Proiect la disciplina Management

Strategic
Analiza de management strategic
Contents
1
Contents............................................................................................................................. 1
Descrierea companiei
Agentia de Turism PLOUTOS a fost infiintata in noiembrie 1991 ca agentie studenteasca.
Primul sediu al firmei a fost Universitatea Bucuresti, Facultatea de storie. A urmat
desc!iderea mai multor "uncte de lucru in Bucuresti si unul in #am"ina. #olaborari au fost
c!iar din "rimii ani cu toate centrele universitare din tara si a"oi cu marile federatii
sindicale. Agentia de Turism PLOUTOS, licentiata cu licenta categoria A nr $%& este
agentie tur o"eratoare s"eciali'ata "e turism intern. Activitatea agentiei se indrea"ta s"re
toate categoriile de clienti, de la tineri, elevi, studenti "ana la salariati si "ensionari, oferind
o gama larga de servicii de la ca'are, masa, tratament, "ana la organi'ari de cursuri si
conferinte, de la trans"ort cu autocarul si avionul "ana la circuite in tara si in strainatate.
Firma S.#. Ploutos Turism S.(.L. are un ca"ital social integral "rivat de )&& de lei.
Obiectul "rinci"al de activitate al societatii il re"re'inta * oferirea de servicii de cea mai
buna calitate in domeniul agroturismului astfel incat sa a+unga lider "e "iata in 'ona
res"ectiva. , Asta im"lica- ga'duirea turistilor "entru o anumita "erioada de tim", "ensiune
com"leta ./ mese "e 'i0 sau demi"ensiune . $ mese "e 'i0 si servicii su"limentare.
2
#ateva miniobiective ar fi - "o"ulari'area 'onei, "unerea in valoare a bogatiilor si
traditiilor satului, cresterea nivelului de educatie si cultura in randul locuitorilor o"t
camere.
Descrierea Pensiunii Ploutos
Pensiunea Ploutos Sucevita, este locali'ata in +udetul Suceava, 'ona turistica
Bucovina. Produsul de ba'a e re"re'entat de conditiile de ca'are, care sunt la cel mai inalt
nivel "entru acest ti" de turism. #amerele sunt dotate cu mobilier de lemn, atent finisate,
internet, Tv, baie "ro"rie, a"a calda curenta. Acest "rodus include servicii oferite de g!i'i
locali ce "un la dis"o'itie mi+loace traditionale de tras"ort sau du"a "referinte si numar de
"ersoane, microbu'1autobu'. Totodata ei vor g!ida turistii in drumetii sau vi'itarea 'onei,
se vor ocu"a de intretinerea turistilor .foc de tabara, olarit, vanatoare, "escuit
tiroliana,catarari, al"inism, etc.0
Beneficiarii directi ai acestui "roiect vor fi "osibilii clienti ai "ensiunii , ei fiind
re"re'entati de turistii care doresc sa vi'ite'e 'ona Bucovinei , in s"ecial 2anastirea
Sucevita , acestia sunt caracteri'ati ca avand o inclinatie s"re cultura1religie , obiceiuri 1
obiecte si mestesuguri traditionale, istorie , "eisa+e montane , recreerea in medii montane ,
acestia "racticand urmatoarelor ti"uri de turism -
3 Turism religios 1 ecumenic
3 Turism cultural
3 Turism de odi!na 1 recreere
3 Agroturism
3 Turism montan
#a servicii su"limentare se "ot oferi urmatoarele-
3 servicii de "osta, telecomunicatii, internet si "ublicitate4 Servicii de com"letare a
confortului-
3 inc!irieri .a"arate radio, frigidere, televi'oare, "aturi su"limentare etc.0. Servicii de
agrement-
3 servicii de s"ort .inc!irierea de biciclete, canoe si barci, organi'area de e5cursii
calare, amena+area unor 'one "entru "raticarea s"orturilor in aer liber- gimnastica,
bedminton, volei, fotbal, minigolf etc.04
3 drumetii si activitati in aer liber
3
3 diverse alte servicii ."iscina, sauna, sala de fitness, masa+ etc.0.
65ista numeroase abordari in literatura de s"ecialitate ale mediului ambiant. Unele
sunt mai restrictive, altele mai cu"rin'atoare, definirea mediului e5tern este cu atat mai
utila si eficienta cu cat sur"rinde si ia in considerare ansamblul elementelor si
evenimentelor e5terne firmei, care influentea'a sau "ot influenta in mod direct sau indirect
intrarile, deci'iile, activitatile si re'ultatele intre"rinderii.
7n condi8iile actuale mediul ambiant se caracteri'ea'9 "rintr3un dinamism accentuat, "rintr3
o cre:tere s"ectaculoas9 a frecven8ei sc!im9rilor. 2ediul ambiant este de trei feluri-
3 mediu stabil, unde sc!imb9rile sunt rare, de mic9 am"loare :i u:or vi'ibile4
3 mediu sc!imb9tor, unde sc!imb9rile sunt frecvente, de o am"loare variat9, dar ;n general
"revi'ibile4
3 mediu turbulent, unde sc!imb9rile sunt foarte frecvente, de am"loare mare, cu inciden8e
"rofunde asu"ra activit98ii ;ntre"rinderii :i greu de antici"at4
Componentele mediului ambiant al ;ntre"rinderii sunt-
3 micromediul
3 me'omediul
3 macromediul.
Micromediul ;ntre"rinderii cu"rinde ansamblul com"onentelor cu care aceasta intr9 ;n
rela8ii directe. Acestea sunt-
3 furni'orii de m9rfuri care sunt agen8i economici ce asigur9 resursele necesare de materii
"rime, materiel, ec!i"amente :i ma:ini4
3 "restatorii de servicii re"re'enta8i de firme sau "ersoane "articulare care ofer9 o gam9
larg9 de servicii utile reali'9rii obiectivelor firmei4
3 furni'orii for8ei de munc9 sunt unit98ile de ;nv989m<nt, oficiile for8ei de muncA :i
"ersoanele ce caut9 un loc de munc94
3 clien8i care sunt consumatori, utili'atori industriali, ;ntre"rinderi comerciale sau agen8iile
guvernamentale "entru care bunurile "roduse se ;ntre"rindere le sunt oferite s"re consum4
3 organismele "ublice = asocia8iile "rofesionale, asocia8iile consumatorilor, mediile de
informare ;n mas9 :i "ublicul consumator4
3 concuren8ii sunt firme sau "ersoane "articulare care3:i dis"ut9 aceea:i categorie de
cliane8i, iar ;n situa8ii frecvente aceia:i furni'ori sau "restatori de servicii.
Pensiunea Ploutos Sucevita isi ba'ea'a activitarea "e o colaborare im"reuna cu furni'orii
locai, incura+and "e aceasta calea "romovarea "roduselor traditionale romanesti.
4
Serviciile de agroturism au luat o am"loare deosebita, fiind "re'ente a'i "e a"roa"e
tot cu"rinsul tarii ceea ce duce la cresterea concurentei. >onele in care e5ista cea mai mare
densitate a acestor unitati sunt-
Alba .Albac, Arieseni, ?arda, (emetea04 Arges .(ucar, Bradet04 Bistrita .Prundu
Birgaului, Lunca lvei, Susenii Birgaului04 Brasov .2oeciu de Sus, 2oeciu de @os, 2oeciu
#!eia, Bran, Predelut, Simon, 2oeciu, Poarta, Bran Poarta, Poiana 2arului04 #lu+
.Sancraiu, Belis, Bologa, Poieni, #iucea04 Aarg!ita .Praid04 #onstanta .$ 2ai, #ostinesti04
Aunedoara .Aateg, #lo"otiva04 2aramures .Salistea de Sus, Boti'a, (o'avlea Sieu04
2e!edinti .Ponoarele, Bubova04 Ceamt .Burau, Aga"ia04 Pra!ova.Bustem, Poiana
Ta"ului04 Satu 2are .?irda de Sus, Bi5ad04 Sibiu .?ura (iului, Sibiel,#artisoara04 Suceava
.Panaci04 Tulcea .#risan, Sintu ?!eorg!e04 Dalcea .Baile ?ovora, Aore'u, Doineasa,
Daideeni04 Drancea .Sove+a, Le"sa, Didra, Tulnici0.
Bu"a cum se "oate observa, ma+oritatea +udetelor cu "otential turistic sunt bine
re"re'entate la acest ca"itol. 65ista insa suficiente resurse nee5"loatate, avand in vedere
"osibilitatile uriase "e care le ofera teritoriul (omaniei "rin varietatea reliefului si "rin
"itorescul naturii. Acest lucru nu inseamna nici ca 'onele de mai sus sunt de neatins, doar
ca desc!iderea unei noi unitati de turism rural in regiunile res"ective este mai dificila,
necesitand servicii de o calitate ire"rosabila, cat si "returi care sa "oata invinge concurenta
deosebit de "uternica.
Fata de com"etitia directa cu unitatile de acelasi "rofil, mai trebuie avuta in vedere si
concurenta indirecta cu alte forme organi'ate de turism din 'ona geografica res"ectiva,
care "oate duce la marirea sau diminuarea cotei de "iata a turismului rural.
#om"etitori la nivel regilonal sunt monitori'ati iar strategia de "romovare a "ensiuni si
"ac!etele turistice se fac in functie de serviciile oferite de concurenta.
Mezomediul este o no8iune intermediar9 care devine tot mai necesar9 ;n e5"licarea
evolu8iei macroeconomice a ;ntre"rinderii. Pentru remedierea oric9ror deficien8e de
e5"licare se studia'9 com"ortamentul ;ntre"rinderii din sistemul "roductiv :i social cel mai
a"ro"iat ;ntre"rinderii :i care "oate fi un intermediar ;ntre macromediul :i micromediul
;ntre"rinderii.
Activitatea oric9rei ;ntre"rinderi, ca :i a celorlal8i agen8i din cadrul micromediului
;ntre"rinderii, se afl9 :i sub influen8a altor factori de mediu, care ac8ionea'9 "e o arie mai
larg9. Leg9tura care se stabile:te ;ntre ;ntre"rindere :i ace:ti factori este de regul9
industrial9, influen8a e5ercit<ndu3se "e termen lung :i form<nd macromediul ;ntre"rinderii.
#om"onentele macromediului sunt-
5
mediul demografic = num9rul "o"ula8iei, structura "e gru"e de v<rst9 .Fig10
Anali'a unor astfel de caracteristici :i sur"rinderea tendin8ei lor re"re'int9 "unctul de
"ornire ;n evaluarea dimensiunii cererii "oten8iale, a "ie8ei ;ntre"rinderii.
Tinand cont de teninta de crestere a numarul "ersoanelor varsnice si "referintele lor s"re
turismul religios de'volatarea unui "ac!et turistic "entru vi'itatea manastirilor din
Bucovina este binevenit.
Pentru familii "ensiunea noastra a de'voltat o ba'a de agrement inclu'ant- "iscina, teren de
tenis si fotbal, locuri de +oaca s"ecial amena+ate "entru co"ii si un "ac!et turistic ce include
diferite activitati in aer liber in 'ona Bucovinei ."limbari calare, "limbari cu caruta, etc0
Factoul tineri din figura re"re'entata mai sus nu este luat in calcul deoarce nu se "retea'a
activitatilor de agroturism in 'ona Bucovinei.
Factorii demografici ai comunei Sucevita
Au o dubla influenta si se refera la evolutia "o"ulatiei ca consumator si resursa ca forta de
munca.
Componen a etnic a comunei Sucevi a
(om<ni .EF.G)H0
Componen a confesional a comunei
Sucevi a
6
(omi .9.$%H0
Cecunoscut9 .$.9%H0
Alt9 etnie .&.$1H0
Ortodoc i .%9.GEH0
(omano3catolici .$.E$H0
Penticostali .19.91H0
Ba"ti ti ./.E/H0
Cecunoscut9 ./.&H0
Alt9 religie .&.E/H0
#onform recens9m<ntului efectuat ;n $&11, "o"ula ia comunei Sucevi a se ridic9 la $.F%$
de locuitori, ;n cre tere fa 9 de recens9m<ntul anterior din $&&$, c<nd se ;nregistraser9
$.GE/ de locuitori. 2a+oritatea locuitorilor sunt rom<ni .EF,GGH0, cu o minoritate de romi
.9,$FH0. Pentru $,9FH din "o"ula ie, a"artenen a etnic9 nu este cunoscut9. Bin "unct de
vedere confesional, ma+oritatea locuitorilor sunt ortodoc i .%9,G9H0, dar e5ist9 i
minorit9 i de "enticostali .19,91H0, ba"ti ti ./,E)H0 i romano3catolici .$,E$H0. Pentru
/,&1H din "o"ula ie, nu este cunoscut9 a"artenen a confesional9.
mediul economic. .Fig $0
Piata fortei de munca ofera un "u''le interesant celor interesati sa3l re'olve. n graficul
urmator sunt "re'entate doua informatii- numarul de anga+ati din economie .albastru0 si nr
de anga+ati noi din fiecare an. Pu''le3ul la care ma refer este oferit de "erioada $&113$&1/.
7
n anii cu crestere economica "este media "erioadei, $&11 si $&1/, economia crea'a mai
"utine locuri de munca decat in anul $&1$, cand a avut o rata de crestere economica mai
a"roa"e de 'ero .este adevarat ca daca e5cludem agricultura in anii $&11, $&1/ ramanem
cu un ritm de crestere tot sub 1H, aici mai multe detalii0. 6ste "osibil ca diferenta sa o faca
un numar mai mare de anga+ati in sectorul "ublic in $&1$, dar nu am datele res"ective
."oate le are cineva0.
n acelasi tim" mai trebuie remarcat ca economia a "ierdut in $&&93$&1& %/F&&& de locuri
de munca iar in "erioada $&113$&1/ a creat doar $F%1&&. n "lus, a"ro5imativ G&&&&&
dintre locurile de munca "ierdute in "erioada $&&93$&1& a"aratin sectorului "rivat.
n aceste conditii "reconi'am ca "o"ulatia (omaniei se va indre"ta mai de graba s"re
turismun intern si in s"ecial agroturism , deoarece im"lica un buget de vacanta mai redus
decat "lanificarea unei vacante la un !otel de lu5 in strainatatea sau c!iar in (omania.
mediul cultural = re"re'entat de ansamblul elementelor ce "rivesc sistemele de valori,
obiceiuri, tradi8ii, credin8e :i norme ce guvernea'9 statutul oamenilor ;n societate.
#irculatia turistica "artici"a, alaturi de fondul turistic si ba'a materiala, la definirea
fenomenului turistic. Flu5ul "resu"une de"lasarea vi'itatorilor intrer localitatea de
resedinta, considerata 'ona emitatoare si locul in care se gasesc obiectivele turistice, adica
'ona rece"toare. Dolumul circulatiei turistice nu ste intotdeauna direct "ro"ortional cu cel
al valorii "atrimoniului turistic. Un rol im"ortant il are actiunea de stimulare a circulatiei
turistice, "rin "romovarea obiectivelor vi'itate. Princi"alii indici ce caracteri'ea'a
circulatia turistica sunt- evolutia numarului de turisti, numarul inno"tarilor, gradul de
utili'are a ca"acitatilor de ca'are, locul de "rovenienta al turistilor
n ca'ul turismului cultural, circulatia turistica nu "oate fi masurata decat "artial din cau'a
fa"tului ca nu se tine o evidenta e5acta a numarului de turisti care vi'itea'a obiective
culturale. Aceasta si datorita fa"tului ca accesul la ma+oritatea dintre ele este gratuit,
"erce"andu3se ta5e de intrare doar la mu'ee. O alta cau'a este scurta durata a itinerariilor
culturale, care in multe ca'uri se derulea'a "e "erioada unei 'ile. Astfel, li"sesc o serie de
indicatori caracteristice, "recum-numarul de no"ti de ca'are reali'ate, gradul de ocu"are a
ca"acitatilor de ca'are e5istente. n ca'ul turismului cultural se'onalitatea este mult mia
redusa decat in ca'ul turismului recreativ, obiectivele culturale "utand fi vi'itate a"roa"e
tot tim"ul anului.
Am ales doua studii de ca' "entru a reliefa circulatia turistica- 2anastirea Doronet .Fig /0
8
si 2anastirea Sucevita .Fig. )0, manastrii re"re'entative ale 'onei sucevei.
2anastirea Doronet ca obiectiv turistic este unul de im"act religios, acesta generea'a
flu5uri turistice "e tot "arcursul anului, insa "re'inta "uncte de ma5im a"ro5imativ in
aceleasi "erioade ca si in ca'ul 2anastririi Sucevita, datorita distantei reduse care e5ista
intre cele doua obiective.
n Fig. ) se "ot remarca doua "erioade, cu cate un numar ma5im de turisti fiecare,
res"ectiv luna iulie, "e "erioada verii si luna decembrie "entru "erioada de iarna. Se "oate
observa ca "erioada iunie3august inregistrea'a cresteri accelerate, cu ma5im de turisti in
luna iulie, datorita fa"tului ca se su"ra"une "este "erioada vacantelor si a concediilor. n
ceea ce "riveste "rovenienta turistilor, trebuie mentionat ca turistii romani au o "ondere
mult mai mare decat cei straini.
9
#irculatia turistica varia'a si in functie de dinamica "o"ulatiei si structura acesteia "e
varste, "rofesii, medii, etc. Bin "unct de vedere al turismului religios, ne interesea'a gru"a
de "este GG ani fiind cea mai im"ortanta ca "ondere "entru aceasta categorie de turism,
manifestand, com"arativ cu alte categorii, rece"tivitate mai mare fata de aceasta activitate.
ntr3o "ro"ortie mai mica, dar totusi interesate de vi'itarea obiectivelor culturale sunt si
familiile cu co"ii.
mediul politic reflect9 structurile societ98ii, clasele sociale :i rolul lor ;n societate,
for8ele "olitice :i ra"orturile dintre ele, gradul de im"licare a statului ;n economie,
gradul de stabilitate al climatului "olitic intern.
Un e5em"lu de luat in seama este "erioada in care B3na 6lena Udrea a fost 2inistrul
Turismului si 2ediului. n aceasta "erioada d3na 2inistru anunta o crestere a turismului in
(omania dar realiatatea aratata de CS arata o rata de decadere a turismului romanesc
.Fig. G0
mediului extern vom tine cont si de alti indicatori "recum evolutia salariilor .Fig.
A0,
10

inflatia si deviatia "ib .Fig. B0,
11
curs valutar .Fig. #1 si #$0,

12
toate acestea influentand strategia de management a firmei noastre.
Piata
#u toate ca turismul intern si international in (omaniei inregistrea'a o accentuata
tendinta descendenta .in s"ecial datorita scaderii "uterii de cum"arare a "o"ulatiei, "e de o
"arte, si a diminuarii interesului vi'itatorilor straini, "e de alta "arte0, turismul rural a luat o
am"loare deosebita in (omania du"a 199& si in s"ecial in ultimii ani .Fig. %0
Aceasta situatie se datorea'a in mare masura involutiei sistemului !otelier clasic, u'urii
morale a dotarilor si ec!i"amentelor, "returilor mari "racticate si serviciilor
necores"un'atoare. Prin urmare, agroturismul a a"arut ca o alternativa viabila, catre care s3
au indre"tat tot mai multi turisti atat romani cat si straini .Fig. F0,
13

si im"licit de'volatarea de investitii in "ensiuni agroturistice .Fig. E0
Pe teritoriul tarii e5ista o mare vrietate de s"atii de ca'are, ince"and cu cele de dimensiuni
reduse ."entru $3/ "ersoane0 "ana la cele care "ot ga'dui "este 1&& de "ersoane.
2a+oritatea unitatilor de turism rural ofera un "ac!et de servicii 3 ca'are si masa, aceasta
din urma sub forma de demi"ensiune sau "ensiune com"leta.
14
n "ro"ortii mai mari sau mai mici, unele "ensiuni ofera si o serie de servicii su"limentare-
telefon, televi'or, bai sau dusuri, masina de s"alat, terenuri de s"ort, inc!irierea de
materiale s"ortive etc.
Aceste "ensiuni se intind, cu mici e5ce"tii, "e tot teritoriul tarii, avand o densitate mai
mare sau mai mica in functie de frumusetea 'onei, de conditiile e5istente, de "osibilitatile
financiare si de im"licarea autoritatilor centrale si locale in de'voltarea 'onala.
Factori manageriali
Pentru buna functionare a "ensiunii "ersonalul necesar e format din-
3 / manageri, un bucatar, un a+utor de bucatar, o mena+era, o rece"tioniera
3 un g!id "entru drumetii, un s"ecialist in olarit.
#onducerea va fi e5ecutata de managerul firmei, absolventi ai Facultatii de Adminstrarea
Afacerilor.
n fata autoritatilor de stat, terti si in +ustitie, societatea e re"re'entata de contabilul
anga+at ca si colaborator, deoarece are toate com"etentele necesare "entru a actiona in
numele societatii.Totodata el "oate actiona "entru a autori'a actele si o"eratiunile de
gestiune si orice acte de diis"o'itie. 2anagerial desc!ide conturi in lei si in valuta si "oate
utili'a fondurile financiare ale societatii.
Analiza SW! a destinatiei turistice Sucevita
Puncte tari Puncte slabe
3 comuna religioasa cu un "eisa+ natural
uimitor, bogat in atractii turistice si
manastiri4
3 "rodus turistic cores"un'ator cerintelor din
turismul intern si e5tern ."lasarea intr3
un "eisa+ unic, oferta bogata de mu'ee,
manastiri, s"ectru larg de manifestari
culturale04
3 accesibilitate usoara la muntii #ar"ati si la
obiectivele si monumentele din regiune4
3 oferta variata de turism- de la "eisa+ele
3 nfrastructura te!nica in comuna
necesita o moderni'are acuta .li"sa
stra'ilor "ietonale, a elementelor de
iluminare a cladirilor istorice04
3 ca"acitatea !oteliera in s"ecial cea din
segmentele de "ret mi+lociu, nu este
suficient re"re'entata in comuna "entru
necesitatile de ca'are, care vor creste
odata cu de'voltarea economica a
comunei4
3 li"sa unui conce"t unitar de de'voltare
15
montane "ina la manastirile 'onei
Bucovinene4
3 o retea de restaurante cu o vasta oferta
gastronomica, atit cu s"ecific local,
regional, cit si international
3 am"lasare in nordul (omaniei, ce
facilitaea'a accesul turistilor straini4
3 #onectarea la reteaua soselelor si cailor
ferate euro"ene4
a turismului "entru Sucevita4
3 oferta industriei !oteliere este
insuficiena cantitativ si calitativ4
3 nu este cunoscut "otentialul turistic al
comunei Sucevita si suficient de
mediati'at4
3 li"sa a"licarii marIetingului turistic-
"unerea in valoare a istoriei.
portunitati Amenintari
3 "osibilitatea atragerii de noi investitori
straini in Sucevita4
3 cresterea notorietatii Bucovinei in rindul
turistilor din tarile euro"ene de'voltate,
ca de e5em"lu Ungaria4
3 reali'area unui "roiect de de'voltare si
moderni'are a Sucevitei, de catre "rimaria
2unici"iului Suceava, numit J?!idul de
Be'voltareK de evolutie a orasului.
3 de'voltarea unor "rograme de
stimulare a turismului orientat s"re
calitate, care ar "utea afecta mediul
incon+urator4
3 de'voltarea unor "rograme ecologice,
care ar "utea afecta oferta de anumite
ti"uri de "roduse turistice din regiunea
Sucevei.
3 slaba imagine a (omaniei "e "lan
e5tern4
16