Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Didactica Moderna
Didactica Moderna
procesul de predare 4i +ai puin pe cel de Fn";are ,accentul s-a pus pe trans+i;tor! respecti"
pe surs; 4i s-a ne.li#at receptorul-! l;sIndu-se de o parte! aproape total! proble+ele de
autoinstruire a c;ror i+portan; nu poate =i contestat;.
Fn conclu8ie! obiectul de studiu al didacticii este instruirea 4i autoinstruirea! ur+;rirea cu
prec;dere a proble+elor peda.o.ice pe care le ridic; 4i le i+plic; or.ani8area pro.ra+atic; a
=or+;rii tuturor laturilor personalit;ii u+ane. Aceste proble+e "i8ea8; procesul de
Fn";;+Int! esena sa! ta(ono+ia! +odalit;ile de reali8are! coninutul! te6nolo.ia didactic;!
+odalit;ile de instruire 4i educare! siste+ul educaional etc!
Didactica repre8int; a8i o ra+ur; co+ple(; a 4tiinelor educaiei care studia8; 4i
=unda+entea8; 4tiini=ic anali8a! proiectarea! des=;4urarea 4i e"aluarea pred;rii 4i Fn";;rii ca
proces de instruire 4i educare! atIt Fn 4coli 4i alte instituii! cIt 4i prin autoinstruire.
/=era de cuprindere a conceptului Ddidactic;E s-a l;r.it: "orbi+ a8i de etape<ni"ele ale
didacticii! respecti" de o didactic; tradiional;! clasic; 4i de o didactic; +odern;! nou;!
psi6olo.ic;. Didactica clasic; a. a"ut ca obiect de studiu esena procesului de Fn";;+Int! cu
scopul 4i sarcinile sale' procesul de Fn";;+Int 4i =actorii acestuia: coninutul Fn";;+Intului'
principiile! +etodele 4i =or+ele or.ani8atorice ale acti"it;ii instructi"-educati"e' or.ani8area
Fn";;+Intului: clasa! 4coala 4i siste+ul educaional' pro=esoral. Didactica +odern;
Fncorporea8; Fntrea.a s=er; de cuprindere a didacticii clasice! e(tin8Indu-4i coninutul prin
includerea a noi te+e. cu+ ar =i: didactica adulilor! Fn";area cu a#utorai +a4inilor! instruirea
4i autoinstruirea asistate de calculator! utili8area +i#loacelor te6nice de instruire! pro.ra+area
peda.o.ic;! alte +odalit;i de or.ani8are a acti"it;ilor instructi"-educati"e 4.a.
E(e+plul %: 9e=eritor la autoinstruire! didactica se preocup; de +ecanis+ul acesteia: esena!
procesul propriu-8is! condiiile unei autoinstruiri autentice si e=iciente etc.
E(e+plul : 9e=eritor la pre.;tirea continu; a adulilor! didactica "i8ea8; cu prec;dere
speci=icul acestei acti"it;i! =or+ele de reali8are! +odalit;ile adec"ate de +eninere a unui
ni"el instructi" +ulu+itor! strate.iile speci=ice etc.
Cele +ai i+portante deosebiri dintre s=era de cuprindere a didacticii tradiionale 4i cea a
$
didacticii +oderne sunt surprinse Fn =i.ura l .%.:
Didactica tradiional;
W%<
Procesul de Fn";;+Int
7 W^< NM3 7 W%< WM<
/cop. Or.ani8are Coninut 5etodolo.ie Principii Personalitatea
/arcini pro=esorului
Didactica +odern;
Procesul de Fn";;+Int
Autoinstruirea __ML_
R
Didactica ad
ulilor
/cop! Or.ani8are Coninut 5etodolo.ie Principii Personalitatea /arcini
pro=esorului
?i.ura LI. Deosebiri eseniale Fntre s=erele de cuprindere ale didacticii tradiionale 4i +oderne
%.0.. /ubra+urile didacticii
?eno+enul educaional! respecti" =uncionalitatea 4i structura aciunii educaionale constituie
obiectul de studiu al peda.o.iei. Co+ple(itatea crescInd; a realit;ii educaionale a i+pus
sinta.+a D4tiinele educaieiE< D4tiinele peda.o.iceE! ce se re=er; la ansa+blul disciplinelor
teoretice 4i practice care spri#in; studierea 4tiini=ic; a proble+elor le.ate de educaie! la toate
"Irstele.
0
/inta.+a D4tiinele educaieiE a =ost =olosit; pentru pri+a dat; de Eduard Claparede Fn %)% 4i
a i+pus Fn anii L>$ o autentic; sc6i+bare de paradi.+;! FncepInd cu anii L>$ 4i pIn; Fn
pre8ent! pe plan +ondial s-au elaborat di"erse +odele de clasi=icare a 4tiinelor educaiei!
FntrucIt nu s-au identi=icat criterii unani+ acceptate de speciali4tii do+eniului! elaborarea
unei ta(ono+ii a 4tiinelor educaiei r;+Ine! Fn continuare! Fn atenia acestora.
Ca ra+ur; a 4tiinelor educaiei! didactica studia8; ur+;toarele patru +ari do+enii:
- Fn";;+Intul Fn ansa+blu s;u! pe toate treptele de 4colaritate 4i autoinstruirea! ca8 Fn care
poart; denu+irea de didactic; .eneral;'
- procesul de Fn";;+Int din perspecti"a peda.o.ic; a pred;rii 4i Fn";;rii obiectelor de
studiu! ca8 Fn care poart; denu+irea de didactic; special; sau +etodic; ,=iecare obiect de
Fn";;+Int are deci didactica< +etodica sa! care studia8; coninutul! principiile! +etodele 4i
=or+ele de or.ani8are proprii obiectului respecti" Fn detaliile concrete aplicati"e-'
- didactica adulilor'
- autoinstruirea.
Didactica .eneral; sinteti8ea8; e(periena po8iti"; acu+ulat; Fn practica 4colar;! o.lindit; Fn
+etodici 4i elaborea8; re.uli 4i le.it;i "alabile pentru procesul de Fn";;+Int Fn ansa+blul
s;u. In aceia4i ti+p! stabile4te principiile necesare des=;4ur;rii acestui proces! asi.urInd ast=el
ba8a de8"olt;rii didacticilor speciale! o=erind 4i orientarea necesar; soluion;rii proble+elor
speci=ice oric;rei didactici speciale! precu+ 4i didacticii adulilor. 9e8ult; c; didactica
.eneral;! didacticile speciale 4i didactica adulilor se a=l; Fntr-un raport de interdependen;.
De alt=el! didacticile speciale 4i didactica adulilor pot =i considerate subra+uri ale didacticii
.enerale.
*.0.0. Interrelaiile didacticii cu alte 4tiine
Didactica se =olose4te de un "ast siste+ de cuno4tine 4i +etode din do+eniul particular al
altor 4tiine. In conte(tul actual! nu+ai adoptarea unei "i8iuni pluridisciplinare! cu concursul
di=eritelor 4tiine Fn abordarea aspectelor educaionale asi.ur; ba8a 4tiini=ic;! e=iciena 4i
utilitatea de+ersurilor in"esti.ati"e! =ie ele teoretice! =ie practice.
%
Pentru didactic;! o i+portan; special;! prin +aterialul o=erit! o are psi6olo.ia! din do+eniul
c;reia cuno4tinele despre Fnsu4irile psi6icului! despre posibilit;ile sale de de8"oltare 4i
posibilit;ile de a Fn";a! sunt indispensabile. A+inti+! de ase+enea! psi6olo.ia .Indirii! a
+e+Ir;rii! a +oti"aiei! a intereselor! psi6olo.ia social; - alte subdo+enii ale psi6olo.iei utile
didacticii.
/tudierea procesului Fn";;rii este +ult =acilitat; de biolo.ie! =i8iolo.ie! .enetic;! 4tiine
despre acti"itatea siste+ului ner"os central! dar 4i de 4tiine ca +ate+atica! lo.ica!
cibernetica! in=or+atica! teoria cunoa4terii! +odelarea 4i al.orit+i8area! care spri#in; studierea
procesului instruirii ca autentic siste+ de co+and; 4i control.
A+inti+ 4i aportul 4tiinelor socio-u+ane: =iloso=ia! istoria 4.a. care! pe lIn.; +aterialul
=aptic o=erit! asi.ur; orientarea 4tiini=ic; a cercet;rilor 4i a acti"it;ii didactice! precu+ 4i
+etoda .eneral; de lucru! pe =ondul c;reia! de"in operante +etodele speci=ice.
O=eri+ Fn continuare cIte"a e(e+ple pentru a ilustra di"ersitatea 4tiinelor care spri#in;
conceperea 4i reali8area e=ecti"; a aciunilor educaionale de di=erite tipuri 4i la di=erite ni"ele:
E(e+plul %' Aciunile de adoptare a +;surilor de politic; a educaiei nu pot =i i8olate de
ac6i8iiile din do+enii cu+ ar =i: sociolo.ia! econo+ia! +ana.e+entul! =iloso=ia 4i de relaiile
obiect de Fn";;+Int-4tiin; ,pentru ca8urile Fn care 4tiinele au corespondent Fn obiect<obiecte
de Fn";;+Int-.
E(e+plul : /tabilirea =inalit;ilor educaiei este spri#init; de 4tiine ca teleolo.ia! a(iolo.ia!
sociolo.ia! 4tiinele econo+ice! =iloso=ia educaiei 4.a.
E(e+plul 0: De+ersurile care in de peda.o.ia adulilor au la ba8; date o=erite de psi6olo.ia
"Irstelor! psi6olo.ia social;! sociolo.ie! +ana.e+ent 4.a.
E(e+plul &: Co+unicarea educaional;! care condiionea8; reu4ita oric;rei aciuni
educaionale este spri#init; de in=or+aii din teoria co+unic;rii! teoria cunoa4terii! teoria
in=or+aiei! psi6olo.ia "Irstelor! sociolo.ie 4.a.
&L
%.0.&. ?unciile didacticii
Fn calitatea sa de teorie 4i +etodolo.ie a instruirii 4i autoinstruirii! didactica Fndepline4te dou;
=uncii! care nu pot =i separate! Fntre ele stabilindu-se relaii de interdependen;: =uncia de
cunoa4tere 4i =uncia utilitar;<practic; ,"e8i tabelul &.L-:
?unciile didacticii
Tabelul &.%.
?uncia
E(plicitarea = un ciei
E(e+ple de situaii Fn care se e(ercit; =uncia
De cunoa4tere
Didactica studia8; un anu+it sector de acti"itate social; 4i anu+e instruirea<autoinstruirea 4i
Fn";;+Intul! de8";luie le.itatea actului didactic! e(plic; +oti"ele care deter+in; anu+ite
re8ultate! de8";luie 4i e(plic; relaiile dintre in=luenele instructi"e 4i de8"oltarea
personalit;ii ele"ilor! stabile4te raporturi cantitati"e 4i calitati"e Fntre ele.
- Asi.urarea corelaiei dintre =inalit;ile educaiei! coninutul 4i strate.iile educaionale.
- /tabilirea principiilor didactice .enerale 4i a principiilor speci=ice di=eritelor discipline de
studiu.
- /tabilirea structurii aciunii educaionale e=iciente la ni"el +acro 4i +icro.
Btilitar;< Practic;
Didactica .6idea8; acti"itatea educaional;! o=erind #aIoane! orient;ri .enerale! nor+e de
acti"itate etc.
- /tabilirea cerinelor pentru ale.erea 4i utili8area +etodelor 4i procedeelor didactice.
- Identi=icarea criteriilor de stabilire a e=icienei +i#loacelor te6nice de instruire Fn studiul
di=eritelor discipline 4colare.
a4teapt; ca ele"ul bun s; nu =ac; decIt bine - deci s; nu =ac; .re4eli -! Fn ti+p ce la ele"ul slab
se a4teapt; s; nu lucre8e decIt +ediocru' acestuia parc; DFi "Inea8; .re4elileE ,dup;
Lands6eere! %)*1! pa.. 00-. Este un =eno+en de inerie a percepiei! subsu+abil teoriei
consonanei < disonanei co.niti"e! care e(plic; =i(itatea not;rii.
c-au =;cut e(periene Fn care s-au dat e(a+inatorilor din a=ar; in=or+aii =icti"e cu pri"ire la
notele anterioare ale ele"ilor. /-a constatat c; aceast; in=or+aie apriori a =;cut ca acelea4i
prestaii 4colare ,r;spunsuri! lucr;ri- s; obin; note a"Ind di=erene pIn; la %-%!1 puncte! de4i
produsele notate de un #uriu Fn prealabil! erau de acela4i ni"el. Lotul ele"ilor pre8entai ca
=iind DbuniE au obinut un puncta# +ediu de %%!> iar lotul celor DslabiE un puncta# de )!>.
Noi8et 4i Ca"erni ,%)*2-! care au =;cut e(periena a+intit;! +enionea8; c;-p;rerea
anterioar;! in=or+aia apriori su.erea8; o pre-in=eren;! .enerea8; o atitudine care con=er;
cule.erii de indici Fn actul e"alu;rii un caracter selecti". E(a+inatorul caut; in"oluntar indici
Fn consonan; cu i+a.inea sa anterioar;! Fn acela4i conte(t se relie=ea8; 4i De=ectul 6aloE sau
de Daureol;E! con=or+ c;ruia i+a.inea sau #udecata .lobal; asupra unui ele" colorea8;
Fntrea.a apreciere! inclusi" asupra tr;s;turilor speci=ice.
/-a constatat de ase+enea! c; Fn procesul de e"aluare! care subFntinde =iresc un anu+it
inter"al de ti+p ,s; 8ice+ %1-$ de +inute-! pri+a di"i8iune a acestui inter"al - de e(e+plu
pri+ele 1-* +inute - F4i spune cu prec;dere cu"Intul. AscultInd un r;spuns sau corectInd o
lucrare! e(a+inatorul apro(i+ea8; la Fnceput o not; ipotetic;! continuInd printr-o c;utare
selecti";! concreti8Indu-se Fn +intea pro=esorului prin ad;u.area sau Dretra.ereaE de puncte
=a; de nota ipotetic; sc6iat; Fn pri+ul se.+ent al inter"alului ,de "eri=icare-. Acest lucru s-a
constatat din anali8a e=ectelor produse de +odul de plasare a Dindicilor ne.ati"iE! respecti"
Dpo8iti"iE Fn lucrare sau r;spunsul oral. /-a constatat c; indicii ne.ati"i ,de e(e+plu .re4eli-
a=lai la Fnceput .re"ea8; Fntrea.a e"aluare. Nota =inal; este +arcat; se+ni=icati" de pri+ele
in=or+aii ,c=. C. Noi8et! Ca"erni! %)*2! pa.. %&-.
Fn ca8ul siste+ului de e"aluare prin cali=icati"e! =iec;rui cali=icati" Fi corespunde un ni"el de
per=or+an; detaliat prin descriptori de per=or+an; ata4ai. Ace4tia se stabilesc pornind de la
indicii de satis=acere a obiecti"ului propus! care per+it o e"aluare .radat;. /pri#inul pe ancore
este 4i aici pre8ent: r;spunsul de D=oarte bineE! r;spunsul de Dsu=icientE sau de Dinsu=icientE.
FntrucIt actul de e"aluare se des=;4oar; Fn ti+p! inter"in 4i e=ecte sec"eniale! le.ate de
ordinea de parcur.ere a prestaiilor 4colare ,r;spunsuri! lucr;ri! produse practice-. /unt
cunoscute e=ectele de contrast! e=ectele de ancora# 4.a. Ast=el! un r;spuns =oarte bun dup; unul
slab este supraapreciat 4i in"ers. De ase+enea! pri+ele r;spunsuri < lucr;ri sunt notate Fn
raport cu Dprodusul nor+;E! pre=i.urat Fn capul e(a+inatorului - ca e(presie a cerinei
+a(i+ale -! pentru ca! Fn continuare! notarea s; aib; loc. +ai +ult prin co+paraie! Fn raport
cu anu+ite DproduciiE de"enite repere sau DancoreE prin propriet;ile lor de De(celen;E ori
de D+ediocritateE! care le deta4ea8; Fn =lu(ul acti"it;ii de e"aluare. Ase+enea repere - cu+ ar
=i r;spunsul < lucrarea de D%$E! apoi produsul de li+it; ,de D1E-! cel de D&E 4.a.+.d. - ilustrea8;
=eno+enul de ancora# Fn percepie! indicInd punctele pri"ile.iate de raportare Fn succesiunea
e"alu;rii. Este .reu s; se =or+ule8e indici discri+inati"i pentru %$ trepte de per=or+an;.
Cradarea Fn & trepte ,=oarte bine! bine! su=icient 4i insu=icient- pre8int; Fn acest sens a"anta#e
clare! c6iar dac; nu per+ite o di=ereniere +ai net; a ele"ilor. E(e+plu:
Printre descriptorii de per=or+an; pri"ind capacitatea de adunare a nu+erelor de la O la %$$$
cu 4i =;r; trecere peste ordin ,la clasa a ni-a- sunt: