Descrierea calculatorului

1. 2. Introducere............................................................................................................... B-2 Hardware.................................................................................................................B-3 2.1. 2.2. 2.3. 2.4. 2.5. 2. . 2.!. 2.(. 2.). 2.1*. 2.11. 2.12. 2.13. 2.14. 2.15. 3. 3.1. 3.2. 4. 4.1. 4.2. 4.3. 5. 5.1. 5.2. 5.3. . Uniti de msur............................................................................................. B-3 Placa de baz....................................................................................................B-3 Procesorul........................................................................................................ B-4 Memoria...........................................................................................................B-4 Placa video.......................................................................................................B-5 Hard Disk-ul.................................................................................................... BUnitatea "#-$%M&#'#-$%M.......................................................................BUnitatea Floppy................................................................................................B-( Placa de reea&Modem-ul..................................................................................B-( Placa de sunet...................................................................................................B-( "arcasa.............................................................................................................B-) Monitorul......................................................................................................... B-) +astatura&Mouse-ul........................................................................................ B-1* Scanner-ul......................................................................................................B-12 Im,rimanta.....................................................................................................B-12 -isteme de o,erare......................................................................................... B-13 .,licaii..........................................................................................................B-14 0i1iere.............................................................................................................B-14 #irectoare.......................................................................................................B-15 -isteme de 2i1iere........................................................................................... B-1 Pornirea calculatorului...................................................................................B-1 Mediul de lucru Windows XP Professional...................................................B-1! %,rirea calculatorului.................................................................................... B-21

Software................................................................................................................. B-13

%r/anizarea datelor................................................................................................B-14

Pornirea 1i o,rirea calculatorului...........................................................................B-1

3c4i,amente IBM.................................................................................................... B-2

B.

Descrierea calculatorului

5oiuni ,rezentate 6n acest ca,itol7 ce este calculatorul hardware 8 software ,ornirea 8 o,rirea calculatorului -co,ul acestui ca,itol7 introducere 6n terminolo/ia s,eci2ic domeniului9 recunoa1terea com,onentelor de baz ale calculatorului9 ,ornirea 1i o,rirea corect a calculatorului. 1. 1.

Introducere

"alculatorul este9 6n esen9 un ansamblu de com,onente cu 2uncionare s,eci2ic av6nd ca sco, ,relucrarea datelor. "om,onentele ansamblului se 6m,art 6n dou mari cate/orii7 hardware :a,aratura ,ro,riu-zis;9 software :instruciuni9 date care 2ormeaz ,ro/rame9 a,licaii;. "alculatorul este o ma1in ,ro/ramabil9 cu dou caracteristici7 rs,unde 6ntr-un mod bine de2init la un set de instruciuni bine de2inite9 e<ecut o secven de instruciuni 6nre/istrat :,ro/ram;. "lasi2icarea calculatoarelor du,a mrimi 1i ,utere duce la urmatoarele cate/orii9 destinate unor activiti s,eci2ice7 calculatorul ,ersonal :Personal Computer PC;7 un ansamblu de dimensiuni mici9 destinat unui utilizator sin/ular. 0uncionarea s se bazeaz ,e un micro,rocesor. "u,rinde urmatoarele com,onente minimale7 unitatea central9 tastatura ,entru introducerea datelor9 monitorul ,entru vizualizare 1i un dis,ozitiv de stocare ,entru salvarea datelor. 3ste utilizat ,entru activiti curente9 care nu ve4iculeaza cantiti mari de date 1i nu ,retind o ra,iditate deosebit. staia de lucru :Workstation;9 este un calculator ,er2ormant destinat unui utilizator sin/ular. 3ste asemntoare calculatorului ,ersonal9 6ns dis,une de unul sau mai multe micro,rocesoare ,uternice 1i de un monitor ,er2ormant. 3ste utilizat ,entru ,roiectarea asistat de calculator9 ,relucrare /ra2ic 1i dezvoltare de software9 6n /eneral ,entru a,licaii care necesit o ,utere de calcul 1i o vitez de lucru moderat9 cu ca,abiliti /ra2ice relativ mari. minicalculatorul9 destinat utilizrii multi,le9 este ca,abil s deserveasca simultan un numr de ,=n la 2** de utilizatori. mainframe9 calculator destinat utilizrii multi,le9 este ca,abil s deserveasc simultan un numr de utilizatori de ordinul miilor.

su,ercalculatorul9 un calculator multi,rocesor e<trem de ra,id9 ca,abil s e<ecute sute de milioane de instruciuni ,e secund. 3ste utilizat ,entru a,licaii care necesit un numr 2oarte mare de calcule matematice :de e<em,lu9 /ra2ic animat9 calcule de dinamica 2luidelor 1i ,ro,a/ri9 ,reviziuni meteorolo/ice;. #i2erena 6ntre su,ercalculator 1i main2rame9 res,ectiv minicalculator9 const 6n 2a,tul c acestea din urm sunt ca,abile s e<ecute mai multe ,ro/rame 6n mod concurent :6n acela1i tim,;9 6n tim, ce su,ercalculatorul e<ecut 2oarte ra,id mai ,uine a,licaii.

2. 2.

Hardware

-ub denumirea /eneric de hardware se re/sesc toate com,onentele 2izice ale calculatorului. >n linii 2oarte mari9 elementele calculatorului sunt cele care se vd7 unitatea central9 care se ,rezint sub 2orma unei carcase 6n care sunt coninute com,onentele electronice7 sursa de alimentare9 ,rocesorul9 ,laca de baz9 memoria RAM :,entru stocarea tem,orar a datelor;9 discul dur : hard disk; etc. Unitatea ,rezint un ,anou 2rontal ,e care se a2la butoanele de ,ornire&o,rire 1i reset9 ledurile care semnaleaz 2uncionarea sistemului 1i activitatea hard disk-ului 1i a reelei 1i dis,ozitivele de stocare ,ermanent a datelor ,e su,ort ma/netic e<tern :uniti de disc4et :floppy;9 "#-$%M9 tape!unit;9 1i un ,anou 6n s,ate unde e<ist ,rizele de conectare ,entru monitor9 tastatur9 mouse9 im,rimant9 reea etc. ec4i,amente de intrare a datelor7 tastatur9 mouse9 "oystick9 tablet /ra2ic9 space #all9 micro2on9 camer di/ital :we#cam; etc.9 ec4i,amente de ie1ire a datelor7 monitor9 di2uzoare de sunet9 alte ,eri2erice7 scanner9 im,rimant9 uniti de stocare e<terne etc. In 2uncie de utilizarea ulterioar a calculatorului9 se determin care din com,onentele hardware sunt necesare. -e ale/ ast2el7 ,rocesorul9 ,laca de baz9 memoria9 ,laca video 1i unitile de stocare de date9 monitorul9 tastatura9 mouse-ul 1i carcasa9 du,a criterii s,eci2ice. Pe l=n/a acestea calculatorul ,oate 2i dotat 1i cu hardware s,eci2ic anumitor a,licaii9 cum ar 2i ,lci de ac4iziie de date9 de ,relucrare video9 de sunet9 de reea etc. 2.1. 2.1. Uniti de msur

#it-ul :$%nary di&i';9 este cea mai mic unitate de in2ormaie. +ermenul a 2ost utilizat ,entru ,rima oar 6n 1)4 de catre ?o4n +uc@A9 statistician 1i consilier a cinci ,re1edinti americani. Un bit ,oate avea dou valori lo/ice7 * 1i 1. In2ormaia semni2icativ se obine ,rin combinarea biilor 6n uniti de in2ormaie mai mari. Bitul este utilizat ,entru msurarea vitezei de trans2er a datelor :bii&secund;. #yte-ul :$%nary '(rm;9 sau octetul :simbolizat ,rin B;9 este 2ormat din ( bii consecutivi9 este unitatea de in2ormaie care stoc4eaz un caracter. Multi,lii #yteului sunt7 kilo#yte-ul :1@BB1*24B;9 me&a#yte-ul :1MBB1*24@BB1*4(5! B;9

&i&a#yte-ul :1CBB1*24MBB1*!3!41(24B;. $yte-ul este utilizat la msurarea ca,acitii de stocare :DB9MB9CB;. 2.2. 2.2. Placa de baz

Placa de baz :Printed Circuit $oard PC$; este ,laca ,rinci,al a unui calculator9 ,e care se a2l circuite9 conectori ,entru ,lci adiionale9 ,rocesorul9 BI%--ul :$asic %nput)*utput System;9 memoria9 inter2aa cu dis,ozitivele de stocare de date9 ,orturile :,aralel9 serial;9 slot-urile ,entru ,lcile de e<tensie9 controlerele ,entru ,eri2erice :monitor9 tastatur9 unitatea de disc;. +oate aceste ci,uri de ,e ,laca de baz ,oart numele colectiv de ci,set. -e ,ot de2ini trei cate/orii de ,lci de baz9 6n 2uncie de com,le<itate7 ,lcile inte/rate sunt ale/erea ,otrivit ,entru utilizatorii care nu doresc s se con2runte cu ,robleme de com,atibilitate 6ntre com,onente 1i care doresc s 2oloseasc sistemul ,entru rularea de a,licaii de nivel mediu. .ceste ,lci au de obicei controlerele video 1i de sunet 1i modem-ul inte/rate. a doua cate/orie de ,lci este cea de nivel mediu9 2r controler video inte/rat. .le/erea ,lcii video se 2ace de ctre utilizator. Plcile au controler audio inte/rat9 care ,oate 2i dezactivat 6n cazul 6n care se a,eleaz la o ,lac de sunet s,ecializat. a treia cate/orie este constituit din ,lcile destinate a,licaiilor ,ro2esionale. 2.3. 2.3. Procesorul

Procesorul :Central Processin& +nit CP+; este EcreierulF calculatorului. Pe calculatoarele ,ersonale9 este 2ormat dintr-un sin/ur ci, numit micro,rocesor. "ele doua com,onente ti,ice ale micro,rocesorului sunt 7 unitatea aritmetic 1i lo/ic :e2ectueaza o,eraiile aritmetice 1i lo/ice;9 unitatea de control :e<tra/e instruciuni din memorie9 le decodi2ic 1i a,eleaz unitatea aritmetic 1i lo/ic atunci c=nd este necesar;. Micro,rocesoarele di2er 6ntre ele du, urmatoarele caracteristici7 setul de instruciuni care ,ot 2i e<ecutate9 limea de band :numrul de bii ,rocesai 6ntr-o sin/ur instruciune;9 2recvena :ciclul de ceas9 tactul; msurat 6n MGz9 mai nou 6n CGz :c=te instruciuni ,oate s e<ecute res,ectivul micro,rocesor 6ntr-o secund;. Pentru ultimele dou caracteristici9 cu c=t este mai mare valoarea9 cu at=t este mai ,uternic ,rocesorul. #e e<em,lu9 un ,rocesor ,e 32 de bii care lucreaz la 5*MGz este mai ,uternic dec=t unul de 1 bii care lucreaz la 25MGz.

>n ceea ce ,rive1te ,rima caracteristic9 6n 2uncie de com,le<itate9 ,rocesoarele ,ot 2i cu instruciuni com,le<e :Comple, %nstruction Set Computer C%SC; sau reduse :-educed %nstruction Set Computer -%SC;. Procesoarele $I-" sunt mai ra,ide9 instruciunile din setul res,ectiv sunt mai ,uine 1i mai sim,le. #e asemenea9 ,rocesoarele $I-" sunt 1i mai ie2tine 1i mai u1or de e<ecutat din ,unct de vedere te4nolo/ic. 2.4. 2.4. Memoria

Memoria calculatorului desemneaz modul 2izic de stocare intern a datelor ,e ci,uri electronice. 3<ist mai multe ti,uri de memorii 7 $%M :-ead *nly Memory;9 memorie care ,ermite doar citirea9 nu 1i scrierea datelor. +oate calculatoarele conin memorie $%M9 6n care sunt scrise instructiunile de ,ornire a calculatorului. $.M :-andom .ccess Memory;9 memoria cu acces aleator. .cest ti, de memorie ,ermite at=t citirea c=t 1i scrierea de date. Ha o,rirea calculatorului9 datele din memoria $.M care nu au 2ost salvate ,e disc se ,ierd. .ccesul la datele stocate se 2ace aleator9 nu succesiv9 oricare celul de memorie ,oate 2i a,elat inde,endent. 3<ist 1i memoria de ti, -.M : Serial .ccess Memory;9 cu acces serial sau secvenial9 ca o band ma/netic. P$%M :Pro&ramma#le -*M;9 memorie 6n care se ,oate stoca un ,ro/ram. "a 1i memoria $%M9 1i P$%M este ne-volatil :datele 6nscrise 6n ea nu se ,ot 1ter/e;. 3P$%M :(rasa#le P-*M;9 este un ti, s,ecial de P$%M care se ,oate 1ter/e ,rin e<,unerea la ultraviolete. 33P$%M :(lectrically (P-*M;9 este un ti, s,ecial de P$%M care se ,oate 1ter/e ,rin e<,unerea la sarcin electric. #$.M :Dynamic -.M;9 construit din ,erec4i de tranzistori 1i condensatori9 2iecare ast2el de ,erec4e 2orm6nd o celul de memorie care re,rezint un bit. "ondensatorul stoc4eaz in2ormaia 6n una din cele dou stri ,osibile9 * sau 19 iar tranzistorul ,ermite citirea sau sc4imbarea strii condensatorului. -tarea condensatorului nu este ,ermanent9 el se menine 6ncarcat doar c=teva milisecunde9 du, care se descarc. Pentru ,astrarea in2ormaiei9 condensatorul trebuie re6ncarcat ,eriodic9 de unde 1i numele de memorie dinamic. -#$.M :Synchronous D-.M;9 memorie ca,abil de a se sincroniza cu 2recvena de tact a ,rocesorului. $#$.M :-am#us D-.M;9 cu ma/istrala de date de mare vitez numita canal $ambus9 variant mai scum,9 utilizat 6n ,rezent la acceleratoarele /ra2ice. ##$--#$.M :Dou#le Data -ate!SD-.M;9 care ,rimeste 1i transmite date at=t ,e alternana ,ozitiv a ciclului ,rocesorului c=t 1i ,e cea ne/ativ9 ceea ce conduce la dublarea ratei de trans2er a datelor 2a de -#$.M. -e nume1te rat de trans2er de date viteza cu care se transmit datele de la o com,onenta la alta. Unitatea de masura este B,s :$it Per Second;9 cu multi,lii @B,s9 MB,s9 CB,s.

.lturi de ,uterea ,rocesorului9 cantitatea de memorie este un 2actor la 2el de im,ortant 6n cre1terea ,er2ormanei sistemului. Pentru un sistem ,e care urmeaz s ruleze a,licaii de birou9 12(MB de memorie $.M se vor dovedi su2icieni. Pentru Iocuri sau ,relucrri /ra2ice s-ar im,une un minim de 25 MB. 2.5. 2. . Placa !ideo

Placa video este cea care asi/ur ca,acitatea de a2i1are a datelor ,e ecranul calculatorului. -tandardele cele mai comune sunt IBM 1i '3-.. Placa video o2er dou moduri de lucru7 modul te<t9 6n care se ,ot re,rezenta numai caractere .-"II9 modul /ra2ic9 6n care se re,rezint ima/ini. Plcile video moderne au memorie ,ro,rie9 ast2el 6nc=t memoria $.M a calculatorului nu va mai 2i 2olosit ,entru vizualizarea /ra2ic. Pentru ,relucrarea ,ro2esional a ima/inilor /ra2ice e<ista ,lci video care au co,rocesor 6ncor,orat. .cestea ,oart numele de acceleratoare /ra2ice. "aracteristicile ,lacilor video7 calitatea a2i1rii9 dat de rezoluie 1i rata de re6m,ros,atare : refresh; a ima/inii. $ezoluia determin 2ineea detaliilor 1i numrul de culori 1i nuane care ,ot 2i a2i1ate. $ata de re6m,ros,atare este im,ortant ,entru sntatea oc4ilor utilizatorului. -e consider c minimul acce,tabil este de !*Gz9 o,timul 2iind la o valoare mai mare sau e/al cu (5Gz. calitatea /enerrii ima/inii :viteza de ,relucrare a in2ormaiei /ra2ice bi sau tridimensionale 1i calitatea detaliilor;. 2.6. 2.". Hard Disk#ul

Hard disk-ul este un ec4i,ament 2omat din discuri ma/netice ,e care se stoc4eaz in2ormaie. Un hard disk este 2ormat de obicei din mai multe discuri rotunde9 2iecare ,revzut cu dou ca,ete de citire&scriere9 c=te unul ,e 2iecare 2a. +oate aceste ca,ete sunt conectate la un sin/ur bra de acionare9 ast2el 6nc=t s nu se ,oat mi1ca inde,endent. 0iecare disc are acela1i numr de ,iste9 1i acela1i numr de sectoare ,e ,ist. Pistele e/al de,rtate de centru de ,e toate discurile 2ormeaz cilindrii. In /eneral9 hard disk-urile se monteaz 6n carcasa calculatorului9 dar e<ist 1i uniti ,ortabile. "aracteristicile hard disk-urilor sunt7 dimensiunile. MaIoritatea hard disk-urilor se monteaz 6n carcasa calculatorului 6ntr-un loca1 de 1*<15<3 cm.

ca,acitatea de stocare. "a,acitatea de stocare a crescut 6ntr-un tim, 2oarte scurt de la c=iva MB la 135CB 6n ,rezent. inter2aa de trans2er9 viteza de rotaie. Pe ,ia e<ist discuri care lucreaz la turaii de 45**9 res,ectiv !2** de rotaii ,e minut. viteza de trans2er a datelor :o valoare orientativ7 95MB,s;9 tim,ul de access :orientativ7 1295 milisecunde;9 memoria tam,on :cac4e;9 cu rolul de a e2icientiza trans2erul de date9 cu valori care ,ot mer/e ,=na la 512@B.

32iciena comunicrii 6ntre hard disk 1i ,laca de baz este un 2actor im,ortant 6n 2uncionarea calculatorului 1i se de2ine1te ,rin mai muli ,arametri9 care descriu viteza cu care 2uncioneaz di2eritele subansamble care ,artici, la acest trans2er. Inter2aa de trans2er utilizat este 3-I#3. $ata ma<im de trans2er este de 133MB,s. Pentru a ,utea atin/e viteza de 133MB,s este necesar ca at=t discul 4ard c=t 1i controlerul s 2ie ca,abile s comunice cu aceast vitez. #is,ozitivul cu rata ma<im de trans2er cea mai mic limiteaz viteza de comunicare. 2.7. 2.$. Unitatea %D#R&M'D(D#R&M

Compact Discul :"#; este un disc din material ,lastic :,olicarbonat; cu mai multe straturi9 2olosit ca mediu de stocare e<tern a in2ormaiei. >n ,rezent e<ist dou ti,uri de "#-uri9 du, utilizare7 ca su,ort de inre/istrri muzicale :"#; 1i de a,licaii ,entru calculator :"#-$%M;. 0ormatul "#-$%M 2olose1te un sistem de o acuratee mult mai mare dec=t cel utilizat ,entru "#-urile audio. "a,acitatea total a unui "# este de 4495MB9 rotunIit ,entru sim,li2icare la 5*MB. Prin cre1terea densitii sectoarelor de ,e disc s-au obinut discuri de !**MB9 acestea 2iind cele mai 2olosite 6n acest moment. "#-urile ,entru calculator sunt de mai multe ti,uri 7 "#-$9 inscri,tibile :/read!only0;9 de ,e care o dat 6nre/istrat9 in2ormaia nu va mai ,utea 2i 1tears. -crierea unui disc "#-$ aduce modi2icri ,ermanente su,ra2eei su,ort. #atele sunt inscri,ionate 2olosind o raz laser mai ,uternic dec=t cea utilizat ,entru a citi un disc. $aza laser 6nclze1te ,uternic stratul su,ort9 ls6nd o urm 6ntunecat. Ha citire9 urma 6ntunecat re2lect mai ,uin lumina. "#-$J :CD!-eWrita#le;9 care ,ot 2i rescrise. #iscurile "#-$J stoc4eaz in2ormaia 2olosind o te4nolo/ie cu totul di2erit9 numit Esc4imbare de 2azF. Mediul re-inscri,tibil este aco,erit cu o substan care 6nclzit la o tem,eratur mai mic dec=t cea de inscri,ionare9 revine la structura iniial :res,ectiv la /radul de re2le<ie iniial;. Prin 2olosirea unei raze laser de scriere cu dou nivele de ,utere9 su,ra2aa stratului su,ort ,oate 2i modi2icat 6n mod re,etat.

Unitile "#-$%M au a,rut ,e ,ia 6n 1))!. 3le citesc datele de ,e "#-$ 1i "#-$J. Pentru scrierea "#-urilor sunt necesare uniti s,eciale. 'iteza de citire&scriere se e<,rim 6n multi,li ai vitezei de citire a "#-urilor audio care este de a,ro<imativ 15*@B,s. .ceast rat de trans2er a datelor este identi2icat ,rin E<F sau Eviteza de citire a unui "# audioF. Unitile de citire a discurilor "#-$%M sunt clasi2icate du, viteza ma<im de trans2er a datelor :msurat 6n multi,li ai ratei de trans2er ,entru "#-uri audio; ast2el7 E12<F 6nseamn de 12 ori 15*@B,s9 sau 1(**@B,s9 E4*<F 6nseamn de 4* de ori 15*@B,s9 adic ***@B,s : MB,s;. .ceasta valoare se re2er la viteza ma<im de trans2er. #'#-ul :Di&ital 1ersatile Disc Di&ital 1ideo Disc ; este un ti, nou de "# cu ca,acitatea de 49!CB ,e o 2a :destul ,entru stocarea unui 2ilm artistic9 com,rimat 6n 2ormat MP3C2;. 3<ista medii care ,ermit utilizarea ambelor 2ee9 ca,acitatea de stocare a #'#-ului aIun/6nd ast2el la )CB. 'itezele de trans2er variaz 6ntre **@B,s 1i 193MB,s. Unitile #'#-$%M citesc orice ti, de "# 1i #'#. 3<ist uniti inscri,tibile 1i reinscri,tibile #'# :-$9 -$J9 $.M9 K$J;. Pentru rescrierea #'#-urilor se 2olose1te aceea1i te4nolo/ie ca 1i 6n cazul "#-urilor9 variantele di2erind 6ntre ele du, densitatea de scriere9 ceea ce determin ast2el cantitatea datelor stocate ,e #'#. 3<ist 1i uniti combo9 ca,abile s citeasc at=t "#-uri c=t 1i #'#-uri 1i s scrie&rescrie "#-uri. MaIoritatea unitilor de "# 1i #'# se monteaz 6n carcasa calculatorului 6ntr-un loca1 de 5925 inc4. Inter2eele de trans2er utilizate sunt I#39 -"-I.

2.8. 2.).

Unitatea Floppy

#isc4eta :floppy disc-ul; este cel mai ,ortabil 1i ie2tin mediu de stocare de date9 cu ca,acitatea limitat la 1944MB. .ccesul la date de ,e unitatea floppy a calculatorului este mai lent dec=t 6n cazul hard disk-ului. .u e<istat tendine de evoluie s,re disc4ete cu ca,acitatea de 29((MB9 dar 2r un im,act ,rea mare. % alt tendin de evoluie a 2ost unitatea Li,,9 care se mai 2olose1te 1i astzi 2r a se /eneraliza 1i care utilizeaz disc4ete s,eciale cu ca,acitatea de 25*MB 6n 2ormat com,rimat. 2.9. 2.*. Placa de reea'Modem#ul

-co,ul ,lcii de reea este de a realiza cone<iunea dintre un calculator 1i o reea local la care acesta este conectat. Placa de reea re,rezint le/tura 2izic dintre cablul de reea 1i ma/istrala intern a sistemului. 3<ista trei variante de ,lci dis,onibile ,e ,ia7 (-bit9 1 -bit 1i 32-bit. "u c=t este mai mare numrul de bii ,e care se 2ace trans2erul de date9 cu at=t viteza de transmisie su,ortat de ,laca de reea este mai mare. MaIoritatea ,lcilor din acest moment su,ort trans2er de 1*&1**MB,s9 viteza de transmisie 2iind determinat automat 6n 2uncie de ca,abilitile ,lcii de reea de la cellalt ca,t al cone<iunii. +ermenul EmodemF este o ,rescurtare a e<,resiei /M*dulator!D(Modulator09 care desemneaz o,eraiile e2ectuate de acest dis,ozitiv. -co,ul unui modem este de a transmite in2ormaii 6n 2ormat di/ital ,rin intermediul liniilor tele2onice. Modemul9 la transmiterea datelelor in e<terior :linia tele2onica;9 moduleaz in2ormaiile 6ntr-un 2ormat com,atibil cu linia tele2onic9 6n tim, ce la ,rimirea datelor din e<terior demoduleaz semnalul ,entru a obine 2orma iniial a datelor. Modemurile 2r cablu convertesc in2ormaiile di/itale 6n semnale radio 1i invers. 'iteza de transmisie su,ortat de ,rimele modele de modemuri era de 3**B,s :ec4ivalent cu transmiterea a 3* de caractere ,e secund9 ceea ce de,1e1te viteza de tastare;. >n momentul 6n care au 6nce,ut s 2ie trans2erate cantiti mai mari de date :ima/ini9 de e<em,lu;9 viteza de 3**B,s nu mai ,utea 2i su2icient. >n interval de c=iva ani viteza de transmisie a modemurilor a cunoscut o evoluie s,ectaculoas9 aIun/=nd 6n 1))( la 5 @B,s. "om,onentele reelelor de calculatoare 1i 2uncionarea lor sunt descrise 6n ca,itolul se,arat consacrat reelelor. 2.10. 2.1+. Placa de sunet

Placa de sunet9 alturi de bo<e :di2uzoare; 1i micro2on9 2ace ,arte din sistemul de sunet al calculatorului. Placa de sunet este com,onenta rs,unztoare de toate sunetele ,e care le scoate calculatorul :avertizri9 muzic9 recunoa1tere vocal;. 3a ,oate 6nde,lini 1i roluri ,recum7 am,li2icator audio :de ,utere mic; sau corector de sunet ,rin elemente de 2iltrare. Pe

,laca de sunet se a2l conectori ,entru una sau mai multe intrri 1i ie1iri audio 1i di2erite ,rize de conectare cu alte ec4i,amente. Micro2onul are rolul de a 2ace conversia sunetelor rece,ionate 6n semnal electric9 6n vederea transmiterii ulterioare a acestora ctre calculator. -e utilizeaza doar 6n cazul unor 6nre/istrri ne,ro2esionale sau a,licaii de ti, /chat0. -istemul de bo<e re,rezint modul ,rin care calculatorul red sunete. Modelele e<istente 6nce, de la clasicul sistem stereo 2ormat din doi satelii 1i mer/ ,=n la cel mai nou standard acce,tat 6n domeniu9 modelul 5.1 :utilizat mai ales 6n cazul #'#-urilor;. -co,ul 6n care se utilizeaza calculatorul determin 1i ale/erea ,lcii de sunet. >n a,licaiile de birou9 unde nu sunt cerine multimedia deosebite9 se ,re2er o ,lac de sunet inte/rat ,e ,laca de baz. 2.11. 2.11. %arcasa

"arcasa re,rezint s,aiul 6n care se asambleaz com,onentele calculatorului. "aracteristicile e<terioare ale carcasei7 2orma9 ,oate 2i asimilat unui ,araleli,i,ed vertical :tower; sau orizontal :desktop;. dimensiunea9 determin s,aiul 6n care se vor am,lasa com,onentele. desi/nul9 relativ limitat de 2orm. Interiorul carcasei cu,rinde sursa de alimentare 1i elementele de ,rindere a com,onentelor. -ursa de alimentare 2urnizeaz ener/ie tuturor com,onentelor ,rin intermediul cablurilor :6n numr variabil9 cu di2erii conectori ada,tai com,onentelor ,e care le vor le/a;. 5umrul conectorilor este 6n /eneral corelat cu ,uterea o2erit de ctre surs. 0orma conectorilor este standardizat 1i nu ,ermite introducerea dec=t 6ntr-o sin/ur locaie. -ursa ,oate 2i de ti, .+ sau .+M :condiionat de modul de alimentare al ,lcii de baz;. "arcasa trebuie s 2ie su2icient de mare ,entru a ,ermite o asamblare aerisit a tuturor com,onentelor 1i9 6n cazul 6n care e<ist mai multe elemente /eneratoare de cldur :,rocesorul central9 ,rocesorul /ra2ic9 hard disk-uri 1i "#-$%M-uri cu o vitez de rotaie mare9 elemente mari consumatoare de ener/ie care solicit sursa de alimentare 1i duc la 6nclzirea ei;9 introducerea unor ventilatoare su,limentare. 2.12. 2.12. Monitorul

#intre toate ec4i,amentele ,eri2erice de ie1ire9 monitorul este de de,arte cel mai utilizat. MaIoritatea monitoarelor calculatorelor de birou 2olosesc un tub catodic : Cathode -ay 'u#e ! C-';9 6n tim, ce sistemele ,ortabile 6ncor,oreaz ecrane cu cristale lic4ide :2i3uid Crystal Display ! 2CD;. "aracteristicile ,rinci,ale ale monitoarelor sunt7

+e4nolo/ia utilizat. Introdus 6n 1)(!9 te4nolo/ia 'C. : 1ideo 4raphics .rray; este 2olosit 1i astzi9 de1i de-a lun/ul anilor a su2erit o serie de 6mbuntiri. >n 1))* a 2ost ,rezentat te4nolo/ia MC. :eXtended 4raphics .rray; care su,ort o rezoluie de (**< ** ,i<eli 6n 1 9( milioane de culori sau 1*24<! ( ,i<eli 6n 553 de culori. MaIoritatea monitoarelor 2olosesc te4nolo/ia UMC. : +ltra X4.;. .ceasta o2er su,ort ,entru 1 9( milioane de culori cu rezoluii de ,=n la 1 **<12** ,i<eli9 de,inz=nd de dimensiunea memoriei ,lcii /ra2ice. Un ada,tor UMC. ,reia in2ormaia 6n 2ormat di/ital 1i o trans2orm 6n semnal analo/ ,rin intermediul unui convertor :Di&ital!to!.nalo& Con5erter ! D.C;. %dat trecut 6n 2ormat analo/9 in2ormaia este trimis ctre monitor ,rin intermediul cablului 'C.. Procesul de convertire a in2ormaiilor din 2ormat di/ital 6n 2ormat analo/ conduce la o diminuare a calitii. Pentru a evita aceast ,ierdere a 2ost conce,ut un nou standard7 Di&ital 1ideo %nterface ! D1%. .st2el9 in2ormaia este transmis ctre monitor direct 6n 2ormat di/ital. -u,ra2aa vizibil9 determinat de ,ro,oria laturilor 1i dimensiunea dia/onalei. Marea maIoritate a monitoarelor ,rezint o ,ro,orie a laturilor de 4&39 ceea ce 6nseamn c ra,ortul dintre dimensiunea limii 1i cea a 6nlimii ecranului este de 4 la 3. "ele mai 6nt=lnite dimensiuni ale dia/onalei sunt de 159 1!9 1) 1i 21 inc4. #ia/onalele ecranelor de la sistemele ,ortabile sunt mai mici 1i variaz 6ntre 12 1i 15 inc4. #e notat c o dia/onal de 15 inc4 ,entru un ecran H"# ec4ivaleaz cu o dia/onal de 1! inc4 ,e un ecran "$+. #imensiunea su,ra2eei vizibile a2ecteaz 6n mod direct rezoluia 2olosit. .ceea1i rezoluie va asi/ura o ima/ine mai bine conturat ,e un monitor cu dia/onala ecranului mai mic9 deoarece acela1i numr de ,i<eli este distribuit ,e o su,ra2a mai mic. "ele mai ,o,ulare monitoare astzi sunt cele "$+ de 1! inc4. $ezoluia ma<ima. $ezoluia se re2er la numrul de ,i<eli :,uncte individuale de culoare; a2i1ai ,e su,ra2aa ecranului. 3<,rimarea rezoluiei 2olosite se realizeaz ,rin identi2icarea numrului de ,i<eli de ,e a<a orizontal 1i cea vertical9 cum ar 2i 4*<4(*. -u,ra2aa vizibil a ecranului9 rata de re6m,ros,tare a ima/inii 1i distana dintre doi ,i<eli alturai determin rezoluia ma<im su,ortat de monitor. #istana dintre ,i<eli :dot pitch; este cu at=t mai bun cu c=t este mai mic. Mic1orarea acestei distane conduce la obinerea unor rezoluii din ce 6n ce mai bune. #e e<em,lu9 un ecran cu ,i<elii a1ezai ,e 12(* de r=nduri 1i 1*24 de coloane va su,orta o rezoluie ma<im de 12(* < 1*24 ,i<eli. $ata de re6m,ros,tare :,entru monitoarele "$+; re,rezint numrul de ima/ini a2i1ate ,e ecran 6ntr-o secund. #ac monitorul o2er o rat de re6m,ros,tare de !2 Gz9 6nseamn c toi ,i<elii ecranului sunt re6m,ros,tai de !2 de ori ,e secund. $ata de re6m,ros,tare este e<trem de im,ortant sub as,ectul er/onomiei9 ,ut6nd a2ecta vederea utilizatorului care s a2l 6n 2aa calculatorului un numr mai mare de ore ,e zi. .tunci c=nd rata de re6m,ros,tare este mai mic de !2 Gz9 oc4iul uman va rece,iona o ,=l,=ire continu a ima/inii9 ceea ce va conduce la obosire ,rematur 1i a,ariia durerii de ca,. .d=ncimea de culoare. "ombinaia dintre modurile de lucru su,ortate de ,laca video 1i monitor determin numrul de culori care ,ot 2i a2i1ate. #e e<em,lu9 un ecran care ,oate o,era 6n modul -u,er'C. :-'C.; ,oate a2i1a ,=n la

1 !!!21 de culori9 deoarece ,oate lucra cu o descriere ,e c=te 24 de bii ,entru 2iecare ,i<el. 5umrul biilor utilizai ,entru descrierea unui ,i<el mai este cunoscut 1i sub numele de ad=ncime de culoare. Ha o ad=ncime de culoare de 24 de bii9 ( bii sunt alocai 2iecrei culori ,rimare - ro1u9 verde 1i albastru. .ceast ad=ncime de culoare este de asemenea cunoscut sub numele de /true color0 deoarece ,oate ,roduce ,este cele 1* milioane de nuane ,e care oc4iul uman este ca,abil s le discearn. .2i1area 6n 1 bii de culoare ,oate ,roduce doar 553 de culori. .2i1area ,e ( bii ,roduce 25 de culori sau nuane de /ri9 iar a2i1area ,e 1 bit este monocrom. 2.13. 2.13. ,astatura'Mouse#ul

+astatura este ec4i,amentul ,rinci,al de introducere a datelor 6n calculator. -e ,rezint ca o colecie de taste ,entru litere9 ci2re 1i semne s,eciale ,recum 1i o serie de taste 2uncionale9 /ru,ate er/onomic. In 2uncie de numrul de taste9 e<ist 6n ,rezent mai multe ti,uri de tastaturi7 varianta ori/inal ,entru calculatoare ,ersonale9 cu (4 de taste9 tastatura .+9 de asemenea cu (4 de taste9 tastatura e<tins9 cu 1*1 taste. .cestea di2er 6ntre ele 6n modul de am,lasare a tastelor /Control0 /-eturn0 6i /Shift0. #is,unerea standard a caracterelor ,e tastatur ,oarta numele de E 7W(-'8F. 3<ist 6n ,rezent dis,uneri di2erite 1i seturi de caractere care s aco,ere necesarul lucrului 6n orice limb. #e e<em,lu ,entru limba rom=na9 care cere ,rezena caracterelor diacritice9 dis,unerea tastelor ,e tastatura este ,rezentat 6n continuare 7 tastele directe :0i/ura B.1;9 tastele cu /Shift0 :0i/ura B.2;9 tastele cu /.lt4r0 :0i/ura B.3;.

0i/ura B.1.

0i/ura B.2.

0i/ura B.3. Mouse-ul a 2ost inventat 6n 1) 39 de ctre #ou/las 3n/elbart9 cercettor la -tan2ord $esearc4 "enter de ,e l=n/ -tan2ord UniversitA9 "ali2ornia9 -U.. Producia a 6nce,ut-o 2irma Mero<9 6n 1)!*. Mouse-ul este un moment de cotitur 6n er/onomia utilizarii calculatorului9 ,entru c elibereaz utilizatorul de restriciile im,use de tastatur9 mai ales 6n lucrul cu inter2ee /ra2ice. 3ste ec4i,amentul care comand mi1carea cursorului ,e ecran. >n 2unctie de ti,ul a,licaiilor care s-au rulat9 au a,rut diverse ti,uri de mouse7 cu dou sau trei butoane :con2i/urabile 6n di2erite a,licaii;9 cu roti de de2ilare :,entru documente 2oarte lun/i;9 cu roti sau buton lateral :,entru a 2i manevrat cu de/etul mare; etc. Mecanismul de determinare a mi1crii a evoluat 1i el9 de la mouse-ul cu bil la mouse-ul o,tic cu te4nolo/ie de urmrire %ntelli(ye :2r contact9 ,oate 2i utilizat ,e a,roa,e orice su,ra2a;. "onectarea la des@to, se ,oate 2ace cu aIutorul unui cablu ,e ,ortul serial9 ,e ,ortul P-2 sau ,e ,ortul U-B. 3<ista 1i mouse-ul /cordless0 :2ara 2ir;9 care se bazeaz ,e o comunicare cu calculatorul ,rin unde radio sau in2raro1ii. 2.14. 2.14. Scanner#ul

Scanner-ul este un dis,ozitiv care Ecite1teF de ,e 4=rtie in2ormaii ti,rite :te<te9 ima/ini; 1i le converte1te 6ntr-o 2orm ,e care calulatorul o recunoa1te. Scanner-ul Edi/itizeazF ima/inea9 adic o trans2orm 6ntr-un caroiaI de ,uncte 6n care in2ormaia este ,rezentat ,e 1 bit :monocrom;9 ,e 24 de bii :6n 224B1 9! milioane de nuane de /ri9 res,ectiv culori;. .ceasta matrice se nume1te /#it map0 :4art de bii;. -e stoc4eaz 6ntr-un 2i1ier de ti, E.bm,F :/#itmap0; care ,oate 2i recunoscut 1i ,relucrat de software-ul de ,relucrare /ra2ic. Scanner-ele nu 2ac deosebirea 6ntre ima/inea /ra2ic 1i te<t9 a1adar te<tul care a 2ost EscanatF nu se va ,utea edita direct. .cest lucru este ,osibil ,rin utilizarea unui sistem de recunoa1tere a caracterelor .-"II. MaIoritatea scanner-elor se ac4iziioneaz 6m,reun cu acest sistem. "aracteristicile scanner-elor7

rezoluia :densitatea ,unctelor din matrice;9 se msoar 6n /dots per inch0 :,uncte ,e inc4;9 ,rescurtat Ed,iF. "u c=t aceasta este mai mare9 cu at=t 4arta este mai dens 1i ima/inea mai 2idel. 'alorile uzuale sunt 6ntre !2 1i ** d,i. ad=ncimea de culoare :numrul de bii necesari ,entru re,rezentarea unui ,i<el;. "u c=t acest numr este mai mare9 cu at6t re,rezentarea obinut este mai a,roa,e de realitate. 2orma 1i dimensiunile :scanner-ele ,ot 2i manuale sau de birou sau ,roiectoare ,entru ima/ini mari. "ele mai uzuale sunt scanner-ele de birou ,entru 2ormate .4. Im-rimanta

2.15. 2.1 .

Im,rimanta este ec4i,amentul care ,ermite ti,rirea ,e 4=rtie a documentelor. "ate/orii7 im,rimantele cu ca, toroidal9 din metal sau material ,lastic9 ,e care caracterele se ,rezint 6n relie2. .cest ca, este ,resat ,e ribon :,an/lica imbibat cu tu1; 1i las urma caracterului res,ectiv ,e 4=rtie. .ceste im,rimante ti,aresc numai date de ti, te<t9 nu 1i ima/ini /ra2ice. im,rimantele matriciale9 creeaz caracterele cu aIutorul unor ace care lovesc ribonul. 0iecare ac ,oduce un ,unct. "ombinaii de ast2el de ,uncte 2ormeaz caracterele te<t 1i ima/inile /ra2ice. +i,aritura rezultat este alb-ne/ru9 ima/inile se 2ormeaz 1i ele ,rin combinarea de ,uncte. im,rimantele cu Iet de cerneal9 ti,aresc ,rin ,roiectarea unui Iet de cerneal nea/r sau colorat ,e 4=rtie. Produc te<t 1i ima/ine de 2oarte bun calitate. im,rimantele laser9 2uncioneaz du, acela1i ,rinci,iu cu a,aratele de co,iat :de ti, ,ero,;. Produc te<t 1i ima/ine de 2oarte bun calitate. im,rimantele H"#9 H3# sunt similare cu im,rimantele laser. #i2erena este ca 6n loc de laser9 2olosesc cristale lic4ide :2i3uid Crystal Display 2CD; sau diode emitoare de lumin :2i&ht (mittin& Diodes 2(D; ,entru ,roducerea ima/inii ,e tambur. im,rimantele linie9 care ti,resc mai multe r=nduri la o sin/ur trecere. -unt 2oarte ,roductive9 dar ti,ritura este de calitate slab. im,rimantele termice9 2uncioneaz ca 1i a,aratele ti, fa,9 ,rin atin/erea 4=rtiei termosensibile cu ace 6nclzite. "aracteristicile im,rimantelor7 calitatea caracterelor9 cu di2erite /rade intermediare9 de la /letter0 cea mai bun :im,rimante cu ca, toroidal9 Iet de cerneal 1i laser;9 ,=n la /draft0 :im,rimante matriciale;. viteza de lucru9 se msoar in caractere ,e secund :c,s;9 res,ectiv ,a/ini ,e minut :,,m;. Im,rimantele cu ca, toroidal sunt cele mai lente9 la vieze de a,ro<imativ 3*c,s. Im,rimantele linie sunt cele mai ra,ide9 cu vitez de ,=n la 3*** de lini ,e minut. Im,rimantele matriciale ra,ide mer/ ,=n la 5**c,s9 iar cele laser ti,aresc in intervalul 4-2*,,m. font-ul :desi&n-ul setului de caractere;9 ima/inile /ra2ice. Im,rimantele laser 1i cele cu Iet de cerneal sunt ca,abile s ti,reasc o varietate in2init de 2orme.

rezoluia :densitatea ,unctelor cu care se re,rezint un detaliu;. "a 1i 6n cazul scanner-ului9 valoarea mai mare 6nseamn calitatea ima/inii mai bun.

Im,rimantele destinate utilizrii 6n /ru,uri mari de lucru 1i ca,abile s ti,reasc documente a cror com,le<itate se traduce 6ntr-o cantitate mare de date sunt ca,abile s lucreze 6n reele de calculatoare. "onectarea se realizeaz ,rin intermediul unui dis,ozitiv numite /print!ser5er0. Pentru a ,utea ti,ri ,e aceste im,rimante este su2icient conectarea la reeaua res,ectiv ,rin intermediul unei ,lci de reea.

3. 3.

Software

-ub denumirea de software se re/se1te orice succesiune de instruciuni care ii s,une calculatorului ce anume trebuie s 2ac 1i cum. 3<ista dou mari cate/orii de software 7 software de sistem9 cu,rinde instruciuni de nivel in2erior care interacioneaz cu calculatorul la nivel de cod ma1in. >n aceast cate/orie se 6ncadreaz sistemele de o,erare9 com,ilatoarele 1i di2eritele ,ro/rame utilitare care /estioneaz resursele calculatorului9 software de a,licaii9 cu,rinde ,ro/ramele destinate utilizrii9 care se lanseaz 1i ruleaz ,e su,ortul o2erit de sistemul de o,erare. 3.1. 3.1. .isteme de o-erare

-istemul de o,erare este cel mai im,ortant ,ro/ram care ruleaz ,e un calculator. 0iecare calculator trebuie s dis,un de un sistem de o,erare ,entru a ,utea rula alte a,licaii. -istemul de o,erare e<ecut sarcini de baz9 cum ar 2i7 recunoa1terea datelor de intrare de la tastatur9 trimiterea datelor de ie1ire la monitor9 /estionarea 2i1ierelor 1i directoarelor ,e disc :redenumire9 mutare 6n alta locaie9 co,iere9 1ter/ere;9 controlul dis,ozitivelor ,eri2erice :im,rimant etc.;. >n cazul reelelor de calculatoare9 sistemul de o,erare are res,onsabiliti su,limentare9 cum ar 2i7 evitarea inter2erenei 6ntre utilizatorii care 2olosesc anumite a,licaii 6n acela1i tim,9 securitatea sistemului9 asi/urarea accesului la sistem doar utilizatorilor autorizai9 nivele de acces etc. -istemul de o,erare o2er o ,lat2orm software ,e care ,ot rula alte ,ro/rame9 numite a,licaii9 2r ca acestea s 1tie ceva des,re caracteristicile te4nice ale com,onentelor calculatorului. #eoarece maIoritatea a,licaiilor se scriu ,entru sisteme de o,erare s,eci2ice9 ale/erea sistemului de o,erare este 4otr=toare ,entru utilizarea unui calculator. "ele mai ,o,ulare sisteme de o,erare ,entru calculatoarele ,ersonale sunt7 #%-9 %-&29 JindoNs9 Hinu<. Utilizatorul interacioneaz cu sistemul de o,erare ,rintr-un set de comenzi. "omenzile sunt acce,tate 1i e<ecutate de ,rocesorul de comenzi sau de inter,retorul liniei de comand. .cest lucru se 6nt=m,l 6n sisteme de o,erare 6n care comenzile se dau 6n linia de comand9 cum este de e<em,lu #%-. >n sistemele care 2uncioneaz ,e baza unei

inter2ee /ra2ice bo/ate 1i E,rietenoaseF9 cum este JindoNs9 e<ecutia unei comenzi se lanseaz ,rin selectarea cu mouse-ul a obiectului dorit ,e ecran. 3.2. 3.2. A-licaii

.,licaia este un ,ro/ram sau un /ru, de ,ro/rame destinate s,re a 2i 2olosite de ctre utilizatorul 2inal. -ecvenele de instruciuni ale a,licaiilor ,ot 2i recunoscute doar de sitemele de o,erare ,entru care au 2ost scrise. In ,rinci,iu9 2uncionarea calculatorului de ,oate sintetiza ast2el7 nivelul hardware :nivelul de baz;9 nivelul software de sistem :sistem de o,erare9 ,ro/rame utilitare 1i de /estionare a bazei de date9 ,ro/rame de com,ilare 1i de,anare9 asambloare;9 nivelul software de a,licaii :/estiunea bazelor de date9 editare 1i ,relucrare de te<te 1i ima/ini9 ,ro/rame de comunicare9 Iocuri etc.;.

4. 4. 4.1. 4.1.

&r/anizarea datelor
0i1iere

-tocarea ,ermanent a datelor im,une o or/anizare a s,aiului care s asi/ure 6n ,ermanen accesul la ele. 3lementul ,rinci,al al or/anizrii este 2i1ierul :6n en/lez9 /file0;9 care re,rezint o secven de octei servind un anumit sco,9 ,e care utilizatorul 6i /ru,eaz 6m,reun ,entru a 2i re/sii ulterior. +oate 2i1ierele se identi2ic cu aIutorul numelui 1i e<tensiei. 5umele 2i1ierului va 2i ales de utilizator c=t mai intuitiv9 ast2el 6nc=t re/sirea sa ulterioar s 2ie mai u1oar. 3<tensia9 se,arat de nume ,rintr-un caracter de ti, E,unctF9 re,rezint ti,ul 2i1ierului9 modul 6n care va 2i recunoscut 1i accesat de ctre sistemul de o,erare. +i,urile de 2i1iere sunt 2oarte diverse9 e<ist sute de e<tensii standard. 0iecare a,licaie recunoa1te 1i creeaz la r=ndul ei ti,uri de 2i1iere s,eci2ice. "=teva e<em,le dintre cele mai uzuale ar 2i7 2i1ierele e<ecutabile9 se recunosc du, e<tensii cum ar 2i .e<e9 .com9 .bat etc.9 2i1iere de ti, te<t :.t<t9 .doc9 .rt2 etc.;9 2i1iere /ra2ice :./i29 .bm,9 .ti29 .I,/ etc.;9 2i1iere ti, colecie de date :.dat9 .db2; etc. 0i1ierele e<ecutabile sau ,ro/ramele sunt liste or/anizate de instruciuni ,e care calculatorul le va e<ecuta 1i 6n urma crora se va com,orta 6ntr-o manier ,redeterminat. Pro/ramele conin variabile crora li se atribuie di2erite valori9 1i instruciuni care 6i s,un calculatorului ce 1i cum s lucreze cu aceste variabile. 'ariabilele ,ot 2i numere9 date de ti, te<t9 /ra2ic etc.

Pro/ramele se scriu 6n limbaIe de ,ro/ramare9 care sunt colecii de instruciuni care au ,entru utilizator un 6neles lo/ic. Pentru a 2i e<ecutate9 se traduc 6n limbaIul calculatorului :cod ma1in; cu aIutorul com,ilatoarelor9 inter,retoarelor 1i asambloarelor. "um,rarea de software este9 de 2a,t9 o ac4iziionare de 2i1iere e<ecutabile care deIa au 2ost traduse 6n cod ma1in. 0i1ierele te<t conin date de ti, te<t9 caracterele 2iind re,rezentate 2izic ,rin codurile .-"II a2erente. .-"II :.merican Standard Code for %nformation %nterchan&e ; este un cod de re,rezentare numeric a caracterelor9 care 2ace ,osibil trans2erarea datelor 6ntre calculatoare cu sisteme de o,erare di2erite. 0i1ierele te<t se mai numesc 1i EdocumenteF9 6n ideea c maIoritatea lor sunt ,roduse de editoare de te<te. +otu1i9 6n ,lus 2a de te<t9 documentele mai conin ima/ini9 re,rezentri /ra2ice de di2erite 2orme9 tabele de date etc. 4.2. 4.2. Directoare

#irectorul este un ti, de 2i1ier mai a,arte9 care nu conine date9 ci un tablou de elemente care 2iecare conin date des,re un 2i1ier sau un alt director. #irectoarele alctuiesc o structur arborescent care re,rezint9 ,entru utilizatorul calculatorului9 or/anizarea lo/ic a datelor de care dis,une. >n di2erite sisteme de o,erare 1i 6n literatura de s,ecialitate9 directoarele se re/sesc at=t sub acest nume :6n limba en/lez /directory0; c=t 1i9 6nce,6nd cu Windows 9:9 sub denumirea de EdosareF :6n en/lez9 /folder0;. $olul directoarelor este de a u1ura re/asirea 2i1ierelor ,e disc. In2ormaiile care se stoc4eaz cu ,rivire la 2iecare 2i1ier sunt urmatoarele 7 numele 2i1ierului9 calea de acces 6n structura de directoare9 adresele locaiilor 2izice 6n care este stocat coninutul 2i1ierului9 dimensiunea 2i1ierului9 data 1i ora crerii9 res,ectiv data 1i ora ultimei modi2icri9 ,ro,rietarul 2i1ierului9 dre,turile de acces la 2i1ier. #irectorul ,rinci,al se nume1te ErdcinF. .cesta este E,rinteleF tuturor directoarelor care se a2l sub el9 care se numesc EsubdirectoareF. #irectorul rdcin se simbolizaz ,rin caracterul E&F :slash; sau EOF :#ack!slash;9 6n 2uncie de sistemul de o,erare 2olosit. .celea1i caractere simbolizeaz subordonarea directoarelor ,e o cale9. #e e<em,lu9 E"7OPro/ramP0ilesOInternetP3<,lorerOie<,lore.e<eF este calea 6n care se a2l ,ro/ramul care lanseaz a,licaia de e<,lorare a %nternet-ului. .cesta se /se1te 6n directorul %nternet;(,plorer9 care este un subdirector al lui Pro&ram;Files9 care la r=ndul su este subdirector 6n rdcin9 structura res,ctiv a2l6ndu-se ,e dri5e-ul :su,ortul de stocare a datelor; E"7F.

4.3. 4.3.

.isteme de 2i1iere

-istemul de 2i1iere este o structur arborescent de directoare 1i subdirectoare care conine 2i1iere /ru,ate du, anumite criterii 6ntr-o or/anizare lo/ic. -istemul de 2i1iere 2ace ca datele s 2ie /estionabile de ctre utilizator ,rin intermediul sistemului de o,erare. % ast2el de /ru,are a datelor este abstract 1i nu se re/se1te ,e hard disk 6n aceast 2orm. -tocarea 2izic a datelor 1i alocarea s,aiului ,e hard disk se 2ac du, alte ,rinci,ii. "eea ce se vede ca structur la desc4iderea unei 2erestre Windows (,plorer sau My Computer 6n sistemele de o,erare JindoNs9 res,ectiv ca rezultat al comenzii /dir0 din #%- este o re,rezentare creat de sistemul de o,erare ,e 6nelesul utilizatorului. Princi,alele 2uncii ale sistemului de 2i1iere sunt urmtoarele7 stocarea in2ormaiei9 re/sirea in2ormaiei memorate9 ,rotecia in2ormaiei la accese neautorizate. %,eraii ,e care sistemul de o,erare le 2ace asu,ra sistemului de 2i1iere7 cutarea de 2i1iere9 crearea de 2i1iere9 modi2icarea coninutului unui 2i1ier9 1ter/erea 2i1ierelor9 listarea coninutului unui director9 citirea coninutului unui 2i1ier. %r/anizarea 2izic a datelor nu va o/lindi structura lor lo/ic.Un 2i1ier nou creat va 2i memorat ,e disc 6ntr-o zon care nu este ocu,at de alte date. -istemul de o,erare va memora adresa acestei zone 1i va ine 6n ,ermanen evidena zonelor ocu,ate de ,e disc. .ceast eviden 6l va aIuta s re/seasc oric6nd 2i1ierele stocate. Protecia in2ormaiilor se realizeaz ,rin acordarea sau nu a dre,turilor de acces la 2i1iere9 2ie de ctre utilizatorul care este creatorul&,ro,rietarul 2i1ierelor9 2ie de ctre un administrator de sistem. .ccesul ,oate 2i ,arial9 s,eci2icat ,rin anumite ,ermisiuni. #e e<em,lu9 unui utilizator i se ,oate interzice scrierea 6ntr-un 2i1ier9 ,ermi6ndu-i-se citirea 2i1ierului. Pentru acest uilizator 2i1ierul res,ectiv va a,rea ca /read!only0.

Pornirea 1i o-rirea calculatorului

Pornirea 1i o,rirea calculatorului sunt strict le/ate de sistemul de o,erare instalat9 6n cazul de 2a9 Windows XP Professional de la Microso2t. 5.1. .1. Pornirea calculatorului

"alculatorul se ,orne1te ,rin a,sarea butonului de alimentare9 care ,e unele sisteme este marcat cu /P*W(-0. -e va ,orni 1i monitorul9 de la butonul a2erent. Ha ,ornire au loc urmtoarele evenimente 7 ,orne1te ventilatorul de rcire a2lat 6n carcas. ,orne1te ,ro/ramul BI%- :$asic %nput)*utput System;. BI%- este ,rimul ,ro/ram care ,orne1te ,e un calculator. 0enomenul ,oart numele de /#oot0 sau E#oot-areF9 numele lui ,rovenind din en/lezescul /#ootstrap0 o curea de ,iele cusut ,e s,atele cizmei ,enru a u1ura 6ncalarea. >n aceea1i idee9 #oot-area aIut calculatorul s ,orneasc. Pro/ramul BI%- conine instruciuni ,e care calculatorul le va e<ecuta 2r s acceseze datele de ,e hard disk. .s2el9 la ,ornire vor 2i testate com,onentele hardware ale calculatorului :tastatura9 unitile de disc9 floppy 1i "#&#'#9 comunicaiile seriale9 etc.; 1i vor 2i evaluate o serie de 2uncii care vor returna anumite in2ormaii re2eritoare la sistem. a,are mesaIul /For Confi&uration)Setup press F<0. Ha a,sarea tastei 2uncionale 01 se va desc4ide un utilitar de setri 1i con2i/urri 6n care se re/sesc date des,re calculator 1i se ,ot de2ini o,iuni de ,ornire9 data9 ora etc. #e,lasarea 6n meniuri se 2ace cu s/ei9 selecia cu /(nter)-eturn0 1i ie1irea cu /(sc0 :tasta (scape;. se 6ncarc sistemul de o,erare Windows XP Professional. >n 2ereastr a,ar mai muli identi2icatori9 re,ezent6nd utilizatorii deIa de2inii 6n sistem. Utilizatorul selecteaz identi2icatorul cores,unztor 1i introduce ,arola. .ceasta o,eraiune se nume1te Elo/areF9 /lo& in0 sau /lo& on0. se desc4ide sistemul de o,erare Windows XP Professional 6n varianta con2i/urat de utilizatorul res,ectiv :Elo/atF;. #in acest moment 6nce,e lucrul ,ro,riuzis ,e calculator :scriere de ,ro/rame9 redactare de documente9 ,rocesare /ra2ic9 acces la World Wide We#9 rularea de a,licaii care servesc sco,ului utilizatorului res,ectiv;. 5.2. .2. Mediul de lucru Windows XP Professional

-istemul de o,erare Windows XP Professional se desc4ide cu un ecran s,eci2ic. In Iar/onul utilizatorilor de calculatoare9 aceast ecran se nume1te /desktop0. >n 0i/ura B.4 este ,rezentat un desktop ti,ic ,entru Windows XP9 cu 2undal monocrom. 3<ist multi,le ,osibiliti de a con2i/ura acest desktop. % ,arte dintre ele vor 2i ,rezentate 6n ca,itolul se,arat consacrat sistemului de o,erare Windows XP Professional. Desktop-ul este o mas de lucru virtual care ,rezint or/anizat activitile e2ectuate de ctre calculator. 3ste alcatuit din c=teva s,aii standard 6n care se re/sesc a,licaiile cele mai uzuale 1i cele care ruleaz curent. .st2el9 ,e desktop se vor observa urmtoarele7 cursorul :Epointer0-ul; care indic ,oziia curent a mouse-ului9 este o s/eat alb cu contur ne/ru9 orientat 6ntotdeauna s,re st=n/a-sus. -e de,laseaz o dat cu mi1carea mouse-ului9 intuitiv :traiectoia ei res,ect traiectoria mouse-ului;.

de-o ,arte 1i de alta a ecranului se /sesc EicoaneleF9 ima/ini 6n miniatur cu desene intuitive9 care simbolizeaz ,ro/ramele care ,ot 2i lansate direct din desktop. 3le sunt scurtturi s,re 2i1iere e<ecutabile care se a2l 6n anumite zone ale structurii arborescente de directoare :,e anumite ci;. .ceste icoane scurteaz calea de acces s,re a,licaiile cele mai uzuale. Hocul unde se /sesc aceste 2i1iere e<ecutabile 6n structura lo/ic a datelor ,e calculator se ,oate a2la 2oarte u1or9 ,rin selectarea icoanelor res,ective cu butonul din drea,ta al mouse-ului si a,oi Ea,sareaF cu butonul din st=n/a al mouse-ului ,e o,iunea /Properties0 :Pro,rieti; a tabletei a,rute. Hansarea 6n e<ecuie a unei a,licaii se 2ace ,rintrun Edublu clicF :dou a,sri 6n secven ra,id; ,e butonul din st=n/a al mouseului9 2ie ,e 2i1ierul e<ecutabil cores,unztor din cale9 2ie ,e icoana de ,e desktop.

0i/ura B.4. butonul /Start0 de culoare verde9 6n ,artea din st=n/a-Ios a ecranului9 este locul de unde 6nce,e orice a,licaie ,e calculator. Prin a,sarea sa se desc4ide un meniu com,le< care va 2i ,rezentat 6n ca,itolul consacrat sistemului de o,erare Windows XP Professional. 6n ,artea de Ios a ecranului se /se1te /'ask#ar0!ul :bara de sarcini;9 zona 6n care sunt vizualizate a,licaiile ,ornite automat9 o dat cu ,ornirea calculatorului9 1i cele lansate de utilizator. .cest 'ask#ar este 6m,rit 6n mai multe ,oriuni. #e la st=n/a la drea,ta9 acestea sunt7 bara :/'ool#ar0; de lansare ra,id a a,licaiilor9 ,o,ulat cu icoanele a,licaiilor celor mai uzuale. Hansarea se 2ace ,rintr-o a,asare cu butonul st=n/a al mouse-ului ,e ima/inea res,ectiv.

'ask#ar-ul ,ro,riuzis9 care conine mai multe butoane inscri,ionate cu icoane 1i nume. 0iecare ast2el de buton re,rezint o a,licaie lansat de utilizator9 care ruleaz 6n sesiunea de lucru curent. >n momentul 6n care se dore1te a2i1area 2erestrei de lucru 6ntr-o a,licaie9 se a,as cu mouse-il butonul a2erent 1i a,licaia se ErestaureazF :E-estoreF;;. #aca se dore1te ca su,ra2aa des@to,-ului sa 2ie liber9 a,licaia se minimizeaza cu aIutorul butonului a2lat 6n zona din drea,ta-sus a 2erestrei de lucru. H=n/ butonul de minimizare mai e<ist alte dou butoane9 cu urmtoarele utilizri7 butonul de ie1ire ra,id din a,licaie9 9 la a,sarea cruia ,ro/ramul se o,re1te 2r a salva ultimele modi2icri. .lte moduri de a ie1i din a,licaii :res,ectiv din diverse meniuri 1i 2erestre 6n care nu se dore1te a se 2ace vreo sc4imbare9 2r salvare; im,lic 2olosirea tastei (scape sau a combinaiei .ltK049 res,ectiv a butoanelor de anulare sau ne/are :/Cancel0 9 /=o0; 1i revenire la starea anterioar :/$ack0;. Ie1irea cu salvarea datelor se 2ace a,as6nd utonul /*>0. butonul de ma<imizare 9 res,ectiv cel de rescalare 9 care au rolul de a mri 2ereastra unei a,licaii ,=n la ocu,area 6ntre/ului s,aiu util de ,e desktop9 res,ectiv de a da ,osibilitatea utilizatorului de a decide el 6nsu1i care s 2ie mrimea acestei 2erestre. zona de in2ormaii9 6n drea,ta-Ios9 6n care se ,oate a2la ora curent a sistemului 1i statutul unor ,ro/rame 1i servicii care 2uncioneaz ,e calculator :de e<em,lu9 re,rezint 2lu<ul de date ve4iculat 6ntre calculator 1i reeaua din care 2ace ,arte;.

Poziionarea cursorului ,e +as@bar 6ntr-o zon 6n care nu se /se1te butonul vreunei a,licaii 1i a,sarea butonului din drea,ta al mouse-ului va determina a,ariia tabletei de mana/ement a a,licaiilor :/'ask Mana&er0;9 care cu,rinde lista a,licaiilor care ruleaz 6n momentul res,ectiv ,e calculator :0i/ura B.5;. Prin selectarea :/hi&hli&ht0; unei linii 1i a,sarea butonului /(nd 'ask0 se ,oate o,ri a,licaia cores,unztoare acelei linii9 2r salvarea modi2icrilor.

0i/ura B.5. Windows XP Professional o2er aIutor utilizatorului 6n orice moment 6n tim,ul lucrului9 ,rin a,elarea a ceea ce se nume1te /Help and Support Center0 :"entrul de aIutor 1i s,riIin;. .ceast a,elare se ,oate 2ace 6n mai multe moduri7 se a,as tasta 2uncional 019 se a,asa butonul Start 1i a,oi se selecteaz /Help and Support0 :0i/ura B. ;9

0i/ura B. . se selecteaz o,iunea /Help0 dintr-o 2ereastr de director desc4is anterior9 de e<em,lu /My Computer0 :0i/ura B.!;.

0i/ura B.!. >n toate situaiile9 se obine 2ereastra /Help and Support Center0 :0i/ura B.(;9 6n care utilizatorul are mai multe ,osibiliti7 2ie ,arcur/e o structur intuitiv de date care s-l duc la a2larea rs,unsului dorit9 2ie caut du, cuvinte c4eie etc.

0i/ura B.(. 5.3. .3. &-rirea calculatorului

Ie1irea din sesiunea de lucru curent 6n Windows XP Professional se ,oate 2ace 6n mai multe moduri. 0ie c se dore1te sc4imbarea utilizatorului9 restartarea calculatorului sau scoaterea lui de sub tensiune9 6nainte de orice aciune 6n acest sens este necesar ca a,licaile care ruleaz s 2ie 6nc4ise 6n mod corect9 cu sau 2r salvarea 2i1ierelor asu,ra crora s-a lucrat. -e selecteaz cu butonul din st=n/a al mouse-ului butonul Start. >n ,artea de Ios a tabletei care se desc4ide se /sesc urmtoarele o,iuni7

/2o& *ff0 care se selecteaz 6n cazul 6n care se dore1te sc4imbarea utilizatorului9 /'urn *ff Computer0 6n cazul 6n care se dore1te o,rirea sau restartarea calculatorului.

>n cazul selectrii /2o& *ff09 in miIlocul ecranului a,are un meniu cu o,iunile a2erente ie1irii din sesiunea de lucru a utilizatorului curent7 /Switch +ser0 la selectarea creia a,are ecranul cu utilizatorii declarai ai calculatorului res,ectiv9 /2o& *ff0 se 6nc4ide sesiunea utilizatorului curent9 calculatorul ram=ne 6n a1te,tarea Elo/riiF altui utilizator. -electarea E+urn %22 "om,uterF9 meniul care a,are in miIlocul ecranului va a2isa o,tiunile7 /Hi#ernate0 calculatorul salveaz datele din sesiunea de lucru curent 1i intr 6n E4ibernareF9 adic 6ntr-o stare 6n care consumul de electricitate este minim. Ha ie1irea din aceast stare sesiunea de lucru se va restaura e<act 6n 2orma 6n care era c=nd a 2ost 6nc4is. /'urn *ff0 ie1ire din sesiunea de lucru curent9 2r salvarea a,licaiilor care mai ruleaz 6nc9 calculatorul se va o,ri de la butonul de alimentare9 /-estart0 ie1irea din sesiunea de lucru curent 2r salvare9 calculatorul se restarteaz. -e ,arcur/ a,oi aceia1i ,a1i ca 1i la ,ornire.

". $.

Biblio/ra2ie recomandat

.,roa,e toate manualele de iniiere 6n utilizarea unui sistem de o,erare e<istente ,e ,ia 6n acest moment :de autori rom=ni sau traduse; au la 6nce,ut ca,itole sau seciuni de ,rezentare a elementelor din care este 2ormat calculatorul 1i a 2uncionalitii acestora. >n aceea1i idee9 e<ist reviste de s,ecialitate care ,ot 2i consultate9 6n care se ,rezint conce,te9 2uncionaiti9 nouti 6n domeniu9 se 2ac analize com,arative 6ntre ,rodusele similare de ,rovenien di2erit care e<ist ,e ,ia. -unt utile dicionarele de termeni in2ormatici sau te4nici care e<ist9 ,entru traducerea din limba e/lez a unor termeni. Pentru cei 2amiliarizai cu limba en/lez9 e<ist dicionare de termeni in2ormatici /on line0 :accesabile ,rin %nternet;9 de e<em,lu www.we#opedia.com9 whatis.techtar&et.com. #e asemenea9 este util accesarea site-urilor %nternet ale ,roductorilor de hardware 1i software9 6n care se /sesc in2ormaii de uz /eneral des,re ,roduse 1i utilizarea lor9 res,ectiv su,ort te4nic ,entru instalri9 de,anri etc. Site-urile editurilor de ,ro2il rom=ne1ti 1i strine ,ot 2i interesante ,entru urmrirea ultimelor a,ariii 1i ,osibilitatea de comandare a crilor ,rin %nternet. "olecii de in2ormatic la edituri rom=ne1ti7 +eora7 http?))www.teora.ro)inde,@<.html Gumanitas7 http?))www.li#rariilehumanitas.ro)ser5let)li#rarii.ma&aAin..fisColectiiSer5letB id;parentCDE .HH7 http?))www.all.ro)list.aspBst,tCFrCr;<FdomC3 5iculescu7 http?))www.niculescu.ro)amcart)ro)amcart.c&iB actionC5iew;cate&oryFdata#aseCinformaticaFcate&oryC@ Polirom7 http?))www.polirom.ro)main.c&iB actionCcautaFclassCsearchFdomeniuC3 $eviste rom=ne1ti de in2ormatic7 PC Ma&aAine9 www.pcma&aAine.ro =et -eport www.netreport.ro PC World www.kappa.ro)id&ro)pcworld) Chip www.chip.ro