu, migrene, insomnii, dar si in tratarea intarzierilor de crestere la copii.

Prezentare generala !enumirea uzuala: Soia "lat. Al%cine max&. Scurta descriere: 1lanta creste pana la ' m. :ste ierbacee, bogat ramificata cu peri aspri. Frunzele sunt trifoliate si paroase, florile violete pana la albe. 1astaile sunt mici si acoperite cu peri aspri. +alitati curative si actiune farmaceutica: Aermenii de soia contin proteine, lipide, fibre alimentare, fier, calciu, sodiu, potasiu, fosfor, vitamina + si doar 09 de calorii la '(( de grame. Spre deosebire de germenii de grau, cei de soia trebuie consumati cand au doua frunzulite. Aermenii de soia contin izoflavon, hormoni vegetali care previn osteoporoza la femeile la menopauza. Fibrele alimentare din soia au un rol protector in dezvoltarea diabetului non)insulino) dependent. !atorita efectului lor de scadere a nivelului colesterolului, proteinele din soia contribuie la reducerea incidentei afectiunilor cardiovasculare. Studiile au aratat, de asemenea, ca produsele pe baza de soia previn aparitia cancerului de prostata, de colon sau de san. Soia contine substante care protejeaza ficatul de actiunile degradante ale diferitelor toxine, inclusiv a celor cu proprietati cancerigene. 1rin consumul de soia in alimentatie, se micsoreaza nivelul colesterolului in sange, ceea ce previne atat scleroza cat si infarctul miocardic. 1rodusele de soia pot fi folosite in terapia complexa a arterosclerozei si a diabetului. Recomandari: ) germeni pentru consum: din seminte se prepara paine, biscuiti, bomboane, ciocolata si se extrage ulei comestibil. Se folosesc impotriva diferitelor afectiuni "vezi sectiunea >Afectiuni>&. Preparare $acerat Se pun germenii la macerat in apa, si se lasa peste noapte.

Spanz

&panz Factorul curativ: radacina Afectiuni pentru care se recomanda: accident vascular. Prezentare generala !enumirea uzuala: Spanz "lat. -elleborus purpurascens&. Scurta descriere: +reste intre '*)2( cm, frunzele sunt filiforme, iar florile purpuriu)verzi la exterior. Fructul e format din 0)@ folicule. Recomandari: ) macerat din radacina contra accidentului vascular +u lichidul obtinut se face o compresa: un tifon impaturit in patru sau o panza de bumbac curata se inmoaie in lichid si apoi se pune nestoarsa pe cap, care se acopera cu un fes, asa incat sa nu se evapore preparatul prea repede. Se tine compresa o ora, doua dupa care se lasa parul sa se zvante. ,ratamentul se face o singura data pe zi, vreme de mai multe zile in sir. Preparare $acerat Se ia o radacina de spanz de marimea palmei, se spala si se toaca marunt. Apoi, se pune intr)un vas de sticla, deasupra adaugandu)se / litri de apa calduta "in nici un caz clocotita&. Se lasa la temperatura camerei sa se macereze pana cand face floare deasupra, dupa care se filtreaza. Precautii, contraindicatii si alte comentarii $aceratul de spanz nu va fi folosit intern si nici nu va fi facut, nici chiar pentru uz extern, in concentratii mai mari decat cea mentionata, deoarece este foarte toxic.

Sparanghel

&paranghel Factorul curativ: lastarii fragezi Afectiuni pentru care se recomanda: constipatii, probleme digestive. Prezentare generala !enumirea uzuala: Sparanghelul "lat Asparagus officinalis&. Scurta descriere: 1lanta originara de pe continentul American. 1artea comestibila a plantei e reprezentata de lastarii fragezi, care pot fi consumati verzi sau etiolati "albi&. =astarii etiolati sunt lipsiti de clorofila si au un gust diferit fata de cei verzi; ei se obtin prin ingroparea in biloane, de la inceputul dezvoltarii lor, pentru a fi feriti de lumina. Acesti lastari sunt de fapt viitoarele tulpini florifere ale plantei. Sparanghelul este o leguma considerata delicatesa. $ancarurile cu sparanghel sunt rafinate si lipsite de orice condiment, tocmai pentru a)i lasa nealterat gustul. +alitati curative si actiune farmaceutica: Acid malic si citric. !iuretic. Recomandari: Radacina sparanghelului, fiarta in otet, se foloseste in tratamentul paradontozei. +eaiul de sparanghel are o actiune diuretica. Preparare !in lastari se pot prepara supe, soteuri, budinci sau sosuri.

Ste-ar

&te$ar Factorul curativ: de la stejar se folosesc mugurii proaspeti, radacinile tinere, scoarta interna a radacinilor, ghindele si inflorescentele, fiecare puse la macerat. Se obtin extracte. Afectiuni pentru care se recomanda: enterite, melene, metroragii, hemoroizi, fistule anale, leucoree, fariginte, gingivite, arsuri, degeraturi, transpiratia excesiva a picioarelor si a mainilor. Prezentare generala !enumirea uzuala: Stejar "lat. Uuercus Robur&, denumiri alternative: goron, gorun, sledun, trajor, tufan. Scurta descriere: Arbore viguros cu ramuri noduroase intinse orizontal, scoarta brazdata adanc, frunze caracteristice, fructe "ghinde& caracteristice. +alitati curative si actiune farmaceutica: ,aninuri, substante triterpenice, derivati flavonoidici. Astrigent, antiseptic asupra microbiene, hemostatic, cicatrizant. Stejarul este un remediu naturist pentru astenie, disfunctii sexuale si dezechilibre cauzate de menopauza si andropauza. Recomandari: ) extract de muguri pentru reglarea functiilor intestinale si cresc tensiunea arteriala la hipotensivi etc. n principal, stejarul are efecte terapeutice asupra aparatului genito) urinar, a sistemului circulator si a intestinelor. Are proprietati revitalizante asupra persoanelor cu debilitate sau de varste inaintate. $ai este indicat in astenii si diverse tipuri de alergii. ) extract din radacini tinere si scoarta lor interna sunt cicatrizante si se utilizeaza in diverse afectiuni dermatologice. Se foloseste cu mesteacan pufos si merisor in constipatie; cu porumbar si mesteacan pufos in astenie, surmenaj fizic si intelectual; cu salcie alba in tulburari menstruale; cu coacaz negru in alergii. !oza: !in extracte se iau cate *()8( picaturi, de ')/ ori pe zi, administrate cu '* minute inaintea meselor, intr)un pahar cu apa. !aca se asociaza cu altele, se administreaza in priza unica, de 8()'(( picaturi.

) decoct din scoarta impotriva problemelor intestinale sau a infectiilor aparatului reproductiv "Retea '&: Se beau doua ceaiuri pe zi. "Reteta /&: Sub forma de gargara, comprese, bai de sezut, spalaturi vaginale, bai in diferite boli de piele. ) cafea din ghinda impotriva diareei Ahindele sunt utile in problemele sexuale, in frigiditatea tinerelor femei, dar si in stari depresive. nflorescentele, prin continutul crescut de hormoni sexuali, sunt indicate in tulburari aparute la pubertate sau la varste avansate, adica menopauza si andropauza. Se bea dimineata pe stomacul gol o cescuta, neindulcita. Preparare !ecoct Reteta ': !oua lingurite de scoarta la /(( ml de apa rece; se fierbe /()2( de minute. Reteta /: !in 2 lingurite de scoarta la /(( ml de apa rece. +afea !intr)o lingurita de ghinda prajita si macinata se prepara o cafea care regleaza scaunul in diaree.

Stevie

&tevie Factorul curativ: rizomii cu radacina, frunzele Afectiuni pentru care se recomanda: constipatii Prezentare generala !enumirea uzuala: Stevie "lat. Rumex alpinus&; denumire populara: stevia stanelor. Scurta descriere: Specie ierboasa perena, bogat foliata, inalta de pana la ')',* m. 1artea subterana este un rizom gros, tarator, cu multe ramificatii, avand niste striatii. ,ulpina este

aeriana, erecta. frunzele bazale sunt foarte lungi si late, iar cele de pe tulpina mult mai mici si alungite. Florile sunt in inflorescente terminale verzi si alungite. fructul este o nucula mica de cca 2 mm. Rizomii cu radacini se scot primavara timpuriu sau toamna "septembrie)octombrie&. +alitati curative si actiune farmaceutica: ,anin, derivati oximetilantrachinonici ) crizofanol, emodina, fiscionina, crizofaneina, reocrizina. Rizomii sunt utilizati ca inlocuitor in reventul asiatic. Au actiune laxativ)purgativa. Recomandari: +ura cu ztevie 1lanta se spala si se inlatura radacinile seci si se taie partile aeriene. 1entru uscare, rizomii mai lungi se scurteaza, iar cei grosi se despica longitudinal. +ura cu salata din frunze proaspete: dimineata: la *)@ minute dupa trezire, consuma @()8( g de frunze crude de stevie, intr)o salata cu putin ulei si bine acrita cu zeama de lamaie. :ste important sa nu consumati niciun fel de lichid inainte de salata. =ipsa fluidelor in stomac favorizeaza digestia specifica a unor pigmenti din stevie, cu rol indirect in slabire. !upa micul dejun, care trebuie sa aiba un volum mic, sarac in calorii, consumati '*()/(( g mancare calda de stevie, adica frunze bine maruntite si fierte, in care se adauga numai sare, ulei si putin bulion. 1ranz: dejunul trebuie sa fie mai sarac in fluide "supe, ciorbe& si total lipsit de proteine si grasimi de porc. Stevia trebuie servita ca salata cruda, nesarata si acrita cu zeama de lamaie. !upa masa se mananca o feliuta subtire de lamaie. :ste important ca in urmatoarea ora dupa dejun sa nu se consume mai mult de '(( ml apa, de preferat deloc. Seara: cu /()/* de minute inainte de cina se consuma '*()/(( g salata de stevie in amestec cu 8( g urzici crude. =a masa de seara se consuma mancare de stevie fierbinte, alaturi de o friptura slaba de vita sau pui. !upa cina se bea o limonada naturala, indulcita cu maximum o lingurita rasa de zahar. Preparare Salata ) *()@( gr de frunze, cu putin ulei si bine acrita cu zeama de lamaie. $ancare de stevie ) frunze bine maruntite si fierte, in care se adauga numai sare, ulei si putin bulion.

Struguri

&truguri Factorul curativ: fructul Afectiuni pentru care se recomanda: regenerarea parului, tonic. Prezentare generala !enumirea uzuala: Strugur ) fructul vitei)de)vie "lat. #itis vinifera&. +alitati curative si actiune farmaceutica: Substante nutritive in '(( g struguri ) pulpa de fruct: ) zaharuri fermentabile: //,(()/2,*' gr ) hidrati de carbon: '@ gr ) zaharuri direct asimilabile, ('/)(,'* "glucoza si leruloza& #itamine: #itamina A; *(( ?. , #itamina ;' ) /(( ?. ; #itamina ;/ ) o,o2 mg, vitamina + ) (,/ mg; vitamina ;9, factori vitaminici 1 "antocianozide, protectori vasculari, favorabili acuitatii vizuale& acid tartric liber ) /9g, alti acizi organici (,2()(,2*, materii azotate ) (,23g, substante minerale ) (,'*g, din care: sodiu /mg, potasiu /**mg, fosfor /*mg, calciu /( mg, fier (,*mg, substante lignoase insolubile ) 02g, substante nedozate ) ',3(; apa 8/)82 g. ) '((g suc de struguri au: substante azotate ) ',8g; zaharuri ) '/)2( g; substante minerale ) ',2g; apa 8*)32 g. Recomandari: ) masca din boabe de struguri pentru par Preparare Reteta pentru regenerarea parului ) /*( ml zilnic suc obtinut proaspat timp de '*)/( zile. Se uda parul cu un tampon de tifon inmuiat in must, avind grija sa masam usor pielea si radacina. Se lasa zece minute dupa ce am terminat de aplicat tot mustul, apoi se spala cu apa calduta unde punem si bicarbonat de sodiu. n timpul celor zece minute putem sa pieptanam parul daca vrem. ,ratamentul se repeta de / ori pe saptamina. Sucul de strugure poate fi si alb, dar este de preferabil rosu spre negru.

Sulfina

&ulfina Factorul curativ: florile Afectiuni pentru care se recomanda: aromatizant in tigarile antiasmatice. Se foloseKte In boli ale aparatului respirator "tuse, guturai, bronKitJ, astm bronKic&, boli de stomac "crampe, colici intestinali, vomJ, viermi intestinali, tulburJri gastro) intestinale, hemoroizi&, boli de ficat "icter Ki hepatitJ cronicJ&, afecLiuni renale Ki genitale "menstre dureroase, bufeuri ale menopauzei, cistite, retenLie urinarJ, dureri uterine&, afecLiuni cardiovasculare "reglarea tensiunii arteriale, aterosclerozJ, dilatarea vaselor periferice, creKterea permeabilitJLii vaselor, varice, flebite, tromboze&, boli de ochi "conjunctivitJ, blefaritJ, umflarea pleoapelor&, afecLiuni bucale "abcese dentare, afte, gingivite, faringite&, boli de piele "furuncule Ki rJni purulente&, afecLiuni ale sistemului nervos "hiperexcitabilitate, isterie, boli de nervi, spasme, ameLeli, dureri de cap, insomnie, anorexie&, dureri reumatice. Prezentare generala !enumirea uzuala: Sulfina "lat. $elilotus officinalis&; denumire populara: molotru) galben. Scurta descriere: :ste o planta erbacee, de obicei bi)anuala, raspandita in locuri necultivate si cultivate, pe marginea drumurilor. Are o radacina pivotanta, tuplina e dreapta si inalta de cca / m, ramificata, avand frunze dintate pe margini. Florile sunt galbene, grupate in struguri ca niste spice, mai lungi decat frunzele. Floarea are corola papilonata formata din * petale. Fructul este o pastaie, atarnand de pe ramuri si continand / seminte. nfloreste toata vara. +alitati curative si actiune farmaceutica: +umarina si alti derivati de natura cumarinica. Recomandari: 4umai ca aromatizant in tigarile antiasmatice. +eaiul de sulfinJ este un bun emolient, expectorant, antispasmodic, antiseptic, antibacterian, insecticid, astringent, cicatrizant Ki anestezic. :ste calmant, sedativ, diuretic, vulnerar Ki antiinflamator gingival.

Preparare Mn uz intern, se foloseKte sub formJ de infuzie, /( g plantJ la ' litru de apJ clocotitJ, cIte /)2 cJni<zi, In cure de maximum 2 sJptJmIni, urmate obligatoriu de cel puLin o sJptJmInJ de pauzJ. 1entru folosinLJ externJ, se preparJ o infuzie concentratJ, din @( g plantJ la un litru de apJ; se fac spJlJturi oculare, loLionJri In cazul bolilor de piele Ki se foloseKte pentru gargarJ In afecLiuni bucale. !in aceeaKi infuzie concentratJ se beau / cJni<zi In caz de varice Ki se fac spJlJturi pe leziunile varicoase.

Sunatoare

&unatoare Factorul curativ: partile aeriene terminale inflorite Afectiuni pentru care se recomanda: hepatite si hepatite cronice evolutive, colite cronice, ulcer gastric, colectistita, arsuri, inflamatii ale gingiilor, rani. Prezentare generala !enumirea uzuala: Sunatoare "lat. -%pericum perforatum&, denumiri alternative: drobisor, floare de naduf, iarba sangelui, neruju, pojarnita, sinatoare, sunaica. Scurta descriere: Sunatoarea este o planta erbacee, perena, intalnita in toata tara, de la campie pana in regiunea subalpina, dar cu precadere in regiunea deluroasa. Are tulpina dreapta, lemnoasa in partea inferioara, cu patru muchii longitudinale, creste pana la /()'(( cm inaltime si prezinta numeroase ramuri sterile "fara flori si care pornesc de la baza frunzelor&. Frunzele sunt ovale, cate doua opuse si privite in transparenta "inspre lumina se observa prezenta unor puncte negre situate predominant spre marginea frunzelor si a unor puncte stravezii dispuse uniform pe toata suprafata frunzei&. Florile de culoare galbena sunt grupate in inflorescente, au cate cinci petale punctate cu negru.

+alitati curative si actiune farmaceutica: #irtutile terapeutice ale sunatoarei sunt bine cunoscute inca din cele mai vechi timpuri, de)a lungul veacurilor ea facandu)si un renume aparte printre plantele medicinale. n manuscrisele lui Aalenus "unul din parintii farmaciei&, care sunt pastrate in arhivele din #atican, aceasta planta medicinala este descrisa ca fiind utila intr)o larga varietate de afectiuni. 1rincipiul activ cel mai important al sunatoarei este o substanta de culoare rosu) bruna, numita hipericina, care se poate usor observa datorita culorii, atunci cand se prepara tinctura din sunatoare. ?lei volatil, flavonozidul hiperozid, substanta coloranta)hipericina, colina, rezine, fitoncide, beta caroten. +icatrizant, antiseptic, coleretic)colagog, antidiareic. Recomandari: ) ulei din sunatoare impotriva alergiilor, eczemelor, iritatiilor; fierii lenese, a pietrelor la vezica, durerilor de cap. . lingura luata pe stomacul gol din acest ulei este utila in cazurile de fiere lenesa, de pietre la vezica biliara, precum si in cazul durerilor de cap care apar la persoanele care au probleme biliare. ) unguent din flori impotriva afectiunilor pielii 1entru combaterea mancarimilor pielii si a usturimii se adauga in unguentul de sunatoare zece picaturi de ulei volatil de menta "se gaseste in magazinele si farmaciile naturiste&. :fectul este exceptional. ) infuzie din flori impotriva gastritei Se bea infuzie neindulcita. ) infuzie din planta pentru gargara in caz de gingivite, abcese dentare "eventual in amestec cu patlagina, in proportii egale&, afte, rani. Se fac mai multe gargare pe zi, dintre care obligatoriu una seara, inainte de culcare. ) infuzie din planta pentru cataplasme pentru tratarea ranilor si a nevralgiilor. Amestecul se lasa acoperit /( minute, dupa care se strecoara si se aplica comprese. ) tinctura din iarba de sunatoare in tratamentul care favorizeaza stabilitatea emotionala, diminueaza intensitatea acceselor de panica sau manie. :ste recomandata contra depresiilor, starilor de anxietate si neliniste care apar in preajma menopauzei. Se administreaza sub forma de tinctura "se prepara la fel ca si cea de lemn)dulce prezentata anterior&, din care se iau zilnic 0 lingurite, ce se administreaza pe stomacul gol, diluate in apa. ) pulbere din iarba de sunatoare in cazul in care tulburarile emotionale sunt mai puternice :fecte foarte bune se obtin prin administrarea pulberii. Se ia o lingurita rasa la intervale de aproximativ patru ore, pe parcursul zilei. Preparare nfuzia Se prepara dintr)o lingurita de planta maruntita peste care se adauga o cana de apa clocotita "/(( ml&, se acopera, iar dupa '*)/( minute se strecoara. Se beau doua)trei cani pe zi "neindulcit& pentru tratarea dis5ineziei biliara "fiere lenesa, enterocolite cronice&. 1entru persoanele care prezinta tendinta de a retine apa in organism, infuzia se prepara in acelasi mod, dar folosind o lingura de sunatoare la o cana de apa clocotita, si vor bea o lingura de ceai dupa fiecare masa.

,ot cu acest mod de preparare, dar cu consumul a /)2 cani pe zi, se recomanda si pentru tratarea de gastrite hiperacide, ulcer gastric, hepatite, hepatite cronice evolutive, colite cronice, colecistite. nfuzie impotriva gastritei Se prepara din ')/ linguri de planta uscata, maruntita, la o cana "/(( ml& cu apa clocotita. nfuzie impotriva problemelor dentare Se face o infuzie din doua linguri de planta uscata si maruntita la o cana de apa clocotita. nfuzie impotriva ranilor si nevralgiilor Se face o infuzie din 2( g planta la un litru de apa clocotita. $aceratul in ulei Se prepara din /( g de sunatoare bine maruntita care se umecteaza cu /( ml alcool de cel putin 8(G, timp de '/ ore, dupa care se adauga /(( ml de ulei de floarea) soarelui. Se incalzeste pe abur timp de 2 ore, amestecand din cand in cand. Se mai lasa la macerat /)2 zile, dupa care se filtreaza in sticle de culoare inchisa, se astupa bine cu dop si se pastreaza la loc racoros. Se ia cate o lingurita de ulei de sunatoare dupa fiecare masa pentru dis5inezie biliara, stimularea functiei hepatice, gastrite hiperacide si ulcer gastric. ,inctura Se prepara din: sunatoare ) 0( g, roinita ) 2( g, valeriana ) '* g si levantica ) '* g, prin macerarea acestora timp de *)8 zile, in 8(( ml de alcool de @(G, urmata de filtrare. :ste recomandata in hipertensiunea arteriala pe fond nervos, distonie neurovegetativa, menopauza, stari de irascibilitate, agitatie psihomotorie. ,inctura, la fel ca si maceratul in ulei, se pastreaza in sticle de culoare inchisa, bine inchise, la loc racoros. $odul de utilizare si dozarea: dupa masa se iau picaturi cu ajutorul unei pipete, dozajul stabilindu)se in functie de varsta, dupa cum urmeaza: /)* ani ) de 2 ori pe zi, cate 0)8 picaturi; *)'/ ani ) de 2 ori pe zi, cate 8)'( picaturi; peste '2 ani ) de 2 ori pe zi, cate '()/( picaturi. 1lamadeala in ulei Se prepara dintr)un pumn de flori proaspete de sunatoare puse intr)un vas de sticla, si peste care se adauga ulei atat cat sa acopere florile. Se acopera vasul si se lasa sa stea la soare @)8 zile, dupa care se strecoara, se pune in vase de sticla de culoare inchisa care se astupa cu dop si se pastreaza la loc racoros. +u acest preparat se ung ranile, eczemele, arsurile, zonele articulare cu dureri reumatismale. Sunatoarea este un remediu deosebit de valoros, utilizat in combinatie cu alte plante pentru tratarea unor afectiuni ca: balonari abdominale, colici intestinale, hemoroizi, dismenoree, menopauza, bronsite, guta, tulburari nervoase, hipertensiune arteriala. ?lei volatil 1lanta cruda sau uscata se toaca marunt si se umple cu ea o sticla, in care se adauga apoi ulei de floarea)soarelui. Sticla se pune langa soba sau o alta sursa de caldura si se lasa la macerat. !aca s)a folosit planta cruda, ne dam seama cand este gata preparatul dupa faptul ca face floare. !aca s)a folosit planta uscata, uleiul trebuie gustat din cand in cand. ?nguent nflorescentele uscate de sunatoare se maruntesc in piua sau cu rasnita electrica de cafea. Se pun patru linguri de sunatoare maruntita intr)un vas si se toarna deasupra unt clarifiat incins "cantitatea obtinuta dintr)un pachet&, amestecandu)se apoi bine, pana ce compozitia se raceste, dupa care se lasa vreme de 8)3 ore. Se pune apoi

vasul in care s)a facut amestecul la foc mic si se asteapta pana isi recapata consistenta lichida, dupa care se filtreaza totul prin tifon, obtinandu)se un unguent cu tenta rosiatica, care se va pastra la frigider. 1ulbere Se obtine prin macinarea cu rasnita electrica de cafea. Precautii, contraindicatii si alte comentarii n general, este bine ca tratamentul cu sunatoare sa nu dureze mai mult de doua luni, urmat de doua saptamani de pauza, intrucat favorizeaza aparitia unor simptome cum ar fi nevralgia, sensibilitatea exagerata la lumina, durerile usoare de cap. =a utilizarea oricarui preparat pe baza de sunatoare, este recomandata evitarea expunerii la soare "plaja&, deoarece pot aparea reactii de fotosensibilizare.

Tarhon

'arhon Factorul curativ: frunze Afectiuni pentru care se recomanda: tulburari dispepsice; balonari, dureri reumatice; condiment in regimul desodat. Prezentare generala !enumirea uzuala: ,arhon "lat. Artemisia !racunculus&. +alitati curative si actiune farmaceutica: ?lei volatil, tanin, substante amare, vitamine ;' si +, saruri minerale, urme de iod. Stimuleaza digestia si apetitul, carminativ, diuretic cu eliminare masiva de acid uric, expectorant si calmant al spasmelor bronhice.

Recomandari: ) vin din frunze de tarhon $ai putin mediatizate decat tincturile si uleiurile din plante, vinurile medicinale sunt elixiruri naturale, cu efecte benefice asupra sanatatii si a starii noastre de spirit. !in acest vin, se iau cate /* ml, de trei ori pe zi, inainte de mese. ) infuzie din frunze pentru anorexie Se beau /)2 cani pe zi, inainte de mese. Se bea infuzia dupa mese, ca stomachic.

Preparare #in ) 2( g frunze proaspete de tarhon, ' l vin alb. Se spala frunzele si se usuca bine. Se acopera cu vin alb si se lasa la macerat 3 zile. Se filtreaza si se imbuteliaza. nfuzie ) ' lingurita de planta la o cana de apa. Se fierbe apa si se adauga planta maruntita, acoperindu)se vasul cu un capac.

Precautii, contraindicatii si alte comentarii +ateva norme de igiena: pentru preparare, se utilizeaza numai vase curate, sterilizate cu abur sau apa fiarta, timp de cel putin 2( de minute, de cate trei ori. 4u se folosesc vase metalice, in special cele de aluminiu. Se folosesc doar ingrediente pentru care nu au fost utilizate insecticide sau ierbicide. Fructele care intra in compozitia vinurilor trebuie sa fie bine coapte si bine spalate. n cazul plantelor uscate, se folosesc doar cele care nu au fost uscate la soare. #inul se pastreaza in sticle inchise, la temperatura camerei. Aceste vinuri nu trebuie sa fie confundate cu vinul de masa. :le au o prescriptie stricta, la fel ca orice medicament. #inurile medicinale nu se consuma in amestec. Rachiul folosit la prepararea vinului trebuie sa fie de minimum 0(G alcool.

Tataneasa

'ataneasa Factorul curativ: radacinile Afectiuni pentru care se recomanda: bronsite, ulcer stomacal, arsuri, ulcer varicos, hemoroizi, cancer de piele, alunite, plagi; entorse, luxatii, fracturi; arsuri cu gravitate mica; rani pe colul uterin; dureri de gat, bronsita. Prezentare generala !enumirea uzuala: ,ataneasa "lat. S%mph%tum .ficinale&, denumiri alternative: barba tatei, iarba intaritoare, gavat, lutatina, mierea ursului, madar, tacin, tatana, tataneata. Scurta descriere: 1lanta ierboasa perena, robusta, cu peri aspri pe intreaga suprafata, tulpina cu muchii aripate, frunze opuse, mari, alungite, ce se prelungesc pe tulpina, foarte aspre, flori rosii)violacee, cu * petale, tubuloase, grupate sub forma unor cozi de scorpion. +alitati curative si actiune farmaceutica: Alantoina, mucilagii, glicozide, tanin, colina, ulei volatil. +icatrizant, antiinflamator, expectorant, antodiareic, antohemoragic. Recomandari: ) decoct din pulbere pentru cancerul de piele, plagi si alunite cu risc de malignizare Se aplica tinctura de tataneasa de 2)0 ori pe zi pe locul afectat. 1entru a spori aderenta acestui extract pe tesutul tratat, se adauga in el cateva picaturi de tinctura de propolis. ,inctura se picura cu o pipeta, de mai multe ori, pana ce pe locul afectat se formeaza o pelicula groasa. Ranile de pe colul uterin: cu ajutorul irigatorului se fac spalaturi zilnice cu decoct de tataneasa. !upa introducerea decoctului, bazinul se tine mai ridicat decat trunchiul, asa incat lichidul sa ajunga in profunzime. 1entru o mai mare eficienta, la decoctul obtinut dupa metoda prezentata mai sus se adauga doua linguri cu iarba de coada) soricelului. ,ratamentul dureaza timp de doua saptamani. n tratamentul bolilor venerice ) tataneasa este un ajutor pretios, deoarece grabeste vindecarea si favorizeaza actiunea altor plante. !e exemplu, tataneasa are o actiune

potentatoare pentru rostopasca, aceasta fiind un remediu pretios in tratamentul vegetatiilor veneriene "produse de papilomavirusuri& si al herpesului. 1entru igiena obisnuita a organelor genitale, decoctul de tataneasa este de preferat altor solutii, deoarece nu distruge flora normala. !ecoctul de tataneasa este si un anticandidozic puternic. ,ataneasa este un adjuvant pretios pentru mai multe forme de cancer, cum ar fi cancerul la intestin, prostata si stomac, in care s)au obtinut rezultate spectaculoase. Se administreaza decoctul, ')2 cani pe zi, pe stomacul gol, in 2)0 reprize, din care una obligatoriu dimineata, la trezire, inainte de a manca sau a consuma altceva. n tratamentul cu tataneasa al cancerului este strict necesar sa nu se consume carne, zahar, alimente cu conservanti, prajeli. Regimul alimentar va fi compus din minimum *(G cruditati. Se fac cure de patru saptamani, cu '/ zile pauza. 1e ansamblu, tratamentul dureaza sase luni. Acelasi tratament este valabil pentru cancer la ficat, fibrom uterin, polipi stomacali. ) tinctura din radacina pentru entorse si luxatii Se aplica comprese cu tinctura de tatanesa sau se face un masaj foarte usor cu alifie de tataneasa. 1rin acest tratament facut zilnic, vreme de macar o saptamana, perioada de vindecare se scurteaza cu pana la jumatate. ) alifie din radacina impotriva hemoroizilor si a arsurilor Se aplica pe locul afectat de doua ori pe zi alifia de tataneasa, al carei mod de preparare a fost descris mai sus. Arsurile de gravitate mica, ranile, ranile vechi ori care se vindeca greu, cicatricele inestetice: se trateaza eficient prin pensulari cu tinctura sau, cand nu este suportat alcoolul, cu decoct de tataneasa, facute de doua ori pe zi pe locul afectat. ) pulbere din radacina pentru gastrita hiperacida si ulcer n aceste afectiuni, un tratament intern de /)0 saptamani cu pulbere de tataneasa este cu adevarat miraculos. 1rincipiile active ale tatanesei protejeaza si ajuta la refacerea peretilor stomacului, alina durerea si reduce frecventa puseelor de gastrita, pana la vindecarea completa. Se ia o lingurita de pulbere de radacina de 2)0 ori pe zi, pe stomacul gol. !aca vreti sa obtineti rezultate si mai bune, puneti la fiecare doza de tataneasa cate o jumatate de lingurita rasa, dintr)o planta calmanta, cum ar fi florile de tei sau de salcam. ) bomboane din radacina de tataneasa pentru vindecarea durerilor de gat, a bronsitei, a bolilor pulmonare trenante Se tine in gura o bucatica de radacina de tataneasa, sugand)o ca pe o bomboana "pentru o eficienta mai mare, poate fi folosita direct pulberea de tataneasa care este mult mai solubila&. n acest fel, se extrag principii active care regenereaza epiteliul, calmeaza tusea, favorizeaza expectoratia si grabesc vindecarea. Acelasi tratament este deosebit de eficient in tusea seaca si iritanta, in faringite si amigdalite acute si cronice. Preparare 1ulbere Radacinile uscate se macina fin cu rasnita de cafea. !aca mai raman bucati nemacinate, acestea se cern. n principiu, doza la adulti este de o lingurita de trei ori pe zi. 1ulberea se tine sub limba timp de '()'* minute, apoi se inghite cu putina apa. =a copiii intre / si '/ ani, doza se injumatateste, iar la copiii sub / ani se reduce la o treime. ,ratamentul intern cu tataneasa se face vreme de maximum doua luni, dupa care se face o pauza de '0)/' de zile. $aceratul la rece

=a o cana de apa se pun / lingurite de radacina de tataneasa macinata cu rasnita electrica de cafea. Se lasa 3)'( ore la macerat, dupa care se filtreaza. Se obtine un lichid usor vascos, puternic emolient, cu efecte cicatrizante si calmante gastrice, expectorante deosebite. Se beau /)2 cani de macerat la rece pe zi, de obicei pe stomacul gol. !ecoct Se fierb / lingurite de pulbere de tataneasa intr)o jumatate de litru de apa "doua cani& timp de * minute, dupa care se lasa sa se raceasca si apoi se filtreaza. Se amesteca jumatate de litru de decoct astfel obtinut cu inca jumatate de litru de macerat la rece. 1reparatul obtinut se bea in 2)0 reprize zilnic, pe stomacul gol. . lingurita radacina la /*( ml de apa rece; se fierbe /()2( de minute; se beau /)2 ceaiuri pe zi. . lingurita de radacina se utilizeaza sub forma de comprese, bai, bai de sezut, clisme. ,inctura Se pun /( linguri rase de pulbere de tataneasa "obtinuta prin macinare cu rasnita electrica de cafea& intr)un vas. Se adauga apoi alcool de 8* de grade "trei parti alcool alimentar de 9@ de grade si o parte apa&, atat cat sa cuprinda pulberea si sa ramana o pelicula de alcool de 0)* cm deasupra. Se lasa la macerat vreme de '( zile, apoi se stoarce si se filtreaza. Se tine in sticlute mici, inchise la culoare. Alifie +ea mai buna alifie de tataneasa se obtine casnic, pe suport de unt si ceara de albine. Se pune un pachet de unt intr)o oala si se fierbe pe foc de intensitate medie, inlaturandu)se spuma din cand in cand. !upa '*)/( de minute, niste sedimente inchise la culoare se depun pe fundul cratitei, iar untul ramane limpede. Atunci se ia de pe foc si se trece untul incins, limpede "fara vreun sediment de pe fund&, intr)o alta oala curata, in care se adauga si un bob de ceara de albine de marimea unei alune "se gaseste la apicultori&, dupa care se amesteca bine. Atunci cand amestecul de unt limpezit si ceara este gata sa se intareasca, se adauga 2)0 linguri cu varf de pulbere de tataneasa, obtinuta prin macinare, urmata de cernere cu sita pentru faina alba. Se amesteca pana la omogenizarea completa, dupa care se lasa sa se raceasca si se pastreaza in frigider. +u aceasta alifie se ung locurile afectate de /)2 ori pe zi.

Tei

'ei Factorul curativ: florile cu sau fara bractee Afectiuni pentru care se recomanda: bronsite, stari gripale; tensiune nervoasa; tulburari cardiace. Prezentare generala !enumirea uzuala: ,eiul ) aceasta denumire este data unui numar de trei specii: lat. ,ilia plat%ph%llos, ,ilia cordata si ,ilia tomentosa. Scurta descriere: teiul este un arbore inalt, ce atinge pana la 0( m, cu o coroana densa si globuloasa. Frunzele sunt petiolate si dintate pe margini, in timp ce varful lor este ascutit. Florile au culoare alb)galbuie si sunt placut mirositoare. Floarea este hermafrodita, regulata de tipul *, androceul format din numeroase stamine libere, dar dispuse in * grupe. Fructele se recolteaza in iunie, chiar la inceput, dupa circa / saptamani culegandu)se si florile. Recoltarea trebuie facuta pe timp frumos, iar uscarea se face in strat subtire. +alitati curative si actiune farmaceutica: $ucilagii, ulei volatil, flavonozide, farnesol, tanin si colina. :molient datorta mucilagiilor, diaforetic si spasmolitic, chiar usor sedativ asupra sistemului nervos central.

Recomandari: nfuzie ) administrata ca expectorant in bronsite si stari gripale, ca sedativ nervos in stari de tensiune psihica si in insomnii: beti /)2 ceaiuri pe zi, ultimul la culcare.

Preparare +eai ) se fierb florile de tei pana dau primul clocot. nfuzie ) se oparesc cateva flori cu apa fierbinte, se acopera vasul cu un capac si se lasa sa infuzeze.

Telina

'elina Factorul curativ: frunze Afectiuni pentru care se recomanda: sterilitate; amenoree; disfunctiile glandelor cortico)suprarenale, boli de rinichi; cura de slabire; reumatism, guta; detoxifiant. Prezentare generala !enumirea uzuala: ,elina "lat. Apium graveolens&. +alitati curative si actiune farmaceutica: 1utine leacuri din flora noastra au efecte detoxifiante, reintineritoare si reglatoare hormonale ca frunzele de telina, care sunt o adevarata colectie de vitamine, minerale si fitohormoni. n medicina noastra populara, zeama stoarsa din frunzele proaspete, vinul de telina si siropul obtinut in miere erau leacuri la mare pret pentru redobandirea vigorii, vindecarea bolilor de piele si a reumatismului, combaterea sterilitatii si a bolilor batranetii. Recomandari: ) suc din frunze impotriva sterilitatii "la femei si barbati&, impotentei hormonale: sse bea in fiecare zi o jumatate de pahar de suc din frunze de telina dimineata si jumatate de pahar seara, in cure de minimum o luna. Sucul de frunze de telina este mai activ ca remediu hormonal decat cel de radacina, avand efecte puternice si stabile in timp.

) macerat din frunze impotriva amenoreei: se iau /)2 linguri din acest vin medicinal inainte de mesele principale. ?n tratament dureaza o luna, cu zece zile de pauza, dupa care se poate relua. :ste un remediu eficient si pentru reglarea ciclului menstrual, precum si pentru indepartarea efectelor nocive ale anticonceptionalelor de sinteza. mpotriva disfunctiilor glandelor cortico)suprarenale, boli de rinichi cronicizate: se bea cate un sfert de pahar de suc de telina inaintea meselor principale. ,ratamentul are o durata de trei saptamani, cu o saptamana de pauza. n cura de slabire: o jumatate de pahar de suc de frunze de telina baut inainte de masa cu /( de minute are un efect de inhibare a apetitului alimentar. $ai mult, efectele diuretice ale telinei provoaca eliminarea apei din tesuturi, ducand la o scadere in greutate rapida. =a aceasta, se adauga efectele de reglare a activitatii glandelor care produc in organism cortizonul "numit si hormonul de stres&, care atunci cand este produs in exces, da carnatiei si pielii un aspect >pufos>, neplacut. mpotriva reumatismului, gutei: se beau ')/ pahare de suc de telina pe zi, vreme de / luni de zile. :ste un tratament cu efecte terapeutice foarte puternice, mai ales asupra persoanelor varstnice. mpotriva bolilor de piele "inclusiv cele de etiologie necunoscuta&: efectele diuretice, detoxifiante, reglatoare hormonal ale telinei, o recomanda ca un exceptional remediu in bolile de piele cele mai diverse. Se consuma sub forma de suc, ')/ pahare pe zi, in cure de lunga durata "/0 de zile minimum&. ntre altele, cura cu suc de telina verde este recomandata in acneea juvenila rebela, in psoriazis, in vitiligo, in eczemele alergice si de etiologie necunoscuta, in sclerodermie. Preparare Suc Frunzele spalate si uscate, se trec prin storcatorul de fructe si se bea sucul. 4u adaugati nimic in suc si nu il fierbeti. $acerat Se prepara un macerat in vin din frunze de telina, in care se adauga seminte zdrobite de marar "zece linguri de seminte la un litru de preparat&. #in Se obtine prin amestecul cu miere.

Traista ciobanului

'raista ciobanului Factorul curativ: partile aeriene Afectiuni pentru care se recomanda: hemoragii uterine Prezentare generala Scurta descriere: 1lanta erbacee, anuala sau bianuala, care creste pe langa drumuri, gradini, locuri cultivate si necultivate. 1rimavara da nastere la o rozeta de frunze, din mijlocul carora pleaca tulpina. Si tulpina si frunzele sunt acoperite de peri. Florile sunt mici, albe, dispuse in inflorescente terminale. Fructul este o silicula triunghiulara si seamana cu o traista, de unde si numele. nfloreste de primavara pana toamna. Recoltarea se face in timpul infloririi si se usuca. +alitati curative si actiune farmaceutica: +olina, acetilcolina, tiramina, alcaloizi, flavonoide. -emostatica, proprietati diuretice. Recomandari: nfuzie ) /)2 ceaiuri pe zi Se intrebuinteaza cu mare succes in toate tipurile de hemoragii, ca de exemplu in hemoragiile nazale, stomacale, intestinale si in metroragii "hemoragii uterine nereguiate&. n cazul ranilor sangerinde, la care sangele nu vrea sa se opreasca, infuzia de traista)ciobanului are un efect hemostatic uimitor. n cazul menstruatiilor abundente, se beau, timp de 3)'( zile inainte de venirea ciclului, zilnic cite / cesti de ceai. fServeste si la reglarea ciclului pe parcursul pubertatii. n timpul menopauzei, de asemenea, fiecare ferneie ar trebui sa bea 0 saptamani cate / cesti zilnic, sa intrerupa apoi pentru 2 saptamani si sa repete periodic acest tratament. 1entru hemoroizii care sangereaza, se fac mici clisme intestinale, bai de sezut sau spalaturi cu infuzie calduta. $amele care au sinii umflati in timpul alaptatului ar trebui sa)si puna comprese cu aceasta planta. Preparare +eaiul de traista)ciobanului: ' lingurita "cu varf& de traista)ciobanului la ' ceasca.

+omprese ) incalziti la aburi traista)ciobanului proaspata, puneti)o intre panze si sa aplicati)o local calda.

Trei frati patati

'rei frati patati Factorul curativ: partea aeriana Afectiuni pentru care se recomanda: bronsite; afectiuni renale; eczeme, urticarii, furunculoza; constipatie.

Prezentare generala !enumirea uzuala: ,rei frati patati "lat.#iola tricolor&, denumiri alternative: catifelute, carligei, corosica, fratiori, micsunele, pansele salbatice, panselute, tamaioara, topirasi, viorea. Scurta descriere: Specie anuala sau hibernanta, inalta de '()'0 cm, cu frunze ovate, flori cu * petale inegale si diferit colorate ) / superioare violacee, / laterale galben)deschis, cea inferioara mai mare, galbena. +alitati curative si actiune farmaceutica: Saponozide, flavonoide, compusi salicilici, carotenoide, antociani, tanin, ulei volatil, vitaminele + si A. !epurativ de baza, curatind sangele de toxine, diuretic, fluidifica si elimina secretiile bronhice, usor laxativ.

Recomandari: ) macerat din planta impotriva bolilor cronice "bronsita, astm, reumatism& Are cele mai complete efecte. Rezultate deosebite se obtin in cazul persoanelor foarte sensibile la bolile sezonului rece "in special la guturai si bronsita&, precum si in cazul celor care deja sufera de afectiuni cronicizate cum ar fi bronsita, astmul, reumatismul etc. ) ceai preparat impotriva bolilor cronice "boli de piele etc.& :ste elixirul numarul unu in bolile de piele de orice tip. Se beau pe zi ')/ litri de ceai de trei)frati)patati, in cure de ')2 luni.

Preparare $acerat Se pun intr)un vas de portelan sau sticla /)2 linguri de iarba de trei)frati)patati maruntita, intr)o jumatate de litru de apa de izvor sau plata. 1lanta se lasa sa macereze la temperatura camerei, de seara pana dimineata, cand se filtreaza. $aceratul se pune deoparte, iar planta ramasa se va opari vreme de jumatate de ora cu o jumatate de litru de apa clocotita, dupa care se lasa sa se raceasca si se filtreaza. n final, se combina maceratul cu extractul obtinut prin oparire, iar preparatul va fi baut pe parcursul unei intregi zile. +eai preparat ) 0 lingurite de trei)frati)patati se inmoaie in jumatate de litru de apa, de seara si pana dimineata, dupa care se filtreaza, punandu)se maceratul deoparte. 1lanta ramasa dupa filtrare se opareste cu jumatate de litru apa clocotita si se lasa la racit, dupa care se strecoara si se amesteca cu maceratul obtinut anterior. Astfel se obtine circa un litru de ceai, care pastreaza foarte bine calitatile exceptionale ale acestei plante.

Troscot

'roscot Factorul curativ: partile aeriene

Afectiuni pentru care se recomanda: hipertensiune arteriala, diaree, tuberculoza pulmonara, gastrite. Prezentare generala !enumirea uzuala: ,roscot "lat. 1ol%gonum aviculare&. Scurta descriere: :ste o planta ierboasa, anuala, mica, care creste intreg teritoriul tarii prin locuri necultivate si cultivate. Are radacina pivotanta, tulpina e adesea culcata la pamant sau ascendenta, ramificata si acoperita cu frunze alterne. Frunzele sunt mici, eliptice, iar florile sunt asezate dedesubtul frunzelor si sunt hermafrodite. Au o culoare alb) verzuie. Fructul este o achena. nfloreste din mai pana in septembrie. 1artile aeriene trebuie recoltate in timpul infloririi, indepartandu)se radacina. uscarea se face in strat subtire in locuri aerisite. +alitati curative si actiune farmaceutica: Flavonozide, tanin si substante minerale bogate in acid silicic liber si combinat. Astringenta, antidiaretic, mineralizant.

Recomandari: nfuzie ) ')/ ceaiuri pe zi timp indelungat impotriva hipertensiunii arteriale si ca si componenta a ceaiului gastric. ntern)neutralizeaza tranzitul intestinal si combate diareea. 1recipita proteinele din continutul intestinal si diminueaza afectiunile inflamatorii. Actioneaza asupra epiteliului renal favorizand cresterea cantitatii de urina eliminata. !iminueaza tensiunea arteriala, este un antiinflamator in combaterea reumatismului, in ulcer stomacal, hemoragii intestinale, guta, tuberculoza, afectiuni ale aparatului cardiovascular. !ecoct ?z intern /)2 cani pe zi; uz extern: pentru cicatrizarea ranilor, bai locale pentru tratarea reumatismului si bolilor ginecologice N bai cu apa calda la 28( + in care se tine '*)2( minute, un saculet cu *((g planta uscata.

Preparare ?z intern: infuzie din ')/ lingurite la /(( ml apa clocotita. ?z extern: infuzie concentrata din 2)0 linguri la /(( ml apa clocotita

Turita.mare Agrimonia eupatoria!

-oart i denumirile7 asprioar, boitorean, buruian de friguri, canipoal, coada-racului, cornel, dumbra,nic, lipici, mtcu, scior, turi. -rin turia-mare a,em la dispoziie o plant medicinal magnific, numit n germanBregele tuturor plantelorC. )a crete n locuri nsorite, uscate, pe margini de drumuri, c;mpuri i pduri, pe po,;rniuri, dealuri i pante, n luminiuri i printre ruine. 0lorile mici, galbene alctuiesc, ca i la lum;nric, o inflorescen n form de ciorchine lung. Antreaga plant este acoperit cu peri moi, frunzele mari pot atinge o lungime de ". centimetri i sunt penate. -lanta a3unge p;n la o nlime de #. centimetri i aparine aceleiai familii ca i creioara. =uria-mare este culeas n timpul nfloririi, ntre lunile iunie i august. storia acestei plante medicinale dateaz, ca i la multe altele, din trecutul ndeprtat. )ra cunoscut nc de pe ,remea ,echilor egipteni. =uriamare posed un puternic efect curati, pentru toateinflamaiile g;tului i ale gurii; deci la ea ar trebui s ne g;ndim n caz de anghin, faringit, stomatit ulceroas sau alte inflamaii ale mucoasei bucale. Gamenii care, datorit profesiunii, ,orbesc sau c;nt mult ar trebui s fac, pre,enti,, n fiecare zi gargar cu ceai de turi-mare. 0runzele au un efect e(celent n anemie, rni, reumatism, lumbago, tulburri digesti,e, ciroz hepatic, n scderea acti,itii hepatice, precum i n bolile splenice (de splin$. +e pot bea zilnic p;n la / ceti cu ceai. 0iecare ar trebui s-i dea osteneala s fac o dat sau de dou ori pe an o baie cu adaos de infuzie de turi-mare (a se ,edea B4oduri de folosireC$, iar copiii scrofuloi ar trebui s fac zilnic o astfel de baie. =uria-mare este una dintre plantele noastre medicinale cele mai bune, datoritefectului su astringent i a componentelor curati,e. Dr. +chierbaum spune7 BC;te " ceac cu ceai de ! ori pe zi ,indec emfizemul pulmonar, cordul mrit, dilatarea stomacului i a intestinelor, apoibolile renale i ,ezicale, dac remediul este folositun timp mai ndelungat.C %lifia de turi-mare se recomand clduros n ,arice i ulceraiile gambei (a se ,edea B4oduri de folosireC$ i se ntrebuineaz asemntor alifiei de filimic. An bolile hepatice se folosete un amestec de ceaiuri de plante, astfel7 ".. grame de turi-mare, ".. grame de drgaic i ".. grame de ,inari (numit i mamapdurii$. +e bea zilnic dimineaa, pe stomacul gol, c;te " ceac, iar n restul zilei se beau / ceti, ncetul cu ncetul. "#$%&' $( F#)#S'&( -repararea ceaiului7 +e folosete " linguri de plante la "H9 litru de ap, se oprete i se las s stea puin.

'aie de plante7 /.. grame de plante pentru " baie complet (a se ,edea B'i completeC, din B-artea generalC$. %mestec de ceaiuri contra bolilor hepatice7 =uria-mare, drgaica i ,inaria sunt amestecate n pri egale. +e folosete " linguri (cu ,;rf$ la "H9 litru de ap, se oprete i se las s stea puin. -repararea alifiei7 / m;ini pline de frunze, flori i tulpini tiate mrunt la /1. grame de untur de porc (a se ,edea B-repararea alifiilorC, la B-artea generalC$.

%rzica moarta

(rzica moarta Factorul curativ: florile fara caliciu Afectiuni pentru care se recomanda: metroragii, leucoree, prostata; bronsite Prezentare generala !enumirea uzuala: ?rzica moarta "lat. lamium album&. Scurta descriere: :ste o planta erbacee, vivace, care are stoloni subterani, din care pleaca tulpinile aeriene, cu frunze opuse, petiolate. Florile sunt mari si albe, dispuse cate @)'@ dedesubtul frunzelor superioare. nflreste din aprilie pana in august si creste pe marginea padurilor si a gardurilor. +alitati curative si actiune farmaceutica: $ucilagii, flavonozide, saponozide. :molienta, expectoranta, vasoconstrictor. Recomandari: nfuzii ) pentru uz extern: in metroragii, leucoree, in inflamatiile prostatei; pentru uz intern: ca expectorant.

+eai ) ')/ ceaiuri pe zi. Preparare +eai ) pentru uz intern: in /*( ml apa clocotita, se pune o jumatate de lingurita sau o lingurita de flori si se lasa '*)2( de minute, dupa care se filtreaza. nfuzie pentru uz extern: se prepara o infuzie mai concentrata "*)3 G& si se fac spalaturile vaginale seara la culcare.

%sturoi

(sturoi Factorul curativ: bulbul "catelul& Afectiuni pentru care se recomanda: astm; probleme digestive; febra; intepaturi de insecte; sinuzite; probleme ale pielii. Prezentare generala !enumirea uzuala: ?sturoiul "lat. Allium sativuma&, denumiri alternative: ai. Recomandari: ) preparat "pasta& din catelul de usturoi impotriva astmului, problemelor digestive, starilor febrile, intepaturilor de insecte, sinuzitelor, problemelor pielii. Reteta ': +onsumat rece, ')/ lingurite seara, inainte de culcare. Reteta /: Se consuma pe loc. Reteta 2: +onsumati cate doua lingurite, de doua ori pe zi. ) pentru consum Se mananca trei catei de usturoi zilnic sau se foloseste usturoi cu regularitate in alimentatie. Amestecati o lingurita de usturoi pisat, cu o lingurita de turmenic si doua linguri de miere. +onsumati cate o lingurita zilnic. $ancati trei catei de usturoi sau luati capsule cu ulei de usturoi zilnic. ?sturoiul este un afrodisiac natural si stimuleaza sistemul de reproducere.

Preparare 1asta Reteta '. Fierbeti trei catei de usturoi pisati intr)o cana de lapte si beti inainte de culcare. +uratati si zdrobiti un catel de usturoi, fierbeti)l in jumatate de ceasca de otet din vin. Reteta /: !oi catei de usturoi zdrobiti se pun intr)un pahar cu apa sau lapte cald. Reteta 2: Amestecati o lingura de usturoi pisat cu o legatura de frunze de busuioc proaspat, tocate fin. Adaugati o cana de apa si fierbeti la foc mic pana cand scade la jumatate. +ataplasma, comprese ) se piseaza doi catei de usturoi, se unge locul afectat, se lasa sa actioneze timp de '( minute si se clateste cu apa rece.

/aleriana

)aleriana Factorul curativ: rizomii cu radacini Afectiuni pentru care se recomanda: afectiuni cardiace cu substrat nervos "aritmii, palpitatii&; stari de nervozitate, anxietate; insomnii; colici stomacale de natura nervoasa; stari de astm; voma. $ai >grea> decat sunatoarea, cu efecte sedative mai puternice, valeriana este indicata in simptomele mai dure ale debutului menopauzei, cum ar fi starile de anxietate "teama fara motiv aparent&, de nervozitate, de iritabilitate psihica, de furie etc. :ste unul dintre cele mai bune leacuri si in diferitele tipuri de insomnie, foarte frecvente in perioada premenopauzei, dand un somn adanc si linistitor. n fine, valeriana este pe termen lung un ajutor pretios pentru tratarea aritmiei cardiace, a hipertensiunii si, in general, a problemelor cardiovasculare care apar pe fond nervos in aceasta perioada.

Prezentare generala !enumirea uzuala: #aleriana "lat. #aleriana officinalis&, denumiri alternative: odoleanul. Scurta descriere: #aleriana este o specie ierbacee perena, din flora spontana, dar care este mai ales cultivata, initial cu o rozeta de frunze, apoi cu o tulpina erecta, neramificata, cu frunze tulpinale opuse, paroase mai ales la baza si pe spate, si cu flori in inflorescente terminale dense, asemanatoare cu o umbrela, avand culoarea de la rosu)liliachiu pana la alb. +alitati curative si actiune farmaceutica: ?lei volatil, alcaloizi, acid cafeic si clorogenic, sescviterpene. Sedativ de baza al sistemului nervos central, ca si al celui autonom al inimii; antispastic; antivomitiv. Recomandari: ) tinctura pentru tratarea problemelor emotionale, pentru tinerea sub control a apetitului si contra problemelor cardiovasculare: se iau *( de picaturi de valeriana de patru ori pe zi. ) tinctura pentru tratarea insomniei: se iau ')/ lingurite diluate in jumatate de pahar de apa, cu '*)/( de minute inainte de culcare. ) pulbere impotriva starilor de nervozitate, a colicilor stomacale: se ia cate un varf de cutit, de 2 ori pe zi. ) infuzie impotriva problemelor cardiace: se bea treptat in cursul zilei sau seara la culcare. Preparare ,inctura Se obtine la fel ca si cea de lemn)dulce. 1ulbere Se macina cu rasnita de cafea. nfuzie Se pune ' lingurita de planta macinata la o cana de apa "/*( ml&. Precautii, contraindicatii si alte comentarii ,ratamentul cu tinctura de valeriana poate da, mai ales la inceput, stari de somnolenta in timpul zilei, precum si o anumita incetineala mentala. Farmacistii atrag atentia ca intreruperea brusca a tratamentului cu valeriana nu este benefica pentru echilibrul emotional. !in acest motiv, dozele de valeriana se reduc treptat atunci cand se doreste incheierea tratamentului.

/arza

)arza Factorul curativ: frunze Afectiuni pentru care se recomanda: constipatie, sensibilitate la frig, hipotensiune, digestie dificila, inapetenta, afectiuni febrile. Prezentare generala !enumirea uzuala: #arza "lat. ;rassica oleracea&. +alitati curative si actiune farmaceutica: $oarea de varza nu este altceva decat zeama rezultata prin scurgerea verzei murate. :ste un extract '((G natural din varza, imbogatit cu fermenti si enzime, cu principii active de la plantele aromatice puse in muraturi, si sare. !in pacate, moarea de varza a fost destul de putin studiata de catre stiinta, desi cu siguranta va veni vremea cand si ea va declansa o mica revolutie in lumea medicamentelor naturale. Sucul de varza are prin excelenta efecte tonice, purificatoare, antiinflamatoare, fiind recomandat in mai mult de cincizeci de afectiuni. Se remarca prin faptul ca deblocheaza tranzitul intestinal, prin efectul sau de stimulare si de normalizare a digestiei si, nu in ultimul rand, prin actiunea sa anticancerigena. Recomandari: ) moare din frunze impotriva constipatiei, hipotensiunii. febrei, digestiei dificile, sensibilitatii la frig +onstipatie ) 2)0 pahare de moare de varza stimuleaza digestia, deblocheaza eliminarea si ajuta la dezintoxicarea traiectului digestiv. Acesta este si motivul pentru care, in multe sate romanesti, in timpul meselor traditionale de +raciun si de Anul 4ou se serveste moare de varza din belsug, inainte de felurile de mancare mai grele, precum si la sfarsitul mesei. Sensibilitate la frig ) prin continutul sau de vitamine, moarea de varza stimuleaza circulatia sangelui si, implicit, favorizeaza incalzirea corpului, inclusiv a extremitatilor "maini, picioare&. Se consuma zilnic ')/ pahare de moare de varza. -ipotensiune

) moarea se foloseste in medicina traditionala romaneasca pentru cei Sslabi la inimaT. Se bea dimineata, la pranz si seara cate un pahar de moare de varza, mai ales in timpul sezonului rece. !igestie dificila, inapetenta ) moarea de varza este un stimulent digestiv puternic si mai ales rapid. Se bea inainte de masa o jumatate de pahar de moare de varza, apoi, in timpul mesei, se mai poate lua cate o inghititura din acest stimulent digestiv, ori de cate ori simtim nevoia. Afectiuni febrile ) se bea cate un pahar de moare de varza pe stomacul gol de 2)0 ori pe zi. $oarea de varza in cantitati ceva mai mari regleaza temperatura corpului, mareste rezistenta organismului la febra si, se pare, are si efecte stimulente imunitare. ) suc din frunze deoarece contine mult acid lactic natural, care stimuleaza metabolismul si digestia. : foarte indicat in sedentarism si cand ne simtim prea satui. Are multa vitamina 6 si +. +onstipatie, prevenirea viermilor intestinali ) se bea dimineata si seara cate o jumatate de pahar)un pahar de suc de varza. 1entru un gust mai bun, se adauga cateva picaturi de suc proaspat de lamaie. +ancer al tubului digestiv ) se combina un pahar de suc de varza cu doua pahare de suc de morcov. Se bea intreaga cantitate pe parcursul unei zile. ,ratamentul dureaza trei luni, timp in care se va mentine o alimentatie strict vegetariana si preponderent crudivora. +ancer la gat ) se aplica tratamentul de la cancerul cu localizare pe tubul digestiv. Suplimentar, se face, de trei ori pe zi, cate o gargara cu suc proaspat de varza. !iabet ) se bea jumatate de pahar de suc de varza dimineata si la pranz. Acest remediu are un efect foarte interesant de stabilizare a valorilor glicemiei. Adenom de prostata ) se face o cura de trei luni, in care se bea cate o jumatate de pahar de suc de varza, de trei ori pe zi, dimineata, la pranz si seara. ,ratamentul cu suc de varza are efecte puternic antiinflamatoare asupra prostatei si a traiectului urinar. . combinatie pentru a slabi rapid: ) /(( ml varza D /(( ml grepfrut. Se bea din acest amestec cate un pahar, cu *)'( minute inaintea fiecarei mese. :ste o combinatie mai putin obisnuita intre un suc alcalin "cel de varza& si un suc acid "cel de grepfrut&, care are un puternic efect inhibitor al apetitului alimentar si favorizeaza ajungerea rapida la satietate pentru o perioada lunga de timp. ?n tratament dureaza doua luni si se poate relua la nevoie dupa o pauza de '( zile. Preparare $oare de varza Se pune varza la murat cu sare, cimbru, hrean si alte mirodenii, pastrandu)se in butoaie. Se lasa peste iarna sau la soare pana se inmoaie. Suc de varza =a fel ca si celelalte sucuri prezentate pana acum, este obtinut prin stoarcerea prin centrifugare a frunzelor de varza proaspete si bine spalate. Precautii, contraindicatii si alte comentarii 4u exista.

/asc

)asc Factorul curativ: ramurile tinere cu frunze Afectiuni pentru care se recomanda: intoxicatii; arteroscleroza; hipertensiune. Prezentare generala !enumirea uzuala: #asc "lat. #iscum album&. Scurta descriere: 1lanta semiparazita ce se dezvolta pe ramurile unor arbori fructiferi "mar, prun& si nefructiferi "mesteacan, plop&. +resc sub forma unor tufe, cilindrice, groase, ramificate, dar scurte. Frunzele sunt persistente, dispuse opus, fara petiol. +alitati curative si actiune farmaceutica: Saponozide, triterpenice, colina, acetilcolina, pilopeptida, viscotoxina. -ipotensiva si diuretica. Recomandari: $acerat ) /)2 cesti zilnic 1ulbere ) ')',* gr pe zi "')2 varfuri de cutit& ca declorurant si hipotensiv Preparare $acerat ) preparat la rece: puneti ')/ gr frunze in '(( gr de apa si lasati)le la macerat 3)'/ ore. 1ulbere ) se macina frunzele cu rasnita. Precautii, contraindicatii si alte comentarii +and se administreaza pulberea, dozele trebuie respectate strict, deoarece in cantitati mari poate produce intoxicatii manifestate prin incetinirea pulsului, aritmie si tahicardie.

/isin

)isin Factorul curativ: pedunculii "coditele&, fruxtele si frunzele "mai rar&. Afectiuni pentru care se recomanda: febra, guta, afectiuni renale, rani, intepaturi de insecte, artrita. Prezentare generala !enumirea uzuala: #isin "lat.+erasus vulgaris&. Scurta descriere: +alitati curative si actiune farmaceutica: +oditele fructelor de visin contin saruri de potasiu, derivati flavonici si un tanin de natura catehica. +oditele, care au actiune diuretica, se folosesc sub forma de ceai, care se prepara astfel: un pumn de codite se fierb intr)un litru de apa timp de o jumatate de ora. +eaiul se indulceste si se bea caldut in cursul unei zile. !atorita taninului, ceaiul de codite de visine are proprietati astringente, recomandandu)se in diaree. !e asemenea, intra in compozitia ceaiului diuretic. Recomandari: +eai din cozi de visin ) impotriva afectiunilor renale, infectiilor renale si urinare, febrifug si antigutos. Se beau /)2 cani cu ceai pe zi. !e asemenea, ranile sau intepaturi de insecte pot fi vindecate cu ajutorul unor comprese cu acest ceai. Preparare +eai ) se pune o mana de cosite la fiert in /*( ml de apa. Sau: Se prepara un decoct din ' lingurita la o cana cu apa. Precautii, contraindicatii si alte comentarii 4u exista.

/olbura

)olbura Factorul curativ: intreaga planta Afectiuni pentru care se recomanda: purgatii, furuncule, abcese Prezentare generala !enumirea uzuala: #olbura "lat. +onvolvulus arvensis&; denumire populara: rochita randunicii. Scurta descriere: 1lanta erbacee, perena, volubila, poate atinge inaltimea de ' m si o putem intalni prin gradini si pe langa drumuri. n pamant are un rizom lung si ramificat, avand culoarea alba. ,ulpina aeriana are frunze dispuse altern, cu urechi mici la baza. Florile sunt albe sau slab rozee, sunt solitare, avand corola in forma de palnie. Fructul este o capsula. nfloreste din mai pana in septembrie. 1lanta trebuie recoltata prin smulgere cu radcina cu tot, inainte de inflorire sau in timpul acesteia. 1rodusul nu are miros, dar are gust astringent. +alitati curative si actiune farmaceutica: Rezine de natura glucozidica. 1urgativ datorita rezinelor si colagoga. Recomandari: ?z intern: ,inctura ) ca purgativ si coletic)colagog: /()2( picaturi<zi; infuzie ) se bea o lingurita, dimineata. ?z extern: ctaplasme ) actiune maturativa in abcese si furuncule: infuzie concentrata: / lingurite de planta la cana. Preparare nfuzie ) o lingurita de planta la o cana de apa.

,inctura ) /( gr de planta puse la macerat '( zile, in '(( ml de alcool de 8( de grade. Se filtreaza si se pastreaza in recipiente inchise la culoare. +ataplasma Precautii, contraindicatii si alte comentarii 4u exista.

0meura

*meura Factorul curativ: frunze si fructe Afectiuni pentru care se recomanda: arsuri gastrice, ulcer gastro)duodenal; diabet; ciclu menstrual neregulat, dureros ori cu hemoragie abundenta; afectiuni pulmonare; sensibilitate la raceli, raguseala; obezitate, ingrasare; cistita, pielonefrita, prostatita; mijloc de intretinere si de tratament in boli cardiace; in tulburari de tranzit intestinal; in afectiuni oculare "vitaminele si mineralele din compozitia sa imbunatatesc vederea&; in astenie; boli de piele; in afectiunile insotite de febra.

Prezentare generala !enumirea uzuala: 7meur "lat. Rubus idaeus&, denumiri alternative: azmura, malina, mana, rug de munte, smin, smeurar. Scurta descriere: Arbust sub forma de tufa, cu ghimpi si lastari taratori, tulpina este arcuita inspre varf, iar frunzele sunt grupate cate 2 sau cate 8 "pe ramurile sterile&, avand froma ovala si

dinti neregulati pe margine, de culoare alba si paroase pe spate, grupate in inflorescente. +alitati curative si actiune farmaceutica: ,anin, flavonoide, vitamina +, acizi organici. Astringent energic "antidiareic, antihemoragic&, diminueaza aciditatea crescuta, usor diuretic. Fructele sale sunt o adevarata colectie de minerale: calciu, magneziu, zinc, mangan, potasiu, fosfor, toate in forme usor asimilabile, si vitaminele A, ;', ;/, ! si 1, in timp ce frunzele sale sunt bogate in vitamina +. 4umai din aceasta enumerare ne putem da seama ca zmeura este un adevarat izvor de sanatate, fiecare fruct al sau fiind o varianta naturala a suplimentelor de vitamine si minerale din farmacii. 7meura reprezinta un remediu exceptional pentru tubul digestiv, pentru pancreas si sistemul respirator, in timp ce frunzele sale sunt un antihemoragic si un reglator hormonal redutabil "mai ales la femei&.

Recomandari: ) sirop din fructe pentru afectiuni pulmonare, sensibilitate la raceli, raguseala: se consuma sirop de zmeura, 0)@ linguri zilnic. Acest sirop, precum si ceaiul indulcit cu miere, este un remediu salvator pentru persoanele care isi solicita foarte mult corzile vocale "cantaretii, conferentiarii etc.&. ) ceai din fructe si frunze impotriva ciclului menstrual neregulat, dureros ori cu hemoragie abundenta: ceaiul de frunze si fructe de zmeura face adevarate minuni. ,ulburari grave de ciclu menstrual, care nu au raspuns la nici o alta forma de tratament, au fost stabilizate in cateva saptamani, cu 2)0 cani de ceai consumat zilnic. ) Arsuri gastrice, ulcer duodenal: n perioada de toamna si primavara, se va bea regulat ceaiul de zemura, minimum / cani pe zi, frunzele sale avand efecte cicatrizante si antiacide foarte bune. ) pudra din frunze impotriva constipatiei "in special la femei&: nu vor consuma ceaiul, ci pulberea maruntita cu rasnita de cafea ) 0 lingurite zilnic. ,ratamentul este valabil in toate hemoragiile abundente, ca adjuvant. ) pentru consum deoarece este un excelent mijloc de intretinere si de tratament in boli cardiace, in tulburari de tranzit intestinal, in afectiuni oculare "vitaminele si mineralele din compozitia sa imbunatatesc vederea&, in astenie, boli de piele, in afectiunile insotite de febra. Arsuri gastrice, ulcer gastro)duodenal ) se face cura cu zmeura vreme de '/ zile, fructele fiind consumate simplu, fara zahar sau miere. !iabet ) se fac cure indelungate cu fructe de zmeura. Acestea stabilizeaza glicemia, stimuleaza pancreasul, stimuleaza diureza si normalizeaza valorile colesterolului. ,ratamentul este si mai eficient daca renuntati la consumul de carne si mancati preponderent legume si fructe. =a copiii cu bronsita cronica, cu amigdalite recidivante, o cura la munte timp in care sa se consume zilnic zmeura are efecte benefice uimitoare. .bezitate, ingrasare ) cura cu zmeura, facuta o perioada cat mai lunga de timp, are efecte uimitor de puternice asupra greutatii. Secretul consta in faptul ca in cantitati mai mari "peste /(( g o data& zmeura taie pofta de mancare, reducand chiar secretiile gastrice si inhiband foamea, inclusiv pofta de dulciuri.

+istita, pielonefrita, prostatita ) cura de zmeura catalizeaza vindecarea acestor boli, avand rol de adjuvant atat pentru tratamentul alopat, prin chimioterapie, cat si pentru tratamentul naturist, prin fitoterapie.

Preparare Sirop Fructele de zmeura se spala foarte bine, se zdrobesc cu o furculita, se pun intr)un tifon cu ochiuri fine si se storc, obtinandu)se un suc limpede. 1este acest suc se adauga 2 pahare de miere la un pahar de suc, si se amesteca foarte bine, dupa care se lasa sa se omogenizeze vreme de 8 zile. Se foloseste ca atare, administrat cu lingurita sau diluat cu apa, ca bautura racoritoare. +eai Se culeg varfurile tufelor de zmeura "fructe cu cateva frunzulite& si se pun in locuri foarte bine ventilate si aerisite. !upa uscare, se maruntesc si se folosesc la obtinerea unui ceai aromat si cu proprietati vindecatoare exceptionale: ')/ lingurite de planta maruntita se pun intr)o cana de apa clocotita si se fierb ' minut la foc mic, apoi se lasa '* minute sa se raceasca si se filtreaza. Se consuma /)0 cani pe zi. +ura Se consuma inainte de fiecare masa /(()2(( g de fructe pe stomacul gol, vreme de '/ zile la rand. Spre deosebire de cura cu fragi, cea cu zmeura este indicata si persoanelor cu sensibilitate alergica si digestiva. !upa consumarea zmeurii nu se mananca nimic minimum 0 ore, deoarece incetineste pe moment procesele digestive si chiar reduce considerabil foamea "de unde si utilizarea sa in tratamentul obezitatii&. Asocierea cu zahar anuleaza efectul binefacator al zmeurii in diabet si in ulcer.

Precautii, contraindicatii si alte comentarii 4u exista.