Coordonatorul coleciei: erban Papacostea

X
COLECIA BIBLIOTECA ENCICLOPEDIC DE ISTORIE A ROMANIEI"
GHEORGHE I. BRATIAN
SFATUL DOMNESC I
ADUNAREA STRILOR
N PRINCIPATELE ROMANE
0)
EDITURA ENCICLOPEDICA
BUCURETI, 1995
Coperta coleciei: !enia"in # !enia"in
i 'i
A
$ %&ria Br&tianu
I'BN: ()*+,-+..(/0t
Cartea de 1a& e una dintre lucr&rile cele "ai repre2entati3e pentru 3asta creaie
istorio4ra1ic& a lui G5eor45e I. Br&tianu 6n opera c&ruia cercetarea p&trun2&toare 7i
scrupuloas& a trecutului s+a 6"pletit per"anent cu e1ortul de 6nele4ere a pre2entului 7i cu
scrutarea 6n4ri8orat& a 3iitorului. 9ucrarea aparine ciclului 1inal al creaiei istoricului: acel
anu"e al scrierilor reali2ate 6n ti"pul celei de a doua "ari con1la4raii "ondiale 7i 6n anii
i"ediat ur"&tori 6nc5eierii acesteia: c;t i+a "ai 1ost 6n4&duit s&+7i continue opera.
Ap&sarea realit&ilor i"ediate 7i perspecti3ele de 3iitor: 6nc& 7i "ai 6ntunecate pentru
ar&: l+au 6nde"nat acu" pe istoric s& r&spund& la 6ntreb&rile cele "ai actuale ale 3re"ii:
situ;ndu+le: 1ire7te: potri3it 3ocaiei 7i pre4&tirii sale: 6n di"ensiunea istoriei.
Cu" a3ea s& se a7tearn& pacea lu"ii dup& s1;r7itul teribilei 6ncle7t&ri ar"ate care
opunea pe uscat 7i pe "&ri 1orele celor dou& "ari coaliii care 67i disputau 5e4e"onia
"ondial& 7i care a3ea s& 1ie situaia Ro";niei 6n 3iitoarea constelaie politic& a lu"ii<
Pace de co"pro"is 7i ec5ilibru sau pace 5e4e"onic&< 6ntrebare care =+a 6nde"nat pe
istoricul ro";n s& scrute2e Formulele de organizare a pcii n istoria universal, cercetare
din care a re2ultat un curs uni3ersitar 7i o carte: r&"as& 6nc& 6n cea "ai "are parte inedit&.
>ar dac& pacea a3ea s& 1ie de ec5ilibru: cu" sperau cei "ai "uli: 7i auto+
deter"inarea popoarelor a3ea s& 1ie respectat& 7i consacrat& prin a7e2&"intele "ondiale
noi 6n curs de elaborare: a7a cu" 1&4&duiau "e"brii coaliiei care se apropia de 3ictoria
1inal&: ce 1el de re4i" a3ea s& conduc& Ro";nia< Re4i"ul nu putea 1i dec;t unul
?constituional: de ec5ilibru al puterilor 6n stat: 6n con1or"itate cu tradiia "ai recent& a
trecutului ro";nesc: n&d&8duiau 1actorii cei "ai repre2entati3i ai conducerii &rii: 6n 4relele
6"pre8ur&ri 6n care 1usese atras& Ro";nia 6n anii celui de+al doilea r&2boi "ondial.
'olicitat din loc 6nalt s& 6n1&i7e2e @e3oluia or4ani2&rii de stat 7i a proble"ei
constituionale 6n Ro";niaA: proble"& care 1usese str&in& de preocup&rile sale de p;n&
atunci: cu" 6nsu7i o a1ir"&: G5eor45e I. Br&tianu s+a si"it puternic c5e"at s& desci1re2e
7i @ori4inile ei "ai dep&rtate 6n trecutul nostru istoricA. i: din acest i"bold interior al
istoricului s+a n&scut cartea Sfatul domnesc i Adunarea strilor n Principatele Romne.
Carte de 6nse"n&tate eBcepional& 6n istorio4ra1ia ro";neasc& pentru c& a introdus
6n cunoa7terea trecutului nostru o di"ensiune esenial&: nicic;nd siste"atic cercetat& 6n
de3enirea ei din 3re"ea constituirii statelor ro";ne7ti p;n& l; 6nceputurile re4i"ului
constituional "odern. Carte 6n care sunt 6n1&i7ate te"einic: pe ba2a unei erudiii si4ure:
gia(ii, respectiv organul de reprezentare a acestora, adunrile de stri, n(elegerea
locului acestei institu(ii n evolu(ia general a societ(ii romneyti timp uva secole,
investigarea temeinic a alternan(ei dintre tendin(ele autoritare ale ;i yi etapele
de precumpnire a lumii privilegiului, determinarea specificului ilor de stri
romneyti, produs al mbinrii tradi(iilor autohtone yi a influen(elor : yi central-
europene, situeaz cartea lui Gheorghe I. Brtianu printre cele mai de lucrri ale
istoriografiei romneyti. De fapt, prin nsemntatea temei tratate yi prin rea ei
superioar, cartea constitue o introducere necesar la orice efort de n(elegere ii
mediu romnesc n toat complexitatea sa.
Mersul implacabil al evenimentelor", pentru a relua formula istoricului, a ndrumat
irsul istoriei spre alte (rmuri dect cele ale echilibrului libert(ii yi al auto-
inrii la care aspirau for(ele politice reprezentative ale lumii romneyti. O pace
onic" asupritoare a cuprins Europa Central yi Rsritean, nso(it de regimuri
re impuse de puterea dominant popoarelor asuprite. ,.Pace totalitar" creia aveau
j victim cea mai mare parte a elitei (rii n rndurile dinti ale creia s-a aflat yi
ii Gheorghe I. Brtianu. A rmas ns ca mrturie de seam a acelor vremuri yi a
aspira(ii nyelate cartea Sfatul domnesc i Adunarea strilor n Principatele Romne
ui de studii inspirate de aceiayi preocupare.
ERBAN PAPACOSTEA
MS
IV t . I
C!CNT DNAINTE
al editorului francez
Cu apariia postu"& a c&rii de 1a& se ter"in& publicarea ciclului de cercet&ri c&rora
G5eor45e Ion Br&tianu le+a consacrat ulti"ii ani ai 3ieii sale. Retras;nd istoria ori4inilor
7i e3oluiei adun&rilor de st&ri 6n Europa "edie3al&: G. I. Br&tianu propune o nou& anali2&
a acestor 1eluri de ob7teasc& deliberare: de 1or"are a consensului politic: at;t de i"portante
pentru cel ce 3rea s& priceap&: dincolo de siste"atica 1eudal&: realitatea 6ns&7i a 3ieii
publice 6n 3ec5ea Europ&.
A" propus altunde3a Revue des etudes roumaines, EIIIFEI! G=(),H: )0IJ s&
adun&" aceste lucr&ri 6n a7a 1el 6nc;t 6ntre4ul lor s& apar& 6n acela7i ti"p cu intenia ce le
ani"ase. 'ub lu"ina noilor ele"ente de in1or"aie: acest 6ntre4 al ulti"elor scrieri ale lui
G K. Br&tianu ar putea s& se 6nc5e4e 0 crede" noi 0 6ntr+un ansa"blu de opt studii:
=. Sfatul domnesc i adunarea strilor n !rile romneti n cadrul istoriei generale.
I. "iniile generale ale pro#lemei. Analele Academiei Romne, %e"oriile 'eciunii
Istorice: seria a *+a: EE!III G=(,/H: = +L).
L. Sfatul domnesc i adunarea strilor. II. $onsiliul feudal i adunarea strilor n
!rile %uropei apusene. &#id., EE!III G=(,/H: *.*0*(-.
*. Sfatul domnesc i adunarea strilor. III. Adunrile de stri n !rile %uropei
centrale. &#id., EEIEG=(,)H: =/-+L-(.
,. Sfatul domnesc i adunarea strilor. I!. Adunrile de stri n !rile de Rsrit
dunrene M"anuscris pierdutJ.
-. Sfatul domnesc i adunarea strilor n principatele romne GE3rN: Co"pa4nie
1rancaise dOi"pression: =()/H.
/. 9es asse"blees dOetats et Ies Rou"ains en TransNl3anie: Revue des etudes
roumaines,EIIIFEI!+E! G=(),et =()-H:(+/* 7i ==*+=,*.
). 9es asse"blees dOetats en Europe orientale au %oNen C4e et lOin1luence du
r14iOne politiPue bN2antin: ap. Actes du siBie"e con4res internaional dOetudes bN2antines
MParis =(,IJ: =G=(-.H: *-+-/.
I. AuB ori4ines des asse"blees dOetats: 'a( =OeBe"ple de lOOrient latinQ '#( au del; du
rc4i"e 1eodal<: Revue des etudes roumaines, E!I G=())H: ; para6tre.
Reprodus 6n 6ntre4i"e: "anuscrisul de 1a&: prin 6ns&7i di"ensiunile lui: ne apare ca
cel "ai i"portant dintre cele opt studii "enionate "ai sus. G. I. Br&tianu pre4&tise acest
nuscris pentru secia de @'tudii 7i cercet&riA a Acade"iei Ro";ne: a7a cu" a indicat 6n
d eBplicit pe pri"a pa4in& a acestuia 7i =+a ter"inat probabil 6n =(,).
G.I. Bratianu a "urit: iar Acade"ia Ro";n& nu "ai eBist&. Noi a" propus 1&r& nici
re2ultat noii acade"ii s& publice acest "anuscris. P;n& la ur"& dra4ostea 1ilial& 7i
torul patrioilor: ani"ai de un ad;nc respect 1a& de o oper& 7tiini1ic& de net&4&duit: 1ac
libil& a2i: apariia ei 6n ar& str&in&.
Ea apare: dup& dorina lui G.I. Bratianu: 6n li"ba ro";n& 7i sub nu"ele instituiei
e 0 6n alte ti"puri 0 acceptase publicarea ei. >orina "orilor este ast1el respectat&.
1i. >E >A%PIERRE
Paris, )* octom#rie
+,-.
>r
{<">'<
t
. = O R .
INTRO>CERE
ii18iT.O.OKiKKSiK T
,/012 in8i81OO88K1dO.
U8in+861: iran /0/3
618VQr
6n cercetarea a7e2&"intelor re4i"ului de 't&ri 7i a e3oluiei lor: care se pot ur"&ri
6n istoria Europei din ulti"ele 3eacuri ale E3ului %ediu p;n& la s1;r7itul perioadei
"oderne 0 uneori c5iar "ai aproape de ti"purile noastre 0: a" a8uns la ceea ce a
constituit de la 6nceput obiecti3ul ei principal: proble"a eBistenei acestor instituii: sau
"&car a in1luenei lor: 6n principatele ro";ne: %untenia 7i %oldo3a
=
.
Aceasta este de 1apt contribuia cea "ai 6nse"nat& pe care istorio4ra1ia noastr& o
poate aduce studiului co"parat al adun&rilor de 't&ri: care reali2ase at;t de 6nse"nate
pro4rese 6n anii care au precedat r&2boiul
L
. Ea nu pre2int& 6ns& nu"ai interesul de a l&r4i
s1era acestor cercet&ri: 6ntin2;ndu+le la o re4iune 4eo4ra1ic& ce nu intrase p;n& acu" 6n
cuprinsul lor: sau acel de a inte4ra 6nc& "ai deplin istoria instituiilor noastre 6n acea a
de23olt&rii 4enerale a structurii sociale 7i a or4ani2&rii de stat: 6n Europa "edie3al& 7i
"odern&. Ca 7i 'erbia de la s1;r7itul !eacului de %i8loc: sau Rusia %arilor Cne8i ai
%osco3ei: &rile noastre o1er& cercet&torului prile8ul de a ad;nci o proble"& de un caracter
"ai 4eneral: dac& 6n ele"entele re4i"ului de 't&ri: ce le constat&" 6n 1iin& 6n trecutul lor:
sunt de inut 6n sea"& nu"ai 6nr;uririle apusene: ce au a8uns 6n atin4ere cu ele prin relaiile
lor cu n4aria de o parte: cu Polonia de alta 0 sau dac& 6n structura acestor instituii
trebuie s& socoti" 7i aportul bi2antin: care a l&sat ur"e at;t de te"einice 6n alc&tuirea
"arilor dre4&torii 7i 6n cultura ce st&p;ne7te aceast& perioad& a istoriei noastre: 1ie prin
contactul direct cu 6"p&raii 7i patriar5ii din Constantinopol: 1ie prin "i8locirea statelor
sla3e de la sud de >un&re: 'erbia: dar "ai ales Bul4aria. >e aici se desprinde pentru
"etoda ce ne propune" a ur"a: 6n de23oltarea acestei p&ri a eBpunerii noastre: o 6ndoit&
necesitate: aceea de a eBa"ina laolalt&: 6n 3re"ea 6nceputurilor: a7e2&"intele politice: 7i
"ai ales cele sociale ale Bul4ariei "edie3ale: cu acele ale principatelor ro";ne7ti: precu"
7i ne3oia de a recur4e: de la aceste 1or"e de in1luen& sau de i"itaie: la ar5etipul bi2antin:
=
Intenia "ea era s& 6nc5ei 6ntrea4a cercetare cu acest capitol. 6"pre8ur&rile pre2ente 1ac 6ns& i"posibil&
str;n4erea datelor biblio4ra1ice strict necesare: unei eBpuneri a re4i"ului de 't&ri 6n &rile din R&s&ritul 7i Nordul
Europei: 6n special 6n &rile scandina3e 7i 6n Polonia. Cu pri3ire la aceast& din ur"& ar&: a3e" 6ns& destule
in1or"aii: pentru a putea deter"ina 6ndea8uns de precis in1luena re4i"ului de 't&ri 7i diete al Republicii 6n
%oldo3a.
L
C1. Sfatul domnesc i adunarea strilort I:6n Anal. Acad. Rom., %e". 'ec. Ist.: s. a *+a: EE!III: p. )
7i ur"&toare. :
desi4ur nu poate == considerat in toata puterea cu3;ntului un tactor constituti3: 6n
Rrarea re4i"ului de 't&ri 7i a instituiilor sale repre2entati3e: dar nu e totu7i de
:otit: 6n ur"ele pe care le+a putut l&sa 6n 3iaa de stat a &rilor din "ar4inea de R&s&rit
itinentului nostru: unde a1l&" ase"enea a7e2&"inte: sau necontestate p&trunderi ale
nului social 7i politic de 't&ri 6n 4ospod&ria public&. >e aceea: 6nainte de a supune
"ai atente anali2e: 6n lu"ina acestor preocup&ri 7i a eBperienei c;7ti4ate din studiul
ral al re4i"ului de 't&ri: in1or"aiile ce le a3e" despre adun&rile de aceast& natur&:
irurile lor 6n politica 7i 6n ad"inistraia celor dou& &ri ro";ne7ti: 3a 1i de ase"enea
Qar s& a"inti" re2ultatele la care a a8uns cercetarea istoric&: 6n dou& c5estiuni de cea
"are 6nse"n&tate pentru 6ntrea4a 6nele4ere a trecutului nostru: caracterul i
lunile 4omniei 6n le4&tur& cu !ara, cari o1er& stranii paralelis"e cu acele pe care
cii 4er"ani le+au a1lat de cur;nd: descriind raporturile dintre W9andX 7i WHerrsc5a1tX
ip;nirile teritoriale din cuprinsul I"periului
=
Q iar 6n al doilea loc: proble"a at;t de
de2b&tut& a claselor i categoriilor sociale 6n &rile noastre: 6n 8urul c&reia se poate
a o at;t de 6ntins& biblio4ra1ie: care 6nre4istrea2&: pe te"eiul unui "aterial
tnentar ce spore7te ne6ncetatY: cele "ai deosebite 7i di3er4ente p&reri. Aci 1ire7te:
a"bele c5estiuni: at;t cea constituional& c;t 7i cea a structurii sociale: i pri3ite pe
o alt& latur& dec;t aceea care a preocupat pe istoricii: econo"i7tii sau tii cari le+
au ar&tat interesul lor. 'tudiile lor: de alt1el 1oarte te"einice: 6"i 1ac 6ns& Qsia c& au
1ost c&l&u2ite "ai "ult de spiritul de anali2& a 1iec&rei instituii 6n parte: 3oia de a
l&"uri ori4inele 7i de23oltarea 1iec&rei dre4&torii: de la cea "ai 6nalt& la nai
"&runte: sau 6n ordinea econo"ic&: 1unciunile 1iec&rei cate4orii sociale: pe cari &"
po"enite 6n docu"entele ce ne sunt cunoscute: dec;t de ideea unei sinte2e a Rr
acestor ele"ente 6n 3ec5ea or4ani2are de stat a acestor &ri. >oar din acest punct
dere: e deci de a7teptat o nou& 6n1&i7are a unor proble"e: de at;ta ti"p eBpuse 7i
tate 6n lucr&rile principale: pri3itoare la istoria sau la dreptul ro";nesc: pe ba2a
ra7i date: dintre cari unele cer a 1i scoase "ai "ult 6n e3iden& dec;t a 1ost ca2ul p;n&
.: 5risoa3e do"ne7ti sau naraiuni ale cronicarilor: ce nu au 1ost pri3ite sub acest
t al 6nse"n&t&ii lor: e "ai "ult 3orb& de o alt& interpretare a "aterialului in1or"ati3:
i 6ndea8uns de bo4at: care a 1ost adunat p;n& acu": dec;t de i23oare nou&: a c&ror
Rperire r&";ne 6ns& o n&de8de a 3iitorului. EBpunerea care 3a ur"a nu trebuie
at& alt1el: dec;t 6n lu"ina acestei relati3it&i: care nu s+a putut 6nl&tura. Ca s&
s&" o co"paraie de3enit& banal&: e poate "o"entul: dup& un studiu a"&nunit al
Qilor: s& arunc&" o pri3ire asupra p&durii.
.U..i
=
C1. Sfatul domnesc i adunarea strilor,lll, i#id.,XXX5$,p. =(= 7i ur".
=.
PARTEA NTAI
TEMEIURILE
POLITICE I SOCIALE
CAPITO99 I
CARACTER9 CON'TITZIONA9 A9 >O%NIEI
$aracterul 4omniei n 6rile Romneti.
4omnie i 76ar8. 4omnie i Stri.
=. CARACTER9 >O%NIEI DN Z[RI9E RO%CNETI
6ntr+o lucrare recent& asupra @>o"niei 6n &rile ro";neA: au 1ost re2u"ate ast1el
p&rerile deosebite: ce ne 6nt;"pin& 7i acu" asupra acestui subiect: ar 1i 6n pre2en& trei
teorii despre atribuiunile 7i 6ntinderea puterii do"ne7ti: 6n 8urul c&rora se pot 4rupa: cu
unele nuane: conclu2iile lucr&rilor celor "ai cunoscute
=
. Cea dint;i 7i cea "ai 3ec5e: e
6n1&i7at& de A. >. Eenopol: care se roste7te 6n "odul cel "ai cate4oric pentru st&p;nirea
1&r& nici o "ar4ine sau 6n4r&dire a !oie3o2ilor din Zara Ro";neasc& 7i din %oldo3a:
@le4al: >o"nul nu era 6n4r&dit prin ni"ic: 6n 3oia >o"nului st&tea tot ce+i trecea prin
"inte: 7i nedreptatea cea "ai stri4&toare la cer putea s& iea 1iin&: de 6ndat& ce >o"nul
a3ea ini"a a o 6ndeplini... >o"nul ro";n a3ea deci: 6n 3re"urile "ai 3ec5i ale istoriei
noastre: o putere absolut& 6n 6nelesul cel "ai deplin al cu3;ntului. >espotis"ul asiatic:
iat& caracterul do"niei ro";ne7tiA
L
. >e alt1el: ca 7i 6n alte 6"pre8ur&ri: p&rerea acestui
p&rinte al istorio4ra1iei noastre "oderne se a7a2& pe linia unei tradiii "ai 3ec5i: deoarece
ea reproduce: 6n ter"eni "ai conci7i: pe aceea de23oltat& cu aproape dou& secole 6n ur"&
de >i"itrie Cante"ir.::Nu le lipsea: scrie 6n3&atul do"nitor 6n a sa 4escriptio 0oldaviae,
despre 6nainta7ii s&i 6n scaunul &rii: nici o superioritate a puterii supre"e cu care se
";ndresc principii cei "ai "ari. A1ar& de >u"ne2eu 7i sabia lor: nu recuno7teau pe
ni"eni superior 6n ar& M...J r&2boiul: pacea: 3iaa: "oartea 7i bunurile tuturor locuitorilor
depindeau de 3oina lor 7i de toate acestea puteau s& dispuie dup& 3oin&: pe drept sau pe
nedrept: 1&r& s& se poat& 6"potri3i cine3a M...J Toate de"nit&ile ci3ile 7i "ilitare stau 6n
puterea >o"nului: le d& celor iubii: le ia celor ur;i de el. 6n darea acestora nu este pentru
principe nici o re4ul&. >ac& ar 3rea s& d&ruiasc& pe un &ran cu titlul de lo4o1&t "are: care
e cinstea cea "ai "are pe care %oldo3a o poate da: n+ar 6ndr&2ni ni"eni s& se
6"potri3easc& 1&i7Q di"potri3&: dac& ar 3oi s& 6nl&ture dintr+o ase"enea de"nitate pe unul
n&scut din cea "ai nobil& 1a"ilie: acesta trebuie s& se supun& de 6ndat& 3oinei
>o"nitorului s&u. Tot ast1el de putere are >o"nul nu nu"ai 1a& de preoii "ai "&runi:
ci 7i de "itropolit: de episcopi: ar5i"andrii 7i e4u"eni: 7i 1a& de oricine 1ace parte din
ta4"a bisericeasc& M...JA
*
. 6n "od 1iresc: dac& aceste 3ederi ar 1i 1ost con1ir"ate de
=
Al. A. Bu2escu: 4omnia n 6rile Romne pn la +9::, Bucure7ti: =(,*: p. =,( 7i ur".
)
A. >. Eenopol: &storia Romnilor, III: p. =/=.
*
>. Cante"ir: 4escriptio 0oldaviae, ed. Acad. Ro";ne: p. */0*I.
=*
unarea mai amnun(ita a taptelor yi mprejurrilor, cercetarea nsyi pe care o
prindem n-ar mai avea nici un rost: fa( de o putere domneasc nemrginit, de un
potism asiatic" asemntor cu acel al sultanilor sau al altor potenta(i din Rsritul
tciu sau deprtat, nu poate fi vorba de ngrdirea, pe care o reprezint institu(iile unui
A de Stri.
S-a dovedit ns c prerea lui Cantemir nu se potriveyte cu realit(ile mai vechi ale
uzrii de stat moldoveneyti, yi se apropie doar de unele nzuin(i ale vremii sale, n
principiile absolutiste triumfau de altfel yi n marile monarhii apusene. n alt ordine
ei, asemenea defini(ii nu pot cuprinde n formularea lor prea rigid yi adesea arbitrar
illa unei concep(ii de crmuire care se ntinde, prin attea vicisitudini, peste jumtate
ileniu; schematizrile yi generalizrile excesive sunt duntoare expunerii istorice,
nai cu deosebire acelei care descrie institu(iile, nu numai n alctuirea dar yi n
jltarea lor.
Acestei teorii absolutiste" autorul lucrrii amintite mai sus i opune acea pe care o
c de quasi-liberal" a D-lui C. C. Giurescu
1
. Dup D-sa, puterea Domnului n
le principate, departe de a fi absolut, era ngrdit de o parte de ayezmintele
ului nescris, obiceiul pmntului, care corespunde att de deplin yi de precis acelei
letudo terrae amintite de documentele Evului Mediu apusean, de alta de sfatul
ipalilor demnitari, pe cari i consulta n toate mprejurrile nsemnate. El nu era deci
utocrat obiynuit s dispuie fr nici o considera(ie de persoana yi bunurile supuyilor
ya cum s-'a afirmat de unii istorici ...] Separarea puterilor n stat este o idee modern,
a de care ne ocupm noi n-a cunoscut-o. Nu se fcea pe atunci o distinc(ie hotrt
atribu(iile judectoreyti yi cele executive. Una yi aceeayi persoan hotra yi executa,
ci, abuzuri. Nu trebuie ns s ne nchipuim c nu existau yi n privin(a aceasta
ite limite yi ngrdiri. Dac nu erau scrise,ele erau orale, transmise din genera(ie n
a(ie, formnd, cum se spunea la noi, obiceiul pmntului. Iar peste acest obiceiu
putea trece fr primejdie"
2
. Este caracteristic c n materie de judecat, fiecare din
e interesate ntr-un proces putea cere Domnului legea sau legea (rii, yi s-yi
lin(eze cauza jurtorilor, chema(i s-i dovedeasc dreptatea prin jurmntul lor. Nu
pu(in semnificativ c actele politice importante se ncheie cu sfatul sau asentimentul
lor, lucru care se men(ioneaz n documentele respective"
3
. Iat deci un alt punct de
, care aduce n discu(ie tocmai pe acei factori, cari se afl aiurea la temelia regimului
iri: sfatul yi ajutorul, consilium et auxilium, de unde am vzut c se dezvolt aiurea,
it obliga(iunilor de drept feudal, yi organizarea adunrilor reprezentative ale Strilor
e yi politice.
tn sfryit, o a treia teorie ar fi acea pe care autorul Domniei" o consider oarecum
ediar, acea a lui Nicolae Iorga. Ea ar formula teza unei domnii autoritare, nu n
sul despotismului asiatic, aya cum l concepea Xenopol, dar nici n acel al unei
niri a puterilor ei, altfel dect prin propria ei voin( yi sfer de interese. La nceput,
1
Ai. A. Buzescu, op. cit., p. 154.
1
CC.Giurescu, Istoria Romanilor, II, l,p. 343 (i 11,2,p. 484. -
!id., II, l.p. 345.
14
in aceasta p&rere: @uo"nui nu a dat nici o interpretare: nici o sporire sau creaiune ae
drepturi. El nu 1ace: 6n %oldo3a ca 7i 6n Zara Ro";neasc& "ai 3ec5e: dec;t s& con1ir"e
sau s& 6"part& daniile. El nu este ast1el nici le4iuitor: nici a"estecat 6n procese cari nu pot
s& se desc5id& din cau2a condiiilor 6nc& at;t de patriar5ale ale &rilor. El 67i cule4e di8"ele:
porunce7te cu str&7nicie s& i se 1ac& slu8bele: 67i p&2e7te brani7tele M...J C;nd 1ace una din
"ultele danii la "&n&stiri: nu 1ace dec;t s& cede2e la b&lile de pescuit 7i la di8"e:
drepturile sale...A
=
. >e aci decur4e ideea unei @&ri do"nite: per"anent 7i de 1aptA: a unei
do"nii care nu se a"estec& 6n "ultiplele do"enii ce se desc5id doar acti3it&ii 7i
in3esti4aiunilor aparatului de stat "odern: dar se arat& @nep&rtinitoare 7i "iloas&:
6nele4&toare pentru orice ne3oie 7i "iloas& nu"ai pentru orice "erit: do"nia ";ndr& 7i
bun&: c&reia nu i se bate din piciorA
L
.
>ar aceast& din ur"& de1iniie: oarecu" ideal&: a do"niei: e culeas& dintr+o scriere
cu caracter "ai "ult politic 7i pole"ic: care o4linde7te "ai de4rab& 1r&";nt&rile o"ului
politic 6n 3re"uri tulburi: dec;t concepia istoricului. Ea "ai are de2a3anta8ul de a nu ine
sea"& de principiul ale4erii do"nitorului: pe care Ior4a =+a accentuat "ereu
*
: 7i de a trece
cu 3ederea o contribuie de o deosebit& 6nse"n&tate la studiul 6ntre4ii c5estiuni 0 sin4ura
de alt1el care pune proble"a sub toate laturile ei: istoricul $onstitu!iei romneti, asupra
c&reia 3a trebui s& re3eni"
,
. >in 6"p&rirea 6ns&7i a "arei sale opere: &storia Romnilor,
scris& c&tre s1;r7itul 3ieii: se putea de alt1el reconstitui o alt& interpretare: e3oluti3& 7i prin
aceasta c5iar "ai potri3it& realit&ii istorice: de23olt&rii 7i atribuiunilor puterii do"ne7ti.
Nu de4eaba eBpunerea sa 6ncepe cu ctitorii, trece de la ei la cavaleri 7i la vite;i, pentru a
a8un4e la monar<i 7i la reformatori. >in aceste titluri se"ni1icati3e ale 3olu"elor: se poate
desprinde i"a4inea unei instituii ce se trans1or"& cu ti"pul: accentu;nd c;nd laturea
ost&7easc& 7i r&2boinic&: c;nd acea or4ani2atoare 7i constructi3&. 'e poate 6ns&: ce e drepY.
constata o preocupare 3&dit& de a a7e2a do"nia 6n centrul eBpunerii: ca 1actorul
deter"inant al 3ieii de stat: 6n4r&dit& de piedicile ce re2ult& pentru aciunea ei: "ai "ult
din 6"pre8ur&ri de 1apt dec;t din st&ri de drept.
Acest "od de a 3edea a in1luenat poate eBcesi3 p&rerile altor cercet&tori. 6n una din
ulti"ele sale scrieri: Ion C. \ilitti: recunosc;nd totu7i c& o @concepie nor"al& a r&"as
necontenit c& >o"nul trebuie s& r&";ie respectuos de obiceiul p&";ntuluiA: socote7te 6n
pri"ul r;nd c& @>o"nia concentrea2& 6n ";inile sale: pentru 6ntre4 teritoriul principatelor:
puterile le4iuitoare: eBecuti3& 7i 8udec&toreasc&A. El "er4e c5iar "ai departe: a1ir";nd
c& @deoarece la noi n+a eBistat 1eudalitate: puterea absolut& iniial& a >o"nului n+a
cunoscut 3eacuri de eclipse ca puterea re4al& 6n Occident. >in aceea7i cau2& n+au eBistat
la noi acele instituii create c5iar de re]i pentru a lupta 6"potri3a 1eudalit&ii 7i care: sub
1or"a de state 4enerale: state pro3inciale: pri3ile4ii "unicipale: adun&ri ale clerului 7i
parlatoente 8udec&tore7ti: au te"perat: dar 7i acolo nu"ai c;t3a ti"p: puterea absolut&
=
N. Ior4a: =ist. des Roumains, Bucarest: =(*): III: p. ,=/0=). Pre1er&" 3ersiunea 1rance2&: deoarece
red& 1or"a ulti"& a 4;ndirii autorului.
L
N. Ior4a: &sprava, p. -(0/.:apud Bu2escu: op. cit., p. =-L.
*
C1. >esc<ic<te des Rumnisc<en /ol?es, II: p. L. 7i ur".
,
6n 3olu"ul @oua $onstitu!ie a Romniei, Bucure7ti: =(L*: p. - 7i ur".: publ. de Institutul 'ocial Ro";n.
=-
aia U. V^inc a ui"a": iun siuu"c noasire preceaenie: on4ineie 7i ae23oiiarea re4i"ului
't&ri 6n Apusul Europei: 67i 3a da sea"a nu"aidec;t de punctul de 3edere 4re7it al
cet&torului ro";n: 6n ce pri3e7te locul pe care 6l ocup& adun&rile de 't&ri 6n istoria
eral&: sau c5iar 6n acea a \ranei: la care se pare c& s+a 4;ndit "ai "ult
L
. N&d&8dui" s&
Q" de"onstra c& p&rerea lui \ilitti nu se potri3e7te nici propriului nostru trecut.
Pri3ind doar liniile "ari ale proble"ei: nu se poate 6ns& t&4&dui o tendin& aproape
eral& la istoricii no7tri: de a deosebi cel puin dou& perioade 6n istoria >o"niei 6n &rile
l;ne7ti. 6ntr+un studiu recent: >l. P. P. Panaitescu a a3ut prile8ul s& pri3easc& proble"a
o alt& l&ture: cea cultural& care nu poate 1i desp&rit& de in1luenele 1actorilor politici:
a a anali2at cu o necontestat& p&trundere @6nceputurile literaturii 6n li"ba ro";n&A
*
:
:ari: spre deosebire de alii: le a1l& 6n scrierile de caracter istoric: 6nainte de a 1i 1olosit
ui nostru 6n c&rile biserice7ti: ce nu sunt eBpresiunea propa4andei cal3ine sau luterane:
i2a principal& a p&r&sirii li"bii sla3one 6n redactarea letopiseelor ar 1i 6nse"n&tatea
rit& a boieri"ii de la s1;r7itul 3eacului al E!I+lea: care 67i "ani1est& propriile n&2uine
loua 1or"&: ce o cap&t& cronicile Z&rii Ro";ne7ti 7i ale %oldo3ei. @Ele"entul de
tinuitate 6n politica &rii nu "ai este do"nia: ci boieri"ea "are. !eacul al E!II+lea 7i
M!HI+lea 1or"ea2& 6n istoria noastr& o nou& perioad&: perioada aristocratic, dup& cea
Q3odal&. i 6n Ardeal s+a petrecut acela7i 1eno"en: dup& do"nia re4ilor un4uri: a ur"at
oada Principatului ardelean din 3eacurile al E!I+lea 7i al E!II+lea: condus de nobili
QleniA
,
.
Era de alt1el 1iresc s& se 1ac& 7i aci apropierea de e3oluia 4eneral& a instituiilor 6n
Qa4a re4iune 4eo4ra1ic& ce cuprinde 7i &rile noastre. 6ntr+o alt& lucrare 6n care a l&"urit
ce au 1ost Zara Ro";neasc& 7i %oldo3a &ri separate<A >l. Panaitescu s+a re1erit la
secinele politice: cari au re2ultat din situaia econo"ic& a Poloniei 7i n4ariei la
7itul E3ului %ediu 7i la noul ec5ilibru de puteri 6n 3iaa acestor state: @co5e2iunea
ului se destra"&: puterea su3eranilor scade 6n a7a 4rad: 6nc;t ei de3in o 8uc&rie 6n
nile nobili"ii atotputernice: sunt ale7i: te"porari 7i 1&r& drept de a+7i nu"i ur"a7i:
ili"ea este st&p;n& pe 3iaa econo"ic& 7i de aci: 7i pe cea politic&. 6n aceste &ri: unde
lai treceau dru"uri co"erciale: unde deci o bur45e2ie nu s+a putut constitui: sin4urul
ir de 3enit r&";ne p&";ntul cu roadele lui. Era 1iresc ca proprietarii p&";ntului: deci
ilii: s& 1ie st&p;ni pe 3iaa econo"ic& a &rilor a4ricole 7i: prin aceasta: s& st&p;neasc&
atul. A3e" deci din 3eacul al E!I+lea p;n& 6n al ElE+lea: 6n istoria noastr& ca 7i 6n a
:lor 3ecine po"enite: o perioad& pe care o pute" nu"i aristocratic, ur";nd dup& cea
vodalSA
.
. Aceast& perioad& aristocratic& este 65s& toc"ai acea a re4i"ului de 't&ri 7i
=
=. C. \ilitti: Ad"inistraia central& 6n principate: 6n %nciclopedia Romniei, I: p. L)L. !. 7i studiul s&u
ec5iu E3olu1ia claselor sociale 6n trecutul Principatelor ro";ne: 6n Ar<iva pentru tiin!a i reforma social,
(.+ (=.
L
C1. Sfatul domnesc i adunarea strilor, II: i#id., EE!III: p. */= 7i ur".
*
Retip&rit 6n 3olu"ul &nterpretri romneti. Studii de istorie economic i social, Bucure7ti: =(,):
= 7i ur".
,
P. P. Panaitescu: op. cit., p. L,).
-
F#F_F.: p. =,=.
=/
aiete: pe care a" a3ut prile8ul de a+= descrie 6n le4&tur& cu 6"pre8ur&rile din n4aria 7i din
Ardeal
=
.
Ne3oia de a nu considera 1eno"enul @>o"nieiA sub un sin4ur aspect 7i de a au
constr;n4e 1aptele s& se con1or"e2e unei de1iniii teoretice: ale c&rei ter"eni nu+7i 4&sesc
dec;t 6n parte con1ir"area 6n i23oarele istorice: s+a i"pus ast1el cercet&rii. 'unt acu"
trei2eci de ani: 6n cele dint;i 6ncerc&ri pe cari le+a" scris cu pri3ire la proble"ele istorice
ro";ne7ti: r&"ase de alt1el nepublicate: dintr+o "ai 8ust& apreciere a lipsei de pre4&tire a
autorului: care de abia 67i trecuse bacalaureatul 0 "i+a" 6n1&i7at totu7i necesitatea unui
studiu care s& considere: de la 6nte"eierea Principatelor "&car p;n& 6n pra4ul erei
1anariote: relaiile 6ntre puterea do"neasc& 7i boieri"e 6n trecutul &rilor noastre. Nu
a"intesc aci aceste sc5ie: cari se resi"t de particularit&ile inerente 3;rstei: ca 7i de
condiiile nu prea 1a3orabile 6n cari le+a" putut redacta
L
: dec;t pentru a scoate 6n e3idena
c& 6nc& de atunci: 7i 6n lipsa unei docu"ent&ri "ai 3aste: ale c&rei instru"ente nu+"i
st&teau la dispo2iie: procesul istoric pe care "& 6ncu"eta" a+= descrie 6"i ap&ruse din
capul locului "ai co"pleB: trec;nd 6n des1&7urarea 3eacurilor prin 1a2e deosebite: ce nu
le putea cuprinde o sin4ur& 1or"ul&: 1ie ea @despotic&A sau @oli4ar5ic&A. O c;t de su"ar&
cetire a letopiseelor: cu o contribuie c;t de redus& a spiritului critic: scosese 6n e3iden&
ad;nci deosebiri: nu nu"ai 6n "etodele dar 7i 6n concepiile de c;r"uire: nu nu"ai de la
o epoc& la alta: dar c5iar 6ntre dou& do"nii din aceea7i epoc&. Era li"pede c& de1iniia
@despotis"ului asiaticA nu putea cuprinde do"nia lui Petru c5iopul: despre care
cronicarul din 3eacul al E!II+lea 6nse"na c& era @bl;nd: ca o "atc& 1&r& acA: iar @boierilor
le era
*
p&rinteAQ dup& cu" 1or"ula @constituional&A nu se potri3ea ur"a7ului s&u Aron:
poreclit Tiranul: c&ruia @nu+i era 4ri8& de alt&: nu"ai pre a1ar& de a pr&dareQ din l&untru
nu se s&tura de cur3ie: de 8ocuri M...J boierii pentru a3uie 6i o"ora: 8up;nesele le sileaA
,
.
>e la un an la altul: de la =-(= la =-(L: se 6nse"naser& ast1el 6n cronica %oldo3ei dou&
"oduri potri3nice de a c;r"ui: unul cu s1atul do"nesc: cel&lalt 6"potri3a lui.
>e ase"enea: era nu "ai puin 3&dit c& relatarea 7i interpretarea aceluia7i 1apt
c&p&taser& la trecerea 3eacului: tiparul unor "entalit&i cu totul di1erite: dup& cu"
letopiseul se scria de diacul do"nesc: la curtea !oie3odului: sau repre2int& 3ederile
boierului: 6ncercat 6n s1atul &rii. 6"i 6n4&dui s& reproduc o pa4in& din aceste 6ncerc&ri "ai
3ec5i: "ai "ult desi4ur pentru a 6nse"na data acestor preocup&ri: dec;t din alte
consideraiuni:
@Ni"ic nu do3ede7te "ai bine sc5i"barea spiritelor din 3eacul al E!I+lea 6n cel
ur"&tor 7i nu apare nic&ieri "ai 3&dit contrastul 6ntre cele dou& 3re"i: dec;t 6n di1eritele
3ersiuni ce le a3e": 6n letopisee: asupra do"niei lui te1&ni&. %acarie: c&lu4&r din
3re"ea lui Petru Rare7: scrie ast1el 6n cronica lui sla3on&: @>o"nind: cu" s+a 2is "ai sus:
te1an cel T;n&r: 7i 6ntoc"indu+7i 3iaa dup& s1atul celor 6nelepi: 3ec5iul du7"an al
=
C1. "e"oriul precedent: &/. Adunrile de Stri n !rile %uropei de Rsrit dunrene.
L
6ncepute 6n =(=/ 7i 6ntrerupte de 6nceputul r&2boiului. %anuscrisul intitulat 7$teva o#serva!ii generale
asupra &storiei Romneti a /eacului de 0i;loc8 a 1ost redactat la Ia7i 6n septe"brie+octo"brie =(=): c;nd
3enise" r&nit de pe 1ront 7i "& a1la" 6n con3alescent&: nea3;nd la dispo2iie dec;t c&rile "ele proprii.
*Gr. rec5e !ornicul 7i 'i"ion >asc&lul: "etopise!ul 6rii 0oldovei, ed. C. C. Giurescu: p. =)I +=)(.
B&#id.,p. =I..
=) . O ! +
9II o"enesc nu suien "una 3re"e r;3na cea nuna. ci saui in ini"a "ai sus
Qniilor s1etnici "ari nesaiul: i23orul 2a3istiei: 7i 3r&8"&7ie crunt& s&"&n& 6ntre
i. "bl;nd ei cu ast1el de lucruri: au t&iat te1an !oie3od capul 5at"anului s&u ce+=
use 7i+i 1usese dasc&l: 6n luna lui aprilie 6n anii ).*= 6n curile do"ne7ti de la H;rl&u.
icela7 an luna lui septe"brie s+au sculat asupra lui te1an !oie3od toi boierii lui: ca
coat& din do"nie. Iar te1an !oie3od nea3;nd de nic&ieri a8utor: 67i 6ncredina lui
ne2eu neca2ul s&u: iar acesta a su1lat asupra lor ";nia sa 7i+i 6"pr&7tia M...J prin &rile
liniile de prin pre8urA
=
.
Aceste r;nduri sunt scrise de un o" pentru care >o"nul este ce3a s1;nt: pornirea
tri3a >o"niei nu poate purcede dec;t din @nesaiul: i23orul 2a3istieiA: iar pe r&23r&tii
53in4e nu"ai puterea o"ului: ci 6i pedepse7te ur4ia cereasc&: pentru 4;ndurile lor
2nee 7i nele4iuite.
'& desc5ide" acu": la acela7i capitol: letopiseul lui rec5e !ornicul
L
: care scrie
pe un 3eac "ai t;r2iu: @6ntr+acesta7 an: 6n luna lui aprilie: 6n cetatea H;rl&ului te1an
au t&iat pre Arbure 5at"anul
*
: pre carele 2ic s&+= 5ie a1lat 6n 3iclenie: iar& lucru
'rat nu se 7tie M...J Ce pururea tinerii se pleac& 7i cred cu3intele cele rele a
buitorilor. i acea plat& au luat de la d;nsul: 6n loc de dulcea& a"ar pentru ne3ointa
a "are: c& nici 8udecat nici do3edit au pierit M...J !&2;nd boerii 7i l&cuitorii &rii
o3ei "oartea lui Arbure 5at"anul: "ai apoi 7i a 1eciorilor lui: 7tiind c;t bine au a3ut
n !od& de la d;n7ii 7i "ai apoi cu ce plat& le+au pl&tit @cu toii s+au 6ntristat de
6&7ia lui te1an !od&. 'ocotind c& 7i ei 3or lua aceia7i plat&: care au luat 7i Arbure:
ii s+au r&dicat asupra lui: septe"brie ): ce ni"ica n+au 1olosit: c& celui 1ricos 7i
iat: 7tiindu+7i "oartea de+a pururea 6naintea oc5ilor: nici un loc de odi5n& nu i+i: nici
i de r&2boiu. i 3&2;nd c& lui te1an !od& i+au 3enit ara 6ntr+a8utoriu: s+au r&sipit
+alte &ri M...JA.
E acela7i 1apt pe care+= po3estesc a";ndoi cronicariiQ pute" 6ns& a1la 3ersiuni "ai
bite< Pentru %acarie: o"ul 3re"ii lui Petru Rare7: r&scoala e o se"ea& c&lcare de
sentru rec5e: o"ul 3eacului al E!II+lea: e o 6ndrept&it& ridicare 6"potri3a unei
oase tiranii. >ar iat& 7i pe Nicolae Costin: cu 4reoaia+i erudiie: 6nc;lcit& ca o barb&
tr;n lo4o1&t: care a1urise7te pe te1an cel T;n&r: aduc;nd 6"potri3&+i pe @'eneca
1ulA: pe @'alustieA: pe @Cla3dieA M...J >up& el: nu"ai cruntul Nerone s+ar putea
ai cu 4roa2nicul !oie3od: @Crescut+au acest te1an !od& pe ";inile lui Arbure
anulQ 7i ce plat& au luat de la >o"nu+s&uY cu" 7i 'eneca 1iloso1ul: de la cu"plitul
6"p&ratul Ra"uluiA
,
. 6n 1iecare din po3estitori se o4lindesc 4ri8ile 3re"ii: pana
uia 2u4r&3e7te trecutul: a7a cu" 6l 3ede prin ne3oile 2ilelor lui M...J A" reprodus
siile culese din 6nt;ia citire "ai atent& a acestor i23oare: spre a do3edi c&
8ur&rile la cari se re1er& se i"puneau 7i unui spirit nepre3enit: 1&r& accentul pe care
=
=. Bo4dan: /ec<ile cronici moldoveneti pn &a Crec<e, p. L.L.
L
)/WF.:p.(L+(*.
*
Titlul de @5at"anA trebuie 6neles 1ire7te ca @p;rc&lab 7i portar de 'ucea3aA. E un anacronis" la rec5e.
lo4dan: 4ocumentul Rnzenilor din +D9D i organizarea armatei moldoveneti n sec. X/, Anal. Acad.
!1e". 'ec. Ist.: s. L+a: EEEG=(.IH: p. *I).
B"etE,l,p.=I)0=II 6n n.
=I
l imprim ntotdeauna o mai ndelungat pregtire ytiin(ific. O prim concluzie se putea
trage nc de atunci: c Domnia" nu este n (rile noastre un factor izolat n conducerea
statului, neschimbat n rela(iile sale cu lumea dinluntru yi din afar, ci c ea trebuie
cercetat n timp, ca orice fenomen istoric, yi n raporturile, de n(elegere sau de lupt, pe
cari condi(iile generale ale vie(ii de stat i le impun cu ceilal(i factori de rspundere politic:
boierii" yi (ara". Desigur, ns, c aceast interpretare ne apropie mai mult de
perspectivele ce ni le deschide compara(ia cu regimul de Stri al vecinilor de la Apus yi
Miaznoapte.
O alt concluzie se adaug ns de ndat celei dinti: rosturile Domniei nu pot fi
deplin limpezite dac nu (inem seam de modelele ce i le-au putut oferi condi(iile politice
ale altor (ri, a cror influen( asupra trecutului nostru e un fapt bine stabilit. Numai n
lumina acestor nruriri yi a efectelor lor, vom putea defini, cu mai pu(ine posibilit(i de
greyeal, caracterul institu(iunii yi ntinderea puterii domneyti n principatele romne, fa(
de alte categorii sau Stri politice yi sociale.
2. DOMNIE I AR"
E un fapt care nu se poate tgdui, dup attea lucrri ale istoricilor yi ale filologilor,
c n limba noastr termenii cari arat no(iuni de comandament sau de ierarhie, att in
ordinea de stat ct yi n acea bisericeasc, sunt n mare parte de obryie slav, sau n orice
caz mprumutate din alte limbi prin mijlocirea vorbirii slave. Aceasta de altfel nu modific
natura limbii romne, care att n structura sa, ct yi n originea termenilor esen(iali,
rmne latin, dar confirm ipoteza c ierarhia social yi politic a celei mai vechi istorii
romneyti s-a suprapus, prin influente yi presiuni din afar, straturilor populare romanice
sau romanizate, cari alctuiesc temeiul na(iunii noastre. Nu vom reveni asupra unor
probleme dezbtute pe larg, cu un mare numr de argumente yi de dovezi, de ctre
specialiytii respectivi; din concluziile lor yi din acele pe cari le-am folosit eu nsumi n alte
studii
1
, voi desprinde doar pentru Iaturea care ne intereseaz aci, cteva fapte ndeobyte
cunoscute.
Este foarte probabil c n(elesul de supunere yi inferioritate social, pe care l capt
n vechile noastre documente cuvntul nsuyi de rumn" "#la$ n textele slavone)
reprezint amintirea unei vremi n care popula(ia bytinay se afla n legturi de
dependen( fa( de un supra strat" de cuceritori sau stpnitori de alt origine - fenomen
ce corespunde ntr-o larg msur mprejurrilor cunoscute din (rile Europei Apusene,
dup cderea Imperiului Roman yi ntemeierea regatelor barbare. Soarta rumnului"
nostru a fost acea a lui Romanus din unele izvoare medievale apusene, iar no(iunea
pejorativ pe care a cptat-o nu difer de acea care a transformat, n limba francez a
Evului Mediu,pe #illanus, locuitorul villei romane, ntr-un #ilain supus tuturor cerin(elor
1
Cf. G. I. Britiami, Le probleme de tacontinuite' daco-roumaine, Re#. $istori%ue c/u Sud&'st eutoptien,
XX(1943), p. 65 yi urm.; A. Rosetti, Istoria liotei mmne, III, p. 24; C. C. Giurescu, Ist. Romnilor, V, p. 262
(i urm.; P. P. Panaitescu, Interpretri romneti (Problema originii clasei boereyti), p. 33 yi urm.
19
inirii 1eudale: sau 6n li"ba italian&: a dat cu3;ntului sc<iavo 6ndoitul 6neles de sla3:
6;r7ie etnic&: 7i scla3: 6n ce pri3e7te cate4oria social&
=
.
>e ase"enea: cu toate discuiile ce continu& 6nc& 6n 8urul acestei spinoase proble"e:
c& se poate considera 6n unele pri3ine l&"urit& 7i c5estiunea ori4inii acestor
initori str&ini: cari 7i+au i"pri"at pecetea 3ec5ilor noastre a7e2&"inte 7i ter"inolo4iei
nistrati3e ce se lea4& de ele. @Cnea2A: @3oie3odA: @boierA: ca 7i @3l&dic&A sunt ter"eni
6n ordinea c;r"uirii laice 7i ecle2iastice 0 1&r& a po"eni de nu"ele dre4&toriilor
iparin unei epociO"ai t;r2ii: acelei 6n care statul s+a 6nc5e4at 7i 67i de23olt& aparatul
inducere. E cunoscut c& 7i 6n ordinea reli4ioas&: dac& ter"enii eseniali cari repre2int&
na: sunt latini: acei ce corespund ne3oilor ierar5iei 7i litur45iei sunt sla3i. \aptul c&
oni"ie sla3& ne 6nt;"pin& pe 6ntre4ul teritoriu locuit de ro";ni la Nord de >un&re 0
cu" de alt1el una ro"anic& sau c5iar ro";neasc& "ai supra3ieuie7te 6n unele re4iuni
2ate ale Peninsulei Balcanice 0 c& 6n cele "ai 3ec5i docu"ente ale &rilor noastre
Qle ele"entelor de conducere sunt 6n "are parte sla3e: a dus pe unii dintre cercet&torii
ii la conclu2ia unei st&p;niri sla3e asupra poporului ro";n: la 6nceputul de23olt&rii
6aionale: 6n acela7i 1el 6n care 1rancii: lon4obar2ii sau 3i2i4oii 4er"anici au st&p;nit
i"ele secole ale E3ului %ediu: popoarele ro"anice cari au de3enit "ai t;r2iu
e2ii: italienii: spaniolii. %ai ales 6"pre8urarea c& o litur45ie cre7tin& de li"b& sla3on&
isp;ndit 6n toate inuturile ro";ne7ti carpatice 7i dun&rene: 7i c& cre7tinarea 6ns&7i a
lor: apropiai de noi: s+a produs doar 6n 3eacul al IE+lea: do3ede7te c& 6n acest ti"p
constituit ele"entul de conducere: care a l&sat ur"e at;t de ad;nci 6n ordinea
ral&: ca 7i 6n acea politic& sau social&.
Aceast& constatare: a c&rei docu"entare e de prisos s& o repet&" aci
L
: are 6ns& ne3oie
corecti3. 'la3ii: de7i apar 6n i23oarele istorice bi2antine cari le a"intesc 6nceputurile:
su7iri r&2boinice: nu au reu7it 6ns& niciodat&: prin propriile lor 1ore: s& alc&tuiasc&
8iuni de stat "ai puternice sau "ai 6ntinse. Procopiu: istorio4ra1ul lui Iustinian: arat&
@nu sunt supu7i unui sin4ur o": ci duc o 3ia& de"ocratic&: 7i de aceea c;7ti4ul 7i
Ra la ei sunt 6n co"unA
*
. Aceast& de1iniie din 3eacul al !l+lea se 6ntre4e7te cu datele
ze ale epocii ur"&toare: cari do3edesc c& sla3ii apuseni au a3ut ne3oie de un str&in:
i: pentru a se or4ani2a: cei din %ia2&2i de 5anii bul4ari de ob;r7ie turanic&: iar cei
&s&rit de 3are4ii scandina3i: pentru a constitui st&p;niri "ai 6ntinse dec;t acele ale
ilor i2olate: sau ale unor republici or&7ene7ti "&r4inite. 6n aceste din ur"& ca2uri:
ost 3orba nu"ai de un conduc&tor str&in: adus din 6nt;"plare 6n "i8locul poporului
ci de o 6ntrea4& p&tur& st&p;nitoare: al c&rei caracter distincti3 s+a "eninut "ult&
Q: c5iar dup& sla3i2area ei lin43istic&. Ar 1i deci`H 6"pre8urare cu totul deosebit& 7i cu
:e ne o1er& datele cunoscute de aiurea: ca toc"ai 6n >acia: sla3ii s& 1i a3ut: prin
ia lor putere 7i iniiati3&: 1a& de poporul ro";n: rostul de or4ani2are 7i conducere
Ae 6n 4eneral alii l+au a3ut 1a& de ei: 7i s& 1i do3edit nu"ai aci 6nsu7iri: ce par a le 1i
=
C1. G. I. Br&lianu: Cne %nigme et un mintcle <istoriFueG lepeuple roumain, p. =L, 7i ur".
L
Cea "ai con3in4&toare e 6n articolul citat "ai sus: al >+lui P. P. Panaitescu. C1. I. \ilitti: E3oluia
r sociale 6n trecutul Principatelor ro";ne: Ar<iva pentru tiin!a i reforma social, !: p. =.) n. )Q 3. 7i
Ast. poporului romn, I: p. =*L.
*
>e Hello >ot<ico, III: =,:L-. Q
20
1ost re1u2ate aiurea. Cred c& eni4"a se l&"ure7te: dac& socoti" c& 6n aceast& perioad&:
nea"urile sla3e ale re4iunii ce ne interesea2& se 4&seau ele 6nse7i 6n relaii de dependen&
1a& de ali st&p;nitori: de ob;r7ie turco+"on4ol&: a3arii: a c&ror 5e4e"onie 6n Europa
Central& 7i R&s&ritean& s+a prelun4it p;n& la r&2boaiele lui Carol cel %areQ dup&
distru4erea ringului lor la )(/: supre"aia lor a 1ost 6nlocuit& de acea a 5anilor bul4ari: 6n
epoca 6n care s+a e1ectuat trecerea acestora la cre7tinis" 7i r&sp;ndirea litur45iei sla3one
de c&tre ucenicii lui C5irii 7i %etodiu
=
. >e alt1el: e 7tiut c& ter"enul 6nsu7i de @boiarA care
de1ine7te clasa conduc&toare a popoarelor sla3e: 7i "ai cu deosebire a bul4arilor 7i a
ru7ilor: e de ori4ine "on4ol&. O @boieri"eA sau nobili"e: de ori4ine 6n bun& parte: 7i 6n
orice ca2 de cultur& sla3&: s+a putut deci 6nst&p;ni 6ntre 3eacul al !l+lea 7i al IE+lea: 6n
&rile 6n cari se 3or 6nte"eia "ai t;r2iu principatele ro";ne: dar 1iind ea 6ns&7i dependent&
de ali conduc&tori de o7ti 7i noroade: puternicii 5ani ai a3arilor: pe ur"&: poate: 7i ai
bul4arilor. 6ncetul cu 6ncetul: s+a des&3;r7it procesul de ro"ani2are al acestei p&turi
suprapuse de li"b& 7i cultur& sla3&: cu" s+a des&3;r7it 6n Apus acel al st&p;nitorilor
4er"ani
L
Q poate a inter3enit 6n unele p&ri 7i o reaciune 6n 1or"e "ai puin pa7nice: a c&rei
a"intire o p&strea2&: pe la ==..: cronica lui Nestor: 7i al c&rei r&sunet 6nt;r2iat 6l a1l&"
6nc& 6n 3eacul al E!+lea 6n istoria lui >lu4os2: "eniunea c& @3la5iiA i+au alun4at 7i i+au
6nlocuit pe sla3i
*
. 'i4ur este c& 6n secolul al Ell+lea: cronica cunoscut& a Notarului
Anoni" al re4elui Bela p&strea2& 6nc& 3ie a"intirea si"bio2ei sla3o+ro";ne: prin
"eniunea ce a1l&" 6n ea: a 3oie3odatelor din Ardeal 7i din p&rile sale de "ar4ine: la
sosirea cuceritorilor "a45iari.
Ceea ce poate nu s+a obser3at 6ns& 6ndea8uns: 6n le4&tur& cu aceast& l&ture a
proble"ei: este 6nelesul restr;ns 7i local pe care 6l au: c5iar 7i 6n cele "ai 3ec5i docu"ente
ce le 1olosesc: ter"enii ierar5ici de ori4ine sla3&. $neazul are ori4ini 1oarte nobileQ el
repre2int& doar 6n li"bile sla3e transpunerea cu3;ntului 4er"an Ionung, re4e. >ar 7i 6n
or4ani2area pri"iti3& a lu"ii 4er"anice: 6nelesul ce se lea4& de acest titlu nu dep&7e7te
atribuiile unor reguli sau @cr&i7oriA: 7e1i de triburi: nu"&rul 7i puterea acestora 1iind
3ariabile. 6n lu"ea sla3&: cu tendina ei de 1&r;"iare a or4anelor de co"anda"ent 7i de
8udecat&: rosturile cne8ilor nu apar "ai 6ntinseQ "ai t;r2iu: ca s& 6nse"ne o putere "ai
considerabil&: trebuie s& se ridice un @%are Cnea2A peste ceilali: cu" s+a 6nt;"plat 6n
Rusia.
6n docu"entele ce le a"intesc pe teritoriul 6n3ecinat cu re4iunile noastre: ele se
restr;n4 la atribuiunile unei c&petenii s&te7ti: supuse ale4erii: din 4rupul de 1a"ilii 6nrudite
care constituie co"unitatea rural&. Este ceea ce s+a nu"it caracterul @4entilicA al
cne2atului
,
. 6n n4aria: ordinea 1eudal& 6i 3a desp&ri: 6"pin4;nd pe unii 6n r;ndurile
nobililor: pe alii la rosturile de 8udec&tori s&te7ti ai cne8ilor @co"uniA. 6ntr+o situaie destul
de "odest& ne apar cne8ii Hae4ului din 3eacul al El!+lea: cari al&turi de @b&tr;nii
=
6"i "enin p&rerea: culoate obieciunile aduse de >l. P. P. Panaitescu: op. cit., p. (,0(-.
L
!. 6n aceast& pri3in& %. !al`5o11: 'uperstrats 4er"aniPueet sla3e: @eop<ilologus, EEEIG=(,)H: p. ,
aeBtrasului.
*
Pasa8ul a 1ost se"nalat de "ine 6n Jradi!ia istoric despre ntemeierea statelor romneti, Bucure7ti:
=(,-:p. =*- 7i L,-.
,
C1. >inu C. Arion: $ne;ii '$<ine;ii( Romni, Bucure7ti: =(*I: p. ,/ 7i ur". a iKnfct I
L=
i", judec pricinele locale n fa(a vicevoivodului regal al Transilvaniei
1
, pe temeiul
ului valah" ()siac$ )olos*ic$+ acea a cneazuiui stesc din Gali(ia, ca vechil al
ului, din aceeayi vreme sau din secolul urmtor, nu arat a fi mai nsemnat
2
. Un
ai vechiu i aseamn cu balivii" apuseni, administratori yi judectori de (inuturi,
idevrat c de curnd s-a contestat identificarea acestor canesii din ,armen
i!ile al fratelui Rogerius, care apucase marea nvlire ttreasc din 1241, cu
i", aya cum desigur nc de atunci se aflau n fruntea popula(iei romneyti din
I
3
. Alte amnunte ale aceluiayi scriitor i apropie mai degrab de hanii", comandan(i
a(elor nvlitoare yi ai serviciului lor de etape. Dar nsuyi cuvntul canesii arat c
e caz, n mintea povestitorului contimporan, s-a produs o confuzie cu acei *ene-ii
erau mai bine cunoscu(i din mprejurrile locale, yi a cror potrivire cu balivii din
i rmne astfel valabil.
Cnezatele lui Ioan yi Farcay, pomenite pe (rmul drept al Oltului de diploma regelui
iei din 1247, nu depyesc de asemenea propor(ii mrunte. n evolu(ia ulterioar -
nsista asupra teoriilor cari au ncercat s-i nf(iyeze pe cnejii romni ca uzurpatorii,
sul propriet(ii lor individuale, ale unor vechi drepturi ale comunit(ii steyti pe care
zentau
4
- este de netgduit c n diplomatica principatelor romne de la sfryitul
Mediu, cneazul" a deczut de la rostul de conducere pe care 1-a avut cndva, chiar
mic ntindere, la semnifica(ia mai sczut de mic proprietar liber, fr legturi de
lent personal fa( de cei mai puternici. Dar dac aceast ultim ipostaz, n care
fund cu .udecii, termen de alt origine dar de asemenea cu rosturi mrginite
5
,
m captul unei evolu(ii descendente, este vdit c nici n con(inutul su ini(ial,
iul slav de cnea- nu reprezint o sfer de activitate yi stpnire mai larg dect a
rup de ayezri omeneyti, ce nu depyeyte ntinderea unei mici seniorii, de este s-i
i echivalentul n ordinea feudal mai bine cunoscut a (rilor apusene. )ar nici
titlul de /Voie#od0, care dimpotriv a cunoscut rosturi mai nalte, pn a na pe
capul statului, atunci cnd acesta s-a constituit, nu cuprinde la obryie o raz tins
de stpnire. nc din 1364, regina Elisabeta a Ungariei confirm dreptul or din
Bereg de a-yi alege Voievodul, aya cum fac yi cei din Maramurey sau din alte e
regatului
6
. Iar voievodatele lui Litovoi yi Seneslau, amintite de diploma din 1247,
ezint mai mult ca stpnire efectiv, dect cuprinsul unei vi, al unei (ri" ct un
munte. nseyi ducatele" din cronica Notarului Anonim, cari sunt tot voievodate
nu depyesc ca ntindere, dup toate aparen(ele, acea a unui jude( din vremuri mai
Hurmuzaki, 1oc.l, 2, no LIV, p. 73; Lukinich, 1oc. Valac$orum, no 124, p. 164. Cf. Dinu C. Arion, op.
59 yi urm., 225 yi urm.
I. Bogdan, ndatoririle militare ale cne.ilor i !oierilor moldo#eni, Anal. Acad. Rom., Mem. Sec(. Ist.,
XIX.p.617-621. i
A. Decei, ...] n 2ma3iul I. 4upa,p. [...[
R. Rosetti, Pmntul, stenii i stpnii in 5oldo#a, I, p. 191 yi urm.
Cf. 1. Bogdan, Doc. lui 6tefan cel 5are, I, p. 361, no CLXII; I. C. Rlitti, ,lasele sociale n trecutul
c. Bucureyti, 1925, p. 2 yi C. Giurescu, Despre boieri, n Studii de istorie social, Bucureyti, 1943, p. 293
Lukinich, Doc. Valac$orum, m 178, p. 177. .
22
trzii. Acesi nieies marginii ai ceiui uui IV.U1UU 3m.i uw iwm.,.~ `-~__________v-
________________________________________________________________________________________>
con1ir"& ipote2a c& acei pe cari 6i dese"nau nu se 4&seau 6n capul ierar5iei: ci constituiau
or4ane inter"ediare 7i in1erioare ale ei: ngrdite n acelai timp de drepturile
comunit!ilor ce le gospodreau. Este deopotri3& de se"ni1icati3 c& li"ba noastr& a
p&strat: pentru a de1ini s1ere "ai lar4i ale or4ani2&rii 7i conducerii de stat: ter"eni de
ori4ine latin&: peste @8udeeleA: instane in1erioare de ad"inistraie 7i 8udecat&
=
: 67i 3a
6ntinde st&p;nirea domnul Gdo"inusH: care nu 3a 1i acel al unei @&riA ca acele dinainte de
6nte"eierea principatelor: ci al Z&rii Ro";ne7ti sau al Z&rii %oldo3ei. Iar mpratul
'imperator( a r&"as 6n 3ec5ea noastr& li"b& unul sin4ur: acel de la Bi2an: sin4urul ur"a7
le4iti" al st&p;nirii ro"ane: din scaunul s&u al Ro"ei Nou& de pe Bos1or. 6n epoca t;r2ie:
prin @6"p&ratulA 1&r& alt cali1icati3: 6n cronice sau 6n 5risoa3e: se 6nele4e sultanul:
"o7tenitor al 6"p&ratului bi2antin 7i prin aceasta: a 6"p&ratului ro"an
L
. Aceste noiuni
ori4inare 7i 1unda"entale nu trebuiesc pierdute din 3edere: c;nd 6ncerc&" s& anali2&"
atribuiunile 7i s1era puterii do"ne7ti 6n 3ec5ea noastr& or4ani2are de stat.
Nu "ai puin 6nse"nat 6n aceast& ordine de idei este 6nelesul pe care 6l 6n1&i7ea2&
cu3;ntul 7!ar8. 6ntr+un "e"oriu recent: >l. Anibal Teodorescu a eBa"inat di1eritele lui
nuane: pe cari le 6nt;"pin&" 6n 3ec5ile noastre teBte
*
: "ult "ai co"pleBe: pe c;t se pare:
dec;t acele ce ni le pot o1eri alte li"bi neolatine: pentru subiectul ce ne preocup&: este 6n
special de a"intit deosebirea pe care cronicarii o 1ac 6ntre #oieri 7i !ar, ca 6ntre cate4orii
sau st&ri sociale distincte 7i bine de1inite. E de ase"enea de subliniat sensul local pe care
cu3;ntul 6l 6"brac& 6n perioada "ai 3ec5e: corespun2;nd cu 6ntinderea redus& 7i cu
drepturile "&r4inite ale 3oie3odatului pri"iti3. 6nainte de a 1i o 6ar Romneasc au 1ost
6n Ardeal o terra Hlacorum, a"intit& de la =LLL: 7i desi4ur acele "ici re4iuni 6nc5ise cari se
"ai nu"esc 7i ast&2i @Zara B;rsei: Zara Oltului sau Zara \&4&ra7uluiA. 9a cel&lalt cap&t al
p&";ntului ro";nesc: @Zara ipeniuluiA nu 3a 1i 1ost "ai 6ntins&: 7i nici @Zara %oldo3eiA
nu a dep&7it la 6nceputurile ei: 3alea r;ului de i"portan& secundar& ce i+a dat nu"ele.
>ar la toate aceste 6nelesuri a"intite de un distins 8urist: crede" c& trebuie neap&rat
ad&u4at 6nc& unul: ce intr& de alt1el 7i "ai "ult 6n co"petena sa. A" a3ut prile8ul s&
"enione2 interpretarea pro1esorului Otto Brunner: care d& cu3;ntului @9andA 0
ec5i3alentul lui terra din diplo"ele "edie3ale 0: 6nelesul unei comunit!i de drept, al
unei re4iuni 6n care un anu"it obiceiu local 6ndru"ea2& 8udec&ile 7i deter"in& 6"p&rirea
drept&ii. Pe teritoriul ast1el deli"itat: eBercitarea acestor atribuiuni a7a2& 1a& 6n 1aa
puterea principelui 7i s1atul acelora: pe cari pri3ile4iul din =L*= al 6"p&ratului \rederic
al II+lea 6i dese"nea2& ca meliores et ma;ores terrae, de al c&ror consensus st&p;nul &rii
'dominus terrae( trebuie s& ie sea"&: de al c&ror s1at 7i a8utor: dup& obiceiul 1eudal: are
ne3oie 6n interpretarea dreptului la scaunul s&u de 8udecat&
,
. Este deci: deasupra
principelui 7i "ai "arilor unei @&riA: o unitate superioar& a dreptului: care 6i cuprinde 7i
=
'unt de considerat 6n aceast& pri3in& :8udeeleA sau @scauneleA ardelene ale sa7ilor 7i secuilor: cari
repre2int& o adaptare a or4ani2&rii acestor coloni7ti la 6"pre8ur&ri locale.
L
C1. G. I. Br&tianu: 9e proble"e de la continuite daco+rou"aine: op. cit., p. /).
*
/aloarea ;uridic a unui vec<iu cuvnt romnesc, Anal. Acad. Rom., %e". 'ec. Ist.: s. *+a: EE!III:
p. -,* 7i ur".
,
C1. Otto Brunner: "and tind =errsc<aft.Lien, =(*(: p. L=L 7i ur". M0s .WuN bt .WUa
. 2 3 . . " . . '
"ia pe loii: le4ea arii sau ooiceiui p&";ntului 'consuetudo terrae 6n ter"enii
:4iului i"perial din =L*=H. 'e"nal;nd interesul acestei concepii 7i 6nse"natele ei
:ine: nu nu"ai pentru 6nele4erea ordinii de drept: dar 7i a celei politice: ar&ta" 6n
i ti"p @ce conclu2ii se pot tra4e din aceste constat&ri: cu pri3ire la W&rileX cari 6ncep
ir& ca" 6n aceea7i 3re"e: ca "ici unit&i autono"e 7i re4ionale: 6n istoria
ilorA
=
. Este locul s& st&rui" "ai "ult asupra acestei apropieri. 6n diplo"a din =L,)
lui Bela al I!+lea: 6n care apar: dup& cu" se 7tie: terra Ienaztus "NtuoN Loiauode
i Szeneslai /oiauode, pe l;n4& terra de Oeurino concedat& Ordinului Ioaniilor: e
7i de ma;ores terrae, lucru obser3at 7i subliniat de "ai toi istoricii no7tri. Este 6ns&
c& de toat& atenia 6"pre8urarea: c& ace7ti 1runta7i locali sunt "enionai tot 6n
A& cu interpretarea 7i aplicarea dreptului: d;ndu+li+se anu"e putina de apel la curtea
i: 6n ca2ul unei sentine capitale
L
. 'e 7tie de ase"enea c& s+au p&strat 7i "ai t;r2iu
: unor autono"ii 8udiciare re2er3ate acelor inuturi: pe cari >i"itrie Cante"ir le
7te @un 1el de republiciA: c;r"uite eBclusi3 de pra3ilele sau obiceiurile lor: 1&r&
:cul poruncilor 7i 8udec&torilor >o"nieiQ 6n aceast& cate4orie: autorul @>escrierii
3eiA a7a2& !rancea: C;"pulun4ul "oldo3enesc 7i Ti45eciul
*
. >espre cea dint;i
:ste re4iuni: 7ti" de alt& parte c& ne 6n1&i7ea2& 7i 6n 3re"uri t;r2ii: particularit&ile
sta(ii r&2&7e7ti colecti3e: reparti2ate pe nea"uri sau cete
,
. E u7or de presupus c&
: a supra3ieuit 6n aceste "ici inuturi i2olate de "unte sau de codru: 3a 1i constituit
urile "ai 3ec5i: o tr&s&tur& speci1ic& 1iec&rei @&riA 6n parte: 5otarele ei 1iind de 1apt
le @obiceiuluiA tradiional: superior puterii politice 7i ad"inistrati3e a 1actorilor de
ere. 6n acela7i sens s+au de23oltat de alt1el a7e2&"intele ase"&n&toare ale Europei
ie: 6n cari s+au 3&2ut cu drept cu3;nt unul din ele"entele de ba2& ale re4i"ului de
e3oia s1atului pentru a t&l"&ci 7i a aplica dreptul nescris: obiceiul p&";ntului: a7a
"o7tenise 6n E3ul %ediu 1iecare col de ar&
-
. Cu ti"pul: aceste "ici unit&i s+au
t 6n 1or"aiuni politice "ai "ari: o dat& cu dreptul ce le c;r"uia: @deasupra tuturor
Qlor obiceiului local: cre7tea un corp de obiceiuri: leP terrae, sau: cu" era nu"it&:
o"un& 'common laK(, a c&rei dreptate o 6"p&reau re4ele 7i curile saleA
/
. Ast1el
scrie e3oluia 8ustiiei 6n An4lia dinastiilor nor"ande 7i planta4enete: 7i 6n acela7i
6buiesc pri3ite 6"pre8ur&rile conti"porane din &rile noastre: sunt doar de o parte
ta: aceia7i ter"eni: leP terrae, le4ea &rii: pe care 7i "ai t;r2iu p&rile o puteau
6n 1aa >o"nului: ca o noiune de drept ce era superioar& puterii acestuia 7i c&reia
i 6ns&7i trebuia s& se 6nc5ine: c5e";nd 8ur&torii propu7i la 8udecat&.
in;nd deci sea"& de toate aceste preci2&ri 6n 8urul 6nelesului pri"iti3 al cu3intelor
HdA 7i @ar&A: se poate reconstitui caracterul constituional al >o"niei 6n &rile
: din 6ns&7i de23oltarea ei istoric&. Este e3ident c& at;t 6n %untenia c;t 7i 6n
F. Sfatul domnesc i adunarea strilor, III: i#id., p. =(L.
&. teBtul 6n Hur"u2a`i: 4oc. =:=: no CECIII: p. L-.0L-L 7i 4oc. /alac<orum, no (: p. L.0LLa.
H. Cante"ir: 4escriptio 0oldaviae, ed. Acad. Ro".: p. =L*0=L,.
:1. A. 'a3a: 4ocumente putnene, I: p. EE0EEI.
+1. studiul lui C. H. %c Ilbain: %edie3al Estates: 6n $am#ridge 0edieval =istorN, 3oi. !II: p. //- 7i
A. %. Pobic`e: 0edieval %ngland +*::Q+D9., p. L*I.
L,
%oldo3a: principatul a 1ost 6nte"eiat la datele ce sunt 6ndeob7te cunoscute: prin
suprapunerea >o"niei la "ici 1or"aiuni politice locale: pe cari le+a @"ediati2atA ca s&
1olosi" un ter"en consacrat de procesul ase"&n&tor: ce se poate constata 6n istoria &rilor
4er"ane. 6n %oldo3a: este si4ur c& 1aptul s+a produs prin @desc&lecatulA unui 3oie3od din
%ara"ure7: 6ncon8urat de un nu"&r de seniori: cari s+au unit pe ur"& 6n s1atul >o"niei cu
repre2entanii puterilor localeQ docu"entele sunt aci de acord cu tradiia istoric&: a7a cu"
ne+au p&strat+o letopiseele.
6n Zara Ro";neasc&: tradiia istoric& este de ase"enea acea a unei @desc&lec&riA din
p&rile de "ia2&2i ale Ardealului: 1&r& 6ns& ca i23oare conti"porane s& ne poat& con1ir"a
ar&t&rile cuprinse 6n po3estirile "ai t;r2iiQ nu e de alt1el sin4urul ca2 6n istoria "edie3al&:
7i a" "ai se"nalat paralelis"ul ce 6l 6n1&i7ea2& aceste 6"pre8ur&ri cu acele ale ori4inilor
Con1ederaiei el3eiene: cari le sunt eBact conti"porane
=
. %uli dintre istoricii no7tri
st&ruiesc 6ns& 6n 3ederile critice ale lui >i"itre Onciul: 7i nu accept& desc&lecatul la ctitoria
Z&rii Ro";ne7ti. Pentru ei: spre deosebire de %oldo3a: creaiunea statului unitar: c;r"uit
6n 3eacul al El!+lea de Basarabi: e un 1eno"en politic auto5ton: datorit superiorit&ii pe
care a c;7ti4at+o unul din 3oie3odatele locale: care a @adunatA pe celelalte sub st&p;nirea
sa: a7a cu" au 1&cut %arii Cne8i ai %osco3ei cu p&";nturile ruse7ti: c;r"uite de ri3alii
lor
L
. \ie 6ns& una sau alta dintre aceste ipote2e: conclu2ia 6n ce pri3e7te caracterul >o"niei
nou 6n1iinate r&";ne aceea7i: e un proces de natur& 1eudal&: 3&dit in1luenat de
a7e2&"intele acestui re4i": a7a cu" 6l cunoa7te" din ara 3ecin& a n4ariei: 6n ti"pul
ulti"ilor re4i arpadieni 7i a dinastiei str&ine de An8ou. O ase"enea alc&tuire de stat
eBclude ideea unei st&p;niri absolute: ea presupune superioritatea unui @obicei al
p&";ntuluiA care deter"in& 6n 8urul >o"nitorului: pre2ena unui s1at constituit din acei
ma;ores terrae ce i s+au 6nc5inat: recunosc;nd @do"iniul e"inentA
*
care 6i d& dreptul s&
d&ruiasc& 7i s& con1ir"e st&p;nirea p&";nturilor: s& con1ere @o5abeleA sau i"unit&ile: s&
perceap& 3eniturile ce re2ult& pentru >o"nie din trans1erurile pri3ate de st&p;nireQ dar
totdeodat&: 6n 3irtutea principiului de reciprocitate ce se a1l& la te"elia dreptului 1eudal:
>o"nul &rii uni1icate trebuie s& recur4& la colaborarea acelora7i repre2entani ai puterilor
locale: at;t pentru a interpreta dreptul 7i a rosti 8udecata sa: c;t pentru a 5ot&r6 6n
proble"ele 6nse"nate: ce trebuie s& le re2ol3e 6n interesul ob7tesc.
>esi4ur: nu se poate socoti 6n &rile noastre 1eudalitatea pe acela7i plan: cu acel pe
care ni+= arat& re4i"ul ei din &rile apusene: a8uns la deplina sa de23oltare. Este 6ns& o
tendin& a studiilor recente 6n aceast& "aterie: de a nu considera nu"ai 1or"ele deplin
de23oltate ale unei instituii: ce nu sunt reali2ate poate dec;t 6n unele ca2uri precis
=
!. G. Br&tianu: Jradi!ia istoric despre ntemeierea statelor romneti, p. (,:==/ 7i ur".
L
Acesta e punctul de 3edere al >+lui P. P. Panaitescu: 0ircea cel Htrn, p. LI-.
*
C1. >inu C. Arion: $e n!eles au avut actele de dona!iuni domneti de pmnt la nceputurile
voevodatelor, 6n 4ou studii de istorie a dreptului romnesc, Bucure7ti: =(,L: p. *- 7i ur". Este de obser3at cu
acest prile8 c& 6n constituia alc&tuit& de boierii %oldo3ei la =ILL: care se 6nte"eia2& 6n "are "&sur& pe tradiie:
@puntulA =, pre3ede c& @Pra3ilelor &rii 7i 5ot&r;rilor celor s&3;r7ite 7i de >o"n unit cu s1atul ob7tesc este supus
6nsu7i >o"nul 7i s1atul ob7tescA: cu alte cu3inte: adau4& Eenopol: supunerea autorit!ii ocrmuitoare su# legi,
esena re4i"ului constituional. C1. Primul proiect de constitufiune al 0oldavei n +9)), Anal. Acad. Rom.,
%e". 'ec. Ist.: s. L+a: EE: p. =**.
' ' " . . . ' ' 2 5 . . '
au, yi inaigiuiit. iu tc jMivcsie sisiemui ieuaai, aoar rran(a yi senioriile Orientului
Qreaiune a @\ranei de cruciat&A: o1er& cu ade3&rat deplin&tatea unor instituii
Q. Nu trebuie 6ns& s& eBclude" din studiul acestora: a7e2&"intele celorlaltor &ri
ne: 6n cari lipsesc unele din ele"entele ce alc&tuiesc @tipulA des&3;r7it al re4i"uluiQ
nai ales 6n p&rile r&s&ritene ale Europei: ele"ente constituti3e ale structurii politice
ile: cari ne 6ndrept&esc s& 3orbi" de o 1eudalitate ruseasc& sau bi2antin&
=
: 1&r& s&
6n1&i7a: 6ntr+un ca2 ca 7i 6n cel&lalt: toate particularit&ile pe cari le cunoa7te" din
Q su2eranului 1rance2 cu 3asalii s&i. 6n &rile noastre: de7i nu a3e" certitudinea
nirii tuturor 1or"elor consacrate ale le4&turilor 1eudale 0 do3edite doar 6n relaiile
: ale 3oie3o2ilor cu re4ii n4ariei 7i Poloniei 0 nu se poate 6ns& t&4&dui eBistena
ili4aiuni de @s1at 7i a8utorA 6ntre >o"nie 7i "ai "arii &rii: inerente neBului 1eudalQ
i" este 3&dit& colaborarea dintre aceia7i 1actori 6n elaborarea 7i aplicarea nor"elor
t: 6n lipsa pra3ilelor scrise cari sunt apariii "ult "ai t;r2ii: de in1luen& 7i c5iar de
bi2antin&.
6 poate totu7i pune proble"a: 6n ce pri3e7te necesitatea alc&tuirii 7i consult&rii
do"nesc: dac& obli4aiunea de drept 1eudal nu 6nt;lne7te 6n &rile noastre 7i tradiia
iional& a I"periului Bi2antin: a7a cu" a" a"intit+o la s1;r7itul "e"oriului nostru
Qnt
L
. >eri3;nd din alte obiceiuri dec;t acele 1eudale: consultarea 'enatului
tosH alc&tuit din 6nalii de"nitari: este 6ntr+ade3&r o tr&s&tur& caracteristic& a
lui de c;r"uire practicat la Bi2an 7i i"itat de popoarele 7i &rile a1late 6n s1era sa
en&. n sin?lite sau s1at al boierilor ne 6nt;"pin& 7i 6n Bul4aria "edie3al&
*
: a
r;urire o a1l&" 6n alc&tuirea aparatului ad"inistrati3 de "ari dre4&torii al Z&rii
Q7tiQ aceea7i in1luen&: dar trans"is& direct de la Bi2an: se poate ur"&ri 7i 6n
ile Rusiei Sie3iene. Ori cu" ar 1i: pe o l&ture sau pe alta: >o"nul principatului
iu este 6n nici un ca2 un princeps legi#us solutusR el se a1l& supus obiceiului: 7i
R& ie sea"& de 1actorii cari 6n 1aa 3oinei sale: repre2int& 6ntr+un 1el oarecare: acea
ale4orii pri3ile4iate cari 3orbesc 6n nu"ele &rii. 6nt;lni" deci 7i la noi acelea7i
e constituti3e ale re4i"ului de 't&ri: pe cari le a1l&" la ori4inea de23olt&rii
i instituii 6n &rile din Apusul 7i Centrul Europei.
:east& conclu2ie nu re2ult& 6ns& nu"ai din al&turarea lo4ic& a paralelis"elor: 7i a
ielor pe cari acestea le deter"in&: ea se 6nte"eia2& 7i pe "eniuni precise ale
ielor. Ast1el 6n cel "ai 3ec5iu act al cancelariei: "untene pe care 6l cunoa7te":
ui pe care !ladisla3 I G!laicu !od&H: >o"nul Z&rii Ro";ne7ti: 6l d& bra7o3enilor
"&rie =*/I: 5ot&r;nd 3&"ile ce le 3or pl&ti ne4ustorii lor 6n ara sa: precu" 7i
de trecere: !oie3odul ro";n se adresea2&: 6ri teBtul latin care ne+a 1ost p&strat
is 1idelibus nostris: cornitibus: castellanis: iudicibus: tributariis: o11icialibus et
status 5o"inibus: in terra nostra Transsalpina constitutisA
,
: ceea ce >l. C. C.
= traduce: dealt1el corect: prin @tuturor credincio7ilor no7tri: "arilor dre4&tori:
. C. I. Brtianu, Les etudes byzantines d'histoire economique et sociale, '9-antion, XIV (1939).
dunrea strilor in :rile ;uropei de Rsrit dunrene. '
F.1. Sakzov, 'ul3arisc$e <irtsc$afts3esc$ic$te, Berlin-Leipzig, 1929, p. 10.
1rmuzaki, 1oc. XV, 1, no II, p. 2.
: L /
[KUkaiauum,juu(`.<uuiuui, vaiircyum: siujuayiivn (i uaiiiciuiui uiu uiitc sune + 0 utininiu
6ns& s& ad&u4&": din orice stare @constituit& 6n ara noastr& Transalpin&A. Cu3;ntul status,
a7a cu" e 1olosit 6ns& 6n aceea7i 3re"e 6n n4aria: a c&rei su2eranitate >o"nitorul o
recunoa7te 1or"al 6n 6ns&7i titulatura sa din acela7i docu"ent
L
: 6nsea"n& 6ns& @'t&riA:
or4ani2ate 7i pri3ile4iate: cate4orii sociale cu obli4aiuni 7i drepturi precise. A"intirea
lor 6ntr+un docu"ent: 6n care >o"nul se adresea2& autorit&ilor 6n subordine: este prin ea
6ns&7i se"ni1icati3& pentru structura politic& 7i social& a principatului 6n aceast& 3re"e.
>e ase"enea: cel "ai 3ec5iu docu"ent eBte" al cancelariei "oldo3ene7ti: actul de
o"a4iu al 3oie3odului Petru c&tre re4ele !ladisla3 Ia4ello al Poloniei: din / "ai =*I):
cuprinde 6nt&rirea adus& acestei le4&turi 1eudale de c&tre @boierii cei "ari: nostro no"ine
et alioru" o"niu" terri4enaru" terre !alac5ie: Pui in nos ad id ipsu" 1aciendu"
autoritate" o"ni"odo transtuleruntA. Editorul cel "ai recent: >l. %. Cost&c5escu: traduce
@6n nu"ele nostru 7i al tuturor celorlali boieri ai Z&rii %oldo3ei: cari ni+au 6"puternicit
cu toat& autoritatea s& 1ace" aceastaA
*
. 6n 1apt ca" acesta este 6nelesulQ totu7i tenigenae,
ase"&n&tor lui regnicolae al docu"entelor un4ure7ti din aceea7i 3re"e: 6nsea"n& "ai
de4rab&: stricto sensuG p&";ntenii: oa"enii pri3ile4iai @de ar&A
,
. C& acest ter"en
cuprindea pe boieri: este incontestabil. >ar un alt act de o"a4iu: posterior: acel al lui Ilie
!oie3od din =( septe"brie =,*/: 6l arat& 1&c;nd supunere @cu 6ntre4 s1atul nostru: cu
ca3aleri 'ritermi 6n teBtul sla3onH boieri 7i nobili din cet&i: ora7e cu inuturile supuse 7i din
1iecare stare 'stadia( sau ran4 de oa"eni supu7i nou&A
-
. %eniunea 't&rilor este aci c;t se
poate de precis&: 6n 6nelesul occidental al cu3;ntului: a7a cu" se potri3e7te de+alt1el unui
act diplo"atic de drept 1eudal. Este deci li"pede c& 6n perioada 6nceputurilor 3ieii de stat:
6n ti"pul 4eneraiilor cari "ai p&strau a"intirea 6"pre8ur&rilor dinainte de desc&lecare:
>o"nul Z&rii Ro";ne7ti: sau "ai t;r2iu 7i acel al %oldo3ei: 6ntoc"ai ca 7i conti"poranii
lor din Apusul 7i Centrul Europei: 67i 6nte"eiau st&p;nirea pe s1atul 7i a8utorul 't&rilor: a
c&ror 1iin& reiese din cuprinsul 6nsu7i al docu"entelor 6nt&rite de pecetea do"neasc&.
*. >O%NIE I 'T[RI
n alt 1apt caracteristic des&3;r7e7te cuno7tina noastr& despre caracterul 7i
1unciunile >o"niei: este re4ula 6ns&7i de succesiune care 6i atribuie 7i 6i 6nt&re7te
st&p;nirea. >i"itrie Cante"ir socote7te c& la 6nceput: >o"nia 6n %oldo3a a 1ost ereditar&:
de7i: dup& stin4erea 6nt;iului 7ir de 3oie3o2i din nea"ul desc&lec&torilor: recunoa7te c&
s+a ridicat de c&tre turci @dreptul de ale4ere a >o"nilor de c&tre 1runta7ii &riiA
/
. Eenopol
a 4&sit 6n aceast& pri3in& o 1or"ul& cuprin2&toare: care a 1ost adoptat& de istoricii "ai noi
7i este 7i ast&2i 1olosit&: el a cali1icat siste"ul de succesiune drept @ereditar+electi3A.
>o"nia r&";nea 6ntr+ade3&r la ob;r7ie 6n aceea7i 1a"ilie: 1&r& 6ns& a se preci2a dac& ea se
1
Ist. Romnilor, II, p. 343.
2
Ladislaus, Dei et Regia Maiestatis grecia Waywoda Transalpinus et Banus de Zevrinio.
3
M. Costchescu, 1oc. moldo#eneti nainte de 6tefan cel 5are, II, no 163, p. 601.
4
Cf. I. C. Hlitti, ,lasele sociale n trecutul romnesc, p. 9.
=
1escriptio5olda#iae,p.7>. '?@
u . ` 27
i a3eau toate un drept e4al de a 1i alese la do"nie de c&tre ar&A
=
. @>eci 6n realitate:
lide un autor "ai recent: 6n &rile ro";ne se practica siste"ul ale4erii: li"itat la un
cu toi descendenii: ascendenii lui: liniile l&turalnice 7i 1iii din concubina8A
L
. Aceste
Nur&ri a7a2& 6ntr+o lu"in& 7i "ai puternic& raporturile de interdependen& 6ntre
"ieA 7i @ar&A: repre2entat& prin 't&rile ei.
6n 1apt: 7i aci pare a se 1i produs o e3oluie: "ai accentuat& cu c;t ne apropie" de
utul epocii "oderne. irul 6nt;ilor 3oie3o2i ai Z&rii Ro";ne7ti: a7a cu" 6l cunoa7te"
!larele Basarab la %ircea cel B&tr;n: p&strea2& >o"nia nu nu"ai 6n aceea7i dinastie:
aceea7i ra"ur& a ei: inter3enind doar: 6n cursul acestui secol: dou& "o7teniri de la
a 1rate: celelalte toate 1iind din tat& 6n 1iu. E de presupus c& ale4erea: de se 3a 1i 1&cut:
Oost "ai de4rab& o rati1icare: de c&tre corpurile constituite: a dese"n&rii ur"a7ului
Rs do"nescA de 6nsu7i 3oie3odul 6n 1unciune. %ircea 7i+a asociat: din 3ia&: pe 1iul
= la do"nie: 7i nu este eBclus ca 1aptul s& se 1i produs 7i "ai de3re"e
*
. i 6n istoria
iului 4er"an: 6n ti"pul dinastiilor saBone 7i 1ranconiene: ale4erea are 6nc& acest rost:
Qi pre2ent&ri sole"ne a "o7tenitorului dese"nat de su3eran: repre2entanilor
ai ai cate4oriilor sociale conduc&toare
,
. Ale4erea de c&tre 1actorii @constituionaliA
eriului: senarul: de"ele: ar"ata: r&"&sese ca o tradiie: "&car 1or"al&: 7i la Bi2anQ
ii a3ut prile8ul s& o a"inti"
-
.
N
e l;n4& paralelis"ele str&ine: ce se 6n"ulesc 6n secolul ur"&tor: cu eBe"plele ce
1er& siste"ul electi3 al re4alit&ii un4ure7ti sau polone: trebuie s& ine" sea"& 7i de
= de inspiraie pe care 6l a1l&" 6n a7e2&"intele "ai 3ec5i ale propriet&ii a4ricole:
ile noastre: 6n 1or"a lor pri"iti3&: dese"narea de c&tre capii 1a"iliilor 6nrudite:
ind o proprietate 6n indi3i2iune: a unuia din ei la cne8ie sau 8udecie: drept c&petenie
arii lor
/
. Ale4erea >o"nului &rii din acela7i nea" ar 1i 1ost ast1el: 6n oarecare
i: transpunerea acestui 3ec5iu obicei de 4ospod&rie rural& pe planul superior al
irii statului.
n perioada ur"&toare: 6n "i8locul 1r&";nt&rilor 7i luptelor pentru scaun din 3eacul
lea: aceast& ordine 6ncepe a 1i 2druncinat&. 6n 5risoa3e apar 1or"ule de re2er3& 7i H
ial&: @pe cine ale4e >u"ne2eu s& 1ie do"n al Z&rii Ro";ne7ti: sau din rodul ini"ii
Qi "ele: sau pentru p&catele noastre: din alt nea"...A
)
. 6n %oldo3a ale4erea
ilui e 6nse"nat& cu preci2iune de letopisee: este cunoscut& 6"pre8urarea @c;nd s+au
ara la >ireptate: 7i au r&dicat do"n pre te1an !od&. >eci te1an !od& str;ns+au
&rii 7i "ari 7i "ici 7i alt& curte "&runt&: di"preun& cu "itropolitul Teoctist 7i cu
_
&st. Romanilor, III: p. =/= +=/L.
A. !. Boldur: $ontri#u!ii la istoria Romnilor, C5i7in&u: =(*):=: p. L*(.
*. Onciul presupune c& Nicolae AleBandru 1usese asociat la do"nie de c&tre tat&l s&u Basarab I.
5pere A, ed. 'acerdoeanu: I: p. */,.
\. Rori4: 0ittelalterlic<es Iaisertum urni die Lende der europiic<en 5rdnung, 6n 4as Reic< und
H. LI.
/. "e"oriul precedent: &/. Adunarea strilor n !rile %uropei de Rsrit dunrene. )f. I.
C. \ilitti: Proprietatea solului n principatele romne, p. )(.
K
. P. Panaitescu: 4ocumentele
6rii Romneti, I: no -* 7i (,: =. sept. =,LI 7i L au4. =,-*.
LI
tuturor s& le 1ie do"n. Iar& ei cu toii au stri4at 6ntr+un 4las: 6n "uli ani de la >u"ne2eu
s& do"ne7tiYA
=
. n 3eac 7i un s1ert "ai t;r2iu: un "artor str&in al intr&rii lui Petru Cercel
6n Bucure7ti la =-I*: arat& @c& ne 6nt;"pin& 6ntre4ul popor: oa"eni 7i 1e"ei: pe o "are
c;"pie: cu at;ta s&rb&toare 7i bucurie: c& p&rea cu ade3&rat 6n&li"ea 'a a 1i 1ost dorit&
de popoarele saleA
L
. Cu" s+a obser3at cu "ult& dreptate: @aceast& 6ntrunire nu a"inte7te
alta: 3estit&: cea de la >ireptate l;n4& 'ucea3a: din =,-)< %ani1est&rile cari s+au produs
nu p&strau oare 6nelesul unei ale4eri: sau "ai de4rab& al unei recunoa7teri: c&ci supu7ii nu
1&ceau dec;t s& recunoasc& pe acel dintre cobor;torii do"ne7ti care a3ea dreptul de a
do"ni: 1eno"en paralel cu ale4erile carolin4iene<A
*
.
'e pot 4&si 6ntr+ade3&r acestor 6"pre8ur&ri paralele nu"eroase at;t 6n adun&rile
electi3e care 6ntrunesc 't&rile nobiliare ale n4ariei 6n R?os sau ale Poloniei 6n seim,
spre a dese"na pe re4e: c;t 7i 6n acla"aiile rituale rostite de corpuri constituite: ce
6nt;"pin& pe 6"p&ratul bi2antin la suirea sa 6n scaun: eis polla ete: 6ntru "uli ani
,
. 'e 7tie
de ase"enea c& aceea7i tradiie se "ai p&stra la !eneia: unde do4ele ales se 6n1&i7a
"uli"ii: 6n piaa '1. %arc: spre a+i 1i pre2entat cu 1or"ula consacrat&: s& 3& 1ie do4e: se
vi piaPe Q condiie de alt1el pur 1or"al&: deoarece 1aptul 6nsu7i al ale4erii 1usese
6ndeplinit de 1orurile restr;nse c5e"ate s& o e1ectue2e.
6n %oldo3a 6ns&: cronica 6nsea"n& la 1iecare do"nie nou& consensul pe care =+a
obinut. O descriere dra"atic& ni+= arat& pe te1an cel %are: aproape pe patul "orii: purtat
@in ca"pu"A unde se adunaser& boierii: pentru a 5ot&r6 despre ale4erea >o"nului
-
. >up&
cronic&: Bo4dan se 6nsc&unea2& @cu 3oia tuturor l&cuitorilor &riiA
/
. %eniunea lipse7te la
ridicarea 6n scaun a 1iului s&u te1an cel T;n&r: dar pe ur"a7ul acestuia: Petru Rare7
@a1l;ndu+= 7i ade3erindu+= c&+i din osul lui te1an !od&: cu toii l+au ridicat do"nA
)
. >e aci
6ncolo: 6ns&: ordinea e tulburat&. 9a =-*I: cucerind ara: sultanul 'oli"an i"pune pe
te1an 2is 9&cust&: dar boierii r&sculai ridic& pe AleBandru Cornea: pentru ca Petru Rare7
s& se 6ntoarc&: cu stea4ul 7i i"bro5orul Me"ir a?<orS de la Constantinopol. 6ns& @pe ur"a
lui Petru !od& Rare7 cu dra4oste r&dicat+au boerii cu toat& ara pe Ilia7: 1iu+s&u cel "ai
"are: la do"nieA
I
: a c&rui purtare le 3a prile8ui cea "ai a"ar& dintre decepiiQ iar @dup&
ce au p&r&sit Ilia7 !od& 7i le4ea 7i ara: l&cuitorii &rii se s1&tuir& 7i puser& la do"nie pre
te1an !od&A: 1ratele 1ostului do"nQ s1;r7itul acestuia a 1ost tra4ic. @>ac& uciser& boerii
pre te1&ni& !od& la Zuora: cu toii s+au s1&tuit 7i au r&dicat do"n pre KoldeaA
(
: 6nl&turat
6ns& repede de AleBandru 9&pu7neanu. C;nd >espot: ca un ade3&rat condottiere: p&trunde
=
Gr. rec5e !ornicul: i#id., p. L(.
L
t. Pascu: Petru $ercel i 6an Romneasc, Clu8+'ibiu: =(,,: p. =/(.
*
>area de sea"& a d+lui %. Ber2a: 6n Rev. <ist. du SudM%st european, EEII G=(,-H: p. **(.
,
N. Ior4a: >esc<ic<te des Rumnisc<en /ol?es, II: p. =(.
-
Hur"u2a`i: 4oc. !III: no 9: p. ,=.
/
Gr. rec5e !ornicul 7i 'i"ion >asc&lul: i#id., p. I=.
)
F/Qd.:p.(-.
I
&#id., p. ==/.
(
&#id.,p. ==(. TA tW:@GS ,t.AUB. .O:Xrt a<:asY. `aWCO ?
L(
. nlocuitorul su Tomya, e ridicat dintre boieri, iar cnd aceytia trimit s-1 ntmpine
1ipuyneanul, care sosea cu firmanul de la Poart s-i spue c (ara nu-1 va, nici l
:sc", a rmas vestit rspunsul ce i se atribuie: de nu m va (ara, eu i voi pre dnyii, yi
u m iubesc eu i iubesc pre dnyii, yi tot voi merge, ori cu voe, ori fr voe"
2
. Se face
it tot mai mult presiunea puterii otomane; la 1592, un observator italian nseamn c
lea ordine e nlturat e chi puo piu con forza di danari, quello ottiene di esser
cipe ...] ii quale di poi possiede Io stato quanto pare e piace al Signore ...]"
3
. Aceste
ejurri vor provoca la sfryitul secolului, reac(iunea boierimii n ambele principate yi
rcarea, ce vom avea a descrie mai amnun(it, de a stabili un regim de domnii alese yi
(ri, dup modelul ardelean yi polon, care n cele din urm va fi nbuyit de aceeayi
rire turceasc, dar va lsa urme n formele constitu(ionale ale vie(ii de stat din aceste
pn n epoca fanariot
4
.
n linii mari, yi fr a ne opri deocamdat la amnunte, evolu(ia raporturilor ntre
nnie" yi ar" ar nf(iya deci urmtoarele fundamentale yi caracteristici de ordin
ral.
nceputul l constituie, n ara Romneasc yi n Moldova, legtura feudal ntre
nul desclecat" cu credincioyii si, yi seniorii localnici cari l recunosc drept
enia lor. Obliga(iunile de sfat yi ajutor" i ntrunesc n jurul voievodului, pentru a
>lini obiynuitele rosturi de judecat, de administra(ie sau de consiliu. Dar tot de la
ut se simte o deosebire ntre cele dou principate. Se pare c ara Romneasc
deaz (ara vecin cu cteva decenii, n evolu(ia ei constitu(ional, dar mai sunt yi alte
: de deosebire pe cari va trebui s le examinm. Echilibrul luntric de puteri ntre
lie yi Strile n forma(iune, se rupe mai devreme n ara Romneasc; cazurile de
ie ale nobililor localnici peste hotar, n fa(a presiunii domneyti, se ivesc aci mai de
iriu. Domnia Basarabilor apare din acest punct de vedere mai autoritar yi
ilizatoare, poate mai influen(at, n a doua jumtate a veacului al XlV-lea, de
p(iile lumii balcanice cu care, deopotriv cu cea a Europei Centrale, pstreaz un
contact
5
.
in Moldova dimpotriv, actele cancelariei domneyti arat fr ntrerupere sfatul yi
(a nobilimii, n rndurile creia se poate face deosebirea ntre marii seniori, stpni
yii, cu siguran( anteriori desclecrii
6
, yi slujbayii ale cror rosturi la nceput, sunt
odeste fa( de cei dinti. Dar alturi de boierii mari yi mici, apar cavalerii", orayele,
ile supuse yi alte Stri", fr a uita pe reprezentan(ii clerului, cari nu lipsesc nici ei
rejurrile nsemnate. Influen(a Poloniei va introduce pn yi cuvntul se/ni", pentru
--_ -_ _ t
Gr. Ureche Vornicul (i Simion Dasclul, i!*l., p. 125.
l!id.,p. 145.
Hurmuzaki, Doc. XI, no CCCLXXV1, p. 248-249.
V. n aceast privin( memoriul meu 1ou #eacuri Aela reforma lui ,onstantin 5a#)cordat, Anal.
om., Mem. Sec(. Ist., s. 3-a, XXIX, p. 421 yi urm.
V. G. I. Brtianu, Les rois de Hongrie et Ies principautes roumaines au XIV` siecle. Acad. Roumaine,
de la seci. $istori%ue, XXVIII.
N. lorga. 2staidela Prut, Anal. Acad. Rom.,Mem. Sec;. Ist.,s. 2-a,XXXVI (1914),p. [...[
30
adun&rile acestor dele4ai de corpuri constituite: ter"en care se re4&se7te cel puin 6n unul
din actele "oldo3ene7ti dinainte de te1an cel %areO. Cu spiritul de intuiie sintetic& ce 6l
caracteri2a: Nicolae Ior4a ase"&na contrastul dintre %oldo3a 7i %untenia 6n perioada
6nceputurilor: acelui dintre Castilia 7i Ara4on
L
.
>o"nia %arelui !oie3od 7i a descendenilor s&i i"ediai: u"ple 6ns& aproape un
secol cu o c;r"uire autoritar&: care respect& 1or"ele ale4erii 7i ale s1atului: dar 7tie s&
porunceasc& 7i s&+7i i"pun& 3oina: c5iar 1&r& cruare. 9a dep&rtare de un 3eac: %oldo3a
a a8uns deci la aceea7i situaie 6n care se 4&sea: din punct de 3edere l&untric: ara 3ecin&:
sub cei dint;i Basarabi. 6n aceasta din ur"& 6ns&: sc5i"b&rile repe2i 7i dese de 3oie3o2i:
6n perioada denu"it& a @>&ne7tilor 7i >r&cule7tilorA 0 care este 6n realitate acea a luptelor
dintre un4uri 7i turci 0 sl&besc puterea do"niei 7i ridic& al&turi de ea: acea a "arilor
1a"ilii boiere7ti: 6ncep;nd cu Craio3e7tii olteni: 6nrudii cu Basarabii. E un proces de
reaciune 6"potri3a tendinelor autocratice din perioada precedent&: care 67i 4&se7te
eBpresiunea 6n luptele 6n3er7unate dintre do"ni 7i boieri: cari se 6ntind 6n 3eacul al E!I+
lea 7i 6n %oldo3a. Ri3alitatea 6ntre "a4nai 7i 7lea5ta polon& 67i are aci de ase"enea
repercusiunile ei.
Atunci inter3ine 6ns&: dup& pr&bu7irea n4ariei la %o5aci: dar "ai ales dup&
instalarea pa7al;cului 6n cetatea Budei: presiunea co3;r7itoare a puterii oto"ane: sub cel
"ai "are din sultanii cari au c;r"uit+o: 'oli"an %a4ni1icul. >e la %ia2&2i 7i R&s&rit:
peste >un&re 7i din p&rile %&rii Ne4re 7i ale Cri"eei: iar acu" 7i de la Apus:din c;"pia
un4ar&: peste Ardealul 6nc5inat poruncilor Porii: &rile noastre sunt 6n3&luite de cet&ile 7i
str&8ile padi7a5ului 7i supuse eBploat&rii tot "ai intense a 1iscului 7i a slu8ba7ilor s&i.
>o"nii nu"ii cu 1ir"an 67i iau an4a8a"ente ce nu le pot ine: 6n condiiile tradiionale 6n
cari &rile 1useser& c;r"uite: cu conlucrarea 1actorilor c5e"ai s& le repre2inte 6n s1atul
lor: 6n pri"ul r;nd al boieri"ii. Aceasta de alt1el 67i pierdea cu trecerea 3re"ii caracterul
do"inant de 1eudalitate teritorial&: d;nd o 6nse"n&tate sporit& slu8belor cu cari o in3estea
do"nia. i 6n aceast& pri3in& se pot 4&si aspecte paralele 6n istoria "ai 3ec5e a &rilor
Europei Apusene. @A" 3&2ut: scrie un specialist reputat al studiilor "edie3ale din An4lia:
c& de7i era le4at& de p&";nt: aristocraia en4le2& a pri"elor 3re"uri era o aristocraie de
ser3iciuQ totu7i: 6n acela7i ti"p: re4ele nu era un despot 7i depindea de s1atul oa"enilor
s&i "ai "ariA
*
.
>ac& aceast& de1iniie se poate.aplica 7i &rilor noastre 6n perioada de 6nc5e4are: care
a ur"at desc&lecatului: ea nu se "ai potri3e7te 6ns& epocii 1r&";ntate ce o desc5ide
p&trunderea in1luenei turce7ti. ciderile de >o"ni: "&celurile sau pribe4iile de boieri se
6nscriu 6n analele 3eacului al E!I+lea: %ircea Ciobanul 6n Zara Ro";neasc&: AleBandru
9&pu7neanu: Ion !od& cel Cu"plit 6n %oldo3a: sunt po"enii ca cei "ai cruni 3&rs&tori
de s;n4e ai @nea"urilorA: cari nu se pleac& 6n totul 3oinei lo1. >o"nia acestui din ur"&
3oie3od: a7a cu" ne+o descriu i23oarele inspirate de resenti"entele nobili"ii: pune
1
D. P. Bogdan, Acte moldo#eneti dinainte de 6tefan cel 5are, Bucureyti, 1938, p. 8-11.
2
mi amintesc a o fi auzit la cursul pe care l (inea Ia Universitatea din Iayi, n iarna 1915 - 1916, ca
nlocuitor al lui A. D. Xenopol.
' F. M. Powicke, 5edie#al ;n3land, p. 191 -192.
iuic ue ciasa: ce aespan ia noi 7i aiurea %&rile sociale 7i politice: @din
vi 7i din cei de cinste sabia lui nu "ai e7iaA: dar c;nd se 6nele4e cu ca2acii 6"potri3a
ilor: @str;nse !ara, c&tre carii se ru4a cu "ulte cu3inte bl;nde M...J iar& despre sine s&
7tie ca pre un 3r&8"a7: ci ca pre un p&rinteOQ iar de au 1&cut cui3a 6nal8osul: tot pentru
i au 1&cut: s& le intre 6n 3oe 7i s&+i 6"ple sau... 7i nu i+au putut s&tura...A
L
. 'e 7tie cu"
sasul pri"e8diei: boieri"ea s+a r&2bunat: p&r&sindu+= 7i trec;nd 6n tab&ra turceasc&:
Aerii se des1&cur& de >ornnul rebel: 7i !ara, pedestri"ea 6nar"at&: r&"ase p;n& la s1;r7it
;nsulA
*
. Conti"poranul 7i ad3ersarul s&u: AleBandru !od& din Zara Ro";neasc&: nu
i cu boieri"ea relaii "ai bune. O "&rturise7te piatra de "or";nt a clucerului Albu
Qscu: c&2ut 6n lupta de la Kili7te pe R;"na: 6n =-),: @atunci toi credincio7ii boeri ai
niei lui l+au l&sat pre el s&+7i piard& capul M...J iar eu n+a" uitat p;inea do"niei lui: ci
ur "i+a" 6ntors 1aa asupra 3r&7"a7ilor do"niei lui 7i "+a" 1&cut 6nsu"i pa3&2&
ilui do"niei lui M...JA: ceea ce 5riso3ul do"nesc con1ir"& cu a"ar& ironie: @atunci a"
it do"nia "ea dra4ostea tuturor boerilor 7i a 3ite8ilor do"niei "eleA: cu eBcepia
ur& a Gole7tilor cari @s+au 6ntors 6nd&r&t atunci 6n oastea "oldo3eana cu suliele: de au
at capul do"niei "eleA
,
. Aceste 6"pre8ur&ri 6nsea"n& un punct cul"inant 6n cri2a
"ului politic al ;rilor noastre: ele 6nt&resc 6ns& solidaritatea boieri"ii 7i a clerului 7i
&tesc 6ncercarea re4i"ului de 't&ri ce o 3a 6n1&ptui 4eneraia ur"&toare. Aci
docu"entul cel "ai de sea"& 6l constituie tratatul din =-(-: 6nc5eiat de dele4aii ilui
7i boieri"ii din Zara Ro";neasc& cu principele Ardealului: 'i4is"und B;t5orN. inia
e redus& la o si"pl& locotenent& a su3eranului transil3an: 7i "&r4init&: cu" nu Qe
niciodat&: 6n atribuiunile ei. E 6ns& 3orba "ult "ai puin: 6n acest teBt diplo"atic ure
3a trebui s&+= anali2&" 6n toate dispo2iiunile sale: de 5e4e"onia 3anitosului ipe
al Ardealului: c;t de precu"p&nirea unei ade3&rate 't&ri boiere7ti care 67i i"pune ti
3ele lui %i5ai !itea2ul 6nsu7i. >o"nia acestuia 3a 1i de alt1el eBpresiunea
inelor ei: pe plan l&untric 7i eBtern: 6n 3re"ea 6n care un nea" de "ari boieri de ar&:
ile7tii: apuc&: prin ale4erea se"enilor lor 7i spri8inul polon: do"nia %oldo3ei. >l.
al Teodorescu a se"nalat 6n studiul s&u a"intit: 1olosirea de c&tre Nicolae Costin:
d& cuprinsul tratatului 6n 3ersiune ro";neasc&: a cu3intelor @'tatul: staturileA Z&rii
;ne7ti: ce reproduc ter"enul latin status, 6n 6neles de 't&ri
-
. Iat& deci c& nu nu"ai
iiia 6n sine: dar nu"ele ei 6nsu7i reapare 6n i23oarele conti"porane: 6n le4&tur& direct&
eni"entele 7i cu or4ani2area politic& a &riiQ se 7tie de alt1el c& un tratat identic a 1ost
iat de do"nul %oldo3ei: te1an R&23an
/
.
Ce a deter"inat aceast& potri3ire de tendine 6ntre a"bele principate: 6ntre cari nu
1l&" acu" deosebirile ce le putea" constata 6n8epoca 6nte"eierii lor< A inter3enit un
r care le+a uni1icat ne3oile 7i aspiraiunile: 7i a creat 6ntre 't&rile boiere7ti o
iritate de interese: ce 3a aduce un aport 6nse"nat 6nt&ririi senti"entului de unitate
=
!. 7i banul s&u de ara"&: cu inscripia: 5te! 0oldovei.
L
Gr. rec5e !ornicul 7i 'i"ion >asc&lul: i#id.,p. =-,0=--.
*
N. Ior4a: Prefa! la Hur"u2a`i: 4oc. EI: p. EE!I.
,
't. Nicolaescu: 0nstirea /iero din;ud. 0uscel, Bucure7ti: =(*/: p. (0==.
-
A. Teodorescu: op. cit., i#id., p. --L0-*. C1. "et.
)
,=: p. ,)I 7i ur".
/
TeBtele6n Hur"u2a`i:4oc. III:p. L.(0=*:,)L0)/:,))0,I..
32
ari: 7i ue7iepiani 6nse7i a spinuuui naional: care 67i 4&se7te eBpresiunea
6n 1or"e literare nou&.
E 3orba de p&trunderea tot "ai "asi3& 6n slu8be 7i posturi de r&spundere: a
ele"entelor str&ine: a 4recilor 7i le3antinilor: creditori ai >o"nilor tri"i7i de Poart&: cari
67i recuperea2&: prin or4anele unei 1iscalit&i eBi4ente: su"ele puse la dispo2iia
candidatului pe care l+au spri8init 7i @1inanatA. 'e produce ast1el cel&lalt 1eno"en speci1ic
"entalit&ii de 'tare: oriunde iau 1iin& ase"enea or4ani2aii: Beno1obia: lupta
@b&7tina7ilorA: a oa"enilor @de ar&A 6"potri3a @3eneticilorA. 6nc& de pe la =-(.: 6ntr+o
list& a principalilor boieri "oldo3eni 7i "unteni 0 1iecare cu de"nitatea sau slu8ba ce o
6"brac&: "ai t;r2iu o dat& cu ca1tanul respecti3 0 pe care o a1l&" 6n corespondena
ra4u2anului Gio3anni %arini Poli: se 4&se7te obser3aia: @cuesti tutti sono nati3i del
paese. Ho44idi li o11iciali "a44iori sono 1orestieri e "a44ior parte 4reci per1idiA
=
.
Ostilitatea 6"potri3a concurenei str&ine 7i a siste"ului 1iscal abu2i3 deter"in&
dispo2iiunile tratatului din =-(-:dup& ce pro3ocase @po4ro"ulA prin care 6ncepe do"nia
lui %inai !itea2ul. Ea 3a 6ndru"a "i7c&rile 6"potri3a 4recilor: pe cari le 6nre4istr&" 6n
Zara Ro";neasc& 7i 6n %oldo3a: 6n deceniile ur"&toare: 6n de23oltare paralel& cu tendina
de a 6n4r&di puterea >o"niei: ocrotitoare a str&inilor: prin ade3&rate pacta conventa, dup&
"odelul polon
L
. E o aciune a 6ntre4ii 't&ri nobiliare: care constituie partea cea "ai
interesant& a studiului acestor instituii 6n &rile noastre.
>ar cu aceast& perioad& ce se 6ntinde p;n& c&tre s1;r7itul 3eacului al E!II+lea: nu
se 6nc5eie rosturile politice ale 't&rilor ro";ne7ti. Ele 3or continua s&+7i aduc& contribuia
la 8udecarea 7i re2ol3irea intereselor ob7te7ti: p;n& 7i 6n epoca 1anariot&. Re1or"atorul
Constantin %a3rocordat se 3a spri8ini pe ele: 6ntrunind Ob7te7tile Adun&ri. 'e 1ace 6ns& tot
"ai puternic si"it& constituirea unei oli4ar5ii a protipendadei: din "o"entul 6n care
pri3ile4iile at;rn& eBclusi3 de 1unciuni 7i de"nit&i
*
. 6n 8u"&tatea a doua a 3eacului al
E!III+lea: di3anul "arilor dre4&tori 1uncionea2& 6n locul adun&rilor ob7te7ti a 3re"urilor
"ai 3ec5i. >ar tradiia acestora nu s+a pierdutQ proiecte de constituie din 6nt;ile decenii ale
secolului EIE se re1er& la ele: iar Re4ula"entele Or4anice 3or institui de 1apt un re4i"
de 't&ri pri3ile4iate 6n a"bele Principate: 6n spiritul unei Stndeverfassung, a7a cu"
1iinau 6nc& 6n &rile 4er"ane 7i austriace. >e+abia re3oluia de la =I,I: procla";nd
principiile liberale 7i de"ocratice: 7i adun&rile con3ocate prin 5ot&r;rea Con3eniunii de
la Paris din =I-I: 3or 6nscrie 6n s1;r7it 6n a7e2&"intele noastre constituionale: trecerea
spre parla"entaris"ul "odern:6n 1or"ele siste"ului censitar.
6nainte 6ns& de a supune unei nou& anali2e datele ce le+a" putut aduna pentru 1lecare
principat 6n parte: 6n lu"ina acestor preocup&ri de ordin politic: 3a 1i nu "ai puin 1olositor
s& ne 6n1&i7&" 't&rile: sub aspectul lor de cate4orii sociale 7i de 1actori econo"ici: 6n
trecutul "ai dep&rtat al &rilor noastre.
O Hur"u2a`i: 4oc. III: =: no C9EEEIE: p. =(/+=(). !. lor4a: >esc<. des Rum. /ol?es, II: p. -=.
L
C1. P. P. PanaitescVi,0iIeacelHtn,p. ==*:n.I.
WdX *c1. ic. \ilitti: $lasele sociale n trecutul romnesc, p. =* 7i ur". XQW.W.X:A i a
33
'T[RI9E 'OCIA9E DN
B9GARIA %E>IE!A9[ I
DN Z[RI9E RO%CNETI
%volu!ia claselor sociale n Hulgaria medieval. 5riginile feudale ale strilor
sociale n 6rile Romneti. $lasele sociale n %vul 0ediu romnesc. $lasele
sociale n veacul al X/&lMlea. Restrngerea Strii privilegiate.
=. E!O9ZIA C9A'E9OR 'OCIA9E DN B9GARIA %E>IE!A9[
>eoarece ne+a" l&sat c&l&u2ii 6n toate aceste cercet&ri de concepia corporatist& a
ilor: care le consider& sub aspectul lor de cate4orii sociale: 6n4r&dite de pri3ile4ii 0
ne de alt1el inerent& lu"ii "edie3ale 0 6nainte de a eBa"ina rosturile lor politice ca
sri repre2entati3i: este 1iresc s& 1olosi" 7i noi aceea7i "etod&. Ea este 6ns& cu at;t "ai
ssar&: cu c;t o co"paraie cu 6"pre8ur&rile din &rile 3ecine 7i apropiate ne arat& un
ilelis" i2bitor: 6n ce pri3e7te laturea social& 7i econo"ic&: 6ntre a7e2&"intele din
cipatele noastre: "ai cu deosebire ale Z&rii Ro";ne7ti: 7i acele ale statelor sla3e de la
2&2i de >un&re: 6n special ale Bul4ariei 0 sin4ura din aceste &ri cu care ne+a" a1lat
ci 6n atin4ere direct& de 5otar: dup& cu" a ar&tat+o un studiu recent
=
. 6ndat& ce trece"
tpitolul politic: trebuie s& ine" sea"& de ali 1actori 7i de alte in1luene: acele din cari
ir4 ele"entele de 1eudalis" senioriaY ce ne 6nt;"pin& Ia ori4inele alc&tuirilor noastre
tate: 7i ne orientea2& 6n "od e3ident: spre %ia2&noapte 7i Apus.
O a"intire c;t de su"ar& a structurii sociale din Bul4aria "edie3al& are deci 6n
ist& pri3in& un 6ndoit interes: ea ne arat& o e3oluie "ai 3ec5e cu c;te3a secole: sau
se poate 6n orice ca2 reconstitui din i23oare "ai 3ec5i: 7i precedea2& ast1el: din unele
:te de 3edere: acea "ai t;r2ie din &rile noastre: 6n special din %untenia. 6n acela7i
R: 1iind "ai puin desc5is& dru"urilor 7i in1luenelor apusene: dec;t &rile ro";ne7ti
'erbia: 7i "ai repede acoperit& de 3alul n&3&lirii turce7ti: "ai deplin supus& aciunii
latoare a cuceririi oto"ane: Bul4aria ne 6n1&i7ea2&: cu oarecari aproBi"aii ine3itabile
P 7i de ti"p: i"a4inea a ce ar 1i 1ost propriul nostru trecut: dac& nu ar 1i p&truns
6n i sa nici o ur"& a re4i"ului 1eudal apusean 7i a instituiilor de 't&ri: ce se
de23olt& "indeni pe aceast& ba2&. Aducerea 6n discuie a acestui 1actor istoric: ca
ele"ent de paraie: are deci: pe l;n4& altele: a3anta8ul dda co"pleta do3e2ile
po2iti3e: pe cari i" str&duit s& ne 6nte"eie" eBpunerea: cu una ne4ati3&: a c&rei
6nse"n&tate nu se e nici ea nesocoti.
In1luena instituiilor sud+sla3e 7i a culturii de ori4ine 7i p&trundere bi2antin& care
&p;ne7te: 6n &rile ro";ne7ti: este un 1apt e3ident 7i ad"is de toi istoricii no7tri: cu
le deosebiri de interpretare a cau2elor 7i a consecinelor ce le deter"in&. @9i"ba
oa3elor ro";ne7ti din 3eacul al El!+lea: scria "ai de"ult Nicolae Ior4a: nu se
=
P. P. Panaitescu: 0ircea cel Htrn, p. *=.
*,
u^wai^u^aiw pun iiiiiiii. uc a#xa a uii&uaveiui uuigaicyu contimporane; pana yi onograiia
docu"entelor sla3one ale Z&rii Ro";ne7ti din 3eacul al El!+lea este 6n totul ase"&n&toare
acelei 1olosite de bul4ari 6n aceea7i 3re"e. Obiceiurile cancelariei sunt acelea7i: titulatura:
conteBtul 7i data sunt la 1el 6n a"bele &ri. >e la crucea: cu care 6ncepe pri"ul r;nd: p;n&
la literele cali4ra1ic 6ncol&cite ale "ono4ra"ei cu cerneal& ro7ie de 8os: totul e aproape
identic. >e"nitarii do"nului "untean se nu"esc ca la bul4arii 3ec5i: #oiari, titluJ lor
onori1ic este ;upan sau panR 7i aci se 6"part 6n boieri W"ariX 7i W"iciX. Ca 7i la poporul
3ecin a1l&" printre pri"ii s1etnici ai 3oie3odului un lo4o1&t: un 3istiernic 7i un 3ornic:
adic& "arele cancelar: te2aurariul 7i un maiordomus, de"nit&i cari: cu eBcepia poate a
celei din ur"&: au 1ost 6"pru"utate de la str&lucitul Bi2an de c&tre i"itaia st;n4ace dar
pretenioas&: de la Presla3: Prespa 7i T;rno3aA
=
. Cercet&rile ulterioare au putut stabili 7i
alte ori4ini ale unora din titlurile "arilor de"nitariQ se ad"ite c& banul 7i c5iar 3ornicul au
putut 3eni din n4aria: pe c;nd pa5arnicul e de ob;r7ie s;rbeasc&
L
Q totu7i: 6n cea "ai "are
parte a lor: @aceste 1uncii arat&: prin nu"ele 7i atribuiile lor: o in1luen& preponderent& a
Bul4ariei 3ecine: a 3ec5iului I"periu ro";no+bul4ar: pe c;nd 'erbia: care nu era 3ecin&
cu ara noastr&: n+a putut eBercita o in1luen& ad;nc&A
*
Q 6n orice ca2: 6nr;uririle s;rbe7ti 6n
3iaa &rilor noastre sunt "ai t;r2ii 7i aparin despotatelor de la s1;r7itul E3ului %ediu:
unde se "ani1est& 7i curente de ori4ine apusean&: sub 1or"a inter3eniei un4ure7ti.
R&";ne o proble"& care 67i caut& de2le4area: acea a "o"entului 6n care aceast&
@in1luen& preponderent&A s+a 1&cut si"it&: 7i c&ror 6"pre8ur&ri de 1apt se datoresc aceste
p&trunderi. 'unt 6ns& 6n aceast& pri3in& dou& contro3erse: cea dint;i pri3e7te introducerea
li"bii 7i litur45iei sla3one 6n biseric&: 1eno"en ce se constat& pe 6ntre4ul teritoriu locuit
de ro";ni la nord de >un&re: 7i e deci anterior cuceririi un4ure7ti a Ardealului: care se
des1&7oar& 6ntr+un inter3al de dou& secole: de la 6nceputul 3eacului al El+lea la 6nceputul
3eacului al EIII+lea
,
Q o "ai "are preci2are nu i se poate aduce
-
.
A doua eni4"&: 7i "ai 4rea de re2ol3it: de se poate: este acea a adopt&rii 1or"elor
de cancelarie 7i a ierar5iei ad"inistrati3e: de o at;t de 3&dit& inspiraie bul4ar&: care ea
6ns&7i reproduce "odelul bi2antin. nii au pus 6n le4&tur& aceast& in1luen& cu supre"aia
probabil& a 6nt;iului i"periu bul4ar la nordul >un&rii. Ea pare do3edit& la cele dou&
eBtre"it&i de R&s&rit 7i de Apus ale teritoriului ro";nesc: la 4urile >un&rii 7i la
re3&rsarea Tisei: ba c5iar 7i 6n p&rile r&s&ritene ale n4ariei: 6n secolul ce desparte
pr&bu7irea st&p;nirii a3are de n&3&lirea "a45iar& G)(/0I(/H
/
. E o ipote2& 6n ce pri3e7te
1
N. lorga, 2esc$. desRumnisc$en Vol*es, I, p. 252-53.
2
Cf. C. G. Giurescu, ,ontri!u:iuni la studiul marilor dre3torii n secolele BIV i BV, Bucureyti, 1920,
yi recenzia D-lui I. Lstriy, in '9-antinosla#ica, 1,1929, p. 220 yi urm.
3
P. P. Panaitescu, Mircea ce/ 'trn, p. 117.
4
P. P. Panaitescu, 4a littrature sla#o&roumaine (BV
=
CBVlf siecles+, Praga. 1931, p. 2; p. ptrunderea
ungurilor n Ardeal, v. G. I. Brtianu, Dradi:ia istoric despre ntemeierea statelor romneti, p. 210 yi urm.
5
Cf. N. Bnescu, 4'ancien;tat !ul3areetEespa9smumains, Bucarest, 1947, p. 84 yi urm. yi Gr. Nandriy,
The beginnings of slavonie culture n the Roumanian Countries, in D$e Sla#onie and ;ast ;uropean Re#ie),
XXIV, 1946, p. 160 yi urm.
6
Ea este admis yi de Dl. N. Bnescu, op. cit., p. 30,48 yi urm. V. de altfel G. I. Brtianu, Bulgaria de
dincolo de Dunre" n izvoarele bizantine,n Omagiu lui I. 4upus.
*-
4u"entul c& nu 6nt;"pina 6n aceste p&ri 6"potri3irea altei puteri: dec;t a cetelor
"ade de pecene4iQ 7i pare eBclus& pe Podi7ul Transil3aniei: unde nici un i23or nu o
snionea2&
=
. 6n 4eneral 6ns&: ele"entele de ordin diplo"atic 7i ad"inistrati3 ce le+au
pru"utat &rile ro";ne7ti din Bul4aria: se lea4& prea puin de aceast& perioad& "ai
c5e: 7i ne orientea2& "ai de4rab& spre epoca celui de al doilea i"periu: acel al
&ne7tilor. \&r& a tra4e conclu2ia unei st&p;niri a acestei dinastii 3la5e la nord de
"&re: unde se 6ntindeau atunci taberele aliailor ei: cu"anii: Nicolae lor4a se oprise
6pra acestui "o"ent: ca 7i asupra acelui al taratului deosebit de la !idin: ca cele "ai
rosi"ile pentru a l&"uri: pe cale de in1luen& 7i de i"itaie: trecerea obiceiurilor 7i a
8belor la curile 6nt;ielor 3oie3odate ro";ne7ti
L
. Poate ar 1i de considerat o 6"pre8urare
in "ai t;r2ie: c;nd &rile noastre 7i Bul4aria s+au a1lat 6n acela7i ti"p 6n s1era de
luen& a 6"p&r&iei t&t&re7ti a S6pcia`ului: care a recunoscut arului bul4ar '3etosla3:
i nea"ul Terteri2ilor cu"ani: dreptul de a ine stra8& 7i de a lua 3a"& la Cetatea Alb&:
4ura Nistrului. Nu este eBclus ca aceast& situaie eBcepional&: li"itat& la do"nia
:stui st&p;nitor: 6n pri"ele dou& decenii ale 3eacului al El!+lea: s& 1i deter"inat un
itact "ai str;ns cu 3oie3odatul Z&rii Ro";ne7ti: care toc"ai 6n ace7ti ani de 6nc5e4are
:sc&lecaA 6n c;"pia >un&rii
*
. >ar 7i acest capitol: totu7i at;t de 6nse"nat al istoriei
istre: r&";ne 6n do"eniul ipote2ei. Ceea ce ne interesea2& aci nu e de alt1el proble"a
luenei politice 7i culturale bul4&re7ti: c;t "ai ales ase"&narea ce o pute" a1la 6ntre
ictura claselor sociale din Bul4aria 7i acea a &rilor noastre 0 6ntre cari se pot constata
"ai puine apropieri.
>espre o di1ereniere a cate4oriilor sociale 7i constituirea unor 4rupuri cu rosturi
6nite: se poate 3orbi "ai puin 6n societatea pri"iti3& a 3ec5iului i"periu bul4ar: care
ioptat cultura superioar& a Bi2anului dup& trecerea la cre7tinis": 6n a doua 8u"&tate a
cului al IE+lea. >in aceast& 3re"e 7i 6n special 6n secolul ur"&tor: 6n care contactul cu
6ea bi2antin& de3ine "ai str;ns: se pot deslu7i 6n or4ani2area de stat a taratului:
Q4oriile pri3ile4iate ce ne 6nt;"pin& pretutindeni 6n E3ul %ediu: nobili"ea 7i clerul:
i dint;i: denu"it& cu un ter"en care 67i tra4e ob;r7ia 6nc& din 3re"ea cuceritorilor
"ici: a #oierilor, se 6nte"eia2& la 6nceput pe un nu"&r de 1a"ilii c&rora li se recuno7tea
t;ietate tradiional&: spre a e3olua pe ur"&: dup& icoana 6"pre8ur&rilor bi2antine: 6ntr+o
ibinaie a "arii propriet&i 7i a slu8belor principale de la curte. '1atul "arilor de"nitari
Qspunde @senatuluiA bi2antin conti"poran: al c&rui rol a" a3ut prile8ul s&+= a"intesc
,
:
listin4 de ti"puriu boierii @"ariA 0 "&r4inii de Constantin Por1iro4enetul la 7ase
ini tai superioare 0 7i cei @"iciA: "ai puin 6ntrebuinai 6n 1unciuni: 7i "ai "ult 6n
uri ost&7e7ti. Tot Por1iro4enetul desparte pe boierii @dinn&untruA de cei @din a1ar&A Goi
`ai eBoH: ceea ce deosebe7te pe slu8ba7ii curii arului: de de"nitarii cari eBercit& un
6anda"ent la 4ranie '?raistnici, cu" 3or 1i denu"ii "ai t;r2iuH: sau 6n 3reo alt& parte
1
Cf. G. I. Brtianu, Dradi:ia istoric, p. 205.
2
Cf. ,esc$. des Rum'nisc$en Vol*es, I,p. 254; Istoria !isericii romneti, I,p. 13.
3
V.G.I. Brtianu, Vicinaet,etatea Al!, p. 117.
4
Cf. Adunarea strilor n :rile ;uropei de Rsrit dunrene. ?&@F si?H ` Vi)t;!
36 .
a centonuiui U. t ae re"arcat taptul c& in penoada 6n care se 6nc5ea4& aceste 1or"e ale
3ieii de stat 6n Bul4aria: 6n pri"ul s1ert al 3eacului al E+lea: dup& do"nia r&2boinic& a
arului 'i"ion: care r;3nise s&+7i 6nsu7easc& c5iar coroana i"perial& a Bi2anului 0 6n
acest din ur"& i"periu se de23olta preponderena "arii aristocraii lati1undiare a celor
@puterniciA GdunatoiH: 6"potri3a eBpansiunii c&reia 6"p&raii dinastiei "acedonene luau
aspre "&suri de restr;n4ere le4islati3&. No3elele publicate de la (LL: sub Ro"an
9e`apenos: p;n& la acele din 8urul anului =...: sub !asile al II+lea: au toate de scop s&
ocroteasc& pe @s&raciA GpenetesH 6"potri3a 6nstr&in&rii bunurilor lor la proprietarii "arilor
do"enii: sub presiunea lipsurilor: re2ult;nd dintr+o 1oa"ete oca2ional& sau din presiunea
per"anent& a 1iscului
L
. Este 6nceputul unui proces de trans1or"are care tinde s& reduc&
pe @s&raciA la situaia de @3eciniA Gparoi`oiH: culti3atori 6n dependena st&p;nului de "o7ie.
A"bele denu"iri le 3o" 6nt;lni de alt1el: la un inter3al de c;te3a 3eacuri: 6n &rile noastre.
Tot din aceea7i 3re"e se pot 6nse"na 6n I"periul bi2antin 7i "&suri 6"potri3a
cre7terii: socotite p&4ubitoare: a do"eniilor biserice7ti: cari au cul"inat 6n No3ela din (/,
a lui Nic5i1or \ocas. 6ntrea4a aceast& le4iuire de ordin a4rar 7i social de1ine7te lupta puterii
i"periale: ridicate la cul"e 6n ti"pul dinastiei "acedonene 7i a 6"p&railor asociai la
do"nie: 6"potri3a unui proces de 1eudali2are do"anial&: pe care 6l 3or opri c;t3a ti"p:
1&r& 6ns& a+= putea 6nl&tura cu totul. El are o deosebit& 6nse"n&tate 7i pentru situaia din
Bul4aria: deoarece la 6nceputul 3eacului al El+lea aceast& ar& este din nou cuprins& 6n
5otarele I"periului bi2antin: dup& r&2boaiele 3ictorioase ale lui Ioan T2i"is`es 7i !asile
al II+lea: Bul4aroctonul. E deci 1iresc ca a7e2&"intele &rii recucerite: 7i 6"p&rite 6n
@te"eA c;r"uite de 4u3ernatori bi2antini: s& 1ie in1luenate de acele ale i"periului: care 6i
i"pusese st&p;nirea sa.
i 6ntr+ade3&r paralelis"ul se poate ur"&ri 6n toate 1a2ele prin care trece structura
social& a Bul4ariei: o dat& cu acea a Bi2anului. >up& cu" se 7tie: 6n i"periul 4recesc se
poate constata 6n ti"pul dinastiei "acedonene: o e3oluie 6n detri"entul propriet&ii
&r&ne7ti libere: pe care le4iuirea a4rar& "ai 3ec5e o 6n1&i7a 4rupat& 6n co"unit&i de
natur& 1iscal& 0 solidaritatea 6ntre "icii proprietari 1iind "ai "ult o necesitate de
r&spundere a birului: pe l;n4& dreptul lor de protimisis, adic& de prec&dere la dreptul de
cu"p&rare: al rudelor 7i al 3ecinilor. Aceast& 1or"& de 4ospod&rire a4ricol&: care nu
presupune 6ns& nici "unca: nici eBploatarea 6n co"un: ci nu"ai le4&tura de r&spundere
reciproc& pentru plata d&rilor: a 1ost caracteristic& perioadei anterioare: a Heracli2ilor 7i
Isaurienilor
*
: din secolul al !ll+lea 7i al !lII+leaQ ea r&spundea ne3oilor s1atului: de a se
bi2ui pe "icii proprietari liberi: cu deosebire 6n Asia %ic&: ca ba2& de recrutare pentru
ar"atele ce trebuiau s& 6n1runte n&3&lirea arab&.
6"p&raii casei "acedonene: 6n cele dou& 3eacuri ur"&toare: s+au str&duit s& "enie
aceast& politic&: 6ntre4ind+o cu bunurile @stratioilorA: a7e2ai la 4ranie cu obli4aiuni
1
V. pentru aceste mprejurri yi n general pentru Bulgaria medieval I. Sakzov, 'ul3arisc$e
<irtsc$afts3esc$ic$te, p. 12 yi urm.
2
Problema a fost foarte bine rezumat de G. Ostrogorsky, Gesc$. des !9-antinisc$en Staates, p. 192
yi urm.
3
Urmm interpretarea lui G. Ostrogorsky, op. cit, p. 88-89, unde se gseyte yi bibliografia mai recent.
Capitolul aceluiayi autor din ,am!rid3e ;conomic Histor9, voi. 1,1941, nu mi-a fost accesibil.
37
c& ei luptau 6"potri3a unei presiuni a 6"pre8ur&rilor ce se de23olta 6n sens opus.
t&ile econo"ice 7i sociale erau 6n 1a3oarea sporirii lati1undiilor: 7i c5iar obli4aiunile
rii "ilitare treceau tot "ai "ult asupra st&p;nitorilor de "ari do"enii: sin4urii 6n
r& de a recruta 7i de a ec5ipa c&l&ri"ea 4rea: 6n2eoat&: care alc&tuia acu" corpul
pal al ar"atelor de operaiuni. lti"a reaciune a birocraiei centrali2ate 6"potri3a
iorit&ii acestui ele"ent @1eudalA: 6n a doua 8u"&tate a 3eacului al El+lea 0 perioad&
e Bul4aria e inte4rat& st&p;nirii bi2antine 0 s+a 6nc5eiat cu de2astrele cunoscute din
Rlia: 6ndoita a"eninare a atacurilor nor"ande 7i sel4iu`ide 7i biruina de1initi3& a
craiei @"o7iere7tiA: sub noua dinastie a Co"nenilor. Este perioada 6n care se poate
cu "ai "ult te"ei de o 1eudalitate bi2antin&: 6n "ar4inile ce trebuiesc desi4ur 1iBate
ii ter"en: care nu dep&7e7te re4i"ul domanial, 7i nu p&trunde dec;t 6ntr+o "&sur&
': 7i "ai t;r2iu: 6n s1era or4ani2&rii de stat 7i a conducerii politice. Cu" a obser3at cu
ite un cercet&tor recent: @6ntre 6"p&rat 7i supu7ii i"periului r&";ne de neconceput:
an: relaiunea de credin& personal&: tipic& a 1eudalit&ii apusene. Trebuie totdeauna
a"inti" acest 1apt 7i nu"ai cu aceast& re2er3& pute" 3orbi despre o 1eudalitate
tin&: 7i 6n 4eneral despre o 1eudali2are a I"periului bi2antinA
=
. n aceast lume
tean, ePist deci n ordinea de drept, rela!ii ntre senior i er#i, nu nc ntre suzeran
1al. Aceasta nu 6"piedic& 6ns& ca 6n 1apt: pronoia sau <aristi?onul bi2antini:
siuni pe ter"en lun4 de do"enii laice 7i biserice7ti: 6nsoite de eP?usseia, i"unitatea
i sau c5iar de 8udec&i a acelora7i doBneFui: s& se apropie 6n a7a "&sur& de re4i"ul
i apusene: 6nc;t s& a8un4& a se con1unda cu el: dup& cucerirea latin& de la 6nceputul
lui al ElII+lea.
6n linii 4enerale: o e3oluie aproape identic& s+a putut reconstitui 6n Bul4aria
:3al&: iar 1aptul c& re2ultatele ei apar "ai li"pe2i 6n 3re"ea celui de al doilea
iu: acel al As&ne7tilor 7i al ur"a7ilor lor: arat& e1ectele celor dou& secole
aproape i de st&p;nire direct& bi2antin&: 6ntre ()= 6n p&rile de R&s&rit: =.=I pentru
6ntre4ul iu: 7i ==I/: c;nd i2bucne7te r&scoala condus& de Petru 7i Asan. i aci: 3ec5iul
re4i": leosebe7te doar pri3ile4iaii boieri"ii 7i ai clerului: de oa"enii liberi
4rupai 6n 2ele lor s&te7ti G6nl&untrul c&rora 3iaa 6n co"un este "ult "ai
accentuat& dec;t 6n ;r"uit& de @le4ea a4rar&A bi2antin&H 7i de @robiiA: ce repre2int&
pe 3ec5ii scla3i 0 oc unui siste" 6n care precu"p&ne7te proprietatea "are:
spri8init& pe "unca :ilorA sau @3ecinilorA. 'e ad"ite c& "oti3ul cel "ai de sea"& al
acestei trans1or"&ri testabile ar trebui c&utat 6n necontenitele r&2boaie 7i
pr&d&ciuni: cari au pustiit iul bul4ar: at;t 6n ti"pul luptei de recucerire bi2antin&:
c;t 7i 6n perioada ur"&toare: esele n&3&liri ale pecene4ilor 7i cu"anilor: sau
trecerea: nu "ai puin lipsit& de 8dii: a cruciailor apuseni
L
. >ar totdeodat& se
constat& c& re4i"ul dependenei 5iaH: dac& apare 6nc& din 3eacul al E+lea o
dat& cu in1luena "ai puternic& a
1
G. Ostrogorsky, op. cit., p. 265, n. 2.
!
1. Sak/.ov, 'ul3arisc$e <irtsc$afts3esc$ic$te, p. 80 yi urm. `yc >
*I
9iui4ai8a: a3 9]iuiia 3u u]ua]uii9O === 3]a3uiuu F3i *= FVn: 3cui3a
putut 1i transplantat: ne"i8locit 7i inte4ral: din i"periul c;r"uit de pe &r"ul Bos1oruluiO.
>in corespondena ar5iepiscopului Teo1ilact de O5rida se pot desprinde cari erau
6n 3re"ea do"niei lui AleBie I Co"nenul: condiiile de "unc& de pe do"eniile bisericii
p&storite de el. Ele i"pun @8u4ul 3ecinieiA Gparoi5ias 2i4onH celei "ai "ari p&ri a
populaiei rurale: 7i se 6nst&p;nesc tot "ai "ult cu trecerea 3re"ii. @Parecii s+au "eninut
ca atari 7i dup& eliberarea Bul4ariei de Bi2an. 6n 3eacul al EIH+lea 7i al El!+lea se
3orbe7te 6nc& de ei 6n %acedonia: 6n Tracia: 6n actuala Bul4arie de %ia2&2i: precu" 7i 6n
toat& 'erbia. >reptul "edie3al al peninsulei 6n aceast& 3re"e nu cunoa7te p&";nturi
libere: nu"ai acele ale nobili"ii: ale clerului 7i ale st&p;nirii arului. \or"ula
1eudalis"ului "edie3al 0 Wnulle terre sans seigneurX 0 se poate aplica 6n 6ntre4i"e
Peninsulei BalcaniceA
L
. n dublu proces de ni3elare a adus pe s&tenii liberi la le4&turile
de dependen& cari 6i statornicesc pe "o7iile ce le lucrea2&: cu obli4aiunile respecti3e de
di8"& 7i de clac&: pentru st&p;nii lor boiere7ti: 7i a ridicat pe @robiiA de odinioar& 6n
cate4oria ce3a "ai 1a3ori2at& a @otrocilorA: ce tinde 6ns& s& dispar& 6n r;ndurile tot "ai
nu"eroase ale @parecilorA: cu cari obiceiul 7i abu2ul ur"&resc deopotri3& sa asi"ile2e
6ntrea4a populaie rural&. Acesta e stadiul 1inal al e3oluiei sociale 6n Bul4aria: 6n
ulti"ele decenii ale 3eacului al El!+lea: c;nd se 6ntinde asupra 6ntre4ii &ri 3alul
cuceririi oto"ane. 6n ur"a ei dispar cate4oriile pri3ile4iate: ale c&ror propriet&i trec 6n
st&p;nirea spa5iilor ti"arioi: instalai de cuceritor: iar "asa locuitorilor de la sate se
con1und&: cu "ici eBcepii: 6n r;ndurile @raieleiA
*
. Cu toat& de23oltarea ne4oului: r&"as
6ns& "ai "ult 6n ";inile str&inilor: ora7ele n+au dat !eacului de %i8loc bul4ar o
cate4orie social& or4ani2at& 7i co5erent&: care s& poat& sta al&turi: pe propriile ei
te"eiuri: de p&turile rurale.
Tot acest proces de di1ereniere 7i de e3oluie este cu at;t "ai interesant de a"intit:
cu c;t trebuiesc a3ute 6n 3edere 6"pre8ur&rile ase"&n&toare ce le 6nt;lni": din punct de
3edere social: 6n principatele ro";ne7ti. >in alte cau2e dec;t acele ce se socotesc
deter"inante 6n Bul4aria "edie3al& 0 de7i s+ar putea 4&si 7i 6n aceast& pri3in& destule
puncte de co"paraie 7i de potri3ire 0 presiunea 1iscal& a tributului oto"an 3a pro3oca
la nord de >un&re: cinci secole "ai t;r2iu: acela7i 1eno"en de 6ntindere a "arii propriet&i
6n dauna celei "ici: de 6nt&rire a le4&turilor de dependen& ale @ru";nieiA din Zara
Ro";neasc& sau ale @3ecinieiA din %oldo3aQ paralelis"ul ar 1i des&3;r7it: de n+ar inter3eni
la noi: de o parte: ele"entele ce aparin structurii 1eudale apusene: iar de alta 1aptul c& n+a
1ost 6ntrerupt& nici un "o"ent continuitatea 3ieii de stat 7i n+a 1ost 6nl&turat& autono"ia
instituiilor noastre tradiionale. Aceasta e de alt1el o condiie 1unda"ental& a alc&tuirii
unui re4i" de 't&ri.
1
/&/</., p. 89.
2
/b/d.,p91. ' I!id.,
p. 174 yi urm.
*(
>espre clasele sociale 6n trecutul &rilor noastre 7i e3oluia lor s+au ocupat "ai toi
icii ro";ni: 6ncep;nd cu cei "ai 3ec5i: >i"itrie Cante"ir 6n @>escrierea %oldo3eiA
icolae B&lcescu 6n studiul s&u de acu" un 3eac @despre starea soial& a "uncitorilor
ariA. Capitole cu pri3ire Ia ele se a1l& 6n toate lucr&rile de istorie 4eneral& a poporului
ru: de la Eenopol 7i Ior4a la cele "ai recente
=
. 6ndeosebi 6ns& au ad;ncit proble"a
cercet&tori: 6n dorina de a l&"uri pole"icile i3ite 6n c5estiunea a4rar& la 6nceputul
tui secol 7i de a eBa"ina de23oltarea ei istoric&: pe ba2e 7tiini1ice: e de a8uns s&
ii" nu"ele lui Radu Rosetti: Ion Bo4dan: Constantin Giurescu 7i Ion C. \ilitti
L
. 6n
Qit: contribuii 6nse"nate le+au adus studiile 4eneralului Rosetti despre alc&tuirea
iilor noastre o7tiri
*
: precu" 7i lucr&rile pri3itoare la 3ec5iul drept ro";nesc: cari au
de 1or"ulat un punct de 3edere asupra cate4oriilor sociale deosebite de i23oarele ce
i"entauQ sunt de "enionat 6n special 6n le4&tur& cu re4i"ul propriet&ii acele ale >+
]ndrei R&dulescu: G. \otino 7i >inu C. Arion
,
. Istoricii ca 7i 8uri7tii s+au ocupat 6n
ial de p&turile rurale cari: "ai "ult 6nc& 6n trecut dec;t ast&2i: alc&tuiau co3;r7itoarea
Rritate a populaieiQ nu"ai 6n ulti"ii ani: s+a "ani1estat un "ai "are interes pentru
itorii 3ec5ilor noastre ora7e
-
: 7i rosturile lor 6n societatea ro";neasc&.
Cercetarea 6n 8urul acestor proble"e a 1ost 6ns& do"inat& de unele contro3erse
iale. >esi4ur: toi s+au 4&sit de acord asupra di3i2iunii 1unda"entale 6ntre clasele
1
A. D. Xenopol, Ist. Romnilor/.../; N. Iorga, Gesc$. des Rumanisc$en Vol*es, I,p. 327 yi urm.; II,p. 84
n.; v. yi Constatri istorice cu privire la via(a agrar a Romnilor, Studii :i Documente, BVIII, yi
oppementde la %uestion rurale en Roumanie, Iayi, 1917; C. C. Giurescu, Ist. Romanilor, II, p. 464 yi urm.;
715 yi urm.; A. V. Boldur, ,ontri!u:ii la studiul istoriei Romnilor, 1, p. 210 yi urm.; P. P. Panailescu,
retri romneti, Bucureyti, 1947.
2
R. Rosetti, Pmntul, stenii i stpnii n 5oldo#a, Bucureyti, 1907; Despre originea yi transformrile
stpnitoare n Moldova, Anal. Acad. Rom., Meni Seci. Ist., s. 2-a, XXIX; I. Bogdan, 2ri3inea
datului la Romni, 1espre cne.ii romniI ,te& #a o!ser#a:iuni asupra ndatoririlor militare ale cne.ilor i
lor moldo#eniI 1ocumentul Rxenilor din 1JKJ i or3antorea armatei moldo#ene, n Anal. Acad. Rom.,
Sec(. Ist., s. 2-a, XXIV, XXVI, p. 13-44, XXIX, XXX; Const. Giurescu, Studii de istorie social,
eyti, 1943; I. C. Filitti, Evolu(ia claselor sociale n trecutul Principatelor romne, Ar$i#a pentru tiin:a i
ta stLial, V, 1924, p. 71 yi urm.; p. 337 yi urm.; VI, 1926, p. 318 yi urm., rezumate n ,lase sociale n
ui romnesc, Bucureyti, 1925; Proprietatea solului n Principatele romne, Bucureyti, 1935; Oase
ctoare n Principatele romne pn la desfiin:area ran3urilor i pri#ile3iilor. Bucureyti, 1940 (Schi( a
icrri care n-a mai aprut).
1
Sintetizate n cartea sa recent Istoria artei militare a Romnilor pn la mi.locul #eacului al BVII&lea,
Romn, Studii i cercetri, LXXI V, 1947, n special p. 63 yi urm.
4
G. Fotino, ,ontri!ution A l'itude des ori3ines de l'ancien droit coutumiei roumain, Paris, 1926; A.
eseu. Pa3ini din istoria dreptului romnesc, Bucureyti, p. 48-50,128-133,253-263,290-310; Dinu
on, Dominiul eminent n Voevixlalele Munteniei yi Moldovei, n Prinos M. Ior3a, 1931; ,ne.ii (,$ine.ii+
i,l. Bucureyti, 1938; Vla$ii, clas social n #oe#odalele romneti, 'ucureti, N8JOI 1ou studii de istoria
ilui romnesc, Bucureyti, 1942.
5
E. Pavlescu, ;conomia !reslelor n 5oldo#a, Bucureyti, 1939; P. P. Panaitescu, Comunele medievale
icipatele romne, n Interpretri romneti, p. 161 yi urm. Capitole privitoare la oraye se gsesc ns yi n
le de istorie general a Romnilor,amintite mai sus. . ,...
40
conduc&toare sau pri3ile4iate: 7i cele lipsite de aceste a3anta8e: 1eno"en de istorie 4eneral&
caracteri2;nd @3ec5iul re4i"A: 6n toate &rile cari l+au cunoscut sub o 1or"& sau alta. 6n ce
pri3e7te 6ns& ori4inea 7i cali1icarea p&turii pri3ile4iate: se poate ur"&ri la cei "ai 3ec5i
autori o e2itare 6ntre principiul moiei, al st&p;nirii teritoriale: ca criteriu distincti3 al
nobili"ii 6n principatele ro";ne: 7i acel al slu;#ei, al 1unciunii la curte: ca 1actor 5ot&r;tor
pentru deosebirea de cate4orie social&
=
. 9a istoricii "ai receni: s+a produs o alt& opunere
de 3ederi asupra e3oluiei 6nse7i a societ&ii 6n E3ul %ediu ro";nesc. nii au presupus la
te"elia alc&tuirii ei o or4ani2are e4alitar& de oa"eni liberi: recunosc;nd doar
superioritatea necesar& a do"niei: care s+a trans1or"at 6ns& 6n decursul 3re"ii: "ai ales
sub presiunea 1iscal&: de2l&nuit& de supre"aia oto"an& din 3eacul al E!I+leaQ un rost
5ot&r;tor l+ar 1i a3ut la s1;r7itul acestui secol a7e2&";ntul sau @le4&turaA lui %i5ai
!itea2ul: care ar 1i instituit o serbie 4enerali2at& pe "o7iile boiere7ti
L
. Alii: di"potri3&:
susin c& de la 6nceput: la noi ca pretutindeni 6n !eacul de %i8loc: au 1ost st&p;ni de "o7ii
7i oa"eni 6n dependen&Q c& de 1apt structura social& 6n 3re"urile 3ec5i n+a cunoscut dec;t
aceste dou& "ari cate4orii: de proprietari de di1erite do"enii: "ai "ari sau "ai "ici: 7i
de cultivatori le4ai de ei prin di1erite obli4aiuni de iob&4ieQ c& 6n s1;r7it: toc"ai dup&
@le4&turaA lui %i5ai !od& au ap&rut 6n r;ndurile populaiei rurale 7i oa"eni liberi: 1&r&
p&";nt propriu: 7i lucr;nd 6n anu"ite condiiuni: pe posesiunile altora
*
. Iat& deci
di3er4ene cate4orice asupra unor c5estiuni de cea "ai "are i"portan&: pri3ind at;t
ori4inele c;t 7i procesul 6nsu7i de de23oltare al claselor sociale 6n trecutul ro";nescQ de o
parte 7i de alta: se pot 6nscrie nu"e de o reputaie consacrat& ale istorio4ra1iei noastre.
>e alt& parte: 6"i pare c& la aceste contro3erse iniiale s+a ad&u4at 7i o pre8udecat&:
ce poate p&rea stranie: dar care se l&"ure7te u7or prin 6"pre8ur&rile 3re"ii 6n care a 1ost
1or"ulat&: a" putea+o de1ini pre;udecata mpotriva feudalismului. 6n tendina: eBplicabil&:
de7i nu totdeauna deplin con7tient&: de+a a1la r&d&cini c;t "ai 3ec5i 6n trecutul nostru
a7e2&rilor de"ocratice ale Rena7terii naionale: 7i de a 6nt&ri principiul independenei 7i
su3eranit&ii statelor noastre: p;n& 6n 3eacurile cele "ai dep&rtate: istoricii ro";ni
aparin;nd 4eneraiilor trecute au t&4&duit cu 5ot&r;re orice a"estec sau c5iar orice
in1luen& a a7e2&"intelor 1eudale: ce c;r"uiau &rile 3ecine dinspre %ia2&noapte 7i Apus:
asupra instituiilor din principate. 'e respin4ea deopotri3& ideea unei su2eranit&i a re4ilor
n4ariei 7i Poloniei: recunoscut& de 3oie3o2ii "oldo3eni sau "unteni: actele de o"a4iu
6nre4istrate de cronici 7i docu"ente socotindu+se pur 1or"ale: pentru reali2area unui scop
politic: sau "&r4inite la 3reun teritoriu de "ar4ine: ca 1eud& local& 0 c;t 7i p&trunderea
6n rosturile noastre l&untrice: ale relaiilor de ordin 1eudal. @>o"nii "unteni 7i "oldo3eni
n+au ad"is niciodat& 6n 1aptele lor preteniile de su2eranitate 3enite din cele dou& &ri
3ecineA scria 6nc& acu" dou& decenii re4retatul Ilie %inea
,
. Nicolae Ior4a nu ad"itea el
6nsu7i: la un "o"ent dat: din partea re4elui 3ecin: dec;t @in1eodarea prin cesiunea de
=
C1. C. Giurescu: >espre boieri: 6n Studii de istorie social, p. L*= 7i ur". C1. Cante"ir: 4escrip!ie
0oldaviae, p. ==, 7i ur".
L
6n 4eneral: 3. N. Ior4a 6n lucr&rile a"intite "ai sus. C1. I. \ilitti: Proprietatea solului, p. =)) 7i ur".
*
Era p&rerea Iui Constantin Giurescu. /. Studii de istorie social,p. /(. M A . T
aI. 0inea, 3nforKafi romaneti ale cronicii lui &an4&ugosz, Ia7i: =(L/:pY*. U X @ ? U O .
,=
ii aparin;nd Coroanei sale sub condiia: neap&rat&: a o"a4iuluiA
=
. Era ca un 1el de
i&: 4ri8a de a 1eri istoria noastr& "ai 3ec5e de pata unei le4&turi: u"ilitoare 6n oc5ii
"oderne 0 desi4ur "ai puin 6ns&: 6ntr+o 3re"e 6n care re4ele An4liei era 3asalul
i \ranei: sau %arele %aestru al Ordinului Teutonic acel al re4elui polon. A trebuit
rcetarea "ai nou&: pe te"eiul unei reeBa"in&ri "ai str;nse a "aterialului
6entar: ce a 1ost de atunci "ai bine 7i "ai co"plect adunat: s& re3ie la o p&rere "ai
it& cu realit&ile politice "edie3ale
L
.
]u "ai puin 5ot&r;t& era respin4erea in1luenei 1eudale 6n re4i"ul de proprietate al
patelor: @din punctul de 3edere al ori4inii 7i or4ani2&rii ei: proprietatea p&";ntului
:utul ro";nesc n+a 1ost proprietate 1eudal& dup& "odelul apusean M...J Proprietatea
6tului 6n trecutul ro";nesc: apare ast1el ca alodial&. Proprietarul nu datore7te prestaii
iui. Proprietatea este 6ntrea4& 6n ";inile luiQ nu eBist& distincia 6ntre do"eniu direct
neniu util M...J Nu este cuprins&: cu alte cu3inte: 6ntr+o ierar5ie: ca propriet&ile
e. >in punct de 3edere al 8urisdiciei: proprietarul at;rn& de+a dreptul de re4e: la noi
"n: ca su3eran: nu ca su2eranA. 6n ace7ti ter"eni cate4orici 67i 1or"ula punctul de
Q Ion C. \ilitti
*
. @'e 7tie c& la noi n+a eBistat o proprietate nobiliar& deosebit& de cea
id. >e 6ntinderea ori pro3eniena "o7iei n+au 1ost le4ate niciodat& pri3ile4ii. A"
n sin4ur 1el de proprietate ori care ar 1i 1ost st&p;nul ei. Petecul "o7neanului se a1la
ea7i situaie ca 7i do"eniul dre4&torului. >repturile lor de st&p;nire: ca 7i sarcinele:
a 1elA scria acu" trei2eci de ani unul din cei "ai buni cunosc&tori ai proble"ei:
antin Giurescu
,
. i 6n aceast& pri3in&: lucr&rile "ai nou& au 6nse"nat o reaciuneQ
c;i3a ani: >l. Boldur a consacrat un capitol al unei c&ri despre istoria "ai 3ec5e a
iilor din R&s&rit: re4i"ului 1eudal: caracteri2at 7i 6n trecutul nostru prin donaiuni:
tai: patronat: do"iniu e"inent al 3oie3odului
-
. Asupra acestei laturi >l. >inu
Arion Qritul de a 1i adus "ai de"ult interesante preci2&ri
/
. 6n acela7i 1el au pri3it
proble"a: "ele lor lucr&ri: 4eneralul Rosetti 7i >l. P. P. Panaitescu
)
. Trebuiesc
"enionate cu bire cercet&rile te"einice ale >+nei !aleria Cost&c5el: inspirate
de "etoda arat&: aplicat& istoriei instituiilor de pro1esorul AleBandre Ec`. O
anali2& atent& a ilelor 1olosite: at;t 6n docu"entele Z&rii Ro";ne7ti c;t 7i ale
%oldo3ei: la s1;r7itul lui al El!+lea 7i 6n 6nt;ia 8u"&tate a celui ur"&tor: 7i apropieri
de acele ase"&n&toare i le a1l&" 6n teBtele conti"porane din 'erbia: 9ituania 7i
Rusia: au dus la conclu2ia nei @bene1iciuluiA 6n 6neles speci1ic "edie3al: 6n toate
aceste &ri din R&s&ritul 7i
=
N. Ior4a: 5riginea i sensul direc!iilor politice in trecutuY!rilor noastre, Anal. Acad. Rom., %e". 'ec.
X+a: EEE!III: =(=/: p. (*..
L
Pentru %oldo3a: 3. C. Raco3i&: 6nceputurile su2eranit&ii polone asupra %oldo3ei: Rev. &storic
i&:E:=(,..
*
C. \ilitti: E3oluia claselor sociale 6n trecutul principatelor ro";ne: Ar<iva p. tiin!a i reforma social,
-+ )(. O
,
>espre boieri: 6n Studii de ist. social, p. L-L.
Y$ontri#u!ii la studiul istoriei Romnilor,Z, p. =/) 7i ur". O
/
>o"iniul e"inent 6n !oe3odatele %unteniei 7i %oldo3ei: 6n Prinos @. &orga.
)
C1. Gen. R. Rosetti: &st. artei militare a Romnilor, p. )-0)/ 7i P. P. Panaitescu: &nterpretri romaneti,
iur".
42
'ud+Estul Europei
=
. 'ub di1erite denu"iri din actele sla3one 0 pronoia, stignul ses
sluz#u, vNsluzenie, vNsluga, sluzn;a 0 este 3orba de o proprietate 1unciar& con3enional&:
le4at& de 6ndeplinirea anu"itor obli4aiuni: 6n 4eneral de ordin "ilitar. i aci apare de
alt1el o deosebire 6ntre "icile loturi: 5&r&2ite unor osta7i la 4rani&: care corespund
p&";nturilor @stratioticeA din or4ani2area "ai 3ec5e a I"periului Bi2antin: 7i do"eniile
"ai 6ntinse: pre3&2ute cu 1elurite 6n2estr&ri 7i "onopoluri 0 acel al "orii de pild&
L
0 de
un aspect "ai caracteristic 1eudal: 7i 1eudal apusean. 6n %oldo3a: unde ter"enul
vNsluzenie arat& in1luena ne"i8locit& a celui lituanian de vNsluga, @se pot desprinde
ur"&toarele caractere ale propriet&ii de danie: prestarea ser3iciului personal: dreptul de
"o7tenire: acordarea pri3ile4iului i"unit&ilorA
*
. Consider;nd 1eno"enul 6n 6ntrea4a sa
r&sp;ndire: >+na Cost&c5el a8un4e la conclu2ia unui 1ond co"un de ne3oi econo"ice 7i
sociale ase"&n&toare: 6n toat& aceast& re4iune 4eo4ra1ic& 7i desi4ur: la o in1luen& a
re4i"ului de proprietate pe care 6l re4&si" 7i 6n I"periul Bi2antin: de unde s+a 6ntins
pronoia 6n &rile sla3e de %ia2&2i. >ar totdeodat& @nu se poate ne4a p&trunderea unor idei
din Apus: datorit& le4&turilor cu popoarele 3ecine: care se a1lau sub 6nr;urirea 1or"elor
de 3ia& apusene. >e ase"enea nu se poate nesocoti o interpenetraie a 1or"elor sociale la
popoarele cari au conlocuit 6n decursul secolelor. \or"ele bi2antine au p&truns 6n Balcani
7i prin "i8locirea s;rbo+bul4ar& s+au 6ntins 6n Zara Ro";neasc&Q %oldo3a cu un 1ond
co"un de idei bi2antine 6ntr& 6ntr+un alt bloc de concepii: apropiindu+se de 9ituania:
n4aria 7i PoloniaA
,
. 6n aceast& perspecti3& nou& se l&"uresc "ulte alte 6"pre8ur&ri:
c5estiunea credinei 7i a @5iclenieiA care este sanciunea 3asalului necredinciosQ 1or"ula
at;t de discutat& din 3ec5ile noastre 5risoa3e: @preadalica s& nu 1ieA: ce apare ca o aplicare
1ireasc& a renun&rii la dreptul de @retract seniorialA 6n 1a3oarea "o7tenitorilor
bene1iciarului 1eudei: dup& cu" @darea caluluiA c&tre >o"n nu e altce3a dec;t o
recunoa7tere a do"iniului s&u e"inent: 6n ca2ul unui trans1er al unei ase"enea
propriet&i
-
. \or"area 6ns&7i a bene1iciului 6n %oldo3a s+a putut preci2a cronolo4ic: ea
1iind 6n plin& des1&7urare sub pri"ii 3oie3o2i 7i atin4;ndu+7i deplina de23oltare 6n ti"pul
lun4ii st&p;niri a lui AleBandru cel Bun. 'ub ur"a7ii acestuia 7i sub te1an cel %are:
propriet&ile de danie con3enional& apar 6n posesiunea unor 4eneraii: ce le st&p;nesc de
1apt prin "o7tenire
/
. Nu e locul de a intra acu" 6n "ai "ulte a"&nunte: pe cari le eBpune
lucrarea aceleia7i autoare: despre siste"ul de i"unit&i ecle2iastice 7i laice: 6n &rile
noastre
)
. nele conclu2ii se despund 6ns& c5iar 6n stadiul actual al cercet&rii:
=
@Bene1iciulA 6n 'ud+Estul Europei: Revista &storic, EEE G=(,,H: p. /= 7i ur".
L
!. Cost&c5el: 9e "onopole du "oulin en %olda3ie auB E!
e
et E!I
e
siecles: Re3. <ist. du SudM%st
europeen, EEII G=(,-H: p. =)= 7i ur".
*
@Bene1iciulA: Rev. &storic, EEE: p. )). O
,
&#id., p. I-.
-
!. Cost&c5el: >reptul 1eudal 7i preadalica: Rev. &storic, EEEI G=(,-H: p. ==* 7i ur". : O
/
!. Cost&c5el: 9a 1or"ation du beneTice en %olda3ie: Re3. <ist. du SudM%st europien, EEIII G=(,/H:
p. ==I 7i ur".
)
9es i""unites dans Ies Principautes rou"aines auB EI!
e
et E!
e
siecles. Hi#i. <ist. du SudM%st
europeAen, ,. 1n le4&tur& cu acelea7i c5estiuni: 3. 7i A. Ca2acu: Patronatul 7i >o"nia: Rev. &storic, EEEI: p. ((
7i ur".
. . 4 3 ; .
6oiuuuca ue a "enine pciuru u"punie "ai 3ccni: aur"area iniransi4enia a
ir"it&iiA 6n principatele ro";neQ necesitatea de a ad"ite o p&trundere a concepiei
e: 6n 1or"e deosebite 7i cu un 4rad 3ariabil de intensitate: 6n re4i"ul social al acestor
e3oia de a pri3i strati1icarea social& pe care ne+o arat& i23oarele 3re"ii: 6n lu"ina
r constat&ri.
)eea ce trebuie 6ns& subliniat aci: pentru o "ai bun& 6nele4ere a c5estiunii care ne
6p& 6n principal: este c& noiunile de @1eudalA 7i @1eudalitateA au la noi 6n aceast&
d&: un 6neles totdeodat& "ai lar4 7i "ai ad;nc: dec;t ni+= 6n1&i7ea2& re4i"ul
6ial din R&s&ritul bi2antin: sau 1or"ele de st&p;nire nea8unse la deplina lor e3oluie:
" le 6nt;lni" 6n Rusia la s1;r7itul E3ului %ediu
=
. 6"pre8ur&rile pe cari le+a" a"intit
D'C 6ntre4ite cu alte date: cari contribuie s& preci2e2e p&trunderea acestor in1luene
4inea 6ns&7i a 3ieii: ce re2ult& 6n ur"a atin4erilor stabilite de ele. Nu trebuie s&
" din 3edere re3elaia unei societ&i: tr&ind 3iaa internaional& a 1eudalit&ii
ie: pe care ne+a adus+o descoperirea "or"intelor do"ne7ti din a doua 8u"&tate a
lui al El!+lea: de la Curtea de Ar4e7
L
. Nu pute" nesocoti obiceiuri: nu nu"ai
e dar ca3alere7ti: ca acele ale @turnirelorA la cari au luat parte nobili ro";ni
*
: sau
i2onului: nu nu"ai 6n ce pri3e7te ste"ele tradiionale ale celor dou& &ri: podoab&
"ierA 6n ter"inolo4ia 5eraldic& a 3re"ii
,
: dar c5iar ca e"ble"& personal& a
Blului
-
: 1ie ea doar o i"itare sau o adaptare a ar"elor su2erane ale n4ariei
/
. >ar
aceast& din ur"& l&ture aduce 6n discuie un ele"ent ce iar&7i nu poate 1i l&sat la 6:
c;nd e 3orba de a de1ini ori4inele unei instituii 7i sensul de23olt&rii ei. 6n &rile Q:
ca pretutindeni de alt1el unde state "ici se 4&sesc al&turate unor puternice st&p;niri
perii: 6n 6nelesul 3ec5iu 7i "ai nou al cu3;ntului: se adau4& la e3oluia 1ireasc& ce o
lin& 6"pre8ur&rile interne: econo"ice: sociale sau politice: ne3oia de a se adapta unui
l curent: care do"in& la un "o"ent dat or4ani2area 3ieii de stat 6n cuprinsul unei
luteri: sau 6n s1ere "ai lar4i ale politicii internaionale. nele aspecte eBterioare
esc: 6n acest ca2: trans1or"&ri "ai pro1unde 7i triu"1ul unor concepii: cari aduc cu
at"os1era lor caracteristic&. Ca1tanul 7i i7licul au 6nse"nat din punct de 3edere
entar: apo4eul in1luenei turce7ti 7i a aneBelor ei 4rece7ti 7i le3antineQ @bon8uris"ulA
ele 2ise @ne"e7tiA: contactul cu ci3ili2aia occidental&: 6n era parla"entaris"ului 7i
ocraiei. Nu se poate t&4&dui: 6ntr+o epoc& 7i 6n cealalt&: 6nr;urirea instituiilor
7i I de adaptare al or4ani2&rii ro";ne7ti la "odelul ce 67i i"punea
precu"p&nirea. ast1el o4lindiri succesi3e ale absolutis"ului 1iscal de la
Constantinopol: ale tuionalis"ului de"ocratic de tip occidental: sau: "ai
aproape de noi: ale iris"ului conti"poran: 6n a7e2&"intele ce le arat& in1luena 6n
Ro";nia. >e ce s& nu
!. Cost&c5el: Heneficiul, i#id., p. I*.
!. acu" G. I. Br&tianu: 9es rois de Hon4rie et Ies Principautes rou"aines au EI!
e
siecle: Acad.
ne, Hulletin de la sect. <ist., EE!III G=(,)H: p. =.L 7i ur". cu biblio4ra1ia studiilor "ele anterioare. P.
P. Panaitescu: 0ircea cel Htrn, p. =*,. tirea e luat& din cronica lui >lu4os2: ia anul =,=L. G. I.
Br&tianu: Ori4inele ste"elor %oldo3ei 7i Z&rii Ro";ne7ti: Rev. &st. Romn, I G=(*=H: p. -. 7i =* 7i
ur".
C1. E. Condurac5i: Bla2onul lui telan cel %are: =risovul, ! G=(,-H: p. =,/ 7i ur". C1. G. I.
Br&tianu: Ar"ele un4ure7ti 6n scutul Basarabilor: Re3. &storic, !II G=(L=H: p. =L. 7i ur".
4 4 ' . ,
vai.iw mui ucpariaui a aiiuuuiui yi a iiciaiuicci uicuicvaic, caii yi-au impus
pecetea clasei pri3ile4iate 6n "ani1est&rile 3ieii ei 2ilnice: 7i unei potri3iri a instituiilor la
concepia 1eudal& din care i23orau< Aceasta cu at;t "ai "ult: cu c;t unele aspecte ale
1eudalit&ii de ori4ine apusean& se suprapuneau 6ntoc"ai unor alc&tuiri "ai 3ec5i:
b&7tina7e: a7a cu" 1euda cuceritorului latin din %orea 67i 6nsu7ea obiceiurile @pronoieiA
bi2antine: sau c5iar 6n 'iria 7i 6n Zara '1;nt&: cruciaii nu 4&seau siste"ul lor de eBploatare
7i c;r"uire prea deosebit de 6"pre8ur&rile locale
=
. Nu"ai 6nl&tur;nd orice pre8udec&i 7i
in;nd sea"& de noua interpretare ce se poate da teBtelor cunoscute: pri3ite dintr+un alt
punct de 3edere: se poate a8un4e la o e3aluare "ai eBact& a ter"enilor: cari de1inesc 6n
trecutul nostru clase 7i cate4orii sociale.
*. C9A'E9E 'OCIA9E DN E!9 %E>I RO%CNE'C
Ele ne apar 6ntr+ade3&r bine deosebite 6n cele "ai 3ec5i docu"ente ce le a"intesc.
Nu ne re1eri" aci la cele anterioare 6nte"eierii statelor: din cari re2ult& doar eBistena unei
cate4orii pri3ile4iate: ma;ores terrae 6n opunere cu rustici, 6n diplo"a re4elui Bela dl I!+
lea pentru Ioanii din =L,): sau potentes illarum partium 6ntr+un docu"ent ponti1ical din
=*-L: pri3itor la posesiunile episcopiei de %ilco3
L
Q ase"enea indicaii sunt prea su"are.
>ar 6ntr+o epoc& "ai t;r2ie: c;nd @ara e a7e2at&A 7i or4ani2area ei politic& 7i
ad"inistrati3& "ai e3oluat& 7i "ai co"pleB&: in1or"aia de3ine la r;ndul ei "ai 3ariat& 7i
"ai l&"uritoare. 6n Zara Ro";neasc&: un 5riso3 1&r& dat& al lui %ircea cel B&tr;n pentru
"&n&stirea Co2ia 0 probabil 6ntre =,.I 7i =,=I 0 opre7te sub "are ur4ie orice
re3endicare de danie din partea oricui @1ie boier: 1ie slu4a do"niei "ele: 1ie cnea2: 1ie alt
o" nu"it s&racA
*
. A3e" aci patru cate4orii: cari s+ar putea ec5i3ala 6n ter"eni "oderni:
cu "arii proprietari: s1etnici do"ne7tiQ dre4&tori de cate4orie in1erioar& sau "ai de4rab&
oa"eni in3estii cu o proprietate @dob;ndit& cu slu8b&AQ cne8ii: sau "icii proprietari liberiQ
7i 6n s1;r7it @s&raciiA sau oa"enii 6n dependin&: probabil aceia7i cari se 3or nu"i "ai
t;r2iu 3ecini 6n actele sla3one ale %unteniei: 7i ru";ni 6n acele ro";ne7ti.
6n a doua 8u"&tate a secolului: aceea7i ordine se repet&: supri";ndu+se 6ns& @slu4ileA
ale c&ror bene1icii se 3or 1i con1undat acu" cu celelalte propriet&i "o7tenite sau ocine: 1ie
ale boierilor sau ale cne8ilor. Ast1el Radu cel \ru"os: la =,).: 6ntr+o porunc& pentru
c&lu4&rii de la Tis"ana: or;nduie7te @ca ni"eni s& nu cute2e s&+i pri4oneasc& la acei
"uni: nici boier: nici cnea2: nici siro"a5A
,
. 6n "ani1estul s&u de la =,I= c&tre 8udeele de
"ar4ine ale Z&rii Ro";ne7ti: pentru susinerea unui pretendent la do"nie: te1an cel %are
scrie @tuturor boierilor: 7i "ari 7i "ici: 7i tuturor 8udecilor 7i lturor 8udec&torilor 7i tuturor
siro"a5ilorA din inuturile R;"nicului: Bu2&ului 7i Br&ilei
-
.= se r&spunde din partea
=
Claude Ca5en: "a SNrie du @ord lAeApoFue des croisades, Paris: =(,.: p. =(*0=(,.
L
C1. Hur"u2a`i: 4oc. =:=: no CECIII: p. L-.+-L 7i 9u`inic5: 4oc. /alac<orum, no (: p. L.+LLQ
Hur"u2a`i: i#id., no CCCCEC!I: p. /LL+L*.
*
P. P. Panaitescu: 4oc. 6rii Romneti, no L): p. ().
,
FtaF.: no ==,: p. L)*. ?
W?
-
I.Bo4dan:>oc.FuFteFanceF%are:II:noC9EII:p.*.=+*.*.
,- O
=====
Qscu: sunt aci slu8ba7ii do"ne7ti: iar cne2ii oa"eni liberi: adic& proprietarii 6n 4enere:
ii: cari corespund sracilor din scrisoarea lui te1an: sunt: cu" a ar&tat Ioan Bo4dan:
Mnii adic& &ranii ne+liberiA
L
. 'unt desi4ur ar4u"ente 6n 1a3oarea ec5i3al&rii
Qnilor: sraciMsiroma<i G"uncitori cu pal"eleH 0 vla<i, drept ulti"a cate4orie
l&
*
: denu"it& uneori 7i poslunici sau miei G6n %oldo3aH: de7i unii socotesc c&
iiiA ar repre2int& aci pe culti3atorii liberi
,
. \aptul c& un "ani1est do"nesc 6i cuprinde
u"erarea cate4oriilor sociale: n+ar trebui interpretat 6ns& neap&rat 6n sensul libert&ii H
a"enii 6n dependen& nu erau scutii de ser3iciul de r&2boi: de @oasteA la acea 3re"e:
cu" re2ult& din eBcepiile ce le co"port& 5risoa3ele de scutire
-
. Ca atari: puteau 1i
derai printre acei c&rora li se putea aduce la cuno7tin& o sc5i"bare de do"nie:
iie s& ne a"inti" "ereu c& 6n aceste 3re"uri: cu o econo"ie puin de23oltat& 7i
ii puine pentru 6ntreinerea aparatului de stat: 6ndatoririle de di8"& 7i de clac& ce le
= erau reduse 7i relati3 u7oare. Era 6nc& p&";nt disponibil: "ai "ult dec;t brae de
Aceast& 6"pre8urare se 1ace cu deosebire si"it& 6n %oldo3a: a c&rei parte de R&s&rit:
i lar4& "&sur& @pustieA: este p;n& la s1;r7itul 3eacului al E!+lea un teren indicat
u coloni2&ri 7i 6nte"eieri de sate. Aci a1l&" o "ai accentuat& di1ereniere a
oriilor pri3ile4iate: deoarece 6n structura de tip 1eudal a acestei &ri ele 67i preci2ea2&
re"e rosturile "ilitare 7i c5iar politice. Apare ast1el pe l;n4& @boierii "ari 7i "iciA:
neroas& cate4orie ost&7easc& de @3ite8iA sau @curteniA: in3estii pentru slu8b& cu
ntul necesar 6ntreinerii lor: 7i al c&ror e1ecti3 alc&tuie7te: 6n r&2boaiele 3oie3odului:
+sau @oastea cea "ic&A alc&tuit& din @ceteA de c&l&rei 6nar"ai
/
. A" 3&2ut c& un act
la4iu al lui Ilie !od& din =,*/ c&tre re4ele polon 6n7ir& @ca3alerii Gcu cu3;ntul de
ie 4er"an& riterm(, boieri 7i nobili din cet&i: ora7e: cu inuturile supuse 7i din 1iecare
sau ran4 de oa"eni supu7i nou&A
)
. %ai t;r2iu: se 3or des1ace dintre curteni c&l&ra7ii:
:&tuiesc o treapt& oarecu" in1erioar&: de7i in;nd 6nc& de cate4oriile deosebite prin
e4ii
I
. E interesant de obser3at c& ora7ele 67i au locul 6n aceast& ierar5ie: 0 "eniune
+ ceea ce con1ir"& 6nse"n&tatea ne4oului 7i a t;r4urilor pentru 6nceputurile &rii
o3ei. 9ocul @cne8ilorA din Zara Ro";neasc& 6l 6"plinesc: c;nd nu se 1olose7te c5iar
Ri ter"en: denu"irile de ;ude sau de vatamarP. Cu" s+a stabilit 6n ur"a unor lun4i
i4e discuii: cu3intele 8ude sau ;udec Gacesta din ur"& 1olosit 6n %unteniaH nu sunt 6n
ir& direct&: cu" se credea: cu drepturi sau atribuiuni 8udiciare: ci cu rosturile unei
=
=. Bo4dan: 4oc. privitoare la rela!iile 6rii Romneti cu Hraovul, no CCEEIE: p. LIL0I*.
UUU?_<
L
C.Giurescu: >espre ru";ni: 6n Studii de istorie social, p. =*I. 8
*
!. 7i C. C. Giurescu: &st. Romnilor, I I: p. ,),.
,
>. Arion: /la<ii, clas social, p. =-.
-
C1. Gen. Rosetti: &st. artei militare a Romnilor, p. )/0)).
/
C1. Bo4dan: >ocu"entul R&2enilor din =,I, 7i or4ani2area armatei moldovene, Anal. Acad. Rom.,
6ec. Ist.:s. L+a: EEE: p. */L 7i ur".
K
e
)
%. Cost&c5escu: 4oc. 0oldoveneti, II: no L.=: p. /(I.
I
Gen. R. Rosetti: &st. artei militare a Romnilor.
(
=. C. \ilitti: Proprietatea solului, p: /).
,/
piupnciau uucic. <^ci inuii ia ooaiyia anuua a cuvaiiiuiui,s-ai 6n latinul ;udeP, dar care
7i atunci se 6ntre4ea cu un 6neles ad"inistrati3. Oa"enii 6n dependen&: susedi 6n
ter"inolo4ia sla3on&: 67i 3or 4&si ec5i3alentul ro";nesc 6n %oldo3a: 6n denu"irea
@3ecinFA
L
. >ar nici cu3;ntul @s&racA nu lipse7te: 6l 4&si" 6ntr+un docu"ent "ai recent ca
dat&: dar de un net&4&duit interes 7i de o preci2iune care se 6nt;lne7te rar 6n 3ec5ile
noastre i23oare: @catasti5ul de cisleA sau lista capetelor de bir 6ntoc"it& de Petru
c5iopul: la plecarea sa din %oldo3a 6n =-(=
*
. 6"p&rit& pe inuturi: 6nse"narea scris&
de do"nitorul 6nsu7i: cu 4re7elile lui caracteristice de scriere 7i de pronunare:
cuprinde o statistic& a di1eritelor cate4orii de birnici: din care: cu o 3&dit& aproBi"aie:
s+ar putea tra4e 7i conclu2ii de"o4ra1ice: 6n 4enul acelora cari au o1erit o ba2&
cercet&rilor istoricilor 1rance2i sau en4le2i: pentru o epoc& "ai 3ec5e. >e7i la aceast& dat&:
procesul de trans1or"are iniiat de 1iscalitatea eBcesi3& a Porii este 6n plin&
des1&7urare: re4&si" totu7i 6n enu"erarea cate4oriilor o4lindirea unei structuri sociale "ai
3ec5i: surprin2;nd c5iar "o"entul 6n care e supus& pre1acerii.
6n enu"erarea ce se 1ace pentru 1iecare din cele LL de inuturi de atunci ale
%oldo3ei: se au 6n 3edere: 6n @orto4ra1iaA lui Petru c5iopul: @tirani de la inuturi: 7i
curtiani: 7i 3&ta8i 7i nea"i7i 7i popiA. 6n realitate di1erenierea e "ai accentuat&: la 'oroca:
Hotin: !aslui: Co3urlui: B;rlad: >oro5oi: Ti45eciu: 'ucea3a: 9&pu7na: Cern&ui: Ro"an
7i Bac&u se a"intesc deosebit @s&raciiA: "ai puini la nu"&r dec;t @&raniiA sau @oa"eniiA.
9a \&lciu: Tecuci: Tuto3a: @oa"enii s&raciA se socotesc la un loc: dup& cu" la C;rli4&tura
se 6nscriu @oa"eni de toiA. 'ocoteala 1inal&: cu data de L. 1ebruarie =-(=: adun& */ -,*
@oa"eniA: con1und;nd 6n "od 3&dit a"bele cate4oriiQ este evident c suntem aci n etapa
unui proces de contopire, care tinde s asimileze 7sracii8, oameni n dependin! dup
o#iceiul vec<iu, cu o ptur !rneasc mai numeroas, ce fusese pn atunci deose#it
de ei. 9a inutul H;rl&ului sunt 6nscri7i L,. de @s&raci 1&r& ocoaleA: pe c;nd @oco6ul
Boto7aniA e a"intit deosebit. 'e cunoa7te situaia @ocoalelorA at;rn;nd de ora7e 7i t;r4uri:
desp&rite de restul inutului
,
. %eniunea @isto3A ce 6nsoe7te cate4oria &ranilor 7i o
6nlocuie7te c5iar 6n unele ca2uri: arat& probabil situaia lor 1iscal&: 6n sensul eBi4ibilit&ii
biruluiQ a7a cel puin e 1olosit cu3;ntul de cronicari: @"ult& str;nsoare 1&cea pentru
r&"&7ia banilor birului s& istoveasc boierii: scrie Neculce despre >uca !od&: ca" un
secol 7i 8u"&tate "ai t;r2iu: 7i nu+puteau istovi c& banii nu erau nic&ieriA
-
. Nu 7ti" ce
6nsea"n& ter"enul @predup;nseA: pe care 6l 6nt;lni" 6n catalo4ul din =-(= la B;rlad 7i
Co3urluiQ 6n 1elul stricat de a 3orbi 7i a scrie a 3oie3odului "a2ilit: cine 7tie ce de1or"are
acopere. 'ituaia @popilorA e li"pede. >espre @3&ta7iA:Nicolae Ior4a care a publicat acest
=
Contra p&rerii lui R. Rosetti: Pmntul, stenii i stpnii,E. =,/ 7i urm., 3. C. Giurescu 6n Studii de &st. Social,
p. *LL 7i ur". 7i I. C. \ilitti: op. cit., p. /( 7i ur".
L
1. C. Fili(ti, /6i</., p. =*L.
*
Hur"u2a`i: 4oc. EI: no CCCC9II: p. L=(. TeBtul a 1ost relati3 puin co"entat 6n lucr&rile de istorie
social& a"intite "ai sus.
,
C1. P. P. Panaitescu: Co"unele "edie3ale: 6n &nterpretri romneti, p. =/, 7i ur".
-
"et., II: p. L=). C1. 7i cronica lui Radu Greceanu: @T&tarii 3enise 7i la pri"e8die 7i de istov pr&p&dire
ara a8unseseAQ N. Carto8an: &st. "iteraturii Romne /ec<i, p. L-L.
47
aic uR. uuuai: uu# i`u uiv(/uuo ui nu pui ii ;>icg<uii 1UUCICIOI , cari erau numai 4PN ,
lai de4rab& @3&t&"anii: c&peteniile ad"inistrati3e 7i "ilitare ale satelorA
=
. 6n ce
este 6ns& cele dou& cate4orii superioare @curteniA 7i @ne"i7iA: cari totali2ea2& respecti3
,9 7i * .L. de cisle
L
: p&rerile se deosebesc. Ior4a socotea pe ne"e7i drept @nea"uriA:
Uri de la ar&: 1&r& 1uncii: cate4orie care 3a 1i nu"it& "ai t;r2iu "a2ilii sau r&2&7ii:
ind probabil un bir direct "ai "ic: dar 6ndatorii a slu8i pe >o"n ca osta7iQ erau *
... Q 3re"ea lui Br2es`i. C;t pri3e7te pe curteni: el 6i credea @boieri de la Curte:
slu8ba7ii: Qnii: nu 6n sensul cel "ai 6nalt al cu3;ntului: c&ci n+ar 1i 1ost at;ia: ci 6n sens
4eneralA
*
: cu" 6i po"ene7te Cronica "oldo+polon&. \ilitti e 6ns& di"potri3& de
p&rere c& ne7iA are 6neles contrar: de boieri+dre4&tori 1ie 6n 1uncie: 1ie "a2ili: iar
curtenii sunt irietari 1&r& dre4&torie: dar cu 6ndatorire ost&7easc&. @Cred: adau4& el: c&
6nelesul eBact cel ce a" ad"is: at;t pentru c& se arat& - ... curteni 1a& de nu"ai *
... ne"e7i: c;t n cau2a de1iniiei ce Cante"ir d& curtenilorA
,
. O descriere
italieneasc& a %oldo3ei icela7i ti"p: deosebe7te pe @nobiliA adic& dre4&tori 7i pe
@1eudatariA adic& proprietariQ inii 7i alii 3in la oaste c&l&riA
-
. Este 1oarte interesant&
aceast& din ur"& distinciuneQ alitate 7i unii 7i alii sunt proprietari: dar cu re4i"uri
deosebite de proprietate: cei din ua cate4orie 1iind condiionai de 6ndatoririle lor de
@slu8b&A: ceea ce l&"ure7te i"irea lor de @1eudatariA: prin ea 6ns&7i caracteristic&
/
.
6n %untenia: trans1or"area a 1ost 4r&bit& de @le4&tura lui %i5ai !itea2ulA:
uciunilc de la =/..: c&tre solii tri"i7i la 6"p&rat: re2er3& dreptul do"nului de a "ilui
ricine @au nea"e7: au boiar: au s&racA
)
. Pri"ele dou& cate4orii corespund @ne"e7ilorA
urtenilorA "oldo3eni: ulti"a con1und& 6ntr+o sin4ur& denu"ire populaia &r&neasc&.
6n lista lui Petru c5iopul de la s1;r7itul 3eacului al E!I+lea: se poate 3edea deci 6n
9 e3oluie 1eno"enul de cristali2are: pe care 6l deter"in& 7i 6n ordinea social& condiiile
ice: create de 5e4e"onia turceasc&: 6n ur"a pr&bu7irii n4ariei 7i a 6ntinderii
inirii oto"ane pe toate &r"urile %&rii Ne4re. Principatele ro";ne: 6n3&luite din toate
le: sunt supuse unei stoarceri 1iscale cresc;nde care: 6n 3irtutea principiului de
laritate 7i r&spundere colecti3&: atunci 6n 3i4oare pentru plata birului: a pro3ocat o
ipare de cate4orii sociale 7i o nou& de1inire a di3i2iunii 7i a rosturilor lor. >in
o4ul a"intit se poate 3edea c& ni"eni nu e scutit de d&riQ ele sunt 6ns& di1erite: dup&
eaA 1iec&ruia pe treapta respecti3& pe care se 4&se7te a7e2at. >ac& 6n deosebirile
de din 3re"urile "ai 3ec5i: precu"p&neau rosturi "ilitare 7i 1eudale: acu" noile
=
1n nota ce 6nsoe7te docu"entul: Hur"u2a`i: 4oc. EI: p. LL..
L
Rea"inti" dup& \ilitti: E3oluia claselor sociale: Ar<iva p. tiin!a i ref. social, !: p. *,= 0,L: de1iniia
@6n trecutul ro"anesc: repartiia i"po2itelor personale se nu"ia cisl&. 'u"a de care 'tatul a3ea ne3oie se
i2a 6ntre 8udeeQ 8udeele o reparti2au 6ntre pl&7i: pl&7ile 6ntre sate: iar satele 6ntre locuitori M...J O unitate
i: liude: cuprindea o sin4ur& 4ospod&rie: sau "ai "ulteA.
*
Aceea7i not&: i#id.
A
$.Fi/0i,i#id.,p.[D,in...$t.4escriplio0oldaviae,p.lC. A T
-
\ilitti: 4in ar<ivele /aticanului, II: p. ,-+,/. a
/
!. "ai sus.
)
N. Ior4a: >oc. romneti dela Petru \c<iopul i 0i<ai /iteazul, Anal. Acad. Rom., %e". 'ec. Ist,
EE: p. ,I+-.. a
,I
6"pre8ur&ri decur4 din "oti3ul tiscal: care st&p;ne7te aproape eBclusi3 toat& ad"inistr+ a
&rii 7i 6ntrea4a 3ia& de stat.
,. C9A'E9E 'OCIA9E DN !EAC9 A9 E!II+9EA
6n dou& direcii "ai ales: se pot ur"&ri "odi1icarea raporturilor sociale 7i re4ruparea
cate4oriilor ce decur4e din ea. E cunoscut: din lucr&rile cari l+au descris 6n a"&nuni"e:
cu nu"eroase do3e2i eBtrase dintr+un bo4at "aterial docu"entar: procesul de trecere la
@ru";nieA sau @3ecinieA a unui "are nu"&r de proprietari liberi: din neputina de+a pl&ti
birul din ce 6n ce "ai 4reu: din dorina de+a a1la ocrotirea unui @patronA "ai puternic care
r&spundea de 6ndatoririle \iscale. Trebuie 6ns& accentuat c& aceast& tendin& este 4eneral&
7i nu caracteri2ea2& nu"ai do"niile: 6nc5inate supre"aiei turce7ti 7i cu"p&r;nd prin
sporirea 5araciului: 5at;rul ei: ci 7i acele ce au 6nse"nat o 6"potri3ire sau o 6ncercare de+a
"enine o relati3& independen&. !;n2&rile sau trecerile 6n@ru";nieA au 1ost 1oarte dese
6n Zara Ro";neasc&: sub %inai !itea2ul ca 7i sub %atei Basarab
=
Q ele 3&desc 6n acest ca2:
de o parte ne3oile 1inanciare ale unui do"n a1lat "ereu 6n pre4&tire de r&2boi: cu "area
c5eltuial& ce o cerea alc&tuirea 7i "eninerea unor ar"ate de le1e4iiQ de alta: dorinele
boieri"ii care spri8inea politica do"nului: de a+7i consolida puterea 7i in1luena: nu nu"ai
prin slu8be 7i dre4&torii trec&toare: dar 7i prin 6ntinderea propriet&ii ei teritoriale.
@A7e2&";ntulA sau @le4&turaA lui %i5ai !od&: sau acel al lui %iron Barno3sc5i din
%oldo3a de la =/LI: despre care 3a trebui s& ne ocup&" "ai "ult: dar din alt punct de
3edere: trebuiesc 6nelese ca "&suri de stabili2are 1iscal&: statornicind pe oa"enii 6n
dependen& 1u4ii 6n 1aa unei n&3&liri: sau a trecerii unor "ari ar"ate turce7ti: Ia locul
unde a8unsese 1iecare: cu @cislaA sau partea sa de bir respecti3&Q se oprea 7irul nes1;r7it de
procese 7i re3endic&ri: ce trebuia 6n "od 1atal s& re2ulte din dreptul de ur"&rire: ce+= a3eau
st&p;nii de "o7ii: de pe p&";ntul c&rora disp&ruser& 1u4arii. Ca 7i "&surile ase"&n&toare
ale arilor ru7i conti"porani: aceste dispo2iiuni nu 6nte"eia2& un re4i" nou 7i nu
deter"in& un proces de trans1or"are social&: ele tra4 doar consecinele ine3itabile ale unei
situaii anterioare 7i 6i le4ali2ea2& re2ultatele
L
. >ac& a" a"intit aci o c5estiune ce apare
deplin l&"urit& 0 cu toate di3er4enele cari s+au "ai i3it 6n interpretarea unora
*
: este "ai
ales pentru "oti3ul c& se lea4& 6nc& de ea o contro3ers& 6nse"nat& 6n "aterie de istorie
social&. Este 3orba s& se stabileasc& dac& 6nainte de aceste a7e2&"inte sau "&suri
le4islati3e: cu dat& cert&: a eBistat 6n a1ar& de "icii proprietari: @ru";niiA sau nu: 7i o
cate4orie de culti3atori liberi: 1&r& p&";nt propriu: 6ndatorii nu"ai la obli4aiuni de di8"&
pe p&";ntul pe care se a1lau stabilii: sau dac&: printr+o paradoBal& 6nl&nuire de cau2& 7i
de e1ect: ace7tia din ur"& n+au ap&rut dec;t 6n 3eacul al E!II+lea 7i al E!III+lea: deci 6n
ur"a @le4&turilorA "ai sus+"enionateQ a"bele p&reri 67i au susin&torii. EBa"in;nd
ipote2a eBistenei unei ase"enea clase de culti3atori liberi 1&r& "o7ie: 6n 3re"urile "ai
=
C. C. Giurescu: &st. Romnilor, III: p. )L.0)L=.
+
C1. G. I. Br&tianu: 'er3a4e de la 4lebe et ni4i"e 1iscal: 6n %tudes #N]antines dA<ist. conomiFue et
sociale, p. L,* 7i ur".
*
!. I. C. Rlitti: Proprietatea solului, p. =))0=)I.
,(
, I. V-. \~. vjiuicaeu cuil^lcud LQtx @ucuuic aa uuati voiii va uuvuijiciucie L<ut -au iiuua
ri8inul acestei concepii nu sunt concludenteQ din nici unul nu re2ult& li"pede
Qna unei cate4orii de culti3atori liberi 6n Principate 6n 3eacurile EI!0E!I. O soluie
iti3& nu se 3a putea da dec;t dup& ce se 3a cerceta: "&car 6n parte: "aterialul
tnentar inedit care ne+a 1ost restituit 6n ulti"ul ti"p de ru7iA
=
. E poate 7i aci o
c5estiune de proporie: dup& cu" a 1ost: 3eacuri "ai de 3re"e: 6ntre proprietate
rural& 7i oa"enii 6n dependen& de pe "arile do"enii: 6n I"periul itin. 6n orice
ca2: catasti1ul "oldo3enesc de la =-(= desparte 6nc& pe @s&raciA de iiA: pe cari 6i
arat& 6n nu"&r "ult "ai "are
L
: de7i tendina de+a con1unda aceste dou& orii nu
6n4&duie o statistic& "ai precis&. Erau toi ace7ti @&raniA cari nu erau neap&rat ciA: 7i
proprietari: sau "ai erau printre ei 7i cnlti3atorii liberi: presupu7i de ali t&tori<
Proble"a r&";ne desc5is&
*
.
Ceea ce ne interesea2& aci "ai de+aproape nu sunt 6ns& clasele sociale populare: ci
oriile pri3ile4iate: 6n "&sur& de a constitui 't&ri politice. Catalo4ul lui Petru
c5iopul Q i23oare conti"porane: "enin pentru %oldo3a di3i2iunea 6n @ne"e7iA sau
boieri: 7i 6niA: 2i7i alt&dat& 3ite8i. Este o 6"p&rire 6n dou& trepte a nobili"ii: care
corespunde "ai puin acelei din n4aria G"a4naii 7i nobili"ea din co"itateH dec;t
acelei din 6ia: unde se a1ir"& din 3eacul al E!+lea: dar "ai ales 6n cel ur"&tor:
constituirea 6n iri deosebite a "a4nailor 7i a @7lea5teiA. 'e pot c&uta paralelis"e 7i
6n Bo5e"ia: 6n Qbirea: dup& "odelul 4er"an: dintre seniori 7i ca3aleri
,
. Ridicarea
6n r;ndurile oriei a doua a oa"enilor din clase in1erioare @cari 1&ceau 3ite8ii la
o7tiA: ade3erit& ite1an cel %are
-
: d& un te"ei puternic acestei co"paraii. Este
structura pe care ea supre"aiei turce7ti a "o7tenit+o: din epoca ce o pute"
denu"i 1eudal&. i 6n Zara Ro";neasc& se poate constata di3i2iunea nobili"ii
6n dou& trepte icte. @CurtenilorA din %oldo3a le corespund aci @ro7iiA cari
6ndeplinesc acelea7i
=0 @curtea: ce se 2ice la d;n7ii ro7iiA: scrie %iron Costin
/
. >enu"irea se re1er& 1&r&
al& la 6"br&c&"intea lor: care 1&cea o 1ru"oas& i"presie str&inilor: pulc<enimus
num ePercitus
-
. >i3i2iunea 6ntre boieri 7i ro7ii reproduce de alt1el pe acea din actele
ale do"niilor "ai 3ec5i: cari deosebeau 7i aci: dup& "odelul apusean: pe #arones de
D'
I
. Asupra rolului politic al ro7ilor "unteni: 6n 6nt;ile decenii ale 3eacului al E!II+a
1i locul s& st&rui" ce3a "ai "ult. Presiunea 1iscal& ce caracteri2ea2& perioada
OCC. Giurescu: op. cit., II: p. ,)I.
L
'pre eB.: Zinutul 'oroca: = )=, tirani de isto3: L., s&raciQ inutul Hotin: = (=/ tirani isto3: L*L s&raciQ
!aslui: = .)- isto3: =)) s&raciQ inutul C5i45eaciul L L/.1cto3: LL. s&raciQ inutul >oro5oi: = *./ isto3:
raci etc.C1. Hur"u2a`i.>oc.EI.p. L=(.
*
\ilitti: $lasele sociale n trecutul romnesc, p. =/: crede c& @siraciiA erau colonii de pe "o7iile do"ne7ti
le4ustori 7i "eseria7i rudi"entariA. .
,
C1. G. I. Br&tianu: Adunrile de Stri n !rile %uropei $entrale, III: i#id., p. LL..
-
I. Bo4dan: 4ocumentul Rzenilor, i#id.,p. */- 7i ur". a
/
Te1.
L
:I:p.**-.
)
Raport din =-((: Hur"u2a`i: 4oc. III: =: p. ,*=.
I
Pri3ile4iul lui %ircea cel B&tr;n pentru bra7o3eni: =,=*Q I. Bo4dan: 4oc. privitoare la rela!iile
nneti cu Hraovul, p. *). C1. \ilitti: E3oluia claselor sociale: i#id., p. *-..
50
"oderna: in istona arilor noastre: 7i+a eBercitat insa 6nr;urirea ap&s&toare asupra acestei
alc&tuiri tradiionale de cate4orii sociale. >ocu"ente din 3eacul al E!II+lea arat& pe
@boiarii ro7ii de 8udeA c5e"ai s& 5ot&rasc& despre acei cari au 1u4it p&r&sindu+7i @"o7iile
7i birulA
=
. 6n %oldo3a: soarta curtenilor nu pare a 1i 1ost "ai 1a3orabil&. 9a do"nia lui
Barno3sc5i !od& G=/L/0=/L(H: %iron Costin 6nsea"n& 6n cronica sa c& @1&cuse "are
3olnicie 6nt;i curii: s& dea la bir nu"ai o dat& pe anQ 7i oarecine din curteni: de ne3oie:
are 5i r&s&rit den ocinele sale la sat boeresc la sat do"nesc: pre toi i+au adus la breslele
sale 7i la locurile saleA
L
. Era deci 7i 6n %oldo3a acela7i 1eno"en de 1u4& 6n 1aa unei
constr;n4eri 1iscale prea "ari. 'e 7tie de alt1el: 6nc& din eBperiena dep&rtat& a ulti"elor
3eacuri ale I"periului Ro"an: c& ap&sarea 1iscului distru4e 6n special p&turile "i8locii: ai
c&ror "e"bri sau trec 6ntr+o cate4orie superioar&: prin slu8b& 7i 6"bo4&ire: sau se
con1und& 6n r;ndurile claselor de 8os: ne"aia3;nd putina de a+7i susine ni3elul de 3ia&
7i de a 6"plini 6ndatoriri prea 4rele. Acela7i proces se de23olt& 6n 3eacurile E!I0E!III
6n principatele ro";ne. r"&rile le resi"t co"unit&ile tradiionale de 1a"ilii ale
propriet&ii s&te7ti: tr&4;ndu+se din @"o7iA 7i @b&tr;niA co"uni. Asupra lor: de2ec5ilibrul
econo"ic: deter"inat de presiunea 1iscului 7i de ne3oia de nu"erar pentru plata
5araciului: sau a di1eritelor @";ncaturi de preste anA: are e1ecte de+a dreptul di2ol3ante:
@6n aceast& 3;ltoare 6ncep s& se 1or"e2e lati1undiile. Este destul ca prin "o7tenire:
cu"p&rare sau danie: 6n 3re"ea din 6"pre8ur&rile ar&tate: un boier puternic s& de3ie
"o7nean 6ntr+un 5otar: pentru ca apoi: treptat: s& cu"pere: cu 7i 1&r& silnicie: p&rile
code3&l"a7ilor c&2ui 6n ne3oieQ c;nd a 1or"at ast1el un sin4ur trup i"portant de "o7ie:
6l 5ot&rnice7te 7i cere 6nt&rire do"neasc& pentru aceast& st&p;nire diviza. \or"area: 6n
aceste condiii: a propriet&ii "ari: di3i2e: este caracteristic& sec. E!IIA
*
.
i lui \ilitti i se i"pune: ca 6nc5eiere la aceste constat&ri: aceea7i apropiere de
6"pre8ur&rile cunoscute de la s1;r7itul I"periului Ro"an. >ar: spre deosebire de unele
p&reri curente 6n 4eneraia sa: el 3ede cu dreptate c& nu e un anta4onis" 6ntre cate4orii de
ori4ine deosebit& Ga1ar&: bine6neles: de 4recii i"i4raiH: boierii dre4&tori de o parte: 7i
"icii proprietari de alta. E un proces de di1ereniere 6n s;nul aceleia7i clase:6n care unii se
ridica 7i alii cad. @6n s;nul aceleia7i clase de boieri+proprietari: se ur"ea2& "ai ales din
sec. E!I un dureros 7i continuu proces de s&r&cire 7i deposedare a unora: de 6na3uire 7i
ridicare a altora. %ai "ult: din r;ndurile proprietarilor code3&l"asi pe un 5otar: rude de
s;n4e: ur"a7i ai aceluia7i autor co"un: se ridic& unii 7i cad alii: o selecie natural&
ne"iloas&A
,
.
O consecin& 6nse"nat& o constituie de3alori2area ce atin4e anu"ii ter"eni: cari
a3eau alt&dat& alt 6neles. Cei 6na3uii 7i des1&cui prin 5ot&rnicie se 6"podobesc cu titlul
de boier: ce se lea4& 7i "ai "ult de dre4&toria care le+a con1erit puterea 7i a3uiaQ ceilali:
r&"a7i 6n situaia lor pri"iti3&: c5iar c;nd 67i p&strea2& partea de proprietate: 67i pierd
ran4ul. Pentru Cante"ir: scriind la 6nceputul secolului al E!III+lea: curtenii 7i c&l&ra7ii
?CC. Giurescu: &st. Romnilor, II: p. /I( Gdoc. inedite ale Acad. Ro";neH.
L
9eG.
L
:I:p.L(O.
*
=. C. \ilitti: E3oluia claselor sociale: Ar<iva p. tiin!a i reforma social, !I: p. *LL.
,
FbFcF.: p. *L/. Procesul
e descris 1oarte plastic de G5. G5ib&nescu: 6n pre1aa la Surete i &svoade, !: p. III 7i ur".
. u ; u : u u u u u 5 i ; . '
3:.b..: in8u3uiiut Xiu3Tuiii pn3u34iaiE: a.+Ri.QWTi t6uuia se iiiiiiiu uneie prerogative ale
"lui nobiliar. R&2e7ii 6ns&: "icii proprietari cari @locuiesc 6"preun& 6ntr+un sat 7i 67i
8esc p&";nturile: 1ie sin4uri: 1ie prin slu4i toc"iteA: de7i 6i "ai a"inte7te 6n acela7i
u cei dint;i: sunt 6ns& pentru el "ai de4rab& &rani liberi: dec;t boieri
=
. 9a 1el 6n
enia: 3ec5ile denu"iri megia 7i monean 67i pierd calitatea nobiliar&: ce se le4a la
ut de bucata lor de "o7ie: pentru a se "enine doar cu 6nelesul ce distin4e pe o"ul
de ru";n
L
. n raport din ti"pul do"niei lui erban Cantacu2ino G=/)I0=/IIH
2ea2& 1oarte li"pede aceast& situaieQ el 6n7ir& ast1el di1eritele @ordini sau 't&ri
eA '5rdines sive Status diveri no#iles(G boierii "ari '@o#ilesHaroni( sau "a4naiiQ
ii nobiliQ ro7ii din ar& @cari "ai 6nainte au 1ost nobili 1oarte a3ui: iar acu" sunt cei
araciAQ 3orniceii: peste cari e 3ornicul "areQ 3istierniceii: peste cari e "arele 3istierQ
Uniceii: peste cari e "arele pa5arnicQ postelniceii: peste cari e "arele postelnicQ
i7ii 'id est eFuites( @"ai 6nainte erau "uli: acu" "ai puini: dar 3or 1i 6ntre 7ase 7i
"iiAQ d&r&bani: @o "ie de cruci
*
: 6nainte erau dou& "iiAQ @"e4ia7ii: adic& &ranii :
cari au propriet&ile lor "ai "ari sau "ai "iciQ ru";nii: adic& &ranii 3;ndui: pe
o"nii nobili 6i posed& prin drept de "o7tenire 7i 3;nd 7i cu"p&r& partea b&rb&teasc&:
i" le placeA: la s1;r7it: i4anii robi
,
.
'e poate 3edea: din acest docu"ent: c& un alt re2ultat al presiunii 1iscale a 1ost
tuirea unor bresle a slu8itorilor "ai "&runi: deosebii dup& denu"iri: cari au a3ut la
ut "ai "ult rosturi "ilitare: dar a8un4 acu" s& repre2inte acelea7i r&spunderi
:i3e pentru d&ri. Nu sunt nu"ai subordonaii "arilor dre4&tori:.cu" erau 6nainte
Hrii 6n Zara Ro";neasc& 7i 3orniceii 6n %oldo3a: ci dup& pilda "ai 3ec5e a
Qilor s&te7ti: cari a3eau acest caracter corporati3
-
: se desprind ra"uri deosebite de
ri: enu"erate 6n docu"entele ti"pului. @>e la tot o"ul s& aib& a+7i luare c&lu4&rii
: 3enitul s1intei "&n&stiri: 6nsea"n& la ( iunie =//I un 5riso3 al lui Radu !od& 9eon
1
a #oiari i de la slu;itori, veri fie ro, au clra, au doro#an!, au mcar ce fel de
UrarffA
:
.
'ub nu"ele de @ro7iA a8unseser& la ur"& s& se con1unde p&5&rniceii: postelniceii:
eii: lo4o1eeii: ar"&7eii: co"i7eiiQ un #ir de roii alei sau ruali pri3ea 6n "od
l
)
. 'e po"ene7te 7i de @da8dea c&l&r&7easc&A.
Oreoii: cari apar 6n =-(= pre3&2ui cu o cisl& deosebit&: au 1ost 6n2estrai cu
trecerea : de di1erite scutiri. 6n Zara Ro";neasc&: te1an Cantacu2ino i+a scutit cu
totul de
4escriptio 0oldaviae, p. ==,. \ilitti consider& pe c&l&ra7i coloni cu 6ndatoriri "ilitare: spre deosebire
Airaea "are 7i "ic&: proprietar& 'op. cit., !: p. *-=H. >ar66nsu7i 1aptul c& Radu Greceanu 6i de1ine7te
1&r& lea1&: ci nu"ai pe scuteal&: sate 6ntre4iA 6i a7ea2& pe ulti"a treapt& a pri3ile4iailor. C5estiunea e
iect de discuie cu" era de alt1el 7i 6n =(=/: c;nd o a"intea" 6n 6nt;iul "eu studiu: O oaste
:neasc& acu" trei 3eacuri: Rev. &storic, II: p. )* 7i ur".
C. Giurescu: Studii de &storie social.
Cruce: unitate 1iscal&: alc&tuit& din "ai "ulte 1a"ilii: cari 6"preun& r&spund de cisl&. a
0agazinul &storic, !: p. -)0-(. Raportul e 6n le4&tur& cu "isiunea ie2uitului Antide >unod.
C. C. Giurescu: &st. Romnilor, II:p. *)..
Apud Giurescu: i#id., III: p. )L*.
i
+f!_
=
a
l#id.,p. :,*. C"
52
aanie do"ne7ti la i F=,: pri3ile4iu re3ocat pe ur"a de do"nii perioadei iananote. in
%oldo3a: >i"itrie Cante"ir a 5&r&2it o scutire 4eneral& la =)=.: dar nu"ai ra"ului
bisericesc din Ia7i. Constantin %a3rocordat: spre "area spai"& a preoilor "ai b&tr;ni:
3a scuti de da8de nu"ai pe slu8itorii bisericii cu 6n3&&tur&
=
.
Toate aceste 6ndatoriri: adesea 6"po3&r&toare: constituiau totu7i pri3ile4ii 1a& de
platnicii birului co"un din cislele &r&ne7ti. Ele "ai alc&tuiesc ba2a unor corpuri
constituite: cari nu "ai lupt& 6n r;ndurile ar"atei: dup& des1iinarea de 1apt a acesteia: dar
continu& a 4rupa solidarit&i 7i interese de clas&: 7i sunt deci susceptibile s&+7i spun& la un
"o"ent dat cu3;ntul 6n treburile ob7te7ti. 6n %oldo3a: aceast& particularitate s+a
"ani1estat "ai accentuat 7i "ai t;r2iu dec;t 6n principatul 3ecin.
-. RE'TRCNGEREA 'T[RII PRI!I9EGIATE
E3oluia 4eneral& tinde 6ns& spre reali2area unei 6ndoite trans1or"&ri: care 67i
i"pri"& pecetea structurii sociale a epocii: ce s+ar putea de1ini post+1eudale. Este
interesant de obser3at c& sunt 7i aci aceia7i 1actori de pre1acere cari au lucrat 6n acela7i
sens: de7i cu re2ultate deosebite: 6n &rile Europei Apusene: puterea nu"erarului: a
econo"iei "onetare 6nt&rite de de23oltarea ne4oului capitalist: 7i acea a aparatului de stat
centrali2at 6n slu8ba "onar5iei. 6n &rile noastre: 6ns&: i2olate de "arile curente co"erciale
prin "onopolul econo"ic al Constantinopolului: 7i supuse a"estecului continuu al Porii
6n treburile lor l&untrice: a";ndoi ace7ti 1actori 6nt&resc structura social& a "arii boieri"i:
accentu;nd i"portana 1unciunilor 7i precu"p&nirea lor asupra propriet&ii: ad;ncind 6n
acela7i ti"p deosebirea ce o desparte de celelalte cate4orii pri3ile4iate. Noua ierar5ie a
3alorilor se poate 3edea din "aBi"ele: pe cari %iron Costin le atribuie >o"nitorului pe
care 6l consider& printre cei "ai 6nelepi: 7i cu o concepie 6nalt& despre c5e"area sa:
@6"p&r&ie: nu do"nie s&"&n&toareA. E Radu %i5nea: care 6n patru do"nii ce se 6"part
6n "od aproape e4al 6ntre %untenia 7i %oldo3a: totali2ea2& 6ntre =/== 7i =/L/
cincispre2ece ani aproape ne6ntrerupi de eBperien& politic& 7i ad"inistrati3&: cel dint;i
dintre 3oie3o2ii cari 67i "ut& alternati3 scaunul de la Bucure7ti la Ia7i: a8un4;nd la s1;r7it
s& c;r"uiasc& a"bele &ri: prin 1iul s&u AleBandru Coconul: care 6l 6nlocuie7te 6n 1runtea
principatului 3ecin: ce i =+a cedat. A";ndou& tr&s&turile caracteristice epocii "oderne: pe
cari le+a" a"intit "ai sus: se re4&sesc 6n personalitatea acestui persona4iu do"nesc: care
ar "erita un studiu "ai a"&nunit 7i "ai de23oltat. El este totdeodat& un capitalist: care
depune i"portante su"e de bani la @seccaA din !eneia: de pe ur"a c&rora se 3a i3i un
lun4 7i co"plicat proces de datorii 7i de "o7tenire: ce de ase"enea ar putea constitui
subiectul unei cercet&ri nelipsite de interes
L
0 dar 7i un su3eran 6ncon8urat de tot 1astul
unei curi: ce reproduce 6n "ai "ic po"pa oriental& a 'eraiului: 7i ar putea c5iar trece
drept o anticipare 0 avnt la lettre Q a politicii a"biioase a Re4elui 'oare. Acest
3oie3od: c&ruia cronicarul 6i spune @cel %areA: cuno7tea ordinea cate4oriilor sociale: @cu
boieri"ii ca cu un boierin: cu slu8itorul ca cu un slu8itor: cu &ranul ca cu un &ran 3oro3iaA.
=
C. C. Giurescu: &storia Romnilor, III: p. /d 7i ur".
L
!. doc. 6n Hur"u2a`i: 4oc. I!: L:p. *(( 7i ur". 7i !III:p. ,=) 7i ur".
' ' ' ' 5 3
ne3onc ue oaru 7i ueseie 6"pru"uturi aie ao"niei
=
iaceau sa Dncline cu"p&na tot "ai t
spre dein&torii nu"erarului: @>e "are 1olos 7i cinste este >o"niei 7i &rii boiarinul
lept 7i a3ut: c& dac& are >o"nul cinci+7ase boieri a3ui: nice de o ne3oie a &rii nu se
QA. i 6"p&rirea drept&ii era c&l&u2it& de acelea7i ne3oi: A3ea acest cu3;nt >o"nul:
carele c;nd 8udec& pre un boier cu un curtean: oc5ii >o"nului s& 5ie spre boier: iar&
ul pre calea sa s& "ear4&. i a7a: c;nd se p;re7te un curtean cu un &ran: "ai de cinste
ie curteanul: 7i la cu3;nt 7i la c&ut&tura >o"nuluiQ iar& neab&t;ndu+se 4iudeul din
a sa cea direapt&A
L
. E se"ni1icati3& ordinea tripartit&: boierii: acu" bine de1inii prin H
e 7i a3ereQ pri3ile4iaii "ai "&runi: curteni sau slu8itoriQ &ranii: cari cuprind 6ntr+o
ur& rubric& pe toi "uncitorii p&";ntului: liberi sau a1lai 6n le4&turi de dependen&
onal&. E nu "ai puin caracteristic& precu"p&nirea ce se recunoa7te ordinului
resc: ca o consecin& a superiorit&ii sale econo"ice 7i a ser3iciilor pe cari le poate
:e statului: prin resursele 1inanciare de cari dispune: ali"entate "ereu de capitalul pe
6l aduc cu ei slu8ba7ii de ob;r7ie str&in&: 3enii de la Constantinopol.
Trebuiesc de ase"enea "enionate 7i alte tr&s&turi: cari preci2ea2& concepia lui
i %i5nea 6n "aterie de 4u3ern&";nt 7i de ordine social&Q se arat& cu": la ru4&"intea
>politului 7i a boierilor: a ridicat la 3&ta1 de apro2i: o 1ost& slu4& a sa: de7i 7tia @5irea
lui c& nu+i de boierieA. E3eni"entele 6i dau dreptate: deoarece la o s&pt&";n&: >i3anul
8"ene7te cu 8alba unor 1e"ei: c&rora noul 3&ta1 le 1&cuse sil& 7i le b&tuse. @Au c&utat
6l !od& la boieri 7i le+au 2is: Au nu 3+a" spus c& acest o" de boierie nu este< Iar&
: d;nsul au 2is: eu: "&re: 6nc& de boierie n+a" apucat a+i 2ice. i au 2is ar"a7ului:
4;rbaciulX 7i au pus de i+au dat trei sute de toie4eA. Zine cronicarul s& ne l&"ureasc&
re @!&t&8ia de di3an care era de cinste 6n 2ilele Radului !od&Q 7i apro2ii de di3an: c;t
de cinste nice la o do"nie n+au 1ost. Cu ur7inice "uli: 7i cu cabani& de 8der: 7i cu
i 6"br&caiQ 7i ori la ce boierin "er4ea cu cartea do"neasc&: 6n picioare sta boierinul
. ce cetea carteaA. Totu7i: la aceast& a doua do"nie din %oldo3a: se i3iser& "ari
tai: @c;t se pustiise curtea 7i ara. Ce pricin& are 5i 1ost: nu 7tiu: 1&r& de tot sburdat&
laba curii. Ni"e din boieri p;n& 6n cei al treilea: cu 5aine ce3a7i proaste s& nu 5ie: c&
le sc;rb&. Postelniceii: copiii din case cu "ari podoabe 7i cu 1ota2e la cai. %arei
speiuni acestui >o"n: 6nc5eie %iron Costin: "are 6ntunecare: c& >o"nul este s& se
te cu" biruie7te 3enitul &riiA
*
. 'e poate totu7i pune 6ntrebarea: dat 1iind c& Radu
i: prin "ultele sale le4&turi: obinuse ca birul Porii s& nu "ai 1ie @le4atA la Ti45ina
st&tea Alb&: cu" se 1&cuse obiceiul: sau cerut de ieniceri cari @p;n& cu 5an4ierile
u la boieriA: ci pl&tit de+a dreptul la Constantinopol: cu" se 1&cuse odinioar& 0 dac&
rdata podoab&A a curii de la Ia7i sau H;rl&u nu6era 7i ea o l&ture a unei politici de 1ast
&lucire: "enite s& 6nde"ne la c5eltuieli boieri"ea 7i s+o adune: ca 6ntr+un "ic
ailles: sub pri3e45erea autoritar& a >o"niei. >ar "oartea ti"purie a lui Radu %i5nea
6n4&duit acestei politici s& se de23olte.
=
C1.G.I.Br&tianu: O carte de 8udecat& a lui !asile !od&9upu:FLe3. &storic, !: =(=(: p. =- 7i ur".
L
"efi, =: p. LI/. !. 7i N. Ior4a: =ist. des Roumains, !I: p. ) 7i ur".
[
"et
)
,=: p. LI). Cronica "untean&: atribuit& lui Constantin C&pitanul: a"inte7te @";ndriia 7i r&otatea
or M...J c& adusease Radu !od& pre "uli: de+i cinstise 7i+i "iluiaA. Ed. N. Ior4a: p. =.=.
54
>ru"ul este acu" pre4&tit pentru re1or"ele lui Constantin %a3rocordat: cari 3or
tra4e: peste un secol: la =)*(0,.: consecina e3oluiei sociale pe care a" descris+o 6n
liniile ei eseniale: 7i 3or statornici cadrul 6n care se 6nc5ea4& structura social& a 3ec5iului
re4i" din principate: 6n stadiul s&u 1inal. Ele pun de1initi3 accentul pe de"nit&i 7i
1unciuni: ca criteriu de deosebire a ta4"ei boiere7ti
=
. >escendenii "arilor boieri 2i7i
@3eliiA: de la ban 7i 3ornic la clucerul de arie: se 3or nu"i neamuriR ur"a7ii celorlali 3or
1i mazilii. Cei dint;i 3or a3ea scutire deplin& de d&ri: dup& c5ipul aristocraiei un4ure7ti sau
poloneQ cei din clasa a doua 3or 1i scutii doar de 3in&riciu 7i de di8"&rit. Co"isiuni
1or"ate din "ari boieri au 5ot&r;t cine s& 1ie 6nscris 6n una sau alta din aceste cate4orii:
dincolo de care nu se "ai ad"itea pri3ile4iul scutirii. Acelea7i principii au c&l&u2it
ad"inistraia 6n Oltenia: 6ntre anii =)=I 7i =)*(: 7i 6n Buco3ina dup& =))-: de7i sunt ca2uri
6n cari di3anul de la Ia7i: consultat: recunoa7te c& pentru unele 1a"ilii ele nu se potri3esc
obiceiului. 6n Zara Ro";neasc& @la 6nceputul secolului al ElE+lea: se a1lau 6nscri7i 6n
catasti1ele 3isteriei )/- de nea"uri 7i = /(, "a2ili: 1&r& cei din %e5ediniA
L
. Este 7i
aceasta o "&sur& de stabili2are: 1iscal& 7i social& 6n acela7i ti"pQ ea tinde s& pun& cap&t
"i7c&rii de continu& interpenetraie 6ntre clasele sociale: ce se des1&7urase p;n& atunci: 7i
care de 1apt constituie o not& distincti3& a re4i"ului din &rile noastre: 1a& de 't&rile "ai
bine 6nc5e4ate din ApusQ de7i r;ndurile nobili"ii s+au 6nnpit 7i acolo 6ndea8uns: prin
3enalitatea o1iciilor 7i 4raia su3eranilor.
Trans1or"area aceasta a 1ost adesea descris& cu destul& preci2iune: ca s& "ai 1ie
ne3oie s& st&rui" prea "ult asupra ei. @Aceast& nobili"e de dre4&torii: scrie despre ei
\ilitti: a 1ost supus& la acelea7i 3icisitudini ca 7i nobili"ea teritorial& 7i din acelea7i cau2e.
>in sec. E!I 6nainte: 1a"iliile cari au stat 6n 1runtea 3ec5ii clase conduc&toare: s+au
pre6nnoit necontenit. Ast1el 6n di3anele %oldo3ei: 6ntre anii =,.. 7i =--.: 6nt;"pin&"
1a"iliile Roto"pan: andru: Ponici:gbierea: Hudici: '&car&: Arbore: erpe: Barbo3sc5i:
>anu: >in4a: T&ut etc. >e7i aproape toate se pare c& a3eau ur"a7i 6nc& 6n sec. E!III: cu"
poate "ai au 7i a2i: nici una n+a "ai 1i4urat 6n dre4&toriile cele "ari ale %oldo3ei 6n sec.
E!II0EIEQ au c&2ut c5iar 6n r;ndul breslelor 1iscale 7i al r&2&7ilor M...J Alte 1a"ilii se
ridic& din 3eacul E!I: dar decad 6n al E!II+lea sau al E!III+lea. Ast1el a 1ost de pild&
1a"ilia 'troici. >in cele ridicate 6n sec. E!I: sin4urele care s+au "eninut 6n situaia lor
p;n& la s1;r7itul epocii pri3ile4iilor: au 1ost: pe c;t 7tiu: 1a"iliile 'turd2a 7i Bal7 M...J
Costinii cari se ridic& 6n sec. E!II: s&r&cesc 7i decad pe la "i8locul sec. E!III M...J
Nu"&rul 1a"iliilor de dre4&tori "ari se "ic7orea2& "ereu din cau2a absorbirii
propriet&ilor 6n lati1undii. >i"itrie Cante"ir 2ice c& din - ... curi boiere7ti c;te 1useser&
6n 3ec5i"e: nu se p&strea2& 6n 3re"ea lui dec;t cinci
*
. Aceasta 6nse"nea2& c& nu"ai cinci
1a"ilii "ai p&straser& str&"o7e7tile lor a7e2&ri la ar&. Cante"ir adau4& c& W1a"iliile de
boieri de cari po"ene7te istoria "oldo3eneasc& de la 6nceput: toate eBist& p;n& acu"Q
ade3&rat c& unele au sc&p&tat 1oarte tare M...J dar 1a"ilia 6ns&7i a r&"as tot acea din
3ec5i"eX
,
. C;nd 6ns& trece la enu"erare: nu+i 3in sub pan& dec;t )- 7i printre ele "ulte
=
C1. C. Giurescu: 6n Studii de istorie social, p. L*- 7i ur".
L&#id., p. L*).
*
4escriptio 0oldaviae.p. ==,. .
,
&#id.
' R
J
@ @ R & ' . . 5 5 . ;
nu erau ain cele Wde cari po"ene7te istoria "oldo3eneasc& de la 6nceputX: ci r&s&rite
;r2iuA
=
.
i 6n Zara Ro";neasc& se poate ur"&ri un proces ase"&n&tor 7i paralel: @Nu 7ti"
eBist& descendeni 6n linie b&rb&teasc& ai boierilor+dre4&tori din di3anele do"ne7ti
Qc. EI! 7i E!. Nea"ul Craio3e7tilor: care se ridic& 6n sec. E!: se stin4e: 6n linie
ieasc&: la "i8locul secolului ur"&tor. %&r4inenii: cunoscui de la s1;r7itul sec. E!:
continuat 6n linie b&rb&teasc& sub nu"ele de Corn&eni: cari decad spre s1;r7itul
_!H. Nea"uri care se ridic& 6n sec. E!I: ca !l&de7ti: Buc7ani+%&ne7ti: Rudeni
cap&t& 6n sec. E!III sau c5iar 6n al E!H+lea. P;n& 6n sec. E!I se pot ur"&ri
iii: B&l&cenii: !&c&re7tii 7i poate \ilipe7tii: nea"uri care au i2butit s& se "enie 6n
ii ran4 p;n& 6n sec. EIE. Alte nea"uri se ridic& la s1;r7itul sec. E!I sau 6n
sec.
: dar nu toate se pot "eninea ca Br;nco3enii cei noi: Grecenii: Creule7tii:
ienii M...JA
L
.
'e produce 6ntr+ade3&r o necontenit& in1iltrare de nou& ele"ente: 1ie ridicate de 8os:
ii ales 3enite din a1ar&: cu 4recii 7i le3antinii sosii de la Constantinopol: spri8initori
"niei: 7i prin aceasta pre1erai 6n slu8be: din 3enitul c&rora 67i 6ntorceau banii
i"utai. '+a subliniat 6ns& 7i atitudinea unor 1a"ilii 4rece7ti a7e2ate "ai de "ult 6n
ari se solidari2ea2& cu boieri"ea p&";ntean& 6"potri3a @3eneticilorA receni: 3&2;nd
iceea7i concuren& nedorit&: pe un t&r;" ce+= considerau al lor.
6"potri3a acestei 1luctuaii continue 6n alc&tuirea p&turii pri3ile4iate: trebuiesc
se "&surile din 3eacul al E!III+lea: cari introduc o li"itare a pri3ile4iilor la un
it nu"&r de 6ndrept&ii. Aceast& tendin& coincide de alt1el cu acea care d&
iere >i3anului restr;ns asupra Adun&rilor "ai nu"eroase de 'tare: 7i l&"ure7te
6onia 4rupului de 3reo dou&2eci de 1a"ilii din 1iecare principat: cari constituie
Tendada c;r"uitoare: de la s1;r7itul secolului: 7i din pri"ele dou& decenii ale celui
ora.
i tot acela7i proces de 1iBare 7i de restr;n4ere 0 un 1el de serrata 6nt;r2iat&: dac&
1olosi ter"enul 3eneian 0 eBplic& 7i reaciunea pornit& din r;ndurile boieri"ii i
a slu8itori"ii dec&2ute: care 3a alc&tui ba2a social& a 1r&";nt&rilor constituionale
acul al ElE+lea: 7i 3a duce 6n cele din ur"&: nu nu"ai la des1iinarea "onopolului
al protipendadei: dar la abolirea 6ns&7i a pri3ile4iilor 7i la instaurarea noului re4i":
it de "odelul apusean al parla"entaris"ului 7i al de"ocraiei e4alitare. Boieri"ea
7i slu8itori"ea a8uns& 6n "a2ilie 8oac& aci rolul nobili"ii din co"itatele un4ure7ti:
7lea5tei polone: 6"potri3a "a4nailor: cu re2ultate de alt1el ase"&n&toare. Aceste
e 3or a1la un spri8in 7i 6n r;ndurile: 6nc& puin nu"eroase 7i de o co5e2iune relati3&
Bilaiei ora7elor: din cari 3a r&s&ri "ai t;r2iu bur45e2ia: ce lipsise p;n& atunci dintre
riile sociale ale &rilor noastre: cel puin cu 6nelesul ce i =+a dat istoria Europei
"tale.
I. C. \ilitti: E3olu1ia claselor sociale: op. cit., !I: p. ***0*,.
l#id., p. **/. 6ntre4ul studiu ar trebui republicat 6ntr+un sin4ur volum.
I. C. \ilitti: $lasele sociale la trecutul romanesc, p. =* 7i urm.
- / ! U O O? O
\aptul 6nsu7i c& 6n aceast& pri3ire asupra claselor sociale: ne+a" oprit aproape nu"ai
la acele cari corespund di1eritelor trepte ale nobili"ii din Apusul 7i Centrul Europei: e
se"ni1icati3 pentru locul ce 6l ocup& 6n 6ntrea4a 3ia& de stat din &rile noastre 6n acest
ti"p: ca 7i pentru puinele rosturi ce le las& altora.
>e 1apt: ca 7i 6n n4aria sau 6n Polonia: oraele sunt: 6n ce pri3e7te populaia: 6n cea
"ai "are parte de 6nte"eiere 7i ob;r7ie str&ine. Coloniile s&se7ti de la 6nceput au 1ost
6nlocuite "ai t;r2iu de aportul orientalilor: "ai ales 4reci: 6n perioada 6n care econo"ia
principatelor e 6ntr+o str;ns& at;rnare de ne3oile Constantinopolului 7i ale st&p;nirii
turce7ti. >up& consolidarea do"niilor unitare ale %unteniei 7i %oldo3ei: ora7ele sunt
considerate proprietate do"neasc& 0 6n &rile 4er"ane s+ar 1i spus Iammergut 0
6"preun& cu @ocoaleleA necesare sub2istenei lor
=
. Obiceiul ce li se recunoa7te: de a se
ad"inistra prin consilii alese: dup& "odelul 4er"an r&sp;ndit 6n tot R&s&ritul Europei
G7oltu2 7i p;r4ariH nu dep&7e7te proporiile unor autono"ii strict locale. 'unt ast1el 1oarte
puine indicii c& s+ar 1i n&2uit la 6nc5e4area unei solidarit&i "ai lar4i: care s& repre2inte
7i s& apere interesele 6ntre4ii clase or&7ene7tiQ nu se poate t&4&dui 6nse"n&tatea rostului
econo"ic al ora7elor 7i al t;r4urilor: nu nu"ai 6n 3re"ea 3ec5e: 6n care ele se a1l& 6nc& 6n
dru"ul unor curente "ari ale ne4oului internaional ce str&bat teritoriul nostru: dar c5iar
7i "ai t;r2iu: pentru ne3oile locale. 6n1iinarea breslelor 6n aceast& din ur"& perioad&: arat&
i"portana crescut& a "icilor industrii 6ntr+o 3ia& econo"ic& al c&rei ori2ont s+a restr;ns
L
.
6n ce pri3e7te 6ns& populaia ora7elor: considerat& 6n 6ntre4i"ea ei ca 1actor social:
7i a rolului ce i+ar 1i putut re3eni ca atare 6n 6"pre8ur&ri politice "ai 6nse"nate: e 3&dit c&
"eniunile sunt prea puine pentru a 6ndrept&i considerarea unei 't&ri or&7ene7ti 6n &rile
noastre: care s& se poat& co"para cu acele pe cari le cunoa7te" aiurea. >e alt1el: nici 6n
n4aria 7i 6n Polonia: ele"entul or&7enesc: de7i a p&truns 6n diete: nu a putut s& n&2uiasc&
dec;t 1oarte t;r2iu: la un rol "ai i"portant
*
.
C;t pri3e7te clerul ortodoB: care se arat& de la 6nceputul Principatelor 6n2estrat cu
do"enii bo4ate 7i 6nse"nate pri3ile4ii: 7i s+a bucurat de 1a3oarea do"nilor 7i boierilor:
rostul pe care incontestabil 6l ocup& 6n 3iaa de stat 7i: prin persoana ierar5ilor s&i: 6n c5iar
s1atul do"nesc: nu se deosebe7te de acel pe care 6l are 6n I"periul Bi2antin 7i 6n tot
'ud+Estul Europei 6n ti"purile "edie3ale. Cu di1eritele sale di3i2iuni: dintre cari cea "ai
6nse"nat& este acea a c&lu4&rilor: 4rupai 6n nu"eroase 7i 6n1loritoare "&n&stiri: el
constituie 1&r& 6ndoial& o 6nse"nat& cate4orie social&: de ale c&rei pri3ile4ii 7i presti4iu
nu se atin4e ni"eni 1&r& tea"&. P;n& 7i 6n 3re"urile de cea "ai 4rea asuprire 1iscal&: s+au
6ncercat "ereu u7ur&ri 7i scutiri 6n 1a3oarea sa. 6n 4eneral 6ns&: interesele clerului: ca 7i 6n
celelalte &ri de le4e r&s&ritean& se con1und& cu acele ale p&turii conduc&toare laice: de
care e susinut: a7a c& 7i pe laturea politic& 6l 3o" a1la "ai "ult 6n r;ndurile ei.
1
Cf. P. P. Panaitescu, Comunele medievale n principatele romne, n Interpretri romneti, p. 168 yi
urm.
S
l!id.,p. 216 yi urm.
3
V. Adunrile de Stri n :rile ;uropei de Rsrit dunrene.
-)
MRIRE I DECDERE
A
ADUNRILOR DE STRI
, T: frtQr
ff
'T[RI9E I A>N[RI9E 9OR
DN ZARA RO%CNEA'C[
GPCN[ 9A =)-.H
Pro#lema n istoriografia romn mai nou. 4omni i #oieri
n veacurile X&/QX/&. Pacta et comenta su# 0i<ai /iteazul.
Regimul de Stri n veacul al X/llMlea. $riza regimului de Stri.
$tre reformele lui $onstantin 0avrocordat.
=. PROB9E%A DN I'TORIOGRA\IA RO%CN[ %AI NO[
Cate4oriile sociale cu rosturile 7i pri3ile4iile lor au a3ut 6n &rile noastre 7i o
repre2entare politic&: ase"&n&toare 't&rilor din Apusul 7i Centrul Europei<
i 6n aceast& pri3in& discuia e 3ec5e: 7i te2ele ad3erse au continuat s& se 6n1runte:
consiliu restr;ns sau adunare de ob7te: s1at do"nesc redus la c;i3a boieri: sau adunare
"ai nu"eroas& de dele4ai ai 't&rilor< '+ar putea c5iar preci2a: tradiie bi2antin& a s1atului
de "ari de"nitari: sau in1luen& apusean& a dietelor de pri3ile4iai<
Proble"a a 1ost de2b&tut& 6nc& de acu" aproape un secol: c;nd ur"a s& se 5ot&rasc&
un nou re4i" de ale4eri 7i repre2entare politic& 6n principate: dup& principiile Con3eniei
de la Paris. n cunosc&tor al &rilor ro";ne7ti: publicistul bicini: care a luptat prin
scrierile sale pentru unirea "oldo+3ala5&: a"intea la =I-) c& atunci c;nd trebuia ales
>o"nul sau s& se a7e2e nou& i"po2ite: @"andatarii naiunii se adunau cu "iile 1&r&
deosebire de clas& sau ran4: sub pre7edinia "itropolituluiA
=
. 6n di3anul ad+5oc al
%unteniei: G5eor45e 9upescu susinea c& 6n 3ec5ea adunare ob7teasc& nu erau nu"ai
boieri: ci 7i plu4ari: "e7te7u4ari: 7i alte st&ri: @de pe 6neleptele obiceiuri ale str&"o7ilor
no7triA
L
. Ion C. Br&tianu: 6n 0emoriul asupra situa!iei 0oldoM/ala<iei dup tratatul deFa
Paris, din =I-): "eniona la r;ndul s&u @3ec5ile noastre c;"puri ale lui %arte alc&tuite
din "ai "ulte "ii de oa"eni 7i desc5ise 1&r& deosebire oric&rii persoane: a3;nd con7tiina
c& onestitatea 7i patriotis"ul s&u 6i d&deau dreptul s&+7i spun& cu3;ntul 6n trebile publiceA
*
.
Generaia unirii 7i a independenei credea c& putea a1la 6n c5iar 3ec5ile a7e2&"inte ale
&rilor ro";ne7ti: "odelul c;r"urii de"ocratice: a c&rei reali2are de3enise idealul ei. E
de prisos s& "ai st&rui" asupra deosebirii dintre aceast& concepie: do"inat& de ideile
parla"entaris"ului "odern: 7i aspectul real al unui re4i" de 't&ri: 6nte"eiat toc"ai pe
pri3ile4ii 7i deosebiri de clase sau @ran4A. Tot at;t de dep&rtat& de re2ultatele cercet&rii
istorice "ai nou&: este 7i p&rerea c& di3anul do"nesc restr;ns: de "ai t;r2iu: ar 1i ie7it
dintr+o @adunare plenar&A: 6n 4enul hitena4e"otului an4lo+saBon
,
.
>ar 7i reaciunea 6"potri3a acestor teorii: cari nu se spri8in& pe o anali2& "ai
6ndelun4at& 7i "ai str;ns& a i23oarelor: a dus la 1or"ul&ri eBcesi3e. n cercet&tor at;t de
atent 7i de erudit al e3oluiei claselor sociale 6n trecutul ro";nesc: cu" a 1ost Ion C. \ilitti:
1
Acte i doc. relati#e la ist. renaterii Romniei, IV, p. 973. Cf. I. C. Filitti, Evolu(ia claselor sociale,
op. cit., V.p. 90.
S
Acteidoc.,Vl,S,p.84. uu< j <
t,!
3
Acte i doc., III, p. 168-169. u?.``,` s M&SHte. " <<` <
4
D. V. Barnovschi, 2ri3inele democra:iei romne, p. 1 1. `
i 1
i ' . . ` ' n
/=
siunea politic& ce au putut+o c&p&ta 6n unele 6"pre8ur&ri. 6n di1erite lucr&ri: el a 1ost
Q& dea i"portan& nu"ai s1atului restr;ns al boierilor: lucr;nd 6n per"anen& cu
iul. @Ace7tia 1or"ar&: 6n starul unitar: consiliul 2ilnic: obi7nuit al >o"nului: care ia
6ot&r;rile cu Wboierii lui "ari 7i "iciX dup& 1or"ula celor "ai 3ec5i 5risoa3e: 1&r&
i: 1ire7te: s& poat& 1i 7i pre2eni. Nu"ai 6n 6"pre8ur&ri eBtraordinare se constat&
ri la care iau parte 7i c&peteniile "ilitare: adic& principalii proprietariA
=
. Cit&" aceste
i dintr+o lucrare "ai recent&Q 6n altele "ai 3ec5i: se ar&tase "ai cate4oric: @N+a3e"
do3ad& docu"entar& ca >o"nii 6n cele dint;i ti"puri s& 1i c5e"at la s1at pe toi
etarii de "o7ii: cari alc&tuiau nobili"ea teritorial&A
L
. Acolo unde totu7i i23oarele
8nea2& adun&ri "ai nu"eroase: el nu le recunoa7te dec;t rostul de a asista: 7i de a
ni o 5ot&r;re luat& de c&petenii. Totu7i nici el nu 7i+a putut ascunde 1aptul c& 6n
te "o"ente: 67i spunea cu3;ntul @araA: 7i a recunoscut c& aceast& @ar&A a3ea aci
eles le4al: necuprin2;nd dec;t cate4oriile pri3ile4iate de boieri 7i slu8itori. @Prin
se 6nele4ea deci ara le4al&: cu" ne+a" eBpri"a a2i: cei cari a3eau c&dere de a
:n nu"ele &rii. Cu3;ntul War&X are ast1el: din punct de 3edere politic+social: acela7i
i ca 7i Wre4nicolaX 6n n4aria de la "i8locul sec. EI! 6ncoace: nu dese"nea2& dec;t
rile4iai: spre deosebire de oa"enii de r;nd:"ai ales de colonii 7i ioba4ii a7e2ai pe
particulareA
*
. Prin aceast& constatare: \ilitti a 1&cut un pas 6nse"nat spre o 6nele4ere
splin& a proble"eiQ el po"ene7te c5iar 6n treac&t de ob7teasca adunare 6n care @erau
entate st&rile pri3ile4iate ale &riiA
,
. >ac& n+a a8uns s& 1ac& apropierile ce se
eau: de re4i"ul 4eneral de 't&ri:r&sp;ndit la acea 3re"e 6n toat& Europa:este pentru
i nu era l&"urit asupra tr&s&turilor caracteristice ale acestui siste" politic 7i social
-
:
putea 1ace toate co"paraiile necesare 0 sau poate n+a "ai a3ut ti"pul s& de23olte
# parte a studiului s&u: a7a cu" ar 1i trebuit.
Oornind de la un alt punct de 3edere: Nicolae Ior4a a sinteti2at 6n c;te3a pa4ini
cui Constituiei ro";ne7tiA
/
. El se arat& 6nc& st&p;nit de ideea >o"niei autoritare 7i
ire: pe care o re4&si" 7i 6n alte lucr&ri ale sale: @6n deosebire de 'tatele 3ecine: 6n
t;tea ele"ente 1eudale se strecuraser&: noi n+a" a3ut aceste ele"ente 1eudaleA:
la ruseasc& din ti"pul lui Pa3el I 67i 4&sea aci aplicarea: @Erai cine3a at;ta 3re"e
ineai de la >o"n o dre4&torieQ 6i lua dre4&toria: erai un si"plu particular: 7i n+a3eai
dreptul s& te superi...A. El recuno7tea totu7i c& prin descoperirile: atunci recente: de
tea de Ar4e7: @s+a s4uduit puin 6n con7tiina "ea o p&rere "ai 3ec5e pe care o
7i pe care reduc;nd+o 6n acest do"eniu: o p&stre2 6n altele 7i acu"a. Anu"e: Statul
Via(a politic a rii Romneyti yi a Moldovei, n ;nciclopedia Romniei, I, p. 808. Evolu(ia
claselor sociale, i!iii., V, p. 88. V. de acelayi, Originele democra(iei romne, Via:a asc,BN,
1923, p. 13-17. Evolu(ia claselor sociale, i!id., VI, p. 346.
Un proiect de constitu(ie inedit al lui Cuza Vod, Univ. din Cluj, Anuarul Inslit. de Ist. Ma:ional, V,
370.
V. yi mai sus.
n Moua ,onstitu:ie a Romniei, publ. de Institutul Social Romn, p. 5-24. E o conferin( (inut la
nbrie =(L=. + U U .U8_s83R+aYWQQi<RAsY
=
Q .
Q
. s1li3+i3.Oe8s6W QR _ UU U
/L
A UV&a ll,lGIc fA, itWB liiI,6. i5 &V1UCIU Cil blctpailllUIUl Ulii /AlgC Ut ia 1AANA
dac& se 6"br&ca a7a: nu era un "are &ran...A
=
.
>e ase"enea: oric;t ar 1i inut la @caracterul tradiional &r&nescA: al unei >o"nii:
care "o7tenea 6n 6nsu7i nu"ele ei ideea unui dominus de concepie i"perial& ro"an&: el
nu putea nesocoti "eniunile cate4orice din i23oare despre desele consult&ri ale boieri"ii
7i ale slu8itorilor: 1ie la ale4erea >o"nului: 1ie 6n alte 6"pre8ur&ri 6nse"nate. A"intind de
@boierii "ari 7i "ici din toat& araA cu cari s+a s1&tuit %i5ai !od&: dup& "&rturia
cronicarului: 6nainte de a se ridica 6"potri3a turcilor: el socote7te c& @boieri"ea "ic& era
"ai toat& lu"eaA 7i c& se poate reine la acea dat& 7participarea na!iunii, n forma cea mai
sincer i mai larg cu putin! date fiind mpre;urrile, la <otrrile ce privesc politica
ePtern a !riiAYM. El recunoa7te c& puterea de le4e e a obiceiului. E 3orba de @ce se
obicne7teA 7i @nu se obicne7teA. 6n acest din ur"& ca2: se putea 1ace pl;n4ere din partea
poporului 7i s1atul &rii 5ot&ra. El eBa"inea2& pe ur"& o serie de 6"pre8ur&ri istorice
asupra c&rora 3a trebui s& st&rui" "ai departe: constat;nd c& @1unciunea le4islati3& a
s1atului &rii: alc&tuit 7i din ele"ente populare purt;nd uni1or"a "ilitar&: este e3ident&A
*
.
i 6n %oldo3a: trec;nd 6n re3ist& ca2urile cunoscute ale ale4erilor do"ne7ti 7i alte
e3eni"ente: ase"&n&toare 7i paralele acelor din Zara Ro";neasc&: se opre7te la rolul
boieri"ii 6n ale4erea lui >i"itrie Cante"ir. @Neculce spune Wau r&dicat boierii cu s1atul
lor: carii au 1ost de casa lui Cante"irX. i acest detaliu: adau4& Ior4a: e 1oarte interesant:
pentru c& se 3ede c& boierii 6ncepuser& a 1or"a 0 a7 2ice o oli4ar5ie... adic& 6ncepuser&
a tra4e la d;n7ii un drept care era "ai 4eneralA
,
. A"inte7te pe ur"& principalele te"eiuri
de constituionalis" ce le pute" a1la 6n epoca 1anariot& sau 6n pri"ele decenii ale secolului
al ElE+lea: p;n& ce apar a7e2&"intele 3enite din a1ar&: deter"inate de @1ilantropia
european&: pus& 6n "i7care: 1ire7te: de cererile pribe4ilor no7triA
-
.
i Nicolae Ior4a s+a apropiat deci 6ndea8uns de "ult: cu darul s&u nepreuit de+a intui
realit&ile istorice: c5iar atunci c;nd nu se potri3eau unei teorii 4enerale 0 de i"a4inea
ade3&rat& a 3ec5iului re4i" 6n &rile ro";ne7ti 7i de 6nele4erea e3oluiei sale. Este ciudat
cu". toc"ai 6n anii 6n care 67i de23olta cursul despre @a7e2&"intele politice 7i sociale ale
EuropeiA: nu s+a 4;ndit s& apropie "ai "ult acest @constituionalis"A ro";nesc de 1or"ele
ase"&n&toare ale re4i"ului de 't&ri. El 3&2use doar 6n %a4na C5arta sau 6n Bula de Aur
a lui Andrei al II+lea @si"ple asi4ur&ri de pri3ile4ii pentru clasa st&p;nitoareA: constat;nd
c& 7este ce3a constituional: dar repre2int& 1or"a cea "ai e4oist&: "aterialul cel "ai 6n4ust
al unei 1or"e constituionaleA
/
. >e1iniia se poate 6ns& aplica oric&rui siste" politic
6nte"eiat pe pri3ile4ii: deci 7i acelui 6n 3i4oare 6n principatele ro";ne la s1;r7itul E3ului
%ediu 7i 6n 3eacurile i"ediat ur"&toare. Este desi4ur de re4retat: 6ntre dureroasele
consecine ale s1;r7itului s&u tra4ic: c& "arele nostru istoric: ocupat cu at;tea alte cercet&ri
1
Moua ,onstitu:ie a Romniei, p. 9.
2
I!id., p. 12.
XI!id.,p. 13.
4
/&/., p. 17.
!id.,p.SJ. " , i r
Y I!id., p. 8.
6
ial& s&+i dea eBpunerea potri3it&: cu toate ele"entele de co"paraie de cari dispunea.
>intre istoricii no7tri actuali: >l. AleB. !. Boldur re3endic& cu t&rie o prioritate a
:up&rilor 7i a cercet&rii 6n acest do"eniu. 6ntr+un studiu recent despre @tiina istoric&
in& 6n ulti"ii =- aniA
=
: >+sa se pl;n4e c& lucr&rile "ai nou& despre aspectele
8lis"ului 6n &rile noastre: pe cari a" a3ut prile8ul s& le a"intesc "ai sus: nu citea2&
ile sale anterioare: interpret&rile recente 1iind 6ntr+o lar4& "&sur& ase"&n&toare sau
identice acelor eBpuse 6ntr+o carte a sa: la care se re1er&. @%& a7tept acu": 67i 6nc5eie
cu o 3&dit& a"&r&ciune nota recti1icati3&: s& 1ie 1&cute 7i alte descoperiri din lucrarea
de eBe"plu: c& secolele E!II 7i E!III pre2int& 6n trecutul ro";nesc un re4i" social+
ic de st&ri sociale: c& a" a3ut atunci 7i un 1el de parla"ent post+"edie3al de st&ri
le etc: 1&r& ca s& 1ie po"enit nu"ele "euA
L
. Nu 7tiu p;n& la ce punct aceast& tea"& t
deter"inat& de publicarea 6nt;ielor "e"orii ale acestei serii de cercet&ri: cari:
nd de la lucr&rile Co"isiunii Internaionale pentru istoria Adun&riloi de 't&ri 0 ce
'reau a 1i cunoscute >+lui Boldur 0 nu a3user& 6nc& prile8ul de+a 1olosi 3ederile
se de >+sa. %ai trebuie de alt1el s& ad&u4&" c&: 6n parte cel puin: ne4li8area studiului
estiune se datore7te autorului 6nsu7i: nici prin titlul: nici prin subtitlul ei: cartea
cti3&
*
: contribuie 6n sine interesant& la studiul trecutului unei pro3incii ro";ne7ti: nu .
atra4e atenia cercet&torului acestor proble"e. Ar 1i 1ost desi4ur 1olositor s& se
4& capitolele pri3itoare la c5estiunea ce ne interesea2& aci: 7i s& se 1i publicat
bit: cu titlul potri3it: sau s& se 1i reluat o te"& at;t de i"portant& 7i de pro"i&toare
n alt studiu. Aceasta este 6n cele din ur"& soluiunea la care s+a oprit >l. BoldurQ 6n
ui nu"&r al re3istei ie7ene ap&rute sub direcia >+sale: ni se anun& publicarea
dat& a unui 3olu" 6n li"ba 1rance2& ,3"e grand $onseil des etats dans la /alac<ie et
1ldavle. " Aorigine de la democra!ie roumaine8, din care pri"a coal& a 7i 1ost tip&rit&
,
:
i4ur de a7teptat ca 6n aceast& lucrare: proble"a s& ne 1ie eBpus& cu o "ai bo4at&
nentare 7i sub toate aspectele ce interesea2& cercetarea eiQ 6"i pare r&u c& nu sunt 6n
r& de a+i putea 6nre4istra re2ultatele: spre a le 1olosi c5iar 6n aceast& redactareQ
8ur&rile 6n cari a" 1ost adus s& lucre2 l&"uresc 6ndea8uns de ce nu+"i pot 6n4&dui
area
-
. >ar nu a" 3&2ut niciodat& un incon3enient 6n 1aptul c& o proble"& poate 1i i:
6n acela7i ti"p: de doi sau "ai "uli cercet&tori. Pornind de la puncte de plecare
bite 7i cu "oduri di1erite de eBpunere: studiile lor si"ultane nu pot dec;t s&
asc& interesul cetitorilor: ceea ce r&";ne 6n de1initi3 scopul cel "ai de dorit al
arilor disciplinei noastreQ 6n special cu >l. Boldur ne+a" "ai 6nt;lnit 6n eBpunerea
Rroble"e co"une: 1&r& ca nici una din lucr&rile] asupra aceluia7i subiect: s& poat& 1i
ite p&4ubitoare sau de prisos. 'pre a 6nl&tura 6ns& orice 4ri8& de nesocotire: 3o"
1
n Studii i ,ercetFn'istorice, XX, Iayi, 1947. (.vihmtat`^ fesji(wftv
2
2p.cit.,:. 18. ij .Z,@,u,f@/I nsii . u.,u. u ;' N,
Q,ontri!u:ii la studiul istoriei Romnilor, I, Chiyinu, 1937.
4
Cf. Studii i ,ei#etriistorice,NB,p. 323,347.
5
Cel mult mi rezerv posibilitatea de a aduce unele complecta(i, n cazul n care tiprirea lucrrii nu ar
mai mult.
64
i
a"inti conclu2iile la cari a a8uns >+sa 6n cartea "enionat& "ai sus: cari constituie 6n
acela7i ti"p indicaii asupra 3olu"ului 6n curs de tip&rire.
Pornind de la o discuie a 6"p&ririi 6n perioade a istoriei Ro";nilor 7i a denu"irilor
celor "ai potri3ite pentru epocile ei: >l. Boldur "ilitea2& pentru 6nscrierea 6n analele
noastre a unei epoci 1eudale: c&reia de alt1el i+a 7i consacrat un alt capitol: ce l+a" a"intit.
El constat& pe ur"& succesiunea istoric& a 1or"elor social+politice 6n statele europene:
sco;nd 6n e3iden& tr&s&turile caracteristice ale 1eudalis"ului: 7i deri3;nd din el
@"onar5ia de st&ri socialeA care 6i apare 6ns& nu"ai ca o iniiati3& re4al&. El 3ede
alc&tuirea acestei 1or"e de 4u3ernare: 6n 3eacurile EI!0E! 7i pri"a 8u"&tate a secolului
al E!I+lea: iar s1;r7itul ei 6n instaurarea "onar5iei absolutiste
=
. 6n capitolul ur"&tor: ne
descrie @1eudalis"ul 7i st&rile sociale 6n principatele ro";neA: 1&c;nd apropieri de
6"pre8ur&rile din Rusia: ce 6i sunt cunoscute prin scrierile lui Pa3lo3+'il3ans`i: 7i sco;nd
6n e3iden& unele particularit&i ale re4i"ului 1eudal din &rile noastre: dependina
do"nilor de 1aciunile boiere7ti: practica i"unit&ilor "ai slab de23oltat&: ierar5ia
3asalit&ii "ai puin de1init&: statutul 8uridic al &r&ni"ii "ai puin precis dec;t 6n Apus.
>+sa constat& c& din 3eacul al E!II+lea: principatele trec la r;ndul lor prin perioada
re4i"ului de st&ri sociale: 7i c& @s+a sc5i"bat 6n con1or"itate cu aceasta 7i '1atul
eBtraordinar al >o"nuluiA: despre care se dau c;te3a eBe"ple din epoca 1anariot& 7i dou&
din 3eacul al E!II+lea
L
. 6nte"eiat pe cuno7tinele sale ale istoriei ruse7ti: >l. Boldur 1ace
7i aci apropierea de instituia si"ilar&: denu"it& Oems?ii So#or. E interesant& p&rerea
istoricului Sliuce3s`i: pe care o citea2&: c& @'oboarele ruseA din 3eacul al E!I+lea: care
se co"puneau din 1uncionari: nu erau de 1apt dec;t unele 7consftuiri ePtraordinare ale
guvernului cu proprii lui agen!tV 'oborul rus a 1ost pro3ocat la 3ia& de necesit&ile
ad"inistrati3e 7i nu de lupta politic&. Nu"ai 6n secolul al E!II+lea 'oborul se de23olt&:
trans1or";ndu+se 6ntr+o @adunare repre2entati3&A
*
. Aceasta "& 6nt&re7te 6n con3in4erea
ce a" eBpri"at+o la s1;r7itul "e"oriului precedent: c& 6n aceast& alc&tuire pot 1i 7i ur"e
ale siste"ului bi2antin: care a "eninut p;n& la cap&t tradiia consult&rii @'enatuluiA: 6n
care se 6ntruneau principalii dre4&tori
,
.
>l. Boldur 6nc5eie pa4inele re2er3ate st&rilor sociale: ar&t;nd c& 7i Ob7teasca
Adunare a Re4ula"entului Or4anic 67i a3ea r&d&cina tot 6n acest re4i". Pe planul politic:
se poate 6ns& spune c& @principatele ro";ne din "onar5i de st&ri sociale au trecut direcia
un re4i" constituional repre2entati3A: 1a2a absolutist& 1iind redus& doar la @6ncerc&ri
ti"ideA: sub !od& Bibescu sau Cu2a !od&
-
.
L. >O%NI I BOIERI DN !EACRI9E EI!+E!I
Ne r&";ne acu" s& adun&" 6n ordinea lor cronolo4ic& in1or"aiile pe cari pute"
s& le cule4e" din i23oarele cunoscute: cu pri3ire la rosturile politice ale unor 't&ri: despre
=
$ontri#u!ii la studiul istoriei Romnilor, I: p. =I0=(.
L
Fhd.:p.L)+LI.
,
!. Adunrile de Stri.L.
-
A. !. Boldur: op. cit., p. L(+*..
/-
pre1erat s& 4rup&" aceste date pentru 1iecare Principat 6n parte: spre a sublinia ast1el
cterele deosebite ale e3oluieiQ in1luenele 7i paralelis"ele 3or reie7i de la sine. Nu"ai
erioada "ai recent&: de la s1;r7itul secolului al E!III+lea 6nainte: e necesar& o
intare unitar& a 6"pre8ur&rilor: deri3;nd din acelea7i curente de idei: cari se 1ac si"ite
6n %untenia c;t 7i 6n %oldo3a: 6n perioada care precedea2& nirea. Este 1iresc 7i
ape de prisos s& sublinie2 7i aci starea de pro3i2orat a acestor conclu2iiQ e 3orba doar
Q5iarea unor linii 4enerale: pe cari cercetarea a"&nunit& 3a 1i sin4ur& 6n "&sur& de
3eri1ica deplin 7i de a le ad;nci.
6n ce pri3e7te Zara Ro";neasc&: cel "ai 3ec5iu dintre cele dou& Principate 7i 6n
act ne"i8locit cu lu"ea bi2antin& 7i sud+sla3&: a" "ai a3ut prile8ul s& accentu&"
eterul autoritar al >o"niei: 6n secolul ce ur"ea2& 6nte"eierii ei
=
. I"pus& prin
u"p&nirea uneia din puterile locale: sau: cu" cred: @desc&lecat&A din p&rile de
:&2i ale Ardealului: >o"nia @a toat& Zara Ro";neasc&A nu 7i+a 1&cut recunoscut&
inirea 1&r& 4reut&i 7i 6"potri3iri. Acei @"a8ores terraeA pe cari 6i a"intea diplo"a
lui Bela al I!+lea din =L,): cu drepturile 7i pri3ile4iile lor: nu par a se 1i @6nc5inatA
deauna de bun& 3oie: a7a cu" tradiia istoric& a celei "ai 3ec5i cronici spune c& ar 1i
t+o @B&s&r&be7tii cu toat& boieri"ea ce era "ai 6nainte preste OltA
L
. EBistena unor
tenea seniori locali ne e con1ir"at& de docu"entul ponti1ical din =*,-: 6n care e 3orba
/ac<i Romani dispu7i s& treac& la catolicis": adres;ndu+se anu"e @o#ili#us
viris Gandro Hasserati, et aliis @o#ili#us Fuam populari#us 5lac<is Romanis,
@icolao zipi de Remec<a, "adislao /oNauode de Hivinis, Sanislao de SNpprac<,
AprozNe Viode de Oopus et @icolao /oNuode de Auginas8
[
.
E 3&dit& alu2ia la AleBandru Basarab: 3iitorul >o"n al Z&rii Ro";ne7ti G=*-L0 H
care apare aci 6n capul listei: doar ca un primus interpares, un nobil 6n 1runtea altora:
ru ceilali nici o identi1icare si4ur& nu s+a putut 1aceQ presupun;nd c5iar c& ar 1i printre
ro";ni @din p&rile un4ureneA
,
: r&";ne 6ns& ne6ndoielnic c& "&car 6n parte: ace7ti
Fo2i locali sunt din 3ec5ea nobili"e a @!ala5iei TransalpineA peste care do"nea atunci
rele BasarabA: 6n3in4&torul din r&2boiul de la =**.. >ar "&rturii "ai directe 7i "ai
in4&toare aduc "eniunile de nobili 3ala5i: pribe4ii peste 5otar 6n re4atul n4ariei:
67i a1l& alte rosturi: 7i sunt uneori pri"ii cu o 4ri8& deosebit&. E posibil ca 3oie3odul
lan: 1iul lui @%N`ulaA stabilit la =**- 6n n4aria: 7i de a c&rui trecere 7i a7e2are se
8e7te 6nsu7i ar5iepiscopul de Salocsa: s& 1i @e"i4rat din %untenia 6n ur"a politicii
catoare a BasarabilorA
-
. >ar lucrul e si4ur pentru cei nu"ii 6n diplo"a de la L( au4ust
=
a re4elui 9udo3ic cel %are: a"intind "eritele lui Iarapc<, Stanizlai, @egKa,
lN?, @icolai et "adislai fliorum "adislai, flii Oarne, 5lac<orum nostrorum fidelium,
=
!. "ai sus.
)
0agazinul istoric, I!: p. L*L.
O Hur"u2a`i: 4oc. =:=: no >9K.p. /()+/(I.
,
Identi1icarea Re"etei b&n&ene cu @Re"ec5aA pare probabil&. N. Ior4a: =ist. des Roumains, III: p. LL/
& Rmnicul de pe Olt.
-
9u`inic5: 4oc. /alac<orum, no ,-: p. ),0)- Gnota >+lui 9. %a``aiH 7i Hur"u2a`i: 4oc. =:=: p. /*).
//
cari n+au 3on sa ur"e2e pe AleBandru 3od& Basarab 6n atitudinea du7"&noas& ce o a3ea
1a& de re4e: 7i l&s;ndu+7i toate bunurile 7i a3erile din Zara Ro";neasc&: au 3enit s&+7i
o1ere ser3iciile
=
.
Cincispre2ece ani "ai t;r2iu: la =*),: un alt 4rup de pribe4i: StoN?an filius
4ragmerii Clii /oNna de "oNsta G9o3i7teaH: 4anc<ul germanus condam corni tis @eeg,
LoN? filius Raduzlu et Seli#or familiaris specialis "aN?onis /oNvode, caut& ad&post la
curtea re4elui 7i a7teapt& la golNo": s& 1ie pri"ii de el: 6"pre8urare care pro3oac&
serioase 6ncurc&turi lui 9udo3ic: nel&"urit 6n ce pri3e7te atitudinea lui !laicu !od&:
@despre care se spune c& ar 1i aliat cu turciiA
L
. E de notat c& 6n acest docu"ent:ca 7i 6n
acel precedent: se "enionea2& 1iliaiuni de trei 4eneraii: ceea ce ne duce 6napoi 6n ti"p
la 6nte"eiere: sau poate c5iar: la 3re"uri "ai 3ec5i dec;t desc&lecarea &rii: uni1icate de
dinastia Basarabilor
*
. E deci 3orba 1&r& 6ndoial& de 1a"ilii senioriale: cari nu s+au
6"p&cat cu noua do"nie. >e alt& parte: r&posatul @co"ite Nee4A: al c&rui 1rate >anciul
e"i4rea2&: trebuie s& 1ie acela7i ca @3itea2ul Nea4oeA: a"intit la =*/(: 6n le4&tur& cu
daniile lui !laicu !od& pentru "&n&stirea Cutlu"u2 de pe "untele Atos
,
. \aptul c& acest
de"nitar apare cu titluri luate din ierar5ia 1eudal& un4ureasc& 0 "ai 6nt;i 3itea2 G3ite2
0 ca3alerH: pe ur"& co"ite 0 con1ir"& 7i pe aceast& l&ture in1luena: pe care o 3&de7te
aspectul occidental al podoabelor 7i al 6"br&c&"intei: din aceea7i 3re"e: descoperite 6n
"or"intele din biserica '1. Nicolae >o"nesc din Curtea de Ar4e7. >ar e li"pede c&
ase"enea persona4ii: din cea "ai autentic& nobili"e "untean&: nu s+au 5ot&r;t s& treac&
"unii 1&r& serioase "oti3e: 1&r& a 1i 1ost a"eninai de presiunea cresc;nd& a puterii
do"ne7ti.
n proces paralel: de7i 6n sens opus: 6l 6n1&i7ea2& a"intirea unor nu"e str&ine 6n
docu"entele Z&rii Ro";ne7ti: cari 6n7ir& "&rturiile din s1atul do"nesc. EBe"plele sunt
ce3a "ai t;r2ii: actele cari 6i "enionea2& 1iind de la s1;r7itul secolului: din ti"pul lui
%ircea cel B&tr;n. Nicolae Ior4a presupunea c& printre boierii "unteni se a1lau @"uli de
ob;r7ie transdun&rean&: 1u4ari: cari dup& supunerea statelor bul4&re7ti 7i s;rbe7ti: sau dup&
asedierea bi2antinilor: 6n str&lucita: dar s&raca lor Capital&: 67i p&r&siser& patriaA
-
. >e 1apt:
este 4reu de a deosebi: printre nu"ele de ori4ine sau de consonan& sla3& pe cari le
6nt;lni": cari ar 1i ele"entele i"i4rate 7i cele b&7tina7e: sunt doar c;te3a @1oarte curente
6n str&3ec5ile 1a"ilii boiere7ti ro";ne: care se eBplic& prin li"ba sla3& 3orbit&: dar nu se
a1l& 6n ono"astica sud+sla3&A
/
. Iar dintre celelalte: co"une sla3ilor transdun&reni 7i
ro";nilor: cine ar putea preci2a 6n ce "&sur& se datoresc 3ec5iului strat de c&petenii sla3e:
contopite 6n nobili"ea ro";neasc& auto5ton&: sau pribe4ilor 6n 1aa n&3&lirii turce7ti< C&
totu7i ase"enea ele"ente i"i4rate au 3enit: o atest& i23oarele 3re"ii: at;t pentru Zara
=
9u`inic5: 4oc. /alac<orum, no =.-:p. =,.0=,=.
L
&#id., no. L.): p. L-= 7i Hur"u2a`i: 4oc. =:L: p. /..
*
C1. P. P. Panaitescu: 0ircea cel Htrn, p. )=.
,
P. 9e"erle: Actes de Iutlumus, Paris: =(,-:p. ==(.
Y>esc<.desRumanisc<en !oFKtes:I:p. *LI. . a+a?O
a P. P. Panaitescu: op. cit.,p. /I+/(. m1B,Unt^.
/)
4&si" printre de"nitarii 3oie3odatului nu"e turce7ti 0 probabil cu"ane: A4a:
idei: Iarc&n: Co"an: 1&r& s& "ai a"inti" de ob;r7ia cu"an& a nu"elui 6nsu7i de
rab. Greci: ca 'arandino: 'culota: 'panopol: apar "ai t;r2iu
*
. Aspect occidental au
5i"b nu"e ca Baldo3in: C;rstian: Ali"an 'Alamannus(, %artin sau Gal '>allus(,
ui de la Giur4iu
,
. E deci si4ur c& la curentul de pribe4ie al seniorilor b&7tina7i:
Qiai politici 6n n4aria sau poate 7i aiurea: r&spunde un contra+curent de i"i4rare:
iduce 6n ser3iciul noului >o"n al &rii uni1icate: oa"eni 3enii din alte p&ri s& caute
& 0 7i o dat& cu ea: corolarul ei 1iresc 6n acele 3re"uri: p&";ntul. 'e poate deci
ipune cu destul te"ei: c& aceste 6"pre8ur&ri o4lindesc o aciune susinut& a >o"niei
:ei dint;i Basarabi: "enit& s& pun& sta3il& libert&ilor 1eudale ale nea"urilor
le4iate: cari nu pri"eau st&p;nirea lor cu destul& bun&3oin&Q totodat&: 6nl&tur;nd
sitele 3ec5ilor 3oie3odate sau cne2ate de 3&i 7i de plaiuri: s& aduc& 6n s1atul lor str&ini:
8enden& "ai str;ns& de poruncile do"ne7ti. Este 6n orice ca2 aci o tr&s&tur& speci1ic&
odatului Z&rii Ro";ne7ti: care 67i 3a l&sa ur"ele 6n e3oluia constituional& a acestui
ipat: deosebind+o de 6"pre8ur&rile conti"porane din %oldo3a. C;nd 6nt;lni" 6n
puinele docu"ente ale acestei perioade 0 totu7i at;t de 6nse"nate: u c& este cu
ade3&rat a @ctitorilorA 0 noiunea de 'tare: 6n 6neles de cate4orie social& ituit&:
trebuie s& o 6nele4e" ca o treapt& 6n calea de r&sp;ndire a ordinelor >o"niei: or4an
auBiliar de 4u3ern&";nt: pe care 3oina >o"nitorului 6l 1olose7te: 6"potri3a locul
anar5iei 1eudale: biruite de el. Ast1el ni se 6n1&i7ea2& !laicu !od&: 6n nentul
pe care l+a" a"intit: din L. ianuarie =*/I: pri3itor la ne4oul bra7o3enilor se
adresea2& @tuturor credincio7ilor no7tri: "arilor dre4&tori: p;rc&labilor:
&torilor: 3a"e7ilor: slu8ba7ilor 7i oa"enilor din orice stare constituit& 6n ara noastr&
ialpin&A. Tot ast1el trebuie s& interpret&" cate4oriile a"intite 6ntr+un act din anul
tor: =*/(: 6n care acela7i !oie3od scrie fideli#us ...S universis, civi#us, populis,
ti#us cuiuscunFue nationis seu idiomatis ePistant 0 dar aci e 3orba de locuitorii
ici, 6nde"nai s& dea ascultare noului episcop de ritul lor: tri"is de Zara
6neasc&
-
. Cate4oriile enu"erate: c5iar c;nd pri"esc denu"irea se"ni1icati3& de
i constituiteA: repre2int& pentru autoritatea do"neasc& un instrumentum regni, a7a
e pri3ea: cu aproape un secol 6n ur"&: re4ele Eduard I al An4liei 6n parla"entul s&u
/
.
i a1ar& de aceste rosturi de colaborare ad"inistrati3&: nu a3e" la noi nici o "eniune:
a dat&: a unor adun&ri "ai nu"eroase: 6n care dele4ai ai acestor cate4orii s& 1i 1ost
iltai: 7i s&+7i spun& cu3;ntul asupra c5estiunilor la ordinea 2ilei. Pare c& 6ntr+ade3&r
=
P. P. Panaitescu: 0ircea cel Htrn, p. //: trecerea a =L ... de bul4ari "enionat& de cronica lui ha3rin.
L
C1. Hur"u2a`i: >oc. =:L no CCCEE! 7i CCCEEEIE: p. *I(:,.I: doc. din =*() 7i =*(( pri3itoare la
din %acedoniaA a7e2ai 6n Banat. !. 7i II: L: no CCCECI: p. ,(.0(= 7i E!: =: no Cil: p. -I: s;ibi a7e2ai
iebe7ul s&sesc la =,/,.
*
I.C. \ilitti: E3oluia claselor sociale: i#id., !I: p. *,=. W
,
P. P. Panaitescu: i#id., p. /I.
-
Hur"u2a`i: 4oc. =:L: no CEII: p. =,I+,(.
/
!. "e"oriul II: Anal. Acad. Fto".: %e". 'ec. Ist., s. *+a: XXVIII,p. **. 7i urm. . ,
/I
se 4&sesc 6n "inoritate: 7i nu la locul cel dint;i 6n 6n7irarea "&rturiilor. 6n a1ar& de ban
a7e2at la loc de 1runte: ceilali s1etnici sunt a"intii nu"ai cu nu"ele lor 7i titlul de
@8upanA: iar acei cari 6"brac& de"nit&i de 3istier: lo4o1&t: stolnic: 3in la ur"&: 6ntr+o
po2iie 3&dit in1erioar& celor dint;i
=
. 6n aceast& 3re"e: slu8ba sau de"nitatea de curte nu
e 6nc& 1actorul precu"p&nitor: ast1el c& s1atul do"nesc sau @di3anulA: cu" 3a 1i nu"it "ai
t;r2iu: apare ca un co"pro"is 6ntre 1or"ula 1eudal&: care a7a2& pe 3asali 6n consiliul
su2eranului: 6n 3irtutea 1eudelor lor: 7i cea bi2antin&: care adun& pe "arii de"nitari: 1o7ti
7i pre2eni: 6n 8unii su3eranului. Nu poate 1i 3orba 6n acest stadiu de o or4ani2are de 't&ri
6n Zara Ro";neasc&: dec;t cel "ult 6n 1or"& e"brionar&. Pro4resele puterii do"ne7ti: 6n
pa4uba senioriilor locale: l&"uresc 6ndea8uns aceast& situaie. 6n contrast cu 3oie3odul
%oldo3ei: care "enionea2& 6n "od eBpres asenti"entul boierilor s&i @"ari 7i "iciA:
%ircea cel B&tr;n 6nc5eie la =*I( 7i =*(. tratatele sale cu re4ele Poloniei prin tri"i7ii s&i:
%anea: Ro"an Herescul: 7i Radu:prin autoritatea sa 7i 6n nu"ele s&u
L
. Titlul 6nsu7i: 1oarte
lun4 7i 1alnic: pe care 7i+= 6nsu7e7te acest do"nitor: de inspiraie bi2antin& 7i sud+sla3&:
pune accentul pe noiunea @de Hristos iubitor 7i autocratA. >esi4ur aceasta nu eBclude
s1atul boierilor: nici rosturile lor 6n 8udec&i 7i 6n interpretarea obiceiului ce ine loc de
le4e: dup& cu" nu 6nsea"n& 6nl&turarea principiului ale4erii: la 6nsc&unarea unui nou
3oie3od: din nea"ul do"nescQ dar nu se poate contesta o a1ir"are "ai 5ot&r;t& a puterii
>o"nului: care 6nsea"n& tot 3eacul al El!+lea 6n %untenia: cu pecetea ei caracteristic&.
6"pre8ur&rile 6ncep s& se "odi1ice cu 6nceputul secolului ur"&tor. C5iar do"nia lui
%ircea: care 6nsea"n& un "o"ent de apo4eu al st&p;nirii 3oie3odului din nea"ul
Basarabilor: 1usese 6ntrerupt&: 6n ti"pul r&2boiului cu turcii 7i a de2astrului cre7tinilor de
la Nicopole: de u2urparea lui !lad: spri8init de ostile sultanuluiQ era ca o pre3estire a
6ndelun4atelor lupte ce erau s& ur"e2e: 6n cari ri3alitatea dintre turci 7i un4uri era s& se
co"plice: pe teritoriul Z&rii Ro";ne7ti: prin r&2boiul ci3il 6ntre pretendenii la do"nie.
Re2ultatul a 1ost 6"p&rirea boieri"ii 6n 1aciuni opuse: al c&ror spri8in c;7ti4a 6n 3aloare:
pentru 3oie3odul care n&d&8duia s& se 6nsc&une2e. \ire7te: toat& aceast& e3oluie era atunci
de abia 6n 1a2a ei de 6nceput: dar se"nele pre3estitoare se 6ntre3&d: 6nt&rind: la "oartea
"arelui stare Nicodi": daniile 1&cute "&n&stirii Tis"ana: %ircea 3este7te pe s&teni s&
dea ascultare ur"a7ului s&u: iar @care s+ar ispiti s& u"ble printre 3oi dintre boierii do"niei
"ele: ca s& 3& ia ce3a sau s& 3& tra4& la alte "unci: oricui s&+i dai la capA
*
. Aceast& ?
6ncura8are la autore2isten& e se"ni1icati3&: 7i cu drept cu3;nt obser3& >l. P. P. Panaitescu:
@do"nul nu a3ea autoritate deplin& 7i pre3edea ca2ul c;nd boierii: 6"potri3a 5ot&r;rii sale:
ar pune ";na 6n c5ip abu2i3 pe satele "&n&stire7ti M...J E o scrisoare care de23&luie o
interesant& pa4in& a "ora3urilor sociale 7i a anar5iei nobiliareA
,
. 9a data ce o atribuie
docu"entului G=,.)H se poate deci constata o sc&dere a unei autorit&i: ce 1usese at;t de
puternic& 6n 3eacul precedent. E dease"enea de obser3at c& la 6nnoirea pri3ile4iului pentru
=
C1. P. P. Panaitescu: 4oc. 6rii Romneti, pass.
L
Hur"u2a`i: 4oc. =:L: no CC9!HI 7i CC9EIII: p. *=-:*L*. C1. P. P. Panaitescu: 0ircea cel Htrn,
p.L*L. :
*
P.P. Panaitescu.>oc. 6rii Romneti, I: no =):p. )*. ?QaAT_MA
,
P.P. Panaitescu: 0ircea cel Htrn.p. ).. aa
. /(
= ban: acu" "are 3ornic: erban: Andrei: Radu 1ratele lui Ca2an 7i Baldo3in
O&tul: dar c& 7i 7alii notri #arones et milites terre nostre mul!i, Fui cum <ec
agerentur O presentes8, 7i+au dat asenti"entul la 5ot&r;rea luat&
=
. 'unt aci dou&
tr&s&turi Qteristice: e 3orba de o adunare nu"eroas& G"uliH: alc&tuit& din nobili
de dou& orii: @baroni 7i ca3aleriA: sau 6n ter"enii ro";ne7ti ai unei perioade "ai t;r2ii:
@boieri 8itoriA.
Aceast& constatare contra2ice acea pe care o 1&cuse Nicolae Ior4a: cu prile8ul altei
ri a pri3ile4iului bra7o3enilor: din =,*): sub !lad >racul: c& luau parte la ea @nu"ai
ii 6n 1unciuni 7i nu roiul de W3ite8iX sau WriteriX pe cari 6i 4&si" 6n %oldo3aA
L
. Iat&
6n %untenia a3e" acest eBe"plu al unei adun&ri de repre2entani "ai nu"ero7i ai
i nobiliare 0 cu cele dou& trepte ale ei: pe cari le 3o" re4&si 6n 3re"uri "ai recente
iri sunt consultai 7i aprob& un act i"portant al politicii eBterne 7i econo"ice a
codului. Este 6nt;ia "eniune pe care o cunosc a unei ase"enea adun&ri: 6n Zara
;neasc&: 7i e desi4ur de subliniat c& ea se ine sub do"nia unui 3oie3od de presti4iul
&lucirea lui %ircea cel B&tr;n. E deci de necontestat c& s+a produs o sc5i"bare 6n
ibrul l&untric al 3ieii de stat: care a dat "ai "ult& 4reutate cu3;ntului nobili"ii.
Ar 1i desi4ur te"erar s& tra4e" de aci conclu2ia eBistenii la aceast& dat& a unui
i de 't&ri: or4ani2at dup& "odelul Europei Apusene 7i Centrale. Nu se poate 6ns&
lui c& "&car unul din ele"entele sale alc&tuitoare 67i a1ir"& pre2ena: 7i 6nc& unul din
nai 6nse"nate: o adunare a nobili"ii.
Acest spirit de corp: care presupune o solidaritate c;t de ele"entar& de interese: 7i
iina unei co"unit&i: se "ani1est& 7i 6n alte 6"pre8ur&ri 6n cursul istoriei 1r&";ntate
cului al E!+lea. >an 3oie3od lu;ndu+7i: la L "artie =,/.: obli4aiunea de a nu "ai
:stra "&r1urile bra7o3enilor ca represalii: asi4ur& c& a eBa"inat c5estiunea 7una cum
li#us nostris et no#ili#us pocio<#us corpus dictarum parcium nostrarum
sentati#ufR se 6n7ir& pe ur"& nu"ele a =( s1etnici: 6n 1runte cu 3ornicul Bo4dan H
`a: 3istiernicul Albu: 7i lo4o1&tul Radu: dar se "ai adau4& 7ac ceteris nostris
A#us8
[
. Aci e 3orba de @baronii 7i nobilii "ai de 1runteA cari @repre2int&A: 6n spiritul
litera cu3;ntului: un @corp al p&rilor noastreA ce nu poate 1i dec;t @araA 0 e3ident:
e4al&: a corpurilor pri3ile4iate. Al&turi de >o"nitor 7i oarecu" 1a& de el: se a1ir"&
Ri cu acest prile8: cel&lalt 1actor constituti3 al oric&rui re4i" de 't&ri.
>e alt1el luptele l&untrice 6ntre 1aciunea susinut& de turci 7i acea spri8init& de re4ele
iriei: 6ntre 3oie3o2ii 6nc5inai puterii oto"ane 7i @cruciaii de la >un&reA nu puteau
ne 1&r& ur"&ri asupra or4ani2&rii statului. Nu "ai este acea continuitate 7i si4uran&
Besiunea la do"nie: care a caracteri2at 6nt;iul *ecol al st&p;nirii Basarabilor. Anar5ia
il& pe care o st&3iliser& cu ";na lor ener4ic&: reapare 6n 3;rte8ul nes1;r7itelor lupte
u scaun 7i pribe4iri: peste >un&re sau peste "uni: a unor do"nitori cari au "ai de
i aparena unor c&petenii de partide: credincioase 'ultanului sau '1intei Coroane
,
. 6n
=
Hur"u2a`i: 4oc. E!: =: no E:p. I. ?
L
=ist. des Roumains, I!: p. /). h' ]
*
Hur"u2a`i: >oc+. E!: =:no ECII.p. -*. W:Y O I A
1
,
C1.N. Ior4a: =ist. des Roumains, I!: p. ,-+)-. a?a D'a
70
aceste 6"pre8ur&ri tulburi: 6n cari "ult& 3re"e s+a 3&2ut o lupt& de eBter"inare 6ntre dou&
ra"uri ale Basarabilor: pe c;nd nu a 1ost 6n realitate dec;t ciocnirea celor dou& "ari
siste"e politice opuse: "usul"an 7i cre7tin 0 6nse"n&tatea politic& a nobili"ii: ca 1actor
de conducere 7i de 5ot&r;re: a sporit. 9a == noie"brie =,)/: co"itele te1an B;t5orN: care
se intitulea2& @Co"andant al ar"atelor re4ale 6n %unteniaA: scrie sibienilor c& a alun4at
din do"nia transalpin& pe 3icleanul Basarab 7i c& @ara 6ns&7i: 6n cea "ai "are parte e cu
noi: Fuia omnes #oiarones no#iscum sunt, demptis duo#us, Fui similiterin #reviter sunt
venturi8
+
. Ade2iunea boierilor 6nsea"n& deci acea a &rii: 7i 5ot&r&7te de soarta do"niei:
6"pre8urare ce s+a accentuat tot "ai "ult 6n a doua 8u"&tate a 3eacului. @>e spre s1;r7itul
secolului al E!+lea 7i p;n& la "i8locul celui ur"&tor: un rol de o deosebit& 6nse"n&tate
6n istoriaOpolitic& a Z&rii Ro";ne7ti 6l 8oac& o 1a"ilie care apare deodat& ridicat& deasupra
tuturor celorlalte nea"uri boiere7ti: cu o in1luen& de care p;n& 7i >o"nii trebuie s& ie
sea"&: 7i care a8un4e c5iar 6n scaunul do"nesc 6n persoana lui Nea4oe !od& 0 1a"ilia
Craio3e7tilor. >escendenii de "ai t;r2iu ai acestui nea" se 1&lesc cu str&"o7ii lor: pe
cari+i poreclesc c5iar Basarabi: con1und;ndu+le ori4inea cu aceea a 3ec5ei case do"nitoare
a &riiA
L
.
Tendina se 3ede din scrisul 6nsu7i al lui Nea4oe !od&: care se intitulea2& pentru
le4iti"itate @BasarabA: de7i nu pare a a3ea cu 3ec5ea dinastie dec;t le4&turi de @";na
st;n4&A: dup& eBpresiunea 1rance2&
*
. Totu7i: atunci c;nd arat& sibienilor: la =-=L: c&
6nele4e s& p&stre2e cu ei bunele raporturi pe cari le+a a3ut cu banul Barbu 7i 3ornicul
P;r3u 0 Craio3e7tii cu cari se 6nrudea
,
0 e caracteristic 1aptul c& nu a"inte7te: 6n acest
do"eniu de relaii eBterne: pe 6nainta7ii s&i 6n scaunul do"nesc: ci pe repre2entanii "arii
1a"ilii boiere7ti: ceea ce 6n3ederea2& 6ndea8uns i"portana pe care ea o dob;ndise.
>ar toc"ai precu"p&nirea acestui nea" de @"a4naiA ca 7i di3i2iunea ad;nc& ce
opunea 1aciunile ri3ale: era de natur& s& 6n4reuie2e adun&rile "ai nu"eroase a 't&rii
nobiliare: a7a cu" a" 3&2ut c& se 6ntruneau la 6nceputul 3eacului al E!+lea. Ele se pot
"ai de4rab& 6nc5ipui 6n aceast& perioad&: 6n inter3alele de lini7te: dar 6n 6"pre8ur&ri
deosebite 7i cu un scop anu"it. A3e" ast1el o "eniune precis& despre una din ele: cronica
"ai t;r2ie a lui 'toica 9udescu: a cuprins 6n co"pilaia ei 7i !iaa Patriar5ului Ni1on:
scrise de preotul Ga3ril de la At5os: care a luat parte sub Nea4oe: la t;rnosirea bisericii
"&n&stire7ti de la Curtea de Ar4e7 G=-L.H. Po3estind "isiunea Patriar5ului 6n %untenia
sub Radu cel %are G=,(-0=-.IH: 5a4io4ra1ul conti"poran arat& c& el @c5e"& pre toi
E4u"enii de la toate "&n&stirile &rii n4ro+!la5iei: 7i tot clirosul bisericii 7i 1&cu sobor
"are dinpreun& cu 4omnul i cu to!i #oierii, cu preo!ii i cu mirenii ...S 4r&ia+le de pra3il&
7i de le4e: de toc"irea bisericii 7i de du"ne2eie7tile slu8be: de domnie i de #oierie, de
"&n&stiri 7i de biserici: 7i de alte r;nduri de ce trebuiaA
-
.
=
Hur"u2a`i: 4oc., i#id., no C9E!II: p. (-.
L
I. C. \ilitti: Banatul Olteniei 7i Craio3e7tii GeBtras din Ar<ivele 5lteniei(,p. L*. :
*
=. C. \ilitti: op. cit., p. ,( 7i ur".: respin4e aceast& ipote2&.
,
Hur"u2a`i: 4oc. E!: =: no CCCCI: p. LL=.
-
Publicat de Hasdeu 6n AK<iva &storic, =:L: p. =*). Penau autorul 3ieii: 3. >. Russo: Studii istoricegrecoMromne,
I:p. L= 7i ur". Pentru intercalarea 6n cronic&: N. Ior4a: $ronicele muntene. Anal. Acad. Rom., %e". 'ec. Ist: s. L+a: EEI:
p. *.- 7i ur". !. 7i ediia "etopisetalui$antacuzinescde %. 'i"ac5e 7i T. Cristescu: Bu2&u: =(,L: p. )= 7i ur".
)=
\iind 3orba de un 1ra4"ent "ai 3ec5iu: intercalat 1&r& sc5i"bare 6n teBtul
pilatorului: nu e de cre2ut c& aceast& relaiune se resi"te de 6"pre8ur&rile "ai recente:
3eacul al E!II+lea. 6n acest din ur"& sens: interpretea2& Nicolae Ior4a un pasa8 al
licii atribuite lui Constantin C&pitanul: care la do"nia lui @!&disla3 !od&A G!ladisla3
=-L*0=-L-H arat& c& @i+au ie7it boiarii 6nainte: 7i alt& ar&: dup& obiceiA. Ior4a
Q5ide c& @alt& ar&A e adausul lui Constantin: care "oderni2ea2& lucrurile
=
. Obser3aia
6ns& 3alabil& pentru @soborulA inut sub Radu cel %are: a c&rui relaiune se datore7te
"artor apropiat de e3eni"ente.
>ar sub presiunea ri3alit&ii turco+un4ure7ti la >un&re: care 3a de3eni: dup& %o5aci:
i 6ntre Oto"ani 7i Habsbur4i: situaia l&untric& a Z&rii Ro";ne7ti a e3oluat: nu spre
librul 6ntre puterea do"neasc& 7i nobili"e: pe care se 6nte"eia2& re4i"ul 't&rilor: ci
6ncle7tarea a dou& partide 6n3r&8bite: cari 67i ridic& pe r;nd: c&peteniile la do"nie:
1;r7itele r&2boaie ale lui Radu de la A1u"ai: s1;r7itul s&u tra4ic: ca 7i acel al altor
3o2i cari l+au precedat 0 %i5nea: ucis la 'ibiu 0 sau l+au ur"at 0 cei doi !lad:
atul 7i !intil&
L
0: arat& o stare de 5aos: 6n care orice or4ani2are se destra"&:
nentul eBtern precu"p&ne7te 6n a7a "&sur&: 6nc;t sub %oise !od& G=-L(0=-*.H:
rii sunt le4ai prin 8ur&";nt de re4ele \erdinand al n4ariei: 4ata s& se 6ntoarc&
8tri3a >o"nitorului
*
.
Aceast& din ur"& do"nie 6nre4istrea2& de 1apt o lupt& apri4& dus& 6"potri3a
ri"ii: de 3oie3odul: care pri"ise 6nt;i dorinele ei: pentru a c&uta 6n cele din
ur"& i a1ir"e autoritatea prin represiune: 7i s& o ridice ast1el 6"potri3a sa. 'e
6ntre3&d pecti3ele unei ade3&rate lupte de eBter"inare: care i2bucne7te dou&
decenii "ai u.
>ar 6n toate aceste r&2boaie l&untrice 7i alternati3a: ce se repet& aproape re4ulat: de
luire 7i pribe4ie: c;nd a unora: c;nd a altora: nu 4&si" 6nc& eBe"plele unor Adun&ri
tare 0 necu" de 't&ri "ai 3ariate 7i "ai nu"eroase. Or4anul de 4u3ern&";nt pare
1&tul sau @di3anulA do"nesc: a c&rui e3oluie se poate ur"&ri 6n docu"entele interne
6i aduc "&rturia
,
. 6n linie 4eneral&: se poate spune c& el las& un rost tot "ai "are 6n
uirea sa: boierilor in3estii cu slu8be 7i de"nit&i: @8upaniiA 1&r& titluri: cari
u"p&neau la 6nceput: l&s;nd tot "ai "ult locul lor: acelor cari dein 1unciunile 7i
rea.
Pe la 8u"&tatea 3eacului al E!+lea: "&rturiile 6n7ir& 6n 1runte pe "arele 3ornic:
irul 7i lo4o1eii: ur";nd apoi boierii 1&r& slu8be: 7i se 6nc5eie cu al doilea sp&tar:
icul: pa5arnicul: co"isul 7i stratornicul
-
. 6n ulti"ul s1ert al aceluia7i secol: obiceiul
6nc& statornic: c;nd apar "ai toi "artorii cu slu8be
/
: c;nd stau iar&7i 6n 1runte boierii
=
Ed. N. Ior4a: p. ,(: n. *.
L
C1. 't. Nicolaescu: >o"nia lui !lad !entil& !od& dela 'latina: Bucure7ti =(*/: p. =- GeBtras din
ele 5lteniei, no I*0I-H.
*
E". Gr. Nicolaescu: %oise !od&: Craio3a: =(*(: p. =I GeBtras din Ar<ivele 5lteniei, no =.,+=./H.
,
C1. G. >. \lorescu: >i3ane do"ne7ti din %untenia 6n secolul al E!+lea: Revista Ar<ivelor, II: =(L):
s
P. P. Panaitescu: >oc. 6rii Romneti, I: no I-: p. L=-.
/
&#id., no =,.: p. *=I0=(. v
72
iar& ae"nuau U. un act sole"n: 6nc5eiat la =* F intre Sadu cel %are 7i "a4istraii 'ibiului:
aduce 6ns& din nou 1or"ula pe care a" "ai 6nt;lnit+o: @6"preun& cu boierii 7i nobilii acestii
&ri a noastre Transalpine: a" 5ot&r;t 7i a" 6nc5eiatA. 9a s1;r7it 6nt&resc cu pecei =/
de"nitari: printre cari se a7ea2& 6n 1runte puternicii Craio3e7ti: Barbu banul 7i P;r3u
3ornicul: toi 1&r& eBcepie dese"nai cu slu8bele lor: cari repre2int& aci pe 7HoNarones
praedictae terrae transalpinenstA
)
. 9ipsind 6ns& preci2iunile pe cari le+a" 6nt;lnit 6n
docu"entele "ai 3ec5i: e 4reu s& ne d&" sea"a cu certitudine: dac& acest 4rup restr;ns 0
ade3&rat consiliu de 6nali 1uncionari 0 e o dele4aiune a ordinului "ai nu"eros: a c&rui
3oin& o eBpri"&: sau dac& este nu"ai obi7nuitul s1at al "arilor de"nitari cu cari lucrea2&
>o"nitorul: a7a cu" 6l 6nt;lni" 7i la Bi2an: 7i 6n statele sla3e cari au "o7tenit tradiia
bi2antin&. 'i4ur este 6ns&: c& din 3eacul al E!+lea spre cel ur"&tor: alc&tuirea s1atului
do"nesc d& prec&dere dre4&toriei. 9&s&" la o parte indicaii: de natur& "ai 6ndoielnic&: ce
p&reau a dese"na 3;rsta 6naintat& drept un criteriu 6n co"punerea di3anului: docu"entul
a"intit de >l. G. >. \lorescu: speci1ic;nd 6n dreptul 1iec&rui "e"bru al '1atului o etate nu
nu"ai 3enerabil&: dar uneori c5iar "atusale"ic&: ceea ce ne+ar 6ndrept&i s& socoti"
aceast& instituie drept cea "ai des&3;r7it& 4erontocraie: nu pare totu7i a 6n1&i7a destule
4aranii de autenticitate: 6n 1or"a 6n care ni s+a p&strat
*
.
O nou& 6ntors&tur& o aduce: la 8u"&tatea 3eacului al E!I+lea: 6nsc&unarea lui %ircea
Ciobanul. Acu": la =-,-: st&p;nirea oto"an& se consolidase 6n 6ntrea4a re4iune
dun&rean&: la Buda se a7e2ase pa7al;cul: %oldo3a era 6n4enunc5iat&: raiaua 6"p&r&teasc&
cuprinsese la =-*I Ti45ina 7i Bu4eacul: la =-,= Br&ila
,
Q 6n Ardeal do"nea: din 3oina
sultanului: 1iul lui Ioan gapolNa sub re4ena "a"ei sale: Isabela. 6n "od 1iresc:
6"pre8ur&rile din Zara Ro";neasc& erau s& se resi"t& de aceast& 6ncercuire politic&.
!oie3odul tri"is de la Constantinopol @6ncepu >o"nia sa Wca un pa7&X: 7i i se r&spunse:
6n aceast& 3re"e clasic& a pribe4iei: printr+o puternic& e"i4rare a boierilor. B;rsa se
u"plu de 1u4ari: pe cari acest 8ur&tor e"erit se 4r&bi s&+i rec5e"e: pro"i;nd cea "ai
si4ur& a"nistieA
-
. ti" cu" a 1ost inut& 1&4&duiala. Cronicele 6nsea"n& cu 4roa2& c& la
dou& s&pt&";ni a 6nceput a t&ia din boierii de 1runte @"uncindu+i 6nt;i pentru a3uieA
/
. 9a
6ntoarcerea pribe4ilor ur"ea2& un nou "&cel de dou& sute de boieri: din cari patru2eci 7i
opt din cei "ari: cu 1a"iliile lor. 6"potri3irea "arelui 3ornic !intil& e 6n1r;nt&Q @"icul
Neron orientalA 67i taie p;n& 7i 4inerele
)
. Alte ucideri ur"ea2&: 3istierul dri7te de
%&r4ineni: banul Teodosie. >e r;ndul acesta nu "ai e continuarea luptei 6ntre partidele
ad3erse: ci o aciune siste"atic& de 6nl&turare a ele"entului de opo2iie 7i de cu"p&nire a
autorit&ii do"ne7ti: sin4ur& "andatar& a poruncilor Porii. %ircea Ciobanul: ca 7i
=
&#id., no =,): p. **).
L
Hur"u2a`i: 4oc. ==:L: no CCCCE9!: p. ---.
*
G. >. \lorescu: op. cit, =(L): p. *- 7i ur". a eBtrasului. Nu se 4&se7te 6n 3olu"ul de 4oc. al >+lui P.
P. Panaitescu.
,
C1. 't. Nicolaescu: >o"nia lui Radu !od& Paisie: Craio3a: =(*I: p. L. GeBtras din Ar<ivele 5lteniei, no
()+=..H.
-
N.Ior4a: Pre1a& la Hur"u2a`i: 4oc. EI: p. II. :QU
/
Constantin C&pitanul: ed. N. lor4a: p. /=.
)
N.Ior4a:i/FGF.
73
upuiaiiui sau: i3au uiud2iuuu: pare a u unnani uc 4anuui ue a+7i uo3eui "ereu ca
ian 7i nu 6nt;"pin& potri3nicQ el 7i ur"a7ii s&i 3or c;r"ui: l&s;nd 0 cu" "&
na" puin ca" ro"antic acu" trei2eci de ani: @pe 1ilele 6n4&lbenite ale cronicelor:
ea4r& d;r& de s;n4e boierescA
=
.
tn 3&dit contrast cu acesta st&p;nire de teroare: se 6nscrie 6n analele &rii do"nia lui
cu cel Bun: care 7i @acesta au 3enit >o"n de la turciA: dar @au do"nit bine ara: 7i
i 1&r& 3r&8bi: 1&r& "ori: 1&r& pr&2i: precu" tuturor placeA
L
. E 1apt c& @6n tot cursul
iei lui P&tra7cu: un sin4ur cap de boier nu c&2uAQ subliniind aceast& caracteristic&:
ie Ior4a a si"it 6ns& c& ea 3&de7te deosebiri "ai ad;nci: el a7ea2& 1a& 6n 1a& nea"ul
traseu: cu 1iii s&i: Petru Cercel 7i %i5ai !itea2ul: 7i acel al lui %ircea Ciobanul: a
politic& 3a 1i continuat& de 3a8nica sa 3&du3&: >oa"na C5ia8na: 7i de 1iul s&u
ndru: c&s&torit cu o le3antin&. @6n 1aa acestui nea" de 1eodali r&2boinici 7i lu"inai:
7tii sunt s"eriii: "ai "ult inculii do"ni de "od& 3ec5e: cari+7i aduc a"inte 6n toat&
Qatea lor: c& W6"p&ratulX i+a pus s& 4u3erne2e Ws&raciiXA
*
. >e s+ar 1i statornicit
ui repre2entat cu un at;t de des&3;r7it a"estec de per1idie 7i de cru2i"e de %ircea
nul: absolutis"ul turcesc ar 1i 6nl&turat 7i 6n &rile noastre orice ur"& 7i c5iar orice
litate de or4ani2are a 't&rilor 7i a Adun&rilor lor.
s
*. PACTA ET CON!ENTA 'B %IHAI !ITEAg9
i
ieaciunea boieri"ii 6"potri3a asupririi turce7ti 7i a oa"enilor ei: 3a aduce 6ns& la
ui secolului: trans1or"area ce a dat alt& 6ndru"are 6"pre8ur&rilor 7i a deter"inat: 6n
de r;ndul acesta "ult "ai precise: instituirea re4i"ului 't&rilor 6n Zara
tieasc&. Pentru 6nele4erea deplin& a acestei re3oluii: trebuiesc 6ns& socotii
tri3& 1actorii interni 7i cei eBterni. 9a circu"stanele politice: cari l&"uresc o "ai
i solidaritate a st&rii nobiliare 7i 6i dau prile8ul de a se a1ir"a cu "ai "are putere 6n
:erea statului: trebuie s& ad&u4&" necesit&ile de a se adapta relaiilor cu Principatul
lului: cari intr& 6ntr+o 1a2& nou& 7i creea2&: pentru 3oie3odatul 3ecin: proble"e de
i& 7i de penetraie: "ult "ai accentuate dec;t 6n trecut. Cu" Ardealul este c;r"uit
Ue4i" de 't&ri: e 1iresc ca nobili"ea "untean&: cunosc;nd "ai de aproape instituiile
a 3ecin&: 7i str;n4;nd cu ea le4&turi de o natur& ne6ncercat& p;n& atunci: s& 1i n&2uit
ne politice 7i constituionale ase"&n&toare. Cu3;ntul 6nsu7i de @'tareA 'status sau
pentru a dese"na colecti3itatea 6n aciune: cap&t& ast1el: dac& nu c5iar un 6neles
ar 6n orice ca2 un relie1 "ai puternic.
>es1&7urarea e3eni"entelor a 1ost deter"inat&a de o cre7tere a presiunii 1iscale din
turcilor: care a dus 6n toate &rile a1late 6n s1era lor de in1luen& la situaii ce nu "ai
i 1i su1erite. A" "ai a3ut prile8ul s& le a"intesc: 6n ce pri3e7te Ardealul lui
"nd B;t5orN
,
Q 6n %oldo3a:6"pre8ur&rile sub Aron !od& nu erau "ai u7oare: oric;t
In studiul a"intit "ai sus. . T1
Constantin C&pitanul: i#id., p. /*.
N. Ior4a: Pre1a&:6n Hur"u2a`i: >oc. EI: p. EI.
!O. Sfatul domnesc i Adunarea Strilor,l/A. . +XA
74
ar 1i de pornit cronicarul 6"potri3a acestei do"nii: iar 6n Zara Ro";neasc&: noul 3oie3od
%i5ai: 1ostul ispra3nic al b&niei Craio3ei: era 6n1runtat de acelea7i 4reut&i: c;nd 3eni s&
se 6nsc&une2e la s1;r7itul anului =-(*. Cronica: 3&dit inspirat& de 1aptele 7i ispr&3ile celor
"ai de sea"& s1&tuitori ai s&i: boierii Bu2e7ti: atribuie rolul principal 6n aceast&
6"pre8urare boieri"ii: pe care 3oie3odul o ur"ea2& doar 6n aciunea eiO: @6ntr+acea 3re"e
6"presurase turcii Zara Ro";neasc&: cu datorii "ulte: 7i cu ne3oi 1oarte 4rele: c;t nu "ai
a3ea s& se pl&teasc& ara 7i s& scape din 4urile 3r&8"a7ilor M...J i se str;nse toi boiarii
"ari 7i "ici: din toat& ara: 7i se s1&tuir& cu" 3or 1ace s& i2b&3easc& >u"ne2eu ara din
";inile p&4;nilor. i dac& 3&2ur& c& 6ntr+alt c5ip nu se 3or putea i2b&3i: de acee ei 2iser&:
nu"ai cu b&rb&ie s& ridice sabia asupra 3r&8"a7ilorA
L
. Ast1el 6ncepe r&scoala: prin care se
desc5ide epopeea lui %i5ai !itea2ul. Nobili"ea "untean& porne7te deci la lupt& 6ntr+un
spirit corporati3: "ani1est;ndu+7i 6ntr+un "are consiliu solidaritatea de interese 7i de
n&2uineQ ea este 6nsu1leit& 6n aciunea ei de acelea7i senti"ente Beno1obe: cari ridic&
pretutindeni 't&rile 6"potri3a a"estecului str&inilor 6n treburile &rii 7i 6n deinerea
slu8belor. n raport 3eneian conti"poran d& acestei iniiati3e caracterul unui ade3&rat
@po4ro"A 6ndreptat 6"potri3a tuturor creditorilor: turci: 4reci 7i e3rei: cari u"pluser&
Bucure7tii cu cerinele 7i a"enin&rile lor
*
.
'e 7tie cu c;t& ener4ie 7i cu ce re2ultate str&lucite a 1ost de2l&nuit& lupta 6"potri3a
puterii oto"aneQ era 6ns& u7or de 3&2ut c& ea nu se putea susine nu"ai cu oastea 7i
"i8loacele Z&rii Ro";ne7ti. 'e pare c& 6nc& 6nainte de a 6ncepe atacul: 3oie3odul 67i
asi4urase spri8inul ardelean: n&2uinele boieri"ii "untene se 6nt;lneau cu acele ale 't&rilor
din Ardeal 7i cu a"biiile lui 'i4is"und B&t5orN: dornic de a de3eni: 6n oc5ii lu"ii
catolice: ca"pionul '1intei 9i4i 6"potri3a turcilor
,
. Aliana cu Ardealul era o necesitate
politic& de ne6nl&turat: ea trebuia concreti2at& 6ntr+un tratat 1or"al: 7i ur"a s& capete
aspectul unei subordon&ri a celor dou& principate ro";ne7ti 1a& de principele ardelean:
care dispunea de o necontestat& superioritate 6n bani: 6n oa"eni 7i 6n le4&turi diplo"atice:
6n acest scop a plecat la Alba Iulia o solie "untean& 6n 1runte cu "itropolitul E1ti"ie 7i
principalii boieri: Teodosie Rudeanu 7i Radu Bu2escu. Re2ultatul "isiunii lor e
docu"entul intitulat pacta et conventa din L. "ai =-(-: 6nt&rit de o diplo"& a lui
'i4is"und din aceea7i 2i: care 6l 6ntre4e7te
-
.
Citirea clau2elor acestui act: 6nc5eiat cu %i5ai !od& 7i @toate ordinele 7i boierii
acestei &ri M...JA arat& 6ns& li"pede c& 6r]lesul s&u dep&7e7te cu "ult scopul iniial. Nu e
3orba nu"ai de o alian&: sau de o recunoa7tere a unei su2eranit&i: 1or"& obi7nuit& a
5e4e"oniei politiceQ este o integrare a Z&rii Ro";ne7ti 6n posesiunile principelui ardelean:
care 6nsea"n& de 1apt des1iinarea su3eranit&ii ei de stat deosebit.
=
C1. N. Ior4a: $ronicele muntene, Anal. Acad. Rom., %e". 'ec. Ist.: s. L+a: EEI: p. *=* 7i &storicul
$onstitu!iei Romneti, p. ==.
L
0agazinul &st., I!: p. L)).
*
Hur"u2a`i: 4oc. III: =: Apendice no EEEII: p. ,/-: Raportul lui %arco !enierdin L( noie"brie =-(,.
,
C1. P. P. Panaitescu: 0i<ai /iteazul, p. =.( 7i ur". 6O
Q
-
TeBtele 6n Hur"u2a`i: 4oc. III: =: no C9E!I:p. L.(+L=* 7i Apendice: EI: p. ,)L+,)/. i Q .
75
9ep&d;ndu+se de orice le4&turi 1a& de Poart&: 3oie3odul acestei &ri nu 3a "ai 1i
: un lociitor al principelui Transil3anieiQ el 3a c;r"ui @dup& 3ec5ea libertate 7i
:iul acestei &ri: 7i dup& aceste pacte et conventa8. !a 1i 6ncon8urat de un s1at de =L
i: oa"eni de 3;rst& 7i eBperien&: cu cari se 3a s1&tui 6n toate 6"pre8ur&rile: at;t cele
&tore7ti: c;t 7i cele ad"inistrati3eQ nici un 4rec nu 3a 1ace parte din acest consiliu
ins: nici nu 3a obine 3reo slu8b&.
>e c;te ori se 3a ine dieta 6n Transil3ania: 3a lua parte 7i o dele4aie din %untenia:
sptul de 3ot: care 3a stabili cu principele ardelean i"po2itele: ce 3or 1i percepute de
nii pe cari el 6i 3a dese"na. Toate daniile anterioare se 3or 6nt&ri: iar cele 3iitoare
i 5&r&2ite cu pecetea principelui ardeleanQ ele 6ns& nu 3or 1i atribuite dec;t
ntenilor. Kudec&ile se 3or 1ace dup& 3ec5iul obicei 7i le4ea &rii: cu drept de apel la
ipele ardelean: 6n sentine capitale sau de con1iscare a a3erii. Teritoriul Z&rii
ine7ti se deli"itea2& cu preci2iune @din partea %oldo3ei 7i a "unilor p;n& la
cui cursului >un&rii: 7i de la cetatea Br&ilei la ora7ul Or7o3eiA. Principele 3a l&sa
:a4a 'tare bisericeasc& 7i "onastic&: sau a c&lu4&rilorA 6n 1olosina 3ec5ilor ei
iuri: slu8be 7i libert&i: ca 7i a 3eniturilor ei obi7nuite. Toate bisericile 3ala5e din toat&
6irea serenit&ii sale 3or 1i supuse %itropoliei din T;r4o3i7te 0 reali2;ndu+se ast1el
ea bisericii ortodoBe din Ardeal cu acea a Z&rii Ro";ne7ti. 'e speci1ic& titulatura
pelui Transil3aniei: %oldo3ei 7i !ala5iei Transalpine: 3oie3odul "untean 1iind doar
al &rii noastre transalpineA: 1&r& a putea 1olosi 1or"ula @din "ila lui >u"ne2euA 7i
ecete dec;t a nea"ului s&uQ acea a &rii !a 1i la dispo2iia principelui ardelean:
i7ii 3or 1i ai acestuia: nu ai 3oie3oduluiQ nici o con3eniune nibe 3a "ai 6nc5eia 1&r&
sa. O clau2& special& pre3ede 8udecarea pricinilor ce s+ar i3i 6ntre ardeleni 7i
Qni: dar @oricine ar ataca persoanele 7i curile boierilor: 6"potri3a dreptului 7i a
iei: s&+7i piar2& capulA. >iplo"a eliberat& de 'i4is"und "ai adau4& 7i 5ot&r;rea de
lare reciproc&: a acelor coloni etio#agiones cari ar 1i trecut 5otarul pe 1uri7 dintr+o
i alta: 1u4ind de pe "o7iile unde se a1lau a7e2ai.
@Niciodat&: scrie >l. P. P. Panaitescu: turcii nu puseser& ase"enea condiii 7i nici
6n cele "ai ne4re 2ile de dec&dere politic& din 3eacul al E!III+lea ara noastr& n+a
condiiile ce 1ur& isc&lite de boierii lui %i5ai !itea2ul. 6n sc5i"b: ei obineau cele
lari a3anta8ii M...JAO.
Aceasta a 1ost de alt1el 7i i"presia conti"poranilor. %i5ai !od& 6nsu7i s+a
pl;ns i polon 9ubieniec`i c& boierii tri"i7i 6n Ardeal @n+au 1&cut ce a3eau 6n
instruciunile ceea ce era spre 1olosul lor: obin;nd pri3ile4ii pentru d;n7ii M...J
Nu au tratat cu pele Ardealului: a7a cu" 6i 6ns&rcinase" euA
L
. Cronica:
inspirat& de i23oarele lui: p&strea2& aceea7i not&: @>intr+ace7ti boieri ce+i
tri"isese %i5ai !od& pentru al&: 6n3r&8bitorul dia3ol u"blase 6n "i8locul lor: de se
apucar& unii ca aceia "ai "ult & 3ra8b& dec;t pace: cu" s& sca2& pe %i5ai !od&
din ar&Q iar ceilali boieri ce se i s& slu8easc& >o"nu s&u 6n dreptate: de neprieateni
1ur& biruii: 7i sc&2ur& pre %i5ai
=
P. P. Panaitescu: 0i<ai /iteazul, p. ==,.
AT Isopescu: >ocu"enti inedii: 4iplomatarium italicum, I: p. *(/0*((. C1. P. P. Panaitescu: i#id.,p. IL.
)/
!od& despre do"nia &rii: 7i despre 3enitul ei: nu"ai s& 1ie toc"ai cu c&pitanii lui. i
alease Bator Ki4"on =L boieri 8urai "unteni: puindu+i ispra3nici preste tot 3enitul &rii: 7i
s& 1ie supt porunca luiA
=
. Iar un raport 3eneian din =- au4ust =-(-
L
7tie 7i el de
ne"ulu"irile pro3ocate de acest tratat 6n %untenia: ca 7i de cel ase"&n&tor 6n %oldo3a:
1runta7ii cari l+au 6nc5eiat 1iind socotii c& au 1ost sau 6n7elai: sau cu"p&rai de principele
Transil3aniei: ceea ce ar putea de3eni s&";n& de tulbur&ri 0 @un se"inario di scandaliYA.
'e poate s& se 1i i3it unele deosebiri de p&reri 6ntre solii cari au isc&lit la Alba Iulia:
7i nu este eBclus ca "&car unii din ei s& 1i 1ost c;7ti4ai de politica ardelean&. >ar pri3it 6n
totalitatea dispo2iiunilor sale: tratatul ur"&re7te un scop bine de1init 7i are linia lui lo4ic&:
este te"eiul tipic al unui re4i" de 't&ri: repre2entat de cele dou& ordine ale clerului 7i ale
nobili"ii. Totul corespunde acestei directi3e 1unda"entale: 6n4r&direa puterii do"ne7ti:
"er4;nd p;n& la ani5ilarea ei 6n 1olosul unui su3eran str&in: care 6ns& 3a respecta
autono"ia 7i pri3ile4iile localeQ asi4urarea acestor pri3ile4ii: sub cele "ai se3ere sanciuni:
7i eBcluderea str&inilor de la orice concuren& la slu8beQ repre2entarea 6n diet&: cu dreptul
de 3ot 7i 1acultatea de+a 5ot&r6 6n pri3ina d&rilor. '1atul de doispre2ece nu e nici el
neobi7nuit: destule adun&ri de 't&ri au recurs la o dele4aie restr;ns&: cu caracter
per"anent: pentru a 6ndeplini cerinele lor. A" a"intit aiurea 7tirile conti"porane cari
3orbesc despre @Ies etatsA ale 3oie3odului "untean
*
.
\apt este c& o iniiati3& cu at;t de 6nse"nate consecine nu poate 1i nu"ai re2ultatul
unei intri4i politice sau a unei i"pro3i2aii de "o"ent. Nu a3e" dec;t s& pri3i" alc&tuirea
dele4aiei "untene care a 6nc5eiat tratatul: "itropolitul E1ti"ie: episcopii 9uca de Bu2&u
7i Teo1il al R;"nicului: 3ornicul %itrea: 3ornicul C5isar: lo4o1&tul >i"itrie: 3istierul >an:
3istierul Teodosie: clucerul Radu: postelnicul Radu: lo4o1&tul Borcea: clucerul A!intil&:
postelnicul 't&nil& 7i lo4o1&tul Preda @cu deplin& instruciune 7i "andat 4eneral de la
3oie3odul %i5ai 7i toate 't&rile acelii &riA
,
. Orice di3er4ene ar 1i 1ost 6ntre ei 7i oric;t
s+ar 1i dep&rtat 0 ceea ce este e3ident 0 de instruciunile do"ne7ti: r&";ne 1aptul de
net&4&duit c& 7i+au luat r&spunderea acestui act: 7i c& au trebuit deci s& 6"plineasc&"&car
instruciunile 't&rilor. >e alt& par6e: in;nd sea"a de dorina de a se asi"ila 6n totul
't&rilor 7i ordinelor ardelene: nu se poate s& nu 1i 1ost pre4&tit& 5ot&r;rea boierilor: de o
"entalitate 7i de o concepie proprie: potri3ite ei. Acest re4i" de 't&ri: care r&sare deodat&
6n Zara Ro";neasc&: nu poate 1i e1ectul unei 4eneraii spontane. 9a acea dat&: o ast1el de
or4ani2are de stat nu se transpunea dintr+o ar& 6n alta: ca o constituie "odern& copiat&
dup& un "odel cunoscutQ ea trebuie s&+7i 4&seasc& un rea2&" 6n tradiii 7i obiceiuri
b&7tina7e: pe cari le 6nt&re7te 7i le preci2ea2&. Actul de la =-(- arunc& ast1el o 6ndoit&
lu"in& asupra condiiilor interne prealabile: cari l+au 1&cut posibil: ca 7i asupra e3oluiei
ulterioare ce se lea4& de el.
6ntr+ade3&r: cu toat& str&dania lui %i5ai !od&: de a+i 6nl&tura sau "&car de a+i atenua
e1ectele: o parte a dispo2iiunilor sale a r&"as 6n 3i4oare. Instruciunile date la =/.. solilor
+
0agazinul &st., I!: p. LI.+LI=. <
L
Hur"u2a`i: >oc. III: L: no CE9!III: p. =L)+=LI.
*
!. "e"oriul I!: Adunrile de Stri " !rile %uropei de Rsrit dunrene.
,
Hur"u2a`i: 4oc. III: =: p. L.(: Irizar trebuie s& 1ie C5isar: "ai t;r2iu lo4o1&t. @gto"ilaA poate 6nsenhX
't&nil&.
'
;
' ' ' 7 7 '
:
ii ae ei ia 6"p&ratul Suaoii: sunt caracteristice pentru dorina lui tireasc&: de a se
ze de tutela care 6l st;n8enea: @Alta po5tea7te s& poat& da 7i "ilui pre cine 3a 3rea cu
7i cu sate: 7i cui 3a da "o7ie: s&+i 1ie "o7ie: 7i cine 3a ie7i 3ino3ai: au nea"e7: au
au s&rac: toi s& se 8udece: cu" le 3a a8un4e le4ea: a7a s& piar&A
=
. Totu7i: s1atul de
ieri 6l 4&si" 6n 1unciune sub ur"a7ul s&u: Radu erban: instru"ent;nd 6n nu"ele
ir boierilor Z&rii Ro";ne7ti
L
. Clau2a ce se re1er& la ioba4ii 1u4ii: o 3ede" 6nnoit&
85eor45e R;`oc2i 7i %atei Basarab: @6n ce pri3e7te darea: at;t acelor ioba4i 7i i4ani
rec din ara %&riei 'ale 6n inuturile acestea: c;t 7i a celora cari trec de la noi
IoA
*
Q iar la =)=, se 6nre4istrea2& pl;n4erea lui %atei \ilipescu: pentru @Ru";nii
cari sunt pen '&cealeA
,
. >esi4ur nu s+au putut "enine clau2ele: 6n 3irtutea c&rora
patul "untean era ca 7i aneBat Ardealului: dar pri3ile4iile politice ale 't&rilor:
:e7ti 7i nobiliare: au r&"as 6ntre4i 7i au intrat 6n con7tiina bene1iciarilor lor: ca un
de1initi3 c;7ti4at. Cu ade3&rat s+a putut scrie c& @%i5ai !itea2ul a 1ost braul care a
c&pitanul 6n3in4&tor 7i 4lorios: dar 6n spatele s&u stau 6n u"bra 4loriei lui boierii:
ideau directi3ele politice: 5ot&rau cu sau 1&r& 3oia st&p;ni torului. Era o clas& bo4at&:
it& 7i lupt&toareA
-
. 'e poate spune cu acela7i te"ei: o 'tare bo4at&: 5ot&r;t& 7i
oare. >in boieri"ea nou&: t;n&r&: 6n "are parte oltean&
/
: s+a alc&tuit acel partid
?os 7i puternic care inea cu cre7tinii: 7i a 1ost rea2e"ul principal al do"niei lui %i5ai
sul 7i a lui Radu erban.
> do3ad& a acestei "entalit&i nou& o constituie 1&r& 6ndoial& 7i eBpresiunea ei
&. 6n studiul s&u despre 6nceputurile literaturii 6n li"ba ro";n&: >l. P. P. Panaitescu
s la conclu2ia c& scrierile cu subiect istoric au precedat pe acele de caracter reli4iosQ
i nu"ai un contrast de li"b&: 6ntre analele sla3one din 3eacul al E!+lea 7i al E!I+
cronicile ro";ne7ti cari 6ncep s& apar& dup& =/... 9etopiseului do"nesc: scris la
3oie3odului 7i la 6nde"nul s&u: i se opune cronica alc&tuit& de un boier: adesea cu
orit personal sau c5iar de partid. 75riginea literaturii istorice n lim#a romn st
i intrarea unei nou clase sociale, la nceputul veacului al X/&&Mlea, n literatur,
zare a cutat o nou form de ePpresie potrivit cu gradul ei de cultur adic lim#a
alA
F
. 'crierile istorice 6n li"ba ro";n& nu 1ac dec;t s& o4lindeasc& trans1or"area
iii 7i statului ro";nesc 6n 3eacul al E!I+lea. @Istorio4ra1ia 6n li"ba ro";n& este
i boieri"ii: pe c;nd cea sla3on& era a do"niei. Trecerea de la istorio4ra1ia
Qasc& 6n li"ba sla3on& la cea boiereasc& 6n li"ba ro";n&: coincide: 6n lu"ina celor
"ai sus: cu epoca trecerii statului 7i societ&ii ro";ne7ti de la perioada 3oie3odal&
aristocratic&A
I
. Contrastul e "ai sensibil 6n %pldo3a: unde ni s+au p&strat 3ec5ile
N. Ior4a: 4oc. romneti dela Petru \c<iopul i 0i<ai /iteazul, Anal. Acad. Rom., %e". 'ec. Ist.: s.
: p. ,I0-.. C1. P. P. Panaitescu: 0i<ai /iteazul, p. IL.
0onum. $omitialia Regni Jrans., !: p. L*L:== iunie =/.*. !. 7i Sfatul 4omnesc i Adunarea Strilor, I!.
Hur"u2a`i:>oc.E!:L:no%%CEEE!II:p. ==,I:= iunie =/,/.
&#id., no %%>CCCCEEEIII: p. =--).
P. P. Panaitescu: 0i<ai /iteazul, p. I-.
l#id.,p. )* 7i ur".
P. P. Panaitescu: &nterpretri romneti, p. L,,0L,-.
78
anale o1iciale scrise sla3one7te: o1erindu+ne ast1el un ter"en de co"paraie cu
letopiseele 6n 4raiul 3orbit al &rii: cari le ur"ea2&. >ar 7i 6n Zara Ro";neasc&: cel "ai
3ec5iu 1ra4"ent de cronic& ro";neasc&: cuprin2;nd toc"ai do"nia lui %i5ai !itea2ul
este at;t de 3&dit inspirat de ispr&3ile 7i interesele unei 1a"ilii boiere7ti: 6nc;t a 7i 1ost
nu"it @cronica Bu2e7tilorA
=
. %ereu 1raii Bu2e7ti: Preda 7i 'troe: se a1l& 6n pri"ul plan:
3ite8iile lor sunt po"enite 6n c5ip deosebit: 7i c5iar de la 6nceput: cu" s+a putut 3edea:
aciunea 3oie3odului se 6n1&i7ea2& ca o 6ndeplinire a 3oinei boieri"ii: care se adun& 7i
5ot&r&7te 6n "o"entele i"portante. Atunci c;nd se produce 6n Ardeal sc5i"barea de
do"nie 7i Andrei B;t5orN 6i tri"ite 3orb& @s& ias& din ar& cu pace: c& apoi 3a 6nc&pea 6n
";inile turcilor M...J %i5ai !od&: dac& au2i acel s1at r&u 7i a"ar el 6nc& 67i str;nse toi
boiarii: 7i 1&cur& s1at 1oarte de 1olosA
L
.
>ar "ani1est&rile literare 6n li"ba ro";n&: dac& din punct de 3edere social
con1ir"& at"os1era unei solidarit&i de 'tare aristocratic&: care a cuprins i clerul, "ai
au 7i un alt 6neles: care 6ntre4e7te 7i 6nt&re7te aceast& interpretare. %entalitatea de 'tare
este pretutindeni: nu nu"ai conser3atoare a pri3ile4iilor 7i p&2itoare a prero4ati3elor de
clas&: dar 7i eBclusi3ist&: nu nu"ai pe t&r;"ul social dar 7i pe cel naional: 6n "&sura 6n
care se poate 1olosi acest ter"en la aceast& dat&. Ea se arat& 3r&8"a7& a str&inilor:
indi1erent de loc 7i de ti"p: 6n An4lia ulti"ilor Planta4enei ca 7i 6n \rana celor din ur"&
!alois: 6n $ortes ale re4atelor spaniole ca 7i 6n dietele &rilor 4er"ane. i 6n &rile noastre:
reaciunea boieri"ii 7i re3endicarea ei 5ot&r;t& a r&spunderilor c;r"uirii nu e 6ndreptat&
nu"ai 6"potri3a do"niei: instru"ent al asupririi oto"ane: dar cu deosebire contra
creditorilor str&ini: eBecutori ai "onopolului i"pus de Poart& asupra produselor &rii:
@4ealepiA 6n c&utare de oi: @bal4ii.A 3enii dup& "iere: dar "ai ales inter"ediarii obli4ai
ai turcilor 0 4recii. 'ub acest nu"e se con1und& de alt1el toi @3eneticiiA sosii din
R&s&rit: spri8initori interesai ai >o"nului in3estit la Constantinopol: 7i pentru aceasta
aspirani la slu8be 7i 3enituri re"uneratorii: le3antini: arn&ui: ru"elioi: eBercit;ndu+7i
capacit&ile ne4ustore7ti 7i 1inanciare 6n ser3iciul Porii 7i spre c;7ti4ul lor. Cu "ult
6nainte de 3re"ea \anarioilor 0 at;t de 5ulii 7i adesea pe nedrept 0 s+a produs 6n &rile
ro";ne7ti o i"i4rare "asi3& de orientali: cari 1olosesc 6n 4eneral li"ba 4reac&: 7i st;rnesc
ad3ersitatea 5ot&r;t& a b&7tina7ilor. \olosirea li"bii ro";ne e "ai puin re2ultatul unei
a3ersiuni 1a& de 3ec5ea li"b& o1icial& sla3on&: ea 6ns&7i p&truns& de particularit&i locale:
ca 7i latina diplo"aticei "edie3ale apusene: c;t o ap&rare 6"potri3a in3a2iei unui ele"ent
alo4en: care nu e o a"intire istoric&: ci o realitate 3ie 7i inco"od&. Este si4ur c&
6nceputurile literaturii 6n li"ba &rii corespund 7i unei "i7c&ri 6"potri3a @4recilorA: de
toate cate4oriile: care nu e altce3a dec;t iaturea Beno1ob& a bani1est&rii spiritului de 'tare
pri3ile4iat&. A"bele nuane 67i a1l& eBpresiunea 6n tratatul de la =-(- 7i se pot ur"&ri 6n
de23oltare paralel&. Este aproape 6ntoc"ai procesul care 3a duce la r&sp;ndirea 7i
de23oltarea literaturii de li"b& "a45iar&: la s1;r7itul 3eacului al E!III+lea: 6n cercurile
nobili"ii un4ure7ti: nu at;t pentru a 6nlocui 3ec5ile 1or"ule latine ale li"ba8ului o1icial:
c;t "ai ales ca o reaciune 6"potri3a introducerii 2ilnice a li"bii 4er"ane: de c&tre
=
N. Ior4a a desprins 1ra4"entul din co"pilaia Iui 9udescu 7i =+a publicat deosebit sub acest titlu.
L
0agazinul &st., I!: p. L(L.
. )(
8tul iosii al n+iea
=
. A" a"inul "ai sus lista principalilor de"nitari ain ceie aoua
pate 0 L) 6n %untenia: =- 6n %oldo3a 0 6ntoc"it& pe la =-(. de ra4u2anul
nni %arini Poli: 6ncep;nd cu "arele ban al Craio3ei 6n Zara Ro";neasc& 7i cu
Q 3ornic 6n %oldo3a: care se 6nc5eie cu obser3aia se"ni1icati3& c& @toi ace7tia
&7tina7i. Ast&2i 6ns& slu8ba7ii "ai "ari sunt str&ni 7i 6n cea "ai "are parte 4reci
iA
L
. Patru ani "ai t;r2iu i2bucne7te r&scoala de la Bucure7ti: iar tratatul lui
6und B;t5orN pre3ede anu"e eBcluderea 4recilor din 1unciuni. C;nd dup& =/==:
a lui Radu %i5nea 3a 6nse"na din nou pori desc5ise 4recilor 7i le3antinilor: cu
Ho"nul se 6nrudea: 3a porni din partea ele"entelor @de ar&A o ener4ic&
i3ire: care d& un colorit accentuat istoriei Z&rii Ro";ne7ti 6n toat& pri"a 8u"&tate
ului al E!H+lea: pre1a& a 6n1loririi culturale 6n li"ba ro";n&: din ti"pul lui
Basarab.
roate aceste 6"pre8ur&ri l&"uresc rosturile sporite ale clerului 6nalt 7i ale boieri"ii
le publice ale do"niei lui %i5ai !itea2ul. 9a ( iunie =-(I: actul de supunere c&tre
itul Rudol1 al H+lea este 6nt&rit de 7$onsilia!ii et officiales notri, totamprovinciam
Plpinensem repraesentantes8 6n 1runte cu "itropolitul E1ti"ie: 3ornicul >i"itrie 7i
!li5alcea
*
. n an "ai t;r2iu: la L/ iunie =-((: boierii con1ir"& cu =- pecei ale lor:
e credin& c&tre noul principe al Ardealului: Andrei B;t5orN
,
. Noiunea de 'tare a
n 3ocabularul curentQ ea este necesar&: pentru a u7ura 6nele4erea situaiei din ar&
lor: obi7nuii cu aceste instituii: 7i r&spunde 6n acela7i ti"p aspiraiunilor ce le+a"
t. Ast1el: la =/.,: boierii din partidul opus lui %i5ai !itea2ul 7i ur"a7ului politicii
9adu erban: re1u4iai 6n %oldo3a: de unde continu& a spri8ini do"nia lui 'i"ion
': 1olosesc: pentru a se de1ini:6ntr+o scrisoare 6n li"ba "a45iar&: cu3;ntul rende? Q
ntr+o 3ersiune ro";neasc& se 6n7ir& @ar5ii Episcopii: du5o3nicii: boiari "ari 7i "ici:
Rri ce a" 1ost aceii &ri ru"&ne7tiA
-
.
i de alt1el caracteristic& aceast& 6"p&rire a nobili"ii 6n dou& trepte: care e 1oarte
dar a c&p&tat un accent "ai cate4oric 6n perioada r&2boinic& prin care se 6nc5eie
al E!I+lea 7i se desc5ide cel ur"&tor. Al&turi de boierii @"ariA p&";nteni:
itori de lati1undii 7i adesea creditori ai >o"nului 0 ca Bu2e7tii 0 apar 7i
riile de "ici proprietari: cari 67i re3endic& 7i ei scutiri 7i pri3ile4ii 7i alc&tuiesc
ii o7tilor: 6n special ro7ii 7i c&l&ra7ii. 6n septe"brie =/=L se 6ndreapt& c&tre Radu
6: pribea4: scrisori ale boierilor 'a no#ili#us( 7i ale @c&pitanilor 7i osta7ilorA 'a
leis etmiliti#us( cari se 3or nu"i de acu" 6nainte @slu8itoriA: pentru a+= 6nde"na s&
iarc& 6n ar&: deoarece i+a p&r&sit pe ei: tot no#iles et tot milites
:
. E nu "ai puin
ant 1aptul c& se"natarii arat& 7i unde se 4&sesc:a @sunte" 6n spre %e5ediniA adau4&
Sfatul domnesc i Adunarea Strilor, I!. Hur"uFa`i:
>oc. III: l:noCCEEII:p.LI)+LII. &#id.
&#id., no CC9!: p. *L(+**=.
Hur"u2a`i: 4oc. I!: =: no CCCEE!H: p. *IL+*I* 7i CCCE9!III: p. ,.-+,./. Traducerea
': @hir der 4eistlic5e Stand, %onc5e: P1arrer: Adeli4e der halac5ei und die Einbo5ner anderen
&#id., no CCCCIE 7i CCCCE: p. ,.(+,=..
I.
ti ia aiaifii. wnviuu, oi iu 11^V^1CII 1UV1V1UI `-- `,>wx ```` u^iV , ._______________.______________________________
re2isten& al 't&rii boiere7ti p&";ntene: 6n lupta 6nd;r8it& pe care o 3a purta sub do"niile
ur"&toare.
,. REGI%9 >E 'T[RI DN !EAC9 A9 E!II+9EA
O alt& consecin& a re3endic&rilor nobili"ii "untene: a7a cu" 7i+au 4&sit
eBpresiunea 6n 1ai"osul act de la =-(-: a 1ost desi4ur 7i inerea unor adun&ri: 6n care
repre2entanii ei s&+7i spun& cu3;ntul 6n 6"pre8ur&rile 6nse"nate: 6ncep;nd cu succesiunea
la do"nie. Erau 6n pre2en& dou& concepii asupra c;r"uirii &rii: acea a Porii: care
in3estea pe candidatul la do"nie ce 6i p&rea "ai potri3it: pentru a+7i p&2i interesele 7i a+i
scoate birul: spre a+= tri"ite pe ur"& cu alaiul respecti3: l&s;nd 't&rilor din ar& doar 4ri8a
de a+= pri"i 7i de a i se 6nc5inaQ 7i acea a 't&rii boiere7ti: care ap&ra 3ec5iul ei drept de
ale4ere a do"nitorului: trecut acu" cu totul 6n ";inile ei: dup& stin4erea nea"ului
Basarabilor: dar cu pre1erine pentru acei cari puteau in3oca o c;t de dep&rtat& le4&tur& de
rudenie cu ace7ti 6nte"eietori ai statului. In3estirea padi7a5ului ur"a 6n acest ca2 s&
rati1ice 3oina 1actorilor de r&spundere ai &rii. 9nptardin 3eacul al E!II+lea 3a 1i con1lictul
6ntre aceste dou& concepii.
>esi4ur 6"pre8ur&rile tulburi nu 6n4&duiau 6ntrunirea re4ulat& a unor diete: dup&
"odelul acelor din Ardeal: la cari se"natarii tratatului de la Alba Iulia 3oiau s& ia parte.
>ar principiul unor adun&ri deliberati3e: 6n situaii cari cereau o 5ot&r;re a colecti3it&ii
pri3ile4iate: a r&"as 6n picioare: oric;t de 4rele s+ar 1i ar&tat 6"pre8ur&rile. i 6n Ardeal de
alt1el: se puteau ine diete @6n tab&r&A: la 3re"e de r&2boi
=
.. ase"enea adunare a 1ost
inut& de "unteni: dup& spusa cronicii: c5iar la ale4erea lui Radu erban 6n =/.=: @Iar
boiarii c;i au 1ost cu %i5ai !od&: dup& ce au "urit do"nul lor: au 3enit aici 6n ar& pre
la C;ineni: cu toate ostile ro";ne7ti 7i s+au t&b&r;t la un sat ce+i 2ic Cristiene7ti: ce este din
sus de "&n&stirea den Ar4e7. Acolo 7i Bu2e7tii cu d;n7ii s+au 6"preunat: 7i "are s1at
1&cur&: socotind pre cine ar pune do"n: ca s& poat& obl&dui Zara Ro";neasc&: ca s& nu
"ai intre 6ntr+6nsa r&ut&ile 7i robiile: cu" au 1ost "ai nainteA
L
. >in aceast& adunare: de
caracter ost&7esc: la care au luat parte boierii "ari 0 Bu2e7tii 0 7i slu8itorii osta7i 0
no#iles etmilites 0 a ie7it ale4erea lui Radu erbanQ se 3ede li"pede scopul ce s+a ur"&rit
7i condiia pus& noului do"nitor: a 6"piedeca @r&ut&ile 7i robiileA: adic& a p&stra
pri3ile4iile 7i a 6nl&tura inter3enia str&inilor 7i a ap&s&rii lor 1iscale. Acesta r&";ne pentru
"ult& 3re"e pro4ra"ul constant al 't&rilor "untene.
Poarta nu putea 6ns& l&sa lucrurile 6n 3oia lor. Pentru 6ndeplinirea scopurilor ei: ea
a1l& 6n Radu %i5nea o"ul de eBperien& 7i de presti4iu care 6i trebuia. Cronica 6ntoc"it&
de 9udescu a"inte7te: dup& pribe4irea 0 de1initi3& 0 a lui Radu erban 6n =/==: cu toat&
1ru"oasa sa i2b;nd& ce o c;7ti4ase 6n 3ar& asupra lui Ga3riil B;t5orN: cu" @Radul !od&
%i5nii 3iind >o"n de la Poart&: la scaunul lui din T;r4o3i7te: 6ncepu a+7i toc"i ara cu"
=
'tatele 7i ordinele Transil3aniei in castrensi eorum congregacione sub Andrei B;t5orN: la ) iunie =-((.
C1. A1on. $omitialia Regni Jmns., I!: p. LII.
L
0agaz. &st., I!: p. *.L.
I=
aue U. : : F AI Q C'I uui nn: sene croni ca 2i sa a i ui const ant i n eapi t anul ]: 6 nt re4i nd ast 1el
,iron Costin: cu" a" au2it den b&tr;ni: au 1ost 6nelept 1oarte: 7i 6n3&at: 4rece7te:
este: 1r;nce7teQ carele la Pado3a au 6n3&at: 1iind 1u4it de 1rica Turcilor. C&: dup& ce
turcit tat&+s&u M...J "u"&+sa l+au tri"is la '1eta4ora: la "&n&stirea I3erilor: 7i de acolo:
4&rii l+au tri"es la !ineiiaA
*
. @i 3enir&: reia cronica lui 9udescu: inspirat& de
:stirea lui %atei al %irelor: toi boiarii: 7i toi ro7ii 7i toi slu8itorii de se 6nc5inar& lui:
cur& "are 8ur&";nt ca s&+i slu8easc& cu dreptate: 7i se odi5nir& toi cu paceA. E 3orba
ceia7i @boiari 7i ro7ii: 7i "ai "ari 7i "ai "iciA: cari ur"aser&: c;te3a luni "ai de
ie: c5e"area lui Radu erban 6"potri3a lui B;t5orN
,
. Kur&";ntul de credin& 1&cut de
lui Radu %i5nea: a 1ost deci un co"pro"is: pentru a aFii4ura 6"p&ciuirea 6ntre
nul dese"nat de turci 7i nobili"ea &rii 0 poate obosit& de "ultele r&2boaie 7i
liri: ce ur"aser& aproape 1&r& 6ntrerupere de dou& decenii.
>ar aceast& 6nseninare trebuia s& 1ie de scurt& durat&. Cronica 6nre4istrase aproape &
o conspiraie 6"potri3a 3oie3odului: condus& de B&rcan: 1ostul stolnic al lui Radu
an: pe care 6ns& Radu %i5nea a putut+o r&pune. >ar se adau4& totdeodat&: @Adast&
:are ce au 1ost s& s& ridice n+au 1ost pentru alt Gcu" se aude den IstoriiH ci pentru
inia 7i r&otatea 4recilor. C& adusease Radul+!od& pre "uli: de+i cinstise 7i+i "iluiaQ
iarii ru";ni: ace7tia 3&2;nd: nu le+au 1ost pre 3oie M...JA
-
. 'e 3ede din aceste eBplicaii
u ce ec5ilibrul politic s+a rupt din nou: 7i pacea l&untric& nu a putut 1i "eninut&.
>in lun4ul 7ir de 1r&";nt&ri care a ur"at: 7i 6n a"&nuntele c&rora nu e locul s&
" aci: se pot reine dou& tr&s&turi eseniale: rolul @slu8iitorilorA: treapta a doua a
i"ii: cari 67i susin cu t&rie pri3ile4iile: dar 7i n&2uina de a+7i spune cu3;ntul 6n
rile &rii: la ne3oie cu ar"a 6n ";n&Q 7i acel al Olteniei: ca ba2& a re2istenei
analeA 0 6n realitate a 't&rii boiere7ti p&";ntene 0 6"potri3a dre4&torilor 4reci sau
2ai: 7i a do"nilor cari 6i susin. 6"potri3a lui AleBandru Ilia7 se ridic& ast1el la =/=I:
= Pa5arnicul din %e5edini: care: pribe4ind 6n Ardeal @cu o sea"& de boieriA: au
at capul la CraiA 0 adic& a 8urat supunere lui Ga3riil Bet5len: 7i cu spri8inul acestui
nic 7i iscusit st&p;ni tor: =+< alun4at din scaun pe AleBandru !od& @nu"ai cu dula"a
upA: dup& care @6ncepu a t&ia pre boiarii 4reci: 7i pre slu4ile lor carii 8&5uise araA
/
:
ea3;nd la 6nde";n& destule "i8loace 1inanciare: nici "&car pentru a pl&ti pe le1e4iii
ini: "i7carea nu putea i2buti. gadarnic: pa5arnicul "e5edinean @tri"isease 6n ar&
u2du4an C&pitan: 1iind o" r&u: ca unde 3a 4&si 4reci ne4uitori: 4eleapi: pre toi 6i
=
0agnz. &st., I!: p. *./.
L
>e 1apt e atribuit& lui Radu Popescu: c1. N. Carto8an: &st. literaturii romne vec<i, p. L-.. Pentru a nu
n1u2ii cu cealalt& cronic& a acestuia: o cit&" tot sub nu"ele lui Constantin C&pitanul.
[
Const. C&pitanul: ed. N. Ior4a: p. =.). Ior4a se 6ndoia de @6n3&&tura la Pado3aAQ dar cu !eneia a a3ut
i 1inanciare.
,
0agaz. &st., I!: p. *.-0*./. !ersiunea 6n pro2& a lui %atei al %irelorQ N. Ior4a: 0anuscripte din
Pistrine. Anal. Acad. Rom., %e". 'ec. Ist.: s. L+a: EEI: p. =, 7i L*.
-
Const. C&pitanul:ed. N. Ior4a: p. =.=. Aceste a"&nunte nu se 4&sesc 6n cronica Iui 9udescu.
82
t&ia 7i le lua toat& "ar1a: 1&r+de nici o "il&A
=
Q '`ender Pa7a sosi cu noul do"n: Ga3"l
%o3il&: 7i trase 6n eap& pe capii r&scoalei.
\ocul "ocnea 6ns& sub cenu7e. 'ub a doua do"nie a lui Radu %i5nea G=/L.0=/L*H
pare a 1i 1ost iar&7i un inter3al de lini7te. C;nd 3oie3odul 67i "ut& scaunul 6n %oldo3a:
l&s;nd la Bucure7ti pe 1iul s&u 6nc& ne3r;stnic: AleBandru Coconul: cu un consiliu de
@boiari 1oarte credincio7i de c&uta toate pre binele do"niei 7i al &riiA 0 @c&l&ra7ii de
%&ne7ti: de la G5er45i&: de la Ploe7ti: den Ru7ii de !eade ca ni7te nebuni Gprecu" de
"ulte ori au 1&cutH s+au sculat asupra do"nului: s&+= scoat& din do"nieA
L
. Boierii re4eni
se do3edir& "ai bine pre4&tii: 7i r&sculaii au 1ost risipii. E 6ns& se"ni1icati3& aceast&
"i7care de la =/L* a slu8itori"ii din Pra5o3a 7i Teleor"an: care probabil a 1ost 6n1r;nt&:
pentru c& n+a 7tiut s&+7i coordone2e aciunea cu acea a @lotrilor de peste OltA
*
cari au
ridicat puin 6n ur"& un alt pretendent la do"nie. 9ipsite de 6neles ca 1apte i2olate: toate
se lea4& c;nd le pri3i" sub un45iul intereselor de 'tare 7i al re3endic&rilor pe cari acestea
le deter"in&.
n "o"ent cul"inant al acestei des1&7ur&ri de e3eni"ente a 1ost atins c;i3a ani
"ai t;r2iu: 6n ti"pul do"niei lui 9eon !od&: supranu"it: nu se prea 7tie de ce: 'tridie:
de7i 67i procla"a descendena din al doilea te1an To"7a al %oldo3ii. i atunci: "i7carea
a 6nceput ca o reaciune 6"potri3a unei prea "ari ap&s&ri 1iscaleQ 7i atunci: 6"potri3irea a
pornit din Oltenia. Cronica 6nsea"n&: la anul =/*.: c& @pentru "ultele biruri 4rele ce au
1ost asupra s&racilor: neput;nd s& "ai biruiasc&: spartu+s+au toate 8udeele de preste Olt
1u4ind care 6nc&tro au pututQ iar boiarii carii inea 8udeele p&ia "are ne3oie de la do"nie:
c&+i punea s& pl&teasc& 8udeele cu silaQ 7i ce a3ur&: deader& tot: 7i se+ndatorir& pre la turci:
7i pre la bal4iiQ c& apro2ii lui 9eon !od& nu "ai 6nceta de la casele lor tot pentru bani
M:..JA
,
. A3e" 7i o scrisoare a unui conti"poran c&tre lo4o1&tul Parasc5i3: care po3este7te
6nt;lnirea sa cu boierii olteni: 6n 1u4a lor spre Ardeal. 6n 1runtea lor c&l&reau A4a %atei
din Br;nco3eni: Aslan 3ornicul 7i Gor4an sp&tarul: @7i ali "uli de la Olt 7i de la Ro"anai
7i de la Kiul de Kos 7i de la %e5ediniA. 6n 2&dar 6ncearc& oa"enii do"niei: cu cari se 4&sea
7i "artorul: s&+i opreasc& @la 4ura plaiuluiA: pribe4ii au trecut peste ei 7i au intrat 6n "uni.
i a7a: era prea t;r2iu: @c& acu" eara 1u4e toat&: c& le+au 2is acei boieri r&i: W\u4ii toi
dup& noi: nu "ai dai ne"icX: ce acu" nu r&";ne ni"e. Ca s& 7tii du"ne3oastr& M...J
Ru";nii nu 3or s& dea ne"ic: ei bat 1eciorii 7i le iau banii 7i tr&surile: 7i 2ic c& le+a 2is
boiarii s& nu dea ne"ic: c& le 3ine alt >o"nA
-
. E ca2ul clasic al @pl&ii birului cu 1u4iiiA:
pentru a de2or4ani2a 1iscalitatea 7i prin aceasta: 6nsu7i aparatul de stat.
r"&rile sunt 6ns& de un deosebit interes. Pribe4ii: ad&postii 6n Ardeal: a1l& bun&
pri"ire de la G5eor45e R;`oc2i: noul principe @7i de la toi nea"i7iiA
/
. I"presionat de
aceste 7tiri: 9eon !od& tri"ite trei solii dup& ei: ca s&+i 6nde"ne la 6ntoarcereQ nici a patra:
=
&#id., p. *.(.
L
Constantin C&pitanul: ed. N. Ior4a: p. =.I.
*
%a4a2.Fs1.:I!:p.*==.
,
&#id.
-
N. Ior4a: Studii i %?PG., I!: p. L..
:
0agaz. &st., I!: p. *==.
I*
episcopul Teo1il 7i Hri2ea 3ornicul: n+a reu7it s&+i con3in4&. >o"nul se 5ot&r&7te atunci
H "ane3r& politic&: la care 4u3ernele recur4 uneori: 67i 6nsu7e7te pro4ra"ul opo2iiei 7i
upralicitea2&. \aptul i"portant e 6ns& con3ocarea "arii adun&ri a 't&rilor: biserice7ti 7i H
iliar&: la Bucure7ti. Hriso3ul din L* iulie =/*= ni s+a p&strat 6n dou& redact&ri: din care
9 e "ai de23oltat&O.
Aceast& @carteA do"neasc&: "enit& s& a8un4& la cuno7tina @tuturor popilor 7i
eonilor de pre 6n ora7e 7i din toat& araA: trebuie s& pun& cap&t obiceiurilor rele: aduse
>a"eni str&ini: @care obiceie ni"enilea nu le+au "ai putut obicni M...J Pentru aceea
"nia "ea a" socotit de a" str;ns toat& ara: boiari "ari 7i "ici: 7i ro7ii 7i "a2;li: 7i
slu8itorii de a" s1&tuit cu 3oia do"niei "eleA. Este 5ot&r;t "ai "ult dec;t si"plul s1at
oierilor
L
: iar @ele"entele populare purt;nd uni1or"a "ilitar&A nu sc5i"b& caracterul
n&rii
*
. Este iar&7i o tipic& adunare de 't&ri: o diet& a tuturor cate4oriilor pri3ile4iate: de
Ierul 6nalt 7i boieri"ea "are: la preoi"e 7i slu8itorii osta7i. Cu" s+au 1&cut con3oc&rile
ie este cunoscut: nici nu"&rul eBact al celor ce s+au adunatQ e 6ns& de presupus c& s+a
at 7i acu" pilda apropiat& a @co"iiilor 4eneraleA din Ardeal.
>in 5ot&r;rile Adun&rii se desprind dou& tendine: deopotri3& de se"ni1icati3e. na
Bpri"& prin "&suri 6"potri3a @4recilor str&iniA: de la care se 6ncep @toate ne3oile 7i
cia &riiA: pentru c& ei @a"estec& do"niile 7i 3;nd ara 1&r& "il&A. E un ade3&rat
li2itoriu: @deac& 3in aici 6n ar& ei nu socotesc s& u"ble dup& obiceiul &rii: ce stric&
lucrurile bune 7i adao4 le4i rele 7i asuprite 7i alte slu8be le au "&rit 7i le au r&dicat
sea"&A
,
. >eci: acei @carii s&nt 6nsurai 6n ar& de au luoat ro";ne 7i au "o7ii: ei s& se
isc la roii i la alte ceate s trag la nevoia !rii ca i motenii locului M...JA Cei ce nu
*r con1or"a: a3;nd "o7ii 6n ar&: dar 1e"eie 7i cas& aiurea: 3or trebui s& opte2e: ori se
6 cu totul 6n ar&: s& tra4& la ne3oile ei @iar carii nu se 3or scrie: ei s& 1ie lepsii de ar&
li se ia "o7iile 7i bucatele pre sea"a do"neasc&A
-
.
Apoi >o"nul con1ir"& cu "are 8ur&";nt: @cu tot s1atul &rii c&lcat+a" acele obiceie
7i le+a" pus >o"nia "ea toate 8os: 7i a" scos 4reci str&ini din ar& a1ar&: ca pre ni7te
ieteni &rii 1iind: 7i a" toc"it >o"nia "ea 7i alte lucruri bune care s& 1ie de 1olos
Apare acu" al doilea obiecti3 al 5ot&r;rilor Adun&rii: c;7ti4area cate4oriilor
le4iate in1erioare: a popilor 7i a slu8itori"ii. Popii se scutesc de cele "ai "ulte d&ri 7i H
l&ti birul lor 6n dou& rate. !or 1i 1erii de @bir de lun&: de 4&leat& cu 1;n: de bou: de
seac&: 7i de cal: de "iere 7i de cear&: de 6"pru"ut: de bani de cununie 7i de ";ncaturi
nt preste anA. Ro7ii 3or 1i 6n pace @de di8"&: de 4or7tin& 7i de 3in&riciuA: 7i ei 3or da
lor nu"ai de dou& ori pe an
/
. >ispo2iii speciale pun la ad&post "o7tenirile: @dup&
=
0agaz. &st., I: p. =LL0=L-. %ai de23oltat 6n Ar<iva Societ!ii tiin!ifice i literare din &ai, !: p. )L 7i ur".
L
N. Ior4a: =ist. des Roumains, !I: p. *(.
*
N. Ior4a: &storicul $onstitu!iei Romneti, p. =*.
,
Ar5F3a: !:p. )-0)/.
-
'e p&strea2& o iertare de d&8di a satului Poieni G!la7caH din =/*.: 6nc5inat de 9eon !od& '1;ntului
;nt. C1.Hur"u2a`i: >oc. E!I: p. =*.+=*=.
/
0agaz. &st., I:p. =L,.
I,
"oartea boiarului s&u 1ie7ce o" s& nu i se ia bucatele do"ne7ti: ce s& r&";e la s;n4e sau
unde 3a l&sa "ortu s& 1ieA. Boierii nu "ai trebuie s& r&spund& personal de 6ncas&ri:
: 8udeul s& nu se "ai arunce cu sila asupra boiarilorAQ nici ro7ii nu ur"ea2& s& "ai dea
@cai 6"p&r&te7ti: nici s& li se tra4& bucatele pentru sat sau pentru aliiA. Nu se 3or "ai
asculta @6nc5in&ciunile pi2"a7ilorAQ se 3or opri abu2urile: prin cari cei puternici 67i 6ntind
"o7iile 6n pa4uba celor "ici: 7alta, ;udecata de ocin i de alte moii sau orice ;udecat s
nu se facpre mit sau pre f!rie sau pre voia a #oiari, ce s& se 1ac& cu dereptate dup&
pra3ila cre7tineasc&A
=
.
Adunarea a stabilit deci o re1or"& a i"punerilor 7i "&suri pentru a ocroti 't&rile
"&runte: alc&tuite din platnici "ai ne3oia7i 7i "ai nu"ero7i. '+ar putea 1olosi pentru
aceast& tendin& epitetul @de"ocratic&A: cu re2er3a 1ireasc& ce deosebe7te o de"ocraie
de pri3ile4iai. Greul birului: 6"p&r&tesc sau altul: a r&"as 6n sarcina @s&r&ci"iiA: care nu
a3ea cu3;nt printre 't&ri
L
.
E1ectul politic al acestei iniiati3e: c&reia nu i se poate contesta un si" de
oportunitate: 7i o 6nele4ere real& a situaiei: s+a 1&cut si"it 6n cur;nd. 6n 3ara aceluia7i
an: pribe4ii din Ardeal: 6"pru"utai cu bani @s& ne luo" ara 7i s& scoate" 4recii 7i
du7"anii no7tri cari au spart casele noastreA
*
: coborau din "uni: respin4;nd ulti"a solie
a lui 9eon !od& 7i stra8a tri"is& 6n dru"ul lor. @Iar c;nd au 1ost la au4ust L=... ie7it+au 7i
9eon !od& cu ostile 6n t;"pinarea lui %atei A4a: 7i "earse p&n+la sat la Prisiceani: acolo
fcur sfat mare cu #oiarii i cu slu;itorii, 7i deade dorobanilor le1i: 7i iar se+ntoarse 6nd&r&t
la 'caunA
,
. 6"potri3a unei "i7c&ri a 't&rii: 3oie3odul recur4e el 6nsu7i la un re4i" de
't&ri: in;nd adun&ri ale lor 7i a3anta8;nd ele"entul ost&7esc. Politica lui s+a do3edit 6n
cele din ur"& rodnic&: a str;ns 6ndea8uns solidaritatea 6n 8urul >o"nitorului: pentru ca: 6n
b&t&lia dat& 6n prea8"a Bucure7tilor: l;n4& dru"ul Giur4iului: la * septe"brie: biruina s&
1ie a lui. S re!inem deci aceste dou dateG )[ iunie i )+ august +:[+, ca nsemnnd
manifestri caracteristice ale organizrii de Stri din 6ara Romneasc.
I2b;nda lui 9eon !od& nu 6nl&turase 6ns& pri"e8dia: cu toate c& o parte a r&sculailor
1usese prins&: iar alii au 1ost t&iai: cei de 1runte: cu A4a %atei: 7i+au 1&cut dru" de
6ntoarcere 6n Ardeal: prin Tis"ana 7i Is3arna. Abil: 9eon !od& a con3ins totu7i o parte
din ei s& re3ie: pri"indu+i 6n slu8beQ 6nsu7i Aslan 3ornicul a8un4e "are ban al Craio3ei.
>ar Poarta se s&turase de at;tea 1r&";nt&ri 7i: probabil: de noua 6n1&i7are @naional&A a
politicii "andatarului ei. 6n anul ur"&tor G=/*LH:6i sosea "a2ilia.
'una acu" de abia ceasul lui %atei din Br;nco3eni: o"ul 't&rilor: "o7tenitorul
politicii boiere7ti din 2ilele lui %i5ai 7i Radu erban. Cu o nuan& totu7i: de7i se le4ase 6n
ti"pul pribe4iei de @CraiulA R;`oc2i: care 6l spri8inea: nu se "ai putea susine o atitudine
antiturceasc&Q nici po2iia principelui ardelean nu ar 1i 6n4&duit+o. Trebuia c&utat& soluia:
care s& 6"pace n&2uinele de 'tare cu necesit&ile eBterne 7i preteniile Porii.
=AriiF3a:!:p.)/.
L
C1. porunca do"neasc& din - "artie =/*= pentru popa Ga3riil de la biserica din Bucure7ti a lui G5ior"a
Banul: s& poat& @spar4e case 7i 4oni de pe ocin&A pe oa"enii din Obile7ti cari nu+i 3or pl&ti di8"a. C. Giurescu:
4espre Rumni, Anal. Acad. Rom., %e". 'ec. Ist.: s. L+a: EEE!III: p. L=I 6n n.
*
N. Ior4a: Studii i 4oc. I!: p. =.*Q c1. =ist. des Roumains, !I: p. ,..
,
Cronica lui 'toica 9udescu: 0agaz. &st., I!: p. *=L. O AO O +O
85 '
FVCC%C consiuerauu" l&"uresc etapele dru"ului lui %atei: din re1u4iul s&u ardelean
: >o"nie. n conti"poran: ale c&rui 6nse"n&ri: la 2i: au trecut 6n cronica &rii: le 6n7ir&
Rreci2iune. Poarta d&duse do"nia Z&rii Ro";ne7ti lui Radu: 1iul lui AleBandru Ilia7:
Q do"nea acu" 6n %oldo3a 0 acela7i care peste un an: 3a 1i alun4at de r&scoala
otri3a 4recilor. E deci "ereu aceea7i proble"&: care opune aceia7i ad3ersari. @Iar
ei A4a trec;nd "untele aici 6n ar&: scrie cronica: prin2;nd de 3este boiarii 7i ro7ii 7i
i ara c;i era preste Olt: 7i toi str;nser& 7i "erser& de se 6nt;"pinar& cu %atei A4a:
icur& "are s1at: socotind cu" este ar& perit& 7i ";ncat& de str&ini 7i "ai 3;rtos de
i: 7i cu" nu 3or "ai putea a7tepta pre Radul !od& cu at;ta datorie de "ult&: ca s&+i
ance 7i s&+i prade ca 7i "ai dinainteA
=
. A3e" deci iar o "ani1estare a 't&rilor
ile4iate: cu prec&dere a oltenilor: pe aceea7i linie de ap&rare a drepturilor lor: 7i cu
a7i "i8loc de a le eBpri"a: adunarea pentru ale4erea >o"nitorului. C&ci re2ultatul
uluiA a 1ost aducerea lui %atei: @nea8uns la casa luiA: la Nicopole: la puternicul Aba2a
: cu al c&rui spri8in noul >o"n pri"e7te ca1tanul 7i pleac& s&+7i ocupe scaunul la
6re7ti. Ast1el se c;7ti4&: 6n parte: bun&3oina turceasc& 7i se 6"pac& 7i 3oina 't&rilor.
r&";ne 6ns& partida boiereasc& a lui Radu: care 7i ea se 6nte"eia pe cu3;ntul Porii.
6ncepe atunci 0 7i 1aptul e se"ni1icati3 pentru 6ntrea4a do"nie a lui %atei: care de
icolo: 67i ia nu"ele de Basarab: pentru a a3ea 7i te"eiul tradiiei 0 o ri3alitate 6ntre
unile boiere7ti: spre a c;7ti4a spri8inul slu8itorilor: al treptei in1erioare a 't&rii
liare. Boierii cari ineau cu Radu 0 Nicola 3istierul: Papa lo4o1&tul: Carta4iul:
D'CI 7i alii 6ncearc& @s& coprin2& slu8itorii cu le1iA 0 era un "i8loc de ade"enire
u oa"eni cari ser3eau @6n scuteal&A: 6ntrein;ndu+se sin4uri. >ar slu8itorii @n+au 3rut
"ulA 7i respin4 c&rile tri"ise de pribe4i: %atei Basarab adun& deci 6n 8urul s&u
le: at;t acea a boierilor "ari c;t 7i ost&7i"ea pri3ile4iat&: care dusese lupta 6"potri3a
iilor. 'pri8init pe aceste puteri or4ani2ate: el poate 6n1runta ar"ata 3r&8"a7&: pe care:
:;nd @5asnauaA Ar5an45elului %i5ail: o biruie7te l;n4& Plu"buita la L- octo"brie.
icestei b&t&lii "ilitare 6i ur"ea2& alta: pe t&r;" diplo"atic 7i politic: a8utat de
ctorul s&u: Aba2a Pa7a: dup& ce pri"e7te pe capu4iul 6"p&r&tesc cu stea4ul destinat
idu 0 recunosc;ndu+se ast1el 1aptul 6ndeplinit: @purces+au %atei !od& la 6"p&r&ie
li"an A4a i"bro5orul: 7i "uli boiari "ari 7i "ici: 7i P&rintele !l&dica Gri4ore 7i
= Episcopul: 7i ro7ii: 7i c&l&ra7ii 7i dorobanii: 7i popiiA
L
. >o"nul 't&rilor "er4e
t de repre2intanii lor: pentru a 3&di 6n 8urul s&u consensul @&rii le4aleA. Ar4u"entul
6n cu"p&n& cu destul& 4reutate: pentru c& toate intri4ile pribe4ilor: 7i ale 4recului
Helebi nu reu7esc s& 6"piedice 5ot&r;rea de1initi3& a Porii 6n 1a3oarea lui %atei:
al cu3;nt 6l au boierii s&i
*
: cari 6n 1aa >i3anului 6"p&r&tesc @au 1&cut 8alb& "are
= 4reci cu" au spart 4r&dina 6"p&ratului cu 8a5urile 7i cu toate r&ut&ile: 7i iau tot ce
: p;n& ce s+au pustiit ara. Atuncea n+au cute2at s& se i3easc& nici 4rec: nici pribea4:
6oldo3ean: ci au 7e2ut toi ascun7i prin 4&uriA. Cu o nou& c&1t&nire sole"n& a lui
!od&: ad"is s& s&rute ";na padi7a5ului: se 6nc5eie acest interesant episod:

0agaz. &st., I!: p. *=-.

Y
FhtF.:p.*=I. O
Q
=
'e pare 6ns& c& a inter3enit 7i o n(elegere pentru sporirea hameiului. !. raportul a"basadorului olande2
istantinopol c&tre 'tate:din 16oct. 1632,N.Iorga, i!id.,p. 194.
I/
cons1inind 6n 1ond: cu respectarea 1or"elor protocolare: i2b;nda ce 6ncununea2& iar&7i:
dup& un s1ert de 3eac: tenacitatea 't&rilor "untene. Pribe4ii tra4 consecinele 7i se 6nc5in&
7i ei noului >o"nitor: petrecut de la serai cu alaiul pe care nu+= "ai a3user& alii 6naintea
lui. >o"nia: 6nte"eiat& pe 5ot&r;rea 't&rilor: 6ncepea sub auspicii 1a3orabile 7i era s& se
do3edeasc& trainic&. Ea bene1icia de alt1el 7i de o con8unctur& eBtern& deosebit de
prielnic&Q cu si"ul s&u al 6"pre8ur&rilor de ordin 4eneral: %iron Costin a scos 6n e3iden&
aceast& l&ture: st&ruind asupra lun4i"ii acestor do"nii conti"porane 7i ri3ale 6n str&lucire:
a lui %atei Basarab 7i a lui !asile 9upu: @s& 7tii c& &rile aceste pre atunci nu erau a7a
supuse: ce 6ntr+alt& 3oie 3e45eat&Q 7i se te"eau turcii s& nu deie ara %oldo3ei 6n partea
le7ilor: carii erau pre acele 3re"i 1oarte tari M...J 7i ales atunci: a3;nd 6nceput 7i r&2boiul cu
per7ii ...S Ce erau bucuro7i c& se s1&deau aceste &ri 6ntre sine: 7i poi pricepe 7i pre
>o"niile aceste a7a de 6ndelun4ate: =( ani !asilie !od& >o"n: iar& %atei !od& p;n& la
"oarte: aproape de *. ani: la >o"nie. Alte 3acuri socote7te &rilor acestora pre atunciA
=
.
>ar este e3ident c& la aceast& potri3ire 1ericit& a politicii eBterne: se adau4& 6n
principal pentru >o"nitorul Z&rii Ro";ne7ti: rea2e"ul l&untric pe care i+= d&: de la
6nceput: solidaritatea 't&rilor: laice 7i biserice7ti. Nicolae Ior4a a 6neles+o: de1inind 6n una
din pa4inele sale "a4istrale contrastul celor dou& do"nii: din %untenia 7i din %oldo3a:
@%atei 6n1&i7ea2& deci o putere 7i un trecut. El e >o"n al Z&rii Ro";ne7ti pentru c&
trebuie s& 1ie: pentru c& are dreptul 7i pentru c acest drept iMa fost recunoscut de fiii !arii,
de clerici, de #oieri i de ceilal!i locuitori din neamul su. O"ul iste 7i 3rednic care
str;n4e birurile: pentru "ulte 3isterii: pe l;n4& a lui: dincolo de %ilco3: e cu totul alt1el de
st&p;ni tor dec;t acest bun p&rinte de 1a"ilie: 6ndrept;nd cu bl;ndeea 4raiului pe ni7te 1ii
cu iubire 7i ascult&tori. E un WtiranX 6n sensul antic 7i italian al cu3;ntului: un cuceritor de
noroc: un 3;n&tor de bo4&ie 7i putereA
L
. E prea puin de ad&u4at la aceast& de1iniie
paralel&: se poate cel "ult preci2a c& %atei se 6nte"eia2& pe re4i"ul 't&rilor: dup&
inspiraia 7i "odelul Ardealului 3ecin: prin care pri"e7te o4lindirea concepiei apusene a
acestei instituii 0 pe c;nd !asile e su3eranul oriental: care 6nele4e s& c;r"uiasc&:
1olosindu+se doar de s1atul di3anului s&u do"nesc.
C&ci cu 't&rile a "ers %atei la Constantinopol: 7i tot cu ele: 7i prin 3oina lor: se
6n1&i7ea2& aliatului 7i protectorului s&u ardelean: G5eor45e R;`oc2i. A3e" de la L, iulie
=/*- actul prin care: cu toat& sole"nitatea cu3enit&: 8ur& credin& lui %atei Basarab 7i lui
G5eor45e R;`oc2i @noi toi slu8&torii Z&r&i Ru"&ne7ti:c&pitanii:iu2ba7&i:ceau7&i: 3&t&7&i
7& toi ceta7&i: c&l&ri"e 7i pedestri"eA
*
. Ei 1&4&duiesc c& nu 3or strica cu ni"ic %&riei
'ale: nici coconilor: nici credincio7ilor s&i. 9a aceasta se adau4& darul anual al unui cal
turcesc 7i al unui cal de c&l&rie c&tre principele Ardealului: 7i plata a - ... de 1lorini: ca
di8"& pentru oile ce trec "unii. Boierii au 6nt&rit deosebit: tri"i;nd 6ns& la =/,. o solie
pentru 6nnoirea le4&turii: @a7a de str&lucit& 6n ceea ce pri3e7te nu"&rul 7i 6nse"n&tatea
celor ce 1&ceau parte dintr+6nsa: 6nc;t R;`oc2i nu+7i aducea a"inte s& "ai 1i 3&2ut alta
ase"enea ca d;nsa. Era @!l&dicaA Teo1il: Hrisea "arele 3ornic: Radu 3istierul: clucerul
?9er.L9p.*O/.
L
N. Ior4a: Stadii i 4oc. I!: Pre1a&: p. C9EEIII. 'ublinierea noastr&.
*F/Qd.:p.C9EE!III.
87
.,____________.________,, j,~ ..i,u N.Pxxi aXX auauglld CCI VCI11U
inte: lo4o1eii de slo3ene7te 7i un4ure7te %arco 7i 'a3a. Ei d&dur& scrisorile lor 6n diet&
2butir&: "ul&"ita 7i unui a"basador polon: tri"is cu acela7i prile8: s& aduc& 6nc5eierea
ii nou tratat: care 5ot&ra pe scurt: inerea 3ec5ilor 6ndatoriri din =/*/. Statele ardelene
mir printrMun act deose#it de al principelui aceleai condi!ii de alian! mpotriva
zui8Y. Ni s+a p&strat 7i teBtul un4uresc al acestui act: 6nc5eiat cu @>o"nul Z&rii
n;ne7ti M...J 7i "arii boieri ai &rii 7i 'taturile "ai buneA
L
. Nu "ai e ne3oie s& sublinie"
Rortana acestui acord 0 6n realitate un pact de asisten& "utual& 0 6nc5eiat nu nu"ai
e principele ardelean 7i 3oie3odul "untean: dar 6ntre 't&rile Ardealului 7i acele ale
ii Ro";ne7ti. E o do3ad& 5ot&r;toare: nu nu"ai a eBistenei: dar 7i a 6nse"n&t&ii
"ului de 't&ri 6n principatul "untean: la aceast& dat&Q se 3ede 6n acela7i ti"p e3oluia
Rr patru2eci de ani: cari despart actul 6nc5eiat de boierii lui %i5ai !itea2ul: peste capul
nnului lor: cu 'i4is"und B;t5orN: de acel cons1init de 3oie3od 7i 't&ri 6n 2ilele lui
:or45e R&`dc2i 7i lui %atei Basarab. >in 6nele4erea l&untric& 6ntre >o"nitor 7i 't&rile
ile4iate: po2iia ;rii a ie7it 6nt&rit&: 6n4&duindu+i 7i 1a& de Poart&: 7i 1a& de Ardeal: o
Qranitate "ai deplin& 7i o "ai "are libertate politic&.
Cu" e 7i 1iresc: acelea7i atribuiuni ale 't&rilor le 6nt;lni" 7i 6n c5estiunile interne.
=) noie"brie =/,=: %atei !od&: 3oind s& readuc& la rosturile lor: a7e2ate de ctitori:
&stirile 6nc5inate la3relor str&ine: se adresea2& @locuitorilor erei noastre ru"&ne7ti:
";ndou& r;ndurile: a7a du5o3nicilor: ca 7i "irenilor prea lu"inailor >o"ni: prea
iilor %itropolii: de >u"ne2eu iubitorilor Episcopi: prea cinstiilor Ar5i"andrii:
tiilor E4u"eni cu bun& ";ndrie: protopopi: 7i preoi: 7i diaconi 7i a tot cinul
icesc: a7i8derea 7i celor de bun& rud& boieri "ari cinstii 7i socotii s1etnici: dre4&tori:
cc&tori 7i a toat& "eseria toc"itori erei 7i tuturor boierilor "ari 7i "ici ai terii noastre
:e7ti de acu" carii suntei de 1a&: 7i cari 3or 1i dup& aceea 6n anii de 3eacA. 9ipsa de
i a acelor 6nc5in&ri: de l&ca7uri biserice7ti 7i "&n&stire7ti: cade tot 6n 3ina unor
6eni str&ini nou& M??UJ adec& 4reciA: 4ata s& strice obiceiurile cele bune: 1iind 1&cute:
:asupra @1&r& de 7tirea '1atului 7i 1&r& de 3oia 'oboruluiA. >e aceea noua toc"eal& se
c&tre >o"n @den naintea adun&rii a toat& ara cu '1atul 7i cu 3oia a tot 'oboruluiA
*
.
ui din puinele teBte 6n cari apare nuana de deosebire 6ntre @'1atA 0 s1atul sau
iul do"nesc: al boierilor de 1runte: @'oborulA 1eelor biserice7ti 7i @Adunarea a toat&
G"ai t;r2iu se 3a spune: adunare de ob7teH: care cuprinde pe repre2entanii tuturor
or pri3ile4iate: 7i prin aceasta 6ndrept&ite s& ia parte.
\iecare din aceste or4ane are ast1el atribuiunile sale: "ai "ult sau "ai puin
ite. %arile adun&ri se in 6n 1aa >o"nuluiQ acele cari pri3esc anu"ite c5estiuni de
Rd&rie public& pot 1i pre2idate de "itropolit. O ase"enea 6ntrunire: cu un obiecti3
estr;ns: e acea ale c&rei 5ot&r;ri au 1ost publicate de B&lcescu: 6"preun& cu actele
irilor "ai "ari de la =/*= 7i =//(
,
. Aci 6ns&: e 3orba nu"ai de eBa"inarea unei rele
=
N. Ior4a: op. cit. Pre1a&: p. CCI 'ublinierea noastr&. t T
L
&#id., >ocu"ente: p. LL..
[
T. Codre7cu: Cricariul, !:p. =-) 7i ur".
,
0agaz. &st., I: p. =L/0=*..
II
4estiuni 1inanciare: de care s+au 1&cut 3ino3ai 3istierul "are 'troe: al doilea 3istier Radu
din \arca7: 7i Tudor c&"&ra7ul. Pentru 8udecata lor: te1an "itropolitul @6"preun& cu
a";ndoi 1raii EpiscopiA de R;"nic 7i Bu2&u: c5ea"& la s1at pe toi e4u"enii 7i @cei de
bun& rud& boieri: cinstii 7i socotii 3rednici dre4&tori 7i 8udec&toriA: a"intind anu"e pe cei
"ai de 1runte: la cari se adau4& @toi boiarii "ari 7i "iciA. E aceea7i 1or"ul& ca 6n actul
pentru "&n&stiri de la =/,=. Adunarea ia act de cercetarea prealabil& 1&cut& 6n c&"ar&: de
o co"isiune de boieri @cu 7ase ne4u&toriA: ace7tia desi4ur ca eBperi 6n socoteli. @Ei au
a1lat o lad& "are spart& 7i banii do"ne7ti lips& M...JA. Neput;nd 8usti1ica "ai "ult de trei
ani din 6ncas&ri: nici banii tri"i7i la 6"p&r&ie: cu toat& darea de sea"& a unor @boieri "ari
7i "ici 7i "a2iliA: 3ino3aii sunt declarai @1uri 1&i7ai 7i de c&"ar&: 7i de 3istierie: 7i din
5araciu 7i din banii tri"i7i la Zari4radA. %ai 6nt;i a 1ost 3orba s& li se taie capetele: dar
apoi >o"nul i+a "iluit: l&s;ndu+i 6n 3ia&: dar le4;ndu+se: el 7i e3entualii s&i ur"a7i: sub
"are 8ur&";nt 7i cele "ai cu"plite bleste"e: s& nu+i boiereasc& ni"eni: e o dec&dere din
1unciunile publice. Adunarea a 1uncionat deci ca un di3an l&r4it: o 6nalt& Curie de
8udecat&: pentru a pune cap&t la ceea ce s+ar nu"i: 6n ter"eni "oderni: un "are scandal
1inanciar.
Iau parte == ierar5i ai BisericiiQ nu"&rul lor cuprinde: pe l;n4& "itropolit 7i episcopi:
pe e4u"enii principalelor "&n&stiri. %irenii sunt 6n nu"&r de ,/: 6ncep;nd cu G5ior"a
banul: >ra4o"ir 3el 3ornic 7i Radul lo4o1&t: cei "ai "uli cu dre4&toriiQ nu"ai patru
1i4urea2& nu"ai cu nu"ele. Patru c&pitani repre2int& poate 6n aceast& 6"pre8urare 7i cetele
slu8itorilor. 6n total: docu"entul e pre3&2ut de /. de isc&lituri: din cari -) sunt aproape
co"plet desci1rate.
Alc&tuiri ase"&n&toare 0 ce3a "ai restr;nse ca nu"&r 0 arat& adun&rile cari au
8udecat 6n =/// 7i =//(: 1ai"osul proces intentat de Cantacu2ine7ti lui 'troe 9eurdeanul
7i asociailor s&i: pe cari 6i ineau r&spun2&tori de pieirea postelnicului Constantin: tat&l
lor: su4ru"at din porunca lui G5ica !od&: dup& p;ra ce i+ar 1i 1&cut+o 6"pricinaii. Cartea
din =/// are *I de isc&lituri Gdintre cele desci1rate: =* clerici 7i =( "ireniH: tot 6n 1runte cu
"itropolitul te1an
=
. Acea din =I iunie =//( a "itropolitului Teodosie este isc&lit& nu"ai
de clerici GL,: din cari LL se"n&turi desci1rateH: de7i arat& c& au 1ost @cu noi cu toi boiarii
&rii "ari 7i "ici 6"preun& cu toiiA
L
. Ar 1i deci "ai aproape de o Adunare de 't&ri. Aceste
alc&tuiri se asea"&n& 7i cu acele: "ai bine cunoscute: ale adun&rilor 6ntrunite de
Constantin %a3rocordat: la =),/.
Pentru 3re"ea lui %atei Basarab: e de accentuat c& 6ntr+o c5estiune de ordin strict
ad"inistrati3 7i 8udiciar: pri3ind 4estiunea unor dre4&tori: e 1iresc ca instana s& 1ie
co"pus& din oa"eni de un ran4 potri3it 8udec&ii unui ase"enea ca2. \aptul c& e "ai puin
nu"eroas& constituie o eBcepie 7i nu scade cu ni"ic solidaritatea de 'tare 6n 8urul
>o"niei: ce caracteri2ea2& at;t de deplin 6ntrea4a aciune politic& a lui %atei Basarab.
Acest rea2e" al 't&rilor pentru 3oie3odul: care le d& at;ta 6nse"n&tate 6n toate actele
publice: 6l constat& 7i un raport 3eneian din L. noie"brie =/*(. Prelun4irea do"niei 1iind
pus& 6n discuie la Constantinopol: %atei a tri"is aci @"ulte ar2uri: adic& "&rturii a 6ntre4ii
+
l#id.,p. *(I+,.=.
L
&#id., p. ,./0,==. 'e 7tie c& procesul s+a s1;r7it prin c&lu4&rirea 0 de sil& 0 a lui 'troe 9eurdeanul.
u u ' u , u . . . u : ' , R R R R ' R & . . 8 9 u ' . u u
- j - - , ________, ~-. .^u6o ca lamaim VU1CVUU in pnncipat L-..1"'.
east& solidaritate l&"ure7te 7i succesele "ilitare ale b&tr;nului: osta7 printre osta7i:
tei str;n4e 6n 8urul s&u oastea de ar&: care e de 't&ri: acea cu care: de dou& ori: 6n1r;n4e
O&lirea lui !asile 9upu: a "oldo3enilor 7i a ca2acilor: la Neni7ori 7i la \inta. Ba cronica
Qa"n& 7i o 6"pre8urare: c;nd Senan Pa7a a tri"is pe turcii s&i s& a"enine ora7ul de
un din dou& p&ri: de la Cotroceni 7i de la !&c&re7ti: @iar %atei !od& prin2;nd de 3este:
at& au str;ns toate ostile &rii: st;nd toi 6nar"ai 6n 2i 7i 6n noapte l;n4& >o"nul lor. Iar
:ii dac& au 3&2ut c& nu 3or strica ni"ica: ei s+au 6ntors iar 6napoi: cinstindu+i 7i
8indu+i %atei !od& "ulte daruri scu"peA
L
.
-. CRIgA REGI%9I >E 'T[RI
'1;r7itul >o"niei arunc& 6ns& o u"br&: ce se 3a 1ace tot "ai deas& 7i a"enin&toare:
Rra 6nele4erii pe care s+au 6nte"eiat toate 6n1&ptuirile unei perioade 6n1loritoare 7i
ioase 6n istoria &rii. 'olidaritatea 't&rilor pri3ile4iate s+a rupt: dup& al doilea r&2boi cu
ile 9upu 7i aliaii s&i: ca2acii lui Ti"us H"elnic5i. Cu" s+a 6nt;"plat 7i aiurea 6n
lenea 6"pre8ur&ri: ele"entul "ilitar: dup& 3ictorie: c;7ti4& 6ncredere 6n puterea sa 7i
r
olt& o "ai "are con7tiin& a rosturilor sale 6n stat: se 1&cuse 6ntr+ade3&r o le4&tur& "ai
ts& 6ntre @sei"eniA: le1e4ii 6n "are parte s;rbi Gdar sub acest nu"e se 6nele4 7i bul4ari
l&uiH: cari alc&tuiau un 1ru"os corp de pedestri"e: 7i dorobani: slu8itorii de ar&: una
e cate4oriile in1erioare de pri3ile4iai: cu scutiri pentru ser3iciul "ilitar. %atei !od&
6i o denun&: 6n discursul pe care i+= atribuie cronicarul: @"ai 3;rtos 2ic de acest nea"
b&nesc: 1iind ei tot dintr+acest p&";nt al Z&rii Ro";ne7ti: 7i nea3;nd ei nici o ne3oie
"ine 1...J s+au 6nsoit cu s;rbii sei"eni: de 7i+au "&ritat 1etele 7i surorile dup& ei: 7i
Hate ni"eni s&+i conteneasc&A
*
.
Tabloul pe care ni+= 6n1&i7ea2& cronica e lucrat 6n cele "ai 6ntunecate culori: el
teste 4ra3urile din aceea7i 3re"e ale unui KacPues Callot.
\olosind boala b&tr;nului >o"nitor: care su1erea 7i de rana la 4enunc5i: din b&t&lia
\inta: ost&7i"ea nedisciplinat& porne7te la un ade3&rat pronunciamento. Cronica
te 6n indi4narea ei accente de poe2ie popular&
,
: @Iar ei toi se 6ndr&cir&: de se
lir&AQ arat& cu" nu+= "ai b&4au 6n sea"& pe 3oie3od @7i 6n toate 2ilele sbiera 6n curtea
lua tunurile de le scotea a1ar& la c;"p: 7i intra 6n cas& unde 2&cea: de+= pedepsea: 7i
da c& ei au b&tut r&2boiul ca2acilor: cer7indu+i s& le dea c;te trei le1i: iar de nu: 3or
e c&"ara 7i sin4uri 67i 3or luaA. Neobr&2area lor "er4ea p;n& la so"aiuni 1&cute lui
!od& @s&+7i lase de acu" scaunul 7i s& se 1ac& c&lu4&r: 7i 2icea c& au 6"b&tr;nit 7i
ie7it din 1ireA. \atal trebuia s& se a8un4& la 3iolene: socotind pe doi dintre boieri:
:a Zucala 7i Radu !&r2aru: 3el+ar"a7: 3ino3ai de 6nt;r2ierea de a li se satis1ace
iiile: @turbai ca ni7te porci 1&r+de nici o ru7ineA: n&3&lesc 6n casa unde >o"nul
=
Hur"u2a`i: 4oc. !III: no >C9EEE!III: p. ,I-. .:
Y
0agaz. &st., I!: p. *LL. +. . .j
=
FW_F.: p. *L(.
=
Poate 3or 1i 1ost 7i 3ersuri cu pri3ire la aceste 6nt;"pl&ri< : .. .
(.
6i t;r&sc cu ei: ca s&+i ucid& @la c;"p M...J 6n 1aa tuturor o7tilorA. i 'ocol Corn&eanul:
3el+clucer: a c&2ut 3icti"& aceleia7i de2l&nuiri de pati"i. %ai "ult: c;nd %atei !od& s+a
si"it "ai bine 7i a ie7it s& se pli"be @c&tre Ar4e7A: dorobanii 7i sei"enii 6i 6nc5id porile
T;r4o3i7tei 7i a7a2& tunurile la 7anul cel "are: 6ndrept;ndu+le asupra escortei do"ne7ti:
so";nd pe 3oie3od s& abdice 7i s& ias& din ar&: sau s& se c&lu4&reasc&. @>eci a7a au 7e2ut
cu toi boiarii lui obidit: din 8osul ora7ului trei 2ile: 7i nici p;ine nu+= l&sa s&+i aduc&: s&
"&n;nce din a3erea lui 7i din toat& cinstea do"niei luiA: p;n& ce r&sculaii obin 1&4&duiala
c& li se 3or pl&ti banii pe cari 6i cereau. >ar nici aceste concesiuni nu+i potolescQ ei continu&
s& a"enine pe boieri: se dedau la 8a1uri 7i t;l5&rii. Cronicarul atribuie lui %atei 4;ndul
de+a c5e"a 6n a8utor pe @Craiul cu un4uriiA 7i pe t&tari: ca s& st;rpeasc& aceast& pacoste:
dar "oartea 6l apuc& 6nainte: 7i 6i 6nc5eie truda 6n "i8locul 1r&";nt&rilor pri"&3erii tulburi
a anului =/-,
=
.
>in toat& po3estirea: care p&strea2& accentul 3iu al unui "artor direct al
e3eni"entelor: se poate deduce un 1apt cu 1oarte 4ra3e consecine: ruperea solidarit&ii de
't&ri: pe care se 6nte"eiase de "ai bine de 8u"&tate de 3eac 6ntrea4a orientare politic& a
Z&rii Ro";ne7ti. Treptele in1erioare de slu8itori se ridic& 6"potri3a stratului superior al
boieri"ii: cu care 1&cuser& p;n& atunci cau2& co"un&: la aciunea tuturor 't&rilor
6"potri3a a"estecului str&inilor: se substituie acu": dup& ce ace7tia 1useser& 6ndep&rtai
sau 6n4r&dii: lupta 6ntre pri3ile4iaii "&runi 7i cei "ari: a slu8itori"ii ost&7e7ti 6"potri3a
boieri"ii de s1at. Ele"entul di2ol3ant 6l constituie 6ns& 7i de r;ndul acesta str&inii: dar sub
1or"a le1e4iilor de nea" balcanic: cari aduc cu ei "entalitatea soldailor de a3entur& ai
secolului: conti"poran& cu acea a ar"atelor din r&2boiul de Trei2eci de Ani. Oa"enii
ace7tia nu se si"eau le4ai de nici o tradiieQ ei nu cuno7teau dec;t c;7ti4ul pr&2ii 7i
ar4u"entul 1orei. A"estecul lor 6n treburile statului trebuia s& d&r;"e re4i"ul 't&rilor:
cl&dit pe pri3ile4ii: pe drepturi "o7tenite: pe ierar5ia tradiional& a cate4oriilor sociale.
Cri2a: a";nat& de sc5i"barea de do"nie: 3a i2bucni cu 7i "ai "are 3e5e"en& sub
ur"a7ul lui %atei Basarab: Constantin erban.
A3e" 6n pri3ina ale4erii noului >o"nitor: 6nse"n&rile unui "artor atent 7i
in1or"at: Paul de Alep: 6nsoitorul patriar5ului %acarie al Antio5iei.care toc"ai se a1la
6n trecere prin &rile noastre 7i a l&sat cunoscuta relaiune a c&l&toriei sale
L
. El a 3&2ut
1uncion;nd cu acest prile8 re4i"ul de 't&ri. 9a "oartea lui %atei Basarab: crainicul adun&
pe locuitorii T;r4o3i7tei: cari se 6n4r&"&desc 6n8urai curii. Adus 0 probabil de boieri
0 3iitorul >o"n p&7e7te spre %itropolie: dup& ce 1usese 4&sit ane3oie: deoarece se
ascunsese. >ar Nicolae Ior4a obser3& cu acest prile8 c& 7i aceasta 1&cea parte din ritual:
3o" 3edea repet;ndu+se aceast& e2itare a candidatului la do"nie: la ale4erea lui
Br;nco3eanu. Ca 7i 6n ale4erea Papei: se cu3enea ca aparena s& 1ie a unei constr;n4eri:
=
!. pentru toate aceste 6"pre8ur&ri cronica lui 'toica 9uclescu: 0agaz. &st., I!:p. *L) 7i ur": 7i N. Ior4a:
Rscoala Seimenilor mpotriva lui 0atei Hasara#, Anal. Acad. Rom., %e". 'ec. Ist.: s. L+a: EEEIII: p. L.)
7i ur".
L
Tradus& dup& o 3ersiune en4le2& de Hasdeu 6n Arc<iva &st. =:L: p. -( 7i ur".: 7i 6n ed. >+rei Cioran:
Bucure7ti: =(GEH: dup& teBtul sirian de P&r. Radu 6n /oNages du Patriarc<e %acaFre dAAnlioc<e.
(=
.M $.M&```````````````````````: +X.. :uu4a aa lailiai" !iC! in
east& solidaritate l&"ure7te 7i succesele "ilitare ale b&tr;nului: osta7 printre osta7i:
iei str;n4e 6n 8urul s&u oastea de ar&: care e de 't&ri: acea cu care: de dou& ori: 6n1r;n4e
O&lirea lui !asile 9upu: a "oldo3enilor 7i a ca2acilor: la Neni7ori 7i la \inta. Ba cronica
8a"n& 7i o 6"pre8urare: c;nd Senan Pa7a a tri"is pe turcii s&i s& a"enine ora7ul de
un din dou& p&ri: de la Cotroceni 7i de la !&c&re7ti: @iar %atei !od& prin2;nd de 3este:
at& au str;ns toate ostile &rii: st;nd toi 6nar"ai 6n 2i 7i 6n noapte l;n4& >o"nul lor. Iar
:ii dac& au 3&2ut c& nu 3or strica ni"ica: ei s+au 6ntors iar 6napoi: cinstindu+i 7i
8indu+i %atei !od& "ulte daruri scu"peA
L
.
-. CRIgA REGI%9I >E 'T[RI
'1;r7itul >o"niei arunc& 6ns& o u"br&: ce se 3a 1ace tot "ai deas& 7i a"enin&toare:
Rra 6nele4erii pe care s+au 6nte"eiat toate 6n1&ptuirile unei perioade 6n1loritoare 7i
ioase 6n istoria &rii. 'olidaritatea 't&rilor pri3ile4iate s+a rupt: dup& al doilea r&2boi cu
ile 9upu 7i aliaii s&i: ca2acii lui Ti"us H"elnic5i. Cu" s+a 6nt;"plat 7i aiurea 6n
lenea 6"pre8ur&ri: ele"entul "ilitar: dup& 3ictorie: c;7ti4& 6ncredere 6n puterea sa 7i
r
olt& o "ai "are con7tiin& a rosturilor sale 6n stat: se 1&cuse 6ntr+ade3&r o le4&tur& "ai
is& 6ntre @sei"eniA: le1e4ii 6n "are parte s;rbi Gdar sub acest nu"e se 6nele4 7i bul4ari
l&uiH: cari alc&tuiau un 1ru"os corp de pedestri"e: 7i dorobani: slu8itorii de ar&: una
e cate4oriile in1erioare de pri3ile4iai: cu scutiri pentru ser3iciul "ilitar. %atei !od&
6i o denun&: 6n discursul pe care i+= atribuie cronicarul: @"ai 3;rtos 2ic de acest nea"
b&nesc: 1iind ei tot dintr+acest p&";nt al Z&rii Ro";ne7ti: 7i nea3;nd ei nici o ne3oie
"ine 1...J s+au 6nsoit cu s;rbii sei"eni: de 7i+au "&ritat 1etele 7i surorile dup& ei: 7i
Hate ni"eni s&+i conteneasc&A
*
.
Tabloul pe care ni+= 6n1&i7ea2& cronica e lucrat 6n cele "ai 6ntunecate culori: el
teste 4ra3urile din aceea7i 3re"e ale unui KacPues Callot.
\olosind boala b&tr;nului >o"nitor: care su1erea 7i de rana la 4enunc5i: din b&t&lia
\inta: ost&7i"ea nedisciplinat& porne7te la un ade3&rat pronunciamento. Cronica
te 6n indi4narea ei accente de poe2ie popular&
,
: @Iar ei toi se 6ndr&cir&: de se
lir&AQ arat& cu" nu+= "ai b&4au 6n sea"& pe 3oie3od @7i 6n toate 2ilele sbiera 6n curtea
lua tunurile de le scotea a1ar& la c;"p: 7i intra 6n cas& unde 2&cea: de+= pedepsea: 7i
da c& ei au b&tut r&2boiul ca2acilor: cer7indu+i s& le dea c;te trei le1i: iar de nu: 3or
e c&"ara 7i sin4uri 67i 3or luaA. Neobr&2area lor "er4ea p;n& la so"aiuni 1&cute lui
!od& @s&+7i lase de acu" scaunul 7i s& se 1ac& c&lu4&r: 7i 2icea c& au 6"b&tr;nit 7i
ie7it din 1ireA. \atal trebuia s& se a8un4& la 3iolene: socotind pe doi dintre boieri:
:a Zucala 7i Radu !&r2aru: 3el+ar"a7: 3ino3ai de 6nt;r2ierea de a li se satis1ace
iiile: @turbai ca ni7te porci 1&r+de nici o ru7ineA: n&3&lesc 6n casa unde >o"nul
=
Hur"u2a`i: >oc. !III: no >C9EEE!III: p. ,I-. .: 8
Y
0agaz. &st., I!: p. *LL...........................................................................................................................0
=
OtoiF.: p. *L(. + Q S
=
Poate 3or 1i 1ost 7i 3ersuri cu pri3ire la aceste 6nt;"pl&ri< : 8: :::+8: *8_ 8 _ U
(.
6i t;r&sc cu ei: ca s&+i ucid& @la c;"p M...J 6n 1aa tuturor o7tilorA. i 'ocol Corn&eanul:
3el+clucer: a c&2ut 3icti"& aceleia7i de2l&nuiri de pati"i. %ai "ult: c;nd %atei !od& s+a
si"it "ai bine 7i a ie7it s& se pli"be @c&tre Ar4e7A: dorobanii 7i sei"enii 6i 6nc5id porile
T;r4o3i7tei 7i a7a2& tunurile la 7anul cel "are: 6ndrept;ndu+le asupra escortei do"ne7ti:
so";nd pe 3oie3od s& abdice 7i s& ias& din ar&: sau s& se c&lu4&reasc&. @>eci a7a au 7e2ut
cu toi boiarii lui obidit: din 8osul ora7ului trei 2ile: 7i nici p;ine nu+= l&sa s&+i aduc&: s&
"&n;nce din a3erea lui 7i din toat& cinstea do"niei luiA: p;n& ce r&sculaii obin 1&4&duiala
c& li se 3or pl&ti banii pe cari 6i cereau. >ar nici aceste concesiuni nu+i potolescQ ei continu&
s& a"enine pe boieri: se dedau la 8a1uri 7i t;l5&rii. Cronicarul atribuie lui %atei 4;ndul
de+a c5e"a 6n a8utor pe @Craiul cu un4uriiA 7i pe t&tari: ca s& st;rpeasc& aceast& pacoste:
dar "oartea 6l apuc& 6nainte: 7i 6i 6nc5eie truda 6n "i8locul 1r&";nt&rilor pri"&3erii tulburi
a anului =/-,
=
.
>in toat& po3estirea: cire p&strea2& accentul 3iu al unui "artor direct al
e3eni"entelor: se poate deduce un 1apt cu 1oarte 4ra3e consecine: ruperea solidarit&ii de
't&ri: pe care se 6nte"eiase de "ai bine de 8u"&tate de 3eac 6ntrea4a orientare politic& a
Z&rii Ro";ne7ti. Treptele in1erioare de slu8itori se ridic& 6"potri3a stratului superior al
boieri"ii: cu care 1&cuser& p;n& atunci cau2& co"un&: la aciunea tuturor 't&rilor
6"potri3a a"estecului str&inilor: se substituie acu": dup& ce ace7tia 1useser& 6ndep&rtai
sau 6n4r&dii: lupta 6ntre pri3ile4iaii "&runi 7i cei "ari: a slu8itori"ii ost&7e7ti 6"potri3a
boieri"ii de s1at. Ele"entul di2ol3ant 6l constituie 6ns& 7i de r;ndul acesta str&inii: dar sub
1or"a le1e4iilor de nea" balcanic: cari aduc cu ei "entalitatea soldailor de a3entur& ai
secolului: conti"poran& cu acea a ar"atelor din r&2boiul de Trei2eci de Ani. Oa"enii
ace7tia nu se si"eau le4ai de nici o tradiieQ ei nu cuno7teau dec;t c;7ti4ul pr&2ii 7i
ar4u"entul 1orei. A"estecul lor 6n treburile statului trebuia s& d&r;"e re4i"ul 't&rilor:
cl&dit pe pri3ile4ii: pe drepturi "o7tenite: pe ierar5ia tradiional& a cate4oriilor sociale.
Cri2a: a";nat& de sc5i"barea de do"nie: 3a i2bucni cu 7i "ai "are 3e5e"en& sub
ur"a7ul lui %atei Basarab: Constantin erban.
A3e" 6n pri3ina ale4erii noului >o"nitor: 6nse"n&rile unui "artor atent 7i
in1or"at: Paul de Alep: 6nsoitorul patriai5ului %acarie al Antio5iei: care toc"ai se a1la
6n trecere prin &rile noastre 7i a l&sat cunoscuta relaiune a c&l&toriei sale
L
. El a 3&2ut
1uncion;nd cu acest prile8 re4i"ul de 't&ri. 9a "oartea lui %atei Basarab: crainicul adun&
pe locuitorii T;r4o3i7tei: cari se 6n4r&"&desc 6n 8urul curii. Adus 0 probabil de boieri
0 3iitorul >o"n p&7e7te spre %itropolie: dup& ce 1usese 4&sit ane3oie: deoarece se
ascunsese. >ar Nicolae Ior4a obser3& cu acest prile8 c& 7i aceasta 1&cea parte din ritual:
3o" 3edea repet;ndu+se aceast& e2itare a candidatului la do"nie: la ale4erea lui
Br;nco3eanu. Ca 7i 6n ale4erea Papei: se cu3enea ca aparena s& 1ie a unei constr;n4eri:
=
!. pentru toate aceste 6"pre8ur&ri cronica lui 'toica "udescu, 0agaz. &st., I!: p. *L) 7i ur". 7i N. Ior4a:
Rscoala Seimenilor mpotriva lui 0atei Hasara#, Anal. Acad. Rom., %e". 'ec. Ist.: s. L+a: EEEIII: p. L.)
7i ur".
L
Tradus& dup& o 3ersiune en4le2& de Hasdeu 6n Arc<iva &st. =:L: p. -( 7i ur".: 7i 6n ed. >+rei Cioran:
Bucure7ti: =(GEH: dup& teBtul sirian de P&r. Radu 6n /oNages du Patriarc<e 0acaire dAAntioc<e.
(=
c: po3esuna 6nt;"pl&ri ase"&n&toare din istoria %oldo3ei: @se 1&cea a i1
+i place s& pri"easc& do"nia: ca 7i 1ata ceea ce Wse unui 3oinic: \&+te tu a "& tra4e 7i oi
"er4e pl;n4;ndA
L
. C&ci speriosul Constantin se las& 6"br&cat: 6n 5ainele scu"pe: une7ti 7i
pri"e7te: ca un lucru cu3enit: de1ilarea ierar5ilor biserice7ti: a boierilor 7i a Wteniilor de
oaste: cari 6i s&rut& ";na: iar la s1;r7it ur&rile 7i acla"aiile "uli"ii. @Era ru de "irare:
scrie Paul de Alep: c& din at;tea "ii de oa"eni: toi 6ntr+un 4las erau lu"ii de el 7i nici
unul nu 2ise: nuYA
*
. E 3&dit 6ns& c& aceast& sole"nitate 6nc5eie "al procedura: care se
6ndeplinise dup& "oartea lui %atei !od&. Ea a 1ost precedat& i4ur de @"arele s1atA 6n care
toi de"nitarii cari au 3enit pe ur"& s&+7i depun& o"a4iul: u dat asenti"entul pentru noua
do"nieQ e cu at;t "ai probabil cu c;t o dele4aie aleas boiari: 7i ro7ii 7i popiA
,
pleac& peste
c;te3a 2ile la Poart& s& roa4e 6"p&r&ia s& 1ir"e pe noul @beiA al !ala5iei: prin tri"iterea
stea4ului: ceea ce se 7i 6nt;"pl& la Qputul lui iunie. 6"pre8ur&rile eBterne erau iar&7i
1a3orabile: nici turcii: nici ardelenii nu au 3reo 6"potri3ire.
R&";nea 6ns& con1lictul nere2ol3it care 6ntunecase cele din ur"& 2ile ale lui %atei
arab. '1&tuit de boierii de 1runte: 5ot&r;i s& restabileasc& ordinea 7i s& opreasc&
Wrea re2er3elor 1inanciare din 3re"ea str;n4&torului %atei: 4reu 6ncercate prin plata
teiului c&tre Poart& 7i daniile de do"nie nou&: Constantin !od& 6ncerc& s& des1ac&
ia turbur&torilor. Cronica ni+= arat& c5e";nd la s1at @pre toi c&pitanii de dorobani:
a7ii 7i ceau7ii: 3&ta7ii 7i ceta7ii: de s+au s1&tuit cu d;n7iiA. 'e reproduc c5iar cu3intele
te de >o"n: 6n aceast& adunare de 't&ri "&runte: @\eii "eiY: tuturor am fcut ce sMau
Vt, i roiilor, i tuturor cetelor i vou, 6nc& una "ai trebuie s& 1ace": s& scoate" din
acul nostru pe sei"enii s;rbi: c& nu este &rii de nici un 1olosA
-
. 'e 3ede 6ncercarea de
na politica lui 9eon !od& 7i a lui %atei Basarab: c;7ti4;nd ele"entul ost&7esc b&7tina7
:stabilind ast1el 6n 8urul do"niei unitatea 6ntre4ii 't&ri nobiliare. 9a 6nceput:
6ecti3a de a 6ncasa le1ile sei"enilor se arat& atr&4&toare: 7i !od& cinsti pe c&petenii:
ru 6nele4ere: cu @"as& "are M...J co1tirii M...J atla2e: 7i cu posta3e buneA. >ar a doua
ind acest nea" dorob&nesc 6ncuscrai cu sei"eniiA: ace7tia din ur"& i+au 6ntors de la
5ot&r;te: 7i 6"preun& au pornit asupra boierilor: pe cari 6i socoteau ur2itori ai acestei
uri. 'e dau nu"ele a unspre2ece boieri: 6ncep;nd cu banul G5ior"a: cu 3istierul
la 0 un 4rec: cu Papa: 1iul 3ornicului Preda Br;nco3eanu: 7i cu patru c&pitani cari au
8ert1& noii r&scoale "ilitare: @dup& care ispra3&: se 6ncepu un stra7nic 8a1: care nu se
nici la u7ile bisericilorA
/
. %ai ales boierii au 1ost ur"&rii 7i pr&dai cu 6n3er7unare:
nd >o"nul: luat de 3alul r&scoalei: @nu"ai ce c&uta cu oc5ii ca un dobitoc: 7i la unii
aliiA
)
. Nu trebuie s& uit&" c& trecuse pesteOtot R&s&ritul 1urtuna "arii r&scoale
=
N. lor4a: &storicul $onstitu!iei romneti, p. =,.
L
9e1.
L
:II:p.L)(.
[
Atc<ivalst.,l,),p.V*).
,
0agaz. &st., IV, p. *--. C1. fragmentul publicat de N. lorga n Studii i 1oc. IV, p. 268-269. IR
-
0agaz. &st., I!: p. **). FG:
/
N. lor4a. Studii i 4oc. I!: Pre1a&: p.CC9EII. +@.:U : :O: %rt+i
)
0agaz.&st.,l/,p.**(. @: : 3 t@@ ::3.Q :3@K!1l
(L
polone: trebuie s& 1i st;rnit "ulte po1te 7i 4&sit destui i"itatori.
>ar s1;r7itul tra4ediei se apropia. Constantin !od&: 6n4ro2it: tri"ise 6n pri"&3ara
ur"&toare o solie 6n 1runte cu "itropolitul I4natie 7i "arele lo4o1&t Preda Br;nco3eanu
s& cear& a8utorul @CraiuluiA ardelean: G5eor45e R;`oc2i al II+lea: a"intindu+i de 3ec5ile
le4&turi. %isiunea a3ea caracterul unei "ani1est&ri de 'tare: ca 6n 3re"ea lui %atei.
>ocu"entul din L. "ai =/--: isc&lit la Iernut pe %ure7: unde se 4&sea principele ardelean:
6ncepe cu 1or"ula de acu" obi7nuit&: accentu;nd calitatea @de ar&A a tri"i7ilor: @noi toi
boiarii carii sunte" "o7tneanii Z&r&i Ru"&ne7ti: 6"preun& cu ro7ii 7i cu ali slu8itori: carii
s;nte" "o7tneanii p&";nteni &r&i: p&5&rnicei 7i sp&t&rei 7i cu alte ceate birniciA. Ei
po"eneau de @ne7te oa"eni streini: carii 3iner& dentru alte &rei 6n p&";ntul nostru: de
6ncepur& a 6n4reuiarea 7i a stricarea raiaoa prea lu"inatului 7i prea puternicului 6"p&rat cu
8acuri 7i cu 5oii M...JA: de o"or;rea @at;ta sa"& de boieri"eA 7i cereau a8utorul prea
puternicului Crai 7i al o7tirii sale 6ncercate: pentru a 6nl&tura aceast& "are 7i cu"plit&
ne3oie
=
. 'e 7tie ur"area: cu" !od& Constantin s+a pre1&cut c& porne7te 6"potri3a
ar"atelor lui G5eor45e R;`oc2i 7i lui G5eor45e te1an al %oldo3ei: 6n 1runtea sei"enilor
7i dorobanilor cari 6l terori2aser&: 7i cu" i+a p&r&sit la "i8locul dru"ului: 1u4ind la 'ilistra.
R&sculaii: r&"a7i de capul lor: au ridicat atunci ca un 1el de do"n al oastei pe 1iul lui
Hri2ea: supranu"it: pentru a+= deosebi de tat&l s&u: Hri2ica. 'ub co"anda lui: ei 6n1runt&
la oplea pe Telea8en: pe le1e4iii un4uri 7i ne"i ai lui R;`oc2i: al&turi de cari lupt& 7i
c&l&ri"ea boierilor pribe4i. I2b;nda r&";ne a acestora: iar cronica a"inte7te: cu 3&dit&
satis1acie: pedeapsa pri4onitorilor boieri"ii: cu" acei sc&pai din "&celul de la oplea
@de u"bra lor se sp&i";nta: 7i+7i lep&da 5ainele lor cele dorob&ne7ti: 7i se 6"br&ca 6n
1er1enie calice7ti 7i se 8ura c& n+au 1ost dorobaniA
L
. Constantin erban biruitor: prin
protectorul s&u: asupra propriei sale o7tiri: pri"e7te r&3a7ele de credin& ale slu8itori"ii
poc&ite: pe r;nd c&l&ra7ii: p&5&rniceii: p;n& 7i le1e4iii r&"a7i: arat& c& @n+a" p&2it credina
noastr& c&tr& %&riia 'a cu" s+au c&2ut: ce a" u"blat dup& cu3;ntul unora 7i altora din
boieri 7i din slu8itoriA. \iind 6ns& "ilosti3ii 7i iertai: ei se leap&d& de @8ur&";ntul care
a" a3ut cu d&r&banii 7i cu c&l&ra7ii 7i cu alte ceate ale &r&i: carele era spre lucrurile ceale
reale: 5iclene 7i 3&t&"&toare M...JA
*
.
!oie3odul sc5i"base 6ns& tirania dorobanilor 7i sei"enilor: pentru at;rnarea "ai
str;ns& 1a& de ocrotitorul s&u: G5eor45e R;`oc2i: o stra8& de un4uri r&"ase s&+= p&2easc&.
A8utorul ce i se d&duse: 6i crease totdeodat& 7i o ipotec&: el trebui s& o pl&teasc& peste doi
ani: tri"i;nd o parte a o7tirii ce+i r&"&sese: s& piar& 6n ne1ericita eBpediie din Polonia a
@CraiuluiA ardelean. 6n 1r&";nt&rile cari ur"ar& se pr&bu7i 7i do"nia lui: era sortit s&+7i
ispr&3easc& 2ilele 6n pribe4ie. Or4ani2area de 't&ri a Z&rii Ro";ne7ti pri"ise o lo3itur&
care o 2druncinase. Politica nesocotit& a lui %i5nea !od&: in3estit de Poart&: care 6ncerc&
6ns& s& repete ispr&3ile lui %i5ai !itea2ul: cu al c&rui nu"e se 6"p&una
,
: n&rui 7i "ai "ult
a7e2&"intele constituionale ale &rii. Pornirea >o"nului 6nt;"pin& 6"potri3irea 5ot&r;t&
a boieri"ii: care era de p&rere c& ti"purile se sc5i"baser&: 7i c& @sabia 6"p&ratului este
=
N. Ior4a: Studii i 4oc., I!: p. **0*/.
L
0agaz. &st., I!: p. *,=. C1. 7i %iron Costin: CtE, I: p. *-L.
*
N. Ior4a: op. cil, p. *)0,*.
,
9uase nu"ele de %i5ai Radu.
(*
ronaniior: pe can ii u"plu cu tot 1elul de a3anta8e: 6"br&c;ndu+i @6n 5aine spa5ie7tiA 7i
K&8duind 6n ei: 6nsea"n& cronicarul cu a"ar& ironie: @ca Irod 6"p&ratul 6n Irodiada: c;nd
i capul s1;ntului Ioan Bote2&torul pentru dra4ostea eiA
=
. Cu a8utorul lor: puse la cale
nou "&cel de boieri: arunc;ndu+le trupurile pe 1ereastr&: pe c;nd tabul5aneaua acoperea
sunetul ei 3aerele celor uci7i 7i @2icea p;n& i+a ispr&3it pe toiA
L
Q tot cu dorobanii 1&cu
alt "&cel al turcilor: a1lai 6n cetatea+de 'caun: dup& c5ipul 7i ase"&narea acelui de la
(D, 7i lo3i raielele Br&ilei 7i ale Giur4iului
*
.
I"periul Oto"an 6nc&puse 6ns& 6n ";na puternicilor 3i2iri din nea"ul Soprulii: 7i nu
ea 6n4&dui aceast& cute2&toare s1idare. 6n 1aa ar"atelor turce7ti pornite peste >un&re
i Ardeal: 7i a t&tarilor cari n&3&leau dinspre R&s&rit: a3entura lui %i5nea lu& s1;r7itQ ea
rise doar un prile8 de r&2bunare @nea"ului dorob&nescA: dup& stri3irea sa sub
istantin erban. O nou& 23;cnire a acestei "i7c&ri a slu8itori"ii se produse totu7i 6n
ii acestuia din ur"&. 6ntors o clip& din pribe4ie: 6n "ai =//.: dup& 1u4a lui %i5nea: 7i
64;nd pe G5ica !od&: pus de turci: 6ndat& @s+au adunat toi dorobanii 7i sei"enii l;n4&
sul: 7i 3enir& din ro7ii 7i din toate cetele de se 6nc5inar& Iui: 7i se apucar& iar de 5oiile
cele obicinuite: stric;nd 7i 8&5uind bucatele boierilor 7i tot ce 4&sir&A
,
. Iar&7i:
r3enia puterii turce7ti puse cap&t turbur&rii: a7e2;nd din nou pe G5eor45e G5ica:
anul: 6n scaunul Z&rii Ro";ne7ti. Tonul 6nsu7i 1olosit de cronic& arat& c;t de ad;nc&
acu" sp&rtura 6ntre treptele 't&rii nobiliareQ re4i"ul de 't&ri se pr&bu7ea prin
ninarea ce se i3ise 6ntre boieri 7i slu8itori. \olosind aceast& 6n3r&8bire: ele"entul
:esc: pe care 6l alun4ase reaciunea 't&rilor: 67i lu& acu" re3an7a pe care o a7tepta:
pariia concurenei str&ine 3a str;n4e 6ns& 6nc& o dat& solidaritatea des1&cut& a 't&rilor
itene. Ea se re1ace sub do"nia lui Radu 9eon: 1iul lui 9eon !od& de la =/*=: 6n 1or"e
ape identice cu acele de atunci.
Cronicele po3estesc 6n "od deosebit e3eni"entele: al c&ror interes pentru subiectul
e preocup& se concentrea2& asupra 6"pre8ur&rilor din anul =//(. 6ntre ti"p 6ns& s+a
r7it una din tra4icele 6nt;"pl&ri ale unei 3re"i: totu7i bo4ate 6n 1apte s;n4eroase 7i
istuiri: ale c&rei consecine se pot ur"&ri peste 8u"&tate de 3eac: 7i a c&rei i"presie
Kne7te istorio4ra1ia "untean&: uciderea sa"a3olnic&: din porunca lui Gri4ore G5ica
&: 6n prea8"a Cr&ciunului din =//,: a b&tr;nului postelnic Constantin Cantacu2ino.
Q&i: printre cari se ridic& "ai cu deosebire puternica personalitate a lui erban: 3iitorul
in: n+au a3ut alt 4;nd dec;t s&+= r&2bune: ad3ersarii lor: s& le 6ntoarc& lo3iturile 7i s&+i
a4&. Acest r&2boi 6ntre dou& partide: cu Cantacu2inii sau 6"potri3a lor: 7i+a 6ntip&rit
tea nu nu"ai aciunii politice: dar 7i relaiunii istorice a 1aptelor petrecute 6n acest
: co"pilaia lui 'toica 9udescu: trec;nd la partea 6n care @b&tr;na slu4&A a nea"ului
7i de23olt& a"intirile proprii: de3ine o apolo4ie a Cantacu2inilor. %e"oriile lui Radu
seu 7i cronica: ce i se atribuie tot lui: a lui Constantin C&pitanul: constituie di"potri3&
+
0gar. lst.,V/,p. *-L.
L
Constantin C&pitanul: ed. N. Ior4a: p. =,-. A
Q
ON.Ior4a:'tuGFH7i>GHC.l!:Pre1a&:p.CCECIE. UaRA
D
0agaP. &st., lV,p. *--. .WYaWX@. .Q: :. :+.U.:U
(,
Ull i/Uiui.ii'jiiu iiiipuuiva unanimul yi Luiuuiaiuui uvoiaiaiii., 9u i_aii 1^ auu\~ 9#. jjaiiiaLiiui
&rii purt&torii tradiiilor bi2antine
=
.
i eBpunerea e3eni"entelor ce ne interesea2&: se colorea2& ast1el deosebit: dup& te2a
pe care o repre2int& cronicarul. >up& 9udescu: toat& 3ina cade asupra lui Radu 9eon:
in3estit de Poart& cu do"nia Z&rii Ro";ne7ti la =//-: 6nt&rit din nou la st&ruina boierilor:
trei ani "ai t;r2iu: care se 6ntoarce 6ns& de la Zari4rad: 6nsoit de 4reci 5r&p&rei: c&rora le
d& prad& toate 3eniturile &rii. '1etnicii cari 6l duc pe calea pier2&rii sunt ru"eliotul Nicola
'o1ial&ul: c&ruia 3oia s&+i 6ncredine2e 3istieria: 7i Balasac5e @4rec ari4r&deanA. >in
6nde"nul lor @Radu !od& 6nc& se sc5i"b& de bun&t&ile ce 1&cea 6nt;i: 7i se porni cu r&u
asupra tuturor: ca s& str;n4& bani: 7i porunci boiarilor s& scoat& biruri 4rele 6n ar&: 2ic;ndu+
le pri5&ni: c& ei 7tiu bine pre cei ce au baniA
L
. Nici "&n&stirile nu sc&pau: @toate ar4inturile
c;te au 4&sit la d;nsele le au topit toateA: p;n& 7i inelele de aur din de4etele '1;ntului
Nicodi" de la Tis"ana: 7i "o7tenirile r&"ase de la e4u"eni: boieri: sau c5iar de la
ne4ustori 7i 8up;nese s&race: intrau 6n c&"ara do"neasc&. @Ci nu a8unse cu aceasta: ci
1&cea s1at 6n tain& cu 'o1ial&ul 7i cu Balasac5e: cu" a8un4;nd 6n iarn& s& prade pre boiari:
7i s& puie 6n ar& ni7te s&"i ne"ilosti3e: c& nu le a8un4ea c;tu+i ";nca 7i+i 8&5uia 4reciiA.
Cronicarul 1ace s& inter3ie 7i aci du5ul r&u al lui 'troe 9eurdeanul: ur2itorul pieirii lui
Constantin Postelnicul: la s1atul c&ruia Radu !od&: cu sei"enii: ar 1i pre4&tit alt& baie de
s;n4e boieresc: dup& pilda 6nc& recent& a lui %i5nea: cu un deceniu 6n ur"&.
Cronica ad3ers&: pus& sub nu"ele lui Constantin C&pitanul: atribuie 6ns& rolul ne1ast
intri4ii cantacu2ine7t6: @iar au 6nceput Cantaco2inii a a"esteca lucrurile: precu" au 1ost
6n3&ai: 7i a turbura pre unii din boiari: 2ic;ndu+le c& au au2it c& s+au s1&tuit oa"enii
Radului !od&: 'o1ial&ul clucer 7i cu Balasac5e pa5arnic 7i cu alii ca s&+i o"oare: 7i+i
6nde"na s& se scoale asupra Radului !od& 7i asupra oa"enilor lui: s&+i scoat& a1ar& din
ar&A
*
. >ac& nu se 6nele4 asupra cau2elor: po3estitorii sunt 6ns& de acord asupra
des1&7ur&rii e3eni"entelor: Boierii: scrie 9udescu: @4r&bir& de ie7ir& toi a1ar& din casele
do"ne7ti: 7i aler4ar& la %itropolie: la p&rintele "itropolit Teodosie: tr&4;nd clopotele.
Aciia7i se str;nser& toi slu8itorii la %itropolie: 8&luinde+se boiarii c&tre d;n7ii de toate ce
li s+au 6nt;"plat.
Atuncea i slu;itorii fur to!i ntrMun gnd i strigar c de acum nu vor mai lsa ei
s piar neamul #oieresc, ci s ias grecii din !ar afar, c nuMi mai pot stura cu #ani.
Atuncea toi boiarii cu "are 7i "ic: cu toate 4loatele slu8itorilor ie7it+au de la %itropolie:
de au "ers cu toii la sat la Cotr&ceniQ acolo fcur sfat mare, socotind c& de acu" 6nainte
nu 3or "ai putea tr&i cu 4recii: ci se 4&ti toat& boieri"ea &rii 7i cu slu8itorii din toate cetele
p;n& la L.. de oa"eniA
,
. Cronica ad3ers& adau4& 6ns& c& @nu trecu 3rea"e "ult&: 3eni 7i
Radul+!od&: 7i "ult& pricin& au a3ut cu boierii M...JA
-
. E sin4ura alu2ie la 1aptul 6nse"nat:
a c&rui a"intire ne+a p&strat+o 5riso3ul din ( dece"brie =//( al lui Radu 9eon: care: cu
=
Pentru atitudinea politic& a cronicarilor: 3. biblio4ra1ia "ai recent& la N. Carto8an: &st. "iteraturii romne
vec<i,p. L*(+L-..
L
0agaP. &st., I!: p. */(. !. 7i N. Ior4a: =ist. des Roumains, !I:p. *L) 7i ur".
*
Ed.N.Ior4a:p. =/..
,
%a4aa. Fs1.:I!:p.*)=.
s
Ed. N.Ior4a.p. =/.. OAO.AO A A A ? O ...........
(-
c8uitui: icpcia uin cu3ani in cu3a" ior"uiele de Ka =/*=
ie tat&lui s&u
=
. i aci >o"nitorul se adresea2& tuturor 't&rilor 7i cate4oriilor sociale: de
st& dat& dep&7ind c5iar s1era pri3ile4iailor: @cinstiilor ar5ierei: prea cu3io7ilor
r5i"andrii: 7i e4u"enilor de pre toate s1intele "&n&stiri: 7i tuturor boierilor celor "ari
i al doilea: 7i tuturor slu8itorilor: popilor: diaconilor 7i tuturor &ranilor c;i se a1l&
ieuitori 6n ara >o"niei "ele M...JA. 'e arat& c& pentru a 6nl&tura obiceiurile rele aduse de
reci: oa"eni str&ini @care lucruri 7i obiceiuri ar5iereii 7i tot s1atul >o"niei "ele 7i toat&
ira nu le+au putut obicniA: >o"nul a str;ns @toat& ara: boieri "ari 7i "ici: ro7ii 7i "a2ili
i toi slu8itori: de a" s1&tuit cu 3oia >o"niei "ele pentru at;ta pustiire 7i s&r&cie &riiA.
ste 1or"ula obi7nuit& a Adun&rii 't&rilor "untene: a c&rei iniiati3& 7i+o 6nsu7e7te
lo"nul: de7i 7ti" din relaiunile paralele ale cronicelor: c& adunarea de la Cotroceni s+a
tcut din 6nde"nul 6nsu7i al boierilor 7i al slu8itorilor: a 1ost 6n realitate @o "are
lani1estaiune a boieri"ii indi4ene M...J cu %itropolitul Teodosie 6n 1runteA
L
. %&surile
npotri3a 4recilor repet& pe acele luate cu *I de ani 6n ur"&: cu o nuan& "ai radical&: nu
;r "ai 1i e4u"eni 4reci la "&n&stiri: nici c&lu4&ri 4reci cari s& slu8easc& la biserica
8"neasc&: iar obiceiurile rele 0 6ntoc"ai ca Ia =/*= 0 @le+a" pus >o"nia "ea toate
s: 7i a" scos pre acei 4reci str&ini din ar& a1ar&Q de Nicola 'o1ial&ul 7i Balasac5e se
"ene7te doar ca @1o7ti clucer 7i pa5arnicA.
6ntre4ind teBtiOl 5riso3ului cu ar&t&rile cronicelor: e u7or de a reconstitui
Oeni"entele. 6ntoarcerea lui Radu 9eon !od&: cu s1etnici 4reci: 7i noua o1ensi3& a
e"entului str&in: spri8init de partidul potri3nic Cantacu2inilor: a deter"inat o nou&
aciune a 't&rilor 7i re1acerea solidarit&ii 6ntre boieri 7i slu8itori. Cantacu2inii: stabilii
u" "ai de "ult 6n ar& 7i 6n3r&8bii cu partidul care susinea politica de stoarcere 1iscal&:
identi1ic& cu 't&rile p&";ntene
*
7i par a 1i 6n spatele aciunii lorQ ei sunt acei cari
iruiesc pentru tri"iterea soliei boiere7ti la Ieni7er 6n Tesalia: unde se 4&sea sultanul: spre
Hbine "a2ilirea lui Radu 9eon 7i 6nlocuirea lui cu o"ul lor: b&tr;nul Antonie !od& din
?pe7ti. Hriso3ul de la ( dece"brie a 1ost deci ulti"a 6ncercare a lui Radu 9eon de a se
snine 6n scaun: repet;nd "ane3ra ce reu7ise at;t de bine tat&lui s&u: prin adoptarea
a4ra"ului opo2iiei 7i reali2area n&2uinelor ei. Cu o deosebire totu7i: 9eon !od& 7tiuse
c;7ti4e la ti"p: pentru el: slu8itori"ea 7i clerul in1erior: prin noul re4i" al i"punerilor:
c;nd "&surile luate de 1iul s&u 3eneau prea t;r2iu: ele n+au "ai putut opri aciunea
Qeput& pentru r&sturnarea sa: 7i "a2ilirea ce i+a ur"at. Oricu": 6"pre8ur&rile de la =//(
6nscriu 6n seria "ani1est&rilor interesante 7i caracteristice ale re4i"ului de 't&ri din Zara
i";neasc&: la cap&tul unei epoci de "ai deplin& de23oltare.
/. C[TRE RE\OR%E9E 9I CON'TANTIN %A!ROCOR>AT
6ntr+ade3&r do"niile ur"&toare desc5id o 1a2& nou&: 6n care or4ani2area politic& a
rii Ro";ne7ti su1er& ad;nci trans1or"&ri. Este perioada 6n care supre"aia turceasc&:
+
0agaz.&st.,l,p.m Q l[D. O 88 f
L
N. Ior4a: $ronicele muntene, i#id., p. *-I.
[
>e aceea: probabil: 5riso3ul insist& asupra 4recilor @str&iniA consider;ndu+i @de ar&A pe Cantapnrfni (i
6n situaGia lor.
(/
ei asupra principatelor tributare 7i le i"pune: nu nu"ai sarcini 1iscale "ult sporite: dar 7i
siste"ul de 4u3ernare "enit s& asi4ure str;n4erea la ti"p 7i 1&r& lipsuri: a d&rilor 7i
contribuiilor de orice 1el. Conti"poranii au a3ut con7tiina li"pede a acestei sc5i"b&ri:
raportul "isionarului catolic pe care l+a" "ai a"intit: despre 6"pre8ur&rile din %untenia
6n 3re"ea lui erban Cantacu2ino: 6ncepe c5iar prin aceast& constatare: @C;nd era !ala5ia
sub Coroana n4ariei: tot ast1el do"niau principii peste 3ala5i: ca 7i re4ii peste un4uri.
>ar din 3re"ea 6n care s+au dep&rtat de un4uri 7i s+au supus turcilor: principii au 6nceput
s& c;r"uiasc& dup& c5ipul turcilor 7i al tiranilorA
=
. Este aci o recunoa7tere c;t se poate de
precis&: c& 6n ti"purile "ai 3ec5i 1iina aci un re4i" de 't&ri: ca 6n n4aria: pe c;nd acu"
st&p;ne7te absolutis"ul oriental.
i personalitatea >o"nitorilor in3estii de Poart&: la trecerea 6n ulti"ul p&trar al
3eacului al E!II+lea: a contribuit desi4ur la aceast& nou& orientare. >uca !od&:
ru"eliotul: 67i 1&cuse printre turci o reputaie de iscusit ad"inistrator 7i stra7nic str;n4&tor
de biruri
L
. El 3a 3isa pentru sine 7i nea"ul s&u: do"nia "ai "ultor &ri: 3a st&p;ni e1ecti3:
ca >o"n al %oldo3ei: 7i 6n craina c&2&ceasca supus& sultanului: dep&7ind ast1el cu "ult
ori2ontul "&r4init al >o"niei tradiionale de 't&ri boiere7ti. 6n Zara Ro";neasc&: 3a c&uta
s& lo3easc& pe Cantacu2ini: 1&r& a+i putea d&r;"a: dup& cu" 7i ace7tia 6l du7"&nesc 1&r&
6ns& a+= putea 6nl&tura cu totul din calea lor.
Iar do"nia lui erban Cantacu2ino: 6ncon8urat& de presti4iul deosebit pe care i+= dau
";ndria purt&torului ei: 6ntinsele sale le4&turi de la Constantinopol 7i de aiurea: 7i a"biiile
sale aproape 6"p&r&te7ti: apas& asupra Z&rii Ro";ne7ti cu 6ntrea4a 4reutate a unei
autorit&i necru&toare. E"isarul lui 9eopold: ie2uitul Antide >unod: elabor;nd la =/I-
planul unei aliane cu I"periul a Ardealului 7i a principatului "untean: se re1er& at;t ia
't&rile din Zara Ro";neasc&: c;t 7i la acele ardelene: pentru a lua 5ot&r;rile
trebuincioase
*
. 6n realitate 6ns&: el 7tie prea bine: din constat&rile proprii: ca 7i din
relaiunile ca acea a"intit& "ai sus: c& puterea do"neasc& este acea care 8oac& rolul
deter"inant.
Trebuie 1ire7te s& ine" sea"&: 6ntr+o 3re"e 6n care pati"i aprinse 6nsu1leesc 7i
de1or"ea2& p;n& 7i scrierile istorice: de accentul pole"ic 7i p&rtinitor al unora din i23oare:
ca 7i de caracterul apolo4etic al altora. Nu se potri3e7te desi4ur totul cu descrierea plin&
de a"&r&ciune a lui Radu Popescu 6n &storiile 4omnilor 6rii Romneti, ce par a 1i scrise
de ";na lui: @%are 7i 6ntunecat nor: 7i plin de 1ul4ere 7i de tr&2nete: au c&2ut pre Zara+
Ru";neasc& &rban !od&: carele: ca cu ne7te tr&2nete: cu r&otatia lui au spart 7i au
de2r&d&cinat nenu"&rate case de boiari: 7i de slu8itori: 7i de s&raci: 7i pre "uli au o"or;t
cu "ulte 1eliuri de ca2ne: 7i i+au s&r&cit cu "ulte 1eliuri de pedepse M...JA Pri"it la 6nceput
cu un senti"ent de u7urare: dup& aspra st&p;nire a lui >uca: de se bucurau toi 7i @care nu
a3ia 3in: bia ap& pentru s&n&tatia lui &rban !od& 7i 8uca 7i c5iuia: at;t 6i a"&4ise pre toi
6n boieria luiA: ar&t;ndu+se @cu bl;ndeeA pentru a aduce 6napoi pe cei pribe4ii de 1rica
=
0agaz. Fs1.:!:p. *-.
L
N. Ior4a: =ist. des Roumains, !I:p. *)* 7i ur".
*
0on. =ang. =istorica, >ipl. EI!: p. - 7i ur". C1. 7i "e"oriul precedent I!: Adunrile de '1;ri ale
%uropei de Rsrit dunrene. : :,,
()
:a"n& cronicarul: 3istierul Hri2ea: tras 6n eap&Q 3istierul Radu: sp;n2urat @6n poarta
i luiAQ 1iul s&rdarului >rosul: aruncat @6n ocn& pustieAQ 1ata lui: ucis& de sei"eni:
ntru d&8di: ce s& 2ic< Care "ai nainte: 1&r& c;t 7tiu 1oarte bine c& 6n anul de+nt&i au luat
ar& L ... de pun4i de bani: iar al doilia * ...: al treilia 7i "ai "ult 0 c;t r&su1lu boerii:
itorii: birnicii nu "ai a3ea: b&tui: c&2nii 6n toat& 3re"ea: 67i 3indea "o7iile: i4anii:
Q 7i tot ce a3ia: de le cu"p&ra &rban !od&: 7i ai luiA
=
. Este procesul de desco"punere
c5ii propriet&i: 7i de 6ntindere a lati1undiilor: 6n plin& de23oltare. Aceste 7tiri pot p&rea
Recte din acest i23orQ dar =istorica relatio de Sttu /alac<iae a"intit& "ai sus: le
1ir"& 7i le 6ntre4e7te
L
. Ea ni+= arat& pe i"periosul >o"nitor ca @leul 6ntre 1iareA:
ind @p;n& la trei2eci de oriA c&rarea asupririlor pe care o tr&sese >uca !od&: tiran:
: 5r&p&re: darnic 6ns& pentru oa"enii lui: 7i 1a& de turcii de cari se te"e. i aci desi4ur
6n cu"p&n& du7"&nia "isionarului catolic pentru >o"nul: susin&tor al ortodoBieiQ
procedeele descrise au prea "ult aparena realit&ii: ca s& le pute" nesocoti. Boierul
Q: 6nc&rcat cu o dre4&torie 7i ne3oit a 6"pru"uta dinainte banii pe cari trebuie s&+i
se2e: e adus la ruin& 7i c&2nit p;n& 67i spune toat& a3ereaQ boierii "ai "ici: 1&cui
8n2&tori de d&rile unui 8ude: sunt adu7i la sap& de le"n. 'e obser3& procesul de c&dere
r&cire a slu8itori"ii:pe care se 6nte"eiase 6n deceniile trecute "i7carea 't&rilor: ro7ii:
ioar& bo4ai: sunt acu" @cei "ai s&raciAQ c&l&ra7ii au sc&2ut la 3reo ,0/ ...:
banii nu "ai repre2int& dec;t = ... de @cruciA Gunit&i 1iscale alc&tuite din "ai "ulte
IiiH
*
. Oastea @de ar&A: care "ai cunoscuse o scurt& perioad& de 6n1lorire sub G5ica
6
,
: scade la ci1re tot "ai ne6nse"nate: p;n& se 3a reduce la ser3icii de pa2& 7i de
port 6n spatele o7tilor turce7ti. 6n ast1el de condiii: 7i sub se"nul luptei desc5ise 6ntre
acu2ine7ti 7i B&leni: 6ntre cari se desparte boieri"ea: 't&rile "untene au tendina de
restr;n4e la treptele lor superioare: slu8itori"ea pri3ile4iailor "ai "&runi
"d;ndu+se tot "ai "ult cu &r&ni"ea 6n "i8locul c&reia tr&ie7te. Ea 3a 8uca un rol din
ce "ai 7ters: l&s;nd r&spunderile politice 6n sarcina 4rupului "ai restr;ns de ierar5i
ice7ti 7i de boieri 6n slu8be. Pe ace7tia 6i 3a pri3i de acu" 6nainte: noiunea politic&
&ri.
Totu7i 7i acele "ai "&runte au 6nc& prile8ul s& se "ani1este: dar nu"ai 6n 6"pre8ur&ri
are 6nse"n&tate. n ase"enea prile8 6l o1er& la =/II: dup& "oartea nea7teptat& a lui
" Cantacu2ino: ale4erea ur"a7ului s&u Constantin Br;nco3eanu. C&ci a 1ost o
re dup& toate re4ulele consacrateQ continuatorul cronicei cantacu2ine7ti scrie c&
ipolitul Teodosie 0 acela7i din 3re"ea lui Radu 9eon 0 7i stolnicul Constantin
icu2ino s+au dus la %itropolie @7i poruncir& ie str;nser& toi c&pitanii de la toate
: 7i "uli"e de boiari: "ari 7i "ici: 7i din slu8itori: carii se t;"plase atuncea 3enii
=
Constantin C&pitanul: ed. N. lor4a: p. =(/ 7i ur".
L
9e con1ir"& 6n oarecare "&sur& 7i conti"poranul cronicii cantacu2ine7ti: @pre turcii 6i biruia cu bani
t toi 3r&8"a7ii lui i+au supus: pre unii cu "oartea pre alii cu 6nc5isoareaA. Apud N. lor4a: $ronicele
ie, i#id., p. [)[. i
*
0agaz. &st, !: p. *) 7i ur".
,
Const. C&pitanul: i#id., p. =),.
(I
UUpiC 111 uua, l IUL1 llcgulcUUIU L- . . 1 ? kA Ituiiuil U^UUUIICC! dtC%ld Ulii Ulilia. C una wju
pu!inele amintiri ale Strii oreneti ntrMo manifestare politic. Este 6ns& probabil c& ei
au a3ut aci "ai "ult rolul de+a acla"a 5ot&r;rea: luat& "ai 6nainte de 1actorii de ade3&rat&
r&spundere. Cronica atribuit& lui Radu Popescu ne 6n1&i7ea2& e2it&rile de ri4oare ale
candidatului la >o"nie: @dar ce a7 3rea eu >o"nia: de 3re"e ce ca un >o"n sunt la casa
"eaA 0 7i st&ruinele boierilor cari @6l luar& de ";ni 7i+= 6"pin4ea de spateA: precu" 7i
intrarea noului >o"n 6n curte @cu 4loateleAQ el ine s&+7i preci2e2e po2iia: @>+3oastr&
"+ai po5tit: 7i 1&r& 3oia "ea "+ai pus >o"n 6n 3re"i ca acestea turburateA: la care i se
r&spunde: @Toi 3oi": toi po5ti"A: 7i ur"ea2& consi"&";ntul celui ales: @>ac&po5tii
toi: "i e 3oia 7i "ieA 7i 8ur&";ntul boierilor
L
. Oricari ar 1i dedesubturile: ale4erea
>o"nului respect& 1or"ele re4i"ului de 't&ri: 1&r& a eBclude nici una din cele c5e"ate.
>up& acela7i principiu: se str;n4 pe ur"& peceile e4u"enilor 7i a tuturor boierilor: "ari
7i "ici: pentru a tri"ite @ar2"a2arurileA c&tre pa7& 7i 3i2ir: spre a le aduce la cuno7tin&
5ot&r;rea luat&: 7i a le cere spri8inul pentru 1ir"an. E una din ulti"ele "ani1est&ri ale
re4i"ului de 't&ri cu prile8ul ale4erii do"ne7ti: dup& do"nia lui Br;nco3eanu: Poarta 67i
re2er3a dreptul dese"n&rii: iar cere"onia pri"irii celui in3estit 3a 1i doar 6ndeplinirea
1or"ei precise de cere"onial.
6n ti"pul do"niei de peste un s1ert de 3eac al celui din ur"& >o"n @de ar&A: care
67i poate 6nsu7i: dup& pilda lui %atei: str&3ec5iul nu"e de Basarab: nu lipsesc "eniunile
unei aciuni a 't&rilor. Trebuie 6ns& de acu" 6nainte s& le 6nele4e" "&r4inite la adunarea
c&peteniilor bisericii 7i la boierii 6n slu8be: sau 1o7ti 6n atari de"nit&i 7i deci susceptibili
de a 1i din nou @c&1t&niiA cu ele. E interesant& descrierea: din cronica lui Radu Greceanu:
a @coronaieiA lui T5o`olN 6n Ardeal: dup& biruina de la g&rne7ti G=/(.H la care a
contribuit Br;nco3eanu. !oie3odul Z&rii Ro";ne7ti asist& la cere"onie cu boierii s&iQ
cronicarul 6nsea"n& c& 6n biseric& se 4&seau @toi boierii ardeleni 7i alt& ar& adunaiA 0
locali2are potri3it& pentru a descrie o adunare de 't&ri ardelene. Iar 6n 8urul principilor
@7e2ut+au toi boiarii ardeleni 7i "unteni: unii de o parte: alii de alt& parteA
*
. E deci 3&dit
c& pentru protocol: 'tarea nobililor "unteni are acela7i ran4 ca acea a nobili"ii ardelene.
Rosturile boieri"ii ca corp politic: se 3&desc 7i prin inter3eniile colecti3e ce se 1ac 6n
nu"ele ei pe l;n4& Poart&: pentru a protesta 6"potri3a cerinelor eBcesi3e 7i a cere
u7urarea d&rilorQ o ase"enea "isiune ne e se"nalat& la =/(,
,
. Alta "ai nu"eroas&: de se
6n4ri8orea2& c5iar 3i2irul de @at;ta 4loat& de boieri din ar&A: "er4e la =).. s& risipeasc&
p;rele 6ndreptate 6"potri3a 3oie3odului de Gri4ore B&leanu 7i ali 3r&8"a7i ai s&i
-
: 6n anul
ur"&tor: 6nt&rit de acest de"ers: @7e2;nd %&ria 'a 6n 'caun: 1&cut+au socoteal& 7i s+au
s1&tuit cu toat& boieri"ea pentru d&8dile 7i ne3oile Z&riiA. A7e2&";ntul 1&cut @cu s1atul
boierilorA 6"parte @ruptorileA 6n patru ter"eni de pl&tit 6ntr+un an: spre u7urarea birnicilor
/
.
=
N. Ior4a: $ronicele muntene, p. *L..
L
%a4a2. &st., !: p. (-0(/. C1. N. Ior4a: $ronicele muntene, p. */I. !. 7i relaiunea lui >el C5iaro:
&storia delle modeme rivoluzioni della /alac<ia, ed. Ior4a: p. =,,.
*
Ed. 't. Greceanu: p. *(.
G
,
&#id., p. /=.
1
s
F/ieF.:p. =.*. A_MTAT
:
&#id.,p. =.-. . U ] O A O
((
+tea din Bucure7ti: @7i alt norod "ultA: pentru citirea 5ati7eri1ului 6"p&r&tesc
=
:
8rodulA e aci spectatorQ participarea politic& este a @toat& boieri"eaA.
Al&turi de boieri: stau 6n toate oca2iile sole"ne 7i clericii 6nali: pe cari nu lipsesc
arate descrierile de cere"onial
L
. Ei au cu3;nt 7i 6n s1at: de7i 6n pri3ina "itropolitului
i" 7i a atitudinii sale 6n "o"entul apropierii ar"atelor lui Petru cel %are: 6n =)==: 0
64&tur& cu de1eciunea sp&tarului To"a Cantacu2ino 0 cronicarul 4&se7te accente
n 1a3orabile iniiati3elor ierar5ilor Bisericii 6n cele lu"e7ti: @O c;t iaste 1&r& de cale 7i
de cu3iin& p&rii cei biserice7ti a se a"esteca 6n lucrurile cele politice7ti: 7i 6n politia
8ar5ia ce se a1l& a se ar&ta 2a3istnic 7i turbur&tor M...JA
*
. 6n nici un ca2 nu le 6n4&duie
= de opo2ani.
Peste tot deci: boierii sunt acu" 6n pri"ul plan: laolalt& cu 6naltele 1ee biserice7ti.
:4oriile in1erioare de pri3ile4iai: al c&ror rol a 1ost at;t de 6nse"nat 6n "arile adun&ri
3eacului al E!II+lea: dispar cu 6ncetul de pe scen&. Rostul lor politic 6ncetea2& o dat&
cel "ilitar: ce 6i constituia te"eiul. >ar 7i ap&sarea 1iscal& contribuie s& le 6nl&ture.
r+o carte de porunci 7i socoteli a lui Constantin Br;nco3eanu: se desprinde un ordin
==).. c&tre @c&pitanii 2a slu8itoriA dintr+un 8ude: 6n care li se l&"ure7te c& @s+au "&rit
a: 7i la birnici: 7i la 3oi de cu" au 1ost an 0 c& a" socotit >o"nia %ea ca s& nu 1ii
stecai cu ara M...J ci s& 3& dai 3oi birul deosebitA
,
. E deci ne3oie de "&suri speciale
ru a "enine deosebirea 6ntre 3ec5ile @ceteA pri3ile4iate 7i "asa &r&neasc& pl&titoare
araA 1iscal&. Printre 6n3inuirile aduse do"niei br;nco3ene7ti de Radu Popescu: este
6asta: @slu8itori"ea care era de r&dica nu"ai ea 5araciul 6"p&r&tesc: pe toi i+au str;ns
au 1&cut podani prin satele lui 7i ale rudelor lui Cantacu2iniiA
-
. Podani: adic& ru";ni:
Qni 6n dependen&: este ur"area procesului de desco"punere social&: care nu poate
ne 1&r& consecine politice. Conclu2ia o 3a tra4e re1or"a lui Constantin %a3rocordal.
Era alt&dat& o p&rere 6"p&rt&7it& de cei "ai "uli din istoricii no7tri: c& 6ndoita
die: ce 6nc5eie do"niile lui Br;nco3eanu 7i a lui te1an Cantacu2ino: acel care =+a
rnat: 6nsea"n& o nou& er& 6n istoria Z&rii Ro";ne7ti: prin 6nceputul st&p;nirii
iote. aduc&toare a celor "ai 4rele ur4ii 7i u"ilini. 'e socotea c& 7i 6n ordinea
ituional& aceast& epoc& desc5idea dru"ul 5at;rului turcesc: potri3nic 3ec5iului
i de c;r"uire al &rii. >ar aceste p&reri s+au "odi1icat 6n ur"a cercet&rilor: cari au
inat de la 6nceputul secolului nostru pro4resele istorio4ra1iei ro";ne. '+a recunoscut
trunderea in1luenei 4rece7ti 6n principate e un 1eno"en "ult "ai 3ec5iu: c& do"ni
sau 4reci2ai: nu"ii de la Zari4rad: se nu"&r& destui 7i 6n secolul precedent: c&
"ea 1iscal& pricinuit& de eBi4enele Porii s+a 1&cut si"it&: cu "ult 6nainte ca "arii
i"ani: de ob;r7ie din \anar: s& pri"easc& 1ir"ane de in3estire la Bucure7ti 7i la Ia7i.
pt: ceea ce s+a statornicit este "odul de succesiune la >o"nie. Ale4erea de c&tre
=
Radu Greceanu: op. cit, p. =L(Q c1. 7i p. L=L.
L
C1. >el C5iaro: &st. delle moderne rivoluzioni delta /alac<ia, ed. Ior4a: p. /. 7i ur".
*
Radu Greceanu: op. cit.,p. L./. O
,N. Ior4a: Studii i 4oc., !: p. *,I.
-
0agaP. &st., I!: p. L(. Pasa8ul a 1ost se"nalat de C. Giurescu 6n studiul s&u >espre Rumni.
=..
practica 6n a doua 8u"&tate a 3eacului al E!II+lea: 1ace acu" loc de1initi3 7i 1or"al
nu"irii de c&tre padi7a5: care consider& do"niile Z&rii Ro";ne7ti 7i %oldo3ei ca
de"nit&i ale I"periului s&u. C5iar te1an Cantacu2ino: la =)=,: 6n 2iua "a2ilirii lui
Br;nco3eanu: este c&1t&nit de i"bro5orul turc: care se de2brac& de 5aina sa proprie: 6n
lipsa alteia: pentru a i+o a7e2a pe u"eri
=
.
>ar 6n celelalte 6"pre8ur&ri ad"inistrati3e 7i politice: 't&rile continu& s&1uncione2e
6n calitatea lor de corpuri constituite 7i pri3ile4iate. te1an Cantacu2ino ine o "are
adunare la care adun& @toat& nobili"ea: clerul "&n&stiresc 7i de "ir 7i tot poporulA: pentru
a procla"a cu toat& sole"nitatea cu3enit& des1iinarea d&rii odioase a 3acantului: 7i a scuti
preoi"ea de bir
L
. Ciudat& este "eniunea acestor 't&ri 6ntr+o scrisoare a sultanului: care
5&r&2e7te iertare pentru turbur&rile ce au a3ut loc 6n aceast& @4r&din&A a sa: atunci c;nd
trupele austriace au surprins pe Nicolae !od& %a3rocordat 6n curtea do"neasc& 7i l+au
dus prins 6n Ardeal. Acest docu"ent: dup& >el C5iaro: care 6i d& 3ersiunea italian&: se
adresea2& 7a voi, no#ili, a voi cpitani, a voi, 5ddaMHasci, a voi c<iausci, a voi, saimeni
c<e mangiate ii pane del vostro >ranMSultano8Y. El pare deci a pri3i: pe l;n4& boieri"e: 7i
capii 3ec5ilor cate4orii de @slu8itoriA osta7i: la cari adau4& 7i le1e4iii de pa2& ai Curii.
>ar cele "ai cate4orice a1ir"&ri ale eBistenei 't&rilor nu le 4&si": cu"e 7i 1iresc:
6n docu"entele ce pri3esc relaiile cu 6"p&r&ia oto"an&. 6naintarea I"periului
5absbur4ic: care a cuprins acu" Ardealul 6n posesiunile sale 7i 67i 3a 6ntinde 6n cur;nd
st&p;nirea asupra Banatului 7i a Olteniei: nu putea r&";ne 1&r& serioase repercusiuni 6n
3iaa politic& a Z&rii Ro";ne7ti. @>in iubitorii de cultur& european&: din a"atorii de titluri
str&ine: din po1titorii de sc5i"b&ri: se 1or"& o partid& cre7tin&: i"perialist&: nem!easc,
cu" i se 2icea atunciA
,
. Era natural ca: tin2;nd s& a8un4& sub st&p;nirea unui su3eran care
recuno7tea re4i"ul 't&rilor 6n statele ce se a1lau sub c;r"uirea sa: oa"enii acestui partid
s& 1oloseasc& ter"enii unui 3ocabular cunoscut 6n &rile europene 7i s& se 6n1&i7e2e ca
repre2entani ai unei 't&ri: sau corp pri3ile4iat: a7a cu" de alt1el erau 7i 6n realitate. Adresa
din L* septe"brie =)=) c&tre principele Eu4eniu de 'a3oia: "arele co"andant al
ar"atelor i"periale 6n r&2boiul cu turcii: prin care ace7ti boieri "unteni 6i cer s& intre 6n
ara lor 7i s& 6ndep&rte2e pe Ioan %a3rocordat: care 6nlocuise la Bucure7ti pe 1ratele s&u
Nicolae: este 6ntoc"it& de 7tutto ii $orpo della @o#ilt del Paese con tutte ii Popolo
congiuntamente8 0 ceea ce s+ar traduce: 6n ter"eni auto5toni: prin @boierii 7i araA
-
. %ai
caracteristic este 6ns& "e"oriul 6naintat Consiliului aulic de r&2boi la L) "ai =)=I: prin
care se susine inte4ritatea teritorial& a %unteniei: 7i re3enirea la ale4erea unui >o"n
p&";ntean. >ele4aii: cari sunt du5o3nicul Curii Ioan Abra"ios: "arele sp&tar Radu
Golescu 7i "arele 3istier Ilie tirbei: cer ca de"nitatea 3oie3odului: libertatea 7i
pri3ile4iile clerului: ale boierilor 7i altor particulari s& r&";n& dup& 3ec5iul obicei: iar
=
>el C5iaro: &st. delte moderne rivolu]Aoni della /alac<ia, ed. Ior4a: p. =)-.
)
l#id.,p. =I*0=I,
=
F/Fd.:p.L=L.
,
N. Ior4a: $ronicele muntene, p. *I*.
-
Hur"u2a`i: 4oc. !I:noCEE!III:p. =().
=.=
n3oace 't&rile 'die Stnde zusammen #erufen( 7i s& se asculte p&rerea lor
=
.
Consiliul: consider;nd 6ndrept&ite aceste re3endic&ri: le reco"and& 6"p&ratului
u a 1i inute 6n sea"& 6n cursul tratati3elor de pace: ce ur"au s& aib& loc cu turcii: 6n
iunie =)=I: o nou& adres& a unei deputatiuni de boieri se 6ndreapt& c&tre Carol al a
@a no"e del Clero e stai della Pro3inciaA: cer;nd: 6n e3entualitatea 6n care totu7i
Ro";neasc& ar r&";ne 6n dependina Porii: do"n p&";ntean: tributul s& r&";n& la
stabilit& 6nainte de sporirea sa sub Constantin Br;nco3eanu: iar cerinele Porii s& 1ie
nise prin boieri ce ar 1i re2ideni la Constantinopol: 1&r& s& "ai 3ie tri"i7i turci 6n
Boieri"ea a p&strat deci "entalitatea 7i n&2uinele unei ade3&rate 't&ri. AneBarea
Olteniei la I"periu: dup& pacea de la Passarobit2: a pus ad"inistraia &reasc&A a
noii pro3incii 6n 1aa unei proble"e 6ncurcate. Obi7nuit& cu re4i"ul de din
n4aria 7i din Ardeal: ea a c&utat 6n "od 1iresc s&+i 4&seasc& 7i aci cadrele: 6n ura
social& a acestei @!ala5ii cis+alutaneA. n lun4 raport: 6ntoc"it de un o1ier ac 6n
al doilea deceniu al 3eacului al E!III+lea despre situaia din Oltenia: arat& a
deosebit& a clerului '$aluger undPope(, enu"er;nd "&n&stirileQ @ceilali locuitori i
se 6"part 6n 'tarea Boierilor: adic& a nobili"ii: 7i a &ranilor: c&ci de ora7e 7i
e2i nu se 7tie acoloA
*
. Boierii din Oltenia 7i+au 1&cut de 6ndat& cunoscute
iic&rile: 6nt;lni" ast1el la =)L. @boieri depotaiA cari le repre2int& interesele pe l;n4&
st&p;nire
,
. 6n 1runte cu G5eor45e Cantacu2ino: 1iul lui erban !od&: care din
lat la >o"nia "untean& a a8uns ban al Craio3iei sub austriaci 0 @din cal l+au 1&cut
A: scrie Radu Popescu
-
0 boieri"ea oltean& 7i clerul se str&duiesc s&+7i consolide2e
:4iile. Ei au de luptat 7i cu ne4ustorii bul4ari din C5ipro3&: nu"ero7i 6n Oltenia 7i
iQ un "e"oriu al boierilor din =)=( le ad"ite rosturile co"erciale 7i acti3itatea 6n
anie: dup& "etoda nou&: dar @s& nu 1ac& politic&A. Prea "are e 4ura lui 8upan 9ilea:
de staroste al lor: care @ip& la deput&ie 2ilnic: c;nd pentru una: c;nd pentru alta
ci nu 3rea s&+7i descopere capul 6n 1aa sus+a"intitei deputaiiA
/
. Ad"inistraia
i"perial& 6n Oltenia constituie 6n sine un capitol interesant care a 1ost el cercetat: 6n
ur"a public&rii unui bo4at "aterial docu"entar
)
. 6n cei L= de ani de ire a ei:
n&2uinele de 'tare n+au a8uns la prea "ari re2ultateQ 6ncetinelile 7i l&rile
aparatului birocratic: 4ri8a de a e3ita prea "ulte scutiri de i"po2ite pentru a dea
3eniturile 1iscului: au constituit at;tea piedici. >ar tendina de a se "ani1esta Biri
constituite 7i de a pretinde respectul pri3ile4iilor este c;t se poate de li"pede. Qa4&
coresponden& o1icial& din =)*= ne+o arat&. O petiie a clerului: 6n 1runte cu pul
Inoc5entie al R;"nicului 7i cu toi e4u"eriii: cere acelea7i drepturi 7i scutiri:
Hur"u2a`i: >oc. !I: no CE9!: p. L=I.
F/icF.:noC9!:p.L*..
Hur"uF.a`i: 4oc.IE: I:no >CC9I:p./*-0/*/.
N. Ior4a: Studii i 4oc., !: p. *=-.
0agaz.&st.,l/,p. =./.
N. Ior4a: Studii i 4oc., !: p. =*I. O
C. Giurescu: 0aterial pentru istoria 5lteniei su# Austriaci, I, Bucureyti, 1913. Cf. N. Iorga, =ist. des
%: !II: p. I( 7i ur".
=.L
pe cari le au preoii neunii din Ardeal 7i din alte pro3inciiQ la L) septe"brie: contele
hallis inter3ine pentru scutirea popilor de d&riO. n rescript i"perial cere preci2iuni 6n
pri3ina pri3ile4iilor boiere7ti: pe cari le d& un "e"oriu se"nat de >ositei Br&iloiu: Ilie
tirbei: 'taicu Ben4escu 7i Constantin 'tr;"banul. 6n aceast& 6nt;"pinare: boierii cer a
1i scutii de @contribuieA: dup& cu" sunt 7i 3ecinii lor: nobilii Transil3aniei. Ei cer s& se
respecte scutirile lor 7i ale "&n&stirilor: dup& catalo4ul 6ntoc"it de Contele de Soni4se44:
di8"&ritul: 3in&riciul 7i tutun&ritul sunt 6n sarcina eBclusi3& a &ranilor birnici: "&n&stirile
7i boierii pl&tind doar o "ic& parte a oieritului. 6n sc5i"b: pretind s& li se atribuie pentru
6ntreinerea "o7iilor respecti3e un nu"&r de scutelnici: dintre p&storii de oi: de 3ite: cai 7i
porci: 3ieri: "orari: 4r&dinari: stupari etc: 6n ce pri3e7te contribuia personal&: ur";nd
6ns& a+7i pl&ti partea cu3enit& din celelalte d&ri pentru p&rile de "o7ie pe cari le 1olosesc
L
.
Toate aceste re3endic&ri sunt interesante: nu nu"ai pentru 6"pre8ur&rile locale: dar 1iindc&
anticipea2& asupra re1or"ei pe care o 3a 6n1&ptui 6n cur;nd Constantin %a3rocordat. E
de+ase"enea de re"arcat c& sub i"periul unor preocup&ri ase"&n&toare: se produce 7i
sub c;r"uirea austriac& de pe &r"ul drept al Oltului acela7i 1eno"en de restr;n4ere aK
noiunii de 'tare nobiliar& la p&turile ei superioare: 6n le4&tur& cu de"nit&ile 7i slu8bele pe
care le+a deinut sau le deine 1iecare 1a"ilie. Aceea7i situaie se 3a i3i peste 8u"&tate de
secol 6n Buco3ina: aneBat& la =))-.
>ar n&2uina de a "enine: 1ie 7i 6n aceast& 1or"& "ai restr;ns&: un re4i" de 't&ri
pri3ile4iate cu adun&rile sale oca2ionale: se "ani1est& deopotri3& 7i 6n %untenia r&"as&
sub su2eranitatea sultanului. 6ntorc;ndu+se 6n scaun: pentru o lun4& do"nie de unspre2ece
ani: Nicolae %a3rocordat 0 incontestabil un spirit lu"inat: cu concepii "oderne 0
6ncearc& s& lucre2e cu acele @corpuri constituiteA cari sunt 6n spiritul 3re"ii: 1iind
considerate de scriitorii politici ca cel "ai si4ur te"ei al unei "onar5ii. C;nd Poarta ia
iniiati3a la =)L,: a unei re3i2uiri 4enerale de socoteli: spre a+7i stabili "ai bine 6ncas&rile
7i posibilit&ile 1inanciare: 7i se 3eri1ic& @s&"ileA pe decenii 6n ur"&: 6ncep;nd de la erban
!od&: >o"nitorul c5eltuie7te @p;n& la =/. de pun4i de baniA din a3erea proprie: p;n& s&
se l&"ureasc& toate c5estiunile: @de care: c;nd au a1lat >o"nul c& s+au ispr&3it: au c5ie"at
toat& boieri"ea 7i le au spus: 7i s+au bucurat toi M:..JA
*
. Aceast& eBpunere a bu4etului: cu
3enituri 7i c5eltuieli: o a1l&" tot sub Nicolae !od& 6n ti"pul >o"niei sale din %oldo3a:
este de alt1el una din atribuiunile eseniale ale Adun&rilor de 't&ri conti"porane: din
celelalte &ri ale Europei.
9a "oartea lui Nicolae %a3rocordat: la =)*.: 6nt;"plat& 6n scaun: a3e" c5iar o
6ncercare de a re3eni la 3ec5ile prero4ati3e ale &rii 6n ce pri3e7te dese"narea noului
>o"nitor. '+a 6ntrunit din 6nde"nul >oa"nei '"aranda 7i a lui G5eor45e Creulescu o
@ade3&rat& Adunare Naional&A
,
6n 4enul aceleia inute la =/II: la 6nsc&unarea lui
Constantin Br;nco3eanu: 6n care a 1ost ales, dup& 3ec5iul obicei: 1iul 3oie3odului r&posat:
=
Hur"u2a`i: %?PG. !I: no CCE9!I: p. ,.(+,=. 7i CC9I: p. ,=).
L
Hur"u2a`i: 4oc. !I: no CC9EEEI!: p. -=.0-== 7i C. 'assu: Z&rile ro";ne spre s1;r7itul 3eacului
al E!HI+lea: Re3. Ar5F!eFor: !I:L:=(,,+,-:p. =II.
*
0agaz. &st., I!: p. =LL. C1. N. Ior4a: =ist. des Roumains, !II: p. I-0I/: @iau parte toi ierar5ii: toi
e4u"enii: boierii "ari 7i cei de al doileaA.
,
N. Ior4a: op. cit., !II: p. ==,.
=.*
` NA ci casc cu un bccui 111 urma
ul local: naional al %unteniei 7i care st&p;nise tendinele politice a aproape trei
aiiA
=
.
>esi4ur: Poarta nu era s& ad"it& ceea ce considera acu" ca o 6nc&lcare a dreptului
l luase: de a nu"i pe @beiiA &rilor dun&rene. 6n locul "o7tenitorului ales de boieri"e
&tat 1ir"anul %i5ai Raco3i&. >ar lupta dus& 6"potri3a lui la Constantinopol de
tentanii boierilor din ar& 7i+a a8uns totu7i scopul: Constantin %a3rocordat 4&sindu+
estit: 6n cele din ur"&: 6n anul ur"&tor.
Cu un ase"enea 6nceput de do"nie: t;n&rul care "o7tenise interesul ce+= ar&ta 7i
&u pentru 6"pre8ur&rile politice 7i sociale din Apusul Europei: trebuia s& se "ani1este
ap&r&tor al re4i"ului 't&rilor. El este de 1apt acel care i+a dat 6n &rile noastre 1or"a
ti3&: acea 6n care 3a r&";ne p;n& la des1iinarea sa. Tot sub el: s+a 1&cut: prin pacea
*el4rad din =)*(: reinte4rarea Olteniei 6n 5otarele Z&rii Ro";ne7tiQ 6n cursul unor
ii cari l+au purtat aproape ne6ntrerupt: ti"p de 7asespre2ece ani 0 1&r& a socoti 7i
erioade "ai scurte 0 din %untenia 6n %oldo3a: 6ntre =)** 7i =),(: el a putut
7te ne3oile 7i n&2uinele 6n special ale boieri"ii: din a"bele principate: ale c&ror
8laris"e 7i deosebiri tindeau tot "ai "ult s& se ni3ele2e: sub ap&sarea uni1or"& a
rii oto"ane. El a putut 1olosi deopotri3& 7i in1or"aiile: pe cari 7ti" c& le pri"ea
e ari: cu cari 6ntreinea @corespondeniiA: 1iind @prea silitor spre 3e7tiA: 7i eBperiena
istrati3& a re4i"ului austriac din Oltenia: 7i acea pe care i+o indicau realit&ile ce le
ea din principate. Nicolae Ior4a =+a a7e2at: 6n unul din ulti"ele sale studii: 6n 4aleria
Hilor lu"inaiA
L
: cari au i"pri"at secolului pecetea caracteristic& a operei lui ic
al II+lea: a lui Iosi1 al II+lea sau a Ecaterinei.
ntr+o "&sur&: do"nul 1anariot aparinea acestei serii: dar nu"ai 6n acea 6n care i se
aplica 7i lui de1iniia lui Henri Pirenne: @despotis"ul lu"inat este naionali2area
iA
*
. Cu "i8loacele ce le a3ea la dispo2iie 7i 6n 6"pre8ur&rile ce i le o1ereau &rile
e7ti: aciunea sa se caracteri2ea2& 6n pri"ul r;nd printr+o raionali2are 7i o
16care a aparatului de stat: care este 1&r& 6ndoial& 6n spiritul 3re"ii. Prin
@re1or"eleA :a4& de nu"ele s&u: se poate constata c& a tras conclu2ia procesului de
trans1or"are:
ulti"ele dou& 3eacuri substituise 1unciunea propriet&ii: ca criteriu de deosebire al
6obiliare: 7i desp&rise tot "ai ad;nc boieri"ea din 1runtea acestei 't&ri: de treptele
&runte ale "icilor pri3ile4iai: ce se "ani1estau alt&dat& al&turi de ea: pe planul
ca 7i pe acel "ilitar. @'ub Constantin %a3rocordat e3oluia 6n acest sens e
at&: #oieri sunt numai aceia care de!in sau au de!inut slu;#a. 6"p&rirea pe care o d&
ii boieri"ii ine sea"& ePclusiv de acest criteriu. 'unt #oieri mari sau veli!i,
Hrii de la ban p;n& la clucerul de arieQ ceilali sunt #oieri de clasa a doua, r"a7ii
6nt;i se nu"esc neamuri, a celorlali mazili. \iecare cate4orie se bucur& de anu"ite
1iscaleA
,
. Calitatea 1iec&ruia: 6ntr+o cate4orie sau alta: se stabilea prin pre2entarea
N. Ior4a: op. cit., p. ==-.
9e ilespotis"e eclaire dans Ies paNs rou"ains: Hull. &nternat. $ommittee of=ist. Sciences, IE: = G=(*)H:
==-.
Citat de %. 95eritier: 9e despotis"e eclaire de \rederic II ; la Re!olution 1ranaise: i#id,. p. =(*.
C. C. Giurescu: &st. Romnilor, III: L: p. )=I.
=.,
docu"entelor: din cari reie7ea c& p&rinii sau bunicii 1useser& dre4&tori 6n slu8be. Boierii
de clasa 6nt;ia: veli!ii, de la ban la clucerul de arie: precu" 7i neamurile ce coborau din
ei: erau scutii de orice dareQ boierii de clasa a doua: 7i ur"a7ii lor "a2ili erau scutii de
di8"&rit 7i 3in&riciu. %&n&stirile 7i preoii erau scutii de darea anual& a da8diei. 6n sc5i"b:
toate cate4oriile: toate @bresleleA de "ici pri3ile4iai sunt con1undate 6n "asa pl&titoare a
&r&ni"ii. @'e poate spune c& %a3rocordat: prin aceast& "&sur&: a pus: de 1apt: cap&t
eBistenii acestor bresle care a3useser& un i"portant rol 6n ar"&tura "ilitar&:
ad"inistrati3& 7i 1iscal& a &rii. >e2a4re4area lor 6nsea"n& 6n acela7i ti"p de2a4re4area
ele"entului de c&petenie al 3ec5ilor noastre ar"ate 0 curteniiA
=
. i pe aceast& l&ture: se
punea acu" accentul pe prioritatea proble"ei 1iscale: cea "ilitar& ne"ai1iind actual&.
Aceste "&suri cari repre2int&: cu" a" "ai a"intit: o nou& stabili2are ad"inistrati3&
7i social&: se 6ntre4esc prin uni1icarea i"po2itelor 0 la s1;r7it se 3or 6ntruni toate 6n a7a+
2isele @socoteli 4eneraleA 0Q 6"p&rirea lor 6n s1erturi: cu tendina 0 din ne1ericire:
i"posibil& de "eninut 0 de a le 6ncasa nu"ai la ter"enele 5ot&r;teQ 6n s1;r7it: prin
1ai"oasele re1or"e: cari des1iinea2& @ru";niaA 6n Zara Ro";neasc& 7i @3eciniaA 6n
%oldo3a: uni1ic;nd toate cate4oriile de "uncitori ai o4oarelor: 6ntr+un re4i" ase"&n&tor
al condiiilor de "unc& 7i al 6ndatoririlor 1a& de proprietarii "o7iilor
L
.
>ar "odul de a reali2a 7i de a introduce 6n le4islaie toat& aceast& or4ani2are: care nu
e nou& dec;t prin 1or"ularea ei o1icial&: deoarece 6n 1apt: ea statornice7te 7i le4ali2ea2&
situaiile eBistente: nu se "ai potri3e7te coninutului politic: pe care 6l cuprinde noiunea
@despotis"ului lu"inatA. >e alt1el 7i Nicolae Ior4a 67i d&duse sea"a c& prin consultarea
unor adun&ri "ai nu"eroase: cu a8utorul c&rora se eBa"inea2& 7i se soluionea2& "arile
c5estiuni ale unei nou& a7e2&ri a i"punerilor 7i ale de2robirii ru";nilor 7i 3ecinilor:
>o"nitorul re1or"ator aparine altui re4i" dec;t al absolutis"ului: 1ie el al secolului
@9u"inilorA 7i al Raiunii. @9a Ia7i "ai 6nt;i: capitala "oldo3eneasc&: unde p&trundeau
"ai de 3re"e: 7i prin Polonia 3ecin&: nou&le idei apusene: pe ur"& la Bucure7ti:
Constantin %a3rocordat c5ea"& pe repre2entanii clasei pri3ile4iate pentru a le propune
"area sc5i"bare la care de "ult s+a 4;ndit. Nu este o adunare puin a"estecat& 7i
1r&";ntat&: cu" era obiceiul de 3eacuri 6n &rile ro";ne7ti: oastea de caracter popular: 7i
"uli"ea de pe strad& lu;nd parte la ea. Nu e nici '1atul do"nesc la care s+ar 1i ad&u4at
boierii ce nu 3eneau 6n "od obi7nuit: 7i stareii "&n&stirilor. '+ar putea crede c& deoarece
e 3orba de o 8ert1& 7i de co"pensaie: >o"nitorul a c5e"at pe toi cei interesai: 7i nu"ai
pe ei. >ac& ne a"inti" c& 6n aceea7i Ae"e: era 3orba s& se 6n1iine2e c5iar 6n I"periul
Oto"an un corp deliberati3: c5estiunea se sc5i"b&. Este deci de ad"is c& re1or"atorul a
3oit s& aib& 6n 1aa sa ca un 1el de 'tate Generale ale naiunii sale. Poate 6n3&ase 7i de la
s1etnicii s&i: ie2uiii un4uri: ce era 6n n4aria i"perial& una din acele diete pe cari Casa de
Austria le ocolea: pe c;t 6i era cu putinaA
*
.
Ceea ce a 1uncionat aci: 6n adun&rile 6ntrunite la =),. 7i =),/ 6n Zara Ro";neasc&:
6n =),L 7i =),( 6n %oldo3a: nu e altce3a dec;t re4i"ul de 't&ri: alc&tuit din cele dou&
=&#id., p. /,,.
L
C1. G. I. Br&tianu: 4ou veacuri dela reforma lui $onstantin 0avrocordat, Anal. Acad. Rom., %e".
'ec. Ist.: s. *+a: EEIE: p. *(= 7i ur".
*
N. Ior4a: op. cit., p. =.(0 ==..
=.-
"ic aic ciciuiui 7i aic iiuui"uii 0 acesie ain urma inir-un 6neles "ai restr;ns n
intenia: 7i 6nc& ce3a "ai lar4 6n cel&lalt principat.
Aci ne interesea2& deoca"dat& acela din Zara Ro";neasc&. 9a @ConstituiaA
8licat& 6n =),L 6n 0ercure de France, care reproduce a7e2&";ntul din )F=I 1ebruarie
=.: s+a ad&u4at o list& a celor cari au participat: alc&tuit& 0 ceea ce este iar&7i
acteristic 0: nu pe nu"e: ci pe de"nit&i
=
. Re2ult& c& au luat parte IL de clerici: 6n
tite cu "itropolitul 7i cei doi episcopi: precu" 7i cei opt @procuratoriA dese"nai dintre
?ei: pentru a ad"inistra a3erile "&n&stire7ti: 7i -= de "ireni: dintre cari LL 6n slu8be: de
:ai"acanul ce 6nlocuie7te pe banul Craio3ei: la "arele c&"&ra7 din ocn& 7i "arele
ne7: iar ceilali: 1o7ti de"nitari 6n 1unciile respecti3e. Protocolul a7e2&";ntului arat&
dispo2iia pri3itoare la s1erturi a 1ost introdus& printr+un @discurs al clerului 7i al H
ili"iiA: deci o iniiati3& a 't&rilor: acceptat& de >o"nitor
L
. @ConstituiaA care a 1ost
Moscut& 7i co"entat& 6n Apus: nu e deci un act de autoritate al >o"nului: ci re2ultatul
rdului dintre el 7i repre2entanii cate4oriilor pri3ile4iate. Ast1el cu" e alc&tuit& aceast&
Qt&A: ase"&n&toare.ca structur& social& acelor un4ure7ti 7i ardelene: ea 6ndrept&e7te
i, pentru aceast epoc, obser3aia >+lui Boldur: @>up& caracterul s&u '1atul era "ai
rab& o cons1&tuire a >o"nitorului cu 1uncionarii s&i: dec;t o ade3&rat& repre2entan&
rii: co"pus& din st&rile socialeA
*
. 6nt&ritura do"neasc& care s+a dat 5ot&r;rilor de la =
tie 7i - au4ust =),/ de la Bucure7ti: po"ene7te totu7i de @toat& ob7tea bisericeasc&A 7i
:toi boierii &riiA. Pe pri"ul act sunt patru2eci 7i 7apte de isc&lituriQ pe cel de+al doilea
t /-. Cartea Adun&rii de la = "artie o isc&lesc =L 1ee biserice7ti: 6n 1runte cu
ropolitul Neo1it al n4ro3la5iei: cea de la - au4ust e se"nat& de =, repre2entani ai
Qricii: tot 6n 1runte cu "itropolitul. %uli din ei isc&lesc 4rece7te 7i sunt 6n cea "ai "are
:e e4u"eni de "&n&stiri. Ceilali se"natari sunt toi boieri 7i dre4&tori: din toate
a"urileA cunoscute 6n istoria Z&rii Ro";ne7ti: !&c&rescu: Greceanu: Br;nco3eanu:
etti: Cantacu2ino: >udescu: \ilipescu 7i unele nu"e cu "ai puin& str&lucire: dar toate
iite de cali1icati3ul unei de"nit&i "ai "ari sau "ici: de la 3el lo4o1&t: 3el ban sau 3el
lic: la 7&trari: cluceri de arie: aprod: postelnicel sau c&pitan de dorobani
,
. Este 1or"ula
ic& a unei Adun&ri de 't&ri pri3ile4iate: 6n care nu 1i4urea2& 6ns& dec;t cele dou&
ine ale clerului 7i nobili"ii. Ea continu& tradiia adun&rilor "ai restr;nse: pe cari le+a"
Kt 6ntrunindu+se: 6ntr+o alc&tuire ase"&n&toare: 6n 3eacul al E!II+lea: pentru
8udec&i Qri1ic&ri de socoteli. >in teBtul 5riso3ului de la = "artie =),/ desprinde" 7i o
ordine ]2baterilorQ a1l&" ast1el c& discuia a 1ost desc5is& @cu "are 4lasA de
"itropolitul i1it: care pune cate4oric proble"a eliber&riiOdin ru";nie a celor ce se
6ntorc din e4ie. >up& el ia cu3;ntul episcopul R;"nicului: 7i @toat& ob7tea boierilorA
se al&tur& ir;rii. C5estiunea 1usese pus& de >o"nitorul 6nsu7i: nu nu"ai ca o
proble"& de stat:
=
9ista a 1ost copiat& dup& 0ercure de France 6n %s. L--. al Acade"iei Ro";ne: de unde a" reprodus+o
6"oriul a"intit "ai sus: 4ou veacuri dela reforma &ui $onstantin 0avrocortlat, aneB&: p. ,,= 0,,L.
L
C1.ihiF.:p.,,O. O
*
$ontri#u!ii la studiul &storiei Romnilor I: p. LI.
,
G. I. Br&tianu: op. cit., p. ,LL0,L*.
=./
dar ca un ca2 de con7tiin& cre7tineasc&
=
. Nu pot dec;t s& repet aci conclu2iile pe cari le+an
1or"ulat 6ntr+un alt studiu asupra aspectului social al re1or"ei.
R&";ne 1aptul ca recur4;nd la consultarea corpurilor constituite: 7i 6ncerc;nd s& =_
de1ineasc& "ai bine rosturile 6n 3iaa statului: Constantin %a3rocordat se 6ndep&rtea2& dG
concepia despotis"ului lu"inat. El nu e nici @despotul le4alA al 1i2iocrailor
conti"poranii s&i. >e este s& c&ut&" o apropiere sau o inspiraie ideolo4ic&: "ai de4rabi
o a1l& 6n scrierile lui %ontesPuieu: de7i lA%sprit des "ois a 3&2ut lu"ina tiparului 6n =),D
7i n+a putut in1luena direct 4;ndirea 7i aciunea 3oie3odului re1or"ator. 'unt 6ns& ide
cari n+au neap&rat& ne3oie: pentru a circula 7i a p&trunde: s& capete de la 6nceput o 1or"i
literar& des&3;r7it& 7i presti4iul unui scriitor ilustru. Opera 6ns&7i a lui %ontesPuieu en
eBpresiunea unui curent de 4;ndire: r&sp;ndit 6n "ulte &ri ale Europei: iar de1iniia ce i
d& %onar5iei 3a 1i 1ost 6"p&rt&7it& de "uli cari nu cuno7teau ter"enii 6n care o 1or"ulase
Ea se o4linde7te 6n pro4ra"ul de re1or"e ca 7i 6n concepia de c;r"uire a lui Constantir
%a3rocordat. Pentru el ca 7i pentru "arele 4;nditor 1rance2: 7lespouvoirs intermediaires
su#ordonnes et dependants constituent la nature du gouvernement monarc<iFue, c AesiM
dire de celui ou un seul gouveme par des lois fondamentales. 3Aai dit &es pouvoin
intermediaires, su#ordonnes et dependantsG en effet, dans la monarc<ie, le prince est <
source de toutpouvoirpolitiFue et civil. $es lois fondamentales supposent ncessairemem
des canauP moNenspar ou coule lapuissanceG car, sAii nAN a dans + A%tat Fue la volontt
momentanee et capricieuse d Aun seul, rien ne peut etre fiPe, etpar conseFuent aucune &o,
fondamentale8
)
. Toat& str&duina >o"nitorului de+a or4ani2a Ordinele pri3ile4iate: 6n
principal cel al nobili"ii: de+a ridica ni3elul clerului: de+a a1la un ec5ilibru s&n&tos al
sarcinilor care s& u7ure2e @araA: "uli"ea celor 1&r& scutiri 7i pri3ile4ii: 6l a7a2& nu printre
despoi: ci 6n r;ndul repre2entanilor autentici ai re4i"ului de 't&ri 7i ale te"eiurilor sale
constituionaleO.
Cu epoca lui Constantin %a3rocordat se 6nc5eie un capitol 6nse"nat din e3oluia
re4i"ului de 't&ri 6n Zara Ro";neasc&. 'tructura lor social& s+a "eninut de aci 6nainte
p;n& la s1;r7it: 6n 1or"a ce a c&p&tat+o atunci. Adun&rile 3or su1eri 6ns&: 6n 8u"&tatea a
doua a secolului: oarecare eclips&: pe care B&lcescu o recunoscuse de acu" un secol:
@Aceste acte: scrie el cu pri3ire la 5risoa3ele din =),/ 7i =),(: 1ur& cele din ur"& 1&cute
de ob7te7tile Adun&ri alc&tuite de toate st&rile: ast1el cu" era 6n 3ec5i"e: 7i cu" de atunci
n+au "ai 1ost: c&ci >i3anurile ce 1ur& dup& aceea p;n& la Re4ula"ent: de7i ur"a a se nu"i
pe sine ob7teasc& Adunare: dar era tare deosebite de cele dint;i 7i prin co"po2iia 7i prin
atribuiile lorA
,
. Cu unele re2er3e: obser3aia 67i p&strea2& 3aloarea.
>e alt& parte: uni1icarea ce se reali2ase din punct de 3edere politic 7i c5iar
ad"inistrati3: 6ntre instituiile celor doua principate: desc5idea perspecti3e nou&. Aciunea
't&rilor 7i re3endic&rile lor 3or 6"br&ca 1or"e ase"&n&toare: p;n& a se con1unda 6n "area
"i7care naional&: ce pune cap&t re4i"ului 7i se 6nc5eie prin actul nirii. Ea cere a 1i
cercetat& 7i eBpus& deosebit: dup& ce 3o" 1i putut ur"&ri: 6n de23oltare paralel&: a7e2&rile
de 't&ri ale %oldo3ei.
=
C1. G. I. Br&tianu: op. cit. p. ,== 0,=L.
L
" A%sprit des "ois, Cartea II
a
: cap. I!.
*
G. I. Br&tianu: op. cit., p. ,L-0,L/.
,
0agaz. &st., II: p. L*(+L,..
=.)
CAPITO99 I!
'T[RI9E I A>N[RI9E 9OR
DN %O9>O!A GPCN[ 9A =)-.H
Pro#lema n istoriografia romneasc mai nou. Feudalitatea
nainte de desclecat. 4omnia i Strile n veacul al X/Mlea.
Politica social a lui \tefan cel 0are i a urmailor si direc!i.
Regimul de Stri su# influen!a polon i ardelean.
Regimul de Stri n veacul al X/=Mlea. 4omnia autoritar a lui /asile "upu.
4omnia i Strile n luptele dintre turci i poloni. Jeorie i practic politic
su# 4imitrie $antemir i @icolae 0avrocordat. Adunrile de Stri su# fanario!i.
r";nd aceea7i "etod&: ne r&";ne s& eBa"in&" acu" 6n aceea7i ordine "eniunile
relor: cari ne 6ndrept&esc s& crede" 6n eBistena re4i"ului de 't&ri "oldo3enesc:
ieosebire 6ns& de principatul 3ecin: e locul s& constat&" c& aci el se a1ir"& de la
at: 6n 1or"e 7i "ani1est&ri de o natur& ne6ndoielnic&. Cu" a" accentuat 6nc& de la
8tul acestui studiu: situaia politic& din %oldo3a: 6n secolul ce ur"ea2&
lecatului: e deosebit& de acea din Zara Ro";neasc&. Aci: dinastia Basarabilor 7i+a
st&p;nirea seniorilor locali: pe cari 6i reduce la ascultare sau 6i alun4& peste 5otarQ
ldo3a: ara desc&lecat& din %ara"ure7 la 8u"&tatea 3eacului al El!+lea: peste 3ec5i
iuni b&7tina7e: sau r&"&7ie al eBpansiunii anterioare a rutenilor: cu"anilor: alanilor
rilor 0 do"nia e constr;ns& de la 6nte"eiere s& colabore2e cu 1eudatarii ei: dup&
i consacrat& a dreptului 1eudal apusean: pe care 6l aduce cu ea din inuturile de
ne ale n4ariei: c;r"uite de re4ii casei de An8ou. E o caracteristic& ce a i2bit
tri3& pe autorii 3ec5ilor cronici ca 7i pe istoricii "ai noi. 7\i ntrMaceastnceptur,
lespre 6"pre8ur&rile din ti"pul lui >ra4o7 !od& cel "ai 3ec5iu letopise ro";nesc
Ido3ei: au fost domnia ca o cpitnie8
+
Q do"nul era doar un senior 6n 1runtea altora:
ui din cei "ai te"einici cercet&tori ai E3ului %ediu 6n &rile noastre: Ion Bo4dan:
na: 6n cursul s&u: c& @boierii sunt "ult "ai puternici 6n %oldo3a dec;t 6n
:niaA
L
.
=. PROB9E%A DN I'TORIOGRA\IA RO%CNEA'C[ %AI NO[ G
>ou& studii recente au scos 6n e3iden& rosturile politice ale nobili"ii "oldo3ene: 6n
perioad& a eBistenei statului. C. Raco3i&: 6ptr+o docu"entat& eBpunere despre
"turile su2eranit&ii polone asupra %oldo3eiA: 6n care anali2ea2& caracterul 1eudal
iiilor dintre Coroana polon& 7i 3oie3odatul ro";n de la 4rania ei de "ia2&2i:
it& c& @6n %oldo3a eBista o or;nduire constituional&: dac& pute" s+o nu"i" a7a: 7i
Q nici un act de oarecare 6nse"n&tate nu putea 1i dat de >o"nul &rii 1&r& a purta 7i
"eniul boierilor din di3an Gsau: "ai propriu: consiliu supre"H. C5iar actele de
=
"etopise!ul 6rii 0oldovei pn la Amn !od6.ed.C.Giurescu: Bucure7ti: =(=/:p. =) 7i "et.
)
,l,p. =**.
Y
Citat dup& "s. Acad. Ro";ne -LL): p. =,= de >inu C. Arion 6n 4ou studii de ist. a dreptului romnesc, .
,*.
=.I
aonare sau 6nianre ae "o7u treouiau sa ne insouie ae pecene ooienior. W^Qu aiai "ai "ult
actele de 3aloare internaional& trebuiau s& poarte aprobarea boierilorQ ba c5iar: pentru c&
actele erau de o deosebit& 6nse"n&tate: boierii d&deau un act independentA. Re4ele
Poloniei: de alt& parte: ca su2eran: @nu ur"&rea at;t dob;ndirea su2eranit&ii asupra
persoanei do"nului: c;t asupra 6ntre4ii &ri: care+= interesa 6n special 7i acest lucru se 1&cea
"ai cu sea"& prin ade3erirea 3asalit&ii de c&tre boieri M..KA
=
.
6ntr+ade3&r: actele de o"a4iu 1or"al: 6nc5eiate de 3oie3o2ii "oldo3eni 1a& de re4ii
poloni: 6ncep;nd de la =*I): sunt 6nt&rite de un act deosebit al boierilor: care uneori e
transcris 6n corpul aceluia7i docu"ent 6n 3ersiunea sla3on&: dar 6n alte ca2uri ni se
p&strea2& separat: a7a cu" desi4ur a 1ost dat 6n toate 6"pre8ur&rile respecti3e.
Aceste @prero4ati3e ale "arilor boieri "oldo3eni 6nainte de te1an cel %areA au 1ost
de ase"enea cercetate de >l. >inu C. Arion: care a rele3at 6ntre altele: 1aptul c& nu
totdeauna boierii 6nse"nai cu @credinaA lor 6n actele interne: 1i4urea2& 7i 6n acele de
caracter eBtern 7i c&: @6n actul lor c&tre re4e se i"puneau aceia: a c&ror situaiune de "ari
st&p;ni de @p&";nturi supuseA: era ca atare: precu"p&nitoare 6n scopul 4araniei de dat
actului do"nului lorA. El socote7te prin ur"are: c& @pe ba2a situaiunii lor de "ari
concesionari 1eudali ai do"nului 7i ast1el boieri locali prin 1ora lucrurilor 7i deseori
dese"nai ca atari: cei "ai 6nse"nai dintre d;n7ii 7i de ase"enea: dintre d;n7ii: acei pe
cari ale4erea 3oie3odului 6i c5e"a 6n capul unei dre4&torii: participau 0 "+a7 6ncu"eta
s& spun sub pre7edinia lui 0 la c;r"uirea &riiA
L
.
Este interesant de obser3at cu acest prile8: c& a"bii autori cari au ar&tat o deosebit&
6nele4ere acestei proble"e: sunt dintre acei cari nu 6"p&rt&7esc @pre8udecata 6"potri3a
1eudalis"uluiA: co"un& altor istorici ro";ni
*
: ci au c&utat di"potri3& s& l&"ureasc&
3ec5ile noastre instituii:6n lu"ina a7e2&"intelor structurii 1eudale: a7a cu" a cunoscut+o:
6n di1erite 1a2e 7i cu 4rade di3erse de intensitate: 6ntrea4a Europ& "edie3al&. >ar pornind
pe un dru" at;t de s&n&tos: 7i cu re2ultatele at;t de apreciabile la cari a8un4 6n studiile lor:
ei n+au putut totu7i s& 1or"ule2e ca o situaie de drept: po2iia aceasta a @&riiA 6n 1aa
@do"nieiA: 7i s& caracteri2e2e deplin solidaritatea p&turii nobiliare: nu nu"ai ca clas&
social&: dar 7i ca 1actor politic: ceea ce constituie te"eiul re4i"ului de 't&ri. C. Raco3i&
a obser3at c& @dou& 1ra2e din actele din =*I) 7i =*(* ne+ar putea 1ace s& crede" c& 6n
prealabil do"nitorul con3ocase pe toi p&";ntenii: adic& boierii de "o7ie: le luase
aprobarea 7i ceruse ca ei s& depun& 6n ";inile boierilor de di3an 6"puternicirea de a
4aranta o"a4iul. 6n =*I) boierii lui Petru scriu: 7nostro nomine et aliorum omnium
terrigenarum terre /alac<ie, Fui in nos ad ipsum faciendum autoritatem omnimodam
transtulerunt. Iar 6n actul din =*(* st spune: GteBt sla3onH @dup& bunul 7i 6neleptul s1at
al slu4ilor noastre 7i al boierilor no7tri credincio7iA. 6n realitate: probabil se socotea ca de
la sine 6neles c& boierii din consiliu au 6"puternicirea tuturor boierilor &rii pentru ori7ice
1el de acteQ 6ns& pentru c& re4ele Poloniei putea s& nu cunoasc& aceast& or;nduial&: lucrul
acesta se speci1ic& 6n acte: ca s& se cunoasc& cu" c& boierii: 4arant;nd: o 1ac 6n nu"ele
=
6n Rev. &st. Roman, E G=(,.H: p. *- a eBtrasului.
L
4ou studii de ist. a dreptului romnesc, p. =I:L..
*
!. "ai sus.
=.(
!.. .~. - . ..- ......~. i.. iui pviguiini. nu r 11 Ul IU
ii din consiliu 4arantau prin puterea lor de drept: dinainte re"is&: c5iar prin 1aptul
larii lor 6n di3anA
=
.
Nici >l. >inu Arion nu crede 6n "ai "ult dec;t 6n 6"pre8ur&ri de 1apt: 3ariabile de
i la ca2. @Aceast& stare de 1apt: se 6ntreab& >+sa: a putut oare a8un4e a 1i nor"ali2at&
re de drept< 9uat+a na7tere: "ai ales sub in1luena Poloniei su2erane: ce 67i stabile7te
rirea: la 6nceputul do"niei lui AleBandru cel Bun: luat+a na7tere o instituiune
6i2at&: o adunare ast1el a "arilor boieri: ce+7i atribuiau 6n "od constant anu"ite
le4ii: 6n anu"ite prile8uri: 6n conducerea &rii< Nu cred: 6n starea actual& a 7tirilor: 6n
Qna unei ase"enea instituiuni: a unui sei": cu" s+a scris de cur;nd: cu" 3orbe7te
din L- iunie =,,= 0 sei" ase"&n&tor celui 6n 1iin& 6n Polonia epocii. Ase"enea
uiuni se nasc 7i se stabilesc cu 3re"ea. Noi trebuie s& a3e" totdeauna 6n 3edere
ii cel scurt: ce se petrece de la "oartea lui AleBandru cel Bun G=,*LH la ad3enirea lui
n cel %are G=,-)H. 6ntr+un s1ert de 3eac se pot 6ncerca i"it&ri: sau adopta nu"iri
e: nu se 6n1iripea2& instituiuni. Iar a ne 4;ndi la eBistena de sei"e 6nainte de =,*L:
" nici un "oti3 la aceastaA
L
.
'unt aci dou& obser3aii de 1&cut: prin cari de alt1el se l&"ure7te 7i "etoda cercet&rii
re. Cea dint;i este re2ultatul unei 3ec5i eBperiene: 7i pri3e7te raportul 6n care se a1l&
al 7i interpretarea
*
. nei a1ir"aii cate4orice a unui docu"ent conti"poran: atunci
n+ai alt teBt de opus: sau serioase "oti3e de a+i pune sinceritatea la 6ndoial&: nu e
lat& indicat de a+i substitui o interpretare proprie: 6nte"eiat& doar pe credina sau pe
aentul c& 1aptul a"intit nu se 6ncadrea2& 6n concepia pe care istoricul "odern o are
B 6"pre8ur&rile sau instituiile pe care le cercetea2&. %eniunea unei adun&ri a
"ii @p&";nteneA e poate "ai puin precis& 6n actul "oldo3enesc din =*I): dec;t 6n
in Zara Ro";neasc& din =,=*: pe care l+a" citat la locul s&u
,
.. procur& poate 1i i
prin cule4ere de isc&lituri 7i pecei: dar 6nsu7i 1aptul c& e necesar& presupune
na unei colecti3it&i or4ani2ate: al c&rei spirit corporati3 se "ani1est& cu acest prile8:
sei" r&";ne un sei": deci o adunare. \aptul c& docu"entul care 6l po"ene7te 6n7ir&
ia a dou&2eci de boieri G1&r& a socoti pe copiii lorH: ci1r& de alt1el obi7nuit& 7i adesea
it& 6n diplo"atica "oldo3eneasc& a epocii dintre AleBandru cel Bun 7i te1an cel
nu e de natur& a contra2ice denu"irea adoptat&. 'e poate tot at;t de bine s& a3e" a
u o adunare de dele4ai: 6"puternicii de @toi boierii "oldo3eni: "ari 7i "iciA: a
neniune ur"ea2&
-
. Nu se poate trece nici peste pre2ena a -, de s1etnici G1&r& cinci
i care 6nc5eie actul din septe"brie =,--: prin care Petru !od& Aron: dup& ce arat&
s1&tuit @cu boierii din s1atul "oldo3enesc 7i cu "itropolitul nostru: >o"nul Teoctist:
ai boierii "ari 7i "iciA: tri"ite pe lo4o1&tul %i5ul la turci: pentru a pl&ti cei L ...
C. Racovi(, op. cit., p. 46 (extras). Sublinierea mea.
Dinu C. Arion, op. cit., p. 21 -22.
V. n aceast privin( G. I. Brtianu, Dradi:ia istoric despre ntemeierea statelor romneti, p. 47.
V. mai sus.
Doc. publicat de D. P. Bogdan, Acte moldo#eneti dinainte de 6tefan cel 5are, no 6, p. 34-37.
==.
' - u J
de 4albeni un4ure7ti: ce i se cer ca tribut de r&scu"p&rare
=
. Iar actul sole"n de danie al
T;r4ului iretului 7i al !ol5o3&ului c&tre cnea45ina Rin4ala: din =* dece"brie =,L=: e
dat mpreun de 3oie3odul AleBandru cel Bun: 7i de -= de boieri @toi "ari 7i "iciA: al
c&ror nu"&r sublinia2& 6nse"n&tatea docu"entului 7i 4arania ce i se acord&
L
. C5iar 1&r&
a a"inti 6nc& de adun&rile 6n care se ale4eau >o"nii %oldo3ei: cari par a 1i "ult "ai
nu"eroase: sunt 7i aci eBe"ple 6ndestul&toare de diete "ai restr;nse: 6n a c&ror alc&tuire
7i con3ocare se si"te desi4ur in1luena direct& a adun&rilor ase"&n&toare din Polonia. >ar
1aptul 6nsu7i c& se poate aduce "&rturia unui docu"ent din 3re"ea lui AleBandru cel Bun:
arat& c& perspecti3a istoric& e "ai lar4& 7i "ai dep&rtat& 6n ti"p: dec;t s1ertul de 3eac ce
desparte =,*L de =,-). Proble"a nu poate 1i deplin 6neleas&: dec;t dac& ne 6ntoarce" la
6nceputurile principatului 7i pri3i" 6"pre8ur&rile: nu nu"ai cu cronicarul: de la
desc&lecare 0 dar c5iar dincolo de ea: de la acele 1or"aiuni nedeslu7ite cari o precedea2&
7i alc&tuiesc at;tea pietre din te"eliile ei.
L. \E>A9ITATEA DNAINTE >E >E'C[9ECAT
'e poate spune acu" aproape cu certitudine c& desc&lec&torii pornii din %ara"ure7:
6n le4&tur& cu luptele de 4rani& dintre un4uri 7i t&tari: au a1lat la r&s&ritul Carpailor cel
puin at;tea seniorii 7i st&p;niri anterioare lor: c;te 3or 1i 1ost 3oi3odatele 7i cne2atele: ce
le a1l&" 6n 1iin& 6nc& din 3eacul al ElII+lea: pe teritoriul Z&rii Ro";ne7ti. Trece" peste
"eniunile din secolul al El+lea 7i al Ell+lea: din cari se poate deduce cel "ult eBistena
unei populaii ro";ne7ti: 6n inuturile de "ai t;r2iu ale %oldo3ei
*
Q r&";n 6ns& si4ure acele
cari 6nsea"n& pe un @duceA sau 3oie3od Ola5a la =L,): 6n tab&ra 5anului t&t&resc
,
Q o lupt&
la =L)) 6ntre 3ala5i 7i ruteni: care nu se poate locali2a dec;t la "ar4inele %oldo3eiQ
pre2ena 6n =*.): a unui 3oie3od 3ala5: 6n dependena 3oie3odului Transil3aniei: dar 3ecin
cu HaliciulQ sosirea unui contin4ent tot de 3ala5i: laolalt& cu ruteni 7i lituanieni: 6n
eBpediia din =*L- a re4elui Poloniei 6"potri3a co"itelui de Brandenbur4. 'unt de
ad&u4at la toate aceste date: pe cari a" a3ut prile8ul s& le discut "ai a"&nunit
-
: 7i acele
a"intite de cur;nd de >l. P. P. Panaitescu: @A1l&" c&: la =**L: p&";nturile episcopiei de
%ilco3: episcopie catolic& a ordinului "inoriilor: cu" spune un raport tri"is Papei:
1useser& 6nc&lcate de c&tre Wboierii Ga potenti#us illarum partituri(X din acele p&ri. Erau
deci boieri cu "o7ii 6n %oldo3a de Kos: 6nainte de cobor;rea do"niei 6n acele p&ri M...J
9a =**,0*-: este po"enit: la 9e"ber4: AlePe 0oldaovicY, adic& 1iul W"oldo3eanuluiX:
ceea ce nu 6nsea"n& din ara %oldo3ei: care nu eBista pe atunci: ci din Jrgul 0oldovei,
=
Hur"u2a`i: 4oc. II: L: no >EIII: p. //(0/)=. P. dat&: c1. \r. Babin4er: Cel dint;i bir al %oldo3ei c&tre
'ultan: 5magiu ctre fra!ii AlePandru i &on "pedatu, p. , 7i ur".
L
%. Cost&c5escu: 4oc. mold. n. de \tefan cel 0are, I: no ,/: p. =,= 0=,/.
*
C1. G. I. Br&tianu: Jradi!ia istoric despre ntemeierea statelor romneti, p. =/= 0=/L.
,
&#id., p. =-/ 7i ur". P&rerea >+lui Boldur: c& ar 1i 3orba de un principe rus Ole4: Studii i $ercetri
&storice,XX, p.*=L0*=*: r&";ne o si"pl& ipote2&. : :W
-
Jradi!ia istoric, p. =*- 7i ur".
===
1a. 9a =*-L: re4ele 9udo3ic al n4ariei cercetea2& pe ruda sa: Ca2i"ir al Poloniei 7i
:e prin Buco3ina: 6n care sunt "enionate c;te3a r;uri precu" 7i Jrgul SiretulufA
+
. 6n
:: cronica lui >lu4os2 relatea2&: cu preci2iuni de date 7i a"&nunte ce par necontestabile:
ediia nenorocit& a polonilor 6n nordul %oldo3ei: la +[.,, data reinut& o1icial pentru
c&lecatul &rii: dar 6n le4&tur& cu lupta dintre doi 3oie3o2i: Petru 7i te1an: ce 6i sunt
= ur"are anteriori. @Era deci 7i un alt 3oie3odat: 7i desi4ur alte6e pe care nu le 7ti"A
L
:
aceast& obser3aie se lea4& 7i co"entariul 0 ca totdeauna erudit 0: pe care editorul
Qi "ai bo4ate serii de 3ec5i docu"ente "oldo3ene7ti: >l. %inai Cost&c5escu:6l 1ace cu
e8ul po"enirii: 6ntr+un 5riso3 de la =,=(: a @C;"pului lui >ra4o7A: care se 6ntindea
te 5otarul 8udeelor Nea" 7i Bac&u @la nord 7i sud de p;r;ul Nic5id 7i 6ntre Ta2l;u 7i
triaA: @Nu e "ai 3ec5iu C;"pul lui >ra4o7 dec;t satele de pe el: din care unele sunt
i4uran& din 3eacul al El!+lea< Nu e oare 3orba de >ra4o7 desc&lec&torul< Nu e 3orba
Q de 3reun 3ec5iu cne2at al 3reunui >ra4o7: 4&sit aici de desc&lec&tori< 'unt 6ntreb&ri
i r&spuns. Oricu": la =,=(: WC;"pul lui >ra4o7X sun& ca ce3a 3ec5iu tareA
*
.
Parte din ora7ele "oldo3ene7ti sunt si4ur "ai 3ec5i: o pecete a Baiei: cu inscripie
ia: are data =*.. 0 6ntoc"ai ca 7i piatra de "or";nt a @co"itelui 9aureniuA din
apulun4ul %unteniei. 'a7i 3enii din Ardeal: de bun& sea"& 7i un4uri sau secui: se
3or Qe2at 6nc& de la 6nceputul 3eacului la poalele r&s&ritene ale "unilor. '+a presupus
c5iar :ur;nd: cu ar4u"ente te"einice: eBistena unui @coridorA un4uresc spre
>un&re: 6n ile de Kos ale %oldo3ei
,
.
9a toate aceste "eniuni: cari duc spre i23oare apusene: trebuiesc adause acele ce
ntesc le4&turile cu R&s&ritul. R&";ne eni4"atic de"nitarul i"periului t&t&resc: amor
s 0oldaN, al c&rui nu"e apare 6ntr+un raport 1ranciscan dela =LI/. >ar e 7tiut c&
;nirea 6"p&r&iei S6pcia`ului 0 sau "&car 5e4e"onia ei: se 6ntindea p;n& la 4urile
larii: unde o 6nt;lnesc 4eno3e2ii la =*,*
-
: iar 6n a doua 8u"&tate a 3eacului al EIH+lea
i 8urul anului =*..: 6n partea de R&s&rit a %oldo3ei de ast&2i 7i cu deosebire 6n 3alea
:ului: se 4&seau alanii sau iaii, al c&ror nu"e a r&"as 3iitoarei cet&i de scaun a
cipatului. 6n n4aria: ia2i4ii: de acela7i nea" iranic cu ei: apar a"estecai cu cu"anii:
a c&ror supre"aie 3or 1i stat cei din %oldo3a: 6nainte de a+i supune cucerirea "on4ol&
rile8ul "arii n&3&liri 6n Rusia: Polonia 7i n4aria: 6ntre =L*) 7i =L,L. i de la cu"ani:
=
&nterpretri romneti, p. ,,:=.,. I
L
&#id., p. =.,. !. 7i discuia la C. Raco3i&: op. cit., eBtras n. , 7i ur". 7i I. Nistor: "ucius Aprovianus,
A 6rii \epeni!ului, Anal. Acad. Rom., %e". 'ec. Ist.: s. *+a: EEIII: p. =,* 7i ur". !. acu" 7i noua
6retare a >+lui t. Pascu: $ontri#u!ii documentare la istoria Romnilor n sec. al Xl&&Mlea i al Xl/Mlea,
T din Clu8: Instit. de Ist. Naional&: p. -* 7i ur". despre c&s&toria %ar45itei: 1iic& a lui Bo4dan: cu te1an
3odul epeniului.
*
>oc. mold. n. de \tefan cel 0are, I: p. =*,. $i. N. Ior4a: =istoire des Roumains, III: p. L,( 7i ur".
,
E o presupunere a lui Nicolae Ior4a: reluat& de te2a recent& a >+lui 9&2&rescu. C1. G. I. Br&tianu: 9es
le Hon4rie et les principautes rou"aines au EI!
e
siecle. Acad. Rou".: Hulletin de la sect. <ist., EE!III.
-
!. G. I. Br&tianu: !icina II: Rev. <ist. du SudM%st europeen, EIE: p. =,,.
==L
de alt1el: sunt ur"e ne6ndoielnice 6n toponi"ia &rii
=
: dup& cu" sate de t&tari suni 6nc&
po"enite 6n docu"entele "oldo3ene7ti: 6n 3eacul al E!+lea
L
.
Nu se poate de ase"enea nesocoti nici "eniunea: at;ta 3re"e neobser3at&: a
cronicii lui >lu4os2: despre o aciune r&2boinic& a 3ala5ilor: de ob;r7ie latin&: 6"potri3a
rutenilor: a c&ror st&p;nire ar 1i 6nl&turat+o din p&ri ale %oldo3ei prin presiunea lor
nu"eric&: 7i la ur"& prin 3iolen&
*
. Aceast& tradiie: care repet& acea "ai 3ec5e cu trei
secole: din cronica lui Nestor: con1ir"& eBistena unor cne2ate sla3e: desi4ur ca r&"&7ie
ale trecerii popoarelor de aceast& ori4ine prin aceste re4iuni: ce au 1ost 6nl&turate la un
"o"ent dat de ro";ni: printr+o aciune de recucerire: care a"inte7te acea a Peloponesului
sau a unor inuturi ale Greciei asupra altor sla3i: 6n epoca bi2antin&
,
.
6n s1;r7it: dac& pasa8ele cunoscute ale @>escrierii %oldo3eiA de Cante"ir: 6n pri3ina
unor 3ec5i @republiciA 6n !rincea: la Ti45eciu sau la C;"pulun4ul din Buco3ina: pot 1i
interpretate ca "&rturii ale unor autono"ii locale 6n cadrul principatului: care le+a cuprins
ca atari 6n 5otarele sale: do3e2i despre un ase"enea re4i" de autono"ie co"unal& r&sar
6n 3eacul al E!+lea la Cetatea Alb&: portul de la li"anul NistruluiQ se 7tie c& s+au a1lat
bani de ara"& cu capul de bour: dar cu nu"ele ora7ului a7a cu" 6l redau i23oarele 4rece7ti:
Aspr?astru, iar instruciuni 4eno3e2e din =,-I 7i =,)L arat& c& s+a tratat cu un dominus et
communitas 0ocastri, de7i sub do"nia lui te1an cel %are: nu e nici o 6ndoial& asupra
st&p;nirii acestui 3oie3od 6n G.etatea unde 67i nu"ea p;rc&labii
-
. E deci 1oarte probabil c&
7i acest 3ec5iu centru co"ercial: unde ne4ustorii 4eno3e2i sunt cunoscui de la =L(.: a
p&strat sub do"nia %oldo3ei: 6n care e cuprins 6n 3eacul al E!+lea sub AleBandru cel
Bun: dar poate 7i "ai de 3re"e
/
: pri3ile4ii de a bate "onet& 7i de a 6ntreine le4&turi de
ne4o: ase"&n&toare cu acele ce deosebeau "arile Co"une "edie3ale din Apusul Europei.
I"a4inea ce re2ult& din toate aceste in1or"aii: de ob;r7ie at;t de deosebit&: ne arat&
c& desc&lecatul s+a suprapus unui co"pleB de or4ani2&ri politice "ai 3ec5i: unele
b&7tina7e: altele re2ultate din alu3iunile n&3&lirilor 7i st&p;nirilor str&ine: cari s+au succedat
6ntre Carpai 7i %area Nea4r& 6n decursul 3eacurilor: sau ale p&trunderii co"erciale: pe
c&ile ne4oului internaional: ce str&bat aceste re4iuni. @Este clar: scrie 6n aceast& pri3in&
>l. P. P. Panaitescu: c& %oldo3a: 6nainte de 6nte"eiere: era o re4iune bine populat&: a3ea
o or4ani2aie politic& cu ora7e: ceea ce arat& o 3ia& econo"ic& de sc5i"b:o ar"at&: ceea
ce 6nsea"n& 7i 7e1i "ilitari. Or4ani2aia anterioar& 6nte"eierii: presupune o re4le"entare
a propriet&ii 7i clase sociale la 1el ca la celelalte ra"uri de ro";ni: 6n Ardeal 7i Zara
=
C1. A. P5ilippide: 5riginea Romnilor, II: p. */. 7i ur". C1. G. I. Br&lianu: /icina et $etatea Al#.p. ,*.
L
%. Cost&c5escu: 4oc. mold. n. de \tefan cel 0are, I: n. *=:*L: p. (L0(/.
*
>lu4os2: =ist. Polonicae.ed. =)==: col. ==LL0 ==L,. C1. G. I. Br&tianu: Jradi!ia istoric, p. =*- 7i L,-.
,
Asupra acestor 6"pre8ur&ri: eBpuse de %. !as"er: 4ie Slaven in >riec<enlaml, Berlin: =(,=: 3.
consideraiunile paralele ale lui E. Petro3ici: >aco+'la3a: 4acomnKnie,X,p. L*- 7i ur". 7i 9es 'la3es en Grece
et en >acie: Halcania, !II: L G=(,,H: p. ,/- 7i ur".
-
C1. P. Nicorescu: %onete "oldo3ene7ti b&tute la Cetatea Alb&Q N. B&nescu: 0aumcastrum 0
0oncastm Q $etatea Al#, Anal. Acad. Rom., %e". 'ec. Ist.: s. *+a: EEII: p. =)= 0 =)L.C1.G.I. Br&tianu:
!icina II: i#id.p. =/.+=/=.
/
>ocu"entul contestat din =*), e totu7i publicat de %. Cost&c5escu: 4oc. mold. n. de \tefan cel 0are,
I. nol .
==*
l&neascaAO. A." "ai a3ut prile8ul de a eBa"ina contrastul pe care 6l o1er& al&turarea
tor realit&i cu tradiia istoric& a desc&lecatului 6n ar& pustie: a7a cu" a 1ost 1or"ulat&
t;r2iu: 6n1&i7;ndu+= pe >ra4o7 !od& pornind la 3;nat dup& "iticul bour: pe c&i
nblate 6n desi7ul codrilor: ase"&n&tor altor @desc&lec&toriA ale popoarelor din stepele
ritene: cu a c&ror le4end& se potri3e7te aceast& descriere
L
. A 1ost desi4ur o tendin& a
io4ra1iei: a7a cu" a 1ost scris& la un "o"ent dat: din 6nde"nul 7i porunca >o"nului
curtea sa: de a nesocoti acest trecut 6ndep&rtat: 7i de a purcede nu"ai din clipa
&lecatului: ca de la un nou 4omesdaN Hoo?sA or4ani2&rii de stat "oldo3ene7ti
*
. >ar
iul 6nsu7i ce s+a ur"&rit arat& c& toate aceste 1or"aiuni anterioare: inte4rate 6n a doua
itate a 3eacului al El!+lea 6n 6ntinderea pro4resi3& a 3oie3odatului @din "uni p;n&
areA: 67i l&saser& ur"ele 6n structura politic& a %oldo3ei: prin eBistena at;tor drepturi
i3ile4ii cari 6n4r&deau puterile do"niei: 6n 3irtutea reciprocit&ii de obli4aiuni:
Qnt& siste"ului 1eudal.
>ar 7i do"nia: cobor;t& din %ara"ure7: a p&strat: 6n pri"a ei 1a2&: aspectul de
it&nieA printre alte cete: 6n 4rupul 1a"iliilor senioriale cari trecuser& "unii:
8"entele un4ure7ti conti"porane opun nea"ul @credinciosA al lui >ra4o7 7i
endenii acestuia: aciunii r&sculatului Bo4dan: care i+a 6nl&turat din 7terra nostra
luana8 6n sc5i"bul c&reia cap&t& "o7ia Cu5nea din %ara"ure7: a rebelului care s+a
it dincolo de "uni
,
. 'e 3ede o lupt& 6ntre dou& 1a"ilii de 1eudatari: dintre care una
Qles s& p&stre2e le4&turile de 3asalitate cu Coroana un4ar&: iar cealalt&+le+a rupt: poate
9ai 6n ur"a ri3alit&ii cu oa"enii r&"a7i credincio7i re4elui: 7i bucur;ndu+se de
tirea sa. 6n 3iaa 1eudal& a %ara"ure7ului: unii s+au 6ncadrat 6n ordinea introdus& de
itatea "a45iar&: lu;nd loc 6n s1atul seniorilor ei: 6n care nea"ul >ra411N a deinut
nnate de"nit&i 0 ceilali: ap&r;nd 3ec5i pri3ile4ii de 1eudalitate b&7tina7& ale
laiei ro";ne7ti: au c&utat 6n cele din ur"& p&strarea acestor @libert&iA 6n sens
e3al: a7e2;ndu+se dincolo de lanul Carpailor
-
. Nu a 1ost deci la 6nceput nici un
ent de ierar5ie: care s& i"pun& superioritatea dinastic& a unui nea" asupra altora:
6ia s+a des1&cut din procesul de ri3alitate 6ntre seniori 6n3r&8bii: din care unul "ai
nic: s+a 1&cut @c&pitanA de eBpediie 7i substituindu+se 3asalului re4elui n4ariei: a
6eiat ara %oldo3ei: cu a8utorul 3asalilor 7i @3ite8ilorA s&i proprii. \aptul c& 3ec5ile
"ente "oldo3ene7ti arat& "ai "uli s1etnici ai do"nului purt;nd aceste titluri 0 a
desi4ur trebuie s& le d&" 6nelesul lor "edie3al un4uresc de @ca3aleriA 7i @ser3itori
8eluiA: @>2ula capitaneus 6n =*I) M...J: Iona7 !itea2ul: >ra4oi !itea2ul: Costea
i2ul: >ra4o7 !itea2ul: Gro2ea !itea2ul 7i Braul !itea2ulA
/
0 este 6ndea8uns de
=
&nterpretri romneti, p. ,-.
L
C1. G. I. Br&lianu: Jradi!ia istoric, p. L=-.
*
&#id., p. =,..
,
C1. 9u`inic5: 4oc. /alac<orum, n. =.(: p. =,, 7i ur".: 7i =,=: p. =)I 7i ur". GL. "artie =*/. 7i *
rie =*/-H.
-
!. I. %o4a: /oevodatul Jransilvaniei, 'ibiu: =(,,: p. -- 7i ur".
/
%. Cost&c5escu: 4oc. mold. in. de \tefan cel 0are, I: p. (: n. ,. !. 7i >inu Arion: op. cit., p. =/: n. *..
i2a`i: 4ocA, L. AneB& III: p. I=)0=I. %ai e de ad&u4at %inai Ioni7 !itea2ul din actul de o"a4iu de la
==,
caracteristic: in = ara So"aneasca: nu a" i"a"ii aecai un conti"poran ai iur: taie poai +i
acest titlu: 3itea2ul Nea4u sau Nea4oe: de la =*/(
=
. E un criteriu "ai si4ur pentru a stabili
aportul "ara"ure7ean 6n alc&tuirea nobili"ii "oldo3ene7ti: dec;t ono"astica: ce indic&
prea puine nu"e cu aspect speci1ic al acestui loc de ob;r7ie: dar @6n plus M...J o in1luen&
rus& apusean&: ce lipse7te 6n Zara Ro";neasc& Gnu"e de boieri "oldo3eni 6n 3eacul E!:
>a8bo4: >ra4: Bratei: Iur4: >ol5: 'tra3ici: lea: Cl&n&u: >o"&ncu7: %o45il&HA
L
.
\aptul acestei in1luene: la care se adau4& aceea din li"ba 7i 1or"ularul 6nsu7i al
3ec5ii cancelarii "oldo3ene7ti: 6n care 6nlocuie7te p&trunderea bul4ar&: ce se constat& 6n
acea a Z&rii Ro";ne7ti: desc5ide 6nc& o proble"&: acea a l&"uririi ei istorice 7i a
ele"entelor cari au trans"is+o. >l. Boldur: 6n studiul s&u "ai 3ec5iu: 7i 6n unele obser3aii
"ai recente ale >+sale 6n le4&tur& cu @6nte"eierea %oldo3eiA
*
: le atribuie "isterio7iloi
bolo5o3eni 7i brodnici: pe cari 6i socote7te ro";ni: a7e2ai "ult "ai spre Nord 7i Nord+
Est de re4iunea locuit& 6n "ed obi7nuit de poporul nostru: adic& dincolo de Nistru: pe
cursul superior al Bu4ului: 7i al 'trNiului. Ace7tia: 6n ur"a n&3&lirilor t&t&re7ti: cari au
2druncinat principatul de Halici de care depindeau: s+ar 1i 6ndreptat spre %ia2&2i 7i ar 1i dat
%oldo3ei: unde s+au a7e2at @un caracter pronunat nordic 7i nici decu" 3estic: purt;nd
pecetea in1luenei politice 7i culturale ruso+4aliieneA
,
. Proble"a acestor ele"ente de
populaie din p&rile de r&s&rit ale Galiiei: 6n plin& re4iune etno4ra1ic& ucrainean&: a "ai
1ost discutat& 7i 3a "ai 1ace 6nc& obiectul altor pole"ici 7i cercet&ri. Ase"&n&ri 6ntre
nu"ele @bolo5o3enilorA 7i al 3ala5ilor nu se pot t&4&dui: ca 7i unele potri3iri toponi"ice
6ntre re4iunea locuit& de ei 7i %oldo3a. >ar aceste dublete toponi"ice se l&"uresc tot at;t
de bine prin 1eno"enul 4eneral al eBpansiunii sla3e: care 7i+a l&sat ur"ele 6n toat& aceast&
re4iune 4eo4ra1ic&: dup& cu" 7i in1luenele de cancelarie: 7i nu"ele ruse7ti ale boierilor
"oldo3eni: pot 1i re2ultatul atin4erii de 5otar a %oldo3ei cu principatul "ai 3ec5iu al
Haliciului: 6n condiii ase"&n&toare acelora ce eBplic&: la %ia2&2i: contactul Z&rii
Ro";ne7ti cu Bul4aria
-
. Pot 1i 7i supra3ieuiri ale unor or4ani2aii politice locale: din
partea de Nord 0 Zara de 'us 0 a %oldo3ei: unde aceast& in1luen&: spri8init& pe
1eno"ene constante de 6ntrep&trundere de"o4ra1ic& 6ntre ro";ni 7i ruteni: 3a 1i 1ost "ai
sensibil& 7i "ai durabil&. Ea corespunde 7i 3ersiunii p&strate de aceea7i tradiie a
desc&lecatului "oldo3enesc: care pretinde c& 6n pustiul 6n care s+au a7e2at 6nte"eietorii:
@de s;r4 s+au l&it ro";nii 6n 4ios 7i ru7ii 6n susA: ace7tia din ur"& 1iind coloni2ai din @ara
le7asc&A:prin "i8locirea le4endarului @Eco pris&cariulA
/
. Reine" deoca"dat& din aceste
contro3erse: pentru c5estiunea ce ne interesea2& aci: c& do"nia 6nte"eiat& 6n %oldo3a:
6n condiiile a"intite: s+a 4&sit de la 6nceput 6n4r&dit& 7i 2&4&2uit&: at;t de repre2entanii
unor nu"eroase puteri locale: cari au acceptat s&+i 1ie 3asali: c;t 7i de ele"entele 1eudale
=
!. "ai sus. C1. A. Boldur 6n studiul citat "ai 8os despre @6nte"eierea %oldo3eiA.
L
P. P. Panaitescu: &nterpretri romneti, p. --. C1. N. Ior4a: =ist. des Roumains, III: p. L/,0L/-.
*
$ontri#u!ii la studiul ist. Romnilor, I:p. === 7i ur". G!. 7i 5arta la p. =LIHQ 6nte"eierea %oldo3ei:
Studii i $ercetri &storice, EIE: p. =I- 7i ur".
B&#id.,p. =I/.
-
'unt de acord cu >l. Boldur c& nu e ne3oie de a se presupune o st&p;nire e1ecti3& a principilor de Halici
asupra teritoriului %oldo3ei de "ai t;rF.iu: de7i in1luena lor s+a 1&cut si"it& 6n aceste p&ri 6n 3eacul al EH+lea.
/
Gr. rec5e !ornicul 7i 'i"ion >asc&lul: "et. 6rii 0oldovei, ed. C. C. Giurescu: p. ==.
==-
_______r__________________i.^ujiu.iuiw. i ^ a^cai IUIIU ioane vecniu yi
1oarte lar4 de oa"eni 7i de instituii: trebuiesc pri3ite a7e2&"intele ordinei de stat
"oldo3ene7ti: 6n perioada 6n care i23oarele ni le 1ac "ai deplin 7i "ai bine cunoscute.
*. >O%NIA I 'T[RI9E DN !EAC9 A9 E!+9EA
>up& cu" s+a "ai rele3at: pri"ul docu"ent intern care 1ace cunoscut& @credina
tuturor boierilor "oldo3eniA: dintre cari =, sunt anu"e a"intii: este dania lui Ro"an
!oie3od din *. "artie =*(L: a trei sate de pe iret lui Iona7 !itea2ul
=
. >ata relati3 t;r2ie:
se 8usti1ic& prin 1aptul c& actele anterioare interne ce ne sunt cunoscute: sunt nu"ai dou&:
din cari unul: acel al lui Iur4 Soriato3ici din =*),: nu e considerat autentic de cei "ai
"uli istoriciQ totu7i: de7i nu 6n7ir& "artorii: el "enionea2& 7i @credina boierilor
"oldo3eniA
L
. Cel de al doilea: dat de Petru !od& la t1;rl&u: la = "ai =*I,: poart& 7i el
isc&litura a trei boieri de s1at: Porucino: B;rl& 7i KuleQ dar e o danie 6n li"ba latin&: c&tre
biserica catolic din T;r4ul iretului: 6nte"eiat& de >oa"na %&r4&rita Gsau %u7ataH:
"a"a 3oie3odului
*
. >ac& pentru cel "ai 3ec5iu din aceste acte 0 6n ca2ul 6n care nu l+a"
6nl&tura ca 1als 0 s+ar putea in3oca o 3ariaiune 6n 1or"ularul cancelariei: ce nu ar 1i 1ost
6nc& statornicit la acea dat&: pentru cel de al doilea este 3orba de un ca2 special: care
:o"porta desi4ur 7i re4uli diplo"atice deosebite. Cu at;t "ai puin se pot deci tra4e
:onclu2ii: 6n ce pri3e7te lipsa din ele a 6n7ir&rii obi7nuite a boierilor: ca 6nt&rire a unei
lot&r;ri do"ne7ti
,
.
C& 1aptul trebuie 6neles ast1el: o do3ede7te nu nu"ai "eniunea: dar actul deosebit
K "andatarilor boieri"ii "oldo3ene: care con1ir"& la L/ septe"brie =*I) o"a4iul de
1
asalitate al 3oie3odului Petru c&tre re4ele !ladisla3 Ia4ello. A" a"intit "ai sus
"puternicirea pe care au c&p&tat+o @din partea tuturor p&";ntenilor &rii %oldo3eiA: 7i
tielesul acestui ter"en: care este ec5i3alentul acelui de regnicolae, 1olosit de docu"entele
n4ure7ti. C;i3a ani "ai t;r2iu: la =*(-: an4a8a"entul e luat de pan Braul: pan 'tanisla3:
an %inai 7i pan endrea: c& te1an !od&: ur"a7ul lui Petru: 3a "er4e s& se supuie re4elui
cu boierii 7i cu paniiA
-
. i 6ntr+ade3&r: actul de o"a4iu de la / ianuarie din acela7i au:
7a cu" se a1l& transcris: cuprade 1or"ularul a dou& docu"ente: acel al 3oie3odului: 7i
cel al @panilor 7i boierilor &rii %oldo3eiA 0 nu nu"ai cei 2ece nu"ii 6n 1runte: dar 7i
ali pani: boieri p&";nteniA 0 cari 8ur& 7i ei credin& re4elui Poloniei: ba c5iar se lea4&
V 6"piedice pe >o"nul lor s& pun& ce3a la cale 6"potri3a re4elui
/
. E deci o le4&tur& de
isalitate direct& de la su2eranul supre" la 3asalii 3asalului principal 'arrierevassauP(, 6n
inul aceleia pe care re4ii nor"an2i au introdus+o 6n ierar5ia 1eudal& a An4liei: dup&
6cerire
)
. 9a L- "artie =,..: I3a7cu: 1iul iui Petru !oie3od: 8ur;nd credin& 6n
=
%. Cost&cbescu: 4oc. mold. n. de \tefan cel 0ate, I: no *: p. ).
)
Lid.,no V,p. =.
*
FtaF.: no L: p. ,0-.
,
>inu C. Arion: op. cit., p. ,: n. = bis.
-
%. Cost&c5escu: 4oc. mold. n de \tefan cel 0are, II: no =//: p. /.( i ur".
/
F/SF.:.nol/):p./==7iur".
)
C1. %.Bloc5:"asocietF#BFaFe:II:p.LL(.
==/
e3entualitatea c& ar a8un4e @do"nitor 7i 3oie3od 6n ocina "ea: ara %oldo3eiA: cu spri8inul
re4elui !ladisla3 7i al "arelui cnea2 !itolt al 9ituaniei: 6nc5eie de ase"enea le4&tura @cu
toi boierii "ei "oldo3eni 7i cu toat& ara %oldo3eiA
=
. n ca2 interesant 6l pre2int&
o"a4iul din =,.L al lui AleBandru cel BunQ el se a1l& 6nt&rit de 1&4&duina lui @pan Costea
!ala5ulA: conceput& 6n aceia7i ter"eni ca actul boierilor de la =*(-: deci pre3&2;nd 7i
an4a8a"entul de a 6"piedica orice aciune potri3nic& a 3oie3odului 3asal 6"potri3a re4elui
su2eran
L
. E de cre2ut c& 4arania lui Costea: 1runta7 printre 1runta7ii &rii: este 7i ea
eBpresiunea unui "andat ce 6i con1er&: 6n aceast& 6"pre8urare: o calitate ase"&n&toare
acelei a palatinului 6n re4atul n4ariei
*
. 9a =,.,: 6ntr+ade3&r: AleBandru depune o"a4iul
6"preun& @cu slu8itorii no7tri: pani 3ala5i: p&";nteni "oldo3eniA ale c&ror =- pecei at;rn&
al&turi de cea do"neasc&: 6n 8osul 5riso3ului care obli4& pe @toi boierii "oldo3eniA
,
. >e
ase"enea pactul din L- "ai =,==: care nu este at;t o 6nnoire de credin& 0 inutil& dup&
dreptul 1eudal: 6ntre persoanele acelora7i contractani 0 c;t o alian& 6"potri3a unei
e3entuale a4resiuni a re4elui un4uresc: cuprinde de ase"enea 1or"ula: @6"preun& cu panii
no7triA
-
.
Nu a3e" de anali2at aci coninutul politic al acestor docu"ente: 7i cau2ele cari
orientea2& principatul %oldo3ei c&tre Polonia: dup& unirea acestei &ri cu 9ituania la =*I/:
prin c&s&toria lui !ladisla3 Ia4ello cu Iad3i4a: 7i re3enirea @Rusiei Ro7iiA: adic& a Galiiei
orientale: sub st&p;nirea polon&. Ne pute" re1eri 6n aceast& pri3in& la cercet&rile >+lui
P. P. Panaitescu
/
7i la studiul lui C. Raco3i&
)
: care a eBa"inat c5estiunea 6n a"&nuni"e
7i din toate punctele de 3edere: pentru perioada ce se 6ntinde de la =*I) 0 pri"ul act de
o"a4iu al lui Petru !oie3od 0 la =,*L: la s1;r7itul do"niei lui AleBandru cel Bun.
Co"plicaiile eBterne ale acestei 8u"&t&i de 3eac: 7i 8ocul diplo"atic al 3oie3o2ilor
"oldo3eni: 6ntre n4aria 7i Polonia: sau: la un "o"ent dat: 6ntre Polonia 7i 9ituania: ne
interesea2& aci "ai puin: dec;t rolul politic al nobili"ii "oldo3ene care apare 6n aceast&
succesiune de acte do"ne7ti ca un corp or4ani2at 7i solidar: a c&rui continuitate pre2int&
o "ai "are 4aranie: dec;t acea a unei do"nii: destul de nestabile 6n pri"ii cinci2eci de ani
ai eBistenei ei: 7i care de+abia din ti"pul lun4ii st&p;niri a lui AleBandru cel Bun: se
4&se7te @a7e2at&A pe te"elii "ai si4ure. E de alt1el caracteristic& 7i 1or"ula ce re3ine c5iar
6n acest ti"p 6n docu"entele interne. @Iar dup& 3iaa noastr&: cine 3a 1i >o"n 6n ara
noastr& a %oldo3ei: din copiii no7tri: sau pe cine >u"ne2eu 3a ale4e s& 1ie: acela s& nu+i
strice 1&r& 3ina lui M...JA
I
. E3entualitatea trecerii do"niei 6n alt nea": care 6n Zara
Ro";neasc& se eBpri"& t;r2iu: cu un accent de 6ndoial& 6n 3re"uri tulburi: este 6n1&i7at&
aci ca o re4ul& de care se ine sea"&: 6n plin& perioad& de lini7te 7i 6n1lorire. Peste c;te3a
decenii 3a re3eni "ai des acea care restr;n4e ipote2a la @ori pe cine >u"ne2eu 3a ale4e
=
%. Cost&c5escu: op. cit., II: no =).:p. /=( 7i ur".
L
&#id., no =)L: p. /L*+L,.
*
C1. I!: Adunrile de Stri n !rile %uropei de Rsrit dunrene.
,
%. Cost&c5escu: op. cit., II: no =)*: p. /L-0L).
-
&#id., no =)): p. /*) 7i ur".
/
&nterpretri romneti, p. =.) 7i ur".
)
!. "ai sus.
I
%.Cost&c5escu: op. cit., =:no *I:p. ==* GL. dec. =,=,H.
==)
..K din rraii no7tn sau din se"inia noastr&A
=
: nuan& de le4iti"itate care coincide 6ns& cu
Qrspecti3a unei noui de2bin&ri l&untrice: sub 1iii lui AleBandru cel Bun. >e7i
cronicele 8 "enionea2&: 6n scurtele lor 6nse"n&ri pentru aceast& 3re"e a
6nceputurilor: de"nitatea ale4erii la 6nsc&unarea do"nului: 0 iar&7i o tr&s&tur&
speci1ic& re4i"ului de &ri: 0 aceste alu2ii: ca 7i rostul de corp or4ani2at 6n 3iaa
statului: al boieri"ii: ne las& i presupune" c& ea a a3ut loc 7i atunci: "ai ales la
sc5i"b&rile cari 6nlocuiesc o linie R"neasc& prin alta.
>espre alc&tuirea s1atului do"nesc "ai restr;ns 0 rada 6n teBtul sla3on 0: sau a
3anului cu" e nu"it de obicei: de7i acest ter"en oriental nu e potri3it pentru re4i"ul
udai al 3eacurilor al E\!+lea 7i al E!+lea: iar&7i nu a3e" a ne ocupa prea "ult: ea 1iind
rcetat& 7i cunoscut&. '+a obser3at c& 6n %oldo3a ca 7i 6n Zara Ro";neasc&: locurile de
inte ale s1etnicilor: a c&ror credin& e in3ocat& 6n "od obi7nuit: nu sunt atunci ale acelora
3estii cu o slu8b& sau dre4&torieQ di"potri3&: ei 6nc5eie 7irul: care 6ncepe cu ali
@paniA: Q&ror 6nse"n&tate nu se "&soar& dup& 1uncia ce se deine 3re"elnic: ci dup&
"o7iile pe ri le posed& @uric cu tot 3enitulA. 6nc& de atunci apar 6n %oldo3a seniori
de 6ntinse "enii: ca %i5ul 9o4o1&tul: ale c&rui posesiuni: cu 1raii s&i >u"a 7i
Toader: se 6ntind ste -. de sate 7i seli7ti: sau ruda lor: popa: pe ur"& protopopul Iu4a: alt
potentat teritorial acestei epoci
L
. Aceast& situaie 6n s1at: dup& nu"&rul 7i 6ntinderea
@p&";nturilor puseA care apare 7i 6n docu"entele eBterne: este deosebit de li"pede 6n
perioada de dup& 64a do"nie de consolidare a lui AleBandru cel Bun: sub 1iii s&i adesea
6n3r&8bii: Ilie 7i 61an.
Nu e locul de a intra nici 6n a"&nuntele acestor certuri pentru do"nie: cari a8un4 la
"pro"isul unei duble st&p;niri: c5iar cu o deli"itare teritorial&: pentru a ispr&3i
ntr+un 7ir de s;n4eroase tra4edii. Ne a8un4e s& constat&" c& 6ntotdeauna: 6n ase"enea
airi: 6n pa4uba puterii do"ne7ti sl&bite de luptele concurenilor: cre7te acea a celorlali
ton ai 3ieii de stat: "ai ales c;nd alc&tuiesc corpuri constituite: capabile de a+7i
ni1esta 3oina 7i de a 6nclina cu"p&na politic& 6ntr+un sens sau altul.
'peciali7tii au deosebit acest caracter al do"niei duble a lui Ilie 7i te1an. @Orice
iune a lor se spri8in& pe boieri: ni"ic nu puteau 1ace: 1&r& consi"i";ntul lor: de aceea
n&rui "&rturiilor 6n acte a8un4e la ci1ra *.: sau c5iar 7i *=: iar 6n o"a4iul c&tre re4ele
on cre7te la *-. Aceea7i cau2& de atotputernicie boiereasc& eBplic& 7i 1aptul c& din
ilul de =.( acte: date de Ilia7 7i te1an 6n cursul do"niilor lor: (- sunt destinate
erilor. i acela7i "oti3 l&"ure7te 7i 1aptul c& de 6ndat& ce te1an a8un4e s& do"neasc&
te toat& ara: dup& orbirea 1ratelui s&u: 6n pri"ul act ori4inal cunoscut de la el apar *L
boieri "artori: pentru ca nu"&rul lor s& a8un4& nu dup& "ult& 3re"e: ci nu"ai dup&
luni: la ,LA
*
. A8un4e s& a"inti" nu"&rul "&rturiilor din Zara Ro";neasc&: ce nu
?&7e7te ci1ra de =/: dar de obicei se "enine 6ntre I 7i =L
,
. 6"pre8ur&rile tulburi se
lun4esc prin desele sc5i"b&ri de do"nie: p;n& la =,-).
=
%. Cost&c5escu: op. cir.: I: no =,/: p. ,-= G=- iunie =,*/H.
L
&#id.,p. -.= 7i ur".Q =/- 7i ur".
*
>. P. Bo4dan: Acte moldoveneti nainte de \tefan cel 0are, p. (.
,
>inu C. Arion: op. cit, p. =L: n. LL.
==I
In aceste condiii: ade2iunea boierilor "oldo3eni la o"a4iul c&tre re4ele Poloniei
are "ai "ult ca oric;nd 6nelesul unei 4aranii de per"anen&: *= din ei isc&lesc 7i ==
pecetluiesc actul din , iunie =,** al lui Ilie
=
. i aci se 1ace "eniune de @toi boierii
"oldo3eniA. C&tre s1;r7itul anului 6ns&: re4ele !ladisla3 pro"ite spri8inul s&u lui te1an:
7i "arii s1etnici ai Coroanei 6nt&resc le4&tura 6n nu"ele lor
L
. 9a =* ianuarie =,*,: boierii
"oldo3eni 0 6n cea "ai "are parte aceia7iY 0 6nt&resc o"a4iul lui te1an ca >o"n al
%oldo3ei
*
. %ai t;r2iu inter3ine 6nele4erea: care 6"parte 6ntre 1rai Zara de 'us 7i Zara
de Kos: poate ur";nd li"ita unor di3i2iuni "ai 3ec5i: dinainte de desc&lecat.
6n a1ar& de nu"&rul "&rturiilor: alte tr&s&turi deosebesc rosturile politice ale
nobili"ii: 6n perioada do"niei co"une. 6ntr+un inter3al de c;i3a ani: accentul cade tot
"ai "ult pe @p&";nturile supuseA ce le deine ca 1eude 7i pe cari i se 6nte"eia2& puterea.
>ac& la =,**: 6n actul de o"a4iu ap&reau nu"ai doi s1etnici cu "eniunea: @de la
>oro5oiA sau @de la \r&t&uiA: ceilali 1iind a"intii doar cu nu"ele
,
: la =,*/ cei "ai "uli
67i adau4& 7i do"eniul: @pan !;lcea de la 9ipnic 7i pan Isaia de la Baia: pan Petru 3ornic
de la Hudine: pan cleatea de la gubroui: M...J pan 'tanciul de la Bu5&e7ti: pan 'tan
B;rlici de la !orone M...JA
-
. E 6ns& i2bitoare ase"&narea ce o pre2int& aceste titulaturi cu
acele cari dese"nea2& pe s1etnicii Coroanei polone: 6n actul prin care con1ir"& 1&4&duiala
re4elui: dat& lui te1an 6n dece"brie =,**: dup& cinci prelai: 6n 1runte cu ar5iepiscopul de
Gne2no 7i gbi4nie3 al Craco3iei: ur"ea2& 6ntr+ade3&r: @%icolai din %i5alo3: pan 7i
staroste de Craco3ia: 3oie3o2ii 'udi3oi din Ostroro4 de Po2nania: 'pN te` din T;rno3a de
'ando"ir: Andrei din >o"abor de Salis2: %artin din Salino3 de 'ierad2: 'tibor de
9anc2Nc2: Ian din 9i5in de Brest: Iarant din Bruco3a de !locla3: Ian %u2i` din >ubro3a
de 9bobA
/
. Obiceiul de a ar&ta 7i do"eniul dup& nu"e: de "od& 1eudal& apusean&: a
p&truns deci 6n %oldo3a prin Polonia.
>ar nu la aceast& particularitate se "&r4inesc in1luenele 7i ase"&n&rile din ara
3ecin&: unde toc"ai atunci re4i"ul de 't&ri prinde a se 6n1iripa "ai te"einic. E o 6ntrebare
dac&: 6n calitatea sa de 3asal: do"nul %oldo3ei 67i a3ea locul 6n dieta polon& a re4atului
Gcare se constituie peste cele locale ale pro3inciilor: 6n 3eacul al E!+leaH sau 6n senatul
"arilor de"nitari. EBist& de alt1el 7i un precedent: 6n pri"a 8u"&tate a secolului: despotul
s;rb: 3asal al re4elui n4ariei: lua parte la diet&
)
. 'e pare c& "&car repre2entanii
>o"nului %oldo3ei au luat parte la ale4erile re4ale din Polonia 6n =,*, 7i =-.=Q Bo4dan:
1iul lui te1an cel %are: 3a 1i de ase"enea c5e"at la =-./: 7i ur"a7ul s&u te1&ni& in3itat
s& ia parte la 7edinele senatului polon: de c&tre re4ele 'i4is"und I
I
. Ba un raport 3eneian
=
%. Cosl&c5escu: 4oc. mnld. n. de \tefan cel 0are, II: no =IL: p. /-. 7i ur".
L
l#id., no =I*: A. 7i B.: p. /-L 7i ur".
*
l#id., n. =I-: p. //- 7i ur".
,
Fbid.:n. =IL: p. /-..
-
F1oiiF.: n. L.L: p. ).L.
/
&#id.,p. /-I+-(.
)
C. Kirece`: >esc<. der Sei#en, II: p. L/(: in3estirea despotului G5eor45e de c&tre re4ele 'i4is"und al
n4ariei la =,L).
I
P. P. Panaitescu: op. cit., p. =L. 0 =L=. !. 7i scrisoarea lui Petru Rare7 din L= 1ebruarie =-*, 6n care
arat& c& nu se si"te le4at 1a& de re4ele polon: care 7i+a asociat 1iul la tron: 1&r& a+i 1i cerut 8ur&";ntul c&tre
acesta. Hur"u2a`i: >oc. 'upl. II: I: p. L*.
==(
vMa in 3cacui a8 A.3+iea: ca ur"are a o"a4iului depus de 3oie3odul
%oldo3ei: i se re2er3a acestuia al doilea loc 6n senatul de"nitarilor Coroanei: dup&
ar5iepiscopul pri"at de Gne2no
=
.
Era deci o situaie ce se"&na 6ntr+o "&sur& oarecare 0 nu deplin 6ns& 0 cu acea pe
care 3or 6ncerca s+o instituie tratatele din =-(- cu principele Ardealului: ale c&ror
consecine le+a" eBa"inat 6n pri3ina Z&rii Ro";ne7ti
L
. E 3&dit& 6n aceast& epoc& o
con1u2ie de 4ranie: de noiuni 7i de oa"eni 6ntre Polonia 7i %oldo3a: sunt 7i "&rturii de
le4&turi directe 6ntre nobilii poloni 7i "oldo3eni: de o parte 7i de alta a 5otarului: ca acele
pe cari le do3edesc con3eniile 6ntre starostele de 'niatin 7i Colo"eea: %u8ilo de Buc2acs:
7i lo4o1&tul %i5ul: pentru ad&post la ne3oie: sau operaiuni 1inanciare
*
. n istoric polon
care s+a ocupat 6n repetate r;nduri de relaiile &rii sale cu principatul 3ecin: 7i a adus ast1el
preioase contribuii istoriei noastre: Ol4ierd Gdr`a: a presupus c& 7i luptele 6ntre Ilie 7i
te1an nu sunt str&ine de ri3alitatea ce opunea: la aceea7i dat&:+ 7lea5ta "icii nobili"i
"a4nailor din Polonia: condu7i de cardinalul gbi4nie3 Olesnic`i
,
.
E un 1apt c& dup& unirea "ai str;ns& de la Horodlo: 6n =,=*: care stabile7te le4&turi
6ntre nobili"ea polon& 7i cea lituan&: "er4;nd p;n& la @parla"enteA co"une
-
: 'tarea
nobiliar& din &rile Coroanei ia4ellone 67i 6ntinde 7i 67i spore7te "ereu pri3ile4iile. Actul
de la Iedlna G=,*.H con1er& "e"brilor ei pe acel de a nu putea 1i arestai 1&r& 8udecat& 0
neminem captiva#imus, nisi ;ure victum 0: iar statutele din Nies2aba: 6n =,-,: 3or
6n4r&di puterile re4elui prin cu3;ntul adun&rilor: 1iind considerate ca un 1unda"ent al
re4i"ului de 't&ri al Poloniei
/
. E 1iresc ca aceste 6"pre8ur&ri s& 1i a3ut o in1luen& direct&
asupra acelor din %oldo3a.
Nu e deci nu"ai o coinciden& c& cele "ai precise relaiuni despre rostul 't&rilor
"oldo3ene7ti sunt din aceast& epoc&Q dup& cu" s+a 3&2ut 6ns&: ele nu constituie o
apariiune sporadic&: sau o si"pl& i"itaie a unor 1or"e politice str&ine: ci 6nsea"n& un
punct cul"inant al unei 6ntre4i de23olt&ri: a c&rei ob;r7ie este 6ns&7i 6nte"eierea
principatului. 'ub 3oie3o2ii Ilie 7i te1an: do3e2ile 6ntr+ade3&r se 6n"ulesc.
A" "ai a"intit actul de o"a4iu al lui Ilie din =( septe"brie =,*/. El este depus la
9bdb @6"preun& cu 6ntre4 s1atul nostru: cu ca3aleri 'ritetmi(, boieri 7i nobili din cet&i:
ora7e: cu inuturile supuse 7i din 1iecare stare 'stadia( sau ran4 'riedu( de oa"eni supu7i
nou&A
)
. >eosebit: dar 6n aceea7i 2i: @toi ca3alerii 'riteri( 7i boierii 7i s1atul "ai 6nainte
nu"itului 7i prea puternicului Ilia7 !oie3od: >o"nul Z&rii %oldo3ei: 6"preun& cu toate
p&";nturile supuse 7i cu toi ace7tia: cari 3or 1i 6n aceste p&";nturiA depun 7i ei 8ur&";ntul
de credin& 7i a8utor
I
. E 3orba acu" 6n "od ne6ndoielnic de 't&ri: iar acea "ai nu"eroas&
7i "ai puternic& a nobililor se 6"parte 6n tr1eptele distincte ale boierilor Gcei din s1at 7i
vut a ?u
=
Hur"u2a`i: 4oc. III: L no CCCC9III: p. *),.
L
!. "ai sus.
*
Hur"u2a`i: 4oc. I:L no >CECI:p. III+I(Q II: L:no CE! 7i CE!I:p. =*-+=*/.
,
Citat de P. P. Panaitescu 6n cursul s&u Glito4ra1iatH despre &storia Poloniei G=(*)H: p. =)= 0=)L.
-
O. Halec`i: "a Pologne, p. =.,.
/
E. H. 9ebins`i Cor3in: J<e Politicab =ist. ofPoland, p. I(:(( 7i ur".
)
%. Cost&c5escu: 4oc. mold. n. de \tefan cel 0ate, II: no L.=: p. /(I0/((.
I
&#id., II: no L.L: p. ).= 7i ur".
=L.
cenaniQ 7i a cavaienior, cari nu "ai suni dese"nai prin ter"enul un4uresc de @31c8r:
adus din %ara"ure7: ci prin acel 4er"an de @ritterA: trecut prin "i8locirea polon&.Edeci
o repre2entare colecti3& de cate4orii sociale: cari 6"preun& constituie @Zara %ol5dA:
1&r& de asenti"entul c&reia >o"nul nu se poate le4a. 'e 6nele4e ast1el "ai bine te"ui
de @sei"A: 1olosit de scriitorul actului din L- iunie =,,=: prin care 3oie3o2ii Ilie 7i te1an
6nt&resc sate 7i seli7ti slu4ii lor: @pan !lad Kico3A. E o adunare de boieri: din care>67i
adau4& @credinaA acelei a celor doi do"niQ ea se ine 6n satul Bul4ari @ce era a7e2atpeun
p;r;u Crasna din Ro"an: sat ce ast&2i se nu"e7te B&tr;ne7tiA. @>in cele eBpuse:nin4&
editorul docu"entului: >l. >. P. Bo4dan: se 3ede c& sei"urile se 6ntruneau un1a6n
pro3incie: la ar&: pe c;"pA
=
. >+sa 1ace 1ire7te alu2ie la adunarea din c;"pia >iri8l6ii:
unde te1an cel %are 3a 1i ales >o"n al %oldo3eiQ dar 7i 6n a1ar& de acest eBe"plu
apropiat: sunt destule ca2uri: "ai ales 6n re4i"ul de 't&ri din &rile 4er"ane: 6i cari
adun&rile se in sub cerul liber: la un loc anu"it: dese"nat de tradiie. Tot ast1el seina
7i nobili"ea "a45iar&: atunci c;nd "e"brii Ordinului se 6n1&i7au viritim, per7ii In
ca2ul ce ne interesea2& aci: e de presupus c& nu nu"ai pentru dania c&tre !lad Kico3se3a
1i adunat boieri"ea %oldo3ei. Ca de obicei 6ns&: 6n dietele sau @parla"enteleA deacest
4en: se re2ol3au cu aceast& oca2ie: pe l;n4& c5estiuni "ai i"portante care consliiau
"oti3ul principal al adun&rii: 7i o serie de a1aceri "ai "&runte: 8udec&i: scutiritaii:
1olosindu+se pre2ena 6ntr+un sin4ur loc a >o"nului 7i a celor "ai de sea"& s1etnici.
6nt;"plarea 1ace 6ns& s& nu 7ti" de @sei"ulA de la Bul4ari: dec;t prin acest aspect o"eu"
l&turalnic al s&u: "oti3ul de c&petenie al con3oc&rii r&";n;nd necunoscut. >in Wast&
cau2&: nu se poate de ase"enea tra4e nici o conclu2ie si4ur& despre nu"&rul acelobare
au luat parte. Pentru actul de danie ce ne+a par3enit: nu era ne3oie de ade3erinioai
"ultor boieri: r&";n;nd 6ns& 1oarte posibil 0 c5iar probabil 0 ca adunarea 6n 3irea
unor scopuri "ai 6nse"nate: s& 1i 1ost "ai nu"eroas&. 'e poate de ase"enea ca stoicii
pre2eni s& 1i a3ut o dele4aie: care nu crede" c& era i"plicit&: ci trebuie 6n acest ca2s&1i
6"br&cat 1or"a unui "andat anu"it: 6n 6"pre8ur&rile tulburi 7i sc5i"b&cioastale
%oldo3ei de atunci.
Nu "ai puin interes pro3oac&: 6n o"a4iul de la =,*/: "eniunea ora7elor. C&tacea
dat& 7i ele alc&tuiau o colecti3itate sau 'tare deosebit&: ne+o do3ede7te porunapiin
anterioar& G=( dece"brie =,*-H a lui te1an !oie3od: tri"is& @tuturor 7oltu2ilor 7i
p;r4arilor din toate t;r4urile ce sunt 6n ara noastr&A: pentru a+i opri de a pune piedici
ne4oului bra7o3enilor: c&ruia i se asi4urase recent libertatea de circulaie
L
. C& t;r4o3eii:
6n "are parte str&ini: erau c5e"ai uneori ca speciali7ti 6n c5estiuni econo"ici sau
1inanciare: s& ia parte la lucr&rile s1atului do"nesc: ne+o arat& 5ot&r;rea de la - iunieh(:
sub AleBandru !od&: 6n procesul intentat de p;rc&labul Coste lui G5eor45e Here8iiul:
pentru neplata unui 6"pru"ut de I.. de 2loi. >ialo4ul e destul de pitoresc peiiica
Nicolae Ior4a s&+i 1i 1&cut loc 6n Istoria Ro";nilor: @i G5eor45e atunci nu s+aap;rat:
=
>. P. Bo4dan: Acte moldoveneti nainte de \tefan cel 0are, no /: p. *, 7i ur". !. 7i co"entai:P+
I0 ==. >e 1apt e localitatea unde s+a dat "ai t;r2iu la =,I/: b&t&lia 6ntre te1an cel %are 7i Hronoda saitoiot:
care poate 1i \c<eia GBul4ari0c5eiH. C1. O. Gor`a:Cronica epocei lui te1an cel %are: Rev. &st. RonK=iQ
!I:p./).
L
%. Cost&c5escu: 4oc. mold.n. de \tefan cel 0are, II: no 198 7i =((: p. /(* 7i ur". 6 a
=L=
in MI cu uu(jiuiuui, insa eu am
oit s&+"i 1ac c;7ti4 cu banii t&i: a" cu"p&rat de la Petru !oie3od 3a"a 7i 5ere45iea 7i
= aceasta "+a" 6n7elat 7i banii t&i i+a" ";ncat 7i acu"a sunt 3ino3at c&tre tine. i pan
Yoste a spus: ne 1iind 3ino3at 1a& cu alii: d&+"i banii "ei. Iar G5eor45e st;nd a spus: nu
" alta 6n su1letul "eu dec;t satul ce "i+a dat te1an !oie3od l;n4& !aslui: cu "oar&: 7i
isele "ele: ce eu sin4ur a" dob;ndit 6n Corn: 6n 'ucea3a: ia: pan Costea: c&ci alta ni"ic
u a": 7i ce 3a 1i "ai "ult: tu: pentru >u"ne2eu: iart&+"&. i atunci au 1ost "ulte cu3inte:
6ntru c& lui pan Coste i s+a p&rut c& are puin pentru banii s&iA. P;n& la ur"& 6ns& se
npac&: 7i >o"nul con1ir"& 6nele4erea: 6"preun& cu L. de s1etnici: 1iind 6ns& de 1a& 7i
di boieri "ari 7i "iciA. >ar docu"entul adau4&: @i t;r4o3ei: oa"eni buni: au 1ost la
Qeasta: pe nu"ele lor: !asilcea 3a"e7: Nic5il 3oit: 'erc5i2 3oit ar"ean: To"a 7i ali
uneni buni: cari au 1ost la aceastaAO. \iind 3orba de 6"pru"ut pentru 1inanarea 3&"ii 7i
"onet&riei: arendate de >o"nitor: au 1ost c5e"ai la s1atul do"nesc ca s& dea p&reri
R"petente: ca eBperi: 3a"e7ul: pri"arul Gvogt 0 3oit: ca 6n PoloniaH 4er"an al 'uce3ii:
ic`el: 7i cel ar"ean: 'arc5i2: adic& 7e1ii acestor co"unit&i cu interese 7i preocup&ri
s4ustore7ti.
'tarea or&7eneasc&: de7i e "enionat& la r;nd cu celelalte 6n o"a4iul c&tre re4ele
Rlon din =,*/: are deci o situaie in1erioar&. Ea nu particip& dec;t indirect la 5ot&r;rile
Rlitice: pri"e7te porunci do"ne7ti: 1&r& a se "eniona c& 67i spune cu3;ntul asupra
estora: iar repre2entanii ei sunt c5e"ai 6n s1atul do"nesc: nu"ai pentru acele c5estiuni
au ne3oie de a3i2ul lor. E locul s& ne a"inti" c& 7i 6n n4aria: ran4ul politic al ora7elor
"ult in1erior: 6n diet&: acelui al ordinelor principale ale clerului 7i nobili"ii: iar 6n
?lonia: de abia Craco3ia sin4ur& 7i+a putut tri"ite "ai t;r2iu repre2entantul 6n diet&.
Actele de o"a4iu nu a"intesc clerul "oldo3enesc printre 't&rile &rii. Totu7i:
petenia bisericii ia parte la 5ot&r;rile i"portante: 7i nu"ele s&u e a"intit 6n 1runtea
uror: atunci c;nd e de 1a&: e ca2ul "itropolitului Teoctist: 6n adunarea de la !aslui din
--: atunci c;nd se 5ot&r&7te plata tributului c&tre sultan. Aceast& adunare >l. >. P.
R4dan o consider& ca al doilea @sei"A al %oldo3ei: 6n ordinea cronolo4ic&: d;nd locul
treilea adun&rii de la =,-): de pe c;"pia >irept&ii
L
Q trebuie desi4ur ad&u4at: cu" 1ace
alt1el 7i >+sa: dup& "eniunile din i23oare ce au a8uns la cuno7tina noastr&. 6ntre aceste
u& din ur"& adun&ri este 6ns& o deosebire 6nse"nat&: at;t 6n ce pri3e7te nu"&rul 7i
:&tuirea. Cea de la =,-- cuprinde pe "itropolit: -* de boieri 7i cei cinci @pisariA: din
i unul cu nu"ele turcesc de 'oli"an 0 desi4ur t&l"aciu: 6n a1ar& de 'teco: acel care
a scris 6n !asluiA. Protocolul iniial distin4e trei ele"ente co"ponente: @panii s1atului
rido3enescA: @"itropolitul nostru: Sir TeoctistA 7i @toi panii "ari 7i "iciA
*
. Erau deci
ierii "ari: "a4naii: cari 1&ceau parte din s1atul restr;ns: di3anul de "ai t;r2iuQ capul
ericii: repre2ent;nd clerulQ 7i @toi boieriiA: corpul 't&rii nobiliare: probabil 6n1&i7at&
n dele4ai ai ei. Este o adunare de 't&ri cu e1ecti3 redus: c5e"at& s& delibere2e 7i s&
=
%. Cost&c5escu: 4oc. mold. n. de \tefan cel 0are, II: no =..: p. *I- 7i ur". C1. N. Ior4a: =ist. des
imains, I!: p. =(*0=(,.
)
5p. cit.,p. =..
*
TeBtul 6n Hur"u2a`i: 4oc. II: L: no >EIII: p. //(0/)=. C1. %. Cost&c5escu: 4oc. mold. n. de \tefan
0are, II: no L**: p. )()0I...
=LL
@3^^^^^^^^^^^^^^^^@+r.@ ].]!K!I u3 a "uuu: sunaiiuiui unui : prin care "oldo3a se
r&scu"p&ra de a"eninare. 'e "ai ad&u4a deci 7i aceast& le4&tur& acelor anterioare: 1a&
de Polonia: 7i "ai recente 1a& de n4aria: unde Ioan Cor3inul ar&tase: ca re4ent: intenia
de a re3endica din nou 3ec5ile drepturi su2erane: c&rora li se substituie o"a4iul polon. E
6ns& de obser3at c& pluralitatea o"a4iilor: departe de a 1i neobi7nuit&: "ai ales 6n aceast&
perioad& t;r2ie a E3ului %ediu: era 6n unele locuri re4ul& 4eneral&
=
Q de alt& parte:
@tributulA cerut de turci nu era "ai "ult: la acea dat&: dec;t o pri"& de asi4urare 6"potri3a
n&3&lirii: care "ai b&tuse odat& la porile %oldo3ei: un s1ert de 3eac "ai de3re"e: dar a
c&rei pri"e8die p&rea acu" "ult sporit&. Ase"enea pl&i de @r&scu"p&rareA erau e1ectuate
7i de alte state 6n "ar4inea st&p;nirii oto"aneQ coloniile 4eno3e2e din Cri"eea pl&teau
"ai "ult: iar pentru cei L ... de 4albeni ai acestui 6nceput de 5araciu: a8un4eau 0 ne+o
spune doispre2ece ani "ai t;r2iu: te1an cel %are 6nsu7i 0 3eniturile unor inuturi dintre
Nea" 7i Baia
L
. Nu trebuie deci nici eBa4erat& @u"ilinaA %oldo3ei lui Petru Aron: care
6ntrunea s1atul de la !aslui: nici i"portana unei 5ot&r;ri ce nu constituie o "&sur&
eBcepional&: la 3re"ea 6n care a 1ost luat&.
Alt1el se 6n1&i7ea2& adunarea de la >ireptate: doi ani "ai t;r2iu. te1an !od&:
biruitor 6n dou& lupte asupra lui Petru Aron @str;ns+au: scrie letopiseul lui rec5e: boierii
&rii 7i "ari 7i "ici 7i alt& curte "&runt&: di"preun& cu "itropolitul Teoctisl 7i cu "uli
c&lu4&ri: la locul ce se c5ia"& >ireptate 7i i+au 6ntrebat pre toi: este cu 3oia lor tuturor s&
le 1ie do"nA
*
. R&spunsul ur"ea2& dup& ritual: prin acla"aia: @"uli ani de la >u"ne2eu
s& do"ne7tiA 0 a" "ai a"intit ele"entele de ase"&nare cu ce se petrecea aiurea
,
. E 6ns&
interesant de a re3eni asupra alc&tuirii acestei adun&ri: a c&rei tradiie 6nsea"n& i"portana
principiului ale4erii 6n instaurarea do"nieiQ e de 1apt a doua "eniune a lui: dup& acea
relati3& la desc&lec&torul >ra4o7: @pre carele cu toii l+au pus "ai "are 7i purt&toriu de
4ri8&A
-
. >esi4ur trebuie s& ine" sea"& c& lucrurile sunt 3&2ute aci prin pris"a
cronicarului din 3eacul al E!II+lea. Nicolae Ior4a socotea c& @alt& curte "&runt&A
repre2int& aci pe "icii slu8ba7i ai Curii do"ne7ti
/
. E 6ns& de pre1erat o alt& interpretare:
spri8init& pe "&rturii conti"porane: @curteA 6n 3re"ea lui te1an cel %are: e o noiune
care cuprinde pe toi osta7ii pri3ile4iai: 3ite8i sau @curteniA: cu" li se spunea 6n %oldo3a:
nu din cau2a unor slu8be la Curtea >o"nului: ci a @curilorA lor proprii: "ici re7edine
senioriale la ar&: pe buc&ile lor de "o7ii. Este acea "inunat& @oaste "ic&A ce se 8ert1e7te
la !alea Alb&: despre care 3oie3odul scrie: prin tri"isul s&u Za"blac: 3eneienilor: la I
"ai =,)I: @7i "+au a1lat sin4ur: 7i toat oastea mea mprtiat ca s&+7i apere casele M??? J
Eu cu curtea mea a" 1&cut ce a" putut: 7i s+a 6nt;"plat cu" a" spus: care lucru socotesc
c& a 1ost 3oia lui >u"ne2eu s& "& pedepseasc& pentru p&catele "ele 7i l&udat 1i nu"ele
'&u M...JA
)
: pa4in& ad"irabil&: care nu se recite7te 1&r& e"oie. Re2ult& 6ns& li"pede
=
Cf. M. Bloch, "a socieAteAftodale, I: p. **-.
L
N. Ior4a: =ist. des Roumains, I!: p. =I..
*
Gr. rec5e 7i 'i"ion >asc&lul: ed. C. C. Giurescu: p. L(. Analele putnene GI. Bo4dan: /ec<ile cronici
moldoveneti, p. ==,:=(,H: arat& c& @s+au adunat toat& GaraA cu "itropolitul Teoctist.
,
!. "ai sus.
OGr. rec5e:Fhd.:p. =L.
:
ti.loJga,>esc<.desRumnisc<en /ol?es,ll,p. =(. 6s+
6'1c
)
Hurmuzaki, 1oc. VIII, no XXVII, p. 24. Cf. I. Bogdan, 1oc. lui \tefan cel 5are, II, p. 348.
=L*
@curteaA: corp de elit&: despre care Nicolae Ior4a a scris aceste r;nduri inspirate: @boierii
se 6nc5inar& 1ru"os 6n 1aa "orii 7i pri"ir& 6n 1a&A
=
. @Curtea "ai "&runt&A care ia parte
la ale4erea >o"nului 6n =,-): e 1&r& 6ndoial& aceea7i care a luptat la !alea Alb& 6n =,)-:
nobili"ea "ic&: @ca3aleriiA ce nu "ai repre2intau acu" pe puternicii @3ite8iA: credincio7ii
do"nului desc&lec&tor: dar adunau toat& c&l&ri"ea slu8ind 6n scutire: pentru p&";nturile
pri"ite de la 3oie3od drept 1eud& "ilitar&. Adunarea de la >ireptate este prile8ul
"ani1est&rii ei pe t&r;"ul politic: ca treapt& in1erioar& a 't&rii nobiliare. Ea corespunde
:orpului de milites din %untenia: @slu8itori"eaA de "ai t;r2iu.
E de ase"enea de obser3at participarea "ai nu"eroas& a clerului. C&lu4&rii
6nsea"n& 6ns& 6n pri"ul r;nd stareii de "&n&stiri: pe cari 6i a1l&" la loc de 1runte 7i 6n
rara Ro";neasc&. E deci 7i aci o alc&tuire tripartit&: boierii @"ari 7i "iciA: nobili"ea "ai
bo4at& 7i "ai puternic&: din care se recrutea2& s1atul do"nescQ @curteaA adic& 3ite8ii:
lobili"ea "ic& a osta7ilor pri3ile4iaiQ clerul. >eosebirea esenial& 1a& de adunarea de la
!aslui: pare a 1i c& aci nu "ai 3in dele4ai ai 't&rilor: ci c&: dup& putin&: acei ce le
alc&tuiesc iau parte: ca 6n n4aria: viritim, prin pre2ena lor e1ecti3&. >e aceea 7i adunarea
Re ine 6ntr+un c;"p: spre a putea cuprinde o "ai "are "uli"e de oa"eniQ e de presupus
Q& la sole"nitate se 3a 1i str;ns la "ar4ine 7i "ult @norodA din 6"pre8uri"i. Este iar&7i
eBe"plul tipic al unei diete de ale4ere 7i de 6ncoronare: cu" se practica 6n aceea7i 3re"e
6n "onar5iile de 't&ri 3ecine: n4aria 7i Polonia: de unde p&trunseser& 6n %oldo3a: 6n
\or"e at;t de accentuate: in1luenele siste"ului 1eudal.
Toate aceste 6"pre8ur&ri ne deter"in& s& consider&" epoca ce ur"ea2& do"niei lui
%eBandru cel Bun 7i se 6nc5eie prin ale4erea din c;"pul >irept&ii
L
: ca pri"a 1a2& istoric&
6n care un re4i" de 't&ri: cu cate4oriile lui pri3ile4iate 7i distincte: 7i adun&rile sale:
6nte"eiat pe ordinea 1eudal& ase"&n&toare acelei un4ure7ti 7i polone: a eBistat 6n %oldo3a:
8tin4;nd c5iar un 4rad de de23oltare "ult "ai accentuat dec;t 6n Zara Ro";neasc&.
,. PO9ITICA 'OCIA9[ A 9I TE\AN CE9 %ARE I A
R%AI9OR '[I >IRECZI
Contrastul din acest punct de 3edere: 6ntre cele dou& state ro";ne7ti: se "enine 6n
1a2a ur"&toare. E3oluia lor constituional& se 6ndreapt& 6n direcii opuse: 6n %untenia:
:;r"uirea autoritar& a pri"ei serii de 3oie3o2i din nea"ul Basarabilor: a 1ost ur"at& de o
serioad& de tulbur&ri 7i lupte l&untrice 6n3er7unate: cari au "&cinat puterea do"neasc& 7i
iu desc5is dru"ul boieri"ii spre reali2area unui re4i" de 't&ri. 6n %oldo3a: di"potri3&:
8recu"p&nirea 't&rii nobiliare 6n conducerea #ii 1ace loc: 6n 8u"&tatea de 3eac a do"niei
lui te1an cel %are: unei a1ir"&ri tot "ai cate4orice: 6n drept 7i 6n 1apt: a puterii do"ne7ti.
Pre2ena 6n 1runtea &rii a 3oie3odului t;n&r: 1iul lui Bo4dan ucis la R&useni: 7i a8uns
6n scaun 6n ur"a unui r&2boi: 6n care cronica conti"poran& a1ir"& c& a 1ost spri8init de
1
Istoria lui 6tefan cel 5are, p. 179.
2
Pentru numele acesta, v. Costchescu, 1oc. mold. dcla 6tefan cel 5are, p. 6. E probabil s se
ulevereasc prerea lui N. Iorga, Ist. !isericii romne, I, p. 90, c locul se numea astfel pentru c acolo se
:xecutau osndi(ii.
=L,
jYlunicni yi uc jaia uc 1US u lunuc puaic yi tivea mai vecin icgaiuu ciucasia laniuiu a
1a"iliei do"nitoare
L
H: desc5ide 6ntr+ade3&r 6n istoria %oldo3ei 7i a instituiilor ei o alt&
epoc&: cu alt spirit 7i alt& concepie de c;r"uire. >up& cu" obser3& Nicolae Ior4a: pri"ul
docu"ent ce ni s+a p&strat dup& ale4erea de la >ireptate 0 actul de con1ir"are de danii
c&tre "&n&stirea Bistria din I septe"brie =,-) 0 ni+= arat& 6ncon8urat de un s1at de =(
boieri: din cari =L in3estii cu slu8be: cei "ai "uli p;rc&labi de cet&i
*
. 'e 6nsea"n& ast1el
7i latura "ilitar&: pe care tradiia a reinut+o: 6n cu3intele cronicarului: @4&tindu+se de "ai
"ari lucruri s& 1ac&: nu cerca s& a7e2e ara: ci de r&2boaie se 4&tea: c& au 6"p&rit o7tii sale
stea4uri 7i au pus 5otno4i 7i c&pitaniA
,
. @Alii: ur"ea2& Ior4a: poart& titluri de dre4&torii:
ceea ce arat c tnrul, care trise la munteni, ncerca de la nceput sMi fac un $onsiliu
ierar<ic, organizat ca acolo, su# influen!a slavoM#izantin8
.
. Aceast& in1luen& 3a p&trunde
6ns& 7i pe alt& cale: acea a bisericii: care a a3ut sub do"nia lui te1an rosturi "ult "ai
6nse"nate: nu nu"ai 6n ordinea reli4ioas&: cultural& 7i econo"ic&: dar c5iar 6n cea politic&:
dec;t sub 6nainta7ii s&i. 'e poate spune c& 6n ti"pul lui de+abia: o 'tare bisericeasc&
puternic& 7i te"einic 6n2estrat& cu pri3ile4ii 7i bunuri: s+a constituit 6n principatul
"oldo3enescQ se 7tie de alt1el bo4ata 6n1lorire a culturii sla3one 6n "&n&stirile
"oldo3ene7ti din acea 3re"e: 6nse"nat& nu nu"ai prin scrieri reli4ioase: dar 7i prin
6nceputul unei istorio4ra1ii
/
. '+a scos de ase"enea 6n e3iden& nu nu"ai p&trunderea 6n
aceste scrieri: a spiritului bi2antin: dar 7i copierea: uneori ser3il&: a "odelelor literare ale
E3ului %ediu 4recesc: 6"br&cate 6n 5aina traducerilor sla3one: cari circulau 6n R&s&ritul
Europei. %ai ales 6n cronicile de 1or"& retoric& ale secolului ur"&tor 0 acea a lui
%acarie: spre pild&: din 3re"ea lui Petru Rare7 0 se a8un4e la ade3&rate pasti7&ri
anacronice. Ion Bo4dan: editorul ei: 1&cuse "ai de"ult aceast& obser3aie: @!orbind odat&
de 6ntre4 s1atul boieresc al %oldo3ei: el 2ice: ,3iipar<ii, <igemonii, <ipa!ii, satrapii 7i tot
sinclitul M...J Gsub =-L*H. Ai crede c& e7ti 6n Bi2anA
)
. Trebuie desi4ur considerat& dorina
c&lu4&rului: de a stili2a c;t "ai aproape de scrisul 6n1lorit al lui %anasses: de la care se
inspir&Q dar poate este 7i altce3a 6n aceast& 6n3iere a protocolului bi2antin 7i a denu"irilor
sale. El nu a 1ost niciodat& aplicat: nici un docu"ent nu ne arat& c& s1atul do"nesc al
%oldo3ei s+a nu"it sinclit, sau c& tradiionalele dre4&torii au 1ost 6"podobite cu
titulaturile unei lu"i disp&rute. >ar prin str;n4erea puternic& a 1r;nelor: 6n "anile unui
3oie3od 5ot&r;t s&+7i i"pun& 3oina: prin locul pe care 6l c;7ti4& 6n s1atul s&u c5iriarc5ii
ortodoc7i: p&trun7i de cultur& sla3o+bi2antin&: se si"te p&trunderea unei alte in1luene
dec;t a celei 1eudale: care st&p;nise epoca precedent&. Paralel 7i si"ultan: acelea7i 6nr;uriri
se "ani1estau 6n st&p;nirile %arelui Principat al %osco3ei: care re3endica pentru el
"o7tenirea Ro"ei Nou& de pe Bos1or: c&2ut& sub asuprirea p&4;nului. ti" c& te1an cel
=
$ronica epocei lui \tefan cel 0are, ed. O. Goi`a: teBtul 4er"an cu trad. ro";neasc& 6n Rev. &st.
Romn, /+!I: p. ,,.
L
!. nota lui %. Cost&c5escu: 4oc. mold. dela \tefan cel0ate.p. ) 7i ur". ATcA
*
=. Bo4dan: 4oc. lui \tefan cel 0ate, I: no II: p. ,.
,
Gr. rec5e 7i 'i"ion >asc&lul: ed. C. C. Giurescu: p. L(.
-
=ist. des Roumains, I!: p. =-.. 'ublinierea "ea. K
/
Biblio4ra1ia "ai recent& la N. Carto8an: &st. literaturii romane vec<i, p. ,= 0,L.
)
/ec<ile cronice moldoveneti, p. I(. C1. teBtul sla3on: p. =-L. O aW a
=L-
Fii]au oiu "uiuo3a in noua capital& a Rusiei: pentru a discuta propuneri de alian&
6"potri3a pri"e8diei turce7ti
=
. '& 1i 3enit 7i pe aceast& cale su4estii: cari s& 1i contribuit a
6n&spri re4i"ul de autoritate 7i a 6nt&ri poruncile do"ne7ti< 6n starea actual& a
cuno7tinelor: aceast& l&ture a 6"pre8ur&rilor pri3e7te "ai de4rab& "entalitatea 7i
at"os1era ti"pului: dec;t o 6nl&nuire de 1apte precise.
Ceea ce este si4ur: 7i se poate desprinde: dintr+o pri3ire c;t de su"ar& asupra
8o4atului "aterial de docu"ente interne al acestei do"nii eBcepionale: e o tendin& a
3oie3odului de a "odi1ica ec5ilibrul l&untric al 3ieii statului 7i: 1&r& a 6nl&tura rosturile
't&rii nobiliare: de a le cu"p&ni printr+o anu"it& directi3&: a ceea ce s+ar putea nu"i
Rolitica sa social&.
6n pri"ul r;nd ne i2be7te 6nse"n&tatea ce o cap&t& de la 6nceput biserica 7i clerul.
.Constat&": 6nsea"n& un studiu recent: c& 6n cei =.. de ani de Ia 6nceputul do"niei lui
aleBandru cel Bun la s1;r7itul acelei a lui te1an cel %are: or4ani2area bisericii a c&p&tat
or"e de1initi3e 7i c& presti4iul ei a sporit "ult. Prero4ati3e: cari 6n 3re"ea lui AleBandru
el Bun: aparineau puterii laice 6ntruc5ipate de >o"n: nu par a "ai 1i 1ost 1olosite: la
1;r7itul do"niei lui te1an cel %are: 1&r& asenti"entul autorit&ilor superioare
iserice7tiA
L
. '+a scris "ult despre 4ri8a do"nitorului de a 6n&la l&ca7uri biserice7ti: de a
: 6n2estra cu bo4ate danii 7i 1undaiuni. @Printre cl&dirile reli4ioase 6n&late de te1an 7i
e cari le cunoa7te": 4&si" cel puin opt "&n&stiri 7i =- biserici: 1&r& a socoti acele pe
ui alii le+au construit sub do"nia lui. 'unte" desi4ur departe de cele ,, de biserici
stri3ite at;tor biruine: pe cari i le atribuie tradiia popular&Q dar nu ne 3o" 6n7ela prea
uit: socotindu+= ctitor a 3reo trei2eci de biserici sau paraclise: ceea ce este un nu"&r
Qstul de 1ru"osA
*
. O statistic& a docu"entelor interne ale do"niei: 6ntrunite 6n dou&
Rlecii: arat& ce loc 6nse"nat re3enea 6n lucr&rile cancelariei "oldo3ene7ti: sub te1an
od&: daniilor 7i con1ir"&rilor pentru biseric& 7i "&n&stiri. >in *)I de acte publicate de
n Bo4dan: (= sunt destinate "itropoliei: episcopiilor 7i "&n&stirilor: / con1ir"& danii
tre "&n&stiri ale boierilor endric& 7i Iu4a: - pri3esc pe preoi 7i propriet&ile lor
,
. Este
arte ade3&rat c& aceast& proporie e stabilit& 6ntruc;t3a 7i de 6nt;"plare: docu"entele
sericilor 7i "ai ales ale "&n&stirilor au 1ost "ai bine p&strate dec;t acele ale "irenilor:
"ai u7oare de 4&sit: dec;t 5risoa3ele ascunse cu at;ta 4ri8& prin satele r&2e7e7ti
-
. Ast1el:
i cele I) de docu"ente adunate de >l. %. Cost&c5escu: 6n co"plectarea cule4erii lui
?4dan: nu"ai / pri3esc "&n&stirile: 7i dou& propriet&ile unor popi de la ar&
/
. >ar nu e
ii puin ade3&rat c& dup& date: se pot reconstitui serii de 2ile: 6n care aceast& proble"&
n2estr&rii ctitoriilor proprii: sau ale 6nainta7ilor: a 1ost 6n pri"ul plan al preocup&rilor.
=
C1. I. Bo4dan: 4oc. lui \tefan cel 0are, II: p. *(. 7i ur".
L
!.Cost&c5el: "es immuniteAs dans &esprincipautes mumaines auP EF!a et E!a siecFes: Bucarest: =(,):
-.
*
P. HenrN: "es eglises de la 0oldavie du @ord, Paris: =(*.: p. -I.
,
>up& I. Bo4dan: >oc. lui \tefan cel 0are, 3oi. I 7i II. Nu s+au socotit cele dou& acte pentru "&n&stirea
ra1u de la At5os.
-
!. notele pitore7ti ale lui G5. G5ib&nescu 6n pre1aa la Surele !i &zvoade, 3oi. !I.
:
4oc. mold. dela \tefan cel 0are,no,,=-:*-:/):),:I=:I-:I/.
=L/
______.^^^^^^^^^^^^j/_u.: uni puiiicic i8 uc acie inierne dintre Ig au4ust =,-) 7i = iulie
=,/.: =/ pri3esc "itropoliile 7i "&n&stirileQ de ase"enea cele cinci din anul =,).: de la
= aprilie la - iunie. >up& unele inter3ale "ai lun4i: 6n cari se r&resc: ele se 6n"ulesc din
nou 6n perioade de s1;r7it: a8un4;nd s& repre2inte aproape eBclusi3 acti3itatea cancelariei
do"ne7ti: 6n =-.. 7i =-.*O. >ac& pentru aceast& ulti"& perioad&: se poate considera 7i
4ri8a cre7tineasc& de ";ntuire a su1letului: cele de la 6nceputul do"niei au 6ns& alt 6neles:
ele 6nsea"n& accentul care se pune pe 6nt&rirea bisericii: ca or4ani2aie econo"ic& 7i
social&: 7i rea2e" do"niei.
Aceste preocup&ri se o4lindesc de alt1el 7i pe planul politic. 9etopiseul de la Bistria
6nsea"n& c& dup& "arile biruine: la 6ntoarcerea 6n scaun @6i ie7ir& spre 6nt;"pinare
"itropoliii 7i preoii: purt;nd 6n ";ini '1ta E3an45elie 7i slu8ind 7i l&ud;nd pe >o"nul
G=,)-H M...J 7i acolo 1&cu te1an !oie3od "are osp& "itropolitului 7i episcopilor 7i
boierilor s&i 7i o7tirilor sale G=,I=H M...JA
L
. %itropolitul Teoctist: a c&rui p&storie se
prelun4e7te: continu& a sta 6n 1runtea s1atului do"nesc 6n 6"pre8ur&rile 6nse"nate: 6l a1l&"
la =,/.: 6nt&rind pri3ile4iul pentru ne4ustorii din 9bob: sau sal3conductul pentru
lo4o1&tul %i5ul: care nu se 4;nde7te s&+7i p&r&seasc& ad&postul din Polonia: unde a 1u4it
o dat& cu Petru Aron. 9a =,).: o nou& 4aranie pentru pribea4 e 6nt&rit&: pe l;n4&
"itropolit 7i de episcopul din Ro"an
*
. 9a =,/L: "itropolitul Teoctist: @cu toi boierii
"oldo3eni: cu du<ovnici 7i cu "ireni: cu bo4ai 7i cu s&raci 7i cu toi s1etnicii do"nului
nostruA con1ir"& an4a8a"entul de a 6nnoi le4&tura de credin& c&tre re4ele polon
,
. 9a
=,/I: 1&4&duiala se repet&: @cu p&rintele nostru du5o3nicesc "itropolitul i cu tot clerul 7i
cu toi boierii no7tri: cu cei b&tr;ni 7i cu cei tineri: 7i cu toi credincio7ii no7tri s1etnici
"oldo3ene7ti 7i cu toi supu7ii no7tri 7i cu toat& ara noastr& a %oldo3eiA
-
. 6n 1ine: c&tre
s1;r7itul do"niei: tratatul ce 6nc5eie r&2boiul cu re4ele Ian Albrec5t e 6nt&rit la =,(( de
ur"a7ul lui Teoctist: "itropolitul G5eor45e 7i de episcopii !asilie de Ro"an 7i Ioanic5ie
de R&d&ui: pe l;n4& cei LL de boieri @s1etnici ai &rii %oldo3eiA: cari 67i at;rn& peceile
/
.
E 3&dit& tendina 3oie3odului: pe de o parte de a 6nt&ri biserica 6n rosturile ei de corp
or4ani2at: iar de alta: de a+i 1ace un loc "ai lar4 6n treburile statului: c5iriar5ii ei
particip;nd e1ecti3 la lucr&rile s1atului do"nesc. Este poate: la acest ca"pion 6nt;r2iat al
idealului "edie3al de cruciat&: 7i ce3a din concepia carolin4ian& a do"niei spri8inite pe
biseric&: pe care o "o7teniser& 6n 3re"uri "ai dep&rtate 6"p&raii casei de 'aBonia sau
re4ii arpadieni ai n4ariei
)
. te1an 4&sea necesar& o 6n4r&dire a puterii "arilor 1eudali:
care se de23oltase peste "&sur& 6n perioada de anar5ie ce 1r&";ntase %oldo3a: dup&
s1;r7itul lui AleBandru cel Bun.
C& o parte a "arii nobili"i nu se 6"p&ca cu aceast& concepie: 7i s+a 6"p&cat p;n&
la s1;r7it: ne+o do3edesc incidentele cari erau 6n parte cunoscute: dar au c&p&tat un 6neles
=
=. Bo4dan: 4oc. lui \tefan cel 0are, I:p. *0*(Q =,*0=--Q II: p. =/( 7i ur".: p. 214 7i ur".
L
=. Bo4dan: $ronice inedite, p. --:-).
=
=. Bo4dan.>oc. %te1an ceF%are.II:noCEE!III.p. L)=Q noCEE!II.p. L/(Q noCEEE!III:p. *.(.
,
&#id., no CEEE: p. LII 7i ur".
-
FtocF.:noCEEE!:p.*..7iur". a
/
&#id., no C9EE!III: p. ,=) 7i ur".
)
C1. P. 3on !ac2N: 4ie erste %poc<e des ungarisc<en Idnigtums, P#s: =(*-: p. =.( 7i ur".
=L)
1aptelor lui te1an cel %are: 1&cut& 1&r& 6ndoial& de un conti"poran.
Po3estind cu a"&nunte nou& luptele 6n 8urul Baiei: 6n dece"brie =,/): cu prile8ul
QBpediiei lui %atei Cor3in: cronica #reviter scripta socote7te c& @Isaia: "arele 3ornic al
ui te1an !od&: dac& ar 1i 1ost credincios 7i ar 1i atacat unde i+a 1ost poruncit: nici un un4ur
iu ar 1i sc&pat cu 3iaa. >e aceea el cu "uli alii trebuia s&+7i dea capulA
=
. E o le4&tur&
Titre aceast& 3ersiune 7i ciudata scrisoare: prin care =* din boierii de 1runte ai %oldo3ei
Ueco"and& ca tri"is al lor pe @1ratele nostru Ilia7A s1atului din Bra7o3: la =. iulie =,/I<
%icolae lor4a 3&2use la un "o"ent dat 6n acest docu"ent o @scrisoare de tr&dareA
L
. \apt
Qste c& letopiseul de la Bistria ca 7i cronica "oldo+polon&: 6nsea"n& c& la =,)= @s+au
&iat capetele lui Isaia 3ornicul: Ne4ril& pa5arnicul 7i AleBa stolniculA
*
. Iar 3ornicul Isaia
Qra c5iar cu"natul do"nului. E 1oarte posibil ca 6nt;r2ierea sanciunii s& 1i re2ultat din
le3oia de a nu strica le4&turile cu re4ele n4ariei: restabilite dup& r&2boi: 7i de a 1olosi
8n nou prile8 pentru a 6nl&tura pe s1etnicii nesi4uri
,
. >ar 7i 6n alte 6"pre8ur&ri: nuana de
spo2iie reapare. 6n clipa cea "ai 4rea a lun4ului 7ir de ispr&3i r&2boinice ale 3oie3odului:
Q;nd 'ultanul 6nsu7i: 6n 1runtea ar"atelor sale: trece 5otarul &rii: la =,)/: i23oare polone
Qred a 7ti c& @toat& %oldo3a: 6n3ino3&ind pe do"nul ei de tiranie 7i cru2i"e: n+a 3oit s&
se adune 6n 8urul s&uQ c5iar i+au retras ascultarea: spun;nd c& nu s+a purtat ca un principe:
Qi ca un c&l&u iubitor de c5inuri M...JA
-
E poate o l&"urire a 1aptului: pentru ce
nu"ai :curteaA a luptat 7i a c&2ut la R&2boieni. 9a =,(*: se a"inte7te con1iscarea
pentru :5iclenieA: a satului 3istiernicului A3ra": 1u4it 6n 9ituania
/
Q "eniuni de
pribe4i 6n Polonia: 6n a1ar& de 6nd&r&tnicul %i5ul: se "ai 4&sesc 6n instruciunile c&tre
solii tri"i7i ?e4elui: la =-.L 7i =-.*
)
.
>ar la aceast& aciune de ap&rare 6"potri3a tr&d&rilor 7i de1eciunilor: pe cari le
8ro3oca "odul s&u autoritar de a c;r"ui: se adau4& din partea lui te1an !od& o politic&
BR2iti3& de 6nt&rire 7i de23oltare a unor ele"ente sociale "ai ascult&toare 7i "ai si4ure:
"n 1aptul dependenei lor "ai str;nse de 3oina 7i d&rnicia do"niei.
O tradiie p&strat& de cronica lui rec5e atribuie lui @Iu4a !od&A: presupus a 1i
lo"nit dup& do"nii desc&lec&rii: iniiati3a de a 1i @6nceput a d&ruire ocini prin ar& la
3oinicii ce 1&ceau 3ite8ii la o7tiA
I
.. con1ir"are ar aduce: de n+ar 1i suspect: docu"entul
ie la =*), pentru : Kac7a 9ita3orA: na"estnic al Cet&ii Albe. A" a"intit de23oltarea ce o
luaser& @ca3aleriiA: cari apar ca o treapt& bine constituit& 6n o"a4iul c&tre re4ele polon
8in =,*/. 'ub te1an cel %are se 3ede 6ns& o politic& statornic& 7i con7tient& de a 6nt&ri
iceast& clas& de "ici 1eudatari: cu 6ndatoriri ost&7e7ti: Ion Bo4dan: 6n studiul s&u cunoscut
iespre @>ocu"entul R&2enilorA de la =,I,: a subliniat i"portana daniei 1&cute de
=
Ed. Gor`a: trad. ro";neasc&: i#id., p. ,):)I.
L
Hur"u2a`i: >oc. E!: =: no CE!III: p. /): n. ).
*
=. Bo4dan: /ec<ile cronici moldoveneti, p. LL-Q $ronice inedite, p. -I.
,
O1. n. lui Gor`a: Rev. &st. Romn, !+!I: p. ,(.
-
Apud lor4a: =ist. des Roumains, I!:p. LL*.
/
! Cost&c5el: op. cit., p. I=.
)
=. Bo4dan: 4oc. lui \tefan cel 0are, II: no C9EEEI!: CECII: p. ,/L+,IL.
I
9eW.L:I:p. =*/.
=LI
3oie3oa @irauior %aiu7ca: iNeicea: os"a S;2an 7i >r&4u7: osta7i din ceata boierului
Gan4ur: p;rc&lab de Or5ei: pentru slu8bele 1&cute &rii prin pa2a 6"potri3a t&tarilorA
=
.
Cronica 6nsea"n& la r;ndul ei: dup& i2b;nd&: cu" 1&cu 3oie3odul @"are osp&
"itropoliilor 7i 3ite8ilor s&iA
L
: subliniind parc& anu"e cele dou& cate4orii sociale pe cari
se 6nte"eia puterea sa: clerul 7i "ica nobili"e ost&7easc&. >up& b&t&lia de la !aslui: a1l&"
c& @"ulte daruri 6"p&ri atunci o7tirei sale 6ntre4iA
*
Q iar dup& de2astrul de la !alea Alb&:
se arat& cu durere @c+au c&2ut bunii 7i 3ite8ii osta7i 7i boierii "ari: 3oinicii cei buni 7i tineri:
ostile cele bune: 3ite2e 7i alese 6"preun& cu 5usarii cei 3ite8iA
,
.
A3e" ast1el 7i preci2iuni asupra alc&tuirii @curiiA ost&7e7ti: cu care a 1ost 6n1runtat&
n&3&lirea turceasc&: boierii "ari credincio7i: @3ite8iiA sau curtenii: "icii 1eudatari: 3oinicii:
osta7i de r;nd 7i 5usarii: deosebii: cu" se 7tie de @5;nsariiA de "ai t;r2iu
-
. Iar dup&
biruina din =,I= asupra lui Zepelu7 l;n4& R;"nic: ni se spune l&"urit c& @"uli 3ite8i
1&cu atunci 7i "ulte daruri 7i scule scu"pe d&rui boierilor 7i 3ite8ilor 7i tuturor osta7ilor
s&iA
/
. Era desi4ur 7i ne3oia de a 6nlocui pe cei pierii 6n toate aceste r&2boaie.
O descriere a o"a4iului depus de te1an !od& la Colo"eea re4elui polon Ca2i"ir:
la =/ septe"brie =,I-: 6n care a inut totu7i s& 6nse"ne calitatea sa de @>o"n al %oldo3ei
prin "ila lui >u"ne2euA: 6nc5eind le4&tura 1eudal& doar 6n 3irtutea 3ec5iului obicei
)
: ne
d& o i"a4ine 3ie a 't&rii nobiliare "oldo3ene7ti: pre2ent& la aceast& sole"nitate 6n 8urul
do"nului. 'e 3ede 3oie3odul sosind c&lare: 6nsoit de boieri: cu stea4ul "are ro7 purtat
6nainte:pe care se des1&ceau 6n es&tur& aurie ar"ele &rii. @Ceilali p&";nteni ai s&i: a3;nd
ocini "o7tenite 6n %oldo3a 7i toi ceilali curteni "ai de 1runte: 1iecare pe calul s&u: ineau
6n ";n& "ici ste4uleeA. >up& ce te1an 6n4enunc5ea2& 7i depune o"a4iul 7cum omni#us
tenis, #aroni#us et<omini#us "eisA 7i pri"e7te s&rutul su2eranului: @baroniiA 7i @3asaliiA:
6n picioare: repet& 1or"ula de credin&: iar stea4urile se predau spre p&strare: la loc de
cinste 7i de a"intire
I
. Este 7i aci 3&dit& deosebirea celor dou& trepte: boierii cu "o7ii
ereditare: 7i curtenii osta7i: @3ite8iiA despre care 3orbe7te letopiseul. Pe ace7tia 7i pe
boieri"ea t;n&r&: "ai nou&: disciplinat& 6n necontenite r&2boaie 7i 6ncerc&ri: se 6nte"eia2&
c;r"uirea 3oie3odului: care a l&sat at;t de puternice i"presii conti"poranilor: 7i a ridicat
6nt&ia oar& eBistena statului s&u pe "arele plan al politicii 7i c5iar al opiniei publice
europene.
O a treia caracteristic& a acestei aciuni: care ur"ea2& o linie 5ot&r;t& 7i con7tient&:
este 6nse"n&tatea ce o c;7ti4& de atunci dre4&toriile. '+a 3&2ut locul pe care titularii lor 6l
=
=. Bo4dan: op. cit., I: no C9!III: p. LI)0II 7i Anal. Acad. Rom., %e". 'ec. Ist.: s. L+a: EEE: p. */,
7i ur".
L
9etop. de la Bistria: I. Bo4dan: $ronice inedite, p. -,.
,
Fh_F.:p.-/.
-
!. Gen. R. Rosetti: &st. artei militare a Romnilor.
/
=. Bo4dan: op. cit.,p. -).
)
C1. I. Bo4dan: 4oc. lui \tefan cel 0are, II: p. *)*.
I
>up& Pr2Nlus`i: 6n Hasdeu: Arc<iva ist. =:L: p. L*0L/. Red&" teBtul latin: @'ui 3ero o"nes terri4enae
bona 5aereditaria in %olda3ia 5abentes: et alii o"nes Curienses notabiliores: Banderia par3a: Puilibet suu"
ePuu" insedendo ";nu tenebantA. Relaiunea adau4& c& 6n ur"a o"a4iului: toi nobilii "oldo3eni de 1a& au
1ost 1&cui ca3aleri de re4ele Poloniei.
=L(
udatari 1&r& slu8be ai erei precedente. '+a obser3at 7i continuitatea 6n 1unciuni: doar trei
4o1ei "ari 6n ,) de ani de do"nie: dintre cari cel din ur"&: T&utu: 7i+a p&strat slu8ba 7i
b Bo4dan cel OrbQ "arii 3ornici: ar&tai 6n urice c;te cinci: 7ase: 7apte sau c5iar
?ispre2ece aniQ 3istiernicul Iu4a: a1lat 6n 1unciune peste dou& deceniiO. '+a a"intit rostul
osebit al p;rc&labilor de cet&i. Ai i"presia c& dincolo de 3ec5ea 4eneraie
L
: al c&rei
;r7it se 6nsea"n& prin "eniuni 6n 4enul aceleia: care a"inte7te: 6n letopiseul de la
stria: "oartea @"arelui 'tanciuA: la =,)(
*
: se ridic& alta: cu "ai puine a"biii de
inducere: inte4rat& 6n ser3iciul ei ost&7esc 7i 6n 3iaa de ar& de pe "o7iile ei. Acesta e
nti"entul 3re"urilor nou&: a7a cu" se desprinde din po3estea 3itea2ului Purice: care a
bor;t de cur;nd: din @sea"a de cu3inteA le4endar& a lui Neculce: 6n realitatea istoric& a
anicei conti"porane: unde i se ade3ere7te ispra3a
,
. Ad&u4&" c& 1aptul nu este i2olatQ 7i
an Cor3in 6n b&t&lia de la C;"pul %ierlii: a 1ost sal3at de cnea2ul ro";n Teodor: care
i 6nc&lecat pe calul s&u
-
. R&2bate acest spirit 7i din r;ndurile duioase: tri"ise 1a"iliei
le de 3ornicul Tricolici: din prinsoarea 6n care 6l inea 1erecat Basarab: >o"nul potri3nic
Z&rii Ro";ne7ti Gianuarie =,I=H: @ci 6n4ri8ii 7i 3edei cu "il& de cai 7i de iepe 7i de oi
de porci 7i de toate 3itele c;te sunt. >e ase"enea s& nu "& uitai nici pe "ine: ci cu"
se 3a p&rea "ai bine: a7a s& 1acei: ca s& nu pierA
/
.
te1an cel %are nu a des1iinat deci re4i"ul 't&rilorQ el intrase 6n concepia 7i 6n
iceiurile lu"ii: 6n "i8locul c&reia tr&ia. Adun&ri "ai nu"eroase: l&s;nd la o parte acea
i c;"pul >irept&ii: s+au inut desi4ur 7i sub el: cu deosebire la 6"pre8ur&ri sole"ne:
rb&toriri de biruine sau s1iniri de biserici: ele fac ns parte din decorul domniei, mai
uit dect din structura ei. >intre 't&rile constituite la 8u"&tatea 3eacului al E!+lea:
6utate "ai "are cap&t& p;n& la s1;r7itul secolului acea a clerului: care se a1ir"& 7i ca un
itru"ent de c;r"uire: precu" 7i treapta in1erioar& a ordinului nobiliar: acea a @3ite8ilorA
ii a @curtenilorAQ ei sunt st;lpii pe cari se rea2i"& puterea do"neasc&. >espre ora7e se
de "ai puin pe planul politic. 6n1lorirea lor econo"ic& e cunoscut&: 7i dou& 5risoa3e
pri3ile4ii 7i ad&u4iri de @ocoaleA pentru t;r4urile !asluiului 7i B;rladului: arat&
eresul ce 6l poart& prosperit&ii lor
)
: ca 7i nu"eroasele tratate care desc5id dru"urile
oldo3ei nu nu"ai ne4ustorilor 3ecini: dar 7i celor de @peste de "&riA
I
. >ar nu le "ai
si" rosturi 6n c;r"uirea &rii: a7a cu" 6ncepuser& s& se 6ntre2&reasc&: 6nainte de te1an H
d&.
Ade3&ratul or4an de 4u3ern&";nt este s1atul do"nesc: restr;ns: c5iar 6n oca2ii
le"ne: la L. sau LL de s1etnici. Tot "ai 4reu tra4 6n cu"p&n& slu8bele 7i de"nit&ile:
=
C.C.Giurescu: &st. Romnilor, II: p. =.*+=.,. W
L
!. 6n acest sens N. Ior4a: =ist. des Roumains, I!: p. L(I.
*
=. Bo4dan $ronicele slavoMmmne din sec. X/QX/&, ed. P. P. Panaitescu: Bucure7ti: =(-(: p. =(J.
,
9et.
L
:II:p. =I=Q $ronica epocei lui \tefan cel 0are, ed. Gor`a: i#id.,p. /). Nu"ai sc5i"barea din
iriceA 6n @%o3il&A e "ai puin si4ur&: deoarece cea7nicul %o45il& apare 6n docu"ente: 6n acela7i ti"p cu
tarul Purice.
-
C1. Hur"u2a`i: 4oc. II: L: no CCE9: p. L/(+L)..
/
=. Bo4dan: 4oc. lui \tefan cel 0are, II: p. *-I+*-(.
)
&#id.,+, p. ,)/ 7i ur".Q II: p. /L 7i ur".
I
C1. P. Panaitescu: &nterpretri romneti, p. =LL 7i ur".: L.* 7i urm.
=*.
5&r&2ite de 3oie3od. Acest s1at sea"&n& acu" "ai "ult cu @sinclitulA bi2antin: de la care
se inspir& 7i Rusia "osco3it&: dec;t cu consiliul 1eudal al 3oie3o2ilor desc&lec&toriQ nici
do"nia nu "ai este @c&pit&nieA: ci porunce7te acu" cu alt te"ei 7i alt r&sunet.
>ar totu7i: ele"entul de 6"potri3ire 1eudal& nu a 1ost 6nl&turat. El st&ruie 6n desele
pribe4iri peste 5otar: 7i 3a "ai i2bucni odat& 6n ceasul din ur"&: c;nd boala 4rea a lui
te1an 6i pre3estea s1;r7itul apropiat. O descriere a unei relaiuni str&ine ne+a p&strat ecoul
acestor e3eni"enteQ ea ne arat& pe b&tr;nul >o"n ridic;ndu+se de pe patul de su1erin& 7i
dus @6n c;"pA: unde se 6ntruniser& poate c5iar 6n acela7i loc: ca 6n 3re"ea de de"ult: de
la 6nceputul do"niei: @partideleA boieri"ii 6n3r&8bite pentru succesiune. 6l 3ede"
inter3enind: bolna3 cu" era: 1&c;nd iar&7i s& ca2& c;te3a capete ale acelora pe cari 6i
socotea pri"e8dio7i: 7i deter"in;nd 5ot&r;rea prin acla"aiune: ca odinioar&: pentru
Bo4dan: "o7tenitorul dese"nat 7i pre4&tit de el
=
. Ast1el p;n& 6n ulti"ul ceas: ";na tare
a 3oie3odului a 6ndreptat 3oina 't&rilor 7i le+a i"pus dru"ul con3in4erii 7i al c5ib2uielilor
sale.
At;t de puternic& a 1ost directi3a pe care a dat+o politicii &rii sale: 6nc;t ea s+a
"eninut sub trei do"nii ale ur"a7ilor s&i: 6n do"eniul eBtern ca 7i 6n acel intern. 6nc& de
la =,/I: re4ele %atei Cor3in scrisese despre el senatorilor poloni: @ti" din propria sa
"&rturisire c& ne este supus: dar de 3& "&4ule7te cu acelea7i 3orbe: 1ace dup& obiceiul
s&u: c&ci tot ast1el se poart& cu t&tarii 7i cu turcii: a7a ca printre at;ia st&p;ni deosebii:
3iclenia sa s& r&";n& c;t "ai "ult& 3re"e nepedepsit&A
L
. >espre el se poate spune cu "ai
"ult te"ei: c& le4&turile de 3asalitate sau de 6nc5inare repre2intau 1or"e diplo"atice:
i"puse de necesit&ile de "o"ent: scopul per"anent r&";n;nd acel al independenei de
1apt: pe care o re3endica prin 6ns&7i titulatura sa: ce in3oca "ila lui >u"ne2eu ca sin4ur
i23or al puterii. \a& de puterile cre7tine: el a reali2at+o 7i 1or"al: tratatele sale din =,((:
prin care se restabilesc raporturile de bun& 3ecin&tate cu Polonia 7i 9ituania: se 6nc5eie pe
picior de e4alitate: 6ntre su3erani
*
.
Aceast& linie a 1ost ur"at& de "o7tenitorul s&u: a c&rui do"nie: tulburat& de dese
con1licte: 7i de pri"e8dia n&3&lirilor t&t&re7ti: 6ncearc& s& "enie: 6n "are parte cu acela7i
personal de 4u3ern&";nt: "etodele 6ncercate ale "arelui 6nainta7. >ocu"entele din ti"pul
lui Bo4dan !oie3od: relati3 puine la nu"&r: adunate de cur;nd 6ntr+o cule4ere
siste"atic&
,
: las& s& se 6ntre3ad& acelea7i preocup&ri: Tratatul din =-=.: care restabile7te
pacea cu Polonia: dup& r&2boiul de2l&nuit de re1u2ul Ia4ellonilor: de a consi"i la
c&s&toria unei principese din nea"ul lor cu 3oie3odul %oldo3ei: ur"ea2& 6n linie 4eneral&
dispo2iiunile anterioare: "enin;nd po2iia internaional& a do"nitorului 7i a &rii. El se
6nc5eie @pe credina noastr& cre7tin& 7i pe con7tiina 7i credina tuturor boierilor no7tri
"oldo3eni din s1at 7i a celor ce nu sunt 6n s1at: "ari sau "iciA
-
. i aci deci: se 1ace
"eniune de 6ntrea4a 'tare: dar 1actorul acti3 r&";ne s1atul restr;ns: cei =* de"nitari: din
cari ) cu r&spunderi "ilitare 0 p;rc&labi: starosti: portar de 'ucea3a 0 cari at;rn&
=
C1. Hur"u2a`i: 4oc. !III: p. ,I.
L
A. !eress: Fontes Rerum JranssNlvanicarum, I!: p. -.
*
I. Bo4dan: 4oc. lui \tefan cel 0are, II: p. ,=):,,L 7i urm.
,
%. Cost&c5escu: 4oc. moldoveneti dela Hogdan /oevod, Bucureyti, 1940.
-
Fbit1.:p.,)-:,IL.
=*=
8"nesc: 6n care lo4o1&tul T&utu repre2int&: c;i3a ani: ele"entul de continuitate al
8liticii lui te1an cel %are. Tradiia s+a p&strat a unei st&p;niri autoritare: ea se si"te "ai
r2iu 6n relaiunea lui rec5e: care adau4& laconicelor notie ale analelor sla3one:
"sideraiuni 7i co"entarii ce arunc& asupra lui Bo4dan o lu"in& puin 1a3orabil&: 3enind
n partea unui scriitor: c;7ti4at ideii de c;r"uire oli4ar5ic& 7i ad3ersar al puterii do"ne7ti.
e7i 6i recunoa7te @lucruri 3ite8e7ti M...J ca un stre8ar 6n toate p&rile pri3e45ia: ca s& nu se
irbeasc& ara: ce+i r&"&sese de la tat&+s&uA: totu7i strecoar& alu2ia c& @ce se 3a 1i lucrat
l&untru sau 6n ar& la noi despre partea 8udeelor 7i a dirept&ii nu a1l&": ci cunoa7te" i
unde nu+s pra3ile: din 3oia do"nilor "ulte str;"b&t&i se 1acA
=
. 'unt aceste
?nsideraiuni desprinse din 1iloso1ia 4eneral& a cronicarului din 3eacul al E!II+lea: sau
re1er& la ecoul unor anu"ite 6nt;"pl&ri ale acestei do"nii: cari i+au p&rut @peste
a3il&A: eBpresiunea unei 3oine arbitrare 6n conducerea &rii< E desi4ur 4reu de preci2at.
%ai li"pede se desprind 6ns& din c5iar "&rturiile conti"porane: 6"pre8ur&rile
R"niei lui te1an cel T;n&r sau te1&ni&: 1iul 6nc& ne3r;stnic al lui Bo4dan: care 6i
"ea2& la =-=). 6nceputurile au 1ost c&l&u2ite de s1atul do"nesc al lui Bo4dan 6n care
6ca Arbore 7i 3istiernicul Trotu7an repre2entau o "ai 6ndelun4at& eBperien&Q ceilali
&eri: "ai tineri: printre cari Co2"a arpe se a1ir"& ca un 1actor 6nse"nat: intr& acu" 6n
ena "arii politici
L
. Noul tratat cu Polonia din =-=I e 6nc5eiat pe 3ec5ile ba2e:
4a8a"entele sale cuprin2;nd @Zara noastr& a %oldo3ii 7i s1etnicii no7tri 7i toi supu7ii
i7triA
*
. I"portant& e "eniunea consiliilor 7i @dietelorA periodice: cari ur"ea2& a se ine
ntru 6"p&ciuirea con1lictelor de la 4rani&: @6ntr+un an M...J pe p&";ntul 7i de partea &rii
astre: a Podolii 7i a Rusiei: iar 6n alt an: pe p&";ntul 7i de partea >o"nitorului !oie3od
%oldo3ei: ase"enea sub Hotin 7i la ColacinA
,
. Aceste adun&ri: 6n care se re2ol3& pe
le de 8udecat& liti4iile ce se 3or 1i i3it: 67i au ele rosturile: dup& cu" de alt1el se pare:
"ai 6n c5estiunile ce pri3esc 5otarul: sau 3or 1i 6nse"nat o 6ncercare de a 6ntinde 7i 6n
oldo3a re4i"ul @dietinelorA locale: 6n care se aduna nobili"ea &rii 3ecine< 'i"pl&
ste2&: 6n spri8inul c&reia ar 3eni doar 6"pre8urarea c& o ase"enea tendin& nu ar 1i
lo4ic& sub o re4en& boiereasc&.
\ie 6ns& c& au eBistat sau nu ast1el de n&2uine: ele n+au a8uns s& se a1ir"e: din cau2a
23olt&rii repe2i a personalit&ii t;n&rului 3oie3od: 6n care retr&iau: "ai apri4e 7i "ai
uciu"ate: 6nsu7irile r&2boinice ale bunicului. %area i2b;nd& asupra t&tarilor: 6n ur"a
reia @te1an !od& s+au 6ntors cu "are laud& 7i au dat 6n 6n3&&tur& tuturor boierilor s& se
;n4& 6n H;rl&u la 2iua s1;ntului "ucenic >i"itrie: 7i acolo M...J ospee 7i bucurie "are
1ost 7i pre toi 3ite8ii cei buni i+au d&ruit te1an !od&A
-
: 6n3ie tradiia "arii do"nii din
acul anterior. >ar se de7teptaser& 1ore: cari erau st&p;nite de alt 4;nd 7i 67i croiau alt
a". Este poate se"ni1icati3: pentru deplina 6nele4ere a celor 6nt;"plate: s& ne re1eri"
solia tri"is& re4elui Poloniei: al c&rei scop 6l eBpune at;t de l&"urit 7i cu o at;t de lar4&
=
Gr. rec5e 7i 'i"ion >asc&lul: ed. C. C. Giurescu: p. (..
L
C1. N. Ior4a: =ist. des Roumains, I!: p. *-,.
*
%.Cost&c5escu: 4oc. molii, dela \tefni! /oevod,Ia7i: 1943,no 105,p. ,().
4
/Wd.,p.521.
-
Gr. rec5e:Fto_F.:p. (=.
=*L
li
6nele4ere a tuturor e3eni"entelor din Estul 7i 'ud+Estul Europei: cu3;ntarea lui 9uca
C;r8&Q ea a 1ost datat& de ulti"ele cercet&ri: c&tre s1;r7itul anului =-LL: sau 6nceputul celui
ur"&tor
=
. A1l&" 6n aceast& eBpunere nu nu"ai p&rerile >o"nului: dar 7i acele ale s1atului:
pus la 4rea 6ncercare prin presiunile solilor turce7ti: cari caut& s& deter"ine o aciune a
%oldo3ei 6n ser3iciul Porii 7i o 6ndru"are 3r&8"a7& &rilor cre7tine. 9a 1iecare nou&
so"aiune: 1ie prin curieri direci: 1ie prin san4eacul de la >un&re: @di3anulA se adun& 7i
caut& soluia care s& crue ara de 6ncerc&rile acestor pri"e8dii. Ba la un anu"it "o"ent:
@>o"nia sa 6ntreab& di3anul s&u: pe b&tr;nii din di3anul bunului s&u: te1an: cu" s+a inut
ara noastr& 3ala5&. i ei au r&spuns a7a >o"niei 'ale: c& ara noastr& 3ala5& s+a p&strat:
6n le4&tur& s1;nt& cu Re4atul n4ariei 7i al Poloniei. i r&spunse >o"nia 'a: Wa7a cu" a
1ost 6n 3re"ea 6nainta7ilor no7tri: 6n 3re"ea bunului 7i p&rintelui nostru: tot ast1el 7i Noi
3o" c5e"a pe >u"ne2eu 6n a8utor 7i pe %aica >o"nului 7i 3o" inea le4&tura cu cre7tinii
7i 3o" respin4e: cu" 3o" putea pe p&4;n de la NoiXA
L
. E de ase"enea caracteristic&
"isiunea con1idenial&: 6ncredinat& lo4o1&tului 7i 3istiernicului: care dest&inuiesc solului
oto"an 4reut&ile &rii: 7i se t;r4uiesc cu el: pentru ca 6n sc5i"bul a /. ... de aspri 7i -..
de berbeci @a1ar& de alte daruri: ca1tane aurite: ,.. ... de aspri 7i cai 7i bl&niA: s&
pri"easc& a 6n3&lui 6n 1or"ule acceptabile re1u2ul s1atului do"nesc. @'+a 6nt;"plat:
adau4& relaiunea: ca el s& 1ie prins de r&2boi: din ara noastr&: de nea" boieresc: din Zara
de KosA. Este aci 6nceputul unui lun4 7ir de "ituiri din 3istieria &rii: 6n scopul de a c;7ti4a
bun&3oina s1etnicilor sultanului: 7i de a r&scu"p&ra: "ai si4ur dec;t pe calea 5araciului
o1icial: lini7tea 7i securitatea do"niei 7i a &rii.
Nu "ai puin se"ni1icati3& este cealalt& 6ntre3edere: cu solul san4eacului: care dup&
6ndeplinirea "isiunii sale aparente @ru4& pe >o"n: ca s& r&";ie puini boieri 6n di3an:
l;n4& >o"n: c&ci a 2is c& are s&+i spuie lucruri de tain&: din partea san4eaculuiA
*
. Erau de
1apt 6ntreb&ri: cari 6ncercau s& iscodeasc& le4&turile cu Polonia 7i senti"entele >o"nului
7i ale s1atului 1a& de Coroana ia4ellon&. >ou& tr&s&turi eseniale se desprind din acest
6nse"nat docu"ent: a c&rui 3aloare ca i23or conti"poran nu poate 1i 6ndea8uns preuit&:
i"portana s1atului do"nesc: ca or4an deliberati3 6n "arile proble"e politice: cu re1erina
la p&rerea @b&tr;nilorA: "artori ai tradiiei lui te1an cel %are: 7i consultarea: la @lucrurile
de tain&A: a unui 4rup 7i "ai restr;ns: cuprin2;nd desi4ur pe cei "ai "ari de"nitari: sau
nu"ai oa"enii de toat& 6ncredereaQ dar se 6ntre3&d 7i relaiile ce se stabilesc de acu" 6ntre
s1etnicii "oldo3eni 7i tri"i7ii Porii: 6n at"os1era de t;r4uiala 7i corupiune ce ser3e7te
deoca"dat& interesului 4eneral: dar poate tot at;t de bine ser3i a"biii personale. 'e
l&"uresc 7i dou& tendine: cea r&2boinic&: tradiional&: ca3alereasc& a t;n&rului 3oie3od:
p&7ind cu 5ot&r;re pe linia str&bun& a luptei pentru Cruce: 7i alta: "ai accesibil& in1luenei
7i puterii "arelui 6"p&rat de la Constantinopol: consider;nd poate c& 3re"ea nu "ai era
a ispr&3ii 3ite8e7ti: ci a capului plecat: pe care sabia nu+= taie.
Oricu": aceste 6"pre8ur&ri par a constitui preli"inariile cri2ei: ce a i2bucnit 6n
pri"&3ara anului =-L*. A" "ai a3ut prile8ul de a o a"inti: a7a cu" se o4linde7te 6n
=
%. Cost&c5escu: op. cit., p. --. 7i ur". C1. Horia I. rsu: \tefnif /oievod, p. -* 7i ur".:cu ar4u"ente
pentru dece"brie =-LL.
L
%. Cost&c5escu: op. cit., p. -,L0,*.
*
FtocF.: p. -,-. 8
=**
iunile nu nu"ai di3erse: dar direct opuse: ale cronicilor din 3eacul al E!I+lea cari
8in& do"nia: 7i ale acelei din secolul ur"&tor: ale c&rui si"patii sunt c;7ti4ate
iri"ii
=
. Co2"a arpe a 1u4it 6n PoloniaQ b&tr;nul Arbure a c&2ut 3icti"& ";niei
ine7ti: poate 1&r& 3ina ce i se b&nuia. 9a I ianuarie: ei "ai 6nt&reau un docu"ent al
3oduluiQ la =- "artie nu"ele lor nu "ai apar: pentru ca la =. aprilie s&+7i 1ac& loc 6n
" oa"eni noi: ca pan Barbo3sc5i: p;rc&lab de Hotin: sau pan Gro2a3: p;rc&labul
ii nou& Ga Ro"anuluiH
L
.
O reaciune a boieri"ii 6n1rico7ate se produce 6n septe"brie: dar 7vznd c lui
an /od iMa venit !ara ntrMa;utoriu8
[
O: r&sculaii se risipesc peste 4rani&. 'anciunile
ea2&: p;rc&labului Costea: lo4o1&tului I3a7co 7i 3istierului %aBi" li se taie capetele
,
:
i scrisoare din ( noie"brie =-L* a 3oie3odului c&tre bistrieni: le aduce la cuno7tin&
R4o1&tul Trotu7an e la 6nc5isoare: deoarece =+a prins ca ur2itor de ne6nele4eri la acest
i, 7i 6l cercetea2&
-
. Nu poate 1i nici o 6ndoial& c& 6"potri3a reaciunii 1eudale: noul
an !od& a a1lat spri8in 6n @ar&A: adic& 6n aceea7i cate4orie de osta7i pri3ile4iai 0
8i sau curteni 0 pe care se 6nte"eiase bunicul s&u: 7i cu cari 7tiuse s& 6nnoiasc&
tura: cu prile8ul celui dint;i r&2boi cu t&tarii. Prin aceast& lo3itur&: autoritatea
ineasc& se 4&se7te restabilit& 6n deplin&tatea ei: politica r&2boinic& se a1ir"&: prin
uri "ilitare 6"potri3a turcilor: eBpediia 6n %untenia: do8ana tri"is& senatorilor
"i: prin care li se arat& 1&r& 6ncon8ur c& @do"nii 6"i 1&4&duiesc a8utor: dar ei 6n7i7i nu
R& se lupte cu du7"anii lor: pri3ind la "ine: ca eu s& "& lupt cu du7"anii lorA G=-L,H
/
.
6 r;ndul acesta: "oartea nepre3&2ut& 07i c5iar b&nuit& 0 a lui te1&ni& 6ntrerupe o
ine 6n plin& des1&7urare.
'caunul &rii se 4&sea iar&7i 3acant: 7i acu" 1&r& "o7tenitor dese"nat: 1ratele "ai
r: Petru: "urise 6nainte. r"au iar&7i s& se rosteasc& repre2entanii corpurilor
Qtituite cari constituiau @araA: a7a cu" se 1&cuse cu 7apte decenii 6n ur"&: la >ireptate.
de alt1el s+a 7i 6nt;"plat: cronicile "ai 3ec5i a"intesc c& @l+au ales do"n 6n H;rl&uA:
el&lalt Petru !oie3od: @"iruit de ";na prea s1initului "itropolit c5ir TeoctistA
)
:
ru ca acea a lui rec5e s& redea "ai eBact 6nelesul constituional al e3eni"entului
=-L): @>up& "oartea lui te1an !od& cel T;n&r: str;nsu+s+au boierii 7i ara: de s+au
lit pre cine 3or ale4e s& pue do"n: c& pre obiceiul &rii nu se c&dea s& dea altuia
nia: 1&r& carele nu 3rea 1i s&";n& de do"nA
I
. Alesul se 6nt;"pla s& 1ie un 1iu natural
6tr;nului te1an !od&: o" 6n puterea 3;rstei 7i 6ncercat de 3ia&: de se ade3ere7te
Qstea trecutului s&u ne4ustoresc cu "re8ele pesc&re7ti. Re4ula e deci aplicat&: cu toat&
rea ce i+o con1er& un principiu consacrat: 't&ri8e constituite: clerul: boieri"ea: @araA
ile4iat& a 3ite8ilor ale4 pe 3oie3od: dar dintre acei ce pot do3edi c& se tra4 @din os
=
!."ai sus.
L
%. Cost&c5escu: 4oc. mold. dela\tefni! /oevod,no II:p. ,L(Q no I(:p.,*L0**Q no (L:p. ,,=.
*
Gr.rec5e:FhiF.:p.(*.
,
6nse"narea lui rec5e: l.c. recti1icat& de I. Bo4dan: /ec<ile cronici moldoveneti, p. LI-.
-
%.Cost&c5escu:op.cit.,no ==*:p.--)0 -I.C1. Horial. rsu:op. cit.,p. =*,.
:
%. Cost&c5escu: op. cit.,p. -/L.
)
=. Bo4dan: /ec<ile cmnicimoldovenetiG 0acarie, p. L.*:cronica "oldo+polon&:p. L*..
I
Ed.C.C.Giurescu:p.(-.
=*,
v a, aa l~uill ac
practica 6n n4aria 7i 6n Polonia.
>ar aceast& do"nie: din consi"&";ntul 7i prin ale4erea 't&rilor: nu desc5ide un
capitol nou: ea continu& tradiia lui te1an cel %are 7i a ur"a7ilor s&i 7i se arat& a 1i nu
"ai puin autoritar&: dec;t acele ce au precedat+o. R&2boaiele cari u"plu cu 24o"otul lor
cea "ai "are parte a ei: sunt iniiati3e ale >o"nului: care duce la toate 5otarele 7i 6n toate
direciile o politic& ener4ic& 7i acti3& 0 prea acti3& poate: 1a& de "ultele obiecti3e ce 7i
le 6n1&i7ea2&: 7i de co"binaiile di3erse 6n cari se a3;nt&: cu o lips& de e2it&ri 7i de
scrupule: 3rednic& de un conti"poran al lui %ac5ia3elli. Principe al Rena7terii pe planul
politicii eBterne: cu"p&nind cu iscusin& pe \erdinand cu g;polNa: ur"&rind cu o st&ruin&
"ai puin 1ericit& p&";ntul: ce 6l consider& prin drept al s&u: acel al Pocuiei: Petru Rare7
ne 6n1&i7ea2& acelea7i caracteristici 6n ordinea intern&. C;r"uirea 7i+a 6nceput+o printr+un
consens ce pare a 1i 1ost ob7tesc: aduc;nd poate 7i o not& de destindere 6n situaia 6ncordat&:
creat& 1ie aciunea tu"ultuoas& a lui te1&ni&Q boierii s&i sunt 6n "are parte supra3ieuitori
ai do"niei trecute 0 7i nu puini dintre ei: ceea ce arat& c& securea nu t&iase prea ad;nc
=
.
6n cursul unei do"nii 6ndestul de lun4i: au ap&rut 6ns& 7i ali 1actori politici 6n s1atul s&u.
Nu a3e" 6nc& la 6nde";n& cule4erea docu"entelor din aceast& 3re"e: cu care >l. %i5ai
Cost&c5escu 67i 6ntre4e7te seria: ce a adus at;t de "ari 1oloase studiilor noastreQ cu a8utorul
ei: o eBpunere siste"atic& 7i a"&nunit& 3a 1i totdeauna posibil&. >ar 1aptul 6nsu7i c&
printre "arii de"nitari ai anilor din ur"&: a1l&" pe %i5u @Arb&na7 de nea"A
L
sau pe
ar"eanul !artic
*
: arat& p&trunderea 7i 6n s1atul %oldo3ei a orientalilor cu le4&turi
ari4r&dene: 6n 3re"ea 6n care le3antinul Gritti 6ncepea s& unelteasc& pentru dob;ndirea
unuia din cele trei principate: 6nc5inate Porii.
6n a1ar& 6ns& de acest 1actor nou: a c&rui in1luen& 3a cre7te "ai "ult 6n perioada
ur"&toare: do"nia lui Rare7 se a7a2& pe o linie de continuitate: ce nu e 6nt;"pl&toare: cu
acea a p&rintelui s&u. Aceea7i 4ri8& de ctitorii reli4ioase las& pe p&";ntul %oldo3ei ur"ele
bo4ate ale unei a doua 6n1loriri de "onu"ente biserice7ti: la care contribuie r;3na
>oa"nei ElenaQ 5arta 1undaiunilor lor acopere acea a l&ca7urilor 6n&late de te1an cel
%are
,
. 6nse"n&tatea 't&rii biserice7ti reiese 7i din 6ns&rcinarea istorio4ra1ic&: dat&
c&lu4&rului %acarie: 5irotonisit pe ur"& episcop de Ro"an: de a continua 7irul 3ec5ilor
anale 7i de+a descrie ispr&3ile do"niei. Prin acest 6nde"n: 7i sub in1luena "odelelor sale
literare: sla3o+bi2antine: cronica de3ine o apolo4ie care 6n1ierea2& aciunea tr&d&torilor 7i
r&23r&tiilor de la =-*I
-
.. indicaie indirect&: ce 67i p&strea2& 6ns& se"ni1icaia: ni le dau
@s1aturile lui Petru: !oie3odul 3ala5A: pe cari i le atribuie @Pl;n4ereaA 6n li"ba rus& a
a3enturierului Peres3eto3: 6ndreptat& c&tre arul I3an al I!+lea cel Groa2nic. Autorul
pretinde a 1i stat cinci luni la curtea lui Petru Rare7: 7i reproduce p&rerile acestuia:1oarte
1a3orabile su3eranului "osco3it: cu care de alt1el se 6nrudea: 7i 6ncerca s& restabileasc&
=
N. Ior4a: =ist. des Roumains, I!: p. *(-. !. 7i 6n =-** scrisoarea consilierilor poloni ctre #oierii
0oldovei, spre a+i con3in4e s& 6nc5eie pacea. Hur"u2a`i+Bo4dan: 4oc., 'upl. II: I: no EEEI!: p. )I0)(.
L
%acarie: I. Bo4dan: op. cit., p. L.).
*
N. Ior4a: op. cit, I!: p. ,)I.
,
P. HenrN: "es gglises de la 0oldavie du @ord, p. =,) 7i urm.
-
N.Carto8an:op.cFt.:p.*I0*(. Q :Q Q
=*-
.nu- n-gaLuii uni viEiii^a utunui Mau, sicuiunu uiiiiuiLinc poiuicu poione, ai crei contnct
%osco3a se dese"na tot "ai li"pede
=
. C;t pri3e7te de"nitarii: adau4& scrierea:
e3odul i+ar 1i nu"it tr&d&tori: @1iindc& ei calc& 8ur&";ntul 7i nu ap&r& cu t&rie credina
7tin& 7i nu+= ser3esc cu 1idelitate pe su3eranA
L
. El este 6"potri3a obiceiului de a se da
erilor ru7i ora7e 7i inuturi pentru 5rana lor: siste"ul sultanului: de a pl&ti cu lea1& din
tieria 6"p&r&teasc&: e "ult "ai 1olositor 7i "ai si4ur. >ac& scrierea a 1ost redactat&:
n cred unii: c&tre =-,(: ea ar aduce atunci eBperiena celei de a doua do"nii a
e3odului %oldo3ei: dup& cri2a ce 6nc5eiase at;t de dra"atic cea dint;i: 7i trecerea sa la
lta Poart&: unde a putut cunoa7te direct "etodele de c;r"uire oto"ane.
C&ci reaciunea "arii boieri"i: 6n&bu7it& de ";na aspr& a lui te1&ni& la =-L*: s+a
dus din nou cincispre2ece ani "ai t;r2iu: 6"potri3a unui >o"n care obosise pe cei ce
r"au: cu prea "ulte 6ntreprinderi r&2boinice 7i cu o prea "are d;r2enie 6n susinerea
endic&rilor sale. Este probabil c& uneltirile 6ncepute: 6nc& sub do"nia precedent&: 7i+au
6s acu" scopul: desc5i2;nd dru"ul inter3eniei turce7ti 6n c;r"uirea %oldo3ei: a7a
n se 6nt;"plase "ai de "ult 6n Zara Ro";neasc&. >up& pr&bu7irea n4ariei la %o5aci:
tiaintarea n&3&lirii turce7ti 6n 3alea >un&rii: aceast& e3oluie se ar&t& de ne6nl&turat:
itica de du7"&nie 6"potri3a Poloniei: cu 6n1r;n4erile ei de la Gbo2d2iec 7i ObertNn: i+a
bit de2nod&";ntul. 9a =-*I: Petru Rare7 se 4&se7te 6"presurat din trei p&ri: ar"ata
on& a lui Tarnobs`i sub 2idurile Hotinului: t&tarii n&3&lind peste Nistru: iar de la
82&2i: "area ar"at& 6n 1runte cu 6nsu7i sultanul 'oli"an 6naint;nd spre 5otarul
Mdo3enesc. 6nse"n&rile cronicilor arat& oarecare con1u2ie: doar cronica "oldo+polon&:
i o po3estire "ai lo4ic&
*
: relat;nd o "ane3r& pe linii interioare a lui Petru Rare7: care
este pe poloni printr+un act de 6"p&care 7i o"a4iu: respin4e la te1&ne7ti cetele
rilor: dar nu se "ai poate 6"potri3i 3alului n&3&lirii turce7ti: deoarece 6n 1aa acestei
& pri"e8dii: boierii: la 6nde"nul lui %i5ul 7i al 3ec5iului intri4ant Trotu7an: 67i
6sesc 3oie3odul 6n ceasul cel "ai 4reu al do"niei lui. Cronica lui %acarie arat&
pede de unde a 3enit lo3itura: @s&";na necredinei 6ncepu a da roade 7i boierii
user& pe ascuns scrisori la "arele 6"p&rat turcesc: cer;nd ridicarea lui Petru !oie3od
scaunA: >e abia @p&2itorul curii do"ne7tiA: credinciosul H;ra: "ai a3u ti"pul s&+7i
iine2e st&p;nul: @!ai 3oie3odule: boierii se s1&tuiesc s& te p&r&seasc&A
,
. r"area e
oscut&: la =, septe"brie: Rare7 apuc& dru"ul pribe4iei spre Ardeal: cu 4;ndul de a
s ad&post 6n cetatea Ciceiului: sub pa2a lui Ioan g;polNa. 'ub c&lc;iul ocupaiei str&ine
i 3;ltoarea unor tra4ice 6"pre8ur&ri: autoritatea do"neasc&: ridicat& la un at;t de "are
iti4iu de "arele te1an 7i ur"a7ii s&i: se pr&bu7ea sub lo3iturile din a1ar& 7i din l&untru.
aBarea nei2butit& 6"potri3a lui te1an !od&: 6ri anul de la !alea Alb&: 7i+a a8uns ast1el
"l: 7ase decenii "ai t;r2iu. Re4i"ul do"niei puternice: spri8inite pe 't&ri ascult&toare:
=
C1. P. P. Panaitescu: Petru Rare i 0oscova, n 0emoria lui /asile Prvan, p. L/- 7i ur".
L
!. t. Ciobanu: >o"nitorul %oldo3ei Petru Rare7 6n literatura rus& 3ec5e: Rev. &st. Romn, EI!
-H: p. *L* 7i ur".
*
I. Bo4dan: /ec<ile cronici moldoveneti, p. L*.0*=.
,
&#id., p+. L.)0L.I. Con1ir"are 6n scrisoarea lui te1an %ailat5 din =I septe"brie =-*I. Hur"u2a`i:
H: l:noCE9III:p. =II: precu" 7i 6n raportul din(oct. c&tre re4ele \erdinand:FbiGF.: no C9I: p. =().
=*/
1ace loc unor 6ndelun4ate 7i s;n4eroase 1r&";nt&ri: cari ne arat& do"nia 6n lupt& cu
ele"entele de 1runte ale 't&rii nobiliare: 6ntr+un proces ce se de23olt& paralel cu acel pe
care l+a" ur"&rit 6n istoria 3ecin& a Z&rii Ro";ne7ti. 6n aceast& nou& 1a2&: contrastul ce
l+a" constatat p;n& acu" 6ntre cele dou& principate: din punctul de 3edere al e3oluiei
constituionale: s+a atenuat: p;n& a a8un4e aproape la adoptarea acelora7i 1or"e: sub
i"periul acelora7i necesit&i. R&scoala 6"potri3a lui Rare7 6nsea"n& aci punctul de
desp&rire 7i de 6ntoarcere a 3re"urilor.
>ar e3eni"entele de la =-*I 7i+au a3ut epilo4ul: ceea ce ne 6ndrept&e7te s& socoti"
c& 6n 1apt: ter"enul ce desparte epoca nou& poate 1i a7e2at puin "ai t;r2iu. Cronica lui
rec5e a cules aci iar&7i o tradiie "ai bo4at&: @Pr&d;nd 7i strop7ind 6"p&ratul 'ulei"an
ara %oldo3ei: scrie ea cu acest prile8: 7i 1iind ara b&8enit& spre "uni: str;nsu+s+au 3l&dicii
7i boierii &rii la sat la Badeui: de s+au s1&tuit cu toii: ce 3or 1ace de acea ne3oe ce le
3enise asupraA
=
. A3e" deci iar&7i un eBe"plu de @sei"A: o diet& care 6ntrune7te 6ntr+un sat
al 8udeului R&d&ui pe 1runta7ii clerului 7i ai boieri"ii: trebuie obser3at& lipsa @&riiA sau
a 3ite8ilor: risipii 6n pribe4ia 4eneral& 6n 1aa n&3&lirii. Era de alt1el lo4ic ca 6n ur"a
lo3iturii date de c&peteniile nobili"ii: tot acestea s& 5ot&rasc& asupra 6"pre8ur&rilor
3iitoare. $eea ce se desemneaz la Hdeu!i, este regimul unei oligar<ii, care cuprinde
numai pturile superioare ale Strilor, ca factori activi de sfat i de guvernmnt. Aceast&
diet& a tri"is la sultan pe Tri1an Ciolpan: care a "i8locit pri"irea 1runta7ilor de c&tre
6n3in4&tor: la 'ucea3a: 7i a7e2area 6n scaun a lui te1an: alt pretendent din os do"nesc:
inut "ai de"ult 6n re2er3& la Constantinopol.
'e produse 6ns& atunci o nou& 6ntors&tur&: care ne do3ede7te c;t de ad;nc 1useser&
s&dite 6n "intea 7i 6n ini"ile tuturor: a"intirile unui secol de 4lorie. 'ultanul nu se
"ulu"ise s& 6nl&ture din scaun pe Petru Rare7: dar i"punea &rii cucerite 4rele pierderi
teritoriale. Ti45ina trecu sub st&p;nire turceasc&: iar raiaua C5iliei 7i Cet&ii Albe se l&r4ea
cu 6ntre4ul Bu4eac: desc5is a7e2&rii t&tarilor. 9a aceste dureroase 6"pre8ur&ri: se "ai
ad&u4a 7i pacostea ce era s& lase do"nului: in3estit de sultan: porecla de 9&custa care 6l
deosebe7te.
'e pare c& 6n7i7i conspiratorii de la =-*I s+au speriat atunci de consecinele aciunii
lor. @%ai apoi: scrie iar rec5e: de la care a1l&" "ai "ulte: ur;ndu+= curtea toat&: s+au
3oro3it o sea"& de boieri din curtea lui: anu"e G&ne7tii 7i Arbure7tii: 7i la a7ternutul lui:
unde odi5nia: l+au o"or;t 6n cetatea 'uce3ii. 6ncep&toriu 7i a;&toriu acestui lucru au 1ost
%i5ul 5at"anul 7i Trotu7anul lo4o1&tulA
L
. 6ntr+o scrisoare din acela7i an: =-,.: boierii 67i
l&"uresc 1apta s;n4eroas&: ei ar 1i pri"it 7i un turc sau un arap: nu"ai s& nu 1ie 1&cut& ara
pa7al;c: cu" "er4ea 23onul c& ar 1i 1ost intenia 'ultanului. Iar despre te1an spuneau
doar at;t: @Noi nu l+a" cunoscut dec;t dup& ce a a8uns la do"nie: dar l+a" 3&2ut c& 3rea
s& dea toat& ara 6"p&ratului. A 1&4&duit s&+i dea >un&rea p;n& 6n "unte: 7i Nistrul tot: iar
ara: 3&2;nd aceste: s+a prins a+= ur6 c&ci =+a 3&2ut pe do"n c& ine "ai "ult cu turcii dec;t
cu noi: cre7tiniiA
*
. 6n locul lui: 1aciunea care 6l 6nl&turase ridica pe 1ostul portar de
=
Ed. C. C. Giurescu: p. =.,+=.-.
)
&#id.,p. =.(.
*
TeBtul 6n Hur"u2a`i: 4oc. 'upl. II: I: p. =*(+=,=.
' . . , u u u u u .
:
u . 1 3 7
:ea3a: AleBandru Cornea: 1iu nele4iti": pe c;t se spunea: al lui Bo4dan !oie3od: cu
nirea de+a relua de la turci cet&ile 7i inuturile pierdute. 6ncercarea nu i2buti: dar
icarea 6n sine l&"ure7te "entalitatea 7i spiritul boieri"ii: care: c5iar r&sculat& 6"potri3a
nnului 7i uneltind 6"potri3a lui cu puterea str&in&: nu se putea totu7i des1ace de datoria
a p&stra 3ec5ile 5otare ale &rii 7i "o7tenirea lui te1an !od&.
6n "i8locul acestor 1r&";nt&ri: Petru Rare7: a8uns la Constantinopol 7i rec;7ti4;nd
3ec5ea sa iscusin&: 1a3oarea padisa5ului: 67i croia dru"ul de 6ntoarcere. >ar de r;ndul
sta sosea @cu stea4 de la Poart&A: 7i cu i"bro5orul turcesc care 3enea s&+= in3esteasc&.
Br&ila: cei "ai "uli dintre boieri: c5iar acei cari 6l p&r&siser&: 6l 6nt;"pinau: cer;ndu+7i
are. @\ii 6n pace 7i iertai de 4re7elile 3oastreA le r&spundea 3oie3odul: pri"it cu
i"aia obi7nuit&: @"uli ani s& do"ne7ti cu paceA
=
. Nu"ai pe %i5ul 7i Trotu7an 6i
ti4ea pieirea: ca 7i pe cei cari r&"&seser& cu AleBandru Cornea. r"area se poate
a"a 6n c;te3a cu3inte.
A doua do"nie a lui Rare7: prelun4it& p;n& la =-,/: nu a "ai 6nse"nat 6ntr+ade3&r
tarea planurilor "&ree din+cea dint;i. 'e si"ea ap&sarea turceasc&: de care toate
daniile sale nu erau s&+= "ai i2b&3easc&. >ar ordinea dinastic& p&rea restabilit&: 7i la
artea sa: ale4erea 1iului s&u Ilia7 s+a 1&cut 1&r& 4reutate.
Pe acesta: continuatorul lui %acarie: E1ti"ie: =+a poreclit @Ilia7 %a5"etA
L
. !enise
ni7te a1urisii de turciA ale c&ror "ora3uri le apucase: 5ot&r;t a le introduce 6n ara sa.
ce opunere era 6nl&turat&: capul lui !artic 5at"anul c&2u la Hu7i: 6n aprilie =-,I. 9a
ia: porni spre Constantinopol unde se turci: c&p&t;nd nu"ele de %a5"ed: 1&r& a+7i
dini 6ns& a"biiile 7i n&de8dile. \ratele s&u te1an r&";nea do"n 6n locul luiQ 2elul s&u
tru biseric& 7i dorina de+a 7ter4e a"intirea aposta2iei lui Ilia7 6l deter"in& la o
secuie a ar"enilor 7i ereticilor: aproape sin4ura ce o 6nse"n& istoria principatelor: 6n
aiul r&2boaielor reli4ioase. >ar relele lui obiceiuri: scriu cronicele
*
: au ridicat asupra
8ra boieri"ii: care 7i+a r&2bunat casele bat8ocorite: printr+o nou& ucidere de >o"n: 6n
tul de la Zuora: la = septe"brie =--L. 9upta 6ntre >o"nie 7i 'tarea boieri"ii intr&
" 6n 1a2a 5ot&r;toare.
-. REGI%9 >E 'T[RI 'B IN\9ENZA PO9ON[ I AR>E9EAN[
Pentru 6nceputul acestei nou& perioade: care 6n "od lo4ic 67i 4&se7te punctul
de :are 6n r&scoala boieri"ii "oldo3ene din =-*I: celelalte e3eni"ente pe cari le+
a" ntit 1iind doar epilo4ul 7i consecina ei: ne pute] docu"enta din i23oare ce
repre2int& Q dou& tabere opuse. '+au de1init aceste tendine ad3erse: a c&ror
succesiune 6n ti"p :a"n& trecerea de la epoca 3oie3odal& la cea aristocratic&:
@6ntrea4a istorio4ra1ie on& din %oldo3a Gpe cea "untean& n+o cunoa7te"H este M...J o
istorio4ra1ie do"neasc&: ial&: pornind din iniiati3a 7i sub directa supra3e45ere a curii
3oie3odale M...J %acarie e din porunca lui Petru Rare7: E1ti"ie din a lui AleBandru
9&pu7neanu 7i A2arie 67i
=
rec5e: i#id.,p. ===.
L
=. Bo4dan: /ec<ile cronici moldoveneti, p. L=,.
*
&#id.,p. L=IQ.rec5e:i#id.,p. ==I+=(.
=*I
sunt letopisee do"ne7ti M...J Cu totul alt1el se pre2int& 6n aceast& pri3in&: literatura istoric&
6n li"ba ro";n&: care 6ncepe dup& =/.. M...J 6n %oldo3a: cronica lui Eustratie 7i aceea a
lui rec5e: care+= copia2& sunt cronici caracteristice boiere7ti: nu nu"ai pentru c& autorii
lor sunt boieri: cari nu scriu din porunca ni"&nui: dar 7i ca spirit. 9a 1iecare pa4in& aproape
r&sare spiritul aristocratic: 6n1ier;nd puterea abu2i3& a do"nilor celor r&i: ap&r;nd pe
boierii socotii ca st;lpii &riiA
=
. A" ar&tat "ai sus contrastul ce 6l o1er& relaiunile despre
6nt;"pl&rile din 3re"ea lui te1&ni&
L
. Asupra tra4ediei din =-*I: p&rerile se 6"part la 1el:
indi4narea lui %acarie i2bucne7te 6n accente biblice: @Iar cei ce pl&nuiser& acestea:
adun;ndu+se unii la alii: 67i d&deau pe 1a& 6ndr&2neala: 7i dr&ceasca lor 3iclenie pe 6ncetul
se descoperi. O: "ini de p&";nteni: r&t&cite 7i orbite 6n 1aa celor 3iitoareYA
*
. rec5e: 1&r& a
ascunde @sc;rbaA 3oie3odului 6n 1aa de1eciunii: las& totu7i s& se 6nelea4& c& aciunea
boierilor nu era 1&r& rost: ei doar @se s1&tuia: 7i unul de la altul cerca s1at: ce 3or putea 1ace
ca s& poat& 5&l&dui de at;tea ne3oi ce s+au a;at prin ar&A
,
. Nu"ai do"nia lui Ilia7:
turcitul: are parte de un senti"ent 4eneral de ur& 7i de dispre: @necuratul Ilia7A la E1ti"ie
-
Q
@din a1ar& se 3edea po" 6n1lorit: iar& dinl&untru lac 6"puitA: dup& rec5e
/
. Cronicarul
"ai 3ec5iu adau4& 6ns& a"&nunte: ce nu le 4&si" aiurea 7i cari l&"uresc du7"&nia
't&rilor: prin atin4eri "ai directe cu drepturile 7i interesele lor: @au pus: scrie E1ti"ie: pe
toi boierii "ari 7i "ici 7i pe tot s1atul boieresc bir "areQ au "ai poruncit 7i 3&ta1ilor din
toat& ara M...J precu" 7i "itropolitului: episcopilor 7i tuturor "&n&stirilor din ara
%oldo3ei: 6n s1;r7it popilor 7i diaconilor: s& dea toi 5araciu "areA
)
. Aser3irea la politica
turceasc& a dus deci: cu" era 7i lo4ic: la sporirea sarcinilor 1inanciare
I
7i prin aceasta: a
i"punerilor: cari au lo3it 7i cate4oriile pri3ile4iate. 'e descopere ast1el un substrat
econo"ic la aceste 6"pre8ur&ri: a7a cu" apare peste c;i3a ani 6n Z&rile de Kos: unde
re4i"ul ducelui de Alba nu s+a 1&cut odios nu"ai prin persecuiile sale reli4ioase: ci 7i
prin "&surile sale 1iscale. I"prudena 1iului lui Rare7 era cu at;t "ai "are: cu c;t 6n al
doilea an al do"niei: 6l "ai 3ede" se"n;nd un act de supunere 7i alian& c&tre Ioan
g;polNa 7una cum HoNaroni#us et @o#ili#us, totoFue regno nostro 0oldovienstY. i
cronicarul E1ti"ie ni+= arat&: 6nainte de plecarea sa la Constantinopol: adun;nd @pe toi
boierii de curte 7i de ar& 7i pe 6ntre4 s1atul boieresc 6n 4r&dina de la Hu7iA
=.
. 'e p&strase
deci obiceiul consult&rii: "&car 6n 6"pre8ur&rile 6nse"nate: a tuturor treptelor 't&rii
nobiliareQ cu at;t "ai stranie este politica ce lo3e7te 6n toate 't&rile: 6n cea bisericeasc&
=
P. P. Panaitescu: &nterpretri romneti, p. L,*.
L
!. "ai sus.
*
I. Bo4dan: /ec<ile cronici moldoveneti, p. L.)0L.I.
,
rec5e: i#id., p. =.=.
-
I. Bo4dan: op. cit., p. L=/.
:
&#id.,p. ==).
)
&#id.
I
Ea este ade3erit& pentru do"nia ur"&toare: a lui tefan, de un raport 1rance2 din =. au4ust =--=:
Hur"u2a`i: 4oc. 'upl. I: I: no EII: p. ).
,
Hur"u2a`i: 4oc. II: = no CCEEI: p. L,(+L-..
=.
=. Bo4dan: i#id.
=*(
tua iu ^vii^iaiLv, uai uwi`ii^a iui mo ia ic3Fa musulmana u umcgii Miuain un caracicr
"al 7i probabil: 7i patolo4ic.
>i3er4enele apar 6n relaiunile cari pri3esc do"nia celui de al doilea 1iu al lui Rare7.
6 E1ti"ie e de acord cu rec5e: 6n a+i descrie @cur3&s&riile: 5oiile 7i o"orurileA
=
:
arie: 6n 6nc5eierea cronicii sale: 1ace s& r&sune @tr;"bia cea "are 7i 6n aur 1erecat&A
nstea >o"nului care =+a a7e2at din nou 6n scaunul Episcopiei de la Ro"an: de unde 6l
iser& @cu stra7nic& c&dereA: cle3etitorii s&i: %itro1an 7i Nour
L
. Iar A2arie: care scrie
i el: 3ede 6n o"orul s&3;r7it la Zuora: la 6nde"nul pribe4ilor din ara le7easc&:
irea unui "iel ne3ino3at: care 6l u"ple de 4roa2&
*
. rec5e: di"potri3&: se opre7te
ra 1aptului 6ntr+o @certare 7i 6n3&&tur&A: 6ntreb;ndu+se: @Carele "ai apoi slu8itor 7i
rin 3a pri"i s&+7i ia 1e"eia spre po1ta sa cea neast;"p&rat& 7i nu+i 3a 4;ndi r&u<A
ru a 6nc5eia dup& cu3;ntul proorocului: @"oartea p&c&to7ilor este cu"plit&A
,
.
Consensul se restabile7te doar pentru os;nda a3enturii lui >espot: pe care A2arie 6l
Q7te r&u:6ncon8urat de @s1etnici de alt& le4e: luterani ur;i de >u"ne2euA
-
: iar cronica
t;r2ie 6l descrie: cu" @puse pe ar& 4reut&i "ariQ bisericile de2br&ca: ar4inturile lua 7i
XbaniA. Totu7i: 6n "&sura 6n care acest condottiere: r&t&cit pe scaunul "oldo3enesc:
ut sea"& de 't&ri: i se ine 7i lui 6n socoteal& de cronica boiereasc&: @pre slu8itori 6i
Iu cu bani: boierii cu cu3inte bune 7i dulci 6i 6"bl;n2ia M...J la Ia7i M...J au po1tit 3l&dicii:
8ri4orie "itropolitul 7i Anastasie: episcopul de Ro"an: 7i E1t5i"ie: episcopul de
iui 7i toi boierii &riiA
/
. >ar 6n pri3ina predecesorului 7i ur"a7ului s&u: AleBandru
i7neanu: opunerea e cate4oric&. Pentru E1ti"ie el este @AleBandru !oie3od cel !itea2
RuA: @o" cu "inte 7i prea 6nelept 7i "ilosti3AQ a c&rui st&p;nire pare @un 3isA: 1a& de
ii do"ni necurai din nea"ul lui Petru !oie3odA. C&derea e3la3iosului >o"n 6n apa
Io3ei de pe calul s&u: c;nd "er4ea s& 6nte"eie2e "&n&stirea 'latinei: ctitoria sa: i se
.6ncercare dia3oleasc&: 3rednic& de a"intire
)
. Nici A2arie nu r&";ne "ai pre8os:
el: pra3osla3nicul st&p;nitor @a stins t&ciunele ce r&sp;ndea 1u"ul credinei cele rele
=necurailor luteraniA
I
: c;7ti4;ndu+7i ast1el "erite nepieritoare. C;t de puin se
3esc cu aceste laude 5a4io4ra1ice 6nse"n&rile cronicii "oldo+polone despre uciderea
ilor: prile8 pentru 3ornicul rec5e de+a scrie 3estita lui @na`a2anieA: @6n %oldo3a
acest obicei de pier 1&r& nu"&r: 1&r& 4iude: 1&r& leac de 3in&Q 6nsu7i 45idei: 6nsu7i
ite: 6nsu7i 6"ple le4ea. i de acest noroc %oldo3a nu scap&: c& "ai "uli sunt de li+i
a 3&rsa s;n4e ne3ino3at: apoi 2ic 7i dau 3ina l&cuitorilor c&+s 3icleniA
(
. Nu se poate
a"nare "ai 5ot&r;t& a absolutis"ului: cu pri3ire la o 3re"e ce era s& produc& 7i 6n
1
1. Bogdan, i!id.,p.S1S. Ureche, op.cit.,p. 118.
2
n a doua versiune a cronicii sale. Cf. 1. Bogdan, 4etopise:ul lui A-arie, Anal. Acad. Rom., Mem. Sec(.
2-a, XXXI, p. 202.
3
/6id.,p.2O3.
4
Ureche, op. cit., p. 119.
5
Ed.I. Bogdan, p. 206.
6
Ureche, i!id., p. 125,126. Cf. yi declara(ia lui n favoarea lui Albert Laski.din 15 ianuarie 1563 cum
su episcoporum et ceterorum ordinum" n Hurmuzaki - Bogdan, 1oc. Supl. II, I, p. 223.
7
1. Bogdan, Vec$ile cronici mold., p. 218 yi urm.
8
Ed. I. Bogdan, i!id., p. 208.
9
2p. cit., p. 147.
=,.
Apus a bo4at& literatur& de apolo4ie a uci4&torilor de tirani: de ap&rare a drepturilor
6nc&lcate. Nu lipse7te nici 6n3inuirea de risipire a cet&ilor %oldo3ei: din porunca turcului:
nici po3estea otr&3irii de 6ns&7i ";na >oa"nei RuBanda: ce a dat apoi na7tere nu3elei
cunoscute a lui Ne4ru22i. E li"pede c& 6n 8urul acestei 1i4uri do"ne7ti @de pioas& 7i
6ntunecat& "e"orieA
=
: care a"inte7te de ase"enea pe I3an al I!+lea al Rusiei: se 6n1runt&
nu nu"ai relat&ri: dar 7i concepii deosebite. Contrastul ar continua: de ni s+ar 1i p&strat 7i
dup& anul =-),: 6nse"n&rile conti"porane:pe cari letopiseele 3eacului al E!II+lea le+au
prelucrat pe ur"& 6n spiritul lor deosebit.
6n aceste 3ersiuni ale i23oarelor narati3e: se o4lindesc realit&ile epocii ad;nc
1r&";ntate: pe care Nicolae Ior4a a a7e2at+o 6n ulti"a sa oper&: sub se"nul @3ite8ilorA. 6n
1apt: e3oluia politic& arat& 6ns& a 1i "ult "ai co"pleB&: 7i 6n1&i7ea2& laturi "ultiple.
Tradiia autoritar&: pe care do"nia lui Petru Rare7 o "o7tenise de la 6nainta7ii s&i direci:
se trans1or"&: sub in1luena a"biioasei >oa"ne Elena: din s;n4ele despoilor s;rbi:
6ntr+un absolutis" oriental: de nuan& sla3o+bi2antin&
L
: al c&rui ulti" repre2entant pare a
1i 1ost AleBandru 9&pu7neanu: care "ai poate in3oca 7i 6ndoita le4&tur& dinastic& cu
le4iti"itatea succesiunii do"ne7ti: prin tat&l s&u: Bo4dan !oie3od: 7i prin soia sa
RuBanda: 1iica lui Rare7. 6"potri3a acestei tendine: 'tarea boiereasc&: 7i 6n special
1runta7ii ei: continu& aciunea de 6"potri3ire 7i de insurecie: pornit& la =-*I: acestei st&ri
de spirit i se datoresc dra"a s;n4eroas& de la Zuora: ridicarea la do"nie a lui Koldea:
ri3alul 9&pu7neanului: pri"irea lui >espot: a3enturierul str&in: prin care: dup& curentul
Rena7terii: 7i acel al Re1or"ei p&trunde o clip& 6n istoria %oldo3ei: 6n 1ine trecerea scurt&
a lui te1an To"7a pe scaunul &rii: boier din boieri"e: 1&r& le4&turi "&car presupuse cu
3ec5ea ordine dinastic& ce st&p;nise dou& 3eacuri.
>ar sub aspectele acestui con1lict 6ntre do"nie 7i aristocraie: 7i alte 1ore se a1l& 6ri
"i7care. @>e acu" &ranii 3or 1i o @clas& social&A. Ei nu "ai 3or ca"panii o1ensi3e 7i nu
6nele4 s& iea parte la r&2boiul ci3il al boierilorA
*
. Nu e de nesocotit 1aptul c& la i3irea lui
>espot: 6n =-/=: @ara pi2"uind lui AleBandru !od& n+au 3rut s& sae 6n oasteA: nici acel
c& la 6ntoarcerea lui 9as`i din %oldo3a: to3ar&7ul polon al lui >espot @se te"ea de &raniA:
cari 6n "ulte locuri 1&ceau c5iar n&3al& asupra coloanei sale 6n retra4ere
,
. Este
se"ni1icati3& acea @6"perec5ere ce era 6ntre c&l&ra7i 7i 6ntre pedestra7iA
-
de care 6ncearc&
a se 1olosi %ircea !od&: >o"nul "untean: pentru a se a"esteca 6n treburile %oldo3ei:
at;t de ad;nc turburate. Cearta i2bucne7te din plin 6n dra"aticele e3eni"ente: cari
6nsea"n& cariera lui Ion !od& cel Cu"plit: cel "ai 5ot&r;t 3ra7"a7 al re4i"ului de 't&ri
"oldo3enesc din a doua 8u"&tate a 3eacului al E!I+lea. 'e poate subscrie 1&r& re2er3e la
8udecata lui Ior4a: c& @presti4iul ro"antic: de de"ocraie con7tient&: pe care Hasdeu 6l
atribuie acestui do"nitor: 6n care 3edea reali2area "o"entan& a propriului s&u cre2 politic:
=
P. HenrN: "es iglises de la 0oldavie du @ord, p. =-... 6ncercare de reabilitare 6n studiul lui N. C.
Be8enaru: A fost, cu adevrat. AlePandru "puneanu un domn ruEStudii i $ercetri &storice, E!III G=(,*H:
p. L.) 7i ur".
L
N. Ior4a: =ist. des Roumains, !: p. ( 7i ur".
*
)/SF.:!:P. =*-.
,
rec5e: op. cit., p. =,,.
-
&#id., @6"perec5iereA 0 de2binare.
=,=
. 4S2[ in vv/iv uuua ICUA; 1II uui
u& in1luene se 1ac si"ite 6n concepiile pe cari le repre2int&: cea turceasc&: ca al c&rei
stru"ent apare la 6nceputQ cea c&2&ceasc&: din clipa 6n care rupe punile cu Poarta 7i se
ant& 6n aciunea r&2boinic& ce =+a trecut la ne"urire. A";ndou& de alt1el: sunt
opotri3& de opuse unui re4i" de 't&ri or4ani2ate: p&str&toare de tradiii 7i pri3ile4ii
*tenite. Poarta nu a3ea ne3oie de corpuri constituite: pentru a discuta poruncile ei:
r+un spirit de autono"ie ce 6n "od 1iresc le era potri3nic: iar @slobodaA ca2acilor de la
pru ie7ise din adunarea oa"enilor cari de pretutindeni: dar "ai ales din Polonia sau din
isia: 1u4eau de ap&sarea p&turilor pri3ile4iate. Ca un 3r&8"a7 al acestora se ridic& 7i Ion
Rd&: cronica t;r2ie: ecou al resenti"entelor ce au st&ruit peste 3eac: a"inte7te "ai 6nt;i
i4onirea clerului: arderea pe ru4 a 3l&dic&i G5eor45e pentru sodo"ie: @au2ind c& are
;nsur& de a3uieA: 1u4a "itropolitului Teo1an: @te"niele pline de c&lu4&ri: 7i 6n4ropa
3ii pre !e3eri& 7i pre popa Co2"a 7i pre %olode c&lu4&rulA. Noul absolutis" de
Qpiraie turceasc&: ase"&n&tor acelui al lui %ircea Ciobanul sau al lui AleBandru 6n Zara
p";neasc&: nu "ai a3ea 4ri8a de a c&uta rea2e"ul bisericiiQ @iar din boieri 7i din cei de
iste sabia lui nu "ai ie7eaA
L
. @Acest >o"n: scrie A2arie: nu 3oia s& asculte de boierii
itniciA
*
.
Iar 6n clipa 6n care spri8inul Porii 6i lipse7te 7i 6l a"enin& "a2ilia: c;nd 67i d& sea"a
@nu i+a putut s&turaA pe patronii s&i de la Constantinopol: el c5ea"& 6n a8utor c&2&ci"ea
lnic& de lupt& 7i de prad&: 7i @araA pe care o u"ple de n&de8de prin cu3;ntarea sa
l&c&rat&: de stri4ar& @cu 4las "are c& l;n4& d;nsul 3or pieri toi: cu" s+au 7i 6nt;"platA
,
:
3;ntul pare a a3ea aci un 6neles "ai lar4 dec;t acel obi7nuit: dep&7ind s1era cate4oriilor
erioare de @curteniA sau @slu8itoriA: al c&ror nu"&r de - ... se adau4& la * ... de
"e7i sau nobili: dup& dou& i23oare conti"porane
-
. rec5e po"ene7te 6ntr+ade3&r: pe
npul de b&t&lie de la Ca5ul: de @prosti"e 7iWadun&tur&: ce era pe l;n4& Ion !od&A
/
. >e
ii de "ult: obser3atori str&ini 6nse"naser& c& oa"enii de r;nd ineau "ai "ult cu
ie3odul dec;t cu boieri"ea
)
: a c&rei proprietate lati1undiar&: ur";nd procesul 4eneral
reaciune seniorial& al Europei R&s&ritene: 6ncepea s& le 6ncalce ob7tiile de nea". 6n
isa rural& se cu1und& 7i o parte a "icilor pri3ile4iai de odinioar&. Ca 7i 6n craina
:in&: 3iaa liber& 7i 2buciu"at& a ca2acilor constituia pentru aceste ele"ente un punct
atracie 7i un eBe"pluQ ast1el se l&"ure7te rostul oa"enilor dintre Prut 7i Nistru: al
leienilor: sorocenilor: l&pu7nenilor: 6n susinerea tuturor @do"ni7orilorA: a @roiului de
tendeniA
I
care se arunc& asupra %oldo3ei 7i tulbur& de at;tea ori do"nia: a7e2at& cu
d&: a lui Petru c5iopul. Nu e lipsit& de se"ni1icaie 6"pre8urarea c& 6n satele acelora7i
iituri a st&ruit: p;n& 6n 2ilele noastre: o 3ia& r&2&7easc& d;r2&: 6ntr+un spirit tradiionalist
=
N.Ior4a:8/Fd.:!:p. =I..
L
rec5e: i#id.,p. =-,.
*
Ed.I. Bo4dan: p. L=*.
,
rec5e: i#id.,p. =--.
-
!. "ai sus 7i Cronica "oldo+polon&: ed. =. Bo4dan: /ec<ile cronici rnold., p. L**: 7i n. LI(.
/
rec5e: i#id., p. =/..
)
Apud lor4a: op. cit., I!: p. ,)I: un raport polon din 3re"ea lui Petru Rare7.
I
C1. lor4a: i#id., !: p. === 7i ur".
=,L
7i ";ndru: care e3oc& 3re"urile @3ite8ilorA 4r&niceri de odinioar&: ale "icii 1eudalit&i
s&r&cite 7i c&2ute 6n "a2ilie: dar p&str;nd 6n 3iaa ei &r&neasc& tr&s&turile caracterului 7i
ob;r7iei ei.
'pre deosebire deci: de e3oluia pe care a" ur"&rit+o 6n principatul 3ecin: c5iar
acu" c;nd condiiile 4enerale de ordin politic 7i social ale celor dou& &ri tind a se uni1ica:
7i do"nii: in3estii de Poart&: 6ncep a trece de pe un scaun do"nesc pe cel&lalt: persist&
totu7i o deosebire: ale c&rei e1ecte se pot ur"&ri 6n de23oltarea instituiilor: ca 7i 6n
aciunile politice de la s1;r7itul secolului. 6n Zara Ro";neasc&: unirea "arii boieri"i care
67i apropie 7i c5iriar5ii bisericii: cu "ica slu8itori"e pri3ile4iat&: a constituit 1unda"entul
re4i"ului de 't&ri: 1&c;nd din do"nia c5iar a unui %i5ai !itea2ul: eBpresiunea 3oinei 7i
a n&2uinilor ei. 6n %oldo3a: aceast& solidaritate nu s+a putut 6nc5e4a 6n aceea7i perioad&:
tradiia 3ec5ii politici do"ne7ti: de la te1an cel %are: a le4at pe "icii 1eudatari de puterea
do"neasc&: opun;ndu+i "arii aristocraii: care tinde la instaurarea unui re4i" de pur&
oli4ar5ie: dup& pilda "a4nailor un4uri 7i poloni. 6n epoca luptelor cr;ncene 6ntre do"nie
7i boieri"e: a c&ror descriere ne+o redau 6n ter"eni at;t de 3ii i23oarele ce ne stau la
6nde";n&: autoritatea do"nului: "ai ales c;nd 1&4&duie7te u7urarea de sarcini 7i ridic&
stindardul libert&ii: se 3a putea bi2ui pe p&turile in1erioare: dup& cu" 3a 6nt;"pina
du7"&nia "arii nobili"i. Este toc"ai ceea ce s+a 6nt;"plat 6n ti"pul r&2boiului pe care:
cu o net&4&duit& 3ite8ie: =+a purtat Ion !od& cel Cu"plit 6"potri3a turcilor: @o sea"& din
boierii cei "ari: anu"e %ur4ul: 3ornicul cel "are: 7i Bil&i: 3ornicul cel "are: 7i 'l&3il&
5at"anul: 3&2;nd at;ta putere de oaste turceasc& ce 3enise cu Petru !od&: te";ndu+se ca
s& nu ca2& 6n "rea8a 3r&8"a7ilor: au p&r&sit pe Ion !od& 7i au 1u4it la turciA
=
. i 6n 2iua
b&t&liei: o parte a c&l&ri"ii ar 1i trecut 6n r;ndurile turce7ti: tradiia atribuia de1eciunea
"arelui boier Golia: despre care A2arie scrie c& s+a str&duit: din dra4ostea pentru ar&: dar
2adarnic s& 6"piedice pe Ion !od& cel Cu"plit s& porneasc& r&2boiul cu turcii
L
Q dar
cercetarea "ai recent& 6l socote7te "ai de4rab& printre cei raliai la do"nia lui Petru: dec;t
6n 4rupul de tr&d&tori de pe c;"pul de lupt&
*
.
\olosind aceste situaii turburi: 7i le4&turile 1inanciare necesare pentru a obine
1ir"anul sultanului: str&inii 6ncep a se in1iltra 6n di3anul %oldo3ei: a7a cu" au p&truns 7i
6n r;ndurile de"nitarilor Z&rii Ro";ne7ti. Petru c5iopul: la 6nceput: se 6ncon8oar& de
p&";nteni: printre cari doar postelnicul Islan Gsau AslanH poate 1i socotit oriental. >ar
peste c;i3a ani: la =-I.: di3anul lui Iancu !od& 'asul cuprinde pe postelnicul Brutti: de
nea" albane2: 1i4ur& politic& de pri"& 6nse"n&tate 6n aceast& 3re"e
,
: 7i pe co"isul Iani:
probabil un 4rec din Constantinopol. P;rc&labul Bernarea GsaX+ BernardH poate 1i un sas
-
.
A" a"intit obser3aiile din =-(. ale lui Gio3anni di %arini Poli: cari pri3esc 7i %oldo3a
/
.
'ub presiunea cresc;nd& a Porii 7i 6n 1aa acestei concurene a"enin&toare: 't&rile lupt&
deopotri3& 6"potri3a puterii do"ne7ti 7i a susin&torilor ei: 4reci 7i le3antini. Ast1el se
=
rec5e: i#id.,p. =-(.
L
Ed.I. Bo4dan: i#id.,p. L=*.
*
N. Ior4a: Pre1a& la Hur"u2a`i: 4oc. EI:p. EE!II.
,
C1. G5. G5ib&nescu:6n Cricariul, E!III:p. -=..
-
N. Ior4a: i#id.,p. EEIE:E9!II.
/
!. "ai sus.
=,*
ia pufnii, ntyuiic, mciganu pana
ia alipire a &rii de coroana i"perial& sau de acea a Ia4ellonilor: ca sin4ura n&de8de de
a apa de ap&sarea turceasc&.
Ase"enea iniiati3e nu ne 6nt;"pin& nu"ai din partea lui >espot: al c&rui trecut 6l
ini"a 6n "od 1atal 6n aceast& direcie
=
. i 1iul 7i ur"a7ul lui 9&pu7neanu: Bo4dan:
6&rul sporti3: c&ruia b&rbile c&runte din di3an nu+i iart& prea "area aplecare pentru 8ocul
sulia din 4oana calului
L
: se"nea2& o scrisoare de credin& c&tre re4ele Poloniei:
ioit&: la *= ianuarie =-).: de 8ur&";ntul boierilor: @1iecare 6n ce pri3e7te persoana 7i
i8ba saA
*
. Petru c5iopul: 1ratele do"nului "untean AleBandru: tri"is de la
instantinopol pe scaunul %oldo3ei: se 3a str&dui: 6n ti"pul celor dou& do"nii 3e7nic
lini7tite de @do"ni7oriiA de peste Nistru: 7i 6ntrerupte de "a2ilirea 6n 1olosul lui Iancu
sul: s& p&stre2e ec5ilibrul 6ntre cerinele Porii 7i dorinele boieri"ii de+a ci"enta "ai
ternic le4&turile cu cre7tiniiQ se 7tie c& 6n cele din ur"&: co3;r7it de po1tele 5r&p&ree
: 3istieriei oto"ane: 3a apuca dru"ul pribe4iei 6n Apus: s1;r7indu+7i 2ilele 6n eBilul s&u
iTirol.
6n i23oarele ce ni s+au p&strat: c5ipul lui Petru c5iopul apare ca eBe"plul ideal al
o"ului c;r"uind cu s1atul 7i a8utorul 't&rilor pri3ile4iate. \i4ura o"ului 6"b&tr;nit
inte de 3re"e: ros de boal&: dar @"ilosti3A 7i 6n1runt;nd 6ncerc&rile soartei cu
7tineasc& rese"nare: nu e poate 6n totul potri3it& descrierii apolo4etice a cronicarilor:
? nici accentului de b&nuial& du7"&noas&: cu care 6l 6nt;"pin& unii istorici receni
,
.
:otelile lui 4ri8ulii ne arat& un ad"inistrator con7tiincios: c&ut;nd s&+7i 6n3in4& st;n4&cia
purtare 7i de eBpresiune: pentru a p&trunde tristele realit&i ale unei &ri s&r&cite 7i
";ntate. Portretul ce i+= 1ace rec5e: 6ndru"at de 6nse"n&rile p&rinte7ti: arat&
is1acia 't&rilor sub do"nia lui: @boierilor le era p&rinte M...J din s1atul lor nu ie7eaQ &rii
ap&r&toriu: spre s&raci "ilosti3: pre c&lu4&ri 7i "&n&stiri 6nt&ria 7i "iluia M..KA
-
. Era
at;t "ai "ult obli4at s&+7i asi4ure spri8inul lor: cu c;t de la el se rupsese 7i ulti"a
&tur&: ce "ai d&inuia cu 3ec5iul 7ir de do"nitori ai %oldo3ei
/
. &deea de legitimitate
astic a disprut n aceast !ar, cam n acelai timp n care stingerea &agellonilor a
ut s triumfe definitiv n Polonia principiul monar<iei electiveR e un paralelism care
rmas fr influen! asupra evenimentelor.
>ar docu"entele care au r&"as: arat& totu7i la acest 6nstr&inat: o noiune "ai lar4&
4i"ului de 't&ri: dec;t acea a unui s1at oli4ar5ic de "ari boieri. Pri3ile4iul eliberat la
inuarie =-)( ne4ustorilor din 9bdb: arat& l&"urit c& 6n 3ederea acestui act au 1ost
unii @toi ne4ustorii no7tri "oldo3eni 7i boierii de ar&A: cari au 1ost 6ntrebai despre
aaroacele de la "ar4inea de "ia2&noapte a %oldo3ei
)
. E 6nc& un eBe"plu al consult&rii
=
Hur"u2a`i: >oc. II: =: no CCCE9!I.p. *).: 8ur&";nt de credin& din = "artie =-/. c&tre 6"p&ratul
inand.
L
rec5e: i#id., p. =-.: dup& A2arie: ed. I. Bo4dan: i#id., p. L=..
*
Hur"u2a`i: >oc. II: I: no >9EE!HI+IE: p. -(I+/...
,
C1. C. C. Giurescu: &st. Romnilor, II: p. LL. 7i ur".
-
rec5e: i#id.,p. =)I.
/
N. Ior4a: =ist. des Roumains, !: p. =((.
)
6n Hasdeu: Arc<iva ist., IQ Ip. =)L 7i ur".
=,,
corporati3e a or&7enilor: 6ntr+o c5estiune ce pri3e7te direct interesele lorQ tradiia din 3eacul
al E!+lea nu se pierduse. 6n "od obi7nuit: desi4ur: rosturile politice ale 't&rilor %oldo3ei
se 6nele4: 6n aceast& 3re"e: cu tendina de a le restr;n4e la 1runta7ii Bisericii :i ai
nobili"ii. E 6ns& de obser3at: pentru l&"urirea deplin& a proble"ei: c& eBe"plele din &rile
3ecine o1ereau i"a4inea unor drepturi "ai lar4i 7i a unor adun&ri "ai nu"eroase: dec;t
aceea a s1atului sau @di3anuluiA de c;r"uire al do"nului. A" 3&2ut alc&tuirea dietelor
ardelene conti"porane: sub do"nia B&t5ore7tilor
=
. i 6n Polonia: caracterul @republicanA
al re4alit&ii electi3e s+a 6nte"eiat: de la dieta care =+a ales pe Henric de !alois 6n =-)*: pe
1ai"oasele pacte convente, condiiile preli"inare pe cari noul re4e trebuia s& le pri"easc&.
Toi nobilii luau parte la aceast& "ani1estare a 3oinei 't&rii lor: inspir;ndu+se nu nu"ai
de la 3ec5i n&2uine ale ordinului: dar 7i din pildele istoriei ro"ane: cu cari 6i obi7nuise
literatura Rena7terii. Ian ga"oNs`i: 3iitorul cancelar: 8oac& la 6nceputul carierii s+Ke
str&lucite: rolul unui ade3&rat @tribun al plebei nobiliareA: iar la =-(L: 6n 1aa dietei 2ise
de @inc5i2iieA: re4ele 'i4is"und al III+lea !asa 3a trebui s& se apere de un rec5i2itoriu
6ndreptat 6"potri3a politicii sale eBterne
L
.
Ca aceste eBe"ple nu r&";neau 1&r& r&sunet 6n boieri"ea %oldo3ei: stau "&rturie
acele capitole ale cronicii lui rec5e: intitulate @po3estea 7i toc"eala altor &ri ce sunt prin
pre8urA. Pe l;n4& notie 4eo4ra1ice: luate 6n "are parte din cos"o4ra1ia lui %iinster sau
din scrierea lui Pata3inus
*
: 4&si" acolo 7i 6nse"n&ri despre re4i"ul constituional al
Poloniei sau al Ardealului: cari arat& interesul deosebit ce se "ani1esta pentru aceste
instituii: 7i i23orul de inspiraie ce 6l puteau constitui. >e7i trecute de So4&lniceanu 6n
sea"a lui 'i"ion >asc&lula: editorii "ai receni le intercalea2& ca oper& proprie a lui
rec5e: 6ntre do"nia lui te1an cel %are 7i acea a lui Bo4dan. Ele au 1ost 6ns& redactate:
6"preun& cu acele p&ri ale cronicii ce i se pot atribui: 1ie la 6nceputul do"niei lui !asile
9upu: dup& =/*,: 1ie cel "ai t;r2iu 6ntre =/,L 7i =/,)
-
. 'e poate 3edea totu7i din
coninutul lor: c& ele pri3esc 7i epoca "ai 3ec5e: pe care autorul o cuno7tea din relatiunile
tat&lui s&u: 1olosite de el 6n scrierea letopiseului ce+i poart& nu"ele. Iat& de pild& ce se
poate citi despre siste"ul de c;r"uire al @&rii le7e7tiA: cu care 6ncepe descrierea: @i
ne"e7ii: c&rora le 2ic 7lea5t&: nu a7a de crai ascult& cu" de le4e: care le+au 1&cut ei: de se
8udec& la scaunele cet&ilor: cine+7i la inutul s&u
/
. >e acolo cine nu 3a s&+7i ie de le4e:
3olnicu+i 1ie7cine s&+7i 6ndelun4e le4ea la alt scaun "ai "arele: ales 6n dou& locuri: la
9iublin 3ara 7i la Petrico3 iarna: unde 2ic acelor le4i tribunal. Acolo de 3a a3ea 7i de crai
ce3a asupreal&: 1&r& nici o 1ric& are 3oie s&+= tra4& la 8udecat&: unde procuratorii 3or
r&spunde pentru crai: 7i de 3a a3ea str;"b&tate: a1la+3a 8ude 7i direptate. Nici pre un
=
C1. "e"oriul precedent: I!. Adunrile de Stri n !rile %uropei de Rsrit dunrene.
)
C1. O. Halec`i: "a Pologne, p. =/):=), 7i ur".
*
C1. P. P. Panaitescu: &nfluen!a polon n opera i personalitatea cronicarilor >rigore Crec<e i 0iron
$ostin, Anal. Acad. Rom., %e". 'ec. Ist.: s. *+a: I!: p. L.- 7i ur".: 7i ediia lui rec5e de C. C. Giurescu:
p. 9EI! 7i ur".
,
C1. "et.
)
,=: p. ,., 7i ur". !. totu7i aceea7i p&rere la N. Ior4a: op. cit., !I: p. L./.
-
C1. P. P. Panaitescu: &nterpretri romneti, p. L,.Q CC. Giurescu: &ntroducere la cronica lui rec5e:
p.9III.
/
Aceast& re1or"& 8udiciara a a3ut loc sub te1an B;t5orN G=-)/0=-I/H.
=,-
antici nu+i 3a putea le4a cine3a: nici crai sin4ur: p;n& nu+= 3a birui cu le4ea
=
. Aceia nu
u bir ni"&nui: nu ascult& de altul: nici 6n oaste+i datoria s& "ear4&: 1&r& nu"ai de bun&
ie: nu"ai c;nd 3a 6nc&leca craiul: 7i cu 3oia tuturora 7i cu plat&. i c;nd le 3a 1i ne3oie
unde3a: aceia este datoria lui craiu: ca s& dea 7tire la inuturi: s& se str;n4& la 2i ce le 3a
ita. i dac& se 3or str;n4e 7i 3or s1&tui de lucrul ce le 3or da 7tire: ei 3or ale4e soli 7i 3or
nite la sei": unde se 3or 6"preuna cu toi solii inuturilor: de 3or s1&tui de toate ne3oile:
ieosebi: 7i craiul cu s1atul s&u deosebi M...JA
L
. E tot "ecanis"ul re4i"ului de 't&ri al
loniei: a7a cu" se de23oltase la s1;r7itul 3eacului al E!I+lea: cu prero4ati3ele nobili"ii
toate treptele: ce constituie ori4inalitatea sa: 7i suprapunerea dietei sau sei"ului 4eneral:
linelor locale din di1eritele palatinate.
i 6"pre8ur&rile din Ardeal sunt descrise de un cunosc&tor al situaiei: care d&
itorilor s&i a"&nuntele cari 6l interesea2&: @A7a ara un4ureasc&: cr&ie "are ce era:
tr+un trup 6n "ulte "&dul&ri s+au 6ntors: o parte turcii in cu scaunul cr&iei cu Buda:
nii alt& parteQ Ardealul de+i cu st&p;n: 6nc&+i supt robia turceasc&. n4urii sunt oa"eni
aditori 7i necredincio7i M...J 8udecata lor 1oarte pe direptate o 8udec&: 7i de nu+i iube7ti
ea 6ntr+un loc: 3olnic e7ti s&+i tra4i le4ea la alt scaun: unde+i 3ei iubi. 6nc& 7i despre
iu: de 3ei 1i a3;nd ce3a asupreal& 7i nedireptate: ai 3oie s&+i 6ntrebi 7i cu craiul la
unul &rii: unde se adun& toi do"nii de se s1&tuiesc de trebile &rii: 7i de 3ei a3ea
6"b&tate: a1la+3ei direptate. Nici craiul are 3oie s& piar2& pre 3reun ne"i7: 1&r& nu"ai
= 3a do3edi de 3iclenieA
*
. i aci: dietele 6n care se adun& @do"niiA la s1at: pri3ile4iile
'tare 7i le4alitatea 8udec&ilor: sunt tr&s&turile cari rein atenia cronicarului "oldo3ean.
Acest interes e cu at;t "ai le4iti": cu c;t ulti"ii ani ai 3eacului al E!I+lea au 3&2ut
6rc;ndu+se 6n %oldo3a a";ndou& eBperienele: cea ardelean& 7i cea polon&. 6nc& de la
iiirea: peste 3oia lor: a lui Iancu !od& 'asul: prin care se 6ntrerupea do"nia lui Petru
liopul: boierii %oldo3ei 6"pru"utaser& de la 3ecinii lor "unteni calea protestului prin
Re4ie: cei "ai de sea"& dintre ei: 6n 1runte cu %o3ile7tii: trecur& 5otarul 6n ara
iasc&: la s1;r7itul anului =-I=. @Aceast& pribe4ie sub Iancu 'asul 6ncepu epoca de "are
uen& politic& a %o3ile7tilor: care 1&cu peste 3reo 2ece ani din aceast& bo4at& 7i
ieroas& 1a"ilie boiereasc& o dinastie de 3oie3o2iA
,
. Gestul a 1ost repetat 2ece ani "ai
iu: c;nd aceia7i %o3ile7ti: 6"preun& cu doi 'troici: doi 5at"ani: c&"&ra7ii Hriso3er45i
r5eor45e: soul >o"niei AleBandra: e4u"enul Anastasie de Galata 7i @o su"edenie de
Qri de ";na a doua 7i a treiaA 6nsoir& pe Petru !od& 6n eBilul s&u: oprindu+se 6ns& 6n
8nia: unde 9uca 'troici 7i Iere"ia %o3il& pri"esc indi4enatul la =-(*
-
. Alii apucaser&
de "ult s& bat& dru"urile Ardealului. N+a lipsit deci contactul direct cu instituiile
tice ale acestor &ri. C;nd deci: peste c;i3a pni: do"nia lui Aron !od& reia calea
iat& cu dou& decenii 6n ur"&: de Ion cel Cu"plit 0 o 1a2& de eBploatare la porunca
ilor: l&s;nd c5iar pe ace7tia s& u"ble cu @d&bilariiA dup& bir
/
: 7i alta de 6"potri3ire:
=
E traducerea eBact& a 1or"ulei latine: neminem captiva#imus nisi;ure victum.
)
rec5e: i#id., p. /*. Tat&l scriitorului: Nestor rec5e a3ea indi4enatul polon.
*
rec5e:i%eF.:p.I=.
,
N. lor4a: Pre1a& la Hur"u2a`i: 4oc. EI: p. 9I.
-
C1. Hur"u2a`i + Bo4dan: >oc. Supl. II: I: no C9E!: p. *L-0L/.
-
rec5e: i#id.,p. =I..
=,/
iuu-at ia ai^uuca iui viniai viitorul yi a (jiuici(jc;iui UCIIIMIvainci 111 coliliei r'urill
0 5ot&r;rea boieri"ii a 1ost luat&. Hat"anul te1an R&23an o1erea 4aranii "ai sR are
pentru politica al&turi de cre7tini: dec;t Aron care: pare+se: trecuse 6n tab&ra lor: 6n parte
la 6nde"nul lui. neltirea pus& la cale de 'i4is"und B;t5orN 7i+a atins elul 1&r& prea "ari
4reut&i 7i sc5i"barea de do"nie a 1ost e1ectuat& G"artie =-(-H cu a8utorul trabanilor
un4uri: 6n cari Aron 67i pusese o 6ncredere: ce s+a do3edit 1&r& te"ei
=
.
Printr+un paralelis" des&3;r7it cu ceea ce se petrecea 6n acela7i ti"p 6n Zara
Ro";neasc&: se 6nc5eie 6ndat& dup& aceste e3eni"ente: 7i ca o consecin& a lor: un tratat
ce repet&: cu3;nt cu cu3;nt: stipulaiunile acelui isc&lit de dele4aiunea de boieri "unteni:
pe care l+a" anali2at "ai sus
L
. >iplo"a din * iunie a lui 'i4is"und B&t5orN: r&spunde
actului de supunere al lui te1an R&23an: ai c&rui "andatari: 3istierul Ioan Salo45eras 7i
%i5ail TolnaN: a4a 7i 5at"an 0 doi str&ini 0 au deplinele puteri ale 3oie3odului @ac
omnium illius Regni Hoieronum et ordinum de Sttu et ordine Regni illiuf. 'e"natarii se
obli4& 6ntr+ade3&r pentru 7omnes %piscopi, $alugeri, /ladi?e, Hoetones et alii ordines
dicti 0oldaviensispatrie nostre8
[
. i aci 't&rile: dese"nate cu toat& preci2iunea: apar 6n
rolul de 1actori deter"inaniQ sunt acelea7i dispo2iiuni prin cari %oldo3a se inte4rea2&
principatului ardelean: !oie3odul r&";n;nd un locotenent al principelui: 6n4r&dit de s1atul
celor =L boieri: 7i de ali patru cari 6i supra3e45ea2& 4estiunea. 'e pre3ede aceea7i
participare: printr+o dele4aie: la Adun&rile de 't&ri ale Ardealului: aceea7i clau2& de
restituire a ioba4ilor 1u4iiQ doar li"itele 4eo4ra1ice ale &rii sunt indicate cu "ai puine
a"&nunte dec;t acele ale principatului 3ecin.
%ai u7or dec;t 6n Zara Ro";neasc&: actul 67i 4&se7te eBplicaia 6n situaia creat& prin
r&sturnarea lui Aron: 7i 6n pre2ena ele"entelor c;7ti4ate direct unei st&p;niri a principelui
cre7tin din ara 3ecin&: 1ie osta7ii un4uri din 4arda do"neasc&: cari au aci un rol
ase"&n&tor acelui al sei"enilor din %untenia: 1ie boierii: str&ini de ob;r7ie ca se"natarii
tratatului: sau c5iar p&";nteni: c;7ti4ai de ideea unui re4i" de 't&ri pri3ile4iate: sub un
principe do"nind de departe: 7i deci prin aceasta ne3oit s& le asculte s1atul. Este o le4&tur&
direct& 6ntre aceast& iniiati3& politic& 7i interesul pe care 6l "ani1est& cronicarul pentru
instituiile de 't&riQ pe l;n4& aceasta 6ns&: tratatul aduce do3ada cate4oric& a 6"p&rt&7irii
acestor p&reri: 7i a r&sp;ndirii acestei concepii 6n s1erele nobili"ii 6nalte 7i a
conduc&torilor biserice7ti ai %oldo3ei.
>ac& 6ntr+ade3&r: 6n Zara Ro";neasc&: ne 6nt;"pin& 7i nota de opunere la ce p&rea
tuturor a 1i @sc&dereA a do"niei: aci aneBarea %oldo3ei la Ardeal a c&p&tat 1or"e "ai
precise cari arat& cel puin un 6nceput de aplicare e1ecti3& a clau2elor tratatului de la *
iunie =-(-. >escrierea unui conti"poran a"inte7te c& a 2&rit pe 2idurile cet&ii din
'ucea3a: scutul cu cele 7apte turnuri ale Ardealului: al&turi de ste"a capului de bour
,
.
A3e" de la te1an R&23an o "onet& cu inscripie latin&Q ea poart& 6ns& c5ipul lui
'i4is"und B;t5orN
-
.. scrisoare din C;"pulun4ul %oldo3ei c&tre s1atul din Bistria: din
=
N. Ior4a: =ist. des Roumains, !: p. *-I.
L
!. "ai sus: partea.
*
TeBtul 6n Hur"u2a`i: 4oc. III: =: Apendice E9II: p. ,))+,I.. C1. Ior4a: op. cit., !: p. */,.
,
N. Ior4a 6n Rev. istoric, =:=(=-.
-
!. reproducerea 6n N. Ior4a: =ist. des Roumains, !: p. */..
=,)
ne4u&torii pnn pan 7i
prin datorii: c& ac"u: cu "ila lui >u"n&d2&u: s& 1ie %&ria lui Craiu s&n&tos 7i do"nu
nostru te1an !od&: iaste o !ar ca alaltY. >ac& ti"pul ar 1i 6n4&duit: eBperiena ar 1i
putut duce la re2ultate interesante: cel puin 6n ce pri3e7te in1luena re4i"ului de 't&ri
ardelean 6n %oldo3a. >ar era o putere care nu putea ad"ite o inte4rare a acestui
principat 6n posesiunile altora: 7i o 6ntindere a st&p;nirii unui principe un4ur la R&s&rit
de CarpaiQ se punea 6ntr+o 1or"& nou&: proble"a 3ec5ii ri3alit&i 6ntre 'i4is"und de
9uBe"bur4 7i !ladisla3 Ia4ello: de la s1;r7itul 3eacului al El!+lea 7i 6nceputul celui
al E!+lea: 6n pri3ina drepturilor su2erane asupra %oldo3ei.
>e r;ndul acesta: inter3enia polon& a 1ost iniiati3a lui Ian ga"oNs`i. 6n ti"pul
n care %i5ai !itea2ul se lupta la C&lu4&reni cu "area ar"at& a lui 'inan Pa7a:
cancelarul 7i 5at"anul Coroanei polone trecea Nistrul: 6nsoit de boierii pribe4i. R&23an
Rlecase spre "ar4inea de "ia2&2i cu oastea sa: 6n spri8inul "untenilor 7i a patronului s&u
irdelean: ar"ata polon& nu 6nt;"pin& deci nici o 6"potri3ire. '+a putut ine ast1el: la
i1;r7itul 3erii =-(-: o ade3&rat& diet& a %oldo3ei
L
: 6n care: @cu alesul boierilor de ar&A
*
:
9 1ost procla"at >o"n candidatul lui ga"oNs`i: puternicul boier p&";ntean Iere"8a
do45il& sau %o3il&. n alt tratat 6nlocuia acu" acel se"nat 6n iunie de tri"i7ii lui
6te1an R&23an: el substituia supre"aiei ardelene acea a Poloniei. @ga"oNs`i 6"pru"ut&
raiului ardelean concepiile sale aneBioniste. >eci %oldo3a nu "ai era: 6n 8ur&";ntul
lepus de noul do"n: ca 7i 6n declaraia celor "ai de 1runte ai s&i prieteni: 'troici: rec5e:
&5arnicul Gri4orie: postelnicul A3ra": lo4o1&tul To"a: 7i 6n s1;r7it 6n discursul rostit
e 6nsu7i protectorul polon: o ar& deosebit&: le4at& de I"periul Oto"an: dar un palatinat
olon ca oricare altul. Condiiile p&reau c5iar "ai aspre: din punctul de 3edere al
crupulelor naionale. 'i4is"und nu ad"itea nici a"estecul str&in: nici sc5i"barea
adiiei reli4ioase a &rii: pe c;nd: dup& pactul cu Iere"ia: polonii puteau a3ea "o7ii 6n
loldo3a 7i reli4ia catolic& ur"a s& 1ie ocrotit& de >o"n. 6n sc5i"b: un spirit "ult "ai
ir4 6"piedica de a se introduce 6n noul re4i" "oldo3enesc restr;n4erile aduse
Ktorit&ii do"ne7ti 7i eBerciiului puterilor ei M...J A"basadori sole"ni ai %oldo3ei
ebuiau s& "ear4& la re4e: 6n "i8locul >ietei polone: s&+i aduc& o"a4iul deplin 7i
61ini ti3 al &rii: ce se p&strase p;n& atunci 1&r& p&trundere str&in& 6n treburile ei
untriceA
,
.
>ar acestei p&reri a lui Nicolae Ior4a: i se poate obiecta c& 6ns&7i asi"ilarea cu un
datinat 7i procedura @dietal&A a ale4erii: ur"&reau s& instituie 7i 6n %oldo3a ec5ilibrul
tre su3eran 7i 't&ri: care ap&rea acu" te"einic a7e2at 6n re4atul 3ecin: 7i al c&rui
i"pion principal 1usese ga"oNs`i 6nsu7i. 7$are !ar, scrie 1or"ularul 8ur&";ntului depus
=
Nou& ediie 6n Al. Rosetti: Scrisori romaneti din Ar<ivele Histri!ei, Bucure7ti: =(,,: p. *.. >ar 3&2ut&
lu"ina tratatului de la * iunie: 1ra2a are alt 6neles dec;t nu"ai @relaii nor"aleA. !. 7i scrisoarea lui Sorni7
tre bistrieni din L iunie =-(-: Hur"u2a`i: >oc. E!: =: p. )*=: cu pri3ire la %oldo3ia: @acu" c;nd >u"ne2eu
"it &rile noastreA.
L
Ast1el o cali1ic& >l. P. P. Panaitescu 6n cursul s&u lito4ra1iat despre @Istoria PolonieiA: p. *,=.
*
%iron Costin: "etl, I: p. L-..
,
N. Ior4a: =ist. des Roumains, !. p. *)-+*)/.
=,I
de 3oie3od 7i de boieri la L) au4ust: la Ia7i: tre#uie s fie un mem#ru credincios i
nedespr!it al $oroanei, n acelai c<ip ca toate celelalte !ri i palatinate ale $oroanefV
Gri8a pentru 3eniturile 7i propriet&ile >o"niei %oldo3ei: ce se eBpri"& "ai 8os: se
8usti1ic& prin 1aptul c& @aceast& ar& nu e a7e2at& 6n "i8locul celorlaltor &ri ale Coroanei:
dar la "ar4ine 6n prea8"a unor 3ecini puterniciA
=
. E pre3&2ut de alt1el ca2ul 6n care re4ele
7i Coroana Poloniei n+ar pri"i supunerea 3oie3odului 7i a &rii: 7i ar ur"a s& 6ntreie "ai
departe relaiile de bun& 3ecin&tate.
i aci 6ns&: e 3orba "ai de4rab& de un proces de intenii sau de posibilit&i: dec;t de
o aplicare total& 7i real& a dispo2iiunilor tratatului. Iscusina 3oie3odului Iere"ia 7tiu s&
tra4& 1olos: din c5iar 6"pre8ur&rile critice 6n care 1usese 6nc5eiat. Pro1it;nd de lupta
ne5ot&r;t& de la Zuora: 6ntre oastea lui ga"oNs`i 7i acea a 5anului t&t&resc: care n&3&lea
din ordinul Porii: el @6ndat& au a8uns la 5anul: 7i de atunci cele 7apte sate de ar&: ce se
2ic =neti, le+au dat Iere"ia !od& 5anului: 7i au le4at 7i "iere s& dea 5anului 6n toi anii
7i alte daruri. i a7a: cu ne3oina lui Iere"ia !od&: au st&tut 6ntre 5anul 7i 6ntre ga"oNs`i
tractate: adec& le4&turi de paceA
L
. Noul tratat din LL octo"brie: ce se suprapunea acelui
6nc5eiat cu prile8ul ale4erii: c;nd. depindea 6n totul de spri8inul polon: restabilea
ec5ilibrul: >o"nul %oldo3ei 67i redob;ndea deplina autono"ie: 1iind iar&7i @birnic
6"p&r&iei din an 6n anA: t&tarii 7i le7ii ur";nd a e3acua si"ultan teritoriul principatului.
Prin "i8locirea 5anului: i se 1&4&duia de la Poart& @uric nesc5i"bat de >o"nie 6n 2ilele
lui: care uric 6n li"ba lor se c5ia"& beratA
*
. Nu"ai o stra8& puternic& polon& r&";nea 6n
ser3iciul 3oie3odului: pentru a+= ap&ra 6"potri3a 6ntoarcerii lui R&23an 7i a un4urilor s&i.
9a - dece"brie: oastea acestuia se 6ncaier& cu acea a lui Iere"ie !od& l;n4& satul Areni:
la ie7irea din 'ucea3a 6n dru"ul spre Baia. I2b;nda r&"ase a >o"nului din nea"ul
%o3ile7tilor: iar candidatul lui 'i4is"und B;t5orN 67i pl&ti 6ncercarea cu capul. Nu"ai de
la aceast& biruin& care 6l consolida de1initi3: 6ncepu Iere"ia !od& @do"nia cu paceA:
polonii ap&r;ndu+= de reaciunile 0 de alt1el neputincioase 0 ale lui 'i4is"und
B;t5orN
,
: iar le4&turile reluate cu Poarta: de o inte4rare total& 6n st&p;nirile Coroanei
polone.
Ast1el 6n cursul aceluia7i an: =-(-: %oldo3a trecuse 6n 3irtutea a trei tratate 0
* iunie: L) au4ust: LL octo"brie 0: prin trei re4i"uri deosebite: 6n ce pri3e7te situaia ei
internaional&. >ar 6n toate aceste 6"pre8ur&ri di3erse: se 3ede conlucrarea ele"entelor de
conducere ale boieri"ii: cari 6ntr+o 1or"& sau alta: caut&: prin alesul lor: s&+7i asi4ure
a7e2&"intele unui re4i" de 't&ri pri3ile4iate: dup& "odelul ce 6l a1laser& 6n &rile cre7tine
din i"ediata 3ecin&tate a %oldo3ei. Ca 7i do"nia lui Petru c5iopul: acea a %o3ile7tilor
poate 1i considerat& ca un nou "o"ent 6nse"nat 6n e3oluia politic& a 't&rilor
"oldo3ene7ti.
=
TeBtul 6n Hur"u2a`i + Bo4dan: 4oc. Supl. II: I: no C9EE!=: p. *,,+*,-.
L
%iron Costin: CtE, =: p. L-=.
*
&#id. C1. TeBtul Con3eniei 6n Hur"u2a`i: 4oc., i#id., no C9EEE: p. *-*0-, 7i scrisoarea lui
ga"oNs`i c&tre re4e: i#id., p. *-- 7i ur".
,
'crisoarea lui Iere"ia !od& c&tre Ian ga"oNs`i: =/ dec. =-(-: 6n Hur"u2a`i + Bo4dan: i#id., p. *)*.
=,(
!eacul al E!II+lea aduce 7i 6n istoria %oldo3ei acelea7i aspecte: pe cari le+a"
a"inat 6n acea a Z&rii Ro";ne7ti. 6n "ateria ce ne interesea2&: lupta 6ntre absolutis"ul
a"nesc 7i n&2uinele boieri"ii la preponderen& 6n c;r"uirea &rii ia 7i aci o nou&
itors&tur&: prin interesele opuse ale puterilor ce 6nt&resc 1iecare din aceste 1or"ule:
epublica re4al&A a Poloniei 3a spri8ini o aristocraie: le4at& prin 6nrudiri: interese 7i
iucaie de siste"ul ei politic. Poarta 3a c&uta di"potri3& s& se 6nte"eie2e pe do"ni
6pu7i poruncilor ei: dar 5ot&r;i a le aplica 1&r& 7o3&ial&: 1&r& a se l&sa st;n8enii de 3oina
tor 1actori: sau de piedicile pe cari le ridic& @obiceiul &riiA. Ce3a "ai "ult dec;t 6n
incipatul 3ecin: persist& totu7i: 6n ce pri3e7te %oldo3a: respectul 3ec5ii proceduri a
e4erii do"ne7ti: c5iar atunci c;nd 6nde"nul 3ine de la Constantinopol. In3estirile directe
?in 1ir"an 6"p&r&tesc: consensul boieri"ii 1iind doar o con1ir"are a dese"n&rii
craiului: nu 3or 1i re4ula totdeauna: nici 6n perioada de politic& o1ensi3& a I"periului
to"an: sub i"pulsiunea ener4ic& a 3i2irilor din nea"ul Sopriilii. Paralel 6ns&: cu
ipre8ur&rile ce ne sunt cunoscute din %untenia: p&trunderea 6n de"nit&i 7i slu8be a
ientalilor: 4reci sau 4reci2ai: e tot "ai accentuat& 6nc& din pri"ul s1ert al secoluluiQ ea
i pro3oca 6n %oldo3a acelea7i reaciuni: 6n 1or"e nu "ai puin 3iolente dec;t acele din
ra 3ecin&: con1und;nd 6ntr+o sin4ur& aciune lupta 't&rilor 6"potri3a do"niei absolute:
a p&";ntenilor 6"potri3a @3eneticilorAQ dar 6n aceast& 1a2&: accentul 3a c&dea pe laturea
laional&A a "i7c&rii: 4r&bind procesul de de23oltare a culturii 6n li"ba ro";n&: ce 3a da
%oldo3a roadele "inunate ale epocii lui %iron Costin 7i >oso1tei.
6n pri"ele dou& decenii ale 3eacului al E!II+lea: tendinele anta4onistice 6n
r"uirea &rii sunt repre2entate de %o3ile7ti: susinui de ceea ce se poate nu"i acu"
lartidul polonA al boieri"ii 0 ase"&n&tor aceluia care inea cu 6"p&ratul cre7tin 6n
untenia 0 7i de apri4ul lor du7"an: al doilea te1an To"7a. >o"nia lui Iere"ia %o3il&:
ceput& 6n condiiile a"intite: el 1iind 6ncuscrit cu 1a"ilii ale "arii nobili"i polone:
:buia s&+7i caute rea2e"ul 6n 6"p&carea 't&rilor pri3ile4iateQ solii de boieri "er4eau la
eta polon&
=
Q >o"nia apare at;t de l&"urit ca eBpresiunea acestei 3oine: 6nc;t 6n
ter3alul 6n care >o"nul a 1ost ne3oit s& se retra4& la Hotin: 6n 1aa n&3&lirii 3ictorioase
lui %i5ai !itea2ul: din pri"&3ara anului =/..: 't&rile ardelene se adresea2& direct
deri"ii 7i slu8itori"ii "oldo3ene7ti: spre a obine cooperarea lor 6"potri3a 3oie3odului
untean: a c&rui st&p;nire o contestau
L
. Greutatea pentru cuceritor de a 4&si boieri
*ldo3eni spre a+7i alc&tui s1atul: arat& solidaritatea nobili"ii cu Iere"ia !od&: care
tepta la 4rania polon& 6ntoarcerea 1a3orabil& a 6"pre8ur&rilor
*
. 'e pare 6ns& c& 6nsu7irile
"&sur& 7i de cu"p&tare: nelipsite de ener4ia de care acesta d&duse do3ad& de la 6nceput:
asi4urat ctitorului 'uce3iei o autoritate personal&: care i+a p&strat prero4ati3ele 6n tot
rsul celor aproape unspre2ece ani 6n cari a do"nit.
=
C1. 'crisoarea din =- aprilie =-(I: prin care Iere"ia !od& le scu2& 6nt;r2ierea: Hur"u2a`i0Bo4dan:
v.Supl. II:I: no CCEEEIE.p. ,-..
L
P. P. Panaitescu: >oc. privitoare la istoria lui 0i<ai /iteazul, no--:p. =*. 0=*=.
*
N. Ior4a: op. cit, !: p. ,L- 7i ur". C1. !I: p. (: @un ade3&rat pre7edinte al boierilor s&iA.
=-. .
'ub ur"a7ii s&i: 6ns&: o ast1el de situaie n+a "ai putut 1i "eninut&. @>oa"na lui
Ire"iaA: a"biioasa Elisa3eta: 6nl&tur;nd pe cu"natul ei 'i"ion 7i descendena lui 6n
1olosul copiilor ei: desc5idea o s;n4eroas& parante2& de lupte ci3ile: 6n care poloni: ca2aci:
t&tari 7i turci erau s& se a"estece: pentru "ai "area pa4ub& a &rii. 6"potri3a t;n&rului
Constantin: prea in1eodat alianei polone: Poarta a scos atunci la i3eal&: de pe l;n4&
capuc5e5aia: pentru treburile &rii: pe te1an care 67i 2icea 1iul lui To"7a: ad3ersarul de
odinioar& al lui >espot !od&. @N+au 1olosit: scrie %iron Costin: lui Constantin !od&
uricile ce a3ea de la 6"p&r&ie: date tat&+s&u Iere"ia !od&: de do"nie 3e7nic& lui 7i
1eciorilor luiQ c& turcul cu 3re"e d&: cu 3re"e iaQ precu" este 3re"ea: a7a las&: bl;nd c;nd
este 3re"e de bl;ndee: su"e 7i a4er: c;ndu+i 3re"e de su"eieAO. Noul 3oie3od nu pare
a 1i a3ut le4&tur& cu acel: a c&rui ascenden& o re3endica: 6nt;iul te1an To"7a 1usese din
boieri"ea Or5eiului: pe c;nd pe al doilea: %iron Costin: care a3ea de unde s& a1le: ne
arat& c& @dirept "oldo3an au 1ost: din sat din Ote7ti: de pre 3alea R&c&t&ului: din inutul
PutneiA. Era c&s&torit cu o 4recoaic&
L
. 9a aceast& ob;r7ie "odest& se adau4& cariera
a3enturoas& a unui @soldat al noroculuiA dup& "oda ti"pului: care duce pe 3ec5iul le1e4iu
de la 4rania spaniol&: unde a inut c;nd3a 4arni2oan&: la "ar4inea Persiei unde a stat 6n
r;ndurile ar"atei turce7ti. >e aci 7i 1a3oarea ce o arat& 4&r2ii de darabani un4uri: cari erau
la el @1oarte 6"br&cai bine M...J cu 5aine tot de 1eleandr&7: cu nasturi 7i cu ceapra4e de
ar4int: 6n pilda 5aiducilor de ara le7easc&: cu pene de ar4int la co"anace: 7i cu table de
ar4int la 7olduri pre l&dunciA
*
. Anticip;nd asupra e3eni"entelor din %untenia de la
8u"&tatea 3eacului: 7i ur";nd tradiia lui Aron Tiranul: el se ridic& 6n 1aa %o3ile7tilor 7i
a boieri"ii care 6i spri8inea: ca do"nul sei"enilor: al "ercenarilor str&ini: al c&ror
de3ota"ent 6l pl&te7te din banii 3istieriei
,
.
Nu se poate 6ntr+ade3&r sublinia 6ndea8uns contrastul ce 6l o1er& cele dou& tabere:
cari se r&2boiesc acu" pentru scaunul %oldo3ei. %iron Costin: reproduc;nd a"intirile
conti"poranilor din 4eneraia p&rinilor s&i: 2u4r&3e7te 6n culori 6ntunecate 6nt;ia do"nie
a lui te1an To"7a: @precu" s+au 6nceput 6n 3&rs&ri de s;n4e G"&celul boierilor susin&tori
ai %o3ile7tilor: dup& b&t&lia de la Cornul lui 'as: 6n =/=LH: tot a7a s+au inut. A3ea un i4an
c&l&u: adec& pier2&tor de oa"eni: 4ros 7i "are de trupQ acela stri4a de "ulte ori 6naintea
lui: ar&t;nd la boieri: @>oa"neY s+au 6n4r&7at berbecii: buni sunt de 8un45iat<A. te1an
!od& la aceste cu3inte r;dea 7i d&ruia bani i4anuluiA
-
. At"os1era aceasta de 4roa2& 7i de
nesi4uran& deter"in& 6n cele din ur"& c5iar pe s1etnicii di3anului s&u: lo4o1&tul
Beldi"an: 3ornicul B&rboi: 5at"anul 'turd2a 7i 3istiernicul Boul s& conspire 6"potri3a
@tiranuluiA: ei c;7ti4& de partea lor slu8itori"ea: 6n special cetele de osta7i ale
@%r&2e7tilorA: c&pitanii lui %i5ai !itea2ul: cari intraser& 6n lea1& la noul do"n al
%oldo3ei: 7i so"ea2&: din satul Cucuteni: unde se retra4: pe te1an To"7a @s& ias& din
=
9e1.L:I:p.L/=.
L
N. Ior4a: fflst. des Roumains, !:p. ,II.
*
9e1.
L
:I:p.L/-.
,F/id.:p.LI/.
-
FbFd.: p. L/*.
=-=
9auu : tait ia.+B.uaiu >uiciiiini uin toa"na anului =/=*: de care a" avut prilejul s& "&
cup alt& dat& "ai a"&nunit
=
.
6"potri3a acestei aciuni a 't&rii nobiliare: 3oie3odul recur4e atunci la "i8loacele
ari 6i st&teau la 6nde";n&: cu 1ondurile ce le a3ea la dispo2iie: 6ntoarce pentru d;nsul pe
&r&bani: cari treceau 7i ei la r&23r&tii: 4&se7te la porile Ia7ilor @stea4uri de c&l&ra7iA din
ara de Kos: 3enii la @c&utareA Gre3ist& ce li se 1&cea la anu"ite dateH: @7i au stri4at 7i
ir4ul 6n lea1&Q 7i s+au str;ns din t;r4o3ei 7i din slu4ile ne4u&torilor 7i oa"eni ne"ernici:
6t&3a 4loat& 7i la te1an !od&A
L
. 9a r&scoala 't&rii pri3ile4iate superioare: te1an To"7a
sune: 6n cadrul restr;ns al posibilit&ilor: 7i al scenei cu totul secundare pe care 67i 8oac&
lIul: "i8loacele "onar5iilor erei "oderne: puterea 1inanciar& a capitalului "onetar: apelul
celelalte 't&ri: "ai accesibile ar4u"entului b&nesc: ale c&ror interese nu se opuneau
ir"uirii absolute: 7i spri8inul unei 1ore "ilitare per"anente
*
: a acelui miles perpetuus :
care se 3or 6nte"eia su3eranii din epoca lui 9udo3ic al El!+lea. Toi ace7ti 1actori sunt
ieste de considerat aci 6n proporii 1oarte reduse: 7i "ai "ult ca 4er"enele unei de23olt&ri
Rsibile: dec;t ca o realitate istoric& deplin 1or"ulat& 7i do3edit&Q cursul e3eni"entelor a
st prea repede: pentru a da loc unei e3oluii: ce ar 1i putut a8un4e la sc5i"b&ri at;t de
dicale. >ac& "enion&" totu7i aceste 6"pre8ur&ri: e pentru lu"ina ce o arunc& asupra
8ptelor in1erioare ale structurii de 't&ri "oldo3ene7ti 0 slu8itorii cu pri3ile4ii de scutiri
6ndatoriri ost&7e7ti 0 6n spe&: c&l&ra7ii 0 7i bresla7ii din t;r4uri: des po"enii 6n toate
ipre8ur&rile de ordin econo"ic 7i 1inanciar: dar ale c&ror rosturi politice sau "ilitare se
ire3&d "ult "ai rar 6n i23oarele ti"pului.
Peste c;te3a luni: o nou& n&3&lire polon&: cu le1e4ii str&ini: or4ani2at& de rudele
>3ile7tilor: his2nebiec`i 7i Sorec`i: s1&r;"a trupa de elit& a darabanilor do"ne7ti pe
aiul de la T&t&reni 7i alun4a spre 5otarul de %ia2&2i pe do"nul lor. 6n cele din ur"&:
arta inter3eni direct la "ar4inea tulburat&: prin puterea lui '`ender Pa7a 7i a osta7ilor
. E tra4edia care pecetluie7te soarta @casei lui Iere"ia !od&A: prin cu3intele pe cari
Ra"na Elisa3eta: luat& de turc: le+a stri4at 6n de2n&de8dea ei: boierilor 6nt;lnii 6n dru":
oieri: boieri ru7inatu+"+au p&4;nulYAQ a"intire dureroas&: c&reia st& "&rturie 7u3ia ei
p&r 6n capsa de ar4int: ce se p&stra p;n& d&un&2i la "&n&stirea 'uce3iei. >ar 6nl&turarea
lastiei boiere7ti a nea"ului %o3il& nu se "ai putea 1ace 6n 1olosul lui te1an To"7a.
arta nu a3ea ne3oie la acest 5otar de nou& 1r&";nt&ri 7i trebuia s& 4&seasc& o putin& de
p&care a spiritelor 6n3r&8bite: 7i de 4ospod&rie a7e2at&. O a1l& 6n 6nelepciunea lui Radu
5nea: do"nul "untean: cu care 6ncepea ast1el 7irul sc5i"b&rilor de do"nie 6ntre
cure7ti 7i Ia7i: ce caracteri2ea2& perioada 1inal& a 3ec5iului re4i" 6n &rile noastre: dar
do3ede7te "ai 3ec5e: aproape cu un secol: dec;t epoca 1anarioilor.
Boala de oc5i: de care su1erea acest do"nitor: puse 6ns& cap&t "ai repede 6nt;ii sale
p;niri 6n %oldo3a. %a2ilirea sa: dup& propria cerere: d& prile8 unei nu"iri 1&cute de+a
ptul de Poart&: ca eBperien& a unei do"nii str&ine: 6n persoana "orla5ului sau croatului
=
C1. G. I. Br&tianu: O oaste "oldo3eneasc& acu" trei 3eacuri: Rev. istorici, II G=(=/H: p. -/ 7i ur".
L
9e1.
L
:I:p.L/,.
*
C1.N.Ior4a:FFis1. des Rou"ains: !I: p. (.
=-L
italiani2at aspar ratiani. Cronicarul co"entea2& cu durere aceasta aducere a unui @o"
ne7tiutor r;ndului 7i obiceiurilor &rii: 1&r& li"b& de ar& M...JA: din aceia cari @nu caut& s&
a4oniseasc& sie nu"e bun la ar&: ce caut&: des1r;nai: nu"ai 6n a3ere s& str;n4&A
=
.
Totu7i str&inul: odat& a7e2at cu 1ir"anul Porii: calc& pe ur"ele lui Ion !od& cel
Cu"plit sau ale lui Aron Tiranul: el pre4&te7te trecerea 6n tab&ra cre7tin&: pun;ndu+se 6n
ser3iciul politicii r&2boinice a 5at"anului polon g/=`iebs`i. Cronica lui %iron Costin:
po3estind aceste 6nt;"pl&ri: se 1ace ecoul 6n4ri8or&rii ce cuprinsese atunci boieri"ea
%oldo3ei: 6n "intea c&reia d&inuia politica de ec5ilibru: pre3&2&toare 7i cu"p&nit&: a lui
Iere"ia %o3il&: @>e l&udat este 1iecare >o"n: s& 5ie spre partea cre7tineasc&: c& aceast&
ar&: c&ci tr&ie7te 6n statul s&u
L
a7a p;n& ac"u: pentru &ri cre7tine7ti st& p;n& ast&2i 6n
r;ndurile saleQ 6ns& cu 6nelepciune: nu 1&r& socoteal& 7i 1&r& te"ei: ca 6n loc de 1olos &rii:
s& aduc& peire M...JA
*
: ad"irabil& 7i cuprin2&toare de1iniie: despre care se poate spune 1&r&
6ndoial& c& este @7i peste 3eacul cronicarului trec&toareA. Ea o4linde7te re2er3a cu care a
pri"it 'tarea nobiliar& din %oldo3a: totu7i at;t de p&truns& de in1luena polon& 7i at;t de
le4at& de cultura ca 7i de politica re4atului 3ecin: iniiati3a a3enturoas& a str&inului: care
nesocotea obiceiul: dup& pilda lui >espot. 'i"indu+7i i2olarea 7i te";ndu+se de o
e3entual& reaciune: Gratiani lo3e7te 6n 1runta7ii boieri"ii: c&ut;nd pricin& lui !asile
9upu: pentru treburile 3istieriei: 7i 6ncerc;nd s& scape de 3ornicul Bucioc prin otra3& dar
1&r& a i2buti. A3entura eBpediiei lui gol`iebs`i s+a s1;r7it 6ns& 6n de2astrul retra4erii de
la Zuora: sub lo3iturile t&tarilor: 6n ti"pul c;nd 1u4ea spre 4rania polon&: Gaspar !od&
a 1ost ucis de doi boieri cari 6l 6nsoeau: 5at"anul eptelici 7i postelnicul Goia. Co"entarul
lui %iron Costin l&"ure7te toate aspectele acestei dra"e 7i a consecinelor ei: @'purcat&
7i 4roa2nic& 1apt&: 7i neau2it& 6n toate &rile cre7tine7tiY >o"nul: ori bun: ori r&u: la toate
pri"e8diile lui 1erit trebuie7te M...J Pl&tit+au apoi cu capetele sale aceast& 1apt&: 7i eptelici
7i Goia: de la AleBandru !od& GIlia7: ur"a7ul nu"it de Poart&H pre le4e direapt&Q c& le+au
t&iat capetele: iar& trupurile le+au aruncat 6n ie7itoare. i cu cale au 1&cutQ c& dup& spurcat&
1apt&: sc;rna3& "oarte 3ine M...J nu"ai "unca ce au 1&cut 1e"eelor lor 7i nu"ai lui
eptelici: pentru a3uie: aceea au 1ost peste pra3il&Q c& pre le4e direapt&: nice 1ecior pentru
1apta t&t;ne+s&u: nice tat&l pentru 1apta 1eciorului de 3r;st&: nu+i platnicA
,
. Aceste r;nduri
de o clasic& conci2iune: arat& 1oarte li"pede ec5ilibrul re4i"ului de 't&ri 6n concepia
3re"ii: care se opune do"niei absolute 7i 1&r& le4&turi cu ara: o 3re"e 6ns& respectat& 7i
la ad&postul 3iolenei.
>o"niile ur"&toare se a1l& sub in1luena tot "ai puternic& a Porii: sultanul Os"an
"er4;nd 6n persoan&: 6n 3ara anului =/L=: s& asedie2e Hotinul: ocupat de poloni: cari 6l
ap&r& cu 3ite8ie 7i succes: prin iscusina lui C5od`iebic2. Radu %i5nea: rea7e2at pe
=
"et.
)
, p. L/I. E se"ni1icati3 c& la =/=( conduc&torii politici ai %oldo3ei cereau s& se 6nelea4&6n li"bi
lor Gro";neasc&H cu >o"nul &rii. Nu"ai 3ornicul Bucioc "ai 7tie destul sla3one7te: ca s& traduc& 3orbele
s;rbe7ti ale lui Gratiani: i#id., p. L/(. C1. 7i P. P. Panaitescu: &nteipretri mmneti, p. L-,.
L
'tat m stare: situaie: dup& statos. E 6nc& un eBe"plu de ad&u4at la acel din notele lui Nicolae Costin:
a"intit "ai sus.
*
9et
L
:I:p.L/I.
,

&#id., p. L)*:L)/.
=-*
.,__________.________--, -v- `'---"- ... ..w bulbului uiF KI!III MAF i]]biu"ia]a pacli ai i
ire7te ast1el presti4iulQ el 3a ur"a 6ntr+a doua do"nie "oldo3eneasc&: lui AleBandru
7: ap isp&7itor al e7ecului turcesc sub 2idurile Hotinului: 7i unui te1an To"7a H
&tr;nit 7i poc&it: @cu "ult sc5i"bat 6ntr+alt c5ip: dup& pati"i ce+i 3enise 7i lui la capA.
iese doar @"are 3&rs&tor de s;n4e: 4ros la 5ire: prestaie: c;t 6i p&rea c& a7a este bineA
=
nt&ia lui do"nie: de crunt& a"intire 0 do3ad& c& atitudinea sa de atunci 6i 1usese
tat& de 6"pre8ur&ri 7i socoteli politice: "ai "ult dec;t de te"pera"entul s&u. Reiese:
aceste caracteri2&ri: c& a c&utat: 6n cursul acestei st&p;niri din ur"&: 6n care 4ri8a de
Q su1lete7ti se arat& prin ctitoria "&n&stirii 'olea
L
: s& tr&iasc& 6n pace cu 'tarea
6reasc& 7i s& nu "ai 6ncerce soluii de r&sturnare a ordinei stabilite.
>ar cel care a 7tiut cu "ai "ult& iscusin& s& concilie2e n&2uinele 't&rilor
rile4iate cu 1astul 7i presti4iul do"nesc de inspiraie oriental&: a 1ost desi4ur Radu
"ea 6nsu7i: c&ruia i se acord& epitetul: at;t de rar 6n 3ec5ile noastre anale: de @cel
reA. A" a"intit pa4inile din cronica lui %iron Costin: cari ne descriu at;t de plastic
Kuiala acestei "onar5ii de 't&ri 7i Ordine pri3ile4iate
*
: 6n toat& puterea cu3;ntului:
ind totu7i s& se 6nelea4&: sub aparenele de @2burdat& podoab&A 7i de 6nde"n la
Ituial& 7i luB: o tendin& de a crea o 3ia& de Curte 7i de a str;n4e 6n 8urul re7edinei
ine7ti 7i a slu8belor ei: tot ce se "ani1esta ca autono"ie 1eudal& pe do"eniile
itenite. n "o"ent ce trebuie s& rein& atenia noastr&: e sole"nitatea neobi7nuit& a
ii lui AleBandru Coconul: 1iul lui Radu !od&: pe care tat&l s&u 6l l&sase do"n 6n
itenia 6n locul lui: c;r"uind 6ns& 6n realitate a"bele &ri. Protocolul 1astuos 67i serbea2&
in ade3&rat triu"1: ase"&n&tor doar cu pri"irea 1&cut& a"basadorului polon: cnea2ului
ra2s`i 6n dru"ul s&u spre Constantinopol: sau cu po"pa ce 3a 6nsoi pro5odul de
or";ntare al lui Radu %i5nea: de la H;rl&u la Bucure7ti: 6n =/L/
,
. @Radul !od&: scrie
lic&rul: do"nia aice 6n ar& la noi. Iar& 1iul s&u AleBandru !od&: 6n ara %unteneasc&Q
aceast& do"nie au 1&cut 7i nunta la Tecuci: 1eciorului s&u cu 1ata lui 'c&rlat: o" 3estit
- &ri4r&deni: la care 3eselie erau adunate dou& &ri: ara noastr& 7i ara %unteneasc&:
anele boierilor de %oldo3a din a dreapta do"nului de %oldo3aQ iar& din a st;n4a:
rii "untene7ti ineau d3orba: 7i a7a 7i capi teniile de slu8itoriA
-
. 6n loc de @dou& &riA:
uie s& 6nele4e" @dou& 't&riA: 1iecare cu treptele ei: ierar5ic deosebite: boieri"ea de
n 7i "o7ie: 7i repre2entanii ost&7i"ii pri3ile4iate:curteni "oldo3eni 7i ro7ii "unteni.
Ca un ideal al re4i"ului de 't&ri "oldo3enesc ne apare 6ns&: din toate do"niile
iei 8u"&t&i a 3eacului al E!II+lea: acea a lui %iron Barno3s`i. Ea reali2ea2& de 1apt
tica pe care se 3a 6nte"eia 6n Zara Ro";neasc& lun4a c;r"uire a lui %atei Basarab.
i %atei: 3oie3odul "oldo3ean este alesul 't&rilor: @au ales cu 4lasurile tuturor pre
6o3s`i 5at"anul la >o"nieA
/
. Cu el se restabile7te ast1el tradiia ale4erii >o"nului
O9e1.L:I.:p.LI/.
)
4.5nciuV,Hu?oKinain Lortu.Hild,p. =.(. !. 7i "&rturia >i3anului %oldo3ei din =/L* pentru daniile
ului: CricariulE!III:p. *,I 7i ur".
*
!. "ai sus.
,
N. Ior4a: op. cit., !I: p. =L+=*.
-
te1.L:I:p.LII.
/
&#id., p. LI(.
=-,
de @araA le4al&: 6ntrerupt& de la s1;r7itul %o3ile7tilor: cu care de alt1el noul st&p;nitor se
6nrudea. Pe ur"& nu"ai: o dele4aie de boieri "er4e la Poart&: s& cear& 6nt&rirea 7i stea4ul.
6nceput& do"nia sub aceste auspicii: @au 3enit 1&r& 2&ba3& ara la 5irea saA. 6n
le4&turi prietene7ti cu Cante"ir Pa7a din Bu4eac: %iron !od& a3ea de ase"enea 3ec5i 7i
statornice relaii 6n PoloniaQ o solie: 6n 1runte cu 3iitorul "itropolit !arlaa": 3a pleca la
Sie3: la "itropolitul Petre %o3il& 7i la %osco3a: cu daruri biserice7tiO. Ec5ilibrului 6n
a1ar& 6i corespunde 7i cel l&untric: c;r"uirea acestui o" @de ar&A 6nsea"n& o oprire a
p&trunderii orientalilor: ce luase sub AleBandru Ilia7 7i Radu %i5nea un "are a3;nt.
Cronica 7i docu"entele se 6ntre4esc 6n descrierea unei aciuni de reor4ani2are 7i de u7urare
a sarcinilor 1iscale: cari lo3iser& at;t de 4reu cate4oriile in1erioare ale 't&rilor pri3ile4iate.
Gri8a do"nitorului se "ani1est& ast1el pentru curteni: c&rora nu li se "ai cere dec;t o
sin4ur& plat& de bir 6ntr+un anQ se rea7a2& 6n drepturile lor: adun;nd pe acei cari dec&2user&
din 'tare @la sat boieresc sau do"nescA 0 adic& 67i 6nstr&inaser& 1eudele: a8un4;nd oa"eni
6n dependin&
L
. i clerul este obiectul 4ri8ii do"ne7ti. 6n dou& 5risoa3e GL. septe"brie
=/L/:L. "artie =/L)H: 3oie3odul elaborea2& un ade3&rat @statut de ordine 7i "oralitateA
pentru ta4"a c&lu4&reasc&: stabilind 6n toate a"&nuntele rosturile 3ieii "&n&stire7ti: a
slu8bei de e4u"en: a ad"inistraiei bunurilor de tot 1elul 7i a disciplinei ce trebuie p&strat&Q
nu se 3or pri"i str&ini: nici "&car @un4ureniA de peste "uni
*
. Opera aceasta se adau4& la
nu"eroasele ctitorii la Ia7i: >ra4o"irna: B;rno3a: care 6n3ie 7i ele o tradiie de construcii
pioase 7i de 4ri8i artistice.
6n 1a3oarea boieri"ii: inter3in "&surile "enite s&+i asi4ure ";na de lucru pe "o7iile
pustiite de r&2boaie: @7i s&li7tilor unde se pustiise au dat slobo2enie: c5e";nd oa"eni den
ara 9e7easc&Q 7i a7a: 6n puin& 3re"e: s+au 6"plut ara de oa"eniA
,
. 6nc& de la Iere"ia
!od&: era obicei s& se c5e"e 6n ast1el de 6"pre8ur&ri: oa"eni de pretutindeni @1ie ru7i:
"unteni: un4uri: s;rbi: 3la5i G&rani "oldo3eniH: cari s& 1ie scutii pe trei ani de ili7 7i de
alte biruriA
-
.
>ar "ai cu deosebire: 6n ur"a trecerii pustiitoare a ar"atei sultanului spre Hotin: la
=/L=: porniser& s& 1u4& 6n toate p&rile 3ecinii: oa"enii a7e2ai pe "o7iile boiere7ti: ale
c&ror @cisleA: sau p&ri de bir: r&";neau ne6"plinite. O con1u2ie 4eneral& se produsese 6n
socoteli 7i 8albele nu "ai conteneau. 6nc& de la =/LL: 6n a doua lui do"nie: te1an To"7a
oprise pe t;r4o3eii din Ro"an de a ur"&ri pe 3ecinii lor: 1u4ii 6n @be8enieA 6nainte de
do"nia lui Constantin %o3il&Q acu" 6ns&: neor;nduiala 7i 5aosul erau "ult "ai "ari. 9a
di3anul do"nesc se 8eluiau @ru4&torii no7tri episcopii 7i e4u"enii de prin toate "&n&stirile:
7i "a2ilii 7i 1eciorii de boieri de ar& 7i 4iup;nese s&raceA: ar&t;nd c& @li s+au pustiit satele
7i li s+au r&7c5irat 3ecini prin slobo2ii 7i prin satele boiere7tiA: dar c& p&1&c&labii:
de7u4ubinarii: slu4ile 5&t"&ne7ti 7i 4iu2ii i4&ne7ti: toi a4enii 1iscului: 6i prad& 7i 6i
=
C1. N. Carto8an: &st. literaturii romne vec<i, p. =.(. P. le4&turile cu Polonia: soliile "enionate 6n
Hur"u2a`i+Bo4dan: 4oc., Supl. II: p. -,. 7i ur".
L
"et.
)
,=: p. L(.. %en1iune de curteni 3oind s& 1u4& peste "uni 6n =/L/: 6n Hur"u2a`i: 4oc. E!: L:
no %>CCCEEE!: p. (--. Alte ca2uri G=/L,+L-H 6n Ior4a: Studii i 4ocumente !: p. =/.
*
C1. N. Ior4a: op. cit, !I: p. L(+*..
,
9et.
L
:I:p.L(O.
-
L) "artie =/.*: Hasdeu: Arc<iva ist., =:=: no =// p. ==).
=--
i tun nu meu jjuicau iii^c iaia. La aceste cerin(e
Q4iti"e ale 't&rilor: >o"nitorul r&spunde prin con3ocarea unei Adun&ri de 't&ri la =/
inuarie =/LI: @6ntr+aceea do"nia "ea am sftuit cu tot sfatul nostruG cu mitropolitul, i
u al!i episcopi, i cu egumeni, i cu #oiarii cei mari, i al doilea i a treia, i cu mazilii, i
u feciorii de #oiari de !ar i cu slugi domneti voinici dinnainte, i cu toat !araR i aa
Mau tocmit i sMau rupt deMnnaintea domniei mele M...JAO. %ai "ult 6nc& dec;t soluiile
ioptate: cari de 1apt reproduc acele din %untenia sau din Rusia: 3ecinii put;nd 1i ur"&rii
ie la 6"p&ratul 6ncoaceA Gdeci dup& =/L=H: dar "utai 6n acest ca2 cu cisla: partea lor de
ir
L
0: ne interesea2& aci alc&tuirea acestei Adun&ri: care cuprinde: dup& cu" se 3ede din
i7irarea lor: toate ordinele pri3ile4iate: de la cel "ai "are la cel "ai "ic: toat& @ara
4al&A. i aci 3oie3odul s+a str&duit 0 7i a reu7it 0 s& adune la un loc 7i s& 6"pace "area
8ieri"e de s1at 7i de lati1undii: cu "ici 1eudatari s&r&cii G"a2ilii 7i @3oinicii dinnainteAH:
ate treptele 't&rii nobiliare: a7a cu" era s& le str;n4& 6n 8urul s&u 7i %atei Basarab: c;i3a
ii "ai t;r2iu. Biserica era repre2entat& prin toi c5iriar5ii ei. Aceast& adunare de la Ia7i
te ec5i3alentul "oldo3enesc al acelei: pe care "ai "ult de ne3oie: dar nu 1&r& i2b;nd&:
3a ine 9eon !od&
*
6n Zara Ro";neasc&: la =/*=. >in teBtul 6nsu7i al docu"entului se
:sprinde c& nu a 1ost 3orba nu"ai de o rati1icare prin acla"aii: a "&surilor dinainte
it&r;te. Cu3intele at;t de eBpresi3e: @s+au toc"it 7i s+au ruptA: arat& li"pede c& au 1ost
scutii 7i contro3erse: c& di1eritele interese au 1ost eBpuse: soluiile de2b&tute: 7i c&
2ultatul 1inal a inut sea"& de cerinele 7i ne3oile tuturor. Ecoul 1a3orabil al acestor
isuri 6l p&strea2& o scrisoare din 3ara aceluia7i an: a c&lu4&rilor de la %oldo3ia c&tre
cinii lor de peste "unte: bistrienii: @cu n&rocul %&riei 'ale >o"nu nostru Barno3sc5i
8e3od& iaste pace bun&: 7i s+au bucurat toi oa"enii de %&ria 'aA
,
. E o "&rturie
nti"poran& care se adau4& ast1el la i"presiile 1a3orabile: culese de letopiseul lui %iron
Wtin. !ede" ast1el 1uncion;nd 6n %oldo3a un ade3&rat Parla"ent de 't&ri: ase"&n&tor
:tei polone care c5e"a pe toi 7lea5ticiiQ desi4ur nu se aduna la inter3ale re4ulate: dar
ea c&derea de a discuta 7i a re2ol3i proble"ele i"portante de ordin ad"inistrati3 7i
:ial. %iron Barno3s`i se do3ede7te deci: pe aceast& l&ture: ur"a7ul politicii lui Petru
5iopul: din ti"pul c&ruia a3e" de ase"enea do3ada unei Adun&ri de 't&ri cu 8u"&tate
3eac "ai de3re"e.
Tot de eBe"plul lui Petru c5iopul se las& c&l&u2it %iron !od&: c;nd re1u2&: 6n anul
n&tor G=/L(H s& sporeasc& birul &rii: cu patru2eci de pun4i ce i le pretindea 3i2irit1. Nu
. cu neputin& s& se pl&teasc&: "ai ales dup& 6"bun&t&irea situaiei econo"ice 7i
2area "ai dreapt& a sarcinilor 1iscaleQ "uli 6l s1&tuiau @s& dea ace7ti bani s& nu+i 3ie
o pri"e8die. N+au 3rut nice 6ntr+un c5ip s& pri"easc&: adau4& cronicarul: s& nu se 1ac&
ipra &rii obiceiu: ur";nd pe Petru !od& care au 1&cut "&n&stirea Galata: carele a3;nd
leial& totdeauna de la turci cu d&rile: au str;ns boierii 7i ara: 7i le+au 2is c& nu "ai poate
=
Hasdeu: Arc<iva ist., =:=: no L-(: p. =)-+=)/.
L
!. p. acestea G. I. Br&tianu: %tudes #Nzantines dA<istoire economiFue et sociale, p. L,) 7i ur".
ortanla @cisleiA 6n siste"ul 1iscal reiese 7i din docu"entul lui Barno3s`i din =. aprilie =/L( pentru satul
ile7tidin inutul Bac&ului: Aic<ivaist.,l, l.no =)=:p. ==(0=L..
*
!. "ai sus.
,
=, iunie =/LI: Hur"u2a`i: >oc. E!: L: no %>CCCE9!II: p. (/-.
=-/
'&tura panieceie iurtiior cei iar& 6unu 9+..K i+Xcci se cunua7ic ca ace7u uu"ni au 6osi "atce
direpte &rii: iar& nu "a7te5e: c;nd pentru obicei s& nu se 1ac& 6n 2ilele lor cu 4reul &rii:
>o"niile 7i+au l&sat: 7i asuprelele &rii n+au pri"it s& 1ie de la d;n7iiA
=
. E o atitudine de
principiu: care se 6ncadrea2& cu des&3;r7ire 6n concepia le4alist& 7i tradiionalist& a
re4i"ului de 't&ri. Cu acest prile8 se poate r&spunde ipote2ei ce o 1onnulase" 6ntr+un
studiu precedent
L
: prin iniiati3ele ce o deter"in&: ca 7i prin "odul ei de constituire 7i
deliberare: Adunaiea de 't&ri 6n &rile ro";ne7ti e 6n aceast& 3re"e: "ai aproape de dieta
polon& sau ardelean&: dec;t de @soborul &riiA 'zems?i so#or( al arilor ru7i: e"anaiune a
3oinei su3eranului: din care se de23olt& doar 6n unele 6"pre8ur&ri: n&2uina de a 8uca rolul
unui corp repre2entati3.
Gestul lui %iron Ba"o3s`i 7i retra4erea sa pe do"eniul s&u de la stie: dincolo de
5otarul polon: desc5idea o nou& parante2& de 3re"uri tulburi. Cele trei do"nii ur"&toare:
i"puse de Poart& 0 a lui AleBandru Coconul: 1iul lui Radu !od&: a lui %oise %o3il& 7i
a lui AleBandru Ilia7: %iron Costin le @6nc5ide sub un capA: 1iind: 6n p&rerea sa: 7i scurte
7i lipsite de 6nse"n&tate. %oise %o3il&: 1iul lui 'i"ion: ar 1i dorit s& ur"e2e politica lui
Ba"o3s`i: @"ulte case de 4ios lipsite a l&cuitorilor &rii au r&dicat: ales pe Cio4ole7tiA*.
>ar era @str;nsoare 7i sil&A de datornicii turci: cari 6l ur"&reau de aproapeQ erau s& r&";n&
7i sub do"niile ur"&toare destule 4;lce3i de pe ur"a acestor an4a8a"ente oneroase
,
:
6"potri3a lui AleBandru Ilia7: a c&rui trecere dint;i l&sase proaste a"intiri: 'tarea
boiereasc& 6ncearc& 6ns& o 6"potri3ire 1&i7&: o dele4aie de @I. de capete nu"ai den
boieri: 1&r& alte c&pitenii din ar&A porne7te la Zari4rad 6n 1runte cu 3ornicul !asile 9upu:
3ornicul Ce5an: 5at"anul 'a3in: postelnicul Costin: @cu 8alb& la 6"p&r&ie: pentru 4reul ce
petrecea ara de do"nii ne7tiutori r;nduieliiA
-
Q trebuie 1ire7te: 6neles: @nerespect;nd
ordinea 7i dorinele 't&rilorA. 6ncepuse intrusiunea "asi3& a creditorilor din
ConstantinopolQ un docu"ent din =- "artie =/*. a7e2a 6n 1runtea di3anului pe 4recul cu
nu"e turcesc: Curt Celebi: pe c;nd unc5iul lui AleBandru Coconul: le3antinul %inetti
ap&ruse ca lociitor al 3oie3odului
/
. Aceste nu"iri erau 6"potri3a @r;nduieliiA pe care o
ap&ra acu" nobili"ea b&7tina7&.
9a Constantinopol 6ns&: se pre4&teau dele4aiei "oldo3ene @r&ut&i M...J 7i 1&r& 7tirea
oa"enilor "ai "ariA. 6neles cu c5i5aia 3i2irului: poate c5iar 1&r& s& 7tie st&p;nul lui:
AleBandru Ilia7 puse la cale 6nc5iderea boierilor @7i nu"ai ce au c&utat boierilor a 1acere
toc"eal& cu AleBandru !od&: 7i le4&turiA. O lo3itur&: cu" se 6nt;"plau des 6n capitala
sultanilor: 6nl&tur& pe 3i2ir: 6n clipa 6n care unii din boieri: @ie7ii din opreal&A: se pre4&teau
s& a8un4& cu pl;n4erea p;n& la el. Nu "ai era altce3a de 1&cut dec;t s& pri"easc& nu"irea
ce le era i"pus&: 7i 8ur&";ntul le4iuit a 1ost depus la Patriar5ie. Cu ";5nire: se 6ntoarser&
6n ar&: pentru ca @lucrurile s& purcead&A ca 7i 6n 6nt;ia do"nie: @ce c;rpiau boierii cu"
+
"et.
)
, l,p. L(..
L
4ou veacuri deFa reforma lui $onstantin 0avKcordat, i#id., p. ,L-. C1. A. Boldur: $ontri#u!ii in
studiul ist. Romnilor, I: p. LI0L(.
[
"et.
)
,=: p. L(=. 6n 3ersiunea latin& a cronicii Ged. Barbins`i. p. ),H @lipsiteA e tradus prin depaupentas.
,
C1. G. I. Br&tianu: O carte de 8udecat& a lui !asile !od& 9upu: Re3. istoric, ! G=(=(H: p. * 7i ur".
-
9e1.
L
:I:p.L(L.
/
N. lor4a: op. cit, !I: p. *L.
=-)
eau trebile arii: iar& >o"nia "ai "ult 67i petrecea cu Batiste !e3elliA
=
. Acest cretan:
:li4ent 7i a"biios: a8un4e 6n ciuda p&";ntenilor: pri"ul s1etnic al noului >o"n. >in
i: u7ile erau desc5ise orientalilor: 6n.setea lor de c;7ti4 7i de putere.
>ar 6n anii ace7tia 6n care se a7e2ase cu sila 6n %oldo3a o do"nie 6nstr&inat&: 0
i i : =/*L 0.1ierbea 6n Zara Ro";neasc& "i7carea 6"potri3a 4recilor: care i"punea
ii lui 9eon !od& 1ai"osul s&u 5riso3: iar apoi ridica pe scutul ei pe capul pribe4ilor din
leal: a4a %atei din Br;nco3eni. 6n toa"na anului =/*L: AleBandru Ilia7: cu spri8inul
otitorilor s&i de la Poart&: tri"isese pe 1iul s&u Radu: cu oaste: s& ocupe scaunul
nteanQ dar 6n lupta de l;n4& Plu"buita: %atei !od& 67i risipi 3r&8"a7ii. Puternic susinut
5trea4a 'tare boiereasc& a %unteniei: >o"nul @de ar&A 1usese pe ur"& recunoscut 7i
urci. Nu se putea ca aceste e3eni"ente s& nu+7i 4&seasc& r&sunetul 6n %oldo3a.
Aci: tensiunea a8unsese la cul"e: !od& 7i boierii se b&nuiau de cele "ai ne4re
ltiriQ u"bla 23onul c& se pre4&te7te uciderea acelora: cari 1&cuser& parte din dele4aia
lis& la Zari4rad. Costin Gtat&l cronicaruluiH care era "a2il la ar&: se 3&2u c5e"at
dat& la Curte: spre a i se o1eri 5at"&nia 0 @ce 3&2;nd Costin lucrul 6n4ro7et 6ntre
"ie 7i 6ntre s1at: de 4;nduri spurcate 7i 1oarte releA: a pre1erat s& se retra4& la ar&.
+un t;r2iu: Constantin Aseni: o" de cas& al 3oie3odului: dest&inui boierilor @cu" c& 6n
i de Pa7te era s&+i o"oare: cu s1atul lui BatisteA. %&sura era acu" plin& 7i reaciunea
icni 1&r& 2&ba3&. @!&2;nd boierii cu ade3&rat ur2it& peirea lor de AleBandru !od&:
ca :e se 6nneac& se apuc& de sabie cu ";na 4oal&: s+au 3oro3it cu toii 7i au dat 7tire
&riiQ Q 5ierb;nd 6n 4reut&i 7i 6n netoc"ele
L
: pre lesne s+au pornit: 7i nu nu"ai curtea:
ce 7i ni"eaQ 7i at;ta "uli"e s+au str;ns den toate p&rile: c;t nu 6nc&peau 6n t;r4: ce
6"pluse ii pe subt %irosla3a pretutindenea: stri4;nd pre 4reci de pren toate ulieleA.
Este eBtre" de interesant& po3estirea acestei r&scoale: pe care: cu 6nele4erea sa
lin& despre oa"eni 7i 6"pre8ur&ri: ne+o d& 9o4o1&tul %iron 6n cronica sa. Ea ne arat&
li7carea a luat proporii ce dep&7eau inteniile acelor cari o porniser&. >intr+un protest
&rilor pentru ap&rarea pri3ile4iilor 6nc&lcate: se de23oltase o "i7care popular&:
:;nd 6"potri3a str&inilor "asele rurale: cari nu a3eau cu3;nt 6n conducerea &rii:
icandru Ilia7 6ncearc& o 6"potri3ire 0 @dac& se r&dic& pre 4reci: pre "ine se r&dic&A
centru ca 6n 1aa a"enin&rii s& nu "ai caute dec;t sc&parea lui 7i a casei sale. Nota de
i8orare a r&"as 6n r;ndurile cronicei: @7i la purcesul >o"niei: s& nu se 5ie pus cu toii
preasc& des1r;nata prosti"e: po2na "are: 7i abia 6n 3reo ar& de s+ar 5i 6nt;"plat. Ce
ire l;n4& >o"nie au "ers boierii: oprind 7i do"olind &r&ni"eaQ iar& "ai nu era putere
la boieri a oprire 4rosi"ea &r&ni"ii pornit&A
*
. 6n aceast& pri"&3ar& a anului =/**: n
6nainte de re3oluia en4le2&: cu ani 6naintea \rondei 1rance2e: 1eno"enul
Oluionar 7i+a 1&cut apariia 6n istoria %oldo3ei. El arunc& o lu"in& trec&toare 7i 1u4ar&:
lic&rire de 1ul4er: asupra altei @&riA ce se putea ridica: dincolo de aceo^a 't&rilor 7i
nelor: ad;ncind: 6n do"eniul social 7i naional: con1lictul de atribuiuni 6ntre >o"nie
etnicii ei. >e 1apt: de2l&nuirea pati"elor n+a putut 1i potolit& 1&r& 8ert1e. !asile 9upu:
=
%iron Costin: i#id.
)
C1. scrisoarea 8udelui Rodnei c&tre bistrieni din * iulie =/*L: Hur"u2a`i: 4oc. E!: L: p. (I(Q 6n
o3a @iau "are dare de la s&r&ci"e: pentru care se tulbur& s&raciiA.
B "e5,l,p.),[.
=-I ?
VU1111V-U1, wu IW
aruncat din "uli"e: 1iind socotit 7i el dintre 4reci: ca un albane2 ce era. Batiste !e3elli:
6n 7esul Ba5luiului: a c&2ut 6n ";na "uli"ii: care =+a 1&cut buc&i. 9&pu7neanul Bosie 0
re4&si" totdeauna pe ace7ti inuta7i din R&s&rit: printre cei "ai 6nd;r8ii 0 a a8uns s&
2"ul4& 7i "antaua din spinarea lui !od&
=
. Cu 4reu: boierii l+au scos din 6n3&l"&7eal& 7i
l+au pornit spre Galai: de unde calea 6i era desc5is& la 6"p&r&ie: ca oric&rui do"n "a2ilit.
Pasa8ul din cronic& ce ur"ea2&: este 6ns& de un 7i "ai "are interes: pentru c&
de23&luie7te 4;ndul autorilor r&scoalei 7i ade3&ratele lor intenii: la a c&ror reali2are se
puteau 6ntoarce: dup& ce 1uria "uli"ii: pe care n+o pre3edeau: 67i atinsese inta 7i se
lini7tise. @%;ntuindu+se boierii 7i ara de AleBandru !od&: scrie %iron Costin: au st&tut cu
toii dup& alesul >o"nului nou. 'tri4au cu toii: s& ne 5ie >o"n 9upul !asilie !orniculQ
ns, i dau i legturi cu tocmala, ce va lua den !arR ce sMare lega pentru dri atunci la
acel ales, iar mai mult s nu ia den !arA
)
. Cu drept cu3;nt obser3& Nicolae Ior4a c& este
@ce3a analo4 cu @pro"isiunea ducal&A de la !eneia: unde: c;nd se ale4ea do4ele: i se O
1iBau anu"ite condiiuni de c;r"uire 7i @pro"isiuneaA se repeta de la o st&p;nire la alta.
6n %oldo3a secolului ai E!II+lea: tot a7aA
*
. >ar "ai de4rab& trebuie s& ne 4;ndi": cu
>l. P. P. Panaitescu: la cunoscutele pacta conventa, pe care sei"ul polon le 6n1&i7a noului
re4e: cu prile8ul ale4erii sale
,
Q re4ele !ladisla3 al I!+lea 1usese toc"ai ales la =/*L: 7i
a"intirea acestor 6"pre8ur&ri era proasp&t& 6n "intea boierilor "oldo3eni: cari ur"&reau
cu at;t interes 6nt;"pl&rile din @ara le7easc&A. E un 1el de C5art&: 6n4r&dind 1iscalitatea
do"neasc& 7i 6nt&rind desi4ur: 6n acela7i ti"p: pri3ile4iile 't&rilor: pe care repre2entanii
acestora au 6ncercat s+o obie: tr&4;nd ast1el 1olos din 24uduirea re3oluionar&: 6n care se
pr&bu7ise do"nia lui AleBandru Ilia7 7i a @4recilorA s&i.
>ar !asile 3ornicul nu era dispus s& pri"easc& ase"enea condiiiQ te"pera"entul ca
7i concepiile sale 6l ";nau pe alt dru". Ori @acele le4&turi 3&2;ndA: ori c& si"ea c&
si"patiile se 6ndreptau spre pribea4ul Barno3s`i: el socoti: ca un bun calculator politic:
c& ceasul s&u nu sunase 6nc&. 'e d&du deci 6n l&turi: pentru a desc5ide calea lui %iron
!od&: rec5e"at din lini7tea sa de la stia 6n 3;ltoarea 1r&";nt&rilor din %oldo3a. Peste
c;te3a 2ile: @boierii 7i slu8itoriiA 6l 6nt;"pinau la 4rani&.
Ale4erea lui nu putea 6ns& con3eni Porii: care nu uitase 4estul de s1idare ce pusese
cap&t 6nt;ii sale do"niiQ dou& ar4u"ente l+ar 1i putut 6nt&ri: solidaritatea 't&rilor 6n 8urul
s&u: 7i o concesiune oportun& 6n "aterie 1inanciar&. Cel dint;i 6l putu 1olosi: dup& pilda 7i
ase"&narea lui %atei Basarab: care pleca la Constantinopol 6n acela7i scop: 7PurcesMau
Harnovs?i /od cu mul!ime de #oieri i fruntea cur!ii, preu!i, i clugri cu un gnd i cu
un glas cu to!ii M...JA
-
. 'e ar&ta deci 6ncon8urat dup& cu" se 3ede: de repre2entanii tuturor
treptelor din cele dou& 't&ri. Partea a doua 6ns& a pro4ra"ului: pe care: dup& c;t se spune:
%atei o 6"plini: el nu putea s+o reali2e2e: atitudinea sa anterioar& 6l oprea de a pri"i:
acu": sporul de bir pe care 6l re1u2ase atunci: iar 1irea lui ";ndr& nu 6nele4ea s& se abat&
=
!. epilo4ul la =//I:.sub Ilia7 AleBandru: 9et.
L
: I I : p. =().
)
& #?l . , p. L(-.
*
&storicul $onstitu!iei romneti, p. =/.
,
%iOrcea ceF Htrn, p. ==*.
-
te1.L:l:p.L(/.
=-(
n aru"ui pe care 7i+i irasese. i ra4eaia care a ur"at: e cunoscuta: ia ]onstantinopoi:
&erii 7i slu8itorii au 1ost 6nc5i7i: iar ne1ericitul 3oie3od decapitat 6n 1aa sultanului. Boierii
i a7teptau 7i ei pieirea @din ceas 6n ceasA. %u1tiul 6ns& socoti c& 3&rsarea de s;n4e
Wnnesc era de a8uns: @Capul s& se piar2&: se 3or potoli 4loateleA. Iar peste c;te3a 2ile:
ltanul %urad: ie7ind la pli"bare spre 'eu tari: dincolo de Bos1or: 6ntreba pe 3i2ir:
e2at+au >o"n la %oldo3a 6n locul 45iaurului ce au pierit<A 9a r&spunsul ne4ati3 al
2irului: padi7a5ul ur"&: @'& nu stea acea ar& 1&r& >o"n. C5ia"& pre 45iaurii ce sunt
?ieri acei &ri: 7i pre cine ar 3rea ei s&+7i alea4& >o"n: s& le 5ie datA
=
. 'ub aceste 1or"e
6t de dispreuitoare: nu se poate totu7i ascunde 1aptul c& sultanul recuno7tea
principiul Q4erii do"ne7ti: pe care de at;tea ori Poarta 6l ocolise sau 6l nesocotise.
Ast1el s+a 1&cut 64erea 0 a doua 7i ulti"a 0 a lui %oise %o3il&.
>ar 1irea acestui o" pa7nic 7i bl;nd nu se putea 6"p&ca: nici cu eBpediia lui Aba2a
i7a care pornea s& lo3easc& cetatea polon& a Ca"eniei: susinut cu 1oarte slab& ini"&
"oldo3enii 7i "untenii: cari ineau cu cre7tinii: nici nu se putea "&sura cu puterea de
tri4& 7i a4itaie: 3e7nic 6n "i7care: a lui !asile 9upu. 6n pri"&3ara ur"&toare acesta 67i
dea 3isul cu oc5ii: 7i c&p&ta 1ir"anul din ";na sultanuluiQ el 3enea 6ns&: a7a cu" 3oise:
e la Constantinopol: nu prin 5ot&r;rea &riiA
L
.
). >O%NIA ATORITAR[ A 9I !A'I9E 9P
>o"nia lui !asile 9upu: care a l&sat conti"poranilor a"intirea unei epoci de 1ericire
de bel7u4: 6nsea"n& desi4ur o oprire a de23olt&rii re4i"ului de 't&ri: a7a cu" l+a" putut
"&ri p;n& acu" 6n trecutul %oldo3ei. Restriciunile aduse autorit&ii centrale: de corpuri
nstituite 7i adun&rile lor: nu se 6"p&cau cu @5irea 6nalt&: 7i 6"p&r&teasc& "ai "ult dec;t
"neasc&A a 3oie3odului: pe care nici @%oldo3a nu+= 6nc&peaA. Aceste tendine ce se
"i1est& 6n toate actele 6nse"nate ale lun4ii sale st&p;niri: 6n rolul s&u de patron al
sericii R&s&ritului: c&ruia i se potri3e7te at;t de bine titlul c&rii lui Ior4a: Bi2anul dup&
2an: 6n iposta2a de le4iuitor 7i d&t&tor de pra3ile: iar&7i dup& c5ipul 6"p&railor drept+
6dincio7i: 0 coincid cu oboseala &rii: b;ntuite de 1r&";nt&ri 7i n&3&liri 7i dorind: "ai
ssus de orice: lini7tea. @Iar& !asilie !od& do"nia cu "are lini7te 7i cu pace: 1&r& 4ri8&
a de toate p&rileQ stau toi de ne4uitorii 7i de a4onisiteQ 6ns&: l&co"ia nice atuncea nu
sia cu d&ri 4releQ ce a3;nd l&cuitorii &rii 3re"e de a4onisit&: biruiau toate acele 4reut&i
spre >o"nieA
*
. Buna stare econo"ic& a unei perioade eBcepionale de pace: 6n re4iunile
n&rene 7i 6n Polonia: departe de r&2boiul de Trei2eci de Ani care pustia Ger"ania: sau
luptele sultanului %urad cu per7ii: 6ndep&rta interesul c5iar 7i al claselor pri3ile4iate:
c5estiunile politice: pentru a+= concentra asupra 1olosului: ce 6l puteau tra4e din
asperitatea 4eneral&: @c& de au 1ost c;nd3a 3re"i 1ericite acestor p&ri de lu"e: atunce
1ost. Plin& ara 9e7easc&: 3oi 2ice: de aur: la care pe acele 3re"i i23oria din %oldo3a:
boi de ne4o: cu cai: cu "iere: 7i aducea din acea ar& tot aur 7i ar4int. Putea+3oi 2ice c&
A9e1.
L
:p.L(I.
L
Ior4aQ &st. $onstit. romneti, i#id.
*
9eW.
L
:I:p.*O*.
=/.
u a3 ana pi v at `i 9 vi yi ni , uuai vcui / i m- oi v i a aa aiua + . i ]usi ai ]i a 3: i ui ui _ai ui u8 :
scriind 6ntr+o perioad& "ult "ai aspr& 7i tulbure: a"inte7te acea a 4eneraiei care a "ai
apucat 3iaa lu"ii 6nainte de =(=,.
A" reprodus de1iniia pe care Nicolae Ior4a a dat+o concepiei politice a lui !asile
9upu: opun;nd+o: 6n cel "ai des&3;r7it contrast: acelei a lui %atei Basarab
L
. i
6"pre8ur&rile cari 6i aduceau la c;r"&: erau 1unda"ental deosebite. Cu %atei i2b;ndea o
"i7care: aceea a 't&rilor "untene: cari 67i ap&rau de patru decenii dreptul lor: ce se
con1unda cu acel al &rii. Cu 9upu triu"1a iscusina unui o": 5ot&r;t s& do"neasc& 7i s&
4u3erne2e: dup& ideile "ediului oriental 6n care crescuse. @9a "a2ilia lui !asile: c5iar
6n3ins: c5iar 6"prietenit cu cre7tinii: nu s+au 4;ndit niciodat& 6n c5ip serios turciiQ acest
r&s&ritean de li"b& 4receasc&: acest proprietar de a3eri la Constantinopol: soul: de la o
3re"e: al unei cerc5ese 7i rud& al 5anului t&tarilor: era de ai lorA
*
. n ase"enea >o"n se
putea 6ncon8ura de un di3an de dre4&tori 7i de s1etnici: dar nu era dispus s& ad"it&
controlul sau colaborarea adun&rilor "ai nu"eroase de 't&riQ se 3&2use din clipa 6n care
nu pri"ise @le4&turile cu toc"eal&A: ce i le pre4&teau ale4&torii do"ne7ti din =/**.
i "artorii str&ini cari au trecut prin %oldo3a 6n ti"pul acestei do"nii au l&sat 6n
6nse"n&rile lor i"presiunea unui re4i": nu nu"ai autoritar: dar c5iar absolutist.
Ar5iepiscopul catolic %arc Bandini: care a 3i2itat paro5iile "oldo3ene 6n =/,/: descrie
po"pa i"pun&toare a Curii
,
: 7i di3anul de 8udecat&: la care iau parte cei "ai de sea"&
boieri 7i asist& o "uli"e de curteni 7i osta7i: uneori p;n& la L ... de oa"eni: dar e 3orba
de 7edinele tribunalului supre": 6n care >o"nul 6"parte dreptatea. Aceast& 1unciune c
eBercit& cu cea "ai "are se3eritate: "ai ales 6n ce pri3e7te pedepsele capitale: la
obieciunea c& 6"pin4e prea departe ri4orile le4ii: el ar 1i r&spuns c& dreptatea e deasupra
oa"enilor: 7i "ai bine s& piar& 8u"&tate din %oldo3a: dac& aceasta e 6nr&it&: 7i s& r&";n&
cea bun&
-
. ti" din alt i23or: c& unele os;nde se 6nte"eiau "ai puin pe ideea 8ustiiei: c;t
pe ";niile 7i sup&r&rile "o"entului
/
. @'oarta baronilor 7i a nobililor at;rn& de 3oina
PrincipilorA: scrie "ai departe c&l&torul: care consider& st&p;nirea 3oie3odului drept un
7a#solutum dominium8. Pe orice nobil 6l poate pedepsi sau scoate din slu8b&: pe orice &ran
6l poate ridica la oricare de"nitate
)
. E o 3&dit& le4&tur& 6ntre aceste 6"pre8ur&ri: descrise
de prelatul catolic: 7i @>escrierea %oldo3eiA: co"pus& 7apte decenii "ai t;r2iu de
>i"itrie Cante"ir
I
. Concepia absolutist& a 6n3&atului >o"n "oldo3ean nu repre2int&
deci nu"ai preocup&ri conti"porane: transpuse 6n trecut: cu" cred unii din co"entatorii
L
!. "ai sus.
*
N. Ior4a: Pre1a& la Studii i 4oc. I!: p. C9EEI!.
,
!. 7i o relaiune en4le2&: \r. Babin4er: Ro#ert Hargrave, un voNageur anglais dans &es paNs roumains
du temps de Hasile "upu '+:.)(, Anal. Acad. Rom., %e". 'ec. Ist.: s. *+a: E!II: p. =/, 7i ur".
-
$odeP Handinus,ed. !. A. rec5ia: Anal. Acad. Rom., s. L+a: E!I: p. *L=.
/
Raportul "isionarului 9ainieri c&tre ducele de %odena din =, iulie =/,-: Ior4a: Studii i 4oc. I!:
p. L*=: 7con Fuestepolitic<e si mentiene nel dominio, Fuesto tiranno, assaipiu crudele del Jurco medesimo ...S8.
+
$odeP Handinus, i#id., p. *L-0*L/.
I
4escriptio 0oldaviae,ed. Acad. Ro".: p. *)0*IQ 3. 7i "ai sus.
=/=
i"presii le+a cules un alt obser3ator str&in: care a apucat 2ilele din ur"& ale do"niei: Paul
de Alep: 6nsoitorul Patriar5ului %acarie al Antio5iei: 1astul Curii 7i sole"nitatea
pri"irilor: 6"preun& cu aspri"ea uci4&toare a 8udec&ilor: "enite: dup& p&rerea lui: a st;rpi
aplecarea 6nn&scut& a locuitorilor &rii pentru 8a1 7i t;l5&rii: sunt tr&s&turile caracteristice
ale st&p;nirii @beiuluiA !asile
L
.
%iron Costin: 6n capitolul lun4 pe care 6l consacr& acestei do"nii: ale c&ni 4re7eli le
ascunde cu at;t "ai puin: cu c;t p&rinii s&i pribe4iser& 6n Polonia de 1rica ei: socote7te
totu7i absolutis"ul te"perat prin consultarea s1atului do"nescQ e 3orba: bine6neles: nu
de o adunare "ai nu"eroas& a 't&rii boiere7ti: ci de di3anul restr;ns al dre4&torilor: a c&rui
alc&tuire "&rturiile din docu"ente au per"is a o reconstitui
*
. n incident 6n special i se
pare caracteristic 6n aceast& pri3in& 7i d& prile8 uneia din acele caracteri2&ri de ordin
4eneral: cari deosebesc scrisul s&u: 6n care se o4linde7te de at;tea ori eBperiena o"ului de
6tat. 9a un "o"ent dat: !asile 9upu: cre2;nd 6ntr+un r&2boi apropiat 6ntre Poart& 7i poloni:
se 5ot&r;se s& treac& de partea acestora: socotind apropiat 6nceputul r&2boiului: apucase
:5iar s& tri"it& 6napoi pe a4a 3enit dup& 5araciu: 1&r& a+i 1ace plata cu3enit&. @Ce dac& au
st&tut la 3oroa3& cu boierii pentru opritul birului: 7i 6ntr+un r;nd 7i 6ntr+altul: spun s& 1ie 2is
Petriceicu: 3ornicul de Zara de 'us: pre care+= ineau ei "ai prostatic dintre alii la s1at:
:Eu a7 2ice s& nu opri" noi birul: p;n& nu 3o" 3edea c& trec le7ii >un&reaA. i acela
:u3;nt au intrat 6ndat& 6n 4;ndul lui !asilie !od& 7i au r&pe2it dup& a4a birului 7i l+au oprit
la Galai p;n& au 4&tit birul: 7i l+au 6nc&rcat 7i l+au pornit. A7a 1eresc: ur"ea2& cronicarul:
-re >o"ni 7i &rile 3oroa3a cu s1atul de pri"e8diiQ c& pentru aceea au dat >u"ne2eu
6"p&raii: Craii 7i >o"nii: c;r"uitori &rilor: s& aib& s1etnici pre l;n4& sine: cu cari
Foro3ind o treab&: s& 1r&";nte cu 3oroa3a lucrulQ 7i unul una: altul alta r&spun2;nd: se
&"ure7te lucrul cari+i "ai spre 6nde";n&. Iar& ce 1ace >o"nii sin4uri din 4;ndurile sale
Rau din 7oapte: rar lucru este de 1olosQ c& 6nc& 6n lu"e n+au n&scut o" p;n& ast&2i ca acela:
R& nu+i trebuiasc& 3oroa3a cu s1at. C& de 7i 4;ce7te c;r"uitoriul c;te o treab&: 6nc& tot s&
iu se 6ncrea2& ce au 4;cit: p;n& nu se 6nt&re7te p&rerea lui cu 3oroa3a 7i altor p&reriA
,
.
Vceste consideraiuni 6nelepte: ce ar trebui recitite de toi dictatorii trecui: de 1a& 7i
3iitori: reproduc de alt1el 0 desi4ur 1&r& s& o 7tie 0 acele 6n totul ase"&n&toare ale altui
B"ti"poran ilustru al 3re"ii lui !asile 9upu: Ric5elieu: care 6n 2iua 6n care i se 6ncredina
Qonducerea 4u3ernului: de"onstra re4elui 9udo3ic al EHI+lea c& a1acerile 'tatului @se
loivent FaFre par concert, et non par un seul a lAoreille8
.
. %iron Costin cunoa7te de
ilt"intrelea ca2uri: 6n care 7i sub !asile !od& nu s+a @3oro3itA 6ndea8uns: a7a s+a 6nt;"plat
=
C1. A. Bo`lur: $ontri#u!ii la studiul ist. Romnilor, I: p. L*) care co"par& aceste 3ederi cu acele ale
storicilor ru7i din sec. E!III: Tati7ce3 7i 9o"onoso3.
L
$ltoriile, ed. Cioran: p. =, 7i ur".: =I 7i ur".: *.. >e obser3at cre7terea nu"&rului celor os;ndii 6n
i"pui do"niei: 6n di1eritele relaiuni: 9ainieri G=/,-HQ =-....Q Bandini G=/,/H: L.....Q Paul de Alep G=/-*H:
=.....Y \&c;nd partea eBa4er&rii: e totu7i posibil ca 6n ulti"ii ani re4i"ul s& se 1i 6n&sprit.
*
9ista lui G5. G5ib&nescu: Cricariul, E!III: p. ,,, 7i ur". se opre7te la =/*,.
,
9e.L:I:p.*=L.
-
H. %arie8ol 6n 9a3isse: =ist. de France, !I: L: p. *-).
=/L
@den nesocoteala de la "as&A
=
: cu porunca pripit& de a str;n4e oa"eni 6n dob;nd& pentru
a lo3i: la Br&tuleni: pe t&tarii cari se 6ntorceau cu prad& din Polonia: 1&r& 6ns& a 8e1ui ara
%oldo3ei: 6"pre8urare din care s+au tras pe ur"& destule nenorociri.
'e pot totu7i deosebi: 6nl&untrul s1atului puin nu"eros cu care @3oro3e7teA
>o"nitorul
L
: dou& partide: 6ntre cari politica do"neasc& ine cu"p&na. Ele se "ani1est&
cu prile8ul c&s&toriei >o"niei %&ria cu cnea2ul polon Rad2ibill: alian& str&lucit&: dar
cu "are r&sunet politic: care a 1ost 6ndelun4 de2b&tut& 6n s1atul dre4&torilor: "ai ales c&
4inerele do"nesc era de credin& cal3in&. @i "ult& 3re"e s+au 1r&";ntat acest lucru la
s1at: 7i c;i3a pre atunci ap&rau acest lucru s& nu 1ie: ales To"a 3ornicul 7i Iorda`i
3istiernicul: care capite ca acele abia de au a3ut ara c;nd3a: sau de 3a "ai a3ea. Ei 2iceau
lui !asilie !od& 7i pentru le4ea r&t&cit&: 7i un lucru nu 1&r& de 4ri8&: despre 6"p&r&ia
turcului. Iar& Todira7co lo4o1&tul 7i rec5i& 3ornicul stau asupra acestei nunte s& se
1ac&A
*
. 'e 3ede aci opunerea Cantacu2ine7tilor: To"a 7i Iordac5e: 1raii postelnicului din
%untenia: cari susin politica Porii: la tendinele apropierii de Polonia: 6ntre parti2anii
c&reia a1l&" pe cronicarul rec5e. Curentul acesta: ale c&rui antecedente ne sunt
cunoscute: s+a do3edit "ai puternic 7i nunta s+a 1&cut: 6n "i8locul unor serb&ri ce 6ntruneau
la Ia7i pe Petre %o3il&: "itropolitul Sie3ului: "itropolitul te1an al n4ro3la5iei: @>o"ni
din ara 9e7easc&: sin4uri cu c5ipurile saleA: 7i Se"enN: tri"isul Craiului ardelean
G5eor45e R;`oc2i. E un punct cul"inant al st&p;nirii lui !asile 9upu.
E totu7i ciudat c& aceast& reluare a le4&turilor "ai str;nse cu Polonia: pe care se
6nte"eia alt& dat& rostul "ai accentuat al 't&rilor 6n c;r"uirea %oldo3ei nu pare a 1i
in1luenat siste"ul de 4u3ernare al acestei do"nii de ";n& puternic& 7i necru&toare.
Cronica 1ace c5iar alu2ii la o 6n&sprire a re4i"ului 6n ulti"ii ani: 7i la abu2uri: de cari
>o"nitorul 6nsu7i 7i casa lui nu erau str&ini. @i care &ri se suie prea la "ari bil7u4uri:
sburdea2& 5irea o"eneasc&: 7i sburdaciunea na7te p&catul: 7i pre p&cat 6l ur"ea2& ";nia
lui >u"ne2eu. A7a ara 9e7easc& era la "are sburd&ciune: a7a 7i ara %oldo3ei. i 6nsu7i
>o"nul !asilie !oie3od: cu sil& a c;te3a case de boieri lu;ndu+le 1etele: peste 3oia
p&rinilor: la iitorieQ iar& oa"enii de casa lui: nepoii lui !asilie !od&: "ai "are sil&
1&ceau M...JOAa. >e aceste bleste"&ii a au2it 7i Paul de Alep: care le+a notat: ad&u4;nd ca
"oti3 principal de ne"ulu"ire 7i c5iar de ur&: prea "area 1a3oare ar&tat& 4recilor:
6"potri3a c&rora 6ntreineau o a4itaie cresc;nd& acei cari unelteau 6"potri3a 3oie3odului
6n 1runte cu lo4o1&tul G5eor45e te1an
-
. 9a cap&tul a dou& decenii de do"nie Puasi+
absolut&: re4&si" 6n aciune acelea7i 1ore de opo2iie ce se "ani1estau la 6nceputul ei:
dorina 't&rilor de a se a1ir"a 6n 3iaa statului 7i senti"entul de Beno1obie care de2l&nuise
r&scoala 6"potri3a lui AleBandru Ilia7.
=
%iron Costin: i#id., p. *=(.
L
>e1init "ai t;r2iu G=/)/H de un obser3ator str&in: \r. PeOtis: sieur >e la CroiB: "e conseil secret de
0oldavie. C1. \r. Babin4er: 5 rela!iune neo#servat despre 0oldova, Anal. Acad. Rom., %e". 'ec. Ist.: s. *+
a:ElE:p. =*=.
*
%iron Costin: i#id., p. *==.
,
9et.L:p.*=O.
-
$ltoriile, ed. Cioran: p. ,L:,,.
=/*
>ar aceste tendine nu s+ar 1i i3it 6n politica %oldo3ei: cu puterea de a se opune
Ir"uirii lui !asile 9upu 7i c5iar de a ur"&ri r&sturnarea ei: dac& @";nia lui >u"ne2euA
== s+ar 1i desc&rcat asupra @sburd&ciunilorA 7i p&catelor ti"pului: prin 4ro2a3a 6ncercare
n&3&lirii ca2acilor lui Bo4dan H"elni`i. @PotopulA ce era atunci s& 6nece Polonia: sub
ilurile "i7c&rii: care pornea din 1undul crainei: s& 2druncine din te"elie @republica
4al&A 7i re4i"ul ei de 't&ri aristocratice
=
: a acoperit 7i %oldo3a cu trecerea o7tilor sale
?&d&toare. 6n 1aa ur4iei: ";ndrul >o"nitor care pre2idase la Ia7i soborul Bisericilor
todoBe din tot R&s&ritul: a trebuit s& se pleceQ a doua 1iic&: >o"nia RuBanda: a pri"it
: "ire pe 1iul 7i "o7tenitorul 5at"anului c&2&cesc Ti"us: @4inerele nu"ai sin4ur c5ip de
n: iar& toat& 1irea de 5iar&A. Nu era 6ns& nu"ai acea @"are netoc"eal& 6n de potri3a
iselor 7i 1irilorA pe care o si"ise cronicarul: @aceast& parte M...J o do""Oe de optspre2ece
ii: 7i 6"p&r&iei cu biel7u4 7i cu cinste se"&n&toareQ iar& cea alt& parte de doi ani ie7it&
n &r&nieA
L
. Era o r&sturnare a 6ntre4ului ec5ilibru politic pe care: p;n& atunci: !asile
Bl& 6l inuse cu destul& iscusin&: cu toate e7ecurile 6nre4istrate 6n ri3alitatea sa cu %atei
isarab: 6ntre Poart&: Polonia 7i Ardeal. 6ncuscrirea cu 5at"anul r&scoalei c&2&ce7ti 6l
otea dintr+o dat& din concertul acestor puteri: 1&c;ndu+= s& apar&: cu sau 1&r& 3oie: drept
stru"entul acestei 1ore re3oluionare: a c&rei eBpansiune s&lbatic& 6nsp&i";ntase toat&
iropa de R&s&rit. 'pri8inul ardelean 7i "untean a 1ost c;7ti4at la =/-*: partidei
"ulu"irilor din %oldo3a: care se 6n"ulise. C;nd lo4o1&tul G5eor45e te1an
ipundea lui Iordac5e Cantacu2ino: care 6l 3edea st;nd cu toia4ul 6n 4ur&: 7i+= 6ntreba ce
er&: c& @2icea 6n 1luer s& coboare caprele de la "unteA: el se 4;ndea la oastea ardelean&
ui Se"enN
*
Q iar c;nd 7i+a luat @2iua bun&A din di3anul do"nesc pentru presupusa boal&
up;nesei sale: el 7tia c& aceast& o7tire 7i cea "untean& a sp&tarului >iicul: trecuser&
tarul.
C;te3a luni: %oldo3a s+a 4&sit iar&7i aruncat& 6n 1r&";nt&rile de do"nie nou& 7i de
Rte l&untrice: 1u4a lui !asile 9upu: 6ntoarcerea sa cu ca2acii: noul r&2boi cu %atei
sarab: pribe4ia sa de1initi3& dup& pieirea lui Ti"us 7i st&p;nirea lui G5eor45e te1an:
H 5e4e"onia lui G5eor45e R;`oc2i al II+lea: se 6n4r&"&desc 6n decursul unui an. 'e
ite 6ns& 6n c;r"uirea lo4o1&tului ridicat la do"nie: o reaciune a 't&rilor de p&";nteni:
ta 3re"e reduse la t&cere. >e ar 1i nu"ai portretul ce i+= 1ace 6n c;te3a cu3inte %iron
stin: @O" deplin: cap 6ntre4: 1ire ad;nc&: c;t poi 2ice c& nasc 7i 6n %oldo3a oa"eni. 9a
&&turile solilor: a c&rilor la r&spunsuri: a" au2it pre "uli "&rturisind s& 5ie co3;r7ind
!asilie !od&A
,
.
'e adau4& 6ns& 4ri8a pe care o a3ea pentru cate4oriile in1erioare de pri3ile4iai: cari
iiser& 6n ti"pul lui !asile 9upu ap&sarea "ai 4rea a 1iscalit&ii 7i 6ncepuser& s& decad&
la rosturile lor: 6n 1aa eBtinderii "arilor do"enii ale boieri"ii de 1runte 7i de di3an:
u8itorii "ila si cinstea care au a3ut la aceast& do"nie n+au a3ut nice la o do"nieA ne
=
C1. O. Halec`i: "a Pologne, p. =(, 7i ur".
L
9e1.L:I:p.*Ll.
*
Anecdot& la Neculce: O sea"& de cu3inte: "et.
)
, II: p. LI).
,
9e1.
L
:I:p.*-/.
=/,
spune cronica
=
. 'e 3ede de ase"enea un rol "ai acti3 al boieri"ii 6n relaiile cu do"nitorii
si puterile str&ine. 6n =/--: "itropolitul G5edeon: cu cei trei episcopi de Ro"an: R&d&ui
7i Hu7i @a7i8derea 7i noi tot '1atul Z&rii %oldo3ei: anu"e Iona7co Rusul !el 9o4o1&t 7i
te1an Boul !el >3ornic de Zara de 4ios: !asilie Hat"an: p;rc&lab 'ucia3sc&i: >abi8a
3el >3ornic de Zara de sus 7i Ilie eptilici: Gli4ora7cu Rusul !el 'p&tariu 7i %o4;ldea
!el Pa5arnic 7i 'olo"on !el !istearnic 7i toi ali boiari 7i l&cuitori &rii %oldo3eiA dau
6n scris c& s+au 6"pru"utat de la %&ria 'a Racoi G5eor45e: cu "ila lui >u"ne2eu crai al
Ardealului: cu banii de trebuin& pentru bir: cari nu se puteau str;n4e dintr+o ar& sec&tuit&
de r&2boi
L
. !ec5iie 1or"ule: @noi: '1atul &riiA 7i @toi l&cuitorii &riiA au reap&rut dup&
pr&bu7irea atotputernicei do"nii a lui !asile 9upu.
'e si"te o 1ierbere 6n toate clasele sociale: 6n ti"pul r&2boiului 6n care ardelenii 7i
ca2acii se lupt& pe p&";ntul %oldo3ei: a"estec;ndu+se 6n cearta dintre 9upu 7i G5eor45e
te1an: p;n& 7i t;r4o3eii se "i7c&. Cei din Hotin 8e1uiesc car&le ce transportau peste Nistru
a3uia >o"nului pribea4: ba "er4 cu 6n3er7unarea p;n& a @slobo2i un s&c&lu7A Ga desc&rca
o pies& u7oar& de artilerieH asupra lui !asile !od&: care sta pe cel&lalt "al. Nu e nici o
"irare c& la 6ntoarcerea lui: @nice 6ntr+un c5ip n+au 3rut s& dea cetateaA
*
: in;nd+o cu
6nd;r8ire pentru G5eor45e te1an. %ai "ult se 1r&";nta 6ns& slu8itori"ea "&runt&: cu
deosebire "a2ilii 7i r&2&7ii dintre Prut 7i Nistru: pe cari 6i tulburau ispr&3ile c&2&ce7ti.
C5iar dup& ce noua do"nie s+a consolidat: trec;nd de la Ro"an la Ia7i 6n scaunul &rii:
a4itaia din inuturile r&s&ritene nu se lini7tise 6nc& deplin: @o sea"& de l&pu7neni: ales
H;nce7tii: nu erau deodat& a7e2ai: 7i 1u4ise %i5alcea H;ncul la turciA
,
. E 6nt;ia "eniune
6n letopise a unui nu"e: care 3a "ai str;n4e 6n 8urul s&u re3endic&rile 7i r&23r&tirile
"icilor pri3ile4iai: cu scuteli de ser3iciu ost&7esc.
Nu se putea de ase"enea s& nu 1i p&truns 6n %oldo3a: o dat& cu at;tea alte in1luene:
6n rit"ul 3iu de sc5i"buri "ateriale 7i su1lete7ti ale 3re"ii: ce3a din "i7carea care
cuprinsese 't&rile polone 7i era s& 6"pin4& p;n& la ulti"ele consecine: p;n& la absurd:
practicile constituionale ale re4i"ului dietelor. Toc"ai 6n ace7ti ani se statornice7te acolo
1ai"osul siste" al lui i#erum veto, 6n care opunerea unui sin4ur deputat putea opri 6n loc
lucr&rile Adun&rii: sau aduce c5iar @rupereaA sau 6"pr&7tierea ei. O tradiie atribuia lui
!ladisla3 'icins`i: deputat 6n dieta de la =/-L: tristul "erit de a 1i creat precedentul acestei
proceduri: care era s& reduc& la neputin& 4u3ernul re4al 7i s& deter"ine: 6n ulti"& anali2&:
des1iinarea statului polon 6nsu7iQ s+a do3edit 6ns& c& eBist& 7i eBe"ple "ai 3ec5i: 6n =/*(:
G5eor45e 9ubo"irs`i 2&d&rnicise prin opunerea sa lucr&rile unei Adun&ri: 7i 6nc& din
=/.): "inoritatea condus& de 3estitul predicator catolic Petre '`ar4a: reu7ise s& @rup&A
dieta: care 3oia s& asi4ure e4alitate de drepturi disidenilor con1esionali
-
. @>ar niciodat&
aplicarea lui di#erum veto nu 1usese "ai re3olt&toare. Niciodat& de ase"enea nu 1usese
"ai li"pede c& nobilul care se ridica drept ca"pion al libert&ii de"ocratice: nu era dec;t
/Wd. -
2
Iorga, Studii i 1oc. IV, no XLVII, p. 44-45.
3
Lef.
2
,I,p. 328,331.
J
l!id.,p. 347.
5
E. H. Lewinski-Corvin, op. cit.,p. 247. Cf. L. Konopczynski.LeMwnim Veto, Vaisovke/Cracovie.p. 198.
=/-
iloasa unealta a "arilor senion: can: cu toat& do4"a e4alit&ii absolute 6n s;nul
>iurnii: eBercitau 6n 1apt o in1luen& din ce 6n ce "ai co3;r7itoare asupra @1railorA lor
i puin a3uiA
=
. Ast1el de eBe"ple nu puteau trece neobser3ate de boieri"ea %oldo3ei.
9a curentul ce 3enea de aci: se opunea 6ns& concepia turceasc& a absolutis"ului:
t cu" se reali2ase 6n 2ilele lui !asile 9upu. 0oldova devine n a dovte ;umtate a
Tolului un ndoit cmp de #tlie, la propriu i la figuratG ntre annatele polone i turceti
i se vor rz#oi pe teritoriul ei, ntre influen!ele politice ale acestor stpniri, cari se
nifest n via!a ei luntric i n organizarea statului.
Ar 1i s& lun4i" prea "ult aceast& eBpunere: ur"&rind pentru 1iecare din nu"eroasele
nnii ce 67i 6"part perioada: care se 6nc5eie de obicei cu b&t&lia de la 't&nile7ti 6n =)==
?ribe4ia lui >i"itrie Cante"ir 6n Rusia: relaiile sc5i"b&toare dintre 3oie3o2i 7i boieri:
le4&turile unora 7i ale altor cu slu8itori"ea "&runt&: a1lat& acu" 6n pra4ul declinului
Qcono"ic: dar care 67i ap&r& 6nc& rosturile politice: ca 7i acea a Z&rii Ro";ne7ti. 6n
toarea acestor r&2boaie 7i necur"ate 1r&";nt&ri 0 :.cu"plitele 3re"i de "are
tip&n&A 0: pe cari le tr&ie7te %iron Costin 0 nu "ai este loc pentru or4ani2area unui
i" de 't&ri: care cere alt& stabilitate 7i continuitate: dec;t i le puteau o1eri 6"pre8ur&rile
8uri ale %oldo3ei. Pute": din bo4atul "aterial de 1apte pe care 6l cule4e" din
3estirea a"&nunit& a cronicelor: s& desprinde" totu7i c;te3a eBe"ple: cari l&"uresc
car tendinele ce se opun: 6n ri3alit&ile 7i luptele oa"enilor.
Instru"entul do"niei: dup& placul Porii: apare aci ru"eliotul >uca !od&: "ai
"ult i doua lui st&p;nire de la =//I: dec;t 6n cea dint;i: care 1usese prea scurt& ca s& se
poat& "a. !enit cu 1ir"an de la Zari4rad: el se arat& @la 1ire "ai aspruA ca 6nainte:
7i se on8oar& de s1etnici 4reci: printre cari @Cup&re7tiiA: sau Rosete7tii: oa"eni cu
iscusin& Bperien&: a8un4 repede la locuri de 1runte. 6"potri3a 1iscalit&ii opresi3e 7i a
str&inilor i 6i 6"plinesc cerinele: i2bucne7te atunci din nou o "i7care: 6n 4enul
acelora: ce caser& 7i alt& dat& ele"entele s&r&cite ale 't&rii nobiliare 6"potri3a
unor do"nii B&inate. Ea porne7te din acela7i col al 1urtunilor: inutul de la 4rani&
dintre Prut 7i tru. @>uca !od&: scrie letopiseul care continu& pe acel al lui %iron
Costin: au 6nceput :oate "ulte 7i 4rele d&ri pre boieri 7i pre ar&. 6ns& pre o sea"& de
boieri l&pu7neni 7i eiani ne lipindu+i de curte ca s&+i boiereasc&: iar& cu d&rile 7i cu
asupririle 3istieriei i uita 6n toat& 3re"ea...A @R&dicatu+s+au: 6nsea"n& la r;ndul s&u
Ion Neculce: H;nce7tii oi or5eienii 7i l&pu7nenii: cu oaste asupra lui: pentru ur;ciunea
4recilor ce adusese pre Ii de la Zari4rad: 7i "ai ales pentru Cup&re7tii ce erau aice 6n
ar&. >eci: 3iind H;ncul u >urac '&rdarul aice 6n Ia7i: cu toate ostile: stri4au s&+i
prin2& pre 4reci s&+i o"oare: it+au toat& boieri"ea: care 6n cotro au pututA
L
. Era deci:
6n toa"na anului =/)=
*
: o litare a r&scoalei din =/**: a c&rei a"intire 1usese
6"prosp&tat& de cur;nd: prin bunarea 6ncercat& de 1iul lui Batiste !e3elli: sub
do"nia anterioar& a lui Ilia7 Bandru: 6"potri3a uci4a7ilor de atunci ai tat&lui s&u:
din cari unul "ai tr&iaQ era 7i
=
O. Halec`i: "a Pologne.p. L./+L.).
)
"et.
)
, II: p. ) Gcontinuarea atribuit& lui !asile >a"ian: Tudosie >ub&uH 7i =() GNeculceH. Pentb
turile r&sculailor cu polonii: 3. raportul din == 1ebr. =/)L: Hur"u2a`i: >oc. E!I: p. I 7i ==.
*
Ior4a: =ist. des Roumains, !I: p. **,.
=//
acesta un @9&pu7neanA
=
. 'pre deosebire 6ns& de r&scoala 3ec5e 6"potri3a 4recilor lui
AleBandru Ilia7: boieri"ea "are nu lua parte acu" la o r&23r&tire: a c&rei iniiati3&
aparinea eBclusi3 @casteiA alc&tuite din slu8itori: "icii 1eudatari de odinioar&:pe cari noul
siste" de i"puneri 6i ruina. E una din "ani1est&rile caracteristice ale acestei interesante
cate4orii sociale: care 67i nu"&ra ele"entele "ai d;r2e 6n re4iunea de %ia2&noapte+
R&s&rit. T&tarii din Bu4eac: la ordinul Porii: au intrat atunci 6n %oldo3a 7i au 6n1r;nt: la
Epureni: oastea r&sculailor. @Nu"ai nu"ele H;nce7tilor au r&"as 6ntru po"enirea
oa"enilor: de atunce p;n& ast&2iA scrie cronicarul 3reo 7ai2eci de ani "ai t;r2iu
L
.
gic&toarea popular&: !od& da: dar H;ncu baY a r&"as 6ntr+ade3&r ca un si"bol al acestei
opo2iii de O@ar&A: la po1tele despotis"ului de in3estire oto"an&. 6ntr+o scrisoare a
3ornicului de C;"pulun4: din L( dece"brie: 1usese 3orba 7i de o ade3&rat& dele4aie de
't&ri: care s& "ear4& la Poart&: boieri: slu8itori: trgove!i, 7i c;te doi c&lu4&ri de
"&n&stire
*
.
9a "a2ilirea lui >uca !od&: principiul ale4erii a 1ost 6ns& restabilit de "arele 3i2ir
A5"ed Sopriilu: boierii au 1ost in3itai s& dese"ne2e ca do"n @pre care 3or po1ti ei dintru
d;n7iiA. Ilie 'turd2a: asupra c&ruia c&2use ale4erea: a3ea 6ns& despre cole4ii s&i de s1at o
p&rere deplorabil&: care 6l 6nde"n& s& re1u2e cu 6nc&p&;nare: @ci boierii po1tindu+= 7i
3&2;nd c&+= tr&4ea ceau7ul: 6ndat& s+au 8urat c& de 3a 1i >o"n s& 7tie bine c& pre toi boierii
6i 3a pune sub sabie. Ci boierii au2ind au 7i contenit: c& au 1ost o" apri4A
,
. 'u1ra4iile s+au
6ndreptat atunci asupra "edelnicerului te1an Petriceicu: pe care 6l 7tiau @o" bl;nd 7i slab
la >o"nieA. Episodul arat& ce a8unsese pentru 3i2ir ale4erea de alt& dat&: la care luau parte
repre2entanii 't&rilor: o dese"nare printr+un 4rup restr;ns al boierilor de 1runte: de
@di3anA.
Cu te1an Petriceicu: 6ncepe cri2a cea "ai 4ra3& a istoriei "oldo3ene7ti din aceast&
3re"e. 'e 7tie cu": 6n ti"pul b&t&liei din =/)*: sub 2idurile Hotinului: el a trecut 6n tab&ra
polon&: ascult;nd 1&r& 6ndoial&: de 6nde"nurile parti2anilor acestei orient&ri: 7i a st&ruit
6n ea: nu ca 3ecinul s&u "untean: Gri4ore G5ica: care s+a 4r&bit s& se 6"pace din nou cu
Poarta. 6n tab&ra lui: care cuprindea pe boierii cu le4&turi "ai str;nse 6n ara 3ecin&: se
produce iar&7i solidari2area nobili"ii de toate treptele: dup& eBe"plul polonQ e
caracteristic incidentul: pe care 6n scrisul s&u 3iu 7i cur4&tor: 6l relatea2& Ion NeculceQ el
arunc& o lu"in& deosebit& asupra relaiilor dintre do"nie 7i boieri"e: sub 6nr;urirea
acestor din ur"& 6"pre8ur&ri: @Iar& boierii %oldo3ei: carii erau cu d;nsul: 3&2;nd c&
Gri4orie !od& s+au desp&rit 7i s+au dus la turci: s1&tuitu+s+au 7i ei: 6n de ei: 7i sMau agiuns,
i cu toate capetile, cpitanii slu;itorilor, s !ie la un cuvnt, 7i s+au dus cu toii la Petriceicu
!od& 7i au 6nceput a se ru4are M...J s&+i lase acas& s&+7i iee 1e"eile 7i copiii s&+i dee 6n
laturi: s& nu+i iee t&tarii: 7i iar&7i 3or 3eni 6ntru 6nt;"pinarea lui Petriceicu !od&A. >ar
aces
1
a: 7netiind c i slu;itorii sunt cu dnii la un cuvnt, oarecu" cu su"eie le 4r&ia:
7i nu+i credea: 7i nu 3rea s&+i sloboa2&: 2ic;nd c& 7i oaste le7easc& 3ine "ult&. Iar& %iron
OC1.9eG.L:II:p. =().
L
FbFd.: p. =(I.
*
Apud Ior4a: op. cit., !I: p. **-.
167
i4oiatui au r&spuns: Wun sa tie 3oia K!l&riei Tale: ori s& nu 1ie: noi nu ne 3o" l&sa casele
le iee t&tariiXQ 7i s+au 6nc5inat 7i i+au 2is: Ws& 1ii %&ria Ta s&n&tosX: 7i au ie7it a1ar&. i
a: toi boierii 7i c&pitanii au purces cela dup& cela: pre r;nd: a se 6nc5inare: 7i au ie7it
ir&Q 7i cu" au ie7it a1ar&: au 6nceput a 6nc&lecare pre cai: 7i au purces cu toi 6n 4iosA
=
:
s;ndu+= pe !od& Petriceicu sin4ur: @nu"ai cu H&b&7escul Hat"anul 7i cu casa luiA.
'e poate spune c& 6n acest "o"ent: boierii 7i slu8itorii au 1a& de >o"n o atitudine
7lea5tici alc&tuind o @con1ederaieA: cu" se 6nt;"pla at;t de des 6n politica din acel
ip a Poloniei
L
. Acesta ar 1i 1ost desi4ur stilul pe care l+ar 1i adoptat c;r"uirea &rii
Rldo3ene7ti: de s+ar 1i "eninut aceast& tendin&: sau de s+ar 1i reali2at planul re4elui
in 'obies`i: ur"&rit prin eBpediiile sale 6n aceast& ar&: de a crea aci un principat
pentru = s&u
*
.
6n direct& le4&tur& cu aceste preocup&ri: sunt dorinele 6n1&i7ate c;i3a ani "ai t;r2iu
6luia7i re4e: la gol`ie3: de boierii "oldo3eni din partidul polon: + cu te1an Petriceicu
ari 3eneau s&+i cear& proteciunea: la L- iulie =/I,. >in punctele de23oltate 6n aceste
dderate: cel dint;i pri3e7te libertatea cultului 7i prero4ati3ele bisericii. Al doilea este
"ai se"ni1icati3: @'e cere eliberarea tuturor 't&rilor 7i e"anciparea a tNrannico et
ipotico regimine a boierilor: curtenilor: 5;nsarilor: darabanilor 7i a tuturor acelor cari
6t a7e2ai pe ocinele lor "o7teniteQ liberarea de toate d&rile 7i d&8diile: cu acelea7i
Qrtai ca acele de cari se bucur& nobilii Coroanei Poloniei 7i 9ituaniei: a1ar& de ca2ul 6n
e ar 1i ne3oie pentru necesit&ile de r&2boi ale %a8est&ii 'ale Re4ele 7i ale Republicii:
i dup& cu" se 1ace 6n celelalte state 7i pro3incii ale %a8est&ii 'ale Re4aleA
,
. Nu se
ite eBpri"a "ai precis 7i "ai clar dorina 't&rii nobiliare din %oldo3a: de toate treptele
e 6n7ir& anu"e principalele cate4orii de slu8itori osta7i + de a 1i 6n totul asi"ilat&: 6n
pturi 7i 6ndatoriri: cu nobili"ea polon&.
Era 6n aceste "ani1est&ri reaciunea 6"potri3a re4i"ului de asuprire: care se 1&cea
tot i aspru: cu prelun4irea r&2boiului 6ntre Poart& 7i li4a statelor cre7tine. 6n
%oldo3a: nitra7cu Cantacu2ino: dup& pribe4irea lui Petriceicu G=/),H: dar "ai ales
b&tr;nul >uca d&: 6n a treia lui do"nie G=/)I+=/I,H: au introdus siste"ul de eBploatare
ne"iloas& 6n 8sul 3istieriei oto"ane: care a 4r&bit procesul de desco"punere al
3ec5ilor 't&ri 7i de iturare a pri3ile4iilor lor tradiionale. 6ntoarcerea lui >uca !od&
din Constantinopol: /I=: cu 6ncrederea 6nnoit& 7i purt;nd 6naintea lui trei tuiuri: ca
se"n al 5&t"&niei ainei: care se ad&u4a la do"nia %oldo3ei: a "ai 6nse"nat o clip& de
r&4a2. Nunta 1iicei Q cu 1iul lui Radu !od& a 1ost una din acele serb&ri: cari au r&"as
6n a"intirea &riiQ iser& soli din %untenia: din Ardeal: din Polonia: 7i @din ara
C&2&ceasc& cea "are: de te Nistru M...J i s+au 3eselit dou& st&p;niri cu]1eluri de
1eluri de "u2ici 7i de 4iocuri: e peli3ani: 7i cu pusteQ 7i 4iucau dou& danturi prin
o4rada curilor do"ne7ti: 7i pe ulie: oi boieri 7i 4iup&nesele: 6"podobii: 7i toi
ne4uitorii 7i tot t;r4ulQ 7i un 3ornic "are ta un cap de dan: 7i alt 3ornic "are purta
alt cap de dan: 6"br&cai cu 7ar3anale
+
"et.
)
,C,p.)e..
L
E de notat 7i 3erbul @a se roco7iA G9e1.
L
: III: p. ,(H. C1. un4. r?os, dar aci 6n 6neles de @con1ederaieA:
Kal&.
*
Halec`i: op. cit., p. LL..
,
Hur"u2a`i: %XI. 'upl. II: III: =: no 9EE!III: p. =-=+=-L. C1. lor4a: op. cit., !I: p. ,*=.
=/I
do"ne7ti M.. .K c;t nu era nunt&: 7i era "inuneA
=
. >ar a doua 2i dup& aceast& 3eselie: 6n
care d&nuiser& toate 't&rile 6n cinstea do"niei: 6ncepur& 2ilele 4rele. >uca !od& luase 6n
serios 5&t"&nia lui ucrainean&Q 6ncepuse a cl&di curile sale la Nie"irob pe Bu4: 7i la
Ti4an&uca 6n 1aa 'oroc&i: in3estiii a c&ror 3aloare ur"a s& o scoat& tot din %oldo3aQ de
1apt: el c5eltuia @nu ca un >o"n: ci ca un CraiA. Cronicele se 6ntrec 6n a descrie
de2l&nuirea ur4iei 1iscale: care s+a ab&tut atunci asupra &rii: lo3ind cu e4al& cru2i"e 6n
toate interesele 7i 6n toate cate4oriile sociale. >espotis"ul lui erban Cantacu2ino 6n
%untenia: era de natur& "ai "ult politic& 7i ur"&rea 6nl&turarea ad3ersarilor: acel al lui
G5eor45e >uca era de+a dreptul econo"ic
L
: o tiranie de 2apcii str;n4&tori de biruri.
@'tr;nsoare "are pentru bani 1&cea tutulor: 7i boierilor 7i ne4u&torilor 7i a toat& ara:
"uncindu+i 7i c&snindu+i pre toi 6n toate c5ipurile: pre unii cu 6nc5isori pedepsindu+i: pre
alii cu "unca: 7i b&t&i cu bu2du4anul p;n& la "oarte: uci4;ndu+i M...J nu crua nici boier:
nici s&rac: nici &ran: nici 1e"eiA. 'e dau 7i eBe"ple: Toader Palade 3el 3ornic: Tudose
>ub&u 3el sp&tar: C5iriac 'turd2a bi3 3el sp&tar 7i ali "a2ili: 6nc5i7i la sei"eniQ rsac5e:
1ostul "are 3istiernic @cel 3estit de bo4atA: le4at la st;lp 6n 4erul iernii: sau b&tut la t&lpi
6n te"ni&Q Ioan Isar 3istiernicul 7i Andrei ipoteanul: 3ornic de poart&: le4ai 6n pielea
4oal& 7i un7i cu "iere: 3ara @de+i ";ncau "u7tele 7i albineleAQ 6n s1;r7it: trei 8up;nese
3&du3e: ale lui te1an Br&iescu: Buciu" 7i 'andul 'ta"ati: neput;nd pl&ti @5;rtiileA pe
cari do"nia le scosese asupra 1iec&ruia: @le+au le4at 7i pre d;nsele la pu7ti: de sta 2iua
le4ate: iar& noaptea stau 6nc5ise la od&ile sei"enilorA
*
. Iar nu"ai c;nd Iani Had;"bul
6ndr&2ne7te s& arate lui !od& c& nu s+a "ai po"enit nic&ieri @s& se le4e la pu7ti 1e"eile
boierilor: dac& "orA: >uca se pre1ace c& atunci a1l& de aceste nele4iuiri: @'&+i bat&
>u"ne2eu: p&4;niiA: 7i porunce7te s& le dea dru"ul.
n alt pasa8 al acestei relaiuni "erit& a 1i reprodus: pentru c& re2u"& o 6ntrea4&
e3oluie ce se de23olt& atunci 6ntr+un rit" precipitat: @Bleste"at era boierul de pe atunce
ce a3ea sub ascultarea lor breasl&: cu"u+i la 3el lo4o1&t curtenii: la 3el 3ornic 5;nsarii: la
5at"an c&l&ra7ii: c& 7i inuturile isto3eau 7i breslele ce a3ea sub ascultarea sa: cari de
atunce s+au stins casele boiere7ti "ai toate: 7i au 6nc&put la "ari datorii: de au r&"as
3;ndui 7i 1eciorii lor p;n& ast&2i M.. .JA
,
. Rapacitatea 1iscului @isto3eaA ast1el deopotri3&:
pe "icii pri3ile4iai 4rupai 6n corporaiuni: pentru solidaritatea lor 6n 1aa birului: 7i pe
"arii de"nitari: cari r&spundeau de 6"plinirea acestor pl&i. Nu e nici o "irare c& 1u4eau
@boieri 7i "a2ili: de 4roa2a lui: printr+alte &riA
-
Q cu deosebire 6n Polonia a1lau ad&post 7i
n&d&8duiau ca de acolo s& 3ie r&2boiul ";ntuitor. >ar a doua incursiune a lui te1an
Petriceicu G3ara =/I,H nu a putut statornici re4i"ul de libert&i 7i pri3ile4ii:pe care pribe4ii
6l ceruser& de la re4ele Ioan 'obies`i: biruitorul de la Hotin 7i din 1aa !ienei.
Tirania cu"plit& a lui >uca !od&: ur"at& 6n totul de >u"itra7cu Cantacu2ino 6ntr+o
nou& do"nie G=/I,+I-H: 6n care s+au repetat acelea7i scene de 6"pilare 7i de 4roa2&: a
deter"inat totu7i o reaciune: p;n& 7i la acei cari r&";neau credincio7i politicii turce7ti.
ONeculce:9e1.L:II:p.L=/.
L
C1. Ior4a: op. cit., !I: p. ,=..
*
9er.
L
:II:p.L).
,
&#i3.. p. LI. C1. pentru aceste bresle 1iscale "ai sus.
-
Neculce:9er.
L
:II:p.L=/.
=/(
>'i "ai iniai u noua 6]oucnire a 3ecnn au7"anu 6"potri3a @4recilorA: 6n3ino3&ii de e
pri4oanele unei do"nii: ce le 6ncredinase slu8bele cele "ai de sea"&. Po3estirea lui
Qulce este deosebit de pitoreasc&: atunci c;nd descrie plecarea do"nului "a2ilit de la
ea din Ia7i: 6"preun& cu s1etnicii 7i slu8ba7ii s&i: @la ie7itul din curtea do"neasc&: ar&ta
asie: de 2iceau surlele 7i tr;"biele 7i b&teau dobele. >ar& noroadele tot 6l suduiau 7i
itc&iau: 7i aruncau cu pietre 7i cu le"ne dup& d;nsulQ 7i cu aceast& cinste 1ru"oas& au
t >i"itra7cu !od& din %oldo3aY M...J A7i8derea la acea 4;lcea3a: ur"ea2& s1&tosul
lic&r: prins+au \liondor ar"a7ul la 4a2d& pre un 4rec: anu"e %a3rodin pa5arniculA: pe
: ni+= arat&: purtat nu"ai cu c&"a7a: 7e2;nd pe un cal cu 1aa la coad&: @prin "i8locul
ului la Copou: la pri"blare: 7i+= pri3ea tot norodul 2iua a"ia2&2i "are: 7i+i 2iceau
orii ce+= duceau: Wgi: Grece: cal "ur4 la 1;nt;na BordiiX. Iar& el nu putea 2ice M...J: ce
a: WOlo4o "ur4o sto 1untina BordiX. Iar& slu4ile lui \liondor 6i dau pal"e 7i+i 2iceau:
: Grece: bine: nu 2ice a7aYXA Acest 1el de 2ae1et 1ru"os i+au 1&cut + ceea ce nu
iedic& pe %a3rodin s& se 6ntoarc& 7i s& "ai ie slu8be sub alte patru do"nii: @p;n& ce
aurit b&tr;n: 7i nu s+au "ai putut curai ara de d;nsulYA Prile8 pentru Neculce de a+7i
a 1ocul 6"potri3a 4recilor: @A7a socotesc eu cu 1irea "ea aceast& proast&: c;nd a 3rea
nne2eu s& 1ac& s& nu 1ie ru4in& de 5ier: 7i turci 6n Zari4rad s& nu 1ie: 7i lupii s& nu
ance oile 6n lu"e: atunce poate nu 3or 1i nici 4reci 6n %oldo3a 7i 6n ara %unteneasc&Q
or 1i boieri: nici or pute ";nca aceste dou& &ri cu" le "&n;nc& M...JAO: de7i 6n aceast&
r&ciune se a"estec& poate 7i resenti"ente personale: 7i se uit& s;n4ele 4recesc care
Qea 6n 3inele scriitorului 6nsu7i. >ar 6n %oldo3a ca 7i 6n principatul 3ecin: 1a"iliile
e7ti a7e2ate "ai de "ult se socoteau p&";ntene: 7i 1&ceau cau2& co"un& cu b&7tina7ii
>tri3a @3eneticilorA proaspei
L
.
>ar totdeodat& se si"ea ne3oia ca puterea do"neasc&: c5iar supus& Porii: s& nu se
neie2e nu"ai pe teroarea sei"enilor: sau pe a8utorul distru4&tor al oardelor t&t&re7ti:
r"a eBpediiilor 6n cari 'obies`i str&b&tuse %oldo3a: lu;nd cu el 7i pe "itropolitul
a1tei: toat& partea de Nord r&"&sese ocupat& de poloni: iar @pod45ea2urileA lor 7i ale
io3enilor cari ineau cu d;n7ii: nelini7teau cealalt& parte a &rii
*
. B&tr;nul Constantin
te"ir: care 67i 6ncepea do"nia dup& alaiul de plecare al lui >u"itra7cu !od&: trebuia
iute un spri8in 6n ar&. 6"potri3a boieri"ii "ari pe care o b&nuia de si"patii polone:
: 6nte"eia2& tot pe p&tura in1erioar& a 't&rii: care su1erise at;t de "ult de ur4ia
ilorQ @C& erau: scrie Neculce: boierii prea sup&rai de Cante"ir !od&Q c& erau la curtea
neasc& boierina7i tot 1eciori de "o8ici: Codreni 7i G&l&eniQ 7i 2ice Cante"ir !od&:
o"nul 1ace nea"urile: >o"nul le stin4eQ 7i+i erau ur;i 1eciorii de boieri: s& nu+i 3a2&
:5i: dup& cu" 6i era natura lui. i era 6n cinste turnai 5at"anul Bo4dan 4inere+s&u: 7i
Rrda`i 3istiernicul RusetQ ace7ti doi sc5i3erniseau 7i ";ncau ara cu" li era 3oia. >eci:
rii pe acea 3re"e nu "ai puteau su1eri s& 1ie c&lcai de acei doi boieri: 7i de "o8icia
=
Ct.
)
,ll,p.)),.
L
=. C. Rlitti: E3oluia claselor sociale 6n trecutul Principatelor: Ar<iva p. tiin! i re1. social, !I: p. *,=+*,L.
O Neculce preci2ea2& c& s+au ars atunci @"ulte curi boiere7ti la ar& 7i la la7iA. '"et.
)
, II: p. L**H. 6n lista pe
H d&: 1i4urea2& Ru4inoasa: 'tolnicenii 7i Pa7cani: ceea ce con1ir"& eBistena acestei din ur"& curi
cu2ine7ti la acea dat&: 7i re1acerea ei la 6nceputul sec. E!III. 9a =)**: dup& acela7i i23or: o 3i2itea2&
reG5icaGFhd.:p.*)=H.
=).
celor ali "ai "ici ae curte M...J c;nd ie7eau la ara cu slu8be boienna7n: t&ceau "ulte
neca2uri caselor "ari a boierilorA
=
. 'e poate 3edea cu" se re1lect& aceast& concepie
despre puterea >o"nului 6n scrierea "ai t;r2ie a lui >i"itrie Cante"ir: de la care ne+a
r&"as 7i o bio4ra1ie a tat&lui s&uQ dar este 6n acela7i ti"p o 6ncercare de a re3eni la o
tradiie "ai 3ec5e: care c&uta s& a1le 6n "icii pri3ile4iai: un rea2e" 6"potri3a
preponderenii "arii nobili"i. Prin aceste 6"pre8ur&ri: noiunea 't&rilor: ca 1actor
or4ani2at 7i de r&spundere 6n 4u3ernarea %oldo3ei: redob;nde7te oarecare actualitate 7i
te"ei politic 6n ulti"ii ani ai secolului al E!II+lea.
Nu 1&r& a da loc: desi4ur: la nou& 7i s;n4eroase 1r&";nt&ri: 6n du7"&nia aceasta
dintre Cante"ir b&tr;nul 7i 1runtea boieri"ii: au 1ost 8ert1ii: cu @tiranie 7i n&past&A: la
=/(=: %iron Costin 7i 1ratele s&u !elicico. >ar asist&": a doua 2i dup& "oartea
3oie3odului: care a r&posat 6n scaun: la o ale4ere dup& 3ec5iul obicei al &rii: @>eci au
4&tit di3anul cel "are: 7i s+au str;ns toat& boieri"ea: 7i %itropolitul: 7i slu8itorii la curte:
ce slu8itorii au 7i 6nceput a stri4are c& altul nu le trebuie s& 1ie >o"n: ce nu"ai >i"itra7cu
Bei2adea: 1eciorul lui Cante"ir !od&. Ce: boierii 7i ara nu cute2au s& 2ic& 6ntr+alt c5ip: c&
se te"eau de slu8itoriA
L
. Tot ace7tia i"pun deci pri"a st&p;nire a 3iitorului >o"n c&rturar:
care a inut nu"ai c;te3a s&pt&";ni ale anului =/(*. >ar Poarta nu "ai 3oia s& pri"easc&
ase"enea iniiati3e: 7i alesul slu8itori"ii trebui s& lase scaunul lui Constantin: 1iul lui >uca
!od&: care sosea cu 1ir"anul de la Constantinopol. Reaciunea se si"te de 6ndat&:
@6nceput+au a prindere pe boierina7ii lui Cante"ir !od& cei r&dicai din nea"uri proaste:
ce 2icea Cante"ir !od& c& i+a 1ace nea"uri: 7i 6ncepur& a+i batere 7i a+i 6nc5idere 6n
te"nie 7i pe la sii"eni 7i+i s&r&cir&: de r&"aser& precu" le au 1ost postri4ul: "o8ici MU..J
7i cu cale le+au 1&cut: 6nc5eie boierul Neculce: c& 3ai de boierul: ce se roa4& "o8iculuiA
*
.
Anta4onis"ul 6ntre "area boieri"e 7i slu8itori nu 6"piedic& 6ns& re3enirea la un
siste" de consultare a 't&rilor: 6n 6"pre8ur&ri "ai 6nse"nate. 6n a doua sa do"nie: dup&
=)..: acela7i Constantin >uca: 1olosind "etode cu totul deosebite de acele cari 1&cuser&
ulti"a do"nie a tat&lui s&u: at;t de odioas&: s+a str&duit s& "ai pun& sta3il& pacostei de
biruri: 7i s& opreasc& 6n 3iitor d&rile 4rele ale 3acantului 7i ale @cearaculuiA "ierii. @6ns&
au 1&cut sobor 6n di3anul cel "ic: str;n4;ndu+se ara 7i boieri"ea: 7i s+au 6"br&cat toi
ar5iereii 6n 3est"intele sale cele ar5iere7ti: 7i 6nt&i s+a sculat >o"nul Constantin !od& 6n
picioare: lu;ndu+7i 4u4iu"ana din cap: plec;ndu+7i capul cu c5ip s"erit spre ar&: de 7i+au
cerut iert&ciune: c&ci 6n do"nia lui s+au is3odit aceste obiceiuri de "are neputin& a &rii.
i a7a ara cu toii cu dra4oste au stri4at p;n& 6n de trei ori: W>u"ne2eu s&+= ierteXA
,
. Este
"ai "ult 6ndeplinirea unei 1or"e cu de]rul cu3enit: dar 1aptul 6nsu7i 67i are 6nelesul.
Obiceiul se "enine 7i sub do"niile ur"&toare: Antio5 Cante"ir: la =).-: con1ir"&
prin "are bleste" pri3ile4iile 1iscale ale "&n&stirilor: @6"preun& cu ar5iereii &rii 7i cu
tot s1atul s&u de la "are p;n& la "ic isc&lii: cu" s& nu "ai 1ie a"estecate la d&ri cu ara:
ce s&+7i pl&teasc& rupta pe s1erturiA
-
. i %i5ai Raco3i&: 6n a doua do"nie de la =).): se
=
Ter.
L
:H:pL,..
L
Fhd.:II:p.L,,.
*

&#id.,p. L,).
,
FbFd.: II: p. ,/.
-
Fhd.:p.-L.
=)=
uc uun4ai sa se ic4c tu "arc uiesie": sa nu "ai aea aeseuna &r&neasca "itropolitul:
scopii: boierii: "&n&stirile 7i breslele: @ce 3or 1i cine7i dup& statul s&u 6n scuteala cea
t&iA
=
+ 1&4&duiala c&lcat&: 6nainte 6nc& de a o 1i isc&lit episcopii. Preocuparea de a ine
67i sea"& de pri3ile4iile de 'tare 7i de a asi4ura di1eritelor cate4orii "&car a3anta8e
teriale: 6n lipsa unor rosturi "ai precise de ordin politic: apare ca un re2ultat al
6rinelor 7i al luptelor din epoca precedent&. >e alt1el: Neculce obser3& c& @%i5ai !od&
putea deplin s& st&p;neasc& cu" se cade: c& 7i boierii %oldo3ei pre aceea 3re"e erau
e boieri "ai apeni: "ai putincio7i: se iubiau unul cu altul 7i se 6n3oiau la s1atA
L
.
(. TEORIE I PRACTIC[ PO9ITIC[ 'B >I%ITRIE CANTE%IR I
NICO9AE %A!ROCOR>AT
>ou& atitudini politice trebuie s& reie interesul cercet&rii 6n pri3ina acestei perioade:
ti3& la c5estiunea 't&rilor din %oldo3a 7i a relaiilor lor cu >o"nia: acea a lui >i"itrie
ite"ir 7i acea a lui Nicolae %a3rocordat. >espre a";ndou&: a3e" norocul de a 1i
?r"ai prin "&rturia a trei conti"porani: ale c&ror cronici cap&t& pentru 6"pre8ur&rile
Q+au tr&it: 7i 6n cari doi din ei au a3ut 7i rosturi 6nse"nate: 3aloarea unor "e"orii: opere
in 4en at;t de rar 6n istorio4ra1ia noastr&: "ai 3ec5e sau c5iar "ai nou&: e 3orba de
olae Costin: Ion Neculce 7i ABintie ricariul
*
: 1&r& s& "ai a"inti" 7i scrierile lui
6itrie Cante"ir 6nsu7i.
A" "ai a3ut oca2ia s& eBa"ine2 aci concepia despre c;r"uirea %oldo3ei a celui
6n3&at dintre >o"nitorii acestei &ri: a7a cu" ne+o red& capitolul I din cartea a Ii+a a
scrieriiA sale
,
Q ea este 5ot&r;t 7i cate4oric absolutist&: 1&c;nd s& decur4& totul din
ia 7i bunul plac al >o"niei. Acest "od de a 3edea continu& ast1el tradiia 6nceput& de
Oasile 9upu 7i: desi4ur "ai direct: siste"ul de 4u3ernare al b&tr;nului Cante"ir:
i"nul 1ace nea"urile: >o"nul le stin4eA. El se 6ntre4e7te cu i"portana pe care o
't& 6n aceast& scriere: ca 7i 6n altele "ai 3ec5i ale c&l&torilor GBandini sau Paul de
pH: sau "ai nou& + proble"ele de protocol 7i de cere"onial. Prin aceste capitole din
scriptio %olda3iaeA ca 7i prin alte opere ase"&n&toare: ia 1iin& 6n aceast& 3re"e o
atur& ro";neasc& de cere"onial: ce a 1&cut obiectul unui studiu a"&nunit al >+lui
'i"onescu
-
: 7i 6n detaliile c&reia ar 1i de prisos s& intr&" aci. I"presia de c&petenie e
desprinde din ordinea precis& 7i i"pun&toare a tuturor sole"nit&ilor de la curte:
p;nd cu alaiul do"nesc la sosirea 6n ar&: p;n& la toate slu8bele reli4ioase 7i obiceiurile
=
"et.
)
, II: p. -/. 6nc& un eBe"plu de 1olosire al cu3;ntului stat 6n 6neles de @'tareA.
L
WRF_F.: p. LI(.
*
Critica lui Constantin Giurescu a do3edit "ai de "ult '$ontri#u!iuni la studiul cronicelor moldovene,
icad. R:m., %e". 'ec. Ist.: s. L+a:EEE: =(.)H c& din letopiseul publicat de So4&lniceanu sub nu"ele lui
lae Costin: nu"ai partea care pri3e7te do"niile lui Nicolae %a3rocordat 7i >i"itrie
=
Cante"ir este opera
eaialt& 1iind co"pilat& din @i23oadeA "ai 3ec5i. Pentru ABintie ricariul: 3. acu" introducerea la noua
: a >+lui Ioan 't. Petre: Casa coalelor: Bucure7ti: =(,,.
,
!. "ai sus.
-
"iteratura romneasc de ceremonial. $ondica lui ><eorgac<i, Bucure7ti: =(*(.
=)L
de peste an: este acea a unei ierar5ii de 3&dit& inspiraie bi2antino+oto"an&
=
: a7e2at& ca
un decor bo4at 7i sclipitor: 6n 8urul 1i4urii centrale a >o"nitorului: de la care purced
5at;rurile 7i ur4iile. Interesea2& cu deosebire: 6n ce pri3e7te 'tarea boiereasc&: 6"p&rirea
ei 6n trei clase sau @trepteA: ce pare des&3;r7it& 6nc& din 3eacul al E!II+lea: dar "ai su1ere
oarecari "odi1ic&ri 6n decursul secolului ur"&tor: cu" ne+o arat& @condicaA "ai t;r2ie a
lo4o1&tului G5eor4ac5i: de la =)/L. Ea cuprinde dup& Cante"ir: =I slu8be 6n pri"a clas&:
de la "arele stolnic la "arele c&"inar: =* 6n clasa a doua: de la sp&tarul al doilea la u7ierul
al doilea: 7i o ierar5ie de 2ece 4rade 6n clasa a treia: de la al treilea postelnic la 3ornicii de
poart&. 'e "ai adau4& =I slu8ba7i "ai "ici: cinci dre4&tori ai >oa"nei 7i un nu"&r de
slu8itori de ser3iciu 2ilnic: ca"erieri: apro2i: p&5&rnicei: postelnicei: stolnicei: ar"&7ei 7i
u7ieri: dar tot 1uncionari nobili cari se pre4&teau @pentru de"nit&i "ai "ariA. Este 6ns&
. ordine de Curte "ai "ult dec;t de 'tare: 7i do3ede7te precu"p&nirea total& a
de"nit&ilor 7i slu8belor: 6n stabilirea 4radului de consideraiune 7i in1luen& de care se
bucur& boierii "oldo3eni. !o" c&uta 6ns& 2adarnic: 6n a1ar& de rosturile de 8udecat&
a"intite cu prile8ul >i3anului: curtea superioar& de 8ustiie a &rii: o eBpunere a drepturilor
politice ale ordinelor pri3ile4iate: sau o alu2ie la adun&ri "ai nu"eroase ale 't&rilor: cari
ne+au a"intit de at;tea ori dietele un4ure7ti sau polone. Ar 1i tot at;t de nepotri3it s&
c&ut&" o adunare a 't&rilor Generale ale \ranei 6n "aiestuoasa or;nduire a Curii Re4elui
'oare: "odel pe care 4eneraia lui >i"itrie Cante"ir 6l a3ea "ereu 6n 1aa ei: laolalt& cu
po"pa oriental& a 'eraiului.
n oarecare contrast cu aceste date: pe cari le cule4e" din scrierile eruditului
>i"itrie Cante"ir: 6l o1er& aceleO ce le 6n1&i7ea2& aciunea sa politic&. Este ade3&rat c&
Nicolae Costin pre2int& 4estul: cu cele "ai "ari consecine: al >o"nitorului: aliana ca
Petru cel %are 7i c5e"area ar"atelor ruse7ti: ca o iniiati3& personal&: 6"p&rt&7it& la prea
puini: @7tiindu+se el pre sine 1oarte a 1i 6n3&at: n+au socotit ca s& 6ntrebe s1at de boierii cei
b&tr;niQ ce cu "intea sa cea crud&: au socotit de au tri"es pe Pricopie C&pitanul M...J la
6"p&ratul %oscului...A %ai departe e 3orba de tri"iterea: tot 6n tain&: a lo4o1&tului te1an
9uca: cu"natul lui Neculce: pentru 6nc5eierea tratatului: 7i nu lipse7te nici alu2ia la acesta
din ur"&: proasp&t in3estit cu co"anda"entul o7tirii: @au purces >u"itra7cu !od& de cu
sear&: cu Ion Neculce 5at"anul: s1etnicul s&u M.. .JA
L
.
ti" 6ns& de alt& parte c& Neculce s+a ap&rat: at;t 6n cronica sa: c;t 7i la 8udecata ce
=s+a 1&cut "ai t;r2iu pentru "o7ie 7i ale c&rei acte ni s+au p&strat: de 6n3inuirea de a 1i
s1&tuit pe >o"n s& apuce dru"ul: care i+a dus pe a";ndoi 6n pribe4ie: @"&car c& "uli
2ic c& eu l+a" 6nde"nat s& se 6nc5ine la "oscali: dar& 4]iiesc cu n&paste: 7i ca ni7te
oa"eni ce nu se pricep 7i nu 7tiu: c& atunce erau toi cre7tinii bucuro7i "oscalilor: nu
nu"ai euQ c& scriau alii "ai 6nainte 3re"e de c5ie"are pre "oscali: "ai 6nainte de c;t
>u"itra7cu !od&: "untenii: s;rbii: "oldo3enii cu c;i ani "ai 6nainte t...JA
*
. Iar la
8udecat&: scoate @un 3ra1 de c&riA ale '1iniei 'ale P&rintelui %itropolitului: c5ir G5edeon:
ale lui Antoni 5at"anul 7i ale lui 'a3in banul 7i ale altor "uli: toi c5e";nd pe ru7i cu
=
4escriptio 0oldaviae, Cartea a H+a: cap. III 7i ur". C1. >. 'i"onescu: op. cit., p. -- 7i ur".
L
9et.L:II:p.(L:((. O
*
F/id.:p.*=O.
=)*
LjuLimuu uuy^iiv . Luauyi vunutui I^U11U, ttuc picuuuca cu a oiiict^ singur
ii: @c;nd au 6nceput a trece 3i2irul >un&rea 6n aceast& parte: 6ndat& au repe2it la
l&ratul %oscului de i+au dat de 7tire M...J >ac& au 1ost du"nealui drept Porii:
pentru i au dat de 7tire "oscalilor c& trec turcii >un&rea<A
=
. >e alt1el 6n "o"entul 6n
care aia se li"pe2e7te 7i >o"nitorul poate ar&ta boierilor r&"a7i pe l;n4& el: c& a
c5e"at ;nsul stra8a 6naintat& a ru7ilor: 6l 6nt;"pin& aprobarea lor: @Bine ai 1&cut:
%&ria Ta: de i 6nc5inat: c& noi ne te"ea" c& te+i duce la turci: 7i a7a a3ea" 4;nd M...J
s& te p&r&si" 6 ne duce" s& ne 6nc5in&" la "oscaliA. Nu"ai Iordac5e Ruset are o
not& de prudent& Qr3&: @Te+ai ca" 4r&bit: %&ria Ta: cu c5e"atul "oscalilor: s& 1i "ai
6n4&duit %&ria Ta & li s+ar 1i 3&2ut puterea cu" le+a "er4eA. >ar >i"itrie !od& 6i
r&spunde c& @nu "ai 3re"e a "& "ai c5i3ernisi: te";ndu+"& ca s& nu "& apuce
turciiQ iat& c& 7i din inea3oastr& "+ai p&r&sit o sea"& 7i nu suntei 6ntr+un cu3;nt
7i 6ntr+o credin& cu eA
L
. Re2ult& din toate aceste destul de li"pede: c& doar ale4erea
"o"entului a stat 6n Qrea >o"nitoruluiQ orientarea spre Rusia era dorit& de cea "ai
"are parte a 't&rii Qre7ti 7i era 6n senti"entul opiniei publice: dup& declinul Poloniei:
ridicarea unei "ari Qri pra3osla3nice ca 3r&8"a7& a Porii: de7teptase iar&7i n&de8dile
7i n&2uinele spre o & "ai liber&.
%ai precis 6ns& se deli"itea2& conlucrarea 6ntre >o"nie 7i nobili"e 6n @poncturileA
itului 6nc5eiat 6n prealabil cu arul: 6nainte de 6nceputul r&2boiului. Neculce re2u"&
6l acele cari pri3esc situaiile respecti3e: @M...J Pre >o"n s& nu+= "a2ileasc& 6"p&ratul
6 Ia "oarteQ 7i pe ur"& din 1iii lui s& 1ie: pre carele 7i+ar ale4e ara. Nea"ul lui s& nu
din >o"nieQ nu"ai c;nd s+ar 5aini: sau c;nd 7i+ar lep&da le4ea: atunce acela s&
sasc& 7i s& puie din 1raii lui. Pre boieri s& nu+i "a2ileasc& >o"nul din boierie p;n& la
irte: sau cu "are 3in& s&+= scoat& M...J %a2ilii 7i "&n&stirile s&+7i st&p;neasc& ocinele:
iiile 7i 3ecinii s&iQ 7i s&+7i iee 7i desetin& de stupi: 7i de "ascuri: 7i 4o7tina de oi de pe
iile sale M...J >o"nul pre boieri s& nu 1ie 3olnic a+i pierde: ori+ce 4re7eal& ar 1ace: 1&r&
8l tuturor: 7i 1&r& isc&litura %itropolitului M...JA
*
.
Clau2a de ordin dinastic reproduce acea din tratatul pe care b&tr;nul Cante"ir 6l
leiase: la 3re"ea sa: cu cel&lalt 6"p&rat cre7tin: acel al AustrieiQ ea repre2int& deci
6inele "ai 3ec5i ale 1a"iliei
,
. Ea r&spunde de alt& parte: 7i unei anu"ite "etode a
ticii ruse7ti: condiii ase"&n&toare 3or 1i pre3&2ute pentru Geor4ia 7i re4ele ei
c5tan4: c;i3a ani "ai t;r2iu
-
. >up& 6nse"n&rile lui Neculce: aceast& clau2& a 1ost cea
discutat& atunci c;nd: dup& sosirea arului la Ia7i: "ini7trii s&i Golo3`in 7i Ra4u2ins`ii
Bpus condiiile tratatului @tuturor boierilor "ari ai %oldo3eiA pe cari 6i c5e"aser& la
ns1&tuire: @Iar& Iorda`i Ruset !ornicul cu cea]a lui M...J iar& au 6nceput a stri4are c&
=
Citat de N. Carto8an: op. cit., p. =(=.
L
9eX.
L
: II: p. *==. Pentru 6ncerc&ri anterioare de a stabili le4&turi cu ru7ii: 6nc& din ti"pul lui %i5ai !od&
3i& G=).)+=).(H: c1. i#id., p. L(=.
*
"et.
)
, p. *./. Aceste din ur"& condiii lipsesc din teBtul publicat 6n G5. Petrescu: >. A. 7i >. C. 'turd2a:
i documente relative la Renaterea Romniei, I: p. =-+=I dup& Polnue So#nuiie Oa?onov, I!: p. /-(. E
W= s& 1i 1ost dou& redact&ri: din care nu"ai una a r&"as 6n ar5i3ele ruse7ti. b
,
C1. Raportul Ie2uitului 1rance2 P5ilippe A 3rii: 6n Ar<iva ist., =:L.: p. =-.
-
C1. N. lor4a: GescFi. des 5smanisc<en Reic<es.t. I!: p. ,..+,.I. R
=), U
nu+i bine s& 1ie tot de un nea" >o"n: ce s& se sc5i"be >o"nii. >eci o sa"& de boieri
ineau 6n partea lui >u"itraseu !od& 7i 2iceau c& nu+i bine s& se sc5i"be >o"nii: ce: s&
1ie pre nea": s& ias& 2a3istia 7i c5eltuiala din ar& M...J 7i se priciau ei 6n de ei: 6naintea lui
Golo3`in: 7i nu socoteau c& este lucru cu ru7ineA. Cancelarul rus pune cap&t discuiei:
ar&t;nd tuturor c& @6ntr+alt c5ip nu se poate M...J Atunce: adau4& cronicarul: au priceput
Golo3`in pre boierii %oldo3ei: ce 1el de oa"eni pis"&tarei sunt: 7i cu" nu se iubescAO.
A ur"at 7i sur45iunirea lui Rosetti: care a trebuit s& stea doi ani 6n Rusia. Erau 7i acu":
cu" a 3&2ut Nicolae lor4a: dou& tendine: una dinastic& a >o"nului: 7i alta oli4ar5ic& a
"arilor boieri: cari nu 3oiau stabilitate 6n succesiunea do"neasc&: a3;nd desi4ur 7i ei
a"biiile lor
L
. Poate erau 6n4ri8orai 7i de recrut&rile "asi3e ce se 1&ceau pentru oaste: cu
le1i pl&tite de ru7i: cari atr&4eau sub stea4uri nu nu"ai pe slu8itorii cu "enire ost&7easc&:
dar 7i alt1el de lu"e: @ce 7i ciobotarii: croitorii: bl&n&rii: c;rci"ariiQ slu4ile boiere7ti l&sau
pre st&p;nii s&i 7i aler4au de se scriau la stea4uri: oaste de str;nsur& din t;r4A: a7a cu"
1usese odinioar&: cu un secol 6n ur"&: pe 3re"ea lui te1an To"7a. 'e r&sp;ndise 3orba
c& acela @carele n+ar 3eni la oaste: 3a r&";nea podan 7i lipsit de "o7iile saleA
*
. Cei ce
apucaser& do"nia lui Constantin Cante"ir: 67i a"inteau a3;ntul pe care 6l luaser&: rab el:
slu8itorii de nea" @"o8icA: cari pri"e8duiser& rosturile boieri"ii.
'e l&"uresc prin aceste 6"pre8ur&ri celelalte clau2e: cari 4arantea2& pri3ile4iile
't&rilor: biserice7ti 7i nobiliare: cea "ai 6nse"nat& e desi4ur ulti"a: care pre3ede c& nici
o pedeaps& nu se poate da @1&r& s1atul tuturorA: 7i 1&r& asenti"entul %itropolitului: dup&
cu" stabilitatea dinastic& e cu"p&nit& de stabilitatea 6n 1unciuni. >e alt1el: ca eBe"plu
practic: se poate aduce isc&litura sole"n& a tratatului la Ia7i de c&tre >o"nitor: %itropolit
7i boieri: cu prile8ul pri"irii 1&cute lui Petru cel %are
,
: conlucrarea >o"niei cu 't&rile a
a3ut ast1el 7i o aplicare e1ecti3&. Aciunea politic& a lui >i"itrie Cante"ir 3&de7te deci
un co"pro"is cu 't&rile: cu totul deosebit de teoria absolutist& pe care o 4&si" 6n scrierile
sale.
%oti3ul principal al acestei deosebiri trebuie c&utat desi4ur 6n inter3alul de ti"p
care a trecut 6ntre =)==: anul 1atidic al tratatului 7i al ca"paniei ruse7ti 6n %oldo3a: 7i
=)=/: 6n care e probabil c& a 1ost redactat& @>escriptio %olda3iaeA pentru Acade"ia din
Berlin. Neculce: care a 6nsoit pe >o"nul s&u 6n Rusia: 6nsea"n& c& @i se sc5i"base 1irea
6ntr+alt c5ip: nu precu" era >o"n 6n %oldo3a: ce precu" era "ai 6nainte pre c;nd era
Bei2adea t;n&r M...J 6nc& 7i "ai r&u: 7i iute la beie: 7i se sc;rbia la 1ie ce: 7i u7a 6i era
6nc5is&: 7i nu l&sa pre "oldo3eni nic&iri s& ias& din t;r4 a1ar&: 1&r& de uca2ul luiA
-
.
'ur45iunul la Har`o3 7i s1;r7itul nenorocit al "arii sale 6ntreprinderi 6l u"pluser& de
a"&r&ciuneQ de alt& parte:eBe"plul pe care i+= o1erea despous"ul re1or"ator al arului nu
putea dec;t s& 6nt&reasc& tendinele spre absolutis": capitolul din @>escrierea %oldo3eiA
este re2ultatul acestei eBperiene 7i al acestor sup&r&riQ el nu repre2int& ce a 1&cut >i"itrie
+
CtE,ll,p.[l:.
L
=ist. des Roumains, !I: p. -I=.
*
"etE, II: p. *=L+*=*.
,
F#_F.: p. *=(.
-
F#_F.: p. **-.
=)-
_.,________- rvyn M iapiuia^La.uaca soarta
i+ar 1i 6n4&duit s& se 6ntoarc& 6n scaunul &rii.
Alte concepii a1l&" la Nicolae %a3rocordat: care =+a precedat 7i =+a ur"at 6n
do"nieQ ele sunt cu at;t "ai interesante de a"intit: cu c;t ne arat&: la cel dint;i din seria
>o"nitorilor 1anarioi: 3ederi cu totul deosebite de acele pe cari o tradiie r&u 6neleas& o
atribuie 6n 4eneral acestor st&p;nitori. %&rturia lui Neculce e aci cu at;t "ai de pre: cu
c;t el nu repre2int& un punct de 3edere o1icial 7i nu scrie din 6nde"nul >o"nului: ca
Nicolae Costin sau "ai t;r2iu ABintie ricariul. Ea ne con1ir"& 6ns& ceea ce ni se spune
despre 6nt;ia lui do"nie: 4ri8a lui Nicolae !od&: care se ";ndre7te cu descendena sa:
dup& "a"&: din 3ec5iul nea" do"nesc al %oldo3ei: de a crua de ur4ia 1iscal& pe
@"o8iciA sau @s&raciA: 7i de a pune cap&t abu2urilor. Boierii @2lota7iA: str;n4&tori de biruri:
au trebuit s& restituie banii 6ncasai: deoarece c5eltuielile de in3estire 1useser& acoperite din
a3erea personal& a lui %a3rocordat: spre "area ";5nire a tat&lui s&u: EBaporitul: care:
2ice+se: nu dorea s&+7i 3a2& 1iul do"nind 6n unul sau altul din principate. 'e produsese o
ade3&rat& "i7care popular&: @>up& ce au sosit Nicolai !od& 6n Ia7i: r&dicatu s+au tot t;r4ul
asupra 2lota7ilor: de nu putea o" s& r&2beasc& pre ulie de norod "ult de oa"eni: dup&
cu" este r;ndul prosti"ei M...JAO. @Ce 3&2;nd di3ane stra7nice: scrie Nicolae Costin: se
in3itas& oa"enii cei cu str;"b&t&i asuprii: de apucau unul pre altul: stri4;nd: W5aide la
di3anYX >eci: cei 3ino3ai: 7i "ai 3;rtos cei ce+s ";nc&tori de slu8be: 3&2ut+a" acolea pre
loc: 7i din cei "ai de 1runte: 7i din boieri: 7i din cei "ai de 4ios: scotea bani din bu2unar
ie se 6"p&cau: nu"ai la di3an s& nu "ear4&A
L
. 6n aceast& dorin& de a stabili un re4i" de
ireptate: se "ai s&3;r7eau 7i acte arbitrareQ dar cu toate "etodele: uneori prea @turce7tiA:
dn cari se aplicau 3ederile @de"ocraticeA ale >o"nitorului: nici Neculce nu contest&
8ro4resele reali2ate: @i s+ar 1i 1ost 6nte"eiat ara de oa"eni: nu"ai: n+au inut "ult
lo"niaA
*
. Turcii l+au 6nlocuit 6ntr+ade3&r: 6nc& din toa"na anului =)=.: cu >i"itrie
rante"ir: despre care 7ti" cu" a r&spuns a7tept&rilor lor.
9a nota 1a3orabil& a acestor cronicari: r&spunde 6ns& letopiseul cunoscut sub nu"ele
iacului de di3an Nicolae %u7te: el repre2int& aci punctul de 3edere al pri3ile4iailor:
a3ii 6n interesele lor: @7a lui era 6nc5is&: scrie el la capitolul acestei do"nii a lui
,a3rocordat: tot pentru ";ndria 4receasc& ce o a3eaQ ur;t 7i nepl&cut era tuturor M...J i
'ranilor au 1ost dat 3oie de se r&dicau cu p;r& asupra boierilor: de nici 6i b&4a 6n sea"&A
,
:
e de1ine7te ast1el o "etod& de 4u3ernare autoritar&: 6nte"eiat& de 8os: 6"potri3a 't&rilorQ
a corespunde "ediului oto"an: 7i concepiei sale de a 4ospod&ri pe @s&raciiA din raiaua
np&r&iei
-
: dar 7i tendinelor ni3elatoare ale nou&lor curente de 4;ndire: de cari capetele
i"in;te ale \anarului nu erau str&ine.
9a a doua do"nie: care ur"ea2& r&2boiului ruso+turc 7i pribe4irii lui >i"itrie
ante"ir: Nicolae %a3rocordat e 6ns& ne3oit s&+7i sc5i"be siste"ul. Zara era pustiit& de
'Let.2,II,p.295.
2
I!id., p. 89.
3
I!id., p. 297. De notat yi (evocarea daniilor fcute fn paguba trgurilor, pentru a !e restabili hotarele yi
oalele; e nc o lture a aceleiayi politici. 4ei , II, p. 85.
4
tet.
2
,III,p.41.
5
N. Iorga, Hist. des Roumains, VII, p. 21.
=)/
trecerea ar"atelor str&ine 7i de luptele lor: soldai r&2lei: poloni sau suede2i: din acei can
sc&paser& din de2astrul lui Carol al Ell+lea: "ai cutreerau %oldo3aQ t&tarii se 6n3&aser&
din nou s& 8e1uiasc& 6n 3oie. Cea "ai "are parte din boieri 1u4ise 6n &rile 3ecine: 6n ast1el
de condiii: o c;r"uire 1&r& a8utorul lor era i"posibil&. @Atunce: 6nsea"n& Neculce:
Nicolai !od& 67i l&sase 1irea cea su"ea&... ce "ult se "ai l&sase: 7i tr&ia bine cu boierii:
6n dra4osteA
=
. i %u7te: de7i 6l os;nde7te 1&r& cruare: recunoa7te c& la @aceast& do"nie a
doua era "ai bl;nd dec;t 6n do"nia de+nt&iA
L
. EBplicaia ne+o d& Adunarea de 't&ri inut&
de >o"nitor 6n =)=L: cu %itropolitul: cei trei episcopi: @cu tot s1atul >o"niei: boierii cei
"ari 7i "ici cu toi e4u"enii de la s1intele "&n&stiri 7i cu toi preoii de la s1intele bisericiA:
6n care se des1iinea2& cu "are le4&";nt: desetina de stupi 7i 4o7tina pe "ascuri: ce se
luase obicei a se cere: @&r&ne7teA: de la toate cate4oriile pri3ile4iate: @ar5ierei: "&n&stiri:
preoi: boieri: 1iciori de boieri: 8up&nese s&race: "a2ili: ne4uitori: curteni 7i alte bresleA:
ale c&ror scutiri sunt ast1el restabilite
*
.
Este 6nceputul unei politici de colaborare cu 't&rile: a c&ror structur& se do3ede7te
6nc& puternic&: pentru a se i"pune ast1el ca instru"ent de 4u3ernare. Obser3&" 6ns&: spre
deosebire de Zara Ro";neasc&: c& ba2a de consultare continu& a 1i "ai lar4&: 7i nu se
"&r4ine7te nu"ai la clasele superioare de dre4&tori 7i la capii Bisericii. E3oluia: care a
restr;ns la ace7tia 1orul de conducere 7i de s1at al principatului 3ecin: este "ai t;r2ie 6n
%oldo3a 7i "enine aci cate4oriile in1erioare de pri3ile4iai printre 1actorii @&rii le4aleA.
Tot 6n %oldo3a a 6nceput Nicolae !od& s& aplice "&sura care 6l deosebe7te 7i 6l
ridic& "ult de asupra conti"poranilor: de a da publicitate socotelilor c;r"uirii. @Au
c5e"at pe toi boiarii 6n casa cea "are: scrie ABintie ricariul dup& actele o1iciale pe cari
le+a a3ut la 6nde";n&: 7i aduc;nd catasti8ele 3istieriei: de+au ar&tat c;te d&8di 7i c;te
3enituri do"ne7ti s+au str;ns la 3istierie 6ntr+acel anQ au ar&tat 7i catasti5ul de c;te
c5eltuiale s+au 1&cut cu do"nia nou& 7i c;te s+au dat la obiciuiteli d&ri a &rii 7i la alte
c5eltuiale ce s+au 1&cut cu 3e2irii: cu 5anul 7i cu pa7ii ce 3iniia la Ti45ineaA. Boierii
constat& c& de7i c5eltuielile de do"nie nou& au 1ost reduse: @tot n+au cuprins su"a
3eniturilor toate c;te s+au c5eltuit 7i s+au a1lat date "ai "ult de Nicolae !od& pun4i de
bani...A >up& ce se stabile7te c& toate 3eniturile au 1ost ar&tate 7i c& s+a 1;cut "ai "ult
econo"ie dec;t alt& dat&: >o"nitorul cere 2apis pe banii pe cari i+a dat personalQ @7i s+au
1&cut 2apis 7i isc&lindu+= toi boierii: l+au dat 6n ";nule lui Nicolae !od&A
,
. 9a 6"plinirea
celui de al doilea an: @iar&7 au ar&tat Necolae !od& sa"a 3isteriei: 1iind de 1a& 7i '3iniia
'a patriar5ul de Ierusali" 7i toi ar5ierei 7i boiarii &r&i 7i iar s+au a1lat c5eltuit "ai "ult
de Nicolae !od& 6n trebili &r&i: neput;ndu+se cuprinde toate den 3inituri 7i iar au luat
2apis isc&lit de ar5ierei 7i de boiariA
-
. ti" c& "ai t;r2iu 3a introduce acelea7i eBpuneri
1inanciare 6n %untenia
/
. E o ade3&rat& pre2intare a bu4etului 6n 1aa unei adun&ri: care nu
1
Let
2
,II,p.341.
2
2p. cit, III, p. 57.
3
Neculce, i!id., II, p. 347; doc. n ricariul, V, p. 24fe-250. Cf. yi Axintie Uricariul, ed. Ion St. Petre,
Bucureyti, 1944, p. 113.
4
Ed.I. St. Petre, p. 116-17.
s
I!id.,p. 160.
6
V. mai sus.
177
uiac Bui4a: 4anainau+se la epoca lui 9udo3ic
E!I+lea 7i a lui Nec`er
=
: dar 6ndepline7te "ai "ult 7i "ai de 3re"e dec;t aiurea: rostul Q
control 1inanciar al re4i"ului 't&rilor: care de alt1el n+a cuprins nic&ieri 6ntre4ul bu4et
'tatului. Pentru aceste c5estiuni i"portante: pri3ind interese eseniale ale 4ospod&riei
iblice: se con3oac& 6ns& nu"ai ele"ente cali1icate: ar5iereii 7i boierii: a c&ror eBperien&
I"inistrati3& le d& 7i co"petinta necesar&. Bilanul pe care cronicarul o1icial 6l 6nc5eie al
:estei do"nii "oldo3ene7ti: poate deci prea"&ri u7ur&rile 7i scutelile: de cari au a3ut
irte toate 't&rile: ar5ierei: "&n&stiri: preoi: boieri: "a2ili: 8up;nese s&race 7i slu8itori
L
:
e se "enin ca o realitate 6n 3iaa &rii: 7i 3or continua s& 1ie consultate 6n cursul epocii
nariote.
9a acest re3iri"ent 6n 1a3oarea lor: contribuie 1&r& 6ndoial& 7i 6"pre8ur&rile din a1ar&:
anii ur"&tori: r&2boiul cu i"perialii: care a desp&rit Oltenia de Zara Ro";neasc&: 7i+a
ins la un "o"ent dat operaiunile 7i 6n %oldo3a. @C&taneleA 6"p&r&te7ti coboar& prin
7urile "unilor: ocup& partea de 3est a &rii 7i 6ncearc& s& prind& pe %i5ai Raco3it& la
Qi: cu" l+au prins pe Nicolae %a3rocordat la Bucure7ti. Ca 7i 6n %untenia: un partid
e"escA spri8in& pe n&3&litoriQ nu"ai inter3enia t&tarilor 7i e1ecti3ul prea slab al cetei
pitanului \ren: sal3ea2& pe >o"n: care 4&sise ad&post nu"ai 6n 2idurile "&n&stirii
t&uia. 'e poate 3edea 6ns&: din relaiunile cronicelor: c;t de "are 1usese pri"e8dia 7i
i dintre boieri 7i slu8itori trecuser& de partea n&3&litorilor
*
. Era deci cu at;t "ai necesar
a le c;7ti4a bun&3oina.
>ar nici 6n3&&"intele e3eni"entelor din Polonia nu lipsesc. Neculce: care a stat
i3a ani ai sur45iunului s&u 6n aceast& ar&: a prins cu destul& perspicacitate dedesubtul
:ial al luptelor politice: care ridicaser& 7lea5ta 6"potri3a lui Au4ust de 'aBonia. nii
nobili propuneau 6ntr+ade3&r @s& r;dice 7i ara: toat& "o8ici"ea asupra sa7ilor: s&+i
dresoare "uli"ea norodului. >ar& 9edi5o3s`i care era cap pre "a2ili Gpre 7lea5t&H au
s1at c& nu+i bine s& r&dice ara: s& se 6n3ee "o8icii la r&2boi M...J 7i dac& 6i 3or ridica
toi: 3or 1i 7i "ai "uli: 6ntuneric de oa"eni: 7i or bate pre sa7i: 7i poate ne+or bate 7i
noi: 7i ne 3or lua "o7iileA
,
. 6n3&&";ntul ce se putea tra4e de aci duce de ase"enea la
oia de a 6nt&ri 't&rile pri3ile4iate: 7i deMa nu nesocoti nici una din treptele lor. Cu
itul conser3ator 7i d;r2 al slu8itori"ii "oldo3ene: "ai des 6ncercat& de r&2boaie 7i de
late str&ine: nu trebuie s& ne "ir&" s& 6nt;lni" 7i 6n secolul al E!III+lea: "eniuni
tule de Adun&ri de 't&ri: con3ocate de >o"nii 1anarioi.
=.. A>N[RI9E >E 'T[RI 'B \ANARIOZI
Obiceiul consult&rii: nu nu"ai a >i3anului: dar a unor 1oruri "ai nu"eroase se
c& 6ntr+ade3&r 6n di1erite 6"pre8ur&ri: nu nu"ai 6n c5estiuni de ordin ad"inistrati3 sau
nteres 1iscal. 'ub Ion %a3rocordat: unul din 1iii lui Nicolae: a1l&" din cronica
=
=ist. des Roumains, !II: p. I..
L
ABintie ricariul: i#id.,p. =),.
*
C1. 9e1.
L
: II: p. *-* 7i ur".Q III: p. =L, 7i ur".
,
"et.
)
, II: p. *--. E 3orba de luptele con1ederaiei din Tarno4rod 6n =)=-: 6"potri3a ar"atei saBone a
lare7alului \le""in4. C1. O. Halec`i: "a Pologne, p.L*=.
=)I
publicata '> nu"eie iui lenac" i3o4a"iceanu: ca s+au auunai ia i &=& @uni 9%KICQ:I 9 A
"ari cu boierii 7i 1&r& de boieriiA 6"preun& cu turcii a1lai la Ia7i 7i cadiul lor: pentru a
8udeca pe un e3reu care 1&cuse pl;n4ere c& >o"nul 7i Iorda`i Cantacu2ino @i+ar 1i luat
"uiereaA 7i l+ar 1i supus la alte pri4oane. Aceast& 8udecat& 7i eBecutarea su"ar& a
calo"niatorului: au adus de alt1el "a2ilirea >o"nului: prin inter3enia @o3reilor "ariA de
la Constantinopol: a c&ror in1luen& la Poart& era considerabil&
=
.
6n "od 1iresc: trebuie s& 1ace" loc 7i aci lui Constantin %a3rocordat: a c&rui
concepie de c;r"uire a" "ai a3ut prile8ul s& o de1ini"
L
. Ea continu& 7i 6n %oldo3a
6ndoita tradiie a tat&lui s&u: 4ri8a pentru cei "ici: pentru p&turile ne3oia7e: c&rora caut& s&
le cree2e condiii de 3ia& suportabile: dar prin "&suri reali2ate cu a8utorul 't&rilor
pri3ile4iate: pe cari le c5ea"& 7i aci la s1at 7i colaborare. Re1or"ele cuprinse 6n
@ConstituiaA sa din =),. au 1ost introduse 7i 6n %oldo3a: 6n anul ur"&tor: 7i aci e 3orba
de @une Asse"blee de tous leX Ordres de la Pro3inceA: docu"entul do3editor 1iind isc&lit
@par Ies Etats EcclesiastiPue et 'eculierA. i aci se 6n7ir&: dup& de"nit&i: acei cari au luat
parte la aceast& cons1&tuire:6nt&rind iniiati3a do"neasc& prin aprobarea lor: sunt cinci2eci
7i cinci de 1ee biserice7ti G%itropolitul: trei episcopi: patru ar5ierei 7i ,) e4u"eniH 7i /.
de de"nitari: 6n 1unciune sau 1o7ti 6n slu8be. Este iar&7i o adunare restr;ns&: "&r4init& la
repre2entani de 1runte ai 't&rilor respecti3e: 6n spiritul re1or"ei care 6nc5ide r;ndurile
boieri"ii 7i o desparte de cate4oriile in1erioare: ce ur"ea2& a pl&ti birul @cu araA
*
.
>ar 6n ti"pul do"niilor "oldo3ene7ti ale lui Constantin !od& ne 6nt;"pin& 7i
consult&ri "ai lar4i. Tot din aceast& a doua st&p;nire din %oldo3a: de la care ne+ar&"as
3olu"inoasa @Condic& de porunci: corespondene: 8udec&i 7i c5eltuieliA ce constituie un
nesecat i23or de in1or"aii pentru 6ntrea4a 3ia& social& a ti"pului
,
: pute" aduce
eBe"plul unei adun&ri cu caracter de anc5et& 8udiciar&: la care >o"nul c5ea"& @pre
boierii cei "ari: 7i pre ali boieri "a2ili: 7i pre c&lu4&ri: pre e4u"eni: 7i pre ne4uitori: 7i
pre bal4iiA spre a stabili dac& '&rdarul 9upu este sau nu 3ino3at de @5ainieA: din ti"pul
ocupaiei ruse7ti de la =)*(. R&spunsul ne4ati3 al adun&rii 7i pun4ile de bani ale p;r;tului:
pe care 7i !od& 6l a8ut& din banii s&i: scap& pe acu2at de aceast& @n&past&A: pus& la cale de
turci 7i lipcani de la Hotin
-
.
Ocupaia ruseasc& + scurt&: cu" a 1ost: a trupelor "are7alului %iinic5 din =)*( + a
l&sat 7i ea ur"e 6n a7e2&"intele constituionale ale %oldo3ei. Cu ar"ata lui: sosise
6ntr+ade3&r 7i bei2adeaua Constantin: 1iul lui >i"itrie Cante"ir: desi4ur cu intenia de a
relua tradiia p&rinteasc&: @7i i+au ie7it 6nainte: 6nsea"n& Neculce: %itropolitul 7i cu
cai"aca"ii: 7i cu ali boieri carii se "ai t;"plase: 7i cu c&lu4&ri: 7i cu ne4uitoriA
/
: 1usese
deci 7i atunci o "ani1estare a 't&rilor
)
. Aceast& 6"pre8urare ne l&"ure7te 6ntruc;t+3a 7i
=
9e1.
L
:III:p.L=O.
L
!. "ai sus.
*
C1. G. I. Bratianu: 4ou veacuri dela reforma lui $onst. 0avrocordat, op. cit., p. ,,L+,,*.
,
Publicat& de N. lor4a 6n Studii i 4oc,. !I: p. L.( 7i ur".
-"et.
)
, II: p. ,=I.L. &#id., p. ,.I.
/
F/Fd.:p.,OI.
)
Este c5iar ter"enul 1olosit 6n relaiunea \eld"are7alului %unic5 din *. septe"brie =)*(: @en presence
des deputes des Etats et de nos 4enerauB: la lecture et lOec5an4e de la Con3ention 1aite a3ec Ies EtatsA. Hur"u2alti:
>oc. E!I: no %EE=I: p. ,--. C1. i#id.,p. ,-/+-): lista a LL personalit&i ie7ite 6n 6nt;"pinarea %are7alului la Ia7i:
== 1ee biserice7ti 6n 1runte cu "itropolitul Antonie 7i == boieri: 6n 1runte cu "arele lo4o1&t 'andu 'turd2a.
=)(
,mm in a ucid sa uomnie din
!Ioldo3a: pentru a pune cap&t 7i acolo nes1;r7itelor tulbur&ri: pe cari le pro3ocase 1u4a de
8ir a oa"enilor 6n dependin& de pe "o7ii: a 3ecinilor. Gri8a >o"nului de a le a7e2a
situaia pe te"eiuri le4ale 7i de a 6n4r&di ast1el cerinele de clac& ale proprietarilor: trebuie
r&2ut& 6n lu"ina acelora7i preocup&ri: pe cari le+a" 6nt;lnit la tat&l s&u. Ele st;rnesc
icelea7i reaciuni: 7i cronica atribuit& lui Ienac5i So4&lniceanu repet& 6n3ino3&irile din
Qeneraia precedent&: ale lui Nicolae %u7te: @str;n4;ndu+se 3ecin&tatea la >o"n cu o
iiare obr&2nicie: c&ci 6i 1&cuse Constantin !od& de nu b&4au pe ni"eni 6n sea"& M...J u7ele
i3anului erau desc5ise 7i "ult& 3orb& cu prosti"ea a3ea: c;t at;ta le dedese obra2: c;t nu
utea ni"e din boieri ca s& 2ic& "&car c;t de puin lucru unui &ran c& 6ndat& s&rea la !od& i
pentru un lucru de ni"ic a unui &ran c;t de prost: 1&cea pe boier "are "ascara 7i+=
6c5ideaA
=
. EBperiena trecutului arat& 6ns&: 6nt&rit& c5iar de e3eni"ente "ai recente: c&
i"ic te"einic nu se putea a7e2a 1&r& de consensul 't&rilor. i 6n %untenia: cele dou&
dun&ri din =),/: cari 5ot&r;ser& r&scu"p&rarea ru";nilor: 6ntruniser& ca 6ntr+o ade3&rat&
et&: clerul 7i boieri"ea: 6ns& 6n 1or"ula nou&: restr;ns&: a acestei 3re"i. 9a Ia7i 6n =),(:
crurile stau alt1el: reproduce" 7i aci o pa4in& din studiul nostru anterior
L
.
6n %oldo3a: Adunarea de la Ia7i din /F=) aprilie =),( are alt& 6n1&i7are. Ea este "ult
ai nu"eroas&Q 5riso3ul ce cuprinde 5ot&r;rea ei: a c&rui copie So4&lniceanu o obinuse
: la %u2eul din Odessa: spre a o publica 6n Arc<iva romneasc de unde B&lcescu a
produs+o 6n 0agazinul &storic, e descris ca o @C5arta %a4naA: de 7apte pal"e 6n 6n&li"e
de cinci 6n l&i"e: c&ptu7it& cu "elte` G"&t&s&rieH 3erde. Actul are nu "ai puin de =).
isc&lituri: din cari II au 1ost desci1rate. >intre acestea L* sunt ale 1eelor biserice7ti 6n
p cu Nic5i1or: "itropolitul %oldo3ei 7i episcopii de Ro"an 7i Hu7i: ceilali 1iind
6i"andrii 7i e4u"eni. r"ea2& boieri de nea" cu dre4&toriile lor: Ioni& C;nta 3el
Qo1&t: 'turd2a lo4o1&t: Sosta`i 3el 3ornic: Iordac5e Bal7 3ornic: Iordac5e Cantacu2ino
I clucer: Ioni& Cu2a 3el pitar: %iron Ga1encu bi3 3el stolnic: Constantin So4&lniceanu
Y clucer 7i alii. 'unt pe ur"& nu"e 1&r& indicaie de dre4&torii: nea"uri de "a2ili sau
6r&na7i cari au 1ost c;nd3a sau se 3or ridica "ai t;r2iu: 9upul T&utul: Ion Bant&7:
ac5e Ne4ru: Toader Carp: erban \londor. %ai isc&lesc 7ase c&pitani 7i doi 3ornici de
ipte: dar 6nt;lni" 7i o serie de nu"e cari au un caracter 3&dit popular 1&r& nici o le4&tur&
st&rile boiere7ti: Iordac5e oi"ariul: 'andu Pili: T&nase: socrul lui >obre: Constantin
4;u: 'andul Bontici: Neculai Indi4an: Ioni& Palipoc5i: Ne4oi&: Ti"o1te Cotic:
eor45e G5i&: Neculai Bra Pilnici: Ion Gio"&: Ion >obre: Radu Borcil&. >e alt1el
tocolul 5ot&r;rii arat& c& s+au adunat la Trei '1etitele: partea bisericeasc& 7i boiereasc&
3t o#te. Cu3;ntul are oarecu" 6nelesul pe] cari 6l au @Co"uneleA 6n Apus. Este
pede c& aci: pe l;n4& repre2entanii clerului 7i boierii dre4&tori: "ai sunt 7i alii: cari
ii7ea2& o tradiie politic& deosebit&... 6ntr+o descriere de o 1ru"oas& inspiraie: ce o
:a Adun&rii de la =),(: AleBandru Papadopol Cali"a5 presupunea c& @boierii cei cu
ini cuprinsese de cu noapte biserica: alii stau a1ar&: iar o#raznica vecintate, prin
6ili dintre ei apucase 7i ea: parte biserica: parte o4rada 7i ulia p;n& la poarta curii
O9et%H.p.L.*:L=,.
L
4ou veacuri dela reforma lui $onst. 0avrocordat, p. ,L*+,L,.
180
do"ne7ti O. 'e poate crede c& ele"entul popular se adunase in 8urul braului: dar "ai "ult
pentru a 1ace ceea ce se nu"e7te ast&2i @at"os1er&A: dec;t pentru a inter3eni 6n de2bateri.
'e"n&turile de pe 5riso3 sunt probabil ale cate4oriilor in1erioare de slu8itori: cari totu7i
sunt c5e"ai la Adunare: al&turi de 1eele biserice7ti 7i de boieri. Ob7teasca Adunare a
%oldo3ei are deci un caracter "ai puin aristocratic dec;t acea a Z&rii Ro";ne7ti 7i se
6nte"eia2& pe o repre2intare "ai lar4&. Ea sea"&n& din acest punct de 3edere "ai puin cu
dietele nobiliare ale n4ariei 7i Poloniei: 7i se apropie 1ie de Adun&rile de 't&ri din
pro3inciile austriace: 6n cari 7i &r&ni"ea liber& pri3ile4iat& a3ea cu3;nt: 1ie de 'oborul
T&rii 'Oems?ii So#or( al arilor ru7i din 6nt;ia 8u"&tate a 3eacului al E!H+lea: care
cuprindea de ase"enea: pe l;n4& boierii 7i de"nitarii Bisericii: repre2entani ai nobili"ii
de ser3iciu + ec5i3alent& cu slu8itorii +: ai or&7enilor: uneori c5iar 7i ai &ranilor. i acolo
ideea era de+a consulta @ara 6n 6ntre4i"eA
L
+ @toat& araA ca 6n %oldo3a dup& cu" 7i 6n
&rile 4er"ane: 't&rile adunate @erauA ara.
'pre deosebire 6ns& de Adun&rile ruse7ti: creaiune a 3oinei 7i iniiati3ei i"periale:
consultarea @ob7teiA din %oldo3a se 6nte"eia2&: dup& cu" s+a putut 3edea: pe o
6ndelun4at& tradiie ce nu a 6ncetat de la desc&lecare: 7i pe o a7e2are de sine st&t&toare a
't&rilor: cari repre2int& 7i acu" puteri ce trebuiesc luate 6n sea"&. E deci 1iresc ca
adunarea de la =),( s& 1i 1ost un @sobor de 6ntreb&ciuneA: 7i c& 5ot&r;rea de des1iinare a
3eciniei s& 1i re2ultat din 6ndelun4ate 7i a"&nunite de2bateri: a c&ror ur"& 5riso3ul o
p&strea2&
*
.
'pre deosebire de ase"enea: de Zara Ro";neasc&: 6nr;urirea acestor 6"pre8ur&ri se
prelun4e7te 7i 6n8u"&t&ea a doua a 3eacului. C5iar la sosirea lui Constantin !od& Ce5an:
1iul lui %i5ai Raco3i&: 6n toa"na anului =),(: e 3orba de "arele s1at pe care =+a 1&cut
@cu toat& boieri"ea: ar&t;nd 4reut&ile 7i datoriile Zari 4radului cu" c& le ceru baniA. i
"ai t;r2iu: 6n"ulindu+se cerinele: @>o"nul 6nc& au c5ia"at pre boieri 7i le+au ar&tat:
2ic;ndu+le ca s& se adune la un loc cu toii 7i s& 4&seasc& leac s& adao4e s1ertul. Au pri"iit
boierii cu3;ntul >o"nului: 7i str;n4;ndu+se dou&+trei r;nduri la un loc cu toii: 1ind de
1a& 7i "ini7trii: au 2is "ulte 1eluri de 3orbe 1ie7te careA
,
. E 6nt;ia apariie 6n cronicele
ro";ne7ti a acestui ter"en de "od& nou&: care dese"nea2& aci eBclusi3 pe s1etnicii 4reci
ai >o"niei
-
: printre cari sp&tarul 'ta3arac5e c;7ti4& repede o reputaie din cele "ai
proaste. >ar 7i 6n a doua do"nie a lui Constantin !od&: la =)-I: se ine o "are adunare la
Ia7i pentru @ca s& le4e 3acantul s& nu "ai 1ie 6ntr+acest p&";ntA + periodic& 1&4&duial&:
periodic 2&d&rnicit&. >e r;ndul acesta: s+a adus o scrisoare cu a1urisenie de la @biserica
cea "areA din Zari4radQ dup& care @au pus >o"nul de au scris la toate inuturile: de au
3enit c;te 7apte l&cuitori la Ia7i: "a2ili 7i rupta7i. i dup& ce s+au str;ns "uli"ea de norod:
au pus pe %itropolitul de au slu8it s1;nta litur45ie la %itropolie: or;nduind >o"nul pe
So4&lniceanul 3&ta3 de apro2i: de au strns toat #oierimea i mazilii, i negu!itorii i
=
4esro#irea !ranilor n 0oldova, $onvor#iri "iterare, K1EI: =II):p. =.:
)
C1. P. %iliou`o3: "es premierB Romanov, 6n =ist. de Russie, I: p. =I/ 7i !. 'er45ee3ici: Prelegeri i
cercetri cu privire la istoria vec<e a dreptului rus G6n =. rus&H: 't. Petersbur4: =(=.: p. =)L 7i ur".
*
C1. G. I. Br&tianu: op. cit., p. ,L- 7i ur".
,
9e1.L: III:p. L=(+LL=.
-
N. Ior4a: =ist. des Roumains, !II: p. =((.
=I=
i acu" "ai apar ne4ustorii: e3ident cei din Ia7i: ca un 1el de @'tare a treiaA: al&turi de
ri3ile4iaii clerului 7i ai nobili"ii. >ele4aii din inuturi arat& 6ns& rosturile ce le
&strea2&: c5iar s&r&cite 1iind 7i trecute: dup& 3orba lui Cante"ir: @de la ar"e la sap&A
L
:
le"entele 3ec5ii slu8itori"i. >ar nici @norodulA de r;nd nu renun& s& se "ani1este 6n
nele 6"pre8ur&ri: la =)-(: se 6nre4istrea2& "i7carea: de o 3iolen& ce a"inte7te acele
din Qcolul al E!II+lea: a unei "uli"i &r&ne7ti care n&3&le7te asupra Curii do"ne7ti
cer;nd 6 'ta3arac5e: a7a cu" alt& dat& 1usese ur"&rit Batiste !e3elli
*
.
E deci o p&rere 4re7it&: acea pe care a" 6nt;lnit+o 6n cursul de >rept constituional
lui Constantin 'tere: c& @8u4ul turcesc 7i re4i"ul 1anariot "ai ales au 6ntrerupt aceast&
Q23oltare spontan&A. @Epoca de 6ntunerecA: cu" o "ai nu"esc unele lucr&ri recente
,
: are
:si4ur "ulte sc&deri: pe cari sunte" poate "ai bine pre4&tii ast&2i s& le 6nele4e": 7i s&
pri3i" 6n ade3&rata lor perspecti3&.
>ar: cel puin 6n %oldo3a: 7i din punctul de 3edere al a7e2&"intelor constituionale:
3estirea >o"nilor 1anarioi: printre cari de alt1el se a"estec& 7i b&7tina7i: cu" sunt
ico3ie7tii sau Cali"a5ii: nu a @6ntreruptA ni"ic. Rosturile 't&rilor au continuat s& se
r"e 6n 3iaa tulbure a &rii: 7i >o"nia: cu tot 1ir"anul ce 6i d&dea nu"irea: 1ace "ereu
el la conlucrarea lor: p;n& 7i a celor "ai "&runte 7i s&r&cite. Restr;n4erea ordinelor
3ile4iate 3a 1i aici un 1eno"en "ai recent dec;t 6n Zara Ro";neasc&: ea se 3a i"pune
abia 6n ulti"ele decenii ale 3eacului al E!III+lea: c;nd 3a 6nt;lni 6ns& alte curente 7i
6uine: ce 3or desc5ide o epoc& nou&.
1
=
"etE, III:p. L*.. C1. A. Boldur: op. cit,p. L) 7i N. Ior4a: &st. $onstit. Romneti,p. =I.
Y

4escriptio 0oldaviae, ed. Acad. Ro".: p. (.. E 3orba de 5;nsari.
=
"eiEM. III: p. L*) 7i
ur". C1. Ior4a: op. cit., !II: p. L=I 7i ur".
=
A. Bu2escii: 4omnia in frile romne, p. =/=.
=IL
PARTEA A TREIA
'\CRIT9 REGI%9I >E 'T[RI
CAPITO99 !
REGI%9 >E 'T[RI DN PRINCIPATE
PCN[ 9A REG9A%ENT9
ORGANIC G=)-.+=IL(H
=egemonia Protipendadei. Privilegiile Strilor n timpul rz#oielor
dintre turci, rui i austriaci. Primele atingeri cu ideologia revolu!ionar
n ;urul anului +9**. 7Adunarea @orodului8 lui Judor /ladimirescu Proiectele
de reform constitu!ional, +9)+M+9)). ntrirea privilegiilor, +9[M+9)+
=. HEGE%ONIA PROTIPEN>A>EI
6"pre8ur&rile pe cari le+a" eBa"inat p;n& acu": a7a2& 6ntr+o not& lu"in& perioada
ce se consider& 6n "od obi7nuit drept acea a ori4inelor constituionalis"ului de"ocratic
6n Ro";nia. 6nainte de a re3eni 6ns& asupra e3eni"entelor "ai bine cunoscute: discutate
pe lar4 6n istorio4ra1ia noastr& de cinci2eci de ani: 3a 1i necesar: pentru 6nele4erea lor "ai
deplin&: de a eBa"ina re4i"ul politic 7i social din Principate: 6n cele din ur"a decenii ale
3eacului al E!III+lea: este epoca 6n care s+a des&3;r7it procesul de trans1or"are:le4i1erat
de re1or"ele lui Constantin %a3rocordat: 7i s+au apropiat ne3oile 7i S&2uinele din cele
dou& &ri ro";ne7ti: sub presiunea acelora7i r&2boaie 7i ocupaii str&ine. Tot atunci 6ncepe
p&trunderea ideilor pe cari s+au 6nte"eiat "ai t;r2iu a7e2&"intele re4inului parla"entar:
6n spiritul liberalis"ului european 7i 6n opunere cate4oric& cu acel al '&rilor pri3ile4iate.
I"presia ce o las& cercetarea i23oarelor e c& de1iniiile ce s+au datperioadei 1anariote
7i caracteri2&rile ei pe8orati3e: 6nc& at;t de curente 6n 3orbirea de toate2ilele: se potri3esc
"ai "ult celei de a doua 8u"&t&i a secolului care o cuprindeQ constat&" 6n acela7i ti"p c&
aceste 6"pre8ur&ri + a c&ror 8udecat& a 1ost 4enerali2at& eBcesi3: la toate do"niile 3re"ii
ast1el denu"ite + se datoresc "ai puin @\anarioilorA propriu+2i7i: tri"i7i cu 1ir"anul
Porii s& do"neasc& 6n &rile ro";ne7ti: dintre cari unii au a3ut 7i asenti"entul boieri"ii
p&";ntene: c;t sporirii ne6ncetate a 1iscalit&ii turce7ti: 6ntr+o epoc& decri2& a 6"p&r&iei:
7i aciunii unor oa"eni de a1aceri din Constantinopol Gdar nu din \anarH: speculani politici
7i 1inanciari ai situaiei tulburi: 6n care le con3enea s& pescuiasc&. Acestora trebuie s& le
atribui" 6n pri"ul r;nd 6nc&lcarea pri3ile4iilor sau @prono"iilorA tradiionale ale celor
dou& &ri: 7i prin aceasta 7i a drepturilor 't&rilor. @%ini7triiA + c5iar 1olosirea acestui
neolo4is" de c&tre cronicari este se"ni1icati3& + se opun @s1etnicilorA 7i sunt 6n "are parte
r&spun2&tori de 6nr&ut&irea situaiei din Principate: ade3erit& cu deosetire de la 8u"&tatea
3eaculuiQ ea 3a 1i 6n cur;nd 6n&sprit& de succesiunea r&2boaielor 7i ocu8aiilor: ce ur"ea2&
la inter3ale aproape periodice. >e alt1el: 6nse"n&tatea acestor 1actori retult& 7i din 3iolena
reaciunilor locale: pe cari le deter"in&.
Aceast& 6ntors&tur& o 6nsea"n& "ai 6nt&i cronica lui Ioan C;nta: a"intind de do"nia
lui Constantin Raco3i&: care ur"a 6n %oldo3a: la =),(: lui Constantin %a3rocordat:
@Acest do"n: lu;nd 6nt;i do"nia prin "i8locirea 4recilor: a lui Iordac5i'ta3arac5i 'p&taru
care era cu totul de partea 6"p&r&iei Turce7ti: 7i c;t 3ra el cu %anolacS 'p&taiu socrul lui:
=I-
_______@@ a @biat iui4a. @un 4rup ae persona4ii 1&r& trecut:
1&r& a3ere: 1&r& r&spundere: 1&r& nici o 6nele4ere 7i nici un senti"ent pentru o ar& pe care
6ici n+o 3&2user&: acei repre2intanti la Poart& cari eBploatau tinereea 7i lipsa de eBperien&
i adolescenilor pe cari contribuiser& a+i ridica 6n scaunA
L
. 6ncepe atunci o lupt& desc5is&
ntre acest nou 3al de 3enetici 7i boieri"ea "are: p&";ntean& sau 6"p&";ntenit& "ai de
nult: care ap&r& cu 6nd;r8ire tradiia 7i a7e2&"intele "o7tenite. >ar lupta aceasta c5iar: cu
ot rea2e"ul ce 6l a1l& 6n alte clase sociale: pe cari le ridic& 3ec5ile lo2inci 6ndreptate
tnpotri3a a"estecului str&inilor: al 4recilor: 6n treburile &rii: pune 7i "ai "ult 6n e3iden&
ostul precu"p&nitor al @nea"urilorA pe cari le deosebise re1or"a lui %a3rocordat: 7i
it&re7te ast1el "&r4inirea: ce se 6ndepline7te pe nesi"ite: a pri3ile4iilor 7i rosturilor
olitice ale 't&rii boiere7ti la ele.
E deci o pri"& 1a2& a acestei epoci de tran2iie: la cap&tul c&reia 3o" putea distin4e
rincipalele a7e2&ri politice 7i constituionale ale Ro";niei "oderne: o 1a2& care purcede
in aceste 6"pre8ur&ri tulburi de la 8u"&tatea 3eacului al E!III+lea 7i se 6nc5eie 6n prea8"a
i2boiului ruso+turc: 6nceput la =)/I. 6n ea nu se si"te 6nc& atin4erea cu curentele de
6ndire ale @1iloso1ieiA pe care o culti3au despoii lu"inai ai secolului: Ecaterina a Ii+a ca
\rederic cel %areQ ea nu e lipsit& totu7i de 1r&";nt&ri re3oluionare: Ia Ia7i ca 7i la
ucure7ti: dar aceste "i7c&ri: cu tot aspectul lor popular: nu au ie7it 6nc& din 1&4a7ul
idiional al ap&r&rii @&riiA le4ale 7i a 1runta7ilor ei recunoscui: 6"potri3a a"estecului
upritor 7i sa"a3olnic al unor str&ini nec5e"ai.
A3e" ast1el: 6ndat& dup& =)-.: pribe4irea boieri"ii "ari "oldo3ene7ti: dup& ce
6ini7triiA 4reci re1u2& sc&derea de d&ri la inuturi: pe care boierii o ceruser&
*
. Era 6ntr+
un : o @"ani1estare naional&A
,
: 6n 1aa c&reia >o"nul a trebuit s& se plece: iar
'ta3arac5e Mordac5i Geanet @au plecat cu "are "e2il la Zari4rad: cr&p;nd dou& p&rec5i
de tele4ari ti& la GalaiA: pe c;nd %anoli 'p&tarul 7i \otac5e: pornii s& 6ntoarc& pe
pribe4i de la u7ani din Bu4eac: de abia scap& de ur"&rirea boierilor tineri: pu7i cu
4;ndul s&+i ioare
-
.
>oi ani "ai t;r2iu: la =)-*: o "i7care ase"&n&toare se dese"nea2& 6n Zara
";neasc&: unde "edelnicerul te1anac5e Cre"idi
/
+ tot 4rec: dar de @ar&A +: 6n 1runtea
Rr boieri de a doua treapt&: 6naintea2& 8alb& la Poart& 6"potri3a 6"pil&rilor: a c&ror 3in&
oart& 7i aci acela7i 4eniu r&u: 'ta3arac5e. r"&rit de poruncile se3ere alp sultanului
sta1a: care 3roia s& se arate ap&r&tor al @s&racei raieleA: acest @arenda7 4eneralA dup&
delul din Apus: al Principatelor 3asale: este 4&sit 6n %oldo3a unde se 6ntorsese: 7i
Qurea 6n casele lui Gri4ore G5ica l;n4& \ru"oasa. 'culat din a7ternut de cio5odarul
Q 3enea s&+= areste2e: el scap& prin @;"bl&toareOA: @nu"ai cu i2"enele 7i cu ca"2olu 7i
=
9eX.
L
: III: p. =I/.
L
=ist. des Roumains, !II: p. =(I.
[
Ienac5i So4&lniceanu: 6n "etE, III: p. LL= 7i ur".
,
Ior4a: op. cit.,p. =((.
-
"et!, III: p. LLL+L*.
/
>espre el.c1. I. C. \ilitti: n Grec ro";ni2at: stolnicul te1anac5e Cre"idi G=)*.+=)/,H Rev. &st., I:
: p. =.- 7i ur".
=I/
cu cu7"a cea de noapteA: 6nt&i7are puin potri3it& pentru @'ta3arac5i cel 3estitA
=
. In
ti"pul acesta: scene 3iolente a3eau loc la Bucure7ti: un i23or "untean le po3este7te ast1el:
9a anul =)-*: 6n 2iua de '1. Constantin: a1l;ndu+se %atei !oie3od la pra2nic la
%itropolie: 6n care 3re"e 3enise un capi4i+ba7a s& cercete2e de 8alba ce dedese un
'te1&nac5e %edelnicerul la Poart& pentru %atei !oie3od: au 6nceput boierii 4reci:
"ini7trii nu"itului >o"n: a se pri4oni 7i a 6"puta boierilor terii pentru 8alba ce dedese
acest 'te1&nac5e. %itropolitul terii: Neo1it: iind partea boierilor ro";ni: de odat& a
poruncit s& tra4& clopotele 7i str;n4;ndu+se tot norodul Bucure7tilor: a luat crucea 6n ";n&
si a stri4at: Wr"ai+"&YX. Toi boierii 7i norodul au plecat dup& el: lu;nd cu d;nsul 7i doi
boieri: anu"e Barbu !&c&rescu "are ban 7i pe 1ratele s&u te1an "are 3istier: care nu"ai
ace7ti doi ineau partea lui %atei !oie3od: 7i de 1ric& s+au dat 6naintea !l&dic5ii. i a7a:
cu toii "er4;nd la capi4i+ba7a: au ade3erit 8alba lui 'te1&nac5e cu" c& este cu 7tirea a
toat& araA
L
. 6"boln&3irea %itropolitului: care a ur"at la c;te3a 2ile: se atribuie 3icleniei
@do1toruluiA: "ituit de aceia7i 4reci. 'oluia a 1ost 4&sit& prin sc5i"barea de >o"nie:
Constantin Raco3i& 1iind adus la Bucure7ti: iar %atei G5ica "er4;nd 6n %oldo3a.
>ar cu aceasta nu se 6nc5eie 7irul tulbur&rilor. 9a =)--: 6"potri3a acelora7i 4reci:
@"ini7triiA r&i s1&tuitori: porne7te o aciune de pribe4ie dup& "odelul aceleia din %oldo3a:
6n 1runte cu boierii de 1runte olteni: b&tr;nul >udescu 7i Barbu !&c&rescu: spri8inii de
episcopul Gri4orie al R;"nicului. >in Adrianopol unde plecaser&: be8enarii 67i i"pun
condiiile >o"nitorului: eBpul2area lui Geanet: sur45iunul "ai atenuat al lui 'ta3arac5e:
6n locul de capuc5e5aia la Poart&: 6"preun& cu cu"natul lui Geanet: dar 7i cu doi boieri
ro";ni: ale7i de ai lorQ 7i 6n s1;r7it @a1ar& de 3enitul c&"&rii: ce l&sa: s& 1ie ale >o"nului
3a"a 7i ocnele de sare. Peste aceasta: s& "ai dea ara * ... de pun4i de bani pe anQ 7i "ai
"ult s& nu supere araA
*
.
Nicolae Ior4a consider& acest din ur"& punct @tot ce se poate "ai re3oluionar: c&ci:
alt&dat&: principii: W"onar5iiX de pe la =).. luau tot ce 3oiau: 7i 6n 1elul 6n care 3oiau. 'e
a8unsese pe ur"& la datoria pentru do"n de a consulta pe boieri: 7i de a le 6n1&i7a
socotelile ad"inistraiei sale. i acu": i se i"punea un re4i" 1iscal: de care nu "ai a3ea
dreptul de a se dep&rtaA
,
. Pri3ind 6ns& aceste 6"pre8ur&ri 6n 6ntrea4a perspecti3& istoric&:
constat&" c& re3oluia era de 1apt o 6ntoarcere la principiile re4i"ului de 't&ri din 3eacul
precedent: cu deosebirea c& acu" 1actorii acti3i erau nu"ai clerul 6nalt 7i boieri"ea Z&rii
Ro";ne7ti: popii 7i slu8itori"ea ne"ai1iind socotii ca ele"ente cu drepturi 7i n&2uine de
conducere. 6n sc5i"b: apare 6ntr+un rol: "ai "ult de 1i4uraie dec;t de participare
con7tient&: @norodulA bucure7tean: populaia a"estecat& a Capitalei: 4ata de a s&ri la orice
@2urbaA: cu" se 6nt;"pla de alt1el 7i la Zari4rad. O ase"enea r&23r&tire: pentru acelea7i
"oti3e: ne 6nt;"pin& la =)-( 6n %oldo3a: sub do"nia lui Ioan Teodor Cali"ac5iQ iar
a1l&" pe 'ta3arac5e 7i uneltirile sale 6n centrul e3eni"entelor. @>ar& 'ta3arac5i: 6nsea"n&
cronica: 1iind laco" la toate: 7i 4rabnic: au 6nceput a pune bani 7i pe boeri: 7i pe "&n&stiri:
=
Cronica lui Ienac5i So4&lniceanu: "etE, III: p. LL-.
L
%i5ai Cantacu2ino: >enealogia $antacuzinilor, ecl. N. Ior4a: p. =LL. %itropolitul era 7i el 4rec: din Creta.
*
&#id. p. =L-. Pribe4irea continu& a 1i aplicat& ca "etod& de opo2iie. !. acea a boierilor "oldo3eni 6n
=)/):contra lui Gri4ore Cali"ac5i: "et.
)
, III: p. L-/ 7i Hur"u2a`i: 4oc. Supl. I: I: p. )-=.
,
=ist. des Roumains, !II: p. L.I. O
=I)
scauia: 7i 6ncepuser& a "ur"urisi: care le au2ise 7i 'ta3arac5i: trec;nd toat& iarna: a7a
sc5i"b;ndu+7i o sea"& de boieriA. 9ucrurile a8un4 6ns& la cul"e: c;nd 6n pri"&3ar&:
puternicul 4rec care st&tea la curte @ca un al doilea >o"nA: puse la cale tri"iterea unora
din principalii boieri "oldo3eni: despre cari a1lase c& @"ur"uriseauA 6"potri3a lui: 6ntr+o
"isiune la Constantinopol: pentru a 1i prin7i 6ns& 6n dru" de 5anul t&t&resc din Bu4eac 7i
sur45iunii la 'a"sun 6n Asia %ic&. >ar 5anul nu se inu de cu3;nt: 7i porunci ca boierii
prin7i s& 1ie oprii la Ienicale: 6n a7teptarea e3eni"entelor. tirea se r&sp;ndi repede la Ia7i
7i tulbur& ad;nc pe boierii r&"a7i: cari se te"eau de aceea7i soart&. @i 1&c;ndu+se
iar"aroc la "ie2ul nopii: scrie cronicarul: s+au str;ns "uli"e de norod: cu" cred c& nu
s+au "ai str;ns alt& dat& la alt iar"arocQ 7i trec;nd c;te+3a ceasuri din 2i: dup& ce s+au
cinstit toi cu b&uturi: au intrat o 3ra8b& 6n ei: 6nde"n;ndu+se cu toii 2ic;nd: Plecai la
curte: s& 3ede" pe cine a3e" >o"nYA i pornindu+se c;te3a "ii de &r&ni"e: au "ers la
poarta curei de au st&tut: iar o sea"& au "ers de s+au suit 6n clopotnia Treis1etitelor: 7i au
6nceput a tra4e clopotul cel "are. Atunce au2ind cei din iar"aroc s+au pornit toi c;i "ai
r&"&sese: din cari o sea"& au "ers la %itropolie de au luat pe %itropolitul: 2ic;nd s&
"ear4& la >o"n despre partea &rii: s&+i spuie c& 3or pe 'ta3arac5i s& le+= deaQ iar& de nu+=
Fa da: nu 3a r&";nea nici unul 6n 3ia&A
=
. 'e repet& ast1el: dup& un 3eac 7i un s1ert: scenele
e3oluionare de la =/**Q pentru cine cunoa7te 6ns& topo4ra1ia Ia7ilor 7i distanele "ici
lintre %itropolia 3ec5e: biserica Trei Ierar5i 7i 3ec5ile Curi do"ne7ti Gactualul Palat
id"inistrati3H: nu e 4reu de 3&2ut c& spaiul acesta nu 6n4&duia des1&7urarea unei "asse
nai "ari: dec;t a c;tor3a "ii de oa"eni. >ar pentru ti"pul 7i 6"pre8ur&rile de atunci a
ost o "ani1estare destul de i"presionant&: "ai ales c;nd "uli"ea d& asalt palatului:
&2it: de arn&ui: @Atunce prosti"ea stri4a cu toii: Ws ne da!i pe Stavarac<iX. i puind
u toii spetele la poarta cea "are: cu toate c& ineau pe din l&untru: au obor;t+o 4ios: 7i
6tr;nd norodul 6n l&untru: au 6nceput a n&3&liQ iar& turcii stri4au 6n li"ba lor: g<erilg<erib
ir& norodul n&3&lea. Atunce au ie7it a"&uii de prin od&ile lor: 7i au 6nceput a da norodul
1&r&: 6"pr&7tiindu+i cu s&biile scoase: 7i slobo2ind tunurile au o"or;t 3reo doi oa"eni.
ir& 'ta3arac5i 6"br&c;ndu+se turce7te 7i caucu 6n cap:+lu;nd c;i3a turci arn&ui: au
c&lecat 7i au ie7it pe poarta 4ra8diului: 7i au purces la Zari4radA
L
.
Ni"ic nu lipse7te din decorul clasic al re3oluiei: asaltul "uli"ii adunate 6n
"4&tul clopotelor: 4arda str&in& ap&r;nd palatul + ca "ai t;r2iu el3eienii lui 9udo3ic al
!l+lea la Tuileries + tunurile tr&4;nd: ca dintr+o alt& Bastilie: asupra r&sculailor. >ec;t
7i aci este laturea speci1ic& acestei "i7c&ri "oldo3ene7ti: care precedea2& de alt1el cu
:i2eci de ani data 1atidic& a anului =)I( + nu este o re3olt& 6"potri3a pri3ile4iailor: ci
"potri3& 6n ap&rarea lor: @atunce norodul au 6nceput a cere boieriiA: acei sur45iunii 7i
:5i7i prin 3iclenia 4receasc&Q pentru a+= potoli: a 1ost ne3oie de c5e2&7ia %itropolitului
:o3 7i de inter3enia unora din boierii r&"a7i: din cari unii: ca Cilibiu 7i Ra2u: 1useser&
iiVV 6n "i8locul 6"bul2elii. 'pre deosebire de ce se petrecuse la Bucure7ti: aci constat&"
= nou: ca odinioar& sub AleBandru ia7: participarea &r&ni"ii + desi4ur acelei din
+
"et.V III: p. L*/+L*).
L
&#id.
=II
mu, auaiia ia iayi cu jnutjui anuaiucuiui. c un iuguilicm mai muil spre a I1C
6n3edera c;t de te"einice erau a7e2&rile re4i"ului de 't&ri: a c&rui ierar5ie era considerat&
ca o ordine social& 1ireasc&: dup& 6"p&ciuirea adus& de de2robirea 3ecinilor. Reaciunea
popular& este 7i acu" Beno1ob&: 6"potri3a a"estecului str&in 6n c;r"uirea &riiQ ea nu
1or"ulea2& re3endic&ri de alt& natur&: consider;nd boieri"ea p&";ntean& drept
ap&r&toarea le4iti"& a unor drepturi cons1inite de tradiie.
E3eni"entele cari au ur"at arat& 6ntr+ade3&r c&: "&car 6n unele pri3ine: ea nu se
6n7elaQ cronica 6nsea"n& c& aceia7i boieri: 6"p&cai 6n s1;r7it cu !od& dup& potolirea
r&scoalei: 7i aducerea 1ratelui s&u Ga3ril Cali"ac5i 6n scaunul %itropoliei %oldo3ei: se
opun cu 5ot&r;re re6n1iin&rii 3&c&ritului: pe care 6l 6nlocuiesc printr+o @a8utorin&A: ast1el
denu"it& ca @s& a8ute cu toii s& nu 1ie ni"ine scutit la aceast& slu8b&A
=
. Atitudinea lor: 6n
ce pri3e7te pe "arele intri4ant de la Constantinopol r&";ne de ase"enea nesc5i"bat&: la
=)/,: c;nd dup& do"nia lui Ioan Teodor Cali"ac5i 7i a 1iului s&u Gri4ore: cap&t& 1ir"anul
Gri4ore G5ica: 6l 6nt;"pin& la curte @toi boieriiA cu ur&ri de do"nie nou&: @Nu"ai un
lucru ne ru4&" %&riei TaleQ de 3rei s& aibi %&ria Ta odi5n&: 7i s& 1i" 7i noi odi5nii: pe
'ta3arac5i s&+= lipse7ti de l;n4& %&ria TaA. 9a care >o"nul r&spunde: @c& este at;ta 3re"e
de c;nd s+au lipsitA
L
. Pe aceast& ba2& se stabile7te o 6nele4ere: care pare a 1i d&inuit 6n
ti"pul acestei do"nii.
Pentru a 6nc5eia cu seria acestor "ani1est&ri: "ai trebuie "enionat& a treia r&scoal&
la Bucure7ti: din acela7i an =)/,: c;nd te1an Raco3i& @iar prin ";na 7i puterea lui
'ta3rac5eA: a luat scaunul Z&rii Ro";ne7ti: inau4ur;ndu+7i do"nia prin eBecutarea lui
te1anac5e Cre"idi: 3ec5iul @a"estec&torA 7i a lui Iordac5e B&8escu: acesta din ur"&:
pare+se @1&r& nici o 3in&: nu"ai s& dea de 4roa2& ispra3nicilorA. i atunci: i"punerea unui
nou bir al 1u"&ritului: pentru a 6"plini su"ele 1&4&duite de 'ta3arac5e la Poart&: ridic&
opo2iia boierilor: pe cari !od& 6i 6nc5ide: in;ndu+i @la opreal&A cinci luni: 6n ti"p ce
ur"ea2& str;n4erea d&rilor. 9a ur"& 6ns&: @norodul: ne"aiput;nd su1eri: s+a str;ns la
%itropolie 7i tr&4;nd clopotele: s+au sculat toi Bucure7tii cu 6"potri3ire: stri4;nd s& li
sloboa2& pe boierii de la 6nc5isoare: c& de c;nd i+au 6nc5is pe d;n7ii: s+a pr&p&dit ara de
nedrept&i. Grecii lui 'ta3rac5e s+au ascuns: iar te1an !oie3od: 6nc&lec;nd pe cal: s+a
pornit asupra norodului: cu arn&ui 7i cu turciQ pe cari cu ar"ele i+au risipitA
*
. Cu
deosebirea atitudinii r&2boinice a lui Raco3i&: o" t;n&r: "ai 6ncre2&tor 6n puterea sa dec;t
b&tr;nul >o"nitor de la Ia7i: se repet& scena petrecut& cu cinci ani 6n ur"&: 6n capitala
%oldo3ei.
>ra"a se 6nc5eie 6n s1;r7it 6n anul ur"&tor: prin su4ru"area lui 'ta3arac5e la
Constantinopol: din porunca 3i2irului: la care a8unseser& p;rele nenu"&rate ale 3r&8"a7ilor
s&i. 6n @Genealo4iaA sa: care cuprinde 7i o bo4at& croniciX a e3eni"entelor tr&ite de el
6nsu7i: banul %i5ai Cantacu2ino scrie despre c;r"uitorul e1ecti3 al a"belor &ri: ti"p de
aproape cincispre2ece ani: @Acest 'ta3rac5e s+a 6n3rednicit "ai "ult dec;t toi 4recii: de
c;nd este Constantinopolul 6n ";na turcilor: dar cu totul dat la r&ut&i. El a a8uns s& 1ie
=
9et.
L
:III:p.L,*.
L
Ftod.:p.L-=. ]
*
>enealogia $antacuzinilor, i#id,. p. =,L+=,*.
=I(
UV yi 11UII rpire ue
oam, ca unul ce acest sultan era 1oarte iubitor de ar4intAO.
'i"pla enu"erare a tuturor acestor "i7c&ri 3&de7te 6nc& o dat& incon3enientul
4enerali2&rilor eBcesi3e. @Pe ti"pul \anarioilor: scria A. >. Eenopol: se 6nt;lnesc din ce
6n ce "ai puin r&scoale propriu+2ise: 6nlocuite 1iind ele cu "i7c&ri "ai puin eBpun&toare:
co"ploturi 7i tr&d&ri M...J Opo2iia contra cople7itorilor str&ini tot st&ruie7te: dar se retra4e
din do"eniul 1aptelor 6n cel intelectual: 6n cronicarii Z&rilor ro";ne M.. .JA
L
. Nu se 7tie ce
se 6nele4e anu"e prin @r&scoale propriu+2iseA: dar e 4reu de a de1ini alt1el aciunea de
re2isten& desc5is&: pe care o des1&7oar& boieri"ea p&";ntean&: 6n al treilea s1ert al
3eacului al E!III+lea: deci 6n plin& perioad& 1anariot&. Ceea ce trebuie subliniat: e 6ns& c&
lupta ei se 6ndreapt& nu"ai indirect 6"potri3a >o"nilor nu"ii de Poart&: dintre 1a"iliile
\anarului a1late 6n slu8oa 6"p&r&iei: 7i "ai "ult contra @"ini7trilorA de 4enul lui
'ta3arac5e 7i al asociailor s&i: 6n cari 3edea o real& pri"e8die pentru rosturile 7i a7e2&rile
ei. 6n 8udec&ile ce se 1or"ulea2& at;t de u7or asupra epocii 6ntre4i: trebuie inut sea"a
"ai "ult de aceste 6"pre8ur&ri: prea lesne o"ise 6n de1iniii: ce 3oind s& cuprind& prea
"ulte: a8un4 s& ocoleasc& "ie2ul 6nsu7i al 1aptelor.
>e alt& parte: unul din e1ectele principale ale acestei lupte a 1ost de a pune 6n
s3iden& rolul boieri"ii: deosebite acu" prin pri3ile4iile 1iscale: din ti"pul lui Constantin
%a3rocordat: de treptele:"ai "&runte ale 3ec5iului ordin nobiliar. 6n %untenia:
rans1or"area era "ai de "ult un 1apt 6ndeplinit: 7i "&rturii 3rednice de cre2are arat&: 6nc&
le la 1inele secolului al E!II+lea: dec&derea tot "ai accentuat& a acestor cate4orii
n1erioare ale pri3ile4iailor. 6n %oldo3a: n&2uinele politice ale "a2ililor 7i rupta7ilor au
l&inuit "ai "ult: ca 7i obiceiul de a+i consulta 6n treburile &rii: la 6"pre8ur&ri 6nse"nate
*
Q
Iar 6n aciunea de 6"potri3ire la uneltirile bandei de "ari tra1icani: a c&rei putere de3enise
:o3;r7itoare: rostul lor nu "ai apare 6n aceea7i lu"in&. E3oluia spre aceast& nou& stare
le lucruri o sublinia2& ciudatul docu"ent al lui Ioan Teodor Cali"ac5i: 6n care de23&luie
8eut&ile ce i le+au ridicat 6n cale partidele: 6ntre cari se 6"p&rise boieri"ea %oldo3ei.
tceast& procla"aie din ianuarie =)-( precedea2& r&scoala de la Ia7i 7i arunc& oarecare
a"in& asupra 6nceputurilor ei. Ea este "enit& s& aduc& la cuno7tina @&riiA c& @de la o
re"e 6ncoace 6n"ulindu+s& parte boeriasc& 7i din 2i 6n 2i 1ii7tecare silindu+s&: unii pentru
;7ti4ul lor: alii pentru ca s& s& "ai 6nnal& 6ntru cinstea boerii: 6ntrat+au 6n "i8loculu lor
"are 7i ne"&r4init& 2a3estiia: din care 1&c;ndu+s& cete: de apururea s& 2a3istuia unii pre
IiiA. Aceste ri3alit&i 6i erau cunoscute >o"nului 6nc& din 3re"ea dra4o"&niei: dar au
iuns la cul"e dup& ce @ne+u "iluit >u"ned2&u cu >o"niia &r&i ace7tiiaA: "er4;nd p;n&
i re1u2ul 1or"al al pri"irii slu8belor de c&tre unii: dac& cei din @ceataA opus& ar 1i 7i ei
lai 6n consideare. gadarnic s+a str&duit s& r&";n& nep&rtinitor: @pre toi ca un p&rinte cu
ila i+a" cuprinsu 7i nici la unile din 2a3istiile lor cele "ulte 7i r&le nu ni+a" lunecat: nici
n dat credinaAQ p;rele au a8uns la capu4iul 6"p&r&tesc care =+a adus 6n scaun: dup&
Hicei: ceea ce 8usti1ic& ordinul de sur45iun. >ar nici din eBilul lor nu+= las& @odi5nitA: ci
=
>enealogia $antacminilor, i#id.,p. =*,.
L
&storia partidelor politice n Romnia, I: p. =.. Nicolae lor4a le+a consacrat un 6ntre4 capitol al ulti"ei
e istorii a ro";nilor: =ist. des Roumains, !II: p. =() 7i urm.
UO !. "ai sus.
=(.
Vili ui^i"" i~u jwv/ivii kAugviuik' u^apxi^ jpcigUL/viv 3U1W11U Ut ti, 111 VldllCit U1MlliCl
a t&tarilor din Bu4eacQ @s+au s&lit a s& ar&ta 6ntre d;n7ii cei "ai p&4uba7i dec;t aliiA: 7i
scrisorile ce s+au prins le do3edesc @5ainl&cul lorA. Ei se str&duiesc "ereu s& ba4e spai"&
6n @tic&lo7ii l&cuitoriA 7i se crede c& nu sunt str&ini nici de incendiile cari s+au i3it tot atunci
la Ia7i.
\a& de at;tea p&cate 7i r&ut&i: >o"nitorul arat& c& a scris @c&tre toiA 7i 67i repet&
6nde"nul: @gice" 7i ac"u: cre7tinilor: odi5nii+3& 7i nu 3& potri3ii la ni7te 3orbe de7erte
M...J Toate s&nt "inciuni: toate s;nt 3orbe r&su1late: toate s&nt scorniri de la acei oa"eni
plini de r&utate: carii nu"ai pentru 1olosul lor caut& 7i stric&ciune altora. &dei de 3&
odi5nii pe la cas&le 3oastre: c&ut;ndu+3& de trebile 3oastre 1&r& nici o 4ri8&A. Iar ispra3nicii
au pri"it porunc& s& prin2& pe cei @ce scornesc lucruri netrebnice ca aceste carele dau
at;ta stric&ciune l&cuitorilorA: 1iind @5aini 7i pricinuitori a tot biniliA
=
.
6"potri3a conspiraiei boierilor: Ioan Teodor !oie3od 6ncearc& s& reia 1irul 3ec5ii
politici a >o"nilor "oldo3eni: 7i s& le opun& "assa @locuitorilorA: printr un 1el de apel
la opinia public&. R&scoala de la Ia7i a do3edit de partea cui erau senti"entele @&riiA: 6n
con1lictul dintre boieri"e 7i s1etnicii de la Constantinopol: cari 4u3ernau 6n spatele s&u.
Accentul pe care procla"aia 6l pune asupra boierilor 7i a @cetelorA lor + "ai t;r2iu
se 3a spune partide 0 arat& c& 7i 6n %oldo3a: procesul de di1ereniere care restr;n4e
cate4oria pri3ile4iailor: ce n&2uiesc la conducere: pro4resea2&. C;i3a ani "ai t;r2iu: la
=L au4ust =)//: un 5riso3 al lui Gri4ore G5ica: >o"nitorul cu care "area boieri"e a
stabilit de la 6nceput un modus vivendi, con1ir"& 7i preci2ea2& 6n acela7i ti"p pri3ile4iile:
de cari nu se pot bucura dec;t cei 6ndrept&ii: 7pentru rnduiala neamului #oieresc, avnd
4omnia mea a se pzi evtaPia acestei stri, care este cea mai tre#uincioas spre rdicarea
i mplinirea poroncilor prea puternicii mpr!ii i ale 4omniei, i spre ndreptarea celui
de o#te norod8. >ocu"entul os;nde7te cu aspri"e pe acei cari @prin "i8lociri 7i cu
c5ipure de dareA au 6nc&put @la cinste 7i nu"e de boieriA de pe ur"a c&rora s+au 6ntinat
@tot statul boieri"eiA 7i s+a adus @stric&ciune &riiA
L
.Tendina se "ani1est& deci 7i aci: de
a "&r4ini nu"&rul acelora cari au drept la pri3ile4ii: 6n spiritul reor4ani2&rii ad"inistrati3e
7i politice a lui Constantin %a3rocordat. Prin reducerea nu"&rului pri3ile4iailor: se poate
6n acela7i ti"p aducQ o u7urare indirect& sarcinilor cari apas& pe birnici: 6n a c&ror pa4ub&
s+au 6n"ulit scutirile 1iscale.
>esi4ur 3o" 6nre4istra 7i "ai t;r2iu "ani1est&ri: cari do3edesc c& o con7tiin& a
3ec5ilor rosturi a st&ruit "ai departe 6n r;ndurile acelor @trepte in1erioareA: tot "ai "ult
6nl&turate 6n 1olosul "arii aristocraii: st&p;nitoare de "o7ii 7i de"nit&iQ ea l&"ure7te
aspectul pe care 6l 3or 6n1&i7a 6n %oldo3a proble"ele constituionale: cinci2eci de ani "ai
t;r2iu. >eoca"dat& 6ns&: pentru a"bele Principate: acelea7i consecine decur4 din
re1or"ele "a3rocord&te7ti: 7i 67i eBtind e1ectele asupra deceniilor ur"&toare. @Clas&
conduc&toare 6n Principatele ro";ne: "ai ales de la dec&derea nobili"ii teritoriale: a 1ost
=
C1. N. Ior4a: 4in originele politicianismului romnG o ac!iune de opozi!ie pe vremea Fanario!ilor, Anal.
Acad. Rom., %e". 'ec. Ist.: s. *+a: !III: =(LI:p. */L 7i ur". 7i =ist. des Roumains, !II: p. L=-+L=). TeBtul 6n
>oc. privitoare la familia $allimac<i, I: p. EC!III.
L
Ar<iva Romneasc, II
L
: p. =)= 7i ur". A se obser3a 1olosirea si"ultan& a ter"enilor @'tareA 7i @'enatA
pentru a dese"na boieri"ea.
=(=
Sainar4i din =)),: dre4&toriile cele "ari de p;n& atunci au 1ost desp&rite 6n dou& clase:
ritularii celor de clasa 6nt;i au 1ost cali1icai de Wcinstii 7i credincio7i boieriX: iar ceilali
lu"ai de Wcredincio7iX. 'i"pli boieri de p;n& atunci au 1ost con1undai 6n cate4oria
BHierna7ilor. A3e" deci acu": boieri de dou& clase 7i boierna7i. >up& 3reo L. de ani: se
Oace 6ns& o di1ereniere. 6n s;nul dre4&toriilor de clasa 6nt;i: se deosebesc cele pri3itoare
a interesele principale ale 'tatului: ec5i3alentele "inisterelor "oderne 7i care a3useser&
otdeauna o "ai "are i"portan&Q 1iindc& aceste dre4&torii nu erau pe atunci dec;t cinci:
4rece7te pende, titularii lor au 1or"at protipendada. 9a s1;r7itul epocii 1anariote: aceste
Ire4&torii de starea 6nt;i a8unseser& a 1i 3reo =. 6n %untenia: 3reo / 6n %oldo3aQ titularii
or 67i 2iceau W1raiX 7i nu"ai ei puteau purta barb&. Ast1el: 6n prea8"a anului =I..:
leosebi": boierii "ari sau protipendada: boierii de dou& clase 7i boierna7i.
>ac& eBcept&" c;i3a indi3i2i: ro";ni sau str&ini:Ocari au reu7it incidental s& se
idice p;n& la dre4&toriile cele "ari: acestea erau "onopoli2ate: 6n pra4ul secolului al
cE+lea: de 3reo L. de 1a"ilii 6n 1iecare Principat: care 1or"au o ade3&rat& oli4ar5ie: sub
lu"ele de protipendad&. 'ituaia preponderent& a unora din aceste 1a"ilii data nu"ai din
ec. al E!III+lea: a altora 6ns& din al E!II+lea: a altora c5iar din al E!I+leaQ unele erau
e ori4ine str&in&: altele b&7tina7e. \or"au o oli4ar5ie 6nte"eiat& pe a3erea ei teritorial&:
plutocraie: ca re2ultat al seleciunii "ateriale ce se 1&cuse 6n s;nul c5iar al boieri"ii de
re4&toriiA
=
. Era desi4ur 4r&bit& aceast& trans1or"are de 6n"ulirea acestor dre4&torii 7i de
np&rirea lor 6n clase deosebite: ele c&p&t;nd acu" o 3aloare social& pe care n+o a3eau
6ainte
L
. >eosebirea a de3enit o1icial& la s1;r7itul secoluluiQ ast1el 4&si" 6n 6nse"n&rile
onti"porane ale lui erban Andronescu: @Protipendada ce s& a1l& 6ntr+acest an =)((:
I5enar =/A: o list& de L= boieri "ari ai Z&rii Ro";ne7ti Gdin cari trei @peste OltAH: din
i"iliile G5ica: Raco3i&: Br;nco3eanu: Creulescu: 'l&tineanu: \ilipescu: !&c&rescu:
rr&di7teanu: Golescu: tirbei: \&lcoianu: Geano4lu 7i Glo4o3eanu
*
.
Totdeodat& se 6ndeplinea: aproape neobser3at de conti"porani: procesul de
uni1icare Y condiiilor politice 7i sociale din cele dou& PrincipateQ 3or "ai 1i 6nse"nate
deosebiri Q structur&: 6n ce pri3e7te alc&tuirea 't&rii pri3ile4iate: a c&rei reducere la un
corp 6nc5is restr;ns: a 1ost 6n cele din ur"& "ai deplin reali2at& 6n %untenia. >ar
trecerea continu& >o"nilor de la un scaun la cel&lalt: soluiile ase"&n&toare sau c5iar
identice: pe cari 7i 6n3edera politica Puterilor 6n pri3ina 3iitorului acestor &ri:
pre4&teau pe nesi"ite 6irea lor 6ntr+un sin4ur stat.
>ar cu aceste consideraiuni: a" anticipat asupra 6"pre8ur&rilor din perioada
iracteri2at& de r&2boaiele 6ntre I"periul Oto"an: Rusia 7i Austria 7i de r&sunetul lor 6n
rile ro";ne7ti: ocupaiile str&ine ale Principatelor au contribuit 6ntr+o "&sur& 6nse"nat&
aceast& e3oluie a re4i"ului de 't&ri.
6n ulti"ele decenii ale 3eacului al E!III+lea 7i la 6nceputul secolului ur"&tor: trei
:upaii prelun4ite + cea rus& din r&2boiul de la =)/I+=)),: cea austro+rus& din
=
I. C. \ilitti: $lasele sociale n trecutul romanesc, p. =GR+==: reprodus 6n !iaa politic& a Z&rii Ro";ne7ti
t %oldo3ei: %nciclopedia Romniei, I: p. I=..
L
!. 6n aceast& pri3in& C. C. Giurescu: &st. Romnilor, III:p. ,). 7i ur".
*
nsemnrile Andronetilor, publ. de =. Cor1us: Bucure7ti: =(,): Inst. de Ist. Naional&: p. ,*+,,.
=(L
=)II+=)(= 7i cea iar&7i rus& de la =I./+=I=L +: deter"in& 6ntr+ade3&r 1a2e deosebite 6n
3iaa re4i"ului de 't&ri din &rile noastre. 6n cele "ai recente: se "ani1est& totdeodat&
pri"ele atin4eri cu ideile Re3oluiei apusene: cari 3or s1;r7i prin a 6nl&tura cu totul ierar5ia
't&rilor 7i pri3ile4iile lor. >ar aceste consecine ulti"e sunt 6nc& dep&rtateQ de23oltarea
principiilor de"ocratice de e4alitate politic& 7i social& 3a 1i precedat& de o accentuat&
6nt&rire a st&p;nirii oli4ar5iei nobiliare.
L. PRI!I9EGII9E 'T[RI9OR DN TI%P9 R[gBOAIE9OR
>INTRE TRCI: RI I A'TRIACI
R&2boiul ruso+turc din anii =)/I+=)),: 7i ocuparea total& a teritoriului Principatelor
de ar"atele 6"p&r&tesei Ecaterina: au desc5is 6ntr+ade3&r perspecti3e 7i posibilit&i nouiQ
ele 3or 4r&bi e3oluia spre o precu"p&nire a @nea"urilorA: cari 67i re3endic& iniiati3ele 7i
r&spunderile. 6n aciunea 3ie 7i susinut&: dus& prin dele4aiuni 7i "e"orii 6n1&i7ate
curilor din Petersbur4: !iena 7i Berlin: ca 7i 6n or4ani2area unor c;r"uiri locale sub
re4i"ul de ocupaie: sunt de deosebit dou& etape: dup& obiecti3ele pe cari le ur"&resc.
Cea dint;i: socotindu+se c& 2ilele asupririi oto"ane au trecut 7i c& Principatele 3or r&";ne
sub obl&duirea Rusiei: de23olt& proiecte ce se 6nte"eia2& pe o 6ncorporare a &rilor
ro";ne7ti la i"periul Zarinei: sau 6n orice ca2 pe o 6nlocuire a su2eranit&ii turce7ti: prin
acea a 6"p&r&iei pra3osla3nice. C;nd 6ns&: spre s1;r7itul r&2boiului: aceast& soluie se
do3ede7te i"posibil&: e1orturile boieri"ii "oldo3ene 7i "untene se concentrea2& asupra
ridic&rii unor sta3ile la cerinele eBcesi3e ale Porii: 6n ipote2a tot "ai si4ur& a restabilirii
le4&turilor cu ea. 'e in3oc& pentru aceasta 3ec5ile pri3ile4ii ale &rilor: 6nc&lcate sub
re4i"ul 1anariot: "ai cu deosebire 6n ulti"ul p&trar de 3eac: 7i se 3a produce c5iar litera
tratatelor cari au cons1init aceste an4a8a"ente. >e aci 3or re2ulta: dup& recunoa7terea
acestor re3endic&ri 6n pacea de la Suciu` Sainar4i: 7i nes1;r7ite discuii 6n 8urul unor
drepturi: atestate "ai "ult de tradiie dec;t de docu"ente autentice: 5ati7eri1urile cari
alc&tuiesc un 1el de constituie a celor dou& Principate 7i se pot considera: 6ntr+o "&sur&
6nse"nat&: ca re2ultatul acestei aciuni a 't&rilor 6nalte: biserice7ti 7i @politice7tiA.
Cu tot paralelis"ul ce st&p;ne7te de acu" 6nainte istoria celor dou& Principate ce se
6ndru"ea2& spre o soart& co"un&: se pot totu7i obser3a atitudini cari se deosebesc: 7i
nuane 1oarte pronunate 6n "ani1estarea n&2uinelor 7i dorinelor respecti3e. %oldo3enii:
cari au acu" eBperiena r&2boaielor anterioare 7i a trecerii o7tilor str&ine prin ara lor: sunt
"ai re2er3ai 7i "ai politici: c5iar 6n pri"a 1a2& a ocupaiei. %itropolitul 7i boierii ies
6naintea 4eneralului El"pt: pe podi7ul de la Copou: aduc;ndu+i c5eile palatului do"nesc
din Ia7i: d;nd ast1el intr&rii sale 6n septe"brie =)/( un caracter o1icialQ dar dele4aia care
3a pleca la Petersbur4 3a 1i alc&tuit& din episcopul Inoc5entie al Hu7ilor: doi e4u"eni de
"&n&stiri 7i doi boieri: cari nu sunt dintre cei dint;i. Pe ace7tia din ur"& 6i oprea tea"a
unei 6ntoarceri a turcilor 7i a r&spunderii ce le+ar 1i re3enit 6n acest ca2. i 1or"ularea
re3endic&rilor lor e "ai precis&: 6n susinerea tradiiei de autono"ie a &rii 7i a c;r"uirii ei.
6n Zara Ro";neasc&: presiunea "ai 4rea a turcilor pro3oac& o ade3&rat& eBplo2ie a
senti"entului popularQ el in1luenea2& 3&dit 7i 3ederile repre2entanilor boieri"ii 6n
relaiile lor cu ar"atele cre7tine: cari trec acu" 7i 5otarul acestui Principat.
=(*
cu a"&nunte pitore7ti lo3itura 6ndr&2nea& a 4rupului de @3olintiriA arn&ui 7i ro";ni 6n
ser3iciul rusesc: a8utai de 1ratele cronicarului: P;r3u: ei pleac& din \oc7ani cu dou&
tr;"bie 7i dou& tobe 6"pru"utate de ispra3nic: cear7a1uri le4ate de pr&8ini: 6n c5ip de
stea4uri: 7i p&trund noaptea 6n Bucure7ti: unde surprind 4arni2oana turceasc&: 6"pr&7tiat&
pe la conace. 6i a8ut& 6ns& populaia care: la r;ndul ei @s+a r&dicat: "ic cu "are: p;n& 7i
1e"eile: cu pr&8ini 7i cu c&r&"i2i: stri4;nd: W%uscaliiYX 7i de WstupaiYX M...J at;t s+au
speriat turcii: 6nc;t care 6ncotro au apucat a 1u4iA
=
: pe c;nd Gri4ore G5ica !od&: dup&
unele e2it&ri 7i cons1&tuiri: consi"te a se l&sa @prinsA 7i dus 6n Rusia: cu toate onorurile
cu3enite. E de la 6nceput o atitudine: care deter"in& un anu"it sens al aciunii. 6ns&7i
dele4aia care porne7te spre Petersbur4: cuprinde pe %itropolitul n4ro3la5iei: Gri4orie:
pe ar5i"andriii C5esarie 7i \ilaret 7i pe boierii "ari Nicolae Br;nco3eanu 7i %i5ai
Cantacu2ino.
>e7i alc&tuite deosebit 7i dup& cu" se 3ede: cu instruciuni di1erite: dele4aiile celor
dou& &ri pornesc 6"preun& pe acela7i dru". Ele sunt pri"ite 6n acela7i ti"p la cartierul
din 9atNc2eb de "are7alul Ru"iane3: 7i 6n >u"inica \loriilor din I aprilie =)).: se
6n1&i7ea2& 6"preun& 6"p&r&tesii Ecaterina 6n sala tronului de la Petersbur4. 9a @oraiileA
rostite de episcopul Hu7ilor pentru "oldo3eni 7i %itropolitul Gri4orie pentru "unteni
in3oc;ndu+i proteciunea: @i"peratoriaA r&spunde prin 3icecancelarul ei: asi4ur;ndu+i
:ca a";ndou& Cne8iile: "oldo3eneasc& 7i "unteneasc&: 6ntru toate s& 1ie dup& a lor
udec&i 7i r;nduieleA
L
. Intenia 4u3ernului rusesc era deci de a respecta autono"ia
+!incipatelor: ori care ar 1i 1ost situaia lor politic& la 6nc5eierea p&cii. >ealt1el: 6ntreb&rile
:e le puseser& de la 6nceput co"andanii ar"atelor i"periale: oper;nd pe teritoriul
o";nesc: l&sau s& se 6ntre3ad& ase"enea inteniiQ ei se interesau nu nu"ai de starea
:cono"ic& 7i de resursele celor dou& &ri
*
: dar 7i de a7e2&rile lor constituionale:
.'t&p;nirea >o"nului %olda3iei: cu" 7i 6n ce c5ip este asupra boieri"ei< M...JA 67i
or"ulase unul din @ponturileA sale 4eneralul El"pt
,
. @Pe cine ar ale4e Prea '1initul
%itropolit 7i cei doi boieri ca s& c;r"uiasc& p&";ntul Z&rii Ro";ne7ti<A 6ntreab&
aare7alul Ru"iane3
-
. Era 7i o tendin& de a si"pli1ica proble"ele: uni1ic;ndu+leQ cu"
bser3& Nicolae Ior4a: @%untenii: cari p;n& atunci nu a3user& prile8ul de a lucra cu
6oldo3enii: cu cari a3eau totu7i at;tea le4&turi prin sc5i"b&rile de >o"ni: c&s&toriile
intr+o ar& 6n alta: prietenii 7i rudele pe cari >o"nii le aduceau cu ei: "&surile
se"&n&toare luate la Ia7i ca 7i la Bucure7ti 7i c5iar prin acel caracter uni3ersal al
61or"elor: socotite 1olositoare oric&rii societ&i 1&r& deosebire: se 4&sesc pentru 6nt;ia
=
>enealogia $antacuzinilor, p. =)L+=)*.
L
Ar<iva Romneasc, I
L
: p. L.=.
*
>espre ele interesante a"&nunte 7i 6n raportul 4eneralului austriac Bar`o: ata7at pe l;n4& cartierul rusesc.
1. C. 'assu: Z&rile ro";ne spre s1;r7itul 3eacului al E!III+lea: Revista Ar<ivelor, !: =(,*: p. 303 7i urm.; !IQ
R,-:p. =/- 7i ur".
,
Ar<iva Romneasc, I: p. =*,
-
>enealogia $antacuzinilor, p. ,,I.
=(,
oar& al&turi de 1raii lor 6n una 7i aceea7i aciune politic&A
=
. Reaciunile 7i r&spunsurile
67i p&strea2& totu7i nota speci1ic&.
Asupra unei c5estiuni erau de acord: instituirea unui re4i" de 't&ri: sub conducerea
boieri"ii "ari: spri8initoare a tradiiilor 7i rosturilor deosebite ale 3ieii de 'tat. Boierii
a3eau de co"b&tut 3ederile opuse pe cari le repre2enta: pare+se: un "e"oriu al lui Gri4cre
G5ica: 1olosind 6ncrederea ce i+o d&deau cercurile politice ruse7ti: @ar&t;nd: 6nsea"n&
%i5ai Cantacu2ino: starea !ala5iei 7i a %oldo3ei + 6ntre care 7i 6ntre acele ade3&rate a
scris "ulte 7i neade3&rate: ca s& arate "&rirea >o"nilor 7i 6n "ic7orarea boierilorA
L
.
%oldo3enii sunt: din acest punct de 3edere: cate4orici: @9a oc;r"uirea &rii s& 1ie
aristocraie: adec& s& se alea4& =L boieri "ari din starea 6nt&i: care s& 1ie cu aceia7i cinste
si nu"e de boierie: precu" 7i "ai 6nainte: 6ncep;nd de la 3el lo4o1&tA
*
. >in ace7tia: 7ase
ur"au s& se ocupe cu 8udec&ile: 7i ceilali 7ase cu ad"inistraia propriu+2is&: este 1or"ula
unui s1at oli4ar5ic: spre a 6nlocui puterea do"neasc&: care 3a re3eni ca o preocupare
constant& 6n re3endic&rile protipendadei. Boierilor de starea a doua 7i a treia le er8u
desc5ise slu8bele in1erioare pe scara ierar5iei: ispr&3niciile de 8ude cu deosebireQ o ierar5ie
trebuia introdus& 6n dre4&torii: 1iii de boieri de al doilea 7i al treilea 6ncep;nd prin a 1i c5iar
2apcii pentru ca @s& se sileasc& a deprinde r;nduiala curii 7i a oc;r"uiriiA. Cei 3rednici 2J
6nainta: ceilali se 3or 6ntoarce pe "o7iile lor: @dar iar&7i s& nu r&";ie 6n starea 7i r;nduiala
&r&neasc&A
,
. Nobili"ea era ast1el caracteri2at& ca o noiune de proprietate: s;n4e 7i
"o7tenire: cursul onorurilor 7i de"nit&ilor alc&tuind 6ns& o scar&: pe care o ridicau
6nsu7irile personale ale celor ce 1&ceau parte din cate4oria social& respecti3&Q e de1iniia
care 67i p&strea2& 3aloarea p;n& la s1;r7itul 3ec5iului re4i". 'e 3ede 6n acela7i ti"p 4ri8a
de a nu nesocoti cu totul situaia acelor trepte in1erioare de pri3ile4iai: care totdeauna 67i
a1ir"aser& cu 5ot&r;re drepturile 6n %oldo3a. Preocuparea intereselor de 'tare se
"ani1est& 7i 6n ciudata @carte ce au scris c&tre 6"p&r&teasa o sa"& de 8up;nese 3&du3eA+
7asespre2ece la nu"&r: 6ncep;nd cu %&ria Cost&c5ioaia 9o4o1eteasa 7i 6nc5eind cu
'"aranda a 9upului Costac5i: prin care 67i cer cu ener4ie scutirile 6nd&tinate: 7i s& li se
lase @iobaciiA 7i i4anii la "unca "o7iilor
-
.. 1or"ul& 4eneral& 6n cele dint&i r&spunsuri
cuprindea drepturile "&n&stire7ti 7i boiere7ti asupra @boieresculuiA lor: ocolind
restriciunile le4iuirilor "a3rocord&te7ti
/
. >up& ce se ar&taser& 3ec5ile pri3ile4ii: stricat
de la Nicolae %a3rocordat 6ncoace: prin 6"po3&r&toarele sarcini i"puse de l&co"ia
turceasc& 7i a s1etnicilor 4reci: se pre3edea o obl&duire a Rusiei: prin persoana unui 4eneit1
anu"e dele4at: care ar a3ea 4ri8a 7i a or4ani2&rii unei o7tiri de p&";nteni
)
: este: cu
8u"&tate de 3eac 6nainte: 1or"ula politic& a Re4ula"entului Or4anic.
=
=ist. des Roumains, !II: p. *=I.
L
>enealogia, p. L..+L.=.
*
Ar<iva Romneasc, I
L
: p. L.L.
,
Fhd..p.LO*.
-
l#id., p. =)/+)(. Ior4a: op. cit., !II: p. *L/: n. =. Nu 7ti" dac& nu e o con1u2ie 6ntre 9upu Costac5i i
9upu Hal, pe care docu"entele 6l arat& ca 1iind el acel dese"nat 6n dele4aie: dar care n+a "ers: 1iind prea b&tr;n.
C1. Ar<iva Romneasc, I: p. =-L.
/
Ar<iva Romneasc, I
L
: p. =,-.
7
/</.,p. 205. . ` "
;
u ` u ' & ' & 0 R & P & R ' '
=(-
@sub st&p;nirea Ro7ieiA: pentru a 1i ocrotii de r&2bunarea turceasc&: bucur;ndu+se 6ns& de
@deplina noastr& slobo2enieA
=
. >ar cereau @s& se a7e2e 6n ara noastr& le4ile 7i r;nduielile
Ro7iei prea deplinA: iar @8udec&torii care se 3or r;ndui pe la inuturi 7i ora7e: s& 1ie 8u"&tate
"unteniA
L
. Pe c;nd deci unii se "&r4ineau la o sc5i"bare a puterii su2erane: sub a c&rei
obl&duire s&+7i p&stre2e 7i s&+7i 6nt&reasc& pri3ile4iile: ceilali: 6n1rico7ai de perspecti3a
inei 6ntoarceri a asupririi p&4;ne: nu se d&deau 6n l&turi nici de la contopirea cu puternica
"p&r&ie cre7tin&. 'e poate co"para: pentru a preci2a aceste po2iii: punctul din cererile
leputailor "oldo3eni: 6n care se 3orbea de o oper& de codi1icare ce trebuie s& al&ture2e
Rbiceiul p&";ntului de @pra3ilele ce sunt 6ncredinate de "uli le4iuitori 7i 6"p&raiA
+ucrare ce se 3a 1ace "ai t;r2iu prin codurile Cara4ea 7i Cali"a5 + cu acele din cererile
nuntene: cari adopt& siste"ul rusesc: at;t pentru ad"inistraia bisericeasc&: c;t 7i pentru
Irepturile de st&p;nire asupra "o7iilor
*
. 6ntr+o cerere adresat& Contelui Panin: "inistrul
6caterinei: deputaii "unteni 67i arat& 6n4ri8orarea 1a& de aciunea lui Gri4ore G5ica 7i
"intesc precedentul acelei a lui Ioan %a3rocordat: 6n ti"pul tratati3elor de la Passarobit2
itre turci 7i austriaci: la =)=(: care ar 1i 6"piedicat aneBarea Z&rii Ro";ne7ti la I"periul
labsbur4ic: ced;nd nu"ai cele cinci 8udee ale Olteniei
,
.
>ar r&2boiul: de7i 3ictorios pentru ru7i: se prelun4ea peste pre3ederi: 7i opunerea
lstriei 7i Prusiei la o aneBare a Principatelor era acu" cunoscut&. Atenia se 6ndrepta din
ou asupra Poloniei a c&rei 6"p&rire 6ntre puternicii ei 3ecini se pre4&tea 6n cancelariile
e la Berlin: Petersbur4 7i !iena. 'e c&utau 6n acela7i ti"p ba2ele unei p&ci 6ntre I"periul
?to"an 7i ad3ersarii s&i: dornici s& 6nc5eie r&2boiul de la %ia2&2i: spre a+7i re2er3a 1orele
Qntru atin4erea altor eluri: "ai u7oare de reali2at. Co"pro"isul care se ur"&rea putea
iuce c;7ti4uri teritoriale 6n craina 7i pre4&ti: cu" s+a 6nt;"plat: aneBarea+Cri"eei: dar
ebuia s& lase Principatele 6n situaia lor anterioar&: de state 6n dependena Porii
-
.
Repre2entanii 't&rilor boiere7ti + de 1apt ai "arii boieri"i + din cele dou& &ri: 7i+au
odi1icat atunci at;t obiecti3ul: c;t 7i tactica aciunii. Con7tieni c& se 3or 6nt;lni din nou
i su2eranitatea @6naltului >e3letA: ei 6ncearc& s& asi4ure cel puin o 6n4r&dire a preteniilor
lanciare 7i a inter3eniei politice a turcilor 6n Principate: cu 6ndoitul scop de a+7i p&stra
i3ile4iile: 6"potri3a in4erinelor cu cari luptaser& 6n ulti"ele decenii: 7i de+a
redob;ndi :c5ea autono"ie a &rilor lor: a c&rei tradiie era 6nc& 3ie. >ar 6n con1or"itate
cu spiritul e"ii: care cerea docu"ente do3editoare Gcancelariile de la Berlin 7i !iena
scotoceau 6n 1ii3e: pentru a 4&si te"eiuri de st&p;nire 6n PoloniaH: ei au socotit necesar s&
concreti2e2e spo2iiunile din 3ec5i"e: ce se cuno7teau 6n linie 4eneral&: ale relaiilor
cu Poarta: 6n cteleA 7i @tratateleA cu dat& cert&: 6naintate 6n aI))L plenipoteniarilor ru7i:
austriaci 7i usieni ce se 6ntruneau la \oc7ani: unde ur"au s& se 6nceap& ne4ocierile p&cii
cu dele4aii
=
>enealogia $antacuzinilor, p. ,-/+-).
L
Ar<iva Romneasc, I
L
: p. L=L.
*
C1. Ar<iva Romneasc, p. L., 7i L=L.
,
>enealogia $antacuzinilor, I
L
: p. ,// 7i ur".
-
!. 6n aceast& pri3in& C. I. Andreescu: 9a \rance et la politiPue orientale de Catherine II: =)/L+=)),:
langes de &A%cole Roumaine en France, =LI: p. =.= 7i ur".
=(/
sultanului: ae araia in aceia7i u"p cu" lusesera caicatc aceste @pri3ile4iulA de lananoi:
6ncep;nd cu Nicolae %a3rocordat
=
.
Este locul de a desc5ide o scurt& parante2& asupra actelor cari au 1&cut obiectul
acestui de"ers. 'e consider& 6n 4eneral: 6n ur"a cercet&rii critice 6ntreprinse de istoricii
"oderni: c& actele sau @tractaturileA: in3ocate de dele4aiile celor dou& Principate: pentru
a+7i susine "ai cu te"ei drepturile 7i @prono"iileA: ce ur"au s& li se con1ir"e: nu sunt
dec;t o patriotic& pl&s"uire a boieri"ii a"belor &ri: 6n scopul de a in1luena o 5ot&r;re a
Con4resului de pace 6n 1a3oarea lor. 6n ce pri3e7te Zara Ro";neasc&: pentru care se
6n1&i7au cele dou& @supuneriA sub %ircea 7i sub 9aiot Basarab: con1undat cu !lad Zepe7
cu datele ce li s+au atribuit: de =*(= 7i =,/.
L
: @pl&2"uirea lor: scria 6n re"arcabilul s&u
studiu critic: C. Giurescu: este acu" pe deplin do3edit&... I23or;te din preocup&rile politice
ale epocei 6n care s+au produs: ele au 1ost ur"e puternice 6n lupta patriotic& pentru
e"ancipare. i dac& s+a cre2ut at;ta 3re"e 7i cu at;ta con3in4ere 6n autenticitatea lor: este
pentru c& autono"ia pe care 3oiau s+o do3edeasc&: 7i a c&rei a"intire se p&strase 1&r&
6ntrerupere: eBistase 6n ade3&rA
*
. i Nicolae Ior4a socotise: puin 6nainte: c& @pretinsele
tratate sunt re2u"atul relaiilor 3ec5i cu Poarta: a7a cu" se p&strase 6n "intea boierilor
dintr+o epoc& 1oarte t;r2ieA
,
. Alu2ia la pri3ile4iile ce ar 1i 1ost 6nt&rite sub %o5a"ed al
I!+lea G=/,(+=/I)H: care a s1;r7it prin a 1i introdus& 6n instru"entul diplo"atic: se"nat
de plenipoteniarii de la Suciu` Sainar4i: 7i care pare a 1i 1ost o re3endicare a
"oldo3enilor: nu se spri8in& nici ea pe 3reun docu"ent cunoscut. @'in4ura speran& a
boierilor: eBpri"at& 7i de autorul Tractaturilor: era c& 5ati7eri1urile cu 3ec5ile lor pri3ile4ii
trebuiau s& se 1i p&strat 6n ar5i3ele PoriiA
-
. >ar 6nc& din ti"pul discuiilor la cari a dat loc
aplicarea tratatului de la =)),: 6n 3ederea con3eniei l&"uritoare de la Ainali+Sa3a`:
Poarta ar&tase @c& nu are 6n ar5i3ele sale nici un pri3ile4iu pentru %oldo3a din ti"pul lui
%o5a"ed al I!+lea. Ea cere s& i se arate: dac& eBist&: iar de nu: ca Rusia s& nu "ai insiste
6n aceast& pri3in&A. Nu 1&r& bun si": repre2entantul rus replica la =L "artie =))(: @Nu
e 3orba de a c&uta pri3ile4iile lui %o5a"ed al I!+lea 6n Ar5i3ele PoriiQ dar e c5estiunea
ca locuitorii %oldo3ei 7i !ala5iei s& 1ie tratai a7a cu" erau 6n acel ti"p: 6n ce pri3e7te
plata tributului 7i libert&ile: deoarece consider& do"nia acestui sultan ca epoca cea "ai
1ericit& pentru eiA
/
. Era probabil a"intirea 3re"ii 6ntr+ade3&r eBcepionale: de pace 7i
prosperitate: a do"niilor lui !asile 9upu 7i %atei Basarab: al c&rei s1;r7it intra 6n 6nt;ii
ani de st&p;nire ai lui %o5a"ed al I!+lea.
Aceea7i conclu2ie o tra4e Constantin Giurescu 7i pentru tratatul de 6nc5inare al lui
Bo4dan: redat 6n relaiunile ce ni+au p&strat dispo2iiunile sale: cu e3idente 4re7eli 7i
con1u2ii de date 7i de persoane: @6nc5inarea %oldo3ei la turci sub Bo4dan: de care
=
Genealo4ia: p. ,I- 7i ur". C1. I. G. !;ntu: Pri"ele proiecte de or4ani2are 6n Principatele ro";ne: Analele
Facult!ii de 4rept din Hucureti, III G=(,=H: p. =/. 7i ur".
L
C1. TeBtele 6n >. A. 'turd2a: >. C. 'turd2a 7i G5. Petrescu: Acte i doc. relative la Renaterea Romniei,
I:p. = 7i ur".
*$apitula!iile 0oldovei cu Poarta otoman, Bucure7ti: =(.I: p. L/ 7i ur".
,
>enealogia $antacuzinilor, p. /(: n. *.
-
C. Giurescu: op. cit., p. *L+**. ::
/
Hur"u2a`i: 4oc. 'upl. =:=: no %CCC9EEE!:p. ()*: 7i %CCC9EEE!III.p. ()/.
=()
_____,___________-.^..v. 94i4i uu^uuubuic i ca ireouie aeimiuv nlturat
intre 1aptele istorice: 67i 6nc5eia C. Giurescu cercetarea sa. \or"area acestei tradiiuni
-te de alt1el eBplicabil&. C&rturarii din secolul al E!II+lea nu puteau ad"ite c& te1an cel
lare: care 6n3insese pe turci 6n at;tea r;nduri: le+ar 1i pl&tit tribut. 'upunerea &rii a trebuit
' se 1ac& nu"ai dup& "oartea lui 7i ei au pus+o 6n le4&tur& cu tradiiunea popular& despre
direa bisericii din B&line7ti cu banii pe cari sultanul 6i d&ruise T&utului. Ast1el s+a 1or"at
>3estea 6nc5in&rii la turci sub Bo4dan: introdus& 6n Cronica lui rec5e de 'i"ion
asc&lul. Cante"ir i+a ad&o4at 6n ur"& unele ele"ente noui: pl&2"uind: pentru "oti3e
iri nu se pot 6nc& l&"uri: dar cari par a 1i "ai "ult de natur& politic& dec;t 7tiini1ic&:
%idiiunile 6nc5in&rii: cons1inite printr+un 5ati7eri1 al sultanului. Pe te"eiul spuselor lui:
tot pentru "oti3e politice: s+a reconstituit apoi 6n =))L cuprinsul acestui 5ati7eri1: iar 6n
D*( WtractatulX dintre Bo4dan 7i 'oli"an %a4ni1iculA
=
.
C& tradiia eBista 6n 3eacul al E!II+lea: o atest& nu nu"ai "eniunea ei 6n Cronica
i rec5e: re3&2ut& de 'i"ion >asc&lul prin anii =//.+=/).: dar 7i relaiunea unui c&l&tor
:&in: \rancois Petis: 'ieur de la CroiB: secretar al a"basadorului 1rance2 la
8nstantinopol: care a str&b&tut %oldo3a la =/)/Q el atribuie supunerea %oldo3ei lui
84dan !oie3od: pe care 6l con1und& 6ns& cu tat&l s&u: te1an cel %are: dup& cu"
cote7te c& 5araciul %unteniei a 1ost sporit prin 6nele4erea 6nc5eiat& 6n ti"pul lui %a8ei
isarab. El 7tie de ase"enea c& 6n 3ec5i"e: 3oie3odul era dese"nat dintre nobilii &rii
ar une election 4eneraleA: dar c& 6n 3re"ea lui: "arele 3i2ir a8unsese s& @6nc5irie2e
slui care o1erea "ai "ult calitatea de Bei4: !oie3od sau PrincipeA
L
.
6nc5inarea era deci 6nc& de atunci 6n le4&tur& cu do"nia ur"a7ului lui te1an cel
ire. 6n realitate: noi 7ti" acu" c& 6nt;ia @supunereA + de 1apt: obli4aiunea de a pl&ti un
0l de r&scu"p&rare + a 1ost 5ot&r;t& 6nc& de la =,--: sub Petru Aron: 7i c& te1an cel
ire a respectat+o: dup& cu" re2ult& din propria sa "&rturisire 6ntr+un docu"ent din
-I
*
. '+a descoperit de cur;nd 7i teBtul turcesc al tratatului de pace + sul5n;"e + 6nc5eiat
'ultanul %o5a"ed al II+lea: probabil la =,)(: prin care se pre3ede sporirea 5araciului
la * ... la / ... de 1lorini 7i al c&rui stil oriental nu trebuie s& 6n7ele asupra 6ntinderii
le a @le4&";ntuluiA
,
. Cu" 7i 6n acest docu"ent: 7i 6n acel adresat lui Petru Aron: se
ose7te nu"ele de Hogdan pentru %oldo3a: de la 3oie3odul desc&lec&tor: 7i c& 6n
"ularul diplo"atic oto"an: acesta este ter"enul 1olosit 6n "od obi7nuit pentru
lu"irea &rii 7i a do"nului ei: "& 6ntreb dac&: pe l;n4& raiunile indicate de Giurescu:
trebuie socotit 7i 1aptul 6nsu7i al con1u2iei pe care 6l producea repetarea acestui nu"e:
itru turci: el 6nse"na %oldo3a 7i oricare din do"nii ei
-
: pentru "oldo3eni el nu se putea
=
C. Giurescu: op. cit., p. /-.
l
L
C1. \r. Babin4er: O relaiune neobser3at& despre %oldo3a sub do"nia lui Antonie !od& Ruset G=/)/H:
F. Acad. Rom., %e". 'ec. Ist.: s. *+a: EIE: =(*): p. =L*+=L,. TeBtul a 1ost reprodus 7i de N. Ior4a: Acte i
mente, II: p. )*/.
*
P. P. Panaitescu: Contribuii la istoria Iui te1an cel %are: Anal. Acad. Rom., %e". 'ec. Ist. s. *+a: E!.
,
A. >ecei: Tratatul de pace + sul5n;"e + 6nc5eiat 6ntre 'ultanul %e5"ed II 7i te1an cel %are la =,)(:
<t. Romn, E!: =(,-: p. ,/- 7i ur".
-
C1. Hur"u2a`i: 4oc. Supl. I: I: no EIII: p. ): raportul din =. au4ust =--=: despre Ilie: 1iul lui Rare7
citulH: @Pue. le G. '. a3ait 1aict "ectre prisonnier en la 1orteresse de destroict de "er "a8our le Hogdan, Pui
1aitTurc...A
=(I
6ns& re1eri dec;t la un nu"&r restr;ns de principi: dintre cari 1iul lui te1an cel %are era
cel "ai 3erosi"il: prin ti"pul 6n care a do"nit 7i 6"pre8ur&rile politice ale epocii lui.
A"intirea e3eni"entelor cari au precedat+o: sau cari i+au ur"at: se putea de ase"enea
con1unda cu ea: "ai ales dac& 6nt;lnea 3reo tradiie local&: de 4enul aceleia ce se le4a de
ctitoria lo4o1&tului T&utu. 6n ca2ul "oldo3enilor: ar 1i deci "ai puin 3orba de o
pl&2"uireA: dec;t de o con1u2ie de nu"e 7i date: asupra c&reia e de prisos s& "ai
insist&".
Oricu" le+a" pri3i 6ns& sub laturea autenticit&ii 1or"ale: 6n1&i7area 6ns&7i a acestor
pri3ile4ii: conclu2iile trase 7i st&ruina cu care au 1ost susinute aceste re3endic&ri
constituie capitalul politic cel "ai 6nse"nat al "arii boieri"i de la s1;r7itul secolului al
E!III+lea 7i l&"uresc aspiraiunile ei de c;r"uire eBclusi3&. Toat& aceast& aciune: cu
riscurile ce le i"plica: 1usese doar opera ei: c& au ap&rut 7i interese e4oiste: de clas&: este
de necontestat. >ar e o aBio"& cunoscut& 6n "aterie de econo"ie politic& 7i social&: c&
@nu e nici un eBe"plu ca o clas& oarecare: a1lat& 6n posesiunea puterii: s& se 1i 1olosit
3re+odat& de aceast& putere 6n interesul celorlaltor clase ale societ&iiA
=
. EBcepia la aceast&
re4ul& o 3or constitui totu7i: 6n 3eacul ur"&tor: ele"entele p&turii pri3ile4iate cari 3or
lupta: 6n spiritul 3re"ii: pentru des1iinarea pri3ile4iilor. >ar 6nc& 6nainte de a a8un4e la
descrierea acestui 1eno"en de ano"alie social&: care repre2int& 6n ordinea naional& un
titlu de 4lorie: tre#uie recunoscut nsemntatea ac!iunii duse de cpeteniile Hisericii i
no#ilimii Principatelor, ce a reuit s dea o #az de drept interna!ional revendicrilor de
autonomie, ntemeiate pe precedente istorice, din cari se va dezvolta ntregul program de
renatere na!ional al epocii care a urmat. 'e poate spune c& n&2uina de re3enire la
do"nia p&";ntean&: ie7it& din ale4erea 't&rii boiere7ti: care 3a pune cap&t re4i"ului
1anariot dup& =IL=: se a1l& 6n 4er"ene 6n "e"oriile pre2entate 6n =))L: 6n care
repre2entanii acestui re4i" 7i cu deosebire Nicolae %a3rocordat sunt 6n3ino3&ii + poate
eBcesi3: deoarece 7ti" c& 6nceputurile erau "ai 3ec5i + de a 1i des1iinat oastea &rii 7i de+a
1i supus slu8itori"ea la bir: de+a 1i l&sat pe turcii din sar5aturi s& p&trund& pe teritoriul &rii
7i de a 1i sporit peste puterile ei plata 5araciului 7i a tuturor d&rilor 7i 2&5&relelor isto3itoare
c&tre Poart&
L
. Tot de atunci se "ani1est& 7i dorina de a relua toate cet&ile ocupate de turci
la "ia2&noapte de >un&re: 7i 6nse"natele inuturi: desp&rite din trupul %unteniei 7i
%oldo3ei: ca raiele. N&2uina de a elibera ne4oul de laco"ul "onopol al capanului pentru
apro3i2ionarea Constantinopolului: repre2int& desi4ur interesele boieri"ii de a obine
pentru produsele "o7iilor ei libertatea de eBport 7i de c;7ti4Q nu e "ai puin ade3&rat c& pe
aceast& cale se 3a reali2a unul din cele "ai 6nse"nate pro4rese 6n "oderni2area econo"iei
7i 3ieii publice ro";ne7ti. Istoricii s+au ar&tat se3eri pentru pretenia 1a"iliilor @de starea
6nt;iA de a r&";ne sin4ure la conducerea statului: 7i este e3ident c& o 8u"&tate de secol
"ai t;r2iu: 1a& de noile curente de idei 7i de trans1or"area ordinii sociale: o ase"enea
re3endicare nu se "ai putea susine. Nu trebuie totu7i s& pierde" din 3edere: din
consideraiuni de strict& obiecti3itate: c& 7i 5ulita @protipendad&A 7i+a a3ut "o"entul ei:
6n care i s+au 6"plinit rosturile 6n e3oluia 4eneral& a 6"pre8ur&rilor 7i a societ&iiQ acest
1
1. Stuart Mill, apud Gide, Principes d'=conomie politi%ue, p. 39.
2
Cf. n special Genealo3ia ,an:acu-inilor, p. 500 yi urm.
=((
o"ent se poate statornici 6n epoca 1r&";ntat& a r&2boaielor 6ntre turci 7i i"periile 3ecine
n a doua 8u"&tate a 3eacului al E!III+lea: 7i in inter3alele dintre aceste r&2boaie 7i
upaii: 6n cari aciunea 6nceput& a continuat: 6n 6"pre8ur&ri ce nu erau lipsite nici de
eut&i nici de pri"e8dii. C&ci nu trebuie s& ne 6nc5ipui" c& Poarta a renunat cu u7urin&
eBploatarea neli"itat& a @c5eleruluiA ei de odinioar&.
Ar 1i 6ns& disproporionat de 6ntinderea acestei lucr&ri: s& ar&t&" 6n toate a"&nuntele
r: 1r&";nt&rile ce deosebesc aceast& perioad&. Turcii au pri"it condiiile p&cii de la
iciu` Sainar4i: cari d&deau dreptul Rusiei de a+7i spune cu3;ntul: prin repre2entanii ei:
c5estiunile pri3ind oc;r"uirea Principatelor: ca o necesitate ce le era i"pus& de soarta
oboiului: 1&r& a a3ea 6ns& intenia de a le 6ndepliniQ pentru "oti3e ce nu apar cu destul&
sci2iune: 6n pri"ii ani Rusia nu a st&ruit prea "ult pentru aplicarea unora din clau2e
=
Q
i poate 6n aceast& re2er3&: o consecin& a 6ncura8&rii ce o d&duse indirect "ane3relor
striace pentru aneBarea Buco3inei la =))-: ce nu inuser& sea"& de litera nici de spiritul
6unui tratat. 6n orice ca2: Poarta 7i+a restabilit autoritatea 6n Principate: cu "etodele de
ri boierii se te"eau at;t de "ult: 1&r& a 6nt;"pina la 6nceput 6"potri3ire: ast1el "untenii:
Qcai la Zari4rad s& susie alegerea boierului de ar& din Oltenia: te1an P;r7co3eanu
n1or" 3ec5ilor pri3ile4ii: se 4&seau 6n 1aa 1aptului 6"plinit al numirii lui AleBandru
iilanti. E drept c& do"nia acestuia: "ai lun4& 7i "ai lini7tit&: a l&sat bune a"intiri
L
: dup&
" Gri4ore G5ica: rea7e2at 6n %oldo3a dup& st&ruina diplo"aiei ruse7ti: cap&t& la ,
e"brie =)), un lun4 5ati7eri1 @pentru prono"iile %oldo3eiA: 6n care e 3orba "ereu de
ni7tea 7i odi5na raieleiA 7i de 6n1r;narea abu2urilor ce se 1&ceau cu str;n4erea 5araciului:
r "ai ales a pro3i2iilor de tot 1elul pentru 6"p&r&ie 7i capitala ei
*
. El era desi4ur o
nsecin& a de"ersurilor 1&cute 6n ti"pul tratati3elor de pace. >ar Poarta nu uita c&
t"nitorul 1usese de partea du7"anilor ei: 7i p;ndea cel dint;i prile8 de r&2bunare: se 7tie
ce cru2i"e 7i+a adus+o la 6ndeplinire: 6n octo"brie =))): 1&r& a ridica din partea
n&nui 3reo protestare. r"a7ul 3oie3odului ucis: Constantin %oru2i: sosea in3estit cu
siunea de+a r&pune 1&r& cruare orice 6ncerc&ri de tulburare sau r&23r&tire: a4itaiei ce
nuia 6n r;ndurile boieri"ii "ici: i+a pus cap&t t&ierea n&pra2nic& a 3ornicului %anole
4dan 7i a sp&tarului Ioan Cu2a: despre care @sti5urileA st;n4ace: cari a"intesc s1;r7itul
@cu ur4ie 6"p&r&teasc& 7i de sabie do"neasc&A: 6nsea"n& a"&nuntul caracteristic:
7@orodul se ntrista
4ar de fel #oierii mari...SA
D
Hati5u"aiu"ul din =)I. ar&ta "ulu"irea Porii: dar st&ruia @s& tri"ii la
p&r&teasca "ea cetate "ulte 2a5erele 7i s& dai I, locul unde e7ti or;nduit cele pe tot anul
p& datorieA
-
. Cu c;t sporea din nou tensiunea 6ntre puteri: 7i se desc5ideau alte
specti3e de r&2boi 6n Orientul Apropiat: 6n ur"a 6nele4erii dintre Ecaterina 7i Iosi1 al
=
C1. G. Br&tianu: 9es obser3ations de %. PeNsonnel en =))) sur lOeBecution du tr&ite de Soutc5ou`
nard8i: Rev. <ist. du SudMIst europeen, !I: =(L(: p. **( 7i ur".
L
C1. >ionisie Eclesiar5ul: $ronograful Jerii Rumneti.ed. Nicolaescu Plop7or: R. !;lcea: =(*,: p. =) 7i urm.
*
C1. Petrescu: >. A. 7i >. C. 'turd2a: Acte i doc. relative la Renaterea Romniei, =: p. =*( 7i ur". O
,
9e1.
L
:Ili:p.LI(.
-
Acte i 4oc., I:p. =/L.
200
II+lea: cu at;ta presiunea Porii 6n inuturile de "ar4ine: cari erau Principatele: se 1&cea
iar&7i "ai 4rea. >up& Ipsilanti 6n %untenia 7i %oru2i 6n %oldo3a: c&rora li se l&sase un
r&4a2 "ai lun4 de st&p;nire 7i putina de a reor4ani2a 6n oarecare "&sur& &rile lor isto3ite
de r&2boi: au ur"at din nou >o"ni nu"ii 7i "a2ilii la inter3ale scurte + unul din ei: al
doilea AleBandru %a3rocordat: 7i+a c;7ti4at porecla de Firaris prin 1u4a sa 6n Rusia: iar
re1u2ul de a+= eBtr&da 3a constitui unul din "oti3ele con1lictului ce se apropia
=
. 6n 3ederea
acestor 6"pre8ur&ri: s+a 1&cut 6n Zara Ro";neasc& nu"irea neobi7nuit& a lui Nicolae
%a3ro45eni: o"ul de 6ncredere al lui Capudan Pa7a: co"andantul 1lotei turce7ti. Acest
4rec din insule: de o s&lbatic& ener4ie 7i 6n2estrat cu reale capacit&i "ilitare: a introdus
6n principatul c;r"uit de el un re4i" de ade3&rat& teroare poliist&: pentru a asi4ura "ai
bine acoperirea 4ranielor oto"ane. @%ilosti3 7i bun asupra raelilor: notea2& 6n
$ronograful s&u >ionisie Eclesiar5ul
L
: asupra boierilor era cu"plitA. >up& 6nceputul
r&2boiului celui nou cu Rusia 7i Austria: la =)I): el nu ia nu"ai "&suri ca s&+7i constituie
o ar"at&: cu care 3a lupta al&turi de turci: dar sur45iune7te pe cei "ai "uli din "arii boieri
din Bucure7ti 7i Craio3a 6n cet&ile turce7ti de dincolo de >un&re: spre a+i opri de la orice
@corespondeneA cu austriacii sau cu ru7ii. N&2uinele c&tre un re4i" repre2entati3 de 't&ri
boiere7ti sunt din nou 6n&bu7ite: cu "ai "are aspri"e 6nc& dec;t 6n trecut.
6n %oldo3a totu7i: unele particularit&i se p&strea2& 7i acu": ceea ce arat& st&ruina
acestor tr&s&turi 1unda"entale 6n 3iaa ei constituional&. Cu toate c& 6n 3re"ea >o"nilor
1anarioi se lucrea2& cu di3anul restr;ns: 7i "ai "ult pe cale de ana1orale 7i 5risoa3e:
r&";n totu7i unele proble"e cari au ne3oie de asenti"entul unor 1oruri "ai nu"eroase.
@!oina >o"nului 6ntrupat& 6n cutare 5riso3: obser3& 6n aceast& pri3in& G5eor45e
G5ib&nescu: era le4e nu"ai pentru elQ ur"a7ul dac& 3oia o pri"ea: dac& nu: nu.A Pentru
ca anu"ite 5risoa3e s& 1ie le4i: trebuia s& 1ie so#orniceti adic& cu Adeplin s1at de ob7te:
3l&dici: boieri 7i boierina7i. A7a a 1&cut C. %a3rocordat la =),( cu 3ecinatulQ a7a s+a
5ot&r;t s& 1ac& Al. I. %a3rocordat !od& 6n =)I- cu daniile 7i mpr!irile de ro#i !igani 7i
cstoriile ntre moldoveni i !igani, adic& 6ntre robi 7i oa"eni liberi.
6n acest scop: scrie 5riso3ul: @poruncit+a" prin do"neasc& idul&: de s+au adunat 6n
'1. %itropolie prea s1initul %itropolit al &rii: c5ir Ga3ril: cu ali ar5ierei: ar5i"andrii 7i
e4u"eni: cu" 7i toi de ob7te >+lor !elii boieri pmntenf.
Acest ob7tesc s1at s+a adunat la %itropolie: au discutat c5estiile puse 6nainte 7i prin
ana1orale au re1erit >o"nului. Pri"a ana1ora din =, au4ust =)I- despre daniide "o7ii: de
3ii: de locuri: de i4ani 7i alte a3eriQ a doua ana1ora din LI dece"brie =)I- 6n cuprinderea
ar&tat& "ai sus Gera 3orba de cu"p&r&ri de p&";nturi r&2&7e7ti: 6n1&i7ate ca danii: ceea
ce d&dea loc la "ari abu2uri: pe cari 5ot&r;rea s1atului le opre7teH
*
. 'e poate deci constata
c& 6n %oldo3a: adun&ri restr;nse de 't&ri biserice7ti 7i boiere7ti: au continuat s& se adune:
p;n& 7i 6n epoca clasic& de precu"p&nire a di3anului 7i a protipendadei. Este 6nc& un
eBe"plu al de23olt&rii pe care 6l luase instituia 7i a tenacit&ii cu care se "eninea: 6n cele
=
C1. Andreescu: 9a \rance et la politiPue orientale de Cat5erine II: =))-+=)(L: 0elanges de lA%cole
Roumaine en France, =(L(: p. =I( 7i ur".
L
5p. cit., p. =I 7i ur".
*
Surete i &zvoade, !: Pre1a&: p. !III: 6n Cricariul, II
L
: p. ), 7i ur".
L.=
Y i .^:^^.......^^^^^^r@@@ Y 3: wm.v,.iuin, a3uiso ISI sian ae spini, care se
6ani1esta "ai cu 5ot&r;re 6n r;ndurile boieri"ii acestei &ri: unde 6nc& de atunci 6ncepuser&
p&trunde ideile 7i scrierile 1ranc"asoneriei europene: 6n plin& eBpansiune
=
: 7i se 1&cea la
)IL un le4&";nt sole"n 6ntre boierii "oldo3eni ca @s& 1i" cu toi 6ntr+o unire 7i dra4oste
sntru 1olosul patriei noastre M...J iar care dintre noi 3a u"bla nu"ai dup& al s&u interes:
i aib& asupra lui bleste"ul lui >u"ne2euA. Era doar 3orba s& se p&2easc& @prono"iile
atului boierescA
L
.
'piritele erau 1r&";ntate: at;t de aciunea dus& 6n prea8"a p&cii de la Suciu`
ainar4i: care de7teptase con7tiina unor 3ec5i pri3ile4ii: 6nte"eiate pe 1ai"oasele
ractaturiA 0 c;t 7i de tratati3ele dintre puteri: 6n cari Principatele a3eau acu" un loc
se"nat 6ntr+o nou& or;nduire a c5estiunii Orientului. 6nc& de la =))*: o propunere
i3ind a"bele &ri: 6naintat& la Bucure7ti 4eneralului Obres`o3: 6ncerca s& stabileasc& o
4&tur& cu 6"p&rirea Poloniei: care toc"ai atunci se e1ectuase 6n pri"a ei 1a2&. @Oare
ira Ro";neasc& 7i %oldo3a 7i ori+ce alta: se 6ntrebau autorii: ad&o4;ndu+se pe l;n4&
:5ia cu pri3ile4ii 7i scutiri: a7a precu" sunt ast&2i ale Curlandei: nu ar 1i o precu"p&nire
destul&toare a celor ce s+au rupt 7i se 3or "ai rupe din 9e5ia<A
*
. Acela7i siste" de
5ilibru prin co"pensaie caracteri2a nu"eroasele proiecte: cari circulau atunci 6n
irespondena diplo"atic& a cancelariilorQ cel "ai i"portant unea principatele 6ntr+un
4at @dacicA: ce ar 1i re3enit unui principe independent
,
. 6ntr+o ast1el de 1or"aiune
litic&: desi4ur c& ar 1i 1ost loc pentru de23oltarea unui re4i" de 't&ri nobiliare: con1or"
2uinelor boieri"ii: dup& "odelul acelora ce se 4&seau 6n 1iin& la aceea7i dat&: 6n &rile
iropei Centrale. Aspiraiunile din 3re"ea p&cii de la Suciu` Sainar4i nu 6ncetau deci
aib& un te"ei real: iar 8u4ul turcesc al 5araciului 7i al capanului p&rea cu at;t "ai
su1erit. Hati7eri1ul de la =)I*: 6nt&rind din nou pri3ile4iile: ap&ruse "ai "ult ca un act
"al.
Toate aceste 6"pre8ur&ri l&"uresc pentru ce noul r&2boi 6ntre Poart& 7i i"periile
ate ale Rusiei 7i Austriei: a deter"inat o alt& serie de "ani1est&ri: cari continu& 7i
:ci2ea2& acela de la =))L0=)),. Ele nu s+au produs 6ns& cu aceea7i a"ploare 7i cu
6la7i caracter de aciune co"un&: ca atunci: 6n pri"ul r;nd din cau2a 6naint&rii "ult
ii 6ncete a ar"atelor austro+ruse 0 "ai cu deosebire a celor austriace 0 7i a 4reut&ii
a stabili 2onele de ocupaie ale 1iec&rei ar"ate. 6n %oldo3a: care a 1ost 6n "od 1iresc
8pat& "ai de3re"e: au 1ost de r;ndul acesta dou& ad"inistraii: un di3an la Ia7i: cu
isulul 9ascaro3: ce cuprindea boieri "ai 6nse"nai 7i @repre2entati3iA ai &rii: iar un
ui la Ro"an: sub obl&duirea austriac& a ad"inistratorului Ern4eleit5: despre care
Qu"ente conti"porane a1ir"& c& era alc&tuit de @persoane cu totul ne7tiute: M...J 1&r&
i: necu" cu 3reo 7tiin& de 1iloso1ie 7i pra3ili 4iudec&tore7tiA: cari 6n 6"pre8ur&ri
=
C1. N. Ior4a: \ranc"asoni 7i Conspiratori 6n %oldo3a: Anal. Acad. Rom., %e".: 'ec. Ist.: s. *+a: =(LI:
.= 7i ur".
L
TeBtul 6n Cricariul, !I: p. ,/.0,/L 7i A. rec5ia: &st. Romnilor, II: p. *LI. C1. I. G. !;ntu: op. cit.,
-. 7i I. \ilitti: Ori4inele >e"ocraiei ro";ne: /ia!a RomneascEI! G=(LLH: p. =)/.
[
>enealogia $antacuzinilor, p. -=*.
,
C. I. Andreescu: >ie Plane 2ur Teilun4 der ru"anisc5en \Orstentu"er in der 2beiten H&l1te des ac5t2e5nten
der ersten H&l1te des neun2e5nten Ka5r5underts: Rev. <ist. du SudM%steuKpien, EIE G=(,LH: p. ,/.
202
nor"ale nu s+ar 1i putut @6n3rednici ca s& 1ie or;nduii de c&tre 't&p;nire s& 8udece
3reodat& "&car doi &raniA
=
.
6n %untenia: @dictatura 1eroceA a Iui %a3ro45eni se "eninuse c;t3a ti"p: a3;nd
c5iar 6ns&rcinarea: dup& prinderea "ai "ult de bun&3oie a lui AleBandru Ipsilanti: do"nul
%oldo3ei: l;n4& Ia7i: de c&tre austriaci: s& ia sub a sa @c5i3ernisireA 7i principatul 3ecin:
pe care a3ea a"biia s&+= rec;7ti4e st&p;nirii turce7ti. Trupele 6nar"ate 7i ec5ipate de el
se ar&tau 1oarte r&2boinice: 6"pin4;nd peste 5otar @cataneleA 6"p&r&te7ti: cari 6ncercau
p&trunderi peste "uni: 1&r& "ult& con3in4ereQ 6n 4eneral: toat& ca"pania austriac& ar 1i
a3ut un 8alnic de2nod&";nt: dup& 6n1r;n4erile su1erite c5iar de 6"p&ratul Iosi1 6n Banat:
dac& nu ar 1i inter3enit ener4ia lui 'u3oro3: care 7i+a c;7ti4at pe "alul R;"nicului cea
dint;i 3ictorie: 6n septe"brie =)I(. >ar nu"ai dou& luni "ai t;r2iu 67i 1&cea intrarea 6n
Bucure7ti @%&ria 'a Prea+6nnaltul Prinip de 'acsoniia+Cobur4u: "arele co"andir al
tuturor o7tirilor 7i obl&duitorul &riiA: ca pre7edinte al unui >i3an alc&tuit din 1runta7ii cei
"ai de sea"& ai clerului 7i nobili"ii "untene: a3;nd de 3icepre7edinte pe 4eneralul
En2enber4: 1ostul 4u3ernator al Buco3inei
L
. Aceast& 1or"ul& "iBt&: unind autorit&ile
ar"atei de ocupaie cu dre4&torii localnici: r&";ne acu" acea a tuturor re4i"urilor din
ti"p de r&2boi 6n cele dou& &ri ro";ne7ti: p;n&: 7i inclusi3: acel al Re4ula"entului
Or4anic. >up& precedentul creat de ru7i 6n %oldo3a: la =)/(: cari ceruser& tuturor
8ur&";ntul de credin& 7i de supu7enie @I"peratrieiA
*
: s+a depus 7i aci sub austriaci: 6n
=)(.: un 8ur&";nt: a c&rui 1or"ul&: 6ndreptat&: 2ice+se: de Ion Cantacu2ino %&4ureanul:
consider& pe noul 6"p&rat 9eopold al II+lea drept @al nostru prea+str&lucit protectorA 7i 6i
1&4&duie7te supunere @unind folosul pmntului nostru cu enteresul stpnirii sale, pentru
#inele de o#te M...J pzinduMniMseprivileg<iurile M...JA
,
. 'e poate ast1el constata c& 6n
dou& decenii: boieri"ea "untean& c;7ti4ase 6n eBperien& 7i 6nde";nare politic&. \aptul
acesta apare 7i "ai li"pede dintr+o interesant& relaiune a istoricului 7i orientalistului
Ha""er: a1lat atunci 6n ser3iciul austriac: care arat& c& 6ndat& dup& s1;r7itul r&2boiului
0 c;nd se 7tia deci c&: 6n ce pri3e7te Principatele: se re3enea la sttu Fuo 0 la =. "ai
=)(=: "e"brii >i3anului Z&rii Ro";ne7ti adresau curilor i"periale din !iena 7i
Petersbur4 un "e"oriu:6n care se reluau 6n3ino3&irile aduse: cu dou&2eci de ani 6nainte:
do"niilor 1anariote de a 1i risipit oastea &rii 7i de a 1i trans1or"at un stat 3asal 6ntr+o
pro3incie turceasc&: desc5is& tuturor po1telor 7i tuturor eBaciunilor. 'e socotea c& o
6napoiere sub un ase"enea re4i" ar 1i o "ai "are nenorocire dec;t ca ea GaraH s& 1ie pe
loc 6n45iit& de p&";nt: @ca 9isabona 7i 9i"aA
-
7i se 1or"ulau 6n 7ase @ponturiA condiiile:
a c&ror respectare ar constitui o 4aranie de lini7te 7i bun& de23oltare. Ele pot 1i reproduse:
=
N. Ior4a: Ce3a despre ocupaiunea austriac& 6n anii =)I(0=)(=: Anal. Acad. Rom., %e". 'ec. Ist.:
s. L+a: EEEIII: p. LL).
L
&#id., p. LL=. Alt di3an Ia Craio3a.
*
Ar<iva Romneasc, I
L
: p. =*=.
,
Ior4a: op. cit., p. LLL G1acsi"ile: pi. !IIH. >l. AI. 9&pedatu: Pretinsa "isti1icare a unui 8ur&";nt istoric 6n
Zara Ro";neasc& la =)(.: $onvor#iri "iterare, E9I! G=(=.H: p. ,.= 7i ur". socote7te ne6nte"eiat& a1ir"aia
reprodus& de B&lcescu: din "e"oriile: a2i disp&rute: ale lui Cantacu2ino.
-
Alu2ie Ia cutre"urele ce a3user& loc 6n Portu4alia 7i A"erica de 'ud.
203
: . @.......j@3:j ] uu3cucsc: a unor n&2uine ce au
a8uns la reali2are de abia dup& trecerea unei 8u"&t&i de secol:
@=H: ca >un&rea s& r&";n& 4rani& 7i prin ur"are cet&ile 6n&late pe locul u2urpat
al Z&rii Ro";ne7ti: Br&ila: Giur4iul 7i Turnul s& 1ie d&r;"ate: iar p&";ntul dat 6napoi
proprietarilor s&i drepiQ alt1el: turcii ar continua s& eBercite o putere ne&r"urit&Q LH: ca
ale4erea >o"nului s& 1ie statornicit definitiv, anume aa ca un numr restrns de
alegtori, lua!i din cele trei stri 'eine geringe Oa<l von La<l<errn aus den drei Stnden(
s& alea4& dup& le4e pe >o"nQ c&ci acest drept: cu toate c& a 1ost c&lcat adesea: dar a 1ost
6ndeplinit din 3re"e 6n 3re"e: p;n& 7i 6n 6"pre8ur&rile din ur"& Gse d&deau eBe"ple de
la Constantin Br;nco3eanu p;n& la Constantin %a3rocordat 7i AleBandru G5icaHQ *H: ca
ributul: care e 1iBat la trei sute 7i c;te3a "ii de lei: s& 1ie dus la 1iecare doi ani la
ronstantinopol prin doi deputai: 6n sensul tratatului de la Sainar4i: dar aici: la
gonstantinopol: s& 1ie pl&tit prin "ini7trii celor dou& Curi 6"p&r&te7ti: 1iindc& alt1el
n
oarta ar su4e de la ar& o su"& cu "ult "ai "are: prin cererea repetat& 7i 6nainte de
re"e de bani pentru 6ntreinera cet&ilor: prin darea de 2a5erea: de le"ne de c5erestea
i a7a "ai departe: 1&r& a "ai socoti 7i c5eltuielile de la darea tributuluiQ ,H: ca eBportul
e 3ite s& 1ie cu totul liber: adic& supu7ii turce7ti s& n+aib& dreptul de a po1ti 3itele 6n alte
ondiii: dec;t acelea pe care le+ar a3ea: dac& ar 1ace cu"p&r&turi 6n Austria sau 6n Rusia:
&ci alt1el Poarta ar aduce repede toate ca odinioar&Q -H: nici una din cele trei curi
np&r&te7ti s& nu aib& dreptul de a inea trupe 6n ar&: 6n ti"p de pace s&+7i aib& ea oastea
proprie: iar 6n ti"p de r&2boi s& 1ie declarat& neutr&Q /H: ara s& 1ie pus& sub ocrotirea
6osebit& a Curilor cesaro+re4al& 7i ruseasc& 7i Poarta s& nu cear& ni"ic alta dec;t
ibutulA
=
.
Co"ent;nd aceste cereri: 1or"ulate at;t de precis: Nicolae Ior4a ad&u4a ur"&toarele
Xser3aii: @Ce lipsia: din dorinele de "ai t;r2iu ale poporului ro";nesc: 6n aceast& cerere
2ut& 6n ti"puri at;t de nenorocite: at;t de acoperite de u"ilin& 7i pe nedrept 6n8osite 6n
ea a"intire a noastr& a tuturora care e istoria naional&< 6n ar2ul din =)(=: pe care boierii
intenii se pricepur& 7i 6ndr&2nir& a+= 1ace: 1&r& nici un 6nde"n sau s1at str&in: se cuprinde
proprierea turcilor din raiele: ceea ce s+a 6ndeplinit abia 6n =IL(: prin tratatul din
Irianopol: 6nte"eierea din nou a 1orei "ilitare: ceea ce s+a 1&cut abia supt re4i"ul
4ula"entului Or4anicQ neutralitatea: pe care au recla"at+o 7i 6n putina c&reia au cre2ut
nenii no7tri de la =I,IQ ale4erea >o"nului de ar&: de toat& ara: pre"atur& aspiraie
6ral&Q libertatea de co"er: care trebuia s& ne dea bo4&ia 7i pe care principatele au "ai
Qptat+o 6n 2adar dou&2eci de aniQ le4&tura cu turcii nu"ai prin tribut: pe care o doria o
Wa4& partid& 6n epoca re4ener&riiQ protecia ru7o+austriac&: 6n care se 6nc5ia4& aceea7i
dina spre o libertate politic& asigurat care se 6ntrupa apoi 6n 1or"ula Wproteciei
openeX. i c5iar acea idee: a7a de practic& de a pl&ti tributul prin oa"eni de la care
:ii nu puteau cere o para "ai "ult M.. .JA
L
.
Re3enind "ai t;r2iu asupra acestui docu"ent: Ior4a 3edea 6n ale4&torii @celor trei
iA "enionai 6n "e"oriu: o a"intire a e3eni"entelor petrecute la !ersailles 6n =)I(
=
N.Ioi4a: !iaGa unui "itropolit de alt& dat&: Rlaret al H+lea: $onvor#iri"=enKe.XXX/ G=(.=H: p. ==L/ 7i urni.
L
&#id.
204
^+ @o Adunare Naional& cuprin2;nd cele trei 't&ri: ca 7i 't&rile din \ranaA
=
: prin ur"are o
1or"ulare cate4oric& a dreptului or&7enilor de a lua parte la ale4erea do"neasc&. i
6ntr+ade3&r Re4ula"entul Or4anic: patru2eci de ani "ai t;r2iu: 3a introduce 6n ob7teasca
Adunare pentru ale4erea >o"nitorilor 7i un nu"&r de deputai ai @isna1urilorA sau
corporaiilor or&7ene7ti
L
.
>ele4ai ai @isna1urilorA din Constantinopol luau parte la ale4erea Patriar5ului. >ar
recitind cererile deputailor de la =)).: ne pute" 6ntreba dac& la =)(= se poate susine o
interpretare at;t de @6naintat&A a ar2ului boierilor "unteni: 7i dac& 6n loc de @'t&riA: 6n
6nelesul s&u 4eneral: de cate4orii sociale deosebite: nu trebuie s& 6nele4e" aci @trepteA 0
si ele 6n nu"&r de trei 0 ale aceleia7i 't&ri boiere7ti: cuprin2;nd adic&: pe l;n4&
protipendad&: 7i dele4ai ai boierilor @de al doilea 7i al treileaA
*
: a7a cu" 3or cere "ai
t;r2iu @c&r3unariiA din %oldo3a. Era 7i aceasta de alt1el un pas 6nse"nat spre o consultare
"ai lar4& a &rii: care 7i+ar p&stra 6ns& 6n acest teBt 6nelesul consacrat: de @ar& le4al&A a
pri3ile4iailor.
N&2uinele de re1or"& 7i a"eliorare a instituiilor eBistente se pot ur"&ri 7i din
cuprinsul altui ar2 al aceleia7i boieri"i din 1ebruarie =)(*: 6ndreptat de ast& dat& c&tre
Poart&: care 6ncepe prin 1or"ula ce pare 6ntr+ade3&r a cuprinde un cerc "ai lar4 de
repre2intare: @Noi: cei "ai "ici robi ai puternicii 6"p&r&ii: %itropolitul 7i episcopii 7i
ar5i"andriii 7i e4u"enii tuturor "&n&stirilor: boierii "ari 7i cei "ici: c&pitanii 7i
p;rc&labii &rii: 7i tot cel&lalt popor: cari locui" cu toii 6n Zara Ro";neasc& M.. .JA
,
. 'copul
cererii era de a obine st&p;nirea pe 3ia& a lui AleBandru %oru2i: care trecea atunci de la
do"nia %oldo3ei la acea a Z&rii Ro";ne7ti: 7i 3enea precedat de o reputaie: de alt1el
6ndrept&it& dup& "&rturiile conti"porane: de bun ad"inistrator 7i c;r"uitor priceput.
@Acest >o"n: scrie despre el >ionisie Eclesiar5ul: ecou al opiniei publice din 3re"ea sa:
se 3edea iscusit la trebile &rii: adec& a >o"niei socotin&: c& era strecur;nd &nariul 7i
6n45iind c&"ilaA: de7i @ca" stra8nic 7i aspru cu boieriiA
-
. >e alt& parte: cu" constat&
Nicolae Ior4a: @nici o 4rup& de boieri nu putea n&d&8dui o "ai lar4& parte de putere 7i
1a3oare cu st&p;nirea pe 3ia& a lui AleBandru %oru2i. Ar2ul: 1ru"osul ar2 din =)(*: e
deci un act cu totul de2interesat: un stri4&t de desperare ie7it din ini"a &rii c5inuite M...J.
i 6n ade3&r c&: 1iind ascultat& aceast& cerere: principatul ar 1i c&p&tat o alt& 6n1&i7are.
!&2;nd liber 6naintea lui: 1&r& apropiata perdea nea4r& a "a2iliei care+i 1er"eca pri3irile:
>o"nul ar 1i a3ut cura8ul s& se 4;ndeasc& "ai lar4 7i "ai serios la "arile re1or"e de cari
a3ea ne3oie principatul. El 7i+ar 1i pus o int&: ar 1i socotit dru"ul ce+= desparte de d;nsa:
ar 1i luat "&suri cu"p&nite pentru a o atin4e: 1&r& prip& 7i cu o si4uran& lini7tit&. Cel "ai
r&u 1anariot ar 1i 1ost "ai bun: do"nind pe 3ia&: dec;t cea "ai aleas& 1ire o"eneasc&:
stri3it& 6ntre c;te3a luni de 1ebril& str;n4ere de bani 7i 6ndeplinire: 1&r& ori2ont: a ne3oilor
2ileiA
/
.
=
=iat. des Roumains, !III: p. I,.
L
=. C. \ilitti: Principatele Romne dela +9)9 la +9[D, p. =.L.
*
C1. Ar<iva Romneasc, I
L
: p. L.L 7i ur".
,
N. Ior4a: !iaa unui "itropolit de alt& dat&: $onvor#iri "iterare, EEE!: p. ===).
-
5p. cit., p. //.
/
Ior4a: op. cit., p. ==L=.
L.-
rt^tsiu iia^umic cwiisniuic uu apun rcai yi iieiagauuji ai regimului nostru ae stan, ir
6n 1or"a sa cea "ai puin popular&: la pre4&tirea 3iitorului. 'tatul ro";n "odern 3a
din reali2area treptat& a tuturor acestor dorine: pe cari boierii >i3anului Z&rii
l;ne7ti au "eritul de+a le 1i 1or"ulat printre cei dint;i: 7i desi4ur nu 1&r& riscuri. C&ci
i la ar2ul din =)(*: 3i2irul r&spundea printr+o asi4urare de bun&3oin&: lipsit& de orice
i2iune: Ha""er: transcriind 2ece ani "ai t;r2iu: la =I.*: "e"oriul din =)(=: a"intea
spondentului s&u c& trebuia s&+i re2u"e cuprinsul ca istoric: @1&r& a pune t;n4uirea 6n
t boierilor: prin care e de te"ut c& s+ar putea co"pro"ite cine3aA
=
. Tea"a de
unarea turceasc& ap&sa 6nc& asupra tuturor: cu toate asi4ur&rile din 5ati7eri1uri: pri3ind
3ile45iurileA 7i @prono"iileA principatelor.
>e 1apt: se desc5idea 6n cur;nd o nou& cri2& l&untric& 1oarte 4ra3& 6n I"periul
nan: ale c&rei e1ecte erau s& atin4& 7i &rile de la "ar4inea sa. n proces de
o"punere al autorit&ii centrale 1&cea s& r&sar&: ca odinioar& 6n 6"p&r&ia bi2antin&
6n Cali1atul arab: autono"iile peri1erice ale pa7alelor: puternici st&p;nitori de
incii: cari nu "ai ascultau de poruncile Porii: 67i str;n4eau sin4uri birurile 7i duceau
ria lor politic&. Ast1el @c5elerulA 6"p&r&iei pe care 6l alc&tuiau &rile noastre: se a1la
ninat: 6n ulti"ii ani ai 3eacului al E!III+lea: de tulbur&rile @aianilorA din cet&ile
irene: dar "ai ales de r&scoala declarat& 7i 1&i7& a te"utului pa7& de la !idin:
r
anto4lu. C;r8aliii acestuia treceau "ereu >un&rea 6n Zara Ro";neasc&: dup& prad&
itoarcere de bani :7i ali"ente. 'pre a 1ace 1a& acestor 6"pre8ur&ri: re4i"ul s+a 6n&sprit
6ou: >o"niile 1iind tot at;t de 3re"elnice 7i de nesi4ure ca 7i 6n trecut: 7i sarcinele
Ke sporind pe "&sura 4reut&ilor. Cu deosebire st&p;nirea lui Constantin Han4erliu
rile8 unei nou& stoarceri cu"plite a &rii: >o"nitorul 6ncerc;nd reintroducerea
sului 3&c&rit: pe care "itropolitul: ar5iereii 7i cei "ai de sea"& boieri re1u2au s&+=
easc&: 1iind oprit cu "are bleste" a "ai "ultor Patriar5i. >ar Patriar5ul: ce se a1la
Gi 6n scaun: nu a 3oit sau nu a putut s& se 6"potri3easc& "ai departe la cererea
nului: care era susinut& de de"nitarii Porii: 7i atunci 7i unii din boieri par a 1i 6ncetat
tenta
L
. Aceste d&ri 4rele 7i ridicarea unor trupe 6"potri3a @Pa23anilorA
*
constituiau i
sarcini isto3itoare 7i 6nc&lcau 1&r& nici o reinere pri3ile4iile 4arantate de Poart&:
i"poranii descriu situaia 6n culori 1oarte 6ntunecate. Pentru a "&sura 4radul de
lere la care a a8uns atunci 'tarea boiereasc& a %unteniei: trebuiesc recitite pa4inile de
d& 7i ironic& sinceritate: 6n cari cronicarul descrie @gae1etulA or4ani2at la Bucure7ti
u pri"irea lui Capudan Pa7a: c&ruia: pentru pl&cerile lui 7i ale 6nsoitorilor s&i: i se
@"ueri pod&rese c...A 6"podobite 7i 1erc5e2uite: cari stau la "as& cu boierii: 1iindu+i
ntate drept soiile lor le4iti"e: @iat& aceasta ea Br&nco3eanca: aceasta e Corneasca:
ita e cutare 7i aceasta e cutare \ilipeascaA: pentru ca la ur"&: Capudan Pa7a s& spun&
od& @s&+i opreasc& pe una "ai aleas&A: 1&c;nd alu2ie la u7urina bucure7tencelor pentru
reun&riA
,
Q iar Eclesiar5ul po3estitor se 1ace c& ad"ir& in4enuo2itatea co"ediei: prin
N. Ior4a: op. cF1.:p. ==*=.
>ionisie Eclesiar5ul: $ronograful,E.,*Q(=. :
C1. Hur"u2a`i+Nistor: 4oc. EIE: L: p. *: raportul lui %er`elius din LI ianuarie =)(I.
>ionisie Eclesiar5ul: op. cit., p. (/0(). P. dat& 3. nsemnrile Andmnetilor, ed. I. Cor1us: p. ,=.
L./
care turcul a 1ost 6n7elat 7i cinstea boieroaicelor p&2i ta. iar ca sa incneie po3estire triste
6"pre8ur&ri: ur"ea2& scena: de un ne6ntrecut dra"atis": a s1;r7itului lui Han4erliu: 6n
condiii ase"&n&toare uciderii lui Gri4ore G5ica: la beilicul din Ia7i. C;nd oa"enii
curii: atra7i de 24o"otul luptei 6ntre ne1ericitul >o"nitor 7i @5arapulA care 6l su4ru"a:
dau s& n&3&leasc& 6n odaia unde se s&3;r7ea o"orul: un cu3;nt al capu4iului 6"p&r&tesc 6i
1ace s& 6ncre"eneasc& pe loc: 7dur #re, fermanb... i au st&tut toi: n+au 6ndr&2nit s& 1ac&
ni"ic: dac& au au2it 1er"anAO. 'unte" departe: 6n 1ebruarie =)((: de dorinele ar2ului
boierilor de la =)(*Y Kudecata str&inilor: cari s+au 6n"ulit de la 6n1iinarea consulatelor 6n
&rile noastre: este se3er& pentru oa"eni 7i 6"pre8ur&ri. Raportul 3iceconsulului 1rance2
Parrant: de la Ia7i: la == iunie =)(I: descrie ast1el 4u3ernarea &rii 6n care se 4&se7te
acreditat: pun;nd 6ntr+o lu"in& real& 7i cau2ele acestei 4rele situaii:
@Aucun autre paNs du "onde nOa un 4ou3erne"ent plus onereuB: plus 1uneste: et
dans sa nature et dans ses consePuences M...J Cette pro3ince aussi a son "a6tre: "ais un
"a6tre etran4er Pui la pille: Pui est obli4e de la pilier a3ec un eBces dOe"presse"ent
incroNable. 9es %inistres Pui le secondent sa3ent encore "e"e lOi"iter M...J Cest ;
Constantinople Pue: tous les ans: tous les 8oursQ ; c5aPue 5eure se 3ont perdre par "iile
canauB di3ers les ric5esses de la %o`ia3ie.A Iar 6n ce pri3e7te relaiile 6ntre >o"nie 7i
't&ri: 6n aceast& nou& con8unctur& a supre"aiei turce7ti: descrierea e tot at;t de
os;nditoare:
@9e Prince est ; la 1ois escla3e et despote. II a ; Constantinople autant de "a6tres
PuOil a a KassN de su8ets. A Constantinople: ii baise 5u"ble"ent la robe du dernier
"usul"anQ ; KassN: ii 1ait respectueuse"ent baiser la "ain au pre"ier des boNards
M...J Ces Princes: en un "ot: presPue absolus dans le "al: sont entiere"ent enc5a6nes dans
le bien PuOils pourraient: par 5asard: a3oir en3ie de 1aireA
L
.
>esi4ur acest tablou reproduce i"a4inea clasic& ce "uli 7i+o 1ac 6nc& despre
6ntre4ul secol al tuturor do"niilor 1anarioteQ e deci nu"ai drept s& reproduce" al&turi de
el: r;ndurile: cu =L. de ani "ai 3ec5i: pe cari le a1l&" despre do"nii Z&rii Ro";ne7ti 7i
ai %oldo3ei: 6n scrisoarea din = "artie =/)/ a a"basadorului de Nointel: de la
Constantinopol: c&tre episcopul \orbin+Kanson: a"basadorul 1rance2 de la !ar7o3ia:
: Kls sont des escla3es et non pas des sou3erains. Ce sont des Grecs esle3es par ar4ent
Pui au bout dOune ann/e ou peu plus to"bent du trone dans une prison ou ils rendent 4or4e
et au+del; de ce PuOils ont 3oie. 9Oinstabilite ne leur donne Puasi point le te"ps dOune
ne4ociation: et lOescla3a4e ne leur per"et pas PuOils la conduisent autre"ent PuOau pro1it
du "a6tre: au pre8udice du leur propre.A
*
Aceste 6"pre8ur&ri nu erau deci speci1ice
do"niilor lui Han4erliu sau a lui AleBandru Calli"ac5i: conti"poranul s&u de la Ia7i: ci
caracteri2au 6nc& din 3eacul al E!II+lea st&p;nirea unui >uca sau a unui Antonie !od&
Ruset. >ar acela7i raport al lui Parrant 1ace totu7i o deosebire 6ntre 'tarea boiereasc& a
%oldo3ei 7i acea a Z&rii Ro";ne7ti:
1
/6id.,p. 104.
2
Hurmuzaki, 1oc. Supl. I, II, no CCLXIII, p. 181 -82. Cf. yi Supl. I, III,p. 518 yi urm.
3
Hurmuzaki, 1oc. Supl. 1,1, no CCCXC.p. 258. `'
207
iuavic Pu en 3aiacnie. uans cette
Qrniere pro3ince: tous Ies BoNards: accoutu"es ; trou3er leur eBistence dans Ies
11erentes c5ar4es Pue leur distribue la Cour: ne4li4ent leurs terres: leurs 3illa4es: et
s4etent "iserable"ent en couitisans. A IassN: ces BoNards sont presPue tous ric5es et: au
Qu de rec5erc5er Ies 1a3eurs du Prince: Ies dedai4nent en PuelPue sorte. Ils 3ont passer
ie p;rtie de lOannee ; la ca"pa4ne PuOils 1ertilisent et Pui: a3ec PuelPues soins: leur
pportent de 4ros re3enus.A ? E oarece contra2icere 6ntre aceast& constatare: care scoate 6n
iden& o relati3& neat;rnare a boieri"ii "oldo3ene Gcare nu 7i+a pierdut ba2a teritorial&H
Q st&p;nirea eBclusi3& a slu8belor de curte 7i de >i3an: 0 7i descrierea >o"nitorului
nariot: rob la Zari4rad 7i despot absolut 6n principatul s&u. E de 3&2ut p;n& la ce punct:
east& din ur"& de1iniie: care se potri3e7te 6ntr+ade3&r "ai deplin Z&rii Ro";ne7ti la
ea dat&: nu este 7i un e1ect al 1ra2eolo4iei inerente stilului 3re"ii: 6n scrisul consulilor
ipublicii.
6n %untenia 6ns&: atacurile ne6ncetate ale @Pa23anilorA de peste >un&re luaser&
aporii: cari nu se "ai puteau st&p;ni cu "i8loacele locale. 9a =)((: a doua do"nie a
AleBandru %oru2i 6ncerca s& 6n1runte pri"e8dia: recrut;nd osta7i cari: al&turi de turcii
paratului: s& respin4& cetele de n&3&litori. @\&cea: scrie 6n cronica sa anoni"ul care
nnea2& @gilot Ro";nulA: 7i de prin 8udee ost&7i: puindu+le nu"e panduri: 7i tri"itea pe
ii la Craio3a: pe alii la ordiiQ 6n Bucure7ti iar&7i aduna c;i "i7ei: c;i bleste"ai: 7i+i
ia 6n r;ndul osta7ilor. '&rac& ar&: tic&loas& ar&: de cine ai a8uns s& 1ii str&8uit& 7i
2it&YA Pentru 6"pre8ur&rile de atunci: aceste senti"ente ale @2elosuluiA nostru autor
6tru ser3iciul "ilitar al p&";ntenilor: ilustrea2& o 6ntrea4& "entalitate. @Nu 2ic: adau4&
le alt1el: c& ru";nii nu sunt destoinici de ar"e: 1iindc& de 3oi 2ice a7a "& 3&desc de
ticinos istoriile cele 3ec5iA: dar 1iindc& @de "uli ani intr;nd supt 8u4ul birului 7i al
tunerii M...J cursul anilor 7i 6"pilarea ce au a3ut 6n toat& 3re"ea M...J i+au 6"br&cat cu
i"a 7i cu 1ricaA
L
. Era poate 7i tea"a ne"&rturisit&: 1a& de 6nar"area unor ele"ente
te 6n a1ar& de ordinea pri3ile4iat&: cari ar putea 6ntr+o 2i de23olta alte n&2uineQ din acest
ict de 3edere: pandurii lui %oru2i 3or a3ea ur"a7i 6n deceniile ur"&toare.
'e 3orbea din nou de o inter3enie a Rusiei: ceea ce ar 1i atras asupra Principatelor
ut&ile altei ocupaii: a altor operaiuni r&2boinice pentru st;rpirea Pa23an4iilor.
Bandru %oru2i 67i do3edi 6nc& odat& iscusina. @\iind "aestru: scrie >ionisie
esiar5ul: a 1&cut alt& "e7te7u4ire 7i puind de a 1&cut 5ar2o3al: adec& 8alb& c&tre
l&ratul despre partea &rii: cu "are pl;n4ere 7i t;n4uire: 7i a isclit pe to!i #oierii ferii,
i i mici, pe to!i #teslaii i cumpnaii, 4eluind 7i tic&lo7indu+se c& a s&r&cit 7i li s+a
H&dit tot ce au a3utA: ru4;nd @s& ierte pe Pas3ando4lu: s& nu "ai 3ie 7i ostile "uscalilor:
iu "ai au nici o7tilor 6"p&r&te7ti s& le dea 2&5&releA
*
. Era o "ane3r& diplo"atic& care:
le o parte ar&ta lealitate 1a& de Poart&: nu+= punea r&u nici cu puternicul r&23r&tit de la
in: 7i c&uta s& 1ereasc& ara de alte nenorociri. >ar e interesant& "ai ales "ani1estarea
ilor 6n acest docu"ent: 6n care apar: pe l;n4& repre2entanii nobili"ii: 7i or&7enii din
OHur"u2a`i:.>oc.'upAI:II:p. =II. O :
L
Cltima cronic romn din epoca Fanario!ilor, ed. B. P. Hasdeu: p. *.0*=.
*
5p. cit, p. ==L.
208
orporaiile de "eseria7i 7i ne4usiuu. oliticeQ poate acu": la =I..: s& 1ie 6ntr+ade3&r 7i o
p&trundere a ideilor ce 1r&";ntau Apusul: de a c&ror in1luen& 3o" a3ea de inut sea"&
6n cur;nd. !&2;nd 6ns& c& Poarta era prea slab& ca s& ispr&3easc&: prin sin4urele ei
"i8loace: r&2boiul cu Pa23anto4lu: 7i c& sarcinele 1inanciare a8un4eau iar&7i co3;r7itoare:
cea "ai "are "&estrie a >o"nitorului a 1ost cererea sa de a 1i "a2ilit: d;ndu+i ast1el
posibilitatea s& se retra4& la 3re"e dintr+o situaie: c&reia nu+i "ai putea 1ace 1a&.
%o7tenirea o pri"i %i5ai 'uu: care 67i d&du repede socoteal& de ipotecile ce o
ap&sau
=
. Nu+i "ai r&";nea 6ntr+ade3&r dec;t @s& dea bir cu 1u4iiiA: ceea ce s+a
6nt;"plat la =I.L: c;nd a"eninarea 6naint&rii unor cete pr&dalnice spre Bucure7ti:
dup& ce pustiiser& Craio3a 7i Oltenia: deter"in& pribe4irea >o"nitorului: a 3l&dicilor
7i a celor "ai "uli boieri 6n Ardealul 3ecin: de unde cererile lor de a8utor pornesc c&tre
6"p&raii Rusiei 7i Austriei
L
. Tot atunci a 1ost 6ndreptat& alta c&tre Pri"ul Consul
Bonaparte: al c&rui renu"e a8unsese "ai de "ult p;n& la &r"urile >un&rii. >e"ersul
c&tre 6"p&ratul Rusiei cuprindea cererea pentru nu"irea lui Constantin Ipsilanti: ca
>o"nitor al Z&rii Ro";ne7ti
*
.
\a& de 6"pre8ur&ri at;t de tulburi: nu a8un4eau nu"ai so"aiunile lui Hasan Pa7a
care ocupase Bucure7tii: c&tre pribe4i: de+a se 6ntoarce la 3etrele lor
,
.. aciune a Austriei
7i a Rusiei se de23olta la Constantinopol: arul Pa3el I 1olosind: 6n aceast& 6"pre8urare:
noua sa situaie de prieten 7i protector al I"periului Oto"an. Ast1el se l&"ure7te cu"
do"niile lui Constantin Ipsilanti la Bucure7ti 7i a lui AleBandru %oru2i la Ia7i: sunt
6nsoite de 1ir"anele din octo"brie =I.L: cari repre2int&: dup& de1iniia lui Ior4a @o
ade3&rat& constituie a &rilor ro";ne7ti: potri3it cu dorinele ar&tate de ara 6ns&7iA
-
.
Acest lun4 docu"ent: care reproduce 7i 1ir"anele anterioare din =)),:=)I* 7i =)(=:
con1ir"& 6ntr+ade3&r "ulte din dorinele 1or"ulate 7i repetate cu st&ruin& de un s1ert de
3eac: de repre2entanii 't&rilor din principate
/
. >in 6n7irarea lor destul de con1u2&: 1&r&
ordine siste"atic&: se pot reine ur"&toarele dispo2iiuni: pentru laturea ce ne interesea2&
aci "ai cu deosebire: Nu se 3a cere "ai "ult dec;t 5araciul: 7i birurile statornicite prin
obicei: iar dre4&torii turci nu 3or "ai a3ea 3oie s& u"ble dup& ele 6n ar&. >o"niile ur"au
a 6"plini 7apte ani: iar >o"nii nu puteau 1i sc5i"bai 6nainte de ter"en: dec;t pentru 3in&
do3edit&: 7i de acord cu repre2entantul Rusiei la Constantinopol. 6n ce pri3e7te d&rile: ele
nu se puteau a7e2a dec;t cu s1atul 7i consi"&";ntul boierilor 6n 1iecare an: 6nse"nat&
concesiune 1&cut& uneia din principalele re3endic&ri ale 't&rii. 6n pri3ina slu8belor 6ns&:
se ar&ta anu"e @c& boieriile Z&rii Ro";ne7ti 7i a %oldo3ei: 1iind c& se cu3ine a se da la
acei cari dintre 4reci 7i p&";nteni 3or 1i "ai ale7i 7i cu 6ndestulare de buna c5ib2uirea lor
=
gilot Ro";nul: ed. citat&: p. ,- 7i ur".
L
Cererea c&tre 6"p&ratul Austriei: se"nat& @Ies representants de la nation !allaPueA din L* iunie =I.L: 6n
Hur"u2a`i: >oc. EIE: L: no CC!I 7i CC!II: p. =L)0LI. Acea c&tre 6"p&ratul Rusiei "enionat& 6n nota
tri"isului rus din septe"brie =I.L: 6n Ior4a: Acte i Fragmente, II: p. *)= 0)L.
*
i nu @nelini7teaA cu" arat& >l. I. G. !;ntu: op. cit., p. =/).
,
Hur"u2a`i: 4oc. EIE: L: p. =./.
-
=ist. des Roumains, !III: p. =/L.
/
!. teBtele 6n G5. Petrescu: >. A. 7i >. C. 'turd2a: Acte i doc. relative la ist. Renaterii Romniei, I:
p. L-L 7i ur". a:
L.(
iaXa "uu iui ia acei aupa 3re"e >o"ni i
Z&rii Ro";ne7ti 7i ai %oldo3ei: spre a "eta5irisi 6n slu8ba lor dup& trebuin& pre cei
rednici 7i credincio7i: at;t din 4reci c;t 7i p&";nteni proti"isind pe cei "ai iscusii din
i";ntenii boieri la boieriile acele cari sunt c5iria7i cu3iincioase p&";ntenilorA. Boierii
r;ndul lor trebuiau s& crue pe locuitorii s&raciQ "o7tenirea c&lu4&rilor cari nu st&teau 6n
&n&stiri nu re3enea nici "itropolitului: nici "&n&stirilor: ci ur"a s& se dea unei Case a
ilelor: 6n 1olosul s&racilor 7i or1anilor. Pri3ile4iile ne4ustorilor erau asi4urate la r;ndul
r: prin oprirea pentru alii de a 1ace ne4o 6n ar&: 1&r& 1ir"an
=
. 'e inea ast1el sea"& 6n
recare "&sur&: de dorinele 1iec&reia din 't&ri: asi4ur;ndu+se 6n acela7i ti"p o "ai "are
ibilitate do"niei: de7i nu at;t c;t se dorise. Acest re4i" 6nse"na desi4ur un pro4res
upra situaiei de 1apt din ulti"ele dou& decenii 7i ar 1i putut poate "ulu"i re3endic&rile
terioare: 1or"ulate de c&tre deputaii boieri"ii celor dou& &ri. >ar el se a1la dep&7it de
ns1or"area ce se petrecuse 6n spirite 7i care a7a2& de acu" 6nainte pe pri"ul plan un
u 1actor: acel al ideolo4iei r&sp;ndite de Re3oluia 1rance2&: 6n cursul unui deceniu: 7i
r&sunetului ei 6n 6ntre4 R&s&ritul 7i 'ud+Estul Europei. 9a =( noe"brie =I.L: a4entul
6triac de la Ia7i: Ti"oni: ar&ta eBistena "ai "ultor partide printre boierii localnici:
nii sunt adu7i c&tre ru7i: alii c&tre turci: 7i cei de al treilea pentru o nou& ordine de
ruri: 1&r& a+i socoti "ai dinnainte p&4ubitoarele ur"&riA
L
. 6n aceast& n&2uin& spre o
Ru& ordineA care arat& in1luena ideilor din Apus: se poate 6ntre2&ri 6nceputul "arii
6s1or"&ri: care 3a pune cap&t 7i 6n &rile ro";ne7ti re4i"ului de 't&ri pri3ile4iate.
*. PRI%E9E ATINGERI C I>EO9OGIA RE!O9ZIONAR[
DN KR9 AN9I =I..
In1luena ideilor Re3oluiei 1rance2e: de "ult pre4&tit& prin acea a curentelor
so1ice din a doua 8u"&tate a 3eacului al E!III+lea 7i a literaturii 1rance2e 6n 4eneral:
Ht Orientul european: dar "ai cu deosebire 6n "ediul 4recesc 7i 1anariot
*
: este atestat&
de "ult de "&rturii conti"porane: din =)(, 7i =)(/: se obser3& c& unele cercuri
Qre7ti din Bucure7ti nu+7i ascund si"patiile pentru ideolo4ia 7i reali2&rile republicii:
Pu succesele ei "ilitare
,
. 6n ulti"ii ani ai secolului: aceste aspiraiuni se concentrea2&
Rra 1i4urii st&p;nitoare a lui Bonaparte: presti4iul care 6l 6n3&luie de la eBpediia sa din
rt: al c&rei r&sunet a 1ost considerabil 6n 6ntrea4a lu"e r&s&ritean&: a 1ost sporit de
ritatea ce i+o con1er& =I Bru"ar 7i rolul s&u de arbitru 6n reor4ani2area
a7e2&"intelor :ice 7i sociale ale \ranei. Instincti3: prin de1or"area i"pus& de distan&
7i de lipsa de r"aiuni eBacte: ad"iratorii s&i din 6ndep&rtatele pro3incii dun&rene
au totu7i i"entul c& re4i"ul Pri"ului Consul consolidea2& cuceririle Re3oluiei 7i le
a7a2& pe OIii trainice. 6n lu"ina acestor consideraiuni trebuiesc 6nelese pa4inile:
desi4ur nai3e
Re2u"ate 6n Ior4a: =ist. des Roumains, !III: p. =-(0=/L 7i I. G. !;ntu: op. cit., p. =/I0=)..
Q

Hur"u2a`i: 4oc. EIE: no CCE9: p. =-L+=-*.
!. raportul lui Hortolan din =- oct. =)(*: Hur"u2a`i: 4oc. Supl. I: II:p. (,: PresFue tous&es negocianls
tinaetdelAAl#anieeAta#lisicisontdessansMculottes.
N. Ior4a: 9a Re3olution 1ranaise et le 'ud+Est de lOEurope: Rev. =ist. du SudM%st europden, E G=(**H:
7i ur".
L=.
i nline de "eBacuiau: a \rana: despre luptele din @%isirA GE4iptH: cari au rostul @s&
desc5id& dru" la A"ericaA GYH ^^ eBe"plu tipic de con1u2ie 6ntre noiunea Indiilor
occidentale 7i a celor orientale 0: sau despre etapele "i7c&rii re3oluionare: cea dint;i:
care se 6nc5eie cu @t&ierea craiuluiA: instituie doar un s1at de @8udec&tori di3ani7tiA cari
conduc treburile publice: pe c;nd ade3&rata slobo2ire de @ru";nieA G@ca 7i odinioar&:
adau4& cronicarul: ru";niei Terii Rura;ne7tiAH a norodului 1rance2: e atribuit&
inter3eniei lui Bonaparte care c;7ti4& ast1el recuno7tina 7i iubirea tuturor
=
. %ai contribuia
de alt& parte 7i le4enda: destul de r&sp;ndit& la acea 3re"e: a ori4inii 4rece7ti a Pri"ului
Consul: care 6l 1&cea "ai apropiat lu"ii r&s&ritene
L
.
>ar 6"pre8ur&rile tulburi ce le pro3oca 6n &rile noastre procesul de desco"punere al
I"periului Oto"an: pr&d&ciunile @pa23anilorA 7i c;r8aliilor pornii de peste >un&re: 7i
ne3oile ce le 6ndurau de pe ur"a acestor 1r&";nt&ri locuitorii Z&rii Ro";ne7ti: erau s&
deter"ine "ani1est&ri "ai concreteQ consecina lor se 1ace si"it& 7i pe planul 6ncerc&rilor
de re1or"& constituional&: pe care 6nt;lni" acu" cele "ai ciudate siste"e de altoire a
ideilor nou&: cari 1r&";ntau Apusul: pe tradiionala a7e2are a re4i"ului de st&ri
pri3ile4iate.
6nt;ia "ani1estare cunoscut& cu preci2iune: este de"ersul: a"intit 6n lucrarea recent&
a >+lui E"il !;rtosu: 6ntreprins de c5iriar5ii 7i boierii "unteni re1u4iai la Bra7o3 6n =I.L:
pe l;n4& a"basadorul \ranei la !iena: C5a"pa4nN: pentru a trans"ite Pri"ului Consul
ru4&"intea de a inter3eni 6n 1a3oarea &rii lor. A3e" 7i re2oluia lui Bonaparte pe
re2u"atul petiiei @ar5iepiscopilor 7i boierilor !ala5ieiA: care spune destul 6n conci2iunea
ei caracteristic&: 7%crire au citoNen $<ampagnN, pom faire ecrire a ces individus Fu Ails
me fassent connatre ce Fue;e pourrai faire pour leur service8. Nu era 6ntr+ade3&r de
a7teptat ca la data de = T5er"idor a anului E GIFL. iulie =I.LH 7i 6n "i8locul at;tor alte
preocup&ri: Pri"ul Consul s& arate "ai "ult @entu2ias"A sau @interesA pentru cererea
acestor necunoscui
*
: dup& cu" de alt1el 7i "ai t;r2iu: Principatele dun&rene nu erau s&
constituie 6n uria7ul s&u 8oc politic 7i diplo"atic: altce3a dec;t o "oned& de sc5i"b 6n
tratati3ele cu arul Ale`sandru I: o co"pensaie co"od& pentru a prelun4i ocupaia
1rance2& 6n Prusia: sau a obine a3anta4ii la cel&lalt cap&t al continentului. Nu ast1el
considerau 6ns& unii din ace7ti @indi3i2iA: reali2&rile re4i"ului s&u 7i n&de8dile ce puteau
i23or6 pentru &rile noastre oropsite: dintr+o pre2en& "ai acti3& a politicii 1rance2e la
>un&reQ sunt indicii ale unor alte de"ersuri: 6ntreprinse nu nu"ai de boieri "unteni: dar
7i "oldo3eni: 6n =I., sau =I=L: a c&ror soart&: de alt1el nedeslu7it&: ne pri3e7te aci "ai
puin
,
.
, aie iui uiomsie EA;ICMCUUUI
=
$ronograful Jerii Rumneti, ed. Nicolaescu+PIop7or: p. =,/ 7i ur". E interesant& prioritatea: ce se
sublinia2& aci a re1or"ei lui Constantin %a3rocordat de la =),/.
L
&#id. C1. N. lor4a: &st. literaturii romne n sec. al X/&&&Mlea, II: p. =-. 7i >. Popo3ici: "a litterature
mumaine lAeApoFue des "umieres, 'ibiu: =(,-: p. =-. 7i ur".
*
E. !;rtosu: @apoleon Honaparte i proiectul unei 7repu#lici aristoMdemocraticeti8 n 0oldova la +9*),
ed+ a Il+a: Bucure7ti: =(,): p. I 7i ur".
,
&#id., p. =- 7i ur". C1. N. lor4a: 9es Rou"ains et Napoleon I+er: Rev. =ist du SudM%st europen, IE: =(*L:
P+=L(+=*..
!Q
L==
ni aceasta cercetare: este
6ns& iudatul proiect: cunoscut sub titlul 7Plan sau o form de o#lduire repu#liciasc
aristoMimocraticeasc8O: atribuit "arelui boier "oldo3ean >i"itrie 'turd2a: 7i datat 6n
"od bi7nuit "ai t;r2iu: 1iind cuprins 6n bo4ata literatur& de planuri de re1or"&: pe care o
a1l&" up& 24uduirea e3eni"entelor re3oluionare din =IL=: 6n seria acestora 6l a7a2&
at;t C. \ilitti: c;t 7i Nicolae Ior4a: 6n ulti"ele lor lucr&ri cu pri3ire la aceast& epoc&
=
:
1&r& a lai a"inti de altele "ai 3ec5iQ sin4ur Radu Rosetti: 6n a"intirile sale:
eBpri"ase o idoial&: socotindu+= "ai de4rab& din 8urul anului =I=/: deci anterior
celorlalte
L
.
>l. !;rtosu are 6ns& dreptate: c;nd arat& c& un siste" republican nu se putea
"cepe: pentru %oldo3a sau oricare alt& ar& european&: 6n anii Con4resului de la !iena
a restaur&rii "onar5ice 7i conser3atoare pe care o 6n1&i7a '1;nta Alian&. 6ns&7i @ideea
: a alc&tui o republic&A nu se potri3ea cu condiiile de politic& 4eneral& ale acestei 3re"i
nu putea 6n nici un ca2 ser3i interesele &rii: cari trebuiau s& 1ie pre2intate %arilor Puteri:
i des&3;r7ire potri3nice: dup& cu" se 7tie: oric&rii ur"e a @5idrei re3oluionareA. Ideea
a 6nlocui instituia "onar5ic& a >o"niei: prin @di3anuriA sau consilii restr;nse de boieri
lii: cari repre2int& laturea aristocratic& 0 c5iar oli4ar5ic& 0 a proiectului: cea
"ocratic& 1iind @>i3anul de 8osA: ales prin di1erite 4rade de ale4&tori: cari dau ast1el
presiune @4lasului de ob7teA: nu se poate potri3i dec;t 3re"ii 6n care \rana nu 6ncetase
a se intitula @Republic&A: denu"ire ce st&ruie 6nc& pe cei dint&i @napoleoniA de aur: cari
o 1a& au c5ipul 6"p&ratului: dar pe cealalt& "ai 6nscriu cu3intele 7Repu#liFue
ingaise8. 9a consideraiunile >+lui !;rtosu: ar 1i de ad&u4at acele cari re2ult& din 6ns&7i
pansiunea proiectului: 1aptul c& autorul s&u se re1er&: pentru atribuiunile >i3anului de
Q 6n "aterie 1inanciar&: la @En4litera: ar& slobod&: 3rednic& de a lua paradi4"& de la
6saA: 0 alu2ie: 1&r& 6ndoial&: la prero4ati3ele consacrate ale Ca"erii Co"unelor pentru
tarea bu4etului: 0 pe c;nd alte idei sunt de 3&dit& inspiraie 1rance2&: ne 6ndreapt& de
"enea spre acela7i an =I.L: sin4urul 6n care: 6n ur"a tratatului de la A"inens: s+a putut
2a o pace 3re"elnic& 6ntre \rana c;r"uit& de Bonaparte: 7i "area ei ad3ersar& insular&
ti"pul Re3oluiei 7i a I"periului. >ar ale4erea >i3anului de 8os: pe di1erite trepte ale
utinului: locuitorii satului ale4;nd c;te un dele4at: ace7tia la r;ndul lor dese"n;nd c;te
Qi ipoc5i"eniA de plas&: iar adunarea acestora la scaunul 8udeului: ale4;nd 6n s1;r7it
trei deputai de di3an: cari pot 1i @din partea boereasc& c;t 7i din celelalte st&riA:
espunde 6ntoc"ai siste"ului adoptat de Constituia anului E de la , au4ust =I.L: care
3ede adun&ri treptate de canton: arondis"ent 7i departa"ent: ale c&ror ale4eri
sr"in& pe repre2entanii naiunii 6n Corpul le4islati3 7i 6n 'enat
*
. 6n 1ine: 6ns&7i
>cuparea deosebit& pentru 7coal& 7i cultur&: 6ncredinat& pri"ului departa"ent de trei:
Hi3anului %are de =- boieri oli4ar5i: cari se 6nlocuiesc nu"ai prin cooptare din aceea7i
=
I. C. \ilitti: Frmntrile politice i sociale n Principatele romne dela +9)+ la +9)9, p. =.( 7i ur".Q
Rr4a: =ist. des Roumains, !III: p. *-I0-(.
L
E. !;rtosu: op. cit., p. =) 7i ur". >ar tot >+sa obser3& Gp. =(H c& 7i AlecuRusso: Scrieri, ed.Hane7.p. =)=:
a "eniona proiectul: crede c& ideile @republicanilor cu >i"itrie 'turd2aA erau anterioare anului =IL= 7i
Kpropiatede =I=).
*
E. !;rtosu: op. cit., p. L*0LI 7i *L0*( GteBtulH. Pentru instituiile politice ale Consulatului: 9. !illat: "a
1lution et lA%mpire Gcoli. Clio: IH: II: p. *= 7i ur".
L=L
cate4orie social& 0 se poate apropia de le4islaia 7colara 7i culturala a ra"uiui
deosebit de rodnic& 6n =I.L 7i =I.*: c;nd or4ani2ea2& liceele 7i Institutul \ranei. 'unt
ar4u"ente cari 6nt&resc ipote2a >+lui !;rtosu 7i ne 6n4&duie 6n acela7i ti"p s& distin4e"
intenia autorului de a 6n1&i7a: 6n proiectul s&u: noiuni cari s& nu 1ie necunoscute
cercurilor politice 7i diplo"atice ale Europei Occidentale: de la cari se inspir&: potri3indu+
le 6ns& realit&ilor sociale conti"porane din ara sa: cari i"puneau "eninerea re4i"ului
de 't&ri pri3ile4iate. Este desi4ur 6n aceast& alc&tuire de consilii 7i co"isiuni: dintre cari
unele lucrea2& @pe tain&A 7i ce3a din 3ec5ile instituii ale !eneiei
=
: a c&ror a"intire era
6nc& proasp&t& 6n =I.L.
C&ci dac& 6n alte planuri de re1or"&: "ai t;r2ii: 3a 1i 3orba de contribuia tuturor la
i"po2ite: sau de alte atin4eri la re4i"ul de eBcepie al claselor conduc&toare: 6n aceasta nu
se pre3ede 6n "od eBpres nici o restr;n4ere a pri3ile4iilor: rostul @3eliilor boieriA 6n
alc&tuirea di3anului oc;r"uitor este se"ni1icati3: @ob7tea locuitorilorA 0 dar "&r4init& la
@4ospodariA 0 a3;nd 7i ea doar o participare indirect& la c;r"uire: prin siste"ul electoral
ce l+a" a"intit "ai sus. Aceasta e principala concesiune 1&cut& noilor 6"pre8ur&ri. 6n
4eneral: alc&tuirea unui ast1el de proiect la acea dat& se potri3e7te personalit&ii
presupusului autor: lo4o1&tul >i"itrie 'turd2a: o" de autoritate: @patriot cu 6n5erbineal&A:
cu" 6l descriu 3ersuri conti"porane: cari 6n1runt&: 6n descrierea calit&ilor lui: cele "ai
ele"entare re4uli de 6nl&turare a caco1oniei:
@Haractir are ca Caton: ca Brutus statornicie
i ca Cauni&: s1etnic: ne4re7it poate s& 1ieYA
L
.
ti" de alt1el c& scrupulo2itatea sa 6n eBa"inarea unei 4estiuni 1inanciare era s&
cree2e la =IL/ >o"nitorului serioase di1icult&i
*
.
>ar ideile de re1or"& erau 6n at"os1era 3re"ii. Ele erau 6"br&i7ate 7i de boieri"ea
de a doua treapt&: ne"ulu"it& de a 1i 6ndep&rtat& din slu8bele "ari: senti"ent 6n care o
6ncura8au 7i consulii str&ini: cel rusesc de la Ia7i opunea: 6n acela7i an =I.L: pe @ade3&raii
boieri "oldo3eniA: 1anarioilor c&p&tuii 6n slu8be
,
Q a 1ost deci o perioad& 6n care politica
ruseasc& a spri8init acest curent: atitudine ce se 3a sc5i"ba "ai t;r2iu. A" "enionat
raportul a4entului austriac de la Ia7i: despre partidele boieri"ii "oldo3ene7ti 7i dorina
unei ordini nou&
-
. E o alu2ie la 1r&";ntarea peste care plute7te @un cu4et a nesupunerii
1ranu2e7ti: cute2;nd a 2ice 7i c&tre st&p;nire cu3inte de 6n4ro2ireA. Cu3intele sunt ale
ana1oralei din L( "artie =I.,: prin care >i3anul %oldo3ei: 6n 1runte cu %itropolitul
!enia"in 7i */ de 3elii boieri G6ntre cari 7i >i"itrie 'turd2a 3el 3ornicYH denun&
>o"nitorului aceste uneltiri 7i pa"1lete: datorite @unor netrebnici 7i s"intiiA cari
=
C1. 7i >. !. Barnosc5i: 5riginele democra!iei romne, p. ((. Tratatul de la Ca"po+\or"io: care aneBa
!eneia Austriei: e din =) oct. =)().
L
E. !;rtosu: op. cit., p. =(. !. 7i raportul consular 1rance2 din I iulie =IL,: Hur"u2a`i: 4oc. R
*
C1. N. Ior4a: =ist. des Roumains, !III: p. *-I 7i Hur"u2a`i: >oc. E: no CCCCII: p. **(.
,
Raport austriac 6n Hur"u2a`i+Nistor: 4oc. EIE: L: no CCEEE: p. =,,0=,-.
-
Ftod.:CCE9:p. =-L+=-*. aA
L=*
a ii un uu2a: care a 7i
8st arestat: 1&r& 6ns& a i se putea do3edi 3ino3&iaQ >o"nitorul AleBandru %oru2i: care
6t&rea ana1oraua >i3anului: atribuia a4itaia acti3it&ii 1ostului consul rus %ali4no3s`i
L
Q
Qiunile cele "ai deosebite se 6nt;lneau deci pe acest t&r;". E ne6ndoielnic c& 6n
Qti3itatea politic& subteran& a ti"pului erau a"estecate 7i cercurile "asonice: cari luaser&
i oarecare a3;nt 6n Principate: o dat& cu de23oltarea or4ani2&rii lor 6n celelalte &ri ale
uropei
*
Q 6n special 6n %oldo3a: ele se a1lau 6n contact cu 3alul de e"i4rai poloni: cari
6ceau cu ei: dup& 6"p&rirea sa"a3olnic& a &rii lor: dorul libert&ii pierdute 7i con7tiina
ealului pentru care luptaser&. Prin ei: un nou aport de 4;ndire 7i 1apt& re3oluionar& se
l&u4a la in1luenele: ce ne sunt p;n& acu" cunoscute. Nu "ult dup& =I.L: un "e"oriu
"is de "oldo3eni lui Bonaparte 1olose7te pentru 6nt&ia oar& c5iar nu"ele de constitu!ie,
care o 3or @adaptee ; notre 4outA
,
.
E3eni"entul care era s& dea 6ns& o 5ot&r;toare 6ntors&tur& 6"pre8ur&rilor 7i s&
Bi2e2e orientarea nou& a spiritelor: s+a produs la s1;r7itul anului =I./: prin noul r&2boi
Qo+turc 7i ocuparea Principatelor: ti"p de "ai bine de 7ase ani: care a 1ost consecina sa
ect&. 6ns&rcinat 3re"elnic de ru7i cu conducerea a"belor Principate: Constantin
ilanti: 1ostul >o"nitor al %oldo3ei 7i al Z&rii Ro";ne7ti: era s& arunce aci s&";na
Rr pre1aceri 3iitoare. Iniiati3ele luate atunci 3or da roade neb&nuite 6n 1r&";nt&rile ce
? i2bucni peste un deceniu 7i 8u"&tate]. C5iar c;r"uirea prin di3an: sub pre7edinia unui
atorrus: 3a obi7nui cercurile politice cu o 1or"ul& nou& de 4u3ernare. Acu" 8u"&tate
Feac: Nicolae Ior4a putea scrie 6n pre1aa la cule4erea sa de rapoarte consulare prusiene
acestei 3re"i: @E o 4re7al& 7i o nedreptate a crede c& re4ula"entul or4anic a introdus
i 6n principate ideia de 'tat: 4rup&rile dup& credini: 3iaa public&: c& o i"pulsie str&in&
it na7tere 3ieei noastre nou&. 6n realitate: i"pulsia a 3enit de la noi 6n7ine 7i 6nnaintea
6la"entului: de la boieri 7i 6n anul =IL=A. @O "inunat an cu leatul =IL=: scrie Nau"
iniceanu: tu cu ade3&rat prin intrare+i: de ai 7i pricinuit Ro";nilor a"&r&ciune: dar
H dat& 7i de7teptareaA
/
. E locul acu" de+a 6ndep&rta "ai "ult 6n ti"p ter"enul de
put al e3oluiei spre 1or"ule nou& ale 3ieii de stat: "i7carea anului =IL=: pri3it& 6n
pecti3a unor cercet&ri "ai a"&nunite: este ea 6ns&7i re2ultatul unei "ult "ai
lun4ate pre4&tiri a spiritelor: dup& cu" do3ede7te eBistena proiectelor 7i scrierilor:
snul acelora pe cari le+a" a"intit.
C1. Cricariul, CrM, p. -( 7i ur". 7i A. >. Eenopol: Pri"ul proiect de constituiune ale %oldo3ei: Anal.
Rom., %e". 'ec. Ist.: s. L+a: EE: p. =--0=-/.
:
Hur"u2a`i+Nistor: 4oc. EIE: L: no CCCEII=: p. L.*0L.,: rapoartele a4entului austriac Ti"oni din =*
prilie =I.,. Aceste a1ir"aiuni sunt interesante 7i pentru atitudinea politic& a >o"nitorului. !. 7i Rosetti:
i senatorilor din C5i7in&u 7i ocupaia ruseasc& de la =I./0=I=L: Anal. Acad. Rom., %e". 'ec. Ist.: s. L+
EI: p. *(I.
!. 6n aceast& pri3in& N. Ior4a: \ranc"asoni 7i conspiratori 6n %oldo3a sec. al E!III+lea: Anal. Acad.
%e". 'ec. Ist.:s. *+a: !III:p. *.= 7i ur".
E. !artosu: @apoleon Honaparte, p. L(. N&d&8dui" c& >l. !;rtosu 3a putea publica acest i"portant
ent: 6nc& inedit.
Pentru trans1or"area societ&ii 6n ti"pul ocupaiei: 3. 3urnalul Contelui de 9an4eron.6n Hur"uFa`i:
4oc., , II: p. )( Gnote la a"intirile Contelui de 9i4neH. Hur"uFa`i: >oc. E: p. 9E!I.
L=,
i
,. @A>NAREA NORO>9IA 9I T>OR !9A>I%ISii'C
>in bo4ata biblio4ra1ie: care a sporit 6n ulti"ul ti"p din an 6n an: cu pri3ire la
e3eni"entele din 8urul acestei date istorice: se pot desprinde acu" unele tr&s&turi 4enerale:
ce se pot considera de1initi3 stabiliteQ dar 7i ele cap&t& un 6neles "ai deplin: dac& le pri3i"
prin aceea7i pris"& a or4ani2&rii re4i"ului de 't&ri 6n &rile noastre. Nu a" intenia de a
relua anali2a a"&nunit& a i23oarelor: care a 1&cut obiectul at;tor alte lucr&riQ 6"i 3a 1i de
a8uns s& "& re1er la re2ultatele la cari au a8uns cele "ai recente din aceste studii: cari au
reu7it s& ne dea o i"a4ine nou& a "i7c&rii re3oluionare: din anul @ga3eriiA 7i al @adun&riiA
lui Tudor !ladi"irescu.
6nt;ia l&ture ce a reie7it acu" "ai l&"urit este toc"ai le4&tura str;ns& 6ntre aceste
e3eni"ente 7i 1a2a lor pre4&titoare: pe care o constituie perioada de ocupaie ruseasc& din
Principate: 6n anii =I./0=I=L 7i aciunea lui Constantin Ipsilanti. 6nte"eiat pe
corespondena publicat& de >l. P. P. Panaitescu
=
: >l. %. Ro"anescu a scos 6n e3iden&
cu" se cu3enea: acest rol de precursor al principelui 1anariot: re1u4iat 6n Rusia 7i trecut 6n
ser3iciul ei: @era prieten cu principele polon Ada" C2artorNs`i: care a8unsese "inistru al
A1acerilor 'tr&ine 6n Rusia M...J >in aceast& le4&tur& de prietenie a i23or;t aciunea
personal& a lui C. Ipsilanti 6n ti"pul r&2boiului ruso+turc din =I./0=I=L: a8utorarea
r&sculailor lui Sara45eor45e: 6nar"area "iliiilor naionale de panduri: care au a3ut 6n
acest r&2boi o "enire independent& 6n Oltenia M...J 6n iulie =I.): Ipsilanti tri"ite 6n Oltenia
oastea sa de panduri 7i arn&ui: 6n 1runte cu 3ornicul Constantin 'a"urca7 M...J pentru ca
s& coopere2e cu ar"atele ruse7ti 7i s& 6nlesneasc& 4eneralului Isaie3 trecerea >un&rii M.:.J
Aciunea lui Constantin Ipsilanti a3ea s& slu8easc& 6n =IL= drept "odel r&scoalei 1iului
s&uQ aceea7i 6ncredere 6n spri8inul Rusiei: acela7i batalion 4rec din Rusia sudic&: acela7i
punct de plecare din principate: cu participarea Ro";nilorA
L
.
Intrarea ar"atelor ruse7ti ridicase din nou n&de8dile 't&rilor. Procla"aia 6"p&ratului
Ale`sandru 1&4&duia @si4urana 7i libertatea Clerului: a Nobililor 7i a tuturor locuitorilor
%olda3iei 7i !ala5ieiA
*
: iar un raport al lui Ha""er de la Ia7i: din , ianuarie =I.):
a"inte7te c5iar @la lettre de lOe"pereur AleBandre: adresseOe auB etats des deuB
principautesA
,
. >e 1apt: cu c;te3a luni "ai de 3re"e: unii dintre boierii din %oldo3a: la
6nde"nul consilierului Rodo1ini`in: 6ndreptaser& o cerere c&tre 6"p&rat: al c&rei coninut
consulul 1rance2 Rein5ard 6l re2u"& ast1el: @Ies BoNards si4nataires declarent PuOils ne
peu3ent attendre leur bon5eur Pue de la protection de la RussieQ PuOils la recla"ent
solennelle"ent: et surtout pour Ies deuB points sui3ants: =H cue le Prince ne puisse 8a"ais
depasser une so""e deter"ineOe dOi"positions. LH cue Ies paNsans soient obli4es de
tra3ailler pour Ies BoNards: pendant */ 8ours dans lOannee: au lieu de =L: ou au "oins Pue
c5aPue indi3idu de c5aPue 1a"ilie soit astreint ; ce tra3ail de =L 8ours M.. .JA
-
. 'e re3enea
deci cu o st&ruin& deosebit& pentru dou& din re3endic&rile "ai 3ec5i: 6n le4&tur& cu
=
$oresponden!a lui $onstantin apsilanti cu guvernul rusesc, Bucure7ti: =(** GA7e2. I. C. Br&tianuH.
L
Tudor !ladi"irescu: st;lp al drept&ii sociale: 6n 3oi. 5ltenia, =(,*: p. *,* 7i ur".
*
Hur"u2a`i: >oc. EIE: L: p. *-L.
,
Fbid.:p.*/(.
-
Hur"u2a`i: 4oc. EIE: no %>C9E=I: p. ))I.
L=-
.@.]W] i.ncicscior propnet&ii: dec;t acel pe care 6l 5ot&r;se re1or"a lui Constantin
%a3rocordat. 'ub obl&duirea lui .Constantin Ipsilanti: instalat de ru7i 7i 6ncredinat c5iar:
dup& 1u4a lui AleBandru 'uu 7i retra4erea lui AleBandru %oru2i: cu oc;r"uirea a"belor
&ri: se putea crede c& aceste pri3ile4ii 3or dob;ndi o "ai deplin& recunoa7tere.
I23oarele 6nsea"n& 6ns& din acest punct de 3edere oarecari decepii. >o"nul se
6ncon8ura cu un alai "ilitar: puin obi7nuit 6n ulti"ul ti"p. @!edeai: scrie gilot Ro";nul:
pre >o"n cu o 6nc5ipuire nou& 7i nepo"enit& M...J Toat& po"pa 7i or;nduiala M...J se
6nc5eia cu doi soldai ce p&2ia cu pu7tile la u7a od&ii 6n care se a1la 7e2;nd: 7i la capul
sc&rii 8os 3reo ali c;i3a soldai cu o daraban& 7i un 1luerQ 7i "&car c& aceasta la obiceiul
e3ropaiesc este ade3&rat "are cinste: dar la un >o"n al Z&rii Ru";ne7ti: supuse Porii
Turce7ti: era o 3&psea necinstit& 7i de1&i"at&. Nu era "ai puin ciudat s& 3e2i c& 1&cea 7i
boerii cu un nou obicei: adic& cu pitace do"ne7ti 6n scris: care se da la obra2ele ce se
boeria: coprin2&toare c& @cutare dup& slu8ba sa Gsau dup& alt& "i8locireH s& se sue la treapta
cutareAQ care pitace a8unser& "ai la ur"& de GseH 3indea 7i pe bani: 7i era destul& ocar&:
c&ci le luoa 7i toate "ascaralele 7i oa"enii netrebnici. Pe de alt& parte: %&ria 'a 1&cea
"ereu 7i oaste: din adun&tur& de 1eluri"i de oa"eni bleste"ai: cu c5eltuial& din 3istieria
&rii: pe care oastea o nu"ea a &rii 0 era: pot 2ice: curat& ceat& de t;l5ari: c& pe unde
a8un4ea 4e"ea p&";ntul M...JAO.
Nu trebuie s& lu&" drept prea eBacte aprecierile acestui cronicar
L
. Cercet&ri la cari
ra" a3ea prile8ul s& ne re1eri": do3edesc c& nu s+a 1&cut cu diplo"ele de boierie un abu2
:5iar at;t de "are: 7i a" putut constata c;t de departe este autorul de orice spirit "ilitar:
t&";ne 1aptul c& ad"inistraia lui Ipsilanti nu satis1&cea 6n totul dorinele 't&rii boiere7ti:
ii c& a dat o de23oltare deosebit& alc&tuirii unei ar"ate Gale c&rei uni1or"e le descrie cu
iteres >ionisie Eclesiar5ul
*
H lu;nd parte cu ea la o1ensi3a ruseasc&.
6n aceast& aciune 7i+au 1&cut pre4&tirea politic& 7i "ilitar& principalii actori ai
ra"ei din =IL=Q 6n trupele de panduri 6n ser3iciul Rusiei: s+au distins "ai 6nt;i Teodor
in !ladi"iri: 3iitorul slu4er: 7i cei "ai "uli din c&pitanii s&i. '+a rede7teptat ast1el
;ritul ost&7esc al 3ec5ii slu8itori"i: cu deosebire 6n Oltenia: care pierduse de un secol
nintirea acestor rosturi ale ei: o dat& cu 3ec5ile pri3ile4ii: a8un4;nd s& se cu1unde 6n
assa pl&titoare a birnicilor de r;nd. >ar totdeodat& s+a de7teptat 7i a"intirea @drept&ilorA
de odinioar&: 6nc&lcate de at;ta 3re"e de asupririle st&p;nirii: eBecutoare ser3il& 7i
Ou2i3& a cerinelor Porii. Are deci dreptate >l. Boldur: 6n recen2ia 1&cut& lucr&rii recente
>+lui Oetea
,
: de a sublinia aceast& l&ture a "i7c&rii lui Tudor: care nu e nu"ai o
ticipare asupra 3iitorului: dar 7i r&sunetul cel din ur"& al unui trecut: ce nu se poate
ele4e dec;t 6n continuarea re4i"ului de 't&ri :acu" 6l cunoa7te istoria Z&rii Ro";ne7ti
= 3eacul al E!II+lea. C5iar denu"irea de @panduriA ne duce 6napoi spre aceea7i 3re"e
-
.
=
gilot Ro";nul: ed. citat&: p. I-0I/.
L
C1. N. Ior4a: &st. literaturii rom. n sec. al X/&&3Mlea, II: p. *-=: @un 3anitos li"butA.
*
$ronograful, p. =,.0=,=.
,
Studii i $ercetri istorice, EE: p. *LL. >l. Boldur de23olt& desi4ur aceast& p&rere 6n lucrarea pe care a
6at+o.
-
I.C.Rlitti: Frmntrile politice i sociale n Principatele romne,p. =-: n. -.
L=/
6n "od 1iresc 6ns&: nu e nu"ai at;t: c&ci de alt& parte contactul cu re3oluia s;rbeasc&
s8 adunareaA lui Sara45eor45e: care cel dint;i a denu"it ast1el co"unitatea "ilitar& a
r;sculailk
r
sRN< 3a l&sa ur"e 6n a"intirea ro";nilor: "artori ai acestei "i7c&ri din ara
3ecin& 7i cari se 3or inspira de la ea. Era 6n aceast& creaiune a re3oluiei s;rbe7ti 7i o
in1luen& a ideilor 1rance2e: cu" au cre2ut unii
=
: sau e o adaptare la noile 6"pre8ur&ri a
unor 3ec5i tradiii din 'erbia "edie3al&: cu @soborulA ei de c&petenii ost&7e7ti<
L
6n orice
ca2: caracterul e acu" cu totul altul. 't&p;nirea oto"an&: atr&4;nd la isla"is" p&tura
conduc&toare a &rilor s;rbe7ti:6ndeplinise un proces de ni3elare social& 7i 7tersese ur"ele
structurii de 't&ri pri3ile4iate. @AdunareaA lui Sara45eor45e este alc&tuit& nu"ai din
ele"ente &r&ne7ti: ridicate o dat& cu el din "ediul rural: 1&r& le4&turi cu pri3ile4iile a c&ror
noiune se pierduse + sau "ai de4rab& se 6nstr&inase. 6n principate: situaia era alta 7i de
aceea 7i destinul aciuni paralele: ce s+a des1&7urat aci: a 1ost deosebit.
9ucr&rile publicate 6n ulti"ii ani au li"pe2it "ulte din proble"ele ce r&"&seser&
nel&"urite 6n 8urul e3eni"entelor ce 6nsea"n& anul =IL=. Ion C. \ilitti 6ntr+o serie de
articole 7i studii
*
: 7i acu" 6n ur"& >l. Oetea 6ntr+o eBpunere "ai lar4& 7i accentu;nd "ai
ales laturea eBtern& a 6"pre8ur&rilor
,
: au scos 6n e3iden& le4&turile "ai 3ec5i ale lui Tudor
!ladi"irescu cu Eteria 7i cu boierii din Bucure7ti: ce 6i erau a1iliai. %i7carea sa n+a "ai
ap&rut ast1el: cu" o interpretau istoricii "ai 3ec5i: ca o reaciune naional& 6"potri3a
re3oluiei 4rece7ti: ci di"potri3&: la 6nceput: ca o aciune subordonat& ei: "enit& a 6nt&ri
di3ersiunea pe care Eteria 6nele4ea s& o cree2e 6n &rile noastre: 6nainte de a trece la
reali2area ade3&ratelor ei scopuri: r&scoala 6ntre4ii populaii cre7tine din Balcani 7i
eliberarea 3ec5ii Elade. >ar pentru aceste idealuri 6ndep&rtate nu se putea r&scula poporul
Z&rii Ro";ne7ti: @>ac& ar 1i spus oltenilor elul acestei re3oluii: 6nsea"n& "artorul
conti"poran te1an 'carlat >&sc&lescu: adic& c& este asupra turcilor 6n 1a3orul 4recilor:
n+ar 1i reu7itQ dar el: bun politic: a 7tiut unde s&+i atin4&Q a propa4at c&: ne "ai put;ndu+i
3edea a7a de pr&p&dii 7i tic&lo7i: a 3enit 6n a8utorul lor 7i: intitul;ndu+se WOc;r"uitorul
Adun&rii I2b&3iriiX: i+a 6nde"nat pe toi la ar"e 6"potri3a boierilor 7i 6"potri3a 4recilor
1uncionari 7i arenda7i: cari acolo "ai "ult dec;t oriunde 1&cuser& 8a1uri neau2ite 7i
de2br&caser& pe popor p;n& la piele. At;ta le+a trebuit oltenilor 7i: "&4ulii de sperana
pr&2ilor: aceast& necesitate tactic: au aler4at cu "iile supt stea4urile luiA
-
. >in aceast&
necesitate tactic&: probabil 7i din resenti"entele personale ce se acu"ulaser& p;n& la
eBplo2ie 6n 1irea d;r2& 7i a"biioas& a "o7neanului: c&ruia ispr&3ile sale r&2boinice sub
stea4 str&in: 6i d&duser& con7tiina deplin& a 3alorii sale 0 se l&"uresc accentele
re3oluionare ale procla"aiei de la Pade7: cari: ele: dep&7eau instruciunile cu care plecase
=
N. Ior4a: "a Revolution francaise et le SudM%1t europeen, op. cit, p. *,(.
L
!. "e"oriul I!: Adunrile de Stri n firile %uropei de Rsrit dunrene.
*
Frmntrile politice i sociale n Principatele romne dela +9)+ la +9)9, p. =( 7i ur".Q Judor
/ladimirescu 'rostul rscoalei lui(, Bucure7ti: =(*): I p.Q retip&rit 6n !iaa politic& a Z&rii Ro";ne7ti 7i a
%oldo3ei: 6n %nciclopedia Romniei, I: p. I=- 7i ur".
,
Tudor !ladi"irescu 7i "i7carea eterist& 6n &rile ro";ne7ti: 6n Halcania, I! G=(,=H: p. = 0,.I Ga ap&rut
6ns& 6n =(,-H.
O N. Ior4a: n cu4et&tor politic "oldo3ean: te1an 'carlat >&sc&lescu: Anal. Acad. Rom., %eni. 'ec. Ist.:
s. *+a: EIII: =(*L: p. -,.
L=)
ceior trei "ari boieri: Gri4ore
ir;nco3eanu: Gri4ore G5ica 7i Barbu !&c&rescu: de cur;nd publicat& de >l. Grecescu:
\iindc& este s& se 1ac& ob7tescul 1olos nea"ului cre7tinesc 7i patriei noastre: drept aceia
D ni7te buni 7i credincio7i 1rai cre7tini toi 7i iubitori nea"ului: pe d. 'lu4er Teodore: te
n ales s& r&dici norodul cu ar"e 7i s& ur"e2i precu" e7ti po3&uit M...JAO. >ar desi4ur
8+= po3&uiser& s& 6ntrebe at;t de r&spicat: @>ar pe balaurii care ne 6n45it de 3ii:
ipeteniile noastre: at;t cele biserice7ti c;t 7i cele politice7ti: p;n& c;nd s&+i su1eri" a ne
i4e s;n4ele din noi: p;n& c;nd s& le 1i" robi<A cu" se putea citi 6n procla"aia de la
ide7: 7i "ai ales s& 6nde"ne ca @a3erile cel r&u a4onisite ale tiranilor boieri s& se
rt1easc&A
L
. E ade3&rat c& se ad&u4a 6ndat& corecti3ul: a1ar& de ale acelora care se 3or
6tura "i7c&rii @precu" sunt 1&4&duiiA: dar se "ai puteau 1ace ase"enea distinciuni
btile 6ntr+o aciune de r&23r&tire< 'e poate deci spune c& aci "i8loacele au dep&7it scopul:
Q;nd de la 6nceput o antino"ie 6ntre inteniile conduc&torilor: 7i instinctul de distru4ere
prad& al unei populaii 6n1o"etate 7i s&r&cite. Ori2ontul politic al lui Tudor: ca 7i acel al
8piratorilor 7i 6ndru"&torilor s&i din ar&: era "&r4init la 3ec5iul cadru al re4i"ului de
'ri: pe care el 6l 3oia 6ns& aplicat dup& tradiionalele sale drept&i 7i rosturi: nu 6nstr&inat
1olosul c;tor3a: la ad&postul puterii turce7ti 7i a do"niei str&ine. >ar oa"enii cari
r4au sub stea4ul pe care 6l ridicase: c5e";ndu+i prin ast1el de cu3inte 6ndr&2nee 7i
ilente: 6nele4eau altce3a: 7i o do3edir& 6n cur;nd prin 1aptele lor. %ai "ult dec;t
nparaiile 6ncercate de >l. Boldur: cu 3ec5ile "i7c&ri ale lui Hri2ica din %untenia sau
lui H;ncu din %oldo3a
*
: cred c& se poate 1ace o apropiere de r&scoala care "&turase:
=/**: pe AleBandru Ilia7 7i pe 4recii s&i de pe scaunul %oldo3ei. i atunci "i7carea
irinsese "assele &r&ne7ti: 7i puin a lipsit: dup& "&rturia cronicarului: ca s& 1i c&p&tat
caracter cu totul deosebit de acel ur"&rit de iniiatorii ei
,
. Ad3ersari ai deosebirii de
ri 7i ai pri3ile4iilor erau "ai de4rab& Eteri7tii: a7a cu" re2ult& din procla"aiile lui
Bandru Ipsilanti: sau din proiectul s&u de constituie pentru @Epar5ia dacic&A: 6n care
Rre3edea anu"e ca @deputaii cet&enilor s& se alea4& din toate clasele cet&enilorA
-
Q
aceste idei erau 6"pru"utate de+a dreptul: de c&tre Ri4as 7i ali 6ncep&tori ai Eteriei:
arsenalul ideolo4ic al Re3oluiei 1rance2e. Ele nu puteau prinde 6n Zara Ro";neasc&
lului =IL=: 6n1&i7ate sub aspectul cos"opolit al unei "i7c&ri 3enite de aiurea: dec;t i
ar 1i a3ut spri8inul e1ecti3: cu care se l&uda 6n pri"ele "o"ente: al "arii puteri
tine de pe teritoriul c&reia pornise: Rusia.
Aci a inter3enit 6ns& dra"atica 6ntors&tur&: care st&p;ne7te 6ntrea4a des1&7urare a
6i"entelor din Principate: de2a3uarea at;t a "i7c&rii eteriste: c;t 7i a celei a lui Tudor:
:&tre o1icialitatea ruseasc&: 7i retra4erea oPc&rii perspecti3e de a8utor 6n lupta
prins&. '+a insistat asupra rolului pe care l+au a3ut %etternic5 7i an4a8a"entele '1intei
ne: de a opri pretutindeni "i7c&rile re3oluionare: 6n prea8"a con4reselor: ce
=
6nc& un act 6n le4&tur& cu "i7carea de la =IL= 6n Zara Ro";neasc&: Rev. &st. Romn, E!I: =(,/: p. *.
%. Ro"anescu: Contribuii la cunoa7terea lui Tudor !ladi"irescu: Halcania, !: =:=(,L: p. ,0-. tR.::
Y
!. teBtul 6n E. !;rtosu: Judor /ladimirescu, pagini de revolt, p. =.)0=.I.
=
6n recen2ia a"intit&: Studii i $ercetri &st., EE: p. *L*. i:]
=
!. "ai sus. C1. N. Ior4a: <.voarele contemporane asupra micrii &ui Judor /ladimirescu, Bucure7ti:
=(L=: p. IL0I*:
L=I
6ntruneau atunci pe su3eranii aliai: la 9aNbacn 7i ia 3erona
=
. ire>uie unui sca"a: nu "eu
puin: de tendinele "istice 7i absolutiste cari toc"ai atunci puneau st&p;nire pe "intea
tarului Ale`sandru: 6ndru";ndu+= spre despotis"ul 6ntunecatei perioade a in1luenei lui
Ara`cee3: prin de1iniie opus& oric&rii idei liberale
L
. Consecinele acestei sc5i"b&ri de
atitudine se pot constata de 6ndat& 6n &rile noastre: iniiati3a lui AleBandru Ipsilanti: bine
pri"it& 6n %oldo3a de do"nitorul %i5ai 'uu: a1iliat Eteriei: de %itropolitul !enia"in
si de principalii boieri: de3ine o a3entur& c;nd trece 5otarul Z&rii Ro";ne7ti: iar "i7carea
subsidiar& a lui Tudor: care se 6ndrepta spre Bucure7ti: apare 7i ea lipsit& de rea2e"ul ei cel
"ai de sea"&. 6nc& 6nainte de a se a8un4e aci: se 3&2use din represiunea se3er& a 8a1urilor
7i din "&surile de ordine 7i disciplin& luate de co"andantul @Adun&riiA: c& el nu 6nele4ea
s& se dep&rte2e de la scopul iniial: de7i: oarecu": cu3intele sale trecuser& dincolo de el.
>ar nu trebuiesc eBa4erate de1eciunile din r;ndurile pandurilor: 6n ur"a acestei atitudiniQ
ceea ce i+a dat 6ntr+ade3&r lo3itura: de pe ur"a c&reia "i7carea nu s+a "ai putut ridica: a
1ost t&4&duirea spri8inului Rusiei 7i a"eninarea ocupaiei turce7ti: spre a pune cap&t
tulbur&rilor Eteriei. \a& de aceast& de2astruoas& potri3ire de 6"pre8ur&ri: Tudor r&";nea
co"plect descoperitQ trebuia 6n "od necesar: s& caute spri8inul @3re"elnicei c;r"uiriA
boiere7ti: ce r&"&sese s& 4ire2e treburile publice dup& "oartea nea7teptat& a >o"nitorului
AleBandru 'uu: 7i s& a1le: 6"preun& cu ea: un alt te"ei politic al aciunii: ce putea s&+=
spele de p&catul le4&turilor cu Eteria: ce ap&rea acu" de1initi3 p&r&sit& 7i conda"nat& la
o 6n1r;n4ere si4ur&. I s+a atras 6n acela7i ti"p atenia asupra r&spunderii ce 7i+o luase 7i a
consecinelor 4rele pentru Zar&: 6n 1aa pornirii r&2bun&toare a turcilor. Toat& tra4edia ce
a ur"at decur4e din aceast& dile"&: interesul puterii constituite: ca al c&rei repre2entant se
instalase la Cotroceni: cerea desp&rirea "i7c&rii de 4reci 7i de Eterie: procla"area lealit&ii
1a& de Poart& 7i re3endicarea do"niei p&";ntene: ca reaciune 6"potri3a in1luenei
4rece7ti 0 pro4ra" pe care de alt1el 7i =+a 6nsu7it. >ar ele"entele 6nar"ate pe cari le
adunase 6n 8urul s&u: arn&uii: s;rbii: bul4arii: pornii pe 8a1uri 7i 5ot&r;i @s&+7i descarce
pu7ca 6n carne de turcA: sau c5iar oltenii s&tui de d&ri 7i de da8die: sau dornici de prad& cu
prile8ul tulbur&rii ob7te7ti: nu erau dispu7i s&+= ur"e2e pe acest dru". 6n cele din ur"&:
e2it&rile asupra soluiei 1inale i+au 1ost 1atale: nu a putut nici stabili o 6nele4ere cu turcii:
nici redob;ndi 6ncrederea lui Ipsilanti: 7i a c&2ut 3icti"& unei situaii i"posibile: care
desi4ur nu "ai era 6n puterea lui de a o st&p;ni
*
.
Toat& aceast& interpretare: la care istoricii receni au a8uns 6n ur"a unor 6ndelun4ate
cercet&ri a i23oarelor ce au ie7it la i3eal& 6n ulti"ii ani: 7i a unei anali2e str;nse a
"ani1est&rilor succesi3e ale @>o"nului TudorA: de la accentele re3oluionare de la Pade7
la acordul cu s1atul boieresc din Bucure7ti: au 4&sit cea "ai deplin& con1ir"are 6n
6nse"n&rile unui conti"poran: lipsite de orice arti1iciu de stil: dar pline de un s&n&tos bun
si" 7i de o lo4ic& 1&r& 4re7. E 3orba de "anuscrisul ar5i"andritului G5enadie P;r3ulescu:
din care 1ra4"entele ce interesea2& @anul =IL=A au 1ost recent publicate de >l.
E. !;rtosu
,
. %ai l&"urit dec;t 6n 3ersurile proaste consacrate acestor e3eni"ente: trebuie
=
C1. Oetea: op. cit., p. =() 7i ur".
L
C1. A. Si2e3etter: 6n %iliou`o3: =ist. de Russie, ==: p. /)( 7i ur".
[
A" re2u"at 3ederile eBpuse de \ilitti 6n lucr&rile a"intite: 7i "ai a"&nunit de Oetea: op. cit, p. L=) 7i
ur".
,
n c&lu4&r ad"irator al lui Tudor !ladi"irescu: Ar5i"andritul G5enadie P;r3ulescu G=I.-0=I)*H:
Revista Ar<ivelor, !I: L:=(,-: p. L,. 7i ur". O
L=(
tplicaia pe care lucr&rile a"intite "ai sus au reu7it: dup& at;tea discuii: s& o dea
6pre8ur&rilor: 7i aduce 6n acela7i ti"p: ca ele"ent nou: rolul lui G5eor45e 9a2&r ca
&tuitor al lui Tudor !ladi"irescu. Iat& cu" 7i+a 6nse"nat stareul de pe 3alea Pra5o3ei:
ip& in1or"aiile ce le+a cules: e3eni"entele pe care le apucase 6n tinereea lui
=
: @Preste
It: 6n Ro";niea "ic&: polco3nicu Tudor !ladi"irescu a ridicat stea4: str;n4;nd 7i
rol;nd oaste: panduri: ro";n&: p;n& la / -... 6ntreprinderea aceasta a lui Tudor era dup&
nele4ere cu p&rinii %itropolit >ionisie 9upu 7i Episcopul Ilarion Ar4e7iu: 7i altor onor.
eri: contra Turc5iei: cre2;nd 7i ei c& "uscalii 3in ne4re7it 6n Principate: a trece 6n
rc5ia: AleBandru Ipsilant cu Tudor !ladi"irescu 6nele4;ndu+se 6n planurile lor: a lupta
ritra Turc5iei: 6ns& AleBandru Ipsilant: politica lui cerea a s& lupta cu turcii aici: ca cei
la Elada s& se 6ncor&8e2e 7i turcii s& se 6"p&reasc& 6n "ai "ulte locuri. Iar Tudor
6di"irescu: de7i 1&cuse str;ns& le4&tur& 6n alianiea lor cu Ipsilant: dar 6ncredin;ndu+se
toate spusele lui Ipsilant a e7it 1al7e 7i c& "uscalii nu 3in: a sc5i"bat politica: 3&2;nd
3a4abonii lui barbari 1&c;nd 8a1uri: nele4iuiri: bieilor l&cuitori ro";ni: carii
p&i";nt;ndu+se at;t de r&ut&ile po"eniilor 2a3er4ii: c;t 7i de 3reo n&3&lire turceasc&:
8ce 3reo robie dup& obiceiul lorQ boeri: "itropolii: episcopi: e4u"eni: ne4u&torii: a
Qut 6n Transil3ania. Iar bieii l&cuitori c;"peni: 3&2;ndu+se pr&dai de 3ite 7i ce a3eau:
ridicat la "uni: r&";n;nd partea de 8os a Z&rii depopulat&.
n dascalu: G5eor45e 9a2&r: o" 6n3&at 7i politic: 1&c;nd priete7u4 cu Tudor
di"irescu: 6i 2ise cele ur"&toare:
=. %uscalii nu 3in: c& enteresele E3ropii nu+i iart&.
L. C& Ipsilant are drept a s& lupta pentru a+7i sc&pa patria.
*. C& du"neta te+i 6nco"pro"utat 'sic( 6n oc5ii Turc5ii 7i a boerilor.
,. Te+i 6nco"pro"otat ca rebel 7i 3a4abond.
-. '& se 3erse s;n4e 6n patria ta: 1&r& a 7ti pentru ce.
/. nde 3ei sc&pa: la 6nt;"plare: din 45iar&le turcilor: care se 4&tescu a trece
l&rea< 6n Austria: a"icii turcilor< 9a boerii< Ei se leap&d& de tineY Nu te cunoscuY
). Alt ce3a 7i "ai "ult: c& pierdei drepturile &rii: c& 3+ai sculat ca rebel 6n contra
tei Pori.
I. Nu 3edei de un secul do"nQ "itropolii: episcopi: e4u"eni: s&nt tot 3enetici 4reci:
d pute" a ne sc&pa. Acu" este ti"pul a sc&pa ara de inc5i2iiea 4receasc&: 7i
neata 3ei 1i "are.
Atunci Tudor: ca dintr+un so"n: de7tept;ndu+se: s+a cunoscut c& este r&t&cit 6n
ica sa. '+a r&cit 7i dep&rtat de AleBandru Ipsilant: 6nele4;ndu+s& 6n secret cu 6nalta
t&: prin Pa7a de la 'ilistra: c& nu nu"ai se 3a dep&rta de la 4reci: ci 3a 3eni 6n a8utorul
ei Pori. i atunci 6i 4arantea2& c& at;t do"n: "itropolit: p& 3iitoru 4reci din \anari nu
Rr "ai sui p& tronurile Ro";niei: 7i toate tractele 6ntre Zara Ro";neasc& cu 6nalta
t&: din 3eic5i"e: s& aduce la 6ndeplinire. >e care lucru 6ncredin&ndu+s& Ipsilant: c&uta
?ace a+= o"or6: 6ns& 1u tr&dat de c&pitanii s&i anu"e G%ac5edonsc5iiH la Gole7ti: unde
it 6n ";inile arn&uilor 7i =+a dus la T;r4o3i7te: 6naintea lui Ipsilant: pe care l+au t&iat
N&scut la LL octo"brie =I.-. s
LL.
Sabia, in lUna IUI UIUC IU Z.11C, vicnuu. troliu i&a tiai lapui: a tuoui u]]oub Xu...:ib.
WCeiace eu a" se"&nat: 3a r&s&ri: 4r;u curat: &rii "eleX. 'e 2ice c& Ipsilant ar 1i prins o
curespondenie a lui Tudor cu Pa7a de la 'ilistra: 6n contra lor: 7i de aceia =+a o"or;t.A
=
Iat& deci eBpus& pe scurt: 6n toate tr&s&turile ei principale: 6ntrea4a @8alnic& tra4odieA
petrecut& 6n %untenia: care n+a a3ut parte de sti5urile pe care AleBandru Beldi"an le+a
6nc5inat acelei ce se des1&7ura si"ultan 6n %oldo3a. \ra2ele nai3e ale ar5i"andritului
reproduc 6ns& in1or"aii conti"porane: de a c&ror 3aloare 7i eBactitate ne pute" cu at;t
"ai puin 6ndoi: cu c;t ele redau 0 6nc& de acu" un secol 0 6ntrea4a 3ersiune pe care au
stabilit+o: cu toat& truda 7i co"petina lor: istoricii ti"purilor "ai nou&.
>in ea: 1i4ura lui Tudor !ladi"irescu r&sare desi4ur 6n alt& lu"in& dec;t acea 6n
care st&ruiesc 6nc& s& ni+= 6n1&i7e2e unii din 4losatorii "oderni ai 1aptelor 7i cu3intelor
sale
L
. El nu este nici re3oluionarul care 7i+a 4&sit cre2ul: 7i a @capitulatA 6n 1aa boierilor:
pe cari pornise s&+i ni"iceasc&Q nu e nici desc5i2&torul de dru"uri noui: purt;nd cel dint&i
stea4ul de2robirii sociale pe "elea4urile &rii sale. El trebuie pri3it drept ce a 1ost 6n
realitate: un o" al ti"pului s&u: 6n&lat prin propriile sale puteri deasupra se"enilor s&i: cu
6nsu7iri 6nn&scute de osta7 7i de conduc&tor: cu resenti"entele 7i aspiraiunile 1ire7ti ale
"ediului "icii boieri"i 7i ale p&turii ne4ustore7ti: 6n "i8locul c&rora tr&ise 7i se ridicase
*
.
@Pa4inele de re3olt&A pe cari le+a isc&lit: repre2int& pornirea unui te"pera"ent b&t&ios 7i
reaciunea 6"potri3a abu2ului 7i incapacit&ii ad"inistrati3e: de care se lo3ise 6n di1eritele
3icisitudini ale carierii saleQ ele n+au i23or;t din 6"p&rt&7irea unor teorii politice 7i sociale:
ce r&"&seser& str&ine de 4;ndirea sa de b&7tina7. Generaia ur"&toare =+a ideali2at: dar =+a
de1or"at 6n acela7i ti"pQ acestei interpret&ri postu"e a aciunii sale i se datore7te: 6n parte:
lipsa de 6nele4ere care 6nt;"pin& 7i acu" unele din "ani1est&rile sale politice. Ast1el a
putut 1i cali1icat de @a"estec inco5erent de re3endic&ri retro4rade 7i de utopii nai3eA teBtul
@re3endic&rilor poporului ro";nA pe cari le+a p&strat un raport al a4eniei austriace din
Bucure7ti: 6n care se cere: re3enirea la pri3ile4iile lui Ipsilanti 7i la le4iuirea lui Cara4ea:
>o"nul s& nu aduc& cu sine "ai "ult de patru boieri 4reci: 3&"ile l&untrice s& se
des1iine2e: s& se dea libertate co"erului la 'udul >un&rii 7i s& se constituie o ar"at& de
, ... de panduri 7i arn&ui pentru ap&rarea &rii 7i pa2a 4ranielorQ celelalte dispo2iiuni
pri3esc c5estiuni "&runte de ordin ad"inistrati3: de edilitate sau c5iar de protocol.
R&";ne desi4ur de 3&2ut dac& acest docu"ent red& eBact punctele ce par a 1i 1ost
1or"ulate 6ntr+o procla"aie a lui Tudor: din aprilie: 6n "o"entul c;nd se "ai a1la l;n4&
Bucure7ti: 6n 1runtea @Adun&rii NoroduluiA 7i eBercita e1ecti3 1unciuni de 4u3ernator 0
un 1el de @Ober`nea2 al ';rbilorA: cu" 6l cali1ic& unul din istoricii s&i receni
,
. >ar c5iar
dac& raportul ne+ar 1i trans"is: 1&r& "odi1ic&ri eseniale: eBpresiunea 4;ndirii lui Tudor:
ea nu ar 1i de natur& s& ne surprind&. Idealul s&u nu era des1iinarea 't&rilor 7i a
pri3ile4iilor: 7i nu putea 1i: 6n "ediul 6n care crescuse 7i prin le4&turile ce le a3eaQ el
=
5p. cit., p. L-.+L-=.
L
C1. >. Bodin: Pre"i2ele la un curs despre Tudor !ladi"irescu: Re3. &st. Romn, EI! G=(,,H: 7i 6ntr+o
"ai "ic& "&sur& 7i E. !;rtosu: Judor /ladimirescu, pagini de revolta
+
, p. ,= 7i ur". C1. de acela7i: Tudor
!ladi"irescu: Rev. Fund. Reg., EII: =(,-: p. *,* 7i ur".
*
A. Oetea: i#id., p. (=.
,
C1. A. Oetea: op cit., p. L)L0L)-. TeBtul 6n Hur"u2a`i+Nistor: 4oc. EE: p. -(L0-(,. Q V F ,
LL=
___,_________ v^^i turtim ^cuasii,rcsiaDiurea
6n drepturile ei 3ec5i a cate4oriei sociale din care ie7ise: acea a "icii slu8itori"i: pe care
e3oluia ne"iloas& a ulti"elor decenii ale 3eacului al E!III+lea o cobor;se la ni3elul
"assei rurale: 1&r& a stin4e totu7i 6n ea deplin con7tiina rosturilor ei de alt& dat&. !alul pe
care =+a st;rnit s+a ridicat 6ns& "ai sus: 7i a pornit "ai din ad;nc dec;t cre2use el 6nsu7i: sau
socotiser& acei cari 6l 6nde"nauQ dar mpcarea acestor nzuin!e, nc neformulate, ale
celeilalte 7!ri8, cea lipsit de privilegii, pentru care cuvintele 7norod8 i 7o#te8 aveau
alt rsunet, cu structura regimului de Stri, aa cum o nf!ia 6ara Romneasc la sfritul
perioadei fanariote, era tot att de zadarnic, pe ct se dovedise integrarea aspira!iunilor
na!iunii romneti din Ardeal n organizarea de Stri privilegiate a acestei provincii. 6n
alte 1or"e 7i cu ele"ente di1erite: este 6ns& 6n 1ond aceea7i dra"& care se des1&7oar&: de o
parte 7i de alta a "unilorQ dar pute" tot at;t de puin s& 6n3ino3&i" pe co"andantul
pandurilor din =IL= de a nu 1i adoptat alte principii pentru 4u3ernarea &rii sale 0 pe c;t
pute" 1ace capete de acu2are episcopilor ro";ni: cari au pre2entat 6n cursul unui secol:
"e"oriile pentru recunoa7terea naiunii lor din Ardeal: de a nu 1i pri3it dincolo de
or4ani2area re4i"ului de 't&ri: ce st&tea la te"elia alc&tuirii dietelor: 7i de a 1i 6ncercat
6ncadrarea 6n aceast& structur& "edie3al&: a drepturilor poporului p&storit de eiO.
A" a3ut: ce e drept: 6n =IL=: @Adunarea NoroduluiA: eBpresiune politic& a o7tirii
str;nse sub stea4ul albastru: cu c5ipul '1intei Trei"i 7i pa8ura "untean&. >ar oric;t s+ar
inspirat de la "odelul ce i+= o1erea Adunarea s;rbeasc& a r&sculailor lui
Sara45eor45e: i c&ror aciune o continua %ilos Obreno3ici: ea n+a a8uns: 6n scurtul
r&sti"p 6n care Tudor ii oa"enii s&i au a3ut iniiati3e politice: s&+7i preci2e2e rosturile
7i s& de3ie un corp leliberati3 constituit: 6n locul unei tabere de r&2boinici. i aci a
1ost doar o s&";n& 8runcat& 6n 1urtunile pri"&3erii: din care @4r;ul curatA: ce 6l 3estise
pro1eia lui Tudor 6n easul s&u din ur"&: era s& r&sar& peste ani: peste decenii...
-. PROIECTE9E >E RE\OR%[ CON'TITZIONA9[: =IL=+=ILL
g4uduirea re3oluionar& pe care au tr&it+o atunci laolalt& cele dou& &ri ro";ne7ti:
Rt "ai str;ns unite 6n 6"plinirea unui destin co"un: a deter"inat: 6nc& din ti"pul 4relei
:upaii turce7ti ce a ur"at 6n1r;n4erii Eteriei: o serie de interesante "ani1est&ri politice:
i care boierii: 1actorii de r&spundere din a"bele Principate: 67i 1or"ulea2& re3endic&rile
punctul de 3edere pentru o nou& a7e2are 6n &rile respecti3e.
%a8oritatea acestor proiecte se 6nte"eia2& pe re4i"ul 't&rilor pri3ile4iate: noiune
Q care unii o 6nele4 6n coninutul restr;ns: ce o c&p&tase la s1;r7itul secolului al E!III+lea:
i o c;r"uire de caracter oli4ar5ic 0 dar a p&";ntenilor 0 pe c;nd ceilali 3or s& o
tind& din nou la toate treptele 7i cate4oriile 6n2estrate cu pri3ile4ii: 6n spiritul 3ec5ii
idiii. Aceasta se "eninuse "ai 3ie 6n %oldo3a: unde partidele se de1inesc cu "ai "are
eci2iune: 3a 1i unul al e"i4raiei: care cuprinde: cu" a 1ost ca2ul 6n toate pribe4iile:
6rul 6nalt 7i boieri"ea "are: "ai 6n "&sur& de a 6ndura 4reut&ile unui re1u4iu prelun4it
=
!. Sfatul domnesc i Adunarea Strilor, I!.
LLL
a tar& str&in& 0 7i altui ai ceior ra"a7i sa 7uiere napasicie nienei 7i aie ocupaiei turce7ti:
lc&tuit din oa"eni de bun nea": adesea nu "ai puin @bla4orodniciA dec;t protipendada
1u4it&: dar lipsii de "i8loacele ei: sau de o boierie "ai proasp&t&: sunt @ciocoiiA: cu" 3or
1i poreclii 6n deri2iune: sau @c&r3unariiA suspectai de a 6"p&rt&7i ideile sub3ersi3e de
libertate 7i e4alitate ale re3oluiilor apusene.
Aceast& din ur"& 6n3inuire pare a a3ea "ai "ult te"ei 6n %untenia: unde adresele
si apelurile cari: circulau pe sub ";n&: au 6ntr+ade3&r accente cari cu toat& du7"&nia
6"potri3a 4recilor: par a se inspira din idealul de re3oluie politic& 7i social& al Eteriei 7i
predic& des1iinarea deosebirilor de 'tare. >ar 4enerali2&rile trebuiesc e3itate: deoarece
6n cel&lalt Principat: nota este cu totul deosebit&: cu prea rare eBcepii: nici unul din
proiectele cari circulau atunci 6n %oldo3a: nu pre3ede des1iinarea pri3ile4iilor 7i nu
concepe 3iaa politic& a statului 6n alt cadru: dec;t acel pe care i+= de1ine7te 6"p&rirea
societ&ii 6n 't&rile: ce a c;r"uit+o din cele "ai 3ec5i 3re"uri. Antino"ia nu e aci o
deosebire de re4i": cel "ult una de 4rad 6n cuprinsul 7i aplicarea lui.
P;n& acu" c;i3a ani se spunea acela7i lucru despre acti3itatea paralel& a boieri"ii
"untene: 6n contrast cu a7a+2isul @carbonaris"A al proiectelor "oldo3ene. Acestuia: c&ruia
i se eBa4era tendina de"ocratic&: i se opunea atitudinea "ai re2er3at& 7i prudent& a
cercurilor politice din Zara Ro";neasc&: @6n %untenia: scrie 6n introducerea sa la o
preioas& colecie de docu"ente pri3itoare la anii =IL= 0 =ILL Gprintre cari 7i o serie de
proiecte ale boierilor "unteniH >l. E. !;rtosu: 1loarea aceasta albastr& a spiritului no3ator
3a 1i eBtre" de rar& 7i ti"id&A
=
. >ar anali2a 1&cut& 6n acela7i ti"p: a acestor teBte 7i a
altora: 6n co"paraie cu acele datorite "oldo3enilor: ducea pe I. C. \ilitti la alte conclu2ii.
@Ade3&rul este: scria el: c& dac& spiritul no3ator 6n %oldo3a se co"par& cu o 1loare
albastr&: cel din %untenia trebuie ase"&nat cu o 1loare ro7ieA
L
. Cercetarea sa nu con1ir"&
de1iniia >+lui !;rtosu: pe care a" 1i "ai de4rab& 6nde"nai s& o aplic&" proiectelor
"oldo3ene7ti: @Pretutindeni aproape apare opo2iia: boeri+boierna7i G7i cino3niciH: adic&
opo2iia 6ntre clasa a3ut& nobil& 7i clasa "i8locie: bur45e2ia: atunci la noi 6n epoca de
1or"aie 7i de a3;nt. Cu3;ntul 7i noiunea de pri3ile4iu se 6nt;lnesc 1oarte des: 7i destule
teBte nu cer dec;t o "utaie: o "ai 8ust& reparti2are a pri3ile4iilor sau o considerare a lor.
6n orice ca2 ni"eni nu cere ca aceast& noiune 7i cu3;ntul ce o si"boli2ea2& s& 1ie 7terse
din analele patriei: 6n spe& din analele 3iitoruluiA
*
. \ilitti sublinia2& toc"ai: anali2;nd un
pa"1let "untean: c& aci 7spre deose#ire de scrierile din 0oldova, se ridic i alt glasG acel
al cola#orrii tuturor claselor sociale, nlturnd deose#irile ntemeiate pe natere8
D
, deci
6n direct& opunere cu ba2a 6ns&7i a re4i"ului de 't&ri. El respin4e cu 5ot&r;re p&rerea @c&
6n !ala5ia anilor =IL= 0=ILL: cu4etarea politic&: 1r&";ntarea spiritual& a unei 4eneraii:
pentru a i23odi o nou& 1or"ul& de 3ia& naional&: a 1ost absent&: sau conced;nd: a 1iinat
ti"id& 7i ine1icace: preocupare li3resc& doar: a c;tor3a personalit&i: alese: dedate
=
+9)+. 4ate i fapte noi GA7e2. I. C. Br&tianu: E!IIH: Bucure7ti: =(*L: p. E!III. P&reri ase"&n&toare la
A. >. Eenopol: &storia partidelor politice, I: p. ==I:=*..
L
=. C. \ilitti: Frmntrile politice i sociale n Principatele romne, p. =L,.
*
E. !;rtosu: op. cit., p. EEEI.
,
&#id.,p. ==,. : :.,. O@:.:.:?:.
223
punuce 7i sociaie O. u scurta recapitulare a scrierilor 6n cau2&: sau "&car a
celor "ai i"portante0: e cu at;t "ai necesar&: pentru a l&"uri aceast& contro3ers&
1unda"ental&.
6ntr+ade3&r: 7i din alte "oti3e eBpunerea acestei 1a2e a procesului de e3oluie politic&
6n Z&rile Ro";ne7ti nu este u7oar&Q printre 4reut&ile pe cari le 6nt;"pin&": este 1&r&
6ndoial& 7i acea ridicat& de ele"entul subiecti3 7i pasional 6n aprecierea oa"enilor 7i a
63eni"entelor. A 1ost 3orba nu de"ult: de cultul 6ntreinut 6n 8urul persoanei 7i a 1aptelor
lui Tudor !ladi"irescu: ce a constituit o piedic& serioas& la 6nele4erea lor deplin&: 6n
lu"ina unei cercet&ri obiecti3e
L
. Aceea7i at"os1er& o 3o" re4&si 6n8urai re3oluiei de la
=I,I: de eBcesi3& prea"&rire la unii iar: prin reaciune: de eBa4erat&Osc&dere la alii. 6n
1ine: 7i @c&r3unariiA de la =ILL 7i+au 4&sit apolo4ia 6n e3ocarea: plin& de e3la3ie 7i de
6ntu2ias" a >+lui >. !. Barnosc5i: c&reia au 3enit pe ur"& s&+i taie aripele
Qonsideraiunile critice ale lui Ion C. \ilitti
*
. i din acest punct de 3edere: o eBa"inare a
8roble"ei: 6n cadrai nu nu"ai al aportului ideilor nou& 7i a le4&turilor: reale sau
presupuse: Qu "i7c&rile 7i curentele re3oluionare str&ine: dar 6n continuitatea re4i"ului de
't&ri ce se nani1est& 6n aceste scrieri: ne pare bine 3enit& pentru a le p&trunde rosturile 7i
a restabili in ec5ilibra al 8udec&ii istorice.
>e2a3uarea Eteriei de c&tre 4u3ernul din Petersbur4 7i perspecti3a intr&rii ar"atelor
urce7ti: a deter"inat 6n s1erele de conducere ale a"belor &ri reaciuni ase"&n&toare 1a&
le o proble"& identic&. Trebuia cu orice pre rupt& le4&tura cu re3oluia 4receasc&: 1oarte
iparent& 6n %oldo3a: unde 3oie3odul 6nsu7i 7i "itropolitul luaser& iniiati3a spri8inirii ei:
e3a "ai acoperit& 6n %untenia: unde situaia i"pusese "ai "ult& re2er3&. Este e3ident c&
pre s1;r7itul pri"&3erii anului =IL=: noiunea de @eteristA co"porta consecine nu "ai
iuin pri"e8dioase: dec;t denu"irile dese"n;nd anu"ite ideolo4ii politice: la s1;r7itul
elui de al doilea r&2boi "ondial. O @lep&dare de 'atanaA re3oluiei 4rece7ti era indicat&
le cel "ai ele"entar si" al realit&iiQ ea era u7urat& de eBcesele ine3itabile ale oastei de
tr;nsur&: ce se adunase 6n8urai lui Ipsilanti 7i a locotenenilor s&i: care de7teptase 3ec5ea
eno1obie a p&";ntenilor 6"potri3a @3eneticilorA 6n 4eneral 7i a 4recilor 6n special. '+a
icercat s& se canali2e2e acest senti"ent: 4ata s& i2bucneasc& 6n "ani1est&ri 3iolente: 7i
& i se dea aspectul politic al unei ridic&ri a @&riiA 6"potri3a r&sculailor: a unei ap&r&ri a
ec5ilor le4&turi de lealitate 1a& de Poart&: de la care ur"au 6ns& a se obine: cu acest
rile8: renunarea la abu2urile din ulti"ul ti"p 7i restaurarea pri3ile4iilor: cerat& cu at;ta
t&rain& 6n cursul 8u"&t&ii de secol dup& tratatul de la Suciu` Sainar4i.
Ast1el se l&"uresc: de o parte: noua 6ndru"are ce s+a dat "i7c&rii lui Tudor: din
6o"entul 6n care au de3enit o1iciale le4&turile /onduc&torului ei cu 3re"elnica c;r"uire
boierilor din Bucure7ti: 0 de alta 6ncerc&rile paralele: de a pro3oca 6n %oldo3a o
Qaciune popular& 6"potri3a Eteriei. 6n ur"a su4estiei 1&cute de Pa7a din Br&ila unei
ele4aii de boieri "oldo3eni: sp&tarul 'turd2a: ispra3nic al 8udeului Nea": se"nea2&
=
I. C. \ilitti: Frmntrile politice i sociale n Principatele romne, p. =L,.
L
C1. A. Oetea: op. cit, p. ( 7i ur". t
*
>. !. Barnosc5i: 5riginele democra!iei romne, Ia7i =(LL. C1. I. \ilitti: Frmntrile politice i sociale n
mcipatele romne, p. =.. 7i 5riginele democra!iei romne, /ia!a Romneasc, EI! G=(LLH 7i E! G=(L*H.
224
la Vi apnilC 1OZ.I un ajfCl @9iiuc iu(i ut uu7it 94uiauiui 7i HK!:IIHI iiiV;iViV;NVYi : 111 toii:
A
i 6ndea"n& s& se 6nar"e2e @cu orice ar"& a3ei: pu7c&: coas&: lance: topor M...J s& i24oni"
nu"ai dec;t pe t;l5arii ace7tia din p&";ntul nostruA. >e la g3ori7tea: la "ar4inea
Buco3inei: c&"inarul te1anac5i G5er45el 7i pa5arnicul Ga3ril Istrati ridic& 3reo trei "ii
de s&teni: cu cari a8un4 p;n& la Boto7ani: de unde locuitorii alun4& pe ispra3nicul pus de
eteristi 7i a7ea2& 6n locul lui pe ro";nul !;rna3. >ar aci se opre7te "i7carea: speriai de
cetele str;nse 6n 8urul unor stea4uri ro7ii: @se"n de r&2boi 7i de "oarteA dar nu "ai puin
si de r&23r&tire: conduc&torii le p&r&sesc: socotind de bun& sea"& c& re"ediul putea 1i "ai
periculos dec;t boalaQ lipsii de 6ndru"&ri 7i de 5ran&: &ranii s+au 6"pr&7tiat de la sine
=
.
Cu oprirea acestei 6ncerc&ri 7i lic5idarea aciunii lui Tudor !ladi"irescu: o dat& cu
s1;r7itul @ga3eriiA 7i 1aptul 6"plinit al ocupaiei turce7ti: deosebit de asupritoare 7i de 4rele
6n %oldo3a: aciunea boieri"ii de di1erite nuane reia 1or"a tradiional& a re3endic&rilor
si "e"oriilor 8usti1icati3e 0 ar2uri c&tre Poart&: adrese c&tre Rusia 0: la cari se adau4&
6ns& acu": tot "ai nu"eroase:proiectele de reor4ani2are ad"inistrati3& 7i constituional&:
"enite s& 6nl&ture repetarea: 6n 3iitor: a unei ase"enea cri2e. Ele se 6"part 6n 4rupuri
deosebite: dup& ideile pe cari le de23olt& 7i @Tara1urileA: a c&ror 4;ndire politic& o
eBpri"&. O pri"& cate4orie o constituie acele ale e"i4railor.
Boierii "unteni re1u4iai la Bra7o3 au redactat: probabil 6nc& din pri"ele 2ile ale
eBilului lor: o petiie c&tre 6"p&ratul Ale`sandru: 6n care: a"intind 3ec5ile pri3ile4ii ale
&rii: in3ocau @su1letul 4eneros al ne"uritoarei Ecaterina a Ii+a: de sl&3it& "e"orieA:
pentru a+i cere @s& ia ara noastr& sub st&p;nirea dulcelui 7i p&rintesculuiA s&u sceptru.
@Aceste 1or"ule M...J: obser3& \ilitti: pe care le "ai 6nt;lni" 7i la boierii dele4ai la
Petersbur4 la =))L: nu trebue 8udecate 6ns& dup& litera lorA. Ele 6nse"nau 7i atunci 7i
acu": c& 6n loc de su2eranitate turceasc& p&rea pre1erabil& cea ruseasc&: dar tot
respect;ndu+se @starea cea neclintit& a prono"iilor 3ec5iA
L
. >e alt1el lipsesc: la "i8locul
teBtului: una sau dou& 1oi cari s+au pierdut
*
Q e probabil c& ele 3or 1i 6n3ederat p&rerile
pribe4ilor 6n pri3ina acestor pri3ile4ii: cari nu 3or 1i 1ost prea deosebite de acele eBpuse
6n redact&rile ulterioare.
>e"ersul a 1ost repetat 6n dece"brie =IL=: sau cel "ai t;r2iu: 6n ianuarie =ILL
,
: de
ast& dat& 6ns& 1&r& a "ai a"inti 6ncorporarea: sub nici o 1or"&: 6n st&p;nirile arului. Era
acu" 3orba de a cere spri8inul Rusiei: 6n 3irtutea dreptului ei de proteciune: pentru a
obine toate drepturile de pe 3re"ea 1ai"osului pri3ile4iu al lui @%e5"ed I! dela leat
=/,=A: pe c;nd nu 6ncepuse 6nc& ap&sarea 8u4ului 4recesc asupra patriei.
Grecii sunt 6nc&rcai 6n acest docu"ent cu toate p&catele: 6ncep;nd c5iar cu
desp&rirea biserici r&s&ritene de cea apusean&: ar4u"ent care ar putea do3edi in1luena
propa4andei catolice 6n cercurile boierilor e"i4rai. TeBtul a 1ost de "ai "ulte ori
=
%. >r&45ici: &st. 0oldovei, II:p. ==(0=L=Q c1. A. Oetea: op. cit., p. =(L0=(*.
L
=. C. \ilitti: Frmntrile
politice i sociale, p. /*0/,. EBpresiunea de la ur"& din pre1aa %itropolitului %oldo3ei Ga3riil din =))*: la
traducerea decretului Ecaterinei a H+a pentru o nou& le4islaie 6n Rusia.
*
Hur"u2a`i+Ior4a: 4oc. E: Apendice: EEEI: p. -)/ n. *.
,
\ilitti: op. cit., p. I*.
225
obser3at 6ndea8uns potri3irile 6ntre unele din dispo2iiunile sale: cu planul republicii
@aristo+di"ocratice7tiA: atribuit lui >i"itrie 'turd2a: poate pentru c& se socotea c& acesta
era "ai nou. >ac& 6l consider&" 6ns&: a7a cu" re2ult& din cercet&rile recente: ca "ai
3ec5iu cu aproape dou& decenii
*
: nu se poate s& nu 1i" i2bii de unele ase"&n&ri: dintre
cari cea "ai de sea"& este lipsa >o"nului: 6nlocuit de o @6ntoc"ireA 0 di3anul dint;i:
alc&tuit din "itropolit: episcopii de Bu2&u 7i Ar4e7: patru boieri "ari 7i un le4ist: a3;nd
puterea eBecuti3&: un al doilea di3an de opt boieri "ari a3;nd atribuii 8udec&tore7ti: cu
trei @departa"enteA subordonate: 7i @s1atul de ob7te al p&";ntenilor s& c5ib2uiasc& 6n toate
c5estiunileA
,
. >in acest s1at: un deputat al 8udeelor ur"a s& 1ac& parte din @co"isia
FistierieiA: 6"preun& cu un boier "are 7i doi "ai "ici. 'e pre3edea un di3an deosebit
centru Craio3a: 6n 1runte cu episcopul de R;"nic 7i un boier "are tri"is de la Bucure7ti.
Re "ai cerea o "iliie de osta7i p&";nteni 7i libertatea ne4oului: o dat& cu restituirea
aielelor dun&rene: ocupate de turci. >ar 6ntrea4a structur& a proiectului: ca 7i acea a
nodelului s&u presupus: este acea a re4i"ului de 't&ri: pri3ile4iile nobili"ii se "enin:
a 7i superioritatea treptei celei dint;i asupra celorlalte: se insist& pentru "eninerea
cutirilor de bir: 7i c5iar pentru sporirea 2ilelor de clac& ale locuitorilor de pe "o7ii: de la
L la L,: ca ur"are a unui proces econo"ic 4eneral: ce atin4ea atunci 7i &rile noastre.
Ca" acelea7i p&reri: scrie \ilitti: sunt cuprinse 6n actul intitulat @6ndreptarea arii
iup& celeH ce a p&ti"it ara la =IL= de la str&iniA
-
. i aci se cere 6ndep&rtarea 4recilor 7i
tr&inilor din slu8be: des1iinarea corpului arn&uilor: cei cu "eserii intr;nd 6n @isna1urileA
:RresleleH &rii: 7i restabilirea 3ec5ilor unit&i ale slu8itori"ii ro";ne7ti. i aci: @ un di3an
o"pus din "itropolit 7i , boieri "ari s& aib& toat& puterea s&3;r7itoareA: un al doilea
i3an s& 1ie co"pus din episcopi: boieri "ari 7i un nomicos Gle4istH: iar de 1iecare 8ude:
6te doi ispra3nici cu atribuiuni deosebite: s& stea sub or;nduirea di3anului celui dint;i:
6b care s& 1uncione2e 7i departa"entele de 8udec&i.
6n s1;r7it: 6nc5eind aceast& serie datorit& e"i4raiei "untene: un al treilea proiect:
lult& 3re"e atribuit lui Gri4ore Br;nco3eanu: se do3ede7te 6n realitate a 1i opera lui
leBandru !ilar;: printre 5;rtiile c&ruia se a1l&: o dat& cu scrisoarea consulului rus Pini:
ire ade3ere7te pri"irea unui alt eBe"plar: la == 0 L* "artie =ILL. >eosebirea principal&
& de celelalte dou& este c& se re3ine la necesitatea unui >o"n pe care 6l 3rea 6ns& @de
r&A 7i pe 3ia&. i aci se pre3ede o adunare: alc&tuit& din "itropolit: episcop: boierii din
=
Co"plect 6n E. !;rtosu: +9)+, no EEE!I: p. ==) 7i r".
L
C1. I. \ilitti: Frmntrile politice i sociale, p. I,0I) 7i I. G. !;ntu: Primele proiecte de organizare, p.
)+=(=.
[
!. "ai sus. Obser3&" cu acest prile8 c& teBtul publicat de >I. !;rtosu 6n AneBele docu"entare la studiul
i @apoleon Honaparte i proiectul unei repu#lici aristoMdemocraticeti n 0oldova &a +9*), ed. a L+a: p. *L+*(:
s& Acade"ia Ro";n&: "s. ,.( 7i ): are unele @"untenis"eA: cu" e de pild& @d&A. Nu e de alt& parte nici o
2ie Ia %oldo3a: dec;t "eniunea episcopilor din Zara de 'us 7i Zara de Kos: denu"iri ad"inistrati3e 1olosite
n %untenia: unde "ai era 6ns& 7i al treilea episcop: acel de R;"nic.
,
\ilitti: i#id., p. I-Q !;rtosu: op. cil, pt. E!III. B
-
&#id., pG I). TeBtul 6n !;rtosu: op. cit., p. =)I 7i ur".
LL/
Bucure7ti 7i deputai din 8udee: c&reia 6i 3a re3eni sarcina alc&tuirii bu4etului: dup&
trecerea a cinci ani: 6n care ti"p ara s& r&";n& scutit& de biruri c&tre Poart&. 'e cerea de
ase"enea 5otarul >un&rii: libertatea ne4oului 7i 6n1iinarea unei o7ti de p&";nteni
=
.
'e 3&d deci punctele co"une tuturor acestor re3endic&ri: st&p;nite de spiritul de
'tare 6n 6nelesul s&u cel "ai aristocratic: a7a cu" 6l 1&urise structura social& a nobili"ii
"untene: 6n ur"a re1or"elor din secolul al E!III+lea: ce o constituiser& ca un corp 6nc5is
6n pri3ile4iile sale. 6ncercarea de a 6nlocui >o"nia printr+un siste" de @cole4iiA: sau de o
polisinodie de di3anuri: a"inte7te unele siste"e 6ncercate 6n 3eacul precedent 6n Rusia:
poate 7i aiurea
L
. Ea este l&"uritoare pentru aceast& concepie: care 3a pro3oca 3e5e"ente
reaciuni.
6ntre ti"p 6ns&: 6n ur"a presiunii Puterilor: Poarta se 5ot&r;se s& c5e"e la
Constantinopol pe dele4aii boieri"ii celor dou& &ri: pentru a pune cap&t situaiei de
pro3i2orat 7i a tra4e consecinele 6nl&tur&rii 1anarioilor. >e"ersul a 1ost 6ns& precedat de
iniiati3ele boierilor "oldo3eni: cari s+au 4r&bit s&+i aduc& la cuno7tin& 3ederile lor. 9a
) octo"brie =IL=: re1u4iaii de la Cern&ui 7i din Basarabia: 6n r;ndurile c&rora se a1lau
repre2entanii protipendadei 0 "itropolitul !enia"in la Colinc&ui: Gri4ore 'turd2a 7i
1iul s&u: 3ornicul %i5ail: cel "ai acti3 1actor politic al 4rup&rii: la Cern&ui 0 6ncredinau
lui Teodor Bal7 arzul lor c&tre Poart&: 6n care se respin4e solidari2area cu Eteria: se cerea
6nl&turarea 1anarioilor 7i i24onirea arn&uilor: 6nlocuii prin pa2nici p&";nteni:
des1iinarea 3eniturilor de la dre4&torii: iar apro3i2ionarea datorit& Porii s& se 1ac& nu"ai
prin ne4ustori p&";nteni. 6n ce pri3e7te 1or"ele constituionale: ei 67i 6n3ederau ne3oia
de a re3eni la do"nia p&";ntean&: dar deoca"dat& @din "oti3e de econo"ie: 6n 6oc de
>o"n: s& se or;nduiasc& un s1at de boieri p&";nteni: din care unul ba7+boier: care s& 8u1t&
puterea do"neasc& 7i s& nu"easc& pe slu8ba7iA
*
. Era aceea7i 1or"ul& de 4u3ern oli4ar5ic:
pe care o a1l&" 7i 6n dorinele e"i4railor "unteni de la Bra7o3: @ecoul nu prea 6ndep&rtat
al 3re"ilor: c;nd %oldo3a 1u ad"inistrat& de un divan al $ne;iei, alc&tuit din boieri: cu un
4eneraJ rus de pre7edinteA
,
.
9a Ia7i 6ns&: se constituise o alt& 4rupare: a celor cari nu @be8eniser&A: care nu"&ra
6n r;ndurile ei pe lo4o1&tul Ioni& 'turd2a: sp&tarul >r&45ici: le4istul Andronac5e >onici:
!asile %iclescu: G5eor45e Cu2a: Iordac5e Catar4iu: episcopul %eletie al Hu7ilor
-
. >ar
7i din r;ndul protipendadei se des1&cea un @tara1O deosebit: al @ruso1ililor de"ocraiA: cu"
i+a de1init Nicolae Ior4a: 6n 8urul 3istierului Iordac5e Ro2no3anu: care 3oiau un do"n
p&";ntean ales de @ob7tea boierilorA: 1&r& deosebire de trepte. Boierii de starea a Ii+a
constituiser& 6ntre ei o li4&: se"n;nd @un act de 6n1r&ireA: 6n care se le4au prin "ari
8ur&"inte: la susinere reciproc& 6n cadrul unei aciuni co"une: stabilite 6n prealabil prin
O\ilitti: op. cit.,p. I(0(..
L
C1. @Consiliu" supre"A de in1luen& suede2&: 6ncercat 6n Rusia la =)*.: %iliou`o3: =ist. de Russie, II: p.
,,)0,I 7i c5arta Ecaterinei a H+a din =)I-: i#id., p. -(. 7i ur".
=
\ilitti: i#id., p. )I.
,
G5. G5ib&nescu: Surete !i &zvoade, E: p. 9EEIE.
-
=. G !;ntu:op. cit.,p. =(,+=(-.C1.
N. Ior4a: Pre1a& la Hur"u2a`i:>oc. E:p. 9E!I.
227
pri3ile4iate: nu nu"ai a c;tor3a din 1runtea ierar5iei.
C;nd Bal7 sosi la Ia7i: cu ar2ul pribe4ilor din Cern&ui: pentru a+= duce: cu" i se
6ncredinase: pa7ei de la 'ilistra: cai"aca"ul !o4oride: instalat de ocupanii turci pentru
a 4ira treburile &rii: dup& 1u4a lui %i5ail 'uu 0 7i care nutrea a"biii personale de
>o"nie: tri"ise o dat& cu el: din partea 4rup&rii ie7ene: pe serdarul Iancu 'ta3&r: purt&tor
al unui ar2 deosebit al boierilor din ar&: pe care 6l reco"anda 6n ter"eni c&lduro7i pa7ei:
spre a 1i 6naintat 6naltei Pori. 6n el se cerea: @restabilirea prono"iilor 3ec5i: stricate din
cau2a >o"nilor 4reciQ 6napoierea "&n&stirilor &rii pe sea"a p&";ntenilorQ 6ntoc"irea de
pra3ile 6n li"ba &rii 7i a unui cadastru al "o7iilorQ ale4erea unui >o"n p&";ntean de
c&tre ob7te Mse 6nele4e a boieri"iiJQ 6ncredinarea dre4&toriilor &rii nu"ai la ro";ni
M:..JA
L
. 6n 1aa celor dou& teBte: seras`ierul 'iri+%a5"ud: ur"&rind indicaiile lui
!o4oride: se 5ot&r6 pentru al doilea: d;nd a 6nele4e lui Bal7 c& docu"entul pe care 6l
adusese nu a3ea nici o 7ans& de a 1i pri"itQ de alt1el: dele4aii se oprir& la 'ilistra 7i nu"ai
cererea lor ur"a s& a8un4& la Zari4rad. >espre deosebirea dintre cele dou& 3ersiuni se
r&sp;ndiser& unele 23onuri 6n public: le+a 6nse"nat 6n cronica sa ri"at& despre .8alnica
tra4odieA: AleBandru Beldi"an: 7:
@!r+o deosebire "are 6n "a42aruri n+a" 3&2ut:
\ie7te+care interesul p&2ia cu" 6i de cre2ut. YQu
Cei de+aici cereau >o"nia: ceilali dece"3irat: 3<
n >i3an s+alc&tuiasc& 6ntre ei neap&rat L@
Ca iar&7i ei s& ia c;r"a 7i ei a po3&ui.. .A
*
6n realitate se au2ise de altce3a: de un proiect "ult "ai co"plect de a7e2are
constituional&: la care lucrau no3atorii 7i @c&r3unariiA din %oldo3aQ scrisori ale 3ornicului
Ne4el c&tre 1ratele s&u: "itropolitul !enia"in: din aprilie =ILL: do3edesc c& a1lase de
aceast& 6n4ri8or&toare noutate
,
. >ar el con1unda acest teBt: care era s& apar& ce3a "ai
t;r2iu: cu ar2ul tri"is la Poart&: 6n care de 1apt nota distincti3& era doar cererea ale4erii
i"ediate a >o"nului p&";ntean. A1l;nd 6n s1;r7it "ai eBact despre acest din ur"&
docu"ent: tot Ne4el scria c& @nu+= 4&si" r&u 1&r& cale: nu"ai c& pe >o"nul "oldo3ean
2ic s& se alea4& de toat& ob7teaQ nu "& du"eresc cu" se 3a ale4e 1&r& 3&rsare de s;n4e
M.. .JA
-
6n aceste condiii: Bal7 nu "ai 6nainta ar2ul e"i4railor 7i isc&li 7i el pe acel al @st&rii
a douaA de la Ia7i 0 @tr&dareA pe care i+aii repro7at+o "andanii s&i: dar: 8udec;nd
6"pre8ur&rile: sin4ura soluie po2iti3&: care r&spundea interesului 4eneral. >esi4ur nu se
poate subscrie la ter"enii de prea"&rire a @'l&3irei sale Balu7A: cu care 6l 6ncarc& p;n& la
=
\ilitti: op. cit.,p. )(.
L
6mgodiea 6n "et.
)
II: p. ,=I: 3. *-((0*/.*.
*
\ilitti: op. cit., p. (/.
,
Fhd3p.I*.
-
&#id.
LLI
ridicol o 3ersiune a @Tra4odieiA co"andat& de el
=
: dar nu i se poate t&4&dui: cel puin 6n
acel "o"ent: un oarecare senti"ent de r&spundere politic&.
6n posesiunea deci: a acestei cereri "ai 3ec5i: 7i 6n cuno7tina re3endic&rilor pe cari
i le trans"iteau 7i repre2entanii Puterilor: Poarta a c5e"at la 6naltul ei pra4 pe tri"i7ii
boierilor din a"bele &riQ 6n lipsa pribe4ilor: cari st&ruiau 6n re1u4iul lor: plecau din
%oldo3a nu"ai repre2entanii curentului @c&r3unarA: 6n 1runte cu Ioni& 'turd2a: pe care
cai"aca"ul 6l ridicase la de"nitatea de "are lo4o1&t. @PonturileA lor: 6ntoc"ite "ai de
"ult: accentuau "ai ales 6ndep&rtarea 4recilor 7i pri"atul b&7tina7ilor. %untenii: surprin7i
de dru"ul la Constantinopol: c;nd nu se a7teptau s& "ear4& dec;t la 'ilistra: au redactat
si ei @ponturileA lor: cari au c&p&tat pe ur"& o 1or"& de1initi3& 6n ti"pul tratati3elor cu
de"nitarii Porii
L
Q 6n 1runtea dele4aiei se a1lau banul Gri4ore G5ica: banul Barbu
!&c&rescu 7i 3ornicul Nicolae Golescu. >in KurnaleleA inute de a"bele dele4aiuni 0 7i
cu "ai "ulte a"&nunte 7i interes din acel al "oldo3enilor
*
: 0 7ti" cu" au decurs
con3orbirile cu repre2entanii oto"ani 7i cu" s+a a8uns la nu"irea celor doi do"ni
p&";nteni: Gri4ore G5ica pentru Zara Ro";neasc& 7i Ioni& 'turd2a pentru %oldo3a. Cu U
acesta din ur"& "ai ales: @c&r3unariiA se credeau la putere: 7i 6nse"nau o nou& i2b;nd&
asupra @reaciuniiA pribe4ilor. 9upta 6ntre cele dou& curente se de23olt& acu" 6n alte
6"pre8ur&ri: p;n& o 3or 6nc5eia pentru un ti"p e3eni"entele internaionale din anii =ILI0
L(: 7i 6ntoc"irea Re4ula"entului Or4anic. Trece" ast1el la alt& cate4orie de proiecte.
i 6n aceast& 1a2&: contrastul pe care 6l 6n1&i7au "ai de "ult structurile sociale 7i
politice ale 't&rilor celor dou& Principate 0 opunere ce se poate deduce 7i din co"paraia
nu"eric& a pri3ile4iailor din a"bele &ri 0 apare 7i 6n "ani1est&rile lor politice. 6n Zara
Ro";neasc&: acordul 6ntre boieri"ea pribe4it&: care repre2int& de alt1el o co3;r7itoare
"a8oritate: 7i acei r&"a7i 6n ar&: relati3 puini la nu"&r din ta4"a lor: s+a putut 1ace asupra
unui pro4ra" co"un de aciune 7i a re3endic&rilor 6n1&i7ate de dele4aii cari au "ers la
Constantinopol. >ar 6nele4erea sau @3e7nica unire statornic&A la care au con3enit
%itropolitul: episcopii 7i 3eliii boieri la =ILL: nu dep&7ea cuprinsul acestei s1ere restr;nse:
l&s;nd ca 7i "ai 6nainte la o parte: treptele boieri"ii "&runte: 1&r& a "ai 3orbi de 3ec5ea
slu8itori"e: ale c&rei n&2uine c&p&taser& un nou i"bold prin ispra3a lui Tudor
!ladi"irescu.
Este toc"ai ceea ce 6i aduce ca 6n3ino3&ire: o 6nt;"pinare 1&cut& 6n nu"ele tuturor
celorlalte clase sociale: @M...J Artm dar i noi, toatpartea #oereascde al doilea i al
treilea treapt, dimpreun i cu cei de strile de mai de ;os fra!i ai notri compatrio!i,
locuitori din toate oraele i ;ude!ele !rii, c& a" pri"it cu bucurie aceast& bun& 3estire
M... J >ar 1iind c& unirea numai ntre P.S. lor i ntre dMlor nu poate fi nici desvrit, nici
temeinic,pn ce nu va fi nclinat cu unirea noastr a tot trupul neamului . . . S MiarJ
mpotriv, se cunoate i aceasta ca o ose#ire de totimea trupului compatrio!ilor i cu o
de smei alegere de cteva o#raze ce sMau norocit a fi n trepte mari i a se numi no#ilit
a !rii M...JA 6n conclu2ie: s1atul 3eliilor boieri nu are calitatea de a 5ot&r6: p;n& ce nu @se
=
C1. N. Ior4a: &st. literaturii romne n secolul al X/&&&M&ea, II: p. (I0((.
L
C1. \ilitti: op. cit.,p. *L 7i ur".Q I. G. !;ntu: op. cit., p. L.L 7i ur".
*
"et.
)
, III: p. *,- 7i ur".
LL(
t8uuu. isc aceea: uc irenum!a este ca 5m toate
;ude!ele !rii s se strng M...J cte un deputat, ales de o#tea ;ude!uluf. Iar la pra3ila ce
se 3a 6ntoc"i @pentru tot nea"ul ro";nescA: 3or da ascultare toi 7de toat starea fr
ose#ire8I
n alt pa"1let: 6ndreptat cu deosebire 6"potri3a 4recilor: c&rora le opune 4loria
str&3ec5ii >acii: 3ede 7i el sal3area 6ntr+un e1ort pentru @a alc&tui toti"ea trupului
ro";nesc 6ntru 6ntre4i"ea sa cea dint;iA. Nu nu"ai copiii de bla4orodnici trebuie s& se
bucure de 7coal& 7i 6n3&&tur&: dar 7i ceilali: @Ro";nilorY a3ei 1rai din "aica 3oastr&:
cari destoinici sunt a slu8i 6n ocolul &rii. Nu+i "ai dai la spate... >ai+le r;nd. \ii dar
unii 6ntr+o 4l&suire 7i statornici 6ntru toate spre 1olosul patriei: c& 3oi suntei patriaA
L
.
Aceast& idee re3ine 6n toate scrierile de acest 4en ce ni s+au p&strat din acela7i an: 7i
6l c&rui nu"&r 7i consens sunt deopotri3& de se"ni1icati3e pentru puterea acestui
Uadicalis" "untean: pre1a& a aciunii re3oluionare de la =I,I: a c&rei nuan& o
Hre3este7te. Tot ast1el se roste7te @cu4etul ade3&ratului ro";n c&tre 1raii s&i ro";ni: sau H
&reri cari: dac& 3or 1i ale tuturor ro";nilor de ob7te: pun;ndu+se 6n lucrare: 3or 1i spre
Rb7tesc 1olosA. Printre cele 7apte puncte: este 7i acel c& @unire spre 1olos ob7tesc nu poate
i se 1ace dec;t de cei "ai "uli: dac& nu de toi de ob7teA. A7a dar: autorul preconi2ea2&
dun&ri ob7te7ti: 6n care 5ot&r;rile s& se ia cu "a8oritate
*
.
9a 1el: un alt apel @pentru unireA: 6n care se spune li"pede ca 7toat tria sMo ai#
Alasurile cele mai multe, iar nu cele mai pu!ine8 6n @o4linda anului =IL=A.
O alt& 3ersiune e 7i "ai accentuat&: 7Acei pu!ini cari cu nedrept!i se slu;esc de
Aatrie, nu pot fi patria, iarglotiul tot, ce prin silnicie se afl supui la cei pu!ini, aceia i
irete i pravilnicete sunt patria8
D
. 6n 1ine: un docu"ent datat din L. iunie =ILL atac&
ri3ile4iul de na7tere al boieri"ii 7i 8usti1ic& r&scoala lui Tudor: 7aceti #lagorodnici
esocotind c cea adevrat #lagorodie i are n fiin!a sa nu 6n p&rerile bun&t&ilor trupe7ti:
i ntru m#unt!irile cele sufleteti ...S. Osebindu+s& bla4orodnicii din trupul patrioilor
c&lc;nd cu picerile p& 1raii lor: nici ei n+au r&"as 1ericii M...J. >e aceea dar: 3&
idreptai: ca nu cu"3a7 obida d&2n&d&8duirea nea"ului s& nasc& ali T5eodoriYA. 9eacul
Rte deci ca @s& 1ie dru"ul desc5is tuturor patrioilor: de orice treapt& sau stare 3a 1i: ca
e7care cu 6n3&&tura: cu silina 7i cu 3redniciia sa: 1olosind ob7tea: s& dob;ndeasc& de la
itrie cea dup& cu3iin& cinste 7i 6n&lare st&rii lui M...J. >in toate 8udeele &rii s& se tri"it&
scaunul st&p;nirii c;te doi deputai: ale7i de ob7tea 8udeelor: cari: ca ni7te epitropi ai
"patrioilor lor: s& se a1le 1a& de toate s1aturile ob7te7ti: d;ndu+7i 7i ei cu3;ntul 7i p&rerea
Qntru cele ce 1olosesc 8udeelor lorA
-
.
Are deci dreptate Ion C. \ilitti: 6n lu"ina a1cestor teBte cate4orice: s& a1ir"e c&: "ai
uit dec;t 6n %oldo3a: @curentul ostil boieri"ii 7i pri3ile4iilor a continuat ne6ntrerupt 6n
unteniaA 7i 6n consecin& @altul a 1ost aspectul re3oluiei "untene Gdin =I,IH dec;t al
=
\ilitti: op. cit., p. =L= +=LLQ !;rtosu: op. cit., p. L.-0L=..
)
\ilitti: op. cit., p. ==).
*
&#id.
D
l#id.,p. ==(.
-
&#id., p. =LLQ !;rtosu: op. cit., p. =/= 7i ur".
230
:e8 888oido3ene7tiA
=
. C& nu a3e" a 1ace nu"ai cu o literatur& de "e"orii t&inuite: cari au
&"as 6n"or";ntate 6n ar5i3ele din cari le+a scos cercetarea "odern&: o do3edesc
Anse"n&ri de 4enul aceleia: care 6nsoe7te unul din teBtele 6n c5estiune 0 cel "ai "oderat
de alt1el: @1&cut de a4a Alecac5e !ilar; 7i nepri"it de ni"eniA
L
. Ele erau deci supuse
discuiei 7i @pri"iteA sau @nepri"iteA: de 4ruparea c&reia i se 6n1&i7auQ de alt1el cu3intele
Ansesi de @1raiA 7i @patrioiA: cari ne 6nt;"pin& at;t de des 6n aceste apeluri 7i adrese:
a"intesc asociaiile re3oluionare din aceea7i 3re"e: a c&ror aciune paralel& se de1&7ura
6n alte &ri ale Europei: sub se"nul acelora7i idei de libertate 7i e4alitate.
Trebuiesc de alt& parte a3ute 6n 3edere 7i unele "i7c&ri: al c&ror aspect de de2ordine
sau c5iar de 5aiducie la dru"ul "are acopere totu7i un substrat politic. Ispr&3ile lui Kianu:
despre cari se 4&sesc 6nse"n&ri 6n rapoartele consulare prusiene din Bucure7ti 6n =IL*:
sunt puse 6n le4&tur& cu "i7carea lui Tudor: care l&sase ur"e 6n lu"ea celor ne"ulu"ii
si dornici de r&1uial&
*
. Ce3a "ai t;r2iu: 6n =IL/: r&scoala altor 1o7ti panduri: 'i"ion 7i
G5it& Cuuiu Olteanul: e pri3it& de ase"enea ca o continuare a 3ec5ii "i7c&ri. Ei par a 1i
6ncercat lo3itura lor: la 6nde"nul lui To"a Br&tianu: eterist re1u4iat 6n ArdealQ prin7i la
Topolnia: 8udec&torii @cri"inalionuluiA 6i conda"n& pentru conspiraie
,
. Consulul prusian
scrie la =, dece"brie =ILL: @la Bucure7ti: totul e politic&: totul e diplo"aieA. Aceast&
stare de spirit a 6nceput din ti"pul Re3oluiei 1rance2e 7i a 1ost 6nt&rit& de contactul cu
o1ierii ru7i: 6n 3re"ea ocupaiei: @>ac& 6n s1;r7it: 6nc5eie el: re3oluia care a 6ntins asupra
noastr& e1ectele ei bine1&c&toare: a dus aceast& 7tiin& ad;nc& p;n& la cel "ai 6nalt 4rad:
astfel c c<iar rindeaua lemnarului i foarfecele croitorului par a fi fost la coala no#ilimii
din !ar i a mai multor strini de seamA
.
. I2olarea 6ndelun4at& 6n de"nit&ile ci eBclusi3e:
a protipendadei "untene: a pro3ocat aci o 1ierbere a spiritelor: care nu se 3a potoli: p;n&
nu 3a spar4e 6n4r&dirile de3enite prea str;"te: ale re4i"ului de 't&ri. 'e 3or "ai ad&u4a
1ire7te la toate acestea "ai t;r2iu: 7i i"presiile acelor cari a8un4 s& c&l&toreasc& prin &ri
str&ine: de unde aduc altce3a dec;t a"intirile pl&cute ale 3ieii de societate la b&i 7i staiuni
ter"ale ale lui tirbei: boieri "ari ca >inicu Golescu: tineri bursieri ca Eu1rosin Poteca:
sau studeni ca Constantin Br&iloiu: care descopere: prin pri2"a @3irtuoasei El3eii M...J
nea8unsurile 7i 3iciile or4ani2&rii noastre sociale M...JA
/
.
Alt1el se pre2int& lucrurile 6n %oldo3a. Aci se elabora 6nc& din pri"&3ara anului
=ILL o Constituie 6n )) de @ponturiA: al c&rei eBe"plar: descoperit de A. >. Eenopol 6n
ar5i3a Consulatului rusesc de la Ia7i: unde =+a copiat: e datat din =* septe"brie al aceluia7i
an. Acest docu"ent a 1ost de "ai "ulte ori publicat 7i a 1ost co"entat 6n cele "ai "ici
a"&nunte: at;t de istorici c;t 7i de 8uri7tiQ 3a 1i de+a8uns s& tri"ite": pentru "ai "ulte
=
\ilitti: op. cil., p. =L,. !. 7i proiectul: tot radical: al lui Nau" R;"niceanu: anali2at de C. Erbiceanu: @auK
Rmniceanu. +9)). Jmtatimportant, Hiserica 5rtodoPSRomn, EE!II: =(.*:p. == 0=,.
L
F/F_F.:p. =L..
*
C1. Hur"u2a`i+Ior4a: 4oc. E: no CCEC! 7i CCEC!I: p. LLL+LL*:LL-.
,
&#id., no CCCCEEE!: p. */= +/L: CCCC9 7i CCCC9I: p. *)= +)LQ E. !;rtosu: =IL=: no 9!: p. LLL
i ur".
-
Hur"u2a`i+Ior4a: 4oc. E: no CC9EIE: p. =(I.
-
&#id. Apendice 9EII: p. /L= +LL.
L*=
....______, - .-~....~ ,v.T^urv. . iiii^a uc ia mutul ;>a cunaie ue caire Aenopoi, acum
cinci2eci de ani: dar "ai ales de la centenarul acestor 6"pre8ur&ri 6n =(LL: 7i studiul
apolo4etic al >+lui >. !. Barnosc5i: p&rerile 6n pri3ina acestui teBt constituional: de alt1el
deosebit de interesant: s+au 6"p&rit 7i s+au 6n1runtat pe po2iii cate4oric ad3erse.
Nici 6n pri3ina autorului nu s+a putut a8un4e la un acord. 6n scrierile sale: Alecu
Russo d& 6n 3ilea4 nu"ele t;n&rului in4iner: co"isul Ionic& T&utu: dintr+o 3ec5e 1a"ilie
boiereasc&: dar ne"ai1&c;nd parte din protipendad&: ca autorul proiectului: 3rednic de
a7e2at: prin 4;ndirea sa 7i scrisul s&u: al&turi de 1apta lui Tudor !ladi"irescuQ talentul lui
ie scriitor l+ar ase"ui cu 3estitul pole"ist Paul 9ouis Courier
L
.
Nicolae Ior4a: pe te"eiul unor in1or"aii consulare: socotea pe sp&tarul >r&45ici
printre oa"enii de condei ai @no3atorilorA
*
: iar >l. Andrei R&dulescu credea c& partea cea
"ai i"portant& 6n alc&tuirea @ponturilorA re3ine 8uristului Andronac5e >onici: cel "ai
ndicat prin co"petina sa recunoscut&
,
. 'e lua 6n 4eneral drept un 1apt do3edit
isenti"entul 3oie3odului: el 6nsu7i @c&r3unarA. >e 1apt: teBtul destul de 6ncurcat al unora
lin articole las&: 6n orice ca2: s& se presupun& co"pro"isul "ai "ultor 1or"ul&ri.
Publicarea de cur;nd: de c&tre >l. I. Nistor: a rapoartelor consulare austriace din
&rile noastre ne obli4& 6ns& s& re3i2ui" toate aceste ipote2e
-
. @>in raportul a4eniei
"striace din Ia7i de la *. septe"brie =ILL: a1l&" c& proiectul de constituie cuprindea )(
le articole: 6ntre cari pri"ul 7i cel "ai 6nse"nat era articolul prin care pre3edea
:onstituirea unui parla"ent co"pus din ,I deputai: ale7i pe inuturi din r;ndurile boierilor
:elor trei clase sau ran4uri: 7i ale c&rui 5ot&r;ri s& 1ie eBecutorii pentru principe 7i pentru
li3an. Proiectul purta se"n&turile 3istiernicului Petrac5i 'turd2a: a 3ornicului te1anac5i
toset 7i ale "e"brilor di3anului %iclescu: Epureanu 7i Ion T&utul Gb&tr;nul: unc5iul lui
onic&H. !ornicul Teodor Bal7 a re1u2at se"n&tura: cu "oti3area c& d;nsul: 6n calitatea sa
le cai"aca" do"nesc: nu+7i poate da asenti"entul la un proiect care este 6n contra2icere
u 3ec5iul obicei al p&";ntului. A mai refuzat semntura i vornicul Andronac<i 4onici,
u "oti3area c& un ase"enea proiect de constituie nu poate porni dec;t de la do"nul &rii.
:u aceea7i "oti3are re1u2ar& se"n&tura lor: 6"preun& cu >ra4ac5i Roset: 7i "ai "uli
pieri de ran4ul 6nt;i. Boierii de clasa a H+a au aderat 6n "area lor "a8oritate: iar cei de
las& a IH+a au aderat cu toii la noul proiect de constituie: care 1usese redactat 6n trei
Bernplare: un eBe"plar pentru principe: altul pentru "e"brii di3anului: iar al treilea
Be"plar ur"a s& circule prin 8udee pentru adunarea se"n&turilor. >in raportul a4entului
=
A. >. Eenopol: Pri"ul proiect de Constituiune din =WLL: Anal. Acad. Rom., %e". 'ec. Ist.: s. L+a: EE:
-(I: p. =* 7i ur".Q >. !. Barnosc5i: 5riginele democra!iei romne, @C&r3unariiA: Ia7i: =(LLQ I. C. \ilitti:
ri4inele de"ocraiei ro";ne: /ia!a Romneasc, EI!: =(LL 7i Frmntrile politice i tPIiale, p. */ 7i ur".Q
G. !;ntu: op. cit., p. LL= 7i ur".
L
Scrieri, ed. Hane7: Acad. Ro";n&: p. ==L.
*
C1. &st. $onstitu!iei romneti, p. L=. Pre1a& la Hur"u2a`i: 4oc. E: p. 9EEI: 7i >esc<. des Rum. /ol?es,
: p. L,I. C1. 7i >. !. Barnosc5i: op. cit., p. ==).
,
3uristul Andronac<e 4onici, Anal. Acad. Rom., %e". 'ec. Ist.: s. *+a: EI: =(*.: p. LL..
-
I. Nistor: $lasele #oiereti din 0oldova i privilegiile lor, Anal. Acad. Rom., i#id., EE!I: =(,,:
-LL+L*: dup& rapoartele consulare austriace publicate 6n Hur"u2a`i+Nistor: 4oc. EE: L: p. )-* 7i ur".
232
pP
a
R
I
A aa
_K!
+
proiectul, care nu putea 1i aprobat de Poart& 7i nesocotea stipulaiunile din TratateA
=
.
Re2ult& deci din aceste in1or"aii 1oarte interesante: cari a7ea2& 6ntr+o nou& lu"in&
procesul de elaborare al constituiei @c&r3unarilorA: c& 6n cursul discuiilor ce 6i pre4&tir&
redactarea: se des1&cuse unirea dintre boierii de ran4ul 6nt;i: r&"a7i 6n ar&: 7i cei din starea
a doua: le4ai prin an4a8a"entul lor sole"n de @6n1r&ireA: de la 6nceputul anului. nele din
nout&ile introduse 6n proiect speriaser& at;t pe 3oie3od: a c&rui reputaie de re3oluionar
se do3ede7te ast1el eBa4erat&: c;t 7i pe 8uristul >onici: a c&rui colaborare se 3a 1i oprit la
un punct: ce r&";ne de deter"inat. !or 1i a3ut o in1luen& 7i 6nt;"pin&rile ener4ice ale
e"i4railor cari r&";neau la Cern&ui: 7i 1oloseau atunci pana 6ncercat& a lui %i5ail
'turd2a. C&ci "ai a1l&" din acela7i i23or: c& @proiectul de constituie pri"i: dup& raportul
a4eniei din ) 1ebruarie =IL*: apostila do"neasc& c& principele nu se consider& autori2at
de a abro4a 3ec5ea r;nduial&: 7i de a introduce o nou& constituieQ cu o cerere de acest 1el
solicitanii s& se adrese2e direct Porii oto"aneA
L
.
>e aceea eBe"plarul descoperit de Eenopol 6n ar5i3a Consulatului rusesc din Ia7i
Gdar care n+are dec;t )) de articoleH: este intitulat: $ererile cele mai nsenintoare ce se
fac din partea o#tei 0oldovei n atocmire cu cele cuprinse n o#teasca ;al#a sa, trimis
ctre prea naltul 4evleat M...J. O co"isiune de 2ece boieri ur"a s& reia 1iecare din
@ponturiA 7i s& se pronune asupra ad"isibilit&ii lor: soluiune de te"pori2are: aprobat& 7i
de do"nitor
*
. 'e 3ede c& 6ntre ti"p se produsese @de7teptarea priincioas&: dar
a"enin&toare: care 6ncre"eni pier2&toarele lui n&2uiniA: la care 1&cea alu2ie o scrisoare
de la Ia7i
,
: presiune ce se presupune a 1i 3enit din partea Rusiei.
'+a insistat 6ntr+ade3&r asupra potri3irii unora din principiile Constituiei cu acele
ale >eclaraiei >repturilor O"ului: pentru a scoate 6n e3iden& laturea liberal& 7i
pro4resist& a concepiei autorilor eiQ 7ti" de alt& parte c& se co"entaser& 6n %oldo3a
proiectele conti"porane din 'pania 7i de la Neapole
-
. Pe te"eiul dispo2iiunilor cari
pre3&d respectul propriet&ii Gart. * 7i -IH: libertatea indi3idual& Gart. / 7i IH: libertatea
"uncii 7i a co"erului Gart. =*H: 4arantarea onoarei Gart. =IH 7i e4alitatea 6naintea le4ilor:
s+a considerat opera+le4iuitorilor "oldo3eni ca o inte4rare 6n spiritul 3re"ii: 7i un pas
6nse"nat spre "oderni2area 3ieii publice. '+a tras conclu2ia: din precu"p&nirea '1atului
ob7tesc asupra 3oinei >o"nului: 6n ca2ul unor p&reri di3er4ente: c& @ideea unui ase"enea
siste" de oc;r"uire a 1ost rostit& 6nt&ia oar& 6n &rile ro";neA
/
. %a8oritatea asi4urat&
boieri"ii de 'tarea a Ii+a 7i a IlI+a 1&cea s& decad& protipendada din 5e4e"onia ei. 6ntr+o
"inuioas& anali2&: >l. >. !. Barnosc5i: prea"&rind opera c&r3unarilor: socote7te nu
nu"ai c& datori" re4enerarea noastr& ciocoilor din %oldo3a: dar c& re1or"a lor era "ai
=
=. Nistor: itod.: p. -L*.
L
=. Nistor: op. cit.,p. -L*Q Hur"u2a`i+Nistor: 4oc. EE: L: p. I.. 7i ur".
*
Fhd.:p. I-..
,
Eenopol: &st. partidelor politice, I: p. =.-Q Hur"uFa`i: 4oc. Supl. I: I!: p. L(.
-
Hur"u2a`i+Nistor: 4oc. EE: L: i#id.
/
Eenopol: op. cit.,p. I).
233
Q"ei"ca aecai acea a @>on8un7tiiorA 7i @pa7opti7tilorA: deoarece a7e2a principiile
inoitoare pe 1unda"entele s&n&toase ale 3ec5ilor tradiii politice
=
.
Alii 6ns&: n+au considerat cu aceea7i ad"iraie Constituia din =ILL: 6n care au 3&2ut
u"ai interesul de clas& al boieri"i "i8locii: opus acelui al "arii boieri"i. @Prin ur"are:
:rie 6n tratatul s&u de drept constituional Paul Ne4ulescu: boierna7ii 3oiau s& 1or"e2e
asa do"inant& 6"preun& cu "arii boieri: un 1el de e4alitate nu"ai cu cei "ari: 6ntoc"ai
i 6n 1abula lui Gri4ore AleBandrescuA
L
. '+a obser3at c& proiectul @nu des1iina nici
ri3ile4iile boiere7ti M...J p&stra scutelnicii 7i poslu7nicii: iar ceea ce pre3edea despre
iporturile dintre proprietari 7i s&teni ec5i3ala cu drept cu3;nt: c5iar pentru Alecu Russo:
i o t&cereA
*
. El repre2enta reaciunea @7lea5teiA 6"potri3a "a4nailor: 'tarea a doua 7i a
eia a boieri"ii @a3ea s& participe nu nu"ai la ale4erea >o"nului G6n 6ntre4i"ea eiH: nu
i"ai 6n adunarea repre2entati3& sau s1at ob7tesc Gprin c;te un repre2entant al inuturilor
prin di3anele din care putea 1ace parteH: dar 7i 6n di3ane 7i departa"ente: a1ar& de
3anul 6nt;i: care singur era re2er3at boeri"ii "ari. A7a dar: constituia ciocoilor
oldo3eni acorda boieri"ii "&runte un rol "ult "ai i"portant dec;t pro4ra"ele
"ti"porane din %unteniaA
,
.
O idee "ai eBact& despre proiect 7i 3aloarea sa: ne pute" 1ace nu"ai pri3indu+= 6n
trea4a perspecti3& a 6"pre8ur&rilor cari l+au pre4&tit: 7i a altor 6ncerc&ri conti"porane:
3e" din aceea7i 3re"e un @s5edion de re1or"&luirea st&p;nirii %olda3ieiA 6n *. de
ticole: 6n care >o"nul: ales pe 3ia&: era asistat de un s1at din cele / sau I @1a"ilii din
le dint&i ale p&";ntuluiA. Era 3orba s& se anule2e toate boieriile date dup& do"nia lui
ili"a5: 7i @ali netrebnici 7i de nea" prost 7i 1&r& "o7ie sau alt& stare s& nu 1ie pri"ii 6n
ci o 1uncieA. %ai a3e" @pontul popilorA 6n L- de articole: 6n care iar&7i >o"nul apare
istat de o @45erusieA de opt boieri din cei dint&i: cari se 3or re6nnoi la 1iecare trei ani.
recii 3or 1i eBclu7i din slu8be: cinurile de la %i5ai 'uu se 3or anula: pri3ile4iile boiere7ti
";n 6n 1iin& 7i boierii nu 3or pl&ti nici o dare
-
. n contrast cu aceste 3ederi: de un 3&dit
racter oli4ar5ic 6n 6nelesul protipendadei: 6l constituie @6nc5ipuireaA de re1or"e datorit&
stiernicului Ro2no3anu: care: el 6nsu7i "are boier: cere totu7i des1iinarea scutirilor de
r: socotind c& @ob7teasca le4&tur& 6n contribuie 3a 1ace le4&tura naional&A
/
.
6ntre aceste tendine oarecu" eBtre"e: de dreapta 7i de st;n4a: constituia celor ))
@ponturiA ine "i8locul: repre2ent;nd aspiraiunile acelor cate4orii in1erioare de
i3ile4iai: boierna7i 7i "a2ili: cari 1useser& lipsii de "ai puin ti"p 6n %oldo3a de
ero4ati3a lor politic&: 7i 67i p&strasere& 6ntrea4a con7tiin& a drepturilor. 'enti"entul de
are este 6nc& puternic 6n aceast& cate4orie social&: al c&rei nu"&r era din cele "ai
spectabile: 7i a c&rei tradiie politic& se "eninNse 3ie.
Pa"1letul scris tot de Ionic& T&utu: intitulat @'tri4area norodului %oldo3ei: c&tre
ierii "ari 7i 6"potri3a ar5iepiscopului 7i "itropolitului c5ir !enia"in: co"pus la
=
>. !. Barno3sc5i: op. cit., p. *./ 7i ur".
L
5p. cit.,p. =)/Q c1. I. G. !;ntu: op. cit.,p.L=I: n. LI..
*
\ilitti: Frmntrile politice i sociale, p. =.LQ A. Russo: Scrieri,p. =L=.
,
\ilitti:Ghd.:p. =.L.
-
&#id., p. =.I 7i ur".
/
F#WF.: p. ==L.
234
'ucea3a de c&tre >oiern ae ciasa ii-a 7i "+a : c "ea u uo3aua a atc%X 9II! l<i a
a1ir"&rii ei pe t&r;"ul constituional. El prea"&re7te trecutul %oldo3ei 6nainte de
1anarioi: laud& 3ec5ile le4&turi cu Poarta: a7a cu" le stabilise @Bo4dan !od&A 7i os;nde7te
cu aspri"e pe boierii "ari: cari au pacti2at cu Eteria. @Cu3;ntul unui &ran c&tre boeriA de
acela7i:e de ase"enea un prile8 de a c;nta @3re"ile cele de aurA ale boieri"ii de alt& dat&:
6nainte de u2urp&rile 4recilor
=
. Aceste scrieri: ca 7i proiectul de Constituie: p&strea2&
pecetea aceleia7i "entalit&i: care este acea de 'tare: 6n 6nelesul ei tradiional: cu toate
calit&ile 7i de1ectele ei. Ea 3&de7te acela7i co"pleB de preocup&ri 7i in1luene.
O in1luen&: de pild&: care trebuie inut& 6n sea"&: 6n ce pri3e7te alc&tuirea
proiectelor de re1or"& 6n %oldo3a: a 1ost 1&r& 6ndoial& acea a or4ani2&rii autono"e din
Basarabia: dup& aneBarea ei la I"periul rusesc. 6"p&ratul Ale`sandru I: ur";nd 7i aci
aceea7i politic& pe care o aplica 6n \inlanda 7i 6n Polonia: unde c&uta s& respecte
particularis"ul instituiilor locale: instituise la =I=I @A7e2&";ntul or4ani2&rii oblastiei
BasarabieiA. !ec5iul >i3an al %oldo3ei era 6nlocuit de @'1atul 6naltA care cuprindea
unspre2ece "e"bri: cinci nu"ii de 4u3ern 7i 7ase de nobili"ea basarabean&. Cu" bine
obser3& 9eon Casso 6n lucrarea sa despre @>reptul bi2antin 6n BasarabiaA: @nu era un lucru
nou participarea localnicilor 6n acest 6nalt '1at: 1iindc& 7i "ai 6nainte boierii locali erau
"e"bri ai >eparta"entelor ad"inistraiei pro3inciale. >eosebirea consta 6n 1aptul c&
"a8oritatea 3oturilor era asi4urat& de ele"entul localA
L
. Prin aceast& instituie care
depindea direct de autoritatea i"perial&: Basarabia: dup& p&rerea lui P5. !i4uel: care a
1&cut parte din ad"inistraia ei: a3ea un statut ase"&n&tor cu acel al re4atului Poloniei 7i
al %arelui ducat al \inlandei: ale c&ror coroane le 6ntrunise arul Ale`sandru. >ar "ai
i"portant& era deosebirea de cate4orii sociale pe care o statornicise acela7i a7e2&";nt:
@'e deosebeau: d3orenini: adic& boieri: toi acei cari a3useser& 6n %oldo3a o boierie p;n&
la 7etrarQ erau scutii de d&riQ o#tea lor se 6ntrunea pentru a ale4e cino3niciiQ 6nsu7irea lor
de boier era ereditar&Q 3eniau apoi boierna7ii: cari a3useser& 6n %oldo3a ran4uri "ai "iciQ
li se recuno7tea nu"ai nobleea personal&: erau scutii nu"ai parial de d&ri: iar ur"a7ii
lor intrau 6n cate4oria "a2;lilorQ 6n s1;r7it oricine: din orice cate4orie social&: putea intra
6n slu8ba 6"p&r&teasc&: dac& a8un4ea la anu"e cinuri: putea de3eni d3orenin: 1ie cu noble&
"o7tenitoare: 1ie nu"ai personal&. Este clar: adau4& \ilitti: c& acest a7e2&";nt a a3ut o
in1luen& 5ot&r;toare asupra Constituiei de la =ILL a c&r3unarilor "oldo3eni: dup& cu"
constat& de alt1el 7i 3ornicul Ne4elA
*
. 6ntr+o scrisoare a acestuia din aprilie =ILL c&tre
1ratele s&u: %itropolitul !enia"in: despre un proiect al boieri"ii secundare la care s+ar 1i
raliat: din protipendad&: 7i "arele 3istier Iordac5e Rosetti Ro2no3anu: se spunea 6ntr+
ade3&r: @de 3or 1i ale7i de 4lasurile ob7te7ti: s& se r;nduiasc&: 7i putere 7i drept la toate s&
1ie deopotri3& c;t a unui lo4o1&t "are at;ta 7i a unui 7&trar: dec;t a 4lasurilor celor "ai
"ulte s& se ur"e2e 5ot&r;rea la orice: se 3ede precu" este aici 6n BasarabiaA
,
.
Introducerea siste"ului "a8oritar 6n re4i"ul de 't&ri era 6n sine 6nceputul unei re3oluiiQ
=
#id., p. =.- 7i ur".
L
C1. trad. ro";neasc& de 't. Berec5et: cu intruK.de I. Popescu+'pineni.Ia7i: =(,.: p. == 0=L.
*
Frmntrile politice i sociale n Principatele romne, p. 104. C1. %. Costea GC. 'tereH 6n /ia!a
Romneasc,VVmie, =(./: p. =L*.
,
&#id., p. (/. CI. Ori4inele de"ocraiei ro";ne: /ia!a Romneasc, E!: p. =(0L..
235
i 3a]ui V.a a]n8apo %inunau: aceea7i iransior"are se 6ndeplinea 6n "odul de a delibera
a 5ot&r6 al dietelor un4ure7ti
=
. Cu aceste supra3ieuiri ale re4i"ului de 't&ri: pe cari
:ep s& le trans1or"e curentele nou& ale secolului: trebuiesc deci 1&cute co"paraiile 7i
ropierile: spre a c&p&ta o 6nele4ere deplin& a 4;ndirii re1or"atorilor "oldo3eni: ce se
osebe7te de tendinele radicale 7i re3oluionare: cari inspir& pe @1raii patrioiA din
untenia. Constatarea 1&cut& odinioar& de >l. !;rtosu cu pri3ire la atitudinile lor
8pecti3e: ar trebui "ai de4rab& in3ersat&: nuana de conser3atis" 6n re1or"& aparine
aldo3ei: "ai "ult dec;t Z&rii Ro";ne7ti.
Eenopol a 3&2ut totu7i 6n lupta ce 6ncepe acu" 6ntre @c&r3unariiA de la Ia7i 7i
ti4raii r&"a7i 6n a1ar& de 5otarul &rii: o pre1a& a anta4onis"ului 6ntre partidul liberal
partidul conser3ator: ale c&ror ori4ini le a1l& 6n aceast& opunere de principii 7i de p&reri:
r+o scrisoare din = 1ebruarie =IL* a 3ornicului %i5ail 'turd2a G3iitorul >o"nH: 4&si"
r+ade3&r eBpresiunea: @principiile conser3atoare ale boierilor e"i4raiA: 6n opo2iie cu
spo2iiile r&u3oitoare ale no3atorilorA
L
. \&c;nd le4&tura 6ntre ideile acestora din ur"&: @
Qcrierile anoni"e cari pro3ocaser& ana1oraua di3anului lui AleBandru %oru2i din =I.,:
6ricul partidelor noastre politice 3ede 6n ele o "ani1estare a tendinei liberale: care: 6n
Qrpretarea sa: ia ast1el na7tere tot 6n %oldo3a. @Ori4inele partidului liberal sunt de c&utat
:i tot 6n s;nul boieri"ii: 7i s+a alc&tuit din acei boieri cari a3eau alte idei 7i alte
interese :;t partidul boierilor conser3atoriQ dup& aceea s+a l&r4it tot "ai "ult spre alte
ele"ente J 6n s;nul acestei clase 6ns& se 1&cuse o ruptur&: de c;nd cu boieriile titrate:
6ntre 3ec5ii eri: acei ce se 6nte"eiau pe o st&p;nire de stat 6ndelun4at&: 7i boieri"ea cea
nou&: ie7it& "iluirea: adeseori cu"p&rat&: a obl&duitorilor p&";ntului M...J Aceast&
boieri"e nou& it& din poporul de r;nd repre2enta 7i ea un 1el de bur45e2i"e 1a& cu
nobili"ea 3ec5e: ur45e2i"e ce trebuia s& 6"brace 5aina nobleii: spre a putea
6nse"na ce3a. Ea dorea Re 1oloseasc& de situaia]i: spre a 8uca un rol 6n conducerea
dara3erilor publice. Ea nea 6n cale+i pe boieri"ea cea "are care: alc&tuind >i3anul de
la lo4o1&t p;n& la ban: nopoli2ase aceast& conducere 7i sin4ur& se 1olosea 7i
econo"ice7te 7i politice7te de aia ei pri3ile4iat&. Contra acestei cet&i a boieri"ii
"ari: boieri"ea cea "ic& 6ncepu i asalturiA
*
. 6n aceast& eBpunere: procesul politic este
descris cu destul& preci2iune: dar se ine sea"& dec;t de ele"entele de boierie
proasp&t&: cari 8usti1ic& denu"irea de HcoiA ce se aplica 6ntre4ii 4rup&riQ de la ele
3eneau desi4ur a"biiile 7i "i8loacele de a sali2a. >ar con7tiina dreptului de 'tare nu
putea 3eni de la oa"eni 1&r& tradiieQ ea se iinea 6ns& 6n toat& puterea ei 6n r;ndurile
1a"iliilor de 3ec5e ob;r7ie: dar dec&2ute 7i icite: cari nu se "ai nu"&rau 6n
protipendad&]dar p&strau cu at;t "ai "ult& d;r2enie ntirea 4loriei trecute
,
. >in
r;ndurile lor 0 cu" arat& scrierile lui Ionic& T&utu: sau le ale lui Alecu Russo din
4eneraia ur"&toare 03eneau pornirea 6"potri3a 4recilor:
=
C1. Sfatul domnesc i Adunarea Strilor, I!.
L
Hur"u2a`i: 4oc. 'upl. I: I!: no I!: p. /. C1. de alt1el i#id., no !II: p. =): scrisoarea lui %incia`N c&tre
ui 'turd2a din =L 1ebruarie =IL*: 6n care e 3orba despre acelea7i 7principes conservateurs et salutaires8 ale
iratului Ale`sandru I.
*
&st. partidelor politice din Romnia, I: p. =..0=.=.
,
Aceast& l&ture e bine pus& 6n e3iden& de >. !. Barnosc5i: 5riginele democra!iei romne, p. L(( 7i ur".
236
I
cari stricaser& 3ec5ile obiceiuri: 7i inae"nui ae a re3eni ia 6ntre4ii boieri"i: de toate
treptele. Re3oluia @c&r3unarilorA "oldo3eni este o restauraie 6n oc5ii "ultora dintre
ei: ceea ce constituie de ase"enea o tr&s&tur& speci1ic& unei or4ani2&ri de 't&ri: c&reia
prin de1iniie nu+i con3in 1or"ulele de absolut& noutate: 1&r& rea2e" 6n trecut. Cred deci
c& trebuie dat alt 6neles ter"enului 1olosit de %i5ail 'turd2a: spirit politic iscusit 7i bine
orientat asupra 6"pre8ur&rilor europene: el nu putea 6n1&i7a "ai 1a3orabil 6n oc5ii
Puterilor '1intei Aliane 7i a Rusiei: te2a pe care o susinea: dec;t d;ndu+i 6nelesul unei
ap&r&ri a ordinei stabilite: 6"potri3a tendinelor de r&sturnare 7i de 6nnoire: pe cari acest
siste" politic le co"b&tea pretutindeniQ eBperiena anului 2a3erii era 6nc& proasp&t&. >e
aceea: a"inte7te @principiile conser3atoareA opuse @no3atorilorA: ter"eni ce trebuiau
s& 1ie bine pri"ii de cancelariile Puterilor: a doua 2i dup& Con4resul din !erona. El a3ea
tot interesul s& identi1ice dorinele "arii boieri"i: 6n nu"ele c&reia 3orbea: cu
@a7e2&"intele cons1inite prin le4iti"itate 7i c&rora succesiunea 3eacurilor le+a 6ntip&rit un
caracter nesc5i"b&torA: 7i s& pre2inte pe ad3ersarii s&i ca doritori de sc5i"b&ri: ce puteau
2druncina tratatele 7i @3ec5ile 6ntoc"iriA
=
. 6n realitate 6ns&: no3atorii erau tot at;t de
tradiionali7ti ca 7i el: dar in3ocau o tradiie "ai 3ec5e: 6ns& "ai puin deslu7it&: care nu
se putea 6nte"eia pe 5ati7eri1urile "ai recente 7i "ai bine cunoscute ale Porii: este
opo2iia 6ntre dou& concepii ale re4i"ului de 't&ri: cea oli4ar5ic& 7i cea care cuprinde
toate treptele saleQ nu e 6nc&: cu" 3rea s& deduc& Eenopol: lupta 6ntre partidul liberal 7i
partidul conser3ator: 6n 6nelesul "odern al acestor ter"eni politici. Nu"ai principiul
"a8oritar pe care 3or s&+= introduc& @ciocoiiA: constituie cu ade3&rat un ele"ent nou: de
natur& s& "odi1ice structura re4i"uluiQ din acest punct de 3edere: tradiia era de partea
protipendadei. E toat& deosebirea 6ntre siste"ul de a nu"&ra 3oturile: 7i acel de a le
@c;nt&riA dup& 4reutatea politic& 7i social& a acelora cari le eBpri"&.
Tot ast1el trebuie interpretat 7i 4estul: care s+a co"entat atunci cu aprindere: al
episcopului %eletie al Hu7ilor: care in;nd locul %itropolitului la Ia7i: a atins cu s1;ntul
potir: la slu8ba de Cr&ciun: pe cei 6n4enunc5eai 6n 1aa catapetes"ei: 1&r& a ine sea"& de
ierar5ia ran4urilor boiere7ti
L
. E de presupus c& acest principiu e4alitar: dup& re4ula
credinei cre7tine: se 3a 1 aplicat tot 6n cadrul 't&rii boiere7ti: c&ci e puin probabil ca 6n
pri"ele r;nduri ale credincio7ilor: 6n clipa 6n care episcopul ie7ea din altar: s& 1i 1ost alii
dec;t boieri: printre cari 6ns& puteau 1i 7i de treapta a doua 7i a treia: nu nu"ai "arii
de"nitari
*
. Nu trebuie s& uit&" c& aceast& di3i2iune a societ&ii era considerat& 1ireasc&Q
ea constituia o ordine natural&. >e aceea @t&cereaA re1or"atorilor "oldo3eni 6n pri3ina
&r&ni"ii nu ne poate surprindeQ scrisorile boierului %&line Qu sau %alino3sc5i din =I.,:
cari sunt sin4urele teBte ce 1ac alu2ie la ne3oile ei 7i propun soluii de 6"propriet&rire: cari
s& ie sea"& de "uncitorii o4oarelor: constituie pentru aceast& 3re"e o ase"enea eBcepie:
6nc;t ele au putut 1i considerate cu oarecare te"ei ca "ai recente: datarea lor de c&tre
!. A. rec5i&: care le+a publicat: 1iind prea puin si4ur&: 7i autorul lor neidenti1icat: cel
Xai 3 3]
1
Cf. Hurmuzaki, Doc. Supl. I, IV, no V, p. 7. Cf. Filitti, op. cit.,p. 152.
2
Xenopol, op. cit, I, p. 102.
3
Cf. D. V. Barnoschi, op. cit., p. 263.
237
in in gtuciaua oc alunei -. ne iiiucumii uaLci nu cumva poate ii yi o contuzie ae nume
1ostul consul rus %ali4no3s`i: de a c&rui aciune se pl;n4ea AleBandru !od& %oru2i
I.,: atribuindu+i a4itaia 6n r;ndurile boieri"ii "&runte din %oldo3a
L
. >e o "isiune
Oetersbur4 a unui boier %&linescu: nu pare a 1i nici o alt& do3ad& la acea dat&.
Oricu" 6ns&: nici 6n Apus: ideolo4ia re3oluionar& nu p&r&sise 6nc& t&r;"ul politicQ
ie 3a 6ntinde "ai t;r2iu 6n do"eniul social. 6"p&rirea 6n 't&ri era 6n spiritul ti"pului:
barte "ulte &ri ale EuropeiQ puterea ei reiese 7i la noi din cele "ai 3ariate "&rturii:
6d Beldi"an descrie eBaciunile lui !o4oride: el a1ir"a 1iresc c&
@>in st&rile &rii una: ne4lobit& n+au r&"asA
*
.
Tot ast1el citi" 6n "e"oriile lui te1an >&sc&lescu: preios i23or de in1or"aie
tru istoria noastr& din pri"a 8u"&tate a 3eacului al ElE+lea: care ar trebui publicat 6n
e4i"e: @Pe 3re"ea aceea locuitorii acestor &ri: 6n stare pri"iti3&: i4norani: erau
l&rii 6n trei clase: boieri: ne4u&tori 7i popor: cu toii po3&uii nu"ai de bunul si":
tru c& 6nc& nu str&b&tuse 6n ar& str&b&latele 7i 1al7ele idei de ci3ili2aie: 7i luBul
1r;nat care: 6n loc s& lu"ine2e: a conrupt naia. Boierii cei b&tr;ni dau s1aturile 7i purtau
na societ&ii. Boierii cei tineri ascultau 7i respectau pe cei b&tr;niQ ne4u&torii 7i
orul ascultau 7i ur"au boierilor: 6n c;t la prile8uri 4rele: la ne3oi: toi de3eneau o "ass&
6pact&: 7i boierii cei b&tr;ni cu s1aturile: boierii cei tineri cu conducerea 7i poporul cu
ele 1&ceau "inuni de 6nelepciune 7i bra3ur&A
,
. Este aproape di3i2iunea "edie3al& a
iet&ii: a7a cu" o de1ineau 6n &rile 4er"ane deosebirile de rosturi 6ntre "e<rstand,
<rstand 7i @<rstand, 'tarea 6n3&at&: cea r&2boinic& 7i cea 5r&nitoare Gprin "unca
elorH
-
. C& realitatea nu era 6n totul con1or"& acestei descrieri ideale: 7i c& 6ntre boierii
Ido3ei: c5iar peste deosebirile de 3r;st&: erau "ari anta4onis"e 6n "aterie politic& 7i
stituional&: o do3ede7te opo2iia d;r2& pe care Ioni& 'turd2a 7i @no3atoriiA din 8urul
.6nt;lneau din partea e"i4railorQ st&ruie totu7i 6n a"bele tabere i"a4inea acestei
cluri sociale: de a c&rei ierar5ie natural&: "intea conti"poranilor nu se putea desp&ri:
l;ne deci neatins& 8udecata unui studiu recent asupra Constituiei de la =ILL: care
eie: pentru autorul s&u: seria pri"elor proiecte de or4ani2are 6n &rile noastre: @Proiectul
nu"ai 6n parte ori4inal 7i M...J cuprinde 6n special repetarea doleanelor "ani1estate
Qtant 6n "e"oriile anterioare: 6naintate 1ie Turciei: 1ie Rusiei: direct sau prin a4enii
o"atici M...J proiectul c&r3unarilor este "ai puin un act re3oluionar 7i "ai "ult un act
it s& cons1ineasc& 3ec5ile drepturi 7i tradiiuni ale &rii: cerute necontenit prin "e"orii
oiecteA
/
. El se "enine 6n cadrul concepiei politice a re4i"ului de 't&ri: a7a cu" era
6n 3i4oare 6n cea "ai "are parte a Europei Centrale la acea dat&.
=
!. A. rec5i&: &st. Romnilor, EI: p. L,0L). C1. Eenopbl: &st. partidelor politice, I: p. *(0,.:(I: unde
rel& alu2iile la @pasPuelurileA sau pa"1letele "enionate de ana1uraua >i3anului %oldo3ei 6n =I.,Q N.
: =ist. des Roumains, !III: p. **LQ I. G. !;ntu: Primele proiecte de organizare n Principatele romne, op.
R. =)L 7i ur". \ilitti 6ns& 'Frmntrile politice fi sociale, p. L(: no. IH se 6ndoie7te @c& data acestor scrisori
tea 1i =I.,A: socotindu+le "ai t;r2ii: 7i 6n ce pri3e7te coninutul: 7i 1or"ularea.
:
C1. "ai susQ Hur"u2a`i+Nistor: 4oc. EIE: L:p. L.*+L.,.
*
Jragodiea, "eiE, III: p. ,.=: 3. LI*I.
,
N. Ior4a: n cu4et&tor politic "oldo3ean: Anal Acad. Rom., %e". 'ec. Ist.: s. *+a: EIII: p. (.
-
C1. "e"oriul nostru I: 9iniile 4enerale ale proble"ei: Anal. Acad. Rom., %e". 'ec. Ist.: s. *+a:EE!II:p.
LL.
/
=. G. !;ntu: op. cit.: p. L=(+LL..
238
6. INTARlRkA FKlVlUtHjllLUK, iez.i-
Constituia @c&r3unarilorA era "enit& s& r&";n& 6n stare de proiectQ dup& cu" a"
a"intit: 3oie3odul 6nsu7i nu o considera oportun&: iar 6"potri3a susin&torilor ei de 'tarea
a doua 7i a treia: e"i4raii: 6ncura8ai de atitudinea 4u3ernului rusesc: duceau o aciune
6nd;r8it&. >esi4ur: pri3it& 6n perspecti3a ce o a3eau istoricii cari tr&iser& procla"area
Independenei Ro";niei: aceast& lupt& pentru p&strarea pri3ile4iilor unei p&turi restr;nse:
sub obl&duirea unei puteri str&ine: 7i+a atras 8udec&i se3ere 7i: cel puin 6n parte:
6ndrept&ite. Nu trebuie 6ns& s& pierde" din 3edere 1aptul c& 6n oc5ii pribe4ilor: re4i"ul din
%oldo3a acu"ulase abu2uri 7i 6nc&lc&ri de drepturi: 7i c& se 6nte"eia el 6nsu7i pe pre2ena
prelun4it& 7i 6"po3&r&toare a trupelor turce7ti de ocupaie: la a c&ror proteciune nu
6nele4ea s& renune. 9upta @conser3atorilorA 6"potri3a @no3atorilorA trebuie deci pri3it&
a7a cu" se ar&ta 6n realitate: ca o l&ture a ri3alit&ii 6ntre Puteri:6n perioada 6n care relaiile
diplo"atice 6ntre Rusia 7i Poart& erau 6ntrerupte: 7i un nou acord 6ntre ele: duc;nd 6n "od
1iresc la soluii de co"pro"is: a"enina interesele acelora: ce tr&seser& 1olos din situaia
tulbure: pro3ocat& de tensiunea internaional&. >e alt& parte: nu erau c5iar lipsite de orice
te"ei nici protestele boieri"ii "ari: c;nd repre2entanii ei de la Cern&ui: 6nele7i cu acei
6ntor7i 6n %oldo3a: 6n3inuiau la L( ianuarie =IL, pe Ioni& 'turd2a de a 1i c&1t&nit peste
@patru sute de indi3i2iAO: ei a3eau 6n 3edere 7i scutelnicii la cari ace7tia a3eau dreptul.
7%ra dreapt, socote7te \ilitti: o#serva!ia lui 0. Sturdza, c numrul privilegia!ilor
sporind, sporiau i sarcinile di;marilor rmaA
)
, a7a c& intrarea @ciocoi"iiA 6n r;ndurile
ta4"ei pri3ile4iate: ap&sa 6n cele din ur"& tot asupra bi"icilor de r;nd: a c&ror i"punere
se "&rea cu o cot& corespun2&toare noilor scutiri. @>ec;t anularea boieriilor acordate de
%i5ail 'uu: de !o4oridi 7i de Ioni& !od& 'turd2a: adau4& istoricul: leacul ar 1i 1ost "ai
de4rab& des1iinarea pri3ile4iilor: la care 6ns&: spre deosebire de un >inicu Golescu:
conser3atorii nu se 4;ndiau: dup& cu" n+o cereau nici pretin7ii c&r3unariA
*
. Ea nu intra
6n concepiile lor: dup& cu" nu intra nici 6n acele cari inspirau Puterile ce 6i spri8ineau: 7i
de la cari 67i luau 6ndru"&rile.
6nt;ia 1a2& a con1lictului: 1&r& a duce la recunoa7terea Constituiei din =ILL: p&rea
totu7i a 6nclina cu"p&na politic& 6n 1a3oarea no3atorilor 7i a >o"nitorului: care: 3r;nd
ne3r;nd: se 6nte"eia tot pe ei: 6n lipsa boierilor "ari: ce 6i ar&tau du7"&nie 7i ne6ncredere
,
.
>e la 6nceputul anului =IL,: Poarta se ar&ta dispus& s& e3acue2e Principatele: cer;nd 6ns&
o serie de c5e2&7ii c& nu se 3or "ai 6nt;"pla neor;nduielile trecute 7i c& supu7ii ei 3or 1i
la ad&postul eBceselor: de cari su1eriser& 6n 3re"ea Eteriei
-
. '+a str;ns atunci la Ia7i o
@ob7teasc& adunareA: 6n cea "ai "are parte a boierilor de A]tarea a doua 7i a treia: care a
6ntoc"it un r&spuns la cererile @6naltului >e3leatA: ce nu e lipsit de dib&cie 7i strecoar&
1
Hurmuzald, 1oc. Supl. I, IV, no XLV, p. 59-61; X, no CCCXL1X, p. 269; lorga, Acte ?i \ra3mente,
II, p. 699.
2
Filitti, op. cit., p. 162.
3
I!id.
4
V. declara(ia fcut n Divan, n raportul consular francez din 9 noiembrie 1823, Hurmuzaki,
Doc. XVI, p. 1122.
5
Cf. Xenopol, Ist. partidelor politice, I, p. 109 yi urm.
L*(
I> lui"a 4ttiaiiiiiiui ccruie: o ouna pane a pro4ra"ului 6nnoitor: care nu putuse 1i aprobat
@ponturileA proiectului de Constituie. 6n special: unul din considerentele acestui
teBt Qbuie reprodus: deoarece sinteti2ea2& c;t se poate de l&"urit 6ntrea4a tendin& 7i
d& 6n ela7i ti"p o apreciere te"einic&: 7i de 3aloare conti"poran&: a situaiei
a7e2&"intelor instituionale: at;t 6n lu"ina tradiiei c;t 7i a ne3oilor ce se i3iser& 6n
ulti"ii ani.
@9a alte 'taturi: 6nsea"n& "e"oriul care ni s+a p&strat: este c;te un '&natQ Gpoate o
82ie la 'enatul i"perial al RusieiH "&dul&rile lui: r;nduite pentru totdeauna 7i 6n nu"&r
it&r;t: 6n1&o7a2& naiia: adec& in locul ei M...J a 1i 7i la noi as&"cnea nu este o i2noa3&
u&: c&ci a" a3ut 7i a3e" op7tiasc& adunare: care 6n1&o7a2& naiia: ine locul ei 7i
Qria2& din partea saQ dar r&ul 7i ner;nduiala este: I+u: c& nu"&rul "&dul&rilor 7i care are
u"e trebue s& alc&tuiasc& op7tiasc& adunare: nu este 5ot&r;tQ de acolo cur4e c& se dau
iea idule op7te7ti 7i r&";n 1&r& lucrare: de acolo cur4e 6n4&i"area la punerea la cale a
bilor: 7i "uli"e de neor;nduieliQ L+le: c& "&dul&rile nu sunt supus& nici+unui 1el de
ipundere: 7i de acolo cur4e puin& b&4are de sea"& la ade3&ratele interesuri ale &riiQ
e: c& 4iudec&torii nu trebue s&+7i lase slu8ba lor pentru ca s& caute trebi op7te7ti: c&ci
Qasta este a 1ace ei s;n4uri pra3ile: 7i ei s;n4uri a 4iudeca dup& d;nseleQ acest 1el nu este
aiurea: ce op7tiasc& adunare trebue s& 1ie un trup os&bitQ ,+le: c& op7tiasc& adunare la noi
are canel&ria eiQ de aceia nici a3e" ar5i3a &rii: nici 7ti" lucr&rileQ -+le: c& 5ot&r;rile
sunt dup& 4lasurile cele "ai "ulteQ aicea st& c5eia 7i "et5odul unirei. Toate aceste sunt
luat a"inte 7i de 6ntoc"it: dac& este a ne 1eri de 2&d&riri: de tulbur&riA
=
.
Aceste o#serva!ii i propuneri, cu data de +9 iunie +9)D, sunt de un nepre!uit a;utor
itru a n!elege ntregul mecanism reprezentativ al regimului de Stri n !rile
noastre. T ad;ncesc deosebirea: ce se 1&cea "ai de "ult: 6ntre di3anul do"nesc: a8uns s&
ie locul ii consiliu restr;ns de stat: dar per"anent: 7i ob7teasca adunare 6n care
@erau re2entate st&rile pri3ile4iate ale &riiA
L
: dar con3ocate nere4ulat: nu"ai 6n
6"pre8ur&ri
. 6nse"n&tate deosebit&. 9ipsa unui criteriu precis 6n c5e"area "e"brilor
6&dul&rilorAH ei: altul dec;t acel al cate4oriei sociale din care 1&ceau parte: 7i absena
i continuit&i 6n co"punerea 7i lucr&rile ei: constituie 6ntr+ade3&r distinciunea esenial&
tre dietele de 't&ri ale &rilor 3ecine: 7i adun&rile si"ilare din Principatele noastre: 6n
ursul 3re"ii. >ar la ne3oia unei siste"ati2&ri 6n pri3ina alc&tuirii 7i a de2baterilor unui
"enea corp: se adau4& @c5eia 7i "et5odulA 3otului "a8oritar: destinat a asi4ura
cu"p&nirea boieri"ii "&runte: al c&rei nu"&r ar 1i co3;r7it 6n "od 1iresc: dac& s+ar 1i
ptat acest siste". Are deci dreptate Eenopol s& susie: 6"potri3a altor p&reri: c& acest
a pornit @din tab&ra no3atorilor: iar nu din partea repre2entanilor tineri ai oli4ar5iei
5iA*.
'i"indu+se ast1el susinut: Ioan 'andu 'turd2a !oie3od ap&s& "ai puternic nota de
"tate pe care 6nele4ea s+o 6n1&i7e2e: "er4;nd p;n& a porunci baterea la t&lpi a unui
=
TeBtul 6n Hur"u2a`i: 4oc. E: Apendice: E9: p. -(*+(,.
L
>e1iniia lui I. C. \ilitti: n proect de constituie inedit al lui Cu2a !od& dela =I/*: ni3. din Clu8:
arul &nstit. de &st. @a!ional, !: =(L(: p. *).. !. de acela7i: Ori4inele de"ocraiei ro";ne: /iafa
tneasc, E!: =(L*: p. =*0=).
[
5p. cit., V,p. lV*, n. .+.
240
boier din cei "ai "ici: care se 6ncu"etase s; i"oranceasca pe 3or"cui uc apiu]8+..+.^. u
6i 3enea r;ndul s& se r&1uiasc& cu cei "ari: cari 6l nelini7teau prin 8albele lor ne6ntrerupte
la Poart& sau la Petersbur4. %anolac5e >r&45ici ne+a p&strat cu3;ntarea: de "od&
patriar5al&: pe care >o"nul ar 1i rostit+o 6n aceea7i ob7teasc& Adunare de la Ia7i: 6n iunie
=IL,. >e7i stili2area poate 1i a lui T&utu
L
: accentele ei corespund 1oarte l&"urit 6nc5ipuirii
ce ne+o 1ace" a b&tr;nului: eBasperat de contestarea continu& a st&p;nirii lui: din partea
@nea"urilorA cari 6l considerau 7i pe el drept un par3enitY @C& 'turd2a era: scrie 6n
Amintirile sale te1an >&sc&lescu Gboierit de elH: dar nu ca '&ndulac5i 7i ca Gri4ore
'turd2a: 7i >o"nia 6i 3enise toc"ai ca lui 'aul din Biblie MU??JA Era doar @un o" crescut
7i tr&it 6n ar&: 1&r& nici o 6n3&are: 1&r& "&car educaia 1anariot& a "a4nailor &riiY... Ci
toate acestea bunul si" nu+i lipsia 7i c;teodat& le brodia bine M...JA dar prea era
@6ncun8urat de netrebnici 7i du7"&nit 7i despreuit de ceilali aristocraiA
*
. Aceste
senti"ente le eBpri"& cu3intele: prin cari r&spundea 6n3inuirilor: de la 6n&li"ea treptei
6nalte: la care Pronia 6l ridicase: @M...J Bun&tatea "ea 3+a 1&cut a 3& uita datoriile ce 3&
supun scaunului acestuia: pe care 7ed ast&2i. Aducei+3& a"inte c& noi l+a" pierdut: prin
intri4ile noastre 7i prin 4oana unui asupra altuia: de l+au st&p;nit str&inii at;ia ani 7i
>u"ne2eu s+a "ilosti3it a ni+= d&rui iar&7 precu" l+a" a3ut. Ce 3oii acu" s& "ai 1acei<
'&+= pierdei: ca s& a8un4e" "ai r&u poate de cu" a" 1ost: 6n ";inile a cine 7tie c&ror
str&ini din lu"e< \anarioii: acei ce 3& pl&ceau unora din d+3oastre: nu "ai sunt: nici pot
s& 1ie. >rept aceea 3o" lua "&suri do"ne7ti: 6ntrebuin;nd topu2ul 7i sabia: se"nele
6"p&r&te7ti ce ni le+a dat sultanul spre 6n1r;narea celor ne6nelepi 7i 3ei cunoa7te de a2i
6nainte c& are cine a 3& st&p;niA
,
. @%&surile do"ne7tiA ur"ar& de 6ndat&: dele4aii
boierilor ne"ulu"ii au 1ost 6nc5i7i 6n porturile de la >un&re: alii arestai la casele sau
"o7iile lor: p;n& 7i lo4o1eteasa 3&du3&: %&ria G5ica: alii 6n s1;r7it sur45iunii
"&n&stiri. n 3;nt de teroare trecu peste %oldo3aQ si"indu+se a"eninat 6n a3erea 7i
poate c5iar 6n 3iaa sa: %i5ail 'turd2a: principalul opo2ant: se 3&2u ne3oit s& cear& de la
Cern&ui supu7enia ruseasc&: ce pare a o 1i c&p&tat
-
: de7i 6n aprilie =IL-: scria a4entului
austriac c& @patria 6"i este 7i trebuie s&+"i 1ie toi at;t de "are ca Austria pentru austriaci:
sau Rusia pentru ru7iA
/
.
>ar 6n anul ur"&tor: e3eni"entele luau alt& 6n1&i7are. Prin con3enia 2is& de la
A``er"an G) octo"brie =IL/H Rusia 7i Turcia a8un4eau la o nou& 6nele4ere: din care un
@act separatA pri3ea Principatele %oldo3ei 7i !ala5iei. >o"nii ur"au a se ale4e pe 7apte
ani de >i3anul &rilor: iar boierii pribe4i din %oldo3a se puteau 6ntoarce @6n plin& 7i
6ntrea4& bucurare a drepturilor: prero4ati3elor: bunurilor 7i propriet&ilor lorA. 'e pre3edea
ca @4ospodariiA 6"preun& cu di3anurile lor: s& lucre2e la un re4ula"ent: "enit s& 6nl&ture
=
Eenopol: i#id., p. =.IQ c1. Hur"u2a`i: >oc. E: no CCEC: p. L=I.
)
&st. 0oldovei &&, p. =/)+/I. C1. N. Ior4a: =ist. des Roumains, !III: p. *--.
*
N. Ior4a: Cn cugettor politic "oho3ean: i#id., p. *=. Nu"ele lui se 4&se7te 6n pri"a list& a celor boierii
de loni& 'turd2a: G5. G5ib&nescu: Surele i &zvoade, E: p. L/*: cu ran4ul de c&"inar.
,
TeBtul e reprodus de cei "ai "uli istorici: \ilitti: Frmntrile... p. =-)Q Eenopol: op. cit., I: p. =.).
-
Hur"u2a`i: >oc. Sapi I:I!:noEEIII.p. **.
/
&#id., no E9IE: p. I*. !. Ior4a: Prefa! la Hur"u2a`i: >oc. E: p. 9EE!: n. = 7i \ilitti: op. cit, p. =/L.
L,=
a ue luiouranie din ti"pul cri2ei
=
. n 5ati7eri1 3enea 6n cur;nd s&
6nt&reasc& aceste dispo2iiuni.
6n aceast& nou& con8unctur&: dru"ul era desc5is conser3atorilor: 6n 8urul c&rora pare
a se 1i raliat acu" "a8oritatea boieri"ii: i"presionat& de spri8inul ce li0= d&duse Rusia:
dar Ri de perspecti3ele: cari se 6ntre 3edeau: ale unui nou con1lict ruso+turc: ur"at de o
ocupaie nai lun4& a Principatelor: a7a cu" de alt1el s+a 7i 6nt;"plat. Politica Rusiei 6n
Orient: sub "pulsiunea ener4ic& a lui Nicolae I: era s& ia alt& direcie: dec;t 6n ulti"ii ani
ai "isticului Qi 3is&torului Ale`sandru.
6n 6"pre8ur&rile interne ale %oldo3ei: noua situaie se caracteri2ea2& prin le4&turi
nnoite 6ntre boieri: una din ele: prin cari ei se constituiau: 6"preun& cu "itropolitul: en
Torps dA%tat, intea @c& nici un s1at: nici o lucrare pentru ale p&";ntului: s& nu prii"i" a
& 1ace: 1ie 6n ob7tia: 1ie 6n particular: 1&r& de noi toi: prin 6n scris c5e"are M.. .JA
L
. >ar se
dau4& la copia docu"entului c& @aceast& 5;rtie s+au 1&cut 6ntre tineri: dup& 3enire
&ti7&ri1ului: 7i nu s+au unit a se isc&liA. 6n sc5i"b pare a li 1ost isc&lit& o alt& le4&tur&:
are stipula cate4oric ca @drept&ile st&rilor s& 1ie 1&r& de nici o osebire de la obra2 la obra2:
&2ite 6n 1iecare stareA: iar >o"nul ce ur"a a se ale4e s& arate @o oarb& supunere la
ra3ilele 7i obiceiurile p&";nte7tiA: boieri"ea 1iind un @trup al statuluiA: iar ale4erea
lo"nului 1&c;ndu+se de @ob7tescul di3an: dup& 3ec5iul obiceiA
*
. Cu" se 6nele4ea acest
bicei: o arat& t;n4uirea boieri"ii "&runte: care st&ruia s& se respecte ad"iterea 6n aceast&
8unare: a celor cinstii cu ca1tan de la 3el lo4o1&t la 3el 7etrar
,
Q ei se socoteau din nou
il&turai 6n 1olosul "arilor pri3ile4iai.
>in toate aceste discuii 7i 1r&";nt&ri: a ie7it 6ns& la =L aprilie =IL) @ana1oraua
6ntru prono"iile %oldo3eiA: isc&lit& de cinci 1ee biserice7ti: 6n 1runte cu "itropolitul
enia"in: 7i // de boieri ai &rii printre cari se 4&sesc repre2entate toate nuanele ce
ip&riser& p;n& atunci 'tarea lor 6n 4rupuri 7i partide ad3erse: de la @%i5alac5i 'turd2a
ornicA la @Androna`e >onici 9o4o1&tA: !asile %iclescu !ornic: Iordac5i Catar4iu
istiernic: sau Alecu Grecianu: Ioan Neculce 7i Iordac5e R&7canu
-
. Ion 'andu 'turd2a
oie3od o 6nt&rea prin 5riso3ul s&u. Aceast& ana1ora este replica la Constituia din =ILLQ
ic& aceasta din ur"&: cu toate ele"entele ei de tradiie 7i de conser3atis": "ai 1&cea
tu7i concesiuni 3otului "a8oritar 7i traducea principii ale >eclaraiei >repturilor O"ului
n =)I(: ana1oraua din =IL) se inspir& direct din C5arta nobili"ii ruse7ti a Ecaterinei a
a: din =)I-
/
. Ca 7i aceasta: ea crea boieri"ii o situaie eBcepional&: @"enit& nu nu"ai
con1ir"e pri3ile4iile de cari M...J se bucurase de 1apt: dar s& li 7i dea o eBtindere pe care
o a3useser& niciodat&A
)
. 'e preci2a 6ntr+ade3&r c& @l&cuitorii M...J sunt datori a da birul
U cel le4iuit 6n ear& 7i pentru ear&: dar 7i "a2ilii: rupta7ii: ruptele 7i celelalte trepte sunt
=
G5. Petrescu 7i >. A. 'tutil2a: Acte i doc., =: p. *=,0=)
L
Hur"u2a`i: 4oc. E: Apendice 9I: p. /.).
*
&#id., p. /.-. C1. \ilitti: op. cit., p. =/-.
A
&#id.,p. =//.
OTeBtul 6n tFricariuF: II
L
: p. ==( 7i ur". GRe1erinele 6n \ilitti: op.cit.,p. 166, n. 4 yi Xenopol, Ist. partidelor
itice, I: p. ==,: n. -) sunt 4re7iteH.
/
C1. A. Si2e3etter: 6n %iliou`o3: =ist. de Russie, II: p. -(.0(=.
)
\ilitti: i#id., p. =/). C1. Eenopol: op. cit., I: p. ==*.
242
dat oar e apa/ . i c gi uuci c i m uaj un i . . . j nu ui de la 6nceput le4iuite M...J 6n 3eci 3or
r&";ne supt acest prono"ion: de a nu 1i niciodat& sup&rai: cu nici un 1ieliu de dare: 7i
6ndatorire supt orice cu3;nt: nu"e 7i 6nc5ipuire: c&ci nu nu"ai persoanele lor sunt slobode
de toate d&rile: dar 6nc& 7i casele lor: 7i dobitoacele lor toate: 7i 3iile 7i li3e2ile cu po"&t:
nu au s& dee c;r"uirei ni"ica: nici supuse la nici un 1el de plat& M...JA %o7iile boiere7ti 7i
"&n&stire7ti erau scutite de orice 1el de dareQ ni"eni nu putea lua de pe ele @"&car un
paiu 1&r& 3oia st&p;nului "o7ieiA: dup& cu" ni"eni nu era 3olnic @a t&ia un le"n "&carA
din p&durile: du"br&3ile sau luncile ce 3or 1i pe "o7iile st&p;nilor. 'ubsolul le aparinea
1&r& re2er3&. Ni"eni nu se putea atin4e de 3enitul 1abricilor ce ar 1i apucat a ridica pe
aceste "o7ii: nici de di8"ele cu3enite acestor st&p;ni: sau de 3a"a 7i 5orilca 3elnielor.
%onopolul b&uturilor pe "o7ie era con1ir"atQ bresla7ii: slu4ile 7i poslu7nicii: @precu" 7i
dritul scutelnicilorA ur"au a se p&2i 6n 3eci: iar a3erile nu se puteau @con1iscarisiA: c5iar
in ca2ul unei 6n3ino3&iri @cri"inaliceasc& de cap M...J 1iindc& con1iscaia nici nu au
a3ut: nici are loc lucrarea ei 6n p&";ntul nostru supt nici un 1el de cu3;ntAQ 6ntr+un
ase"enea ca2: bunurile treceau asupra "o7tenitorilor. Casele din ora7 erau @slobode de
sarcina conacelorA. 9i se "ai asi4ura libertatea ne4oului de 3ite peste 5otar 7i
6ndatorirea locuitorilor de pe "o7ii: de a nu le p&r&si 1&r& 3oia st&p;nului. 'tr&ini nu se
puteau or;ndui 6n slu8be @p;n& 7i 2apcii 7i ocola7iiA: iar de la pri3ile4iai nu se puteau
cere nici oa"eni de r&2boi @ob7te7tiA
=
.
Nu e lipsit de interes de a a7e2a al&turi de aceste articole ale ana1oralei: pre3ederile
C5artei 5&r&2ite la =)I- de Ecaterina a Ii+a nobili"ii ruse7ti: care a r&"as statutul ei: ti"p
de decenii: @C5arta enu"era "ai 6nt;i pri3ile4iile nobililor: scutire de ser3iciu obli4ator:
de d&ri: de pedeaps& corporal&: de obli4aiunea de a pri"i soldai 6n 4a2d&Q liber& dispo2iie
a "o7iilor lor: a subsolului 7i a tuturor acareturilorQ dreptul de a 6nte"eia pe "o7ii u2ine
7i 1abrici: de a 1ace ne4oul produselor a4ricole ale "o7iilor: de a eBporta 6n str&in&tate
produsele o4oarelor: p&7unelor: p&durilor: 1abricelor 7i u2inelor: de a or4ani2a pe
propriet&ile lor t;r4uri 7i iar"aroace: de a poseda i"obile 6n ora7 M...J drept al nobilului
de a nu 1i 8udecat dec;t de un tribunal alc&tuit din se"enii s&i: 7i de+a nu putea 1i lo3it 6n
onoarea: 3iaa sau bunurile sale: 1&r& 8udecat& prealabil&A
L
.
>ac& libertatea ne4oului pentru boieri"ea %oldo3ei pri3ea nu"ai 3itele: aceasta
se l&"urea prin 1aptul c& nu se ridicase 6nc& "onopolul turcesc al @capanuluiA pentru
apro3i2ionarea Constantinopolului: a c&rui des1iinare nu 3a 1i 5ot&r;t& dec;t prin tratatul
de la AdrianopolQ dar 6n a1ar& de aceast& deosebire: dictat& de 6"pre8ur&rile locale: toate
celelalte pri3ile4ii sunt aproape identice. Aceast& potri3ire nu poate 1i 6nt;"pl&toareQ ea
este desi4ur opera e"i4railor: dornici de a aduce situaia boieri"ii din %oldo3a la acela7i
ni3el cu acel al nobili"ii din 6"p&r&ia protectoare. >ar ea arat& 6n acela7i ti"p 7i e3oluia
politicii ruse7ti: 6n s1ertul de 3eac ce desparte aceste 6"pre8ur&ri de inter3eniile: ce se
atribuiau consulilor ei: 6n 1r&";nt&rile boieri"ii secundare de la 6nceputul 3eacului
*
.
Atunci: ea p&ruse a spri8ini a4itaia acelor @ne3&2uiA: cari @6n4ro2eauA c;r"uirea cu du5ul
=
Cricanui,L,i#id.
L
C1. Si2e3etter: op. cir.: p. -(..
*
!. "ai sus. 9&"uririle date de AleBandru %oru2i a4entului austriac: 6n =I.,: dup& Hur"u2a`i+Nistor:
4oc. EIE: L: p. L.*+L.,.
243
_________j__., 9Q, i..j/n.v,>_iiiaiiui cei mai auienuci ai oligarhiei
pri3ile4iate
=
. Trecuse 6ns& 6n acest inter3al 6ncercarea nei2butit& de re3oluie a
>ecabri7tilor: care l&sase lui Nicolae I i"presii puternice: ce erau s&+= st&p;neasc& p;n&
la s1;r7itul do"niei. Hot&r;rea lui de a spri8ini pretutindeni ideea de ierar5ie 7i de autoritate
6"potri3a 1r&";nt&rilor re3oluionare: se 3a 1ace si"it& 7i 6n a7e2&"intele constituionale
7i ad"inistrati3e ale Principatelor sub e4ida Rusiei: care 3a caracteri2a perioada
Re4ula"entului Or4anic. >e alt1el: sc5i"barea de >o"nie 6n %oldo3a era acu" si4ur&.
9a == "artie =IL): a4entul consular prusian scria la Ia7i: @Boierii de "ai bine de o
s&pt&";n&: se 6ntrunesc 6n c5ip de >i3an la %itropolie: pentru a discuta despre socoteli:
3eniturile 7i c5eltuielile &rii: de la nu"irea principelui p;n& acu". >up& aceasta se 3ede
:& do"nia acestui principe nu 3a 1i aprobat& de Rusia: deoarece: ca st&p;n: n+ar a3ea de dat
socoteal& M...JA
L
. Ocupaia ruseasc& din pri"&3ara 3iitoare: era s& 4r&beasc& e3oluia
nceput&. ,
6n %untenia: situaia se 6n1&i7a 6ntr+o lu"in& deosebit&. P&rerile "ult "ai radicale
He cari le 6nt;lni" 6n literatura de "e"orii 7i proiecte: i2bucnesc 6n aciuni de r&23r&tire
2olate: sau se in1iltrea2& 6n cu4etul 4eneraiei tinere a boieri"ii: din care se recrutea2& cei
lint&i @bon8uri7tiA: apuseni dup& "od& 7i concepie. >ar acest radicalis" care inspir&
crierea unui "are boier ca >inicu Golescu: sau proiectele unui t;n&r 1&r& 'tare: 6ntors de
a studii str&ine: ca Eu1rosin Poteca: 7i 6i 6ndea"n& la susinerea unor re1or"e de natur&
& "odi1ice 6ns&7i structura social& prin supri"area pri3ile4iilor
*
: n+a a8uns 6nc& s& se
oncreti2e2e 6n pro4ra"ul unui partid constituit: 7i deplin con7tient de doctrina 7i aciunea
a. %i7carea nu a3ea 6n spatele ei interesul unei cate4orii sociale de1inite: care putea
i3oca o tradiie 6n spri8inul ei: cu" era acea a boieri"ii "&runte din %oldo3a. E "ai "ult:
= acei c;i3a ani ai celei dint;i do"nii p&";ntene: o 1ierbere continu& a spiritelor: 6n care
Q 1r&";nt& 1er"enii cei "ai deosebii de ne"ulu"ire. Gri4ore !od& G5ica: a c&rui
6rsonalitate era 6n 4eneral respectat&: eBa4erase 6ns& locul 1a"iliei 6n 6"p&rirea slu8belor
de"nit&ilor 'si;eune... et de;a ><i?ab(. i aici d&inuia un con1lict cu e"i4raii din
rdeal: "ult "ai nu"ero7i: 6n proporie: 1a& de nu"&rul total al 't&rii boiere7ti: dec;t
:ei ie7ii din %oldo3a. Arestarea 1railor Raco3i& 7i a lui AleBandru !ilar; la 6napoierea
r 6n ar&: 8i4nea Austria 7i Rusia: 1&r& a ser3i 6n c5ip deosebit interesele Porii: c&rora
o"nul le r&";nea credincios
,
. n alt "are boier: Iordac5e Golescu: 67i 3&rsa neca2ul:
riind satire ca @Barbu !&c&rescu: 3;n2&torul &riiA sau 6"p&rind pe conti"poranii s&i
Hieri 6n @patrioiA dornici de re1or"e: printre cari nu"&ra pe B&l&ceanu: pe \ilipe7ti:
ole7ti 7i episcopul de Bu2&u: G5erasi" R&tescu: 0 7i 6n @patri5oiA opu7i oric&rii
5i"b&ri: ca Barbu !&c&rescu: Sreule7tii: %atei Raco3i&: te1an Belu: \ilip 9en7 7i
&snea
-
. Pe ace7tia din ur"&: un alt pa"1let 1i descria 6n cele "ai ne4re culori: ca o
"aril& a >o"nitorului: pe c;nd altul: cu co"paraii nu prea "&4ulitoare de iepe 7i
=
Ceee ce nu o 3a 6"piedica 6ns&: 6n 3re"ea alc&tuirii Re4ula"etului Or4anic: s& inter3ie pentru o li"itare
cestor pri3ile4ii. C1. I. C. \ilitti: 5riginele democra!iei romne, op. cit., E!: p. L=.
L
Hur"u2a`i: 4oc. E: no CCCCEC!II: p. ,=,.
*
C1. \ilitti: op. cit., p. =,= 7i ur".
,
l#id.,p. =L(+=*..
-
C1. N. B;nescu: /ia!a i scrierile 0arelui /ornic &ordac<e >olescu, p. =/= 7i ur".
244
I
suru4iiX se le4a de reputaia @da"elorA din 6nalta societate
=
. A4itaia nu ie7ea dintr+un cerc
relati3 6nc5is
L
Q con3enia de la A``er"an: pre3edea dese"narea unei co"isiuni pentru
alc&tuirea unui nou re4ula"ent al ad"inistraiei 6n care au 7i 1ost nu"ii la L. "ai
=IL): Gri4ore Br;nco3eanu: Gri4ore B&leanu: AleBandru \ilipescu G!ulpeH: Iordac5e
\ilipescu: te1an B&l&ceanu: Alecu !ilar; 7i Constantin C;"pineanu. 'e 7tie 6ns& prea
puin despre acti3itatea eiQ a r&"as c5iar i"presia c& 6n 3ederea e3eni"entelor apropiate:
Rusia nu a3ea prea "are interes ca lucr&rile s& pro4rese2e prea repede
*
.
Persist& deci 7i 6n aceast& perioad& deosebirea 6ntre re4i"ul de 't&ri din Zara
Ro";neasc& 7i acel din %oldo3aQ ea se l&"ure7te 6ns& 7i acu" prin alc&tuirea 7i
coe1icientul nu"eric: dac& pute" 1olosi acest ter"en: al or4ani2aiilor 7i cate4oriilor
sociale respecti3e. 6nt;"plarea ne pune: pentru aceast& 3re"e: la dispo2iie date
statistice "ai precise: din cari: cu unele aproBi"aii ine3itabile: pute" tra4e conclu2ii
destul de si4ure. Anticip;nd asupra 1a2ei ur"&toare: 6n care s+a alc&tuit Re4ula"entul
Or4anic: e locul s& ar&t&" c& s+au pre4&tit lucr&ri siste"atice pentru str;n4erea tuturor
datelor: de cari putea 1i ne3oie pentru cunoa7terea &rilor: a tuturor resurselor 7i
posibilit&ilor ce le o1ereau.
Ne interesea2& 6n special aci pentru %untenia: 6n a1ar& de statistica proiectat&
de consulul prusian la Bucure7ti: baronul de Sreuc5elN: 6n septe"brie =IL,
,
: 7i datele
culese 2ece ani "ai t;r2iu de 1rance2ul Bois+le+Co"te
-
: @cata4ra1ia o1icial& de toi
boerii Z&rii Ro";ne7ti la =IL(A
/
: cu ad&u4irile ce i s+au 1&cut la =I*=.
Planul lucr&rii lui Sreuc5elN e 1oarte co"plect 7i 1&cut: pe c;t i+a 1ost posibil:
dup& criterii 7tiini1iceQ el 6ncearc& a reconstitui situaia de"o4ra1ic&: pe 8udee:
6nainte de turbur&rile din =IL=: 7i de1ine7te di1eritele cate4orii sociale pe cari le
"enionea2&
)
.
6ntre para4ra1ele pe cari le pre3edea: la seciunea a I!+a pri3itoare la
prero4ati3ele politice ale >o"itorului: sunt de notat ur"&toarele:
)*[. 4roit du prince de convoFuer &es etats.
)*D. "e <aut clerge et &es velits<is forment &es :tats.
)*.. euels autres #oNards prennent encore place panni &es vlits<is.
)*:. 5#;ets a traiterpar &es velits<is.
)*-. 4roits des etats ou velits<is.
)*9. 4roits desprelats en Fualite dAetats.
Printre de1iniii: trebuie notat& acea a 7neamurilofAG @indi3idus ori4inaire"ent
issus de la pre"iere et seconde classe des boNarsQ "ais depuis: ce pri3ile4e 1ut accorde
aussi ;
=
Eenopol:op. cir.: I:p. =*,0=*-.
L
A"eninarea cu @cio"e4ele M...J a 7apte "ii de con8uraiA dintr+o scrisoare anoni"& din =IL- GHur"u2a`i:
>oc. E: no CCC9EEE!III: p. *LLH trebuie luat& sub oarecare bene1iciu de in3entar.
*
Rlitti:op. cit.,p. =,..
,
Hur"u2a`i: >oc. E: no CCC9EEIH: p. L(, 7i ur".
-
Hur"u2a`i: 4oc. E!II: p. **- 7i ur". C1. I. C. \ilitti: Principatele romne dela +9)9 la +9[D, p. =,I.
/
Publicat& de I. C. \ilitti Gcu acest titluH: Bucure7ti: =(L(.
)
Hur"u2a`i: 4oc. E: p. L(-+L(/:*...
L,-
____,,,___-.. QQQ&Q uv uicvci,ci suiurepuies
oblesQ ils sont eBe"pts du tribut ordinaire. On peut placer ces indi3idus au ran4 des
our4eois en Europe: sans Pue pourtant ce caractere puisse Ies 4arantir de la falanga, en
as ec5eantA. 0azilii sunt cobor;tori din nobili 7i boieri: cari tr&iesc ca si"pli culti3atori:
ir pl&tesc o dare "ai "ic& dec;t ceilali &raniQ ruptaiii 3ars& contribuia la 3istierieQ
: de1inesc de ase"enea companitii, ne4ustori cari pl&tesc 6n to3&r&7ie 3istieriei:
_utelnicii 7i poslunicii de pe "o7ii. >in totalul de =/- ))* de 1a"ilii: nea"urile
pre2int& ))I:"a2ilii 7i rupta7ii respecti3 = ).) 7i , .)-. Cali1icati3ul de @'t&riA '%tats(
sens politic nu se aplic& 6ns& dec;t 6naltelor 1ee biserice7ti 7i 3eliilor boieri: cari
pre2int& o "inoritate 1oarte redus&. i 6ntr+ade3&r: cata4ra1ia 6ntoc"it& la =IL(: cu o
l&nuntit& 6n7irare a tuturor 6ndrept&iilor: din Capital& 7i din toate 8udeele: enu"erai
rsonal: 1iecare cu 3;rsta 7i a3erea sa: nu se ridic& la "ai "ult de:
@ -* #oieri mari, adic& boieri cu ran4uri de clasa I: de la 3el ban p;n& la 3el c&"&ra7
anu"e: / "ari baniQ LL "ari 3ornici de di1erite nuane Gde ara de sus: de ara de 8os: de
liie: al treilea: aK patruleaHQ =- "ari lo4o1ei de di1erite nuane Gde ara de sus: de ara de
Q: de obiceiuri: de str&iniHQ = "are 3istierQ = "are sp&tarQ * "ari postelniciQ == 5at"aniQ
i4iQ L "ari c&"&ra7i.
.-: #oieri, cu ran4uri de clasa II Gde la "are clucer la co"isH 7i de clasa III Gde la dar
la clucer 2a arieH 7i anu"e: =( "ari cluceriQ *( c&"inariQ *( pa5arniciQ -. stolniciQ
co"i7iQ =.I serdariQ (/ "edelniceriQ II slu4eriQ -/ pitariQ L/ 7etrariQ ,L cluceri 2a arie.
n total :D) #oieri la o popula!ie de circa 9** *** locuitori, adic *,9* la + ***, o
porie care arat& c;t este de ne6nte"eiat& 6n3inuirea adus& ulti"elor do"nii 1anariote
ir 1i distribuit boeriile cu ne"iluita. Alta este c5estiunea c& boeriile se 3or 1i dat 7i cui
r 1i trebuit 7i c& nu se 3or 1i dat tuturor acelora c&rora s+ar 1i cu3enitA.
Co"plect;nd aceste date cu acele din =I*L: relati3e la 1a"iliile cu drept de
p&4ubire pentru scutelnici: 7i spicuind 7i din ar5ondolo4ia lui Gri4ore G5ica !od&:
tti "ai 4&se7te 7+*9 nume de familii de #oieri n via! ...S un total de .:: familii
creti, fa! de o popula!ie de circa +:. *** de familii, adic [3* la + ***8.
C;t pri3e7te pe boierna7i: a3e" LLI 6n cata4ra1iile publicate "ai sus 7i 6nc& =-L 6n
t4ra1iadela =I*L: 6n total *I.. Ei sunt 6n bun& parte "e"bri tineri: sau ur"a7i sc&2ui
uniliilor boiere7ti. Ca 1a"ilii de boierna7i propriu+2i7i: a3e" 3reo L... 6n s1;r7it:
4ra1iile ce a" publicat: ne arat& LI* 1eciori de boieri 7i boierna7i: 6n 3ia& la =I*..
6n total: ). boieri "ari: -)/ boieri: *I. boierna7i 7i LI* 1eciori de boieri 7i boierna7i:
+ [++ indivizi la o popula!ie de circa 9** *** locuitori, adic +,-* lai ***.
Iar ca 1a"ilii: -// 1a"ilii boiere7ti 7i 3reo L.. 1a"ilii de boierna7i: 6n total 3reo -:.
ilii fa! de circa +:. *** de familii ale !rii, adic D,:. la + ***.
Aceasta era toat& @ara le4al&A acu" =.. de ani: 6nse"na editorul @cata4ra1ieiA 6n
< Proporia era "ult "ai "are 6n Occident. 6n \rana: la =)I): 6n a8unul pr&bu7irii
iului re4i": erau cel puin */. ... nobili la o populaie de L/ "ilioane: adic& =*:I-
...
=
. Alte date dau 6ns& pentru \rana la =)II: un total de *L. ... de familii, dup&
=
$atagrafie oficial, ed. I. C. \ilitti: p. /(0).. >e co"parat cu datele din raportul consulului 1rance2
Ri4ne din == no3. =ILL: Hur"u2a`i: 4oc. E!I: p. =.)I+)(. Totalul e tot de =/- ... de 1a"ilii: dar
e7tii cuprind = ... de 1a"ilii de boieri de toate treptele: dintr-un total al populaiei de =. -.. 1a"ilii.
L,/
cu" 6n n4aria 3eacului al E!III+lea G1&r& Transil3aniaH nu"&rul 1a"iliilor nobile era de
)- ...O. >i1erena apare ast1el 6nc& "ult "ai accentuat&
L
.
'e 3ede ast1el c;t de strict se p&straser& 6n Zara Ro";neasc& directi3ele eseniale
ale re1or"ei lui Constantin %a3rocordat. >esp&rirea 6ntre boieri"ea de slu8be pri3ile4iat&
7i @nea"urileA ei de o parte 0 7i cate4oriile in1erioare ale 3ec5ii slu8itori"i: de alta: se
aplicase 6n 6ntrea4a ei ri4oare. Aceast& situaie l&"ure7te 7i de ce nu se puteau constitui:
6nl&untrul 4rupului restr;ns al celor dint;i: partide de o i"portan& nu"eric& apreciabil&:
dar 7i starea de ne"ulu"ire 4enerali2at&: care i2bucnise la =IL=: 7i se "ani1esta 6n
tendinele de re1or"e radicale: c&rora de alt1el se ar&tau c;7ti4ate spiritele 4eneroase ale
unora dintre boieri: "ai ales ale acelora din 4eneraiile tinere. @Cata4ra1iaA ilustrea2& 7i
eBplic& 6n acela7i ti"p: prin datele ei statistice: o concepie politic& 7i o stare de spirit.
6n %oldo3a: socoteala e1ectuat& ca" 6n acela7i ti"p: duce la re2ultate deosebite. 6n
"e"oriul 6ntoc"it de a4entul diplo"atic al Austriei la Ia7i: hallenbur4: la L/ noie"brie
=I*): cu a8utorul cancelarului a4eniei: "a2ilul "oldo3ean G5eor45e gotta: se 1ace
ur"&toarea declaraie caracteristic&:
@>ac& se consider& cu atenie instituiile nobili"ii 6n %oldo3a: se obser3& c& acestea
di1er& sensibil de acea a statelor austriace: deoarece nobili"ea "oldo3eneasc& constituie
un a"estec al nobili"ii de na7tere 7i de ser3iciu 7i cele "ai 6nalte trepte ale slu8belor dau
prec&derea. 6n aceste trepte de ser3iciu: slu8bele de la 'tat 7i de la Curte sunt 6ntreesute:
iar a";ndou& deodat& alc&tuiesc scara ierar5ic& a 6ntre4ii nobili"i.
Aproape o treime a indigenilor 0oldovei se pot socoti ca no#ili, dac cuprindem n
ei i treapta cea mai de ;os a no#ilimii, acea a mazililor. >up& aceasta nobili"ea
"oldo3eneasc& ar 1i de deosebit 6n trei trepte principale:
Cea dint;i treapt& sau cea "ai 6nalt&: a7a+2isa stare a seniorilor '=errenstand( o
alc&tuiesc acei cari sunt cunoscui sub nu"ele de boieri "ari 'Leliczi #o;eri( 7i cari:
6nainte de a adopta 5ainele ne"e7ti: erau 6ndrept&ii a purta barb&. >e ace7tia in:
aH %arele 9o4o1&t GCancelar 7i "inistru de KustiieHQ
bH %are !istiernic GTe2aurar 7i "inistru de \inaneHQ
cH !ornic al Z&rii de 'us 7i de Kos G%e"bru al >i3anuluiHQ
dH Hat"an GGeneral en c5e1HQ
eH Postelnic G'ecretar de 'tat: %inistru al A1acerilor 'tr&ineH.
>up& ace7tia 3in:
1H A4a G>irectorul Poliiei CapitaleiHQ
4H !ornic de Apro2i 'sic( Gc&ruia 6i incu"b& eBecutarea sentinelorH. 6n 1ine:
5H 'p&tar G%are purt&tor de spad&H 7i
iH Ban Gtitlu 7i de"nitate din 3re"uri trecute: din cari "ai sunt ur"e 6n n4ariaH.
=
!. pentru aceste date "e"oriul I!: Adunrile de Stri n !rile %uropei de Rsrit dunrene.
)
Bois+le+Co"te: la =I*,: dup& ce populaia a sporit considerabil: d&: dup criteriile sta#ilite ale
Regulamentul 5rganic pentru %untenia: =.(I 1a"ilii de boieri: * ,=- de nea"uri 7i )I. de postelnici. C1.\ilitti:
Principatele Romne dela +9)9 la +9[D, p. =,I. E 6ns& de notat c& Re4ula"entul a cuprins 7i pe postelnicei ca
ulti"& treapt& a 't&rii nobiliare a Z&rii Ro";ne7ti 'i#id., p. =/.H: a3;nd tendina de a "ai l&r4i nu"&rul acelor
ad"i7i 6n cate4oria pri3ile4iat&.
247
W. oau =A&3I3&Y&$ u aitaiuicsc acei nooiii: c&rora ie re3ine nu"ele de boier:
cestea sunt 1elurite titluri cari pri3esc ser3iciul de Curte: dar cari nu "ai sub2ist&
dec;t i titulatur&.
Ace7ti boieri sunt 6n parte proprietari de "o7ii "ai "ari sau "ai "ici: 6n parte 1&r&
opriet&i. 9a ace7tia aparin: Co"isul: C&"inarul: Pa5arnicul: '&rdarul: 'tolnicul:
edelnicerul: Clucerul: 'lu4erul: Pitarul: Kitnicerul 7i &trarul.
6n 1ine: a treia 7i cea "ai de 8os treapt& o alc&tuiesc "a2ilii: cari sunt de a7e2at al&turi
un4urul #ocs?oms neme Gnobil cu opinciH sau de dro#na szlac<ta G"ica nobili"eH
lon&. Ace7tia sunt sau "ici proprietari de p&ri Gr&2&7iH sau 1ii de preoi. Ei tr&iesc 1ie
p&rile lor: sau c;nd acestea nu a8un4 ca s&+i 5r&neasc&: pe "o7iile unor proprietari "ai
iri: 6n care ca2 sunt 6ndatorai la cl&ci: ca 7i ceilali &rani. >e ace7tia in:
Porucinicul: C&pitanul: Polco3nicul: Postelnicelul: !tori 7i treti 3istiernic 7i treti
stelnic. Cele trei dint;i titluri se re1er& la 6ns&rcin&ri "ilitare din 3re"urile 3ec5i:
rucinic 6nse"n;nd 6n sla3one7te locotenent: C&pitan =auptmann 7i Polco3nic: colonel
#risterJ
+
.
6ntr+un al doilea capitol al lucr&rii: se arat& c& 6n 3ec5i"e: treptele ierar5ice ale
ieri"ii erau respectate 7i cei "ai tineri: din cele "ai "ari 1a"ilii: 6ncepeau prin a 1i
6pli 7&trari: 6naint;nd cu 6ncetul la "arile de"nit&i. @>in ti"pul 6ns&: 6n care a";ndou&
ncipatele G%oldo3a 7i %unteniaH treceau acelui care o1erea "ai "ult: ca un do"eniu
ndat: do"nii nu"ii 6ncercau a se desp&4ubi 6n "odul cel "ai 3ariat: c5iar prin
i2area de boierii GtitluriH. Acest abu2 sporea din ti"p 6n ti"p: iar sub Ioan 'andu 'turd2a
ie3od circulau c5iar sa"sari e3rei 7i 3indeau pri"ului 3enit ase"enea pitace Gdiplo"eH
a 1&cute: cu nu"ele 6n alb: ce a3ea nu"ai s& 1ie co"plectat. Aceasta a dat loc
po2iiunei din Re4ula"entul anului =IL(: art. / lit. b: c& nu"ai acei pot 1i ale7i deputai
inuturilor: ale c&ror docu"ente de boierie au 1ost recunoscute 6ndrept&ite de AleBandru
ra2i 6n =)(L: de unde se constat& c& obinerea 4radului "ai 6nalt de boierie Gde"nitateH
se "ai 1&cea treptat: 7i c& se puteau s&ri nu nu"ai cele == trepte "ai de 8os Gale treptei
aH: ci 7i "ai "ulte din treptele "ai 6nalte: dac& situaia de a3ere era con1or"&.
>in ce s+a spus p;n& acu": re2ult& c& nobili"ea 6n %oldo3a are 6n realitate nu"ai
& 4rade: "a2ilul de 8os 7i cel de sus nu"it boier: iar c& deosebirea 6n nobili"ea "ai
t& o constituie doar di1eritele trepte ale ran4urilor de ser3iciu. >e unde Gse deduceH c&
a&sura 6n care se 6nele4e prin nobili"e o clas& deosebit&: pri3ile4iat&: de cet&eni ai
ului: aceasta este ereditarn %oldo3a: cu" re2ult& din art. * al Re4ula"entului: lit. b:
ude e 3orba de dreptul de 3ot 7i ale4erea deputailor: ar&t;ndu+se drept o conditio sine
non, c& nu"ai acei sunt 6ndrept&ii la 3ot 7i ale4ere: cari sunt ei 6n7i7i boieri sau 1ii de
Qri: ceea ce 6n "od natural presupune "o7tenirea nobili"ii de c&tre descendeni:
6tele de ran4uri di"potri3& sunt un drept personal: care nu trece asupra "o7tenitorului:
caeteris pari#us d& acestuia totdeauna o prioritateA
L
.
=
Publicat de I. Nistor: $lasele #oiereti din 0oldova i privilegiile lor, Anal. Acad. Rom., %e". 'ec. Ist:
i: EE!I: p. -,* 7i ur".
L
&#id., p. -,,0,-.
248
>ac& aplica" acu" accsit datelor statistice culese aproape si"ultan de Bois+le+
Co"te: nu a8un4e" desi4ur la @o trei"e din populaia b&7tina7e a %oldo3eiA
=
: dar 4&si"
totu7i 6n %oldo3a IL= 1a"ilii de boieri 7i , ,I) de "a2ili: la cari: dup& clasi1icarea de
"ai sus: trebuie s& ad&u4&" = )I= de 1a"ilii de rupta7i: ) *I, de rupte 7i * I.I de preoi:
deci un total de =I LI= de 1a"ilii: 1at& de =// ,/L ale b&7tina7ilor: cari nu intr& 6n aceste
cate4orii: l&s;nd la o parte bresla7ii str&ini: e3reii: sudiii: i4anii particulari 7i de stat
L
. \a&
de datele cata4ra1iei "untene: este o "ass& nu"eric& "ai i"pun&toare. Nu trebuie
desi4ur s& socoti" pe toi acei cari intrau 6n aceste cate4orii: a c&ror proporie tot nu
atin4ea acea din n4aria sau din Polonia: ca deplin 6ndrept&ii la pri3ile4iile 't&rii
nobiliare. Re4ula"entul Or4anic: dup& cu" arat& "e"oriul 6nsu7i: s+a str&duit s&
introduc& alte criterii: "ai strict li"itati3e: 7i c5iar "ai 6nainte: obiceiul a8unsese s&
restr;n4& 1olosirea prero4ati3elor 7i scutirilor le4ate de calitatea boieriei. O do3ad&
este acu2area 6ndreptat& 6"potri3a lui Ioni& 'turd2a: de a 1i boierit: nu"ai 68i cei dint;i
doi ani de do"nie: @"ai "ult de ,.. de indi3i2i: aciune ne au2it& 7i 1&r& eBe"plu de la
6nte"eierea Principatului %oldo3eiA
*
. >e 1apt: lista boieriilor 5&r&2ite de acest >o"nitor
de la L= noie"brie =ILL la L) ianuarie =IL,: p&strat& 6n copie 6n 5;rtiile 1a"iliei
R;7canu: unul din "e"brii ei 1iind printre c&p&teniile opo2anilor: se 6ntre4e7te cu alta
p;n& la 1ebruarie =ILI: totalul 1iind de I)= de boierii 6n ti"pul do"niei: ceea ce este
desi4ur un nu"&r destul de respectabil
,
. Obser3aiile >+lui >. !. Barnosc5i: 6n care
3oie3odul a 4&sit un 6n1l&c&rat ap&r&tor: reduc: ce e drept: te"eiul acestei
6n3ino3&iri: sco;nd "ai ales 6n e3iden& 1aptul c& "uli din cei 6n3estii cu de"nit&i nu
erau oa"eni noi: ci n&scui din 1a"ilii 3ec5i: dar dec&2ute de la str&lucirea lor de odinioar&.
Ace7tia nu "eritau nu"ele de @ciocoiA: prin care protipendada 6ncerca s&+i con1unde cu
par3eniii 1&r& trecut: ce a8un4eau uneori s& ocupe slu8be boiere7ti. @Barnosc5i: scrie I. C.
\ilitti: 6n obser3aiile sale critice asupra studiului s&u: a ar&tat c& Ioni& !od& a ur"&rit
re1acerea unei boieri"i con7tiente de rolul ei social. Pentru aceasta trebuia 6n1r;nat&
atotputernicia protipendadei. 6n acest scop do"nul c&r3unar a 6n&lat siste"atic pe ur"a7ii
dec&2ui ai 3ec5ilor nea"uri ale %oldo3ei: pentru c& ace7tia: pe de o parte: nu puteau 1i
dec;t pro4resi7ti: iar de alt& parte a3eau autoritatea "oral& pentru a se i"pune: care lipsea
1ire7te celorlalte cate4orii ale boieri"ii "&runteA
-
.
Aceste 6"pre8ur&ri ne con1ir"& 6n p&rerea c& 6n %oldo3a: contiin!a de a apar!ine
unei Stri deose#ite st&ruia 6n r;ndurile "a2ililor s&r&cii: sau c5iar ale r&2&7i"ii: care nu
se "ai deosebea acu": prin traiul ei: de locuitorii satelor. @C&r3un&ris"ulA at;t de
r&sp;ndit 6n boieri"ea "i8locie 7i "&runt&: se 6nte"eia deci pe o proporie nu"eric& a
=
Traducerea >+lui Nistor: i#id., p. -*=.
L
C1. \ilitti: Principatele mmne dela +9)9 la +9[D, dup& Hur"u2a`i: >oc. E!II: p. *-(0/.. Trebuie 6ns&
inut sea"& de 1aptul c& 6n inter3alul dintre =IL( la =I*,: 1olosind starea de pace 7i prosperitate cresc;nd&:
populaia se 6n"ulise: 6ntr+o "&sur& 7i prin 6ntoarcerea celor 1u4ii.
*
N. lor4a: Acte i Fragmente, II: p. /II.
,
G5. G5ib&nescu: Sutete i &Pvoade, E: no CE9!: p. L/* 7i ur".
-
>. !. Barnosc5i: op. cit., p. L(, 7i ur".: *.). C1. I. C. \ilitti: Ori4inele de"ocraiei ro";ne: /ia!a
Romneasc, EI!: =(LL: p. =I(. !. 6ns& e3oluia politic& a lui lordac5e R;7canu: care trece 6n opo2iie: din cau2a
noilor boieri: descris& de G5. G5ib&nescu: op. cit., p. CI! 7i ur".
249
ii3n34iaiiA+
==
utu]uud uc acea a = ani So"ane7u. ue aceea 7i soluiile politice pe cari Q
propun "oldo3enii: nu a8un4 la radicalis"ul ni3elator al unora din proiectele "untene.
= acestea din ur"& se "ani1est& aspiraiunile unei "uli"i: eBclus& din ordinea restr;ns&
e 't&ri pri3ile4iateQ nea3;nd nici o n&de8de de a se inte4ra 6n ea: re"ediul apare 6n
ss1iinarea total& a pri3ile4iilor: 6n con1or"itate cu principiul re3oluionar c& @4loti7ul
it: ce prin silnicie se a1l& supu7i la cei puini: aceia 7i 1ire7te: 7i pra3ilnice7te sunt patriaA:
isu7i acest din ur"& ter"en: 3ettit din Apus prin "i8locirea @patrideiA eteriste: c;ntate de
i4as: arat& c& dincolo de @ara le4al&A: de un cuprins "&r4init: se 1r&";nt& cealalt&: cea
eal&A: deoca"dat& repre2entat& de 3ec5ile cate4orii slu8itore7ti: s&r&cite 7i dec&2ute: 7i
Q or&7enii: din "i8locul c&rora 6ncep a r&s&ri pri"ele ele"ente ale unei bur45e2ii 6n
Writul secolului. %assa populaiei rurale este 6nc& neor4anic& 7i 6n stare de pasi3itate: din
ire i2bucnesc doar rare lic&riri de r&23r&tire.
6n %oldo3a: sunt 6ns& nu"eroase p&turi sociale cari p&strea2& 3ie a"intirea unei
tuaii "ai bune: a 3re"ii 6n care @adunarea de ob7teA cuprindea neap&rat repre2entani ai
a2ililor 7i rupta7ilor. Obiceiul se "ai obser3ase p;n& 6n a doua 8u"&tate a 3eacului al
!I+lea: precu"p&nirea protipendadei 1iind aci un 1eno"en "ai recent: 7i contestat.
I2uina era deci alta: de rec;7ti4are a dreptului pierdut: de l&r4ire a 't&rii pri3ile4iate:
r nu de des1iinare a ei. %a2ilul 7i rupta7ul nu 6nele4eau s& se con1unde cu acei cari
&tiau @birul &riiA. Nu era o tendin& de 6nl&turare a 't&rilor 7i a re4i"ului lor: ci acea de
e eBtinde caracteri2&rile distincti3e: de ordin social 7i politic: la un "ai "are nu"&r care
socotea 6ndrept&it a se 6"p&rt&7i din ele. Re4ula"entul Or4anic 7i do"niile care l+au
licat: au a3ut rolul de a atenua 6n aceast& pri3in& deosebirile de structur& 7i de
oiratiuni ale 't&rilor din Tara Ro";neasc& si din %oldo3a.
>E 9A REGI%9 >E 'T[RI 9A
PAR9A%ENTARI'%9 %O>ERN
G=IL(+=I-IH
5rganizarea regimului de Stri prin Regulamentul 5rganic.
Reformele constitu!ionale ale Revolu!iei din +9D9.
4esfiin!area privilegiilor i a reprezintrii Strilor.
Aceast& ulti"& perioad&: 6n care se des&3;r7e7te tran2iia spre 1or"ele "oderne ale
3ieii de 'tat: este desi4ur 7i cea "ai bine cunoscut&. A re1ace istoria ei din punct de 3edere
politic: ori c5iar social: dup& at;tea lucr&ri cari au ur"&rit acela7i obiecti3: 7i 6n "o"entul
6n care co"e"orarea centenarului re3oluiei din =I,I o a7a2& din nou 6n centrul
preocup&rilor: ar dep&7i cadrul acestor cercet&ri: 1&r& 1olosul unei contribuii deosebite.
Este de alt1el un subiect care: "ai "ult 6nc& dec;t altele: cere a 1i eBa"inat 6ntr+o at"os1er&
de lini7te 7i senin&tate: 1&r& ca 6"pre8ur&rile actualit&ii s&+i deter"ine interpretarea 7i
6nelesul: 6ntr+o direcie sau 6n alta. Ne 3o" "&r4ini deci: spre a 6"plini scopul acestei
eBpuneri: s& a"inti" tr&s&turile principale ale re4i"ului de 't&ri pri3ile4iate: "ecanis"ul
1uncion&rii sale 6n perioada re4ula"entar&: precu" 7i de23oltarea tendinelor ce au dus 6n
cele din ur"& la des&3;r7ita sa 6nlocuire. Toate datele proble"ei sunt cunoscuteQ noua
poate 1i doar inte4rarea ei 6n procesul 4eneral de dec&dere 7i dispariie a 't&rilor: 6n era
parla"entaris"ului liberal ce st&p;ne7te Europa 6n secolul al ElE+lea.
=. ORGANIgAREA REGI%9I >E 'T[RI
PRIN REG9A%ENT9 ORGANIC
>espre Re4ula"entul Or4anic 7i re4i"ul instituit de el: 6nt;lni": at;t la
conti"porani c;t 7i la istoricii "ai receni ai acestei epoci: p&rerile cele "ai deosebite.
@Nu s+ar putea contesta: scrie 6n "e"oriile sale econo"istul Nicolae 'uu:
bei2adeaua care adau4& la bo4atele sale cuno7tine o te"einic& eBperien& ad"inistrati3&:
c& tratatul din Adrianopol 7i Re4ula"entul Or4anic au desc5is Principatelor o er& de
prosperitate: pri"ul: 6napoindu+le o "are parte din neat;rnarea pe care o pierduser':
6ncon8ur;nd industria 7i co"erul cu 4aranii cari le 1ac s& prospere 7i distru4;nd piedicele
ce le ineau 6nc&tu7ateQ cel&lalt: or4ani2;nd ad"inistraia interioar& a &rii pe ba2e re4ulate
7i le4ale.
6n ade3&r: 6naintea p&cii de la Adrianopol: principatele: considerate ca 4r;narele
Porii: erau obli4ate s& procure Constantinopolului: cu pre 1iB: adic& sub 3aloarea lor:
produsele a4riculturii: ca 4r;ul: "ieii: le"nele. Co"erul liber era aproape ineBistent:
cultura p&";ntului r&";nea staionar&: "&r4init& la satis1acerea consu"aiei interne.
!aloarea p&";ntului 7i a "o7iilor: calculat& pe 3enitul lor: repre2int& de abia 8u"&tate 7i:
6n unele localit&i: a treia 7i c5iar a patra parte din 3aloarea lor actual&. Culti3atorul: ce
L-=
,_________,________________~.. >^~ vuii Suuiputai ai ia luaic umilirile
3ern&";ntului: ispra3nicului: subad"inistratorului 7i proprietarului. Ca s& scape de ele:
Q1era s& intre 6n cate4oria WscutelnicilorX sau a Wbresla7ilorX: d&ruii boierilor sau
in&stirilor: ceea ce 6l obli4a 1a& de proprietar la o rede3en& sau la un spor de "unc&:
n& la *. sau ,. de 2ile pe an. Z&ranul era 6n: de: ob7te s&rac 7i tr&ia 6n "i2erie: 7i ca toi
6i cari nu sunt si4uri de a se 1olosi de "unca lor: se deosebea prin lene 7i beie.
Re4ula"entul sc5i"b& dintr+o dat& acest re4i" tic&losQ a4ricultura lu& un a3;nt
R4resi3 7i co"erul de eBport se de23olt& proporional M...J Culti3atorul putea: de atunci
respire 7i s& lucre2e pentru elQ 3eniturile statului s+au 6ndoit 6n "ai puin de =- ani: 7i
Qle ale particularilor crescur& 6ntr+un "od 7i "ai surprin2&tor. 'iste"ul 4u3erna"ental
sc5i"b& 6n acela7i ti"p 6n1&i7area. n consiliu ad"inistrati3: un corp le4iuitor: instane
ec&tore7ti: o "iliie naional& re4ulat&: un corp de 8andar"i: o carantin&: "unicipalit&i:
61;r7it toate "i8loacele unei ad"inistraii le4ale 7i pro4resi3e 6nlocuir& la = ianuarie
V) 5aosul care eBista p;n& la L= dece"brie =I*=AO.
Nu "ai puin entu2iast se arat& 6n una din scrierile sale econo"istul de 7coal& liberal&
:Bandru %oru2i: 7i el nepot de >o"nitor: dar p&rta7 al "i7c&rii re3oluionare de la =I,I
%oldo3a: @E7ti i2bit de uria7a de23oltare a instituiilor noastre: 6n scurtul r&sti"p ce
parte tratatul din Paris de acel din Adrianopol. Aceast& de23oltare: orice s+ar spune: o
ari" dispo2iiunilor cuprinse 6n Re4ula"entul Or4anic de la =I*L. Cu toate
cesiunile 1&cute spiritului 3re"ii: obiceiurilor 7i situaiei &rii: Re4ula"entul nu a 1ost
puin bine1&c&tor pentru noi. El punea cap&t c;r"uirii #unului placR a7e2a o
6inistraie re4ulat&Q statornicea contribuiileQ 4aranta e4alitatea 6n 1aa le4ii 6n "aterie
l&. >ar cea "ai "are bine1acere a sa: acea care dup& trei2eci de ani: ne+a 1&cut s&
4e" un 4rad de prosperitate a7a ca s& 1i" 8udecai 3rednici de a pri"i o Constituie
"eiat& pe principiile unei per1ecte e4alit&i: cuprin2;nd aceea7i su"& de libertate ca
Qle cele "ai 6naintate: este li#ertatea comer!ului
)
.
P;n& 7i te1an >&sc&lescu: puin 1a3orabil epocii 7i oa"enilor pe cari 6i descrie 6n
"n&rile sale: socotind Re4ula"entul de @3iios: ba 1oarte 3iios: c& 6"p&ria ara 6n
i: 6n pri3ile4iai 7i nepri3ile4iaiA: totu7i crede @c& pe atunci era de lips& s& 1ie ce3a: s&
cuiasc& 5aosul 7i anar5ia: 7i Re4ula"entul a prins bun loc: 2ic& orice 3or 2ice utopi7tii
i 6n ur"aA
*
.
Ce au cre2ut ace7ti @utopi7tiA: ne+o spune 6n pri"ul r;nd 1apta lor: arderea pe ru4 a
ula"entului 7i a Ar5ondolo4iei: dup& ce %itropolitul Neo1it @6"preun& cu prea
inciosul popol al CapitaleiA a a1urisit 7i anate"atisit @at;t Re4ula"entul: c;t 7i pe
i cari 3or 3oi s&+= "ai a7e2e sau s& c;r"uiasc& ara dup& le4iuirile acelui Re4ula"entA:
septe"brie =I,I
,
. 6nc& din au4ust a aceluia7i an: "e"oriul lui A. G. Golescu 1or"ula
de3&rat rec5i2itoriu 6"potri3a a7e2&";ntului: care r&pise &rii autono"ia: aruncase
reul birurilor asupra claselor s&race ale societ&ii: oprise libera "utare a &ranilor:
=
0moires duprince @icolas Soutzo, ed. P. Ri2os: !iena: =I((: p. /-:().
+ "Aa#olition des monopoles et lAamYlioration de lAe8tat du paNsan en 0oldavie, republ. 6n !. 'l&3escu:
s i opera economistului AlePandru 4. 0oruzi, Acad. Ro";n&: 'tudii 7i Cercet&ri: 9: p. =.(.
=
N. Ior4a: Cn cugettor politic moldovean, i#id., p. *,.

Anul +9D9 n Principatele Ro";ne: I!: p. LL.+L=. O

L-L
6ntr+un cu3;nt: se poate spune c& acest Re4ula"ent a contribuit puternic s& coboare
ni3elul "oralei publice 7i c& a 6"piedicat cu des&3;r7ire de23oltarea prosperit&ii &riiA
=
.
Istoricii: cari au a3ut de eBa"inat "ai t;r2iu aceste 6"pre8ur&ri: n+au reinut aceast& din
ur"& 6n3inuire: ce se do3ede7te de alt1el cu totul ne6nte"eiat&Q 6n lu"ina
e3eni"entelor ce au ur"at: ei st&ruiesc 6ns& asupra laturii de nee4alitate care desparte
1or"al: 7i "ai radical dec;t c5iar 6n trecut: cate4oria pri3ile4iat& de ceilali locuitori ai
t&rii. @Nu se poate t&4&dui: scrie 6n capitolul respecti3 al &storiei Romnilor A. >. Eenopol:
c& re4ula"entul or4anic constituie un pro4res si"itor asupra st&rei 5aotice de "ai 6nainte
M...J 6n c5ip absolut el r&";nea cu "ult 6n ur"a unei le4iuiri: ce ar 1i inut sea"a de
aspiraiile 7i ne3oile o"ene7ti. El nu recuno7tea principiul cel "are al libert&ei 7i "ai
"ult 6nc& nici pe acel al e4alit&ii procla"ate de re3oluia 1rance2&: 7i ur"a 6nainte a trata
o"enirea ca 7i c;nd ar 1i is3or;t din dou& soiuri de s;n4e deosebit: acel al nobililor 7i acel
al &ranilor M...JA
L
. @Re4ula"entul: ad&u4a el "ai t;r2iu: a3u "ai ales un "are e1ect asupra
ideilor e4alitare 7i deci 7i de libertate: prin ascuirea toc"ai a re4i"ului pri3ile4iului care
67i 6n1ipse "ai ad;nc pironul 6n su1letul poporului ro";nA
*
. >esi4ur nu trebuie s& ne
a7tept&" la o 8udecat& "ai puin se3er& din partea lui 'epti"iu Albini: 6n @IntroducereaA
sa la Colecia @Anului =I,I 6n Principatele Ro";neA: recunosc;nd @c& 1a& de anar5ia 7i
3olnicia de "ai 6nainte: Re4ula"entul Or4anic constituia un oarecare pro4resA: el 6i
aducea trei capete principale de acu2are: @starea re3olt&toare creat& prin Re4ula"ent
!ranilor8, sistemul electoral, @care 1&cea din Ob7teasca Adunare o parodie parla"entar&A
7i 7mn!inerea rangurilor i privilegiilor8
D
. Pentru \ilitti: care a 1&cut o a"&nunit& anali2&
a tuturor dispo2iiunilor re4ula"entare
-
: pro4resul 1a& de trecut e ne6ndoielnic
/
: "oti3ele
de ne"ulu"ire 1iind "ai "ult de ordin politic. Iar Nicolae Ior4a care: dup& cu" se 3a
3edea: a "ai a3ut 7i alte p&reri: socote7te opera 6ndeplinit& ca instalarea @unei ad"inistraii
birocratice destul de co"plicate M...J n "are 3olu" de re4ula"ente 6n 6nelesul strict al
cu3;ntului 6nlocuia le4ile ce trebuiau 3otate 0 a c&ror ori4inalitate 7i independen& se
4&seau ast1el 6"piedicate 0 7i se substituiau coninutului de principiu si"plu 7i lo4ic: al
unei ade3&rate Constituii: a7a cu" se 1or"ase 6n "intea acelor cari alc&tuiser&
propunerileA
)
. Toate aceste aprecieri se 6nte"eia2& pe date: cuprinse 6n teBtul 6nsu7i al
acestei le4iuri 7i 6n "ani1est&rile deosebite la care a dat loc aplicarea ei: dup& cu" se
insist& asupra laturii naionale: sau a acelei politice 7i "orale: se pot 4&si 6ndrept&iri at;t
pentru p&rerile 1a3orabile: c;t 7i pentru criticele ce i s+au adus. Ni se pare 6ns& c& 8udec&ile
"ai 3ec5i au a3ut prea "ult 6n 3edere @absolutulA: 7i nu au inut sea"& 6ndea8uns de
posibilit&ile reale ce erau atunci 6n Principate: de a introduce o Constituie: "&car 6n
spiritul C5artei re3i2uite pe care se 6nte"eia do"nia re4elui 1rance2ilor: 9udo3ic \ilip: 6n
=
&#id., p. ,* 7i ur".
L
5p. cit., !I: p. =.=+=.L.
*
&st. partidelor politice, I: p. =-(.
,
Anu",': !I: p. EEE!I.
-
Principatele romne dela +9)9 la +9[D, p. =.= 0=.L.
/
!iaGa politic& a Z&rii Ro";ne7ti 7i a %oldo3ei: %nciclopedia Romniei, /, p. ILI.
)
=ist. des Roumains, !III: p. ,.,.
253
Oto"an 7i a Rusiei 6n3in4&toare a lui Nicolae I: cu r&sunetul i"ediat al insureciei polone
7i a 6n1r;n4erii ei din =I*=: ce siste" politic se putea institui 6n &rile ro";ne7ti: altul dec;t
al acelor 't&ri pri3ile4iate: cari se a1ir"aser& p;n& atunci ca 1actorii constituionali
nediscutabili: 7i statornici ai c;r"uirii lor< 6n &rile 4er"ane 7i austriace: aceasta era 6nc&
1or"ula st&p;nitoare a 3ieii de stat: spiritul lui %etternic5 3e45ea la "eninerea ei.
'peculaii 6n abstract se pot 1ace la in1initQ 3aloare istoric& au 6ns& consideraiunile: ce se
pot spri8ini pe relati3itatea ineBorabil& a 6"pre8ur&rilor politice 7i sociale: cari se i"pun
unei anu"ite epoci 7i unei anu"ite situaii 4eo4ra1ice. Pri3ite 6n aceast& lu"in&:
dispo2iiunile Re4ula"entelor Or4anice ale Z&rii Ro";ne7ti 7i %oldo3ei cap&t& alt&
6n1&i7areQ nu li se poate contesta 6n orice ca2 c&: 6n 6ntre4i"ea lor: alc&tuiesc totu7i o
@ade3&rat& Constituie a &rii M...J reali2area: potri3it cu interesul boierilor "ari: a
pro4ra"ului spri8init de boieri"ea de toate treptele: 7i "ai ales de boierii cei "ici:
6ncep;nd din secolul al E!III+leaA
=
.
6ntr+ade3&r: prin 1aptul 6nsu7i al @"eninerii pri3ile4iilor 7i ran4urilorA: de care unii
6l 6n3ino3&esc: noul a7e2&";nt p&strea2& caracterul speci1ic al or4ani2&rii de 't&ri: 1&r& de
Qunoa7terea c&reia nici nu poate 1i 6neles. El repre2int& de alt& parte un co"pro"is 6ntre
l&2uinele "arii boieri"i 0 protipendada perioadei precedente 0 7i 3ederile "ai
5aintate 7i pro4resi3e: pe t&r;"ul politic 7i social: ale 4eneralului Sissele3: c5e"at s&
Rre2ide2e adun&rile de re3i2uire 7i s& 6ntoc"easc& teBtul de1initi3 al Re4ula"entului.
!ceste deosebiri de p&reri se 6nt;lnesc 6n 1oarte "ulte direcii: ele deter"in& 6n scrisul
8eneralului accente: ce "er4 p;n& la eBasperare: @Ke sui7 depuis Puin2e 8ours ; batailler
3ec Ies barbus "olda3es: scrie el la *. octo"brie =I*L: Pui sont assure"ent Ies plus
9irbulents intri4ailleurs de tous Ies 5o""es ; barbe Pui pullulent sous la calotte du cielA.
i ur"ea2&: acu2;nd adunarea boierilor de la Ia7i de a @6nc&lca drepturile claselorA
i1erioareA 7i de a se constitui 8udec&toare 6n propria ei cau2&: 6n4reuind cu deosebire
ituaia s&tenilor: prin sporirea 6ndatoririlor de clas& 7i "ic7orarea supra1eelor pe cari
roprietarii de "o7ii erau inui s& le lase la dispo2iia lor].
Este aci ur"area unui 3ec5iu proces de re3endicare din partea "arii propriet&i: care
: poate de ase"enea reconstitui: 6n di1eritele sale etape: din dorinele eBpri"ate de
pre2entanii boieri"ii 6nc& din 3eacul al E!III+leaQ el c&p&tase 6n parte satis1acie prin
?bariuY lui AleBandru %oru2i din =I.-: 7i 6n4r&dirile aduse drepturilor de 1olosin& 6n
idurile boiere7ti
*
. 6nc& "ai de "ult: AleBandru Eenopol atr&sese atenia asupra cau2elor
Uono"ice ale acestei aciuni: 6n care 67i 4&se7te ori4inea 6ntrea4a de23oltare a c5estiunii
Qrare: 6n 1a2a "odern& a istoriei noastre. @Ce 1tnpre8ur&ri 6"pinseser& pe boieri a spori
T de o parte "unca &ranului: pe de alta a+i reduce 6n c5ip a7a de si"itor 6ntinderea
";ntului de 5ran&< R&spunsul ni+= d& sc5i"barea dara3erilor co"erciale din %area
Qa4r&: 7i deci din porturile dun&rene 6n ur"a tractatului de Adrianopol din =IL(A
,
.
=
N. Ior4a: &st. $onstitu!iei Romneti, p. L*.
L
C1. A. >. Eenopol: &st. Romnilor, !I: p. =L).
*
\. C. \ilitti: Proprietatea solului n Principatele romne, p. LL/ 7i urm.
,
&st. partidelor politice, I: p. =--.
L-,
jiinaiva i.i.iriivjiiiica, ^ cit a ucavii-u 1II luait cuuac^iiiicic ci Oleicul /^d&llll,Ca Un
ele"ent de ba2& 6n alc&tuirea bur45e2iei ro";ne7ti
=
: a 1ost "ai de cur;nd re2u"at&: cu o
deosebit& p&trundere: de un cercet&tor str&in: re4retatul specialist al istoriei sociale care a
1ost %arc Bloc5: 6n darea de sea"& pe care a 1&cut+o c&rii >+lui %arcel E"erit despre
@Z&ranii ro";ni dela Tratatul din Adrianopol p;n& la 6"p&";ntenireA: @Tradus& 6n ter"eni
occidentali: istoria pe care o descrie >l. E"erit e: 6ntr+o "&sur&: acea a unei reaciuni
senioriale. Ca aproape toate 1eno"enele de acela7i ordin: "i7carea a a3ut aci la ob;r7ie o
pre1acere econo"ic& de tipul cel "ai clasic. >esc5iderea 'tr;"torilor: coinci2;nd cu
ne3oile crec;nde ale unei Europe: a1lat& pe calea suprapopul&rii 7i industriali2&rii
pro4resi3e: 1ac din ce 6n ce "ai aduc&toare de c;7ti4: 6n Ro";nia 3eacului al ElE+lea:
"area cultur&: 7i cu deosebire acea a cerealelor. >e aci la Wst&p;nii p&";ntuluiX 0 boierii
0 un e1ort susinut pentru a p&stra neatins& sau c5iar a spori 6ntinderea re2er3elor lor: 7i
6n acela7i ti"p: a i"pune oa"enilor 6n dependin&: cu o ri4oare crescut&: sarcinele lor: 1ie
di8"a: care 0 in;nd acolo locul censului apusean 0 se ad&u4a la produsele do"eniului:
1ie "ai ales claca: ce sin4ur& 6n4&duia o punere 6n 3aloare "ai intensi3&. Co"parai Mcu
aceste 6"pre8ur&riJ opera 8un`erilor prusieni sau a nobili"ii polone: din clipa 6n care a luat
na7tere "arele ne4o al 4r;ului balticQ sau 6n \rana: pe ducii de Ro5an: cer;nd de la &ranii
lor c&ratul 4ratuit al recoltelor do"aniale: p;n& la porturile BretanieiA
L
. Atin4e" aci
substratul econo"ic al 5e4e"oniei "arii boieri"i 6n principate: 6n a doua 8u"&tate a
secolului al E!III+lea 7i 6n pri"ele decenii ale celui ur"&tor: n&2uinele ei senioriale 67i
4&sesc reali2area 6n dispo2iiunile Re4ula"entului Or4anic: cu toat& opunerea lui Sissele3.
6n sc5i"b: din punct de 3edere politic: se aduc 6nse"nate concesiuni dorinelor
treptelor in1erioare ale ordinului pri3ile4iat: a7a cu" rostiser& 6n nu"eroasele proiecte 7i
6nt;"pin&ri din anii =IL= 0 =ILL. C5iar instruciile ruse7ti: elaborate 6nc& din ti"pul
r&2boiului: 2ise de la @!ar7o3iaA 0 la cari ar 1i lucrat %incia`N: Capodistria 7i AleBandru
'turd2a din Basarabia 0 1&ceau loc 6n Adun&rile Ob7te7ti boieri"ii din 8udee: spre a
cu"p&ni ast1el 5e4e"onia protipendadei: ridic;nd 6n 1aa puterii do"ne7ti sta3ila unor
adun&ri "ai nu"eroase: constituite pe ba2a unor criterii statornice: cerute toc"ai de
boieri"ea de a doua 7i a treia treapt&. Aceast& l&ture a instruciunilor deter"ina "ai t;r2iu
ad"iraia lui 't. %arc Girardin: care le citise 6n cursul c&l&toriei sale de la =I*/: @Ke
croNais lire PuelPues+uns de ces 4rands et solennels rapports Pue 1aisaient ; lOAsse"blee
constituante Ies >upont: Ies 9allN Tollendal: Ies Barna3e. Ce sont Ies "e"es idees.les
"e"es 3ues...A
*
.
6n realitate: de este s& se caute aiurea un i23or de inspiraie 7i o ase"&nare: se poate
in3oca precedentul Constituiei 'tatului liber din Craco3ia: a7a cu" re2ultase 6n =I=- din
acordul celor trei Puteri: Austria: Rusia 7i Prusia. Era 7i acolo o diet& de 't&ri: 6ntr+un
6neles "ai lar4 7i "ai liberal c5iar dec;t Adun&rile noastre Ob7te7ti: cuprin2;nd pe
proprietari: pe ne4ustori: clerul: pro1esorii 7i @arti7tii de 1runteA. Aceasta 6nse"na
=
't. geletin: Hurg<ezia Romn, p. */ 7i ur".
L
9a Rou"anie au EIEe siecle: Annales dA<istoire sociale, =:=(*(: p. ,*L0**. E 3orba de cartea lui %.
E"erit: "espaNsans roumains depuis le trite dAAndrinople;usFuA la li#eration des Jurcs, Paris: =(*).
BV.$.FVaVLV,4esoriginesdureAgimerepr:sentatifenRoumanie,V1... W NiY
+
255
.!u ,,iMivii5ii^iiiia - iu IUIUI numai uaieva suie ue laimiir .
'e 7tie de alt1el c& 3ecin&tatea "i7c&rilor re3oluionare din Polonia a dus 6n cele din ur"&
la des1iinarea acestei ulti"e r&"&7ie a independenei 7i la aneBarea Craco3iei la Austria.
6n &rile noastre: in1luena ruseasc& e "ai accentuat&. 6n Re4ula"ent @trebuiau
deosebite cinurile 1uncion&re7ti: cu caracter personal: de titlurile nobiliare: cari puteau 1i
personale sau ereditare. Era siste"ul preconi2at de c&r3unarii "oldo3eni: dup& "odelul
iceluia din BasarabiaA
L
.
9ucr&rile co"isiunilor de redactare: 6ncepute sub 4eneralul Keltu5in: au 1ost
ies&3;rsite sub 6ndru"area lui Sissele3: ale c&rui "erite s+au bucurat de o recunoa7tere
"ani"&. Re3i2uite la Petersbur4: unde au 1ost 6n1&i7ate de dele4aii co"isiunilor:
ucr&rile au c&p&tat 1or"& de1initi3& 6n adun&rile eBtraordinare de re3i2uire din =I*=: care
:le 6nse7i sunt eBpresiunea aceleia7i or4ani2&ri de 't&ri: a7a cu" o 4&sise 6n 1unciune
"terea protectoare. Adunarea Z&rii Ro";ne7ti cuprindea: sub pre7edinia lui Sissele3:
i8utat de %incia`N: trei episcopi G"itropolitul Gri4orie 1iind 6n sur45iunH 7i trei2eci de
Roieri: @"&dulareA ale di3anurilor s&3;r7itor: 8udec&toresc 7i do"nesc: precu" 7i opt
upleani ai lor: trei e4u"eni 7i 2ece deputai ai boieri"ii 8udeelor. >e7i dese"nai s& ia
?arte la Adunare: Iancu !&c&rescu 7i >inc& Br&tianu au 1ost 6ndep&rtai: ca opo2ani prea
l;r2i: ast1el @epurat& : Adunarea a lucrat repede 7i 7i+a 6nc5eiat 7edinele la LL "ai
*
. 6n
%oldo3a: lucr&rile s+au prelun4it p;n& 6n octo"brie: cu toat& alc&tuirea ase"&n&toare a
adun&rii G"itropolitul !enia"in: cei doi episcopi 7i *. de boieri "e"bri ai di3anurilor:
rei ar5ierei: / supleani 7i =. deputai ai inuturilorH
,
. E ade3&rat c& epide"ia de 5oler& e
&spun2&toare pentru 6ntreruperea 7i prelun4irea 7edinelor. Cu toat& superioritatea 6n
ceste Adun&ri a boieri"ii "ari: alc&tuirea acelor ce ur"au s& 1iine2e 6n 3iitor: obi7nuite
i le4iuitoare: sau eBtraordinare pentru ale4erea >o"nului: stabilea un nou ec5ilibru al
ate4oriilor politice 7i sociale: ce caracteri2ea2& 6ntrea4a epoc& a Re4ula"entului Or4anic.
Iat& 6ntr+ade3&r cu" se co"punea: 6n con1or"itate cu noile dispo2iiuni: adunarea
bi7nuit& 6n a"bele principate: @Pre7edinia adun&rii era atribuit& de drept "itropolitului:
le"bri erauQ =H episcopiiQ LH L. de boieri de treapta I+a 6n %untenia 7i =/ de treapta I+a:
iu a Ii+a: 6n %oldo3a: 6n 3;rst& de *. de ani: p&";nteni sau 6"p&";ntenii dup& 3ec5iul
bicei 7i ale7i: nu"ai 6n capital&: de se"enii lorQ *H =( deputai ai 8udeelor 6n %untenia
:;te unul de 8ude 7i unul al Craio3eiH: =/ 6n %oldo3a: boieri proprietari: 1eciori de boieri:
6 3;rst& de cel puin *. de ani. Ale4&tori ai deputailor de 8udee erau boierii 7i 1eciorii de
oieri: 6n 3;rst& de L- de ani cel puin: proprietari de "o7ie 7i do"iciliai 6n 8udeul
sspecti3.
6n total dar: adunarea le4iuitoare nu"&ra ,* de "e"bri 6n %untenia 7i *- 6n
loldo3a: toi boieri. Coali2ai cu episcopatul: boierii "ari 1or"au "a8oritatea: cel puin
i %untenia. 6n a";ndou& principatele: 1a& cu nu"&rul de boieri "ari 7i de boieri
1
=
C1. 't. Sieniebic2: T5e \ree 'tate o1 Cracob: =I=-0=I,/: J<e Slavonie and %astM%uropean RevieK, E!I:
=(,): p. )..
L
=. C. Rlitti: Principatele ro";ne dela +9)9 la +9[D, p. *I.
*
&#id., p. I* 7i ur". A ?
,
rtRSF.:p.(,7iur".
L-/
pri3ile4iailor din clasa 6nt;ia: o putin& 7i pentru boieri"ea "ai "&runt& de a+7i spune
cu3;ntulQ e 6ns& de obser3at c& 7i acu": acea din %oldo3a are "ai "ult& 4reutate dec;t
cate4oria corespun2&toare din principatul 3ecin.
'c5i"barea cea "ai i"portant& era 6ns& 6n alc&tuirea adun&rii: c&reia 6i re3enea
3ec5iul pri3ile4iu de ale4ere a >o"nitorului: a7a cu" 1usese cerut 6n toate "e"oriile 7i
ar2urile: 6n1&i7ate de la Suciu` Sainar4i. @Ale4erea >o"nului era 6ncredinat& unei
adun&ri eBtraordinare: co"puse din "itropolit Gpre7edinteHQ episcopi Gtrei 6n %untenia:
doi 6n %oldo3aHQ -. de boieri de ran4ul I 6n %untenia: ,- 6n %oldo3a: luai din
ar5ondolo4ie 6n ordinea ierar5ic&: de la 3el c&"&ra7 inclusi3 dincoace de %ilco3: de la
3el lo4o1&t la a4& eBclusi3 dincolo: nscu!i romni 7i locuitori 6n ar&Q )* boieri de a L+a
treapt&: de la clucer la co"is 6n %untenia: *. de la a4& la ban: 6n %oldo3a: 1eciori de boieri
7i proprietari de "o7iiQ */ deputai ai 8udeelor 0 boieri proprietari 0 6n %untenia: *L
0 boieri proprietari: 1eciori de boieri 0 6n %oldo3aQ L) de deputai ai isna1urilor
or&7ene7ti 6n %untenia: L= 6n %oldo3a M...J Boierii de a L+a treapt&: pentru a ale4e pe
repre2entanii lor 6n adunarea electi3&: erau con3ocai 6n capital& 7i procedau prin tra4ere
la sori. >eputaii corporaiilor trebuiau s& 1ie n&scui ro";ni 7i nesupu7i 3reunei protecii
str&ine. 6n %oldo3a: li se "ai cerea s& aib& un i"obil 6n 3aloare de cel puin - ... lei 3ec5i
6n capital&: de * ... lei 6n t;r4urile "ai "ici. Nu"&rul lor: de L) deputai 6n %untenia: se
1or"a din ( ai capitalei: * de la Craio3a: c;te doi de la Ploie7ti: Ro7ii de !ede 7i R;"nicul
!;lcii: c;te unul de la \oc7ani: Bu2&u: T;r4o3i7te: Pite7ti: C;"pulun4: 'latina: T;r4ul
Kiului: Caracal 7i Cerne i.
6n %oldo3a: cei L= deputai ai corporaiilor erau * din Ia7i: c;te L din Boto7ani:
B;rlad: Galai 7i \oc7ani: c;te unul din H;rl&u: T;r4u \ru"os: >oro5oi: \&lciu: Hu7i:
!aslui: Tecuci: Bac&u: Ro"an: Nea": Piatra: \&lticeni 7i Hera
L
. Aceste detalii 67i au
6nse"n&tatea prin aceea c& arat& ierar5ia de i"portan& a t;r4urilor noastre pe atunci.
Ale4erea deputailor corporaiilor se 1&cea prin 6n4ri8irea starostelui. >eputaii 8udeelor:
c;te doi: se ale4eau de un cole4iu co"pus din: =H boierii de a doua 7i a treia treapt& 7i
1eciorii de boieri: proprietari 1unciari: c5iar 7i acei cari nu a3eau calitate de a 1i ale7iQ LH
nea"urile: postelnicii G6n %unteniaH 7i "a2;lii: proprietari rurali: delega!i de treptele lor:
c;te doi de treapt& 7i de plas&. Boierii toi: dele4aii nea"urilor: postelniceilor 7i "a2;lilor:
ale4eau 1iecare c;te doi deputai. >in opt deputai ast1el ale7i: se tr&4eau doi la sori: a1ar&
nu"ai dac& se stabilea 6nele4ere 6ntre ale4&tori. 6n %oldo3a: "ai 1&cea parte din adunarea
electi3& 7i un deputat Wales de trupul acade"icilorX. >eci 6n total: adunarea electi3&
nu"&ra =(. "e"bri 6n Zara Ro";neasc& 7i =*L 6n %oldo3a: din cari nu"ai L) 6ntr+o parte
7i L= 6n alta: nu aparineau clasei boiere7ti. Oricu": cole4iul era l&r4it. Nu se d&dea 6ns&
satis1acie c&r3unarilor "oldo3eni: cari 3oiser& ca >o"nul s& 1ie ales de ob7tea boierilor:
7i "ai puin dorinelor 7i "ai de"ocratice eBpri"ate 6n %unteniaA
*
.
=
F#WF.: p. =.,.
L
Totalul e 4re7it 6n socoteala lui \ilittiQ dup& aceste indicaiuni ar 1i L,.
*
&#id.,p. =.L+=.*.
257
6rcet&torului: superioritatea nu"eric& G6n adun&rile electi3eH a boieri"ii de treapta a doua
i din cate4oriile in1erioare asupra celei de ran4ul I: care pretindea dreptul eBclusi3 de a
ese"na pe >o"nitor: 7i apariia @'t&rii a TreiaA: sub 1or"a deputailor ale7i de
orporaiile or&7ene7ti. Aceast& din ur"& re1or"& se l&"ure7te prin rosturile "ai
6se"nate ale ora7elor 7i populaiei lor 6n 3iaa econo"ic&: 6nc& 6nainte de a intra 6n
i4oare clau2ele tratatului din Adrianopol. 'e obser3& c5iar sub ulti"ele do"nii
1anariote: i =I=I la Ia7i: sub !od& Cara4ea la Ploie7ti 7i Bucure7ti: "i7c&ri ale
ne4ustori"ii npotri3a abu2urilor co"ise de 1uncionarii do"ne7ti: 6n dauna
ne4oului pe care 6l :;n8eneau. N+au lipsit "ani1estaii 3iolente: cari arat& o
con7tiin& sporit& a acestei ate4orii sociale: 6n ur"a intensi1ic&rii le4&turilor
co"erciale cu &rile 3ecine: pe c;t le 64&duia "onopolul turcesc
=
.
6n 4ospod&ria ora7elor: colaborarea dintre dele4aii 't&rilor: repre2ent;nd toate
arpurile constituite: e o 1or"ul& ce ne 6nt;"pin& 6nainte de epoca re4ula"entar&. 'ub
"i& 'turd2a: din "artie =IL-: a1l&" c& la Boto7ani: @1&c;ndu+se adunare 6n casa du".
pat. Aleco Ralet: si"patriotului nostru: s+au 1&cut 7i ale4ire de epitropi buni: din ne4ustori
instii: si4uri 7i raele: cu unul din boeri pre2edent: du"nealui 'pat. Costac5e Roset M...JA
L
.
ornicia Boto7anilor 1&cea de alt1el deosebit& "eniune: printre @pri3ile45iurile t;r4ului
up& lu"inatele 5risoa3eA: de 6"puternicirea @t;r4o3eilor 3ec5i de a+7i r;ndui epitropi
intre d;n7ii pe aciia ce ob7tia 6i 3a ale4i: din ne4ustori cinstii cu 5aractir: cu durere pentru
ir4 7i cu stare M.+..J necute2;nd "ai "uli din boierii de aice: ce s;nt 7e2&tori de pu;n&
re"e: a se a"esteca la iraturile t;r4ului 7i la epitropieA
*
. Totu7i: la =, ianuarie =IL):
prea cinstiii du"nealor boeri 7i du"nealor ne4u&tori 7i toi l&cuitorii boto7&neni de toat&
aiiaA sunt c5e"ai a 6n4ri8i de a7e2area unei a doua spierii: pentru t;r4ul care a sporit la
este =L ... de su1lete
,
. Ne3oile ora7ului "ai cer osebit& pa2& 6"potri3a 1ocului: prin
rabnica 6ntoc"ire a @tulu"belorA unui ser3iciu de po"pieri.
Toate aceste ne3oi l&"uresc ale4erea: prin ob7teasc& adunare: a epitropilor 6n
r"&toarea ordine: un boier: ca po3&uitor: doi ne4ustori 0 @taBildari banilor iratului 7i
itori doco"enturilor 7i a socotelii t;r4uluiA 0 doi @lucr&toriA 7i doi @ostenitori la
ebuinele t;r4uluiA
-
.. @ecstrucie de 6nc5ipuire epitropii acestui t;r4A din =- noie"brie
IL): pre3ede de alt1el c& @ale4ire epitropilor ari s& 1ie 6n cuprinderea 5riso3ului: adic&
oi din boerii p&";nteni 7i cu l&cuinele aice: doi din ne4uitorii "oldo3eni 7i 4reci: doi
in ne4uitorii ar"eni: 7i doi din ne4uitorii 8ido3iQ cari 6n adunare ob7teasc& s& 3or ale4i
e c&tr& toat& ob7tie: pentru un an de 2ileA
/
. 9a ) "artie =ILI: 6nsu7i Ioan !od& 'turd2a
=
N. Ior4a: &storia comertolui romnesc, II: p. =*= 7i ur". !. 7i Prefa! la Hur"u2a`i: 4oc. E: p. EE! 7i
U". 6n =ILL: breslele din Ia7i inter3in pe l;n4& Ioni& 'turd2a pentru readucerea 6n ar& a %itropolitului
enia"in. C1. E. Pa3lescu: %conomia #reslelor 6n 0oldova, p. ,*=.
:
L
N. Ior4a: Studii i doc., !: p. L//.
m
*
F/id.:p. L/I.
,
&#id., p. L/(. Pentru or4ani2area 7i rosturile locale ale corporaiilor:cf. E. Pavlescu,op. cit, p. 143 yi urm.
-
Studii i 4oc., !: p. L/I.
/
F/id.:p.L)*.
L-I
atr&4ea atenia asupra respecta" inbif W.W.W +s+A+ AAr!osebire asupra @pontului
not&r;toriu pentru epitropie: ca din toate st&rile sa+7i alea4& pe 1i7 Y ] d o 8 "
din boieri: din ne4u&torii cre7tini 7i ne4u&torii 8ido3i iar a ] ].] ]
@oa"eni cunoscui 6ntre bunile cu4et&nA: nu din acei cu 1ai"& _ ] ]] 3 cu"
se pare c& era ca2ul
=
.
i aceste a"&nunte 67i au 6nse"n&tatea: deoarece "tre2ar] ] ]
ale ad"inistraiei "unicipale: 6n cadrul "ai "odest al Ik]d] de t ;r K23c
inspiraie al introducerii dele4ailor de @isna1un daca nu in Ob7 ] ]] ]
dar 6n acea c5e"at& s& alea4& persoana 6ns&7i a >o""torului a 1e de O Nor
a3ut 7i ele in1luena lor + do3ada e deputatul ac ade "icilor%oldo3eni: a Y
6l a1l&" 6n repre2intarea ni3ersit&ilor din unele adun&ri de 't]. ] ] ]
ori4inea acestei 6nse"nate re1or"e 7i 6"pre8ur&ri de ordin loca ] ] ] situatie ] ]
tratat: econo"ia urban& c;7ti4& 6n i"portana: 7i c5iar Sissel] ] .] ] 4] ]
=I*.: pri"ul s1at or&enesc*. Consiliul co"unal ia nu"ele de ] ] " e " b r . .
s1atului erau ale7i de deputai or&7ene7ti: ale7i ei 6n7i7i de @ob7] "a5alalelor., Crede"
c& s+a inut sea"& de aceste 1apte 3eri1icate 7i cunoscute: "aii d: ] ] ] ]
ar 1i ar&tat pre2ena ne4ustori"ii la unele ale4eri do"ne7ti da] ] ?
deslu7ite. Aci nu poate 1i 6ns& nici o 6ndoiala asupra dreptului ] c ] ] 8 P P]. c
ade3&rat& 'tare: e desi4ur nu"ai un 6nceput dar care 4ate 1i ]]
deputailor @Co"unelorA 6n parla"entele 1eudale ale An4liei din ]] ] B".lea-
P
6ntQ c
proporie 6nc& 1oarte redus&: dele4aii corporaiilor stau totu7i =]] ] ] ] ]
7i ai clerului. Proporia se l&"ure7te 6ns& 7i pnn 3aloarea nu"en ] ] YY c ]]
ele"ente or&7ene7ti: ne4ustorii erau puini. Kn %untenia dup& ]] unu8 obser3ator
docu"entat: Bois+le+Co"te: erau la =I*, nou& "ii patent&ri: " ]] ,- ]
la o populaie de dou& "ilioane locuiton]>in 3e"tul R"po2i"] ] d
de alt& parte: pentru anul =I*-: un nu"&r nu"ai de 3reo / *.. ] Y ]
doi la sut&. C;t pri3e7te %oldo3a: nici Bois+le+Co"te nici "3]: ]] N 'utuR nu
"enionea2& pe patent&ri 6n statisticele lor: dar din ci1ra i"po]. patentelorR 8]]
reiese c& erau 6n %oldo3a aproape dou& "ii patentan: "su] ] ] su1let ] c
populaie de = *.. ... locuitori: adic& .:I. la suta. Propori] este Y ] c. ]]
ar& 7i 6n cealalt&A: conc5ide I. C. \ilittA Pentru a se 1or"a o V " 6ntelesuJ "ai
deplin al cu3;ntului: 3or trebui s& intre in r;nduri e e: teY ] nu"eroase Y
1unc i on&ri "i i 7i "i ci i boi eri "i cu t endi n e i nt el ect ual e: ] ] ] Y YY
conduc&torii 7i oa"enii de aciune ai re3oluiei de la =I,I.
>ac& 6ns& Re4ula"entul Or4anic desc5idea ast1el unele, e d e N i i t o r ]
or&7ene7t i : i n;nd sea"& de noi l e 6 "pre8 ur&ri econo"i ce: el ]] ] ] Y YY
?FbFd.: p. LI=+IL.
LC1. %e". III: Adunrile de Stri n !rile %uropei centrale, op. cit., p. VY
*
I.\ilitti: op. cFG.:p. /).
,= \ilitti: 5rganizarea Hrilei dup eli#erarea de su# Jurci, Br&ila =(*GH ]
- C1. %e". II: $onsiliul feudal si Adunarea Strilor n Cirile %uropei,. Y ]
ni3ersitatea din Craco3ia era repre2entat& de 'enatul 'tatului liber d" =I=- a
Ori4inele de"ocraiei ro";ne: /ia!a Romneasc, E!: p. L*.
L-(
opresiune icpie2euiarcacieruiui. 4aca pre7edinia Adun&rilor: con1or" tradiiei:e l&sat&
litropolitului: nu"ai el 7i episcopii 67i "ai iau locul 6n r;ndurile lorQ nici "&car e4u"enii:
intre cari unii "ai 1i4urau 6n adun&rile de re3i2uire de la =I*=: nu "ai iau parte la acele
re3&2ute de articolele Re4ula"entelor. 6n ti"pul do"nilor acestei perioade: 3a st&p;ni de
t1el tendina de a a1ir"a: 6n spiritul "odern: superioritatea puterii laice 6n stat asupra
sericii. A3erile i"obiliare ale "itropoliei 7i episcopilor ur"au a 1i arendate prin licitaie
i 1aa ob7te7tii Adun&riQ 6n %untenia se instituise 6nc& din ti"pul adun&rii de re3i2ie: un
Qparta"ent al trebilor biserice7ti: al c&rui lo4o1&t a 1ost Barbu tirbei. @Re4ula"entul
Moldo3ei preci2a c& o parte din 3enitul epar5iilor 3a ser3i la 6ntreinerea se"inarului de
'ocola 7i c& 6n 2ece ani datoriile "itropoliei 7i episcopiilor 3or ur"a s& 1ie pl&titeA
=
:
3erile "&n&stirilor se a1lau de ase"enea sub supra3e45erea "arelui lo4o1&t: care "ai
rea raportul s&u de 1&cut asupra 5irotonisirilor 7i 8udec&ilor de preoi. '+a pus 7i
oble"a "&n&stirilor 6nc5inate: ce trebuiau s& contribuie la c5eltuielile publice: 1&r& a se
un4e 6ns& la deplina ei re2ol3are.
6n a"bele principate: 6naltele 1ee biserice7ti au 6ncercat s& se 6"potri3easc& la aceste
c&lc&ri ale 3ec5ilor pri3ile4ii. 6n %untenia: "itropolitul Neo1it se str&dui s& pro3oace
ter3enia 4eneralului Sissele3. >e 1apt: @Re4ula"entul Or4anic 6ncepuse opera de
culari2are: G5ica o continuase: Bibescu 3oia s+o des&3;r7easc&A. Neo1it 6ntoc"i: la
=,/: un "e"oriu 6n c5estie: poate destinat 4u3ernului din Petersbur4 7i 6n care scria c&
lup& drepturile 7i prero4ati3ele de cari prelaii ro";ni se bucur&: din ti"puri str&3ec5i:
nu pot 1i socotii ca si"pli c;r"uitori ai epar5iei lor: re3ocabili dup& 3oin&: ca e4u"enii
&n&stirilorA
L
. 'tr&danie 2adarnic&: c&ci la =I,) Ob7teasca Adunare 3ota noua le4e a
Qrului: 1&r& alt protest al "itropolitului dec;t p&r&sirea ostentati3& a 7edinei.
6n %oldo3a: unde autoritatea lui %i5ai 'turd2a era "ai "are: con1lictul cu
itropolitul !enia"in s+a 6nc5eiat 6nc& de la =I,L: prin de"isiunea 6naltului c5iriar5: care
retrase la "&n&stirea 'latina: dup& o desp&rire dra"atic& de credincio7ii s&i. Cu tot
irele s&u presti4iu 7i 3eneraiunea de care era 6ncon8urat: nici el nu reu7ise s& st&3ileasc&
6estecul ad"inistraiei laice 6n 4ospod&ria bunurilor biserice7ti
*
. 'e poate deci preci2a
re4i"ul repre2entati3 de 't&ri al Re4ula"entului Or4anic se reduce 6n 1apt la ordinul
bili"ii: or4ani2at acu" dup& criterii stabile: cu o participare "ai "ult onori1ic& a
iriar5ilor bisericii: 7i un 6nceput de satis1acie ce se d&dea aspiraiunilor unei @a treia
6riA acea a corporaiilor or&7ene7ti.
6n realitate: dele4aii acestora 7i+au eBercitat dreptul o sin4ur& dat& 6n %untenia: cu
ile8ul ale4erii lui G5eor45e Bibescu: 6n =I,*Q se 7tie c& la 6nceput: 6n =I*,: AleBandru
6ica 7i %i5ai 'turd2a au 1ost nu"ii: prin acordul Turciei 7i al RusieiQ 6n %oldo3a: %i5ai
6rd2a s+a "eninut 6n scaun p;n& la s1;r7itul re4i"ului re4ula"entar: 7i nu"ai "a2ilirea
AleBandru G5ica 6n Zara Ro";neasc& a dat loc con3oc&rii unei Adun&ri Ob7te7ti
traordinare: 6n con1or"itate cu dispo2iiunile Re4ula"entului.
=
l Fililti, Principatele romne dela +9)9+a +9[D,p. =/* 7i ur".
L
I. \ilitti: 4omniile romne su# Regulamentul 5rganic, =I*,0=I,I: p. *,=.
*
F/Fd.:p.-=)7iur".
L/.
R&";ne deci ca 1actor principal politic: repre2ent;nd ara 1a& de persoana >o"nului
si de puterile: su2eran& 7i protectoare: prin or4anul Adun&rii Ob7te7ti obi7nuite 0
boieri"ea de toate treptele: care se 6nre4istrea2& 6ns& prin cata4ra1ii 7i condici: dup& criterii
anu"e pre3&2ute. 'e 1ace acu" 6n Principate operaiunea statistic&: pe care ad"inistraia
austriac& o 6ndeplinise dup& aneBarea Buco3inei: 7i cea ruseasc& dup& acea a Basarabiei.
'e tra4e o linie de desp&rire 6ntre cinuri sau 1unciuni 7i calitatea nobiliar&: 6ntre cari se
crease o con1u2ie 3oit&: 6n ulti"ele decenii ale st&p;nirii 1anariote 7i sub pri"ele do"nii
p&";ntene. @Pe 3iitorA: 4l&suia art. ,.. al Re4ula"entului %oldo3ei: @ni"eni nu 3a putea
c;7ti4a drepturi 7i nobilitate prin sin4ura lucrare a 3eric&rei dre4&toriiA
=
. Nu se des1iinau
6ns& boieriile 5&r&2ite 6n ulti"ul ti"p: cu" ceruser& "e"oriile protipendadei: dar ur"a7ii
@ciocoilorA nu se puteau socoti 6n nobili"e: dec;t dac& @s+ar cinsti 7i ei cu un ran4 p;n& la
3el 7etrarA. 6n condica @e345enieiA din %oldo3a intrau toate 1a"iliile ce puteau do3edi un
7ir ne6ntrerupt de de"nit&i: ti"p de opt2eci de ani: dar 7i acele ale boierilor @a c&ror p&rini
au a3ut cinul a oric&reia boierii p;n& la 3el 7etrarA
L
. @NobilitateaA 0 ter"en nou: care
arat& 7i in1luena str&in& 0 se putea con1eri 6ns& oric&rui ro";n @ce se 3a deosebi prin
slu8be publiceA: dar 6n acest ca2 art. *-= al Re4ula"entului Z&rii Ro";ne7ti pre3edea
co"petina Ob7te7tii Adun&ri: la propunerea >o"nului. 6n acest din ur"& principat:
drepturile @nea"urilorA erau re2er3ate @nu"ai celor ce coboar& a lor nea"uri prin str&"o7i
din 1a"ilii nobileA: postelniceii 1iind considerai ca @cea din ur"& ra"ur& a nobleiiA.
Persistau deosebiri de pri3ile4ii 6ntre di1eritele trepte ale boieri"ii: celei de ran4ul I:
ale4&toare de drept a >o"nitorului:6i erau re2er3ate locuri proporional "ai nu"eroase 6n
Adun&ri:: iar 6n practic& de"nit&ile cele "ai i"portante. Boieri"ea "&runt& a3ea 6n
sc5i"b cu3;ntul ei 6n c;r"uirea inuturilor: lu;nd parte la ale4erea deputailor 7i
dese"narea subc;r"uitorilor. Toat& boieri"ea r&";nea scutit& de i"po2itul 1unciar 7i de
patent& pentru ne4o: pri3ile4iu de o deosebit& 6nse"n&tate 6n noua perioad& de eBpansiune
a econo"iei dun&rene. 'e des1iinau 6ns&: 6n sc5i"bul unei desp&4ubiri b&ne7ti: scutelnicii
7i poslu7nicii: scutirile de 3a"&: arenda rusu"aturilor: inco"patibil& cu dre4&toriile: 7i
1ai"oasele @5a3aeturiA sau 3enituri le4ate de unele slu8be: a c&ror supri"are o ceruser&
c5iar unele din "e"oriile "arii boieri"i.
Toat& aceast& or4ani2are poart& pecetea caracteristic& a re4i"ului de 't&ri
pri3ile4iate: a7a cu" "ai tr&ia 6nc&: al&turi de de23oltarea aparatului de stat "odern: 6n
&rile ce nu 1useser& atrase 6n cercul de aciune al re3oluiei liberale. Este aceea7i tendin&
de a "enine structura seniorial&: adapt;nd+o 6ns& cerinelor ad"inistrati3e ale noilor
6"pre8ur&ri: 7i 6n4r&dind prin re4uli precise 7i statornice: accesul la ordinea nobiliar&. 6n
aceast& perspecti3&: epoca re4ula"entar& din Principate se 6ncadrea2& 6ntr+un proces
istoric "ult "ai lar4: care se des1&7oar& paralel: 6ntre =I*. 7i =I,I: 6n toat& Europa
Central& 7i R&s&ritean&
*
. >ar ca 7i 6n celelalte &ri: 6n cari \riedric5 Gent2 deosebea 6nc&:
la =IL.: @constituia de 't&riA 'landstndisc<e( de cea repre2entati3&: curentele nou& se
1
1. Filitti, Principatele romne dela +9)9 la +9[D, p. =-I.
L
&#id., p. =-( 7i ur".
*
O coresponden& din Ia7i c&tre Aligemeine Oeitung din Augsburg din 30 martie 1848 nuflMfte Obyteasca
Adunare a %oldo3ei: @Eine A`t 3on 'tande3ersa""lun4A. Anul 1KJKn Principatele Romne,l,P&=(). ^
L/=
CICICKC 7i 3or 6ucra ia iranstor"area re4i"ului:
6n idrul 6nsu7i al instituiilor or;nduite de Re4ula"ent. C&ci a 1ost soarta acestui
a7e2&";nt: i 7i a at;tor altora 6n cursul istoriei constituionale: de a 1i aplicat 6ntr+un
spirit deosebit Q acela 6n care 1usese conceput.
>eosebirea 6ntre boierie 7i 1unciuni: at;t de cate4oric 1or"ulat&: n+a putut 1i
entinut&Q e interesant& din acest punct de 3edere: conclu2ia lui \ilitti la studiul s&u despre
6ta4ra1ia boierilor Z&rii Ro";ne7ti din =IL(:
@>e la Re4ula"entul or4anic 6ncoace: lucrurile s+au sc5i"bat. >e atunci: cu"
Xser3a Alecu Russo: eBistar& nu"ai cinuri: dar boerii nu
=
. 6n loc de boerii cu ca1tan: care
nobilau: cinuri personale: con1erite cu bre3ete GpitaceH: 6n care 1iecare putea: pentru
6rite reale sau 6nc5ipuite: s& 1ie 6naintat: dar nu"ai din treapt& 6n treapt&: p;n& la cele
6i 6nalte: cu" s+ar 6nainta a2i de pild&: 6n corpul te5nic: 6n cel diplo"atic: sau 4radele
coraiilorA. Tabloul co"parati3 al boierilor 6n 3ia& la =I*. 1a& de acel din =I-I: anul
care s+au des1iinat pri3ile4iile: arat& 6ntr+ade3&r 6n acest inter3al un spor de la un total
= *==: la unul de * =/): 6n care: ce e drept: @pitarii 7i conipi7tiiA repre2int& "a8oritatea
=*,H. @>e 1apt: adau4& 6ns& \ilitti: 7i 6n 3re"ea re4ula"entar&: 6n %untenia: aproape
nu"ai "e"brii 1a"iliilor din protipendada de la =I*.: au 6naintat p;n& la cinurile cele
ii "ari Mcu eBcepia coloneilor Odobescu: Harala"b 7i 'olo"on: 7i a lui >i"itrie
"idHQ 3reo L* indi3i2i din celelalte 1a"ilii s+au putut ridica p;n& la ran4ul de a4& G"ai
T
s prin 6naintare 6n ostile ale c&rei 4rade: pentru a atra4e o1ieri: erau 1a3orabil asi"ilate
ran4urile ci3ile: sublocotenent Gprapor4icH cu pitar: locotenent GporucicH cu serdar:
Hitan cu pa5arnic: "aior cu clucer: colonel Gpolco3nicH cu a4&J. 6n sc5i"b: nu"&rul
ilarilor cinurilor "ai "odeste a sporit si"itor. >ac& este 1oarte eBa4erat&: pentru
buinele ri"ei: obser3aia lui Cesar Bolliac c& a8unseser& Wserdarii ca "&4ariiX: tot
i4erat este 7i c& se 6n"uliser& Wpitarii ca ;nariiX. Trebuie inut sea"& c& 7i populaia
8rcase la 3reo L =*. ... de locuitori: probabil c5iar ce3a "ai "ult: repre2ent;nd 3reo
H ... 1a"iliiA
L
1a& de abia I.. ... 7i circa =/- ... de 1a"ilii: dup& pustiirile
boiului: ale ciu"ei 7i 5olerii din anii cari precedau epoca re4ula"entar&. 6n a1ar& 6ns&
aceste consideraiuni statistice: ne3oia practic& a asi4ur&rii nu"&rului de ale4&tori
itru ob7te7tile Adun&ri a dus la 6n"ulirea lo4ic& a acelor: cari: 6n 3irtutea unui
rile4iu: puteau 1i 6ndrept&ii s& 3ote2e. C;nd Sissele3: sub re4i"ul ocupaiei ruse7ti
lun4ite: con3oc& la =I*L pri"ele ale4eri dup& litera Re4ula"entelor: au 1ost c5e"ai
Aara Ro";neasc& @circa I.. de ale4&tori: din cari nu s+au pre2intat la 3ot dec;t */)AQ
%oldo3a: abia 6n oct. =I*L se dau ordinele pentru ale4erile de deputai: dup& pilda
Rr ur"ate 6n Zara Ro";neasc&. >in circa I.. boeri au participat la 3ot *//A
*
.
i aci: ca 7i 6n principatul 3ecin: "ai era 6ns& ne3oia ce o resi"ea >o"nul: de a
ri nu"&rul acelor 6n2estrai cu titluri: nu nu"ai: cu" spuneau 4urile rele: pentru a+7i
Qura a3anta8e b&ne7ti: dar spre a precu"p&ni asupra opo2iiei 6nd&r&tnice pe care i+o
:au: 6n Adunare 7i 6n a1ar& de ea: repre2entanii "arii boieri"i: ce se considerau
=
$f.iR.4ragne?,0i<ailIoglniceanu,p. =-I0=-(.
L
=. \ilitti: $atagrafie oficial de to!i #oerii 6rii Romneti, p. )= 0)L.
*
=. \ilitti: Principatele romne dela +9)9 la +9[D, p. L*I:L,-.
L/L
deopotri3& cu acei: pe care norociu == naicase in scaunul ao"nesc. u t;n4uire ae ia a
1runta7ilor acelui 4rup de 1a"ilii "oldo3ene: ce ar 1i constituit alt& dat& protipendada:
6ndrepta 6"potri3a !oie3odului: 6ntre alte acu2aii: acea de a 1i 6n4ro7at r;ndurile boieri"ii
@cu persoane nesimandicoase. Iat&: adau4& Eenopol: ade3&rata cau2& a ne"ulu"irii
boierilor: 7i este 6n destul de curios de constatat c& %i5ai 'turd2a: care 1usese or4anul
t;n4uirii boierilor pribe4i 6n contra lui Ioan 'andu 'turd2a: pentru ridicarea claselor de
8os 6n r;ndul pri3ile4iailor: este ne3oit s& recur4& la acela7i "i8loc spre a se susine 6n
contra boieri"ii celi1 "ariA
=
. Cu" se 6nt;"pl& adesea: eBperiena 4u3ern&rii "odi1icase
concepiile sale de opo2ant: 7i @dac& Re4ula"entul Or4anic i+ar 1i 6n4&duit+o: ar 1i lo3it:
oli4ar5ul de alt& dat&: 6n oli4ar5ieA. 'e 4&sea acu" 6n1runtat de un corp politic 6n care
do"inau ri3alii s&i: t&inuii sau declarai: 7i dorina lui ar 1i 1ost s& se spri8ine pe o a @treia
'tareA
L
: ce era 6ns& departe de a 1i constituit& 6n %oldo3a. >ac& putea 6"p&ca 3anitatea
lui Teodor Bal7 prin titlul sonor: dar 1&r& se"ni1icaie real&: de @ba7+boierA: alii erau "ai
6nd;r8ii 6n opo2iia lor. Ast1el: 6n ti"pul 6n care au putut 1i aplicate: pre3ederile
re4ula"entare pentru a deosebi 'tarea nobiliar& 7i a 6n4r&di accesul la pri3ile4iile ei: au
6nceput a 1i 6n1r;nte de autoritatea do"neasc&: cel puin 6n spiritul lor. Era de alt1el 6n
at"os1era 3re"ii ca "arile a3eri: 3aloarea personal&: do3edit& 6n slu8be: 7i "ai ales
capacit&ile intelectuale: tot "ai "ult preuite: s&+7i 1ac& loc 6n r;ndurile pri3ile4iailor:
sau s& lucre2e la d&r;"area pri3ile4iilor. 6n aceast& alternati3& se cuprinde tot procesul
istoric al e3oluiei sociale din epoca Re4ula"entului: p;n& la 1r&";nt&rile re3oluionare
cari au 6nc5eiat+o.
Ar 1i 1ost 6ns& 4re7it s& consider&" 6"potri3irea ce s+a "ani1estat 6n Ob7te7tile
Adun&ri ale Principatelor: 7i care a 1&cut s& i2bucneasc& serioase cri2e 6n Zara
Ro";neasc&: nu"ai 6n lu"ina ri3alit&ii 6ntre cei doi 1actori ai ec5ilibrului politic:
>o"nitorul 7i 'tarea nobiliar&. Con1lictul constituional era "&r4init: prin 1aptul c&
"ini7trii: capii departa"entelor: nu erau "e"bri ai Adun&rii: de7i puteau apare 6n 1aa ei
7i lua cu3;ntul pentru a+7i susine 3ederileQ ei depindeau 6ns& 0 cel puin teoretic 0 nu"ai
de >o"n. Adunarea a3ea 6ns& de cercetat 7i de 3otat bu4etul: care i se 6n1&i7a 6n 1iecare
an cu toate a"&nuntele saleQ ea se rostea asupra proiectelor de le4i: a c&ror iniiati3& o a3ea
>o"nulQ dar le4ile treceau printr+o serioas& discuie: 6n co"isiuni 7i pe ur"& 6n 7edin&
plenar&. I se 6nt;"pla s& le respin4&: cu" a 1ost ca2ul de "ai "ulte ori 6n %untenia: sau
s& pri"easc& a"enda"enteQ 7i >o"nitorul putea pre2int& pe ale sale: cari d&deau loc
atunci la noui discuii: uneori 7i la sc5i"buri de adrese 6ntre Adunare 7i >o"n: prea adesea
lipsite de "ena8a"ente: de o parte sau de alta. >in de2baterile ce ni s+au p&strat: re2ult&
6ns& o i"presie de eBa"inare serioas&: de lucru a"&nunit 7i te"einic 6n cercetarea
proiectelor aduse 6n discuie: ce a" 1i bucuro7i s& le re4&si" "&car 6n aceea7i "&sur&: 6n
acti3itatea parla"entelor "ai recente: cari n+au "ai 1ost eBpresiunea 't&rilor: ci a 3oinei
naionale
*
.
=
&st. Romnilor, !I: p. L=)+=I.
L
=. \ilitti: 4omniile romne su# Regulamentul 5rganic, p. /,).
*
C1. un re2u"at 1olositor 6n I. \ilitti: 4es origines du legime repr:sentatifen Roumanie, >ocu"ents 1ranco+
rou"ains:*0,:=(*=: p. / 7i ur".
L/*
>ar spiritul ae opo2iue care se "a"iesta atai ae caractensuc: uneori cniar 3ene"ent:
icr&rile Ob7te7tilor Adun&ri: nu era produsul "entalit&ii de 'tare: de @noble& ereditar&
Rri3ile4ii eBorbitanteA: cu" o de1ine7te cu a"&r&ciune te1an 'carlat >&sc&lescu
=
.
stiunile cari pro3ocau: 6n special 6n %untenia: opunerea Adun&rii: erau de un interes
4eneral 7i "ai 6nalt: iar 6"potri3irea ce o deter"inau era 6nsu1leit& de un senti"ent
7i puternic: de ap&rare a autono"iei c;7ti4ate prin noua situaie internaional& a &rii:
neninere a ceea ce se considera acu" dreptul naional. >e acest "od de a 3edea 7i
ales de a si"i: clasa conduc&toare nu 1usese lipsit& nici 6n ti"puri "ai 3ec5i:
i2&rile Re4ula"entului Or4anic erau doar ele 6nse7i re2ultatul str&duinelor ei. Acu"
.: 4eneraia "ai t;n&r&: crescut& la 7coala Apusului 7i a re3oluiilor sale: 4&sea noui
i"ente 7i te"eiuri pentru a re3endica o 7i "ai co"plect& libertate: o 6ndep&rtare a
stecului continuu al Puterilor: su2erane 7i protectoare: 6n cele "ai "ici a"&nunte ale
BBl&riei noastre l&untrice. Ostilitatea 6"potri3a >o"nului dep&7ea ast1el persoana lui:
iea "&suri pe cari el era ne3oit s& le susin&: prin po2iia sa 6ns&7i: c5iar dac& 6n 1undul
iii nutrea alte senti"ente.
Aceste tendine se 4&seau 6nt&rite de "i7carea de rena7tere naional& 6n do"eniul
aturii 7i al artei: care 7i+a 6ntip&rit at;t de puternic pecetea celei dint;i 8u"&t&i a
Qului al ElE+lea: cu deosebire 6n p&rile de Centru 7i de R&s&rit ale continentului nostru:
cela7i ti"p 7i deopotri3& cu de23oltarea literaturii naionale 6n n4aria 7i 6n Polonia:
6ndoita i"pulsiune a ideilor de libertate ale Re3oluiei 1rance2e 7i a tradiiei de li"b&
torie a naionalis"ului 4er"an: n&2uine ase"&n&toare 67i 1&ceau loc 6n societatea de
ucure7ti 7i Ia7i: care "ai de "ult 67i 6ncepuse procesul de pre1acere 7i occidentali2are.
"plarea ne+a p&strat despre Ob7te7tile Adun&ri ale Z&rii Ro";ne7ti: dou& i"a4ini
i"poraneQ una localnic&: "ai st;n4ace 7i nai3&: 6n1&i7;nd acea de re3i2uire din =I*=:
pre7edinia lui Sissele3Q cealalt&: datorit& "&estriei unui desenator 6ncercat: ca Ra11et:
6nsoea prin &rile noastre: 6n =I*): pe principele rus Anatol de >e"ido11: un protector
iinei 7i al artelor. 6n Adunarea de la =I*=: 6n 8urul "esei 6n 1or"& de potcoa3&: 6n
ii c&reia stau 1eele biserice7ti 6n 8urul 4u3ernatorului: "ai do"in& 6nc& portul oriental:
in4ile ca1tane care 6"podobesc pe b&rbo7ii "e"bri ai protipendadei. >ar 7ase ani "ai
iu: i7licele 7i 4iubelele s+au 6"puinatQ 6n 8urul "itropolitului: care pre2idea2&: sunt
"uli deputai cari 6"brac& 1ie uni1or"a "iliiei: dup& "odelul rusesc: 1ie redin4ote
roial& @ne"easc&AQ p&rul 7i barba au prins ondulaia ro"antic& a ti"pului: 7i nu "ai
e2int& doar se"nele eBterioare ale unei ierar5ii
L
. >ar o dat& cu 5aina: 7i "ai de4rab&
it ea: s+a "odi1icat con7tiina acelor cari iau parte la de2bateri. Purta 6nc& i7lic de "od&
ie %arele 9o4o1&t al >rept&ii: Iordac5e Golescu G1ratele c&l&torului >inicuH: dar 6n
braua c&tre Prea cinstita Ob7teasca Adunare din =I*=: 7tia s& scrie despre @cele dup&
ni 6"t;"plate 6n ara noastr&: care pe 3re"ea Ro"anilor: ce prin str&"utare au trecut
i Ro"a 6ntr+aceast& ar& Gde la cari 7+au 7i nu"ire de ro";niH 7i pe 3re"ea >o"nului
i ne"uritor cu nu"ele s&u: c&tre patriia sa: acelui >o"n: 2ic: %i5ai+!od& cel 3itea2:
u 2ice 1&r& 6ndoial& c& pe aceste dou& 3re"i era aceast& ar& 6n 3eacul ei cel de aurA
*
.
=
5p. cit., p. *,.
L
MAutorul 3roia s& 1ie reproduse aici respecti3ele i"a4ini.J
*
N. B&nescu: /ia!a i scrierile marelui /ornic &onlac<e >olescu, p. *./.
OA_TG_
L/,
>oispre2ece ani "ai t;r2iu: urc;ndu+se 6n scaunul &rii: >o"nitorul G5eor45e Bibescu:
ales: dup& Re4ula"ent: de Adunarea 't&rilor: 3a 6"br&ca 7i el c&ciula 7i "antia lui %inai
!od&: iar unul din dru"urile sale 3a 1i de 6nc5inare: la locul unde capul 3oie3odului
6ntre4itor odi5ne7te 6n %&n&stirea >ealului. ge1le"eaua: care nu lipse7te niciodat& din
"intea ro";nului: 3a 4&si 7i atunci prile8 de 6nep&tur&: 6nc5ipuind 6n 3ersuri satirice:
protestul u"brei lui %i5ai c&tre e4u"enul "&n&stirii:
@P&rinte Palad& T&";ie
4roapa "ea: C&ci piatra+
"i cea curat& \u ast&2i
s&rutat& >+un drac
6"peliatA
l
.
R&";ne 6ns& i"presia unei le4&turi "ai trainice cu trecutul dep&rtat 6n care noul
senti"ent naional 67i caut& rea2e"ul 7i te"eiul. !ede" iar&7i ren&sc;nd 6n Zara
Ro";neasc&: sub 1or"e 6nnoite: 3ec5iul anta4onis" al slu8itori"ii "ilitare 7i l "arii
boieri"i. @>iscipolul 7colilor noastre: scria consulul 1rance2 Nion despre !od& Bibescu:
oaspele saloanelor noastre: las& s& se 45iceasc& u7or: sub acest 6n3eli7 str&in: 1iul 3ec5ilor
panduri cu "anile 6n&sprite de ";nerul s&biei 7i de coarnele plu4ului: totdeauna 4ata de
r&scoal& sau de lupt& 6"potri3a p&rta7ilor lui %a5o"et. >e acolo 3ine desi4ur antipatia
reciproc& 6ntre el 7i casta aristocratic& 7i "ai ales partea din aceast& cast& co"pus& din
r&"&7iele siste"ului 1anariotA
L
. Ale4erea unui >o"n p&";ntean: 6n care 1actorii de
r&spundere ai &rii 7i+au putut rosti liber 3oina lor: a 1ost s&rb&torit& ca un e3eni"ent de
"are r&sunet 7i deosebit& 6nse"n&tate. Pe patul s&u de su1erin&: "odestul slu8ba7 care era
Gri4ore Andronescu: 6nsea"n& la = ianuarie =I,*: @C;nd la G5enar 6n == 6"plinesc ani ai
3;rstei "ele /-: 2ic "+a" 6n3rednicit s& 3&2 lucruri 3ec5i 7i str&"o7e7ti: ale4ere de do"nie
care 7i ade3&rat s+au lucrat 1ru"os 7i 6ntru cur&enie: c&ci a" a3ut 6nelept "itropolitA
*
.
6n senti"entul acesta de ";ndrie cresc;nd& a unei naiuni: p;n& atunci de at;tea ori
asuprit& 7i u"ilit&: se str;n4e o co"unitate 6ntre 4eneraii: cari se 6nt;lnesc 6n cultul
trecutului 7i c5iar 6n unele n&2uine de 3iitor. Alc&tuirea Adun&rii: 7i siste"ul politic al
c&rei eBpresiune era: repre2int& 1&r& 6ndoial& 1or"ule proprii re4i"ului de 't&ri
pri3ile4iate: a7a cu" 6l constituiser& 6n &rile noastre 3icisitudinile istorieiQ spiritul care
6nsu1leea de2baterile 7i deter"ina iniiati3ele deputailor: era 6ns& al 3re"urilor noui: ce
ridica deasupra deosebirilor de clas& 7i de 't&ri o unitate "ai "are: acea a &rii: 6n 6nelesul
ei "ai lar4: dep&7ind cate4oriile 7i pri3ile4iile lor.
Oa"enii 6ncepuser& de alt1el s& se adune 6n a1ar& de cadrul o1icial al instituiilor
re4ula"entare. Ast1el luase 1iin& la Bucure7ti o societate 1ilar"onic&: 6nl&untrul c&reia se
alc&tuia 6n cur;nd o asociaie secret&: cu scopuri politice: @surparea protectoratului
=
=. \ilitti: 4omniile romne su# Regulamentul 5rganic, p. *LL.
L
F/i_F.:p.*,-.
*
Ed.I.Cor1us:p.(I.
265
cclusi3 M...J 7i 6nlocuirea lui prin 4arania colecti3& a PuterilorQ e4alitatea 6naintea le4iiQ
82robirea i4anilorQ r&spunderea "inisterial&Q e4alitatea 6naintea d&rilorQ libertatea
paruluiQ respectarea tratatelor cu TurciaQ instrucia 4eneral& 7i 4ratuit&Q e"anciparea
l&n&stirilor 6nc5inateA. Printre susin&torii acestui pro4ra" 6naintat se a1l& Eliade:
C;"pineanu: Gr. Cantacu2ino: !oinescu II: I. !&c&rescu: I. \ilipescu: I. Roset 7i
&l&cianu
=
.
'e si"te in1luena acestor 4rup&ri: ale c&ror 3ederi continu& aciunea autorilor de
le"orii radicale din anul Eteriei: 6n 4reut&ile pe cari le ridic& Ob7teasca Adunare
d"osului articol adiional al Re4ula"entului: care l&r4ea: peste pre3ederile cunoscute:
reptul de inter3enie al celor dou& Puteri 6n toate "odi1ic&rile ulterioare ce s+ar introduce
= teBtul ce 1usese aprobat. 6n 8urul acestei c5estiuni: s+a dus o opo2iie 6nd;r8it& 6n s;nul
idun&rii 6n =I*/ 7i =I*): a3;nd ca eBponeni principali pe G5eor45e Bibescu 7i pe Ioan
l;"pineanu. Acesta din ur"&: 6nsoind la Paris pe publicistul 1rance2 \eliB Colson:
ispira o 6ntrea4& ca"panie de pres& 7i bro7uri: ce era s& duc& 6n ur"& la arestarea 7i
einerea sa la %&r4ineni. Toat& aceast& aciune: a c&rei de23oltare se poate ur"&ri 6n
icr&rile ce s+au ocupat "ai de aproape cu e3eni"entele
L
: are un pronunat caracter
aional: 6"potri3a in4erinelor din a1ar&: pentru 6n1&ptuirea unui pro4ra" ce dep&7e7te
&dit re4i"ul de 't&ri. 6n co"plotul de la =I,.: pentru care "ilitea2& B&lcescu: au 1ost
&sii a"estecai boieri de trepte "ai "&runte: la cari 1rance2ul !aillant constat&
patriotis": idei liberale: si" de de"nitateA. >in acela7i an e 0arsilieza Romnilor a lui
iolliac: al c&rei re1ren:
@\rai: aidei la %&r4ineanul '&
sc&p&" pe C;"pineanulA
ire3este7te accentele re3oluionare din iunie =I,I.
E locul s& a"inti" c& un proces ase"&n&tor se des1&7ura 6n aceia7i ani: 6nl&untrul
lietei un4ure7ti: de3enit&: 6n "i8locul at;tor sc5i"b&ri: o eBpresiune clasic& a re4i"ului de
6t&ri.
i acolo 6ns&: prin 1or"ele tradiionale: de la s1;r7itul E3ului %ediu: str&b&tuse un
u1lu nou: care se "ani1est& nu nu"ai pe t&r;"ul politic: dar 7i pe cel econo"ic 7i
ntelectual. El inspir& declaraiile contelui '2ec5enNi: care socotea c& toi oa"enii: creai
lup& c5ipul lui >u"ne2eu: trebuie s& se 6"p&rt&7easc& de acelea7i drepturi 7i de acelea7i
sarcini. El se "ani1est& pe ur"& prin pana de pole"ist a lui Sossut5: dar 6"brac& repede
6aina naionalis"ului "a45iar intransi4entQ el e acela care deter"in& 6n1lorirea literar& 7i
itiini1ic& a 3re"ii
*
. E un 3&dit paralelis" 6ntre 6nte"eierea Acade"iei "a45iare 7i
ucr&rile ei: 7i acea a @Asociaiei literare a Ro";nieiA: care ia 1iin& la Bucure7ti 6n =I,-.
Kn an "ai t;r2iu se constituie 'ocietatea studenilor ro";ni la Paris: care 3a a3ea un rol
=
=.\ilitti: op. cit., p. ==L.
L
!. 6n special Eenopol: &st. Romnilor, !I: p. =*, 7i ur". 7i &st. partidelor politice, =: p. =,. 7i ur".Q N.
ior4a: =ist. des Roumains, !III: p. ,,- 7i ur". 7i IE: p. ) 7i ur".Q "ai a"&nunit: I. C. \ilitti: 4omniile romne
sub Regulamentul 5rganic.
*
C1. %e". I!: Adunrile de Stri n !rile %uropei de Rsrit dunrene.
266
C. A. Rosetti: >i"itrie Br&tianu: aparin unor 1a"ilii ale boieri"ii: "ari 7i "ici. Aceasta
nu+i 6"piedic& de a 1ace 6n =I,): o "e"orabil& "ani1estaie lui Ed4ar cuinet: care: 6n
r&spunsul s&u: sublinia2& @su1letul care tr&ie7te 6n 3orbele ce ai rostit M...J spiritul naional
7i eroicA. 'unt at;tea indicii cari arat& li"pede c&: o dat& cu statornicirea sa prin teBtul
Re4ula"entului: care 6nsea"n& un punct cul"inant al lun4ii sale de23olt&ri: re4i"ul de
't&ri al &rilor ro";ne7ti 67i trans1or"& 1iina: pre4&tindu+se sa 1ac& loc altor 1or"e politice
7i sociale.
6n %oldo3a au 1ost 6n acest ti"p "ai puine 24uduiri. Nu a3e" de se"nalat acolo
nici opo2iia 1&i7& 7i ne6nduplecat&: care a 1&cut i"posibil& do"nia lui AleBandru G5ica:
prins 6ntre n&2uinele naionale ale Adun&rii 7i presiunea consular& 0 nici c5iar cri2a: de
natura 7i proporiile aceleia care a deter"inat pe G5eor45e Bibescu s& di2ol3e Adunarea
Ob7teasc& 7i s& 4u3erne2e doi ani prin decrete+le4i. Cu toate 4reut&ile ce le+a 6nt;"pinat
%inai 'turd2a: "ai ales din partea "arii boieri"i: dib&cia lui: care nu se 6ncurca 6n prea
"ulte scrupule: s+a do3edit superioar&: ale4erile 7i sesiunile Ob7te7tii Adun&ri "oldo3ene:
6n tot ti"pul lun4ii sale do"nii: au decurs 6n 4eneral dup& 3oina lui
=
: sco;nd 6n e3iden&
"eritele necontestate ale iniiati3elor sale ad"inistrati3e 7i econo"ice. E de considerat
desi4ur 7i 1aptul c& 6n acest principat: Re4ula"entul Or4anic satis1&cea "ai deplin
aspiraiunile unei 't&ri boiere7ti "ai nu"eroase: d;nd 7i treptelor ei in1erioare "&car o
parte a rosturilor la cari n&2uiau. E at;t de real& aceast& particularitate: speci1ic& situaiei
politice din %oldo3a: c&: spre deosebire de ce se 3a petrece 6n ara 3ecin&: re3oluionarii
de la Ia7i din =I,I nu 3or cere des1iinarea Re4ula"entului: ci aplicarea sa 6ntr+o c;t "ai
des&3;r7it& con1or"itate cu litera 7i spiritul s&u. Nu dispo2iiile re4ula"entare: dar
abu2urile ad"inistrati3e erau acolo principalul "oti3 de 1r&";ntare a spiritelor. >e alt1el
't&rile pri3ile4iate se bucurau din plin de 1oloasele a3;ntului econo"ic: al unei 3re"i de
pace 7i de bel7u4. 6n Amintirile sale: 6n care a cules "ulte i"presii 7i in1or"aii de la
conti"porani: Radu Rosetti descrie 3iaa de atunci a boierului "oldo3ean: care @a3ea nu
nu"ai necesarul: dar 7i prisosul: 1&cea parte din cele 3reo dou& sute de pri3ile4iai
bucur;ndu+se de o 3a2& eBcepional& 6ntru toate 7i pentru toate: put;nd aspira la toate
situaiile din ar&: c5iar la do"nie M...J i s& nu se cread&: adau4& el: c& celelalte clase
sociale: a1ar& de i4ani: duceau o 3ia& din cale a1ar& de nenorocit&. Acea a boierina7ului
st&p;n de "o7ie era: 6n "ic: aceea7i ca a boierului celui "are: iar pri3ile4iatul 1&r& "o7ie
7tia 7i putea: prin ocrotirea 3reunui boier "are: s& duc&: 1&r& "unc& 4rea: o 3ia& care nu
cuno7tea lipsa. Traiul era doar& a7a de ie1tin 7i 4&seai cu at;ta 6nlesnire cine s& te
4&2duiasc& 7i s& te 5r&neasc&: nu"&rul 7tiutorilor de carte era a7a de "ic 7i nou&le posturi
relati3 nu"eroase: 1&r& a "ai 3orbi de sinecurele biserice7ti 7i de cele particulareY Z&ranul
era inut s& "unceasc& din 4reu pentru boier 6n cursul 3erii: "ai 4reu dec;t 1usese soarta
p&rinilor lui: de7i i se luase "ai bine de trei p&tri"i din p&";ntul de care se 1olosise
6nainte de Re4ula"ent. >ar "unca asta: pe nedrept i"pus&: nu era eBcesi3& 7i puinul
=
$i. Iolec!ie de ofisuri domneti ctri 5#teasca 5#ic. Adunare a 0oldovei i adresele acetia de &a anul
1K7J pn &a +9D9 Gcu trad. 1rance2&H: Ia7ii: Tip. Institutul Albinei: =I,I. Ana1oraua de r&spuns a Adun&rii din
1841 Gc1. i#id., p. LL/H 6i con1er& @d ritul a purta nu"ele de bine1&c&toriiJ 7i Printe a 0oldoveEA.
L/)
si3: s&+= puie 6n stare s&+7i procure cele trebuincioase pentru el 7i pentru 1a"ilia lui. 6n
nu se si"ea nenorocit: c&ci trebuinele lui erau puine 7i era 6n s1;r7it lini7te 6n
.gO
=
. Acest autor nu p&c&tuie7te desi4ur printr+un eBces de indul4en& cu pri3ire la
i social&: din care 67i tr&4ea ob;r7ia: "ai ales 6n c5estiunea @s&tenilor: st&p;nilor 7i a
;ntului 6n %oldo3aA. El recunoa7te totu7i c& 6n re3endicarea dreptului lor de
prietate absolut& 7i s1;nt&A asupra 6ntre4ii supra1ee culti3ate a "o7iilor: boierii
raiei din 3re"ea Re4ula"entului erau de bun& credin&: deoarece procesul istoric de
laiune al "arilor propriet&i nu "ai era cunoscut
L
: 7i se considerau nu"ai interesele
lo"ent ale eBploat&rii a4ricole: 6n 6"pre8ur&rile create de tratatul de la Adrianopol:
iri le+a" a"intit "ai sus. Cu" 1oarte bine se eBpri"& \ilitti @6nd&r&tnicia ce cu drept
nt li se poate i"puta 1a& cu situaia cl&ca7ilor: nu i23ora 6ns& dintr+un spirit de
clas& : aceast& pri3in&: noii 3enii a3eau s& 1ie: "&car de 1apt: de acord cu 3ec5ea
p&tur& uc&toare. Nu se 6"potri3ea acestei re1or"e sociale su1letul #oieresc, ci
su1letul rietarului, #oier ori nu, preocupat de starea sa "aterial&: 6n ur"a
trans1or"&rilor orniceA
*
. Prin aceast& nou& "entalitate a @ciocoilorA: se preci2a
e3oluia spre alis" a 3ec5ii noastre or4ani2&ri senioriale
,
: 6nceput& "ai de
"ult: de la i"p&nirea 1actorului "onetar 6n econo"ia principatelor: dar accentuat&
prin libertatea Qrului pe >un&re 7i 6n %area Nea4r&: ce 6i desc5isese nou& perspecti3e.
>ar "etodele aliste sunt prin esen& 6n contra2icere cu or4ani2area de 't&riQ era o
pre3estire c& 3iaa ar5al& din 3eacurile trecute: "&r4init& la curi boiere7ti 7i
"&n&stiri: t;r4uri 7i sate: uceiurile 7i datinele ei: era aproape de 6nc5eiere.
>ar nu nu"ai pe laturea pre1acerilor econo"ice: dar 7i pe aceea a "i7c&rii
Qctuale: se ar&tau se"nele 3re"urilor. Nouile "ani1est&ri ale senti"entului naional
cietatea ro";neasc&: nu erau "ai puin 3ii 7i puternice 6n %oldo3a dec;t 6n Zara
;neasc&. Curentul pentru culti3area li"bii ro";ne7ti 7i pentru instituii de cultur&
rioar&: 1usese 6ncura8at de o1icialitate. >esc5i2;nd: ca do"nitor: Acade"ia
dlean&: la =I*-: %i5ai 'turd2a nu 1&cea dec;t s& continue acti3itatea ce o des1&7urase
6ria 7coalelor: al&turi de G5eor45e Asac5i. Ce 1ocar de r&sp;ndire a ideii naionale
nise acest a7e2&";nt: ne+o arat& str&lucitul cu3;nt de desc5idere al lui %i5ail
tlniceanu: la cursul s&u de istorie naional&: din L, noie"brie =I,*: 7i di1eritele
caii periodice 6ncercate de el: pentru a a8uta de23oltarea literaturii: precu" 7i
luturile teatrului ro";nesc la Ia7i. 'unt 1apte 7i 6"pre8ur&ri prea cunoscute pentru a
i ne3oie de a le a"inti 6n c5ip deosebit: dup& cu" ar 1i de prisos de a st&rui asupra
&ilor ce s+au ridicat 6n calea acestor 6nceputurile 3ia& 7tiini1ic&: literar& 7i artistic&:
aiul &rii 7i 6n spiritul secolului. >ar piedicile nenu"&rate: pe cari re4i"ul de
ctorat le punea acestei acti3it&i: 6nd;r8iau spiritele 7i le 6ndreptau spre acei cari
R. Rosetti: Amintiri, Ia7i: =(L*:=: p. L=,.
&#id.,p. =)L+=)*.
4omniile romne su# Regulamentul 5rganic, p. L/*Q c1. de acela7i: Proprietatea solului in Principatele
e:p.L--.
Care nu trebuie con1undat&: cu" se 1ace adesea: cu 1eudalis"ul 6n 6ntre4i"ea 6nelesului 7i cuprinsului
9 1iind nu"ai unul din aspectele societ&ii 1eudale: acela care 6n 1apt i+a supra3ieuit cel "ai "ult.
L/I
susineau necesitatea unei prciaccn "ai lauicaic a %sic"uiui puiiut: "uaia ce
6"pre8ur&rile internaionale i s+ar ar&ta prielnice.
Totu7i: 6n %oldo3a: unde nu lipsesc co"ploturile: c5iar dac& nu au constituit pentru
c;r"uirea lui %i5ai 'turd2a a"eninarea ce o repre2entau acele 6ndreptate 6"potri3a
>o"nitorului "untean: n&2uinele de re1or"& nu dep&7esc 6nc& 3ec5iul cadru aristocratic
al 't&rilor. Proiectul 4&sit la co"isul 9eonte Radu: 6n =I*(: cerea 6nlocuirea
protectoratului unic printr+o 4aranie colecti3& a Puterilor: 7i intrarea %oldo3ei 6ntr+o
con1ederaie cu principatul 3ecin 7i cu 'erbia: acu" autono"&: dup& "odelul con1ederaiei
4er"ane. >o"nul ur"a s& 1ie ales @de ar5ierei: deputai ai treptelor 7i ai locuitorilor 7i de
bur4"eistriA 0 deci o ob7teasc& Adunare "ai lar4& dec;t acea a Re4ula"entului.
Boieri"ea trebuia s& 1ie ereditar&: cu titluri de noble&: 7i s& dispar& orice deosebire 6ntre
treptele eiQ se re3enea ast1el la ideea @c&r3unarilorA de la =ILL. n 'enat de =L: ale7i de
boieri"e: trebuia s& lucre2e cu >o"nulQ "odelul era poate tot acel al Republicii din
Craco3ia
=
. >e inspiraie polon& era 6n orice ca2 Seimul 6ntre4ii nobili"i: care ur"a s&
alea4& pe deputaii ob7te7tii adun&ri le4iuitoareQ e ciudat cu" acest ter"en reapare 6n 3iaa
constituional& a %oldo3ei: dup& patru 3eacuriY
L
Clerul era 6ns& 6nl&turat cu totul din
treburile publice: Adunarea 1iind pre2idat& de un @ba7+boierA sau @patriiuA.
9ocuitorii Gs&teniH a3eau drept de ale4ere pentru co"isarii: c5e"ai s& a8ute pe
ispra3nicii de inuturi: 7i "e"brii ale7i ai 8udec&toriilor. \unciile statului ur"au de
ase"enea s& 1ie desc5ise tuturor. 'e "ai cerea de2robirea i4anilor: libertatea 4;ndirii 7i
a tiparului: re3i2uirea raporturilor dintre proprietari 7i s&teni: prin de2bateri 6n cari a"bele
p&ri s& 1ie repre2entate de 3ec5ilii lor
*
.
%ulte din aceste puncte nu erau str&ine nici de 4;ndirea lui %i5ai 'turd2a: nici de
3ederile unei p&ri 6nse"nate a boieri"ii. E 3&dit: dac& s+a atribuit acestor planuri
cali1icarea de co"plot 7i de r&23r&tire: c&ut;ndu+se le4&tura cu ele"entele ne"ulu"ite
din boieri"e: c& s+a inut sea"& "ai "ult de dorinele cari inteau la sc5i"barea po2iiei
internaionale a Principatului. Aceasta era proble"a care deter"ina inter3enia consular&.
Ideile acestor @r&23r&tiiA 6n ce pri3e7te re1or"ele interne: p&strau 6ns& aceea7i not& de
"oderaiune 7i de conser3atis": care a 1ost subliniat& 7i 6n "ani1est&rile anterioare ale
"oldo3enilor: 7i o4linde7te de 1apt structura social& a 't&rii nobiliare din ara lor. Aceast&
caracteristic& 3a st&rui p;n& 7i 6n eBpresiunea politic& 7i pro4ra"atic& a "i7c&rii
re3oluionare de la =I,I.
L. RE\OR%E9E CON'TITZIONA9E A9E RE!O9ZIEI >IN =I,I
6ntr+ade3&r: c;nd s+a inut la Ia7i: la LI "artie =I,I: adunarea de la Hotelul
Petersbur4 care desc5ide seria "ani1est&rilor re3oluionare 6n &rile noastre: iniiatorii ei:
toi boieri din cele "ai autentice nea"uri: aparin;nd 4eneraiei tinere: au cerut 6nt;i
=
C1. 't. Sieniebic2.T5e \ree 'tate o1 Cracob: J<e Slavonie and%ast %uropean RevieK, EE!I: p. ). 7i urni.
L
!. "ai sus.
*
TeBtul 6n Hur"u2a`i: 4oc. 'upl. I: !I: p. *I0,=. C1. I. \ilitti: 4omniile romne su# Regulamentul
5rganic, p. -.) 7i ur". 7i N. Ior4a: &st. $onstitu!iei Romneti, p. L*. 'e pare c& ade3&ratul autor al proiectului
era @r&posatul a4& Alecu RosetA.
L/(
OUMluuuuaiiiui i_/wiiiiiuiui, ua viucu ia auuiiai3F: ia i]ai3 a "ai NaiiY wuii` a TII: uwn`n oi
opor: tineri 7i b&tr;ni: ba c5iar 7i supu7i str&ini: a asistat 6nsu7i 7e1ul >eparta"entului din
iuntru 't. Catar4iu: 6n nu"ele Gu3ernului 7i al Principelui: 7i nu"ero7i 1uncionari
ublici de toate cate4oriileA
=
. Adunarea era desi4ur tu"ultuoas& 7i pitoreasc& 6n
"estecul ei: ele"entul popular 1iind repre2entat nu nu"ai de bresla7ii: a c&ror pre2en&
ra acu" "ai obi7nuit&: dar c5iar prin bir8arii o3rei 7i saca4ii: atra7i de curio2itatea de a
u2i discut;ndu+se: 6n 1aa oricui: n&2uinele de re1or"& eBpuse de tinerii boieri
L
. >ar
>tul s+a "&r4init la ale4erea unei co"isii care a 6n1&i7at >o"nitorului: 6n *- de puncte:
orine care n+a3eau ni"ic re3oluionar: cel dint;i era doar @'1;nta p&2ire a
Re4ula"entului: 6n tot cuprinsul s&u 7i 1&r& nici o r&st&l"&cireAY C& se a3eau 6n 3edere
bu2urile c;r"uirii: 7i nu 6"p&rirea 6n 't&ri pri3ile4iate ce constituia principalul te"ei
= acestui a7e2&";nt: o ar&tau punctele L G@'ecarea corupiei prin pra3ile 6nadins 1&cuteAH
i "ai ales /: @%a2ilii: rupta7ii: ruptele !istieriei 7i celelalte clasuri privilegiate s& 1ie
crotii: potri3it Re4ula"entului: 7i s& nu "ai 1ie 6ntrebuinai 6n trebile particulareA
*
.
Ku"ai cererea de publicitate pentru @seaneleA Ob7te7tii Adun&ri: dorina de nou& ale4eri
1&r& nici o 6nr;urire asupra ale4&torilor din partea c;r"uiriiA Gde c;te ori nu era s& se
Qpete acest de2iderat 6n cursul secolului care a ur"atYH: @ridicarea censuriiA 7i
in1or"area 4rabnic& a unei 4arde cet&ene7ti prin toate t;r4urile &riiA dep&7eau
re3ederile re4ula"entare. 'e pare de alt1el c& asupra acestor din ur"& n&2uine s+a
rodus con1lictul cp %i5ai !od&: care le+a opus un 1ine de nepri"ire: toc"ai din acest
loti3. Ce a ur"at: e 4reu de deslu7it 6n contra2icerea "&rturiilor: "i7care propriu+2is&
+a 1ost: doar tinerii boieri au continuat s& se adune 6n case cunoscute: unde s+au rostit
e unii cu3inte 6n1l&c&rate: ce purtau ecoul 1r&";nt&rilor de la Paris: !iena 7i BerlinQ era
5iar 3orba s& se "ear4& @asupra baionetelor tiranuluiA: 1&r& 6ns& a se 6n3edera cu cine 7i
u ce. @TiranulA 6ntre ti"p: 67i luase "&surile: 7i a"atorii de re3oluie s+au po"enit
idicai de "iliia co"andat& de bei2adele 7i eBpediai: cu destiu& brutalitate: 6n sur45iun
este 4rani&. 9ista lor: care 6ncepea cu AleBandru %oru2i 7i AleBandru Cu2a G3iitorul H
o"nH era de =* persoane. gelul ad"inistrati3 "er4ea p;n& a porunci s&+= aduc& @"ort
au 3iuA 7i pe Costac5i %oru2i: care era b&nuit c& ar putea 6ncerca s& elibere2e pe 1ratele
'u
,
. 'crisoarea lui G5eor45e 'ion c&tre G5eor45e Bari despre 6nt;"pl&rile din %oldo3a
li"pede 6n ce pri3e7te r&sunetul "i7c&rii: @>e odat& aud s4o"otul 6ndoit: W9a ar"eY...
oldaii o"oar& pe boieriYX >ar 6n 2adar 2ece oa"eni stri4au ast1el: c&ci nu era cine s&+i
scul teY >in nenorocire noi nu a3e" poporQ noi nu a3e" dec;t c;i3a nobili ce 7tiau ce
rea s& 2ic& dreptul o"enirii: si"irile poporului de 8os s;nt a"orite sub 8u4ul
espotis"ului 7i al 6"pil&rilor 4u3ernului
-
A. 6n realitate: cu" spune 7i N. 'uu 6n
6e"oriile sale: @ni"ic 6n de2ideratele 7e1ilor nu era de natur& a le asi4ura concursul
=
'. Albini: &ntroducere, Anul +9D9, !I: p. E9.
L
N. Ior4a: =ist. des Roumains, IE: p. =,/Q c1. 7i 4espre revolu!ia dela +9D9 n 0oldova, Anal. Acad. Rom.,
le". 'ec. Ist.: s. *+a: EE: =(*I: p. =. 7i ur".
[
Anul +9D9,+, p. =))+=)(.
,
F#F_F.: p. =I). A . i
-
F/id.:I:p.LL/.
270
"asselor. Bur45e2i"ea era co"pus& din 8ido3i 7i ne4ustori str&ini. Iniiatorii "i7c&rii
7tiau bine aceastaQ de aci ne5ot&r;rea lorA
=
.
Aceast& reinere a 1runta7ilor "i7c&rii "oldo3ene a 1&cut obiectul a nu"eroase
co"entarii: 6n contrast cu atitudinea "ai radical& a re3oluiei "untene. '+a in3ocat: pentru
a o l&"uri: conser3atis"ul boieri"ii din %oldo3a: care unea tendinele capitaliste 6n
eBploatarea "o7iilor: cu @1eudalis"ulA raporturilor cu "uncitorii p&";ntului
L
. E desi4ur
aceea7i con1u2ie de ter"eni: care se poate constata la "uli autori ro";ni: 6ntre re4i"ul
seniorial sau domanial, care este nu"ai substructura 1eudalis"ului: 7i instituiile ce
repre2int& laturea 6ntr+ade3&r caracteristic& a acestui re4i": acele ale 3asalit&ii 7i ale
le4&turilor ei reciproce de o"a4iu 7i a8utor
*
. 6n 6nelesul 6ns& de supra3ieuire a siste"ului
seniorial pentru culti3area do"eniilor: obser3aia este eBact& pentru %oldo3a: dup& cu"
eBact& este 7i pentru celelalte &ri ale Europei Centrale: unde se producea: la aceea7i dat&:
aceea7i 6nt;lnire de tendine 7i de interese GPrusia:6ntre alteleH.
Crede" totu7i c& trebuie inut sea"a "ai "ult de unele 6"pre8ur&ri: care au precedat
cu puin @pseudo+re3oluiaA din %oldo3a: cu" a 1ost denu"it& de unii istorici
,
Q ele
contribuiesc a l&"uri strania "oderaiune a re3oluionarilor: alt1el dec;t prin str&lucirea
baionetelor ar"atei arului: 7i a 1ocurilor de bi3uac: ce se puteau 2&ri peste Prut. Cu doi ani
"ai de 3re"e: 6n =I,/: i2bucnise 6n Galiia o "i7care pentru instaurarea unui 4u3ern
naional polon: la Craco3ia Gcare era 6nc& un stat liberH 7i pe ur"& la Tarnob: pe teritoriul
Austriei. 6"potri3a insur4enilor: cari aparineau "ediului "icii bur45e2ii intelectuale 7i
al nobili"ii polone: au 1ost ridicai atunci de pre1ectul austriac: &ranii din satele 3ecine:
sub conducerea a4itatorului Ia`ub '2ela. Pe l;n4& di1erendele de ordin social: s+a 1olosit
7i deosebirea de li"b& 7i de reli4ie: &ranii erau 6n "are parte ruteni ortodoc7i. Re2ultatul
a 1ost de3astarea castelelor 7i "o7iilor din districtul Tarnob 7i "&celul a aproape L ...
de oa"eni: cu sau 1&r& le4&turi cu "i7carea de insurecie: o @8acPuerieA caracteristic&: ce
6ndrept&ea pre3ederile re3oluionarilor poloni din 3eacul al E!III+lea
-
. E1ectul de teroare
pe care 6l ur"&reau austriacii a 1ost 6ns& reali2at: iar indi4narea nobili"ii polone 7i+a 4&sit
eBpresiunea 6n 1ai"oasa 9ettre d Oun gentil<omme polonais sur &es massacres de >alicie,
tri"is& de %arc5i2ul hielopols`i Principelui de %etternic5
/
.
R&sunetul acestor tra4ice e3eni"ente: 6n ne"i8locit& apropiere de p&";ntul
Buco3inei 7i de 4raniele %oldo3ei: a 1ost 1oarte puternic 6n principatul c;r"uit de %inai
!od& 'turd2a: unde 6ncepuser& s& se "ani1este ne"ulu"iri 6"potri3a 1iscului. Nu 7ti" ce
relaiune se poate stabili 6ntre re3olta din Galiia 7i de"onstraiile pe cari le+au 1&cut 6n
%oldo3a: 6n "artie =I,/: breslele de la Ia7i 7i &ranii din Bac&u 7i Putna. Ele au nelini7tit
=
=. C. \ilitti: 4omniile romne su# Regulamentul 5rganic, p. /*)0/*I.
L
R. >ra4nea: 0i<ail IoglniceamrM, p. =(/.
*
%& re1er la de1iniiile lucr&rilor de consultare curent& asupra @'ociet&ii 1eudaleA: ale lui K. Cal"ette 7i
%arc Bloc5. Ce s& "ai spune" de autorii cari 3orbesc de @absolutis"ul 1eudalA<
,
=. C. \ilitti: op. cit. Jitlul I!: cap. IE.
-
!. "ai sus.
/
C1. h. T. Rose: hielopols`i to %etternic5: April =I,/: J<e Slavonie and %ast %uropean RevieK, EE!I:
=(,): p. (- 7i ur".
271
6uirea: care s+a 4raoii sa ie aea uneie sausracui
=
. A"intirea acestor 6nt;"pl&ri era 6nc&
n pri"&3ara anului =I,IQ 23onuri: culese de consulul 1rance2 de la Ia7i: 3esteau o
i "i7care: iar "ai t;r2iu erau s& atribuie ru7ilor intenia de a ridica pe aceia7i &rani
8tri3a seniorilor
L
. E deci u7or de 6neles de ce n&2uinele re1or"atorilor "oldo3eni
"eninut 6n cadrul stabilit de Re4ula"ent 7i s+au 1erit de a r&scoli satele: c;te3a
lente i2olate: la B&l&te7ti sau la Bo2ieni: nu sunt dec;t eBcepii cari con1ir"& re4ula
*
:
nplul Galiiei era prea apropiatQ totdeodat& eBistena pri3ile4iilor: de cari se
irt&7eau cate4orii "ai nu"eroase: era o sta3il& la aspiraiuni prea radicale. Nu"ai
i represiunea de la L( "artie: dar "ai ales 6n ur"a e3eni"entelor din Ardeal 7i din
tenia: apar 7i la re1u4iaii "oldo3eni din Buco3ina: tendine de re1or"& "ai
ntuate: cari pun 6n discuie te"eliile 6nse7i ale re4i"ului de 't&ri 7i 4arania sa:
6la"entul Or4anic.
Pole"ica de bro7uri 7i pa"1lete ce se des1&7oar& atunci este interesant& de ur"&rit:
ate aspectele eiQ ea trece 3&dit prin dou& 1a2e distincte. !oie3odul: atacat cu 3i4oare
ni4rai: ripostea2& inspir;nd publicaii 6ndreptate 6"potri3a @aristocrailorA: ar&tai ca
ici tulbur&tori ai &rii: prin a"biiile 7i intri4ile lor. Ast1el la apelul din "ai @6n nu"ele
Io3ei: a o"enirii 7i a lui >u"ne2euA al lui !asile Alecsandri: r&spundea 6n iunie
na 6ncrederii 6n boerii aristocrai 7i s1;nta 5ot&r;re de a nu+i "ai credeA: ce cule4e
el "ai dep&rtat trecut al %oldo3ei do3e2ile uneltirilor boieri"ii
,
. >ar 6n a1ar& de nota
u7"&nie 7i de protest 6"potri3a >o"nitorului: nici apelul lui Alecsandri: nici
a"aia din iunie a @partidului naional din %oldo3a c&tre Ro";niA: nici lun4ul 7i
lunitul "e"oriu pre2intat de "itropolit 7i boieri: la trecerea sa prin Ia7i:
Co"isarului Qi Pori: Talaat E1endi: nu trec dincolo de pro4ra"ul celor *- de puncte
de la s1;r7itul artie
-
. 6n acest ti"p 6ns& 6n %untenia bro7ura anoni"&: care: dup&
1or"ula cunoscut& 'ieNes: 6nal& @%eseria7iiA: 0 ei sunt @totA: n+au 1ost p;n&
acu" @ni"icA dar cer i s& 1ie @ce3aA 0 6nscrie 6n capul re3endic&rilor ei cererea
@a nu "ai 1i ran4uri 7i e45iuri: 7i 1iecare s& contribuie2e la ale patriei: potri3it cu
3enitul s&uA. E ade3&rat c& :sul ce 6l cap&t& aci @"eseria7ulA este 1oarte lar4: 7i
r&spunde "ai de4rab& concepiei ii a treiaA 6n 6ntre4i"ea ei: @orice o" 1ace ce3a:
orice o" lucrea2&: are o "eserie: rie de arenda7... de plu4ar... de cis"ar... de
bo4asier... de autor...A
/
. Este un pas spre iduire a tradiionalei 6"p&riri 6n 't&ri
pri3ile4iate.
Pasul 5ot&r;tor 3a 1i 1&cut 6n %oldo3a: sub directa in1luen& a re3oluiei ro";ne7ti
Bdeal. Ea nu intr& dec;t indirect 6n cadrul de preocup&ri al acestui studiuQ dar este
c& "i7carea ce 6nsu1leea cu3;ntul lui 'i"ion B&rnuiu 6n C;"pia 9ibert&ii a a3ut
sunet i"ediat 6n PrincipateQ erau doar de 1a&K7i re1u4iai "odo3eni. Nici acolo de
Anul +9D9,+,p. =-+=/.
&#id.X!. =,.Q II: p.,.L.
Khd.:p.L**:*L-.
&#id., p. ,=, 7i ur".Q p. ,,) 7i ur". Aceast& din ur"& bro7ur& era se"nat& %.S. 7i N.I. G%i5ail
liceanu 7i N. IstratiH: dar So4&lniceanu a protestat ener4ic 6"potri3a acestei insinu&ri.
C1. R. >ra4nea: op. cit, p. =), 7i ur".
Anul +9D9,=: p. ,/. 7i ur". N. lor4a: =ist. des Roumains, IE: p. =)(: recunoa7te 6n aceast& scriere ideile
G5ica.
272
alt1el: c5estiunea re3endic&rilor sociaie nu a ocupai p"uui I!.. 3^u" nt+3 apu": un Xiu
recent 6n care s+au anali2at din nou ideile conduc&toare ale lui B&rnuiu: @din ar4u"entaia
sa reiese clar c& re3endicarea eliber&rii &ranului o subordonea2& ideii naionaleA. E aici o
caracteristic& a 6ntre4ii "i7c&ri din anul =I,I. Cu toate acestea B&rnuiu consider&
supri"area iob&4iei ca un lucru "inunat @de care 7i "orii 6nc& 3or s&lta de bucurie 6n
"or"inteA
=
.
Era deci 1iresc ca 6n declaraia ce o se"nau puin "ai t;r2iu la Bra7o3: sur45iuniii
"oldo3eni s& pre3ad& 7i ei des1iinarea boierescului 7i a oric&ror alte d&ri c&tre proprietari:
6"propriet&rirea locuitorilor 0 @1&r& r&scu"p&rare din partea lorA: 6ntr+o 3ersiune: @cu
desp&4ubire din partea 'tatuluiA: 6n alta 0 ni"icirea tuturor pri3ile4iilor: 6nte"eierea
instituiilor &rii pe principiile de libertate: e4alitate 7i 1r&ietate: 6n 1ine @nirea %oldo3ei
7i a !ala5iei 6ntr+un sin4ur 'tat ro";nA
L
. Pe te"eiul acestor principii 7i al procla"aiei
de la Isla2: ce ap&ruse 6ntre ti"p: 7i+a redactat %i5ai So4&lniceanu: 6n Buco3ina:
:K>orinele partidei naionale din %oldo3aA.
Aci 6n s1;r7it se ia atitudine 6"potri3a Re4ula"entului: care @6n loc de a re4ula M...J
dup& spiritul ti"pului 3ec5ile instituii ale %oldo3ei: a d&r;"at 7i des1iinat toate le4iurile
&rii: ne+a t&iat toat& relaia cu trecutul: 1&r& a ne 6nte"eia pre2entulA. Istoricul: care 6n
So4&lniceanu nu p&r&se7te niciodat& pe o"ul politic: descopere "i7c&rii: c&reia "ani1estul
6i d& eBpresiune: te"eiuri 6n trecutul cel "ai dep&rtatQ dincolo de epoca re4ula"entar&: cu
restr;n4erea ei a ordinei pri3ile4iate: 7i de 3re"urile de 5e4e"onie ale protipendadei: el
cere 6ntoarcerea la 3ec5ile tradiii: cari: dup& el: cuprindeau @e4alitatea drepturilor ci3ile
7i politiceA 7i o adunare ob7teasc& @co"pus& de repre2entanii tutulor st&rilor societ&iiA.
Ca eBe"plu: poate in3oca acel al ob7te7tii Adun&ri pentru des1iinarea 3eciniei din =),(:
al c&rei 5riso3 6l publicase el 6nsu7i 6n Ar<iva Romneasc. Ea @do3ede7te destul dritul ce
a3eau toate st&rile: adic& toate interesele &rii: de a 1i repre2intate 6n Adunare. Prin ur"are:
Adunarea Ob7teasc& de ast&2i Gc5iar ne1iind 6nr;urit& de 4u3ernH: ne6n1&o7;nd dec;t
interesele unei st&ri: adic& a boierilor: trebue "odi1icat& 6ntr+ast1el: ca s& 1ie repre2entate
6n ea cele de c&petenie interese ale &rii: adic& proprietatea, comer!ul, slu;#ele fcute
Statului, capacitatea i agricultura8
[
.
Ca 7i 6n %untenia: asist&" la o "odi1icare 1unda"ental& a conceptului politic de
'tare. Cu3;ntul 67i p&strea2& se"ni1icaia de cate4orie social& 7i econo"ic&: ce trebuie
s&+7i a1le rostul 7i 6n c;r"uirea &rii: dar le cuprinde acu" pe toate, 1&r& deosebire de scutiri
sau pri3ile4ii. 'pre a 1ace s& 1ie pri"it& "ai u7or aceast& re1or"& de"ocratic&: susin&torii
ei o 6nt&resc prin in3ocarea unei tradiii "ai 3ec5i: p&r&site 6n epoca 1anariot& cea de trist&
"e"orie: 7i re4ula"entar&. >up& cele ce se pot 3edea din cercetarea 6ntre4ii e3oluii a
Adun&rilor de 't&ri 6n &rile noastre: a1ir"aiunea lor cuprindea desi4ur 7i o parte de
ade3&r: e de net&4&duit c& epoca t;r2ie: "ai deplin 6n Zara Ro";neasc&: unde procesul a
=
C1. '. >ra4o"ir: Studii i 4oc. privitoare la Revolu!ia Rotnnilordin Jransilvania n anii +9D9QD,, publ.
de Acad. Ro";n&: !: Clu8: =(,/: p. =IL 7i ur".
L
R. >ra4nea: op. cit., p. =)-.
*
Anul +9D9, I!: p. (/0(I. Pentru 6"pre8ur&rile istorice: 3. I. !. Gruia: 4orin!ele partidei na!ionale din
0oldova din +9D9, Acad. de t. "orale 7i politice: >isc. de recepie: Bucure7ti: =(,,. V MD
273
utNui "oi u3 .i3ui3+: uu aNvi Xi iu "uiuo3a: a 6nse"nat o restr;n4ere treptat& a dreptului
: a+7i spune cu3;ntul 6n treburile ob7te7ti: la un nu"&r tot "ai redus de de"nitari
serice7ti 7i laici: repre2ent;nd 7i cea "ai "are proprietate. Citirea isc&liturilor
5riso3ului
n =),(: unde apar: pe l;n4& c5iriar5ii 7i "arii boieri: nu"e din "ica slu8itori"e: 1&r&
:i un aspect nobiliar: putea de ase"enea pro3oca nedu"eriri
=
. 'e putea crede c&
unarea lui Constantin %a3rocordat 1usese con3ocat& pe te"eiul unor principii
"ocratice: de repre2intare a @ob7teiA 6ntre4i: 1&r& a se ine 6n sea"& c& atunci ca 7i 6n
cutul "ai dep&rtat: @ob7teaA sau @araA nu era o co"unitate 6n 6nelesul de"ocraiilor
8derne: ci cel "ult o @de"ocraie de pri3ile4iaiA: ca de alt1el pretutindeni 6n E3ul
6diu. Nu era deci: 6n sensul strict istoric: o re3enire la tradiie pe care o cer @>orineleA
lactate de So4&lniceanu: sau l&"uririle ce le dau 6n aceea7i 3re"e re3oluionarii
intern: sub inspiraia ne6ndoielnic& a lui B&lcescuQ ar 1i o eroare de+a considera
Oendic&rile lor 6n aceea7i lu"in&: ca acele ale baronilor en4le2i: cari au i"pus re4elui
in 0agna $<arta
)
. Era o re3enire la trecutul pe care l vedeau ei, istoricii epocii
nantice a 3eacului al ElE+lea: sub inspiraia lui T5ierrN 7i a lui %ic5eletQ la o tradiie:
&rei 1ir"& acoperea acu" cu totul alt coninut: "ult "ai lar4: 6n spiritul principiilor
irii Re3oluii: cari se a1ir"au din nou "ai puternic 6n 1r&";nt&rile @pri"&3erii
iunilorA din =I,I. Aceste p&reri erau nu nu"ai 1ire7ti: dar cu totul con1or"e ideolo4iei
iti"poraneQ ele au contribuit nu "ai puin s& de2oriente2e "ult& 3re"e cercetarea
Rric& asupra ade3&ratelor rosturi 7i "ar4ini ale 't&rilor 3ec5iului re4i" 6n &rile
l;ne7ti. 'e poate spune c& noiunea lor ne+a a8uns prin perspecti3a unei 6ndoite
or"&ri: acea a 3re"ii ulti"ilor 1anarioi 7i a Re4ula"entului Or4anic: care a str;"tat+o
i redus+o la 4rupuri "&runte de pri3ile4iai: 7i acea a re3oluionarilor din epoca
6a7terii noastre naionale: care a l&r4it+o 7i a 6ntins+o: cuprin2;nd 6n ea toate cate4oriile
iale: @de la !l&dic& la opinc&A. EBa"inarea critic& a i23oarelor 3a trebui s& ie sea"a:
Ba"inarea acestei "ari 7i 6ncurcate proble"e: de laturea eBcesi3& pe care o cuprind
a*le aceste interpret&ri.
Era deci natural ca noul 6neles ce se d&dea repre2ent&rii 't&rilor: 6n 6nelesul lor de
1esiuni 7i cate4orii ale societ&ii: 6n totalitatea lor: s& co"porte: printre principalele
indic&ri: @a se o#ororice ranguri iprivileg<iuripersonale sau de natere
+
A
+
, a se des1iina
Ua de pe p&";ntul ro";nesc: @a se obor6 boerescul 7i a se 1ace proprietari pe toi
BBlarii s&teni: d;ndu+se 6ns& o dreapt& desp&4ubire 3ec5ilor st&p;ni ai p&";ntuluiA
*
:
le23olt& aci pro4ra"ul re1or"elor a4rare: cari 3or st&p;ni cursul istoriei "oderne a
a;niei: "enite 6ns& a pre4&ti reali2area de c&petenie: @c5eia boiteiA 6n scrisul lui
Q&lniceanu: @nirea %oldo3ei cu Zara Ro";neasc&A: care ascundea 6ns&: de atunci:
iul unei uniri "ai "ari: ce 3a s& 3ie: a tuturor ro";nilor. 'ub 6ndoita presiune a
i"entului naional 7i a ideilor liberale ale 3re"ii: "i7carea "oldo3enilor p&r&se7te
7ui conser3atis"ului prudent al re3endic&rilor 1or"ulate la Ia7i: 7i se inte4rea2& 6n
=
C1.G. I. Br&tianu: 4ouveacuri 'lela reforma lui $onstantin 0avrocordat, Anal. Acad. Rom.0em. 'ec.
U *+a: EEIE: p. ,L,.
L
C1. %e". II: $onsiliul feudal i adunarea strilor n !rile %uropei apusene, op. cit, p. *=). Acelea7i 3ederi
Painter: %a4na Carta: American =ist. RevieK, 9III: =(,): p. ,L 7i ur".
iAnull9D93/,p. =.- 7i ur".
274
spiritul ponderat 7i realist al redactorului @>orinelorA. >ar deoca"dat& cel puin: aceste
@dorineA ale "oldo3enilor erau sortite s& r&";n& 6n do"eniul "ani1est&rilor teoretice.
\apta era s& 1ie a re3oluiei din Zara Ro";neasc&.
*
* *
'pre deosebire de 6ncercarea nereu7it& din ara 3ecin&: re3oluia "untean& apare de
la 6nceput cu un pro4ra" cuprin2;nd aproape toate re3endic&rile ei: 7i cu o putere de
aciune care arat& pre4&tirea "ai 6ndelun4at& a spiritelor 7i propa4anda asociaiilor
or4ani2ate. 6n Bucure7ti 6n special: aciunea societ&ii >reptate+\r&ie: 6n "ediul
ne4ustoresc 7i al "eseria7ilor: era s& dea re2ultate i"portante. 6n ce pri3e7te re4i"ul de
't&ri 7i pri3ile4iile: po2iia e li"pede de la 6nceputQ 6ncep;nd cu lo2inca: @respect c&tre
proprietate: respect c&tre persoaneA: procla"aia de la Isla2 consider& c& @tot Ro";nul e
un ato" al 6ntre4ii su3eranit&i a popolului: s&tean: "eseria7: ne4u&tor: preot: soldat:
student: boer: >o"n: e 1iu al patriei...A. Poporul ro";n: bi2uindu+se pe 3ec5ile @tractaturiA
Gdescoperire a 4eneraiei de la Suciu` Sainar4iH: @leap&d& un Re4ula"ent care este 6n
potri3a drepturilor sale le4islati3e 7i 6n potri3a tractatelor ce+i recunosc autono"iaAQ el
@decret& contribuie 4eneral& dup& 3enitul 1iec&ruiaA: des1iin;nd scutirile: 7i @d& 6napoi
la toate st&rile dreptul cel 3ec5iu de a a3ea representani la Generala AdunareA
L
. i aci
deci: e aceea7i 6ntoarcere la o tradiie p&r&sit&: pe care o 3a in3oca 7i "e"oriul lui
So4&lniceanuQ 7i aci: noiunea de @stareA se 3a aplica tuturor cate4oriilor sociale: 1&r&
deosebire 6ntre pri3ile4iai 7i nepri3ile4iai: 6ntre scutii 7i birnici. Principiul st&p;ni tor
este acel al libert&ii: concreti2at 6n 1ru"oasa de1iniie: @Nu se cu3ine a pierde pe cei "ai
"uli pentru cei "ai puini: c&ci este nedreptQ nu se cu3ine iar&7i a pierde pe cei "ai puini
pentru cei "ai "uli: c&ci este silnicA. >e aceea >o"nul trebuie c&utat @dup& 3ec5ile
drepturi M...J 6n toate st&rile soiet&ii: 6n toat& naia: iar nu 6ntr+un nu"&r "&r4init de
oa"eniA. El trebuie ales pe cinci ani @spre a se t&ia ri3alit&ile 7i urile 6ndelun4ate 7i spre
a se pune o e"ulaie 6ntre cet&eniA. 'e re3enea ast1el la 5ati7eri1ul din =I.L: care 5ot&r;se
durata de 7apte ani pentru do"nie: ter"en ce 3a 1i reluat de con3enia de la Balta+9i"an
*
Q
de 1apt: 6ns&: prin siste"ul ale4erii 7i aceast& li"itare: se instituia o ade3&rat& republic&:
>o"nul ne1iind "ai "ult dec;t pre7edintele ei. 6n 1ine: "ai puin in1luenai de
6"pre8ur&rile din Galiia 7i desi4ur sub i"pulsiunea "&surilor acla"ate de 6ntrunirea din
C;"pia 9ibert&ii de la Bla8
,
: autorii procla"aiei 1&ceau loc re3endic&rilor &r&ni"ii:
des1iin;nd claca: @in1a"a iob&4ieA 7i lucrul la dru"uri: 7i pre3&2;nd pentru s&tenii plu4ari
@o p&rticic& de p&";nt 6ndestul& pentru 5rana 1a"iliei 7i 3itelor saleA. Este 3orba 6ns& s&
se desp&4ubeasc& 1iecare proprietar: pentru a nu 7tirbi principiul 6nscris 6n 1runtea
procla"aiei: dup& cu": 6n partea 1inal&: dup& enu"erarea celor L= de articole ale noii
=
C1. R. >ra4nea: op. cit., p. =I, 7i ur".
L
Anul +9D9,=:p. ,(. 7i ur".
*
C1. Acte i 4oc. priv. la Renaterea Romniei, I: p. L/..
,
Gu3ernul pro3i2oriu decretea2& la =/ iunie sc5i"barea denu"irii @C;"pului Filaretului" (nde avut
loc "area 6ntrunire de la =-H 6n acea de @C;"pul 9ibert&iiA: ],Fiui KI,I:l:p./=). : i + a
275
boierii: cari @n+au nici un cu3;nt a nu pri"i: pentru c& nu pierd ni"ic: 7i "ai 3;rtos
c&: n 6n3oirea lor: 3or da lu"ii o do3ad& pe 1ru"osul su1let ce carateri2& totdeauna pe
cei i "ari ai &riiA
=
. Apelul constituia o nou& do3ad& c& pe laturea re1or"ei sociale:
iceput& de alt1el 6n ter"eni "oderai:re3oluia "untean& nu era nu"ai tributar& "i7c&rii
6;nilor ardeleni: care 67i 6nsu7ise 1or"ule ce de3eneau curente 6n "onar5ia 5absbur4ic&.
icest punct de pro4ra" 67i ar&ta in1luena 3ederile lui B&lcescu: "ani1estate cu doi ani
i de 3re"e: 6n studiul s&u @despre starea soial& a "uncitorilor plu4ariA: 7i senti"entele
ntr+ade3&r 6nsu1leeau spiritele 4eneroase din c5iar r;ndurile boieri"ii. @>in cele L= de
cole ale procla"aiei noastre: scria "ai t;r2iu AleBandru C. Golescu+Albul: cel "ai cu
2: cel "ai 6nse"nat din toate: sin4urul cu ade3&rat social: naional 7i de"ocratic:
cel Q reco"and& "ai "ult re3oluia noastr& preuirii 7i ad"iraiei lu"ii intelectuale
M...J articolul =*: care 1ace pe &ran proprietar adic& 6l c8uce la bun& stare: la 1ericire:
pentru ipoi s& a8un4& un cet&ean: un soldat al patriei M...J >ar cui dator&" 6nscrierea
acestui Qol 6n procla"aia noastr& 7i 1&4&duiala c& se 3a da 1iec&rui &ran c;te (
po4oane<A tinu& A. C. Golescu+Albul. @Nu oare lui Ion >. G5ica: Al. G. Golescu+
Ar&pil& 7i alae B&lcescu<A
L
. Cu" s+a obser3at cu drept cu3;nt: la AleBandru Golescu+
Albul: "ai t dec;t la 1raii s&i: se si"te le4&tura cu 4;ndirea 7i senti"entele tat&lui
s&u: 3ornicul icu Golescu: ale c&rui nsemnri de c&l&torie desc5id cu dou& decenii
"ai de 3re"e: Qa proble"e de re1or"& social& 7i c5iar politic&
*
.
>esi4ur c5estiunea era "ai u7oar& de 1or"ulat dec;t de re2ol3at. >esbaterile
isiunii "iBte: 6n care s+au "ani1estat cu at;ta 3ioiciune Te 3endic&rile dele4ailor
7ti: n+au dus la nici un re2ultat precisQ nedu"erirea era 4eneral&: 7i 6ntre @s1ineniaA
riet&ii 7i a "uncii: nu se 4&sise ter"enul potri3it: pentru a reali2a acordul 7i a 6n1&ptui
"ia necesar&
,
. Nici co"isiunea de la 9uBe"bour4: la Paris: nu a reu7it de alt1el s&
ione2e proble"ele "uncitore7ti 6n "od satis1&c&tor. Nu e "ai puin ade3&rat c& la
i"pui a lipsit unei eBa"in&ri "ai co"plete 7i "ai atente a proble"eiQ nu trebuie s&
n c& 6n cele trei luni c;t a durat re4i"ul re3oluionar: de la adunarea de la Isla2 la
iie: p;n& la =* septe"brie c;nd ar"ata turceasc& a ocupat Bucure7tii: conduc&torii s&i
crat sub presiunea continu& a 6"pre8ur&rilor eBterne 7i a a"enin&rii ocupaiei turco+:
care 6n cele din ur"& i+a pus cap&t. >e alt1el ideile cari 6nsu1leeau pe re3oluionari
Fuser& posibilitatea s& p&trund& 6n con7tiina "asselorQ 6n a1ar& de aciunea dus& la
ire7ti: 6n cercul ne4ustorilor 7i al "eseria7ilor: care l&"ure7te spri8inul ce l+au dat
1est&rilor re3oluiei: 6n special 6nde"nului lui Ion Br&tianu: 6nl&tur;nd 6ncercarea de
iune a coloneilor Odobescu 7i 'olo"on: la =( iunie: 0 aciune interesant&: care nu e
nici ea sin4ur& @ade3&ratul =I,IA 0 nu se 3ede acea ridicare 4eneral& a unui popor:
n con7tient de drepturile sale: pe care o 3oiau cei "ai 6naintai 7i "ai 5ot&r;i dintre
brii 4u3ernului pro3i2oriu. Ei 6n7i7i: de7i "ult "ai l&"urii asupra elurilor ce le
Anul +9D9, F:p.,(). G. \otino:
Hoierii >oleti, I: p. /). &#id., p. L*
7i ur".
!. de2baterile 6n Anul +9D9, 3oi. II 7i III. C1. %. E"erit: "es paNsans roumains depuis le trait
rinople, p. L() 7i ur". 7i =. C. Rlitti: Proprietatea solului, p. L/* 7i ur".
L)/
"i8loacelor: ca 6n toate re3oluiile: o arip& eBtre"ist& lupta 6"potri3a alteia "oderate. Nu
e locul de a re1ace aci po3estirea e3eni"entelor ce sunt cunoscute 7i a nu"eroaselor
4reut&i pe cari le+a 6n1runtat re3oluia: 6ntre 6nceputul ei entu2iast 7i s1;r7itul: i"pus de
inter3enia baionetelor str&ine
=
. 6"potri3a ei era 6n pri"ul r;nd 6ns&7i situaia 4eo4ra1ic&
a &rii: departe de "arile centre unde se 6n&lase stea4ul libert&ii: 7i 6n i"ediat& 3ecin&tate
a dou& i"perii: din care unul era c5iar principalul ca"pion al reaciunii. Asupra
n&2uinelor ro";ne7ti ap&sau atunci acelea7i 4reut&i: pe cari le descria opiniei publice
en4le2e un scriitor ast&2i uitat: Hennin4sen: care de1inea ast1el situaia Europei Centrale
7i R&s&ritene 6n anul re3oluiei: @O pri3ire asupra 5arei rudi"entare ce 6nsoe7te aceast&
lucrare 3a a"inti cetitorului c&: pe c;nd 8u"&tatea apusean& a Europei cuprinde aproape
toate statele ei: c;r"uite dup& principii constituionale Gcari sunt 6n atin4ere teritorial& 7i
se a1l& a7e2ate pe te"eiul lar4 al unei populaii naionale o"o4eneH: toat& poriunea de
R&s&rit a continentului e 6"p&rit& 6ntre patru despotis"e: a c&ror do"nie e stabilit& peste
rase etero4ene: aproape totdeauna st&p;nite de o "inoritate 7i c;r"uite printr+un siste"
de 6n7el&ciune 7i teroare: care p;n& acu" a 1olosit 4elo2iile: ne7tiina 7i 6n8osirea Gacestor
popoareH: 4u3ernele 3oind a perpetua: pentru scopurile lor e4oiste: ase"enea "etode:
printre "ai bine de 8u"&tate a populaiei s1ertului celui "ai ci3ili2at al 4lobuluiA
L
.
'osii de la Paris: unde unii din ei luptaser& c5iar pe baricadele din 1ebruarie: 7i
6n1&i7aser& Republicii eliberatoare colorile unei naionalit&i pri4onite: tinerele c&petenii
ale "i7c&rii din Zara Ro";neasc& aduceau cu ele tot a3;ntul 6n1l&c&rat al 4eneraiei lor: dar
7i toate ilu2iile ei. @'piritul lor era idealist: liric: ro"anticQ se ad;nceau 6n 3iseQ 2burau din
r&sputeri spre 3iitor. Tonul lor pare e"1atic: decla"ator. 'ub 3orbe: ardeau adeseori
pasiuni sincere. Niciodat&: de la un cap&t al Europei la altul: nu i2bucnise un a3;nt "ai
uni3ersal al su1letelor 7i al ini"ilor. 'piritul de la =I,I e u"anitar: 1raternitar: e4alitar.
O"ul crede 6n per1ectibilitatea nea"ului o"enesc M...J 'e nasc asociaiuni 1r&e7ti 7i c5iar
o asociaiune 1r&easc& 7i solidar& a tuturor asociaiunilor. 'e 3isea2& unirea tuturor
claselorA
*
.
'+a putut obiecta c& la 6nceputul aceluia7i an ap&rea @%ani1estul co"unistA al lui
%arB 7i En4els: redactat 6nc& de la s1;r7itul lui =I,): care accentua at;t de 3i4uros lupta
de clas& 7i 6i eBpunea de23oltarea 6ntr+o puternic& sinte2& istoric&. El a 1ost citit de capii
re3oluiei ro";ne7ti 7i a l&sat ur"e 7i 6n scrisul lor
,
. >ar in1luena acestui pro4ra": ce era
s& sporeasc& at;t de "ult 6n 3eacul ur"&tor: era de abia la 6nceputul ei: c5iar 6n &rile unde
=
C1. '. Albini: introducere: Anul +9D9, 3oi. !IQ Eenopol: &st. Romnilor, !I: p. *II 7i ur".Q N. Ior4a: t1ist.
des Roumains, IE: p. =)L 7i ur".Q I. C. \ilitti: 4omniile romneti su# Regulamentul 5rganic, p. ,.- 7i ur".
L
Citat de B. G. I3;nNi: T5e bor`in4 classes o1 Britain and Eastern European Re3olutions: J<e Slavonie and
%ast %uropean RevieK, EE!I: p. =L.+=L=.
*
I. C. \ilitti: op. cit., p. ,,=.
,
>l. G. g;ne: %arB 7i B&lcescu: /ia!a Romneasc, EIE: =(L): p. ,I 7i ur".: a se"nalat in1luente 6n scrisul
lui B&lcescu. >ar 7i 6n studiul lui =. C. Br&tianu: de alt1el potri3nic @co"unis"ului "ona5alA: despre
@NaionalitateA: publicat 6n =I-*: de1iniia despre clase: @trece" apoi la robi 7i oa"eni liberi: la ser3i 7i do"ni:
7i a8un4e" ast1el 6n bur45e2ie 7i proletariatA: poate a3ea acela7i i23or. "ui &. $. Hrtianu, p. =LI. C1. 7i p+=*):
cele trei 1a2e: scla3ie: ser3a4iu: proletariat. OAU
277
n anie noastre o 6n3inuire de a 1i nesocotit o tactic& de
lupt&: Qe nu era 6nc& 6n spiritul 3re"ii: 7i nu a8unsese a 1i aplicat& 6ntr+o aciune: ce 67i
propunea n pri"ul r;nd eliberarea naiunilor
=
. Nu trebuie pierdut& din 3edere aceast&
l&ture :senial&: pentru 6ntrea4a "i7care patru2ecioptist& din Ro";nia 7i toi eBponenii
ei: cu ire7ti deosebiri de nuane 7i te"pera"ente: re1or"ele politice 7i sociale erau
"i8loace entru a atin4e scopul 1inal: unitatea 7i libertatea naional&.
Proble"a unirii Principatelor: pe care c5iar Re4ula"entul Or4anic o a"intise: 1&cuse
n pas 6nainte prin uniunea 3a"al& 6ntre Zara Ro";neasc& 7i %oldo3a: 3otat& de
Ib7te7tile Adun&ri ale celor dou& &ri: dup& pilda "ai 3ec5e a goll3ereinului 4er"an
L
.
upta ro";nilor din Ardeal 7i contactul dintre ei 7i conduc&torii re3oluiei din Principate:
ecui peste Carpai: desc5idea alte perspecti3e: pe cari So4&lniceanu le 6ntre3&2use 6nc&
- la cu3;ntul s&u de desc5idere la Acade"ia %i5&ilean&. Ion C. Br&tianu preci2a c5iar
ai t;r2iu c& proble"a &r&neasc& 1usese ridicat& 6n ti"pul re3oluiei: spre a se lua orice
Hsibilitate unei inter3enii str&ine: ce ar 1i putut: prin acelea7i "i8loace ca 6n Galiia:
darnici n&2uinele naionale
*
. @!oesc: scria el 6n studiul s&u despre WnaionalitateX: a
6n3in4e pe 1raii "ei ro";ni c& naionalitatea 1iind cea dint;i condiiune a libert&ii: ea
se poate dob;ndi nici de23olta sub stea4ul despotis"ului 7i de aceea stea4ul
ionalit&ii: al libert&ii 7i al de"ocraiei trebuie s& 1ie unulA
,
.
6n lu"ina acestor consideraiuni: atitudinea re3oluiei "untene 1a& de re4i"ul
irilor 67i 4&se7te l&"urirea. @nirea tuturor claselorA sub stea4ul tricolor: ce
purta :inca: @>reptate 7i \r&ieA: cerea des1iinarea pri3ile4iilor: ea a 1ost 6nscris&
6n Rcla"aia de la Isla2 7i 6n1&ptuit& prin decretul din =, iunie: prin care @toate
ran4urile ile se des1iinea2& pentru totdeaunaA
-
. 'upri";nd 6ns& scutirile 7i
pri3ile4iile clasei 6duc&toare: noul re4i" 6nele4ea totu7i s& r&";n& o eBpresiune a
st&rilor sociale: ale or interese trebuiau repre2intate: potri3it i"portanei lor
econo"ice 7i politice.
@Patru2eciopti7tii "unteni: scrie I. C. \ilitti: au redactat succesi3 trei proiecte
:torale: tot "ai de"ocratice. 6n pri"ul proiect: proprietarii de p&";nt: patent&rii de
iia clas& 7i pro1esiile liberale Gcapacit&ileH a3eau s& 1or"e2e 1iecare c;te o trei"e a
n&rii.
6n al doilea proiect: de la LI iunie: pentru 6ntrunirea Constituantei: se pre3ede c& o
ne o 3or 1or"a proprietariiQ alt& trei"e: patent&rii de 6nt;ia clas& 7i pro1esiile liberaleQ
trei"e: deputaii satelor ale7i ast1el: c;te patru dele4ai ai 1iec&rui sat 1or"ea2&
4iile 8udeene: care ale4 c;te un deputat pentru * ,.. 1a"ilii. Aceast& restr;n4ere la
cipiul 3otului uni3ersal este "oti3at& prin 7Reprezentarea MsicJ stenilor la
ePerci!iul Aasemenea drept, precu" 7i pentru e3itarea a orice 1el de neor;nduieli M...J
prin adun&ri eroaseA.
=
C1. 9. P&tr&7canu: Cn veac de frmntri sociale, p. =/= 7i ur".
Y
V. I. Filitti, 4omniile romne su# Regulamentul 5rganic, p. *)/ 7i ur". 7i R. >ra4nea: op. cit., p. =(-0=(/.
=
=. \ilitti: Ori4inele de"ocraiei ro";ne: /ia!a Romneasc, E!: p. =(L.
"ui &on $. Hrtianu, p. =L,.
Anul +9D9,+, p. -/).
L)I
Pri"ul proiect este c5iar "ai restr;ns dec;t al lui So4&lniceanuQ al doilea se
deosebe7te de acesta 6ntruc;t satele ale4 patru dele4ai: 6n loc de doi anu"e dese"nai
=
.
Acest al doilea proiect "untean a"inte7te pe al lo4o1&tului 'turd2a
L
. n articol din
@Popolul 'u3eranA aduce unele preci2iuni: cei *.. de deputai ur"au a 1i 6"p&rii 6n trei
@ele"enteA: proprietatea cu =.. de repre2entani: -. din Bucure7ti: =/ din Craio3a 7i *,
de 8udee: c;te doi de 1iecareQ se si"te a"intirea siste"ului electoral al Re4ula"entului
Or4anic: pentru repre2intarea 't&rii boiere7ti 7i a di1eritelor ei trepte. Ele"entul al doilea:
co"erul: pri"ea ,. de locuri: din cari un s1ert pentru Capital&Q ,. pri"ea industria: 7i L.
erau re2er3ate pentru @capacitatea sau inteli4enaA. 'ub aceast& nu"ire: ad&u4a articolul:
@6nele4e" pe "edici: pro1esori: a3ocaii cei cu diplo"e: autori: arti7ti 7i spieri: a3;nd
calit&ile cerute la art. al treilea pentru eli4ibili
*
Q ace7tia se 3or aduna din toat& eara 6n
Capital& 7i 3or 1i ale7i cu "a8oritatea absolut&A. >eputaii s&teni: tot 6n nu"&r de =..: se
reparti2au 6ntre cele =) 8udee: >ol8ul 7i Il1o3ul 1iind 6n 1runtea listei: 6n ordinea nu"eric&:
cu c;te =. 7i =( repre2entani
,
.
@6n s1;r7it: 6nc5eie \ilitti: al treilea proiect "untean: din =, iulie: c;nd re3oluia se
si"ea a"eninat&: pre3ede un sin4ur cole4iu: dar 3otul indirect Wat;t M...J pentru M...J a nu
se a1la M...J adun&ri prea nu"eroase de popul: c;t 7i pentru c& o parte din ro";ni nu s;nt
6nc& preparai cu cuno7tina ale4erilonR. Re3oluia "untean& nu trebuie 8udecat& dup& acest
ulti" punct: care repre2int& triu"1ul curentului eBtre"ist: sub presiunea 1ricii de reaciune.
P;n& la 3otul direct n+a "ers dec;t N. B&lcescu: din cau2a 6naltei p&reri ce a3ea despre
6nsu7irile 7i 6nelepciunea &ranului: 6n care 3edea "ai ales pe ur"a7ii "o7nenilor
deposedaiA
-
.
Cu aceast& eBcepie: re3oluionarii "unteni r&";n deci: ca 7i So4&lniceanu: la ideea
unei repre2ent&ri corporati3e a pro1esiunilor 7i intereselor principale: care 6nlocuie7te
pentru ei adunarea de 't&ri pri3ile4iate. Este 1or"ula de tran2iie de la 3ec5iul re4i" spre
siste"ul de"ocratic de ale4ere: c&ruia 6i 3a trebui 6ns& 3re"e 6ndelun4at& pentru a a8un4e
la 3otul uni3ersal 7i direct: a7a cu" 6l dorise B;lcescuQ 3a ur"a "ai 6nt;i etapa siste"ului
cen2itar: aceea7i care a caracteri2at 7i e3oluia parla"entaris"ului apusean. Cu tot e7ecul
ei i"ediat: re3oluia de la =I,I 6nsea"n& totu7i un "o"ent 5ot&r;tor 6n istoria re4i"ului
de 't&ri: ea 6i 6nc5eie de 1apt eBistena 6n principatele ro";ne: 6nscriind 6n 1runtea
re3endic&rilor ei des1iinarea ran4urilor 7i pri3ile4iilor: ulti"& supra3ieuire a ordinei
1eudale: o dat& cu acea a obli4aiunilor de di8"& 7i de clac& ale eBploat&rii a4ricole
senioriale. Aciunea nu s+a des1&7urat 6ns& 6n acela7i rit" 6n a"bele &ri 7i arat& 6n 6ns&7i
de23oltarea ei ur"ele unei structuri sociale 7i econo"ice deosebite. 'e "enine: cel puin
=
So4&lniceanu propunea s& 1ie ad"i7i la 3ot 3ornicul 7i 6nt;iul pa2nic din 1iecare sat: ca o cate4orie
deosebit&: pe l;n4& proprietarii de la =.. de 1;lci 6n sus: patent&rii de clasa =+a: slu8ba7ii statului 7i capacit&ile.
L
=. C. \ilitti: Ori4inele de"ocraiei ro";ne: /ia!a Romneasc, E!: p. =I,.
*
!;rsta de L- de ani 7i o conduit& nede1&i"at& prin act public.
B Anul +9D9, II:p. =/)+=/(.
-
=. C. \ilitti: op. cit, p. =I-. C1. 7i G. g;ne: N. B&lcescu: precursor al de"ocraiei ro";ne: Rev. Funda!iilor
Reg., EIII: =(,/: p. )L- 7i ur".
E de rele3at c& 7i 6n \rana @; la 3eille des 8ourneOes de 1e3rier: bien peu no"breuB etaicnt Ies 5o""es Pui
croNaient ; la possibilite i""ediate du su11ra4e uni3erselA. H. 'ee: Hvolution et rtvolutions, p. L=,.
L)(
T^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^t.]..]]:ci]]3aai nuaniaue conser3atis" a "oldo3enilor 7i
radicalis" a "untenilor: pe care a" constatat+o: cu prea rare eBcepii: 7i 6n proiectele
+e1or"& constituional& din anii =IL= 0 =ILL. Este "eritul lui Ion \ilitti ? de a 1i st&ruit
pra acestui aspect al e3oluiei 4;ndirii: 6n "aterie constituional&: 7i de a 1i pus 6n
3&rata lor lu"in& antecedentele acestor atitudini: la 6nceput di3er4ente: "oldo3enii
itin;ndu+se pe linia @c&r3unarilorA de la =ILL: 7i p&str;nd caracterele eseniale ale
6"ului de 't&ri pri3ile4iateQ "untenii: di"potri3&: pornind a# initio la des1iinarea
ile4iilor: "ai 6n con1or"itate deci cu cre2ul de"ocratic al 3re"ii. Nu"ai prin
irineleA: 6n redactarea de la s1;r7itul lui au4ust =I,I a lui So4&lniceanu: e"i4raii
do3eni se al&tur& pro4ra"ului susinut de re3oluia din Zara Ro";neasc&. O pa4in& a
iului "ai 3ec5iu al lui \ilitti 67i 4&se7te locul aci: pentru c& de1ine7te 6n ter"eni
i3ii tendinele: pe cari le "ani1est& So4&lniceanu 7i patru2eciopti7tii "unteni: ace7tia
ir"& d;ndu+le 7i un 6nceput de 6n1&ptuire:
Ace7tia 1ac o ade3&rat& re3oluie liberal&: prin aceia c& 3oesc des1iinarea
le4iilor. %ai 1ac o re3oluie social&: pentru c& cer 6"propriet&rirea s&tenilor 7i
inarea boerescului. 6n sens de"ocratic 6ns&: nu sunt tot at;t de no3atori.
Ei c5ea"& la 3iaa politic& pe intelectuali: pro1esori: "edici: in4ineri: ad3ocai. >ar
ila"entul Or4anic nu sta 6n calea intelectualilor dec;t prin dispo2iiunile cari cereau:
ii unele situaiuni: nu nu"ai 6nsu7irea de boieri: ci 7i pe acea de 1iu de boier. Aceasta
iedica principal& pentru cei @ce a3eau a"biia de a 8uca un rol 6n statA. 6ncolo: toi
6ctualii 0 re3oluionari de la ,I erau 7i ei cino3nici: deci boieri: re4ula"entari.
ilt& pl;n4ere a lor c& pentru a a8un4e: trebuia s& te pui sub patrona8ul unui puternic al
nu este lipsit& de orice te"ei nici 6n 3re"uri "ai de"ocratice. Intelectualii din
dou& principatele se 6ndeseau cu at;t "ai "ult spre 3ia& politic& 7i spre 1uncii cu
n or4ani2area econo"ic& de pe atunci: alte debu7euri nici nu prea a3eau. 6n
darea lor de a i2buti 6n lupta contra @tr;ntorilorA cari ocupau locurile la cari r;3neau:
i la concursul celorlali @"eseria7iA. O boieri"e 4eneroas& le spri8inea aspiraiile.
la7ul lor se au2ise: "&car 6n %untenia: 6nc& de la =IL=: 6nc;t drepturile ce li se
a7teau la =I,I nu se pot socoti 5&r&2ite lor: ci c;7ti4ate de ei.
So4&lniceanu 7i patru2eciopti7tii "unteni "ai 1&ceau p&rta7i la drepturile politice
Rustori 7i "eseria7i. Re4ula"entul Or4anic 1&cuse pri"ul pas 6n aceast& pri3in&.
niceanu d& drept de 3ot patent&rilor de clasa I+a. Patru2eciopti7tii "unteni: 6n dou&
te electorale: dau drept de 3ot tot nu"ai patent&rilor de pri"& treapt&Q 6n bro7ura
int "eseria7iiA 6l 6ntind la toi patent&rii. Proporia 1a& de nu"&rul deputailor de
e: este c;nd de o trei"e pentru patent&ri: c;nd de o trei"e pentru patent&ri 6"preun&
1esiile libere.
1ti 7ti" ca ne4ustorii 7i "eseria7ii s& 1i re3endicat "ai 6nainte de ,I drepturi politice.
i nu"ai: din 3ec5i ti"puri: ne4ustori 1runta7i intr;nd indi3idual 6n r;ndurile
aii. Ast1el aceste drepturi par 6ntr+ade3&r c& le sunt concedate: iar nu cucerite de ei
L
.
rmintrile politice i sociale n Principatele romne dela +9)+ la +9)9, p. =L,.
C.\ilitti: 5riginele democra!iei romne, i#id.p. =(= 0 =(L.
LI.
Dezvoltarea nsyi a acesiei expuncn maia mucajuua, m tt mmuia nu puu.m i u^
acord cu aceast& ulti"& a1ir"aiune a re4retatului istoric al claselor noastre sociale. O dat&
cu 6nse"n&tatea sporit& a econo"iei de sc5i"b: 6nc& din 3re"ea ulti"elor do"nii
1anariote: ele"entul ne4ustoresc 7i bresla7 67i ia locul 6n 4ospod&ria ora7elor 7i 67i spune
cu3;ntul: uneori c5iar r&spicat: 6"potri3a eBceselor 1iscalit&ii. 6nse"n&tatea ne4oului 6n
3iaa de stat era recunoscut& 6n cele "ai di3erse cercuri ale societ&ii. Este: crede": "ai
"ult dec;t o si"pl& 6nt;"plare: de a a1la sub isc&litura a doi oa"eni din "edii deosebite:
Ion C. Br&tianu: 1iu de boierna7: "untean din "unii Ar4e7ului 7i AleBandru %oru2i: 1iu
de bei2adea de ascenden& 1anariot&: dar a";ndoi lupt&tori ai anului =I,I: aproape
acelea7i accente de sl&3ire a ne4oului 7i a ne4ustorilor: ca 1actori de pro4res 6n de23oltarea
naiunii 7i a o"enirii. >espre co"erciani scria I. C. Br&tianu: 6ntr+un "e"oriu pre2intat
lui Cu2a !od& 6n 1ebruarie =I-(: c& clasa lor produce @toate bo4&iile ce nu i23or&sc din
a4ricultur& 7i c5iar acestora le d& un pre ce nu l+ar a3ea 1&r& d;nsaQ ea posed& toate
calit&ile de ener4ie 7i de "oralitate ce caracteri2ea2& aceast& clas& 6n toate societ&ile
europeneQ ea posed& M...J a"orul libert&ii 7i al patriotis"ului M...J c& de7i 6n co"erul de sus
+se a1l& "uli str&ini: 6ns& 1iind toi de ritul bisericii noastre naionale 7i 1iind toi 3enii din
&rile supuse turcilor: Ro";nia a 1ost ade3&ratul p&";nt al 1&4&duinii pentru d;n7ii M...J
%eseria7ii sunt toi ro";ni: cu si"i"inte de "oralitate 7i de patriotis" M...J 6n s;nul clasei
co"erciale M...J se a1l& "ai cu osebire 6n s&";n& ci3ili2aia ro";n&A
=
.
Iar scrierea lui AleBandru %oru2i pentru @abolirea "onopolurilorA: publicat& la
Galai 6n =I/.: cuprinde aceea7i prea"&rire a ne4oului 7i a le4&turilor ce le 6ntinde 6ntre
state 7i popoare: @Co"erul lu"inea2&: 6nal&: 6nnobilea2& nea"urile ce 6l practic&: le
obi7nuie7te cu st&ruina: le u7urea2& 4reut&ile: le 6n2estrea2& cu o ener4ie: o putere de
3oin& at;t de "ari: 6nc;t ele c;7ti4& 7i p&strea2& asupra popoarelor i2olate: deci staionare:
un ascendent considerabil: de ne6n3insQ ast1el a" 3&2ut 6n 2ilele noastre o ";n& de
europeni dict;nd le4i unui i"periu de peste trei sute "ilioane de su1lete: 6n capitala 6ns&7i
a acestui i"periuA
L
.
6nse"n&tatea ne4oului: a ne4ustorilor 0 7i prin eBtindere: a @"eseria7ilorA 0
p&trunsese 6n con7tiina public& 7i era acu" o 1or"ul& co"un& 7i obi7nuit& a 4;ndirii 7i
eBpresiunii politice. 'e poate deci susine: cu "ai "ult te"ei c& drepturile ce le+au 1ost
recunoscute au 1ost i"puse de spiritul 6nsu7i al ti"pului.
@6n 1ine: ur"ea2& \ilitti: So4&lniceanu 7i patru2eciopti7tii "unteni dau un 6nceput de
drepturi politice s&tenilor: cu "ulte re2er3e. Proiectele lor nu sunt "ai de"ocrate: 6n
aceast& pri3in&: dec;t ale "arelui lo4o1&t 'turd2a la =ILL
*
. n sin4ur proiect electoral
"untean acord&: a" spus 6n ce 6"pre8ur&ri: 3otul uni3ersal: dar nu direct: ci cole4iul unic.
Toate celelalte proiecte: trebuie reinut: sunt 6nte"eiate pe repre2entarea strilor, a
intereselor: a pro1esiunilorA
,
.
=
Citat de \ilitti: op. cit., p. =(*. TeBtul 6n "ui &on $. Hrtianu, +9)+ Q+,)+, p. **(.
L
In ediia lui !. 'l&3escu: /iea!a i opera economistului AlePandru 4. 0oruzi, p. =,). Alu2ia pri3e7te
eBpediia an4lo+1rance2& 6n C5ina: din acela7i an =I/..
*
>ata trebuie acu" corectat& 6n +9*), dup& studiul recent al >+lui E.!;rtosu.!. "ai sus. ........
,
Op. cir:p. =(L. RUG. n !..RUOU?
LI=
cercetare 7i de preocup&ri a acestui studiu. >ar o alt& c5estiune 67i i"punea 6nt;ietatea.
e3oluia pe care a" a3ut prile8ul s& o ur"&ri" din 3eacurile E3ului %ediu: 6nt;lnirea
pra aceluia7i pro4ra" de n&2uine 7i reali2&ri: a 3iitorilor conduc&tori ai Ro";niei
derne: 6nsea"n& totdeodat& etapa 5ot&r;toare 6n 6n1&ptuirea nirii. Ea intrase "ai de
It 6n pre3ederile 7i aspiraiunile ele"entelor de conducere: la Ia7i ca 7i la Bucure7ti: o
& cu i3irea literaturii 6n li"ba ro";n&. n re4i" aproape uni1or" de c;r"uire: prin
ele sc5i"b&ri de do"nie de la un principat la altul: 6n epoca 1anariot&: 6i nete2ise
"ul. Re4i"ul libert&ii co"erciale: instituit de tratatul din Adrianopol 7i apropierea de
rese: subliniat& de con3enia de uniune 3a"al& 6ntre %oldo3a 7i Zara Ro";neasc&:
turaser& substratul econo"ic al deosebirilor. Pro4ra"ul co"un: adoptat 6n =I,I de
e4ii re3oluiei "oldo3ene: 7i procla"at de re3oluionarii "unteni 6n r&sti"pul 6n care
leinut r&spunderile c;r"uirii: 3enea acu" s& des&3;r7easc& procesul de ni3elare 7i de
6care social&. Nu 3or 1i: 6n anii ur"&tori: deosebirile din trecut 6ntre principiile de ordin
tic 7i constituional: pe cari le+a" 3&2ut 6nte"eiate pe di1erena de structur& social&
: 't&rile pri3ile4iate ale %oldo3ei 7i ale %unteniei. %ai t;r2iu se 3a i3i 6n %oldo3a
:ntul de reaciune: ce 7i+a 4&sit eBpresiunea 1iloso1ic& 7i literar& 6n cercul Kuni"ii:
ite de a p&trunde 6n 3iaa politic& acti3& a Re4atului ro";nQ este aci: cu" s+a
noscut de ali cercet&tori: o "o7tenire autentic& 7i "ai direct& a 3ec5iului
3un&ris"A din pri"ul s1ert al secolului al EIE+leaO. >ar aceste 6"pre8ur&ri dep&7esc
ui cercet&rii noastre 7i aparin altei epoci. Ea s+ar putea opri: 6n ce pri3e7te tr&s&turile
eniale: la e3eni"entele anului =I,I: care 6nscrie printre principalele sale reali2&ri:
la"area o1icial&: de c&tre un 4u3ern constituit al uneia din &rile noastre 7i de
Q2entanii 4eneraiei ce 3a 6ndru"a 3iitorul celeilalte: a des1iin&rii pri3ile4iilor de
:. Au "ai trecut 6ns& 2ece ani: p;n& ce aceast& re1or"& 1unda"ental& a 1ost de1initi3
4ata 7i a dob;ndit rati1icarea unei con3enii internaionale. Acest deceniu constituie
= epilo4ul acestei lun4i de23olt&ri istorice: care purcede aproape din 2ilele
6lecatului !oie3odatelor ro";ne7ti: 7i se 6nc5eie: printr+o se"ni1icati3& coinciden&:
& cu 1iina deosebit& a celor dou& state ale %unteniei 7i %oldo3ei: 6n prea8"a nirii
=I-(.
. >E'\IINZAREA PRI!I9EGII9OR I A REPREgINT[RII 'T[RI9OR
Prin 6n&bu7irea re3oluiei "untene: ocuparea a"belor principate de ar"atele Rusiei
rciei 7i o dat& cu sur45iunirea conduc&torilor: "i7c&rii peste 5otare: unde erau s&
p&: ca e"i4rai: aciunea lor de propa4and& at;t de rodnic& pentru cau2a &rii lor: se
Rilea 6n principate re4i"ul Re4ula"entului Or4anic. >ar 6n ce pri3e7te dispo2iiunile
onstituionale: nici acestea nu "ai inspirau destul& 6ncredere puterilor su2erane 7i
:toare: dup& o at;t de 4ra3& 24uduire. >o"nii ce ur"au a 1i din nou nu"ii prin
ui Porii 7i al Rusiei: pe ter"en de 7apte ani: nu a3eau ne3oie pentru a 4u3erna: de
ltarea Ob7te7tii Adun&ri: c5iar 6n "ar4inele restr;nse 7i cu repre2intarea redus&: ce
j1. R. >ra4nea: op. cit: p. L.= 7i ur".
LIL
i le 6n4&duia Re4ula"entul. N+au "ai putut 1iina deci: sub Barbu tirbei 6n Zara
Ro";neasc&: 7i Gri4ore G5ica 6n %oldo3a: dec;t @di3anuri: alc&tuite din boierii cei "ai
de 1runte or;nduii de >o"n: care s& se 6ndeletniceasc& cu re3i2uirea le4ilor M...J 7i
sc5i"b&rile 1&cute de ele s& intre 6n lucrare dup& ce 3or 1i 1ost 6ncu3iinate de a"bele
curiA
=
. Aceasta din punct de 3edere politicQ din punct de 3edere social se re3enea la
aplicarea dispo2iiilor re4ula"entare: aduc;ndu+se doar: la =I-=: o dat& cu e3acuarea
teritoriului de c&tre ar"atele de ocupaie: unele u7oare "odi1ic&ri 6n 1a3oarea &r&ni"ii:
prin le4ile pri3itoare la 6n3oielile a4ricole: elaborate 6n acela7i ti"p 6n a"bele &ri.
R&";nea 6ns& 6n 3i4oare 6"p&rirea 6n 't&ri: boieri"ea de clasa I+a 7i cea de clasa a Ii+a:
cu pri3ile4iile lor respecti3eQ corporaiile 7i patent&riiQ @inteli4eniaA: "ult sporit& ca nu"&r
0 7i sub ele: sin4urele cate4orii 6ndrept&ite: teoretic: s&+7i spun& cu3;ntul 6n treburile
ob7te7ti: "assa 1r&";ntat& a s&tenilor care 6ntre2&rise alte n&2uine 6n lu"ina tulbure a
2ilelor de re3oluie: 7i se re4&sea acu" 6n 3ec5ea ei situaie: si"ind 6ns& "ult "ai dureros
4reut&ile ei econo"ice. >ac& 6ns&: din punct de 3edere 1or"al: se re3enise la 3ec5iul
re4i": spiritul public era acu" altul.
Erau deci puin pre3&2&toare: adresele se"nate de acei dintre boieri cari se bucurau
de p&strarea pri3ile4iilor: 6naintate autorit&ilor de ocupaie: turce7ti sau ruse7ti: spre a le
"ulu"i de a+i @1i adus la cea dint;i 1ericireA: sal3;ndu+i din @pr&pastiaA 6n care 6i aruncase
@un "ic nu"&r de re3oluionariA
L
. Bucuria lor: ce se "ani1esta prin serb&ri 7i baluri 6n
cinstea oaspeilor 3enii s& restabileasc& ordinea cons1init&
*
: era s& se do3edeasc&
3re"elnic&. >o"nitorii 6n7i7i: dese"nai 6n ur"a con3eniei de la Balta+9i"an: nu se
ar&tau con3in7i de 6"plinirea "isiunii ce le re3enea: cu deosebire 6n %oldo3a: Gri4ore
G5ica: spirit liberal: se 6ncon8ura de la 6nceput cu oa"eni de 3ederi pro4resiste 7i era s&
de3ie unul din cei "ai acti3i lupt&tori pentru nirea Principatelor: 6ntr+un 1ru"os 4est de
de2interesare patriotic&.
6n Zara Ro";neasc&: Barbu tirbei se arat& "ai conser3ator 7i 67i 6ndru"a c;r"uirea
spre reali2&rile prudente 7i practice ale unei 1oarte bune ad"inistraii
,
. >ar aceasta nu+=
6"piedica: 6n proiectul de constituie ce =+a elaborat la =I-): s& 6nl&ture cu totul re4i"ul
't&rilor: 7i s& pre3ad& pentru Adunarea General& un siste" de ale4ere pur cen2itar: 6n care
ur"au a 1i ale4&tori toi acei ce trecuser& de 3;rsta de L- de ani 7i pl&teau o contribuie de
L-. de pia7triQ pentru eli4ibili se cerea 3;rsta de *. de ani 7i o contribuie de = ... de
pia7tri. n consiliu de stat de =/ "e"bri trebuia s& eBa"ine2e le4ile: propuse de "ini7tri
7i s& le tri"it& pe ur"& Adun&rii: iniiati3a le4ilor r&";n;nd >o"nitorului: care 67i re2er3a
dreptul de+a nu"i pre7edintele 7i 3icepre7edintele Adun&rii: 7i s+o di2ol3e: sub re2er3a
con3oc&rii unei alteia: 6n ter"en de 7ase luni. Era un siste" ponderat: care p&stra
autoritatea puterii do"ne7ti: l&s;nd totu7i o destul de lar4& repre2entare unei @naiuniA
=
Eenopol: &st. Romnilor, !I: p. ,=-.
LC1. Anul +9D9, !: p. L,: @locuitorii notabiliA din R;"nic c&tre \uad E1endiQ p. ,I0-.: boierii din
Craio3a: R;"nicul !;lcii 7i T4. Kiu c&tre 4eneralul rus Has1ordQ !I: p. )I: r&spunsul %arelui !i2ir la adresa de
recuno7tin& @a tuturor boierilor !alac5ieiA.
*
C1.Fbid.:!:p. =.(+==.: pre4&tiri pentru balul C&i"&c&"iei.
,
C1. G. \otino: Hoierii >oleti, I: p. =-L 7i ur". care 6l arat& 1a3orabil unirii. aO ? R + O + ? O U
LI*
3icuc % piuicsionaie. 1roiectuK
i"as 6ns& 6n 5;rtiile lui tirbei !od&
=
.
6ntre ti"p: e3eni"entele 67i 4r&beau rit"ul. >in locurile lor de pribe4ie:
oluionarii eBilai des1&7urau aciunea intens& de propa4and& 7i l&"urire a cau2ei
i;ne7ti: care r&";ne unul din cele "ai 1ru"oase titluri ale 4eneraiei lor. Noui
6plicaiuni politice 7i diplo"atice ap&reau la ori2ont: de abia se retr&seser& la =I-=
aele de ocupaie: de abia 6ncepuser& a se u"ple 3isteriile: 4olite de trecerea 7i de
Oenele lor: 7i pri"e8dia unui nou r&2boi a"enina r&s&ritul Europei. 6ncre2&tor 6n
:rea ar"atelor sale: cari 6n&bu7iser& re3oluia din n4aria 7i aplecaser& cu"p&na 6n
sul "onar5iei autoritare 6n Austria 7i 6n Prusia: arul Nicolae se 4;ndea acu" s&
art& "o7tenirea @o"ului bolna3A care era I"periul Oto"an: 1&r& s&+i "ai a7tepte
:sul. 6n iulie =I-*: trupele ruse7ti treceau din nou 5otarul Principatelor: desc5i2;nd
ce se credea a 1i capitolul 1inal al c5estiunii Orientului.
>ar de r;ndul acesta Poarta nu se "ai 4&sea i2olat& 6n 1aa 3ec5iului ei 3r&8"a7. 6n
Rrul ei 7i al ec5ilibrului european a"eninat: An4lia 7i \rana: aliate dup& 3eacuri de
rsitate: 67i tri"eteau escadrele 7i ar"atele 6n Orient: iar Austria @ui"ind lu"ea prin
cuno7tina eiA: lua o po2iie a"enin&toare 6n coasta ar"atelor arului din Principate:
iri le 7i ocupa dup& retra4erea ru7ilor. O coaliie se 6n845eba 6"potri3a precu"p&nirii
sin4ur i"periuQ r&2boiul Cri"eei se 6nc5eia prin Con4resul de la Paris: unde era s& se
asc& noul statut internaional al &rilor ro";ne7ti: substituindu+se 4arania colecti3&
erilor Europei: re4i"ului de protectorat al Re4ula"entului. >in toate dispo2iiunile
i 1ost cons1inite atunci prin tratatul din =I-/: 6ndru";nd spre noui destine
i"intele celor dou& &ri: "enite contopirii 6ntr+un sin4ur stat: ne interesea2& aci 6n
Qbi acea care: rup;nd cu obiceiul de a i"pune deci2iile su3eranilor: 5ot&ra o
6ltare a dorinelor "oldo+3ala5ilor: prin ale4erea a7a+2iselor @>i3anuri ad+5ocA:
li2ate 6n realitate ca Ob7te7ti Adun&ri. !a 1i ulti"ul prile8 de "ani1estare al unui
n politic de 't&ri: "&car 6n concepia acelor cari au deter"inat "odalit&ile de
Rcare ale corpului electoral.
6ntr+ade3&r: totul era acu" st&p;nit de ideea nirii Principatelor. Cu i2b;nda
lor apusene: cari susineau principiile de"ocratice 6n 3iaa internaional&: 3oina
ului de3enea 1actorul deter"inantQ curentul pentru nire: ce se a1ir"ase cu t&rie
6n = re3oluiei de la =I,I: de3enea co3;r7itor: acu" c;nd eBilaii se puteau 6ntoarce
7i aciunea lor 6nl&untrul 5otarelor. >ar asupra acestei "ari proble"e: puterile se
eau: re4rup;ndu+se. \rana lui Napoleon al IH+lea: credincioas& ideii
alit&ilor: susinea cu st&ruin& 7i ener4ie cau2a: pe care e"i4rani ro";ni o 1&cuser&
Q bine cunoscut& la Paris prin nu"eroasele lor scrieri 7i inter3eniuni: pe l;n4&
it 7i personalit&ile conduc&toare: Rusia: repre2entat& la Paris prin b&tr;nul Sissele3:
rea toat& eBperiena propriilor sale 6n1&ptuiri din 3re"ea Re4ula"entului Or4anic:
H apropiere de \rana 7i nu era deci opus& unei 1or"ule: pe care ea 6ns&7i o socotise
6n di1erite 6"pre8ur&ri. 'e opuneau 6ns& cu 6nd;r8ire la unirea celor dou& &ri
M. Ior4a: $oresponden!a lui \tir#ei /od, I: p. *L*. C1. I. C. \ilitti: 4es origines du rtgime reprisentatif
%nFe:p. =*.
284
ro"ane7ti Ausina: care 3eaea naicanau+se o pri"e8die @ce o a"enina pana in "aau3a
oaselorA:dup& eBpresiunea internuniului ei la Constantinopol:Pro`esc5+Osten: 7i: cu "ai
puin& 3e5e"en& 6n 1or"&: dar tot at;ta 5ot&r;re 6n 1ond: Turcia: puterea su2eran&: ce
ur"a s& e"it& sub autoritatea sa: 1ir"anul pentru ale4erea >i3anurilor. 6ntre aceste 3ederi
contradictorii: An4lia lua o atitudine "ai "ult 1a3orabil& Turciei: a c&rei inte4ritate
constituia o do4"& a politicii eiQ iar pentru repre2entanii erei nou& a Tan2i"atului:
Principatele dun&rene erau pro3incii ale 6"p&r&iei: cu unele drepturi de autono"ie local&:
ast1el se rosteau 1ir"anele de in3estire ale cai"aca"ilor: cari 6nlocuiau pe >o"nii de la i.
Balta+9i"an: al c&ror "andat de 7apte ani eBpira toc"ai 6n acela7i an de or;nduire nou& a
Con4resului din Paris. 6n %oldo3a Toderi& Bala7: 6n %untenia 1ostul >o"nitor al
3re"ii Re4ula"entului: AleBandru G5ica: nu erau "ai "ult dec;t de"nitari ai Porii:
dese"nai din 6nalta ei 3oin&.
6n ast1el de condiii: trebuia 4&sit un siste" electoral: care s& p&stre2e preponderena
cate4oriilor pri3ile4iate: 6n al c&ror spirit reacionar se putea 4&si un spri8in 6"potri3a
tendinei de unire: ce speriase 4u3ernele de la Constantinopol 7i de la !iena. g3onuri
despre aceste intenii se 6nre4istrau 2ilnic. 6nc& 6nainte de a 1i p&r&sit scaunul %oldo3ei:
Gri4ore G5ica pri"ea o 6nt;"pinare: subscris& de un "are nu"&r de 1runta7i politici: cari
re2u"au ast1el: la LI 1ebruarie =I-/: in1or"aiile ce le pricinuiser& 6n4ri8orare: @>up&
7tirile de cur;nd sosite 7i pre cari: 6n 6ncrederea ce a3e" 6n dreptatea Europei 7i 6n
4eneroasele ei senti"ente pentru Principate: noi nu le pute" 6nc& pri3i ca te"einice: nou&
le4islaie: de care ara 6n cale de pro4res are neap&rat& ne3oie: nu are a se 1ace 6n ar& 7i
prin ar&. !iitoare Constituie ar a3ea a se elabora a1ar& din Principate: 6n Constantinopole:
7i sub pri3e45erea 6naltei Pori. Adunarea General&: aceea care 6n toi secolii "ai "ult sau
"ai puin a repre2entat ara 7i a 1ost sin4ura putere le4islati3&: 6n loc de a se 6"bun&t&i ca
s& repre2inte toate ele"entele 3ii ale naiei: proprietatea: "eritul: co"erul: industria 0 se
des1iinea2& 0 7i 6n locul ei se instituea2& un 'enat: neco"patibil cu le4ile: cu
deprinderile: cu caracterul naiei noastre. >o"nul n+ar a3ea "ai "ult de a se ale4e de c&tre
ar& ca 7e1ul ei: ci ca si"plu 1uncionar al Turciei: se 3a or;ndui de c&tre 6nalta Poart&
dintr+un nu"&r de candidai p&";nteniA. 'e cunoa7te 6n aceast& 6nt;"pinare in1luena
ideilor lui So4&lniceanu: care de alt1el era printre se"natari: "ai ales 6n ce pri3e7te
repre2entarea st&rilor sociale: 6n 6neles de pro1esiuni: dar 1&r& 6n4r&direa cate4oriilor
pri3ile4iate. Totu7i: at;t de "are se ar&ta puterea obiceiului: 6nc;t p;n& 7i acei cari isc&leau
adresa c&tre >o"nitor: o 1&ceau 6n ur"&torii ter"eni: @6n lipsa unui or4an le4al al terii:
care este Adunarea Ob7teasc&: noi dar subscri7ii 0 cler, #oierime i coF;ora!ii Q
6"plini" o s1;nt& 7i neap&rat& datorieA etc
=
. 'e reproducea ast1el clasi1icarea
Re4ula"entului Or4anic: care: din punct de 3edere 1or"al: era de alt1el 6nc& 6n 3i4oareQ
printre se"n&turi nu apar 6ns& acele ale unor 1ee biserice7ti: 1i4ur;nd doar ran4urile de
boierie ale subscriitorilor: de la lo4o1ei 7i 3ornici la co"is 7i pa5arnic: 7i 6nc5eind cu
@do"niiA 1&r& titulatur&
L
.
=
>. A. 'turd2a: nsemntatea 4ivanurilor AdM<oc din &ai i Hucureti, II: Anal. Acad. Rom., %e". 'ec.:
Ist.: s. L+a: EEEIII: =(==: p. *./+*.).
L
Printre se"natarii acestui docu"ent: 1a3orabil ideii de nire: se 4&se7te 7i Nicolae Istrati: care 3a 1i pe
ur"& cel "ai 3a8nic separatist.
LI-
Era lo4ic ca in reali2area inteniilor ei: Poarta s& porneasc& de la acelea7i ba2e:
t;nd a ad;nci c;t "ai "ult deosebirea 6ntre di1eritele cate4orii. 6ntr+ade3&r: teBtul
aanului: a7a cu" a ap&rut 6n pri"a sa redactare la L. octo"brie: 6nl&tura 6n parte aceste
ieri: dar 6n sc5i"b 6n&sprea peste pre3ederi: condiiile de repre2entare 7i de deliberare.
Qtul s&u "erit& a 1i reprodus: 1iind 7i cea din ur"& eBpresiune: 6ntr+un act o1icial: a
i"ului de 't&ri 6n Principatele Ro";ne. El cuprindea ur"&toarele dispo2iiuni:
7$ompunerea 4ivanurilor. Fiecare 4ivan se compune din cinci comitete separateG
=. $omitetul episcopilor, pre2idat de "itropolit. 9i se 3or al&tura trei preoi 7i trei
linistratori ai a3erilor bisericii.
L. $omitetul #oierilor de ntia clas, care se 3a co"pune din +- mem#ri, ale7i de
tenii lor: 6ntrunii 6n capitala principatului. @o#le!ea reprezentan!ilor, ce au a se ale4e
Q&tre boieri: 3a trebui s& mearg cel pu!in pn la a doua genera!ie.
*. $omitetul #oierilor de celelalte clase i ale proprietarilor funciari n genere. 0
i cei ce posed&: 6n 1iecare 8ude: -.. de culaci de p&";nt liber de ipotec& 7i de alte
:ini: 7i cari 67i au do"iciliul 7i re7edina 1iB& 6n capitala 8udeului: se 3or 6ntruni 7i 3or
Qe c;te un deputat de 8ude. 6n total +- mem#ri.
,. $omitetul meteugarilor, mem#ri ai corpora!iilor i meseriai. !a a3ea de
nenea +- mem#ri pentru capitala Principatului: / "e"bri pentru dou& ora7e de ";na
Rua 7i / "e"bri pentru ora7e de ";na a treia.
-. $omitetul !ranilor. Z&ranii cari posed& 6ntr+o co"un& de 8ude un 3enit de *-.
tri sau sunt e"baticari de p&";nturi situate 6n di1erite localit&i: 7i acei cari neposed;nd
lanuri cu un ase"enea 3enit 3or 1i e"baticari de p&";nturi: cari aduc 3enitul cel "ai
:at sub acesta: 3or ale4e 6n 1iecare 8ude c;te cinci indi3i2i: cari se 3or 6ntruni 6n capitala
:ului pentru a ale4e la r;ndul lor un repre2entant de 8ude. 6n total F ) mem#ri.
$ondi!iuni pentru a fi eligi#il. 0 %e"brii celor dou& >i3anuri 3or trebui s& 1ie
6n Qt& de *. de ani 7i s& se bucure de 6ntre4i"ea drepturilor ci3ile.
0odul de deli#erare. Q \iecare co"itet se 3a 6ntruni separat 6n localul >i3anului
:esc 7i 3a putea delibera asupra re4ula"entelor interioare co"une 6ntre4ului Principat
asupra ne3oilor particulare clasei ce repre2int&: cu condiiunea ca pe ur"& s& supun&
iltatul discuiunilor sale 7i p&rerile celor cinci co"itete 6ntrunite 6n adunare 4eneral&:
ste co"itete se 3or "&r4ini a+7i eBpri"a dorinele lor: supun;ndu+le Adun&rii Generale
3anului. Aceste dorini 3or 1i apoi cercetate: 6nt;ia oar& 6n s;nul Co"isiunii Europene:
are 3a lua parte 7i un repre2entant al Porii: iar 6n al doilea r;nd 3or de3eni obiectul
beraiunilor ulterioare 6ntre aceasta 7i Puterile aliate.
P&rerea >i3anurilor: neput;nd a3ea deci nici un caracter de1initi3: p&rerile ad"ise
de co"itetele cari 3or delibera 6n particular: c;t 7i de Adunarea 4eneral& a >i3anurilor:
1i redactate 6n scris: separat: sub 1or"& de proiecte 7i supuse Co"isiunii. Este oprit
abrilor >i3anului s& aduc& la cuno7tin& 6n "od indi3idual p&rerile lor "e"brilor
1isiunii Europene: 7i pentru aceasta proiectele de cari este 3orba 3or 1i predate
edintelui >i3anului: care le 3a trans"ite pre7edintelui Co"isiunii Europene Gcare 3a
R"isarul oto"anH. \iecare co"itet 67i 3a ale4e pre7edintele cu "a8oritatea 3oturilor:
re "e"brii ce+= co"pun. Pre7edintele 7i secretarul >i3anului 4eneral 3or 1i nu"ii de
laca"ul Principatului.
286
L
Adun&ri 67i 3or per"ite a discuta c5estiuni contrarii drepturilor Porii 7i 3ec5ilor pri3ile4ii
ale Principatelor: repre2entantul Porii 3a anuna despre aceasta Co"isiunea 7i 3a 1ace 6n
aceast& pri3in& co"unicarea necesar& 9ocotenentei do"ne7ti. >ac& s+ar 6nt;"pla ca
>i3anurile s& aib& o purtare nepotri3it& cu starea de lucruri eBistent&: se 3or lua "&suri
pentru a o repri"aA
=
.
9a Constantinopol: discuiile dintre a"basadorii Puterilor au adus 6ns& unele
"odi1ic&ri econo"iei proiectului: dup& su4estia a"basadorului 1rance2: T5ou3enel: a 1ost
redus nu"&rul repre2entanilor clerului @pentru a sc&dea 6nr;urirea preoilor: a c&ror lips&
de cultur& i+ar 1i 6"piedicat s&+7i p&stre2e independenaA. i nu"&rul &ranilor eli4ibili a
1ost "ic7orat: pentru acelea7i "oti3e. 6n 1ine: dup& cu" se constat&: ase"&n;nd teBtul de
la L. octo"brie =I-/ cu 1or"a de1initi3& a 1ir"anului din =* ianuarie =I-): nu"ai "arii
proprietari alc&tuiau o cate4orie separat&: @6n 3re"e ce descendenii "ai s&raci ai
aristocraiei a3eau s&+7i 4&seasc& loc printre celelalte 4rupuriA. 6"potri3a p&rerii tri"isului
britanic: 'trat1ord: era 6nc& o concesiune 1&cut& lui T5ou3enel: care susinuse: 6n l&"uririle
ce le d&dea lui halebs`i: "inistrul s&u de EBterne: c& @nu e boier: de orice ran4 ar 1i el:
dec;t acela care ocup& o 1unciune c&p&tat& "ulu"it& 5at;rului: capriciului sau c5iar
3enalit&ii >o"nitoruluiA
L
.
Ast1el noul re4i" electoral se 6n1&i7a 6ntr+un 6ndoit aspect. Pe de o parte:
interpret;nd art. L, al Tratatului de la Paris G@un di3an ad+5oc: alc&tuit 6n "odul de a
constitui repre2entarea cea "ai eBact& a intereselor tuturor claselor societ&iiAH 1ir"anul
1&cea un pas 6nse"nat pe calea de"ocraiei: cuprin2;nd 7i cate4oria social& a &r&ni"ii:
ce nu 1i4urase p;n& atunci dec;t 6n proiectele de re1or"& constituional& ale 1runta7ilor
politici cu 3ederi 6naintate. >ispo2iiunile ur"au acu" a 1i ast1el aplicate:
@6n cole4iul proprietarilor: toi boierii 7i 1iii de boieri de orice ran4: proprietari de
cel puin =-. 5a erau ale4&tori direci. Proprietarii de 6ntinderi "ai "ici: dar de cel puin
=- 5a ale4eau 6n locurile de re7edin& ale pl&7ilor: cinci dele4ai cari se 6ntruneau 6n
capitala 8udeului: la un loc cu ale4&torii direci: pentru a ale4e doi deputai: printre boieri
7i 1iii de boieri: proprietari de cel puin ,-. de 5a.
6n cole4iul ora7elor: toi ale4&torii erau direci. Erau: proprietarii de case 6n 3aloare
de L. ... de pia7tri 6n Capital&: de I ... de pia7tri 6n celelalte ora7eQ pro1esiunile libereQ
ne4ustori patent&ri de trei claseQ stareii 7i trei dele4ai ai breslelor. Capitala ale4ea ,
deputai: dou& ora7e "ai i"portante doi: celelalte c;te unul.
6n cole4iul &r&nesc 3otul era de trei 4rade. >oi dele4ai ai 1iec&rui sat: 6ntrunii 6n
re7edina pl&7ii: dese"nau doi ale4&tori: cari: 6n capitala 8udeului: ale4eau un deputat.
Nu"&rul ale4&torilor ast1el con3ocai a 1ost alc&tuit 6n %oldo3a de -.) "ari
proprietari: L/= "ici proprietari: = =-* proprietari urbani 7i capacit&i: I(/ ne4ustori 7i
"e7te7u4ari: =*) &rani. 6n total L (-, ale4&tori. >i3anul cuprindea: 6n a1ar& de cler: ))
deputai: din cari LI "ari 7i =, "ici proprietari: L. repre2entani ai ora7elor 7i =- &rani.
=
4. A. Sturdza, lucrarea cit,, p. *(*0*(,.
L
Acte i 4oc, III: no )*.. C1. T. h. Ri`er: J<e ma?ing ofRoumania 0 1olosi" ediia ro";neasc&: $um
sMa nfptuit Romnia Gtrad. Alice B&descu: Bucure7ti: 1.d.H: p. =.(.
LI)
in %untenia: iar& a socou pe &rani: erau iu i_n aie4aion: ainire can siu "an 7i
-.I "ici proprietari 1unciari: = L-) proprietari urbani: ==/capacit&i: = ,(I ne4ustori 7i
L "eseria7i. 6n di3an: din (- de deputai: *, erau "ari 7i =) "ici proprietari: L=
>re2entani ai ora7elor 7i =) &raniA. Co"par;nd cu proporiile stabilite de Re4ula"entul
4anic: \ilitti adau4& c& @era totu7i un "are pro4res 1a& de re4i"ul precedent: de 7apte
i "ai "uli ale4&tori 6n %oldo3a: de dou&2eci de ori "ai "uli 6n %untenia: 7i toate
te4oriile sociale repre2intate 6n Adunare. >in cau2a condiiilor de cens: "ai "uli boieri
3&2ur& restr;nse drepturile politice. >e alt& parte: pre2ena &ranilor: c5iar 6n "inoritate
Adunare: nu era 1&r& a nelini7ti pe proprietariAO.
>ar: dac& se considerau 6n4r&dirile aduse deliber&rilor: 7i 6"p&rirea 6n @co"iteteA ce
"au a lucra desp&rit pentru 1iecare 'tare: nu se putea ascunde i"presia c& @proiectul
deosebea 7i "ai "ult de Re4ula"entQ iar aceast& or;nduire a"inte7te oarecu" istoricele
un&ri 1eudaleA
L
. Acest senti"ent 6l eBpri"a "e"oriul lui Ion C. Br&tianu din =I-)
supra situaiunii %oldo+!ala5iei dup& tratatul din ParisA: c;nd ar&ta c& 1ir"anul
Grcuie7te pe locuitorii &rilor ro";ne 6n cinci clase 7i nu "ai con3oac& 6n consecin&:
lunari na!ionale, cari s& repre2inte interesele naturale: le4iti"e: acelea ale &rii 6ns&7i:
doar& ni7te State generale cari repre2int& interesele castelor create de turci M...J Pentru
oare: se 6ntreba el: acest re4i" 1eudal pe care nu l+a" a3ut niciodat& 7i pe care pururea
l+a" putut su1eri: ni s+ar i"pune: ast&2i c;nd Europa 6ntrea4& =+a p&r&sit 6n "od
1initi3<A
*
.
Era 1ireasc& ui"irea re3oluionarului de la =I,I: care 6n lu"ina istoriei "ai recente
+7i putea 6nc5ipui c& trecutul "ai dep&rtat cunoscuse cu ade3&rat: 7i 6n &rile noastre:
lunari de 't&ri: de ori4ine 1eudal&. Este 6ns& tot at;t de e3ident c& nici autorii 1ir"anului
se 6nte"eiau pe ase"enea precedente istorice: pe cari nici ei nu le cuno7teau. Cu" au
ins toc"ai turcii: cari niciodat& n+au practicat 6n &rile de sub st&p;nirea lor ne"i8locit&:
nic care s& se"ene c5iar de departe cu re4i"ul 't&rilor: s& reproduc& at;t de eBact
s&turile caracteristice ale siste"ului repre2entati3 din E3ul %ediu: al &rilor din Europa
Rusean& 7i Central&< Este probabil c& 3or 1i a3ut 6n aceast& pri3in& indicaii de la
ilo"aii austriaci: "ai buni cunosc&tori ai re4i"ului: ce 1usese 7i era 6nc& 6n 3i4oare 6n
>3incii 6ntre4i ale I"periului Habsbur4ic: unde adun&rile de 't&ri se 6"p&reau 6n curii,
p& di1eritele @OrdineA ce luau parte la ele. Ei erau 6n "&sur& s& dea de"nitarilor H
"ani: de cari 6i le4au acu" interese co"une: noiunile ce erau str&ine acestora: dar
teau 1i 1olosite spre a institui un siste" politic: de natur& a 6n4reuia n&2uinele 6n
soarea nirii &rilor ro";ne7ti. >e alt1el: cu tos1te "odi1ic&rile aduse: structura 4eneral&
n;nea acea a unei adun&ri de 't&ri: cu o situaie deosebit& a p&turii pri3ile4iateQ un alt
%noriu conti"poran: acel al lui !asile Boerescu @se pl;n4ea c& boierilor li se
O&duiser& de dou& ori "ai "uli deputai dec;t celorlalte cole4ii 7i c& 6ns&7i aceast& "as&
=
=. C. \ilitti: 4es origines du rcgitne repnisentatifen Roumanie, p. == 0=L. !. 7i Re4i"ul parla"entar 6n
";nia. %nciclopedia Romniei, l: p. L,I.
L
T. h. Ri`er: op. cit.,p. =.(.
*
"uilon$. Hrtianu, +9)+M
+,)+,p.L/.+L/=.
LII
co"pacta a 6or 3a aa puuna sa se aira4a uc paiica iui pe unu uiu ccnaui icpictcnuuiu 7Ri
s& 8oace ast1el un rol 6nse"nat 6n AdunareA
=
.
>ar toate aceste te"eri 7i pre3ederi erau s& 1ie 6nl&turate de des1&7urarea
e3eni"entelor: care do3edea odat& "ai "ult: c& 1&r& a t&4&dui 6nse"n&tatea 1or"ei 6ntr+o
dispo2iiune le4al&: 1actorul deter"inant e totu7i spiritul 6n care e adus& la 6ndeplinire.
Puteau 1i scoase la lu"in&: din arsenalul 8uridic 7i le4islati3 al unor 3re"uri apuse: cele
"ai stricte 7i subtile distinciuni 6ntre 't&ri 7i curii: ca piesele unor ar"uri "edie3ale din
sala unui castel 4oticQ su1lul nouilor aspiraiuni naionale era prea puternic: pentru a "ai
1i oprit de ase"enea sta3ile. %ai "ult 6nc& dec;t 6n epoca Re4ula"entului: 3iaa politic&
7i social& 67i crease alte centre: cu alte posibilit&i de eBpri"are. 9a / iunie =I-) se
constituia 6n %oldo3a Co"itetul @pentru unire sub un prin str&in dintr+o dinastie
european&AQ o co"isiune alc&tuit& din Constantin Hur"u2a`i: So4&lniceanu: Ralet: Rolla
7i Nicolae 'uu lucra la redactarea unui "e"oriuQ Alecsandri pleca 6n solie 6n %untenia.
@Cei dint;i cari s+au 6nscris au 1ost: al&turi de acei pe cari i+a" a"intit: b&tr;nul te1an
Catar4iu: a c&rui 3ia& ar "erita un studiu: pentru partea ce a luat+o la treburile publice:
Petre %a3ro45eni: pe ur"&: dintre G5icule7ti: "ai 3;rstnici sau "ai tineri: 9eon:
Constantin: Ion 7i AleBandru pe ur"& AleBandru Catar4iu: Ne4ri 7i: prin scrisoare:
G5eor45e 'turd2a M...J >e 6ndat&: din toate colurile &rii: sosir& ade2iunile: cuprin2;nd
acele ale repre2entanilor "arilor 1a"ilii: Cantacu2ini: %a3rocord&te7ti: Rosete7ti:
intelectuali ca 6neleptul 4;nditor te1an >&sc&lescu din \oc7ani: Gu7ti: AleBandru
Papadopol M...J poetul 'ion: Ion !. Adrian: o1ieri: c5iar sub stea4 ca 'c5eleti 7i Casi"ir:
6n 1ine Bo8inc& 7i traduc&torul lui Re4nault: >octorul \&tu M...J Ceea ce este interesant 6n
toate aceste "ani1est&ri: este apariia nu a unei bur45e2ii de a1aceri ce nu se 1or"ase 6nc&:
dar a unei clase de "ode7ti intelectuali: produs al nou&lor 7coli ale Re4ula"entului
Or4anic. Ace7ti 1ii din p&rini "ai "ult s&raci: cei "ai "uli 1&r& ran4: 3or 1i: sub
conducerea unor oa"eni de spirit puternic: acei ce 3or 1&uri nirea prin 8ert1a 4eneroas&
a "oldo3enilor. Acestora se al&tur& "ai toat& boieri"ea din pro3incie. !ede" c5iar
ad&u4;ndu+se sub conducerea e4u"enului literat: >ionisie: 7i pe c&lu4&rii de la Nea":
cu pro1esorii 7coaleiA
L
. A7a cu" era s& se 6nt;"ple un deceniu "ai t;r2iu: 6n n4aria lui
>ea` 7i Eot3os: o "are "i7care 6n ser3iciul unui interes 4eneral a"esteca toate 't&rile 7i
cate4oriile sociale: c&l&u2indu+le spre scopul supre" al unit&ii naionale.
Centrul luptei se str&"utase acu" 6n %oldo3aQ era sin4ura re4iune: unde se credea
c& 3a putea 1i ridicat& 6"potri3a unirii piedica intereselor locale: "ai ales te"erea de a
3edea la7ul: capitala &rii: a8un4;nd ora7 de inut: @ca un al doilea H;rl&uA.
Aci: cele dou& puteri interesate 6n 2&d&rnicirea n&2uinelor ro";ne7ti 7i+au
concentrat toate s1or&rileQ dup& "oartea nepre3&2ut& a lui Toderi& Bal7: ur"a7ul s&u 6n
c&i"&c&"ie: Nicolae !o4oride: se ar&ta un instru"ent tot at;t de ascult&tor al directi3elor
de la !iena 7i Constantinopol. 'tatistica ale4&torilor: cu prile8ul alc&tuirii listelor
electorale: ducea de alt1el la re2ultate cu totul di1erite de acele: pe cari le a3eau 6n 3edere
=
"e Firman turc pour la convocation des divans adM<oc dans &es principautes du 4anu#e. C1. T. h. Ri`er:
op. cit., p. ==..
L
N. Ior4a: =ist. des Roumains, IE: p. =,(0=-.. C1. Eenopol: &st. partidelor politice, II: p. *** 7i ur".
LI(
6n cate4oriile claselor "i8locii: dec;t se socotise la 6nceput. 9ui !o4oride 6i re3enea sarcina
de a readuce realitatea 6n 1&4a7ul pre3ederilor celor dou& puteri: ad3ersare ale nirii. El se
ac5ita de ea cu un 2el ce era s&+i dep&7easc& scopul. >up& trecerea aproape a unui secol:
6n cursul c&ruia s+au 6n"ulit eBe"plele de in4erine 6n "aterie electoral&: indi4narea
conti"poranilor 1a& de presiunile: "ane3rele: a"enin&rile 7i sa"a3olniciile practicate
ie ad"inistraia cai"aca"ului de la Ia7i: par doar eBpresiunea nai3& a nedu"eririi unor
8a"eni ne6ncercai: ce nu posedau eBperiena noastr&: inco"parabil "ai deplin& 7i "ai
8o4at&. 'cu2a lor e desi4ur c& atunci aceste "etode constituiau 6nc& o noutate relati3&. E
ie alt1el ciudat c&: probabil din aceea7i lips& de eBperien&: ad"inistraia lui !o4oride:
ileas& cu" s+ar 2ice pe spr;ncean&: a "ai socotit necesar s& opere2e arest&ri 7i s&
procede2e: prin or4anele ei in1erioare: la inti"idarea ale4&torilor din pro3incie: c;nd
lispunea de un "i8loc "ult "ai si"plu 7i "ai e1icace: @corectareaA listelor electorale. 6n
iceast& pri3in& a do3edit o net&4&duit& "&iestrie: 7i ele au 1ost alc&tuite ast1el ca s&
atis1ac& cerinele patronilor ei diplo"atici. @>in L ... de proprietari "ari ai %oldo3ei:
nsea"n& Eenopol: nu"ai *-. au 1ost pri"ii 6n eleQ din "ai "ult de L. ... de proprietari
nici: nu"ai L L/,. Pentru ale4&torii or&7ene7ti: s+au 6nscris nu"ai == persoane eBercit;nd
iro1esiunile liberale M...J dintre ne4u&tori 7i "e7teri: 6n nu"&r de cel puin == ...: 1ura
nscri7i nu"ai = =(.. 6n total: listele se alc&tuiau din , /-I de ale4&tori din clasele
uperioare: 6n loc de ,. ... ce ar 1i trebuit s& conin&. 'e 1ace: nu e 3orba: "are parad& cu
recerea celor =/) (LL de &rani: care 6ns&: 1a& de "odul cu" au 3&2ut c& li se lua 3otul:
u puteau a3ea absolut nici un rol 6n re2ultatul ale4erilorA
=
. Printr+un procedeu: de3enit pe
r"& deopotri3& de banal: e1ectuarea 3otului indirect a3ea loc prin liste: 6n care: o dat& cu
urnele ale4&torilor: ad"inistraia con7tiincioas& trecea 7i nu"ele candidailor pentru cari
rau socotii s&+7i eBpri"e 3oina. 'e 3ede 6ns& din ci1rele indicate: ce "are nepotri3ire
ra 6n ce pri3e7te nu"&rul corpului electoral: 6ntre aplicarea dispo2iiunilor 7i pre3ederile H
r. !o4oride calculase bine: reduc;nd pe c;t putea coe1icientul ale4&torilor 6ndrituii s&
ote2e direct: deci st&p;ni 6n oarecare "&sur& pe 3otul lor: 7i sporind di"potri3& pe acel
I &ranilor: de a c&ror buletine se putea 1olosi: a7a cu" 6i dicta interesul.
Ceea ce 6ns& a lipsit te5nicii sale 0 lacun& ce a 1ost 7i ea 6"plinit& de ur"a7ii s&i
6tru contabilitate electoral& 0 a 1ost aran8area nu nu"ai a nu"&rului 6nscri7ilor: ci 7i
al :elui al 3otanilor. C&ci aci: re2ultatul pre4&tit cu at;ta 4ri8& a 1ost un ade3&rat
de2astru. Ierul se abinu aproape 6n 6ntre4i"e: la 6nde"nul %itropolitului 'o1ronie: dar
c5iar acele ite4orii reduse la @oa"enii si4uriA: ce ur"au 7& 3ote2e 6"potri3a nirii: au
re1u2at s& se Rsteasc& 6n aceste condiii. @6n Ia7i: din ,. de "eri proprietari 6nscri7i: pe
c;nd 6n realitate Uau )..: nu"ai =) se pre2int& la 3otQ 6n Bac&u tot =) din -)Q 6n
Boto7ani =L din ,.: 6n ucea3a din *- "inoritatea de =) M...J >in =(* de clerici 6nscri7i
Gpe c;nd erau 6n realitate L/*H nu"ai tot 1atalul nu"&r de =) iau parte la 3otA
L
.
>e alt1el reaciunea opiniei publice siluite se produsese din 3re"e. >in toate p&rile
6r4eau protestele 7i 6nt;"pin&rile spri8inite de consulul 1rance2: !ictor PlaceQ cea "ai
=
Eenopol: &st. Romnilor, !I: p. -(-.
L
F1oiF.: p. /.*+/.,.
L(.
r&sun&toare a 1ost 1&r& 6ndoial& de"isiunea: "oti3at& de at;tea abu2uri: denunate cu
preci2iune neiert&toare: a lui AleBandru Cu2a: pe care !o4oride se str&duise s&+= c;7ti4e:
6naint;ndu+= 6n ar"at& 7i nu"indu+= p;rc&lab de Galai
=
. %ai direct 7i "ai dureros 6l
atin4ea pe cai"aca" so"aiunea pe care i+o 1&cea 6ns&7i soia sa: 1iica "arelui boier
Costac5e Conac5iQ crescut& 6n senti"entele de iubire de ar& ale p&rintelui ei 0 unul din
cei dint;i poei ai literaturii noastre din 3eacul al EDE+lea 0 ea 6l a"enina cu desp&rirea:
6n ca2ul 6n care ar "enine la >eparta"entul din 9&untru pe Costin Catar4iu: care
declarase c& las& s& i se rad& "ustaa: dac& iese un sin4ur unionist. 'crisoarea ce o adres&
lui !o4oride: 6n nu"ele ei: AleBandru %oru2i: este un docu"ent al 3re"ii: @Ai sosit de
c;i3a ani 6n %oldo3a: nea3;nd ni"ic: n+a3ei alt& a3ere dec;t 2estrea pe care 3+a adus+o
1iica lui Sona`i. Ea 3+a iertat purt&rile trecute 7i risipa ce ai 1&cut+o a unei p&ri a acestei
i"ense a3eri: dar ea nu 3& 3a ierta o tr&dare 1a& de ara ei: ce ar 1i trebuit s& de3ie a
3oastr&. Ast1el nu posedai ast&2i dec;t ceea ce 3& 3ine de la ea: 7i poate: printr+un di3or:
s& 3& rea7e2e pe paiele: de pe cari 3+a luat. !edei dar: dac& 3oii a 3& eBpune la acest risc:
pentru a aler4a dup& speranele ce 3i le+au 6n1&i7at turciiA
L
. Costin Catar4iu 1u 6ntr+ade3&r
6nlocuit: 6n ur"a acestui de"ers: de lo4o1&tul !asile G5ica: care ur"& 6ns& s&+i aplice
"etodele: cu re2ultatele ce se cunosc.
Ale4erile din %oldo3a de3enir& ast1el: prin protestele adresate Co"isiunii Europene
7i dele4ailor ei de la Bucure7ti: o proble"& internaional&. Pe aceast& c5estiune: era
aproape s& se produc& o rupere a le4&turilor diplo"atice dintre \rana 7i Poart&: un 4rup
de Puteri cer;nd re3i2uirea: 6"potri3a Turciei 7i Austriei cari se opuneau: 7i An4liei care
le spri8inea p;n& la un punct 6"potri3irea. 6ntre3ederea de la Osbo"e: 6ntre Napoleon al
III+lea 7i re4ina !ictoria: 6n4&dui a1larea unui co"pro"is: \rana renuna de 1apt la nirea
i"ediat& a Principatelor: 6ncredin;nd unei nou& Con1erine internaionale elaborarea unui
statut arti1icial 7i co"plicat: ce era s& duc& totu7i: pe c&i ocolite: la acela7i el. 6n sc5i"b:
An4lia renuna 7i ea la opunerea ei: 7i 1ai"oasele ale4eri din %oldo3a se 4&sir& anulate.
Prin aceast& re3i2uire: se 6ncon8urase 6ns& 6n ase"enea "&sur& ideea nirii: 6nc;t ea n+a
"ai putut 1i oprit& 6n "ersul ei: patrioii ro";ni ai ti"pului au 6neles: cu o perspicacitate
3rednic& de ad"irat: aceast& l&ture a 6"pre8ur&rilor ce constituia pentru ei 6n pri"ul r;nd
o "are biruin& "oral&
*
.
Ast1el tot !o4oride: r&"as 6n c&i"&c&"ia lui spre a e3ita alte co"plicaii: dar
pri"ind acu" instruciuni deosebite: a3u prile8ul s& arate cea "ai des&3;r7it& nep&rtinire
1a& de noul scrutin electoral ce 6l i"punea 3oina Europei. Poate 3a 1i 1ost 7i el bucuros c&
sc&pase de alte consecine: 7i c& a3entura sa se ispr&3ea 6n 2e1le"ea: "ai de4rab& dec;t 6n
dra"&. Conti"poranii 6ntr+ade3&r nu I+au cruat: 7i 3ersuri ironice 6i 6nsoeau sc5i"barea
la 1a&:
@M...J %e pusese" pe du"nii:
\ae" ia"a+n 3isterii
=
T. h. Ri`er: op. cit., p. =,(.
L
!. 'l&3escu: %conomistul AlePandru 0oruzi, p, =I.
*
!. pentru toate aceste 6"pre8ur&ri Riker, op. cit., p. 170 yi urm.
L(=
ai+naia" ia >oene Pan si
Sine din ad2ieY 'e1 d+et;
era" 1raicoY '+a3e" c5iar o
politica %a s`os"os e
politica C+a" asunso di
ni"icaYA
=
E 6ndeosebi interesant& 6n3inuirea ce i se aduce: de a 1i 6ncercat s& c;7ti4e parti2ani:
ribuind ran4uri boiere7ti: ca alt& dat& 3oie3o2ii din nea"ul 'turd2a. >ac& pentru
7tia sporirea nu"&rului pri3ile4iailor putea 1i 6nc& socotit& o tactic& politic&: 6n epoca
are alte in1luene se 1&ceau si"ite 6n 3iaa Principatului: 6n 2ilele lui !o4oride ea era
'r;t dep&7it& de e3eni"ente. Oricu": r&";ne o caracteristic& a personalit&ii
naca"ului: c& a 1ost ulti"ul care a 6ncercat s& c;r"uiasc& 6n %oldo3a prin siste"ul
Uile4iilorQ e7ecul s&u pre3estea 7i s1;r7itul re4i"ului.
6n %untenia: unde era "ai puin interes din partea Puterilor pentru re2ultatul
:toral: 7i nici nu erau "oti3e de opunere la nire: care nu putea aduce dec;t 1oloase:
Qerile au decurs 6n lini7te: tri"i;nd 6n >i3anul ad+5oc o i"pun&toare "a8oritate a
6enilor c;7ti4ai ideilor nou&. Cele dou& Adun&ri 7i+au putut desc5ide sesiunile: la
Qto"brie =I-) 6n %oldo3a 7i la == ale aceleia7i luni 6n Zara Ro";neasc&.
n tablou ne+a p&strat aspectul desc5iderii acesteia din ur"&: 6n 8urul preoilor 6n
8dii: se 3&d 6n pri"ele r;nduri co8oacele 7i iarii deputailor &rani: iar dup& ei: 6n straie
"e7tiA: ale7ii celorlalte cate4orii: printre cari se distin4 1i4urile principalilor 1runta7i
Q3oluiei din =I,I: cari p&trundeau acu": pe calea pa7nic& a unei ale4eri: 6n Adunarea
6it& s& 5ot&rasc& destinele 3iitoare ale Ro";niei. Al&turi de ei: 1useser& 6ns& ale7i 7i
ii do"nitori: Bibescu 7i tirbei: 7i c5iar c&petenia reaciunii din iunie =I,I: colonelul
i"on.
6n %oldo3a: o 1oto4ra1ie ne arat& 4rupul deputailor @ponta7iA ai &r&ni"ii: cu
ulile 7i su"anele lor lun4i: cari 6i deosebeau de @surtucariiA altor clase. >intre ei:
Rul lui "o7 Ioan Roat& era s& p&trund& 6n le4end& 7i c5iar 6n literatur&.
Aceast& distinciune 3esti"entar& si"boli2a sin4ura care "ai r&";nea 6ntre st&rile
ale. >intre toate proble"ele cari 1r&";ntau spiritele: cea a4rar&: nere2ol3at&: putea
2a discuii 7i pro3oca di3i2iuni. >i3anul ad+5oc al %unteniei a 6neles at;t de bine
Rte 6"pre8ur&ri 7i necesitatea pri"atului unor reali2&ri de ordin naional: 6nc;t
citirea i 6nt;"pin&ri din partea &r&ni"ii: care a"intea 4reut&ile ce o ap&sau 7i
necesitatea de 6nl&tura: nu a pro3ocat 6ntinderea discuiei. >r3anul s+a "&r4init s& se
declare pentru Hbarea re3endic&rilor: pe cari 6n acela7i ti"p So4&lniceanu le 1or"ul&
6n %oldo3a: "oa7terea autono"iei: unirea Principatelor 6ntr+un sin4ur stat sub
nu"ele de O";niaA: principe str&in ereditar: ales dintr+o dinastie a Europei: ai c&rui
"o7tenitori 'e crescui 6n reli4ia &rii: neutralitate 7i in3iolabilitate a noului stat:
4u3ern stituional repre2entati3 cu o sin4ur& Adunare: care s& cuprind& toate
interesele: 7i 6n
^-^
=
Publicate 6n re3ista Jeodor$tPlnscu, I: Ia7i: =(=/:p. =--0=-/:dup& un "s.de la =I-I.
L(L
s1;r7it 4arania colecti3& a Puterilor
=
. 9a aceasta se "&r4inea rostul i"ediat al adun&rii:
subliniat 7i de Ion C. Br&tianu c;nd propunea s& 1ie 6ntrebat& Co"isiunea European&
@asupra c&reia st&ri a 6ntreb&rilor din l&untru dore7te ea ca noi s& ne "ani1est&" p&rerile<
'& a3e" 6n 3edere Principatele 6ntrunite sub un cap ereditar 7i str&in: bucur;ndu+se de
toat& neat;rnarea asi4urat& nou& prin capitulaiile noastre 7i cu un 4u3ern repre2entati3Q
sau pe aceast& ar& 6n parte: cu drepturile sale 3iolate: cu re4i"ul 3oie3o2ilor 7i cu ni"ica
si4ur pentru a doua 2i< Cu" a" putea noi re3i2ui le4ile 7i statutele 6n 1iin&: 6nainte de a
cunoa7te statul pentru care aceste le4i 7i statute ar 1i des1iinateA
L
. 9o4ica 6ns&7i dicta
aceast& atitudine: dar e o 1ru"oas& do3ad& de patriotis" ce a 4&sit 6nele4erea unani"&.
>i3anul %oldo3ei: care ie7ise dintr+o lupt& "ai 6nd;r8it&: dup& o "ai 3ie 1r&";ntare
a spiritelor 7i a pasiunilor: nu s+a oprit 6ns& aci. El 3ota la L( octo"brie o serie de "&suri
"enite a cere 6n ara unit&: aparatul de stat "odern. Printre ele era egalitatea desvrit
ntre to!i cet!enii 7i impozitul propor!ional dup venit, care 6nse"na des1iinarea de1initi3&
a pri3ile4iilor 7i scutirilor. Cu drept cu3;nt: articolul din Jimes denu"ea aceast& 5ot&r;re
o @noapte de , au4ust ro";neasc&A
*
. %ai 6nainte 6nc&: "oiunea lui So4&lniceanu pentru
nire 1usese adoptat& cu I= de 3oturi contra nu"ai a dou&Q at;ta r&"&sese din ur4ia
de2l&nuit& 6"potri3a senti"entului unei naiuni 6ntre4iY \ire7te: "e"oriul 6n1&i7at de
deputaii &rani asupra ne3oilor lor: la =/ dece"brie: sco;nd 6n e3iden& nedrept&ile
s&3;r7ite 6n pa4uba lor de Re4ula"ent 7i ne3oia de a le 6ndrepta: a dat loc unei discuii
"ai aprinse: 6n 8urul principiului de proprietate: adoptat de toi: dar 6neles 6n "oduri
deosebite: dup& interesele 6n cau2&. Ea n+a dus la ur"& la nici un re2ultat: altul dec;t
recunoa7terea c& nu trebuia intrat 6n de2baterea "ai a"&nunit& a c5estiunii: 6nainte de a
1i atins 7i consolidat obiecti3ul ce raliase 6n 8urul s&u toate con7tiinele: nirea.
Asupra @dorinelorA celor dou& >i3anuri: cari luaser& 1or"a unor "oiuni ce nu l&sau
nici o 6ndoial& asupra 3oinei populaiei din cele dou& &ri: ur"a s& se rosteasc& con1erina
adunat& la Paris. Con3enia din =( au4ust =I-I a elaborat un statut din cele "ai
co"plicate: "enin;nd: sub e4ida @Principatelor nite ale %oldo3ei 7i !ala5ieiA: doi
>o"ni: dou& Adun&ri: dou& ar"ate: dar instituind 7i o Co"isiune Central&: alc&tuit& din
repre2entani ai a"belor &ri: siste" 5ibrid 7i ne3iabil: ca toate creaiunile ce in sea"a
nu"ai de co"pro"isul 1or"alist al tratati3elor dintre diplo"ai: 7i nu de realit&ile unor
proble"e naionale. N+au trecut 7ase luni: 7i iniiati3a 6ndoitei ale4eri a lui Cu2a !od& a
1&cut din nire 1aptul 6ndeplinit: pe care 6n cele din ur"& l+au recunoscut 7i Puterile.
n punct era 6ns& c5iar de acu" c;7ti4at: con3enia rati1ica des1iinarea pri3ile4iilor
7i instituia: pentru a"bele &ri: un nou siste" electoral. Pre3ederile ei erau 6n linie
4eneral&: ur"&toarele:
@%itropolitul era pre7edintele Adun&rii: episcopii erau "e"bri de drept. Iar 6n ce
pri3e7te deputaii: ei ur"au a 1i ale7i dup& nor"ele aneBate la Con3enie.
=
C1. \r. >a"eV =ist. de la Roumanie contemporaine, p. =.- 7i pentru %untenia: "ui &on $. HrStianu, p.
LII+LI(.
L
Eenopol: &st. Romnilor, !I: p. /== 0/=LQ 3. teBtul "ai co"plet 6n "ui &on $. Hrtianu, p. L(-.
*
Ior4a: =ist. des Roumains, IE: p. *(=.
L(*
icprcFc"ani WsiaiuniorX: propus ae ui3anunle Ad+5oc a 1ost ad"is: ci
iste"ul censitar la care se oprise: 6ntr+un proiect conti"poran de constituie: 7i 1ostul
lo"n al %unteniei: Barbu tirbei.
Ale4&tori pri"ari erau proprietarii cari se bucurau de un 3enit de cel puin =..
ucai. Ei dese"nau 6n 1iecare plas& trei dele4ai. Toi ace7tia adunai 6n capitala 8udeului
Me4eau un deputat.
Ale4&tori direci erau: la ar& aceia cari dispuneau de un 3enit 1unciar de = ...
8caiQ la ora7e: posesorii unui capital 1unciar: industrial sau co"ercial de / ... ducai.
i ale4eau doi deputai de 8ude. Puteau 1i ale7i cet&eni 6n 3;rst& de *. ani: bucur;ndu+se
Q un 3enit de ,.. ducai. Era: constat& \ilitti: un "are re4res 1a& de re4i"ul electoral
in =I-). Nu se "ai a1lau dec;t = )L, de ale4&tori 6n %oldo3a. 6ntr+unui din 8udee:
"ail: nu era dec;t unul sin4ur. 6n %untenia nu"&rul lor 1usese redus la L .)LAO.
Printr+o paradoBal& 6ntors&tur& a 6"pre8ur&rilor: siste"ul electoral adoptat 6n ur"a
Qs1iin&rii pri3ile4iilor 7i a repre2ent&rii 't&rilor: era ast1el: 6n 1apt: "ai puin
de"ocratic Qc;t acel care se "ai 6nte"eia pe deosebirea de st&ri sociale: cu o
repre2entare deosebit& Qntru 1iecare din eleY Este cuprins poate: 6n aceast& ironie a
soartei: 7i 6n3&&";ntul c& 6 sunt nu"ai 1or"a 7i denu"irea ce caracteri2ea2& un
re4i" politic: ci structura 7i ndinele sale reale. >ar 2arurile 1useser& aruncate: pentru
"ai bine de 8u"&tate de secol:
r
oluia politic& a Ro";niei: 6n perioada 6ntre4irii sale:
de la o unire la cealalt&: 3a 1i iter"inat& de l&r4irea treptat& a re4i"ului censitar:
p;n& la reali2area deplin& a 1ra4iului uni3ersal. Ea se de23olt& deci sub i"periul
unei alte ordini constituionale: nda"ental deosebite de acea a or4ani2&rii de 't&ri.
Re4i"ul acesteia 67i 6nc5eie ast1el irata de aproape 8u"&tate de "ileniu: o dat& cu
pri3ile4iile ce 6i 6nte"eiau 6"p&rirea 6n te4orii di1erite: 7i cu 1iina de stat deosebit& a
celor dou& principate ale Z&rii Ro";ne7ti ale %oldo3ei.
=
C1. %nciclopedia Romniei, I: p. L-.: 4es origines du rgime reprisentatifen Roumanie, p. =,.
L(,
D N C H E I E R E
Nu e 6ns& desi4ur 1&r& interes: la cap&tul acestei lun4i eBpuneri: de a sublinia c& ideea
unui re4i" 6nte"eiat pe di3i2iunea 6n 't&ri: 6n 6nelesul s&u de repre2intare a unor cate4orii
pro1esionale 7i p&turi sociale distincte 0 lipsind c5iar noiunea pri3ile4iului 0 n+a 1ost
respins& de 6nte"eietorii Ro";niei "oderne: cari au 1or"ulat+o c5iar 6ndea8uns de
li"pede: 6n pro4ra"ele lor de re1or"e: din =I,I p;n& 6n prea8"a nirii. >e alt1el: din
punct de 3edere corporati3: 3ec5ile bresle au "ai d&inuit p;n& la =I)*.
>i3anul Ad+5oc al %oldo3ei se rostise 6n unani"itate 6"potri3a 6n1iin&rii unui
'enat: care nu+7i a3ea rostul 6n oc5ii s&i: dup& des1iinarea pri3ile4iilor boieri"iiQ dar toate
"arile interese trebuiau s& 1ie repre2entate 6ntr+o sin4ur& Adunare General&. 'enatul: de
care se te"eau atunci 6ndru"&torii re4i"ului de"ocratic: ca de o @6n3iere ne6neleas& a
pri3ile4iilor de clas&A: nu 3a reapare dec;t 6n proiectul de Constituie: pe ur"& 6n 'tatutul
lui Cu2a !od&
=
: pentru a 1i introdus 6n constituia de "odel bel4ian din =I//.
@6n tradiia &rii: scrie 6n aceast& pri3in& \ilitti: nu era un corp ponderator: ca 6n
statutul lui Cu2a !od&: dec;t dac&+= co"par&" cu di3anul do"nesc. !ec5iul s1at ob7tesc
era co"pus din toat& WelitaX 3re"urilor trecute. So4&lniceanu la ,I: di3anul ad+5oc al
%oldo3ei: 3oiesc o adunare care s& repre2inte toate st&rile: interesele: pro1esiunile. 6n acest
sens 7i sunt co"puse adunarea 7i senatul de la =I//. Este 6ns& tot at;t de ade3&rat c& 6n
tradiia &rii nu este o sin4ur& adunare aleas& prin cole4iu unic 7i 3ot uni3ersal: 1&r& nici un
1el de distincie de capacitate: cens sau eBperien&. Cine 3oie7te s& 6"pace tradiia &rii cu
eBi4enele de"ocratice "oderne: trebuie s& ad"it&: al&turi de adunarea popular& care
repre2int& naiunea sub aspectul ei de indi3i2i cari con3ieuiesc: o alt& adunare: care s&
cuprind& di1eritele Wst&riX:pro1esiuni 7i interese: 7i care s& repre2inte iar&7i naiunea: sub
alt aspect al ei: tot at;t de realA
L
. E de alt1el ce a 6ncercat Constituia din =(L*: prin
repre2intarea ce a asi4urat+o 6n 'enat: Ca"erilor pro1esionale de A4ricultur&: Co"er 7i
Industrie: 7i %unc&: pe l;n4& locurile re2er3ate clerului de toate con1esiunile: c&peteniilor
ar"atei 7i altor corpuri constituite: printre cari Acade"ia 7i ni3ersit&ile continuau o
tradiie instituit& c5iar de Re4ula"entul Or4anic. >ar 6n aceast& or4ani2are a repre2int&rii
naionale 67i 1ac loc preocup&ri: ce arat& in1luena ideilor corporatiste: at;t de r&sp;ndite 6n
6nt;ia 8u"&tate a 3eacului nostru: cari au deter"inat structuri constituionale ce au 1ost:
=
I. C. \ilitti: Cn proiect de constitu!ie inedit al lui $uza /od din +9:[, i#id., p. *)=.
L
Ori4inele de"ocraiei ro";ne: /ia!a Romneasc, E!: p. =()0=(I.
L(-
:u suin iaca in 3i4utuc: " uncie uui aic Fiuropci. nie se aese"nau "ai precis in constituia
itoritar& din 1ebraarie =(*I: care pre3edea o 6"p&rire c5iar a "andatelor Adun&rii
eputailor: 6ntre @a4ricultura 7i "unca "anual&: co"erul 7i industria: 7i ocupaiunile
telectualeA. P;n& 7i 6n 6"pre8ur&ri "ai recente: nu lipse7te tendina unei di3i2iuni
nda"entale a corpului electoral 6ntre "uncitori"e: a4ricultur& 7i intelectualitate.
Ar 1i 6ns& o eroare de concepie de a pri3i aceste 1or"ule ale ti"pului nostru: ca o
pra3ieuire sau o 6n3iere a 3ec5iului re4i" al 't&rilor: c5iar dac& ideea pri3ile4iului:
ir&sit& de secolul liberalis"ului: "ani1est& uneori intenia de a re3eni 6n actualitate:
si4ur 6n alte 1or"e 7i pri3ind cu totul alte cate4orii: dec;t 6n epocile "ai dep&rtate ale
oriei. >eosebirea esenial& 6ntre 3ec5iul siste" de 't&ri: 7i constituiile "oderne: cari
lintesc unele din aspectele sale: este pre2ena partoduFuF: ca 1actor deter"inant al 3ieii
ilitice 7i al te5nicii electorale. 't&rile 3ec5iului re4i" 6n1&i7au doar unitatea: ce o creea2&
tre oa"eni de 1iri 7i te"pera"ente deosebite: co"unitatea aceleia7i p&turi sociale sau
teresele aceleia7i pro1esiuni. Nu i se suprapunea disciplina n4id& a unei atitudini: dictate
3oina unor 1oruri: de alt& natur& dec;t acea a 3ieii 7i acti3it&ii parla"entare. Aceasta
6nsea"n& c& repre2entantul de 'tare a3ea: 6n 3ederile ce le eBpri"a: independena
putailor su1ra4iului popular: socotii a 6n1&i7a 3oina naional&Q el era le4at de 3oina
indanilor s&i: cari 6i puteau retra4e 6ncrederea lor: dac& nu d&dea eBpresiune con1or"&
rinelor ce 6l 6ns&rcinar& a le 1or"ula 7i aduce la 6ndeplinireQ din acest punct de 3edere:
ele ino3aiuni recente 6n "aterie electoral&: cari 1ac s& depind& durata "andatului unui
putat de 6ncrederea ale4&torilor: ce poate s&+i 1ie retras&: se 6ntorc: poate c5iar 1&r& s& o
, la tradiii "ult "ai 3ec5i ale re4i"ului de 't&ri. At;t r&";ne de ade3&rat c& nu e ni"ic
u sub soare. >ar "otorul care pune 6n "i7care 6ntre4ul aparat electoral 7i deter"in&
roape eBclusi3 alc&tuirea repre2ent&rii parla"entare 6n 3re"urile "ai noui: este cu totul
ui: 7i nu are ni"ic co"un cu or4ani2&rile politice 7i sociale ale re4i"ului 3ec5iu: ce
nstituie obiectul acestor studii.
Nu trebuie s& se 6nelea4& prin aceasta c& partidele: 6n sensul unor 4rup&ri: le4ate
n acelea7i opinii asupra uneia sau "ai "ultor proble"e: au lipsit cu totul 6n
epoca ."&rilor de 't&ri. EBpunerea noastr& 6ns&7i arat& c&: 6n 8urul unei c5estiuni de
"are unet sau a unor personalit&i puternice: se puteau al&tura p&rerile 7i oa"enii:
atunci ca n alte 3re"uri. >ar aceste 6n845eb&ri nu a3eau caracterul per"anent ce l+au
dob;ndit tidele 6n 3iaa politic& a unor ti"puri "ai apropiate: nici nu 6n1&i7au
"ecanis"ul de Qani2are 7i propa4and&: care a putut 1i cali1icat cu drept cu3;nt o
@"a7in&rieA ce se lu4& la at;tea altele: 6n era re3oluiei industriale. nele aspecte ale
aciunii politice din sast& epoc&: par a 8usti1ica paradoBul literar *I unor scriitori de la
s1;r7itul secolului cut: cari au descris 3i2iunea apocaliptic& a triu"1ului "a7inii:
de23olt;nd o 3oin& iprie: asupra creatorului ei: o"ul 0 cople7it de 1orele pe cari
i"prudentul s&u spirit n&scocire le+a de2l&nuit. Re4i"ul de 't&ri 7i acti3itatea
politic& 7i parla"entar& ce iu cunoscut adun&rile sale: sunt: 1ire7te: cu totul str&ine de
ase"enea "ani1est&ri 7i de 6secinele lor.
>ar aceste consideraiuni ne 6ndep&rtea2& de la conclu2ia: ce 6nc5eie cercetarea
"&rilor de 't&ri 6n istoria Principatelor ro";ne. 6ns&7i alc&tuirea 7i 6ntinderea acestei
r&ri con1ir"& 6nse"n&tatea lorQ eBpunerea noastr& nu 67i re3endic& de alt1el alt titlu:
L(/
dec;t acel de a nu "ai 1i considerat aceste instituii ale trecutului ro";nesc ca 1eno"ene
speci1ice 7i i2olate: ci de a le 1i inte4rat 6n istoria 4eneral& a 't&rilor 7i a adun&rilor lor: a7a
cu" a de1init+o 7i o studia2& istorio4ra1ia conti"poran&.
Ast1el considerate: at;tea 1apte 7i 6"pre8ur&ri cunoscute ale istoriei &rilor ro";ne7ti
cap&t& alt relie1 7i alt& culoare: dup& cu" descoperi alte tr&s&turi celei "ai banale dintre
pri3eli7ti: c;nd proiecte2i asupra ei res1r;n4erea unui 1ocar de lu"in&. Cu deosebire:
sinte2a dintre Apus 7i R&s&rit: ce o pre2int& &rile noastre: 6n 3iaa 7i cultura lor: din cele
"ai 3ec5i ti"puri: se 3&de7te 7i 6n do"eniul instituiilor 7i al ordinii constituionale. Ne
apare "ai li"pede distinciunea: pe care cei 3ec5i o 1&ceau: 6ntre sfatul domnesc 7i
adunarea o#teasc. Cel dint;i: or4an "ai restr;ns dar per"anent: 3a 1i 1ost la 6nceput:
dup& desc&lecare: consiliul 1eudal obi7nuit 6n 8urul >o"nului: 6ncon8urat de principalii s&i
3asali. Cu 6nt&rirea in1luenei sla3o+bi2antine la s1;r7itul E3ului %ediu: el tinde a de3eni
divanul "arilor dre4&tori: care poate 1i o "o7tenire a senatului sau @sinclituluiA bi2antin:
6n 1or"a lui t;r2ie de consiliu al 6nalilor de"nitari ci3ili 7i eclesiastici: 6ntrunii la
c5e"area 6"p&ratului. >in acest punct de 3edere: ter"enii 1olosii de unii cronicari ai
3eacului al E!I+lea nu sunt numai pasti7&ri anacronice ale "odelului lor bi2antin: ci
repre2int& 6n oarecare "&sur&: spiritul 6n care do"ne7tii lor patroni 6nele4 instituia.
Aceast& trans1or"are se a7a2& pe linia aceleia7i e3oluii: care d& prec&dere: 6n ordinea
boieriei: func!iunii asupra propriet!ii, a7e2;nd tot "ai "ult cea din ur"& 6n dependena
celei dint;i
=
.
Adunarea ob7teasc&: 6n sc5i"b: sau seimul Gcu" i s+a spus uneori 6n %oldo3aH
cuprindea 6n teorie pe c5iriar5ii bisericii 7i nobilii pri3ile4iai din toate cate4oriile @"ari
7i "iciA: cari puteau in3oca te"eiul social al acestei situaii 7i rosturile ce decur4eau din
ea. Alc&tuirea ei 7i "odul s&u de con3ocare o do3edesc a 1i: la noi ca 7i 6n centrul 7i apusul
Europei: un produs al 1eudalit&ii a c&rei eBisten& 6n trecutul nostru nu "ai poate 1i pus&
la 6ndoial&. Nu"ele 6nsu7i de @adunare ob7teasc&: s1at ob7tescA traduc pe acel de
$omnKne consilium al ordinei 1eudale cunoscute 6n Apus.
Acest re4i" 6n1&i7ea2& 6n "od 1iresc alte aspecte: dec;t acel care a st&p;nit E3ul
%ediu occidentalQ nu"ai unele din instituiile sale a8un4 s& se de23olte. Ierar5ia o"a4iilor
nu 7i+a construit aci pira"ida de su2eranit&i 7i 3asalit&i: dup& acelea7i re4uli pe cari le
a1l&" 6n &rile 1rance2e: en4le2e: spaniole sau 4er"ane. Tot ast1el nici re4i"ul de 't&ri:
care 67i tra4e ob;r7ia din acelea7i obli4aiuni de @s1at 7i a8utorA ale 3asalului 1a& de senior:
nu a a8uns s& 6"brace acelea7i 1or"e consacrate 6n &rile ro";ne7ti. Ca 7i 6n Polonia sau
6n n4aria: de unde li s+au trans"is aceste in1luene: nu apare aproape deloc alt @ordinA:
dec;t acele ale clerului 7i nobili"ii: printre 1actorii politici 7i constituionali ai celor dou&
principate. In1luenat& de "odele str&ine 7i de le4&turile cu &rile ce ni le 6"pru"ut&:
instituia trece prin "o"ente de intens& "ani1estare: ur"ate prea adesea de lun4i eclipse.
Nici o re4ularitate 6n ordinea con3oc&rilor 7i 6n stabilirea dreptului de repre2entare nu s+a
putut "enine. Cu drept cu3;nt: @socotinaA alc&tuit& de boierii "oldo3eni la =I iunie =IL,
arat& 4reut&ile ce le 6nt;"pin& lucr&rile unui corp deliberati3: @A" a3ut 7i a3e" op7tiasc&
=
A" de23oltat acest punct de 3edere 6n co"unicarea 7"es Assem#leAes dA%tats en %urope orientale au
0oNen Age et + Ainfluenee du ruginie politiFue #Nzantin8 destinat& Con4resului !I 0!II Internaional al 'tudiilor
bi2antine. MC1. Cu3;nt 6nainte al editorului: supra p. IH.
L()
naiiia: unc locui ei 7i lucna2a tiin partea saQ dar r&ul 7i
er;nduiala la noi este: c& nu"&rul "&dul&rilor 7i care anu"e trebuie s& alc&tuiasc&
p7tiasc& adunare: nu este 5ot&r;tQ M...J c& "&dul&rile nu sunt nu"ite pentru totdeauna: ci
i 1ie7te care pricin& M...J c& 4iudec&torii nu trebue s&+7i lase slu8ba lor pentru ca s& caute
ebi op7te7ti: c&ci aceasta este a 1ace ei sin4uri pra3ili: 7i ei sin4uri a 4iudeca dup& d;nsele
..J c& op7tiasca adunare la noi nu are can&leria ei: de aceea nici a3e" ar5i3a &rii: nici
i" lucr&rile M...JAO. Nu e de alt1el sin4ura adunare de 't&ri: care s& o1ere cercet&torului
east& lips& de preci2iuneQ se poate co"para cu aceast& constatare: de1iniia ce o d&: ce e
rept pentru o perioad& "ai 3ec5e: un specialist al istoriei constituionale 4er"ane:
Reic5sta4ul 3eacului al E!+lea este caracteristic: prin alc&tuirea sa 7ubred&: pentru
6si4urana 6"pre8ur&rilor constituionale din Ger"ania 6n 4eneral. El s+a constituit cu
re"ea ca o or4ani2are a nou&lor puteri teritoriale 6n I"periuQ dar drepturile 7i datoriile
ile: alc&tuirea: co"petena 7i procedura sa n+au 1ost niciodat& 1er" de1inite. Ast1el nu
ite" r&spunde 6ntreb&rilor: pe cari 6n "od 1iresc: un spirit siste"ati2ator le+ar pune: cu
i3ire la un ase"enea or4anis". Nu 7ti" li"pede: nici cine era 6ndrept&it 6n 3eacul al
!+lea s& apar&: nici dac& pe l;n4& dreptul de a 3eni: "ai era 7i o datorie de a lua parte:
ic& re4ele era obli4at s& con3oace pe toi 6ndrept&iii: sau dac& era liber s& in3ite
nu"ai Q acei: a c&ror participare o socotea de dorit M...JA
L
.
Tot ast1el: de7i a" putut adesea constata ri3alitatea 6ntre boieri"ea "are 7i cea "ic&:
iu 6ntre "arii proprietari ai perioadei "oderne 7i 3ec5ea slu8itori"e ce 67i ap&ra 6nc&
sturile "ilitare: nu s+a a8uns la o desp&rire 6n @caseA sau @tabuleA deosebite: care s&
Rin& o 'tare a seniorilor acelei a ca3alerilor: sau s& deosebeasc& 6n constituirea adun&rilor
: @"a4naiA de @7lea5t&A. Aceste 6"pre8ur&ri au r&"as 6n &rile noastre situaii de 1apt:
r& a se concreti2a 6n a7e2&"inte constituionaleQ tradiia s+a "eninut a unei sin4ure
lunari: de proporii 7i alc&tuiie 3ariabil&. !a trebui s& 3in& Re4ula"entul Or4anic pentru
stabili circu"scripii electorale 7i a preci2a drepturile de 3ot 7i eli4ibilitate: dup& criteriile
n4urilor 7i pri3ile4iilor.
6n ti"purile "ai 3ec5i: adun&rile au de "ulte ori un caracter 6nt;"pl&tor 7i sea"&n&
arte "ult cu acele pe cari 't&rile din Ardeal le ineau @6n tab&r&A 6n 3re"uri de r&2boi:
u acele din Polonia 6n @con1ederaiileA lor: cu acei seniori ce se a1lau pre2eni sub ar"e:
acel "o"entQ 6n special: adun&rile din Zara Ro";neasc& 6n 3eacul al E!II+lea: care
sea"n& epoca de cea "ai "are de23oltare a instituiei 6n acest principat: o1er& 6ntr+o
ire "&sur& acest aspect "ilitar: care a putut induce 6n eroare pe unii istorici asupra
e3&ratelor lor rosturi.
6n %oldo3a: obser3&" de la 6nceput "ult "ai dese "eniuni ale unei or4ani2&ri de
1ri: 7i 6ntruniri "ai dese ale adun&rilor lor. Pri3ile4iile deri3;nd din ordinea 1eudal& sunt
ip&rt&7ite de cate4orii "ai nu"eroase: cari p&strea2& con7tiina 7i c5iar eBerciiul
6pturilor lor: p;n& 6ntr+o epoc& t;r2ie: spre deosebire de decadena politic& 7i social& a
elora7i @trepteA in1erioare din %untenia: r&puse de pre1acerile econo"ice: ce le+a
ter"inat ap&sarea 1iscal& a birului: cerut de Poart&. Cu tot e1ectul de uni1icare pe care 6l
=
Hurtnu2a`i: 4oc., E: p. -(*0-(,. !. 7i "ai sus.
)
H. Hartun4: 4eutsc<e /erfassungsgesc<ic<te, p. /. C1. 7i N. Saree3: Statul seniorie i 0onar<ieA
rezimativn %vul 0ediu G6n =. rus&H: 't. Petersbur4: =(=*: p. LI* 7i ur".
L(I
proauc cu trecerea 3re"ii in a"oeie ari: aceia7i lacton: precu"p&nirea pute" do"ne7ti
ca "andatar& a 6naltului >e3let: 5e4e"onia protipendadei: ca sin4ura 1or& ce i se "ai
opune: 7i 6n s1;r7it dispo2iiunile aproape identice ale Re4ula"entului Or4anic 0 st&ruiesc
totu7i 6ntre Zara Ro";neasc& 7i %oldo3a: 6n ce pri3e7te nu"&rul 7i structura 't&rilor
pri3ile4iate: deosebiri ce 67i arat& consecinele: at;t.6n redactarea proiectelor de re1or"&
constituional&: la s1;r7itul do"niilor 1anariote: c;t 7i 6n de23oltarea 6ns&7i a "i7c&rii
re3oluionare de la =I,I. Nu"ai 6n ur"a acestei 24uduiri 4enerale 7i a le4&turii "ai str;nse
ce a creat+o: 6ntre eBponenii politici ai 4eneraiei Rena7terii naionale: din toate &rile
ro";ne7ti: s+au putut 7ter4e ur"ele acestor di1erenieri: 7i a de3enit posibil s& se elabore2e
pro4ra"ul co"un de @dorineA: din a c&rui i2b;nd& s+a n&scut Ro";nia "odern&.
Istoricul obi7nuit cu proble"ele 4enerale ale de23olt&rii 't&rilor: re4&se7te 7i 6n acea
a Principatelor ro";ne: tr&s&tura caracteristic& a ad3ersit&ii 1a& de str&ini care se
"ani1est& at;t de puternic 6n lupta 6"potri3a 4recilor: dus& de 't&rile boiere7ti 6n 3eacul al
E!II+lea. Purce2;nd: ca pretutindeni: din ne3oia de a ap&ra pri3ile4iile 7i "ai ales slu8bele
6"potri3a concurenei @3eneticilorA: dar 7i 6n preocuparea de a "enine 3ec5ile a7e2&ri
6"potri3a ur4iei 1iscale: de2l&nuite de poruncile Porii: Beno1obia 't&rilor creea2&
at"os1era 6n care se de23olt& literatura 6n li"ba 3orbit& a &riiQ ea este 7i aci eBpresiunea
reactiunii p&turii aristocratice 6"potri3a puterii su3erane: ce 1olose7te instru"ente str&ine
pentru scopurile ei. Con7tiina de a 1i @de ar&A: 6nsu1lee7te ast1el pe aceia7i oa"eni pe
cari 6i 6ntrunesc interesele de 'tare.
Pentru concepia 4eneral& a istoricului acestor instituii: e de ase"enea de un
net&4&duit interes: interpretarea pe care 4eneraia ce a 3&2ut s1;r7itul 3ec5iului re4i" 6n
&rile noastre a dat+o cate4oriilor sociale 7i rosturilor lor de repre2entare politic&. Aceste
idei ale oa"enilor de stat de la 8u"&tatea secolului trecut: cari r&";neau con3in7i de
1olosul breslelor 6n econo"ia &rii: cu tradiionala lor 4ospod&rie: con1ir"& teoria
corporatist a ori4inii 't&rilor: ce 7i+a 1&cut pretutindeni 6n ulti"ul ti"p un loc at;t de
6nse"nat 6n lucr&rile consacrate acestor c5estiuni. Pute" ast1el de1ini "ai bine noua
contribuie pe care o aduce trecutul nostru 7i acestui capitol al istoriei 4enerale a Europei.
>esi4ur cercet&ri: ca aceasta: nu au 7i nu pot a3ea alt& "enire dec;t de a desc5ide
dru"ulQ r&";ne ca studii "ai a"&nunite s& reia 1iecare din datele proble"ei: s&
ad;nceasc&: "ai "ult dec;t a" putut+o 1ace: i23oarele 0 "ai ales cele docu"entare 0: s&
3eri1ice 7i s& 6ndrepte conclu2iile. >ar 6nc& de acu": pute": 1&r& a purta 4ri8a unei prea
cate4orice de2"iniri: s& desprinde" una din laturile ce ni le 6n1&i7ea2& istoria
ro";neasc&: pri3it& sub un45iul acestor preocup&ri.
>in 1r&";nt&rile 7i su1erinele de 3eacuri: prea lesne uitate de 4eneraiile trecute: dar
pe cari destinul necru&tor ni le a"inte7te 2ilnic: se desprinde totu7i: 6n ordinea 3ec5ilor
noastre a7e2&"inte constituionale: noiunea unui ec5ilibru de puteri 6n 3iaa de stat: ce
s+a 2&"islit o dat& cu 6nceputurile ei 7i st&ruie7te prin 3icisitudinile istoriei.
Prin nourii 4rei 7i tulburi ai 6"pre8ur&rilor 3r&8"a7e 7i 3itre4i: str&bat din acele
ti"puri dep&rtate ra2ele acelora7i libert&i: de cari s+a bucurat 7i aiurea lu"ea "edie3al&
7i "odern&. Patri"oniu eBclusi3 al 't&rilor pri3ile4iate: ele 3or spori 6ns& 7i se 3or 6ntruni
la ur"& 6ntr+un sin4ur "&nunc5iu: acel al libert&ii: 1&r& de care 3iaa o"enirii 7i a
naiunilor nu ar "erita s& 1ie tr&it&.
L((
REg%AT CRONO9OGIC
I ZARA
RO%CNEA'C[
L. ianuarie =*/I
L- au4ust =,=*
L "artie =,/.
cea =-..
=-(*
L. "ai =-(-a
=-((
G=-((+=/..H
=/.=
=/==
=/=I
=/L*
L* iulie =/*=
L= au4ust =/*=
=/*L
Pri3ile4iul lui !ladisla3 I pentru bra7o3eni: adresat oa"enilor
@oric&rii st&ri constituite 6n ara noastr& transalpin&A.
Pri3ile4iul lui %ircea pentru bra7o3eni @cu asenti"entul "ultor
baroni 7i ca3aleri ce erau de 1a&A.
Obli4aiunea lui >an !oie3od c&tre bra7o3eni 7una cum
#aroni#us nostris et no#ili#us pociori#us corpus dictarum
parcium nostrarum repKsentanti#uf.
'oborul inut de Patriar5ul Ni1on @cu >o"nul 7i cu toi boierii:
cu preoii 7i cu "ireniiA: "enionat de @!iaaA scris& de protul
Ga3rildela At5os.
'1atul lui %inai !itea2ul cu @toi boierii "ari 7i "ici: din toat&
araA: 6nainte de r&scoala 6"potri3a turcilor.
Pacta et conventa 6nc5eiate de dele4aii clerului 7i boieri"ii
"untene cu 'i4is"und B;t5orN.
'1atul lui %inai !itea2ul @cu toi boieriiA 6nainte de eBpediia din
Ardeal.
G>iete ardelene sub %i5ai !itea2ul.H
Ale4erea lui Radu !od& erban 6n tab&ra boieri"ii de la
Cristiene7ti.
Kur&";ntul de credin& c&tre Radu %i5nea: 1&cut de @toi boierii
7i toi ro7ii 7i toi slu8itoriiA.
R&scoala boieri"ii sub 9upul Pa5arnicul din %e5edini.
R&scoala c&l&ra7ilor dinOPra5o3a 7i Teleor"an.
Hriso3ul lui 9eon !od&: dup& adunarea inut& la Bucure7ti: cu
@toat& ara: boiarii "ari 7i "ici: 7i ro7ii 7i "a2;li: 7i toi slu8itoriiA.
%arele s1at al lui 9eon !od& @cu boiarii 7i cu slu8itoriiA.
Ale4erea lui %atei Basarab de c&tre @boiarii 7i ro7ii 7i toat& ara
cat& era preste OltA. Plecarea >o"nului la Constantinopol cu o
dele4aie de episcopi: boieri "ari 7i "ici: @7i Ro7ii: 7i C&l&ra7ii 7i
>orobanii 7i popiiA.
300
iulie IOKK 1U ramau iui uc cicuinia tiiuc vjneurgne i
Basarab 1&cut de @toi slu8itorii Z&rii Ro";ne7tiA.
@Adunare a toat& ara cu '1atul 7i cu 3oia a tot 'oboruluiA pentru
"&n&stirile 6nc5inate.
%itropolitul te1an: cu episcopii: e4u"enii 7i boieri G/. de
isc&lituriH cercetea2& 4estiunea 3istieriei.
R&scoala sei"enilor 7i dorobanilor 6"potri3a lui %atei !od&.
Ale4erea lui Constantin erban.
R&2boiul boieri"ii: a8utate de ardeleni: 6"potri3a dorobanilor
condu7i de Hri2ica.
Carte de 8udecat& 6"potri3a lui 'troe 9eurdeanul G%itropolitul:
clerici 7i boieriQ *I de isc&lituriH.
A doua carte de 8udecat& 6n acela7i proces GL, clerici @cu toi
boiarii &rii "ari 7i "iciAH.
Hriso3ul lui Radu 9eon dup& s1atul @cu toat& ara: boieri "ari 7i
"ici:ro7ii 7i "a2ili 7i toi slu8itoriiA.
>o"nia lui >uca !od& aduce sporirea puterii do"ne7ti.
>o"nia autoritar& a lui erban Cantacu2ino.
%eniune a 't&rilor din Zara Ro";neasc& 6n proiectul de alian&
cu I"periul: 6ntoc"it de ie2uitul Antide >unod.
Ale4erea lui Constantin Br;nco3eanu de c&tre boieri 7i slu8itori.
'unt de 1a& 7i @toi ne4u&toriiA.
>ele4aii de boieri la Poart& pentru u7urarea d&rilor.
Adunare: sub te1an Cantacu2ino: cu @toat& nobili"ea: cle"l
"&n&stiresc 7i de "ir 7i tot poporulA pentru des1iinarea
3&c&ri tului.
@Boierii 7i araA c5ea"& 6n a8utor pe Eu4eniu de 'a3oia.
%e"oriul tri"is Consiliului de R&2boi de la !iena cere
con3ocarea 't&rilor.
Or4ani2are de 't&ri sub austriaci 6n Oltenia.
Nicolae %a3rocordat 3eri1ic& bu4etul: de 1a& cu @toat& boieri"eaA.
Ale4erea lui Constantin %a3rocordat.
@ConstituiaA lui %a3rocordat: aprobat& de o adunare de IL de
clerici 7i -= de boieri: actuali 7i 1o7ti dre4&tori.
Adunare @ob7teasc&A pentru de2robirea @ru";nilorA pribe4ii:
,) de isc&lituri: clerici 7i boieri.
Adunare pentru de2robirea tuturor ru";nilor: /- de isc&lituri:
clerici 7i boieri.
%itropolitul Neo1it se pune 6n 1runtea "i7c&rii boierilor
p&";nteni 7i a @noroduluiA din Bucure7ti 6"potri3a @"ini7trilorA
4reci.
Boierii re1u4iai la Adrianopol i"pun >o"nitorului condiii
"&r4inind d&rile c&tre Poart&.
*.=
yi maici
L) noie"brie =/,=
=/-, =/-- =///
=//( ( dece"brie
=//(
=/)L
=/)I+=/II
=/I-
=/II
1694,1700
171
4
L* septe"brie =)=I
L) "ai =)=I
=)=(+=)*I
=)L,
=)*.
) 1ebruarie =),.
= "artie =),/
- au4ust =),/
"ai =)-*
=)--
6nc5i7i de te1an !od& Raco3i&: spre a u7ura str;n4erea d&rilor.
I aprilie =)). >ele4aii clerului 7i boieri"ii "untene se 6n1&i7ea2& 6"p&r&tesei
Ecaterina la 't. Petersbur4 7i pre2int& re3endic&rile lor. =))L
Boieri"ea 6naintea2& plenipoteniarilor ru7i: austrieci 7i prusieni:
la \oc7ani: "e"orii in3oc;nd 3ec5ile tratate 7i pri3ile4ii ale &rii.
=)), Tratatul de la Suciu` Sainar4i 4arantea2& pri3ile4iile din ti"pul
'ultanului %o5a"ed al I!+lea G=/,(+=/I)H. =)(. Kur&";ntul
de credin& c&tre 6"p&ratul 9eopold al II+lea 6n ti"pul
ocupaiei austriece. =. "ai =)(= %e"oriul >i3anului Z&rii
Ro";ne7ti c&tre curile i"periale din
!iena 7i 't. Petersbur4: cer;nd o adunare a celor trei 't&ri
Gboiere7tiH pentru ale4erea >o"nitorului. =I.L \ir"anul
Porii: con1ir";nd pri3ile4iile Z&rilor Ro";ne.
Ierar5ii bisericii 7i boierii: re1u4iai la Bra7o3: tri"it o adres& lui
Napoleon Bonaparte.
=IL= @Adunarea NoroduluiA 6n "i7carea lui Tudor !ladi"irescu.
=IL= 0 LL Proiecte de re1or"& constituionale: unele "er4;nd p;n& la a
propune des1iinarea 't&rilor pri3ile4iate. =IL( Cata4ra1ia
boieri"ii din Zara Ro";neasc&. =I*= Adunarea de re3i2uire a
Re4ula"entului Or4anic: sub pre7edinia
4eneralului Sissele3. =I*,0=I,I Re4i"ul Re4ula"entului
Or4anic: cu Ob7te7tile Adun&ri ordinare
7i eBtraordinare. 6n aceste din ur"& sunt 7i repre2entani ai
corporaiilor or&7ene7ti. =I,* Ob7teasca Adunare
eBtraordinar& a Z&rii Ro";ne7ti ale4e pe
>o"nitorul G5eor45e Bibescu. +=- iunie =I,I Re3oluia
din %untenia. Adun&rile de la Isla2 7i Bucure7ti
procla"& noua Constituie 6n L= de articole: decret;nd
contribuia 4eneral& dup& 3enitul 1iec&ruia 7i o Adunare
4eneral&: aleas& cu repre2entarea tuturor st&rilor: precu" 7i
des1iinarea cl&cii 7i iob&4iei 7i 6"propriet&rirea s&tenilor. =,
iunie 1848 >ecretul 4u3ernului pro3i2oriu pentru des1iinarea tuturor
ran4urilor ci3ile. O
LI iunie =I,I Al doilea proiect electoral pentru Adunarea 4eneral&: o trei"e
din "andate pentru proprietari: o trei"e pentru patent&rii de clasa
I 7i pro1esii libere: o trei"e pentru s&teni: prin 3ot indirect.
=, iulie =I,I Proiect electoral de cole4iu unic: cu 3ot indirect.
1849 Con3enia de la Balta 9i"an 6ntre Rusia 7i Turcia restabile7te 6n
Principate re4i"ul Re4ula"entului Or4anic: cu >o"ni nu"ii
pe 7apte ani: dar 1&r& Adun&ri Ob7te7ti.
. 302
=I-) Ale4erile pentru >i3anul Ad+Hoc. Adunarea l&ni Ro"ane7ti: constituit& pe
st&ri: se roste7te pentru @c5e2&7uirea autono"iei: nirea &rilor Ro";nia 7i
%oldo3a 6ntr+un sin4ur stat 7i sub un sin4ur 4u3ern: prin str&in cu "o7tenirea
tronului ales dintr+o dinastie do"nitoare din ale Europei: 4u3ern constituional
repre2entati3 7i: dup& datinele cele 3ec5i ale &rii: o sin4ur& Adunare ob7teasc&:
6ntoc"it& pe o ba2& electoral& lar4&: 6nc;t s& repre2inte interesele 4enerale ale
poporaiunii ro";neA. 19 august 1858 Con3enia din Paris des1iinea2&
pri3ile4iile 7i instituie re4i"ul electoral cen2itar.

II
%O9>O!A
/ "ai =*I
)
/ ianuarie =*(
-
=,.
L
=,.
,
dece"bri
e
=,L
=
, iunie =,*
*
septe"bri
e
=,*
/
L= iunie =,,
=
- iunie =,,
(
=,-
-
=,-
)
=,/
L
=,)
/
=,I
=
septe"bri
e
=,I
-
Act de o"a4iu al !oie3odului Petru c&tre re4ele !ladisla3
Ia4ello al Poloniei 6nt&rit de boierii cei "ari: 6n nu"ele lor et
aliorum omnium terrigenarum.
Boierii p&";nteni 6nt&resc o"a4iul lui te1an !od& c&tre re4ele
Poloniei: 8ur;ndu+i 7i lui credin&.
Pan Costea 6nt&re7te 8ur&";ntul de credin& al lui AleBandru cel Bun.
AleBandru cel Bun depune o"a4iul 6"preun& cu @slu8itorii
no7tri: pani 3ala5i: p&";nteni "oldo3eniA.
Act de danie c&tre Cnea45ina Rin4ala: 6nt&rit de -= de boieri toi
"ari 7i "ici.
Act de o"a4iu al lui Ilie !od& c&tre Re4ele Poloniei: 6nt&rit de
*= de boieri.
Act de o"a4iu al lui Ilie @6"preun& cu 6ntre4 s1atul nostru: cu
ca3aleri: boieri 7i nobili din cet&i: ora7e: cu inuturile supuse 7i
din 1iecare stare sau ran4 de oa"eni supu7i nou&A.
%eniune a @sei"uluiA din satul Bul4ari.
T;r4o3eii ar"eni 7i 4er"ani din 'ucea3a: c5e"ai la s1at cu
boierii: 6ntr+un liti4iu pri3itor la arenda "onet&riei.
'1atul lui Petru Aron !od& cu %itropolitul 7i -* de boieri: 6n
pri3ina pl&ii 5araciului c&tre turci.
Ale4erea lui te1an cel %are 6n c;"pia >irept&ii de c&tre
@boierii &rii 7i "ari 7i "ici 7i alt& curte "&runt&A 7i "itropolitul
@cu "uli c&lu4&riA. _
%itropolitul @cu toi boierii "oldo3eni: cu du5o3nici 7i cu
"ireniA 1&4&duiesc 6nnoirea o"a4iului c&tre re4ele Poloniei.
%eniune a @boierilor: 3ite8ilor: 3oinicilor 7i 5usarilorA cu
prile8ul b&t&liei de la R&2boieni.
6ntrunire 1esti3& a clerului: a boierilor 7i o7tirii dup& biruina de
la R;"nic.
O"a4iul c&tre re4ele Poloniei: 7cum omni#us tenis, #aroni#us
et <omini#us8.
304
152
2
1523
1527
153
8
154
0
154
8
=-),
I ianuarie =-)(
* iunie =-(-
L) au4ust =-(-
LL octo"brie =-(-
=/=-
=/L*+=/L)
=/ ianuarie =/LI
=/**
=/*,+=/-*
=/--
=//I =/)=
=/)* =/I= L-
iulie 1684
=/I-+=/(*
locaie langagiaiuia,iiicuinjiiaic uc uataiui uiuuc oici.i.,: a
!od& 7i re4ele Poloniei.
'1atul >o"nului cu boierii: 6n eBpunerea lui 9uca C;r8&.
R&scoala boierilor 6"potri3a lui te1&ni&: pe care 6l a8ut& @araA.
Ale4erea lui Petru Rare7 de c&tre @boierii 7i araA. R&scoala
boierilor 6"potri3a lui Petru Rare7. Adunare a @3l&dicilor
7i boierilorA la Badeui.
'crisoarea boierilor: l&"urind 6nl&turarea lui te1an 9&cust&.
Birul lui Ilia7 !od& Turcitul: asupra boierilor: 3&ta1ilor 7i
clerului.
R&scoala boierilor 6"potri3a lui Ion !od& cel Cu"plit.
Pri3ile4iul lui Petru c5iopul pentru ne4ustorii din 9bo33: dup&
consultarea cu @toi ne4ustorii no7tri "oldo3eni 7i boierii de ar&A.
Pacta et conventa 6nc5eiate de dele4aii clerului 7i boieri"ii
"oldo3ene cu 'i4is"und B;t5orN.
Kur&";ntul de credin& al lui Iere"ia %o3il& 7i al boierilor c&tre
Coroana Poloniei.
Tratatul de la ZuoraQ %oldo3a 6nnoie7te le4&turile cu Poarta.
R&scoala boierilor 6"potri3a lui te1an To"7a II. Ierar5ia
't&rilor sub Radu %i5nea.
Adunarea de la Ia7i: sub %iron Barno3s`i @cu "itropolitul 7i cu
ali episcopi: 7i cu e4u"eni 7i cu boiarii cei "ari 7i al doilea 7i a
treia: 7i cu "a2ilii 7i cu 1eciorii de boiari de ar& 7i cu slu4i
do"ne7ti 3oinici dinnainte 7i cu toat& araA pentru c5estiunea
3ecinilor 1u4ii de pe "o7ii.
R&scoala 6"potri3a lui AleBandru Ilia7 7i a 4recilor. Boierii
6ncearc& s& i"pun& @le4&turi cu toc"eal&A lui !asile 9upu: care
re1u2& do"nia.
%iron Barno3s`i: reales: pleac& la Constantinopol @cu "uli"e
de boieri 7i 1runtea curii: preui 7i c&lu4&riA. >o"nia autoritar&
a lui !asile 9upu.
Re4i"ul de 't&ri din Polonia 7i Ardeal: descris 6n cronica lui
Gri4ore rec5e.
%itropolitul: episcopii 7i '1atul Z&rii %oldo3ene7ti 4arantea2&
restituirea unui 6"pru"ut c&tre G5eor45e II R;`oc2i. >o"nia
lui >uca !od& aduce sporirea puterii do"ne7ti. R&scoala lui
H;ncu 7i >urac.
Boierii 7i slu8itorii 6"potri3a lui te1an !od& Petriceicu.
r4ia 1iscal& sub >uca !od&.
Boierii "oldo3eni cer re4elui Poloniei Ian 'obies`i acelea7i
libert&i pe cari le au 't&rile polone. Constantin Cante"ir se
spri8in& pe slu8itori 6"potri3a boierilor.
305
=/(* 0=/(- Reaciune sub Constantin >uca.
=).. Adunare sole"n& sub Constantin >uca: pentru des1iinarea
3&c&ritului 7i cearacului.
=).- Antio5 Cante"ir con1ir"& pri3ile4iul 1iscal al "&n&stirilor.
=).) %i5ai Raco3i& con1ir"& scutirile 't&rilor de @desetin&
&r&neasc&A.
=)== Pri3ile4iile boierilor 6n proiectul de tratat al lui >i"itrie
Cante"ir cu ru7ii.
=)=L Adunare sole"n& sub Nicolae %a3rocordat: pentru scutirile
1iscale ale st&rilor pri3ile4iate.
Adunare a boierilor pentru 3eri1icarea bu4etului. =)*(
't&rile %oldo3ei: prin dele4aii lor: pri"esc la Ia7i pe
1eld"are7alul %unic5. =),= @ConstituiaA lui Constantin
%a3rocordat: aprobat& de o adunare
de -- de clerici 7i /. de boieri: actuali 7i 1o7ti dre4&tori. /
aprilie =),( Adunare @ob7teasc&A pentru des1iinarea 3eciniei: =). de
isc&lituri: clerici: boieri 7i slu8itori. =)-( R&scoal& popular&
la Ia7i: pentru a elibera pe boierii p&";nteni:
sur45iunii dup& indicaiile @"ini7trilorA 4reci. =L au4ust =)//
Hriso3ul lui Gri4ore G5ica @pentru r;nduiala nea"ului
boierescA. I aprilie =)). >ele4aii clerului 7i boieri"ii
"oldo3ene se 6n1&i7ea2&
6"p&r&tesei Ecaterina la 't. Petersbur4 7i pre2int& re3endic&rile lor.
@Cartea 8up&neselor 3&du3eA c&tre 6"p&r&teas&. =))L
Boieri"ea 6naintea2& plenipoteniarilor ru7i: austrieci 7i prusieni
la \oc7ani: "e"orii in3oc;nd 3ec5ile tratate 7i pri3ile4ii ale &rii.
=)), Tratatul de la Suciu` Sainar4i 4arantea2& pri3ile4iile din ti"pul
'ultanului %o5a"ed al I!+lea G=/,I+=/I)H. =)IL
9e4&";nt 6ntre boierii %oldo3ei pentru a p&2i @prono"iile
statului boierescA. =)I- '1at ob7tesc sub AleBandru
%a3rocordat: cu %itropolitul:
ar5ierei: ar5i"andrii 7i e4u"eni: @7i toi de ob7te >+lor 3elii
boieri p&";nteniA 6n c5estiunea daniilor de p&";nt r&2&7esc 7i a
i4anilor. =I.L \ir"anul Porii: con1ir";nd pri3ile4iile
Z&rilor Ro";ne.
Proiectul de @obl&duire republiciasc& aristo+di"ocraticeasc&A al
%arelui 9o4o1&t >i"itrie 'turd2a. Proiect de constituie: 6ntr+un
"e"oriu tri"is de "oldo3eni lui Napoleon Bonaparte. L(
"artie =I., Ana1oraua >i3anului %oldo3ei 6"potri3a @cu4etului nesupunerii
1ranu2e7tiA. =IL= 0 =ILL Proiecte de re1or"&
constituional&: ale boierilor e"i4rai la
Cern&ui: cer;nd o c;r"uire oli4ar5ic&Q ale boieri"ii de starea a
Ii+a 7i a IlI+a: r&"as& 6n %oldo3a: concreti2at 6n WconstituiaX de
*./
=I iunie =IL,
=L aprilie =IL)
183
1 1834-
1849
=I*(
LI "artie =I,I
au4ust =I,I
=I,(
=I-
) L( octo"brie
=I-)
19 august 1858
Ioni& !od& 'turd2a.
Obser3aii 7i propuneri ale boierilor "oldo3eni pentru
or4ani2area Ob7te7tii Adun&ri.
Ana1oraua pentru prono"iile %oldo3ei 6nt&re7te pri3ile4iile
boieri"ii.
Adunarea de re3i2uire a Re4ula"entului Or4anic.
Re4i"ul Re4ula"entului Or4anic: cu Ob7te7tile Adun&ri
ordinare 7i eBtraordinare. 6n acestea din ur"&: sunt 7i
repre2entani a corporaiilor or&7ene7ti.
Proiectul atribuit co"isului 9eonte Radu pre3&2;nd un @'ei"A
ales: al 6ntre4ii nobili"i.
Adunarea de la Ia7i propune re1or"e 6n *- de puncte: 6n cadrul
Re4ula"entului.
>orinele partidei naionale din %oldo3a.
Con3enia de la Balta 9i"an 6ntre Rusia 7i Turcia restabile7te 6n
Principate re4i"ul Re4ula"entului Or4anic: cu do"ni nu"ii pe
7apte ani: dar 1&r& Adun&ri Ob7te7ti.
Ale4erile pentru >i3anul Ad+Hoc: 1alsi1icate de ad"inistraia
cai"aca"ului !o4oride: sunt anulate. Noile ale4eri: cu
repre2entarea st&rilor: dau o "a8oritate co3;r7itoare pentru
nirea Principatelor.
>i3anul Ad+Hoc al %oldo3ei 3otea2& @e4alitatea des&3;r7it&
6ntre toi cet&enii 7i i"po2itul proporional dup& 3enitA.
>up& Jimes, e @noaptea de , au4ust ro";neasc&A.
Adunarea 3otea2& unirea sub principe ereditar: dintr+o dinastie
str&in&.
Con3enia de la Paris des1iinea2& pri3ile4iile 7i instituie re4i"ul
electoral censitar.
IN>ICEO
ia2apa7a: I/:=/..
Rra"ios:Ioan: =.=.
nan: Ion !.: LI(.
rianopol: =I):L,*:L-=:L-L:L-,:L--:
L-I:L/I:LIL. a:
nu"e: /I.
lali Sa3a`: con3enia de la: =().
`er"an 3. Cetatea Alb&. Ra:
ducele de: =*(. "lulia: )):I=.
Rini:'epti"iu: L-*. iu: 3istiernic:
)..
csandri: !asile: L)L:LI(.
`sandru I: ar: L==:L=-:L=(:LL-:L*-:
L*/ n.: L,L.
Ba: stolnic: =LI.
Bandra: >o"nia: =,/.
Bandrescu:Gri4ore: L*,.
Bandra: 1iul >oa"nei C5ia8na: ),.
tandru al Il+lea: do"n al Z&rii Ro";ne7ti:
*L:=,L:=,,.
Bandra cel Bun: ,*:==.:===:==*:==):
==I:=L,:=L/:=L).
Sandru Coconul: -*:I*:=-,:=-).
Rcandru Cornea: L(:=*I.
tandru Ilia7: IL:I/:=-*+=--:=-)+=-(:
=/*:=//:=/):=II:L=I.
AleBandru 9&pu7neanu: L(: *.: *=: 138,
=,.:=,=:=,,.
AleBandra !od& G=,,(H: =L=. AleBe
%oldao3ic2: "oldo3ean a"intit 6ntr+un
doc. din 9io3 G=**,+=**-H: ===.
AleBie I Co"nenul: *(. Ali"an:nu"e:
/I. A"erica: L==. A"erica de 'ud: L.* n.
A"iens: L=L.
Anastasie: e4u"en la "&n&stirea Galata: 146.
Anastasie: episcop de Ro"an: =,.. Anatol
de >e"ido11: prin ras: L/,. Anatolia 3.
Asia %ic&. Andrei: boier: )..
Andrei al Il+lea: re4e al n4ariei: /*.
Andrei din >o"abor: nobil polon: ==(.
Andronescu:Gri4ore: L/-.
Andronescu:erban: =(L. An4lia:
L,:*=:,L:/I:)(:==/:L=L:L-(:
LI,:LI-:L(=. An8ou:
dinastie: L-:=.I. Ant8":
"itropolit: =... Ant6o5ia: =/L.
Antoni: 5at"an: =)*. Antonie
!od& din Pope7ti: (/. Apro2ie de
gopus: //. Apus 3. Europa
Occidental&. Ara4on: *=.
a Indicele a 1ost alc&tuit de O3idiu Cristea.
308
AraScee3: FueSsei F3naree3ici: 4enerai 7i
o" politic rus: L=(. Arbore: 1a"ilie:
--:=*). Arbore: 9uca: =I:=*L:=*,.
Arbure7ti: 1a"ilie 3. Arbore: 1a"ilie.
Ardeal 3. Transil3ania. Areni:sat: =,(.
Ar4e7: episcopie: LL/Q "&n&stire: I=:(=Q
"uni: LI=.
Ar4e7iu: Ilarion: episcop: LL.. Arion:
>inu C: ,.:,L:=.(:==.. Aron Tiranul:
=):),:=,/:=,):=-=:=-*.
Asac5i:G5eor45e: L/I. Asan: *I.
As&ne7ti: */:*I. Aseni: Constantin: =-I.
Asia %ic&: *):*I:=II. Aslan: 3ornic:
I*:I-. At5os: "unte: /). Au4ust de
'aBonia: =)I. Austria:
=.-:=),:=(L:=(/:L.=:L.L:L.,:
L.(:L=L n.: LL.:L,=:L,,:L,):L--:
L-/:L)=:LI,:LI-:L(=.
A3ra": postelnic: =,I. A3ra":
3istiernic: =LI. ABinte ricariul:
=)L:=)/:=)). A2arie: cronicar:
=*I:=,.:=,L:=,*.
B
Bac&u: ora7: L-):L)=:L(.Q inut: ,):==L.
Ba5lui: =-(.
Baia: b&t&lie: =LIQ t;r4: ==L:==(:=L*:=,(.
Balasac5e: (-:(/.
Balcani 3. Peninsula Balcanic&.
Balcanic&:Peninsula: L.:*(:,*:L=).
Baldo3in: lo4o1&t: )..
Baldo3in: nu"e: /I.
Bal7: 1a"ilie: --.
Bal7:Iordac5e: 3ornic: =I..
Bal7: 9upu: =(- n.
Bal7.Teodor: LL):LLI:L*L:L/*:LI-:LI(.
aana+u"an: con3enia ae ia: 2X8: zff.
Banat: /I:=.=:L.*.
Bant&7: Ion: boier: =I..
Barbo3sc5i: boier: =*,Q 1a"ilie: --.
Bari:G5eor45e:L)..
Bar`o: 4eneral: =(, n.
Barna3e: L--.
Barnosc5i:>.!.: LL,:L*L:L**:L,(.
Barno3sc5i:%iron: ,(:-=:=-,+=-).
Basarab:nu"e: /I.
Basarab I Gm %arele BasarabH: LI://.
Basarab.9aiot&: )=.
Basarab: Zepelu7: =*..
Basarabi: dinastie: L-: *.: *=: //+)=: I=:
=.I:=L,.
Basarabia: LL):L*-:L--:L-/:L/=.
Bat5ore7ti: =,-. B;t5orN Andrei: )(+I= n.
B;t5orN Gabriel: I=:IL. B;t5orN
'i4is"und: *L: ),+)): I.: II:
=,)+=,(.
B;t5orN te1an: 3oie3od 7i principe: =,- n.
B&t5orN te1an: co"ite: )=. Batiste
!e3elli: =-I:=-(:=//:=IL. B&deui:sat:
=*). B&8escu:Iordac5e: boier: =I(.
B&l&ceanu: 1a"ilie: -/:L,,:L//.
B&l&ceanu: te1an: L,-. B&lcescu:
Nicolae: ,.:II:=.):=I.:L//:
L),:L)/:L)(.
B&leanu:1a"ilie: -/:(I.
B&leanu:Gri4ore: ((. B&leanu:
Gri4ore G=IL)H: L,-. B&line7ti:
biseric&: =(I. B&lt&e7ti:
localitate: L)L. B&rboi: 3ornic:
=-=. B&rcan: stolnic: IL.
B&rnuiu: 'i"ion: L)L:L)*.
B&tr;ne7ti: sat: =L=. B;rlad:
,):=*.:L-). B;rl&: boier: ==/.
B;rlici3.'tanB;rlici. B;rno3a:
"&n&stire: =--.
*.(
H!+lea: L,:,-://.
nan: lo4o1&t: =-=.
nan: AleBandru: LL=:LLI:L*I.
id: =.,.
te1an: L,,.
seu: 'toica: =.*.
u22.
lei: nu"e: /I.
: =)-:=(*:=(/:L)..
ea GBe"ardH: p;rc&lab: =,*.
n Gabriel: IL.
u: G5eor45e: /-:L/.:L/-+L/):L(L.
Fornic: =,*.
a: ora7: =,)Q "&n&stire: =L-: =L):
LI:=*.Q r;u: ==L.
in: I"periul 3. Bi2an.
: L*: L/: LI: *-+*(:,*:-.:-):)*:
L-:=/.:L./.
)-.
%arc: L--.
cu:!asile:LII.
ii: ==Ln.: ==,.
6 al II+lea: =L,.
i al III+lea: L(:==(:=*.+=*L:=*I:
,=:=,-:=():=(I:L*-.
6: 1iul lui %N`ula: //.
6: 5at"an: =)..
i:>a"ianP.: =L=:=LL.
i:Ioan: ,.:,/:=.I:=L-+=LI.
i 9&pu7neanu: =,,.
i:%anole: 3ornic: L...
ia: -..
Co"te:L,-:L,(:L-(.
i: LI(.
: AleBandru: ,L: /,: /-: =./: ==-:
=/:L=I.
, Cezar: 262,266.
rte 3. Napoleon I.
: 'andul: =I.. i
.lo4o1&t: )).
:Radu: =I.. . O O UO .
L*:*(:=L-:=/..
Boto7ani: ,):LL-:L-):L-I:L(..
Boul: 3istiernic: =-=:=/-.
Bo2iani: localitate: L)L.
Brandenbur4: "ar`4ra1iat: ===.
Bra7o3: ,/n.:-.n.: =LI:L==:LL-:LL):L)*.
BratPilnici:Neculai: =I..
Bratei.nu"e: ==-.
Braul !itea2ul: ==,:==/.
Br&iescu: te1an: boier: =/(.
Br&ila: inut: ,-:)*:)/:(,Q ora7: =*I:L.,:
LL,:L-(.
Br&iloiu: Constantin: L*=. V

Br&iloiu: >ositei: =.*.

Br&tianu:>i"itrie: L/).
Br&tianu: >inc&: L-/.
R:Q
Br&tianu: G5eor45e I.: ):I.
Br&tianu: Ion C: /=:L)/:L)I:LI=:LII:L(*Q
Br&tianu: To"a: L*=.
Br&tuleni: b&t&lie: =/*.
Br;nco3eanu: 1a"ilie: -/:=./:=(L.
Br;nco3eanu: Constantin: (=:(I+=.*:L.,.
Br;nco3eanu: Gri4ore: L=I:LL/:L,-.
Br;nco3eanu: Nicolae: =(,.
Br;nco3eanu: Papa: (L.
Br;nco3eanu: Preda: (L:(*.
Brest:==(.
Bretania: L-.
Bruco3a: ==(.
Brunner: Otto: L*.
Brutti: postelnic: =,*.
Brutus:L=L.
_
Br2es`i: nobil polon: ,I. A
Bucioc: 3ornic: =-*.
Buciurr: boier: =/(.
Buco3ina: --: =.*: ==L: ==*: L..: L.*:
LL-:L/=:L)=+L)*.
Buc7ani+%&ne7ti: 1a"ilie: -/.
Bucure7ti: L(:-*:)-:I.:I,+I/:=..:=.=:
=.-: =./: =-L: =-,: =)I: =I/+=I(:
=(,:L.=+L.*:L./:L.I+L=.:L=)+L=(:
LL=: LL,: LL/: LL): L*=: L,-: L-I:
L/,+L//:L)-:L)/:L)(:LIL:L(=.
310
Buda: *=:)*:=,/.
Bu4:==-:=/(.
Bu4eac: )*:=*):=--:=/):=I/:=II:=(=.
Bu5&e7ti: localitate: ==(.
Bul4ari: sat: =L=.
Bul4aria: (:L/:*,+*(:==-.
Bu2&u: episcopie: LL/:L,,Q inut: ,-:I(:L-).
Bu2du4an: c&pitan: IL.
Bu2escu: Preda: )(.
Bu2escu: Radu: +.,++.
Bu2escu: 'troe: )(.
Bu2e7ti: 1a"ilie: )-:)(+I=.
Bu2inca: clucer: II.
Ca5ul: =,L.
Cali1atul arab: L./.
Cali"ac5i: Ga3ril: "itropolit: =I(:L.=:LL-.
Cali"ac5i:Gri4ore: =I(.
Cali"ac5i: Ioan Teodor: =I):=I(:=(.:=(=.
Cali"a5: 1a"ilie: =IL.
Calli"ac5i: AleBandru: L.).
Callot: KacPues: (..
Ca"enia: =/..
Ca"po \or"io: L=L n.
C;nta: Ioni&: lo4o1&t: =I..
Cantacu2ini: 1a"ilie: I(:(,+(I:=..:=./:
=/*:LI(.
Cantacu2ino: Constantin: (,:(-:(I.
Cantacu2ino:>u"itra7cu: =/I+=)..
Cantacu2ino: G5eor45e: =.L.
Cantacu2ino: Gri4ore: L//. Cantacu2ino:
Iordac5e: =/*:=/,:=)(:=I.. Cantacu2ino:
%inai: =I(:=(,:=(-. Cantacu2ino: P;r3u:
=(,. Cantacu2ino: erban:
-L:(,:():(I:=.L:
=.*:=/(.
Cantacu2ino: te1an: -L:=..:=.=.
Cantacu2ino: To"a: =...
Cantacu2ino %&4ureanul.Ion: L.*.
Cante"ir: pa7&: =--.
canie"ir: FVnuon: ++=. Cante"ir:
Constantin: =).:=)=:=),:=)-. Cante"ir:
Constantin: 1iul lui >i"itrie: =)(.
Cante"ir: >i"itrie: =*:=,:L,:L):,.:,I:
-=:-*:--:/*: =.I: ==*: =/=: =//:
=)=+=)/:=)(:=IL:=(I.
Capodistria: L--. Caracal: L-).
Cara4ea !od&: =(/:LL=:L-I. Carida:
3istiernic: (L. Carol cel %are: L=.
Carol al !l+lea: =.L. Carol al EII+
lea:re4e al 'uediei: =)).
Carp:Toader: =I..
Carpai: "uni: */:==*:==,:=,I:L)I.
Carta4iul: I/. Casi"ir: o1ier: LI(.
Casso:9eon: L*-. Castilia: *=.
Catar4iu: AleBandru: LI(.
Catar4iu: Costin: L(=. Catar4iu:
Iordac5e: LL):L,L. Catar4iu:
te1an: L).:LI(. Cato cel
B&tr;n: L=L. Ca2an: boier: ).
Ca2i"ir al III+lea: re4e al Poloniei: ==L.
Ca2i"ir al I!+lea: re4e al Poloniei: ==(.
C&lu4&reni: =,I. C&u7ani: localitate: =I/.
C;ineni: I=. C;"pia %ierlii: =*..
C;"pineanu: Constantin: L,-.
C;"pineanu: Ion: L//. C;"pul lui
>ra4o7: ==L. C;"pulun4: ==L:L-).
C;"pulun4 %oldo3enesc: L,:==*:=,):=/).
C;r8&: 9uca: =**. C;rli4&tura: ,).
C;rstian: boier: /I. Ce5an: 3ornic: =-).
Cern&ui: ,):LL):LLI:L**:L*(:L,=.
Cernei: L-). Cetatea Alb&:
*/:-,:==*:=LI:=*):L,=:L,-.
*==
unpa4nN: a"basador 1rance2: L==.
Qsarie: ar5i"andrit: =(,.
a8na: >oa"na: ),.
45eaciul: inut: -. n.
pro3&: localitate: =.L.
ril: 21*.
sar: 3ornic: )).
7in&u: L=,.
id`iebic2: =-*.
Qu: =*/.
biu: boier: =II.
Tole7ti: =-).
pan:Tri1an: =*).
idius: =I.
iau: boier: ==-.
>r&scu: Radu GIH: 3istiernic: I).
tcin: =*L.
nc&ui: LL).
uneea: =L.:=L(.
on:\eliB: L//.
an: boier: /I.
neni: dinastie: *I.
ic5i:Costac5e: L(=.
Qtantin: postelnic: I(.
Qtantin C&pitanul: cronicar: -, n.: )L:
IL:(,:(-:(I n.
tantin Porp5Nro4enetul: */.
tantin 'tr;"banul: =.*.
tantin erban: (=+(,.
tantinopol: (:L*:L(:,,:-*:-,:-/:-):
)*: )(: I/ n.: I(: (-: (): =..: =.L:
=.,:=L-:=**:=*)+=*(:=,L+=,,:=-.:
=-,: =-)+=/=: =//: =/I: =).: =)=:
=)(:=I=:=I-+=I(:=(=:=(I+L..:L.,:
L.-:L.)+L.(:LL)+LL(:L,*:L-=:LI-:
LI):LI(.
u: t;r4ul din j: =)..
ieanu: 'ocol: clucer: (=.
ieni: 1a"ilie: -/+
Q
ii lui 'as: =-=.
c5e:9upu: =(-.
c5el: !aleria: 42,43.
c5escu: %inai: L): 112,126,135.
Wjos:e: p;rc&lab G=,,(H: =L=:=LL.
Coste: p;rc&lab G=-L*H: =*,.
Costea !ala5ul: ==).
Costea !itea2ul: ==,.
Costin: 1a"ilie: --.
Costin: %iron: -.:-=:-*:-,:IL:I):(* n.:
=-.:=-*:=-,:=-):=-I. Costin:
Nicolae: =I:*L:=)L:=)*:=)/. Costin:
!elicico: =)=. Cotic: Ti"o1te: =I..
Cotroceni: (.:(-:(/:L=(. Courier: Paul
9ouis: L*L. Co3urlui: ,). Co2ia:
"&n&stire: ,-. Co2"a:pop&: =,L.
Craco3ia: ==(:=LL:L--:L-/:L/(:L)=.
Craio3a: )-: I.: I-: =.L: =./: L.=: L.I:
L.(:LL/:L-/:L-):L)(:LI*.
Craio3escu:Barbu: ban: )=:)*.
Craio3escu: P;r3u: 3ornic: )=:)*.
Craio3e7tii: 1a"ilie: -/:)=. Crasna:
p;r;u: =L=. Cre"idi: te1anac5e:
"edelnicer: =I/:
=I):iI(.
Creulescu: 1a"ilie: -L:=(L:L,,.
Creulescu:G5eor45e: =.*. Cri"eea+
*=:=L*:=(/Q R&2boiul Cri"eei: LI,.
Cristiene7ti: I=. Cucuteni: localitate: =-=.
Cu5ea: ==,. Cup&re7ti: 1a"ilie: =//.
Curlandia: L.L. CurtCelebi:I/:=-).
Curtea de Ar4e7: ,,:/L:/*:/):)=.
Cutlu8nu2: "&n&stire: /).
Cuuiu:G5i&:L*=. Cu2a: nu"e: L=,.
Cu2a: AleBandru Ioan: /-:L).:LI=:291,
L(*:L(-.
Cu2a: G5eor45e: LL).
Cu2a: Ioan: sp&tar: L...
Cu2a: Ioni&: pitar: =I..
C2artorNs`i: Ada": L=-.
*=
>
O >abi8a: 3ornic: =/-. >acia: L.:L*..
>a8bo4: ==-. >an: 3istiernic: )). >an:
3oie3od G=,/.H: ).. >anc5ul: boier: /).
>anu: 1a"ilie: --. >&ne7ti: 1a"ilie: *=.
>&sc&lescu: te1an Scarlat: 217,238,241,
L-L:L/,:LI(.
>ea`: LI(.
>el C5iaro: (( n.: =.. n.: =.=. >espot
!od&: L(:=,.:=,=:=,,:=-=:=-*. >iicul:
sp&tar: =/,. >i"itrie 3. >u"itru din
Cepturi >in4a: 1a"ilie: --. >ionisie:
e4u"en: LI(. >ionisie Eclesiar5ul:
cronicar: L.=: L.-:
L./:L.I:L==:L=/.
>ireptate:c;"p: =L=:=L,:=L-:=*,.
>lu4os2: Kan: L=:,= n.: ==L:==*.
>obo`a: Bo4dan: 3ornic: ).. >obre8on:
=I.. >ol5: boier: ==-. >ol8: 8ude: L)(.
>o"abor: ==I. >o"&ncu7: boier: ==-.
>onici: Andronac5e: lo4o1&t: LL): L*L:
L**:L,L.
>oro5oi: inut: ,):-. n.: ==I:L-).
>oso1tei: =-.:=).. >ra4: ==-.
>ra411N: 1a"ilie: ==,. >ra4oi !itea2ul:
==,. >ra4o"ir: 3ornic: I(. >ra4o"irna:
=--. >ra4o7 !itea2ul: ==,. >ra4o7 !od&:
=.I:1=,:123; v. yi Cmpul
lui >ra4o7.
>r&cule7ti: 1a"ilie: *=.
>r&45ici: sp&tar: LL):L*L.
Ecaterina a Ii+a: =.,:=I/:=(*:=(,: =(/:
L..:LL-:L,L:L,*.
Ec`: AleBandre: ,L.
Eduardl:/I.
E1ti"ie: cronicar: =*I+=,..
E1ti"ie:"itropolit: )-:)):I..
E4ipt: L=.:L==. Elada 3.
Grecia.
Elena >oa"na: soia lui Petru Rare7: =*-:=,=.
Eliade: L//.
Elisabeta: re4in& a n4ariei: LL. Elisa3eta
>oa"na: soia lui Iere"ia
%o3il&: =-=:=-L. El"pt: 4eneral:
=(*:=(,. El3eia GCon1ederaia
El3eian&H: L-:L*=. E"erit: %arcel: L--.
En4els.\riedric5: L)). En2enber4:
4eneral: L.*.
*=*
Q: 2aX.
inu: boier: L*L.
ii: localitate: =/).
eit5: ad"inistrator austriac 6n
%oldo3a: L.L.
ris&carul: ==-.
iude 'a3oia: =.=.
i: ): (: /L: /*: (): =.*: =.): =.(:
=,: LL.: L*=: L*I: L-=: L--: L)):
I,:LI-:LII:L(=L(/:L((.
+ Central&: ):L=:L/:L):*.:-. n.:
): /=: ).:L.L: L*I:L/=:L/,: L)=:
)):LII:L().
+ Occidental&: ):=-:=/:L=:L,:L/:
): *=: ,*: -*: --+-): /=: /-: ).:
.,: =./: ==*: =,=: =,,: =I.: =I/:
=.:L==:L=*:L*I:L-.:L/,:LII:L().
+ R&s&ritean&: ):=) n.:L=:L/:LI n.:
): () n.: =L-: =**: =,L: =/,: L=.:
/=:L/,:L)):LI,:L().
+ 'ud+estic&: ,*:-):=**:L=..
ie: cronicar: =*(.
=I-:=(..
cnea2: LL.
inut: ,):L-).
nu: 1a"ilie: -/:=(L.
ii: 257.
inu:Radu:I(.
actor: LI(.
ind de Habsbur4: )L:=*-:=*/ n.
ar5i"andrit: =(,.
:u: 1a"ilie: -/:=./:=(L:L,,.
:u: AleBandru: L,-.
:u:Iordac5e: L,-:L//.
:u: %atei: )I.
t+C: =-:,.:,L:,I:-=:--:/=:/L:
=L: L=): LL*+LL/: L*.: L*-: L*(:
W: L-*: L-(: L/L: L/I: L)I+LI=:
eI:L(,:L(-.
ri"anaa: gKQR.
\inta: (..
\liondor: ar"a7: =)..
\londor: erban: =I..
\lorescu:G.>.: )*.
\oc7ani: =(,:L-):LI(.
\orbin+Kanson: a"basador 1rance2: L.).
\otac5e: =I/.
\otino: G.: ,..
\rana: =/:L/:,L:)(:=)*:L.-:L=.+L=*:
L,/:L--:L)( n.: LI,:L(=. \r&t&ui:
localitate: ==(. \rederic al II+lea de
Ho5enstau1en: L*. \rederic al II+lea:
re4ele Prusiei: =.,:=I/. \ren: c&pitan:
=)I. \ru"oasa: localitate: =I/. \uad
E1endi: LI*.
Ga1encu.%iron: stolnic: =I..
Gal: boier: /I.
Galata: "&n&stire: =,/:=-/.
Galai: =-(:=/L:=I/:L-):LI=:L(=.
Galiia: LL:==-:==):L)=:L)L:L)-:L)I.
Gan4ur: p;rc&lab: =L(.
Ga3riil:pop&: I- n.
Ga3ril de la At5os: preot: )=.
G&ne7ti: 1a"ilie: =*).
Geanet: Iordac5e: =I/:=I).
Geano4lu: 1a"ilie: =(L.
Gent2: \riedric5: L/=.
Geor4ia: re4at: =),.
Ger"a1c: I"periul 3. Ger"ania.
Ger"ania: LI:=/.:L(I.
G5edeon: "itropolit: =/-:=)*.
G5eor4ac5i: lo4o1&t: =)*.
G5eor45e: c&"&ra7: =,/.
G5eor45e: "itropolit: =L).
G5eor45e: 3l&dic&: =,L.
G5eor45e Here4ariul: =L=:=LL.
G5eor45e te1an: 3oie3od: (*:=/*+=/-.
*=,
5er45ei:7teianacne: c&"inar: OO4.
G5er45ia: I*.
G5ib&nescu:G5eor45e: L.=.
G5ica: 1a"ilie: =(L.
G5ica: AleBandru: L.,:L/.:L/):LI-:LI(.
G5ica: Constantin: LI(.
G5ica:G5eor45e: I(:(,:(I.
G5ica: Gri4ore I: =/).
G5ica: Gri4ore al Il+lea: =). n.: =I/.
G5ica: Gri4ore al III+lea: =I(:=(=:=(,+=(/:
L..:L.). G5ica: Gri4ore al I!+lea:
L=I: LL(: L,,:
L,/:LI*:LI-.
G5ica: Ion >.: L/):L)/:LI(. G5ica:
9eon: LI(. G5ica: %ana: L,=. G5ica:
%atei: =I). G5ica: !asile: L(=.
G5ior"a: "are ban: I- n.: I(:(L.
G5i&: G5eor45e: =I.. Gio"&:Ion:
=I..
Giurescu: Constantin: ,.:,L:,/:=():=(I.
Giurescu: Constantin C: =,:L/:-..
Giur4iu: /I:I-:(,:L.,. Glo4o3eanu:
1a"ilie: =(L. Gne2no: ==(:=L.. Goia:
postelnic: =-*. Golescu: 1a"ilie: =(L:L,,.
Golescu: Albu: clucer: *L. Golescu:
>inicu: L*=:L*(:L,,:L)/. Golescu:
Iordac5e: L,,:L/,. Golescu: Nicolae:
3ornic: LL(. Golescu: Radu: =.=.
Golescu+Albul: AleBandru C: L)/.
Golescu+Ar&pil&: AleBandru G.: L-L:L)/.
Gole7ti: localitate: LL.. Golia: boier: =,*.
Golo3`in: "inistru rus: =),:=)-. Gor4an:
sp&tar: I*. Gor`a: Ol4ierd: =L..
Graiani:Gaspar: =-*. Gr&di7teanu:
1a"ilie: =(L. Greceanu: 1a"ilie: -/:=./.
urcccauu, ivauu. t/ u., &>&>, IV1V1 11.
Grecia: ==*:L=):LL..
Gri4ore: 3l&dic&: I/:I).
Gri4orie: episcop al R;"nicului: =I).
Gri4orie II: "itropolit al n4ro3la5iei
G=)/.+=)I)H: =(,. Gri4orie:
pa5arnic: =,I. Gri4orie >asc&lul:
"itropolit G=IL*+=IL(F
=I*,H: L-/. Gri4orie: Ro7ea:
"itropolit al %oldo3ei
G=-,/+=--=H: =,..
Gritti:Aloiso: =*-.
Gro2a3: boier: =*,.
Gro2ea !itea2ul: ==,.
Gu7ti: LI(. Gbo2d2iec:
=*/.
H
Habsbur4i: )L.
Habsbur4ic: I"periul: =(/:LII.
Halici: ===:==-.
Ha""er: Kosep5 3on: istoric: L.*:L./:L=-.
Han4erli: Constantin: L./:L.).
Harala"b: colonel: L/L.
Har`o3: =)-.
Hasan pa7a: L.(.
Hasdeu:B.P.: =,=.
Has1ord: 4eneral: LI* n.
Hae4: L=
H&b&7escu: 5at"an: =/I.
H;nce7ti: 1a"ilie: =/-+=/).
H;ncu6:%i5alcea: =/-:=//:L=I.
H;ra: boier: =*/.
H;rl&u: =I:,):-,:==/:=*L:=*,:=-,:L-):LI(.
Hennin4sen: scriitor: L)).
Henric al III+lea de !alois: =,-.
Heracli2i: dinastie: *).
Hera: inut: L-).
H"elni`i: Bo4dan: (*:=/,.
H"elni`i: Ti"us: (.:=/,.
Hoarda de Aur: */:==L. 2_T AT ?
315
X =L.
Qetate: =*L:=*,:=*/:=-.:=-*+=--:
*-:=/):=/(:=)(Q irut: ,):-. n.
Qr45i:c&"&ra7: =,/.
3ornic: ),:I):(*:(I.
:1iulluiHri2ea:(*:L=I.
1a"ilie: --.
: localitate: ==(.
Qa`i:Constantin: LI(.
*I: =*(: =/-: =I.: =(*: =(,: LL):
=):L-).
"itropolit: =II.
ta3or: =LI.
3. Kadbi4a
rec5t: re4e al Poloniei: =L).
asul: =,*:=,,:=,/.
9i5in: ==(.
nis: =,*.
Ia"bul: =/(.
in Bruco3a: nobil polon: ==(.
Biier: /I.
U--:=..:=.-:=,.:=-L:=--:=-/:
*+=//: =).: =),: =)/: =)(+=IL:
/: =II+=(=: =(*: =(,:L.L:L.*:
)+L.(:L=L:L=-:LL):LLI:L*=+L**:
/: L*): L,=: L,): L-,: L-): L-I:
,: L/)+L/(: L)=: L)L: L),: LIL:
(:L(..
=L..
: =II.
(/.
6 %ure7: (*.
n: =)).
"itropolit: (*.
de: L)(.
ier: =LI.
ie3od: L):,/:==I+=L=.
W7: L(:=*I+=,..
Indi4an: KNeculai: =I..
Inoc5entie: episcop al R;"nicului: =.L.
Inoc5entie: episcop de Hu7i: =(*.
Ioan: cnea2: LL.
Ioan Bote2&torul: (,.
IoanCor3in: =L*:=*..
Ioan \&r& Zar&: L),.
Ioan T2i"is`es: *).
Ioanic5ie: episcop: =L).
Ioanidi:>i"itrie: L/L.
Ion !od& cel Cu"plit: *=:=,=+=,*:=,/:=-*.
Iona7 !itea2ul: ==,:==/.
Ior4a:Nicolae: =,:=-:*=:*,:*/:,.:,=:,):
,I: /L: /*: /): ).: )L: I): (=: =.,:
=.-: =L=: =L*+=L-: =LI: =,=: =,I:
=-(+=/=: =)-: =)I: =I/: =I): =(,:
=(): L.,: L.-: L.(: L=L: L=,: LL):
L*L:L-*.
Iosi1 al II+lea: I.:=.,:L..:L.*.
Ipsilanti: AleBandru: 3oie3od: L..:L.=:L.*.
Ipsilanti: AleBandru: conduc&torul Eteriei:
L=I+LL=:LL,.
Ipsilanti: Constantin: L.(:L=,+L=/:LL=.
Irod: (,.
Isabela: soia lui Ioan g;polNa: )*.
Isaia: "are 3ornic: =LI.
Isaia de la Baia: boier: ==(.
Isaie3: 4eneral: L=-.
Isar: Ioan: 3istiernic: =/(.
Isaurieni: dinastie: *).
Islan GAslanH: postelnic: =,*.
Isla2: L)*:L)-:L)/.
Istrati:Ga3ril:pa5arnic: LL-.
Is3a"a: I-.
Iu4a: boier: =L/.
Iu4a: protopop: ==I.
Iu4a: 3istiernic: =*..
Iu4a !od&: =LI.
Iur4: boier: ==-.
I3an cel Groa2nic: )*:=*-:=,=.
I3a7co: lo4o1&t: =*,.
I3a7cu: 1iul lui Petru I: ==/.
I2"ail: 8ude: L(,.
*=/
9adislau:boier: //.
9adislau de Bi3inis: //.
9aiot& Basarab: =().
9allNTollendal:L--.
9ascaro3: consul: L.L.
9as`i:Albert: =,. n.: =,=.
9atNc2eb: localitate: =(,.
9aureniu: co"ite: ==L.
9aNbac5: L=(.
9a2;r:G5eor45e: LL..
9&pu7na: ,).
9edi5o3s`i: =)I.
9e"ber4 3. 9bob.
9en7:\ilip:L,,.
9eon To"7a: I*:I, n.: I-:(L:(/:=-/:=-I.
9eopoldl:().
9eopoldalII+lea:L.*.
9eurdeanul:'troe: I(:(-.
9ilea: boier: =.L.
Kadbi4a: re4in& a Poloniei: ==).
Ka4elloni: dinastie: =*=:=,,.
Keltu5in: 4eneral: L-/. Kianu:
5aiduc: L*=. Kico3:!lad: boier:
=L=. Kili7te pe R;"na: *L. Kiul de
Kos: 8ude: I*. Koldea:L(:=,=. Kule:
boier: ==/. Kustinian I: L..
K
Salis2: ==(.
Salocsa: //.
Salo45eras:Ioan: =,).
Sara45eor45e: L=-:L=):LLL.
Sarapc5: boier: //.
Se"enN K;nos: =/*:=/,.
Senan:pa7&: (..
Sie3: =--:=/*.
Sissele3: Pa3el: L-,+L-/: L-(: L/.: L/L:
L/,:LI,.
S6pcia` 3. Hoarda de Aur.
Sliuce3s`i: /-.
So4&lniceanu: Constantin: clucer: =I.:=I=.
So4&lniceanu: Ienac5i: =)(:=I..
So4&lniceanu: %i5ail: =,-: =)L n.: =I.:
L/I:L)L n.: L)*+L)-:L)I+LI.:LI-:
LI(:L(L:L(*:L(-. Soni4se44: conte:
=.*. Sopriilii: 1a"ilie: (,:=-.. Sopriilu:
A5"ed: "are 3i2ir: =/). Sorec`i: 1a"ilie:
=-L. Soriato3ici: Iur4: ==/. Sossut5 9a8os:
L//. Sosta`i: 3ornic: =I.. Sreuc5elN: baron:
L,-. Suciu`+Sainar4i: pacea de la: =(L:
=(*:
=():L..:LL,:L-):L)-:L.L:L.,.
*=)
9i"a: L.*.
9ipnic: ==(.
9isabona: L.*.
9ito3oi: LL:L,.
9ituania: ,L:,*:==):=LI:=*=:=/I.
9o3i7tea: /).
9ubienec`i: sol polon: ().
9ublin: =,-.
9ubo"irs`i:G5eor45e: =/-.
9uca: episcop: )).
9uca: te1an: lo4o1&t: =)*.
9udescu: 'toica: )=:I=:IL:I- n.:(,:(-.
9udo3ic al ElII+lea: =/L.
9udo3ic al El!+lea: =-L. R
9udo3ic al E!I+lea: =)I:=II.
9udo3ic de An8ou: //:/):==L. X 1 T 8 T
9udo3ic \ilip: L-*.
9upescu: G5eor45e: /=. R
9upu:s&rdar: =)(. . U
9upu: 3ornic: =),. i
9upu >ionisie: "itropolit: LL..
9upul: pa5arnic: IL.
9bob: ===:==(:=L.:=L):=,,.
M
Macarie al Antio5iei: (=:=/L.
Macarie: cronicar: =): =I: =L-: =*-: =*/:
=*I+=,..
Macedonia: *(:/I n. Mac5ia3elli: =*-.
Ma5o"et 3. %u5a""ad Mailat5 te1an :
=*/ n. Manasses: Constantin: =L-. anea:
boier: /(. anolac5i: sp&tar: =I-:=I/.
ara"ure7: LL:L-:=.I:===:==,:==/:=L=.
arco: lo4o1&t: II.
area Nea4r&: *=:,I:==*:L-,:L/I.
ar4areta+%u7ata: ==/. ar45ita: 1iica lui
Bo4dan I: ==L n. aria Cost&c5ioaia: =(-.
aria >o"nia: 1iica Oui !asile 9upu: =/*.
arini Poli: Gio3anni: **:I.:=,*. artin:
boier: /I. artindin Salino3: ==(.
arB:Sarl:L)). atei al %irelor: IL. atei
Basarab: ,(: )I: I.: I*: I-+I):
I(+(*:((: =-,:=-/: =-I: =-(: =/=:
=/,:=():=(I. iteiCor3in: =LI:=*=.
i3rocordat: 1a"ilie: LI(. i3rocordat:
AleBandru: L.=. i3rocordat: AleBandru
I.: L.=. i3rocordat: Constantin: *. n.:
**:-*:--:
/=: I(: =..: =.*+=./ n.: =.): =)(:
=I.: =I-: =I/: =(.: =(=: L.=: L.,:
L=/:L,):L),.
i3rocordat: Ioan: =.=:=)I:=(/.
i3rocordat: Nicolae: =.=:=.*:=.I:=)L:
=)/+=)I:=(-:=():=((:L.=.
t3rodin: pa5arnic: =).. i3ro45eni:
Nicolae: L.*. 3ro45eni: Petre: LI(.
Bi": 3istiernic: =*,. Kinescu:
boier: L*):L*I.
%&lu7c&: =L(.
%&ne7ti: I*.
%&r4ineni: 1a"ilie: -/.
%&r4ineni: localitate: L//.
%e5edini: --:I.:IL:I*.
%eletie:LL):L*).
%etodiu: L=.
%etternic5: Sle"ens 9ot5ar hen2el 3on:
cancelar al Austriei: L=I:L-,:L)=.
%ic5elet: Kules: L),.
%iclescu: !asile: LL):L*L:L,L.
%icolai din %i5alo3: ==(.
%i5ai !itea2ul: *L:**:,=:,I:,(:/=:/*:
),+I=: I-: II: =,*: =,): =,I: =-.:
=-=:L/,:L/-.
%i5aill:LI.
%i5al: boier: ==/. O
%i5alcea: ban: I..
%i5nea al II%ea Radu: (*+(-. O
%i5nea cel R&u: )L.
%i5ul: 5at"an: =*/+=*I.
%i5ul: lo4o1&t: ==.:==I:=L.:=L):=LI:=*-.
%ilco3:episcopat: ,-:===Q r;u: I).
%incia`N: L--:L-/.
%inea:Ilie: ,=.
%inetti: =-).
%ircea cel B&tr;n: LI:,-:/):/(:).:=().
%ircea Ciobanul: *=:)*:),:=,=:=,L.
%irosla3a: =-I.
%itrea: pitar: II.
%itrea: 3ornic: )).
%itro1an: =,..
%o4;ldea: pa5arnic: =/-.
%o45il&: ==-.
%d5aci: *=:)L:=*/.
%o5a"ed al II+lea: =(I.
%o5a"ed al I!+lea: =():LL-.
%oise 3oie3od: )L.
%oldo3a: (:=*:=-+=I:L*:L-:L)+**:*(:,L:
,*:,/+--:-):/Ln.:/,://:/I+).:)*:
),:)/+)I:I.: I*:I/: I):(L:(*:():
=.=: =.*+=.-: =.)+=.( G!ala5iaH:
===+=**:=*-+=-=:=-*:=-I+=/=:=/*+=)L:
*=I
=()+L.*:L.-:L.):L.I:L=.:L=L:L=,:
L=-: L=I: L=(: LL=+LL/ n.: LL)+L*=:
L**+L*/:L*I:L*(:L,=+L,-:L,)+L-.:
L-L:L-,:L-/:L-):L-(+L/*:L/)+L),:
L)I:LIL:LI*:LI-:LII+L(-:L()+L((.
%oldo+!ala5ia 3. Principatele Ro";ne.
%oldo3ia: =-/.
%olode: c&lu4&r: =,L.
%ontesPuieu: =.).
%orea: ,-.
%oru2i: AleBandru: L.-: L.I: L.(: L=,:
L=/:L*/:L,* n.: L,I:L-L:L-,:L).:
LI=:L(=.
%oru2i: Costac5i: L)..
%oru2i: Constantin: L..:L.=.
%osco3a: (:L-:=L-:=*/:=--:=)*:=),.
%o3il&: Constantin: =-=:=--.
%o3il&: Ga3riil: I*.
%o3il&: Iere"ia: =,/:=,I+=-*:=--.
%o3il&: %oise: =-):=/..
%o3il&: Petre: =--:=/*.
%o3il&: 'i"ion: I.:=-=.
%o3ile7ti: 1a"ilie: *L:=,/:=-.+=-L:=--.
%u5a""ad: pro1etul: L/-.
%u8ilo de Buc2ac2: =L..
%unic5: "are7al: =)(.
%untenia 3. Zara Ro";neasc&.
%urad al I!+lea: =/..
%ur4ul: 3ornic: =,*.
%usta1a al III+lea: =I/:=(..
%u7te: Nicolae: diac: =)/:=)):=I..
%u2i`: Ian din >ubroba: ==(.
%unster: =,-.
N
Na4;u: Constantin: =I..
Napoleon =:L.(+L=L:L=,.
Napoleon al III+lea: LI,:L(=.
Nau" R;"niceanu: L=,:L*= n.
Nea4oe: boier: /).
rsea4oe t8asarao: F=.
Nea4u GNea4oeH 3itea2ul: ==-.
Nea": 8ude: ==L:=L*:LL,:L-):LI(.
Neapole: Re4atul de: L**.
Nec`er: =)I.
Neculce: Ion: cronicar: ,): /*: (L: =*.:
=//:=/):=).+=),:=)/+=)(.
Neculce: Ioan: boier: L,L. Ne4el: 3ornic:
LLI:L*-. Ne4oi&: =I.. Ne4ri: Costac5e:
LI(. Ne4ril&: pa5arnic: =LI. Ne4ru:
Enac5e: =I.. Ne4ru22i: Costac5e: =,=.
Ne4ulescu: Paul: L*,. Ne4ba: boier: //.
Neicea: =L(. Neni7ori: (..
Neo1it: "itropolit: =./:=I):L-L:L/..
Nero: =I:)*.
Nestor: cronica lui: L=:==*.
Nic5id: p;r;u: ==L.
Nic5i1or: "itropolit: =I..
Nic`el: =LL.
Nicodi": stare: /(:(-.
Nicola: 3istiernic: I/. :
Nicola 'o1ial&ul: (-:(/. Nicolae I: ar:
L,L:L,,:L-,:LI,. Nicolae AleBandru: LI
n.: //:/). Nicolai: boier: //. Nicolaus de
Au4inas: //. Nicolaus de Re"ec5a: //.
Nicopole: b&t&lie: /(Q localitate: I/.
Nie"iro3: localitate: =/(. Nies2aba: =L..
Ni1on: patriar5: )=. _a
Ni`ep5or P5ocas: *).
Nion: consul 1rance2: L/-. RQ :
3
O
Nipru: =,L. O U
Nistor:Ion:L*L. + ? R
Nistru: */: ==*: ==-:=*/: =*): =,L:=,,.
=,I:=/-:=//:=/I. Nointel:
a"basador 1rance2: L.).
*=(
tarul Anoni": L=:LL. Panin: conte: =(/.
ur: =,.. Papa din Greci: lo4o1&t: I/.
Papadopol Cali"a5: AleBandru: =I.:LI(.
^ Parasc5i3: lo4o1&t: I*.

Paris: **:/=:L-L:L//:L).:L)/:L)):LI,:
ertNn: b&t&lie: =*/. LI-:LI):LII:L(*.
reno3ici: %ilos: LLL. .
Pa""t
O 3iceconsul 1rance2: L.).
res`o3: 4enerai: L.L. Passarobit2: =.L:=(/.
essa: =I.. Pata3inus: =,-.
obescu: colonel: L/L:L)/.
Paul

de

Ale
P
:

(=
O
(L
R
=/L
O
=)L
+
:=:*:===. Pa3elI:ar:/L:L.(.
ssnic`i:gbi4nie3:cardinal: ==(:=L.. Pa3lo3+'il3ans`i: /-.
:r;u: LL://:I/:=.*:=(L:LL.Q 8ude: I*. Pa23anto4lu:pa7&: L./:L.I:L.(.
enia: --:I.:IL:I*:=.=:=.L:=., K)I: P&tra7cu cel Bun: ),. ]
=(/:L..:L.(:L=-:L=/:LL.. P;r7co3eanu: te1an: L...
ciul >i"itre: L-. P;r3ulescu G5enadie: ar5i"andrit: 219.
iei: =L(:=-=. Pelopones: ==*.
entul Apropiat: L... Peres3eto3: I3an: =*-.
entul 9atin: ):L/. Persia: =-=.
Qo3a: )/. Petersbur4: =(*: =(,:=(/:L.*:LL,:LL-:
*orne:6nt;lnireadela:L(=. L*I:L,=:L-/.
nan al II+lea: sultan: =-*.
Petis
O \rancois: sieur de la CroiB: =(I.
Qsti: sat: =-=. Petriceicu: 3ornic: =/L.
."an8"periul: *.:*=:**:,):-*:-,:)*: Petrico3: localitate: =,-.
)/:)(:I=:I-:I/: II:(L+(-:():((: Petru: 1ratele lui Asan G3. 7i As&ne7tiH: *I.
=..: =.L+=.-: =**: =*-: =*/: =*I: Petru: 3oie3od 6n nordul %oldo3ei G=*-(H: ==L.
=,L+=,,:=,)+=-*:=--:=-)+=/.:=/L: Petru: 1ratele lui te1&ni& !od&: =*,.
=/*:=//:=/):=),:=)(:=I-+=I):=I(: PetruI:do"n al %oldo3ei: L):=.(:==/:==).
=(.: =(L: =(*: =(/: =(): =((+L.L: Petru al II+lea: do"n al %oldo3ei: =LL.
L.,+L./:L.I:L.(:L==:L=/:L=(:LL.: Petru:3ornic: ==(.
LL,:LL-:LL)+LL(:L**:L*-:L*)+L*(: Petru cel %are: =..:=)*:=)-.
L,=: L,,: L-=: L-,: L/.: L//: LIL: Petru Aron: ==.:=L*:=L):=(I.
LI,+LI):L(=:L(I:L((. Petru Cercel: L(:),.
tea: Andrei: L=/:L=). Petru Rare7: =):=I:L(:=L-:=*-+=*I:=,.:
W? =,=.
p Petru c5iopul: =):,):,I:-.:)I n.: =*I:
=,L+=,,:=,/:=,(:=-/.
le7: L=)+L=(. Pili: 'andu: =I..
Io3a: IL. Pirenne: Henri: =.,.
ade:Toader: 3ornic: =/(. Pite7ti: L-).
ipoc5i: Ioni&: =I.. Place: !ictor: consul 1rance2: L(..
6aitescu: Petre P.: =/: ,L: /(: )/: )I: Planta4enet:dinastie: )(.
===:==*:==):=-(:L=-. Ploie7ti: I*:L-):L-I. ]
320
Poarta 3. I"periul Oto"an.
Pocuia: =*-.
Podolia: =*L.
Poieni+!la7ca: I, n.
Polonia: (:=/:L/:L):L(:*.:,=:,*:-.:-):
/(:=.-:==L:==/:==):==(:=L.:=LL
=L,:=L)+=L( n.: =*=+=*/:=,L:=,,+=,/:
=,(:=-.:=--:=/.:=/L+=/,:=/I:=/(:
=),:=)I:=I=:=(/:L.L:L*-:L,(:L-/:
L/,:L():L(I.
Ponici: boier. --.
Popescu:Radu: (,:():((:=..:=.L.
Portu4alia: L.* n.
Porucino: boier: ==/.
Poteca: Eu1rosin:OL*=:L,,.
Po2nania: ==(.
Pra5o3a: 8ude: I*Q r;u: LL..
Pr&8escu 'a3in: 5at"an: =-).
Preda: lo4o1&t: )).
Presla3: *-.
Prespa: *-.
Pricopie C&pitanul: =)*.
Principatele >un&rene 3. Principatele
Ro";ne.
Principatele Ro";ne: ):=*:LI n.: *,:,I:
-.:-): //: =I-:=I/:=(.+=(,:=(/:
=(): =((: L..: L.L: L.*: L.I: L==:
L=,: L=-: L=I: LL.: LLL: LL(: L*(:
L,.: L,L: L,,: L-*: L/=: L/*: L)L:
L)I:LI,+LII:L(*:L(/:L((.
Prisiceani: I-.
Procopius din Cesareea: L..
Pro`esc5+Osten: repre2entant al Austriei la
Constantinopol: LI-.
Prusia: =(/:L==:L--:L)=:LI,.
Prut: *. n.: ==L:=,L:=/-:=//:L)=.
Purice: aprodul: =*..
Putna: inut: =-=:L)=
cuinet: Edgar: 267.
Raco3i&: 1a"ilie: =IL:=(L:L,,.
Raco3i&: Constantin: istoric: =.I:=.(:==).
Raco3i&: Constantin: 3oie3od: =I=:=I-:=I).
Raco3i&: %atei: L,,. Raco3i&: %i5ai:
=.,: =)=: =)L: =), n.:
=)I:=I=.
Raco3i&: te1an: =I(. Radu: boier:
/(.).. Radu: lo4o1&t G=,/.H: ).. Radu:
lo4o1&t Gsec. E!IIH: I(. Radu: 3istiernic:
(I. Radu Calot&: "are 3ornic: ).. Radu
cel \ru"os: ,-. Radu cel %are: )=+)*.
Radu de la A1u"ai: )L. Radu din
Cepturoaia: postelnic: )).
Radullia7:I/:=-I. Radu 9eon: -L:(,+
(/:(I. Radu: 9eonte: co"is: L/(. Radu
%i5nea: -*:-,:I.+I*:=-L+=--:=-) Radu
Paisie: )* n. Radu erban: )I:I.+IL:I-.
Radu !&r2aru: (.. Rad2ibill: =/*. Ra11et:
desenator: L/,. Ra4u2ins`i: "inistru rus:
=),. R;`oc2i G5eor45e
=:)I:I*:I-:I):II:=/*. R;`oc2i G5eor45e
II: (*:=/,:=/-. Ralet:Alecu: sp&tar: L-I.
Ralet:>i"itrie:LI(. Ra2u: boier: =II.
R&c&t&u: =-=.
R&d&ui: =L):=*):=,.:=/-.
R&dulescu: Andrei: ,.:L*L.
R&7canu:Iordac5e: L,L. R&tescu:
G5erasi": episcop: L,,. R&useni:
=L,. R&2an:Co2"a: =L(.
R&2boieni: b&t&lie: =L*:=L,:=LI:=L(:=*/.
R;"nic: localitate: =L(:=I):LL/Q r;u: L.*Q
inut: ,-:I(:=./:LI* n.
*L=
;"niceanu.Nau" 3. N&i"i R;niniccanu.
;"nicul !alcii: L-). LI* n.
A7canu.O1a"ilie: L,(.
e4naull: LI(.
cin5ard. consul 1ranceF: L=-.
ie5elieu: =/L.
i4as: L=I.L-..
intuia: I I I .
oal&. Ion: L(L.
oilo1ini`in. consilier rus: L=-.
o4erius: LL.
oa!. "a#ilie: 255.
olla: 289.
or!a $. %o#a!. &#'eri(l.
nuia Nou& 3. Constantinopol.
u"an. I"periul: =I GR;"H. =(.-=.
o"an.ora7: =L). =*,. =*-. =,.. =--. =/-.
=I.:L.L: inui: ,). =L=.L-).
i"an I: = =/.
u"an. Herescul. boier: /(. Hinan
I.e`apenos: *). nnanali: I*. 6"anescu.
%arcel: L=-. R"&nia:,,. =I-.
=I/.LL..L*(.L--.L),.:
L)I.LI=.LIL.L(L.L(,.L(-.L((.
nn;nia %ic& 3. Oltenia: 3sel: Alecu: L/(
n. Rsel:Costac5e: L-I. H
set.>raWac5i:L*L. iset.I.:LGH/.
isel.te1anac5i: L*L. isclc7li: 1a"ilie 3.
Roselli: 1a"ilie. Rsetli. boier: =)-. isetli.
1a"ilie: =./. =//.LI(. Rsei.C.A.: L/).
isetli.Iordac5e: L*-. isetti.Ri`lu:
,..,L.L=L.L/). R7iide !ede: I*.L-).
Ho"pan: 5B]ier: --. iFno3anu: Iordac5e.
3istiernic: LL).L*,.
L*-.
ideanu. 1a"ilie: -/.
ideanu.Teodosic: )-.
Rudoiril de HaHsburX: )I.I..
Ru"iane3. "are7al: =(,.
Rusei. Antonie: L.).
Rusei. Iordac5e: 3istiernic: =).. =),.
Rusia: (.L=:,L.,,./-. ==L. =L/. =*=: =*L.
=,L.=-/.=//:=),.=)-.=(L+=():LI+LOL.
L.,.L.I.L.(.L=-.L=/.L=I.L=(:LL-.
O LL).L**.L*-.L*)+L,L. L,,:L,-.L-,:
L--.L/..LIL.LI,. Rusia `ie3ean&:
L/. Rusia Ro7ie: ==). Russo. Alecu: L*L.
L*,. L*/. L/L. Rusul. Iona7cu. lo4o1&t:
=/-. Ru7ii de !ede 3. Ro7ii de !ede.
RuBanila >oa"na: soia lui AleBandru
9&pu7neanu: =,=. RuBanda >o"nia:
1iica iui !asile 9upii: =/,.
'aint %arc Girardin: L--.
'nluslius: =I.
'a"o: L..
'a"stin: =II.
'aiiiurca7.Constanlin. 3ornic: L=-.
'ando"ir: I =(.
'anislaus de 'V ppiac5: //.
'arandino. boier: /I.
'arc5iF: =LL.
'aul:L,=.
'a3a: lo4o1&t: II.
'a3in.ban: =)*.
'aBonia: =L). =)I.
siar&. 1a"ilie: --.
'&cele: )I.
'carlat: =-,.
'c5eleli. o1ier: LI(.
'culota. boier: /I.
'cul&ri: =/..
'ebe7ul s&sesc: /I n.
'elibor. boier: /).
'eneca: =I.
322
'eneslau: LL:L,.
'erbia: (:*,:*-:*(:,L:L=):L/(.
'ibiu: )L:)*.
'icins`i: !iadisla3: nobil polon: =/-.
'ierad2: ==(.
'ieNes: L)L.
'i4is"und I: re4e al Poloniei: ==(.
'i4is"und al III+lea hasa: =,-.
'i4is"und de 9uBe"bur4: =,I.
'ilistra: (*:LL.:LL=:LLI:LL(.
'i"ion: r&sculat: L*=.
'i"ion: ar bul4ar: *).
'i"ion >asc&lul: =,-:=(I.
'i"onescu: >an: =)L.
'inanpa7a: =,I.
'ion:G5eor45e: L).:LI(.
iret: r;u: ==/Q t;r4: ===:==L:==/.
'iri %a5"ud: seras`ier: LLI.
'iria: ,-.
'`ar4a: Petre: =/-.
'`enderpa7a:I*:=-L.
'latina: "&n&stire: =,.Q ora7: L-):L/..
'l&tineanu: 1a"ilie: =(L.
'l&3il&: 5at"an: =,*.
'"aranda: soia lui Costac5e Lupu: =(-.
'"aranda >oa"na: =.*.
'niatin: =L..
'obies`i:Ioan: =/I+=)..
'ocol: boier: II.
'ocola: L/..
'o1ronie: "itropolit: L(..
'olea: "&n&stire: =-,.
'oli"an: =LL.
'oli"an%a4ni1icul: L(:*=:=*/:=*):198.
'olo"on: colonel: L/L:L)/:L(L.
'olo"on: 3istiernic: =/-.
'oroca: ora7: =/(Q inut: ,):-. n.
'panopol: boier: /I.
'pNte` din T;rno3a: ==(.
'ta"ati: 'andu: =/(.
'tanB;rlici: ==(.
'tanciu: boier: =*..
'tanciul: boier: ==(.
'tani sla3: boier: ==/.
'tani2lai: boier: //.
'ta3arac5e: lordac5e: sp&tar: =I=: =IL:
=I-+=(..
'ta3&r: Iancu: serdar: LLI.
't&nil&:postelnic: )).
't&nile7ti: =//. 'tere:
Constantin: =IL. 'teco:
=LL.
'toN`an 1iul lui >ra4"er: /). 'trat1ord:
a"basador en4le2: LI). 'tra3ici: ==-.
'troici:1a"ilie: --. 'troici:9uca:
=,/:=,I. 'trNiul:r;u: ==-.
'turd2a:1a"ilie: --:L(L. 'turd2a:
5at"an: =-=. 'turd2a: lo4o1&t: =I..
'turd2a: sp&tar: LL,. 'turd2a: C5iriac:
sp&tar: =/(. 'turd2a: >i"itrie: lo4o1&t:
L=L:LL/:L)(. 'turd2a: G5eor45e: LI(.
'turd2a: Gri4ore: LL):L,=. 'turd2a: Ilie:
=/). 'turd2a: Ioni& 'andu: LL): LL(:
L**:
L*I+L,L:L,I:L,(:L-I:L/*.
'turd2a: %i5ail: LL): L**:L*/: L*):L*(:
L,=:L/.:L/*:L/)+L)=. 'turd2a:
Petrac5e: 3istiernic: L*L. 'ucea3a:
L(:,):=LL: =*=:=*):=*I:=,):
=,(:L(..
'uce3ia: =-.:=-L. 'udi3oi din
Ostroro4: ==(. 'uli"an a4a: I/.
'uu: AleBandru: L=/:L=(. 'uu:
%inai: L.(:L=(:LLI:L*,:L*(.
'uu.Nicolae: L-=:L-(:L).:LI(.
'u3oro3: 4eneral: L.*. '3etosla3: */.
'2ec5enNi: conte: L//.
'2ela:Ia`ub:L)=.
323
ru: 1a"ilie: --.
Q:Co2"a: =*L:=*,.
rea: ==/.
ric&: boier: =L/.
Qlici: 5at"an: =-*.
lici:Ilie: =/-.
in: boier: )..
Q: 1a"ilie: --.
eaBa: Andrei: 3ornic: =/(.
ariul.Iordac5e: =I..
Qa pe Telea8en: (*.
n: "itropolit: I(:=/*.
n: 3oie3od G=*-(H: ==L.
n I: do"n al %oldo3ei: ==/.
6 al II+lea: do"n al %oldo3ei: ==I+=LL.
T cel %are: LI:L(:*=:,*:,-:-.:=.I
==.: ==*: ==(: =L=: =L*+=**: =*-:
=*/:=*I:=,*:=,-:=(I:=((.
ti 9&cust&: L(:=*).
i Petriceicu: =/)+=/(.
iRare7:L(:=*I.
i R&23an: *L:=,)+=,(.
iTo"7aI:*.: =,=:=-=.
iTo"7all: =-.+=-L:=-,:=--:=)-.
ie7ti: localitate: =*/.
6i& !od&: =):=I:L(:=*L:=*,+=*/:
=*(.
U din 9anc2Nc2: ==(.
i: 1a"ilie: =(L:L*=.
i: Barbu: L/.:LI*:LI,:L(L:L(,.
i:Ilie: =.=:=.*.
t E1endi: L)L.
b: localitate: L)=.
bs`i: =*/.
r. ==L.
e: =I..
:ni: localitate: =-L.
1a"ilie: --.
T&utu: lo4o1&t: =*.:=*L:=(I:=((.
T&utu: Ionic&: co"is: L*L:L*,:L*/:L,=.
T&utul: Ion: boier: L*L.
T&utul: 9upul: =I..
T;r4o3i7te: )/:I=:(=:LL.:L-).
T;r4u \ru"os: L-).
T;r4u Kiu: L-):LI* n.
T;rno3a: *-.
Tecuci:,):=-,:L-).
Teleor"an: I*.
Teoctist:"itropolit: LI:==.:=LL:=L*:=L).
Teodor: cnea2: =*..
Teodorescu: Anibal: L*:*L.
Teodosie:ban: )*.
Teodosie: "itropolit: I(:(-:(/:(I.
Teo1an: "itropolit: =,L.
Teo1il: episcop de R;"nic: apoi "itropolit:
)):I,:I/:I).
Teo1ilact de O5rida: *(.
Terra Blacoru": L*.
Terra Transalpina 3. Zara Ro";neasc&.
Terteri2i: dinastie: */.
T5ierrN: L),.
T5o`olN E"eric: ((.
T5ou3enei: a"basador 1rance2: LI).
Ti45eciul: L,:,):==*. :
Ti45ina:-,:)*:=*):=)). O
Ti"oni: a4ent austriac: L=.:L=, n.
Tirol: =,,.
Tis"ana: ,-:/(:I-:(-.
Toader: boier: ==I.
Todera7co: lo4o1&t: =/*.
F
To"a: =LL.
To"a: lo4o1&t: =,I.
To"ai 3ornic: =/*.
Topolnia: localitate: L*=.
Tracia: *(.
Transil3ania: ):=/:=):L=+L*:L-:*=:*L:*-:
*/://:/I:)*+)(: I=+I-:I): II:(,:
(): ((: =.=+=.*:===+==*:=L.: =*/:
=,-+=,):=-I:=/,:=/I:L.(:LL.:LLL:
L*=:L,,:L,):L)L:L)I:L(I.
Tr&snea: L,,.
324
Trotu7an: 3istiernic: =*L:=*,:=*/+=*I.
Tudor: c&"&ra7: I(.
Tudor !ladi"irescu: =I-: L=-+LLL: LL,:
LL-:LL(+L*L. Turcia
3. I"periul Oto"an. Turnu:
cetate: L.,. Tuto3a: ,).
Za"blac: =L*.
ZaraB;rsei:L*:)*.
Zara \&4&ra7ului: L*.
Zara Oltului: L*.
Zara Ro";neasc&: (:=*:=-:=/:L*+*/.*(:
,L:,*:,-:,/:,I+-.:-L:--+-):/=:/L
n.:/*:/,://+I=:I-+II:(.+=.=:=.*+=.I:
==.:===:==,:==-:==):==I:=L.:=L,:
=*.:=*,:=*/:=*):=,*:=,):=-.:=-=:
=-,: =-/: =-I: =/*: =//: =/(: =).:
=)): =)I: =I.+=IL: =I/: =I): =I(:
=(.:=(L+=((:L.=+L==:L=,+LL,:LL/:
L*.:L*,:L*/:L,,:L,-:L,):L,I:L-.:
L-,:L-/:L-):L-(+L/-:L/I:L)L+L)-:
L)):L)I:LI.:LIL:LI*:LII:LI(:L(L:
L(,:L(I:L((.
Zara 'e3erinului: L,.
Zara '1;nt&: ,-.
Zara ipeniului: L*:==L n.
Zari4rad 3. Constantinopol.
Z&rile de Kos: =*(.
Z&rile Ro";ne 3. Principatele Ro";ne.
Zepelu7: =L(.
Zi4&n&uca: localitate: =/(.
Zucala: G5inea: boier: (..
Zuora: L(:=*I:=,.:=,=:=,(:=-*.
U
bicini: /=. deatea:
boien ==(.
dri7te: 3istiernic: )*.
lea: boier: ==-.
n4aria: (:=/:=):L=:LL:L-+L):L(:*. n.:
*=:*-:,=:,*:,,:,I:-.:-):/L://:
/I: ).: )L: (): =.L: =.-: =.I: ==L:
==,: ==): =LL+=L,: =L): =LI: =**:
=*-: =*/: =I=: L,): L,(: L/,: LI,:
LI(:L().
n4ro+!la5ia 3. Zara Ro";neasc&.
rec5e: Gri4ore: =I: =L*: =LI: =*L: =*,:
=*): =*(: =,.: =,L: =,,: =,-: =,I:
=/*:=(I.
rec5e: Nestor: =,/ n.
rec5ia:!.A.:L*).
rsac5e: 3istiernic: =/(.
stia: =-):=-(.
!aarla": "itropolit: =--.
!aillant: L//.
!ala5ia 3. Zara Ro";neasc&.
!alea Alb& 3. R&2boieni.
!alois: dinastie: )(.
!ar7o3ia: L.):L--.
!artic: boier: =*-:=*I.
!asilcea: 3a"e7: =LL.
!asile: episcop: =L).
!asile al II+lea Bul4aroctonul: *).
!asile 9upu: -, n.: I):(.:=.I:=,-:=-*:
=-)+=//:=)L:=(). !asilie: 5at"an:
=/-. !aslui: b&t&lie: =L(Q localitate: =LL+
=L,:
=*.Q inut: ,):-.: n.: L-).
!&c&rescu: 1a"ilie: -/:=./:=(L.
!&c&rescu: Barbu: "are ban: =I):
!&c&rescu: Barbu: ban: L=I:LL(:L,,.
!&c&rescu: Iancu: L-/:L//. !&c&rescu:
te1an: 3istiernic: =I). !&c&re7ti:
localitate: (.. !;lcea: boier: ==(.
325
u:E"il: L==+L=*:L=(:LL*:L*/.
a: L(:-*:IL:=-(:L=L.
nin: "itropolit: L=L: L=(: LL): LLI:
*,:L*-:L,L:L-/:L/..
: %arco: )- n.
v. L=(:L*).
iles:-,:L.,.
&: boier: =,L.
a: re4ina: L(=.
ora7: L./:L.IQ tarat: */.
=/(:=(*:=(/:L.*:L==:L=L:L).:
I-:LI(. :*Ln. :P5.:L*-.
AleBandru: 226,231,244,245. :
clucer: )). : 3ornic: )*.
==).
/(.
?racul: )..
lecatul: )L.
epe7: =().
intii&: )L.
lirescu: Tudor: 3. Tudor
!6adi"i+Qscu.
a3 I G!laicu !od&H: L/:/):/I. la3
al III+lea: do"n al Z&rii
.o";ne7ti: )L.
a3 al I!+lea:re4e al Poloniei: =-(.
a3Ka4ello:L):==/+==I:=,I. ti:
1a"ilie: -/.
de: Nicolae: LLI: L*I: L*(:
L.
cu II: L//. O&:
localitate: ===. R:
==(.
de 9oNsta: /).
a: L,:==*.
b.hroclab. :
II.
ha`5tan4: re4e al Geor4iei: =),.
halebs`i: LI).
hallenbur4: conte austriac: L,).
hallis: conte: =.*. ha3rin: cronica
lui: /I n. hielopols`i: "arc5i2: L)=.
his2nebiec`i: 1a"ilie polon&: =-L.
hlanN`: boier: //. hoN` 1iul lui
Radu2lu: /). hroclab: ==(.
Eenopol: A.>.: =*:=,:,.:=(.:L*=+L**:
L*/:L*):L,.:L-*:L-,:L/*:L(..
Ymor 1ilius Molday, demnitar ttar: 112.
ga"oNs`i: Kan: =,-:=,I:=,(.
g;polNa Ioan: )*:=*-:=*/:=*(.
garne: boier: //. g&rne7ti: ((.
gbara2s`i: =-,. gbierea: 1a"ilie:
--. geletin: te1an: L--. gilot
Ro";nul: L.I:L=/. gol`ie3:
localitate: =/I. gol`iebs`i:
5at"an polon: =-*. golNo": /).
gotta:G5eor45e:L,). gubroui:
==(. g3ori7tea: LL-.
I
CPRIN'
C!CNT DNAINTE ....................................................................................................-
C!CNT DNAINTE al editorului 1rance2
.........................................................................................................................................
)
INTRO>CERE
........................................................................................................................................
(
PARTEA DNTCI TE%EIRI9E PO9ITICE
I 'OCIA9E
CAP. I: $aracterul constitu!ional al domniei
=. Caracterul do"niei 6n Z&rile Ro";ne7ti........................................................................=*
L. >o"nie 7i @Zar&A.......................................................................................................... =(
*. >o"nie 7i 't&ri............................................................................................................ )+
C AP. II: Strile sociale n Hulgaria medieval i n 6rile Romneti
=. E3oluia claselor sociale8n Bul4aria "edie3al&
*,
L. Ori4inile 1eudale ale st&rilor sociale 6n Z&rile Ro";ne7ti..............................................,.
*. Clasele sociale 6n E3ul %ediu ro";nesc........................................................................,-
,. Clasele sociale 6n 3eacul al E!H+lea............................................................................,(
-. Restr;n4erea 't&rii pri3ile4iate.....................................................................................-*
PARTEA A >OA %[RIRE I
>EC[>ERE A A>N[RI9OR >E 'T[RI
CAP. III: Strile i adunrile lor n 6ara Romneasc 'pn la +-.*(
=. Proble"a 6n istorio4ra1ia ro";n& "ai nou&.................................................................../=
L. >o"ni 7i boieri 6n 3eacurile E=!+E!I........................................................................../-
*. Pacta et con3enta sub %i5ai !itea2ul............................................................................),
,. Re4i"ul de 't&ri 6n 3eacul al E!H+lea..........................................................................I=
-. Cri2a re4i"ului de 't&ri................................................................................................(.
/. C&tre re1or"ele lui Constantin %a3rocordat
327
=. Proble"a 6n istorio4ra1ia ro";neasc& "ai nou&..........................................................=.I
L. \eudalitatea 6nainte de desc&lecat...............................................................................===
*. >o"nia 7i 't&rile 6n 3eacul al E!+Iea.........................................................................==/
,. Politica social& a lui te1an cel %are 7i a ur"a7ilor s&i direci......................................=L,
-. Re4i"ul de 't&ri sub in1luena polon& 7i ardelean&......................................................=*I
/. Re4i"ul de 't&ri 6n 3eacul al E!II+lea.......................................................................=-.
). >o"nia autoritar& a Iui !asile 9upu...........................................................................=/.
I. >o"nia 7i 't&rile 6n luptele dintre turci 7i poloni........................O................................=/,
(. Teorie 7i practic& politic& sub >i"itrie Cante"ir 7i Nicolae %a3rocordat.:................=)L
=.. Adun&rile de 't&ri sub 1anarioi.................................................................................=)I
PARTEA A TREIA '\CRIT9
REGI%9I >E 'T[RI
O. !: Regimul de Stri n principate pn &a Regulamentul 5rganic '+-.*Q+9),(
=. He4e"onia Protipendadei...........................................................................................=I-
L. Pri3ile4iile 't&rilor 6n ti"pul r&2boaielor dintre turci: ru7i 7i austriaci........................=(*
*. Pri"ele atin4eri cu ideolo4ia re3oluionar& 6n 8urul anului =I....................................L=.
,. @Adunarea NoroduluiA lui Tudor !ladi"irescu..........................................................L=-
-. Proiectele de re1or"& constituional&: =IL= 0=ILL.....................................................LLL
/. 6nt&rirea pri3ile4iilor: =IL*0=IL).............................................................................L*(
. /&G 4e la regimul de Stri la parlamentarismul modern '+9),Q +9.9(
Y. Or4ani2area re4i"ului de 't&ri prin Re4ula"entul Or4anic........................................L-=
L. Re1or"ele constituionale ale Re3oluiei din =I,I......................................................L/(
*. >es1iinarea pri3ile4iilor 7i a repre2int&rii 't&rilor......................................................LIL
=EIERE.......................................................................................................................... L(-
9K%AT CRONO9OGIC..............................................................................................*..
CE.................................................................................................................................. *.I
RIN'............................................................................................................................... *L)
*LI
%e)!*i+: ,-%C./ 010-
2e!ore3a*4or: ,&5-./- ,&5-/-C5.
0a6i!are *o#'(4eriza47: /),&8&9- C-2-8:
Coli 3e 4i'ar: 20.75
-'ari;ie: <9
l
=5
2i'ar(l e>e*(4a4 la:
&#'ri#eria ..-r3eal(l" Cl(?