Sunteți pe pagina 1din 2

IONA MARIN SORESCU

Plan 1. Introducere titlu = aspiratia omului spre absolut 2. relatia cu povestea din biblie 1. Introducere. Subintitulata ,,tragedie in patru acte si publicata in 1968 in revista ,,Lucea arul, Iona ace parte dintr!o trilogie dramatica semni icativ intitulata ,,Setea muntelui de sare , alaturi de Paracliserul si Matca. "ruparea nu este intamplatoare daca se are in vedere unitatea problematicii #meta ora din titlu e clar! traduce setea ara limite de absolut a omului. 2. Geneza. $parent, piesa lui %. Sorescu are la origine cunoscutul mit biblic al lui Iona. &iu al lui $mitai , Iona este insarcinat in taina sa propovaduiasca cuvantul 'omnului in cetatea (inive , caci aradelegile oamenilor a)unsesera pana la cer.*rea insa sa se ascunda si, cu a)utorul unei corabii, uge la +arsis, dar 'umne,eu il pedepseste pentru neascultare.+rimite un vant ceresc care rascoleste marea , si corabierii pentru a potoli urgia! il arunca pe ugarul Iona in valuri. -n monstru marin il ing.ite, din porunca divina. 'upa trei ,ile si trei nopti petrecute in pantecele pestelui, in rugaciuni de e/presie, ,,'omnul a poruncit pestelui si pestele a varsat pe Iona pe uscat. $cesta este subiectul abulei biblice, pe care, de alt el, nu!l regasim decat vag in continutul piesei lui %. Sorescu . 0roul poetului! dramaturg este, intr!un anumit el, c.iar opusul omonimului sau biblic, care usese ing.itit de c.it pentru ca voia sa uga de o misiune. 1alena care trebuia sa implineasca porunca transcendenta era ea insasi cuprinsa in traseul unei predestinari. In plus, pescarul biblic, inc.is pentru necredinta in burta unui peste, este eliberat dupa pocainta. Pescarul lui %. Sorescu se a la de la inceput in gura pestelui, ara posibilitatea eliberarii in apt si ara a i savarsit vreun pacat. $utorul insusi, trebuind sa!si e/plice opera, ramane in ambiguitate # ,,am ost intrebat daca burta c.itului simboli,ea,a calatoria in cosmos sau singuratatea intrauterina. In ce masura Iona e primul si ultimul om 2 'aca dau o acceptie reudista, mistica, politica ori cabalista e/perientei acestui persona) 2 Si, mai ales, ce semni icatie are gestul inal sa daca nu mi!e mila de umanitate 2 (u pot sa va raspund nimic345. +otul mi se incurca in memorie. Stiu numai ca am vrut sa scriu ceva despre un om singur, nemaipomenit de singur. .!e"atica. Plecand de la meta ora lui (iet,sc.e, ,,Solitudinea m!a ing.itit ca o balena , Iona da e/presie strigatului tragic al individului insingurat, care ace e orturi disperate spre a!si regasi identitatea3,,%i!am adus aminte #Iona. 0u sunt Iona 6! isi spune in inal persona)ul5, precum si neputintei momentane de a inainta pe calea libertatii, conditie imanenta a asumarii responsabile a destinului propriu. #. Constructie si se"ni$icatii.%ersona&ul. . 7eali,ata ca o mare meta ora, piesa urmareste etapele devenirii lui Iona, e/perientele sale ontologice, in trecerea de la starea de inconstienta la starea de luciditate. Iona este pescar, adica omul a lat in ata marii3libertate, aspiratie sau ilu,ie 'ar, iindca pestele abulos intar,ie sa apara, iar g.inionul il persecuta, Iona incearca, prin )oc, sa!si contra aca destinul, ca e/presie deviata a libertatii, simuland iesirea din cau,alitate si inscenand realul. Isi aduce de acasa un acvariu si, distrandu!se, imita gestul ancestral #vanea,a cate o ,, ata pe care o arunca apoi in navodul nenorocului. &acand din e/istenta prete/t pentru )oc, Iona nu!si da seama ca in micul vas e pre igurat modelul redus al unui univers pervertit. &iindca nu poate prinde miticul peste 1

visat, el pescuieste, in ond, deri,iunea propriului destin care se ra,buna # un peste urias, iesit din .aul apelor, leviat.anul biblic, il ing.ite aratandu!i ata neva,uta a lumii! spatiu visceral, multiplicat la in init, a carui unica ratiune de a i este cumplita lupta pentru e/istenta3,,vesnica mistuire5, o lupta neoprita in care pestele mare ing.ite pe cel mic, deopotriva cu putina sa ,,invatatura despre viata si legile ei. ,,$pa asta e plina de nade, tot elul de nade rumos colorate.(oi, pestii, inotam printre ele atat de repede, incat parem galagiosi.*isul nostru de aur e sa ing.itim una, bineinteles, pe cea mai mare. (e punem in gand o ericire, o sperenta, in s arsit ceva rumos, dar peste cateva clipe observam mirati ca ni s!a terminat apa. +reptat, pescarul descopera ca e/istenta se consuma intre marginile unui univers piscicol, in care pestii se ing.it, ine/orabil, unii pe altii $pare acum limpede sensul meta orei pestelui, in care re,ida vi,iunea centrala a piesei# in pantecele i.tio,aurului , Iona se descopera pe sine ca ins captiv intr!un labirint in care iintele au o dubla identitate, de vanat si vanator, de )ucarie a destinului si destin. &iinta rationala insa, omul e in lupta cu )ocul irational, absurd al e/istentei. Intre pesti, simboluri ale iintelor primare, ale tacerii si ale plutirii 3,,totul pluteste5, , nu unctionea,a nici unul dintre atributele umanului # nevoia de comunicare cu ceilalti, sentimentul solidaritatii umane, setea de aspiratie, cautarea identitatii de sine, nostalgia stabilitatii, dorinta de libertate etc.&iindca toate acestea nu sunt ilu,ii desarte, ci imperative ale iintei superioare, Iona cauta iesirea din labirint, intruc.ipand ca individ de e/ceptie! asaltul umanitatii impotriva tiraniei tacerii, prin saparea , intr!un e ort sisi ic uluitor, de erestre in peretii mistuitori ai pestilor simboluri ale ori,onturilor desc.ise in ,idurile necunoscutului. Simte ca prin aceste valori iintand in imanent, in ceea ce are el mai de pr8t, omul poate i i/at in durata, iar specia in eternitate. -nul dintre visurile pescarului Iona era sa se instale,e o scandura in mi)locul marii, simbol al statorniciei in )ocul neobosit al apelor, ragil popas in calea ,,ratacirii inainte , pe care sa se odi.neasca pescarusii sau vantul. $re, de asemenea, revelatia purtarii originare, a ar.etipului primordial matern. Lumea este consecinta unei perpetue 3re5nasteri, stravec.i mit pe care omul il opune ireversibilitatii. Iesit, in s arsit, la lumina, desi imbatranit, din spintecatura ultimului peste, pe o pla)a pustie, ori,ontul care i se arata il inspaimanta din nou, pentru ca si acesta, spre ne ericirea pescarului, este alcatuit dintr!un alt sir nes arsit de burti de peste, ,,ca niste geamuri puse unul langa altul, si intre ele el, Iona, intruc.ipare liliputana ce se cre,use, in ine, libera #,,Sunt ca un 'umne,eu e/clama el, disperat! care nu mai poate invia. I!au iesit toate minunile 9 si venirea pe pamant, si viata, pana si moartea, dar a)uns aici in mormant nu mai poate invia. e. 0ste momentul ormularii unei meditatii care de,valuie, in apt, mie,ul tragediei lui Iona #,,Problema e daca mai reusesti sa iesi din ceva, o data ce te!ai nascut. 'oamne, cati pesti unul intr!altul. Si bineinteles, al clari icarii. :eea ce paruse a i pana aici indistinct, devine e/plicit. Iona a la o de initie a vietii 3,,dracia aceea rumoasa si minunata si nenorocita si carag.ioasa, ormata din ani pe care am trait!o eu5, cauta un nume pentru sine 3,,:um ma numeam eu 25, isi descopera identitatea, ca iinta in,estrata cu atributul re lectarii, singura blestemata sa ie ast el 3,,%i!am adus aminte #Iona .0u sunt Iona 65, si intelege ca pri,onier al unui univers i,ic ostil! a gresit drumul, trebuind sa incerce o cale ,,inversa, alta decat aceea a necesitatii ce guvernea,a o natura ara ratiune. Isi striga numele din departarea in care ratacise si, in loc de a mai taia burti de peste, in sperenta unei libertati ilu,orii, isi spinteca propriul abdomen, cu sentimentul de a i gasit nu in a ara, ci in sine deplina libertate #,,7a,bim noi cumva la lumina.