Prof.dr.

Taina Avramescu













TEHNICI DE REEDUCARE
PROPRIOCEPTIVA APLICATII IN
ANTRENAMENTUL SPORTIV



1. DEFINIREA
TERMENILOR
2. DE CE?
3. CUM?
Proprioceptie/sistem
proprioceptiv/receptori/
Evaluare

Exercitii proprioceptive/
exercitii de reprogramare
neuromotorie

Antrenamentul
proprioceptiv/neuromuscular

Facilitare
neuroproprioceptiva/ PNF
acronimul de la Proprioceptive
Neuromuscular Facilitation

Generalitati
> Controlul neuromuscular reprezinta o integrare
in subconstient a informatiilor senzoriale, care
analizate la nivel cortical determina controlul
miscarii prin procesul de coordonare si control a
activitatii musculare .

controlul postural si stabilitatea dinamica
a articulatiei
Fundamentare teoretica

> Proprioceptia este abilitatea corpului
uman de a transmite informatii despre
pozitia acestuia ,de a interpreta
informatiile, si de a raspunde constient
sau inconstient prin mentinerea unei
posturi corecte sau prin executia
corespunzatoare a miscarii (Houglum
2001).

> PROPRIOCEPTIA= AFERENTA PROVENITA DE LA
PROPRIOCEPTORI
SENSUL MISCARII
POZITIA SEGMENTELOR ARTICULARE
SCOPUL MENTINEREA POSTURII, ECHILIBRULUI STATIC SI
DINAMIC, STABILITATE ACTIVA
Sistemul proprioceptiv = sistem somatosensorial
PROPRIOCEPTORII=MECANOCEPTORI
> Mecanoreceptorii sunt stimulati de tensiune,
compresiune, incarcare
> In articulatii In muschi
Ruffini
Pacini
Term.nervoase
libere
Organe tendinoase Golgi
Fusul neuromuscular
Schimbarea pozitiei
Schimbarea directiei
de miscare
Acceleratie
Deceleratie

Informatii de
origine:
- musculara
- articulara
- vestibulara
- vizuala
- tactila
Agilitatea, echilibrul si
coordonarea sunt
componentele
proprioceptiei.
Agilitatea este abilitatea de a controla
directia corpului sau a segmentelor
acestuia in timpul miscarilor rapide.
Agilitatea sportiva necesita o serie de
calitati : flexibilitate, forta, putere,
viteza, echilibru si coordonare.

Coordonarea este un proces
complex de combinare a
activitatii unui grup minim de
muschi care lucreaza impreuna,
in cadrul unei scheme de
miscare contiua, lina pentru a
afectua miscarea cu o forta
corespunzatoare si intr-un timp
corespunzator.
Echilibrul este abilitatea
corpului de a-si mentine
echilibrul prin controlarea
centului de gravitate in cadrul
bazei de suport ( sustinere) ,
in cazul echilibrului static si
in afara bazei de sustire in
cazul echilibrului dinamic.

EVALUAREA PROPRIOCEPTIEI
> Determinarea strii funcionale a
sensibilitii proprioceptice i a celei
kinestezice - metoda poziionrii i micrii
pasive; metoda praxiei:
> Evaluarea echilibrului
> Masurarea pragului de miscare pasiva
(kinestezia), evaluarea sensului prin miscari
active.
> Echipamente isokinetice, goniometre,
sisteme de achizitie a imaginii si analiza a
miscarii

CE STIM SI CE NU STIM DESPRE
PROPRIOCEPTIE
Dei un mecanism intern, subcontient,
propriocepia este real, observabil i
msurabil.
Proprioceptia poate fi alterata, temporar
sau permanent.
Cnd se pierde, poate sau nu poate reveni
n mod automat.
Propriocepia poate fi recuperat - necesita
timp, efort, i expertiza
Propriocepia poate fi imbunatatita prin
antrenament .


DE CE?

> Proprioceptia este fundamentala pentru o
performanta crescuta a sportivului, proprioceptorii
joaca un rol neurosenzorial vital in abilitatile
motorii ale pacientului, fiind factorii cheie de care
depinde capacitatea sportivului de a executa
activitatile specifice sportului practicat cu
dexteritate, maiestrie, acuratete, precizie.

Antrenamentul neuromuscular ctig rapid
atenie n sportul de performant att pentru
prevenirea i recuperarea leziunilor
musculoscheletice ct i n creterea
performanelor.

Atletul sanatos imbunatatirea
calitatilor motrice
> Prin mbuntirea
propriocepiei, se asigura
echilibrul necesar pentru a
menine stabilitatea; se
perfecioneaz agilitatea,
astfel nct s se poat
schimba rapid directia
atunci cnd este necesar, i
se dezvolt abiliti de
coordonare astfel nct
sportivul s poat efectua
activiti fizice corect i
consecvent.

Atletul sanatos- profilaxia
traumatismelor
> Pe lng efectele imediate asupra vitezei,
echilibrului, i fortei, exist dovezi statistice
semnificative care s demonstreze c un
program de prevenire a traumatismelor ce
include tehnici proprioceptive scade factorii de
risc neuromuscular i influeneaz elementele
de baz ale performanei sportive.

Atletul traumatizat- recuperare
> "Propriocepia este foarte
important in recuperarea
traumatismelor. Vestea bun
pentru sportivi i antrenori este
c, similar cu flexibilitatea i
rezistena, prin antrenament se
poate imbunatati".
> Sue Falsone, vice president of performance physical
therapy and team sports at Athletes' Performance)
> n ceea ce privete riscul de
recidiv, mai multe studii pe
diverse articulatii au constatat c
aceasta s-a datorat alterrii
proprioceptiei.
CONCLUZII
> preocuprile pentru segmentul proprioceptiv al
antrenamentului sunt crescute;
> oportunitatea introducerii unor exerciii cu
caracter proprioceptiv n leciile de
antrenament;
> rolul acestor exerciii n dezvoltarea, nu numai
a indicilor biomecanici specifici anumitor
micri din articulaiile gleznei i genunchiului,
ci i a dezvoltrii unor parametri specifici
coordonrii i echilibrului static i dinamic,
caracteristici diverselor sporturi

CUM?
> Exercitii proprioceptive/ exercitii de
reprogramare neuromotorie
> Tehnici de reeducare proprioceptiva
> Antrenament proprioceptiv

RECUPERARE/REEDUCARE
PROPRIOCEPTIVA
> Re-antrenarea
programelor neuromotorii
existente pornind de la
informatiile senzitive care
le-au dat nastere, fie
punerea in aplicare a unui
program asemanator,
aparut pe baza altor
informatii si care
inlocuieste programul
precedent, depasit sau
devenit incomplet

ANTRENAMENTUL PROPRIOCEPTIV
urmreste consolidarea
rspunsurilor motorii
incontiente prin stimularea
mecanismelor centrale de
control ale dinamicii
articulare.
conceput pentru a induce
schimbri compensatorii n
modelele de activare
muscular i pentru a facilita
stabilitatea articular n
dinamic.
bazat pe principiile stiinifice
ale tehnicilor de reabilitare
neuromuscular,
urmreste mbuntirea
sensibilitii kinestezice,
reflexelor i stabilitii.




Cele mai multe programe
proprioceptive includ incalzire
i exerciii tehnice pentru:
- realizarea unui aliniament
corect old/ genunchi / glezna
n timpul mersului, srituri
- Echilibru, agilitate,forta,
coordonare
- Adresabilitate specifica
sportului respectiv
> Se realieaza pe 3 nivele de activare:
> -nivelul medular de antrenare a reflexelor
spinale care mediaza patternurile de
miscare si promoveaza stabilitatea
articulara- ANTRENAMENT BAZAT PE
SCHIMBARI BRUSTE ALE POZITIE
ARTICULARE
> -nivelul trunchiului cerebral care
coroboreaza informatiile vizuale,
vestibulare si proprioceptive generand
echilibru si control postural-REEDUCARE
ECHILIBRU CU SAU FARA AFERENTA
VIZUALA
> -cortex implicat in miscarea voluntara-
LANT KINETIC INCHIS SAU MENTINEREA
UNOR POZITII FINALE

AP fara aparatura/echipament
> Facilitare
neuroproprioceptiva/
PNF
> Tehnicile FNP includ
contractii izometrice,
concentrice, excentrice
si stabilizare ritmica.
Acestea, includ pozitii
functionale intrucat
utilizeaza miscari in
planuri de miscare
multiple.

> PNF activ. Se execut o contracie
muscular izometric intensa
> se provoac rezistena n muchiul
opus cu ajutorul unui partener.
> se repet la 6 secunde timp de 60
de secunde.
> PNF pasiv.
> se aduce membrul cu care lucrm
n poziia extrem pe parcursul a 6
secunde
> muchii opui sunt controlai
izometric prin rezistena
partenerului.
> ntinderea pasiv i contracia
muchiului opus se fac la intervale
de 6 secunde timp de 60 de
secunde.

PNF stretching
> Implic att ntinderea ct i contractia grupelor
musculare
Grupul muscular este poziionat astfel nct muchii s
fie ntinsi i sub tensiune. Subiectul realizeaz
contractie pe grupul extins -5 - 6 secunde n timp ce
un partener, sau un obiect imobil, aplic o rezisten
suficient pentru a inhiba micarea.
> ** V rugm s reinei, gradul de contracie trebuie s fie
concordant cu nivelul de pregatire fizic.
> Grupul muscular contractat este apoi relaxat i o
ntindere controlat este aplicat pentru aproximativ
20 pn la 30 de secunde.
> Relaxare musculara 30 sec
> 2 - 4 ori
The athlete and partner assume the
position for the stretch, and then the
partner extends the body limb until the
muscle is stretched and tension is felt.
The athlete then contracts the
stretched muscle for 5 - 6
seconds and the partner must
inhibit all movement. (The force
of the contraction should be
relevant to the condition of the
muscle. For example, if the
muscle has been injured, do not
apply a maximum contraction).
The muscle group is relaxed, then
immediately and cautiously
pushed past its normal range of
movement for about 20 to 30
seconds. Allow 30 seconds
recovery before repeating the
procedure 2 - 4 times.
De retinut!
> Exerciiile de ntindere pentru mbuntirea
activitii propriocepiei neuromusculare
implic aplicarea unei tensiuni maxime
muchiului prin opunerea unei rezistene i
creterea treptat a tensiunii.
> Este o cale eficient pentru creterea
flexibilitii
> Solicit sprijinul unui partener;
> Poate cauza accidentri dac nu este corect
utilizat

AP cu dispozitive ajutatoare
> Orice schimbare a strii posturale declaneaz
activitatea sistemelor proprioceptive care
furnizeaz rspunsuri motorii destinate
meninerii, modificrii sau recuperrii strii
iniiale.
> Schimbarea menionat se datoreaz:
a) subiectului nsui, care, n timpul unui gest
al braului, modific postura unui segment,
prin urmare i postura general
> b) mediului exterior, ale crui variaii
antreneaz modificri ale posturii segmentare,
deci i ale posturii generale
Tehnici de stimulare

> Dezechilibrul este
indus n dou moduri:
- Suprafaa instabil de
sprijin
- Suprafaa stabil de
sprijin, subiectul se
dezechilibreaz n
raport cu aceast
suprafa
Tools of the Trade

Consideratii speciale in dezvoltarea
unui program de antrenament
proprioceptiv
> varsta,
> greutatea
corporala,
> tipul sportului
> gradul de
pregatire fizica/
perioada
> incaltamintea.

Tipuri de exercitii
> Antrenament echilibru static-
unipodal,suprafete instabile,dezechilibrari
voite.
> Pliometrie-incorporeaza o contractie
excentrica rapida urmata de o contractie
concentrica.Creste stiffnessul muscular
> Isokinetice-folosind sisteme isokinetice,
stabilizeaza articulatia pe o anumita
directie, unghi de executie, viteza de
executie.
> Lank kinetic inchis- implica forte axiale,
permite recastigarea patternurile nprmale
> Presa, squat, sarituri, slalom etc.Tehnici de
facilitare FNP cu rezistenta, stabilizare
ritmica. !DURERE

PRINCIPII DE ANTRENAMENT
> Programele de exercitii trebuie sa
vizeze constientizarea miscarii pornind
de la viteza mica la viteza de executie
mare, crescand progresiv numarul de
repetitii, realizand schimbari bruste ale
directiei de miscare.

> exercitiile pentru dezvoltarea
echilibrului, coordonarii si agilitatii
urmeaza dupa ex. de refacere a
flexibilitatii si a fortei.
> echilibrul este prima componenta a
proprioceptiei ce trebuie
recuperat,urmat de coordonare si in
final de agilitate
> exercitiile pentru extremitatea
superioara si inferioara progreseaza de
la simplu la complex si dezvolta
acuratetea prin repetitie
> INDICATII:
> Combinatie 2-5
exercitii
> Repetitii 10-15
> Seturi 1-3
> Durata 5-
15minute, zilnic
> 3-5zile/saptamana
Tips
> O buna aliniere postural n timpul fiecrui
exercitiu fr sse permit compensarea prin
alte pri ale corpului
> Timing-ul pentru a efectua aceste exerciii este,
dup warm-up, dar nainte de antrenamentul
cardio i/sau de fort.
> Cteva exerciii simple de echilibru static, n
perioada de revenire post efort
> Inital exerciii simple cu o cretere gradat a
complexittii
Tips
> Exercitiile simple de proprioceptie includ activitati in
care sportivul se concentreza asupra unuia sau 2
obiective/exercitii care necesita activitatea unui
singur membru fara a produce iradiere.
> Toate exercitiile simple se executa cu viteza redusa si
cu un control ridicat
> Concentrarea trebuie sa fie maxim.
> Progresia se realizeaza doar in cazul in care sportivul
stapaneste ex simple
> Progresia se realizeaza prin cresterea vitezei de
executie si a fortei si prin ex ce cuprind mai multe
activitati simultane sau prin executia unor ex cu ochii
inchisi.


PRACTIC

>obinuirea componentei musculo-
ligamentare a articulaiilor vizate cu
solicitri deosebite ca direcie, amplitudine
i complexitate;
>includerea acestor solicitri n structuri
tehnice specifice dinamice simple i
complexe;
>particularizarea acestor structuri pe linii de
juctori i chiar posturi, iar acolo unde este
cazul pe faze ale jocului

> Adaptarea acestor structuri la:
>particularitile subiectului;
>experiena motric specific;
>severitatea accidentrii (acolo unde este
vorba de recuperare post-traumatic);
>tipul de accidentare (entors, luxaie etc);

Progresia exercitiilor pentru MI

> se incepe cu acivitati simple de echilibru static : stand pe piciorul afectat
cu ochii deschisi si bratele pe langa corp timp de 30 sec. Daca pac are
dificultatti in executarea acestui ex. poate incepe cu un ex mai simplu
cum ar fi stand in sprijin pe 2 picioare unul in fata celuilalt a. i. varful
celui din spate sa atinga calcaiul celui din fata (daca membrul afectat
este in spatele celui neafectat ex este mai dificil ).
> paientul progreseaza prin executarea exercitiilor cu ochii inchisi
> un exercitiu mai avansat se realizeaza prin pozitionarea pacientului in
ortostatism in sprijin pe un picior pe o suprafata instabila cu ochii
deschisi si apoi inchisi.
> executarea mai multor activitati simultan : mentinand pozitia stand pe
un picior pacientul prinde si arunca mingea de la piept (se poate creste
greutatea mingii)
> echilibru static din pozitii cat mai apropiate de sportul practicat :
gimnastul executa standul pe un picior pe barna sau cu soldul piciorului
de sprijin in rot externa
> se progreseaza apoi spre ex de echilibru dinamic : activitati specifice sp
cum ar fi alergarea in toate directiile. Activitati mai avansate includ
sarituri ,pivotari si rasuciri, executate la inceput cu viteza reduda apoi
cu viteza mai mare. Sariturile pot incepe cu folosirea ambelor membre
progresand la activitati unilaterale. Ex de pliometrie pot fi incluse la
sfarsitul ex proprioceptive.

MULTUMESC PENTRU ATENTIE!