Sunteți pe pagina 1din 7

CRIZA CUBANEZA

Criza rachetelor sovietice din Cuba a fost o


confruntare intre Uniunea Sovietica si Statele Unite in
legatura cu proiectilele nucleare sovietice din Cuba. Criza a
nceput la !" octo#brie !$%& si a durat '( de zile) p*n+ la
&, noie#brie !$%&. Aceast+ criz+ a fost privit+ ca fiind
#o#entul c*nd R+zboiul Rece a fost foarte aproape s+ devin+
r+zboi nuclear si s+ se transfor#e n Al -reilea R+zboi
.ondial.
In !$/$) revolutionarul 0idel Castro a preluat
controlul asupra Cubei.In #o#entul in care Batista a fost
inlaturat de la putere) 1/2 din terenul cultivabil era
proprietatea cet+3enilor str+ini 4i co#paniilor str+ine 5n
special nord6a#ericane7. Noul guvern revolu3ionar a adoptat
refor#a agrar+ 4i a confiscat cea #ai #are parte a
propriet+3ilor agricole ale co#paniilor str+ine. 8n scurt+
vre#e) rela3iile cu SUA s6au deteriorat. 9a nceput) Castro
nu dorea s+ discute planurile sale de viitor) dar n cele
din ur#+ s6a declarat co#unist) e:plic*nd c+ ncearc+ s+
construiasc+ socialis#ul n Cuba. Au fost stabilite rela3ii
deplo#atice cu Uniunea Sovietic+. Un guvern nou) condus de
ren+scutul ;artid Co#unist Cubanez) a nceput s+ pun+ n
practic+ refor#ele econo#ice pro#ise de Castro. ;rintre
alte lucruri) asisten3a #edical+ 4i nv+t+#*ntul au devenit
gratuite pentru to3i cubanezii pentru pri#a oar+. Cu o
oarecare nt*rziere) o constitu3ie de inspira3ie sovietic+
a fost adoptat+ n !$1%.
;entru #ai #ulte decenii) Cuba a pri#it un a<utor
5subven3ie7 #asiv din partea URSS) n schi#bul zah+rului
cubanez) sovieticii livr*nd petrol. = parte din cantitatea
aceasta de petrol era consu#at+ n Cuba) iar restul era
v*ndut pe pia3a #ondial+ pentru un profit de c*teva
#iliarde de dolari. 8n schi#bul acestei subven3ii
sovietice) Cuba spri<inea #i4c+rle co#uniste din toat+
A#erica 9atin+ 5printre altele> Nicaragua) El Salvador)
?uate#ala) Colu#bia 4i Chile7.
9a inceputul anului !$%& relatiile dintre cubanezi si
sovietici s6au deteriorat.A<utorul acordat de sovietici nu
#ai co#pensa decat intr6o foarte #ica #asura.Castro a cerut
Uniunii Sovietice includerea in ;actul de la @arsovia) insa
cererea i6a fost refuzata sub prete:tul necesitatii
continuitatii geografice a pactului si aratandu6i
caracterul regional.
8ntr6un discurs televizat de o e:traordinar+
gravitate) pre4edintele a#erican Aohn 0. BennedC a anun3at
c+ avioanele a#ericane de spiona< au descoperit baze
ruse4ti de lansare a rachetelor SS6" Sandal n Cuba. Aceste
rachete) purt*nd focoase ter#onucleare) constituiau un
pericol i#inent deoarece) av*nd raz+ de ac3iune #edie 5&,,,
D#7) erau capabile s+ loveasc+ un nu#ar #are de ora4e
a#ericane foarte i#portante) precu# Eashington. Fintr6o
dat+) rachete sovietice puteau atinge teritoriul a#erican)
a#enin3*nd s+ discrediteze doctrina nuclear+ a#erican+ a
represaliilor #asive.
Energicul reprezentant al S.U.A. la Natiunile Unite)
Adlai Stevenson) se intoarse spre Zorin) a#basadorul
U.R.S.S. si il intreba pe un ton ridicat) dar fer#> GNegati
ca Uniunea Sovietica instaleaza rachete strategice in CubaH
Raspundeti prin da sau nu. Nu asteptati traducerea.I Rusul
evident incurcat) rase nervos) incercand sa para cal# si
dispretuitor> GNu #a aflu aici in fata unui tribunal
a#erican. Nu sunt obligat sa raspund la intrebarile
du#neavoastra. @oi raspunde la #o#entul oportun.I G= sa
astepta# acest raspuns pana la calendele grecestiI) urla
Stevenson) cerand sa fie aduse fotografiile #arite luate de
catre avioanele de spiona< U&) care de#onstrau fara nici o
putinta de tagada adevarul spuselor sale.
Acest dialog) din sedinta Consiliului de Securitate)
desfasurat in ziua de &/ octo#brie a anului !$%&) cuprinde
in sine tot dra#atis#ul unei situatii care a a#enintat
singura data in #od real sa arunce o#enirea in apocalipsa
unui conflict nuclear.
Inca din luna #ai) Jrusciov se hotarase sa <oace cea
#ai riscanta partida de poDer politico6#ilitar din ti#pul
razboiului rece> instalarea rachetelor strategice in Cuba.
Avanta<ul astfel dobandit ar fi fost i#ens> orice oras
i#portant de pe coasta de est a S.U.A.) inclusiv
Eashington6ul sau NeK LorD6ul) ar fi putut deveni in cateva
#inute tinta unei lovituri nucleare sovietice. In plus)
Cuba lui Castro ar fi fost la adapost de orice tentativa de
interventie a#ericana. Evident) costurile de i#agine pentru
tanarul presedinte al S.U.A.) A.0. BennedC) si pentru
politica a#ericana in raport cu aliatii sai ar fi fost
e:tre# de ridicate) decredibilizand puternic capacitatea
Eashington6ului de a face fata a#enintarii sovietice.
Fatorita avioanelor U& a#ericanii #onitorizau in per#anenta
teritoriul cubanez fiind la curent cu instalarea rachetelor
sovietice SS6" si SS6/cu o raza de actiune de &.!%, de D#
si o putere a #unitiei nucleare variind de la &/ de
Dilotone la & #egatone. Eashington6ul era infor#at de
ase#enea asupra situatiei reale a capacitatilor nucleare
sovietice gratie celui #ai bun agent pe care l6au avut
.area Britanie si Statele Unite in Uniunea Sovietica)
colonelul ?RU =leg ;enDovsDi. Fisproportia in favoarea
S.U.A. era covarsitoare) a#ericanii avand de aproape noua
ori #ai #ulte capete nucleare decat sovieticii) respectiv
&1.&$1 fata de '.''&. -otodata) infor#atiile furnizate de
;enDovsDi) arestat de altfel cu " zile inainte de
declansarea crizei) au per#is analistilor a#ericani sa
identifice rapid si corect in fotografiile aeriene prezenta
si a#plasa#entul rachetelor rusesti din Cuba.
.arti) !% octo#brie) presedintele BennedC este
infor#at asupra situatiei. ;astrandu6si sangele rece in
pofida gravei crize care se profila) acesta convoaca
i#ediat un organis# ad6hoc botezat EMC=. 5Co#itetul
E:ecutiv al Consiliului Securitatii Nationale7 care se va
reuni in secret de doua6trei ori pe zi pana la rezolvarea
proble#ei. Fin EMC=. faceau parte printre altii Robert
BennedC) #inistrul <ustitiei si fratele presedintelui) Fean
RusD) secretarul de stat) Robert .cNa#ara) #inistrul
apararii) dar si e:peri#entatii Fouglas Fillon) #inistrul
de finante) Charles Bohlen) fost a#basador la .oscova si
Adlai Stevenson) a#basadorul S.U.A. la =.N.U..Fiscutiile in
acest co#itet vor fi e:tre# de deschise) gravitatea
situatiei si tensiunea e:istenta inlaturand barierele de
varsta) e:perienta sau functie. BennedC insusi va incura<a
cele #ai nonconfor#iste opinii pentru a le analiza si a lua
apoi decizia corecta. Fupa ce presedintele s6a convins o
data in plus ca sovieticii instalasera intr6adevar rachete
strategice in Cuba) fapt care constituia o provocare
ini#aginabila) a cerut EMC=.6ului sa6i prezinte diferite
variante de riposta. In final s6au desprins trei optiuni>
blocada Cubei) bo#bardarea instalatiilor de rachete sau o
debarcare surpriza. A prevalat solutia blocadei care
prezenta dublul avanta< de a per#ite sovieticilor sa6si
retraga rachetele din Cuba interzicandu6le in acelasi ti#p
sa aduca altele.
In noaptea zilei de && octo#brie) BennedC a anuntat
decizia sa pe postul national de televiziune .In ti#pul
ur#atoarelor % zile criza a crescut pana la punctul in care
era gata sa izbucneasca un razboi nuclear intre cele doua
super6puteri.In seara aceleasi zile) intr6un discurs
televizat) BennedC avertiza natiunea a#ericana ca G nu vo#
risca pre#atur si fara nevoie costul unui razboi nuclear
#ondialI) dar incheia el) Gpretul libertatii este totdeauna
ridicat) insa a#ericanii l6au platit intotdeaunaI.
Asigurandu6se de spri<inul neconditionat al Angliei) 0rantei
si Canadei) dar si de cel al statelor latino6a#ericane)
BennedC da ordin 0lotei a II6a sa realizeze un lung arc de
cerc cu o raza de (,, de D# in <urul e:tre#itatii rasaritene
a Cubei si sa controleze orice nava care ar fi incercat sa
depaseasca aceasta li#ita. In acel #o#ent &% de vase
sovietice se indreptau spre insula si era de ur#arit ce
reactie vor avea la contactul cu blocada a#ericana. In dupa
a#iaza zilei de &" octo#brie) !& dintre vasele rusesti si6au
schi#bat brusc directia.)cu unica e:ceptie a unui vas6
petrolierul nu#it Bucuresti. Nava sovietica nu a cooperat dar
#arina S.U.A. s6a abtinut sa captureze nava cu forta)
considerand i#probabil ca petrolierul sa transporte
ar#a#ent.GRusii si noi ne privi# ochi in ochi si a# i#presia
ca toc#ai au clipitI va spune Fean RusD despre acest #o#ent.
9a cererea a peste ", de tari neco#batante) Secretarul6
?eneral al SUA) generalul U.-hant a tri#is apeluri private
lui BennedC si o#ologului sau rus NiDita Jrusciov) insistand
ca guvernele lor sa Gse abtina de la orice actiune care ar
putea agrava situatia si care ar putea aduce riscul unui
razboiI.9a oridinul Sefilor Uniti ai Statului N.a<or) fortele
#ilitare a#ericane au intrat in FE0C=N &)cel #ai inalt grad
de alerta atins vreodata in epoca postbelica )deoarece
co#andantii #ilitari se pregateau pentru un razboi pe toate
planurile cu Uniunea Sovietica.
;entru a6i forta si #ai #ult #ana lui Jrusciov)
BennedC ordona bo#bardierelor strategice sa decoleze cu
incarcaturi nucleare la bord) echipa<ele lor schi#band #esa<e
apocaliptice. ;rins la #i<loc intre fer#itatea neprevazuta de
el a tanarului presedinte a#erican si intransigenta GdurilorI
din propriul sau Birou ;olitic) Jrusciov ii scrie pe &%
octo#brie o scrisoare confidentiala lui BennedC. -onul
#isivei) incoerent si dezlanat) era e:presia unui suflet
chinuit de cos#arul nuclear) un strigat de groaza plin de
divagatii) dar care) pentru pri#a data) continea sa#anta unei
solutii rezonabile. In esenta) Jrusciov propunea retragerea
rachetelor in schi#bul pro#isiunii Eashington6ului de a nu
invada Cuba. BennedC se pregatea sa accepte aceasta oferta)
nu#ai ca in &" de ore Jrusciov si6a schi#bat din nou planul.
A<ungand la concluzia ca o invazie a Cubei nu era i#inenta) el
redacteaza o a doua scrisoare in care ii propune lui BennedC
retragerea rachetelor in schi#bul desfiintarii instalatiilor
si#ilare ale S.U.A. din -urcia.
Intr6una din sedintele EMC=.6ului Robert BennedC lanseaza
ideea ce se va dovedi salutara de a6i raspunde lui Jrusciov
la pri#a scrisoare) facand abstractie de cea ulterioara.
A#ericanii acceptau sa pro#ita ca nu vor invada Cuba in
schi#bul retragerii rachetelor.
Raspunsul lui Jrusciov s6a lasat asteptat #ult ti#p) dar
che#area sub ar#e a zeci de #ii de rezervisti a#ericani) ca
si anuntul ca BennedC va vorbi in dupa a#iaza zilei de &(
octo#brie la televiziunea nationala) l6au convins pe liderul
de la Bre#lin ca o invazie a Cubei este i#inenta. In
consecinta Jrusciov cedeaza si accepta conditiile
presedintelui> o retragere unilaterala a Gtuturor ar#elor
ofensive sovietice din CubaI. ;entru a fi sigur ca #esa<ul
sau va a<unge la ti#p) Jrusciov ordona ca raspunsul sovietic
sa fie tras#is de catre Radio .oscova.
9a &( octo#brie) la Radio .oscova a fost trans#is un
#esa< de la Jrusciov care declara ca guvernul sovietic) pe
langa instructiunile eliberate anterior de a fi incetata
#unca pe site6urile de constructie a ar#elor) a e#is un nou
ordin cu privire la de#ontarea ar#elor care sunt considerate
ofensive si tri#iterea lor inapoi in Uniunea Sovietica.
BennedC a raspuns i#ediat acestui #esa< ) pe care il
considera Oo i#portanta si constructiva contributie la
#entinerea paciiI afir#and ca Statele Unite ale A#ericii se
anga<eaza sa respecte inviolabilitatea granitelor Cubei)
suveranitatea statului) sa nu intervina in politica sa
interna) sa nu invadeze sau sa puna la dispozitie teriotoriul
A#ericii altui stat care doreste sa invadeze Cuba si de
ase#enea va opri pe oricine ar dori sa intreprinda actiuni
agresive la adresa acestui stat.
Statele Unite au continuat carantina) iar in zilele
ur#atoare) recunoasterea aeriana a dovedit ca sovieticii
faceau progrese in retragerea rachetelor. Cele "& de rachete
si restul echipa#entelor de suport au fost incarcate pe opt
vase sovietice) care au parasit Cuba intre /6$ noie#brie si
care au fost controlate in detaliu de catre A#erica. Fe
ase#enea) au fost necesare eforturi diplo#atice ulterioare
pentru a de#onta bobardierele sovietice I96&() care au fost
incarcate pe trei vase sovietice la / si % dece#brie.
Conco#itent cu anga<a#entul sovieticilor privitor la I96&()
guvernul Statelor Unite a anutat sfarsitul carantinei la &,
noie#brie !$%&. Statele Unite isi u#ilisera adversarul) dar
BennedC insusi a adoptat o pozitie lipsita de aroganta si
infatuare) incercand sa nu6l puna pe Jrusciov intr6o situatie
#ai dificila decat cea in care se afla)confruntat cu reactia
dura a conservatorilor din partid si cu asprele critici ale
liderului chinez .ao Ze Fong)care ii reprosa cedarea in fata
Otigrului de hartieI) i#perialis#ul a#erican.
In ti#pul negocierilor sale cu a#basadorul U.R.S.S.
AnatolC FobrCnin) #inistrul de <ustitite al S.U.A.) Robert
BennedC a propus in #od infor#al ca rachetele Aupiter din
-urcia sa fie retrase la scurt ti#p dupa ce criza se va fi
incheiat. Ulti#ele rachete a#ericane au fost dezasa#blate
pana la &" aprilie !$%' si au fost scoase afara din tara.
Efectul realist al ;actului BennedC6Jrusciov a fost
ca a intarit in #od eficient pozitia lui 0idel Castro in
Cuba) garantand ca S.U.A. nu va invada tara. Este posibil ca
Jrusciov sa fi plasat rachetele in Cuba pentru a6l face pe
BennedC sa isi retraga rachete din Italia si -urcia) fara a
avea vreo intentie reala de a porni un razboi nuclear daca
cu#va ar fi fost depasit nu#eric de ar#atele a#ericane.
Feoarece retragerea rachetelor Aupiter din catrul bazelor
NA-= din Italis de sud si -urcia nu a fost facuta public)
Jrusciov a parut sa fi pierdut conflictul si a devenit
slabit. Senzatia era aceea ca BennedC castigase co#petitia
superputerilor) iar Jrusciov fusese u#ilit.
BennedC va fi asasinat un an #ai tarziu in
i#pre<urari neelucidate inca co#plet) iar Jrusciov va fi
inlaturat din functiile sale pe !" octo#brie !$%")
principalul argu#ent al adversarilor sai fiind toc#ai acela
al slabiciunii dovedite in ti#pul crizei cubaneze.
Cele !& zile de tensiune din octo#brie !$%& au ra#as
insa pentru posteritate avertis#entul cel #ai clar in
privinta iresponsabilitatii politicienilor in a provoca un
conflict) dar si a raspunderii si capacitatii lor de a6l
rezolva.