Tabacu Mihaela

Nitu Nicoleta Daniela

Popescu Lelia

Anul 3 Seria 2

Secretele lui Leonardo Da Vinci
Universitatea Bucuresti - Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei
Furtuna mrii nu face atta zgomot cu mugetul ei, ct face dorina
nemasurata de a ti, a inimii umane. (Leonardo da Vinci
Despre marele Leonardo Da Vinci omul Cinei, s-au formulat diferite
ipoteze i teorii mai mult sau mai puin adevrate, ceea ce a mpins
discuiile contradictorii pe un alt fga dect cel al cercetrii istorice
propriu
-zise. Sfidnd regulile elementare ale bunului sim, teoriile au alunecat
ncet dar sigur ctre supoziii total anticretine, una dintre acestea fiind
dezvoltat de Dan Brown n romanul su, Codul Da Vinci, al crui
subiect, foarte incitant, se cere a fi lmurit cititorilor, punnd la ndoial
adevrurile i prezentnd realitile trecute ntr-o lumin nou, pe baza
veridicitii faptelor istorice.
n Codul lui Da Vinci, Dan Brown a creat n esen un roman de
conspiraie. ntr-o lume a intrigilor subversive, miza nu poate fi mai mare
- ideea unei Biserici uneltitoare, care ascunde adevrata identitate a lui
Iisus Cristos i care induce n eroare milioane de credincioi. Combinaia
genial de fapte i ficiune din cartea lui Brown ofer plauzibilitate, iar
noi suntem capturai, constrni s urmrim indiciile oriunde ar duce
acestea, indiferent de adevr.Pentru c n Codul lui Da Vinci faptele
istorice sunt mpletite cu ficiunea, realitatea alunec n mod frecvent i pe
nesimite nspre ficiune. Datorit modului n care sunt prezentate
conceptele, prin imagini care se succed foarte repede pe ecran, este greu
s tii dac ceea ce a fost prezentat a provenit din istorie sau din
imaginaia regizorului.
LEONARDO DA VINCI SI CATEVA REPERE ALE
VIETII LUI
Nasterea
Leonardo s-a nascut la 15 aprilie 1452, in localitatea Anchiano, langa Vinci, ntre Florenta si
Empoli, de unde si-a luat numele mai tarziu, caci exista in vechime obiceiul,ca oamenii provenind
din familiile nobile sa-si ia ca nume la botez localitatea sau orasul natal.Leonardo a fost ngrijit se
pare vreme de doi-trei ani de mama sa, mai apoi fiind ngrijit de familia bunicului paternal, deoarece
starea sociala a parintilor nu le-a permis casatoria, fiind foarte diferta.
Copilaria
Fratele mai mic al lui, se pare c s-a ocupat de Leonardo, nvndu-l agricultura. Acesta nvase
acas s citeasc i s scrie italiana i n oarecare msur latina, avea cunotine de matematic i
muzic (nvase s cnte la lir), dar dat fiind faptul c era copil nelegitim, era mpotriva legii s
mearg la o universitate. Totusi, el reuseste sa se remarce, chiar si in astfel de conditii, nu tocmai
propice pentru o educatie corecta.
Debutul
A debutat la 14 ani ca celebru pictor cand tatal i-a prezentat lucrarea fiului sau lui Verrocchio,
proprietarul unui atelier renumit,un artizan, pictor si sculptor, acesta dorind sa-l cunoasca imediat
dupa ce a vazut lucrarea. Catre anul 1472 il gasim deja pe Leonardo lucrand sub indrumarea marelui
Verrocchio. Va ajunge curand sa-si depaseasca maestrul Rdcina tehnicilor lui rezid n concepia
artistului c "orice corp situat n aria luminoas umple cu imaginile sale prile infinite ale aerului
din jurul su, cci niciun corp nu este terminat n sine".
S-a remarcat faptul ca el a fost inclinat mai mult spre stiintele matematice si cele naturale, insa se
putea observa si o aversiune spre spiritualitate, motiv pentru care a intampinat dificulati in intelegere
si acceptarea religiei, in felul acesta fiind determinat sa creeze propriile variante in ceea ce priveste
religia si tainele acesteia.
Mona Lisa
Cercettorii francezi au studiat apte picturi ale lui Leonardo da
Vinci, inclusiv "Mona Lisa", pentru a analiza utilizarea straturilor de
vopsea i smal - o tehnic ce a dat lucrrilor sale o calitate de vis.
Specialitii de la Centrul de Cercetare i Restaurare a Muzeelor din
Frana au constatat c da Vinci a aplicat chiar i cte 30 straturi de
vopsea pe lucrrile sale. Cu toate acestea, straturile nu depesc mai
mult de 40 de microni, sau aproximativ jumtate din grosimea unui
fir de pr uman, a declarat cercettorul Philippe Walter.
n 1503 Leonardo a nceput s lucreze celebrul portret cunoscut sub
numele de Gioconda sau Mona Lisa.Trsturile fine ale femeii
reprezentate redau o mobilitate permanent, o curgere nentrerupt a
strilor sufleteti de o mare diversitate, cu un zmbet misterios care
oricnd te atepi s se accentueze, s se atenueze sau poate chiar s
dispar. Se spune c Leonardo, pentru a ntreine n timpul lucrului
fugitivul zmbet al modelului, punea s i se cnte o muzic de o
deosebit suavitate.El s-a concentrat foarte mult pe aceasta pictura
in ultimii ani de viata, purtand-o oriunde mergea. De asemenea,au
existat numeroase surse ce sustin ca Leonardo era foarte ezoteric si
folosea simboluri in munca sa,pentru a oferi mesaje. De aceea multi
se concentrau asupra zambetului misterios, iar un alt mister
descoperit de criticii de arta este reprezentat de ochii frumoasei
femei in care s-ar afla ascunse mici numere si litere, plasate acolo de
genialul da Vinci si dezvaluite ca urmare a tehnicilor moderne de
marire.
Din investigatii s-a constatat ca simbolurile nu reprezinta o greseala, ci au
fost puse acolo intentionat de catre autorul picturii, mai exact in ochiul
drept apar literele L si V ce pot proveni de la initialele artistului, in cel
stang pot reprezenta literele C si E, dar poate fi si litera B; in arca podului
final se poate vedea numarul 72, sau ar putea fi litera L urmata de cifra 2.
In Codul lui da Vinci, Dan Brown sustine ca pictura este de o mare
importanta intrucat in interiorul picturii se afla un cod ce duce la harta
drumului spre Sfantul Graal unde se gaseste sangele lui Iisus, acesta fiind
rezultatul pt viata vesnica.
Pe cine reprezinta tabloul?
S-au emis numeroase ipoteze si speculatii privind acest portret. Giorgio
Vasari nota in "Vietile artistilor": "Leonardo a pictat pentru un bogat
negustor de matase din Florenta, Francesco del Giocondo, portretul sotiei
lui, Mona Lisa". De aici provine si un al doilea nume al picturii "La
Gioconda". Cu toate acestea, modelul nu a fost cu siguranta identificat cu
Lisa Gherardini del Giocondo.
Nu se stie de ce Leonardo nu a predat portretul celui care il comandase, ci
l-a luat cu sine in Franta. Istoria tabloului este plina de peripetii, fiind
ascuns pe timpul razboiului franco-prusian, furat apoi de la Luvru,
deteriorat de o solutie acida si lovit cu o piatra. Mai multe detalii despre
aceste lucruri le gasiti aici.

Tehnica de pictura
Vivacitatea si ambiguitatea Giocondei se datoreaza procedeului de pictura sfumato.
Sfumato este un termen folosit prima data de Leonardo, desemnand o tehnica in pictura
care suprapune multiple straturi translucide de culoare ce sunt aplicate in tusa extrem
de subtire, asemanatoare tusei de culoare folosita in acuarela, pentru a reda senzatia de
forma, volum si adancime.
In italiana, sfumato inseamna amestecat, avand conotatii legate de adjectivul fumegos,
corespunzator substantivului fum. Leonardo descia tehnica etichetata ca sfumato ca
fiind "fara linii sau delimitari, in maniera fumului sau a unei imagini nefocalizate
Pictura reprezinta unul dintre primele portrete pe fondul unui peisaj imaginar. O
caracteristica interesanta este fundalul neuniform, partea stanga fiind la un nivel
evident mai jos decat cea drepta, adaugata probabil mai tarziu decat restul compozitiei.
Desi a dus putine picturi la bun sfarsit, artistul a lasat o puternica amprenta asupra
contemporanilor sai, care i-au copiat si adaptat lucrarile la nesfarsit. El nu a
impresionat doar prin stilul sau, ci si prin mintea sa. Inainte de Leonardo, pictorii erau
priviti doar ca niste mestesugari indemanatici. Leonardo a demonstrat insa rolul mintii
creatorului in creatie. Lucrarile sale excelau prin tehnica, precum si prin compozitie si
expresie, artistul punand accentul pe modalitatea de a reprezenta actiuni si emotii. El si-
a rezumat punctul de vedere astfel: "Personajul care exprima cel mai bine framantarile
sufletului prin expresiile sale este cel mai demn de admiratie."
CINA CEA DE TAIN LEONARDO DA VINCI
ORIGINALITATE I MISTERE

"Cina cea de Tain" este pictura de cele mai mari dimensiuni a lui Leonardo i unica sa fresc care nc se
mai pstreaz. Ea acoper i n prezent peretele slii de mese a bisericii dominicane "Santa Maria delle
Grazie" din Milano. A fost realizat pentru patronul su, ducele Ludovico Sforza din Milano, pentru care
pictorul lucrase timp de aproape 18 ani (1482-1499), i este una din cele mai celebre picturi din istoria
universal a artelor.
A nceput s lucreze la ea n 1494 i a terminat-o n 1497. Perioada destul de lung s-a datorat obiceiului
pictorului de a ncepe mai multe proiecte, din care prea puine erau terminate. Forma definitiv a fost
precedat de studii amnunite, schiele corespunztoare s-au pstrat i se gsesc n biblioteca "Albertina"
din Viena, la "Accademia" din Veneia i n "Royal Library" din castelul Windsor.
Tehnica folosit
Opera msoar 460 x 880 cm i a fost executat n tempera i ulei,
aplicate pe un strat dublu de ipsos. Leonardo, mereu cu un pas naintea
celorlali inventatori, a ncercat s foloseasc materiale noi pentru "Cina
cea de Tain". n loc s utilizeze tempera cu ou pe tencuial ud (metoda
preferat de pictura fresco, care se dovedise eficient pentru cteva
secole) Leonardo a ales tencuial uscat. Experimentul a dus la o paleta
de culori mult mai variat, ceea ce era i scopul lui Leonardo.
Ceea ce nu luase ns artistul n considerare era durabilitatea n timp, care
era mult mai sczut. Tencuiala a nceput s se umfle i s se cojeasc de
pe perete foarte repede, fapt atestat ntr-o scrisoare a lui De Beatis din
1517, adresat cardinalului din Aragona. n decursul secolelor, pictura a
fost de mai multe ori restaurat, rezultatele fiind mai degrab negative,
ntunecndu-se suprafaa pictat. Clugrii dominicani au distrus peretele
inferior, deschiznd o u chiar la mijloc, eliminnd astfel picioarele lui
Iisus. n august 1943, n urma unui bombardament aerian, tavanul
ncperii se prbuete dar pictura rmne ca prin minune intact,
protejat doar de civa saci cu nisip.
Ultima restaurare, nceput n 1980 i terminat la 28 mai 1999, a renoit
pigmentul colorant milimetru cu milimetru, restituind i consolidnd
astfel ceea ce mai rmsese din pictur i readucnd la vedere aspecte
dotate de o luminozitate i prospeime neateptate. Restaurarea a redat
mreia compoziiei, dezvluind totodat c pictura mai pstreaz foarte
puin din vopseaua originala.
PERSONALITATE CREATOARE
Fiind la confluena attor curente care se nfruntau, era firesc ca
personalitatea lui Leonardo, chintesen a epocii sale, s conin n ea
contradicii, compromisuri uneori. S-a scris mult despre tendinele
homoerotice i nclinaiile spre magie ale lui Leonardo da Vinci, spre
exemplu "Codul lui da Vinci"de Dan Brown. Toate acestea,insa, nu
pot arunca vreo umbr asupra figurii marelui florentin. n timp ce
uitarea a acoperit patimile mrunte i faima lipsit de fundament a
potentailor contemporani lui, a rmas neatins gloria creaiei lui
Leonardo n slujba vieii si a concepiilor de larg orizont ale acestuia,
el fiind un pictor, sculptor, arhitect i om de tiin italian ceea ce il
face o personalitate creatoare cu capacitati deosebite.
Om de spirit, universal, n acelai timp artist, om de tiin i
inventator, Leonardo ncarneaz spiritul universalist al Renaterii i
rmne unul dintre oamenii cei mai importani din acea epoc. Aportul
su deschiztor de drumuri n artele plastice i fora lui de anticipare,
neegalat vreodat n ntreaga desfurare istoric a tiinei, sunt
caracteristice uriaei sale personaliti creatoare.
Codul lui Da Vinci
Adevrul a fost singura odrasl a
timpului. Leonardo Da Vinci
Succesul fenomenal al romanului lui Dan
Brown, Codul lui Da Vinci de abia incepea
sa invadeze constiinta publicului, cand
producatorul John Calley a fost incurajat
de Presedintele lui Sony, Howard Stringer,
sa citeasca cartea.
Motivul principal pentru care Howard era
dornic sa regizeze Codul lui Da Vinci avea
de a face cu iubirea sa pentru acest gen de
aventura, de thriller. Aceasta poveste are
toate elementele de suspans traditionale si
stilul care face ca un film sa aiba o
naratiune antrenanta, spune Howard. Il
convinge pe spectator sa mearga intr-o
anumita directie pentru ca dupa aceea sa-l
ia prin surprindere in fel si chip . De aceea
povestea pe care Dan Brown a creat-o a
captivat atat de mult pe cititorii sai. Incepe
cu o enigma ca apoi sa evolueze ca un
thriller dar dupa aceea, extraordinar, apare
aceasta turnura fascinanta a
evenimentelor.
Filmul aduce n atenia oamenilor simbolurile ascunse de
Leonardo da Vinci n lucrrile sale. Semnificaiile acestora duc la
un adevr inut secret de Biserica Catolic. Dac acesta ar fi fcut
public, credina a mai mult din jumtatea populaiei planetei ar fi
distrus.
Filmul se deschide cu uciderea misterioas a unui custode de la
Luvru, chiar n interiorul muzeului. Jacques Saunieree fusese
ultimul mare maestru al unei confrii secrete - Stareia Sionului -
care pstreaz un secret ce ar duce la distrugerea bisericii cretine.
Crima i aduce mpreuna pe Robert Langdon, un profesor de
simbolistic de la Harvard i nepoata victimei, criptografa Sophie
Neveu. Ei dezleag mesajele misterioase i codurile numerice
lsate de bunicul lui Sophie i intra n posesia unui criptex ce
conine harta care ar duce la Sfntul Graal. mpreuna cu istoricul
milionar Leigh Teabing, ei fug din Paris la Londra, fiind urmrii
de poliie i de un clugr, reprezentantul organizaiei catolice
Opus Dei. Acest clugr, care nu se oprete de la nimic pentru a
proteja secretul Sfantului Graal este de fapt ucigaul lui Jacques
Sauniere.
Studiul simbolurilor este punctul maxim de atracie al filmului.
Chiar dac este doar o ficiune, este uimitor faptul c Dan Brown a
reuit s lege att de bine ntre ele aceste simboluri pentru a ajunge
la un astfel de rezultat. Cred c acesta este de fapt geniul
romanului, nu dezvluirile despre Biseric sau Iisus, ci lanul
format de indiciile ascunse cu ajutorul simbolurilor n cri,
tablouri, studii anatomice.
Filmul este reprezentat de mari actori precum Tom Hanks, Audrei
Tautou, Ian McKellen, Jean Reno, etc. Detaliile sunt bine
conturate si amplificate in functie de artefactul studiat, reusind
astfel sa se evidentieze modul in care functioneaza mecanismele si
traind timp de 2 ore fascinatia pe care a trait-o, poate, Da Vinci.
Din pacate, in ciuda actorilor deosebit de talentati, filmul nu a fost
realizat pe masura asteptarilor audietei, multi preferandu-l pe
Stehen Spielbrg sau pe David Fincher, personalitati, care, ar fi
ecranizat romanul mai aproape de portretul fantastic imaginat de
catre cititori.
Primele 40 de minute ale filmului par grabite si nu ofera prea
multe detalii asupra intelegerii actiunii si ale indiciilor care
plaseaza personajele pe drumul dezvaluirilor. Sunt referinte
ale cartii, insa nu sunt foarte bine explicate. Criticii sustinand
ca un roman de o asemenea amploare putea fi ecranizat si pe
o durata mai lunga de timp.
De asemenea, exista foarte multe nemultumiri in privinta
limbajului ca de lemn folosit in cateva dintre scene intre
Tom Hanks si Audrei Tautou.
Desi regizorul a lasat de dorit in privinta adaptarii
corespunzatoare a romanului, este totusi un pic mai bun
comparativ cu alte opere are genului sau. El este, totusi,
apreciat pentru decorul deosebit de spectaculos. In esenta,
actiunea poate fi descrisa drept o intelegere logica,
matematica a artei.
Este posibil ca filmul sa fi fost foarte criticat si datorita
actiunii extrem de controversate a romanului.
DAN BROWN
Dan Brown (n. 22 iunie 1964 n Exeter, New
Hampshire) este un autor american de
thrillere detective de senzaie, dup ce a avut
diverse ocupaii (compozitor de cntece i
profesor de limb englez, sau mai precis de
simbologie). Brown este interesat de
criptografie, chei i coduri, care sunt o tem
recurent n povetile sale. Pn n prezent,
crile sale au fost traduse n peste 40 de
limbi.
Dan Brown s-a nscut i a fost crescut n
Exeter, New Hampshire, S.U.A., cel mai
mare dintre cei trei copii ai lui Constance
(Connie) i Richard G. Brown. Mama sa era
o muzician profesionist, cntnd la orga
bisericii, iar tatl su era un remarcabil
profesor de matematic, care edita manuale i
preda matematici liceale la Academia Phillips
Exeter (din 1968 pn la pensionarea din
1997).
Academia Phillips Exeter este un pension exclusivist, care avea
nevoie de profesori noi care s triasc n campus pentru mai muli
ani, aa c Dan mpreun cu fratele i sora sa au fost crescui n
coal. Mediul social la Exeter era n mare parte episcopal. Brown
cnta n corul bisericii, participa la coala de Duminic (Sunday
School) i i petrecea verile n tabra bisericii. Chiar i
colarizarea sa a fost la coala public din Exeter pn n clasa a
noua, cnd s-a nscris la Phillips Exeter (clasa din 1982), aa cum
au fcut i fraii si mai mici Valerie (1985) i Gregory (1993).
Dupa cum putem observa, viata lui Dan Brown cupinde
elementele-cheie din bestsellerul Codul lui Da Vinci. Fiind de
profesie, profesor de simbologie, autorul a incercat sa imbine
foarte mule elemente cercetate pe parcursul vietii.
Romanul este un thriller de actiune. Inca din primele randuri,
cititorul este pus in mijlocul actiunii, care, de altfel, este foarte
numeroasa. Opera este incarcata de verbe, ceea ce poate face,
uneori, dificila urmarirea firului narativ. Descrierile sunt destul de
putine si majoritatea fac referire la personajele pe care eroul cartii,
Robert Langman, le intalneste pe parcursul drumului sau catre
descifrarea secretelor istorice ascunse de Leonardo Da Vinci in
picturile sale.
CINA CEA DE TAIN I CODUL LUI
DA VINCI
n romanul su din 2003, "Codul lui Da Vinci", transpus ntr-un lung
metraj n 2006, cu Tom Hanks n rolul profesorului universitar
american Robert Langdon, expert n simbolistic cretin, scriitorul
Dan Brown sugera faptul c personajul "misterios" din dreapta lui
Iisus, din pictura "Cina cea de Tain", nu era feciorelnicul Apostolul
Ioan, ci Maria Magdalena, "prima dintre apostolii lui Iisus". El mai
sugereaz i c aceasta ar fi fost nsrcinat cu copilul lui Iisus i c
acel copil ar fi transmis mai departe genele lui Hristos.
Diferii specialiti afirm c ntre ei, linia umerilor deseneaz un M,
de la numele femeii. Tot ntre ei, ar fi un V, simbolul Sfntului
Graal. Iar dac imaginea femeii am muta-o la dreapta, Maria
Magdalena ar sta cu capul pe Iisus, ntr-un gest tandru. Att romanul,
ct i filmul au fost puternic criticate de Vatican, care a spus c sunt
"lipsite de acuratee" i c reprezint doar nite "blasfemii".
n cartea "The Bible Fraud" a australianului Tony Bushby, se
vorbete despre fratele geamn al lui Iisus. Unii spun c n
tablou n-ar fi Ioan, dar nici Maria Magdalena, ci fratele lui
Iisus, asemnarea dintre ei fiind izbitoare. C Iisus ar fi avut
legturi matrimoniale cu Maria Magdalena pare s susin i
experimentul italianului Slavisa Pesci.
Informaticianul a obinut nti imaginea n oglind a picturii.
Apoi a suprapus-o peste original. Se pare c ceea ce a
obinut a dat natere unor noi ciudenii i scandaluri. Prin
ntreptrunderea celor dou imagini, se obine silueta unei
femei stnd n picioare, cu un prunc n brae. Mai apare i un
cavaler templier (Da Vinci fcea parte din Ordinul Opus Dei,
conform unor dosare secrete din Arhivele Naionale
Franceze). Imaginea este neclar, de aici i acuzaia c marea
descoperire ar fi pur speculaie.
Suprapunnd parial cele dou picturi, Pesci a descoperit la
marginea mesei chipul lui Da Vinci nsui.
Dan Brown poate fi considerat un autor foarte original si indraznet
datorita subiectului foarte delicat pe care acesta l-a portretizat in
romanul sau. Ipoteze lui cu privire la apartenenta lui Da Vinci intr-o
organizatie secreta, numita Opus Dei, care avea ca scop protejarea
adevaratului Graal, sangele lui Hristos, ii trezeste cititorului dorinta
de cercetare a unor mistere si de cunoastere a adevarului suprem.
Desi povestea este foarte incitanta si datorita declaratiilor facute de
autor asupra veridicitatii surselor romanului sau, realitatea este departe
de cea a lui Brown.
Totusi, nu trebuie sa uitam ca romanul este un bestseller al timpului
sau care, nu este exceptional ca tehnica, dar e o lectura foarte
fascinanta si captivanta.
Genialitatea lui Da Vinci in privinta mesajului ascuns in spatele
panzelor sale, ramane si astazi un mister, mai ales datorita tabloului
sau, Batalia de la Anghiarice cuprinde mesajul: Cerca trova
(Cauta si vei gasi!). Nu se stie daca aceasta imagine a fost sursa de
inspiratie a lui Dan Brown, insa trebuie sa recunoastem ca rezultatul a
fost spectaculos.
SIMBOLISTICA

Sauniere decide n ultimele clipe din viaa sa s trimit secretul mai departe
nepoatei sale, Sophie Neveau i unui profesor de simbolistic, Robert Langdon.
Aa c i picteaz pe trup o pentagram. Acesta este primul simbol care apare n
roman. Astzi este cunoscut ca fiind un simbol pgn i produce fric celor care l
ntlnesc, fiind asociat cu satanitii. Pentagrama este, de fapt, un simbol al
venerrii naturii. Este partea feminin a tuturor lucrurilor. Iat prima za din lanul
la captul cruia se afl ideea ca Iisus a fost cstorit cu Maria Magdalena i c
exist un cult care o venereaz.
Al doilea simbol care apare n text este un desen al lui Leonardo Da Vinci: Omul
Vitruvian. Acesta este considerat a fi omul perfect din punct de vedere al
proporionrii anatomice. Distana dintre vertebrele coloanei vertebrale, spre
exemplu, este de 1,618, phi, numrul proporiei divine. Se pare c cercul din jurul
Omului Vitruvian este simbolul proteciei feminine, desenul n ansambul
simboliznd armonia dintre masculin i feminin (Brown, 2006, p 58-60).
Cea mai cunoscut oper a lui Leonardo Da Vinci este tabloul Mona Lisa. Se pare
c autorul a lsat cteva indicii n cadrul acestui tablou cum c personajul su este
androgin. Linia orizonului din dreapta personajului difer de linia orizontului din
partea stng. Fiecare dintre aceste pri simbolizeaz masculinul i femininul.
Mai mult, numele operei, Mona Lisa este o anagram ntre numele zeilor
egipteni Amon, al fecunditii masculine, i Isis, a fertilitii feminine, AMON
L`ISA (Brown, 2006, p. 75-78).
mpratul Constantin cel Mare, descris n carte ca fiind un pgn, a ales,
din motive politice, trecerea la cretinism. n cadrul Sinodului de la
Niceea din 325, Constantin cel Mare mpreun cu ali preoi i nali ai
clerului au votat datele cretine, dar i caracterul divin al lui Iisus. Pn n
acel moment, Iisus nu fusese considerat Fiul lui Dumnezeu. Toate
evangheliile scrise artau caracterul uman al lui Iisus. Dar multe dintre
aceste documente au fost distruse sau ascunse, iar altele au fost modificate
pentru augumentarea anumitor caliti divine ale lui Iisus.
Potirul este sinonim cu cup, dar este i simbol al uterului feminin,
adic al fertilitii. Astfel, cupa care se crede c este Sfntul Graal nu este
dect o alegorie- cup potir fertilitate, feminin. Graalul este deci
simbolul strvechi al feminitii. Trecnd la simbolistica Streiei din
Sion, adepii acesteia considerau c Iisus a fost cstorit sau cel puin c a
trit alturi de o femeie.
Acest lucru l nfieaz Leonardo Da Vinci n Cina ce de tain. n
dreapta lui Iisus, pe locul de onoare se afl un personaj cu prul lung,
rocat, cu minile mpreunate ntr-un gest delicat i avea conturai subtil
snii. Faptul c Iisus i aceast femeie erau un cuplu este artat de hainele
pe care acetia le poart. El poart o rob roie i o mantie albastr, iar ea
o rob al o rob albastr i o mantie roie, imagini opuse care se
completeaz, asemenea lui Yin i Yang- masculin i feminin.
ntre cei doi se formeaz un spaiu n form de V sau de potir.
BIBLIOGRAFIE
http://www.interferente.ro/Cina-cea-de-taina-
Leonardo-da-Vinci-originalitate-si-mistere.html
http://ro.wikipedia.org/wiki/Dan_Brown
http://www.adevarul.ro/cultura/arta_in_lume/Exp
erii-secretul-picturilor-Leonardo-
Vinci_0_299970006.html
http://www.revistamagazin.ro/content/view/7349/
20/
http://www.scribd.com/doc/12759844/Adevar-Si-
Fictiune-in-Codul-Lui-Da-Vinci