I.

STUDIUL I HOTARREA SFNTULUI SINOD AL BISERICII ORTODOXE A GEORGIEI

N PRIVINA TEORIEI RAMIFICAIILOR

A. Introducere ............................................................................................................................................................................ 1
B. Privire istoric ........................................................................................................................................................................ 2
C. Consideratii de drept canonic ................................................................................................................................................. 4
D. Consideratii dogmatice........................................................................................................................................................... 5
E. Consideratii de teologie mistic ............................................................................................................................................. 6
F. Sfintii Printi despre Biseric .................................................................................................................................................. 7
G. Concluzii: ................................................................................................................................................................................ 7
H. Comisia noastr condamn categoric ereziile amintite mai sus. ............................................................................................. 8
http://www.angelfire.com/linux/viataortodoxa/sinod_gergia.html
A. INTRODUCERE
nainte de a ncepe analiza critic a acestor nvturi eretice , s ne amintim de regulile si
practica primirii n snul Bisericii Ortodoxe a ereticilor si a schismaticilor.
Despre regulile privind primirea n Biseric a ereticilor si schismaticilor (dup I Epistol a
Sfntului Vasile cel Mare)
Dincolo de granitele Bisericii Ortodoxe, svrsirea Sfintelor Taine se limiteaz doar la
ndeplinirea formelor lor exterioare - ns svrsirea lor devine real doar dup ntoarcera
ereticilor n snul Bisericii. Doar Biserica are puterea si dreptul de a lega si dezlega. De aceea
Biserica Ortodox, cu puterea sa divin, are dreptul s primeasc n snul su pe eterodoci fr
repetarea formei exterioare a Tainelor svrsite la alte confesiuni cretine (Botez , Mirungere,
Cununie , Hirotonie).
ntoarcerea eterodocilor la Biserica mam se poate realiza n trei feluri : 1. rebotezare 2.
Mirungere 3. Pocint. Prin svrsirea uneia din aceste trei Sfinte Taine mentionate se
ndeplineste lucrarea harului sfintilor acolo unde nici nu nu era prezent. Pentru c "toate
acestea le lucreaz unul si acelasi Duh" (I Cor. 12, 11) si "Darurile sunt felurite dar acelasi Duh "
(I Cor. 12, 4).
n legtur cu acest lucru Sfntul Vasile cel Mare n a sa I Epistol canonic scrie urmtoarele:
"nceputul separrii a fost schisma, iar prin aceast despartire ei nu mai au harul Sfntul Duh
care nu li se mai d din momentul despartirii lor. La nceputuri, nnainte de desprtire, acetia
aveau harul preotiei si prin punerea minilor transiteau acest har, sfintilor, iar dup schism au
devenit laici nct nu mai aveau puterea harului nici pentru a boteza, nici pentru a hirotoni: cei
rupti de Biseric au devenit astfel incapabili de a transmite si altora harul Sfntului Duh. De aceea
cei botezati de ctre ei sunt socotiti ca si botezati de ctre laici iar dac revin la Biserica mam
trebuiesc primiti prin rebotezare".
Tot aici acest sfnt printe explic cum si de ce de la acest principiu pot apare derogri: " Iar
ntruct cei din Asia au fost primiti fr s fie rebotezati, s fie asa."


2
Acest lucru este artat mai clar n referirile la encratiti .Sfntul Vasile cel Mare este de prere
c trebuie rebotezati : "Dac cineva a fost botezat la ei (encratiti), el trebuie rebotezat n cazul
n care doreste ntoarcerea la Biseric: dac totusi prin iconomia printilor s-ar socoti altfel, s
fie asa .() m tem s nu smintesc la mntuire prin ncredintarea noastr prea sever."
Prin urmare este preferabil rebotezarea pentru cei care vin la Biserica Ortodox din alte
grupri religioase cretine, dar dac se iau n consideratie anumite situatii concrete,
functioneaza principiul iconomiei prin care pot fi primiti n Biseric si prin mirungere si pocint.
Reamintim c astfel n toate cele trei situatii persoana primeste harul mntuitor. Este de
subliniat faptul c dac cei care revin la Biserica Ortodox nu fuseser botezati nnainte prin
ntreita cufundare (sau turnare) si cu rostirea formulei "n numele Tatlui si al Fiului s al
Sfntului Duh " n Biserica ortodox nu i primeste prin mirungere sau pocint, ci numai prin
rebotezare. Totodat pentru cei care se pot primi n Biseric prin mirungere sau pocinta,
Biserica are dreptul de a face mai aspr primirea lor n snul ei - adic prin rebotezare.
Concluzii :
Astfel chiar din I Epistol canonic a Sfntului Vasile cel Mare reies clar urmtoarele:
- Afar de granitele Bisericii dreptmritoare nu exist har mntuitor. Alte grupri religioase sunt
lipsite de el. Biserica recunoaste printre eretici diferite grade de rtcire. De aceea nainte de a
primi n snul ei pe cei rtciti, Biserica cerceteaz eroarea fiecruia prevznd pentru fiecare caz
modalitatea de a reveni la trupul Bisericii .
- Modalittile de a-i primi pe eretici si schismatici sunt bazate exclusiv pe principiul iconomiei
Bisericii si nici de cum presupune c ntr-o grupare religioas sau alta lucreaz harul mntuitor
al Botezului al Mirungerii sau al Hirotoniei. Detinatoare a harului este numai una, sfnt,
soborniceasc si apostoleasc Biseric ortodox.
B. PRIVIRE ISTORIC
Privind la izvoarele istorice ne ncredintm c n toat lumea cretin, totdeauna si de ctre
toti a fost mrturisit existenta unei singure sfinte, soborniceti si apostoleti Biserici, care este
constituit pe pmnt sub forma vizibil a comunittii de credincisi cretini, cu ierarhia si cu
administratia sa proprie.
Aceast ncredintare privind unicitatea Bisericii adevrate a fost ntotdeauna prezent la
ortodoci si respectiv la eterodoci; disputele se purtau doar n jurul problemei privind care este
Biserica cea adevrat. Iar convingerea c statutul si cinstea de a fi Biserica cea adevrat a lui
Hristos poate apartine doar uneia singure, nici nu se punea n discutie. n acel timpuri nimeni
nu vorbea - asa cum se face astzi de ctre teologii eterodoci - c diversele confesiuni cretine
sunt de fapt ramuri ale unei singure Biserici a lui Hristos: toate aceste grupri neortodoxe fiind
considerate ca schismatice si-au pierdut prezenta harului mntuitor n Tainele lor odat cu
separarea de trupul Bisericii ortodoxe .
Asa vd problema din punct de vedere eclesiologic cele sapte Sinoade Ecumenice. Biserica
ortodox mrturiseste despre sine exclusiv ca fiind cea adevrat precum si prezenta numai n
Tainele sale a harului sfintitor si mntuitor; numai ierarhia acesteia este purttoare a harului
apostolic prin care are dreptul de a lega si dezlega.
Fericitul Augustin spune c :" Ei (ereticii) primesc harul botezului numai dup revenirea lor n
snul bisericii. Afar de granitele Bisericii poti avea orice, cu exceptia mntuirii. n afara se poate
s ai trepte ierarhice, taine, Aliluia si Amin (liturghie), Evanghelie, credint si s propovduieti


3
pe Dumnezeu n trei ipostasuri, dar mntuire poti s ai exclusiv n Biserica universal
dreptmritoare".
n afara Bisericii dreptmritoare, svrsirea Tainelor chiar n cele mai mici amnunte nu se
poate ntelege dect ca form exterioar lipsit de harul sfintilor si mntutor. Aceste forme
exterioare, golite ns de har, si recapt valabilitatea numai dup ntoarcerea n Biserica
ortodox.
S notm c atitutdinea fat de primirea n Biseric a eterodocilor de-a lungul veacurilor n
diferite Biserici locale a fost variabil. Dar acele persoane care nu primiser Botezul dup
formula corect (scufundare sau turnare ntreit n numele Tatlui si al Fiului si al Sfntului Duh)
obligatoriu, n toate Bisericile si ntotdeauna au fost primiti prin rebotezare. In toate celelalte
cazuri, fiecare Biseric local primea pe fostii eterodocti coform iconomiei sale. V prezentm
mai jos cum s-a concretizat acest principiu al iconomiei divine n diversele Biserici locale:
Despre episcopii nestorieni, Sinodul III Ecumenic precizeaz c ei sunt " strini de harul preotiei
si sunt depusi din treapta de episcopi"(canoanele 1 si 2); ns sinodul Trulan n canonul 95
statuteaz c nestorienii sunt primiti n Biseric prin taina Pocintei, adic nici Hirotonia lor si
nici Mirungerea lor nu se repet. Arienii (Sinodul II Ecumenic, canonul 8; Sinodul IV Ecumenic,
canonul 94, s.a.) sunt primiti prin Mirungere - fr rebotezare.
La Sinodul Cartagena din 419 si la dou sinoade de la Constantinopol a fost stabilit despre copii
botezati la donatisti s fie primiti n Biseric prin Mirungere.
Sinodul VI Ecumenic prin canonul 95 statuteaz c arienii sunt primiti prin Mirungere iar
nestorienii si monofizitii prin Taina Pocintei (prin lepdare n public de eresul lor). Arienii,
macedonenii, novatienii .... si apolinaristii sunt primiti prin Mirungere. Altii - pavlichienii,
evdomienii, montanistii si sabelienii - -sunt primiti prin rebotezare.
1484 -- un Sinod Panortodox a hotrt primirea romano-catolicilor prin Mirungere;
1620 - un sinod local din Moscova a hotrt primirea romano-catolicibor prin rebotezare;
1646 - - mitropolitul Kievului Petru Movil primea pe romano-catolici prin Taina Pocintei;
1667 - - n timpul patriarhului Nicon al Rusiei, un sinod local a aprobat primirea romano-
catolicilor conform procedurii de la 1484, cu acordul patriarhilor Alexandriei -- Paisios si al
Antiohiei - - Macarios;
1672 - - un sinod local din Ierusalim a hotrt primirea romano-catolicilor si a protestantilor
prin Mirungere (fr rebotezare);
1718 - - dup ndemnul patriarhului Constantinopolului, Biserica Rusiei reafirm primirea
romano-catolicilor si lutheranilor prin Mirungere;
1755 -- patriarhul Constantinopolului Chiril V a promulgat "Orosul" (semnat si de patriarhul
Alexandriei -- Matei si al Ierusalimului -- Partenie) prin care se stabilea primirea ereticilor (intre
acetia si a romano-catolicilor) prin rebotezare.
1757 -- Biserica Rusiei primeste pe romano-catolici prin Taina Pocintei;
1888 -- Patriarhia Constantinopolului a promulgat hotrrea pentru primirea prin Mirungere a
romano-catolicilor;
sec XIX - n Rusia n timpul mitropolitului Filaret, Biserica primea n snul su pe toti cretinii
apuseni prin rebotezare, iar acum pe protestanti i primeste prin Mirungere si pe catolici prin
Pocint.
n ceea ce priveste primirea n Biseric a ierarhilor - pentru cazul n care confesiunile din care
provin ei exist succesiunea apostolic si se svrseste exact ritualul Hirotoniei - este posibil
primirea lor (a ierarhilor, n.n.) prin Mirungere sau Pocint. Acestor persoane li se pstreaz


4
aceeasi treapt ierarhic n care se aflau inainte de revenirea lor la trupul Bisericii celei
adevrate.
Dup cum putem vedea si n "Pidalion", doi schismatici Zonie si Saturmin au fost primti n
Biserica mama, pstrndu-si rangul lor de episcopi: "S stitii c pe fratii nostri Zonie si Saturnin
care au fost schismatici i-am primit n scaunele lor episcopale" (Sfntul Vasile cel Mare, I Epistol
canonic).
Este foarte important n istoria Bisericii universale de cunoscut faptul c n paralel cu diversele
Biserici locale existau si exist diferite practici de a primi pe eterodoci, dar aceasta n-au fost
niciodat motiv pentru dispute ntre ele. Astfel, Sinodul din Cartagina hotrste urmtoarele:
"n legtur cu aceasta (primirea ereticior) fiecare dintre noi trebuie s spun ceea ce gndeste,
dar nimeni nu trebuie s judece pe altul si s resping unitatea (euharistic) cu cei care gndesc
altfel."
Bazndu-se pe hotrrea Sinodului IV Ecumenic aproape toate Bisericile locale primesc pe
monofiziti prin Mirungere; Biserica Ortodox a Georgiei, prin hotarrea unui Sinod local de la
Ruis-Urbnisi (anul 1103) practic deja de nou veacuri primirea monofizitilor prin rebotezare.
Faptul c n afara Bisericii se pot svrsi doar formele exterioare ale Tainelor se confirm prin
aceea c n diferitele Biserici locale exist mai multe practici de primire a eterodocilor, dar
aceasta niciodat n-a strnit controverse; pentru c dac ntr-o Biseric local se primesc ereticii
prin rebotezare n timp ce intr-alta aceeasi sunt primiti prin Mirungere sau Pocint, este clar
c pe aceste persoane ambele Biserici locale le consider nebotezate. n prima situatie, Biserica
foloseste o practic mai aspr (acrivie), iar n cea de a doua, o alt Biseric local uzeaz de
iconomie (nerepetnd asupra persoanei primite forma exterioara a Tainei) si, svrsind n mod
real si deplin cu puterea harului mntuitor Taina Mirungerii sau Pocintei, realizeaz n fapt
plinirea Botezului svrsit inainte de primirea n Biserica adevrat doar sub aspectul su
exterior.
Concluzii:
Din aceast prezentare istoric reies urmtoarele:
- Dac n gruprile eterodoxe aspectul Tainelor svrsite ar fi mai mult dect cel exterior, atunci
Bisericile Ortodoxe locale n-ar fi att de riguroase privind primirea eterodocilor la dreapta
credint;
- n afara granitelor Bisericii Ortodoxe exist numai forma exterioar a tainelor, golit de harul
divin cel de viat fctor si mntuitor. Aceste forme exterioare primesc continutul harului doar
dup revenirea persoanelor la Biserica mam.
C. CONSIDERATII DE DREPT CANONIC
Canonul apostolic 46
Episcopul ori presbiterul dac va admite botezul sau jertfa ereticilor, poruncim s se
cateriseasc. Cci ce prtsie are Hristos cu Veliar; iar ce parte are credinciosul cu
necredinciosul.
Dup nvttura Bisericii oricare eretic este n afar de Biseric, iar afar de Biseric nu poate
fi adevrat botez cretin nici adevrat jertf euharistic, precum nici o alt adevrat sfnt
tain. Aceast nvttur a Bisericii se expune de canonul apostolic prezent cu referire la Sfnta
Scriptur, care nu permite nici un fel de comuniune ntre cel ce mrturiseste credinta ortodox
si cele ce nvat mpotriva credintei ortodoxe dup cum citim si n Constitutiunile Apostolice (IV,
15) si tot astfel nvat si printii si nvttorii bisericeti ncepnd de la ntemeierea Bisericii. Prin


5
urmare ereticii nu au botez adevrat sau alt functiune preoteasc adevrat si episcopul sau
prezbiterul ortodox care recunoaste de corect botezul svrsit de preoti eretici sau alt
functiune preoteasc, acel episcop sau prezbiter, dup canonul acesta, este a se caterisii din
tagma preoteasc, deoarece prin aceasta arat, sau c nu cunoaste esenta credintei sale, sau
c nsusi nclin spre eres si cert este c n ambele cazuri este nevrednic de chemarea
preoteasc.
D. CONSIDERATII DOGMATICE
Una din dogmele centrale ale Bisericii este unitatea acesteia. Temelia acestei unitti este
regasit n al IX-lea paragraf al simbolului de credint: "Cred ntru una, sfnt, soborniceasc si
apostoleasc Biseric".
Aceast dogm se bazeaz si pe cuvintele scripturistice: "Pe aceast piatr voi zidi Biserica Mea
si portile iadului nu o vor birui" (Mt. 16,18). Din aceste cuvinte reiese clar c Iisus Hristos
ntemeiaz o singur Biseric si de aceea o aminteste la singular. Sfntul Apostol Pavel vorbeste
astfel despre Mntuitorul Iisus Hristos: "El este capul trupului, al Bisericii." (I Col. 1,18), "Care
(Biserica) este trupul Lui, plinirea Celui ce plineste toate ntru toti" (Efeseni 1,23) si iarsi:
"Caci nimeni vreodat nu si-a urt trupul su, ci fiecare l hrneste si l inclzete, precum si
.Hristos Biserica." (Efeseni 5,29).
Granitele Bisericii lui Hristos sunt caracterizate prin dou conditii esentiale:
a. credinta adevrat; b. unitatea euharistic (liturgic,).
Sfntul Maxim Mrturisitorul vorbeste astfel despre dreapta credint
"Mntuitorul si-a numit Biserica Sa soborniceasc, dreptmritoare."
Despre unitatea euharistic, Sfntul Ciprian al Cartaginei scrie urmtoarele:
"Trebuie s stii c episcopul este n Biseric si Biserica n episcop, iar cel care nu este n
comuniune (euharistic) cu episcopul, acela nici nu este n Biseric si se nsal cei care nu sunt
mpcati cu ierarhia instituit de Dumnezeu avnd ndejdea s-si gseasc unitatea (liturgic)
pierdut, aflnd-o la cei rtciti. Cnd de fapt Biserica este una, soborniceasc si nedespribil
si peste toate unit si ntrit prin comuniunea (euharistic) a ierarhilor."
De aici rezult dar c unitatea de credint si liturgic a episcopilor formeaz Biserica adevrat
a lui Hristos.
Prin Sfnta Imprtsanie, fiecare om se uneste cu trupul mistic al lui Hristos iar aceast unire
constituie Biserica lui Hristos al crei cap este Mntuitorul nsusi ("Ca o pine, un trup suntem cei
multi, caci toti ne imprtsim dintr-o pine." - I Cor. 10,17; "Pentru c suntem mdulare ale
trupului Lui, din carnea Lui si din oasele Lui" - Efeseni 5,30).
Despre unitatea Bisericii ca trstur fundamental a acesteia, vorbesc toti Sfintii Printi.
Sfntul loan Gur de Aur scrie urmtoarele: " (...) astfel, cum ne nvat Scriptura si Sfintii Printi,
Biserica adevrat a lui Hristos este una singur din care n diferite timpuri s-au desprtit diverse
adunri eretice si grupuri schismatice."
n acelai timp, dogma ortodox despre Biseric ne invat c Biserica lui Hristos este singurul
loc unde lucreaz harul sfintitor si mntuitor, adic unde sunt valabile cele Sapte Taine ale
Bisericii. Biserica este trupul mistic al lui Hristos si numai n ea se poate plini ndumnezeirea
omului.
Sfntul Antonie cel Mare spunea urmtoarele cuvinte: "Dumnezeu s-a fcut om pentru ca omul
s devin dumnezeu." Pentru aceasta Mntuitorul a intemeiat Biserica Sa n care ncepnd cu
ziua Cinzecimii lucreaz Duhul Sfnt si se svrsesc Sfintele Taine.


6
Vrjmaul omenirii din ziua infiintrii Bisericii a nceput lupta mpotriva ei prin nvtturi
gresite si prin sciziunea Bisericii. nca din perioada apostolic au aprut primele erezii care prin
rspndirea invtturilor gresite si nselare luptau impotriva Bisericii dreptmritoare. Despre ei,
Sfntul Apostol si Evanghelist Ioan spune: "Iar acum multi antihristi s-au artat; de aici
cunoastem noi c este ceasul de pe urm. Dintre noi au iesit, dar nu erau de-ai nostri, caci de ar
fi fost de ai nostri, ar fi rmas cu noi, ci ca s ne arate c nu sunt toti de ai nostri, de aceea au
iesit." (I loan 2,18-19).
Sfntul Apostol Pavel anatematizeaz pe toti ereticii din toate timpurile:
"Dar chiar dac noi sau un nger din cer v-ar vesti alt Evanghelie dect aceea pe care v-am
vestit-o - s fie anatema! Precum v-am spus mai inainte si acum v spun iarsi: Dac v
propovduieste cineva altceva dect ati primit - s fie anatema!"
Pe eretici si adunrile lor i anatematizeaz si sinoadele ecumenice. Sfintii Printi demascau si
nfierau aceste invtturi gresite, ucigtoare de suflet iar pe cei care le imbrtisau i numeau
urtori de Hristos si antihristi.
La fel de vinovati sunt si schismatici al cror pcat, dup cum scrie Sfntul Ciprian al Cartaginei
"nu se spal nici cu mucenicie, dac bineinteles dac nu s-au pocit si nu s-au ntors la Biserica
mam.
Concluzii:
Din perspectiv dogmatic reies urmtoarele:
- Biserica adevrat este una singur. Membrii ei sunt toti cei ce mrturisesc invttura ei si
particip la viata Bisericii prin comuniunea euharistic.
- Biserica este singurul loc al mntuirii n care se realizeaz ndumnezeirea omului si unde se
infptuieste unitatea cu trupul mistic al Mntuitorului.
- Toti ereticii si schismaticii se afl afar de granitele Bisericii si sunt lipsiti prin aceasta de harul
mntuitor al Sfntului Duh pe care l primesc credinciosii prin Sfintele Taine.
E. CONSIDERATII DE TEOLOGIE MISTIC
V. Lossky scrie urmtoarele: Din cuvintele Sfintei Scripturi "Cci nc nu era dat Duhul, pentru
c lisus nc nu fusese preaslvit" (loan 7,39) se vede clar c lucrarea Sfntului Duh nainte de
nfiintarea Bisericii si n afara Bisericii nu se face asa cum se ntmpl n cadrul Bisericii dup
Cinzecime. Mntuitorul spune "iar cnd va veni Acela, Duhul Adevrului (...) Acela M va slvi
pentru c din al Meu va lua si v va veti. Toate cte are Tatl ale Mele sunt; de aceea am zis c
din al Meu ia si v vesteste vou." (loan 16, 14-15). Dumnezeirea comun a Tatlui si Fiului se
druieste n Biseric prin Duhul Sfnt credinciosilor iar prin aceasta ei se fac prtasi dumnezeirii.
Duhul Sfnt druieste credinciosilor focul dumnezeiesc - harul necreat, prin aceasta ei devenind
mdulare ale aceluiasi trup -cel al lui Hristos. Trebuie neaprat s purtm numele Fiului (al lui
Iisus Hristos) si s fim mdulare ale trupului Lui (adic ale Bisericii) ca s primim Duhul Sfnt
Sfntul Irineu de Lungdunum (Lyon) scrie: "Unde este Biserica acolo este si Duhul Sfnt; iar unde
este Duhul Sfnt acolo este Biserica si tot harul, iar Duhul Sfnt este Adevrul. Harul mntuitor al
Sfntului Duh lucreaz n Tainele Bisericii, adic exclusiv n Biseric, aceasta avnd granite
canonice bine delimitate, vizibile.
Prin Botez omul devine mdular al trupului mistic al lui Hristos, adic membru al Bisericii. De
aici reiese clar c Botezul (la fel si celelalte Taine bisericeti) nu pot s existe independent de
Biseric (adic n afara granitelor acesteia).


7
Dincolo de graniele Bisericii lui Hristos, adic la eterodoci, "Tainele" svrsite de acetia nu
pot s uneasc n mod real pe primitori cu Biserica lui Hristos cea adevrat (ortodox).
Este cu neputint ca prin Botezul svrsit la romano-catolici, monofiziti sau protestanti, omul
s devin ortodox, adic membru al unei singure adevrate Biserici a lui Hristos. La fel este cu
neputint ca prin Hirotonia svrsit dincolo de granitele Bisericii, omul s primeasc harul
preotiei.
F. SFINTII PRINTI DESPRE BISERIC
Toate cele spuse mai sus au fost din totdeauna sustinute de ctre Sfintii Printi.
Sfntul Ciprian al Cartaginei:
n afara Bisericii nu exist mntuire: casa lui Dumnezeu este una singur si este cu neputint
s se mntuiasc cineva n alt parte dect n Biseric (...) oricine se deprteaz de Biseric devine
strin de testamentul Bisericii. Cel care stric pacea si unitatea n Hristos lucreaz mpotriva lui
Hristos."
"Episcopia este unitatea n care toti si fiecare n parte slujesc, la fel si Biserica este una."
"Biserica soborniceasc este una singur s nedesprtit; de aici unitatea ierarhior."
Sfntul Irineu de Lungdunum (Lyon):
"Cei care se deprteaz de la Biseric(...) ei se pedepsesc pe sine insisi, tocmai despre ei spune
Sfntul Apostol Pavel c dup prima si a doua mustrare, indeprteaz-te de la ei."
"Unde este Biserica acolo este si Duhul Sfnt. De aceea cei care nu au prtsie cu ea nu au parte
nici de trupul lui Hristos din care izvorste apa vietii."
Fericitul Teodorit:
"Unul singur este trupul plmdit din mai multe mdulare. Trupul unic al Bisericii dup spusa
Apostolului este al lui Hristos ntruct capul acestui trup este Hristos nsusi."
Sfntul Chiril al Ierusalimului:
"Mrturisirea credintei ne nvat despre una, sfnt, soborniceasc si apostoleasc Biseric
pentru ca s te pzeti de stricciunea adunrilor eretice si s fi totdeauna in sfnta
soborniceasc Biseric."
Cuviosul Teodor Studitul:
"Din timpurile apostolice si pn acum n Biseric au ptruns mal multe erezii (...). Dar Biserica
a rmas nemprtit si neclintit si asa va rmne n vecii vecilor desi fctorii de stricciune s-
au smuls din ea."
"Mrturisesc in fata lui Dumnezeu si a norodului: ei (ereticii, nn) singuri s-au rupt de trupul lui
Hristos -Biserica- ale crei chei sunt credinta si pe care n-au nghiit-o pn acum si nici nu o vor
face n veci portile iadului, adic gurile ereticilor."
Concluzii:
Din toate cele spuse mai sus, Comisia Teologic a Patriarhiei Georgiei a stabilit c la nceputul
secolului XX, n cercul teologilor modernisti s-au formulat urmtoarele nvtturi eretice:
- Valabilitatea Sfintelor Taine si n afara granielor canonice ale Bisericii lui Hristos celei
adevrate.
- Aa zisa "Teorie a ramificaiilor".
Toate aceste nvtturi contrazic radical eclesiologia ortodox si sunt absolut inacceptabile
pentru ortodoxie.



8
G. COMISIA NOASTR CONDAMN CATEGORIC EREZIILE AMINTITE MAI SUS.
Iar n ceea ce priveste primirea ereticilor si a schismaticilor in Biserica Ortodox procedura
recomandat se bazeaz pe principiului iconomiei si nicidecum nu nseamn c ntr-o oarecare
grupare din afara Bisericii lucreaz harul Sfntului Duh -- al Botezului, al Mirungerii sau al
Hirotoniei.
Detintoarea harului este exclusiv una, sfnt, soborniceasc si apostoleasc Biseric Ortodox.
Amin.

Not:
1. Ereticii sunt cei care mrturisesc nvttur gresit si n acelai timp nu sunt n legtur
euharistic cu Biserica dreptmritoare.
2. Schismaticii sunt cei care n-au nvttur gresit dar nu sunt n legtur euharistic cu
Biserica. (se despart pe motive secundare de ritual)