Sunteți pe pagina 1din 13

SFNTUL SERAFIM DE SAROV

DESPRE DOBNDIREA SFNTULUI DUH


INTRODUCERE
Sfntul Serafim de Sarov s-a nscut n 1759, n oraul Kursk. Prinii si erau nite
cretini ortodoci evlavioi, !ilde de adevrata du"ovnicie. #a vrsta de 1$ ani, Serafim a
fost tmduit in c"i! minunat dintr-o %oal &rea cu a'utorul icoanei (sctoarei de
)umne*eu din Kursk. )e co!il, s-a afundat in scrierile si in slu'%ele %isericii. + ince!ut
viata mona"al in manstirea Sarovului, la varsta de 19 ani. + fost tuns clu&r cand avea
,7 de ani si, curand du! aceea, "irotonit diacon. Profun*imea si curtia !artici!rii
Sfntului Serafim in slu'%ele dumne*eiesti sunt vdite, deoarece i s-a in&duit s vad
in&erii, si in tim!ul Sfintei #itur&"ii din -oia .are l-a v*ut !e )omnul /nsusi.
#a 01 de ani a fost "irotonit !reot, si a fost numit du"ovnic al manstirii de maici
)iveievo. /n acelasi tim!, a !rimit si %la&oslovenie !entru a ince!e o viat de !ustnic in
!durea ce incon'oar Sarovul. 2ria intr-o ca%an mic, druindu-se in intre&ime
ru&ciunii, !ostului si citirii Scri!turii si a scrierilor Sfintilor Printi. Sfntul Serafim
o%isnuia s mear& la manstire )uminicile !entru a !rimi Sfanta /m!rtsanie3 a!oi se
intorcea in !dure.
/n 14$1, Sfntul Serafim a fost atacat de tal"ari si %tut de moarte. 5anile !rovocate de
acest atac l-au fcut s um%le de acum inainte a!lecat de s!ate, avand tre%uinta de un
toia& !entru a mer&e. )u! aceast intam!lare, Sfntul a ince!ut s se roa&e continuu,
mult mai fier%inte, tim! de o mie de *ile si o mie de no!ti, !etrecand cea mai %una !arte a
tim!ului su in &enunc"i !e o !iatr de lan& c"ilia sa si stri&and 6)oamne, miluieste-m
!e mine, !ctosul6. +!oi a !etrecut trei ani in *vorare, in tcere desvarsit.
Su!unandu-se cererii Staretilor 78tranilor9 manstirii, s-a intors in manstire in 141$,
continuandu-si ins viata in ru&ciune si *vorare tcut !entru inc *ece ani. +scultand
de o vedenie dumne*eiasc, Serafim si-a incetat tcerea si a ince!ut s vor%easc, s!re
folosul celorlalti. Sfntul intam!ina !e oricine venea la el cu o inc"inciune, un srut
du"ovnicesc si cuvintele urrii !ascale 6:ristos a /nviat;6. /i numea !e toti 6%ucuria
mea6. /n 14,5 s-a intors la c"ilia sa din !dure, unde !rimea mii de !elerini din intrea&a
5usie. <iindu-i dat darul inainte-vederii, Sfntul Serafim de Sarov, fctorul de minuni,
oferea tuturor man&aiere si !ovat. Sfntul Serafim a r!osat la , ianuarie 1400,
in&enunc"eat fiind in fata icoanei (sctoarei de )umne*eu.
= !ild al "arului )u"ului Sfant lucrtor in viata si cuvintele Sfntului Serafim a a'uns la
noi cand, in noiem%rie 1401, un crestin ortodo> evlavios !e nume (ikolai .otovilov s-a
intalnit cu Sfntul Serafim, notand convor%irea avut. (otele lui .otovilov au fost
transcrise si !u%licate de ctre Ser&"ei (ilus, care a scris urmtoarea introducere?
+ceast desco!erire este fr indoial de im!ortant mondial. /ntr-adevr, in esent
nimic nu este nou in ea, !entru c intrea&a revelatie a fost dat +!ostolilor din c"iar *iua
Po&orarii )u"ului Sfant, la 5usalii. )ar acum, cand oamenii au uitat adevrurile
fundamentale ale vietii crestine si sunt afundati in intunecimea materialismului sau in
inde!linirea rutinat si de su!rafat a 6nevointelor ascetice6, desco!erirea Sfntului
Serafim este cu adevrat e>traordinar, asa cum si el insusi a socotit-o. 6(u-ti este dat
numai tie sa intele&i aceasta6, s!une Sfntul Serafim ctre sfarsitul desco!eririi, 6ci !rin
intermediul tu, este dat intre&ii lumi;6 @a stralucirea unui ful&er, aceast minunat
convor%ire luminea* intrea&a lume ce era de'a cufundat in ne!sare si moarte
du"ovniceasc, cu mai !utin de un secol inainte de lu!ta im!otriva crestinismului din
5usia si intr-o vreme in care credinta crestin se afla intr-o decdere accentuat in Aest.
+ici Sfntul lui )umne*eu ni se inftisea* asemenea !roorocilor !rin care /nsusi )u"ul
Sfant a vor%it.
5edm totul, cuvant cu cuvant, fr nici o inter!retare !ro!rie.
S. +. (ilus
Scopul vietii crestie
BCra 'oiD, scrie .otovilov. BEiua era !osomorat. Stratul de *!ad msura ,$ de
centimetri3 ful&i uscati si tari cdeau a%undent din cer, atunci cand Sfntul Serafim si-a
ince!ut conversatia cu mine, !e un cam! din a!ro!ierea c"iliei sale, de cealalt !arte a
raului Sarovului, la !oalele dealului ce se co%oara s!re mal. .i-a s!us s sed !e %uturu&a
unui co!ac !e care tocmai il tiase si s-a ase*at inainte-mi.
B)omnul mi-a artatD s!use marele Staret 7%tran9, Bc in co!ilarie ati avut o !uternic
dorint de a cunoaste sco!ul vietii crestine, si c ati intre%at, mereu, multe !ersoane
du"ovnicesti des!re acestaD.
2re%uie s recunosc c de la varsta de 1, ani acest &and m-a mcinat continuu. )e fa!t,
am intre%at multi !reoti des!re el, dar rs!unsurile lor nu m-au satisfacut. +cest lucru nu
avea de unde sa fie stiut de %tran.
B)ar nimeniD, continua Sfntul Serafim, Bnu v-a dat un rs!uns !otrivit. Ai s-a s!us?
B.er&i la %iseric, roa&-te lui )umne*eu, !*este !oruncile )omnului, f fa!te %une -
acesta este sco!ul vietii crestineD. Fnii au fost c"iar indi&nati de fa!tul c v mcina o
asemenea curio*itate !rofan si v-au s!us? B(u cerceta lucruri care te de!sescD. )ar nu
v-au e>!licat asa cum ar fi tre%uit. +cum umilul Serafim v va e>!lica care este cu
adevrat acest sco!D.
65u&ciunea, !ostul, !rive&"erea si toate celelalte !ractici crestine, nu constituie sco!ul
vietii noastre crestine. )esi este adevrat c ele slu'esc ca mi'loace indis!ensa%ile in
atin&erea acestui tel, adevratul sco! al vietii crestine const in do%andirea )u"ului Sfant
al lui )umne*eu. @t des!re ru&ciune, !ost, !rive&"ere, !omeni si toate fa!tele %une
svarsite de dra&ul lui :ristos, sunt doar mi'loace s!re a do%andi )u"ul Sfant. 2ineti
minte vor%ele mele, numai fa!tele %une svarsite din dra&oste !entru :ristos ne aduc
roadele )u"ului Sfant. 2ot ce nu este svarsit din dra&oste !entru :ristos, c"iar dac ar fi
ceva %un, nu aduce nici rs!lata in viata viitoare, nici "arul )omnului in viata aceasta. )e
aceea )omnul nostru /isus :ristos a *is? 6@el ce nu adun cu .ine risi!este6 7#uca
11?,09. (u c o fa!t %un ar !utea fi numit altfel decat a&oniseala, cci c"iar dac o
fa!t nu este fcut !entru :ristos, este totusi socotit %un. Scri!tura s!une? 6/n orice
neam cel care se teme de )umne*eu si face ce este dre!t este !rimit la Cl6 7<a!te 1$?059.
6Precum vedem intr-o alt !ild sfant, omul care face lucruri dre!te este !lcut
)omnului. Aedem /n&erul )omnului inftisndu-se, la vremea ru&ciunii, lui @ornelie,
sutasul cel dre!t si cu frica lui )umne*eu, si &rindu-i? 62rimite la /o!e i c"eam !re
Simon, cel ce se numete Petru. +cesta iti va s!une cuvintele vietii vesnice, !rin care te
vei mantui tu si cei ai casei tale6. +stfel )omnul intre%uintea* toate mi'loacele Sale
dumne*eiesti !entru a-i darui unui astfel de om, in sc"im%ul fa!telor sale %une, sansa de a
nu-si !ierde rs!lata din viata ce va s vin. )ar !an se sfarseste aceast viat, tre%uie s
!unem ince!ut cu o drea!t credint in )omnul nostru /isus :ristos, <iul lui )umne*eu,
@are a venit in lume s mantuiasc !e cei !ctosi si care, !rin do%andirea de ctre noi a
"arului )u"ului Sfant, aduce in inimile noastre /m!rtia lui )umne*eu si ne desc"ide
calea s!re casti&area %inecuvantrilor vietii ce va veni. )ar !rimirea de ctre )umne*eu a
fa!telor %une care nu sunt svarsite din dra&oste de :ristos se limitea* la aceasta?
Eiditorul druieste mi'loacele !entru a le face s vie*e 7cf. Cvrei G?19. St in !uterea
omului a le face s triasc sau nu. )e aceea )omnul a s!us iudeilor? 6)ac ati fi or%i nati
avea !cat. )ar acum *iceti? noi vedem. )e aceea !catul rmane asu!ra voastr6
7/oan 9?119. )ac un om !recum @ornelie este !lcut in fata )omnului !entru fa!tele sale
%une, desi acestea nu sunt fcute de dra&ul de :ristos, si a!oi crede in <iul Su, asemenea
fa!te ii vor fi socotite ca fiind fcute din dra&oste de :ristos. )ar in situatia contrar,
omul nu are nici un dre!t s se !lan& atunci cand %inele !e care l-a facut este nefolositor.
+cest lucru nu se !etrece niciodat atunci cand %inele este svarsit din dra&oste !entru
:ristos, intrucat fa!ta %un !entru Cl nu numai c ne aduce o cunun a dre!ttii in lumea
ce va veni, dar si in aceast viat ne um!le cu "arul )u"ului Sfant. .ai mult, s-a *is?
6)umne*eu nu d )u"ul cu msur6 7/oan 0?01-059.
6+cesta este, iu%itorule de )umne*eu; )o%andirea )u"ului Sfant este adevratul sco! al
vietii crestine, in vreme ce ru&ciunea, !ostul, !omenile si alte fa!te %une fcute din
dra&ostea de :ristos, sunt doar mi'loace ale do%andirii )u"ului Sfant.6
6@e intele&eti !rin do%andireH6 l-am intre%at !e Sfntul Serafim. 6@umva, nu !rea
!rice!.6
6)o%andirea este acelasi lucru cu luarea in !osesie6, mi-a ras!uns el. 6Stiti ce inseamn a
do%andi %aniH )o%andirea )u"ului Sfant este asemenea. Stiti foarte %ine ce inseamn a
do%andi in sensul lumesc, iu%itorule de )umne*eu. Sco!ul oamenilor o%isnuiti este s
adune sau s fac %ani3 cat !entru no%ilime, se adau& !rimirea de onoruri, distinctii si
alte recom!ense !entru serviciile aduse st!anirii. )o%andirea )u"ului Sfant este de
asemenea un ca!ital, dar dttor de "ar si vesnic, si se o%tine !e ci foarte asemntoare,
a!roa!e la fel cum sunt cele ale ca!italului monetar, social si tem!oral. )umne*eu
@uvantul, )umne*eu-=mul, )omnul nostru /isus :ristos asemuieste viata noastr cu o
!iat, iar lucrarea vietii noastre !e !mant, o numeste ne&ot. Cl s!une tuturor?
6(e&uttoriti !an ce voi veni6 7 #uca 19? 109, 6rscum!rand fiecare oca*ie, cci *ilele
sunt rele.6 7 Cfeseni 5?1G9. @u alte cuvinte, cea mai mare !arte a tim!ului tu f astfel
incat s !rimesti %inecuvantrile ceresti, !rin %unuri !mntesti. 8unurile !mntesti sunt
fa!te %une facute din dra&oste !entru :ristos, ce !o&oara "arul Preasfntului )u" asu!ra
noastra.6
6/n !ilda fecioarelor intele!te si a celor ne%une, cand cele ne%une au ramas fara de
untdelemn, cele intele!te le-au s!us? 6.er&eti la cei ce vand si cum!arati.6 7.atei ,5?99.
)ar du!a ce au cum!arat, usa camarii mireselor era de'a inc"isa, iar ele n-au mai !utut
intra. Fnii s!un ca li!sa untdelemnului din candelele fecioarelor ne%une se talcuieste ca
fiind li!sa de fa!te %une in vremea vietii lor. = asemenea inter!retare nu este foarte
corecta. )e ce le-ar li!si lor fa!tele %une, cand sunt numite fecioare, c"iar daca ne%uneH
<ecioria este virtutea su!rema, o stare in&ereasca, si ar !utea tine locul tuturor celorlalte
fa!te %une.
6Cu cred ca ceea ce le li!sea lor era "arul Prea-Sfntului )u" al lui )umne*eu. +ceste
fecioare au !racticat virtutile, dar, in i&noranta lor du"ovniceasca, au cre*ut ca viata
crestina consta doar in facerea de %ine. <acand fa!te %une, ele credeau ca fac lucrarea lui
)umne*eu, dar !utin le !asa daca au o%tinut "arul )u"ului Sfant. +ceste moduri de viata,
%a*ate doar !e facerea de %ine, fara a incerca cu atentie daca aduc "arul )u"ului Sfant,
sunt mentionate in cartile Sfintilor Parinti. 6C>ista o alta cale ce !are %una la ince!ut, dar
care sfarseste in adacul iadului.6
6+ntonie cel .are, in scrisorile sale catre mona"i, s!une des!re asemenea fecioare?
II.ulti calu&ari si fecioare nu au stiinta des!re feluritele vointe care lucrea*a in om, si nu
stiu ca suntem influentati de trei voi? !rima este voia )omnului cea a-tot-desavarsita si atot-
mantuitoare3 a doua este voia noastra omeneasca care, c"iar daca nu este
distru&atoare, nu este nici mantuitoare3 si a treia vointa este cea a diavolului - !e de-antre&ul
distru&atoare.6 +ceasta a treia vointa, a vra'masului, il indeamna !e om sa nu faca
fa!te %une, sau sa le faca din mandrie, sau doar de dra&ul virtutii, decat de dra&ul lui
:ristos. + doua, !ro!ria noastra vointa, ne indeamna sa facem totul !entru a ne satisface
!atimile, sau ne invata ca si vra'masul, sa facem lucruri %une doar de dra&ul %inelui si nu
!entru "arul care este astfel do%andit. )ar !rima, vointa a-tot-mantuitoare a )omnului,
consta in a face %ine doar !entru do%andirea )u"ului Sfant, ca o comoara vesnica si
nesfarsita, de ne!retuit. Se !oate *ice, intr-un fel, ca do%andirea )u"ului Sfant este
untdelemnul ce le li!sea fecioarelor celor ne%une. +u fost numite ne%une doar !entru ca
uitasera rodul tre%uincios al virtutii, "arul )u"ului Sfant, fara de care nimenea nu este si
nu !oate fi mantuit, caci? 6Prin )u"ul Sfant fiecare suflet este inviorat, iar !rin curatire
este transfi&urat si luminat de Sfinta 2reime, intr-o Sfanta taina.6
6Fntdelemnul din candelele fecioarelor intele!te !utea sa arda cu tarie multa vreme. )eci
aceste fecioare, cu candelele lor a!rinse au !utut sa-si intalneasca .irele, care venea la
mie*ul no!tii. /m!reuna cu Cl, au !utut intra in camara de nunta a %ucuriei. /nsa cele
ne%une, desi s-au dus sa mai cum!ere untdelemn atunci cand li s-au stins candelele, nu sau
!utut intoarce la tim! si au &asit usa de'a inc"isa. Piata este viata noastra3 usa de la
camara de nunta care s-a inc"is si im!iedica drumul catre .ire este moartea omeneasca3
fecioarele intele!te si cele ne%une sunt sufletele crestinilor3 untdelemnul nu este fa!ta
%una, ci "arul Prea Sfntului )u" do%andit !rin fa!te %une si care !resc"im%a sufletele
dintr-o stare la cealalta - de la starea stricacioasa la starea nestricacioasa, din intuneric la
lumina, de la staulul e>istentei noastre 7unde !atimile sunt le&ate !recum animalele fara
de minte si ca fiarele sal%atice9 in tem!lul )umne*eirii, in luminoasa camara de nunta a
vesnicei %ucurii intru :ristos /isus, )omnul nostru, Eiditorul, /*%avitorul si vesnicul .ire
al sufletelor noastre.
6@e mare este mila )omnului !entru mi*eria noastra, adica neatentia noastra fata de &ri'a
!e care ne-o !oarta, atunci cand )omnul s!une? 6/ata, Cu stau la usa si %at6 7+!ocali!sa
0?,$9, intele&and !rin 6usa6 cursul vietii noastre care nu a fost inca o!rit de moarte; =,
cat as vrea, iu%itorule de )umne*eu, ca in aceasta viata sa fii !ururea in )u"ul lui
)umne*eu; 6/n ceea ce va voi afla, in aceea va voi 'udeca,6 &raieste )omnul.
6Aai noua daca Cl ne &aseste !rea-incarcati de &ri'ile si neca*urile acestei vieti; @aci cine
va !utea sa duca su!ararea Sa, cine va su!orta mania fetei SaleH )e aceea s-a s!us?
6Prive&"eati si va ru&ati, ca sa nu cadeti in is!ita.6 7.arcu 11?049, adica sa va li!siti de
)u"ul lui )umne*eu, caci !rive&"erea si ru&aciunea ne aduc "arul Sau.
6)esi&ur, fiecare fa!ta %una, facuta din dra&oste !entru :ristos, ne daruieste "arul
)u"ului Sfant, dar ru&aciunea ne da acest "ar in mod deose%it, !entru ca intotdeauna este
la indemana, ca o unealta de do%andire a "arului )u"ului Sfant. )e !ilda, ai vrea sa
mer&i la %iserica, dar nu afli nici o %iserica sau slu'%a s-a terminat3 ai vrea sa dai de
!omana unui cersetor, dar nu este nici unul sau nu ai ce sa ii dai3 ai vrea sa-ti !astre*i
fecioria, dar nu ai !uterea sa o faci din !ricina firii tale sau din !ricina tariei vicleniilor
vra'masului, carora nu te !oti im!otrivi datorita sla%iciunii tale omenesti3 ai dori sa faci
alte fa!te %une de dra&ul lui :ristos, dar nici nu ai taria sau iti li!seste !rile'ul. +cestea,
cu si&uranta nu se a!lica ru&aciunii. 5u&aciunea este la indemana oricui, %o&at ori sarac,
no%il ori umil, !uternic ori sla%, sanatos ori %olnav, dre!t ori !acatos.6
6Puteti 'udeca cat de mare este !uterea ru&aciunii, atunci cand este savarsita din toata
inima, c"iar si in ca*ul unei !ersoane !acatoase, in urmatoarea !ilda din Sfanta 2raditie.
@and, la ru&amintea unei mame dis!erate careia ii murise sin&urul fiu, o !rostituata !e
care o intalnise, inca necurata du!a ultimul ei !acat, miscata fiind de durerea adanca a
mamei, a stri&at catre )omnul? 6(u de dra&ul unei sarmane !acatoase ca mine, ci !entru
lacrimile unei mame ce-si 'eleste fiul si cre*and cu tarie in %unatatea 2a cea !lina de
dra&oste si in !uterea 2a cea nemasurata, :ristoase )umne*eule, invia*a-l !e fiul ei, o,
)oamne;6 Si )omnul l-a ridicat din morti.
6Ae*i, iu%itorule de )umne*eu; .are este !uterea ru&aciunii, iar ea aduce indeose%i
)u"ul lui )umne*eu, si este cel mai usor de savarsit !entru toata lumea. Aom fi fericiti
intr-adevar daca )omnul )umne*eu ne afla !a*indu-ne si !lini de darurile Sfntului Sau
)u". +tunci !utem nada'dui !lini de incredere ca 6vom fi ra!itiJ in nori ca sa
intam!inam !e )omnul in va*du"6 71 2esalonicieni 1?179 @are vine 6cu !utere multa si
cu slava6 7.arcu 10 ?,G9 6sa 'udece vii si mortii6 71 Petru 1?59 si 6va ras!lati fiecaruia
du!a fa!tele sale6 7.atei 1G?,79.
6/u%itorule de )umne*eu, tu %inevoiesti a crede ca este o mare %ucurie sa vor%esti cu
sarmanul Serafim, socotind !oate ca nu este li!sit de "arul )omnului. +tunci, ce-am mai
!utea s!une des!re /nsusi )omnul, o%arsia fara de cadere a fiecarei %inecuvantari,
cereasti si !amantestiH /ntr-adevar, in ru&aciune ni se in&aduie sa vor%im cu Cl, cu /nsusi
)umne*eul si .antuitorul nostru cel !lin de "ar si de datator de viata. )ar c"iar si aici,
tre%uie sa ne ru&am numai !ana cand )umne*eu )u"ul Sfant se !o&oara asu!ra noastra,
cu "arul Sau ceresc, in masura cunoscuta de Cl. Si cand Cl %inevoieste sa ne vi*ite*e
tre%uie sa ne o!rim din ru&aciune. Pentru ce ar tre%ui atunci sa ne ru&am #ui, 6Aino si 2e
salasluieste intru noi si ne curateste !re noi de toata intinaciunea si mantuieste, 8unule,
sufletele noastre6, cand Cl de'a a venit la noi sa ne mantuiasca, !e cei ce ne incredem #ui,
si /l c"emam cu adevarat cu (umele Sau cel sfant, ca sa-# !utem !rimi cu smerenie si
dra&oste !e .an&aietorul, in casa sufletelor noastre, flaman*ind si insetand du!a venirea
SaH
6Aoi e>!lica aceasta, iu%itorule de )umne*eu, !rintr-o !ilda. /nc"i!uiti-va ca m-ati
c"emat in vi*ita si ca, in urma acestei invitatii, am venit sa stam de vor%a. )ar continuati
sa ma c"emati, s!unandu-mi? 6/ntra, te ro&; :ai intra;6 +tunci eu voi fi silit a cu&eta?
6@are este !ro%lema luiH Cste ne%unHII
6+sa, si cu )omnul )umne*eul nostru Sfntul )u". )e aceea se s!une? 6=!riti-va si
cunoasteti ca eu sunt )umne*eu3 /naltat voi fi intre neamuri. /naltat voi fi !e !amant6
7Psalmul 15K1GL?1$9. +dica voi a!area si voi continua sa a!ar tuturor celor care cred in
.ine si .a c"eama, si voi vor%i cu ei !recum am &rait odata catre +dam in 5ai, catre
+vraam si /acov si alti slu'itori de-ai .ei, .oise si /ov, si cu cei asemenea lor.
6.ulti e>!lica ca aceasta tacere se refera numai la !ro%lemele lumesti3 cu alte cuvinte, ca
in tim!ul ru&aciunilor in care vor%esti cu )umne*eu tre%uie 6sa fii linistit6 in ceea ce
!riveste !ro%lemele lumesti. )ar iti voi s!une, in numele )omnului, ca nu este numai
necesar sa fii mort fata de acestea la ru&aciune, ci cand !rin !uterea nemasurata a
credintei si a ru&aciunii )omnul )umne*eul nostru )u"ul Sfant se indura sa ne vi*ite*e,
si vine la noi in intre&imea %unatatii Sale nes!use, tre%uie sa fim morti si fata de
ru&aciune.
6Sufletul vor%este in tim!ul ru&aciunii, dar la !o&orarea )u"ului Sfant tre%uie sa
ramanem intr-o tacere desavarsita, !entru a asculta lim!ede si cu intele&ere toate
cuvintele vietii vesnice !e care Cl se va milostivi atunci sa ni le s!una. Sunt tre%uitoare
atat tre*via de!lina a sufletului si a du"ului, cat si ne!ri"anirea feciorelnica a tru!ului.
+celeasi cerinte au fost facute la .untele :orev, cand israilitilor li s-a s!us ca nici macar
sa nu isi atin&a nevestele, vreme de trei *ile, inainte de a!aritia lui )umne*eu !e .untele
Sinai. @aci )umne*eul nostru este un foc ce arde tot ce este necurat, si nimeni cu tru!ul
sau du"ul intinat nu !oate intra in !artasie cu )ansul.6
)=8+()/5C+ :+5F#F/
6)a, !arinte, dar alte fa!te %une, savarsite din dra&oste !entru :ristos, in sco!ul
do%andirii )u"ului SfantH +ti vor%it numai de ru&aciune.6
6)o%andeste "arului )u"ului Sfant si !rin !racticarea celorlalte virtuti, de dra&ul lui
:ristos. <a ne&ot du"ovnicesc cu ele3 fa ne&ot cu acelea care iti aduc !rofitul cel mai
mare. Stran&e ca!ital din %elsu&ul "arului lui )umne*eu, aduna-l in %anca cea vesnica a
lui )umne*eu, care iti va aduce do%anda nematerialnica, nu !atru sau sase !rocente, ci
suta la suta !entru o ru%la du"ovniceasca, si c"iar nesfarsit mai mult decat atat. )e !ilda,
daca ru&aciunea si !rive&"erea iti dau mai mult "ar de la )umne*eu, roa&a-te si
!rive&"ea*a3 daca !ostirea iti da mult din du"ul lui )umne*eu, !osteste3 daca milostenia
iti da mai mult, fa !omeni. .asurati fiecare virtute facuta din dra&oste !entru :ristos in
acest fel.
6+cum va voi s!une des!re mine, umilul Serafim. Sunt dintr-o familie de ne&utatori din
Kursk. +stfel, !e cand nu eram inca in manastire, o%isnuiam sa facem ne&ot cu %unurile
care ne aduceau cel mai mare casti&. <a astfel, fiul meu. Si asa cum in afaceri sco!ul de
ca!atai nu este nici !e de!arte cel de a face ne&ot, ci o%tinerea a !e cat se !oate mai mult
casti&, astfel si in 6afacerea6 vietii crestine sco!ul !rinci!al nu este, nici !e de!arte,
ru&aciunea sau savarsirea unor alte fa!te %une. )esi a!ostolul s!une? 65u&ati-va
neincetat6 7/ 2esalonicieni 5?179, totusi, du!a cum va amintiti, el adau&a? 6Areau sa
&raiesc cinci cuvinte cu mintea mea, ca sa invat si !e altii, decat *ece mii de cuvinte in
lim%i.6 7/ @orinteni 11?199. /ar )omnul s!une? 6(u oricine /mi *ice? )oamne, )oamne,
va intra in im!aratia cerurilor, ci cel care face voia 2atalui .eu @elui din ceruri.6 7.atei
7?,19, adica cel ce face lucrarea )omnului si, mai mult, o face cu cinstire, caci 6%lestemat
este tot cel care face lucrul )omnului cu ne%a&are de seama6 7/eremia 14?1$9. /ar lucrul
)omnului este? credinta in )umne*eu si in +cela !e care #-a trimis, /isus :ristos 7/oan
11?13 G?,99. )aca noi intele&em !oruncile lui :ristos si ale +!ostolilor asa cum tre%uie,
afacerea noastra ca si crestini consta nu in s!orirea numarului fa!telor noastre %une, care
sunt numai mi'loace de inde!artare a sco!ului vietii crestine, ci in o%tinerea casti&ului cel
mai mare de !e urma lor, adica do%andirea darurilor celor mult %o&ate ale )u"ului Sfant.
6@at doresc, iu%itorule de )umne*eu, ca insiva sa !uteti do%andi aceasta sursa nesfarsita
a "arului dumne*eiesc, si sa va !uteti intre%a mereu? Sunt intru )u"ul )omnului ori nuH -
nu este nici o !ricina !entru a 'eli. Sunteti !re&atit sa va infatisati de indata la
infricosatoarea 'udecata a lui :ristos. @aci 6/n ceea ce te voi &asi, in aceea te voi 'udeca.6
)ar daca nu suntem in )u"ul, tre%uie sa aflam de ce nu suntem si ce !ricina l-a facut !e
)omnul )umne*eul nostru )u"ul Sfant sa ne !araseasca. 2re%uie sa-# cautam iar si
tre%uie sa continuam cautarea, !ana ce )omnul )umne*eul nostru )u"ul Sfant este aflat
si este iarasi cu noi, !rin %unatatea #ui. 2re%uie sa atacam vra'masii care ne inde!artea*a
de Cl, !ana ce si tarana lor nu va mai fi, !recum a s!us Profetul )avid, 6Frmari-voi !e
vra'masii mei si-i voi !rinde !e dansii si nu ma voi intoarce !ana ce se vor sfarsi. /i voi
*dro%i !e ei si nu vor !utea sa stea, cadea-vor su% !icioarele mele.6 7Psalmul 17?11-
1,K14?04-09L9.D
M+ceasta este, fiul meu. +sa tre%uie sa faci ne&ot du"ovnicesc intru virtute. /m!arte
darurile "arului )u"ului Sfant celor care au tre%uinta de ele, asa cum o lumanare a!rinsa
ce arde cu foc !amantesc da lumina si a!rinde alte lumanari, !entru a-i lumina !e toti cei
din alte locuri, fara a-si sla%i lumina ei. )aca astfel este cu focul !amantesc, ce vom
s!une des!re focul "arului Prea Sfntului )u" al lui )umne*euH Pentru ca %o&atia
!amanteasca, im!artind-o - scade, dar %o&atiile ceresti ale "arului lui )umne*eu cu cat
sunt im!artite, cu atat mai mult s!oresc intru cel ce le im!arte. +stfel, )omnul /nsusi s-a
%ucurat a-i &rai samaritencei? 6=ricine %ea din aceasta a!a va inseta iarasi. )ar cel ce va
%ea din a!a !e care i-o voi da Cu, nu va inseta in veac3 ci a!a !e care i-o voi da Cu se va
face in el i*vor de a!a, care cur&e s!re viata vesnica.6 7/oan 1?10-1196
P5CEC(2+ )F:F#F/ S<+(2 /( /S2=5/C
6Parinte6, am s!us eu, 6imi vor%iti mereu des!re do%andirea "arului )u"ului Sfant ca
sco! al vietii crestine. )ar cum si unde il !ot vedeaH <a!tele %une sunt vi*i%ile, dar )u"ul
Sfant !oate fi va*utH @um !ot sti daca Cl este sau nu cu mineH6
6/n *iua de a*i6, ras!unse %atranul, 6datorita racelii noastre a!roa!e universale fata de
sfanta noastra credinta in )omnul nostru /isus :ristos, si a li!sei noastre de atentie fata
de lucrarile Proniei Sale )umne*eiesti in noi si fata de !artasia omului cu )umne*eu, am
a'uns atat de de!arte, incat se !oate s!une ca a!roa!e am !arasit adevarata viata crestina.
.arturiile Sfintei Scri!turi ni se !ar acum de neinteles3 cand, de !ilda, !rin &ura lui
.oisi, )u"ul Sfant &lasuieste? 6Si +dam #-a va*ut !re )omnul )umne*eu um%land !rin
5ai6 7cf. <acerea 0?49, sau cand citim cuvintele a!ostolului Pavel? 6+m mers in +"aia, si
)u"ul )omnului nu a mers cu noi3 ne-am intors in .acedonia, si )u"ul )omnului a
venit cu noi.6 /nfatisarea lui )umne*eu catre om este mentionata de mai multe ori, in alte
!asa'e ale Sfintei Scri!turi.
6)e aceea unii oameni s!un? 6+ceste !asa'e sunt de neinteles. Cste intr-adevar cu !utinta
ca oamenii sa il vada !e )umne*eu atat de lim!edeH6 )ar nu este nimic de neinteles aici.
+ceasta ne!utinta de a intele&e se datorea*a fa!tului ca ne-am inde!artat de sim!litatea
cunoasterii crestine ori&inale. Su% !rete>tul educatiei, am a'uns la o asemenea i&noranta,
incat lucrurile !e care stramosii nostri le-au inteles asa de usor, noua ni se !ar a!roa!e de
neconce!ut. @"iar si intr-o convor%ire o%isnuita, ideea a!aritiei lui )umne*eu !rintre
oameni nu !area ciudata. +stfel, cand !rietenii l-au certat !e /ov !entru "ula im!otriva lui
)umne*eu, el le-a ras!uns? 6@um !oate fi asa cand eu simt )u"ul )omnului in suflarea
meaH6 7cf. /ov ,7?09. +dica, 6@um as !utea sa /l "ulesc !e )umne*eu cand )u"ul Sfant
sta cu mineH )aca l-as fi "ulit !e )umne*eu, )u"ul Sfant s-ar fi de!artat de la mine3 dar
!riviti; /i simt suflarea in narile mele.6
6Se *ice ca +vraam si /acov #-au va*ut !e )omnul si au stat de vor%a cu Cl in acelasi fel,
si ca /acov c"iar s-a lu!tat cu Cl. .oisi si toti oamenii care erau cu el #-au va*ut !e
)umne*eu atunci cand a !rimit de la Cl ta%lele le&ii, in muntele Sinai. Fn stal! de nori si
un stal! de foc, sau cu alte cuvinte, "arul vadit al )u"ului Sfant, i-au calau*it !e oamenii
)omnului in !ustie. =amenii nu l-au va*ut !e )umne*eu si "arul )u"ului Sau Sfant in
tim! ce dormeau, in vise, sau in inflacararea unei ima&inatii de*ordonate, ci in realitate si
tre*vie.
6+m devenit atat de neatenti la lucrarea mantuirii noastre, incat inter!retam &resit si
multe alte cuvinte din Sfanta Scri!tura, si asta !entru ca nu cautam "arul )omnului, si
!entru ca, in mandria mintilor noastre, nu ii in&aduiam sa se salasluiasca in sufletele
noastre. )e aceea nu avem adevarata luminare de la )omnul, !e care Cl o trimite in
inimile oamenilor care flaman*esc si insetea*a !rofund du!a dre!tatea sau sfintenia Sa.6
.ulti talcuiesc versetul din 8i%lie 6)umne*eu a suflat suflare de viata in fata lui +dam6,
intaiul-*idit, cel ce a fost facut de Cl din tarana, cum ca !ana in acel moment nu era nici
suflet omenesc, nici du" in +dam, ci e>ista doar tru!ul facut din tarana. +ceasta talcuire
este &resita, !entru ca )omnul l-a *idit !e +dam din tarana, asa cum descrie Sfntul
+!ostol Pavel? 6/ntre& du"ul vostru, si sufletul, si tru!ul sa se !a*easca, fara de !ri"ana,
intru venirea )omnului nostru /isus :ristos.6 71 2esaloniceni 5?,09. Si toate aceste !arti
ale firii noastre au fost facute din tarana, si +dam nu a fost *idit mort, ci o fiinta
lucratoare, ca toate fa!turile )omnului ce vietuiesc !e !amant.
/m!ortant este lucrul ca daca )omnul )umne*eu nu ar fi suflat du!a aceea in fata sa,
aceasta suflare de viata - adica "arul )omnului )umne*eului nostru Sfntul )u", @are
!urcede din 2atal, sade in <iul si este trimis in lume de dra&ul <iului - +dam ar fi ramas
fara Sfntul )u" in el. Sfntul )u" e @el care #-a inaltat !e +dam la demnitatea
dumne*eiasca. )esi desavarsit, el a fost facut si su!erior celorlalte fa!turi ale )omnului,
ca o incununare a *idirii !e !amant3 el ar fi fost ca toate celelalte fa!turi, care desi au un
tru!, suflet si du", fiecare du!a felul sau, nu au !e Sfntul )u" intr-insele. )ar cand
)omnul )umne*eu a suflat in fata lui +dam suflarea de viata, atunci, du!a cuvintele lui
.oisi? 6+dam s-a facut fiinta vie6 7<acerea ,?79, adica !linit si asemenea lui )umne*eu
in toate felurile, si ca Cl, !ururea nemuritor. +dam era imun la actiunea elementelor, in
asa masura, incat a!a nu il !utea ineca, focul nu il !utea arde, !amantul nu il !utea in&"iti
in adancurile sale, si va*du"ul nu ii !utea face rau in nici un fel. 2oate ii erau su!use, el
fiind cel iu%it de )umne*eu, ca im!aratul si sta!anul *idirii, si toate il !riveau ca !e
incununarea desavarsita a fa!turilor )omnului. +dam a fost facut atat de intele!t de
aceasta suflare de viata, care a fost suflata in fata sa de %u*ele *iditoare a lui )umne*eu,
<acatorul si Sta!anitorul a toate, incat nu a e>istat si !ro%a%il nu va mai e>ista om mai
intele!t si mai inteli&ent decat el, vreodata !e !amant. @and )omnul i-a !oruncit sa dea
nume tuturor fa!turilor, el a dat fiecareia un nume care-i e>!rima !e de!lin toate
calitatile, !uterile si insusirile daruite de )umne*eu atunci cand a *idit-o.
6@a re*ultat al acestui dar, al "arului dincolo de fire al lui )umne*eu, care i-a fost daruit
!rin suflarea de viata, +dam !utea sa /l vada, sa /l intelea&a !e )umne*eu um%land in
5ai, sa /i !ricea!a vor%ele, sa intelea&a convor%irile sfintilor in&eri, lim%ile tuturor
fiarelor, !asarilor si re!tilelor si tot ceea ce ne este acum ascuns, noua fa!turilor ca*ute si
!acatoase. 2oate acestea ii erau foarte vadite lui +dam, inainte de caderea sa. )omnul
)umne*eu i-a dat si Cvei aceeasi intele!ciune, tarie, !utere nemar&inita si toate celelalte
insusiri %une si sfinte. Cl nu a *idit-o din tarana, ci din coasta lui +dam, in Cdenul
incantarii, 5aiul !e care Cl l-a ase*at in mi'locul !amantului.
6Pentru ca ei sa !oata mereu sa !astre*e cu usurinta insusirile nemuritoare, dumne*eiesti
si desavarsite ale acestei suflari de viata, )umne*eu a ase*at in mi'locul &radinii !omul
vietii, cu roade in*estrate de intrea&a esenta si !linatate a suflarii Sale dumne*eiesti. )aca
nu ar fi !acatuit, +dam si Cva, !recum si toti urmasii lor, ar fi !utut sa manance mereu
din roadele !omului vietii si, astfel, sa !astre*e de-a !ururea !uterea datatoare de viata a
"arului dumne*eiesc.
6Ci ar fi !utut, de asemenea, sa-si !astre*e !ururea toate !uterile tru!ului, sufletului si
du"ului lor intr-o stare de nemurire si tinerete vesnica, si ar fi !utut continua, in aceasta
stare a lor de nemurire si fericire, !entru totdeauna. /n !re*ent, insa, ne este &reu c"iar si
sa ne inc"i!uim un asemenea "ar.
6)ar !rin &ustarea din !omului cunostiintei %inelui si a raului N care a fost inainte de
vreme si im!otriva !oruncii lui )umne*eu N ei au invatat ose%irea dintre %ine si rau si au
fost su!usi tuturor consecintelor de du!a neres!ectarea !oruncii )omnului. +!oi, au
!ierdut acest dar ne!retuit al "arului )u"ului lui )umne*eu, !entru ca, !ana la venirea in
lume a lui )umne*eu-omul, /isus :ristos, 6inca nu era 7dat9 )u"ul, !entru c /isus nc
nu fusese !reaslvit6 7/oan 7?099.
62otusi aceasta nu inseamna ca )u"ul lui )umne*eu nu era in lume deloc, ci doar ca
!re*enta Sa nu era atat de vadita. Se manifesta doar e>terior, si doar semnele !re*entei
Sale in lume au fost cunoscute de oameni. +stfel, de !ilda, multe taine le&ate de
mantuirea ce va veni a neamului omenesc i-au fost desco!erite atat lui +dam cat si Cvei,
du!a caderea lor. #ui @ain, in ciuda li!sei de cinstire si a neascultarii sale, i-a fost usor sa
intelea&a vocea care !urta "arul si dumne*eirea, in cuvintele acu*atoare. (oe a vor%it cu
)umne*eu. +vraam #-a va*ut !e )umne*eu si *iua Sa si s-a %ucurat 7in /oan 4?5G9.
:arul )u"ului Sfant lucrand e>terior se mai reflecta in toti !roorocii Aec"iului 2estament
si in sfintii /srailului. )u!a aceea, iudeii au intemeiat scoli !rorocesti anume, in care fii
!roorocilor erau invatati sa deose%easca semnele manifestarii lui )umne*eu sau a
/n&erilor, si sa distin&a lucrarile )u"ului Sfant de fenomenele naturale o%isnuite, ale
vietii !amantesti li!sita de "ar. Simeon, care #-a tinut !e )umne*eu in %ratele sale,
%unicii lui :ristos, /oac"im si +na, si nenumarati alti slu'itori ai lui )umne*eu au avut
!arte mereu de diferite a!aritii dumne*eiesti, desco!eriri, si au au*it voci, care au fost
insotite de intam!lari minunate vadite. @u toate ca nu cu aceeasi tarie ca la !o!orul lui
)umne*eu, !re*enta )u"ului lui )umne*eu a lucrat totusi si in !a&anii care nu-#
cunosteau !e adevaratul )umne*eu, !entru ca, c"iar si !rintre acestia, )umne*eu a &asit
oamenii alesi. )e !ilda, au e>istat fecioarele-!rorocite !e nume si%ile, care si-au inc"inat
fecioria unui )umne*eu necunoscut, dar lui )umne*eu, Eiditorul lumii, atot!uternicul
ocarmuitor al universului, asa cum era conce!ut Cl de !a&ani. @u toate ca filosofii !a&ani
au ratacit si in intunericul necunoasterii lui )umne*eu, totusi, ei au cautat adevarul, care
este iu%it de )umne*eu. )in !ricina acestei cautari !lacute lui )umne*eu, ei s-au !utut
%ucura de )u"ul )omnului. Se s!une ca neamurile care nu-# cunosc !e )umne*eu
inde!linesc din fire cerintele le&ii si fac ceea ce este !lacut #ui 7cf. 5omani ,?119.
)omnul lauda astfel adevarul, caci s!une Cl insusi des!re acesta, !rin Sfntul )u"?
6+devarul din !amant a rasarit si dre!tatea din cer a !rivit.6 7Psalmul 41?1,K45?11L9.
6)eci ve*i, iu%itorul de )umne*eu, atat la Sfntul !o!or iudeu, un !o!or iu%it de
)umne*eu, cat si la !a&anii care nu-# cunosteau !e )omnul, s-a !astrat o cunostinta
des!re )umne*eu N astfel, fiul meu, cu o intele&ere lim!ede si rationala a felului in care
lucrea*a )omnul )umne*eul nostru Sfntul )u" in om, si cu a'utorul simtamintelor
noastre launtrice si e>terioare, ne !utem incredinta ca aceasta este cu adevarat lucrarea
)u"ului, si nu o ama&ire a vra'masului. +stfel a fost, de la caderea lui +dam, !ana la
venirea in lume a )omnului nostru /isus :ristos, in tru!.
6<ara aceasta constienti*are !erce!ti%ila a lucrarilor Sfntului )u", care a fost !astrata
mereu in firea omeneasca, oamenii nu ar fi !utut sti cu si&uranta ca rodul samantei
femeii, care fusese fa&aduit lui +dam si Cvei, a venit in lume sa *dro%easca ca!ul
sar!elui. 7<acerea 0?159.
6#a urma, Sfntul )u" i-a !revestit Sfntului Simeon, care avea atunci G5 de ani, taina
*amislirii fecioresti si a nasterii lui :ristos din !rea-curata si !ururea <ecioara .aria.
)u!a aceea, du!a ce a trait !rin "arul Sfntului )u" al )omnului vreme de trei sute de
ani, in cel de-al 0G5-lea an al vietii sale, el a &rait desc"is in tem!lul )omnului? stia cu
si&uranta, datorita darului Sfntului )u", ca acesta este cu adevarat :ristos, .antuitorul
lumii, a @arui *amislire si nastere dincolo de fire, din Sfntul )u", i-a fost !re*isa de un
in&er, cu 0$$ de ani inainte.
Si mai a fost si Sfanta +na, o !roorocita, fiica lui <anuil, care de la vaduvie /-a slu'it
)omnului )umne*eu, in tem!lul Sau, vreme de 4$ de ani, si care era cunoscuta ca o
vaduva drea!ta, o slu'itoare curata a lui )umne*eu, !rin darurile deose%ite ale "arului !e
care le-a !rimit. Si ea a anuntat ca Cl este cu adevarat .esia, @are fusese fa&aduit lumii,
adevaratul :ristos, )umne*eu si =m, /m!aratul lui /srail, @are a venit sa mantuiasca !e
+dam si intrea&a omenire.
6)ar cand )omnul nostru /isus :ristos a im!linit intrea&a lucrare a mantuirii, du!a
/nvierea Sa, a suflat asu!ra +!ostolilor, a restaurat suflarea de viata !e care o !ierduse
+dam, si le-a dat lor acelasi "ar al Prea Sfntului )u" al lui )umne*eu de care s-a
%ucurat +dam. )ar asta nu a fost tot. #e-a mai s!us ca este mai %ine, !entru ei, ca Cl sa
mear&a la 2atal, !entru ca daca nu s-ar duce, )u"ul n-ar mai veni in lume. )ar daca Cl,
:ristosul, se duce la 2atal, /l va trimite !e +cesta in lume, si Cl, .an&aietorul, ii va
indruma !e ei si !e toti ceilalti ce le vor urma invataturile intru de!linatatea adevarului, si
le va aminti tot ce le-a s!us Cl !e cand era inca in lume. @e a fost a!oi fa&aduit a fost
6"ar !este "ar6 7/oan 1?1G9.
6+!oi, in *iua 5usaliilor, Cl le-a trimis in mod solemn, intr-un vant !uternic, Sfntul
)u", in c"i!ul unor lim%i de foc, care i-au luminat !e fiecare dintre ei, au intrat intru ei si
i-au um!lut de !uterea ar*atoare a "arului dumne*eiesc, care sufla ca si cu roua si
lucrea*a cu %ucurie in sufletele care iau !arte la !uterile si fa!tele sale 7<a!te ,9. Si acest
"ar ar*ator al Sfntului )u", care ne este dat noua tuturor, celor credinciosi in :ristos,
!rin 2aina Sfntului 8ote*, este !ecetluit !rin 2aina .irun&erii !e !artile ose%ite ale
tru!ului nostru, du!a cum este randuit de catre Sfanta 8iserica, !astratoare vesnica a
acestui "ar. Se s!une? 6Pecetea darului Sfntului )u".6 Pe ce ne !unem noi !ecetea,
/naltimea ta, daca nu !e vasele care contin niste comori foarte !retioaseH )ar ce !oate fi
mai im!ortant si mai !retios !e !amant, decat darurile Sfntului )u", care ne sunt trimise
de sus, in 2aina Sfntului 8ote*H +cest "ar al %ote*ului este atat de mare si atat de
indis!ensa%il, atat de tre%uitor !entru om, incat nici c"iar un eretic nu este li!sit de acesta
!ana la moarte3 adica, !ana la sfarsitul !erioadei "otarate de !ronia dumne*eiasca, ca o
incercare de-o viata a omului !e !amant, !entru a se vadi ce va !utea savarsi acesta 7in
tim!ul acestei !erioade care i-a fost daruita de )umne*eu9 cu mi'loacele !uterii "arului,
care i-a fost dat de sus.6
6Si daca nu am !acatui niciodata du!a %ote*, ar tre%ui sa ramanem !entru totdeauna sfinti
ai )omnului, sfintiti, ne!ri"aniti si li%eri de toata necuratia tru!ului si a sufletului. )ar
!ro%lema este ca noi crestem in statura, dar nu crestem in "ar si in cunoasterea lui
)umne*eu, asa cum a s!orit )omnul nostru /isus :ristos3 din contra, a'un&em incetul cu
incetul din ce in ce mai ticalosi si !ierdem "arul Prea-Sfntului )u" al lui )umne*eu,
devenind !acatosi in diferite &rade, si oameni foarte !acatosi. )ar daca un om este starnit
de intele!ciunea lui )umne*eu @arele cauta mantuirea noastra si im%ratisea*a totul, si
daca reuseste sa-si inc"ine cele dintai ceasuri ale *ilei lui )umne*eu si sa se !a*easca
!entru a-/ &asi mantuirea vesnica, atunci, in ascultarea &lasului sau, tre%uie sa se *oreasca
a darui o !ocainta adevarata, !entru toate !acatele sale, si tre%uie sa lucre*e virtutile ce se
o!un !acatelor fa!tuite. +tunci, !rin virtutile fa!tuite !entru :ristos, va do%andi Sfntul
)u" @are lucrea*a intru noi si asea*a intru noi /m!aratia lui )umne*eu. @uvantul lui
)umne*eu nu s!une in *adar? 6/m!aratia lui )umne*eu este inauntrul vostru.6 7#uca
17?,19 si ca 6se ia !rin straduinta si cei ce se silesc !un mana !e ea.6 7.atei 11?1,9.
+cestia sunt oamenii care, in !ofida le&aturilor !acatului care ii incatusea*a si 7!rin
violenta lor si im!in&andu-i s!re noi !acate9 ii im!iedica sa vina la Cl, .antuitorul
nostru, cu !ocainta desavarsita, s!re a se intele&e cu Cl, se straduiesc sa-si ru!a aceste
le&aturi, sfidand toata !uterea lanturilor !acatelor N asemenea oameni a!ar la sfarsit
inaintea fetei )omnului, fiind !rin "arul Sau mai al%i decat *a!ada. 6Aeniti sa ne
'udecam, *ice )omnul. )e vor fi !acatele voastre cum este !ur!ura, ca *a!ada le voi
al%i.6 7/saia 1?149
6+stfel de oameni au fost va*uti odata de Sfntul !rooroc /oan 2eolo&ul im%racati in
vestminte al%e 7adica, in vestminte ale dre!tatii9 si avand in mana ramuri de finic 7ca
semn al %iruintei9, cantandu-i )omnului o cantare minunata? +liluia. Si nimeni nu !utea
imita frumusetea cantarii lor. Fn /n&er al )omnului a s!us des!re ei? 6+cestia sunt cei ce
vin din stramtorarea cea mare si si-au s!alat vestmintele lor si le-au facut al%e in san&ele
.ielului.6 7+!ocali!sa 7?9-119. +u fost s!alate cu suferintele lor si au fost facute al%e,
!rin im!artasirea cu 2ainele !reacurate si datatoare de viata, ale 2ru!ului si San&elui
.ielului celui !rea-curat si fara de !ata N :ristos N @are a fost 'ertfit mai inainte de toti
vecii, din !ro!ria Sa voie, s!re mantuirea lumii, si @are este 'ertfit si im!artit !ana in *iua
de a*i, si nu se sfarseste niciodata 7in 2aina /m!artasaniei9. Prin Sfintele 2aine ni se da
mantuirea vesnica si ne%iruita ca o incredintare s!re viata vesnica, ca un ras!uns %un la
infricosatoarea Sa -udecata si ca un inlocuitor de !ret dincolo de intele&erea noastra,
!entru acel rod al Pomului Aietii de care ar fi vrut sa o li!seasca !otrivnicul omenirii,
#ucifer, cel ca*ut din ceruri. )esi vra'masul si diavolul a ama&it-o !e Cva, si +dam a
ca*ut im!reuna cu ea, totusi )omnul nu numai ca le-a dat un .antuitor in rodul samantei
femeii, @are a calcat cu moartea !e moarte, dar ne-a si dat tuturor in femeie, Pururea
<ecioara .aria, .aica lui )umne*eu, care *dro%este ca!ul sar!elui in ea si in toata
omenirea, o !ururea mi'locitoare catre <iul ei si )umne*eul nostru, !recum si o ru&atoare
ne%iruita si neincetata c"iar si !entru cei mai de*na'duiti !acatosi. )e aceea .aica
)omnului este numita M5ana a )iavolilorD, caci nu este cu !utinta !entru un diavol sa
distru&a un om, atata vreme cat omul insusi a cerut a'utorul .aicii )omnului.
:+5F# CS2C #F./(+
6Si tre%uie sa e>!lic mai de!arte, /naltimea ta, deose%irea intre lucrarile Sfntului )u",
@are salasluieste in c"i! tainic in inimile celor cred in )omnul )umne*eul si .antuitorul
nostru /isus :ristos, si lucrarile intunecimii !acatului, care la !ro!unerea si indemnul
diavolului, se fa!tuiesc !radalnic in noi. Sfntul )u" ne aminteste cuvintele )omnului
nostru /isus :ristos si intotdeauna lucrea*a %iruitor cu Cl, %ucurandu-ne inimile si
calau*indu-ne !asii !e calea !acii, in tim! ce du"ul mincinos, diavolesc, lucrea*a in felul
o!us )omnului, iar lucrarile sale in noi sunt ra*vratite, inca!atanate si !line de !ofta
carnii, !ofta oc"ilor si mandria vietii.6
6Si oricine traieste si crede in .ine nu va muri in veac.6 7/oan 11?,G9. @el ce are "arul
Sfntului )u" ca ras!lata a dre!tei credinte in /isus :ristos, c"iar daca, din !ricina
sla%iciunii omenesti, sufletul sau ar muri !entru vreun !acat sau altul, totusi nu va muri
!entru totdeauna, ci va fi ridicat !rin "arul )omnului nostru /isus :ristos 6@are ia !acatul
lumii6 7/oan 1?,99, si daruieste fara de !lata "ar !este "ar. )es!re acest "ar, care s-a aratat
intre&ii lumi si omenirii intru )umne*eu-omul, se s!une in Cvan&"elie? 6/ntru Cl era
viata si viata era lumina oamenilor.6 7/oan 1?193 si mai a!oi? 6Si lumina luminea*a in
intuneric3 si intunericul nu a cu!rins-o niciodata.6 7/oan 1?59. +ceasta inseamna ca "arul
Sfntului )u", care ne este dat la %ote* in numele 2atalui si al <iului si al Sfntului )u",
in !ofida caderii omului in !acat, in !ofida intunericului care ne incon'ura sufletul, nu
incetea*a sa lumine*e in inimile noastre cu lumina dumne*eiasca 7care a e>istat din
vremuri stravec"i9 a meritelor de ne!retuit ale lui :ristos. /n ca*ul li!sei de !ocainta a
!acatosului, aceasta lumina a lui :ristos stri&a catre 2atal? 6+vva, Parinte; (u fii su!arat
de aceasta li!sa de !ocainta !ana la sfarsit 7al vietii sale9.6 +!oi, la trecerea !acatosilor !e
calea !ocaintei, ster&e !e de!lin toate urmele !acatului din trecut si il im%raca, inca o
data, !e fostul !acatos, intr-un vestmant al nestricaciunii, tesut din "arul Sfntului )u".
)o%andirea acestuia este sco!ul vietii crestine, ceea ce v-am e>!licat, iu%itorule de
)umne*eu.
6Aa voi s!une altceva, !entru a !utea intele&e mai lim!ede ce inseamna "arul lui
)umne*eu, cum !oate fi recunoscut si cum lucrarile sale se manifesta, in mod deose%it,
in cei ce sunt luminati de acesta. :arul Sfntului )u" este lumina care il luminea*a !e
om. /ntrea&a Sfanta Scri!tura vor%este des!re aceasta. +stfel, Sfntul nostru !arinte
)avid a s!us? 6<aclie !icioarelor mele este le&ea 2a i lumina cararilor mele.6 7Psalmul
114?1$59, si 6)e n-ar fi fost le&ea 2a &andirea mea, atunci as fi !ierit intru neca*ul meu.6
7Psalmi 114?9,9. @u alte cuvinte, "arul )u"ului Sfant care este e>!rimat in #e&e, in
cuvintele !oruncilor )omnului, este faclia si lumina mea. )aca acest "ar al Sfntului )u"
7!e care incerc sa il do%andesc cu atata &ri'a si ravna, incat cu&et la dre!tele 2ale 'udecati
de sa!te ori !e *i9 nu m-ar fi luminat in mi'locul intunericului &ri'ilor, care sunt de
nedes!artit de c"emarea inalta a ran&ului meu im!aratesc, de unde as !utea !rimi o
scanteie de lumina care sa-mi lumine*e drumul !e cararea vietii, ce este intunecata de
reaua vointa a vra'masilor meiH6
6)e fa!t, )umne*eu a dovedit deseori, in fata multor martori, in ce fel "arul Sfntului
)u" lucrea*a in oamenii !e care Cl i-a sfintit si luminat cu marile Sale insuflari. +mintitiva
de .oisi du!a convor%irea sa cu )umne*eu din muntele Sinai. Cl stralucea atat de
tare, cu o lumina atat de &ro*ava, incat oamenii nu se !uteau uita la el. @"iar a fost nevoit
sa !oarte un voal cand a a!arut in !u%lic. +mintiti-va Sc"im%area la <ata a )omnului, in
.untele 2a%or. = lumina mare #-a incon'urat 6si vestmintele #ui s-au facut stralucitoare,
al%e foarte, ca *a!ada6 7.arcu 9?09, iar ucenicii Sai au ca*ut cu fata la !amant de frica.
/ar cand .oisi si /lie / s-au alaturat in acea lumina, un nor i-a um%rit !entru a ascunde
stralucirea luminii "arului dumne*eiesc, care or%ise oc"ii ucenicilor. +stfel se infatisea*a
"arul Prea-Sfntului )u" al lui )umne*eu, intr-o lumina nestricacioasa, tuturor celora
care le de*valuie )umne*eu lucrarea sa.6
M Eu
(Motovilov) am rspuns: - Totui eu nu neleg, cum pot s fiu sigur c m aflu n Duhul
lui Dumneeu! "um s recunosc eu nsumi n mine a#evrata $a artare! % &rintele
$erafim a rspuns: - Eu i-am mai spus, iu'itorule #e Dumneeu, c aceasta este foarte
simplu, i i-am povestit amnunit cum se afl oamenii n Duhul $f(nt i cum s
nelegem artarea )ui n noi* ce-i mai tre'uie friei tale! % +mi tre'uie , am spus eu ,
s neleg 'ine acest lucru- % .tunci printele $erafim m-a apucat str(ns #e umeri i mi-a
is: - /oi am(n#oi suntem acum n Duhul lui Dumneeu- De ce nu te uii la mine! % Eu
am rspuns: - /u pot, printe, s m uit, fiin#c #in ochii ti se rsp(n#esc nite fulgere
ca #e foc- 0aa ta s-a fcut mai luminoas #ec(t soarele i mi se vatm ochii #e
#urere- % &rintele $erafim a is: - /u te speria, 'ucuria mea, i tu acum eti tot aa #e
luminos ca i mine- Tu nsui eti n #eplintatea Duhului $f(nt, cci altfel n-ai putea s
m vei pe mine n aceast stare- 1i, plec(n#u-i capul spre mine, mi-a spus ncet, la
ureche: - D slav Domnului Dumneeu pentru milostivirea )ui cea negrit ctre tine-
.i vut c eu nici nu mi-am fcut semnul crucii mcar, ci numai n inima mea m-am
rugat Domnului Dumneeu i am is nuntrul meu: 2Doamne, nvre#nicete-l i pe el s
va# lmurit i cu ochii trupeti acea pogor(re a Duhului Tu, #e care Tu nvre#niceti
pe ro'ii Ti, c(n# 'inevoieti s Te ari n lumina splen#i#ei Tale slave-3 1i iat, frate,
Domnul a mplinit n#at smerita rugciune a srmanului $erafim- "um s nu-4
mulumim pentru acest negrit #ar al $u #at nou la am(n#oi! $ tii, frate, c n acest
fel nu arat Domnul Dumneeu mila $a nici chiar marilor pustnici- .cest har al lui
Dumneeu a vrut s m(ng(ie inima ta ntristat, ntocmai ca o mam iu'itoare #e fii,
prin mi5locirea nsi a Maicii Domnului- Dar #e ce, fria ta, nu te uii n ochii mei!
&rivete n mo# o'inuit i nu te teme: Domnul este cu noi- % Eu m-am uitat #up aceste
cuvinte la faa lui i m-a cuprins o cucernic groa nc i mai mare- +nchipuii-v c
faa, care v vor'ete ar fi n mi5locul soarelui, n cea mai sclipitoare strlucire a
raelor sale #e amia- 6e#ei micarea 'uelor lui, e7presia mo'il a ochilor si, auii
glasul lui, simii c v ine cineva cu m(inile #e umeri, i nu numai c nu ve#ei aceste
m(ini, #ar nu te vei nici pe tine nsui, nici faa lui, ci numai o singur lumin or'itoare,
rsp(n#in#u-se p(n #eparte la muli st(n5eni mpreun i lumin(n# cu strlucirea sa i
vlul #e pa#, acoperin# poiana i fulgii #e pa#, cernin#u-ne #in v#uh, pe mine
i pe marele stare- Este oare posi'il s-i imaginee cineva acea stare n care m aflam
eu atunci! % - "e simi acum! , m-a ntre'at printele $erafim- % M simt neo'inuit #e
'ine , am spus eu- % - Dar n ce fel 'ine! "e anume simi! % Eu am rspuns: $imt o astfel
#e linite i o pace n sufletul meu nc(t nu pot s m e7prim n cuvinte- % - .ceasta,
iu'itorule #e Dumneeu, a reluat printele $erafim, este acea pace, #espre care Domnul
le-a spus ucenicilor $i: 2&acea Mea #au vou*3*"e altceva mai simi! , m-a
ntre'at printele $erafim- % - 8 #esftare neo'inuit , am rspuns eu- % 1i el a
continuat: - .ceasta este #esftarea, #espre care se vor'ete n $f(nta $criptur* 4at,
acea #esftare umple acum inimile noastre i se revars n afar prin toate fi'rele
trupului nostru, pro#uc(n#u-ne o negrit plcere- De aceast #esftare inimile noastre
parc se topesc i noi am(n#oi suntem plini #e o fericire, care nu poate fi e7primat #e
nici o lim' omeneasc- "e altceva mai simi! % - 8 'ucurie neo'inuit n toat inima- %
1i printele $erafim a continuat: - "(n# Duhul lui Dumneeu $e co'oar la om*atunci
inima omului se umple #e 'ucurie* +ns oric(t #e consolatoare ar fi aceast 'ucurie pe
care o simi acum n inima ta, totui ea nu este nimic fa #e acea 'ucurie, #espre care
Domnul a spus* c 'ucuria aceea 2nici ochiul n-a vut-o, nici urechea n-a auit-o,
nici la inima omului nu s-a suit, 'ucuria pe care a gtit-o Domnul celor ce-) iu'esc pe
El-3* "e mai simi acum, iu'itorule #e Dumneeu! % Eu am rspuns: - 8 cl#ur
neo'inuit- % "um cl#ur, ttucule! Doar ne aflm n p#ure- .cum este iarn afar i
pa# su' picioarele noastre, pa# pe noi #e-o palm i #e sus fulgii se cern mereu*
"e fel #e cl#ur poate s fie aici! % Eu am rspuns: - 8 cl#ur ca-n 'aie, c(n# pun
ap peste piatra fier'inte i se nal #in ea valuri #e a'uri* % 1i mirosul , m-a ntre'at
el , este la fel ca cel #in 'aie! % /u , am rspuns eu , pe pm(nt nu e7ist nimic
asemntor cu aceast plcut mireasm- *% 1i printele $erafim, (m'in# plcut, a is:
- 1i eu nsumi, fria ta, tiu ntocmai ca i tine acest lucru, #ar te ntre' na#ins, oare
aa simi i tu!
.#evr curat, fria ta9 /ici o plcere a miresmei pm(nteti nu poate fi
asemnat cu aceast 'un mireasm, pe care o simim acum, fiin#c pe noi ne
ncon5oar n acest moment mireasma cea 'un a Duhului $f(nt al lui Dumneeu- *4at
aceast +mprie a lui Dumneeu se afl acum nuntrul nostru, iar #arul Duhului $f(nt
i #in afar ne luminea i ne nclete i umpl(n# #e multiple miresme v#uhul ce ne
ncon5oar, #esftea simurile noastre cu o #esftare mai presus #e ceruri, m't(n#une
inimile noastre cu o 'ucurie negrit- $tarea noastr actual este ntocmai aceea,
#espre care ice .postolul: 2+mpria lui Dumneeu nu este m(ncare i 'utur, ci
a#evr i pace n Duhul $f(nt-3 "re#ina noastr const 2nu n cuvintele nelepciunii
pm(nteti nemrginite, ci n artarea puterii i a Duhului-3 *c(n# Duhul $f(nt
'inevoiete s ne viitee, atunci tre'uie s ne eli'erm chiar i #e rugciune- $ufletul
vor'ete i se afl n grai c(n# face rugciunea, #ar n timpul venirii $f(ntului Duh
tre'uie s se afle n #eplin tcere, s asculte lmurit i cu convingere toate cuvintele
vieii venice, pe care El va 'inevoi atunci s le vesteasc- Tre'uie s fie n acel moment
n #eplin treire i a sufletului i a trupului, i n #eplin neprihnire a trupului- *3
+!oi sfntul l-a asi&urat !e .otovilov c )omnul i va !ermite s !stre*e amintirea
acestei e>!eriene toat viaa lui. :/u s-a fcut aceasta #oar pentru tine ca s nelegi, ci
prin tine, pentru toat lumea-: 2- 4at, fria ta, i-am spus acum totul i i-am artat n
fapt, ceea ce Domnul i Maica Domnului au 'inevoit s-i spun i s-i arate prin
mine, srmanul $erafim- Mergi cu pace, Domnul i Maica Domnului s fie cu tine
ntot#eauna* % 1i n tot timpul acestei #uhovniceti convor'iri, #in momentul c(n# faa
printelui $erafim s-a iluminat, ve#enia aceasta nu s-a sf(rit i toate cele spuse #e la
nceputul istorisirii i p(n acum, mi le-a vor'it, afl(n#u-se n aceeai stare- .cea
negrit strlucire #e lumin, eman(n# #in el, am vut-o eu nsumi, cu ochii mei,
pentru care sunt gata a ntri i cu 5urm(nt-3

S-ar putea să vă placă și