Ministerul Educatiei si Tineretului al Republicii Moldova

Directia Generala ,,Educatie, Tineret si Sport al municipiului

Chisinu
Liceul teoretic ,,Principesa ! Dadiani

Sectia : Chimia

Probleme ecologice ale omenirii
A efectuat elevul clasei a X-a
Bahnaru Viorel
A coordonat profesoara de chimie
Baerle Iulia
gr. didactic II
"
Chiinu 2009
Cuprins
Prefata
a# Epunerea o!iectivelor propuse pag. "
b# Continut introductiv pag. #-$
c# %otiuni generale pag. &
Forme de poluare a mediului
a# 'istrugerea mediului pag. &-(
b# )arii poluatori ai lumii pag. (
c# *rincipalele su!stante poluante pag. (-+0
d# *oluarea aerului pag. ++-
+"
e# )etale grele si influentele lor asupra sanatatii omului pag. +#-+&
$# ,ipuri de poluanti pag. +&-
+(
%# -chim!ari climatice.Incal.irea glo!ala si efefctul de sera pag. +(-
20
h# *oluarea apei pag. 20-2"
i# *oluarea solului si poluarea fonica pag. 2"-
2#
&# Efectul antropic pag. 2$-
2&
Impactul poluarii mediului inconjurator pag. 2(
a# Impactul depo.itelor de deseuri indutriale si ur!ane asupra mediului pag. 2/-
29
b# Impactul asupra ur!anismului pag. "0-
"#
'
Masuri de protectie a mediului ambiant pag. "#-
"/
a# 0estionarea deseurilor pag. "9-
$2
b# 1ile internationale dedicate mediului incon2urator pag.$2
Postfata
a# Conclu.ie generala pag. $"
Prefa
a) !punerea obiecti"elor propuse
Obiectivele lucrarii: prin lucrarea data imi propun sa evalue( si sa anali(e(
cau(ele poluarii mediului,masurile de protec)ie a mediului *ncon&urtor +i $olosirea
ra)ional a resurselor naturale ,cit de %rav este pentru planeta noastra ,daca populatia
acorda acestui proces nociv un interes si daca st *n puterea omului s ia msuri
e$iciente +i s %seasc solu)ii pentru a opri continuarea +i a%r avarea acestui proces
duntor!,menirea , in ansamblul ei , este con$runtata cu o serie de problem a caror
solutionare cere atentie, %indire si actiuni concentrate, la scara nationala si
international! -na dintre aceste probleme este poluarea !Poluarea este o stare ne%ativ
dintre mediul creat de om +i mediul natural, ca urmare a ac)iunii unor $actori poluan)i!
Dintre ace+tia se remarc poluan)ii %enera)i de consumul cresc.nd de ener%ie al
omenirii +i care provoac o poluare comple/ 0 chimic, termic +i radioactiv! E/ist +i
$actori poluan)i naturali, precum erup)iile vulcanilor, *ns *n marea lor ma&oritate $actorii
poluan)i sunt %enera)i de ctre activit)ile umane!Este interesant de remarcat c
atitudinea oamenilor $a) de mediu nu s1a schimbat semni$icativ de1a lun%ul e/isten)ei
umanit)ii! , mul)ime de documente atest e/ploatarea ira)ional a pdurilor 2Grecia,
China#, de%radarea solurilor, distru%erea unor specii 2eroii din Mahabharata ard o
pdure *ntrea% cu animalele din ea cu tot#! Di$eren)a *ntre noi +i strmo+ii no+tri este
le%at de capacit)ile noastre sporite at.t de a distru%e c.t +i de a *n%ri&i mediul! De1a
lun%ul timpului prin ocuparea e/tensiv a planetei calitatea aerului +i a apei s1a
3
de%radat, %rosimea stratului de o(on a sc(ut, pun.nd intr1o stare critic *ntrea%a
planet! Toate acestea au dus la cre+terea *n%ri&orrii le%ate de deteriorarea mediului!
Cu totii am dori ca mediu l ce ne incon&oara sa $ie curat, sanatos! Dar nimeni nu se
%indeste ca el sin%ur cu mina lui daunea(a mediului chiar atunci cind arunca un ambala&
&os,cind lasa murdarii din urma sa dup ace a petrecut timpul liber in parc, cind lasa sa se
sur%e ener%ia electrica irational la $el si apa! ,mul nu se %indeste inainte de a $ace
aceste lucruri , ca poate el ar $i un mic salvator al mediului daca ar ridica o hirtie de &os
$ie macar nu a lui , sa plante(e un copac si alte lucruri posibile de salvare a mediului de
a(i! Prin lucrarea de $a) urmresc s pre(int masuri de solutionare a acestei probleme,
s desci$re( con)inutul ei,determinarile si impactul acestei probleme destul de %rave
pentru societatea! Dar cel mai %rav ca odata cu trecerea timpului problema nu se
re(olva dar se a%ravea(a si ocupa proportii cit mai mari!
b) Continutul introductiv
Motto:
Provocarea lansat umanitii are o structur profund. Suntem posesorii
informaiei, tehnologiei i ai unei contiine a lucrului ce trebuie realizat. Singura
ntrebare ce apare este: Putem oare s rezolvm aceast problem! Poate oare o
specie capabil s formuleze o teorie care s reflecte naterea universului, s
implementeze o strategie pentru construirea unui sistem economic durabil din punct
de vedere al mediului!"
#ester $ro%n & Probleme globale ale omenirii
De0a lun%ul istoriei sale omul a cunoscut o evolu)ie ascendent, *nre%istr.nd *n mod
continuu noi +i noi descoperiri! 4ceast a$irma)ie este destul de evident dac privim
s$.r+itul mileniului doi5 avionul supersonic, trenurile de mare vite(, blocurile 6(%.rie0
7
nori, e/plorarea spa)iului cosmic +!a!m!d! Drept urmare, amprenta dominant a acestui
secol o constituie nivelul de cunoa+tere tot mai ridicat al umanit)ii +i, *n consecin),
nivelul de trai al acesteia *nre%istrea( ast(i *n )rile de(voltate, cota cea mai ridicat
din istorie 2acesta $iind determinat de transpunerea *n practic a descoperirilor din
activitatea de cercetare0de(voltare#!Tendin)a de de(voltare tot mai accentuat capt
un caracter e/plo(iv ca urmare a cre+terii +i diversi$icrii produc)iei, a productivit)ii
activit)ii economice tot mai ridicate, a metodelor, tehnicilor +i tehnolo%iilor utili(ate, tot
mai competitive! Dar, nu trebuie uitat c primul $actor care a stat la ba(a de(voltrii
umane l0a constituit mediul nconjurtor5 ap, aer, sol, subsol, ve%eta)ie +i $aun din
care omul a e/tras $r *ncetare, uneori p.n la epui(are resursele necesare 0 materii
prime5 lemn, sare, $ier, cupru, crbune, petrol, ap, substan)e chimice 0 $r de care nu
ar $i putut *nre%istra pro%resul ce caracteri(ea( ast(i omenirea!
8n evolu)ia sa, acest pro%res +tiin)i$ico0tehnic, s0a materiali(at *ntr0o a%ricultur
mecani(at +i chimi(at, *ntr0o industrie automati(at +i roboti(at, *n mi&loace de
transport din ce *n ce mai rapide, mai con$ortabile +i mai e$iciente, omul stabilindu0+i
habitatul *nt.i *n a+e(rile rurale, apoi *n ora+e care s0au de(voltat at.t pe ori(ontal c.t
+i pe vertical!
8n pre(ent, *ntre pro%resul +tiin)i$ico0tehnic +i no)iunea de urbanism se a$l o
rela)ie direct5 pro%resul a determinat de(voltarea ora+elor +i intensi$icarea activit)ii
economico0sociale!Ca urmare a cre+terii economice %enerale, pro%reselor ob)inute *n
toate domeniile vie)ii economice +i sociale, omul a a&uns ast(i s dispun de mi&loace
tehnice at.t de per$ec)ionate, *nc.t consum cantit)i imense de resurse naturale
re%enerabile +i nere%enerabile, e/ploat.nd tot mai intens $actorii de mediu +i modi$ic.nd
natura *ntr1un ritm rapid! eimpun.nd *ns asupra ac)iunilor sale un control adecvat +i
con+tient, omul las cale liber de(ln)uirii unor de(echilibre economice, cu e$ecte
ne%ative asupra calit)ii vie)ii sale c.t +i asupra evolu)iei bios$erei!Din aceste motive *n
r.ndurile oamenilor de +tiin), ale oamenilor politici, ale popula)iei *n ansamblu, s1a
$ormat treptat convin%erea c, *n condi)iile civili(a)iei contemporane, activitatea
economic presupune nu numai preocuparea de a spori volumul +i calitatea bunurilor
materiale +i a serviciilor prin asi%urarea *n mod curent a unei e$icien)e economice
ridicate, ci +i o %ri& cresc.nd de a prote&a mediul *ncon&urtor, care *n ultima anali(,
constituie condi)ia material de ba( a cre+terii economice!Devine tot mai evident $aptul
c, *n condi)iile unui mediu puternic de%radat +i poluat, un standard de via) material
$ie el +i $oarte ridicat *+i pierde orice sens, nemai)in.nd seama de in$luen)a ne%ativ a
acestui mediu asupra evolu)iei *n perspectiv a $enomenelor naturale +i biolo%ice +i, prin
aceasta, asupra cre+terii economice *nse+i!8n asemenea *mpre&urri apare tot mai
necesar elaborarea +i adoptarea unei politici economice de lar% perspectiv, *n care
s1+i %seasc locul o strate%ie ecolo%ic concreti(at *n ac)iuni speciale de prote&are a
9
mediului *ncon&urtor, inte%rate *n pro%rame de de(voltare economic, precum +i *n
crearea unor mecanisme economico1sociale de *n$ptuire a acestor pro%rame, ca +i *n
reali(area unui cadru le%islativ +i institu)ional adecvat!
Devine ast$el necesar studiul acestor $enomene *n cadrul unei discipline care s
*nbine armonios elementele de ba( ale economiei cu s$era protec)iei mediului, +i creia
din punct de vedere didactic se nume+te economia mediului!
Economia mediului, a+a cum a $ost de$init, este o disciplin de %rani) *ntre
ecolo%ie +i +tiin)ele economice, care studia( reparti)ia pe %lob a resurselor naturale,
precum +i utili(area lor *n concordan) cu men)inerea echilibrului ecolo%ic *n natur!
Economia mediului, are menirea de a *mbina de(voltare economic1social cu
prote&area permanent a mediului ambiant!
Economia mediului trebuie s milite(e *mpotriva economismului e/cesiv, dar +i a
ecolo%ismului *n%ust, conservator, care e/clude necesitatea de(voltrii economice
necesare societ)ii contemporane!
Economia mediului stabile+te priorit)ile at.t *n domeniul economic c.t +i al
protec)iei mediului, ast$el *nc.t interesele omului +i inte%ritatea naturii s coe/iste
armonios.
Din secolul al :;<<<1lea, industriali(area a intervenit din ce *n ce mai puternic *n
mediul natural, deterior.ndu1l prin e/ploatarea resurselor naturale +i prin prelucrarea lor
prin di$erite tehnici, prin intensi$icarea tra$icului +i cre+terea demo%ra$ic!
<mpactul omului asupra naturii s1a materiali(at prin5
modi$icarea radical a peisa&ului %eo%ra$ic prin lucrri de mari propor)ii, ca 5
ba(ine, lacuri de acumulare, *ndi%uiri, desecri, e/trac)ii la (i
e/ploatarea puternic a resurselor materiale, ale solului +i ale subsolului, precum
+i a resurselor ener%etice
modi$icarea climei in sensul aridi(rii ei, prin trans$ormri ne%ative *n structura
*nveli+ului ve%etal +i *n special prin de$ri+ri
schimbarea structurii ecosistemelor peste limitele de re$acere ale lor
distru%erea unor numeroase specii de plante +i animale prin deteriorarea,
schimbarea sau distru%erea ecosistemelor *n care $useser adaptate
schimbarea compo(i)iei atmos$erei, apelor, solului, prin deversri de diverse
produse
=
alterarea $ondului %enetic natural al vie)uitoarelor, *n sensul scderii capacit)ii de
adaptare, re$acere +i reproducere!
a# Notiuni generale
Prin mediu ncon'urtor sau mediu ambiant se *n)ele%e ansamblul de elemente +i
$enomene naturale +i arti$iciale de la e/teriorul Terrei, care condi)ionea( via)a *n
%eneral +i pe cea a omului *n special! Sensul dat acestei no)iuni *n cadrul -niunii
Europene este cel al unui ansamblu de elemente care, *n comple/itatea rela)iilor lor,
constituie cadrul, mi&locul +i condi)iile de via) ale omului, cele care sunt ori cele care nu
sunt resim)ite! , alt de$ini)ie o %sim *n Le%ea protec)iei mediului, *n care mediul
*ncon&urtor este ansamblul de condi)ii +i elemente naturale ale Terrei5 aerul, apa, solul
+i subsolul, toate straturile atmos$erei, toate materiile or%anice +i anor%anice, precum +i
$iin)ele vii, sistemele naturale *n interac)iune, cuprin(.nd elementele enumerate
anterior, inclusiv, valorile materiale +i spirituale! >ine*n)eles c starea mediului
*ncon&urtor,depinde numai +i numai de $iecare dintre noi, ne a$ectea( *n mod direct
via)a +i sntatea noastr! Motto1ul 6-n mediu curat 0 o via) sntoas, ar trebui s
$ie o devi( pentru *ntrea%a popula)ie a %lobului! Este nevoie de mai mult aten)ie +i de
mai mult responsabilitate din partea $iecrui cet)ean pentru a tri *ntr1un mediu curat,
pentru a respira aer curat, pentru a bea ap curat +i pentru a putea $olosi condi)iile de
via) pe care ni le o$er natura! 8ns, se pare c oamenii tratea( cu ne%li&en) acest
aspect important al vie)ii lor, ceea ce duce la a%ravarea procesului de poluare +i
distru%ere a mediului +i implicit la distru%erea snt)ii $iecruia dintre noi +i a celor din
&ur! Poluarea repre(int modi$icarea componentelor naturale prin pre(en)a unor
componente strine, numite poluan)i, ca urmare a activit)ii omului, +i care provoac
prin natura lor, prin concentra)ia *n care se %sesc +i prin timpul c.t ac)ionea(, e$ecte
nocive asupra snt)ii, creea( discon$ort sau *mpiedic $olosirea unor componente ale
mediului esen)iale vie)ii! 2Con$erin)a Mondial a ,!!-!, Stoc?holm, "@A'#Din cuprinsul
de$ini)iei se poate constata clar c cea mai mare responsabilitate pentru poluarea
mediului o poart omul, poluarea $iind consecin)a activit)ii mai ales social 0 economice
a acestuia!Privit istoric, poluarea mediului a aprut odat cu omul, dar s1a de(voltat +i
s1a diversi$icat pe msura evolu)iei societ)ii umane, a&un%.nd ast(i una dintre
importantele preocupri ale speciali+tilor din di$erite domenii ale +tiin)ei +i tehnicii, ale
statelor +i %uvernelor, ale *ntre%ii popula)ii a pm.ntului! 4ceasta, pentru c prime&dia
repre(entat de poluare a crescut +i cre+te ne*ncetat, impun.nd msuri ur%ente pe plan
na)ional +i interna)ional, *n spiritul ideilor pentru combaterea polurii!
Forme de poluare a mediului
A
a# DISTRU!R!" #!DIU$UI
#n ultimii ani$ planeta da tot mai des semne ca nu mai poate face fata presiunii continue la care o
supune omul% #n conditiile boom&ului demo'rafic din ultimul secol$ e!ploatarea resurselor a luat
proportii colosale%
Procedeele de e/ploatare, dar mai ales consumul hidrocarburilor, necesar obtinerii de
ener%ie, *n cantitate tot mai mare 2nu doar ca urmare a cresterii demo%ra$ice, ci si *n
urma moderni(arii si mondiali(arii# au condus la emisii uriase de %a(e cu e$ect de sera,
pe ba(a de carbon, *n atmos$eraB ecranarea $ace ca planeta sa se supra*ncal(easca!
Ener%iile numite alternative 2re%enerante si nepoluante# nu pot suplini nici pe departe
consumul omenirii 0 unele dintre ele necesita cheltuieli subsatantiale, iar altele sunt
prea nesi%ure pentru a asi%ura investitii si $olosire de lun%a durata! Ram.ne ener%ia
nucleara, dar aceasta are de(avanta&ul ca, pe l.n%a deseurile care necesita conditii
speciale de depo(itare, poate produce catastro$e ecolo%ice si nu poate asi%ura
necesitatile de transport!
Trebuie deci sa se caute solutia ener%etica salvatoare! Problema este ca, p.na la a o
%asi, *n loc de a reduce consumul, omenirea continua sa e/ploate(e, sa se distre(e si sa
consume cu nepasare! Daca tot nu poti schimba sursele de ener%ie 2care oricum, av.nd
*n vedere si consumul tot mai mare, nu ne vor mai a&un%e *n cur.nd#, ar $i de dorit sa
minimi(e(i consumul si sa cree(i conditiile pentru reciclarea %a(elor de sera! De milenii,
planeta, asa cum a %.ndit1o Creatorul sau, are un sistem natural de aparare, care
reciclea(a bio/idul de carbon5 plantele 0 si este vorba mai ales de paduri! 4cestea au
$ost *nsa $olosite de omenire ca sursa de ener%ie pentru *ncal(ire, ca materie prima
pentru constructii, de$risarile $iind practicate si pentru e/tinderea supra$etelor locuite!
Scaderea masei ver(i se dovedeste acum catastro$ala pentru planeta, cu at.t mai mult
cu c.t, desi s1au inventat diverse materiale si s1a trecut demult la obtinerea ener%iei din
hidrocarburi, din varii motive, de$risarile continua *n ritm alert! 8n principal distru%erea
padurii tropicale, a celei ecuadoriale 2ve(i de(astrul din padurile 4ma(onului# au redus
substantial capacitatea plam.nului verde al Terrei!Gravitatea situatiei a dus la
constienti(area unor oameni, care, %rup.ndu1se *n ,G1uri cu pro$il ecolo%ic, precum
6Greenpeace, $ac tot posibilul pentru a sesi(a autoritatile de pericol, chem.nd la actiuni
hotar.te *mpotriva marilor companii multinationale responsabile de de(astru! De alt$el,
daca mult timp s1au $acut ca nu aud dru&bele din padurile bra(iliene si ca nu vad
micsorarea continua a banchi(elor, marea spartura din stratul de o(on din emis$era
sudica, precum si tot mai pronuntatele schimbari climatice i1au convins si pe mai marii
lumii ca ceva trebuie $acut! 4st$el s1a concreti(at Protocolul de la CDoto, 2care *nsa, din
pacate, nu a $ost semnat si de cei mai mari poluatori mondiali5 Statele -nite ale 4mericii
si China#, completat prin convorbirile de la >erlin din aceasta vara!
!3 #"RII %O$U"TORI "I $U#II
>ritanicii sunt principalii poluatori aeriani ai planetei, cu o emisie de dio/id de carbon de
=E3 ?ilo%rame pe adult, se arata intr1un studiu al Global TG<! Pe locul doi se a$la <rlanda,
cu 737 ?ilo%rame de dio/id de carbon pe adult, iar pe al treilea sunt americanii cu 'A9
F
de ?ilo%rame! Din punct de vedere al poluarii provocate de tra$icul rutier, situatia este
alta! Statele -nite se a$la pe primul loc, cu A,F tone de %a( pe adult, urmate de Granta
cu 3,A tone, Marea >ritanie cu 3," tone, <rlanda cu 3 tone si Germania cu ',7 tone,
in$ormea(a 6Le Monde! <ndia, cu 'EE de ?ilo%rame se a$la in spatele Chinei, cu 9EE de
?ilo%rame de dio/id de carbon emise! Global TG< a calculat poluarea rutiera prin
valoarea ben(inei consumate!
c) %rinci&alele substante &oluante
a'ul Carbonic
Ga(ul carbonic2C, ' #, numit stiinti$ic dio(id de carbon, este cel mai important din
ciclul carbonului este ino$ensiv si aduce clorul pentru $otosinte(a! C, ', sub $orma de
vapori de apa, lasa sa treaca undele scurte ale radiatiei solare in atmos$era si
absoarbe undele lun%i ale radiatiilor Pamantului, ceea ce provoaca o reancal(ire a
aerului, e$ectul de sera! Pe ;enus, intr1o atmos$era $oarte bo%ata in C, ',
temperatura atin%e 7AEH C!
>io/idul de carbon intalnit in atmos$era in proportie de E,E3I nu produce tulburari
mani$estate decat in situatiile in care este impiedicata trecerea %a(ului din san%ele
venos in alveola pulmonara si eliminarea lui prin aerul e/pirat! De $apt $enomenele
to/ice apar in momentul in care presiunea partiala a C, ' din aer creste atat de mult
incat impiedica eliminarea acestui catabolit! <nitial apare o crestere a C, ' din san%e
2hipercapnie# mai putin datorita patrunderii lui din aerul e/terior, cat datorita
autointo/icarii or%anismului!
Pe masura ce creste concentratia in aerul atmos$eric, intervine si solubili(area lui in
plasma san%uina datorita presiunii partiale crescuteB la autointo/icare se asocia(a
into/icatia e/o%ena!
Primele tulburari apar in &urul concentratiei de 3I mani$estata prin tulburari respiratorii
2accelerarea respiratiei#, apare apoi ciano(a, urmata de tulburari respiratorii si circulatorii
insotite de $enomene le%ate de de(echilibrul acido1ba(ic!
%ra(ul) cenusa si (umul au o proportie destul de mare in totalitatea poluantilor care
e/ista in atmos$era!
@
%ra(ul provine din divi(iunea materiei $ine in particule aproape coloidale de "E1"EE
nm!
Gumul este un amestec de particule solide si coloidale cu picaturi lichide!
Sursele de pra$ sunt5
Sursele arti$iciale %eneratoare de pra$, cenusa si $um cuprind, in %eneral, toate
activitatile omenesti ba(ate pe arderea combustibililor lichi(i, soli(i sau %a(osi!
, importanta sursa industriala, in special de pra$, o repre(inta industria
materialelor de constructie) care are la ba(a prelucrarea unor roci naturale
2silicati, ar%ile, calcar, ma%ne(it, %hips etc!#! Din cadrul lar% al industriei materialelor
"E
de constructii se detasea(a, sub aspectul impactului e/ercitat asupra mediului
ambiant, industria cimentului !
Materialele de ba(a, care intra in $abricarea cimentului, sunt piatra calcaroasa
amestecata cu ma%me sau cu ar%ile! Sunt cunoscute si aplicate doua procedee de
$abricare5
procedeul uscat, in care materiile prime sunt deshidratate, $aramitate in mori speciale si
trecute apoi in cuptoare rotative lun%i, unde sunt tratate la temperaturi inalte
procedeul umed, in care materiile prime se amesteca cu apa, apoi in stare umeda se macina
in mori speciale, dupa care, partea re(ultata este trecuta la randul ei in cuptoare rotative,
unde procesul este acelasi ca la procedeul uscat
Temperaturile din cuptoare determina mai intai $aramitarea materialului, cu $ormare
de clincher iar apoi, prin macinare, se obtin particule $oarte $ine, care constituie
cimentul propriu1(is! Procesele tehnolo%ice descrise produc cantitati mari de pra$, in
toate veri%ile lantului tehnolo%ic5 uscatoare, mori de materii prime, cuptoare, procese
intermediare!
din uscatoare se elimina in atmos$era apro/imativ "EI din cantitatea introdusa
in mori, "13I din cantitatea prelucrata, in cuptoarele rotative, "EI
in procesele intermediare, intre ' si 7I
<n total se pierde intre 'E si '9I din materia prima prelucrata la procedeul uscat si
"E179I la procedeul umed!
Pra$ul re(ultat din industria cimentului este imprastiat pana la distanta de peste 3 ?m
$ata de sursa, concentratia acestuia in apropierea surselor, variind intre 9EE si ' EEE
tJ?m ' Jan!
""
*umul constituie partea invi(ibila a substantelor ce se elimina prin cosurile
intreprinderilor industriale si este constituit din vapori de apa, %a(e, produsi
incomplet arsi 2carbune, hidrocarburi, %udroane etc!# si alte impuritati in%lobate si
eliberate cu oca(ia arderii!
Gumul are o culoare albicioasa daca arderea este completa!
Culoarea neagra indica o ardere incompleta, datorita lipsei de aer, precum si pre(entei in
cantitate mare a carbunelui si a $unin%inii!
Culoarea $umului rar poate $i roscata) cenusie sau bruna) dupa cum carbunele contine
$ier, aluminiu sau man%an!
Particulele de $um au dimensiuni submicronice 2KE,EA9m#!
Cenusa
Cenusa re(ulta in e/clusivitate din combustibili soli(i!
Proportia sa varia(a intre5
91"9I la antracit 2carbune superior, deci cu ardere mai completa#
7E19EI la carbunii in$eriori 2li%nit, turba, etc!#
Cenusa se com&une din 5
compusi minerali puternic in%lobati in masa carbunelui! <n aceasta cate%orie sunt cuprinsi
compusii de Si, 4l, Ge, Ca, M% siJsau S
impuritati 2cenusa mecanica# provenite din roca in care se a$la in%lobat (acamantul!
Cenusa ramane in cea mai mare parte in $ocar si este indepartata prin procedee
mecanice sau hidraulice! Restul este antrenat spre cos de catre puternicul curent de
aer $ormat in camera de ardere! <n marile centrale termoelectrice, la trecerea prin
cos, cenusa este captata aproape in totalitate!
#ono+idul de carbon
#ono+idul de carbon,CO)este un %a( (oarte &ericulos, ce are o pondere din ce in
ce mai mare printre poluantii devastatori! Toate materiile primare ener%etice $olosite
pentru combustie contin carbon sub $orma de combinatii chimice, care se o/idea(a,
trans$ormandu1se in %a( carbonic 2C, ' # sau in o/id de carbon 2C,# daca combustia
este incompleta!
Mono/idul de carbon se $ormea(a in mod natural in metabolismul microor%anismelor
si in cel al anumitor planteB este un compus al %a(ului natural! El se raspandeste in
atmos$era sau se $ormea(a in stratos$era sub e$ectul ra(elor -;!
C, este produs in lant de decompo(itie tropos$erica a metanului prin intermediul
radicalului ,L!
"'
, cantitate echivalenta de C, se $ormea(a prin actiunea omului in momentul
combustiei carbonului si hidrocarburilor! =AI din C, provine de la vehicule,
combustia ne$iind completa decat daca motoarele mer% in plina vite(a!
4numite plante cu $lori, precum morcovul, pot $i/a C,! Mari cantitati sunt $i/ate in sol
si sunt de%radate de microor%anisme! Cantitatile re(iduale se ridica in straturile mai
inalte ale atmos$erei!
C, este un ga' to+ic pentru oameni si animale! El patrunde in or%anism prin
plamani si blochea(a $i/area o/i%enului prin atomul central de Ge al hemo%lobinei
2LbC,#5 puterea sa de $i/are este de '7E de ori mai important decat cel al o/i%enului!
ivelul de otravire depinde de saturatia san%uina, de cantitatea de C, din aer si
volumul respirat!
"-OTU$
Compusii a(otului contribuie constant la poluarea atmos$erei, bio/idul de a(ot , '
este unul din cei mai &ericulosi &oluanti!
Sursa &rinci&ala a acestui %a( o repre(inta motoarele cu ardere interna, in
special a automobilelor! , ' se $ormea(a la temperatura ridicata din tevile de
esapament! Cantitati importante de , ' dau nastere si la arderea carbunilor!
<n a$ara de $aptul ca , ' este to/ic ca atare la anumite concentratii, el contribuie
nemi&locit la $ormarea smo%ului 1 $otochimic, un produs comple/ alcatuit din diversi
compusi chimici si avand ca substrat $i(ic particule de aerosoli 2suspensii solide sau
lichide din atmos$era#!
Sub in$luenta ra(elor solare mai ales ultraviolete 2-;# intre acesti compusi se produc
reactii secundare si tertiare din care iau nastere alte substante, ca o(on, P4,
acroleina, $ormaldehida, pero/iacetilnitrati, etc! Dintre acestea P4 si o(onul au
e$ecte to/ice deosebit de puternice!
>io/idul de a(ot sub actiunea ra(elor -; reactionea(a si da o/id de a(ot si o/i%en
atomic! , parte din acesta se combina cu o/idul de a(ot re%enerand , ', proces ce
duce la mentinerea , ' in atmos$era! 4lta parte a o/i%enului atomic se combina cu
, ' si da o(onul, $oarte reactiv si puternic o/idant! ,(onul reactionea(a cu resturile
de hidrocarburi care apoi se combina cu P4! P4 are puternice e$ecte to/ice asupra
plantelor, chiar la concentratii mici producand necro(e ale tesuturilor $run(elor, inhiba
$otosinte(a!
a3 %oluarea aerului
8nveli+ul %a(os repre(entat de atmos$era terestr constituie unul dintre $actorii
esen)iali ai e/isten)ei vie)ii pe pm.nt! Dintre componen)ii aerului, o/i%enul este
indispensabil respira)iei ve%etale +i animale, $enomenul de o/idare repre(ent.nd
principala surs de ener%ie *n procesele vitale! >io/idul de carbon din aer intervine *n
"3
asimila)ia cloro$ilian, iar a(otul atmos$eric repre(int una din veri%ile circuitului a(otului
*n natur!

Compoziia normal a aerului
Compo(i)ia normal a aerului cuprinde 2*n vol! I atmos$er uscat#5 a(ot AF,E@I,
o/i%en 'E,@9I, ar%on E,@'I, bio/id de carbon E,E3I! 4cest amestec de %a(e repre(int
peste @@,@@I din compo(i)ia aerului! Restul de circa E,E"I este alctuit din alte %a(e ca
neon, heliu, metan, ?ripton, /enon, o(on, hidro%en, radon! La acestea se adau%
propor)ii variabile de vapori de ap 2*n medie E,' 0 3I#!
Din punct de vedere sanitar pre(int importan) oscila)iile *n concentra)ie ale
o/i%enului +i bio/idului de carbon, substan)e cu rol deosebit *n schimbul de %a(e de la
nivelul plm.nului!
O+igenul poate in$luen)a sntatea prin scderea concentra)iei lui *n aer +i prin
scderea presiunii atmos$erice, e$ectul $iind determinat de scderea presiunii par)iale la
nivelul alveolei pulmonare, alterarea schimbului de %a(e 2,
'
+i C,
'
# +i a procesului de
o/i%enare a s.n%elui! Genomenele care apar sunt $enomene de hipo/ie sau ano/ie,
%ravitatea lor $iind dependent de %radul de scdere a presiunii par)iale!
.io+idul de carbon *nt.lnit *n atmos$er *n propor)ie de E,E3I nu produce
tulburri mani$este dec.t *n situa)iile *n care este *mpiedicat trecerea %a(ului din
s.n%ele venos *n alveola pulmonar +i eliminarea lui prin aerul e/pirat! De $apt
$enomenele to/ice apar *n momentul *n care presiunea par)ial a C,
'
din aer cre+te at.t
de mult *nc.t *mpiedic eliminarea acestui catabolit! <ni)ial apare o cre+tere a C,
'
din
s.n%e 2hipercapnie# mai pu)in datorit ptrunderii lui din aerul e/terior, c.t datorit
"7
autointo/icrii or%anismului! Pe msur ce cre+te concentra)ia *n aerul atmos$eric,
intervine +i solubili(area lui *n plasma san%uin datorit presiunii par)iale crescuteB la
autointo/icare se asocia( into/ica)ia e/o%en! Primele tulburri apar *n &urul
concentra)iei de 3I mani$estat prin tulburri respiratorii 2accelerarea respira)iei#,
apare apoi ciano(a, urmat de tulburri respiratorii +i circulatorii *nso)ite de $enomene
le%ate de de(echilibrul acido1ba(ic!
Surse de poluare a aerului
Sursele naturale de poluare a aerului nu provoac dec.t *n mod e/cep)ional
poluri importante ale atmos$erei! Cea mai comun dintre polurile naturale este
poluarea cu pulberi provenite din erodarea straturilor super$iciale ale solului, ridicate de
v.nt p.n la o anumit altitudine! Gurtunile de pra$ pot constitui uneori $actori de
poluare care pot in$luen)a +i asupra snt)ii popula)iei, *n apropierea unor (one aride
sau de de+ert! 8n anumite condi)ii meteorolo%ice s1au semnalat transporturi masive de
pra$ de sol p.n la distan)e apreciabile de locul de producere!
De asemenea, *ntre sursele naturale de poluare putem men)iona erup)iile
vulcanice, emana)iile de %a(e din sol, poluarea produs de procese naturale de
descompunere *n sol a substan)elor or%anice, incendiile din pduri etc!
Sursele arti$iciale sunt mult mai importante, *nmul)irea acestora constituind cau(e
pentru care protec)ia aerului repre(int o problem vital a lumii contemporane! 4ceste
surse sunt o urmare a activit)ii omului, pro%resul societ)ii, *n primul r.nd procesul de
industriali(are +i urbani(are, av.nd drept $enomen de *nso)ire poluarea mediului 0
implicit +i poluarea aerului!
4ceste surse de poluare a aerului pot $i clasi$icate *n surse sta)ionare +i surse
mobile!
Sursele staionare cuprind procesele de combustie +i procesele industriale
diverse!
Procesele de combustie 0 arderea combustibilului pentru ob)inerea de ener%ie 0 sunt
$olosite *n scopuri industriale 2centrale electrice etc!#, pentru reali(area ener%iei calorice
necesare *ncl(irii sau pentru incinerarea re(iduurilor!
Produii de petrol re&re'int de asemenea combustibili (recvent (olosi/i
*n procesele de combustie din sursele sta)ionare! Principalii poluan)i emi+i *n atmos$er
sunt o/i(ii de a(ot, o/idul de carbon, bio/idul de sul$ 2dependent de concentra)ia sul$ului
*n petrol#, hidrocarburi 0 printre care +i hidrocarburi policiclice 2ben(opiren#, precum +i
suspensii con)in.nd carbon +i cenu+4 bo%at4 *n sul$a)i, precum +i alte substan)e printre
care sunt de men)ionat seleniul +i vadiul!
"9
Transporturile auto sunt surse deosebit de importante, constituind pentru anumite
)ri sau localit)i 1 principale surse de poluare! 4st$el *n S!-!4! =EI din totalul emisiilor
poluante provin de la autovehicule, iar *n unele localit)i a&un% p.n4 la @EI!
Emisiile de poluan)i ale autovehiculelor pre(int dou particularit)i5 *n primul r.nd
eliminarea se $ace $oarte aproape de sol, $apt care duce la reali(area unor concentra)ii
ridicate la *nl)imi $oarte mici, chiar pentru %a(ele cu densitate mic +i mare capacitate
de di$u(iune *n atmos$er! 8n al doilea r.nd, emisiile se $ac pe *ntrea%a supra$a) a
localit)ii, di$eren)ele de concentra)ii depin(.nd de intensitatea tra$icului +i posibilit)ile
de ventila)ie a str(ii! Ca substan)e poluante, $ormate dintr1un numr $oarte mare 2sute#
de substan)e, pe primul loc se situea( %a(ele de e+apament! ;olumul, natura +i
concentra)ia poluan)ilor emi+i depind de tipul de autovehicul, de natura combustibilului
+i de condi)iile tehnice de $unc)ionare!
, alta surs de poluare a aerului atmos$eric sunt *ntreprinderile industriale!
De%a&rile industriale *n ultima instan) nimeresc *n sol, e cunoscut $aptul c *n &urul
u(inelor metalur%ice *n perimetrul a 3E17E ?m *n sol e crescut concentra)ia de
in%rediente ce intr *n compo(i)ia de%a&a)ilor aeriene a acestor u(ine!
Dispersarea *n aer a pra$ului de ciment constituie p.n la "E I din produc)ia de
ciment! 4cest pra$ acoper totul din &urul *ntreprinderii cu un strat cenu+iu!
8n)ele%em prin poluarea aerului pre(en)a *n atmos$er a unor substan)e strine de
compo(i)ia normal a aerului care *n $unc)ie de concentra)ie +iJsau timpul de ac)iune
provoac tulburri ale snt)ii omului, crea( discon$ort popula)iei dintr1un teritoriu,
a$ectea( $lora +i $auna sau alterea( mediu de via) al omului! Re(ult din aceast
de$ini)ie c 0 pentru a $i considera)i poluan)i 0 substan)ele pre(ente *n atmos$er trebuie
s e/ercite un e$ect nociv asupra omului sau a mediului su de via)!
Sursele de poluare a aerului pot clasi$icate *n dou %rupe5 surse naturale +i surse
arti$iciale 2re(ultate din activitatea uman#!
"=

b)#etale grele 0i in(luen/ele lor asu&ra snt/ii omului
#ercurul
-nii compu+i ai mercurului precum sublimatul cor(iv 2L%Cl
'
# este cunoscut de mult
timp ca $iind to/ic!
, to/icitate mare o au compu+ii or%anomercurici, ca metilmercurul +i
dimetilmercurul CL
3
L% +i 2CL
3
#
'
L%!
Compu+ii metilmercurici provoac abera)ii cromo(omiale, trec prin placenta din
corpul mamei *n cel al $tului, a$ectea( celulele nervoase ale creierului provoc.nd
%rave a$ec)iuni 1 ca orbire, deteriorarea coordonrii nervoase, anomalii psihice, moarte!
Mecanismul chimic al acestor procese pare a consta *n a$initatea mare a mercurului $a)
"A
de sul$ul din moleculele proteice, ceea ce a$ectea( tran(itul de ioni prin membrane,
activitatea en(imatic, activitatea mitocondriilor, etc
Mercurul este sin%urul metal care se %se+te *n toate cele trei medii ma&ore 0 ap,
sol, atmos$er! Sursele de mercur sunt naturale +i din activitatea uman! Mercurul este
$olosit mai ales *n industria chimic la $abricarea vopselelor, a h.rtiei, a unor pesticide +i
$u%nicide, a produselor $armaceutice, a de(in$ectan)ilor!
La prepararea sodei caustice, de e/emplu, la $iecare ton de sod sunt deversate
circa 'EE %r! de mercur! , pare din acest produs rm.ne +i *n soda care se $olose+te +i
*n unele ramuri ale industriei alimentare!
, altM surs de poluare cu mercur o constituie arderea combustibililor $osili! 4nual *n
urma acestui proces *n atmos$er nimeresc circa 9EEE tone de mercur!
Contaminarea cu mercur are un caracter %lobal +i a$ectea( at.t mediul terestru
c.t +i cel acvatic! Mediul natural con)ine o anumit cantitate de mercur la care
vie)uitoarele s1au adaptat *n decursul evolu)iei! Dar datorit activit)ii umane nivelul
%lobal al contaminrii cu mercur este *n cre+tere! Cea mai mare parte a L% provenit din
activitatea uman se de%a& *n atmos$er, prin mi%rare +i trans$ormare el a&un%e *n
mediul acvatic, unde se acumulea( mai ales *n or%anisme sub $orma unor produ+i
$oarte to/ici! <nto/ica)ii cu mercur se produc $recvent *n urma utili(rii $un%icidelor
or%anomercurice!
Cercetrile e$ectuate arat c to/icitatea mercurului este diminuat de ctre
seleniu! Seleniul duce la scderea nivelului de mercur din or%ane +i schimb le%area sa
de ctre proteinele solubile! E$ectul are loc datorit competi)iei *ntre Se +i L% pentru
%rupele SL ale proteinelor!
%lumbul
4nual pe pm.nt se e/tra% peste ', 9 milioane de tone de plumb! 8n atmos$er
plumbul a&un%e *n special o dat cu %a(ele de e+apament ale automobilelor dotate cu
motoare cu ben(in! Din atmos$er plumbul a&un%e *n sol, ape! 8n apa de ploaie s1au
determinat concentra)ii de 7E m% de Pb! Plumbul din sol este absorbit de plante, *n
special de rdcini, plumbul din atmos$er poate a&un%e *n $run(e, de unde consumat de
animale poate a&un%e la concentra)ii destul de importante! Mami$erele erbivore re)in "I
din plumbul consumat! ,mul preia plumbul at.t prin respira)ie, dar mai ales prin
alimente!233E %J(i#!
Pb este un metal to/ic! , parte important a plumbului nimerit *n or%anism este
acumulat *n oase +i pr, iar o alt parte se acumulea( *n $icat! Pb inhib
"F
dehidro%enarea acidului aminolevuluinic din eritrocite, ceea ce provoac anemie!
<nto/icrile cronice cu Pb duc la tulburri ale sistemului nervos!
Cadmiul
4re o puternic ac)iune to/ic asupra or%anismelor vii! Este letal pentru
spermato(oi(i! Cadmiul ptrunde *n or%anism prin hranM +i prin supra$a)a corpului +i se
acumulea( selectiv *n di$erite )esuturi, unde se lea% par)ial de moleculele proteice! 8n
apele dulci concentra)ia de Cd este mai mare dec.t *n mri! 8n apele marine
concentra)ia este mai mare *n apele de coast!
%etrolul
Este un produs indispensabil *n special ca o sursM important de ener%ie! 8ns pe
c.t este de necesar pe at.t de periculos din punct de vedere ecolo%ic!
Este una din principalele surse de hidrocarburi, care se *nt.lnesc *n sol, atmos$er
+i hidros$er! 8n atmos$er hidrocarburile ptrund ca substan)e volatile prin evaporarea
produselor petroliere sau ca re(ultat al arderilor industriale! Contribuie nemi&locit la
apari)ia smo%ului! 8n hidros$er hidrocarburile a&un% din atmos$er, dar *n special *n
urma scur%erilor de )i)ei!
Se estimea( c anual *n urma deversrilor petroliere accidentale *n oceane
ptrund p.n la 'EE EEE tone de )i)ei! Cantit)i +i mai mari provin *n urma proceselor de
e/trac)ie, transport +i prelucrare, cur)irea halelor vapoarelor! , mare cantitate
ptrunde *n mediul *ncon&urtor prin scur%erile de la ra$inrii sau terminale petroliere!


Pierderile anuale de produse petroliere, care ptrund *n mediul ambiant a&un%
p.n la 9 milioane de tone! 8n acela+i timp e demonstrat c o ton de )i)ei brut acoper
cu o pelicul $in aproape molecular o supra$a) de "' ?m
'
de ap!
Din pcate, omul de multe ori subestimea( to/icitatea produselor petroliere! 8n
acela+i timp savan)ii, printre care >lumer deosebesc ' cate%orii de e$ecte to/ice5 e$ecte
"@
imediate +i e$ecte tardive! E$ectul imediat se datorea( hidrocarburilor! Cele saturate
sunt solubile *n ap, *n concentra)ii mici produc aneste(ie, iar *n do(e mai mari moartea
animalelor, *n special a $ormelor tinere! Lidrocarburile aromatice 2ben(enul, toluenul,
na$talenul# sunt +i mai to/ice, av.nd +i un e$ect canceri%en pronun)at!
E$ectele to/ice tardive sunt mai comple/e, produc.nd pe termen lun% %rave
de(echilibre ecolo%ice!
Gormarea peliculei de petrol la supra$a)a apei are un prim e$ect de scdere a
tensiunii super$iciale la inter$eren)a ap1aer, ast$el este perturbat activitatea
numeroaselor or%anisme planctonice, multe din ele neput.nd supravie)ui! Se modi$ic
cantitatea de lumin ptruns *n ap, diminu.nd $otosinte(a al%elor! Chiar dup
dispari)ia peliculei de petrol ele nu vor mai $i *n stare s revin la starea ini)ial!
Evaporarea *n atmos$er a petrolului este destul de intens, ast$el circa '9 I din
pelicula de petrol se evapor *n c.teva (ile! , alt parte din )i)ei trece in solu)ie, iar alta
*n or%anismele marine! De multe ori pelicula de petrol este dus spre (onele litorale, de
)rm, invad.nd pla&ele +i distru%.nd toat $lora +i $auna adiacent 1 un numr
impresionant de crustacee, molu+te, psri +i animale marine!
c# Ti&uri de &oluanti
%oluan/ii iritan/i reali(ea( e$ecte iritative asupra mucoasei oculare +i *ndeosebi
asupra aparatului respirator! 8n aceast %rup intr pulberile neto/ice, precum +i o sum
de %a(e +i vapori ca bio/idul de sul$, bio/idul de a(ot, o(onul +i substan)ele o/idante,
clorul, amoniacul etc! Poluarea iritant constituie cea mai rsp.ndit dintre tipurile de
poluare, re(ult.nd *n primul r.nd din procesele de ardere a combustibilului, dar +i din
celelalte surse de poluri!
%oluan/ii (ibro'an/i produc modi$icri $ibroase la nivelul aparatului respirator!
Printre cei mai rsp.ndi)i sunt bio/idul de siliciu, a(bestul, +i o/i(ii de $ier, la care se
adau% compu+ii de cobalt, bariu etc! Sunt mult mai a%resivi *n mediul industrial unde
determin *mbolnviri speci$ice care sunt e/cep)ionale *n condi)ii de poluare a aerului!
Totu+i poluarea intens cu pulberi poate duce la modi$icri $ibroase pulmonare!
%oluan/ii to+ici as$i/ian)i sunt cei care *mpiedic asi%urarea cu o/i%en a
)esuturilor or%anismului! Dintre poluan)ii atmos$erici cu e$ect as$i/iant cel mai important
este o/idul de carbon, care $ormea( cu hemo%lobina un compus relativ stabil
2carbo/ihemo%lobina# +i *mpiedic ast$el o/i%enarea s.n%elui +i transportul de o/i%en
ctre )esuturi! 8n $unc)ie de concentra)ia din aer +i timpul de e/punere se reali(ea( o
anumit propor)ie de carbo/ihemo%lobin ce dep+e+te =EI din hemo%lobina total!
'E
<nto/ica)ia acut este relativ rar, apr.nd practic numai *n spa)ii *nchise *n pre(en)a
unor surse importante de C, 2*n *ncperi *n care sistemele de *ncl(it $unc)ionea(
de$ectuos, %ara&e, pasa&ele subterane pentru autovehicule etc!#
%oluan/ii alergenici din atmos$er sunt cunoscu)i de mult vreme! 8ndeosebi
este ca(ul poluan)ilor naturali 2polen, $un%i, insecte# precum +i a pra$ului din cas,
responsabili de un numr $oarte mare de aler%ii respiratorii sau cutanate! Pe l.n%
acestea se adau% poluan)ii proveni)i din surse arti$iciale 0 *n special industriale 0 care
pot emite *n atmos$er o sum de aler%eni comple)i sau incomple)i! Pe primul loc din
acest punct de vedere, se %se+te industria chimic 2industria maselor plastice,
industria $armaceutic, $abricile de insecticide etc!#! Sunt semnalate +i situa)ii cu apari)ia
unor $enomene aler%ice in mas, precum cel de la eN ,rleans din "@9F *n care
aler%enul a $ost identi$icat *n pra$ul provenit de la de+euri industriale depuse *n holde!
%oluan/i cancerigeni1 E/ist $oarte mari di$icult)i *n estimarea rolului
poluan)ilor atmos$erici ca $actori etiolo%ici ai cancerului! Totu+i cre+terea $recven)ei
cancerului *ndeosebi *n mediul urban, a impus luarea *n considerare +i a poluan)ilor
atmos$erici ca a%en)i cau(ali posibili, cu at.t mai mult cu c.t *n (onele poluate au $ost
identi$icate *n aer substan)e cert carcino%ene!
Putem clasi$ica substan)ele canceri%ene pre(ente *n aer, *n substan)e or%anice +i
substan)e anor%anice!
Dintre poluan)ii or%anici canceri%eni din aer, cei mai rsp.ndi)i sunt hidrocarburile
policiclice aromatice ca ben(opiren, ben(ontracen, ben(o$luoranten etc! Cel mai
rsp.ndit este ben(oopirenul, provenind din procese de combustie at.t $i/e c.t +i
mobile! <a na+tere *n timpul arderii, se volatili(ea( la temperatura ridicat +i
condensea( rapid pe elementele *n suspensie! Substan)a canceri%en este cunoscut
de mult vreme, iar pre(en)a *n aer indic un risc crescut de cancer pulmonar! E$ecte
canceri%ene se atribuie +i insecticidelor or%anoclorurate precum +i unor monomeri
$olosi)i la $abricarea maselor practice!
Mai sunt incrimina)i ca a%en)i canceri%eni diben(acridina, epo/i(ii, precum +i
nitrosaminele *n aer put.nd $i pre(en)i precursorii acestora 2nitri)ii +i aminele
secundare#!
Dintre poluan)ii canceri%eni anor%anici men)ionm a(bestul, arseniul, cromul,
cobaltul, beriliul, nichelul +i seleniul! Mai $recvent *nt.lnit *n mediul industrial, pre(en)a
lor *n aer a $ost semnalat +i *n (onele din apropierea industriilor!
-n aspect deosebit *l pre(int a(bestul, mai periculos dec.t se presupunea cu
c.)iva ani *n urm +i a crui pre(en) a $ost demonstrat at.t *n atmos$era urban c.t +i
'"
*n plm.nii 2corpi a(besti(ici pulmonari# unui procent apreciabil din popula)ia urban
nee/pus pro$esional!
d# Sc2imbri climatice1 3ncl'irea global 0i e(ectul de
ser1
De $oarte mult vreme *n atmos$er e/ist concentra)ii naturale de %a(e cu e$ect
de ser, cum ar $i vaporii de ap, %a(ele carbonice, metanul +i o/i(ii de a(ot! Ra(ele cu
lun%ime scurt de und, numite lumina vi(ibil a soarelui, pot traversa aceste %a(e,
*ncl(ind atmos$era, oceanele, supra$a)a planetei +i or%anismele vii! Ener%ia caloric
este rsp.ndit *n spa)iu *n $orm de ra(e in$raro+ii, adic de unde lun%i! 4cestea din
urm sunt absorbite *n parte de %a(e cu e$ect de ser, pentru a se re$lecta *nc odat de
supra$a)a Pm.ntului! Din cau(a acestui $enomen natural, numit 6e$ect de ser
temperatura medie anual la supra$a)a pm.ntului se men)ine la "9H C! 4cesta e ceea
ce noi numim un climat normal!4ctivitatea uman constituie cau(a aruncrii *n
atmos$er a unei cantit)i mari de %a(e cu e$ect de ser, mai ales a %a(ului carbonic, a
o/i(ilor de a(ot, a metanului +i a cloro$luorocarbonilor 2CGC#!
Con$orm conclu(iilor numeroaselor comitete interna)ionale de cercetare +tiin)i$ic,
sporirea e$ectului de ser a declan+at o nou *ncl(ire planetar de o amploare
nemai*nt.lnit pe parcursul istoriei! Ele descriu +i ar%umentea( $enomenul noii *ncl(iri
%lobale, a schimbrii climei, a re*ncl(irii climatului +i a e$ectului de ser accelerat!
3.1 Gazul cu efect de ser
Ga(ul carbonic! 2C,
'
#
Con)inutul atmos$eric de %a( carbonic 2%a(ul cu e$ect de ser de provenien)
antropic cel mai $recvent,# a crescut p.n la '9I de la debutul revolu)iei industriale
2pe parcursul a "AEE de ani!# cu o $recven) de 'FE pr)i la milion p.n la 39E pr)i la
milion! Eliminrile de %a( carbonic de ori%ine antropic au condus la sporirea cu 99I a
poten)ialului e$ectului de ser! Ga(ul carbonic 2C,
'
# este unul din principalele
subproducte ale arderii tuturor combustibilelor $osile! Circa @EI a ener%iei
comerciali(ate pe plan mondial este produs de ctre combustibile carbonice5 pacura,
crbunele brun, %a(ul natural +i lemnul! Cu $iecare an (eci de miliarde de tone de C,
'
sunt ast$el eliminate *n atmos$er! Circa ' miliarde de tone de %a( carbonic suplimentar
este atribuit $enomenului despduririi, inclusiv incendierii pdurilor! Potrivit raportului
de(voltrii statului Canada 2"@@"#, "EF milioane de tone de carbon sunt eliminate anual
''
*n Canada! 4st$el, pentru $iecare canadian revin 7 tone de C,
'
eliminat anual *n
atmos$er! Canada nu este *ntrecut dec.t de Statele -nite *n ceea ce prive+te
producerea de C,
'
pe cap de locuitor! 4proape &umtate din %a(ul carbonic de ori%ine
antropic este absorbit de plantele terestre +i $otoplanctonul oceanic, restul se adau%
la cel atmos$eric!
ot5
Emisiile de C,
'
sunt pre(entate *n unit)i de %reutate, *n %eneral *n tone! -neori
valoarea datM corespunde numai %reut)ii carbonului, uneori %reut)ii totale a %a(ului
carbonic, carbonului +i o/i%enului con)inut! De e/emplu, = miliarde de tone de carbon
emis anual echivalea( cu '' miliarde de tone de %a( carbonic! Pentru a trans$orma
carbonul *n C,
'
*nmul)i)i cu 3,== +i invers!
Metanul!2CL
7
#
Emisiile de CL
7
contribuie cu aproape "9I la cre+terea poten)ialului e$ectului de
ser! Metanul este principalul component al %a(ului natural ars de ctre utila&ele de
*ncl(it! El provine de la descompunerea ve%etal5 c.mpurile inundate de ore(,
mla+tinile, %a(ele de balt, aparatul di%estiv al numeroaselor animale, *n special
bovinele +i termitele, arderile anaerobe 2descompunerea ve%eta)iei *n lips de ,
'
#! CL
7
provine *n e%alM mMsurM de la scur%erile conductelor de %a(e, de la centrele de
tratament, de la instala)iile de stoca& +i de la minele de carbune, de la materiale
or%anice *n descompunere 2cum ar $i produsele alimentare a$late in depo(ite#!
CercetMtorii sunt alarma)i cM o nouM *ncMl(ire a climei va antrena eliberarea unei pMr)i
din CL
7
natural acumulat *n cantitM)i mari sub %he)ari +i *n calotele polare, provoc.nd
ast$el e$ectul de retroac)iune! 4lt$el spus re*ncMl(irea climei va avea un e$ect de
cre+tere!
,/idul de a(ot! 2
'
,#

'
, este un o/id de a(ot, provenit de la arderea combustibilului $osil, utili(area
*n%rM+Mmintelor a(otate, incinerarea arborilor +i re(iduurilor de plante! Ga(ul contribuie
la sporirea e$ectului de serM cu circa =I! 4cest %a( este la $el cunoscut sub numele de
6%a( *nveselitor!
,(onul stratos$eric! 2,
3
#
'3
8n atmos$er, la o *nl)ime $oarte *nalt, o(onul creat natural apare ca un ecran
de protec)ie *mpotriva ra(elor ultraviolete! 8n tropos$er, o(onul e un subproduct al
reac)iilor poluantelor atmos$erice, al industriilor +i al automobilelor eliminat *n pre(en)a
luminii solare! ,(onul tropos$eric reac)ionea(M cu )esuturile ve%etale +i animale
provoc.nd e$ectul de serM! Contribu)ia o(onului stratos$eric la sporirea e$ectului de serM
se aprecia(M la FI!
Cloro$luorocarbonele 2CGC#
Este un produs chimic care rMre+te stratul de o(on constituind *n e%alM mMsurM
un %a( cu e$ect de serM *n cre+tere! Savan)ii nu sunt si%uri de e$ectele reale produse de
CGC asupra schimbMrii climatului pentru cM ac)iunea lor de rari$iere a stratului de o(on
poate sM conducM la o noua rMcire a planetei! Este posibil ca reduc.nd emisia de CGC,
ceea ce e imperativ, sM prote&Mm stratul de o(on, acceler.nd o nouM *ncMl(ire a planetei!
4ceastM problemM demonstrea(M *n ce mMsurM $actorii de mediu sunt le%a)i nemi&locit!
8n unele acte se re%Msesc compara)ii *ntre poten)ialul de(voltMrii e$ectului de serM
a di$eritor %a(e +i a celui produs de C,
'
! Raport.nd molecula la moleculM, poten)ialul de
cre+tere a e$ectului de serM a metanului e de '" ori mai mare dec.t a bio/idului de
carbon C,
'
B a
'
, e de 'EE ori mai mare dec.t a C,
'
B +i a CGC e de "FEEE de ori mai
mare dec.t a C,
'
!
Consecin/e e(ectului de sera
Consecin)ele e$ectului de ser s1ar concreti(a *n5 topirea %he)arilor +i cre+terea
nivelului apelor mMrilor +i oceanelor cu "1' m, inunda)ii, schimbri climatice 2*n re%imul
precipita)iilor, al v.nturilor#, deplasarea (onelor climatice +i de ve%eta)ie! ;or $i *n pericol
teritoriile litorale &oase din 5 ,landa, Thailanda, statele insulare, ora+ul Cairo, unele delte
importante 2pe Gan%e, il#!
Presupun.nd o topire total a calotelor de %hea) numai din 4ntarctica s1ar strica
nivelul marin cu = m, $r a lua *n calcul ceilal)i %he)ari din 4rctica +i din mun)i! Sunt
posibile mi%rri masive ale popula)iei! ;a $i a$ectatM puternic +i situa)ia alimenta)iei
mondiale deoarece ve%eta)ia natural are nevoie de c.teva secole pentru adaptare la
noi condi)ii de clim! Pdurile a$late la latitudini medii *+i vor restr.n%e aria! S1au reali(at
modele care simulea( aceste modele catastro$ale cau(ate de e$ectul de ser!
Dar *ncl(irea planetei produce +i vapori(area unei cantit)i mai mari de ap,
$orm.ndu1se nori, care reduc e$ectul de ser! 8n ultimii ani, s1au observat chiar depuneri
'7
suplimentare de (pad *n Groenlanda, 4ntarctica +i chiar ierni mai bo%ate *n precipita)ii
*n multe (one %eo%ra$ice!
<mpactul *ncl(irii %lobului terestru va $i di$icil *n special pentru )rile sMrace!
De(voltarea economic necesit consumul ener%etic sporit, cantitM)i mari de resurse
consumate, investi)ii! 4r $i incorect +i practic imposibil s se stope(e industriali(area
acelor )ri slab de(voltate economic pe motive ecolo%ice! Cooperrile interna)ionale
pentru ale%erea acelor variante tehnolo%ice care s se inte%re(e msurilor ecolo%ice
sunt, *n $apt, sin%ura solu)ie a de(voltrii!
Reducerea polurii atmos$erice va trebui s plece de la sursa de poluare, deci
retehnolo%i(are *n industrie, e/tinderea automati(rii, *mbunt)irea $unc)ionrii
utila&elor e/istente, cali$icarea $or)ei de munc, cu alte cuvinte, prevenirea poluMrii, +i
apoi introducerea de sisteme tehnice +i or%ani(a)ionale pentru combaterea polurii!
e# %oluarea a&ei
Poluarea apei cur%atoare este de obicei invi(ibila deoarece a%entii poluanti se di(olva in
apa! ,ricum , e/ista si e/ceptii cum ar $i deter%entii care produc spuma ,sau titeiul si
re(iduurile netratate care plutesc la supra$ata ! Toti a%entii poluanti pot $i detectati in
laboratoare prin teste biochimice standardi(ate ! Din aceste teste re(ulta un nivel care
determina %radul de e/tindere al poluarii si cel de puritate relativa a apei !
Se poate monitori(a si e$ectul pe care1l are poluarea asupra plantelor si animalelor si
aceasta este o alta metoda prin care oamenii de stiinta pot determina nivelul de poluare
!
Modul de in$estare al apelor
Poluantii a&un% in apa printr1o serie de surse , direct sau indirect , invariabil prin
actiuni umane , $ie ele acide , deversari deliberate , revarsari sau in$iltrari !
Sursa cu cel mai mare numar potential de poluare este a%ricultura , care in 4n%lia si
Tara Galilor ocupa aproape FEI din totalul uscatului ! Re(iduurile netratate de la
$ermele (ootehnice sunt imprastiate pe terenuri si o parte isi croiesc drum pana la
cursurile de apa !
4nual , $ermierii din 4n%lia si Tara Galilor imprastie pe terenurile lor ',9 milioane de
tone de a(otati , $os$ati si alte in%rasaminte si o parte din acesti $ertili(atori a&un% in
'9
apa ! -nii sunt compusi or%anici care persista in mediu mai multi ani , patrun(and in
lantul alimentar si cau(and probleme ecolo%ice ! Compusii or%anici clorurati , care au
proli$erat in anii "@9E , sunt asta(i complet inter(isi in Marea >ritanie !
Ecosistemele apelor cur%atoare sunt tot mai amenintate de re(iduurile care se scur%
din $ermele piscicole , din cau(a produselor $armaceutice $olosite aici pe scaralar%a
pentru a preveni raspandirea bolilor !
Silvicultura si sistemele de imbunatatiri $unciare cau(ea(a si ele deversarea unor
substante to/ice in apele cur%atoare , mai ales$ier, aluminiu si cadmiu ! Cu imbatranirea
padurii , solul devine mai acid, iar in timpul ploilor torentiale cantitati mari de acid se
prelin% pe pante uci%and $lora si $auna din &ur !
Re(iduurile de la animale sunt de "EE de ori mai to/ice decat apele re(iduale tratate
re(ultate din instalatiile de canali(are si deversate in cursurile de apa , cau(ea(a
catastro$e ecolo%ice ma&ore ! <n Marea >ritanie @9I din apele de canali(are sunt tratate
dar restul este deversat in rauri , cau(and proli$erarea bolilor !
Poluantii sunt de doua tipuri 5 particule poluante, cum ar $i cenusa , $unin%inea , pra$ul
si suspensiile solide minuscule , sau %a(e, ca bio/idul de sul$ sau o/idul de a(ot !
4cestea sunt emise de industrie sau a%ricultura ! aci(i concentrati 2sul$urici sau a(otici
# !
Deplasarea poluantilor
Termenul care descrie modul in care poluantii patrund in re(ervele de apa este
,,percolare!
Poluantii pot $i sub $orma solida sau lichida !
4tunci cand pe uscat se depo(itea(a resturi , o cantitate mica este di(olvata de ploaie si
se in$iltrea(a in apa $reatica ! <n cele din urma aceasta patrunde in cursurile locale de
apa !
Daca re(iduurile sunt lichide , patrund mai repede in re(ervele de apa potabila !
Substantele aplicate pe plante devin inactive in contact cu solul si patrund in sistemul
hidrolo%ic local , sau se in$iltrea(a in sol amestecandu1se cu apa $reatica ! Pana la FEI
din substantele cu care se tratea(a plantele se pierd imediat dupa aplicare deoarece ele
nu pot $i aplicate e/act pe planta si patrund ast$el in sol!
'=
Timpul necesar poluantilor 2nitrati sau $os$ati # pentru a patrunde din sol in pan(a de apa
$reatica nu este cunoscut cu e/actitate , dar in multe ca(uri pare a $i de (eci pana la
cateva mii de ani ! Poluantul este in aceste ca(uri considerat un deversat in mediu !
E$ectele asupra $lorei si $aunei
4c)iunea mediului poluant asupra or%anismului uman este $oarte variat +i
comple/! Ea poate mer%e de la simple incomodit)i *n activitatea omului, discon$ortul,
p.n la perturbri puternice ale strii de sntate +i chiar pierderea de vie)i omene+ti!
4ceste e$ecte au $ost sesi(ate de mult vreme, *ns omul a rmas tot iresponsabil $a)
de natur! E$ectele acute au $ost primele asupra crora s1au $cut observa)ii +i cercetri
privind in$luen)a polurii mediului asupra snt)ii popula)iei! Ele se datorea( unor
concentra)ii deosebit de mari ale poluan)ilor din mediu, care au repercusiuni puternice
asupra or%anismului uman! E$ectele cronice repre(int $ormele de mani$estare cele mai
$recvente ale ac)iunii polurii mediului asupra snt)ii! 4cestea se datorea( $aptului c
*n mod obi+nuit diver+ii poluan)i e/isten)i *n mediu nu atin% nivele $oarte ridicate pentru
a produce e$ecte acute, dar pre(en)a lor, continu chiar la concentra)ii mai sc(ute, nu
este lipsit de consecin)e nedorite! E$ectele cronice au *ns o deosebit importan) +i
sub aspect economic +i social! 8ncrcarea or%anismului popula)iei e/puse cu anumi)i
poluan)i cunoscu)i a avea calit)i de depo(itare *n anumite or%ane repre(int un alt
aspect important al in$luen)ei polurii mediului asupra snt)ii! Este vorba, *n special,
de plumb, de cadmiu, de pesticide or%ano 0 clorurate, de unele substan)e radioactive +i
al)i poluan)i care intr *n aceast cate%orie!E$ectele indirecte ale polurii constau *ns +i
din *n$luen)ele asupra $aunei +i $lorei, care uneori sunt mult mai sensibile dec.t
or%anismul uman la ac)iunea diver+ilor poluan)i! Se +tie ast$el c animalele, psrile,
insectele, unele or%anisme acvative, ca +i plantele su$er *n$luen)a poluan)ilor p.n la
dispari)ia sau distru%erea lor!Cunoa+terea acestor e$ecte ale polurii mediului asupra
snt)ii a condus la necesitatea instituirii unor msuri de protec)ie a mediului
*ncon&urtor! S1a a$irmat c toate e$ectele asupra snt)ii oamenilor artate mai sus
sunt re(ultatul ruperii echilibrului dintre or%anismul uman +i mediuul *ncon&urtor! 8n
anumite situa)ii de poluare s1au *nre%istrat numeroase ca(uri de5 bronhopneumopatii,
bron+ite, cancer pulmonar 2poluarea aerului#, $ebr ti$oid, di(enteria, holera,
poliomelita, hepatita epidemic, amibia(a, lamblia(a$asciolo(a, into/ica)ii 2poluarea
apei#!
8n conclu(ie, se pare c poluarea mediului *ncon&urtor dunea( $oarte mult
snt)ii omului +i de aceea ar trebui s ne *ndreptm cu to)ii aten)ia asupra acestei
consecin)e a polurii!
'A
-nul dintre cele mai obisnuite semne ale poluarii apelor este ve%etatia verde de la
supra$ata , cunoscuta ca eutro$ie ! Plantele acvatice si al%ele se de(volta la supra$ata
apelor , atunci cand apa este imbo%atita cu un amestec de compusi care s1au in$iltrat
din solurile din apropiere !<n ultimii 'E de ani situatia a devenit alarmanta deoarece 9EE
din marile ba(ine din Marea >ritanie sunt asta(i ver(i si to/ice datorita poluarii ! 4pa
poluata a devenit un mediu propice pentru de(voltarea diverselor specii periculoase
debacterii, proto(oare si ciuperci ! Specii de bacterii , cum ar $i salmonella si listeria sau
de proto(oare , cum ar $i criptosporidium si %iardia , sunt $oarte periculoase pentru om,
la $el cum , in secolul :<: , a $ost si holera in Europa !
Stratul verde de la supra$ata apelor actionea(a ca un invelis %ros prin care ra(ele
soarelui nu pot patrunde spre straturile din adancuri ! 4st$el , plantele acvatice care
produc o/i%enul necesar nevertebratelor sau vertebratelor acvatice mor !<n plus ,
anumite specii de al%e albastre produc substante to/ice care omoara pestii si alte
or%anisme acvatice ! Ca urmare , multe activitati de a%rement pe lacuri sunt inter(ise in
lunile de vara din cau(a al%elor si a to/icitatii ! Proli$erarea al%elor apare in lacuri si
ba(ine si din alte doua cau(e 5 de$risarea padurilor si aplicarea de $ertili(atori arborilor
din paduri , in urma carora apar in$iltratii de substante chimice in apa !Ploaia acida a
cau(at catastro$e ecolo%ice ma&ore in Canada , Statele -nite si in nord1vestul Europei !
Din cele F9!EEE de lacuri din Suedia, "=!EEEau devenit acide si 9!EEE sunt complrt
depoluate de pesti ! Din "@A=, 7!EEE de lacuri au $ost tratate cu apa de var pentru a
neutrali(a acidul si a restaura echilibrul !
#asuri &entru &rotectia a&elor
Sunt multe de $cut pentru a *mpiedica poluarea apelor, dar toate acestea
necesit timp, bani +i pu)in e$ort din partea oamenilor, lucruri pe care ma&oritatea dintre
ace+tia nu sunt dispu+i sa le iroseasc Odoar pentru a salva planetaO5
depo(itarea de+eurilor *n locuri special amena&ateB
reciclarea tuturor materialelor reciclabileB
*ncetarea $olosirii pesticidelor, insecticidelor +i a *n%r+mintelorB
*ncetarea $olosirii substan)elor chimice *n apropierea surselor de apB
pentru splarea automobilelor s se $oloseasc locuri special amena&ateB
resturile mena&ere, apa re(ultat *n urma splrii hainelor +i a obiectelor de u(
casnic s $ie aruncate direct la canali(areB
$olosirea pe c.t posibil a materialelor biode%radabile +i ale celor reciclabileB
veri$icarea strii automobilului pentru a evita scur%erile nedorite de ben(in +i
uleiB
'F
a# %oluarea solului si &oluarea (onica

%oluarea solului repre(int contaminarea prin di$erite surse a scoar)ei terestre
cu substan)e duntoare mediului *ncon&urtor!
Solul poate $i poluat5
direct prin deversri de de+euri pe terenuri urbane sau rurale, sau din
*n%r+minte +i pesticide aruncate pe terenurile a%ricole
indirect, prin depunerea a%en)ilor poluan)i evacua)i ini)ial *n atmos$er, apa ploilor
contaminate cu a%en)i poluan)i Ospla)iO din atmos$er, transportul a%en)ilor
poluan)i de ctre v.nt de pe un loc pe altul, *n$iltrarea prin sol a apelor
contaminate!
8n ceea ce prive+te poluarea prin intermediul a%en)ilor poluan)i din atmos$er, se
observ anumite particularit)i! Spre e/emplu, ca re%ul %eneral, solurile cele mai
contaminate se vor a$la *n prea&ma surselor de poluare! Pe msur ce co+urile de
evacuare a %a(elor contaminate cre+te, contaminarea terenului din imediata apropiere a
sursei de poluare va scdea ca nivel de contaminare dar re%iunea contaminat se va
e/tinde *n supra$a)!ivelul contaminrii solului depinde +i de re%imul ploilor, acestea
spal *n %eneral atmos$era de a%en)ii poluan)i +i *i depun pe sol, dar *n acela+i timp spal
+i solul, a&ut.nd la vehicularea a%en)ilor poluan)i spre emisari! Trebuie totu+i amintit c
ploile $avori(ea( +i contaminarea *n ad.ncime a solului! 8ntr1o oarecare msur
poluarea solului depinde +i de ve%eta)ia care *l acoper, precum +i de natura *ns+i a
solului! Lucrul acesta este $oarte important pentru urmrirea persistentei pesticidelor +i
*n%r+mintelor arti$iciale pe terenurile a%ricole! <nteresul economic +i de prote&are a
mediului cere ca at.t *n%r+mintele c.t +i pesticidele s rm.n c.t mai bine $i/ate *n
sol! 8n realitate, o parte din ele este luat de v.nt, alta este splat de ploi, iar restul se
descompune *n timp, datorit o/idrii *n aer sau ac)iunii en(imelor secretate de
bacteriile din sol!
Metode de reducere5
evitarea $olosirii pesticidelor, erbicidelor, *n%r+mintelor +i insecticidelorB
depo(itarea de+euri *n locuri special amena&ateB
$olosirea materialelor biode%radabile +i reciclabileB
*mbunt)irea metodelor de puri$icarea a aerului din &urul $abricilor +i centralelorB
aruncarea apei $olosit *n %ospodrie la canali(are!
'@
%oluarea (onic repre(int e/punerea oamenilor sau a animalelor la sunete ale
cror intensit)i sunt stresante sau care a$ectea( sistemul auditiv! De+i sunetele
puternice sau *nspim.nttoare $ac parte din natur, *n ultimele dou secole (onele
urbane +i industriale au devenit e/trem de (%omotoase! <ntensitatea sunetelor se
msoar *n decibeli! Scala decibelilor este lo%aritmic5 o cre+tere a sunetului cu trei
decibeli echivalea( cu dublarea volumului sunetului! 8n slbticie, nivelul normal al
sunetelor ar $i de 39 de decibeli! <ntensitatea cu care un om vorbe+te este de =9 p.n
la AE de decibeli +i tra$icul %enerea( sunete de p.n la @E de decibeli! La
intensitatea de "7E de decibeli, sunetul devine dureros pentru urechea uman +i
poate chiar a$ecta sistemul auditiv! Cea mai mare parte din poluarea $onic provine
de la automobile, trenuri +i avioane! Echipamentele de construc)ie +i utila&ele din
$abrici produc sunete care pot $i asur(itoare! -nele aparate casnice, instrumente
mu(icale +i &ucrii pot $i la $el de (%omotoase ca +i pocnitorile +i armele de $oc! Mu(ica
atunci c.nd este ascultat la volum ridicat *n ca+ti poate a$ecta urechea intern!
Chiar +i mrile +i oceanele su$er de pe urma acestui %en de poluare! ,pera)iuni de
e/ploatare a resurselor a$late pe malul mrilor sau oceanelor, motoarele navelor, *n
special ale vapoarelor $oarte mari +i ale navelor speciale pentru transport de materie
prim, produc sunete puternice care sunt ampli$icate de ap! De cur.nd, pentru
depistarea submarinelor +i determinarea temperaturilor se $olose+te un sonar care
$unc)ionea( pe $recven)e &oase! Chiar dac noi nu receptm aceste sunete animalele
marine 1 balenele +i del$inii, care $olosesc propriul sonar pentru a depista hrana +i
pentru a se deplasa 1 su$er de pe urma acestui lucru!
Cea mai %rav boal produs de poluare $onic este pierderea au(ului! E/punerea
prelun%it la sunete de intensitate de numai F9 de decibeli poate a$ecta temporar
sau chiar de$initiv structura $ra%il a urechii interne! Sunetele puternice 1 cum ar $i
sunetul armelor de $oc la un poli%on 1 pot duce la pierderea imediat a au(ului!
Ma&oritatea ca(urilor de boal s1au *nre%istrat la locul de munc, unde lucrtorii nu
pot evita e/punerea la sunete de intensit)i ridicate, +i dac aceasta e/punere
este *ndelun%at pericolul este iminent! Muncitorii din $abrici, cei din domeniul
construc)iilor, personalul militar, poli)i+tii, pompierii +i mu(icienii sunt cei mai
predispu+i la apari)ia acestei boli!
Chiar +i la nivele la care nu e/ist pericolul pierderii au(ului, poluarea $onic
produce probleme! P%omotul $ace comunicarea *ntre oameni di$icil, reduce
capacitatea de concentrare +i deran&ea( somnul! Ca surs de stres, poate duce la
ridicarea tensiunii s.n%elui +i la alte probleme de ordin cardiovascular, c.t +i boli
pe $ond nervos!
3E
a# fectul antropic
4ctivitatea uman *n perioada industriali(rii a dus la5
Emisii de dio/id de carbon ca urmare a arderii combustibililor $osili pentru
transporturi, *ncl(ire, climati(are, producerea curentului electric *n termocentrale
+i *n industrie! Cre+terea emisiilor de C,
'
este a%ravat de de$ri+ri, care se
datorea( tot activit)ii omului, de$ri+ri care reduc cantitatea de C,
'
absorbit de
plante!
Emisii de metan, ca urmare a activit)ilor a%ricole, cum ar $i cre+terea vacilor +i
cultivarea ore(ului, datorit scprilor prin neetan+eit)ile conductelor de
transport +i distribu)ie a %a(ului metan precum +i datorit utili(rii solului!
Emisii de
'
, ca urmare a $olosirii *n%r+mintelor chimice +i a arderii
combustibililor $osili!
Emisii de compu+i halo%ena)i datorit utili(rii $reonilor *n instala)iile $ri%ori$ice, *n
instala)iile pentru stin%erea incendiilor +i ca a%ent de propulsie *n spraDuri, precum
+i datorit utili(rii he/a$luorurii de sul$ ca protec)ie *mpotriva arcurilor electrice!
Cre+terea concentra)iei aerosolilor, ca urmare a activit)ilor industriale, de
e/emplu mineritul la supra$a)!


Emisiuni ale %a(elor de ser dup )ri, *n anul 'EEE!
3"


Emisiuni ale %a(elor de ser, pe cap de locuitor, *n anul 'EEE!
De la *nceputul revolu)iei industriale concentra)ia de dio/id de carbon a crescut cu 3' I!
4ceste niveluri sunt mult mai mari dec.t cele msurate *n cadrul pro%ramului )ce *ore,
+i sunt comparabile cu cele atinse acum 'E de milioane de ani!
Producerea de C,
'
prin arderea combustibililor $osili, a cror ponderi *n perioada 'EEE 1
'EE7 au $ost5
Q79R
arderea crbunelui5 39 I
arderea combustibililor lichi(i5 3= I
arderea combustibililor %a(o+i5 'E I
instala)iile de $acl la e/tra%erea +i prelucrarea hidrocarburilor5 " I
alte hidrocarburi5 " I
produc)ia de ciment5 3 I
alte surse 2transport maritim +i aerian necuprins *n statisticile na)ionale#5 7 I
Dup cum se vede din $i%urile alturate, pe )ri, cele mai mari emisii de C,
'
le au
Statele -nite ale 4mericii, urmate de China, <ndone(ia, Rusia, <ndia +i >ra(ilia! Emisiile
de C,
'
ale S-4 se datora( economiei sale, mare consumatoare de petrol, iar ale Chinei
+i Rusiei datorit industriilor lor ener%etice ba(ate pe arderea crbunilor!
Pe cap de locuitor, emisiile corespund practic nivelurilor industriali(rii!
E/emple de despduriri $cute de om
8n >olivia, ima%ine din
8n Me/ic, prin Pentru man%al, *n pdurea 8n mun)ii -sambara,
3'
satelit! ardere! tropical! Tan(ania
Impactul poluarii mediului inconjurator
!conomic
Raportul -E privind consecin)ele *ncl(irii %lobale asupra mediului de securitate atra%e
aten)ia asupra $aptului c topirea %he)urilor arctice ar putea $ace e/ploatabile resurse
naturale ca pescuitul, sau (cmintele de %a(e naturale +i petrol care sunt momentan
blocate sub plat$orma continental *n%he)at! 4cest lucru ar putea %enera diver%en)e
*ntre Rusia, Statele -nite, Canada, orve%ia +i Danemarca!
"su&ra agriculturii
-n timp s1a cre(ut c *ncl(irea %lobal are e$ecte bene$ice asupra a%riculturii datorit
cre+terii concentra)iei de C,
'
asimilabil prin $otosinte(! Cre+terea temperaturilor a
permis cultivarea plantelor *n locuri unde acest lucru nu era posibil, de e/emplu
cultivarea or(ului *n <slanda! Tot aceast *ncl(ire poate determina deplasarea (onelor
de pescuit spre nord! De+i *n unele locuri, de e/emplu *n Siberia, *ncl(irea este
$avorabil, *n altele, de e/emplu *n 4$rica, ea are e$ecte dramatice, deoarece contribuie
la e/tinderea de+ertului Sahara peste Sahel!
"sigurrilor
4si%urrile sunt direct a$ectate de modi$icrile climatice! Se estimea( c numrul
catastro$elor naturale s1a triplat $a) de anii "@=E, iar din acestea, 39 1 7E I se
datorea( *ncl(irii %lobale!
Trans&orturilor
33
Drumurile, pistele de ateri(are, cile $erate, conductele pot $i a$ectate de varia)iile de
temperatur mai mari, pot avea o durat de serviciu mai mic +i pot necesita *ntre)inere
sporit! De e/emplu, topirea perma$rostului poate a$ecta aeroporturile!
Inunda/ii
Ridicarea nivelului mrii duce la acuti(area problemelor inunda)iilor, *n special a (onelor
$oarte &oase, cum sunt cele din ,landa, >an%ladesh +i la ;ene)ia! 8n (onele inundabile
triesc adesea comunit)i $oarte srace, deoarece este sin%urul teren $ertil la care au
acces! Srcia $ace s nu poat plti asi%urri, ceea ce $ace s nu1+i poat compensa
pierderile *n ca( de de(astre naturale!
Trecerea de nord4vest
Topirea %he)urilor arctice *n perioada de var poate deschide trecerea de nord1vest,
care *n 'EEA s1a deschis navi%a)iei *n mod natural pentru prima oar *n istorie! 4cest
lucru scurtea( cu cca! 9EEE de mile marine 2@EEE ?m# rutele navelor *ntre Europa +i
4sia, *n special a petrolierelor care nu pot trece prin Canalul Panama!
Sntate
Cre+terea temperaturilor mre+te riscul a$ec)iunilor cardiovasculare +i mre+te
concentra)iile de o(on tropos$eric, care este un poluant care poate produce astm
bron+ic! ,r%ani(a)ia Mondial a Snt)ii 2,MS# aprecia( c procesul de *ncl(ire
%lobal este vinovat de moartea anual a "9E EEE de persoane +i *mbolnvirea altor 9
milioane din cau(a valurilor de cldur sau a di$eritelor calamit)i naturale declan+ate
de acest proces!
a) Im&actul de&o'itelor de deseuri industriale si urbane asu&ra
mediului
<n %eneral, ca urmare a lipsei de amena&ari si a e/ploatarii de$icitare, depo(itele de
deseuri se numara printre obiectivele recunoscute ca %eneratoare de impact si risc
pentru mediu si sanatatea publica!
Principalele $orme de impact si risc determinate de depo(itele de deseuri orasenesti si
industriale, in ordinea in care sunt percepute de populatie, sunt5
modi$icari de peisa& si discon$ort vi(ualB
poluarea aeruluiB
poluarea apelor de supra$ataB
modi$icari ale $ertilitatii solurilor si ale compo(itiei bioceno(elor pe terenurile
invecinate!
Poluarea aerului cu mirosuri neplacute si cu suspensii antrenate de vant este deosebit
de evidenta in (ona depo(itelor orasenesti actuale, in care nu se practica e/ploatarea pe
celule si acoperirea cu materiale inerte!
Scur%erile de pe versantii depo(itelor a$late in apropierea apelor de supra$ata contribuie
la poluarea acestora cu substante or%anice si suspensii!
37
Depo(itele neimpermeabili(ate de deseuri urbane sunt deseori sursa in$estarii apelor
subterane cu nitrati si nitriti, dar si cu alte elemente poluante! 4tat e/$iltratiile din
depo(ite, cat si apele scurse pe versanti in$luentea(a calitatea solurilor incon&uratoare,
$apt ce se repercutea(a asupra $olosintei acestora!
Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depo(itele de deseuri
este un proces ce poate $i considerat temporar, dar care in termenii conceptului de
6de(voltare durabila, se intinde pe durata a cel putin doua %eneratii daca se insumea(a
perioadele de amena&are 2"13 ani#, e/ploatare 2"913E ani#, re$acere ecolo%ica si
postmonitori(are 2"91'E ani#!
<n termeni de biodiversitate, un depo(it de deseuri inseamna eliminarea de pe supra$ata
a$ectata acestei $olosinte a unui numar de 3E13EE speciiJha, $ara a considera si populatia
microbiolo%ica a solului! <n plus, bioceno(ele din vecinatatea depo(itului se modi$ica in
sensul ca5
in asociatiile ve%etale devin dominante speciile ruderale speci$ice (onelor poluateB
unele mami$ere, pasari, insecte parasesc (ona, in avanta&ul celor care isi %asesc
hrana in %unoaie 2sobolani, ciori#!
Desi e$ectele asupra $lorei si $aunei sunt teoretic limitate in timp la durata e/ploatarii
depo(itului, reconstructia ecolo%ica reali(ata dupa eliberarea (onei de sarcini
tehnolo%ice nu va mai putea restabili echilibrul biolo%ic initial, evolutia biosistemului
$iind ireversibil modi$icata! 4ctualele practici de colectare transport Jdepo(itare a
deseurilor urbane $acilitea(a inmultirea si diseminarea a%entilor pato%eni si a vectorilor
acestora5 insecte, sobolani, ciori, caini va%abon(i!
Deseurile, dar mai ales cele industriale, constituie surse de risc pentru sanatate datorita
continutului lor in substante to/ice precum metale %rele 2plumb, cadmiu#, pesticide,
solventi, uleiuri u(ate!
Problema cea mai di$icila o constituie materialele periculoase 2inclusiv namolurile to/ice,
produse petroliere, re(iduuri de la vopsitorii, (%uri metalur%ice# care sunt depo(itate in
comun cu deseuri solide orasenesti! 4ceasta situatie poate %enera aparitia unor
amestecuri si combinatii in$lamabile, e/plo(ive sau coro(iveB pe de alta parte, pre(enta
re(iduurilor mena&ere usor de%radabile poate $acilita descompunerea componentelor
periculoase comple/e si reduce poluarea mediului!
-n aspect ne%ativ este acela ca multe materiale reciclabile si utile sunt depo(itate
impreuna cu cele nereciclabileB $iind amestecate si contaminate din punct de vedere
chimic si biolo%ic, recuperarea lor este di$icila!
Problemele cu care se con$runta %estionarea deseurilor in Romania pot $i sinteti(ate
ast$el5
39
depo(itarea pe teren descoperit este cea mai importanta cale pentru eliminarea
$inala a acestoraB
depo(itele e/istente sunt uneori amplasate in locuri sensibile 2in apropierea
locuintelor, a apelor de supra$ata sau subterane, a (onelor de a%rement#B
depo(itele de deseuri nu sunt amena&ate corespun(ator pentru protectia mediului,
conducand la poluarea apelor si solului din (onele respectiveB
depo(itele actuale de deseuri, in special cele orasenesti, nu sunt operate
corespun(ator5 nu se compactea(a si nu se acopera periodic cu materiale inerte in
vederea prevenirii incendiilor, a raspandirii mirosurilor neplacuteB nu e/ista un
control strict al calitatii si cantitatii de deseuri care intra pe depo(itB nu e/ista
$acilitati pentru controlul bio%a(ului produsB drumurile principale si secundare pe
care circula utila&ele de transport deseuri nu sunt intretinute, mi&loacele de
transport nu sunt spalate la iesirea de pe depo(iteB multe depo(ite nu sunt
preva(ute cu impre&muire, cu intrare corespun(atoare si panouri de averti(are!
terenurile ocupate de depo(itele de deseuri sunt considerate terenuri de%radate,
care nu mai pot $i utili(ate in scopuri a%ricoleB la ora actuala, in Romania, peste
"'EEE ha de teren sunt a$ectate de depo(itarea deseurilor mena&ere sau
industrialeB
colectarea deseurilor mena&ere de la populatie se e$ectuea(a neselectivB ele a&un%
pe depo(ite ca atare, amestecate, ast$el pier(andu1se o mare parte a potentialului
lor util 2hartie, sticla, metale, materiale plastice#B
Toate aceste considerente conduc la conclu(ia ca %estiunea deseurilor necesita
adoptarea unor masuri speci$ice, adecvate $iecarei $a(e de eliminare a deseurilor in
mediu! Respectarea acestor masuri trebuie sa $aca obiectul activitatii de monitorin% a
$actorilor de mediu a$ectati de pre(enta deseurilor!
b) Im&actul asu&ra urbanismului
Principalul $actor al polurii ora+elor este industriaB aceasta $iind o cau( a
de(voltrii a+e(rilor urbane! 8ntre industrie +i urbanism e/ist o intercondi)ionare,
industria $iind un $actor sine +ua non al urbani(rii, +i, prin urmare, acolo unde e/ist
industrie e/ist +i poluare!
3=
<ndustria, ca activitate economic, eliberea( *n aer, substan)e chimice, particule
+i %a(e 2dio/id de carbon 2C,
'
#, mono/id de carbon 2C,#, hidrocarburi nearse, amoniac
2L
3
##, pra$uri industrialeB deversea( *n ap +i *n sol re(iduuri industriale nocive at.t
plantelor c.t +i animalelor etc!
P.n nu demult, ener%ia $olosit *n industrie era dat de arderea crbunilor,
lemnelor +i produselor petroliere, care provoca o important poluare a ora+elor!
<ndustriali(area e/cesiv care a caracteri(at ora+ele ultimelor decenii a $ost cau(a
esen)ial a cre+terii concentra)iei de dio/id de carbon 2C,
'
# *n atmos$erB dac la
*nceputul revolu)iei industriale 0 cu ba(a ener%etic a/at ba(at pe petrol +i crbuni 0
procentul de dio/id de carbon *n atmos$er nu era dec.t de E,E3EB ast(i acesta a a&uns
la valoarea de E,E33, iar pentru anul 'E9E se pre$i%urea( o valoare de E,E=E!
-n alt e/emplu repre(entativ al polurii industriale este dat de $reoni 2compu+i
chimici utili(a)i *n industria cosmeticelor +i pentru instala)ii $ri%ori$ice# care, a&un+i *n
straturile superioare ale atmos$erei, sub in$luen)a radia)ilor ultraviolete de mare
intensitate, se descompun elimin.nd clor, $luor etc!, care atac o(onul din atmos$er!
Trebuie adu%ate *nc dou e/emple edi$icatoare5
"! La 3 decembrie "@F@ *n >hapal 2<ndia# o scur%ere aprut la u(ina de pesticide a
$irmei -nion Carbide otrve+te aerul cu metilisocianid, uci%.nd 3=EE de
oameni +i *mbolnvind "EE EEE, dintre care 9E EEE rm.n.nd pentru, tot restul
vie)ii invali(i!
'! La '= aprilie "@F=, Cernob*l 2-craina#, un accident la centrala nuclear distru%e
reactorul +i arunc *n aer 9 tone de combustibilB un nor radioactiv ocole+te
Globul de mai multe ori, a$ect.nd *n special -craina, >elarus, Ginlanda, Polonia,
Germania, Moldova, Rom.nia! Consecin)ele imediate au $ost 3' de victime,
"9E EEE de persoane evacuate, ""9 sate abandonate de$initiv, =EE EEE e/pu+i
radia)iilor, dintre care *ntre A EEE +i '9 EEE s0au *mbolnvit de cancerB *n toat
Europa culturile a%ricole +i animalele au $ost e/puse radia)iilor vreme de mai
mul)i aniB *n anul "@@E circa 3 EEE EEE de persoane erau sub suprave%here
medical, datele indic.nd c (ilnic au murit, *n medie, doi pacien)i ca urmare a
accidentului nuclear!
<ndustria cu toate componentele sale 2industria ener%etic, industria metalur%ic,
industria chimic 2produse cloro0sodice, acid sul$uric 2L
'
S,
7
#, *n%r+minte chimice,
produse petrochimice#, industria materialelor de construc)ii 2ciment, var, crmi(i etc!#
&oac un rol dublu *n poluarea bios$erei5
3A
omul tehnici(at de ast(i consum o cantitate de o/i%en incomparabil mai
mare pentru *ntre)inerea arderilor *n u(ine, pentru diverse procese tehnolo%iceB
consum *n continuu resurse naturale 2petrol, %a(e, crbune, $ier, lemn# etcB
*n acela+i timp industria emite produse +i subproduse nocive mediului
*ncon&urtor 2polietilena, sticla, (%ura, cauciucul, materiale radioactive 0
materiale %reu biode%radabile# care nu pot intra in circuitele naturale de
re$acere!
-n alt $actor care contribuie la de%radarea mediului din interiorul +i din a$ara
ora+ului *l repre(int a%ricultura! 8n spri&inul acestei a$irma)ii se aduc urmtoarele
ar%umente5 $olosirea necorespun(toare a iri%a)iilor care pot aduce apa $reatic la
supra$a) +i produce *nml+tiniriB $olosirea *n%r+mintelor chimice, a pesticidelor 2de
e/emplu, din rsp.ndirea e/trem de lar% a DDT0ului, detectat p.n +i *n oule
pin%uinilor din 4ntarctica, s0a tras conclu(ia c acesta s0ar putea structura *n lan)ul
alimentar uman, acumul.ndu0se p.n la pra%ul de pericol#!
Totodat, a%ricultura poate a$ecta calitatea mediului *ncon&urtor prin (ootehnie,
necesar pentru satis$acerea nevoii de hran a popula)iei urbaneB ast$el, din marile
comple/e (ootehnice re(ult *nsemnate concentra)ii de de&ec)ii +i ape u(ate! Pootehnia
repre(int o surs de poluare +i prin cantit)ile mari de sod calcinat +i deter%en)i
$olosi)i *n ac)iunea de i%ieni(are!
De asemenea, a%ricultura, poate $i la r.ndul ei victima activit)ii urbane prin
e/tinderea teritoriului localit)ilor, ocuparea de terenuri de ctre construc)iile
industriale, de ctre drumuri etc! 8n ultimii ani se resimte tot mai puternic o e/tindere
teritorial a ora+ului, e/tindere care ac)ionea( asupra (onelor *nvecinateB se reali(ea(
ast$el un $lu/ continuu de distru%ere a terenului arabil +i, apoi, a pdurilor datorit
de$ri+rilor e$ectuate pentru e/tinderea culturilor a%ricole! 4st$el, *n cele mai multe
ca(uri, punerea *n circuitul a%ricol a unor noi supra$e)e arabile se $ace pe seama
de$ri+rii pdurilor, duc.nd treptat la dispari)ia acestora de pe mari supra$e)e!
Continu.nd, pe plan mondial, cu ritmul actual de de$ri+are, de dou hectare pe minut, se
aprecia( c pdurile ar urma s dispar complet *n urmtorii FE0F9 de ani! De$ri+rile
pentru mrirea supra$e)elor arabile, concomitent cu practicarea unei a%riculturi
intensive duc la scderea apei $reatice +i la accentuarea de(echilibrului ecolo%ic pe mari
*ntinderi!
Sub e$ectul cre+terii demo%ra$ice +i e/odului rural a+e(rile umane, +i, *n special,
ora+ele devin o amenin)are pentru mediul ambiant! Supra$e)ele de teren sustrase
a%riculturii prin procesul de urbani(are +i industriali(are *n raport cu cele e/istente
repre(int cote importante *n )rile de(voltate5 'F,EI *n >el%ia, "',EI *n Marea >ritanie,
3F
@,'I *n ,landa! Si *n Rom.nia propor)iile acestui $enomen sunt *n%ri&ortoareB de
e/emplu, capitala >ucure+ti are o popula)ie de c.teva ori mai mic dec.t a Gran)ei,
Paris, dar ocup o supra$a) mai mare dec.t aceasta! u odat $i/area plat$ormelor
industriale s0a $cut $r o preocupare pentru prote&area terenurilor arabile, ca +i cum
supra$a)a acestora ar $i nes$.r+it!
Drept urmare, principalul $actor de produc)ie din
a%ricultur 0 solul 0 cade victim activit)ii urbane, $ie ca urmare a de%radrii lui printr0o
activitate chimi(at +i mecani(at care $or)ea( pm.ntul peste puterea +i capacitatea
sa de a $urni(a alimente pentru o popula)ie urban *n cre+tere, $ie prin introducerea *n
compo(i)ia chimic a acestuia a unor substan)e nocive5 *n%r+minte chimice, re(iduuri
industriale deversate *n apele r.urilor, apele de ploaie care adun substan)ele
otrvitoare 2uleiuri minerale, ben(ine, deter%en)i# din ora+e, re(iduuri mena&ere care, *n
$inal, a&un% *n sol!
-n alt domeniu cu impact ne%ativ asupra mediului, ca parte component +i
$unc)ional a ora+ului, este cel al transporturilor! 4cestea, pe l.n% poluarea solului, apei
+i aerului constituie +i un puternic $actor de stres asupra popula)iei urbane prin numrul
mare de ma+ini, poluarea $onic, trans$ormarea peisa&ului urban etc! 4st$el, tra$icul
rutier repre(int principala surs a emisiilor de o/i(i de carbon 2circa @EI# +i de o/i(i de
a(ot 2circa 9@I#, ocup o po(i)ie mai modest, dar comparabil cu celelalte surse, *n
ceea ce prive+te emisiile de bio/id de carbon, +i are o in$luen) mai redus *n privin)a
bio/idului de sul$ 2S,
'
# 2circa 7I#! Tra$icul rutier de)ine principala pondere *n domeniul
emisiilor de hidrocarburi volatile 2circa 79I#, precum +i la emisiile de plumb, estimate a
$i de peste trei ori mai importante dec.t cele %enerate de sectoarele industriale!
Contribu)ia la $enomenul de poluare a motoarelor $olosite *n transporturile urbane!
3@
Poluare a re aliz at de transporturile urbane
0 10 2 0 30 40 50 60 70 80
CO2
Nox
CO
HC
Parti cul e
e
m
i
s
i
i
%
U.E.
Europa
S.U.A.
Pe l.n% poluarea aerului de ctre motoarele cu ardere intern prin5 substan)e
to/ice, poluan)i atmos$erici u+or sesi(abili 2$um, miros#, %a(e cu e$ect pe termen lun%
2bio/id de carbon#, transporturile a$ectea( mediul *ncon&urtor *ntr0un mod a%resiv, ca
o consecin) a de(voltrii economice din ultimii patru(eci de ani care a condus la
cre+terea continu a transporturilor de persoane 2o sporire de ','E ori a numrului de
pasa%eri pe ?m# +i de bunuri 2de ",A9 ori tone pe ?m#! 4semenea nivele de tra$ic
%enerea( elemente de stres pe care popula)ia le accept din ce *n ce mai %reu!
4v.nd *n vedere comple/itatea problemei transporturilor 2si%uran)a tra$icului auto,
in$luen)a lui asupra naturii#, conclu(ia principal este aceea c *n (onele urbane trebuie
mic+orat vite(a ma/im de deplasare 2sub 3E ?mJh#, c.t +i intensitatea tra$icului 2de
e/emplu, centrul ora+ului GTtebor% nu este supus circula)iei rutiere#!
Pe l.n% cele enumerate, transporturile a$ectea( *n sens ne%ativ perimetrul
ora+elor prin de(voltarea in$rastructurii +i a re)elei de drumuri +i ci $erateB de e/emplu,
pierderile de spa)iu provocate de construc)ia autostr(ilor sunt considerabile5 o
autostrad cu trei ben(i pe sens de%radea( cca! F hectare de teren pe ?m!
, alt surs de poluare provenit ca urmare a activit)ii urbane +i ce a$ectea( *n
mod vi(ibil natura este cea a de+eurilor mena&ere +i industriale! 8n pre(ent cantitatea
acestor de+euri a atins nivelul cel mai ridicat datorit at.t cre+terii popula)iei +i a%en)ilor
economici, c.t +i cre+terii +i diversi$icrii activit)ilor urbanistice!
Principala problem *n ca(ul de+eurilor o constituie modul lor de %ospodrire
2%enerare, incinerare, reciclare, re$olosire#! De alt$el, semne privind considerarea
7E
de(voltrii de+eurilor au +i aprut sub $orma scderii ritmului de %enerare, sporirea
nivelului de reciclare +i, respectiv, de incinerare a de+eurilor!
<ndustriali(area +i de(voltarea economic au dus nu numai la cre+terea cantit)ii
de %unoi, dar +i la schimbri *n structura lui! 8n timp ce h.rtia +i cartonul rm.n
componenta principal a de+eurilor mena&ere *n )rile de(voltate 2*ntre "907EI din
%reutatea total a acestora#, se constat apari)ia altor cate%orii importante de de+euri!
4st$el, aluminiul, masele plastice +i alte substan)e relativ noi le *nlocuiesc tot mai mult
pe cele tradi)ionale5 sticla, o)elul, $ibrele sintetice!
8n ultimele dou decenii, aproape toate )rile de(voltate au a&uns la conclu(ia c
datorit cantit)ilor enorme +i a caracteristicilor %unoaielor produse, aruncarea lor pe
terenurile virane sau deteriorate devine nesatis$ctoare ca metod de depo(itare!
Toate aceste terenuri au scur%eri ce $avori(ea( ptrunderea *n p.n(a $reatic a
substan)elor to/ice antrenate de apa ploilor!
4rderea %unoiului nu este un proces curat! Se produc tone de cenu+ to/ic +i se
poluea( atmos$era! Combustia materialelor la temperaturi ridicate duce la ruperea
le%turilor chimice care eliberea( o serie de substan)e to/ice! 4cestea pot polua aerul
atmos$eric sau pot $i luate de apa de ploaie +i transportate *n pm.nt, ctre p.n(a
$reatic! <nstala)iile de incinerare eliberea( *n atmos$er o/i(i de sul$ +i de a(ot, dio/ili
+i $urani 2substan)e e/trem de to/ice, suspectate a cau(a cancer +i de$ecte %enetice#,
metale %rele 2plumb, cadmiu, mercur#!
, alt $orm de poluare o repre(int apa cu care se rce+te cenu+a $ierbinte5 apa
devine *n mod inevitabil contaminat cu substan)e acide +i pune probleme deosebite
pentru depo(itare, dac nu se poate reutili(a!
De+i multe instala)ii sunt de tip ener%etic, cantitatea de ener%ie produs este cu
mult mai mic dec.t cea necesar pentru elaborarea materialelor care se incinerea(!
De e/emplu, prin reciclarea h.rtiei se poate economisi de cinci ori mai mult ener%ie
dec.t se poate ob)ine prin incinerarea eiB *n ca(ul polietilenei, prin reciclare se
economise+te aproape de dou ori mai mult ener%ie dec.t prin incinerare!
Prin urmare, mana%ementul de+eurilor mena&ere +i industriale presupune
de(voltarea c.t mai multor op)iuni5 reducerea surselor 2deci evitarea acelor procese
care conduc la producerea de+eurilor#, reutili(area direct a produselor re(iduale,
reciclarea, incinerarea cu recuperarea ener%iei *n%lobate +i, numai ca ultim solu)ie,
%ropile de %unoi! De+i %uvernele prevd pro%rame +i bu%ete pentru reciclarea de+eurilor
mena&ere +i industriale, dup un recent studiu reali(at *n S-4, "F state din nord0est +i
vestul mi&lociu al S-4, vor cheltui de F0"E ori mai mult pentru instala)iile de incinerare
dec.t pentru reciclare *n urmtorii cinci ani!
7"
Din mul)imea activit)ilor caracteristice ora+ului, nu trebuie uitat cea turistic,
care prin ac)iunile de a%rement +i recreare contribuie *n msur mai mic sau mai mare
la distru%erea naturii! Din ne$ericire, turismul, ca activitate de ba( pentru anumite
ora+e de pro$il, a condus *n $inal la distru%erea lor! 4ceasta se materiali(ea( printr0un
$lu/ continuu de turi+ti, e/tinderea cilor de acces, schimbarea pro$ilului ora+ului dintr0
un turistic *ntr0unul industrial sau a%ricol care, *n consecin), au condus la arti$iciali(area
(onelor naturale!
Ca o conclu(ie, de(voltarea anarhic a ora+elor, care s nu )in cont de
necesit/ile 0i trebuin/ele omului poate s duc, *n cele din urm la distru%erea
umanit)ii! Depinde numai de om, de voin)a sa dac aceasta se va *nt.mpla sau dac el
*+i va schimba modul de a %.ndi despre localitatea sa, despre societatea *n care trie+te!
Masuri de protectie a mediului ambiant
Protec)ia mediului *ncon&urtor a aprut ca problem a omenirii numai *n (ilele noastre,
respectiv atunci c.nd omul a cucerit *ntre% spa)iu al Terrei, prielnic vie)ii! 4cum,
bo%)iile +i resursele de ener%ie au $ost a$ectate *n a+a msur *nc.t se *ntrevede
epui(area rapid a unora dintre ele, iar unele condi)ii esen)iale e/isten)ei umane, ca apa
sau aerul, dau semne de otrvire! Se deduce ast$el posibilitatea ca viitorul omenirii s $ie
pus sub semnul *ntrebrii, dac bine*n)eles nu se iau msuri ener%ice de protec)ie a
planetei! ,mul a *n)eles c $ace +i el parte din natur, c Terra +i resursele ei sunt
limitate, c aceast planet $unc)ionea( ca un sistem +i c dere%lrile produse *ntr1un
loc pot avea repercusiuni pentru un *ntre% circuit, inclusiv pentru om! ,menirea nu
poate renun)a *ns la ritmurile *nalte ale de(voltrii economice! Calea pentru reali(area
acestor ritmuri, cu men)inerea unei bune calit)i a mediului, este e/ploatarea acestuia *n
a+a $el *nc.t s se poat re%enera +i conserva *n permanen)!
Primele ini)iative de ocrotire a mediului au aprut acum apro/imativ 'EE de ani, din
necesitatea salvrii unor specii pe cale de dispari)ie! Cu timpul, motivele care au impus
ocrotirea naturii s1au diversi$icat! 8ncep.nd din "@AE, au aprut semne clare de
*mbolnvire a planetei 5 sub)ierea stratului de o(on, *ncl(irea %lobal, ploile acide,
poluarea apelor, a aerului +i a solului! ,amenii au *nceput s *n)elea% necesitatea
adoptrii unui comportament responsabil $a) de natur! 8ns responsabilitatea omului
pentru ocrotirea mediului *ncon&urtor este at.t individual, dar mai ales colectiv5
protec)ia naturii an%a&ea( colaborare +i spri&in reciproc pe plan local, &ude)ean, na)ional
+i mai ales interna)ional!Construind $abrici +i u(ine, de(volt.nd ora+ele +i transporturile,
de$ri+.nd pdurile pentru a $olosi lemnul +i a mri supra$e)ele a%ricole, arunc.nd
nepstor *n ap +i *n aer cantit)i mari de de+euri to/ice omul a stricat echilibrul natural
7'
e/istent *n mediul *ncon&urtor, a+a *nc.t uneori +i1a pus *n pericol *ns+i via)a lui! 8n
asemenea situa)ie, $iin)a uman s1a v(ut nevoit s ia atitudine pentru *nlturarea
rului pe care l1a produs +i s treac ur%ent la luarea unor msuri pentru protec)ia
mediului *ncon&urtor, pentru men)inerea *n natur a unui echilibru normal *ntre to)i
$actorii care compun mediul! Pentru ca Pm.ntul s rm.n o planet vie, interesele
oamenilor trebuiesc corelate cu le%ile naturii! ,r%ani(a)ii non%uvernamentale au luat
$iin) la nivel local, na)ional +i interna)ional pentru combaterea polurii din lumea
*ntrea%! 8n lume e/ist numerose or%ani(a)ii de acest tip, dintre care se distin%5 GEEE
2Gunda)ia European de Educa)ie pentru Mediu#, GREEPE4CE, P,UERG-LL
<G,RM4T<, 2Marea >ritanie#, -ESC, 2,r%ani(a)ia a)iunilor -nite pentru educa)ie,
+tiin) +i cultur#, P-E 2Pro%ramul a)iunilor -nite pentru mediul *ncon&urtor#!
Realitatile (ilelor noastre arata ca secolul :: este perioada celor mai mari descoperiri si
trans$ormari ale civili(atiei omenesti, dar si cele mai comple/e si uneori nebanuite
e$ecte asupra vietii!
P.na nu demult resursele naturale re%enerabile ale Terrei erau su$iciente pentru nevoile
omenirii! 8n pre(ent, ca urmare a e/plo(iei demo%ra$ice si a de(voltarii $ara precedent a
tuturor ramurilor de activitate, necesarul de materie prima si ener%ie pentru productia
de bunuri a crescut mult, iar e/ploatarea intensa a resurselor pam.ntului releva, tot mai
evident, un de(echilibru ecolo%ic!
Per$ectionarea si moderni(area proceselor tehnolo%ice, utili(.nd cele mai noi cuceriri
stiinti$ice, au redus mult consumurile speci$ice de materii prime, dar nu si pe cele
ener%etice! Ca urmare a industriali(arii si cresterii productiei de bunuri au sporit mult
materialele ce a$ectea(a mediul ambiant!
Tot mai des, o parte din materiile prime intermediare sau $inale, produse deosebit de
comple/e, se re%asesc *n aer, apa si *n sol! Ploile acide sunt tot mai dese, ca urmare a
pre(entei dio/idului de sul$ din aer, datorita de(voltarii proceselor termice si a utili(arii
unor combustibili in$erioriB sunt evacuate *n atmos$era importante cantitati de o/i(i de
a(ot, de carbon, ne%ru de $um, saruri si o/i(i ai metalelor, antrenate de %a(ele de
ardere, produse cu e$ecte daunatoare asupra ve%etatiei, *n %eneral, si direct sau indirect
asupra omului!
La acest s$.rsit de secol si *nceput de mileniu, lumea se a$la *n e$ervescenta! Schimbarile
care au avut loc si vor avea loc, creea(a, *ntr1o vi(iune optimista, sperante si pentru
remedierea $ie si treptata a mediului *ncon&urator! 8n tumultul %enerali(at al
schimbarilor, trebuie sa tra%em *nca un semnal de alarma le%at de mediul *ncon&urator si
de supravietuirea omului si a e/istentei vietii pe Terra!
OMediul naturalO, adica aerul, oceanele, marile, lacurile, apele cur%atoare, solul si
subsolul si $ormele de viata pe care aceste ecosisteme le creea(a si le sustin este
ima%inea cea mai comuna pe care omul obisnuit si1o $ace atunci c.nd vorbeste despre
mediul *ncon&urator!
73
, padure, o balta sau un lac, de e/emplu, $ormea(a $iecare *n parte un OecosistemO care
se interconditionea(a reciproc si se readaptea(a continuu *n cautarea unui anumit
echilibru! Totalitatea $actorilor naturali, determina conditiile de viata pentru re%nurile
ve%etale, animale si pentru e/ponentul sau rational 1 omul, repre(ent.nd mediul natural!
8n mediul natural distin%em componente $i(ice naturale 1 elemente abiotice5 aer, apa,
substrat %eolo%ic, relie$, sol!
Componentele biotice repre(inta viata, or%anismele ce le de(volta pe $undalul sportului
ecolo%ic! Ele apar sub $orma ve%etatiei si animalelor depin(.nd at.t de $actori terestri,
c.t si cosmici 2radiatia solara de e/emplu# ceea ce ne a&uta sa *ntele%em implicatiile
care pot urma unor modi$icari $ie terestre, $ie cosmice, sau ambele *n acelas timp!
Mediul *ncon&urator apare ca o realitate pluridimensionala care include nu numai mediul
natural, dar si activitatea si creatiile omului, acesta ocup.nd o dubla po(itie5 de
OcomponentO al mediului si de OconsumatorO, de bene$iciar al mediului!
Conceptul actual de Omediu *ncon&uratorO are un caracter dinamic, care cauta sa
cunoasca, sa anali(e(e si sa urmareasca $unctionarea sistemelor prote&ate *n toata
comple/itatea lor!
Prin Oresurse naturaleO se *ntele%e5 totalitatea elementelor naturale ale mediului
*ncon&urator ce pot $i $olosite *n activitatea umana5
O resurse nere%enerabile 1 minerale si combustibili $osiliB
O resurse re%enerabile 1 apa, aer, sol, $lora, $auna salbaticaB
O resurse permanente 1 ener%ie solara, eoliana, %eotermala si a valurilor!
8n *ntrea%a activitate a mediului *ncon&urator se urmareste nu numai $olosirea rationala a
tuturor aceste resurse, ci si corelarea activitatii de sistemati(are a teritoriului si
localitatilor cu masuri de prote&are a $actorilor naturali, adoptarea de tehnolo%ii de
productie cat mai putin poluante si echiparea instalatiilor tehnolo%ice si a mi&loacelor de
transport %eneratoare de poluanti cu dispo(itive si instalatii care sa previna e$ectele
daunatoare asupra mediului *ncon&urator, recuperarea si valori$icarea optima a
substantelor re(iduale utili(abile!
4st$el notiunea de Omediu *ncon&uratorO cuprinde de $apt, toate activitatile umane *n
relatia om1natura, *n cadrul planetei Terra!
C.nd se vorbeste de pro%res sau de saracie, se vorbeste de $apt, *n termenii cei mai
%lobali, de mediul *ncon&urator care caracteri(ea(a planeta noastra la un moment dat,
caci *ntre toate acestea si poluarea, de%radarea apei si a aerului, amenintarea paturii de
o(on, deserti$icarea, deseurile to/ice si radioactive si multe altele, e/ista o str.nsa
interdependenta!
77
8n toate civili(atiile care s!au de(voltat p.na *n secolul al :;<<1lea, de natura predominant
a%ricola,Opam.ntul era ba(a economiei, vietii, culturii, structurii $amiliei si politiciiO, viata
era or%ani(ata *n &urul satului, economia era descentrali(ata, ast$el ca $iecare
comunitate producea aproape tot ce *i era necesar! Ener%ia chieltuita corespundea *n
esenta lucrului $ortei musculare, umana sau animala, re(ervelor de ener%ie solara
*nma%a(inata *n paduri, utili(arii $ortei hidrauliuce a r.urilor sau mareelor, $ortei eoliene!
atura reusea p.na la urma sa re$aca padurile taiate, v.ntul care un$la velele, r.urile
care puneau *n miscare rotile, deci sursele de ener%ie utili(ate de civili(atiile a%ricole
erau re%enerabile!
,data cu sporirea populatiei %lobului, ce a decurs paralel cu per$ectionarea or%ani(arii
sociale si, *n special odata cu de(voltarea industriei, a transporturilor mecani(ate din
ultimele doua secole, *ncercarea omului de a domina *n lupta aspra cu natura, de a1i
smul%e lacom bo%atiile ascunse, *ncepe sa aiba tot mai mult succes! Peste un miliard si
&umatate din populatia actuala a Terrei apartine civili(atiei industriale!
<ndustrialismul a $ost mai mult dec.t cosuri de $abrica si linii de asamblare! 4 $ost un
sistem social multilateral si bo%at care a in$luentat $iecare aspect al vietii omenesti!
Cresterea economica, enorm accelerata, se ba(ea(a *n ma&oritate nu pe surse
re%enerabile de ener%ie, ci pe ener%ia cheltuita prin $olosirea combustibililor $osili,
nere%enerabili5 carbuni, titei, %a(e naturale!
4lvin To$$ler observa cu sarcasm5 OPentru prima data o civili(atie consuma din capitalul
naturii, *n loc sa traiasca din dob.n(ile pe care le dadea acest capitalVO!
Problema re(idurilor activitatilor umane a luat proportii *n%ri&oratoare, prin acumularea
lor provoc.nd alterarea calitatii $actorilor de mediu! 4ceste alterari sunt cau(a unor
de(echilibre *n $auna si $lora si an sanatatea si bunul mers al colectivitatii umane din
(onele supraa%lomerate!
Prin accelerarea ritmurilor de de(voltare, ba(ata pe consumarea resurselor
nere%enerabile de ener%ie, s1a a&uns, *n unele tari industriali(ate, la un %rad de
bunastare ridicat, constat.ndu1se practic ca apare, cu iminenta, amenintarea
consecintelor actiunii umane asupra mediului, poluarea lui la nivel %lobal!
Deteriorarea mediului ambiant este cau(ata de5 e/istenta prea multor automobile,
avioane cu reactie si nave de mare tona&, a prea multor $abrici care $unctionea(a dupa
tehnlo%ii vechi, poluante, mari consumatoare de materii prime, apa si ener%ie,
$enomene care sunt determinante, *n ultima instanta, de necesitati cresc.nde ale unei
populatii a$late *n stare de e/plo(ie demo%ra$ica si *ndeosebi de e/istenta marilor
a%lomerari urbane!
Mediul *ncon&urator repre(inta un element esential al e/istentei umane si repre(inta
re(ultatul inter$erentelor unor elemente naturale 1 sol, aer, apa, clima, bios$era 1 cu
elemente create prin activitatea umana! Toate acestea interactionea(a si in$luentea(a
conditiile e/istentiale si posibilitatile de de(voltare viitoare a societatii!,rice activitate
79
umana si implicit e/istenta individului este de neconceput *n a$ara mediului! De aceea,
calitatea *n ansamblu a acestuia, precum si a $iecarei componente a sa *n parte, *si pun
amprenta asupra nivelului e/istentei si evolutiei indivi(ilor!
4nsamblul de relatii si raporturi de schimburi ce se stabilesc *ntre om si natura, precum
si interdependenta lor in$luentea(a echilibrul ecolo%ic, determina conditiile de viata si
implicit conditiile de munca pentru om, precum si perspectivele de(voltarii societatii *n
ansamblu! 4ceste raporturi vi(ea(a at.t continutul activitatii c.t si crearea conditiilor de
e/istenta umana!
8n conclu(ie, se poate a$irma ca mediul trebuie adaptat si or%ani(at pentru a raspunde
nevoilor indivi(ilor, ceea ce presupune preluarea din natura a unor resurse si prelucrarea
lor pentru a deservi populatia 2pentru a satis$ace doleantele acestora#! 4ceasta
dependenta cunoaste un mare %rad de reciprocitate, datorita $aptului ca nevoile umane
se adaptea(a *ntr1o masura mai mare sau mai mica mediului!
4si%urarea unei calitati corespun(atoare a mediului, prote&area lui 1 ca necesitate
supravietuirii si pro%resului 1 repre(inta o problema de interes ma&or si certa actualitate
pentru evolutia sociala! 8n acest sens, se impune pastrarea calitatii mediului, diminuarea
e$ectelor ne%ative ale activitatii umane cu implicatii asupra acestuia!
Poluarea si diminuarea drastica a depo(itelor de materii re%enerabile *n cantitati si
ritmuri ce depasesc posibilitatile de re$acere a acestora pe cale naturala au produs
de(echilibre serioase ecosistemului planetar!
Protectia mediului este o problema ma&ora a ultimului deceniu de(batuta la nivel
mondial, $apt ce a dat nastere numeroaselor dispute *ntre tarile de(voltate si cele *n curs
de de(voltare! 4cest lucru a impus *n$iintarea unor or%ani(atii internationale ce au ca
principale obiective adoptarea unor solutii de diminuare a poluarii si cresterea nivelului
calitatii mediului *n ansamblu!
Cercetarile amanuntite le%ate de calitatea mediului, de diminuarea surselor de poluare
s1au concreti(at prin intermediul unui ansamblu de actiuni si masuri care prevad5
O cunoasterea temeinica a mediului, a interactiunii dintre sistemul economic si sistemele
naturaleB consecintele acestor interactiuniB resursele naturale trebuiesc utili(ate rational
si cu ma/im de economicitate
O prevenirea si combaterea de%radarii mediului provocata de om, dar si datorate unor
cau(e naturale
O armoni(area intereselor imediate si de perspectiva ale societatii *n ansamblu sau a
a%entilor economici privind utili(area $actorilor de mediu
7=
Pentru prote&area mediului, *n primul r.nd trebuie identi$icate (onele a$ectate, evaluat
%radul de deteriorare si stabilite cau(ele care au produs de(echilibrele respective!
8n ceea ce privesc modalitatile de prote&are trebuie solutionate trei cate%orii de
probleme5
O crearea unui sistem le%islativ si institututional adecvat si e$icient care sa %arante(e
respectarea le%ilor *n vi%oare!
O evaluarea costurilor actiunilor de prote&are a mediului si identi$icarea surselor de
suportare a acestora!
O elaborarea unor pro%rame pe termen lun% corelate pe plan national si international
re$eritor la prote&area mediului!
8n ceea ce priveste evaluarea costurilor si stabilirea modului *n care aceste sunt
suportate se poate sustine ca prote&area mediului este costisitoare si nu pot $i
*ntotdeauna identi$icati $actorii poluarii! Datorita acestei situatii costurile de prote&are a
mediului se *mpart *ntre societatile comerciale potentiale poluatoare si stat! Gondurile
alocate prote&arii mediului di$era de la o tara la alta *n $unctie de nivelul de de(voltare al
$iecareia!
Pentru elaborarea unor pro%rame pentru prote&area mediului, trebuie identi$icati toti
$actorii de mediu si (onele *n care pot aparea probleme de poluare a acestora! -n ast$el
de pro%ram presupune identi$icarea (onelor, evaluarea costurilor necesare si stabilirea
responsabilitatilor pentru derularea proiectelor!
Presiunea activitatii omului asupra mediului natural creste $oarte rapid! De asemenea,
se accelerea(a de(voltarea industriala, schimburile, circulatia mar$urilor, spatiul ocupat,
parcurs si utili(at pentru activitatile umane este din ce *n ce mai vast! 4ceasta evolutie
*si pune amprenta *n mod ne$avorabil asupra mediului si a componentelor sale!
-n alt $actor care daunea(a mediului este moderni(area transporturilor, accesibilitatea
le&era *n spatiile ver(i! Comportamentul individului poluea(a mediul *ntr1o masura mai
mare sau mai mica, $ie sub $orma activitatii cotidiene, $ie a consumurilor turistice!
Prin de(voltarea activitatii umane sunt a$ectate toate componentele mediului *n proportii
di$erite! Dintre aceste elemente cele mai importante sunt5 peisa&ele, solul, apa, $lora,
$auna, monumentele, parcurile si re(ervatiile, precum si bios$era!
8n consecinta, conservarea $unctiilor i%ienico1sanitare, recreativa si estetica ale
7A
elementelor componente ale mediului natural constituie %arantia unei de(voltari
continue a societatii umane!
a# estionarea deseurilor
estionarea de0eurilor, cunoscut +i ca managementul de0eurilor, se re$er la
colectarea, transportul, tratarea, reciclarea +i depo(itarea de+eurilor! De obicei,
termenul se re$er la materialele re(ultate din activit)i umane, +i la reducerea e$ectului
lor asupra snt)ii oamenilor, a mediului, sau aspectului unui habitat! Gestionarea
de+eurilor are ca scop +i economisirea unor resurse naturale prin re$olosirea pr)ilor
recuperabile! De+eurile %estionate pot $i at.t solide, c.t +i lichide sau %a(oase, precum +i
cu diverse propriet)i 2de e/emplu radioactive#, necesit.nd metode de tratare speci$ice
$iecrora!
8n Rom.nia activitatea de %estionare a de+eurilor este $undamentat pe ,-G AFJ'EEE,
care implementea( o serie de directive ale Consiliului Europei! Coordonarea acestei
activit)i cade *n sarcina Ministerului Mediului +i a 4%en)iei a)ionale pentru Protec)ia
Mediului 24PM#!Din punct de vedere economic, activitatea de %estionare a de+eurilor *n
Rom.nia are o pondere de "E miliarde de E-R!
R
Istoric
8nc din "@AE s1a con+tienti(at c de+eurile constituie o problem +i c metodele de
tratare prin depo(itare sau incinerare nu sunt satis$ctoare! De asemenea, s1a pus
problema reciclrii materialelor care intr *n componen)a acestora! La Con$erin)a
a)iunilor -nite pentru Mediu +i De(voltare 2-CED# de la Rio de Waneiro din "@@' s1au
adoptat politici care au $ost introduse pe plan mondial! 8n -niunea European
preocuprile erau mult mai vechi, primele directive ale Comisiei Europene *n problema
de+eurilor dat.nd din anul "@A9!
Campania de con+tienti(are c cea mai e$icient $orm de tratare a de+eurilor este
reciclarea lor s1a dus *n Europa sub si%la trei , 2Reducere, Re$olosire, Reciclare, en%le(
,educe, ,euse, ,ec-cle, $rance( ,.duire, ,.utiliser, ,ec-cler#! De+i *n Rom.nia s1au
demarat ini)iative de reciclare ale de+eurilor sub acest %eneric *nc *nainte de "@F@, *n
conte/tul lipsurilor din acea perioad ac)iunea, $iind impus de sus *n &os, a *nt.mpinat
re(isten)! 4ctual, reciclarea este reluat, dar reu+ita politicii de reciclare )ine +i de
7F
posibilitatea sortrii de+eurilor, care trebuie *nceput chiar din prima $a(, prin
colectarea separat a materialelor re$olosibile!
$egisla/ie
Le%isla)ia privind %estionarea de+eurilor este bo%at! 8n $ebruarie 'EEF la nivel european
acXuis1ul comunitar cuprindea '@ de directive ale Comisiei Europene! Pentru aderarea la
-niunea European Rom.nia a trebuit s implemente(e *n le%isla)ia sa aceste directive!
Principalele directive sunt5
Directiva 'EE=J"'JCE a Parlamentului European +i a Consiliului din 9 aprilie 'EE=
privind de+eurile
Directiva Consiliului @"J=F@JCEE privind de+eurile periculoase 2modi$icat prin
Directiva Consiliului @7J3"JCE#
Directiva @7J='JCE privind ambala&ele +i de+eurile de ambala&e 2modi$icat de
Directiva Parlamentului European +i a Consiliului 'EE7J"'JCE#
Directiva "@@@J3"JCE privind depo(itarea de+eurilor
Directiva 'EEEJA=JCE privind incinerarea de+eurilor
Directiva Consiliului 'EE'J@=JCE privind de+eurile de echipamente electrice +i
electronice
Directiva Consiliului 'EE'J@9JEC privind restric)ionarea utili(rii anumitor
substan)e periculoase *n echipamentele electrice +i electronice
Directiva Parlamentului European +i Consiliului 'EEEJ93JCE privind vehiculele
scoase din u(
Directiva A9J73@JCEE privind eliminarea uleiurilor u(ate 2modi$icat de Directiva
Consiliului FAJ"E"JCEE#
Directiva 'EE=J==JCE privind bateriile +i acumulatorii +i de+eurile de baterii +i
acumulatori
Directiva Comisiei @3JF=JCE privind etichetarea bateriilor
Directiva Consiliului @=J9@JCE privind eliminarea bi$enililor +i tri$enililor policlorura)i
2PC> +i PCT#
Directiva Consiliului F=J'AFJCEE privind protec)ia mediului +i *n particular a
solurilor c.nd se utili(ea( nmoluri provenite din epurare *n a%ricultur
8n $ebruarie 'EEF, dintre cele '@ de directive, '" erau complet transpuse *n le%isla)ia
rom.neasc, 3 erau transpuse par)ial, iar 9 *nc nu erau transpuse! 8n total un numr de
""= acte le%islative transpuneau aceste directive5 le%i, hotr.ri de %uvern, ordonan)e de
ur%en) ale %uvernului +i ordine emise de Ministerul Mediului +i De(voltrii Durabile
7@
2MMDD, $ost Ministerul Mediului +i Gospodririi 4pelor 1 MMG4, $ost Ministerul 4pelor +i
Protec)iei Mediului 1 M4PM#, Ministerul Economiei +i Ginan)elor 2MEG, $ost Ministerul
Economiei +i Comer)ului 1 MEC# +i Ministerul Transporturilor 2MT, $ost Ministerul
Transporturilor +i Telecomunica)iilor 1 MTCT#! 4ctual aceast transpunere este complet!
Ti&uri de de0euri
Dup provenien), se pot deosebi urmtoarele tipuri de de+euri5
"1 /eeuri municipale i asimilabile, care sunt de+euri %enerate *n mediul urban +i rural!
Ele sunt %rupate *n5
01 2 /eeuri mena'ere, provenite din activitatea casnic, ma%a(ine, hoteluri,
restaurante, institu)ii publice!
03 2 /eeuri stradale, speci$ice $lu/urilor stradale 2h.rtii, mase plastice, $run(e,
pra$#!
04 2 /eeuri din construcii i demolri, provenite din activitatea de construc)ii +i
moderni(area +i *ntre)inerea str(ilor!
05 2 6mol orenesc, re(ultat din sta)iile de tratare a apelor u(ate +i mena&ere
.1 /eeuri sanitare, provenite din spitale, dispensare +i cabinete medicale!
C1 /eeuri de producie, re(ultate din procesele tehnolo%ice industriale sau a%ricole!
*1 /eeuri industriale stocabile, pe care normele europene le clasi$ic *n5
*lasa 1 De+euri industriale periculoase, dar neto/ice, de e/emplu a(best!
*lasa 3 De+euri industriale nepericuloase +i neto/ice!
*lasa 4 De+euri inerte, de e/emplu cele provenite din construc)ii!
*lasa 5 De+euri to/ice, de e/emplu cele medicale, radioactive!
*lasa 7 De+euri industriale produse *n cantit)i $oarte mari, de e/emplu
cenu+ile produse de termocentralele care $unc)ionea( pe crbune!
*3 /eeuri agro2zootehnice, provenite din a%ricultur +i, *n special, din (ootehnie!
*4 /eeuri speciale, cate%orie *n care intr e/plo(ibilii +i substan)ele radioactive!
9E
Colectarea 0i trans&ortul de0eurilor
9"
Clasi$icarea de+eurilor con$orm Directivei 'EE=J"'JCE
Simb
ol
Ti& de0eu
Y" Re(iduuri de produc)ie sau de consum, nespeci$icate alt$el *n continuare
Y' Produse care nu corespund speci$ica)iilor
Y3 Produse al cror termen de %aran)ie a e/pirat
Y7
Materiale deversate *n mod accidental, pierdute sau care au su$erit alte incidente,
inclusiv orice materiale, echipamente etc! contaminate ca re(ultat al incidentului
*n cau(
Y9
Materiale contaminate sau ptate *n urma unor ac)iuni plani$icate 2de e/emplu,
re(iduuri de la activit)i de cur)ire, ambala&e, containere etc!#
Y= Piese inutili(abile 2de e/emplu, baterii rebutate, catali(atori epui(a)i etc!#
YA
Substan)e a cror per$orman) nu mai este satis$ctoare 2de e/emplu, aci(i
contamina)i, solven)i contamina)i, sruri de amestec epui(ate etc!#
YF Re(iduuri din procese industriale 2de e/emplu, (%ur, re(iduuri de la distilare etc!#
Y@
Re(iduuri din procese de captare a poluan)ilor 2de e/emplu, nmol de la
epuratoare de %a(e, pra$ de la $iltre de aer, $iltre u(ate etc!#
Y"E
Re(iduuri din prelucrare mecanic J $inisare 2de e/emplu, +pan provenit de la
opera)iile de strun&ire, (%uri mcinate etc!#
Y""
Re(iduuri din e/trac)ia +i prelucrarea materiilor prime 2de e/emplu, re(iduuri
miniere, re(iduuri din e/ploatarea (cmintelor de petrol etc!#
Y"' Materiale contaminate 2de e/emplu, uleiuri contaminate cu PC> etc!#
Y"3 ,rice materiale, substan)e sau produse a cror utili(are a $ost inter(is prin le%e
Y"7
Produse care nu mai au utili(are pentru de)intor 2de e/emplu, articole rebutate
de a%ricultur, mena&uri, birouri, ma%a(ine, ateliere etc!#
Y"9
Materiale contaminate, substan)e sau produse re(ultate din ac)iuni de remediere
a solului
Y"=
,rice materiale, substan)e sau produse care nu sunt incluse *n cate%oriile
men)ionate anterior!
Z,mul ordonat, simbol al civili(a)iei!
Precolectarea de+eurilor se re$er la adunarea lor *n di$erite recipiente5 co+uri de %unoi,
pubele 2pentru de+eurile mena&ere# +i containere 2pentru de+eurile stradale +i cele
produse de a%en)ii economici#! Pentru a permite reciclarea, colectarea de+eurilor care
con)in materiale re$olosibile se $ace separat *n recipiente de culori di$erite! Culorile
recipientelor disponibile sunt5 %alben, ro+ie, verde, albastr, maro +i ne%ru antracit!
Culorile recomandate pentru recipientele destinate di$eritelor tipuri de de+euri sunt5 ro+u
2portocaliu# 1 materiale plastice, %alben 1 metale, verde 1 biode%radabile, albastru 1
h.rtie, carton +i sticl, maro 1 electrice +i electronice, ne%ru 1 nereciclabile, *ns acestea
nu sunt respectate *ntotdeauna! Pe recipente e/ist etichete care preci(ea( e/act ce
$el de de+euri se pot pune *n recipientul respectiv!
E/emple de recipiente pentru precolectare selectiv
Co+uri de %unoi
*n >ra(ilia
Pubele *n
Timi+oara
Containere la
Mo+ni)a ou,
Timi+
Containere la
>ucure+ti
Co+ de %unoi pe
>ulevardul Ste$an cel
Mare din Chi+inu
Etichete pe recipientele de precolectare selectiv
9'
Pentru materiale
plastice
Pentru metale
Pentru h.rtie +i
carton
Pentru precolectarea de+eurilor stradale, comerciale +i industriale se $olosesc containere
tipi(ate de "," m
3
, 7 m
3
sau mai mari! Containerele de "," m
3
pot $i din tabl (incat sau
din plastic! Pentru de+euri *n cantit)i mai mari, sau pentru de+euri industriale +i din
construc)ii se $olosesc containere de construc)ie metalic, de tip cup de 7 m
3
sau mai
mari de tip 4broll!
Recipente pentru de+euri stradale, comerciale +i industriale
Container de "," m
3
(incat
Container de
7 m
3
Container de F m
3
de tip
4broll
Container de tip
4broll!
*olectarea propriu1(is a de+eurilor din aceste containere se $ace de ctre servicii
speciali(ate, cum sunt RE>- la >ucure+ti +i RET<M la Timi+oara! 4ceste servicii dispun de
utila&e speciale pentru colectri! Colectarea de+eurilor din pubele +i recipiente de p.n la
""EE l se $ace cu autogunoiere, care sunt echipate cu sisteme de basculare a pubelelor
+i containerelor +i cu instala)ie de compactare! De+eurile colectate *n cupe de 7 m
3
sunt
transportate cu tot cu containerul de ctre autospeciale prev(ute cu instala)ie de
ridicat, iar containerele de tip 4broll sunt tractate, ele deplas.ndu1se pe rolele proprii!
-tila&e pentru colectarea de+eurilor
4uto%unoier
tipic
8ncrcarea unei
pubele
4uto%unoier cu *ncrctor
$rontal
4utospecial pentru
cupe
93
Transportul de+eurilor se poate $ace pe cale rutier, $eroviar sau naval! datorit
problemelor care apar la transbordri, transportul $eroviar sau naval se &usti$ic doar
pentru cantit)i mari 2de obicei de+euri industriale#, transportate pe distan)e $oarte
lun%i, de sute sau mii de ?m!
#etode de tratare ale de0eurilor
,dat colectate, urmea( etapa de tratare a de+eurilor! Metodele de tratare ale
de+eurilor sunt variate, la $el ca de+eurile *n sine +i locul lor de provenien)! 8n principiu,
de+eurile pot $i scoase din circuitul economic 2eliminate# sau reintroduse *n circuit
2recuperate#!
#etode de eliminare
8liminarea de+eurilor trebuie $cut prin metode care nu periclitea( sntatea
oamenilor +i $r utili(area unor procese sau metode care pot $i duntoare pentru
mediu!
97
De&o'ite
99
,pera)iuni de eliminare con$orm Directivei 'EE=J"'JCE
Simb
ol
Ti& o&era/iune
D" Depo(itare pe sol +i *n sol 2de e/emplu, depo(ite de de+euri etc!#,
D'
Tratarea *n sol 2de e/emplu, biode%radarea de+eurilor lichide sau a nmolurilor
depo(itate *n sol#
D3
<n&ectare la ad.ncime 2de e/emplu, in&ectare a de+eurilor care pot $i pompate *n
pu)uri, domuri de sare sau $alii %eolo%ice naturale etc!#
D7
Descrcare pe supra$e)e 2de e/emplu, descrcarea de de+euri lichide sau de
nmoluri *n pu)uri, ia(uri sau la%une etc!#
D9
Loc de descrcare special amena&at 2de e/emplu, dispunerea *n celule etan+e
separate, acoperite +i i(olate unele de altele +i de mediul *ncon&urtor etc!#
D= Evacuare *n mediu acvatic, e/cept.nd mrileJoceanele
DA Evacuarea *n mriJoceane, inclusiv *n%roparea *n subsolul marin
DF
Tratare biolo%ic, nespeci$icat *n alt parte *n pre(enta ane/, av.nd ca re(ultat
compu+i sau amestecuri $inale care sunt eliminate prin intermediul oricreia
dintre opera)iunile numerotate D"1DA +i D@1D"'
D@
Tratare $i(ico1chimic, nespeci$icat *n alt parte *n pre(enta ane/, av.nd ca
re(ultat compu+i sau amestecuri $inale care sunt eliminate prin intermediul
oricreia dintre opera)iunile numerotate D"1DF +i D"E1D"' 2de e/emplu,
evaporare, uscare, calcinare etc!#
D"E <ncinerare pe sol
D"" <ncinerare pe mare
D"' Depo(itare permanent 2de e/emplu, amplasarea de containere *ntr1o min etc!#
D"3
4mestecare sau mi/are *nainte de e$ectuarea oricreia dintre opera)iunile
numerotate D"1D"'
D"7
Reambalare *nainte de e$ectuarea oricreia dintre opera)iunile numerotate D"1
D"3
D"9
Stocare *n a+teptarea oricreia dintre opera)iunile numerotate D"1D"7 2e/clu(.nd
stocarea temporar, p.n la colectare, *n locul unde se produc de+eurile#
Depo(it de %unoi *n LaNaii!
8n $unc)ie de tipul de+eurilor acceptate depo(itele se clasi$ic *n depo(ite pentru de+euri
periculoase 2clasa a#, depo(ite pentru de+euri nepericuloase 2clasa b#, depo(ite pentru
materiale inerte 2clasa c# +i depo(ite pentru un sin%ur $el de de+euri 2monodeponie#!
Depo(itele trebuie s dispun de sisteme de pa(, echipamente de c.ntrire,
laboratoare de anali(, instala)ii de recuperare a %a(ului de depo(it +i de tratare a
levi%atului, de utila&e 2buldo(ere, *ncrctoare, compactoare, screpere, e/cavatoare# +i
de servicii de *ntre)inere a acestor utila&e!
Eliminarea de+eurilor prin depo(itare *n rampe 2%ropi# de %unoi $r vreo msur
ulterioar este actual o practic care nu mai este acceptat! Con$orm Directivei
Consiliului A9J77'JCEE aceste depo(ite trebuiau *nchise p.n *n anul 'EEA, *ns Rom.nia
nu s1a putut con$orma *n acest termen! Ca urmare, pentru Rom.nia s1a acordat o
perioad de tran(i)ie, care este p.n la s$.r+itul anului 'EE@ pentru de+eurile
periculoase industriale, p.n la s$.r+itul anului 'E"" pentru de+eurile provenite din
industria minier, p.n la s$.r+itul anului 'E"3 pentru de+eurile provenite din industria
ener%etic, chimic +i metalur%ic +i p.n *n "= iulie 'E"A pentru de+eurile municipale!
E+alonarea *nchiderii depo(itelor necon$orme este re%lementat prin LG 37@J'EE9!
Compactarea de+eurilor *ntr1un depo(it!
4ctual, depo(itarea *n rampe de %unoi presupune la s$.r+it *nchiderea depo(itului prin
acoperire cu pm.nt 2*n%ropare# +i este o practic curent *n multe )ri! 4st$el de rampe
se or%ani(ea( *n cariere *n care e/ploatarea s1a *ncheiat sau *n mine abandonate! ,
ramp de %unoi reali(at +i e/ploatat corect este o metod relativ ie$tin +i care
9=
satis$ace criteriile ecolo%ice de eliminare ale de+eurilor! ;echile rampe,
necorespun(toare, au e$ecte ne%ative asupra mediului, cum ar $i *mpr+tierea de
%unoaie, atra%erea duntorilor 2insecte, ro(toare# +i poluarea aerului, a apelor +i a
solului! Poluarea aerului se produce prin miasme +i prin de%a&area unor %a(e re(ultate *n
urma $ermentrii, cum ar $i dio/idul de carbon +i metanul, care produc e$ect de ser +i
contribuie la *ncl(irea %lobal! Poluarea apei +i a solului se $ace prin levigat 2lichidul
scurs *n urma proceselor biochimice#, care, *n lipsa unui strat i(olator se in$iltrea( *n sol
+i poluea( apele p.n(elor $reatice! 4ceste poluri pot $i a+a de puternice c *mpiedic
cre+terea plantelor deasupra acestor rampe! 8n mod normal, pe ramp de+eurile sunt
compactate pentru a le mri densitatea +i stabilitatea, +i acoperite cu $olii +i cu pm.nt!
Rampele pentru de+euri or%anice au instala)ii de recuperare a gazului de depozit!
Principalele componente ale acestui %a( sunt metanul 297 I# +i dio/idul de carbon
279 I#, la care se adau% mici cantit)i de hidro%en sul$urat, mono/id de carbon,
mercaptani, aldehide, esteri +i al)i compu+i or%anici! El poate $i valori$icat prin ardere!
Dac nu e/ist posibilitatea de valori$icare local, se recomand s $ie totu+i ars la
instala)ia de $acl deoarece dio/idul de carbon re(ultat prin arderea metanului are un
e$ect de ser mai mic dec.t al metanului ini)ial!
Pentru a *mpiedica levi%atul s se in$iltre(e *n sol rampele moderne sunt prev(ute cu
straturi i(olante, care pot $i din ar%il 2lut# sau din $olii %roase de material plastic
2%eomembrane# sau te/til 2%eote/tile#! Grosimea stratului de ar%il trebuie s $ie mai
mare de " m pentru de+euri inerte sau nepericuloase +i mai mare de 9 m pentru de+euri
periculoase!
Datorit problemelor pe care le ridic, %sirea unor amplasamente pentru noi depo(ite
de de+euri este di$icil deoarece re(iden)ii din apropiere se opun, apare sindromul
<M>[ 2en%le( 6ot )n M- $ac9:ard# 1 Znu *n o%rada mea!
Incinerare
9A
<nstala)ia de incinerare Spittelau, la ;iena!
)ncinerarea este o metod de eliminare a de+eurilor prin arderea lor! Metoda este una
din metodele de tratare termic a deeurilor! 8n urma incinerrii se ob)in cldur, %a(e,
abur +i cenu+!
<ncinerarea se poate $ace *n instala)ii mici, individuale, sau la scar industrial! Se pot
incinera at.t de+eurile solide, c.t +i cele lichide sau %a(oase! Metoda este pre$erat *n
locurile unde nu se dispune de teren pentru rampe, de e/emplu *n Waponia, +i la
eliminarea anumitor de+euri periculoase, cum sunt cele biolo%ice provenite din activit)i
medicale, *ns la nivel industrial este controversat, datorit poluan)ilor %a(o+i, *n
special dio/ine 2diben(odio/ine policlorinate \ PCDD +i ben(o$urani policlorina)i \
PCDG# produ+i prin ardere!
<nstala)iile de incinerare sunt cuptoare prev(ute cu $ocare cu %rtar cu *mpin%ere
direct sau rsturnat, cuptoare rotative, cuptoare verticale, $ocare cu ardere *n strat
$luidi(at, sau cu ardere *n suspensie!Ele pot trata 2arde# de+euri cu putere calori$ic
mic, de doar "E MWJ?%!
8n ultima perioad se discut despre coincinerarea de+eurilor! 8n acest ca( de+eurile sunt
arse *n $ocarele marilor ca(ane ener%etice sau *n cuptoarele de ciment, *n amestec cu
combustibilul u(ual al acestora! Ponderea de+eurilor *n amestecul combustibil este de
cca! "E I! Termenul de Zcoincinerare se aplic *n ca(ul *n care arderea amestecului
combustibil care con)ine +i de+euri nu deturnea( instala)ia de ardere de la utili(area sa
obi+nuit! Dac *ntr1o asemenea instala)ie scopul principal devine incinerarea de+eurilor,
procesul va $i considerat incinerare, nu coincinerare, iar condi)iile de autori(are a
$unc)ionrii *n acest ca( vor $i mai stricte, adic cele pentru incineratoare!
#etode de recu&erare
9F
Simbolul interna)ional al reciclrii!
Prin recuperare se *n)ele%e e/tra%erea din de+euri a resurselor care pot $i re$olosite!
Recuperarea se poate $ace prin reciclare, reutili(are, re%enerare sau orice alt proces de
e/tra%ere a materiilor prime au/iliare! Se poate recupera at.t partea material c.t +i
partea ener%etic! Materialele se pot re$olosi pentru a produce noi bunuri, iar ener%ia se
poate converti *n ener%ie electric! Ca +i *n ca(ul eliminrii, recuperarea trebuie $cut
$r a periclita sntatea oamenilor +i $r utili(area unor procese sau metode care pot
$i duntoare pentru mediu!
9@
Recu&erarea materialelor
De+euri de o)el sortate +i balotate *n vederea reciclrii!
=E
,pera)iuni de recuperare con$orm Directivei 'EE=J"'JCE
Simb
ol
Ti& o&era/iune
R"
-tili(area mai ales sub $orm de combustibil sau ca alt mi&loc de %enerare a
ener%iei
R' RecuperareaJre%enerarea solven)ilor
R3
ReciclareaJrecuperarea substan)elor or%anice care nu sunt utili(ate ca solven)i
2inclusiv compostare +i alte procese biolo%ice de trans$ormare#
R7 ReciclareaJrecuperarea metalelor +i compu+ilor metalici
R9 ReciclareaJrecuperarea altor materiale anor%anice
R= Recuperarea aci(ilor sau ba(elor
RA Recuperarea componentelor utili(ate pentru captarea poluan)ilor
RF Recuperarea componentelor din catali(atoare
R@ Re%enerarea uleiurilor sau alte metode de re$olosire a acestora
R"E Tratarea *n contact cu solul *n $olosul a%riculturii sau *n scopuri ecolo%ice
R""
-tili(area de+eurilor ob)inute *n urma oricreia dintre opera)iunile numerotate R"1
R"E
R"'
Preschimbare de de+euri *nainte de e$ectuarea oricreia dintre opera)iunile
numerotate R"1R""
R"3
Stocarea de+eurilor *n a+teptarea oricreia dintre opera)iunile numerotate R"1R"'
2e/clu(.nd stocarea temporar, *n vederea colectrii, *n locul unde se produc
de+eurile#
Pentru o reciclare reu+it este nevoie de o sortare *n $unc)ie de calitatea materialului,
sortare care *ncepe prin colectarea selectiv a acestora! Ele mai pot $i separate +i *n
instala)ii de sortare a de+eurilor!
Materialele obi+nuite care pot $i recuperate sunt aluminiul din do(ele de bere, o)elul din
ambala&e alimentare +i spraDuri, polietilena de *nalt densitate 2en%le( ;igh2densit-
pol-eth-lene 2 ;/P8# +i ambala&ele de polietilentere$talat 2en%le( Pol-eth-lene
terephthalate 2P8<#, sticlele +i borcanele, h.rtia din (iare +i reviste, cartonul din
ambala&e!
Q"7R
Se pot recupera mase plastice ca policlorura de vinil 2en%le( Pol-vin-l
chloride 2 P=*#, polietilena de &oas densitate 2en%le( #o%2densit- pol-eth-lene 2
#/P8#, polipropilena 2PP#, +i polistirenul 2PS#, de+i acestea nu sunt colectate *n mod
curent! Produsele $abricate din ast$el de materiale sunt de obicei omo%ene, con)in.nd
c.te o sin%ur component, ceea ce u+urea( reciclarea! Prin compara)ie, reciclarea
echipamentelor electrice +i electronice este mai di$icil, ea necesit.nd tehnolo%ii de
separare a di$eritelor materiale care le compun!
-(ina de tratare mecanico1biolo%ic a de+eurilor de la L]bec?, Germania, 'EEA
8n depo(ite, recuperarea *ncepe cu sortarea materialelor! Pentru de+eurile amestecate
prima opera)ie este mrun)irea, care se $ace *n mori cu ciocane, percutoare, toctoare,
ra+peluri! -rmea( sortarea dimensional *n site tambur, site vibratoare, separatoare
balistice, sortarea densimetric *n cicloane, sortarea ma%netic a materialelor $eroase,
sortarea optic 2pentru sticl# +i eventual sortarea manual! -rmea( opera)ii de
puri$icare prin splare! De+eurile sortate +i puri$icare sunt balotate *n prese, $iind %ata de
livrare spre bene$iciar!
Dac de+eurile amestecate con)in componente biolo%ice, acestea pot $i prelucrate
biolo%ic, *ns *nainte trebuie separate pe c.t posibil celelalte materiale recuperabile!
8n Rom.nia recuperarea se $ace de o serie de Societ)i speciali(ate *n tratarea de+eurilor
*n vederea reciclrii!
%relucrarea biologic
="
4mena&are de compostare!
De+eurile or%anice, ca resturile de ve%etale, resturile alimentare +i h.rtia pot $i
valori$icate prin compostare, care implic un proces de descompunere a materiei
or%anice! Re(ultatul este compostul, care este un e/celent *n%r+m.nt a%ricol! *n
timpul compostrii se produce bio%a( cu un mare con)inut de metan, care poate $i $olosit
ca atare, de e/emplu la ara%a(uri, sau *n termocentrale la producerea curentului
electric! Prin compostare *n instala)ii amena&ate procesul natural de descompunere a
materiilor or%anice este accelerat!
Compostarea se poate $ace at.t *n mici instala)ii individuale din %ospodrii, c.t +i *n mari
instala)ii industriale 2e/! sta)ii de epurare#! Compostarea se poate $ace at.t prin
$ermentare aerob, c.t +i anaerob! , alt surs de bio%a( sunt nmolurile municipale,
re(ultate din sta)iile de epurare a apelor u(ate or+ene+ti sau din sta)iile de epurare
industriale! Materiile combustibile se pot ob)ine at.t prin prelucrare biolo%ic, c.t +i prin
procese de piroli( +i %a(ei$icare la presiune *nalt *n atmos$er srac *n o/i%en!
Metodele avansate 2%a(ei$icare cu arc de plasm# pot produce un %a( de sinte(
2sDn%as# cu o compo(i)ie +i mai bun, $ormat din mono/id de carbon +i hidro%en!
Recu&erarea energetic
De+eurile din care se poate recupera ener%ie sunt lemnul 2de+euri lemnoase din culturi,
de+euri de prelucrare din industria lemnului +i din demolri#, %a(ul de depo(it +i
bio%a(ul! Lemnul are o putere calori$ic de "7 1 "A MWJ?% iar %a(ul de depo(it +i bio%a(ul
au compo(i)ii asemntoare +i puteri calori$ice de 'E 1 '9 MWJm
3

! Ca urmare ele pot $i

arse *n instala)ii mena&ere, sau *n ca(ane pentru producerea cldurii sau, cu a&utorul
turbinelor, a curentului electric!
De0euri &ericuloase
='
Prin deeuri periculoase se *n)ele% de+eurile care au una din urmtoarele propriet)i5
=3
=7
Propriet)i ale de+eurilor care $ac ca acestea s $ie periculoase
Simb
ol
%ro&rietate
L"
ZE/plo(ive5 substan)e +i preparate care pot e/ploda sub e$etul unei sc.ntei sau
care sunt mai sensibile la +ocuri sau $recare dec.t dinitroben(enul!
L'
Z,/idante5 substan)e +i preparate care produc reac)ii puternic e/oterme *n
contact cu alte substan)e, mai ales cu substan)e in$lamabile!
L134
ZGoarte in$lamabile5
substan)e lichide +i preparate care au punctul de aprindere sub '"^C
2inclusiv lichide e/trem de in$lamabile#, sau
substan)e +i preparate care se pot *ncl(i +i apoi se pot aprinde *n contact
cu aerul la temperatura mediului ambiant $r ener%ie suplimentar sau
substan)e solide +i preparate care se pot aprinde u+or dup contactul rapid
cu o surs de aprindere +i care continu s ard sau s se consume +i dup
*ndeprtarea sursei de aprindere sau
substan)e %a(oase +i preparate care sunt in$lamabile *n aer la presiune
normal sau
substan)e +i preparate care *n contact cu apa sau cu aerul umed, produc
%a(e $oarte in$lamabile *n cantit)i periculoase!
L31>
Z<n$lamabile5 substan)e lichide +i preparate care au punctul de aprindere e%al
sau mai mare de '"^C +i mai mic sau e%al cu 99^C!
L7
Z<ritante5 substan)e +i preparate necoro(ive care, prin contact imediat, prelun%it
sau repetat cu pielea sau mucoasele, pot cau(a in$lama)ii!
L9
Zocive5 substan)e +i preparate care, dac sunt inhalate sau in%erate sau dac
penetrea( pielea, pot constitui riscuri limitate pentru sntate!
L=
ZTo/ice5 substan)e +i preparate 2inclusiv substan)e +i preparate $oarte to/ice#
care, dac sunt inhalate sau in%erate sau dac penetrea( pielea, pot produce
vtmri serioase, acute sau cronice pentru sntate +i pot $i chiar letale!
LA
ZCanceri%ene5 substan)e +i preparate care, dac sunt inhalate sau in%erate sau
dac penetrea( pielea, pot induce cancerul sau cre+terea inciden)ei lui!
LF
ZCorosive5 substan)e +i preparate care pot distru%e )esuturile vii la contactul cu
acestea!
L@
Z<n$ec)ioase5 substan)e cu con)inut de microor%anisme viabile sau to/inele
acestora care sunt cunoscute ca produc.nd boli pentru om sau altor or%anisme
vii!
ZTerato%ene5 substan)e +i preparate care, dac sunt inhalate sau in%erate sau
E/emple de de+euri periculoase5 de+euri de spital, componente $armaceutice,
medicinale +i veterinare, biocide, solven)i, substan)e or%anice halo%enate $olosite ca
solven)i, cianuri, emulsii de hidrocarburi J ap, substan)e con)in.nd PC>1uri sau PCT1uri,
diben(o$urani policlorura)i, diben(o1para1dio/ine policlorurate, %udroane, vopsele, r+ini,
plasti$ian)i, ade(ivi, substan)e chimice neidenti$icate +i ale cror e$ecte asupra omului
sau mediului *ncon&urtor nu sunt cunoscute 2de e/emplu, re(iduuri de laborator#,
e/plo(ibili etc! Toate acestea sunt enumerate *n liste speci$ice! Manipularea +i tratarea
acestui tip de de+euri se $ace numai de a%en)ii economici care *ndeplinesc condi)iile
necesare +i )in.nd eviden)e stricte, pe ba(a unei autori(ri! Stocarea de+eurilor
periculoase necesit depo(ite speciale! P.n la darea *n $olosin) a acestora Rom.nia a
ob)inut perioada de tran(i)ie de la " ianuarie 'EEA p.n la 3" decembrie 'EE@ pentru
stocarea temporar a de+eurilor periculoase industriale, cu respectarea tuturor
cerin)elor privind protec)ia mediului +i a snt)ii! De asemenea, a ob)inut perioada de
tran(i)ie privind inter(icerea depo(itrii de+eurilor lichide, privind inter(icerea depo(itrii
de+eurilor cu anumite propriet)i 2coro(ive +i o/idante# +i privind prevenirea in$iltrrii de
apa *n depo(itul de de+euri 2numai apa de supra$a)# p.n la 3" decembrie 'E"3 pentru
'3 de depo(ite din industria ener%etic, chimic +i metalur%ie +i p.n la 3" decembrie
'E"" pentru 9 depo(ite din industria minier care se con$ormea( sau sistea(
activitatea!
Simbol de averti(are pentru substan)e radioactive depo(itate!
-n ca( aparte de de+euri periculoase este cel al de+eurilor radioactive! 4cestea nu pot $i
eliminate prin distru%ere, ci doar prin depo(itare! Pentru eliminarea de+eurilor
radioactive Rom.nia are nevoie de dou depo(ite de de+euri care s stoche(e de+eurile
radioactive de la Centrala uclear de la Cernavod!
a# -ile interna/ionale dedicate mediului nconjurtor
8ntruc.t mediul ne o$er condi)iile de trai de care avem necesar nevoie, la nivel
interna)ional au $ost stabilite unele (ile pentru a $i dedicate mediului *ncon&urtor5
'' martie 0 Piua mondial a protec)iei apelor
'A martie 0 Piua interna)ional a apei
=9
" aprilie 0 Piua interna)ional a psrilor
"9 aprilie 0 Piua pdurii
'' aprilie 0 Piua Pm.ntului
5 iunie 6 -iua mondial a mediului
F iunie 0 Piua mondial a oceanelor
"= septembrie 0 Piua interna)ional a o(onului
7 octombrie 0 Piua interna)ional a protec)iei animalelor
= octombrie 0 Piua mondial a habitatului
4ceste (ile o$iciale recunoscute la nivel interna)ional, $ormea( 6calendarul
ecologistului, +i $iecare pm.ntean ar trebui s1+i aminteasc, *n aceste momente,
importan)a $aptului de a tri *ntr1un mediu nepoluat, curat, +i totodat s1+i dea seama
c.t de esen)ial este acest lucru pentru via)a sa! 8n aceste (ile, numerose or%ani(a)ii
non%uvernamentale +i or%anisme interna)ionale, *ncearc, pe di$erite ci, s atra%
aten)ia popula)iei asupra e$ectelor ma&ore pe care le1ar avea traiul *ntr1un mediu poluat,
murdar +i plin de substan)e to/ice!

Postfata
a) Conclu(ie 'enerala
Mediul *ncon&urtor ne asi%ur condi)iile necesare vie)ii, *ns depinde de noi dac
dorim s $olosim aceste elemente esen)iale c.t mai util sau dac vrem s ocolim acest
aspect al vie)ii noastre! Poluarea planetei se a%ravea( pe (i ce trece +i se pare c
popula)ia nu acord interes acestui proces nociv! Convin%erea c aceast problem este
doar a speciali+tilor +i a $orurilor interna)ionale, este tot at.t de eronat, pe c.t este +i
de %rav! ,crotirea planetei este o problem mondial, +i, tocmai de aceea, $iecare om
trebuie s1+i asume aceast responsabilitate! Trecerea ecolo%iei de la stadiul de simpl_
disciplin +tiin)i$ic la cea de problem a con+tiin)ei comune, na)ional_ +i interna)ional,
repre(int o realitate trist *n (ilele noastre, c.nd distru%erea echilibrului natural al
*ntre%ii planete este iminent! Lupta *mpotriva polurii *ntre%ii planete solicit
colaborare +i cooperare interna)ional +i de aceea depinde de noi dac vom tri *ntr1un
mediu curat, sntos +i nepoluat! St *n puterea omului s ia msuri e$iciente +i s
%seasc solu)ii pentru a opri continuarea +i a%ravarea acestui proces duntor!
8ncl(irea %lobal este, con$orm observa)iilor, un $apt incontestabil!
Comunitatea +tiin)i$ic admite c principala cau( a *ncl(irii %lobale este
cre+terea concentra)iei de C,
'
din atmos$er ca re(ultat al activit)ii umane!
E$ectele *ncl(irii %lobale de%radea( calitatea vie)ii pe Pm.nt!
==
,menirea poate +i trebuie s ia msuri pentru oprirea contribu)iei sale la *ncl(irea
%lobal!
Gc.nd aceast remarc, nu inten)ionm s pre(entm vreo variant a modelelor de
cre+tere economic +i de evolu)ie a mediului *ncon&urtor, ci doar s subliniem c.teva
lucruri mai importante5
*n primul r.nd, e/ist un numr mare de $actori care au numai o e/isten)
simultan, ci sunt *ntr1o str.ns intercone/iune! Potrivit acestui principiu orice lucru
este conectat cu oricare alt lucru +i, ca atare, produc.nd un impuls sau perturb.nd
un $actor, datorit str.nsei lor intercone/iuni, are loc, mai cur.nd sau mai t.r(iu, o
mi+care sau o perturbare a altor $actori sau chiar a *ntre%ului sistemB
*n al doilea r.nd, *n natur, $ie prin trans$ormri $i(ice sau chimice, $ie prin
consumuri biolo%ice, nimic nu se pierde, ci totul *+i schimb doar locul sau $orma! Ca
atare, orice lucru desprins din natur, prelucrat sau consumat, trebuie s mear%
undeva! De obicei aceasta se acumulea( *n cantit)i mari de materiale *n locuri ale
naturii de care ele nu apar)in +i din care motiv se pot produce perturba)ii ale
$actorilor +i ale ecosistemelorB
*n al treilea r.nd, natura 2$i(ic, chimic +i biolo%ic# are le%ile sale, care nu pot $i +i
nu trebuie s $ie *nclcate, ci studiate cu aten)ie, cunoscute +i *n)elese de om *n
toate ac)iunile sale! <nterven)ia omului *n procesele naturale trebuie s aib loc nu
*mpotriva sau *n detrimentul acestora, ci *n str.ns concordan) cu procesele +i
le%ile naturii, pentru evitarea perturba)iilor sau catastro$elor! 4ceasta nu presupune
*ns c omul trebuie s evite orice modi$icare a naturii! Ceea ce se cere *ns este de
a pstra aceste modi$icri *n limite ra)ionale +i admisibile, prev(.nd +i evit.nd
acele procese de acumulare care, potrivit le%ilor de evolu)ie, pot duce la schimbri
bru+te, destructive, cu pa%ube mari +i ireversibileB
*n al patrulea r.nd, mediul natural trebuie inte%rat *n modele de cre+tere )in.nd
seama de cele dou laturi esen)iale ale sale 1 ca i(vor de resurse naturale 2minerale,
biolo%ice# necesare des$+urrii proceselor economice +i ca re(ervor pentru
evacuarea re(iduurilor din procesele economico1sociale cu o capacitate limitat de
absorb)ie a acestor re(iduuri +i de autore%enerare a $actorilor de mediu!
, asemenea evaluare are importan) nu numai pentru a satis$ace cerin)e ale
cunoa+terii, ci, *n special, pentru a satis$ace cerin)e practice devenite vitale pentru
evolu)ia societ)ii umane contemporane +i, *ndeosebi, a celei viitoare!
=A