Liceul Teoretic ,,Vasile Alecsandri

Comisia metodic, tiine socio-umane. Proiect de investigare tiinific

independent.


Tema: Marile descoperiri geografice.




Proiect realizat: Buraga Dorin ,elevul cl.X-a,profil real.
Consultant tiinific: Niculi Elena
Chiinau 2014
Algoritm de cercetare
Bibliografia.
Obiectivele in procesul de investigare.
Introducerea
Perioada marilor descoperiri geografice
Cauzele marilor descoperiri geografice..
Descoperirile Portugheze..
Printul Henric Navigatorul.
Explorarile lui Bortolomeu Diaz.
Expeditia lui Pedro Cabral in India
Vasco da Gama..
a)Prima clatorie catre India..
b)Da Gama ajunge in India.
c)Urmatoarele calatorii in India.
Descoperirea Americii de catre Cristofor Columb.
Amerigo Vispucci..
Fernando Magellan.
James Cook
Consecintele marilor descoperiri geografice
Concluzii si opinii proprii.

Bibliografie

Enciclopedia descoperirii geografice.

Istoria Descoperirilor
geografice,I.P.Maghidovici

Renasterea i reforma,A.Oetea

Revista ,,Arborele lumii

www.Wikipedia.org.

www.clopotel.ro

www.didactic .ro

Enciclopedia ,,Vreau s tiu
Obiective n procesul
de investigare:

S dovedeasc nelegerea conjuncturii realizrii
descoperirilor portugheze i spaniole;
S neleag importana descoperirilor geografice;
S cunoasc principalele descoperiri i
personalitile care le-au realizat;
S identifice pe hart traseele
principalelor descoperiri;
S uti li zeze efi ci ent textel e i stori ce;
S anal i zeze efi ci ent
i magi ni le prezentate;




Introducere

Datorit lrgirii orizontului geografic, a descoperirii, cuceririi i colonizrii
unor teritorii extraeuropene, secolele XV-XVI au fost cunoscute n istoriografie sub
numele de epoca marilor descoperiri geografice. Statele iniiatoare au
fost Spania i Portugalia, urmate apoi de Anglia, Frana i Olanda. Efectele
imediate au fost fr precedent: pe hartalumii apare un nou continent, a crui
existen era pn atunci doar presupus (America); apoi sunt trasate cu
exactitate coastele africane i asiatice, noi arhipelaguri n Extremul
Orient; apar noi drumuri comerciale, maritime, pe glob; se nasc imperiile
coloniale; o revoluie economic fr precedent, care antreneaz bulversri
sociale i politice, care duce la conturarea lumii moderne. Cu siguran nu era
pentru prima dat cnd se fceau astfel de cltorii pe glob spre zone
necunoscute - exemplu fenicienii, grecii, dar era pentru prima dat cnd o epoc
sttea sub semnul acetor descoperiri. De asemenea, tot pentru prima dat se
puteau face precizri terminologice care confer individualitate epocii:
-descoperire geografic= nu doar o simpl ntlnire cu un nou peisaj; ea trebuie
s aib un mobil istoric precedent, trebuie s aiba o nsemntate geografic si
istoric. Tocmai de aceea,descoperirile geografice pot fi clasificate
n : ntmpltoare i pregtite.
ntmpltoare- cele fcute de fenicieni, greci, romani n antichitate, fiindc nici
unele nu au fost pregtite i organizate, cu excepia unor momente cnd au fost
stimulate de creterea curiozitii - de ex. cnd s-au cutat izvoarele Nilului n
vremea mpratului Nero. Cele din sec. XIII-XVI au fost pregtite.

Perioada marilor descoperiri

Perioada Marilor descoperiri este o perioad de timp ntre secolul al
XV-lea i secolul al XVIII-lea. Printre altele, Marile descoperiri au
schimbat radical tabloul cunotinelor despre Pmnt i Univers.
Marile descoperiri geografice din a doua jumatate a secolului al
XV-lea si din secolul al XVI-lea au constituit o etapa decisiva in
domeniul cunoasterii globului pamantesc ale caror multiple consecinte,
pe plan economic si social, politic si stiintific, au exercitat o insemnata
inraurire asupra dezvoltarii societatii .
Pana in epoca marilor descoperirii geografice, europenii
cunosteau mai bine, Orientul Apropiat si nordul Africii, aveau
cunostinte vagi despre restul Asiei si Africii, iar navigatia spre Islanda
si Groenlanda era limitata la popoarele scandinave. Arabii aveau
cunostinte mai intinse asupra Africii tropicale si a Asiei si navigau, prin
Oceanul Indian, spre Arabia, Africa orientala si Asia de Sud si Sud-Est.
Nici europenii si nici arabii nu aveau insa o imagine de ansamblu
asupra globului pamantesc.
Calatoriile facute de europeni in Asia in secolele XIII-XV si
descrierile lasate de ei, indeosebi Cartea minunilor lumii de Marco
Polo , au jucat un anumit rol in cunoasterea de catre europeni a Asiei si
indeosebi a Orientului Indepartat.
In Europa secolului al XV-lea si al XVI-lea fortele de productie sau
dezvoltat vertiginos favorizate de raspandirea si perfectionarea unor
realizari tehnice din antichitate .

Noile inovatii aparute , printre care se numara si cele din transportul
maritim cum sunt : construirea de nave cu tonaj superior si a
caravelelor, perfectionarea carmei, busolei si astrolabului, s-au realizat
progrese in domeniul geografiei si al cartografiei. Aceste realizari
tehnice au revolutionat navigatia. In acelasi timp a inceput procesul
de formare a capitalului, prin concentrarea unor mari sume de bani in
mana unor oameni bogati.

Cresterea productiei manufacturiere, si nevoile sporite ale populatiei
orasenesti a contribuit la inflorirea comertului .Pentru facilitarea
schimburilor economice se creaza companii comerciale precum
Compania Levantina , Compania rasariteana , Compania indiilor ,etc.

Pe masura ce relatiile marfa-bani s-au dezvoltat , a aparut o
cerinta tot mai mare de aur si argint . Pentru aceasta trebuiau
explorate tinuturi necunoscute sau gasite drumuri mai sigure si
mai scurte spre locurile de unde se aduceau marfurile cautate de
europeni. Multe din aceste marfuri provenite din India si China erau
aduse in Europa de catre negustori bizantini si italieni care le
cumparau de la arabi. Drumul lung si nesigur ca si numeroase vami
faceau ca aceste marfuri sa fie rare si foarte scumpe. Pe de alta parte
primejdia turceasca ameninta existenta vechiului drum comercial
dintre Europa si Orient. Incercarile de a gasi un nou drum pe mare spre
India au contribuit la marile descoperiri geografice.
Povestile care circulau in acea perioada despre bogatiile fabuloase ale
Orientului precum si repunerea in circulatie a ipotezei lui Ptolomeu
privind sfericitatea Pamantului impreuna cu revolutiile tehnice din
navigatie au dus la dorinta de gasire a unui nou drum spre Orient .
Cresterea productiei mestesugaresti , aparitia manufacturilor,
intensificarea comertului , a circulatiei banesti si a activitatii bancare in
Europa in secolele XV-XVI au asigurat baza materiala necesara
organizarii expeditiilor si efectuarii schimburilor comerciale de peste
mari si totodata au impulsionat cautarea unor noi domenii de activitate
economica in afara Europei .
Declinul feudalismului si destramarea structurilor sociale feudale au
facut totodata ca un numar crescand de oameni proveniti din toate
paturile sociale sa fie atrasi in expeditiile de cucerire si de colonizare a
unor intinse teritorii din Africa, Asia si America.
Tarile care au dus o politica puternica de expansiune maritima,
coloniala si comerciala au fost statele unificate : Portugalia,
Spania, Anglia, Franta, Olanda, Rusia.
Cauzele marilor descoperiri geografice
pot fi grupate in:

a) politice-Anul 1453 marcheaza un moment de cotitura in
istoria europei.Doua evenimente cu consecinte importante se
produc in acest an: sfarsitul Razboiului de o suta de ani si
cucerirea Constantinopolului de catre turci.Primul are ca efect
consolidarea celor doua state civilizate implicate in razboi,Franta
si Anglia,iar cel de-al doilea,blocarea legaturilor economice ale
europenilor cu Orientul.
b) economice-Noua situatie din Europa occidentala, de dupa
1450, favorizeaza dezvoltarea mestesugurilor si a comertului.
Aceasta dezvoltare era franata de aur si argint. Setea de metale
pretioase, necesare schimburilor internationale, a constituit
principalul imbold economic al marilor descoperiri geografice.
c) religioase-Expeditiile portugheze si spaniole organizate de
statele catolice aveau si un scop de evanghelizare a populatilor
necrestine. Unele expeditii au fost organizate cu scopul raspindirii
religiei crestine printre popoarele ,, pagine
d) tehnice-Desigur,toate aceste cauze enumerate mai sus
nu puteau conduce la descoperirea de noi teritori,daca nu se
inregistrau unele procese in constructia si manevrarea corabiilor,
in modernizarea mijloacelor de orientare de care dispuneau
navigatorii.
e) evolutia cunostintelor geografice- S-au facut progrese
insemnate in redarea imaginii geografice a lumii, mai ales in ceea
ce priveste Europa, nordul Africii si Orientul Apropiat.
Descoperirile portugheze.

Epoca marilor descoperiri geografice a fost deschisa de portughezi,
care au inceput, din primele deceni ale secolului al XV-lea, explorarea
coastei de vest a Africii. Un rol foarte important in explorarile portugheze l-
a avut printul Henric, numit Navigatorul, care a sprijinit intens expeditiile
de explorare a coastei Africii.
Un pas important in realizarea circumnavigatiei Africii il constitue
expeditia lui Bartolomeu Dias, care in 1488 atinge extremitatea sudica a
continentului, numit initial Capul Furtunilor, apoi Capul Bunei Sperante.
Expeditia condusa de Vasco da Gama a pornit din Portugalia in iulie
1497 cu 4 corabii. El a inconjurat Africa si a ajuns in mai 1498 in portul
Calcuta.

Formarea imperiului colonial portughez
Explorarea tarmurilor Africii si descoperirea caii maritime
spre India au deschis Portugaliei vaste perspective maritime, comerciale si
coloniale.
Imperiul colonial portughez era format indeosebi din baze maritime
si de aprovizionare, din forturi si din factorii comerciale, de-a lungul
tarmurilor Africii apusene: Azore, Madeira, insulele Capului Verde, coasta
Guineii si Angolei si Africii rasaritene: Natal, Mozambic, Mombasa, la
intrarea in Marea Rosie: Aden, insula Socotra si in Golful Persic :Hormuz,
Maskat, pe coasta apuseana a Indiei: Diu, Goa, Calicut, in Peninsula
Malacca, Indonezi. Din 1500 portughezii au inceput cucerirea Americii in
special pe coasta Braziliei.
Populatia portugheza deplasata in colonii era redusa ca numar si
era formata indeosebi din soldati, marinari, slujbasi, negustori, personal de
intretinere. Imperiul colonial portughez era condus de Coroana. Organul
supreme era Casa de India, o intreprindere maritima, coloniala, comerciala
si bancara de stat cu sediul la Lisabona. Conducerea coloniilor era
asigurata de un vicerege al Indiilor, incepand din anul 1504 si de
guvernatori pentru posesiunile din Africa, India, Malaezia, Indonezia,
Brazilia, ajutati de inspectori, comandanti de forturi, directori de factorii,
feluriti functionari judiciari, administrativi, vamali.
In anul 1410 in Portugalia se infiintase prima scoala de navigatie.In ea se
invata istoria marinei din timpurile de mai inainte , astronomia ,
matematica , scrierile lui Hiparc si Ptolomeu si se mai studia si o carte din
evul mediu numita "Mirabilia Mundi" sau "Lucrurile minunate ale lumii" , in
care corabierul Marco Polo (1254-1323) descria calatoria sa in China, de
unde s-a intors cu nenumarate bogatii. Scoala aceasta a avut printre elevii
sai pe Bartolomeo Diaz si Vasco da Gama .

Printul Henric Navigatorul

Henric (1394-1460), principe portughez, fiul regelui Ioan I al
Portugaliei, a avut importante preocupri n domeniul navigaiei, de unde
i numele de Navigatorul.

Primul dintre descoperitori"

Pasionat de geografie, la curent cu tehnicile navigatiei si specialist in
arhitectura navala, infantele Henric si-a pus intreaga energie in serviciul
explorarii oceanului.
ncercnd s gseasc o posibilitate de a ajunge n India prin
sudul Africii, navigatorii lui Henric au descoperit insulele Madeira, Canare
i Azore. n fiecare an, Henric trimitea dou-trei caravele care naintau
progresiv spre sudul Africii. A ntemeiat o coal de navigaie, astronomie i
cartografie i a construit primul observator din Portugalia. Aceste cltorii
au fost vzute de istorici ca nceputul epocii descoperirilor. Ca membru al
familiei regale, prinul avea poziia i oportunitatea de a-i pune ideile n
practic mpreun cu curajoii lui cpitani. El personal nu a fost niciodat
pe mare; porecla Navigatorul i-a fost dat abia n secolul XIX. Henric a
murit n 1460, cnd coasta african de vest fusese explorat pn n Sierra
Leone. Pentru a-i atinge obiectivele, prinul Henric a adus
experi-consultani la palatul din Lisabona i la Sagres unde locuia. Sunt
nc supuse dezbaterilor intele sale exacte. n ciuda opiniei generale, el nu
a fost, se pare, preocupat s gseasc un drum pe mare ctre India, iar
cercetrile tiinifice au fost un concept strin pentru el. Rapoartele
autorilor curii arat c a fost doar interesat s propovduiasc cretinismul
pretutindeni n lume, ns alte documente indic faptul c interesele sale
economice au prevalat.


Explorarile lui Bartolomeo Diaz
(1451 1500)

Daca ar exista o expresie care sa il defineasca cel mai bine pe portughezul
Bartolomeo Diaz (Bartolomeu Dias), aceasta ar fi, cu siguranta,
deschizatorul de drumuri. Numai gandindu-ne la faptul ca Vasco da
Gama, Cristofor Columb sau Amerigo Vespucci, ca sa numim doar cativa
dintre cei mai cunoscuti exploratori ai vremii, i-au folosit hartile si
insemnarile in expeditiile lor, ne putem da seama de importanta pe care
Diaz a avut-o in descoperirile care i-au urmat.
Expeditia intreprinsa de Bartolomeo Diaz intre 1487 si 1488 a fost una
secreta pentru o lunga perioada de timp, si asta pentru ca scopul ei
principal era acela de a descoperi o cale maritima catre India, prin sudul
Africii un deziderat indraznet daca avem in vedere faptul ca atat
musulmanii, cat si Venetia acelor vremuri, detineau monopulul comertului
cu Asia. In cele 16 luni cat a durat calatoria sa, portughezul a strabatut
peste 8000 de kilometri pe mare, cartografiind aproximativ 2030 de
kilometri de coasta africana inca necunoscuta. El este cel care a descris
pentru prima oara o intalnire cu nativii sud-africani si tot el are meritul de a
fi atins pentru prima data Capul Bunei Sperante (pe care il numise atunci
Cabo das Tormentas Capul Furtunilor). Chiar daca nu si-a implinit
niciodata visul, acela de a ajunge in India, Bartolomeo Diaz este considerat
primul european care a strabatut sudul Africii si care a demonstrat ca
Oceanul Indian nu este doar o mare inchisa, asa cum se crezuse pana
atunci. Nevoit sa se intoarca din drum din cauza unei epidemii de scorbut si
a unei posibile revolte a echipajului, Diaz spera la o a doua calatorie care
sa il duca, de acea data, pana in Indii. Visul i-a fost destramat 9 ani mai
tarziu, in 1497, atunci cand un alt portughez, Vasco da Gama, era numit de
casa regala portugheza sa conduca urmatoarea expeditie. Folosind hartile
realizate de Diaz, da Gama atingea la 20 mai 1498 atat de rivnita
destinatie.


Bartolomeo Diaz si descoperirea Capului
Bunei Sperante

Indata dupa intoarcerea expeditiei lui Cao, regele portughez Joao al II a
hotarat sa trimita spre sud doua corabii de razboi. Acestea erau mici, dar
stabile incat se puteau instala tunuri grele. Acestor corabii li s-a adaugat un
vas de transport cu provizii. Sef al micii flotile a fost numit Bartolomeo
Diaz, care facuse parte din expeditia lui Diego Azanbuja, iar carmaci
principal a fost numit unul din cei mai experimentati navigatori din aceea
vreme, Pero Almequer. Nu s-a pastrat nici o marturie din care sa rezulte ca
expeditia lui Diaz avea misiunea de a ajunge in India.Mai probabil este ca
ea a trebuit sa efectueze explorari la distante mari.
Cronologia expeditiei pe mare a lui Diaz nu este destul de limpede. In
prezent, majorita istoricilor inclina sa considere ca flotila sa a plecat din
Lisabona in august 1487 (iar nu in1486 cum se credea inainte). Diaz a
mers pe drumul obisnuit pana la Sao Jorge da Mina, iar de aici a urmat
drumul lui Diego Cao pina in dreptul paralelei 22 latitudine sudica. Dincolo
de tropicul sudic el a descoperit un tarm pustiu si usor crestat. Portughezii
parca au ajuns in alta lume: tarmuri golase, adesea invaluite in ceata,
culori sterse-nimic nu semana cu Africa tropicala. Diaz a asezat primul sau
prao pe malul "Portului mic"(Angra Pequena). De aici el a pornit spre sud
de-a lungul coastei pustii, care devia tot timpul usor spre rasarit, dar in
apropierea paralelei 33 latitudine sudica cotea brusc spre vest( in dreptul
golfului Sfanta Elena). In timpul acesta s-a starnit un vant puternic. Fiindu-i
teama ca vasele sa nu se sfarame de stanci, Diaz a iesit in largul oceanului.
Vantul s-a transformat in furtuna si portughezii au pierdut din vedere
coasta Africii. Furtuna inspaimantatoare zguduia mareu cele doua corabii
mici portugheze, manandu-le spre sud (vasul de transport ramasese in
urma). Era in luna ianuarie 1488, deci in toiul verii in emisfera sudica, dar
valurile veneau tot mai reci. Cand furtuna s-a mai potolit, Diaz a cotit iarasi
spre rasarit. Corabiile au mers cateva zile in aceasta directie, dar Tarmul
Africii nu se arata. Diaz s-a gandit ca a ocolit pesemne extremitatea sudica
a Africii. Ca sa se convinga de acest lucru, a cotit spre nord. Dupa doua -
trei zile au aparut in zare niste munti,iar apoi un tarm inalt acoperit cu
iarba verde, care se intindea de la apus spre rasarit (3 februarie 1488).
Indata dupa intoarcerea expeditiei lui Cao, regele portughez Joao al II a
hotarat sa trimita spre sud doua corabii de razboi.Acestea erau mici, dar
stabile incat se puteau instala tunuri grele. Acestor corabii li s-a adaugat un
vas de transport cu provizii. Sef al micii flotile a fost numit Bartolomeo
Diaz, care facuse parte din expeditia lui Diego Azanbuja, iar carmaci
principal a fost numit unul din cei mai experimentati navigatori din aceea
vreme, Pero Almequer.Nu s-a pastrat nici o marturie din care sa erzulte ca
expeditia lui Diaz avea misiunea de a ajunge in India.Mai probabil este ca
ea a trebuit sa efectueze explorari la distante mari.
Cronologia expeditiei pe mare a lui Diaz nu este destul de limpede.In
prezent, majorita istoricilor inclina sa considere ca flotila sa a plecat din
Lisabona in august 1487(iar nu in1486 cum se credea inainte). Diaz a mers
pe drumul obisnuit pana la Sao Jorge da Mina, iar de aici a urmat drumul
lui Diego Cao apna in dreptul paralelei 22 latitudine sudica. Dincolo de
tropicul sudic el; a descoperit un tarm pustiu si usor crestat. Portughezii
parca au ajuns in alta lume: tarmuri golase, adesea invaluite in ceata,
culori sterse-nimic nu semana cu Africa tropicala. Diaz a asezat primul sau
padrao pe malul "Portului mic"(Angra Pequena). De aici el a pornit spre sud
de-a lungul coastei pustii, care devia tot timpul usor spre rasarit, dar in
apropierea paralelei 33 latitudine sudica cotea brusc spre vest( in dreptul
golfului Sfanta Elena). In timpul acesta s-a starnit un vant puternic. Fiindu-i
teama ca vasele sa nu se sfarame de stanci, Diaz a iesit in largul oceanului.
Vantul s-a transformat in furtuna si portughezii au pierdut din vedere
coasta Africii. Furtuna inspaimantatoare zguduia mareu cele doua corabii
mici portugheze, manandu-le spre sud (vasul de transport ramasese in
urma). Era in luna ianuarie 1488, deci in toiul verii in emisfera sudica, dar
valurile veneau tot mai reci. Cand furtuna s-a mai potolit, Diaz a cotit iarasi
spre rasarit. Corabiile au mers cateva zile in aceasta directie, dar Tarmul
Africii nu se arata. Diaz s-a gandit ca a ocolit pesemne extremitatea sudica
a Africii. Ca sa se convinga de acest lucru, a cotit spre nord. Dupa doua -
trei zile au aparut in zare niste munti,iar apoi un tarm inalt acoperit cu
iarba verde, care se intindea de la apus spre rasarit (3 februarie 1488),
descoperind golful Angra dos Vaqueiros numit la vederea unei turme de
vaci (se presupune c ar fi fost Moselbai). Mai departe, pe parcurs
ntlnete Algoa Bai, Kap Padrone(12 martie 1488), unde are loc o revolt
la bord. Cu toate acestea, continu s navigheze spre est. Asfel ajunge la
vrsarea fluviului (Groot Vis) unde poate constata faptul c rmul african
are direcia nord, fiind sigur de descoperirea drumului cutat de 70 de ani.
n cinstea secundului su boteaz fluviul Rio Infante. Fiind echipajul lui
chinuit de scorbut, membrii acestuia l silesc s se ntoarc. Pe drumul de
ntoarcere, ocolete din nou "Capul Bunei Sperane" denumit de el 'Cabo
Tormentoso'Capul Furtunilor ajungnd napoi n Lisabona la sfritul lui
decembrie 1488, dup o cltorie de 16 luni. Datorit secretului cltoriei,
multe detalii nu pot fi elucidate.
Dup aceast cltorie, Diaz particip ca sftuitor la ntocmirea hrilor i
echiparea corbiilor. Este neclar din care cauz succesorul la tron al
regelui portughez, nsrcineaz cu expediia urmtoare, din 1497 pe Vasco
da Gama, n locul lui Diaz. Diaz mai ia parte la expediia (1500) condus
de Pedro Alvares Cabral pe drumul maritim ntre Africa i America de
Sud (care va descoperi Brazilia) i moare prin scufundarea corbiei ntr-o
furtun (29 mai 1500) n apropierea "Capului bunei Sperane" descoperite
de el.









Expeditia lui Pedro Cabral in
India

Rolului statului in sustinerea economiei, era la ordinea zilei si in
secolul al XV-lea, evident, nu sub forma dezbaterilor publice
televizate. Daca expeditia lui Vasco da Gama spre India a fost pe
de-a-ntregul sustinuta de Coroana portugheza, cea de-a doua
calatorie spre India, condusa de Pedro Alvarez Cabral (1464-
1520) si de secundul acestuia, Bartolomeu Dias, s-a bucurat si de
o sustinuta sponsorizare privata.
Era normal, de vreme ce negustorii vremii adulmecasera cu narile
dilatate, aroma viitoarelor afaceri cu mirodeniile din India. Faptul
ca politica economica a curtii regale fata de sustinerea financiara
a expeditiilor spre India s-a schimbat se datoreaza in buna
masura esecului comercial inregistrat de Vasco da Gama: el nu
fusese in stare sa aduca suficiente bunuri din India, care sa
acopere cheltuielile facute de Curtea regala portugheza.
S-a gasit si o solutie pentru reducerea cheltuielilor necesare
expeditiei: spre deosebire de oamenii lui da Gama, cei ai lui
Cabral urmau sa fie platiti cu o parte din banii obtinuti pe
marfurile aduse din Calcutta si apoi revandute la Lisabona. Putem
spune ca era si aceasta un fel de cointeresare materiala,
practicata cu destul succes si azi. Dincolo de aceasta impartire a
profitului, investitorilor individuali li s-a permis sa cotizeze cu
anumite procente in expeditia lui Cabral.
Si, ca si in cazul afacerilor contemporane, unora li s-a permis mai
mult decat altora. Astfel, cel care si-a tras partea leului, adica i
s-a permis sa investeasca mai mult, a fost un oarecare bancher
florentin, (cum altfel?), pe nume Bartolomeo Marchioni. Miscarea
nu era deloc proasta, cu atat mai mult cu cat comertul cu bunuri
orientale din Florenta cazuse in umbra celui venetian. Florentinul
gasise o buna ocazie de a prospera investind in explorarile
maritime efectuate de Portugalia.
Marchioni a simtit de unde bate vantul, a vazut si cine controla
apele sudului si ale Oceanului Indian si a mizat pe aceasta carte.
El a continuat sa investeasca si dupa expeditia lui Cabral, in cele
ulterioare, din 1507 si 1514, mai mult, l-a imprumutat cu mari
sume de bani chiar pe regele Manuel pentru ca acesta sa
finanteze comertul cu India. Si astfel, ne gasim in ultimul an al
secolului al XV-lea, suntem la 1500, si pe 9 martie, expeditia spre
India a flotei lui Pedro Alvarez Cabral se pune in miscare, punct
de plecare, Lisabona.
Cand spun flota nu exagerez foarte mult, pentru ca de data asta
nu mai era vorba de 3-4 corabii si o suta-doua de marinari, ci de
o intreprindere mult mai serioasa care avea la activ 13 vase si
1.200 de oameni. Dupa ce convoiul a trecut de insulele Capului
Verde, locul de nastere al cantaretei desculte de azi, Cesaria
Evora, caravana s-a indreptat spre sud-vest si nu spre sud-est
cum ne-am fi asteptat, daca ne luam dupa directia urmata de
Vasco da Gama.
Pe un asemenea curs, si pe 23 martie, deci dupa numai doua
saptamani de la plecarea din Lisabona, prima nava din expeditia
lui Cabral a aruncat ancora pe coasta Braziliei! De bucurie ca au
ajuns cu bine peste Atlantic, Cabral a numit portul recent
descoperit, Porto Seguro, Portul Sigur. El crezuse ca locul in
care tocmai poposise se afla la est de linia de demarcatie stabilita
de Papa de origine spaniola Alexandru al VI-lea (Rodrigo Borgia)
in anul 1493.

Cabral (centru-stnga, artnd cu degetul) vede Brazilia pentru prima oar la 22 aprilie
1500.

Atunci, papa trasase pe harta lumii o linie imaginara care trecea
prin dreptul celor doua Americi de azi si decretase ca toate
teritoriile aflate la vest de aceasta linie apartin Spaniei si ce
ramane la est, apartine Portugaliei. Fiind convins ca se afla in
sfera de influenta portugheza, si crezand ca pamantul unde
ancorase este o insula, Cabral a botezat-o Insula Vera Cruz
(Insula Adevaratei Cruci) si a considerat ca o poate lua in posesie
prin simpla inaltare a unei cruci de lemn si comandarea unei
slujbe religioase sumare.

Descriere romantic a primei acostri a lui Cabral pe Insula Adevratei Cruci (Brazilia
actual). Poate fi vzut pe rm (centru) stnd n faa unui soldat n armur care poart
un drapel al Ordinului lui Hristos.

India, o nuca tare pentru portughezi
S-a inselat Columb care a crezut ca a ajuns in India, nebanuind
nici o clipa ca descoperise "al patrulea continent", a gresit si
Pedro Cabral care a luat Brazilia drept o insula, botezand-o "Vera
Cruz".Dar calculele negustorilor care vedeau uriase profituri in
noul negot cu India, pe ruta maritima descoperita de Vasco da
Gama, nu suportau ideea de eroare.
Asa se face ca, rezolvand repede problemele proaspetei posesiuni
portugheze, Cabral isi imbarca oamenii pe corabii si pe data de 3
mai 1500 porneste spre India. La sfarsitul lunii, flota lui se
apropie de Capul Bunei Sperante descoperite de Bartolomeu Dias,
aflat acum ca secund al lui Cabral in aceasta calatorie, dar nu
toata lumea s-a dovedit a fi norocoasa, desi cu sanatatea stateau
bine toti. n furtuna care se isca pe neasteptate, patru din cele 13
vase ale lui Cabral se duc la fund impreuna cu echipajul si
impreuna cu cel care descoperise punctul sudic al Africii,
Bartolomeu Dias.

12 sau 13 vase care fceau parte din flota lui Cabral. Multe s-au pierdut, aa cum
reiese din acest desen dinMemria das Armadas, c.1568
Cu flota zburatacita si cu un prieten pierdut, Cabral reuseste
totusi sa ajunga la Kilwa pe 26 iulie 1500. Kilwa este undeva pe
coasta estica a Africii, dupa ce faci ocolul continentului prin
punctul lui sudic. Aventurierul portughez ar fi poposit poate mai
mult pe aici, dar din pricina unor neintelegeri cu boss-ul local se
vede nevoit sa se puna din nou pe drum. Pe 2 august, flota lui
Cabral ajunge la Melindi unde, de asta data, este primit cu
prietenie de "autoritati", mai mult, el reuseste sa primeasca in
dar un pilot priceput in calatoriile pe mare, pe Oceanul Indian.
Dupa numai o luna si aproape doua saptamani, Cabral ajunge la
Calcutta, era 13 septembrie 1500.
Am putea spune ca lucrurile au iesit bine pentru Pedro Alvarez
Cabral: a ajuns unde si-a dorit, relativ repede si cu relativ putine
pierderi, daca nu-l punem la socoteala pe Bartolomeu Dias.
Numai ca in realitate, lucrurile nu stateau atat de roz pe cat am fi
tentati sa credem. India de atunci nu era un bulgar de plastilina
care sa ia forma mainii celui care il framanta. Puterea din
Calcutta ii priveau pe strainii care veneau pe acolo ca pe niste
paie in ochi: invatasera inca de la prima sosire a portughezilor la
Calcutta, ca acestia nu fac decat sa aduca probleme, sa creeze
instabilitate, sa dezechilibreze intelegerile seculare, sa acapareze
si sa controleze ei totul.
Aroganta si forta pe care le afisau portughezii in relatiile cu
"indienii" nu se plaseaza deloc departe de aroganta cu care
Occidentul se comporta azi cu tarile lumii a treia, cu acelea care
inca mai au ceva bogatii naturale. Sa vedem ce s-a intamplat cu
Cabral care tocmai se felicita ca a ajuns cu bine acolo unde fusese
trimis. Prima lui actiune a pornit cu stangul si asta pentru ca
portughezul a ignorat un amanunt: atunci cand si-a prezentat
translatorii, acestia fiind din clasa sociala inferioara, faptul a fost
considerat de stapanul Calcuttei o adevarata insulta. Din acel
moment negocierile care trebuiau sa fie fructuoase pentru Cabral
s-au deteriorat iremediabil.
Si intr-o asemenea masura incat dupa zece saptamani de
discutii, portughezul nu reusise sa obtina decat incarcarea cu
piper a doar doua nave! Dar necazurile nu aveau sa se opreasca
aici.
Cabral a sosit n Portugalia la 21 iulie 1501, celelalte vase ajungnd acas
n zilele urmtoare. n total, dou vase s-au ntors goale, cinci erau complet
ncrcate i ase s-au pierdut. Cu toate acestea, ncrcturile aduse de
flot au dat Coroanei Portugaliei un profit de 800%.

Odat vndute, toate
bunurile importate au acoperit costul de echipare a flotei, costul vaselor
pierdute, dup care au dat un profit mai mare dect suma total a acestor
costuri. Nenduplecat de pierderile fr precedent suferite, afirm istoricul
James McClymont, cnd Cabral a ajuns pe coasta Africii de Est, a mers
nainte spre realizarea misiunii ce-i fusese ncredinat i a reuit s inspire
acelai curaj celorlali supravieuitori. ,,Puine cltorii n Brazilia i India
au fost att de bine executate cum a fost cea a lui Cabral, a afirmat
istoricul Bailey Diffie, cltorie ce a deschis o cale spre nceperea imedit a
unui imperiu maritim portughez din Africa pn n Orientul ndeprtat i, n
cele din urm, la un imperiu pe uscat n Brazilia.
Cabral a murit dintr-o cauz necunoscut, cel mai probabil n 1520. A fost
nmormntat n Convento de Graa (astzi Asylo de So Antonio) din
Santarm, ntr-o capel mic aparinnd bisericii mnstirii.

Ruta lui Cabral din Portugalia n India n 1500 (rou), i cea de ntoarcere (albastru)


Vasco da Gama i cltoria care a
schimbat lumea



Vasco da Gama a fost primul european care a pus bazele unei rute
comerciale maritime ctre India. ntr-o cltorie impresionant, el a
navigat de-a lungul coastelor africane, dincolo de Capul Bunei Sperane
i a reuit s distrug monopolul negustorilor arabi i veneieni n
comerul cu condimente. Astfel, dup cum explic Shane Winser de la
Royal Geographical Society din Marea Britanie, Vasco da Gama a
schimbat lumea.


Cltoria lui Vasco da Gama ctre India este unul din momentele definitorii
din istoria marilor descoperiri geografice. Dincolo de faptul c aceast
cltorie a reprezentat una din cele mai mare realizri ale epocii mult mai
important dect reuita lui Columb, traversarea Atlanticului, ea a stat la
baza unor evenimente care au schimbat lumea.
La mijlocul secolului al XV-lea, Portugalia era cea mai mare putere maritim
din Europa, graie motenirii Prinului Henric Navigatorul, care a adus la
coala de navigaie de la Sagres un grup talentat de geografi, cartografi,
astronomi i navigatori. Henric dorea s gseasc o rut maritim ctre
India, obinnd astfel pentru ara sa acces la foarte profitabilul comer cu
mirodenii. n plus, spera c va ncheia o alian cu legendarul regat al
printelui Ioan cu ajutorul cruia s pun capt dominaiei musulmane n
negoul din Oceanul Indian. Timp de patruzeci de ani, Henric a sponsorizat
cltoriile de explorare de-a lungul coastelor vestice ale Africii, punnd
astfel bazele unui comer profitabil cu sclavi i aur. Cu toate acestea, sudul
extrem al continentului african a rmas necunosut europenilor, iar visul
Prinului nu s-a mplinit niciodat.
Abia n 1487 Bartolomeo Diaz a nceput cltoria ce-i va duce pe
portughezi n sudul extrem al Africii. nconjurnd Capul Bunei Sperane,
Diaz a demonstrat c exista o legtur ntre Oceanul Atlantic i cel Indian
(geografii vremii susinnd exact contrariul), i astfel a renscut ideea c
ar putea fi descoperit o rut maritim ctre India.
Pentru a completa cltoria pe mare a lui Diaz, regele portughez Ioan al II-
lea l-a trimis pe Pedro de Covilha, un bun vorbitor de arab, ntr-o
periculoas cltorie ctre India, urmnd ns ruta pe uscat. De-a lungul
cltoriei care a durat trei ani, deghizat n arab, Covilha a obinut informaii
preioase privind porturile musulmane de pe coastele Africii de Est i din
India.
Aveau s mai treac ns 10 ani nainte ca portughezii s poat organiza o
nou cltorie pentru valorificarea descoperirilor celor doi. ntre timp,
Columb, sponsorizat de spanioli, se ntorsese n Europa n 1493 anunnd
c a descoperit ruta ctre Orient traversnd Atlanticul.

Rivalitile
n acel moment, rivalitatea dintre Portugalia i Spania pentru controlul
negoului cu Orientul s-a intensificat. nsui Papa a intervenit pentru a
arbitra conflictul, iar n 1494, dup lungi negocieri, a fost semnat Tratatul
de la Tordesillas. Prin acest tratat, era trasat o linie imaginar nord-sud
(la circa 1700 de kilometri vest de Capul Verde) ce mprea Atlanticul n
dou: teritoriile la vest de aceast linie reveneau Spaniei, iar cele din est
Portugaliei. Regele Ioan a fost ncntat, deoarece el pstra astfel controlul
comerului de pe coastele vestice ale Africii i posibila rut nou ctre
India.

n 1497, noul rege al Portugaliei, Manuel I, l-a numit pe Vasco da Gama
liderul unei noi cltorii ctre India. Bartolomeo Diaz a supravegheat
personal pregtirile pentru aceast cltorie. Da Gama avea s conduc o
flot format din patru nave (una de provizii), dintre care dou au fost
construite special cu aceast ocazie.

Prima cltorie ctre India

Vasco da Gama a prsit Lisabona la 8 iulie 1497. Bartolomeo Diaz a nsoit
grupul pn n Insulele Canare, iar apoi pn n Insulele Capului Verde.
Pentru urmtoarea etap a cltoriei, Diaz i-a sftuit s mearg pe o rut
neobinuit, pe direcia vest-sud vest, nspre largul Atlanticului, pentru a
evita zona calmurilor din Golful Guineei. Urmnd aceast rut, portughezii
au ajuns la circa 1000 de kilometri de coastele braziliene nainte ca
vnturile sud-vestice s-i mping nspre Sudul Africii. Pe 7 noiembrie, au
ajuns n Portul Sf. Elena, la 200 de kilometri nord de Capul Bunei Sperane.
Trecurser 13 sptmni de cnd exploratorii vzuser ultima oar uscatul,
dup ce parcuseser o distan de peste 7200 de kilometri de la Capul
Verde.
Dou zile mai trziu, flota lui da Gama a nconjurat Capul Bunei Sperane i
a oprit la Mossel Bay. Nava cu provizii a fost ars, iar proviziile redistribuite
celorlalte trei nave. n ziua de Crciun, grupul a nceput cltoria spre
nord, de-a lungul coastelor estice ale Africii de Sud. Navignd spre nord
mpotriva unui curent puternic, grupul lui da Gama a cltorit 2700 de
kilometri de-a lungul coastei, iar pe 2 martie 1498 a ajuns n portul
Mozambique, primul dintr-un ir de orae-stat musulmane aflate la extrema
sudic a zonei de influen musulman din Africa de Est. Exploratorii nu au
fost primii bine de Sultan; darurile lor, considerate fr valoare, au fost
respinse. Asta se explic prin faptul c, n ciuda investiiilor masive n acea
expediie, portughezii subestimaser calitatea bunurilor de pe pieele din
aceast lume: bumbac, filde, aur i perle. Grupul i-a continuat cltoria
spre nord, ajungnd la Mombassa, unde au fost primii la fel. Doar liderul
din Malindi a fost mai binevoitor fa de grupul de europeni, iar n timpul
ederii sale acolo, da Gama a recrutat un marinar foarte experimentat se
poate s fie vorba de faimosul marinar arab Ahmen Ibn Majid care s le
arate ruta ctre India.


Da Gama ajunge n India
Exploratorii au traversat Marea Arabiei n 27 zile, cltoria lor fiind uurat
de vnturile favorabile. Flota lui da Gama a ajuns la Calicut, pe coasta
Malabar. Zona respectiv era centrul comerului cu mirodenii i principala
pia de desfacere pentru piperul din Kerala. Era, de asemenea, locul n
care navele din Insulele Moluce veneau s fac nego cu cuioare cu
negustorii arabi. Nou-veniii au stat la Calicut timp de trei luni i au fost
iniial bine primii de liderul hindus local. ns negustorii musulmani se
bucurau de o anumit influen la Curte i nu erau dispui s renune la
controul asupra comerului cu mirodenii n faa vizitatorilor cretini. i, nc
o dat, bunurile pe care da Gama le oferea pentru nego au fost
considerate inadecvate. Relaiile dintre portughezi i localnici s-au
deteriorat, iar oamenii lui da Gama au fcut mari eforturi pentru a reui s
adune bunurile necesare cltoriei napoi spre cas.

Cltoria napoi ctre Malindi a fost extrem de grea. Marinarul care-i
ajutase la venire dispruse, iar vntul btea din nou mpotriva lor. Drumul
de 3700 de kilometri a durat trei luni. Echipajul s-a mbolnvit de scorbut,
i 30 de oameni au murit. Numai bunvoina Sultanului din Malindi i-a
salvat pe restul, acesta druindu-le alimente proaspete, carne i portocale.
Pentru c pierduser prea muli oameni din echipaj, una dintre nave a
trebuit s fie ars. Grupul a trecut de Capul Bunei Sperane pe 20 martie
1499 i a nceput cltoria spre nord de-a lungul coastelor vestice ale
Africii.
Urmtoarele cltorii spre India
Vasco da Gama a ajuns napoi la Lisabona pe 18 septembrie, dup mai
bine de doi ani, timp n care a cltorit 38.600 de kilometri. Doar 54 de
oameni din echipajul de 170 au supravieuit. Regele era ns mulumit,
gndindu-se c dac aceast expediie s-a putut realiza o dat, ea se putea
face din nou.
O a doua expediie, de data aceasta cu 13 nave i 1200 de oameni, a fost
trimis imediat ctre India sub conducerea lui Pedro Alvares Cabral, a crui
misiune era ntrirea controlului asupra rutei ctre India. Flota a ajuns la
Calicut n doar ase luni, iar de data aceasta portughezii au fost mult mai
bine pregtii. Au mers n India cu bunuri luxoase cu ajutorul crora l-au
convins pe liderul hindus care-l refuzase pe da Gama s ncheie un acord
comercial. Negustorii musulmani au fost indignai de aceast ncercare a
europenilor de a le fura comerul i, drept rzbunare, au omort 50 de
oameni din echipajul lui Cabral. Aceasta, la rndul su, a rspuns prin
incendirerea a 10 nave musulmane (la bordul crora au murit 600 de
oameni), precum i a caselor de lemn din Calicut.
Apoi, Cabral a mers la Cochin, unde a pus bazele primului centru comercial
portughez din India. S-a ntors acas n vara anului 1501, cu doar apte
nave i jumtate din echipaj. ns ncrctura de condimente adus a fost
suficient pentru a distruge monopolul arabo-veneian asupra comerului
cu condimente din Europa.
Anul urmtor, Vaso da Gama a condus cea de-a treia mare expediie
portughez ctre India. A pornit la drum cu 20 de nave (dintre care 10 ale
sale), unele aflate sub comanda unchiului i nepotului su. Sarcina lor era
de a consolida dominaia portughez asupra rutei ctre India. Aceast
expediie avea s duc ns la unul dintre cele mai mari masacre maritime
din istorie.
Dup cteva raiduri asupra unor porturi musulmane de pe coasta Africii de
Vest, da Gama a nceput o campanie de teroare mpotriva musulmanilor
care fceau nego pe Coasta Malabar. A capturat nava Meri, pe care se
aflau i 200 de pelerini musulmani ce se ntorceau acas dup pelerinajul la
Mecca, i i-a dat foc. La bordul navei se aflau aproape 400 de oameni,
inclusiv femei i copii. Da Gama a pstrat focul aprins timp de patru zile,
pn s-a asigurat c toi de la bordul navei muriser. Apoi i-a continuat
drumul ctre Calicut, unde a capturat i ucis 30 de pescari, lsndu-le
cadavrele s pluteasc la mal. Temut i urt de localnici, da Gama plecat
lsnd n urm prima putere naval european din apele asiatice. Cnd s-a
ntors acas, n septembrie 1503, da Gama a fost recompensat din plin de
portughezi pentru eforturile sale i a fost ulterior numit Vicerege al Indiei.

Descoperirea Americii de catre Cristopher
Columb.

Fara nici cea mai mica indoiala , un punct important in descoperirea
Americii este reprezentat de personalitatea lui Christopher Columb, marele
explorator ce a ancorat in Bahamas in 1492.
Cristofor Columb , copilul unui respectabil om politic , s-a nascut in
Genova. El a lucrat in afacerea tatalui sau dar la varsta de 14 ani a ales sa
se imbarce si sa plece sa lucreze pe mare. Columb a navigat n ntreaga
Mediteran i intr-o zi a fost naufragiat n largul coastei Portugaliei. Cu
greu a reusit sa ajunga in Lisabona, unde i s-a alaturat unu-i frate.

In cea de-a doua jumatate a secolului al 15-lea, Portugalia a fost marele
centru de explorare si aventura pe mare a Vestului. In perioada in care
Columb a fost in Portugalia, a auzit multe povestiri de la marinari ,despre
pamanturile nedescoperite din Vest ul lumii. Persoanle educate ale
timpului , recunoasteau ca pamantul e rotund dar nici un European nu
avea cunostinta de existenta continentelor nord si sud americane si nici a
Oceanului Pacific. Columb a devenit una dintre vocile ce sustinea
explorarea vestului si astfel ajungerea la pietele de desfacere si comert ale
Chinei si Japoniei. Regele Portugaliei, John al 2-lea l-a primit pe Columb in
audienta ca sa ii asculte ideile indraznete, dar regele a considerat ca e mai
cumpatat sa le acorde o sansa celor care navigau in est, ocolind Africa , cu
aceleasi intentii de a atnge coastele Chinei si ale Japoniei.
In 1479, Columb s-a casatorit dar sotia sa a decedat 6 ani mai tarziu.
Nereusind sa gaseasca support din partea Portugaliei, pentru a-si realiza
visul de a calatorii in vest, Columb s-a mutat in Spania impreuna cu fiul sau
Diego. In aceea perioada , Spania avea o putere mult mai mica de
explorare decat Portugalia.Chiar daca Spania un era atat de puternica ,
precum Portugalia in explorarea de noi tinuturi, totusi Columb a fost primit
si ascultat de monarhi Spaniei, regele Ferdinand al 2-lea si Regina Isabella.
Dupa caderea Granadei in 1492, Spania a renuntat sa provoace Portugalia
in tendintele sale de explorare. Regele si Regina Spaniei au decis sa ii
suporte o calatorie lui Columb in vest catre China, numindu-l pe Columb
Amiralul Marilor si al Oceanelor si guvernator al pamanturilor ce le va
descoperii . La randul sau Columb a promis sa extinda Crestinism ul
populatiei din est si aducerea bogatiilor de aur, argint si condimente
Spaniei.


Prima Expeditie (1492-1493)

Expeditia a plecat din Palos, Spania la inceputul lui August 1492.
In aceasta expeditie nu au fost luati nici soldati, nici colonisti si nici preoti,
acesta fiind si dovada ca aceasta expeditie a fost una de explorare si nu de
colonizare. Corabia NINA PINTA si nava amiral SANTA MARIA, au ajuns
prima data in Insulele Canare unde au fost facute mici reparatii si au fost
incarcate noi provizii de mancare.
La data de 6 Septembrie, corabiile lui Columb au plecat catre vest ,
in ape la care Columb nu a avut nici o harta.


La data de 7 Octombrie flota lui Columb a schimbat cursul catre sud-vest
si la data de 12 Octombrie Columb a pus piciorul pe una din insulele
Bahamas-ului de astazi, insula ce el a numit-o SAN SALVADOR. In
Bahamas , Cristofor Columb este la randul lui foarte venerat. Columb a
crezut ca a ajuns pe una din insulele Asiei, dar nu era sigur daca era in
apropierea Indiei, Chinei ( pe atunci cunoscute sub numele de CATHAY),
Japoniei (cunoscuta ca CIPANGO ) sau a Indoneziei ( cunoscuta ca insula
condimentelor)
Tot in acel moment , ca o preconizare a dominatiei spaniole ce va urma,
Columb a notat in jurnalul sau ca: bastinasii (ARAWAKS) erau un popor
bland si de incredere, care ar putea fi usor cucerit si uinrobit in beneficial
Spaniei .
In toamna anului 1492, Columb a sperat sa il localizeze pe
imparatul Chinei si pentru asta a explorat si atins, mai multe parti ale zonei
Caribiene. El a localizat Cuba de astazi si corabia SANTA MARIA a
naufragiat pe insula HISPANIOLA ( Haiti si Republica Dominicana de
astazi). Echipajul si marfurile au trebuit mutate de pe Corabia avariata si
un mic fort a fost construit pe insula. Denumit NAVIDAD in onoarea
sarbatorilor de Craciun, mica asezare a devenit astfel primul avanpost
european din Lumea Noua , dupa exploratori nordici ce trecusera Puntea
Bering cu foarte multi ani in urma.
Lasind o parte din echpajul sau pe insula HISPANIOLA Columb a
revenit inapoi in Spania unde a fost primit regeste . Columb a adus Spaniei
doar putin aur , bijuterii si asigurarile sale cum ca a descoperit insulele din
jurul Chinei sau Japoniei. Regele Ferdinand si Regina Isabella au fost
incantati de vestile aduse de Columb si imediat au pus la cale pregatirile
pentru o alta expeditie mult mai ambitioasa.



A doua Expeditie (1493-96)
Expeditia ce a plecat din portul CADIZ in Septembrie 1493, a fost una cu
mult mai ambitioasa, find formata din 17 corabii cu ofiteri si soldati, 1500
de potentiali colonisti cat si o larga varietate de animale, obiectievele
acestei expeditii fiind clare: stabilirea de colonii spaniole si descoperirea de
bogat de aur si argint
Prima debarcare a fost facuta in Noiembrie 1493 in Lesser Antilles ( zona
insulelor Antigua si Barbuda de astazi ). De aici expeditia si-a urmat cursul
prin nordul Puerto Rico ului inapoi pana pe insula HISPANIOLA, unde a
gasit micul fort NAVIDAD distrus si nici un supravietuitor, se pare ca toti
cei lasati aici au fost efectiv decimati de de bastinasi.
O noua comunitate a fost constituita in imediata vecinatate a vechiului
fort. Columb si-a petrecut tot restul anului 1493 explorand celelalte insule
din jur, cele mai notabile fiind Jamaica si Cuba.El un a ajuns sa faca un tur
in jurul Cubei , si astfel a fost ferm convins ca de fapt pamanturile CUBEI
esta tinutl Chinei.


In lipsa guvernatorului Columb , conditiile de colonizare a
noii asezarii de pe HISPANIOLA au devenit to mai grele si asta in mare
parte deoarece , noii colonisti au evitat munca grea, necesara constituirii
unei asezarii omenesti cat mai puternica si s-au multumit cu ocuparea
timpului cu cautarea de aur si argint.
La revenirea sa in Navidad, Columb a incercat sa reinstaureze ordinea si
astfel si-a instrainat pe foarte multi colonisti. Columb a fost cu mult mai
mult un bun marinar decat a fost administrator al noilor colonii. El a
incercat sa gestioneze pozitiv atitudinea colonistilor care refuzau sa
munceasca munciile noii asezarii incercand sa ii exploateze pe bastinasi,
ceea ce a facut sa isi castige un dispert din partea noilor colonisti, dintre
care multi au hotarat sa se reimbarce pe corabii sis a se intoarca inapoi in
Spania unde s-au plans Coroanei de conditiile din noua colonie.
In 1496, Columb a parasite noua colonie , ce se zbatea in
greutati, si s-a reintors in Spania pentru a se apara in fata reprezentantiilor
Casei Regale, fata de acuzatiile aduse lui de catre colonisti. La plecarea sa ,
i-a lasat ca sa administreze noua asezare pe fratii sai, Bartholomew si
Diego. Cea de-a doua expeditie in Lumea noua a avut ca rezultate
stabilirea colniei de pe Hispaniola cat si descoperirea a catorva zacaminte
de resurse minerale.


A Treia Expeditie (1498-1500)
Cea de-a treia expeditie a plecat din portul Sevilia in Mai 1498 cu
numai 6 corabii. Reclamatiile colonistilor a dus la insuficienta de noi
colonisti , ajungandu-se ca , Columb sa fie nevoit sa imbarce pe corabiile
sale si detinuti. Aceasta noua expeditie a fost impartita in doua, o parte
urmand a reveni pe Hispaniola si sa ajute colonia de acolo iar ceea de-a
doaua parte, condusa de Columb sa continue descoperirea Noii Lumi si
astfel sa ajunga in China. Cel de-al doilea grup au debarcat pentru prima
data in Trnidad pe coasta Venezuelei de astazi si de aici au incercat sa intre
cat mai adanc in continente.Cand au descoperit gura de intrare in
continente a fluviului Orinoco , Columb a fost ferm convins ca a ajuns pe
un continente mare si un pe o insula.
Columb a revenit inapoi pe Hispaniola unde conditiile erau in continuare
haotice. Reclamatiile tot mai multe catre officialii spanioli au facut ca in
anul 1500 un nou guvernator sa fie trimis pe Hispaniola. Columb a fost
arestat si trimis inapoi in Spania in lanturi. Ferdinand si Isabella a caror
simpatie a fost in descrestere, au reusit sa il scape pe Columb de
inchisoare dar influenta acestuia a scazut dramatic.



Cea de-a Patra Expeditie (1502-04)

Columb nu a reusit sa pregateasca o noua expeditie pana in luna Mai
a anului 1502, cand a plecat din portul Cadiz cu doar 4 corabii. Dorintele
sale de a descoperii China, de a gasii noi bogatii au fost de dorinta lui
Columb de a isi reconstrui reputatia. Lui Columb i-a fost refuzata intrarea
in colonia de pe Hispaniola, unde el inca era o persoana foarte neagreata.
In aceasta cea de-a PATRA expeditie, Columb a sfarsit prin a naviga pe
coasta Americii Centrale sperand in continuare sa ajunga sa atinga Est-ului
Indepartat.
In Decembrie 1502, Columb a incercat sa se intoarca in Hispaniola. El era
bolnav, dupa ce si-a pierdut vederea , avand corabiile putrezind , in mare
parte naufragiate, singura sa corabie ce i-a mai ramas l-a ajutat sa ajunga
pana in Jamaica unde echipajul ce i-a mai ramas si-a cautat refugiu.
Doi marinari din echipajul ramas, au voluntariat sa incerce sa ajunga pana
inHispaniola cu o canoe, incercare foarte periculoasa. Cei doi marinari au
reusit sa ajunga la colonia din Hispaniola , dar oficialii din Hispaniola ,
foarte prudenti au asteptat un an de zile pana sa le trimita ajutor celor
ramasi in Jamaica. Columb, Amiralul Marilor si al Oceanelor stia ca nu
este binevenit pe Hispaniola si imediat s-a imbarcat si s-a reintors in
Spania.
Columb si-a trait, mult din restul vietii , incercand sa isi
redobandeaasca titlurile si bogatiile.
Odata ce Regina Isabella a decedat in 1504, mai tot suportul sau regal a
disparut.
Dupa multe incercari nereusite, i-a fost facilitate uo infatisare in fata
regelui Ferdinand in anul 1505. Cu aceasta ocazie, un aranjament generos
financiar i-a fost acordat lui Columb dar i-sau refuzat reatribuirea tuturor
titlurilor.
Cristofor Columb a decedat in 20 Mai 1506, a decedat rapus de boala
in Spania, la Valladolid,fara a sti cu exactitate daca a atins sau nu Lume
Noua.
Indiferent de atitudinea Spaniei fata de Cristofor Columb sau de greselile
acestuia, el a ramas si va ramane DESCOPERITORUL AMERICII iar in USA
zilelor noastre, Cristofor Columb este oficiat in fiecare an.


Momente marcante
1492 Cuba si San Salvador
1493 Puerto Rico, Dominica si Maria Grande
1494 Jamaica
1498 gura fluviului Orinoco

Vorbind despre motivatiile care l-au facut pe Columb sa plece n aceste
expeditii, Tzvetan Todorov afirma n Cucerirea Americii. Problema celuilalt,
ca nu cupiditatea a constituit adevaratul sau mobil:

Daca i pasa de bogatie este pentru ca ea semnifica recunoasterea rolului
sau de descoperitor; dar pentru el nsusi prefera vesmntul simplu al
calugarului. Aurul reprezenta prea rudimentara pentru a-l interesa pe
Columb, si trebuie sa l credem atunci cnd scrie n jurnalul celei de-a treia
calatorii: Domnul stie prea bine ca eu nu ndur toate aceste chinuri pentru
a strnge bogatii, nici pentru a le descoperii pentru folosul meu; caci, n
ceea ce ma priveste, stiu prea bine ca tot ce se poate obtine n aceasta
lume este van, daca nu are drept tel onoarea si slujirea Domnului .

Ceea ce l preocupa cel mai mult pe Columb era expansiunea
crestinismului. Obiectivul sau era: n numele Domnului Nostru, sper sa pot
raspndi n univers numele sau sfnt si Evanghelia (1502, Scrisoare catre
pp. Alexandru al VI-lea). Om de o adnca piosenie, era mnat de ideea
unei victorii universale a crestinismului. Un alt proiect a lui Columb era
plecarea n cruciada si eliberarea Ierusalimului.
Atunci cand descopera insule, Columb doreste sa le denumeasca n functie
de locul pe care-l ocupa acestea n descoperirea sa, n special denumiri
religioase. El ignora diversitatea limbilor, fapt care nu-i lasa dect
posibilitatea a doua comportamente complementare: sa recunoasca ca este
vorba de o limba, dar sa refuze a crede ca este diferita; sau sa recunosca
diferenta dar sa refuze a crede ca este vorba de o alta limba.
Rezultatul lipsei de atentie acordate limbii celuilalt duce, pe parcursul
primei calatorii, la incomprehensiunea totala a bastinasilor. Desi face
dovada incompre-hensiunii sale, Columb pretinde fara ncetare ca ntelege
ce i se spune. Toate esecurile nregistrate de datoreaza att nentelegerii
limbii, ct si a obiceiurilor indienilor. Comunicarea umana nu-i reuseste
exploratorului pentru ca nu l intereseaza.
Columb nu vorbeste despre oamenii pe care i ntlneste dect pentru ca
acestia fac parte din peisaj. Dintre particularitatile indienilor, frapanta
pentru acesta, este absenta vesmintelor. Despuiati fizic, indienii i apar lui
Columb despuiati de orice calitate culturala: ei sunt caracterizati prin
absenta obiceiurilor si a riturilor .
Todorov se ntreaba n cartea sa cum poate fi Columb asociat celor doua
mituri aparent contradictorii, cel dupa care celalalt este salbaticul bun si
cel dupa care el este un cine jegos, sclav n toata puterea cuvntului.
Raspunsul este simplu: pentru ca amndoua au o baza comuna,
necunoasterea indienilor si refuzul de a le admite calitatea de subiect cu
aceleasi drepturi. Columb a descoperit America, nu si pe americani .


AMERIGO VESPUCCI
(1454-1512)

Amerigo Vespucci a fost unul dintre cei mai mari navigatori ai tuturor
timpurilor. S-a nascut pe 9 Martie 1454, n Florenta. A fost al treilea copil al
lui Nastagio Vespucci, notar, si al Lisei de Giovanni. Familia Vespucci era
una dintre cele mai culte si mai respectate familii de aristocrati din
Florenta. Pentru a demonstra statutul familiei sale, n 1472, tatal lui
Amerigo a dat ordin sa se picteze pe unul dintre zidurile unei biserici
construite de un alt membru al familiei Vespucci n 1383, portretul familiei
sale. Amerigo a fost foarte mult influentat de unchiul sau Giorgio Vespucci.
Giorgio colecta manuscrise si detinea o biblioteca pe care mai trziu a
daruit-o familiei Medici, conducatoarea Florentei.
Cu un an nainte ca Amerigo sa se nasca Giorgio construieste o scoala la
manastirea sa din San Marco. Atunci cnd Amerigo mplineste vrsta de 8
ani Giorgio moare.
Giorgio a vazut n Amerigo salvarea familiei Vespucci ce se destrama.
nvatnd cu unchiul sau Amerigo a facut o pasiune pentru Dante Aligherii si
pentru Virgil. Unchiul sau la initiat n psihologie dar mai ales n nvataturile
lui Aristotel, ce includeau astronomia, cosmografia si geografia.
Tatal lui Amerigo, Sir Nastagio, si facuse planuri ca fiul sau sa intre n viata
comerciala. Nastagio s-a mpotrivit trimiterii lui Amerigo la Universitatea din
Pisa laolalta cu alti oameni needucati, ca Leonardo da Vinci si Shakespeare.
n schimb Amerigo a urmat cea mai renumita scoala de geografie din
Florenta, Paolo Toscanelli (1397-1482). Toscanelli era cel mai marte
cosmograf al timpului si de asemenea un mare colectioner si realizator de
harti.
Toscanelli avea aspiratii sa navigheze n vestul Indiilor, asa ca este
indicutabilfaptul ca el, Toscanelli, este omul ce i-a implantat lui Amerigo
ideea de a naviga spre vest.
Tatal lui Amerigo a murit n Aprilie 1478 si astfel Amerigo a devenit
mostenitorul averii familiei sale.
A devenit managerul familiei Medici, si timp de 16 ani a ncheiat contracte
n numele acestora strngnd si el foarte multi bani. Se decide sa
paraseasca Italia n favoarea Spaniei. n 1491 Spania devenise tarmul
aventurierilor si al oportunistilor.
n 1493 n Spania ajunge vestea ca Cristofor Columb ajunsese n Indiile de
vest.
Amerigo a continuat sa fie comerciant n slujba familiei Medici si a stabilit
foarte multe contacte n Spania.
n anul 1489 Vespucci transfera afacerea familiei Medici lui Gonzalo Berardi
iar acestia doi devin prieteni apropiati Vespucci devine din ce n ce mai
interesat de calatoriile lui Columb. Dupa mai multe ncercari de a descoperi
un pasaj catre Asia, Vespucci si da seama ca trebuie sa devina si el
explorator, avea toate calitatile pentru a fi marinar.
n Mai 1499, Vespucci pleaca la drum alaturi de Alonso de Hojeda. Lui
Amerigo I s-au dat 2 nave si putea sa faca ce ar fi vrut cu ele atta timp
ct avea permisiunea lui Hojeda.
Navele au ajuns n Brazilia pe 27 iunie1499 si au fost primele ambarcatiuni
europene ce au ajuns acolo. Navele au navigat pe Amazon studiind totul.
Vespucci se ocupa de cosmografie.
Drumul la transformat pe Vespucci dintrun om de afaceri ntrun scolar.
Vespucci se gandea ca era foarte aproape de a gasi o noua ruta spre Asia,
totusi n iunie 1500 navele s-au ntors n Spania.
Imediat cum Vespucci a ajuns n Spania i-a scris lui Lorenzo de Medici, o
scrisoare n care i povestea cum a traversat Atlanticul, despre animalele pe
care le-a vazut, date despre tot cea ntlnit.
Cum a ajuns n Europa Vespucci era foarte dezamagit deoarece Vasco da
Gama reusise sa navigheze n jurul Africii ajungnd pna n partea estica.
Amerigo Vespucci s-a decis sa mai faca o expeditie iar guvernul spaniol ia
dat 3 nave plus provizii dar el a refuzat considernd ca va avea succes
numai daca va naviga sub pavilion portughez. Astfel portughezii i ofera si
ei 3 nave si control total asupra lor.
Expeditia avea sa-l faca pe Vespucci faimos, deoarece descoperise un nou
continent, Vespucci era sigur ca nu ajunsese n Asia.
n timpul acestei expeditii Vespucci i scrie lui Lorezo Medici toate detalii
legate de acea calatorie.
Dupa a doua expeditie Vespucci era sigur ca descoperise un nou continent
si astfel vestea a fost repede anuntata.
In iunie 1504 Vespucci ajunge la Lisabona si pana la sfarsitul anului se
muta la Sevilla unde va rmane pana la sfarsitul vietii sale.
Vespucci a fost primul european ajuns in Brazilia. A fost primul ce a calcat
pe coastele Uruguayului si Argentinei. A descoperit unele dintre cele mai
importante fluvii ale lumii: Amazon, Pavia, Rio de la Plata. Pe langa acestea
a explorat aproximativ 6.000 de mile de coasta, mai mult decat oricine
altcineva. A fost primul ce a observat existenta curentului ecuatorial.
In cinstea sa, ca unul dintre cei mai mari navigatori ai Noii Lumi continentul
descoperit ii poart numele, incepnd cu anul 1507 cand cartograful
german Martin Waldseemuller tipareste prima harta care a folosit numele
de "America" pentru Lumea Noua.



Formarea imperiului colonial spaniol
De la sfarsitul secolului al XV-lea inceputul secolului al XVI-lea
, navigatorii spanioli au organizat expeditii de explorare ale Americii
Centrale, ale Golfului Mexic si a tarmurilor nordice ale Americii de Sud.

Spaniolii condusi de Hernan Cortez Hernan Cortez

Spaniolii condusii de Hernan Cortez ,in decurs de numai doi ani (1519-
1521) au cucerit statul Aztec si capitala acestuia, Tenochtitlan.De
asemenea spanioli au luat in stapanire si Peru in 1532-1533, condusi de
Francesco Pizarro si Diego Almagro, ajutati si de luptele pentru putere intre
fii Marelui Inca Huayna Capac, Huascar si Atahualpa.In deceniile 4 si 5 ale
secolului al XVI-lea , spaniolii si-au extins de asemenea stapanirea in Chile
si in Argentina.
Pamanturile erau propietate a Coroanei fiind detinute de noii
stapanitorii sub forma de concesiune funciara.Organul central suprem era
Consiliul Indiilor, creat in anul 1511 si reorganizat in 1524. Coloniile erau
inpartite in doua viceregate: unul cuprinzand posesiunile din Mexic si
America Centrala; celalalt pe cele din America de Sud, conduse de viceregi,
numiti de suveran.
Luptele si represiunile din epoca cucerii, inrobirea si munca fortata,
mai ales in mine, abuzurile administratiei spaniole, destramarea violenta a
structurilor sociale si a felului de viata traditional, epidemiile provocate de
bolile aduse din Europa, au provocat un pronuntat si rapid regres
demografic in rindul triburilor amerindiene. Spania ,ingrjijorata de scaderea
potentialului uman din coloniile spaniole a incercat sa ia unele masuri. Un
rol important in lupta pentru conditi mai bune pentru amerindieni , il are
calugarul dominican Bartolomeu Las Casas, autorul lucrarii Brevissima
relacion de la destruccion de las Indias (1552) care a denuntat ororile
comise de spanioli impotriva amerindienilor.
In urma acestor proteste, Carol Quintul a emis Legi noi in anul
1542 prin care interzicea transformarea amerindienilor in scalvi. Efectul
acestor legi a fost redus, iar interzicerea sclavajului amerindian a dus la
stimularea comertului cu scalvi din Africa.

Fernando Magellan
Celebrul navigator Fernando Magellan este navigatorul portughez, care a
ntreprins prima expediie maritim n jurul lumii.

Magellan s-a nscut n 1480 n Portugalia. Provenea dintr-o familie nobil dar
srac.
A fost ndrumat de mic spre cariera armelor. Rmas orfan de la vrsta de 10 ani, a
fost educat la curtea regal. A studiat navigaia i n 1505 s-a nrolat n marin,
unde a slujit coroana portughez participnd la mai multe btlii navale. Intre anii
1505 si 1511 a participat la cucerirea Indiei de Est si a peninsulei Malacca.Mai
tarziu el a luat parte la expeditiile portugheze din Africa de Nord ,unde a fost
ranit.Intors in patrie a cerut regelui o avasnsare neinsemnata in serviciu, dar a fost
refuzat .Jignit Magelllan a parasit patria plecand in Spania .
mpreun cu un prieten astronom portughez, a conceput un plan de
cltorie spre insulele Moluce, pe la vest, ocolind America pe la sud.
Proiectul celor doi a fost refuzat de coroana portughez, dar acceptat de cea
spaniol, deoarece Spania dorea i ea foarte mult acele "insule ale Mirodeniilor",
iar Magellan s-a priceput de minune s demonstreze c accesul la ele este posibil,
mergnd spre vest, la sud de "Tara Sfintei Cruci" (America de Sud).
n ultimul moment, chiar nainte de plecare, prietenul astronom renun s
participe la cltorie, Magellan rmanand singurul conductor al expediiei.
Deoarece "Consiliul pentru India" nu avea ncredere total n "portughez", ceilali
cpitani de corbii au fost numii spanioli.
Flotila lui Magellan era format din: nava-amiral "Trinidad" (110 t), condus
de marele navigator Fernando Magellan; "San Antonio" (120t), "Concepcin"
(90t), "Victoria" (85t) si "Santiago" (75t).

La bordul lor se aflau 265 de oameni i istoricul expediiei, cruia i se
datoreaz relatarea primei cltorii n jurul lumii.
La 20 septembrie 1519, din portul Sanlcar de pe Guadalquivir, a pornit
flotila velierelor lui Magellan, s nconjoare lumea, nfruntnd apele Oceanului
Planetar.

DRUMUL SPRE AMERICA, DESCOPERIREA
PATAGONIEI

Dup o escal n insulele Canare, flotila lui Magellan a nceput traversarea
Oceanului Atlantic.
n aceast cltorie, sarcina cea mai grea a lui Magellan a fost s in la un
loc toate cele cinci corbii, care erau de tonaj i viteze diferite.El a pus la punct un
ingenios sistem de semnalizare luminos ntre nave pe timp de noapte. Astfel
corbiile din flotila sa, nu s-au rtcit niciodat una de alta, n lungul lor drum.
La sfritul lunii noiembrie, flotila ajunge n extremitatea estic a Americii
de Sud ("Tara Sfintei Cruci"), unde rmne 13 zile n portul Santa Lucia (Rio de
Janeiro), ntr-o zon de vis, unde se odihnesc i se aprovizioneaz.
Dupa ce s-au incarcat cu de toate, corabiile si-au continuat drumul spre
sud, atingand Patagonia (Argentina de astazi) in martie 1520.
Pe la mijlocul lunii mai, Magellan a trimis corabia "Santiago" s exploreze
spre sud. Corabia nu reuete s nainteze prea mult c se sfrm de stnci (50
lat. S), iar echipajul s-a salvat cu mare greutate (un singur marinar a pierit).


DESCOPERIREA STRMTORII - "PASO"
In august Magellan continu drumul spre sud i explorarea rmurilor
Patagoniei in cautarea unei treceri spre partea cealalta a continentului. La 21
octombrie 1520, descopera stramtoarea Magellan.
In timpul trecerii, a izbucnit o
rebeliune, iar capitanul de pe San
Antonio si-a intors nava inapoi spre
Spania, luand cu el cele mai multe
din proviziile flotei.
Ajuni n Spania, l-au denigrat i
acuzat pe Magellan de trdare i au
fost crezui, familiei lui Magellan i s-
a retras ajutorul pe care-l primea,
astfel c pn la urm, soia i
copilul su au murit ntr-o crud
mizerie.
Rms cu trei nave ("Trinidad", " Concepcin" i "Victoria") i cu un echipaj cu
efectivul mult sczut, Magellan i-a continuat drumul (23 27 nov.) printre
rmurile muntoase de peste 1100 m i pustii, ce strjuiau strmtoarea, pe care o
numete drept mulumire providenei cereti -"Strmtoarea Tuturor Sfinilor".
Ulterior ea va fi numit de posteritate, n cinstea marelui navigator care a
descoperit-o, strmtoarea "Magellan".
n timp ce strbtea strmtoarea, doar spre sud se zreau din cnd n cnd
focuri fumegnde. Magellan numete acest inut sudic neexplorat "Tara Focurilor"
sau "Tara Fumurilor", care este cunoscut, mai trziu, sub denumirea de "Tara de
Foc".
La 28 noiembrie 1520, Magellan parcurgnd o distan de 550 km, a ieit
din strmtoarea, a crei traversare a durat aproape dou luni.

DESCOPERIREA I PRIMA TRAVERSARE
A OCEANULUI "PACIFIC"
(28 noiembrie 1520 6 martie 1521, 98 de zile)

Ieind din strmtoare, cele trei corbii rmase, care formau acum ntreaga
flotil a lui Magellan, ptrund n "Marea de Sud"(Oceanul Pacific de astazi).
Traversarea marelui ocean a pus la grea ncercare curajul i rezistena
echipajelor. Timp de trei luni i douzeci de zile au mers fr pic de hran
proaspt.

Aproape tot echipajul era bolnav.Din fericire vremea a fost bun tot timpul, de
aceea Magellan a denumit, ntinderea imens de ap strbtut, cunoscut ca
"Marea de Sud" -- Oceanul Pacific (Oceanul "Linitit").
In cele din urma, in ianuarie 1521, au zarit o insula, unde s-au oprit pentru a
sarbatori.
La 6 martie 1521, flotila lui Magellan a ajuns n arhipelagul insulelor Mariane.
Strbaterea Ocenului Pacific, pentru care lui Magellan i-au trebuit aproape
patru luni, dei vremea a fost bun i vntul prielnic, a demonstrat existena unui
ocean mai mare dect Oceanul Atlantic.
Totodat hrile vremii au trebuit ulterior modificate deoarece Magellan
dovedise c ntre Asia i America exista o ntindere uria de ap mult mai larg
dect Oceanul Atlantic. Aprecierea se putea face i comparnd cele dou
traversri ale oceanelor ca timp. Dac Columb a traversat prima dat Atlanticul
ntr-o lun (28 de zile), Magellan traverseaz Oceanul Pacific n peste trei luni (98
de zile), dei a avut o vreme minunat i vnt prielnic, deci ntr-un timp aproape
de trei ori mai lung.


MOARTEA LUI MAGELLAN

Pe 16 martie 1521, dup nc 2.000 de km parcuri spre vest, expediia a
ajuns n insulele Filipine, insulele care mai fuseser vizitate de navigatori din Asia.
Magellan, prin sclavul su, se nelegea fr greutate cu localnicii a cror
limb, acesta o vorbea. Aa i-a dat seama Magellan c se afl n acea parte a
Lumii vechi, n sud-estul Asiei, n "insulele Mirodeniilor" unde el mai fusese.
Magellan insist s boteze muli btinai i ca protector al noilor cretini,
se amestec n certurile dintre crmuitorii insulei Mactan. Aa se face c Magellan
este ucis de lncile indigenilor, n noptea de 26 spre 27 aprilie 1521.

NTOARCEREA CORBIEI "VICTORIA"

Dup moartea lui Magellan s-au ales noi conductori ai flotilei.

Crmuitorul din insula Cebu aflnd ca vasele se pregtesc de plecare a
organizat o cina in cinstea lor. Doi dintre cei invitai au profitat de ocazie si au
refuzat sa participe la osp. Ei au deschis focul asupra portului si au plecat cu
vasele in larg, punnd stpnire pe ele.
Pe toate corbiile mai rmseser putini marinari si cele trei corbii erau
greu de condus. De aceea Concepcion care era avariata a fost distrusa prin
incendiere.
Corabiile Victoria si Trinidad au rtcit printre insule cteva luni, negsind
drumul spre "insulele Mirodeniilor".
La 8 noiembrie 1521 corbiile au ancorat lng piaa de mirodenii din insula
Tidore. Aici au cumprat importante cantiti de mirodenii.
Trinidad avea nevoie de reparaii serioase si de aceea au hotrt ca, la sfritul
acestora, ea sa se ntoarc in patrie plecnd spre rsrit
(srbtnd Oceanul Pacific, spre Golful Panama), iar
Victoria sa porneasc spre apus, spre Capul Bunei
Sperane.
In data de 21 decembrie 1521 Victoria a prsit
portul plecnd spre Spania prin sud.La 20 mai,
Victoria a ocolit Capul Bunei Sperane.
La 6 septembrie 1522 Victoria a ajuns la gurile
fluviului Guadalquivir, ncheind prima cltorie in
jurul lumii din istorie. Din echipaj s-au ntors in patrie
18 oameni.
Victoria adusese attea mirodenii nct din vnzarea lor s-a acoperit suma
cheltuita cu ntreaga expediie si a mai rmas un mare ctig. Guvernul Spaniol a
obinut dreptul primei descoperiri a insulelor Mariane si Filpine si a formulat
pretenii asupra insulelor Moluce.
Trinidad a pornit spre patrie in aprilie 1522. Timp de sase luni corabia a
ncercat sa traverseze Pacificul, dar din cauza ca cea mai mare parte din echipaj era
bolnav, in octombrie 1522, s-a ntors in insulele Moluce. Aici corabia a fost
capturata de portughezi. S-au confiscat instrumentele de navigaie si jurnalul de
bord. Astfel portughezii au intrat in posesia informaiilor ntregii expediii si a
drumului parcurs de Magellan. Marinarii au fost nchii in nchisori, unde cea mai
mare parte au murit. Din echipajul de pe Trinidad au supravieuit si s-au ntors in
Spania (in 1526) numai 4 oameni, care au ncheiat si ei astfel cltoria in jurul
lumii.
Chiar daca traseul descoperit de Magellan prin strimtoarea care-I poarta numele nu
avea sa fie prea folosit, mai ales dupa anul 1920 cind a fost deschis pentru circulatia
internationala Canalul Panama, expeditia condusa de el a avut o deosebita importanta
stiintifica: a fost cea mai concreta dovada de pina atunci asupra sfericitatii Pamintului, a
dovedit unitatea invelisului lichid al globului terestru, a imbogatit enorm orizontul
geografic al omenirii si a furnizat informatii asupra dimensiunilor Pamintului si ale
oceanului care desparte Asia de America.

Cltoria MagellanElcano. Victoria, una din cele 5 corbii iniiale, a
nconjurat Pmntul, revenind acas peste 16 luni dup moartea lui
Magellan.
James Cook

James Cook (n. 7 noiembrie 1728 - d. 14 februarie 1779) a fost un
explorator, navigator i cartograf englez ce a ajuns la rangul de cpitan
n Marina Regal. Cook a realizat hri detaliate ale
insulei Newfoundland nainte de a realiza trei expediii n Oceanul Pacific,
unde a realizat primul contact european cu coasta estic
a Australiei iInsulele Hawaii, precum i prima circumnavigare a Noii
Zeelande.

Harta lui James Cook a insulei Newfoundland, 1775

Cook s-a alturat flotei comerciale britanice ca adolescent i s-a alturat
Marinei Regale n 1755. A luat parte laRzboiul de apte ani i a explorat i
cartografiat cea mai mare parte a intrrii n Rul Sfntul Laureniu n timpul
asediului oraului Quebec. Acest lucru a atras atenia Amiralitii i Royal
Society. Acest lucru a venit ntr-un moment crucial att al carierei lui Cook
ct i al explorrilor maritime britanice, ceea ce a condus la sarcina de
comandant al navei HMS Endeavour n 1766 n prima din cele trei expediii
n Pacific.
n cele cltorii Cook a navigat mii de kilometri n mari zone necartografiate
ale Globului. A cartografiat teritorii din Noua Zeeland pn n Hawaii n cel
mai mare detaliu i la o scar ce nu a mai fost atins pn atunci. n timpul
acestor cltorii de descoperire a explorat i numit teritorii i a cartografiat
insule i zone de coast pentru prima dat pe hrile europene. A
demonstrat caliti de marinar, aptitudini de explorator i cartograf, curaj
fizic i capacitatea de a-i conduce oamenii n condiii vitrege.
Cook a fost ucis n Hawaii n timpul unei altercaii cu btinaii n timpul
celei de-a treia cltorii de explorare n Pacific n 1779. A lsat n urm o
motenire de cunotine tiinifice i geografice ce au influenat succesorii
si inclusiv n secolul al XX-lea iar numeroase memoriale i-au fost dedicate
n toat lumea.

Prima cltorie (1768 1771)



Replica navei Endeavour n portul Cooktown, Queensland, ancorat unde nava real a
fost euat timp de apte sptmni n 1770

n 1766 Royal Society l-a angajat pe Cook s navigheze n Oceanul Pacific
pentru a observa i marca tranziia planetei Venus n jurul Soarelui. Cook,
n vrst de 39 de ani, a fost promovat la gradul de locotenent i a fost
numit comandantul expediiei. Expediia a nceput n Anglia n 1768, a
ocolit Capul Horn i a continuat spre vest n Pacific pentru a ajunge la
insula Tahiti pe 13 aprilie 1769 unde s-au fcut observaiile tranziiei
planetei Venus. Totui, rezultatul observaiilor nu au fost att de concluzive
i precise pe ct se atepta. O dat ce observaiile s-au ncehiat, Cook a
deschis ordinele sigilate ce conineau instruciuni suplimentare din partea
Amiralitii pentru a doua parte a cltoriei: cutarea n Pacificul de Sud a
unor indicii cu referire la continentul Terra Australis. Cook a pornit spre
Noua Zeeland i a cartografiat ntreaga zon de coast cu doar cteva
greeli minore. Apoi a cltorit spre vest, ajungnd pe coasta sud-estic a
Australiei pe 19 aprilie 1770, fiind astfel primul contact european cu coasta
continentului.
Pe 23 aprilie a fcut primele observaii nregistrate asupra btinailor
australieni pe insula Brush. Pe 29 aprilie Cook i echipajul su au realizat
prima debarcare pe continent n locul numit astzi Peninsula Kurnell, pe
care el l-a numit "Golful Botanic" dup specimenele unice colecionate de
botanitii Joseph Banks i Daniel Solander. Aici Cook a realizat primul
contact cu un tribaborigen cunoscut sub numele de Gweagal.
Dup plecarea din Golful Botanic Cook a continuat spre nord unde a avut
loc un incident pe 11 iunie cnd nava Endeavour a euat pe un banc de
nisip n Marea Barier de Corali. Nava a fost puternic avariat iar cltoria
a fost amnat aproape apte sptmni ct au avut loc reparaiile pe plaj
(n apropierea portului oraului Cooktown, Queensland de astzi), la gura
de vrsare a rului Endeavour. O dat ce reparaiile au fost finalizate
cltoria a continuat prin Strmtoarea Torres iar pe 22 august a debarcat
pe Insula Posesiunii pe care a declarat-o teritoriu britanic. S-a ntors apoi n
Anglia prin Batavia (astzi Jakarta, Indonezia), unde o bun parte din
echipajul su a murit de malarie, Capul Bunei Sperane i Insula Sfnta
Elena, ajungnd n Anglia pe 12 iulie 1771.

Interludiu
Jurnalele lui Cook au fost publicate dup ntoarcerea sa n Anglia i a
devenit un erou pentru comunitatea tiinific. n rndul publicului larg
botanistul Joseph Banks era adevratul erou. Banks chiar a ncercat s
preia comanda celei de-a doua cltorii a lui Cook dar s-a retras nainte ca
expediia s nceap iar Johann Reinhold Forster i fiul su Georg Forster
au fost alei ca oamenii de tiin pentru aceast cltorie. Fiul lui Cook,
George, s-a nscut cu cinci zile nainte de a pleca n cltorie:


Traseele celor trei cltorii ale lui Cook. Prima cltorie este marcat cu
rou, a doua cu verde iar a treia cu albastru. Ruta echipajului lui Cook de
dup moartea acestuia este marcat cu linia albastr ntrerupt
A doua cltorie (1772-1775)
La puin timp dup ntoarcerea din prima cltorie, Cook a fost promovat la
gradul de comandor n august 1771. Apoi, n 1772 a fost nsrcinat de
Royal Society pentru a cuta ipotetitcul Terra Australis. n prima cltorie
Cook a demonstrat prin circumnavigarea Noii Zeelande faptul c nu este
ataat unui continent mai mare aflat la sud. Dei a cartografiat aproape
ntreaga coast estic a Australiei, demonstrnd c este de dimensiuni
continentale, Terra Australis se credea c este mai la sud. Dei s-a
demonstrat contrariul, Alexander Dalrymple i alii din Royal Society erau
convini c acest continent masiv trebuie s existe mai la sud.
Cook a primit comanda navei HMS Resolution n aceast cltorie iar
Tobias Furneaux a primit comanda celei de-a doua nave, HMS Adventure.
Expediia lui Cook a circumnavigat globul la latitudini foarte sudice, fiind
unul dintre primii care s treac de Cercul Polar de Sud pe 17 ianuarie
1773. A explorat, cartografiat i luat n posesiune britanic Georgia de Sud,
explorat de Anthony de la Roch n 1675, descoperit i numit de Clerke
Rocks i Insulele Sandwich de Sud. n ceaa antarctic , Resolution
i Adventure s-au separat. Furneaux s-a ndreptat spre Noua Zeeland,
unde a pierdut o parte din oameni n urma confruntrilor cu populaia Mori
dup care s-a ntors n Anglia, n vreme ce Cook a continuat s exploreze
zona antarctic, ajungnd la 7110'S pe 31 ianuarie 1774.

Cook aproape a ajuns pe continentul Antarctica dar a trebuit s se ndrepte
spre Tahiti pentru reaprovizionare. Apoi a reluat traseul sudic n a doua
tentativ euat de a gsi presupusul continent. n aceast parte a
cltoriei Cook a luat cu el un tnr Tahitian pe nume Omai, care s-a
dovedit avnd cunotine mai slabe despre Pacific dect Tupaia din prima
cltorie. n timpul cltoriei de ntoarcere din 1774 a debarcat n Insulele
Tonga, Insula Patelui, Insula Norfolk, Noua Caledonie iVanuatu. Raportul
dat la ntoarcere a eliminat interesul pentru mitul continentului Terra
Australis.
n 1775 expediia s-a ntors n Anglia, iar Cook a fost n sfrit ridicat la
rangul de cpitan, pentru serviciile aduse. Inteniona s se retrag, dar
amiralitatea l-a trimis , in 1776, ntr-o nou cltorie: tebuia explorat un
eventual pasaj ntre Pacificul de Nord i Atlantic. Mai nti a vizitat din nou
cteva arhipelaguri din sudul oceanului, apoi s-a ndreptat spre nord i a
descoperit, n 1778, Insulele Sandwich, astzi Hawaii. Vreme de cteva
luni a cutat zadarnic un pasaj de-a lungul coastei nordice a Americii pn
sus, n Alaska, apoi s-a ntors n Insulele Sandwich. Iar aici destinul l-a
ajuns din urm. ntr-o altercaie cu btinaii a fost asasinat (1779),
ntmplare cu totul regretabil, deoarece Cook, spre deosebire de
majoritatea exploratorilor, arta mult nelegere i apreciere fa de
obiceiurile stranii, judecnd dup norme europene, ale locuitorilor din
insulele sudului, respectnd i toate datinile lor religioase.

Realizrile lui Cook nu au egal pn n zilele noastre, iar Marea Sudului,
necunoscut pn la el, a fost aproape total explorat n cele trei cltorii
ale sale. Urmailor si nu le-a mai rmas dect s completeze amnuntele.


CONSECINTELE MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE
Descoperirea Americii si a caii maritime spre India si formarea inperiilor
coloniale portughez, spaniol si olandez au avut ca urmare largirea considerabila a
comertului international, Europa extinzandu-si relatiile cu Africa si mai ales cu
Asia de sud-est si America.
Europa a reusit sa scape de monopolul impus de arabi in comertul cu
mirodenii si au pus bazele comertului transatlantic cu Lumea Noua.
In urma comertului cu Lumea Noua, cu Asia de sud-est si cu Africa, tarile
aflate pe tarmurile Oceanului Atlantic au devenit principalele puteri comerciale si
maritime ale lumii.
Ca urmare a descoperirii Americii, in America s-au introdus plante din
Europa precum : graul, secara, meiul, orzul, vita de vie, maslinul, diversi pomi
fructiferi , trestia de zahar, precum si unele animale, ca : boul, bivolul, calul,
magarul, oaia, pasari de curte. Iar din America s-au introdus in Europa unele
plante, ca : porumbul, cartoful, ananasul, tutunul, iar dintre pasari , curcanul.
Exploatarea puternica a bogatiilor minerale din noile teritorii au dus la un
puternic aflux de metale pretioase spre Europa care a avut puternice consecinte
economice si sociale.
Prin impulsul pe care l-au dat productiei mestesugaresti si manufacturiere,
comertului transoceanic, activitatii bancare, expansiunii maritime si comerciale,
marile descoperiri geografice au creat conditii favorabile dezvoltarii relatilor
capitaliste in Europa apuseana.
In acelas timp marile descoperiri geografice au fost urmate de o lupta
crescanda intre statele Europei apusene, pentru suprematia maritime si
comerciala si pentru colonii. Lupta s-a intensificat in a doua jumatate a secolului al
XVI-lea, ducand la razboiul maritime hispano-englez , care a culminat cu
infringerea de catre englezi a Invincibilei Armada, in anul 1588 si la razboiul
Olandei impotriva Spaniei si Portugaliei, care a dus , in cursul primei jumatati a
secolului al XVII-lea, la ocuparea de catre olandezi a celei mai mari parti a
imperiului colonial portughez din Asia de sud-est.
Marile descoperiri geografice au avut in general urmari negative pentru
popoarele din Africa, America si Asia cu care au venit in contact statele europene .
Marile descoperiri geografice au contribuit considerabil la progresul
cunostintelor omenesti. In aproximativ jumatate de veac , de la sfarsitul secolului
al XV-lea la mijlocul secolului al XVI-lea, orizontul geografic al europeenilor s-a
largit considerabil , de la cunosterea directa a Europei, Orientului Apropiat si a
nordului Africii, la aceea a globului terestru in ansamblul sau. Totodata s-a
realizat, ca urmare a descoperirii de catre europeni a unor tari si popoare
necunosute pana atunci lor, o impresionanta acumulare de cunostinte in cele mai
variate domenii: botanica, zoologie, medicina, istorie, lingvistica, religie, obiceiuri
etc.





CONSECINTELE
1)Consecine economice
2)Consecine politice
3)Consecine spiritual-religioase

Consecine economice
1 Comertul mondial se mut din Mediterana n Oceanul Atlantic
2 Ruinarea oraselor italiene
3 Creste cantitatea de aur i argint
4 Sunt aclimatizate n Europa noi plante, porumb, fasole, cartof,
tutun i psri curcanul

Consecine politice
1.Europa Occidental devine stpna lumii

Consecine spiritual-religioase

1)Rspndirea civilizaiei europene (limbi, mod de via cultur)
2)Rspndirea religiei romano-catolice (n special n America
Latin)
3)Distrugerea civilizaiilor amerindiene (aztec,inca, maya);
4)Lrgirea orizontului cunoaterii umane


Concluzii si opinii proprii

Eu socot ca, descoperirile geografice au avut atit urmari pozitive, cit si
negative. Descoperirile au largit orizontul geografic, au dovedit ca
Pamantul e rotund si au marcat inceputul colonialismului prin crearea
primelor domenii coloniale. Totodata datorita noilor bogatii s-a extins piata
mondiala si s-a intensificat circulatia marfurilor intre Europa, Asia de Sud-
Est, Africa si America iar regiunile nou descoperite au devenit piete de
desfacere pentru europeni facand astfel ca Oceanul Atlantic sa devina axa
comerciala a lumii.
Marile descoperiri geografice au contribuit considerabil la progresul
cunostintelor omenesti. In aproximativ jumatate de veac , de la sfarsitul
secolului al XV-lea la mijlocul secolului al XVI-lea, orizontul geografic al
europeenilor s-a largit considerabil , de la cunosterea directa a Europei,
Orientului Apropiat si a nordului Africii, la aceea a globului terestru in
ansamblul sau. Totodata s-a realizat, ca urmare a descoperirii de catre
europeni a unor tari si popoare necunosute pana atunci lor, o
impresionanta acumulare de cunostinte in cele mai variate domenii:
botanica, zoologie, medicina, istorie, lingvistica, religie, obiceiuri etc.
Ca urmare a descoperirii Americii, in America s-au introdus plante din
Europa precum : graul, secara, meiul, orzul, vita de vie, maslinul, diversi
pomi fructiferi , trestia de zahar, precum si unele animale, ca : boul,
bivolul, calul, magarul, oaia, pasari de curte. Iar din America s-au introdus
in Europa unele plante, ca : porumbul, cartoful, ananasul, tutunul, iar
dintre pasari , curcanul.
Marile descoperiri geografice au avut in general urmari negative pentru
popoarele din Africa, America si Asia cu care au venit in contact cu statele
europene. Au fost distruse civilizaiile amerindiene (aztec,inca, maya),
iar majoritatea transformati in robi.
In acelas timp marile descoperiri geografice au fost urmate de o lupta
crescanda intre statele Europei apusene, pentru suprematia maritime,
comerciala si pentru colonii.