.

Nu se ~tie cu exactitate de ciind au fnceput oamenii sii se distreze sau sii se inspire unii pe alfii cu ajutorul pove~tilor. Forma tipiiritii de relatare, devenitii roman este o invenfie relativ nouii.
E ste greu de apreciat Ceea ce momentul se ~tie cu aparitiei siguranta

romanului.

este ca termenullatin novellae,cu referire la povestirile scurte, s-a utilizat pentru prima data In secolul al XVI-lea. Apoi, la mijlocul secol~lui al XVII-lea, termenul "roman" a aparut ca o eticheta data diferitelor genuri de fictiuni romantice sau diferitor alegorii religioase intalnite de pilda in Calatoria pelerinului scrisa de John Bunyan (1628-1688). Povestirea relateaza calatoria unui suflet de la pacat la izbavirea divina ~i avea scopul bine defmit de instruire religioasa -lumea in care se petrece actiuneaera cu sigurantafictiva. Noul realism Abia la lnceputul secolului al 18-lea apare romanul in forma in care este astazi definit. .De~i materialul a ramas fictiv, evenimentele erau plasateintotdeauna in lumea reala ~i elementele fantastice sau cele supranaturale care caracterizasera inainte lucrarile romantice sau pe cele religioase erau, de obicei, absente.

Accentul se punea pe experientele prin care treceau personajele principale, prin intermediul c;Irora autorul tr;Igea concluzii mai adanci referitoare la conditia uman;I. Cand a ap;Irut Viafa $i su1prinzatoarele aventuri ale lui Robinson Crusoe, In 1719, a fost un succes imediat. Povestirea, scris;I de Daniel Defoe (1660-1731),jumalist renumit ~i pamf1etarpolitic, se baza pe aventurile unui marinar britanic real, naufragiat pe o insul;I pustie undeva lang;I coasta Americii de Sud, ~i astfel a stamit interesul publicului larg. Minunatele descrieri i-au m;Irit mult valoarea, la fel ca ~i reflectiile autorului asupra situatiei limit;l In care se afla eroul. Romanul poate fi citit ~i azi ca o povestire de aventuri plin;I de temperament sau ca un comentariu acid asupra valorilor de pe timpullui Defoe. Dup;I Robinson Crusoeau urmat alte lucrnri de fictiune printre care Moll .flande1S ~i Jurnal din anul ciumei, povestirea marii epidemii de cium;I din 1665, v;Izut;I cu ochii naratorului. Satira caustica Scriitorul de satirn irlandez Jonathan Swift (1667-1745) este ast;Izi cunoscut pentru calatoriile lui Gulliver. Ca ~i In Robinson Crusoe, eroul principal este un marinar. Dar dac;I mesajul final al lui Defoe era pozitiv cel c;I omul poate supravietui aproape oriunde ~i c;I poate lnv;Ita multe despre persoana lui In acest titnp -Swift a descris un tablou mai macabru al situatiei. in. roman, c;Il;Itoriile lui Gulliver 11poart;I pe acesta In regate diferite: Lilliput, ai c;Irei locuitori nu au decat 15 cm In;Iltime,

00 Coperta celei de-a treia edi1ii a Calatoriilor pe/erinului. O harta (in stanga) ilustreaza obstacolele care trebuie infruntate pe drumul dinspre Ora~ul Distrugerii pana la Ora~ul Celest.

Brobdignag, locuit de uri~i, Laputa, locuinta unor savanti ~i ganditori lipsiti de spirit practic ~i tinutul Houyhnhnms, unde caii sunt st;1pani ~i oamenii sunt s;11baticinumiti Yahoos. jn mod gradat, Swift ~i-a concentrat atacul nu atat asupra nerealiz;1rilor contemporane ci asupra celor ale fiintei umane, In general, pe care le privea cu oroare ~i cu dezgust. Pline de vivacitate, Ciiliitoriile lui Gulliver r:1man, sub multe aspecte, fantastice ~i alegorice. Moralitate sau parodie Urm;1torul moment important In evolutia romanului a ap;1rut o dat;1 cu lucr;1rile lur Samuel Richardson (1689-1761). O prim;1 lucrare era un ghid adresat scriitorilor de epistole, destinat In principal. femeilor. El a avut apoi ideea de a al;1tura cateva publicatii anterioare Intr-o naratiune continu;1. jn cele din urm;1, In 1740, s-a creat romanul Pamela cu subtitlul Virtutea raspliititd. Este povestirea unei slujitoare modeste Ins;1 oneste care
105

APARITIA ROMANULUI

00 O ilustra,ie din romanul Robinson Crusoe ( 1719) care reprezinta salvarea lui Crusoe ~i a lui Vineri dupa 28 de ani, 2 luni ~i 1 7 zile petrecute pe insula. Un portret al autorului (jos). Geniul sau pentru nara,iune i-a conferit un loc important in dezvoltarea romanului.

rezis~ la avansurile pe care i le face s~panul. Impresionat de moralitatea ei, el se ofera s;l o ia de nevas~ ~i oferta lui este accepta~. O poveste similara, de rezistent;l in fata tentatiilor sexuale s~ la baza romanului Glarissa,un alt roman al scriitoruluj Richardson, ap;lrut in 1747, de~i aici eroina apartine clasei mijlocii. Atat Pamela cat ~i Glarissa au fost scrise in stilul epistolar, foarte popular in Franta ~i in Anglia in secolul al XVIII-lea. Cu toate c;l Richardson nu a fost primul autor care a utilizat acest stil, lucrarile lui au fost indubitabil primele lucrari de geniu astf~l construite. Parodierea Pamelei Prima incercare a lui Henry Fielding (17071754) in ceea ce prive~te scrierea de romane au reprezentat-o parodiile sale prea putin voalate referitoare la opera lui Richardson, intitula~ Shamela (1741), care parodia atat moralitatea lui Richardson cat ~i tendintele sale de introspectie. Personajele din alte romane ale lui Fielding, Joseph Andrews (1742), care s-au dezvoltat din Shamela ~i Tom Jones (1749), reprezin~ cu sigurant;l idealuri ale virtutii

cre~tine Ins~ prin atitudinea lor pozitiv~ ~i o vitalitate purn ca~tig~teren In fata ipocriziei, a vanit~tii ~i a nebuniei. Mult mai ciudate ~i uluitor de noi erau n~scocirile lui Lawrence Steme (l713-1768) In lucrarea Viata $i opiniile lui Tristram Sbandy (1760). pan~ ~i titlul este a parodie. Lucrarea nu dezv~luie de fapt aproape nimic din opiniile presupusului erou, ~i foarte putin din viata sa. Comedia bizara Romanul 1ncepe cu momentul conceperii lui Tristram Shandy, ajunge la momentul na~terii acestuia,Indreptandu-~i apoi atentia c~tre alte personaje sau evenimente. La un moment dat autorull~i cere scuze pentru incapacitatea lui de a r~mane la subiect ~i proiecteaz~ liniile majore pe care le va urma cursul naratiunii. Prezentandu-l pe Parson Yorrick, autorul li descrie prematur moartea ~i include o pagin~ complet neagrn In amintirea lui, Inainte de a continua relatarea aventurii. Tristram Shandy a influentat nenum~rati autori, printre care JamesJoyce, Ins~ forma sa bizarn darln acela~i timp strnlucitoare de comedie rnmane unic~ In istoria literaturii.
La sfar~itul secolului al XVIII-lea romanul ~i-a dovedit capacitatea de a dt:;scrie o gama larga a experientei umane -atat In lumea reala cat ~i In cea interioar:l a gandirii ~i sentimentelor. A devenit un mod de relatare In care aventurile dezordonate, tensiunea dramatica, critica sociala sau psihologica, toate ~i-au gasit locul potrivit.

~ 8 ~ "
" ~

00 Spiritul satiric al lui Jonathan Swift reiese in Cfl/fltorii/e 'ui Gulliver. lIustra,ia de sus il prezinta pe Gulliver inconjurat de micu'ii liliputani care intra in razboi pentru probleme marunte cum ar ti la ce capat ar trebui spart un ou. 106

Arta ~i omur 51 -ROMANCIERII

VIcrORIENI

Arta ~i omul 74 -ROMANUL

MODERN