Elemente de retea

Introducere
Societatea moderna actuala se bazeaz pe crearea, procesarea, transmisia si
consumul informatiei, iar acest lucru e suportat n primul rnd de sistemele
informatice integrate avnd ca suport retelele de calculatoare. Asistm n
prezent la o extindere extraordinar a informatiei n toate domeniile vietii
private si publice industriale si comerciale.
n prezent n afara unor situatii speciale, conceptul ierarhizat de calcul
propriu anilor 6!", conform cruia la un calculator de mare capacitate
#main frame$ sunt agtate o multitudine de terminale, este considerat
depsit, facnd loc celui de procesare distribuita, avnd ca suport de
calculatoare.
% retea va cuprinde calculatoare autonome #elemente de baza $, astfel un
calculator nu poate controla, porni sau opri alte calculatoare, necesitnd o
relatie de tip master!slave. &ontrolul e distribuit, comunicarea facndu!se
prin mesa'e, cu timp de transmisie variabil, diferit de zero.
Topologii de retele
(xista trei topologii ma'ore) stea inel si magistral.
% retea stea are un singur punct de conexiune, care constitue n general si
un punct de control al retelei.
ntr!o retea de inel, nodurile sunt conectate ntr!un cerc continuu cu a'utorul
unui cablu de transmisiune comun, iar semnalele sunt transmise
unidirectional de!a lungul cercului de la nod la nod cu regenerarea
semnalelor la fiecare nod. *n inel ce are un control central e cunoscut ca o
bucl.
% retea magistrala #bus$ este constituita dintr!un cablu la care sunt
conectate direct nodurile. (a este utilizata de obicei folosind un control
distribuit, dar poate avea si un control central al retelei. Spre deosebire de
inel nsa, o magistrala e pasiva, ceea ce nseamna ca semnalele nu sunt
regenerate si retransmise la fiecare nod.
Si alte variante de configurare sunt posibile,deoarece privim reteaua din
punct de vedere fizic, inel n forma de stea, magistrala n form de stea,
arbore, plasa #mesh$ , inel dual, stea ierarhic.
+entru a lucra cu o topologie stea, trebuie si piese hard,are n plus de cele
utilizate de obicei. Aceste piese ce conecteaza toti membrii retelei, sunt
numiai genetic -hub- #localizat de obicei ntr!un dulap nchis$.
Echipamente de retea
% retea are n alcatuirea sa o serie de componente elementare care asigur
buna ei functionare, precum si integrarea sa n cadrul altor retele. n mare,
componentele unei retele ar fi) hub, placi de retea #./&$, s,itch, router,
bridge, gate,a0.
Hub-uri
*n hub #ce poate avea si functii de conectare de cabluri$ suport de la 1 la
cteva sute de statii. 2ai multe hub!uri pot fi utilizate pentru a suporta un
numar mare de utilizatori. 3ub!urile sunt la rndul lor conectate ntre ele
folosind orice mediu fizic #coaxial, fire torsadate, fibre optice$. 4eoarece
distanta limita ntre hub!uri este aproximativ 5m, proiectantii utilizeaza
deseori cabluri de interconectare de un tip superior pentru a mari distanta
dintre hub!uri. &aracteristicile fizice principale ale unui cablu metalic sunt)
grosimea #diametrul$, firului activ si diametrul exterior. n plus, sistemul de
cabluri e caracterizat prin) impedant, capacitate, atenuare, viteza
semnalului, caracteristici de zgomot.
3ub!urile pentru cabla'e se numesc 6,iring hubs-. Aceste tipuri de hub!uri
ofer un punct de control pentru cabla'ele aferente computerelor. (le ofer
administratorului retelei un punct central de localizare a cabla'elor, ceea ce
faciliteaza monitorizarea, mutarea si eventuala mrire a sistemului. (le
servesc deasemenea pentru a conecta o zon local ntr!o retea cu
magistral de mari dimensiuni.
.u exist un consens asupra a ceea ce nseamn un hub. 3ub!urile permit
unui administrator s controleze si s monitorizeze de la distant reteaua cu
a'utorul soft,are!ului de administrare a retelei. +roductori de hub!uri sunt
de exemplu &abletron S0stems, S0n%ptics, 7&om si *ngermann 8as.
3ub!urile au nceput a fi dotate si cu interfete A92 ncepnd cu 5::7.
*nele dintre noile facilitti de hub sunt)
! procesarea semnalelor de alarm pentru a determina dac o problem
poate fi rezolvat fr a fi necesar anuntarea administratorului retelei;
! pornirea automat a retelei si oprirea sa la momente specificate de timp;
! capacitatea de a administra reteaua;
! operarea ca servere de terminal;
! posibilitatea de a actiona ca gate,a0!uri de (thernet;
! platforme de aplicatie) procesoare </S& cu discuri de =b0tes # file servere,
print servere$ integrate n locatii de hub!uri prote'ate fizic. >unctiile tipice
include diri'area, (!mail, geta,a0 S.A etc. ;
! lrgime de band de frecvent dedicat unei statii;
! gate,a0!uri #porti$;
! suport de bridge #punte$ ntre >44/ si to?en ring;
! functii de securitate #limitarea accesului prin parole la porturi, criptarea
pachetelor de date etc. $;
! posibilitatea de comutare port cu port;
! hub!uri pentru @A.!uri #@ocal Area .et,or?s$ necablate.
3ub!urile implementeaz facilitti de comutare pentru a facilita conectarea
logic a sistemelor la segmentul de transmisie adecvat. Se utilizeaz diferite
tipuri de hub!uri ce pot fi folosite pentru a conecta aceste sisteme. (xista
hub!uri de modul, hub!uri de grup, si hub!uri de port.
3ub!urile de modul nu ofer nici o facilitate de comutare n cadrul unui hub
pentru a putea asigna banda de frecvent a unui @A.. 3ub!urile de modul,
hub!urile obisnuite sau repetoare multiport sunt utilizate pentru a conecta
grupe de sisteme la segmentul de transmisie adecvat.
3ub!urile de grup au implementat n interiorul lor o facilitate de comutare
ce permite fiecruia dintre multiplele grupe de porturi de a fi interconectate
la unul din segmentele de transmisie. &u un hub de grup, un ntreg grup de
porturi din hub este atatat la un acelasi segment de transmisie.
3ub!urile de port, denumite cteodat si hub inteligent, pot folosi o facilitate
de comutare sofisticat din hub ce permite fiecrui port individual s fie
asignat unui segment de transmisie adecvat. Asemenea hub!uri permit o
mare flexibilitate n crearea de grupuri de lucru, mai ales atunci cnd se
poate selecta un segment de transmisie pentru fiecare port cu a'utorul
soft,are!ului de administrare al retelei, iar grupurile de lucru pot fi
modificate n mod dinamic.
@a nivel general, hub!urile pot fi caracterizate n hub!uri (thernet cu
configuratie fix,
hub!uri (thernet cu configuratie modular si multislot si hub!uri multifunctie
si mixte.
Switches
*nul dintre cele mai interesante aspecte ale conectrii retelelor si ale
lucrului n retea, aprut n ultima perioada a anilor A: este viteza mare cu
care evolueaz tehnologiile. n alte industrii, tehnologiile experimenteaz
cresteri revolutionare cam de la B la 5B ani sau chiar mai mult.
&ursa pentru a asigura rezolvarea problemelor cu maximum de eficient si
viteza este deschis, si toti, de la vnztori la corporatiile ce achizitioneaz
produsele lupta pentru respectarea regulilor acesteia.
4ispozitive asemntoare cu hub!urile sunt si s,itch!urile. (le sunt
dispozitive ce citesc adresa de destinatie din headerul pachetului de date si!l
redirectioneaz la portul de destinatie corespunztor.
Bridge
8ridge!urile, care asigur suportul unor conexiuni de date, leag dou retele
locale mpreun si transmite nainte cadre tinnd cont de adresa de control
a accesului lor #2A&C 2edia Acces &ontrol$. Adesea, conceptul de router
este mai des ntlnit dect cel de bridge. +utem defini un bridge ca fiind un
router de nivel 'os #lo,!levcl router$.
*n bridge comandat conecteaz dou retele locale comandate pe o legtur
care de obicei este nceat #cum ar fi de exemplu reteaua telefonic$, pe
cnd un bridge local conecteaz dou retele locale adiacente local mpreun.
8ridge!urile nu cunosc protocoalele de nivel nalt, asta nsemnnd c ele se
vor descurca cu adresele de /+,/+D si n acelasi timp cu orice noi protocoale
care vin odat cu acestea. 9otodat, bridge!urile asigur un mod de a
segmenta retelele care folosesc protocoale ne!routabile, cum ar fi .et8(*/.
8ridge!urile sunt adesea mult mai dificil de controlat dect router!ele.
+rotocoalele de tipul /+!ului au asociate protocoale de rout!are foarte
sofisticate, oferind administratorului de retea posibilitatea de a exercita un
control riguros asupra rout!arii. 4in acest motiv bridge!urile sunt potrivite
pentru retele simple, de dimensiuni reduse.
(xist dou tipuri principale de bridge!uri )
5. transparente
! sunt folosite n general pentru a interconecta segmentele unei retele
(thernet.
E. rutele surs
! sunt folosite n general pentru a interconecta segmente 9o?en <ing.
n functie de interconectarea ce se realizeaz bridge!urile pot fi clasificate
astfel)
5. pentru legturi de tipul segment la segment
E. pentru legturi de tipul cascad multipl
7. pentru interconecterea bac?bone!urilor n scopul evitrii 6gtuirii de trafic-
F. de tip multiport ce permit ca mai multe @A.!uri s parta'eze un aceleiasi
bridge.
/ntegrarea de functii de bridge, router si hub este realizat prin ncrcarea
soft,are!ului specific platformelor hard,are disponibile sau adugarea unui
modul de bridge sau router unui hub pentru cabla'e #,iring hub$.
Router
<outer!ele, care sunt echipamente de diri'are #routing$ a traficului de date
realizeaz conexiuni la un nivel arhitectural superior fat de bridge!uri.
<outer!ele asigur controlul fluxului pentru pachetele de date receptionate
din @A., prin aceasta crescnd siguranta conexiunii permitnd si utilizarea
unei varietti de subretele de interconectare. 4iferite pachete pot n principiu
s fie diri'ate prin retele diferite, de exemplu pentru securitate sau din
motive de cost.
<outer!ele opereaz cu un protocol GA. specific sau cu un numr de
protocoale. 4ac sunt utilizate protocoale multiple pentru interconectarea
@A.!urilor, un manager poate fie selecta un router separat pentru fiecare
protocol, sau s aiba un router capabil de a recunoaste mai multe
protocoale.
n continuare sunt prezentate cteva caracteristici de baz ale router!elor)
! opereaz la nivel @@& si retea ;
! subretelele conectate la router sunt independente ;
! practic nivelul retea tinde s identifice arhitecturi de comunicatie. +rin
urmare, selectia router!ului tinde s depind de ntrega configuratie de
protocol a nivelelor superioare;
! router!ele sunt adresate n mod explicit de statii ;
! spatiu de adresa separat n diferite domenii administrative ;
! adresare ierarhic. 9imp de scanare proportional cu numrul de subretele
din sistem ;
! topologii de interconectare complex incluznd tehnologii diferite. 9rebuie
conciliate multiple tipuri de servicii de nivel retea precum si protocoale;
! instalare, configurare mai pretentioas;
! de obicei facilitti de administrare retea sofisticate;
! conectivitate local si la distant. <ecomandabil pentru interconectare @A.!
urilor aflate la distant si a @A.!urilor cu GA.!uri;
! topologii de interconectare complexe;
! procesare de pachete relativ complex.
Gateway
9ermenul gate,a0, n mediul 9&+H/+ se refer la un dispozitiv hard,are
utilizat pentru conectarea a dou retele fizice, de acelasi tip sau diferit, ce
folosesc protocolul /+.
=ate,a0!urile sunt utilizate pentru interconectarea @A.!urilor ce utilizeaz
protocoale complet diferite la toate nivelele de comunicatie. 9ranslatia
complet a unittilor de date receptionate, dintr!un protocol n altul complet
diferit, afecteaz viteza de transmisie. *n exemplu tipic de utilizare a unui
gate,a0 este la interconectarea unei retele /82 S.A cu o retea 4(&net.
n continuare sunt prezentate cteva caracteristici de baz ale gate,a0!
urilor)
! disponibil de la nceputul anilor A1;
! subsistemele conectate la gate,a0 sunt independente;
! gate,a0!urile sunt explicit adresate de ctre statii;
! adresare ierarhic;
! diri'are static sau dinamic;
! spatiu de adresa separat n diferite domenii administrative;
! topologii de interconectare complexa;
! conectivitate locala si la distanta;
! recomandabil pentru interconectarea @A.!urilor aflate la distanta, si a GA.!
urilor;
! facilitati medii de administrare retea ;
! opereaza la, sau deasupra nivelului transport. 9ipic la nivelul de aplicatie.
+entru accesul la distante mari se pot utiliza gate,a0!uri pentru separarea
retelelor regionale sau nationale.
NIC
+&!urile si statiile obtin accesul fizic la retea cu a'utorul unui modul de
interfata cu reteaua ./& #.et,or? /nterface &ard$. *n ./& e o placa ce este
instalata n +& i suporta functii de parta'are a mediului fizic, precum si de
sincronizare. Aceste module n mod tipic implementeaza standardele /(((
asa cum sunt 1E.E, 1E.7, 1E.F, 1E.B . +&.urile mai noi si statiile de lucru
cu interfete de retea integrate.