Sunteți pe pagina 1din 26

UNIVERSITATEA GEORGE BARITIU din BRASOV

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE


Specializarea: Contabilitate si Informatica de esti!ne
GESTIUNE FINANCIARA A
INTREPRINDERII
- NOTE DE CURS -
CURS 1
01.11.2005
ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR
Prin echilibru financiar al intreprinderii se poate intelege o corespondenta intre nevoile de
capitaluri, pe de o parte si posibilitatea obtinerii lor pe de alta parte
Daca ne gandi! la utili"area capitalurilor pute! defini echilibrul financiar cu egalitatea intre
capitalurile avansate in circuit si capitalurile apte a fi ra!bursate
#n pri!a for!ulare a echilibrului se vi"ea"a !odalitatea de obtinere a capitalurilor in conditii
financiare opti!e, iar in a doua for!ulare !odalitatea de folosire a capitalurilor, aspect i!portant si
co!ple$ a gestiunii financiare a intreprinderii
Bilantul si cnc!"tual #u$idic al "at$i%niului
Studiul financiar al bilantului evidentia"a !odalitatile de reali"are a echilibrului financiar
functional sau patri!onial al intreprinderii la un !o!ent dat %de regula la sfarsitul perioadei de
gestiune&, per!itand, deci, o anali"a financiara statica
Sub aspectul 'uridic bilantul sinteti"ea"a starea patri!oniala respective ansa!blul drepturilor
si anga'a!entelor patri!oniale e$istente la un !o!ent dat
D$!"tu$il! "at$i%nial! cu"$ind&
- drepturile de proprietate si cele de creanta si confera titularului o putere asupra bunurilor sau
posibilitatea obtinerii unor prestatii din partea altor persoane %drepturi de creanta&(
- drepturile de proprietate se concreti"ea"a in posibilitatea utili"arii bunurilor in scopul
consu!ului, productiei sau frutificarii acesteia pentru obtinerea unor venituri(
- drepturile de creanta, adica, drepturile asupra tertilor constau in)
a& anga'a!ente contractate de anu!iti parteneri cu! sunt clienti a caror ter!ene de plata
convenite in avans au o scadenta ulterioara livrarii bunurilor sau serviciilor)
b& anga'a!ente patri!oniale corespun"atoare obligatiilor pe care intreprinderea trebuie sa le
onore"e la o anu!ita scadenta sunt diferentiate in functie de efectele lor, in anga'a!ente
corespun"atoare datoriilor si anga'a!entelor corespun"atoare capitalurilor proprii
Daca stadiul 'uridic per!ite pre"entarea drepturilor si anga'a!entelor patri!oniale
pre"entarea financiara pune in evidenta relatia dintre sursele fondurilor %resursele& si nevoile
%utili"arile& carora le sunt alocate fondurile
Anali'a "! (a'a (ilantului )inancia$
Obiectivele:
a& pune in evidenta riscul de insolvabilitate al intreprinderii si anu!e aprecia"a daca
intreprinderea isi poate onora anga'a!entele asu!ate de terti(
b& studia"a posibilitatea ele!entelor de pasiv de a deveni scadente la un anu!it ter!en si a
ele!entelor de active de a fi transfor!ate in bani(
*
c& pune la dispo"itia proprietarilor si actionarilor infor!atii cu privire la valoarea activului
reali"abil, infor!atii necesare si creditorilor pentru care valoarea activului repre"inta ga'ul
creantelor lor
Ac!asta anali'a $as"und! la u$%ata$!l! int$!(a$i&
- e$ista un echilibru financiar pe ter!en lung care sa contribuie si la !entinerea echilibrului
financiar pe ter!en scurt, la reducerea gradului de indatorare si la sporirea sigurantei unei
intreprinderi(
- dispune intreprinderea de o capacitatea evidentiata prin aspecte calitative ale ciclului de
e$ploatare de a-si echilibra nevoile ciclice din resurse ciclice+(
- este plasata tre"oreria neta efficient %rentabil& astfel incat sa nu se concreti"e"e in disponibilitati
lenese sis a duca la a scadere a rentabilitatii a intreprinderii
Pornind de la activitatea practica a intreprinderii din tarile cu o econo!ie de piata traditionala,
un principiu de care trebuie sa se tina sea!a, daca se doreste !entinerea pe piata si de"voltarea
intreprinderii, este ur!atorul( activele pe care si le procura intreprinderea sa fie acoperite din
capitaluri care ra!an la dispo"itia ei pe un interval de ti!p cel putin egal cu durata de viata a
respectivelor active
,stfel, daca intreprinderea isi construieste pe sea!a capitalurilor concurente activele
i!obili"ate ea se confor!ea"a principiului enuntat !ai sus avand ca scop sigurarea echilibrului
dintre e$igibilitatea capitalurilor si durata i!obili"arilor lor
Constructia bilantului financiar pornind de la ele!entele continute in bilantul contabil necesita
o tratare prealabila a posturilor de activ si de pasiv dupa criteriile de lichiditate - e$igibilitate

Lic*iditat!a unui !l!%!nt d! acti+ $!"$!'inta a"titudin!a ac!stuia d! a )i t$ans)$%at in
%n!da, ia$ !-i.i(ilitat!a unui !l!%!nt d! "asi+ $!"$!'inta insusi$!a ac!stuia d! a d!+!ni scad!nt
la un anu%it t!$%!n/
,stfel, in active se vor inscrie !ai intai ele!entele cel !ai putin lichide, respectiv
i!obili"arile curente si nevoi sau intrebuintari per!anente, datorita rotatiei lente a capitalului
investit
Se inscriu apoi activele circulante avand un grad de lichiditate !ult !ai !are decat
i!obili"arile drept care sunt nu!ite nevoi sau utili"ari te!porare
Ele!entele de pasiv vor fi structurate dupa gradul crescator de e$igibilitate astfel se vor inscrie
!ai intai capitalurile proprii si datoriile financiare pe ter!en lung, su!a lor repre"entand
capitalurile sau resursele per!anente, iar apoi datoriile pe ter!en scurt nu!ite si resurse te!porate
Un bilant gata pentru anali"a se pre"inta astfel)
,CT#. / NE.O# P,S#. / RESURSE
,ctive i!obili"ate Capitaluri per!anente resurse
nevoi #!obiliari necorporale Capitaluri proprii per!anente
per!anente #!obili"ari corporale Datorii fin pe ter!en lung
#nobili"ari financiare

,ctive circulante Datorii de e$ploatare resurse
nevoi Stocuri Credite de tre"orerie te!porare
te!porare Creante
#nvestitii financiare pe ter!en scurt
Disponibilitati
0
cheltuielile in avans sunt asi!ilate activelor circulante
veniturile in avans sunt assi!ilate datoriilor de e$ploatare
CURS 2
15.11.2005
INDICATORII CALCULATIEI PE BAZA BILANTULUI FINANCIAR
1. FONDUL DE RULMENT NET ( FINANCIAR ) - repre"inta o !odalitate concreta de
utili"are a capitalutilor per!anente, el fiind o realitate certa constatata cu preci"ie ori de cate ori
incheie! bilantul
Notiunea de fond de rul!ent net poate fi definite prin * for!ulari echivalente e$pri!and fie o
abordare a partii de sus a bilantului, fie o abordare ba"ata pe ele!entele din partea de 'os a
bilantului
a) e ba!a ele"e#tel$% &i# a%tea &e '(' a bila#t(l(i
1
FRN ) C*M + AI (val$a%ea #eta )

( e,cl('ive a"$%ti!a%ile 'i %$vi!i$a#ele )
FRN ) C*M + AI ( val$a%ea b%(ta )
( i#cl('ive a"$%ti!a%ile 'i %$vi!i$a#ele )
b) e ba!a ele"e#tel$% &i# a%tea &e -$' a bila#t(l(i
FRN ) ACR #et + DE. ( i#cl('iv c%e&ite &e t%e!$%e%ie )

( i#cl('iv &i'$#ibilitatile )
,ceste fonduri de rul!ent net contribuie la !entinerea echilibrului financiar pe ter!en scurt, la
reducerea gradului de indatorare si la sporirea sigurantei intreprinderii
Int!$"$!ta$!a )ndului d! $ul%!nt n!t s! "at! )ac! ast)!l&
a& co!parand capitalurile per!anente cu activele i!obili"ate(
b& co!parand activele circulante cu datoriile pe ter!en scurt
,stfel, co!paratiile posibile corespund ur!atoarelor situatii)
I/ Ca"italu$i "!$%an!nt!
CP2 / ,# 3/4 active circulante de e$ploatare / passive de e$ploatare
/4 fond net de rul!ent / 5
#n aceasta ipote"a foarte putin probabila, activele circulante sunt acoperite strict din datoriile
pe ter!en scurt, fara posibilitatea dega'arii unui e$cedent de lichiditati
Din a doua !odalitate de calcul re"ulta o ar!oni"are perfecta a structurii resurselor cu
utili"area acestora
II/ Acti+! ci$culant! d! !-"lata$! 0 "asi+! d! !-"lata$! 120 ca"italu$i "!$%an!nt! 0
acti+! i%(ili'at! 20 FRN03
Situatia in care activele circulante sunt 4 datoriile pe ter!en scurt, un fapt favorabil in ceea
ce priveste solvabilitatea deoarece se sugerea"a intreprinderea beneficia"a de perspective favorabile
in ceea ce priveste capacitatea sa de ra!bursare
Daca 6RN este po"itiv capitalurile per!anente per!it sa se finante"e integral activele
i!obili"ate cat si o parte din activele circulante
III/ ACR1"asi+!l! d! !-"lata$! 120 ca"italu$i "!$%an!nt! 1 acti+! i%(ili'at! 20
FRN13
Un 6RN negativ se!nifica faptul ca resursele ciclice folosite pentru finantarea activelor
i!obili"ate au o pondere !are, ceea ce are influente nefavorabile asupra gradului de indatorare pe
ter!en scurt periclitand capacitatea de plata si tre"oreria curenta a intreprinderii
7
2. I#&icat$%(l ca%e %e!i#ta /%a&(l &e a(t$#$"ie 0i#a#cia%a e'te FONDUL DE
RULMENT *RO*RIU ( FR* )
FR* ) Caital(%i %$%ii + AI (val$a%e #eta )
,cest indicator e$pri!a gradul de libertate de autono!ie in luarea deci"iilor de investitii
privind de"voltarea intreprinderii
Prin 6RP po"itiv % capitaluri proprii 4 active i!obili"ate & se!nifica faptul ca intreprinderea
este capabila sa-si finante"e activele i!obili"ate din resurse prprii, deci e$ista autono!ie
Prin 6RP negativ % capitaluri proprii 3 active i!obili"ate & se!nifica faptul ca i!obili"arile
sunt finantate doar partial din resurse proprii, intreprinderea fiind nevoita sa apele"e la surse straine
pentru a finanta o parte din i!obili"arile sale
1. Di0e%e#ta &i#t%e FRN 'i FR* %e%e!i#ta "a'(%a i#&at$%a%ii e te%"e# l(#/ 'i a#("e
FOND DE RULMENT STRAIN ( IM*RUMUTAT ) FRS
FRS ) FRN + FR* ( &at$%ii 0i#a#cia%e e te%"e# l(#/ )
2. NE3OIA DE FOND DE RULMENT NFR
Pornind de la un anu!it echilibru care trebuie sa e$iste intre nevoile ciclice si resursele
ciclice, bilantul patri!onial pune in evidenta un alt indicator nu!it nevoia de fond de rul!ent
NFR ) ACR + DE. fara credite de tre"orerie
fara disponibilitati
8activele circulante de definesc fara disponibilitaile banesti iar datoriile de e$ploatare se
definesc fara creditele de tre"orerie
a) NFR40 - daca este po"itiva /4 un surplus de nevoi te!porare in raport cu resursele
te!porare, situatia fiind considerate nor!ala in ca"ul in care acesta este re"ultatul unei politici de
investitii privind cresterea nevoii de finantare a ciclului de e$ploatare
b) NFR50 /4 e$ista un surplus de resurse te!porare in raport cu nevoile te!porare, situatie
apreciata favorabil daca este re"ultatul accelerarii rotatiei activelor circulante si al anga'arii de
datorii cu scadenta !ai !are
5. TRE6ORERIA NETA TN
9
TN ) FRN + NFR
sau
TN ) D*7 + CRT
N6R-necesarul de fond de rul!ent
TN45 este re"ultatul intregului echilibru financiar al intreprinderii Daca TN este po"itiva
atunci e$cedentul de finantare, e$presia cea !ai concludenta a desfasurarii unei activitati eficiente se
va regasi sub for!a disponibilitatilor banesti in conturi bancare si in casa
TN35 se!nifica un de"echilibru financiar la inchiderea e$ercitiului contabil, un deficit
!onetar acoperit prin anga'area de noi credite pe ter!en scurt
,ceasta situatie evidentia"a dependenta intreprinderii de resursele financiare e$terne
A*LICATIE :
ACTI3 N81 2001 N 2002 *ASI3 N81 2001 N 2002
#,ctive i!ob :1;1:00 :91071: CP2
#!ob
necorporale
5 5 Capitaluri
proprii
*;<7117 05*;0*1
#!ob corporale :109==0 :95915: Datorii pe
ter!en lung
#!ob financiare 0;:15 0;:15
##,ctive
circulante
0=<;77= *<77=71 ##DE> *1:790; *57:9*1
Stocuri *:01=** :17:7:*
Creante :<55;:< :0;7=15
#nvestitii
financiare tl
5 5
Cheltuieli in
avans
7:=:= *<75*
###DP? ;0=0=5 :*;=170 ###CRT :555555 ;55555
T$tal active 9.201.0:2 5.;;:.<2: T$tal a'ive 9.201.0:2 5.;;:.<2:
I. ( N81 ) 2001
: 6RN / CPN - ,# / *;<7117 - :1;1:00 / :0::0:* % *550 &
6RN / ,CR - DE> / 0=<;77= @ ;0=0=5 - *1:790; @ :555555 / /:0::0:*
6RP / CP2 - ,# / 6RN / :0::0:*
;
* N6R / ,# - DE> / 0=<;77= - *1:790; / :7;:=** %*550 &
0 TN / 6RN - N6R / :0::0:* - :7;:=** / -*959:5
TN / DP? - CRT / ;0=0=5 - :555555 / -*959:5
## N *551
: 6RN / CP2 - ,# / 05*;0*1 - :91071: / :0<0;<0
6RP / CP2 - ,# / 6RN / :0<0;<0
* N6R / ,# - DE> / *<77=71 - *57:9*1 / <51005
0 TN / 6RN - N6R / :0<0;<0 - <51005 / 7;=170
TN / DP? - CRT / :*;=170 - ;55555 / 7;=170
a 6RN %N& - N6R %N-:& / :0<0;<0 - :0::0:* / ;*1;:
b N6R %N& - N6R %N-:& / <51005 - :7;:=** / -;9;7=*
c TN %N& - TN %N-:& / 7;=170 - %-*959:5& / 0:<<10
CURS 1
2<.11.2005
ANALIZA FUNCTIONALA A BILANTULUI
,nali"a functionala a bilantului propune sa pre"inte situatia intreprinderilor prin aspectele
financiare si structurale aratandu-se astfel cerintele !anagerilor
,ceasta anali"a surprinde ciclul de productie in cele 1 fa"e ale sale(
- achi"itionarea si stoca'ul !ateriilor pri!e(
- fabricarea(
- stoca'ul produselor finite(
- co!erciali"area, adica incasarile din van"ari
Ea surprinde i!pactul diferitelor operatii ale intreprinderilor asupra tre"oreriei si ofera o
i!agine asupra !odului de functionare a intreprinderilor
De ase!enea grupea"a operatiile pe care o intreprindere le reali"ea"a in functie de natura sau
destinatia lor
2odelul de anali"a functional este centrat pe o notiune dina!ica ce poate fi di!ensionata in
raport cu volu!ul de activitate al intreprinderilor, respective este vorba de nevoia de fond de
rul!ent pentru e$ploatare
,stfel, anali"a fondului de rul!ent se poate reali"a in functie de specificul societatii, de natura
activitatii si de nevoile financiare ale ciclului de e$ploatare, acestea aflandu-se intr-o stransa
legaturacu ter!enele de stoca' si cu durata creditului furni"or si clienti
,precierea echilibrului financiar funda!entat la nivelul unei intreprinderi, face obiectul aocarei
anali"e financiare indiferent de categoria utili"atorilor carora le este destinat
Principalii utili"atori ai anali"ei financiare sunt)
- actionarii(
- !anagerii(
<
- creditorii
Obiectivul lor este diferit, astfel actionarul aprecia"a ca echilibrul financiar este respectat daca
rentabilitatea pe care i-o ofera un plasa!ent co!pensea"a riscul la care se e$pune
#nteresul !anagerilor privind aprecierea achilibrului financiar este legat de obiectul !a$i!i"arii
valorii intreprinderii, adaugandu-se criterii de autono!ie financiara, crestere econo!ica si
fle$ibilitate financiara
Prin pris!a intereselor creditorilor intreprinderii, aprecierea echilibrului financiar este legata de
obiectivul acestora de a obtine ra!bursarea creantelor lor si de a pri!ii re!uneratia convenita ++++
de"echilibrului financiar fiind e$pri!ate prin)
- situatia intreprinderii(
- riscul de fali!ent(
- incetarea platilor
#n conceptia functionarului, intreprinderea este definita ca o unitate econo!ica si financiara
asigurand in raport cu de"voltarea sa anu!ite functii, precu!)
- functia de consu! care cuprinde utili"area bunurilor si serviciilor(
- functia de productie care consta in fabricarea bunurilor si serviciilor(
- functia de repartitie care asigura ++++ diferitilor factori de productie(
- functia de investire care se ocupa de achi"itionarea ele!entelor de activ i!obili"at(
- functia de de"investire, adica cesiunea ele!entelor de activ i!obili"at(
- functia de finantare care stabileste resursele financiare necesare de"voltarii
Anali'a )unctinala presupune o grupare prealabila a diferitelor operatii reali"ate de
intreprindere in raport cu natura, destinatia sau functia lor de unde si originea e$presiei de anali"a
functionala
F(#ctia &e i#ve'ti%e grupea"a i!obili"arile necorporale, corporale si financiare, pe cele *
categorii)
- de e$ploatare(
- in afara e$ploatarii
#!obili"arile in afara e$ploatarii include)
- terenuri(
- cladiri ane$e(
- participatiile sau activele financiare(
- plasa!entele financiare
#!obili"arile de e$ploatare cuprind totalitatea i!obili"arilor utili"ate in e$ploatare cu! ar fi
constructiile, utila'ele, !asinile etc
#!obili"arile regrupate prin functia de investire constituie nevoi stabile care in !od necesar
trebuie sa fie finantate din resursele stabile e$istente in pasivul bilantului
Functia d! )inanta$! regrupea"a +++ privind capitalurile proprii, datoriile financiare cat si
privi"ioanele pentru riscuri si cheltuieli
.or fi assi!ilate resurselor proprii si a!ortis!entele si provi"ioanele datorita faptului ca
i!obili"arile sunt retinute la valoarea lor bruta
6lu$urile de aprovi"ionare, productie si van"ari generatoare de stocuri reale si financiare care se
reinnoiesc cu o anu!ita regularitate, corespund functiei de e$ploatare
,stfel, posturile de active precu! stocurile, creante clienti, cheltuilei de e$ploatare constatate in
avans care sunt legate direct de operatiile ciclului de e$ploatare constituie active circulante de
e$ploatare catre trebuie finantate din datoriile de e$ploatare
=
Toate celelalte posturi reflectand operatii diverse, sunt regrupate in categoria active circulant in
afara e$ploatarii avand correspondent in pasiv datoriile in afara e$ploatarii
Disponibilitatile banesti si creditele de tre"orerie for!ea"a activul si respective pasivul de
tre"orerie
In "$actica )inancia$a !-ista 4 "$inci"ii ca$! stau la (a'a intc%i$ii (ilantului )inancia$&
a& activele sunt luate in calcul la valoarea lor bruta % la valoarea de intrare in patri!oniu &(
b& i!obili"arile inchiriate sau detinute in leasing sau in locatie sunt inregistrate in activ si
corespun"ator in pasiv la i!pru!uturi si datorii asi!ilate deoarece ele servesc ciclului de
e$ploatare(
c& conceptual de activ fictive nu !ai este operational(
d& cheltuielile care privesc e$ercitiile financiare viitoare se vor asi!ila activelor i!obili"ate(
e& efectele scontate nea'unse la scadenta, debitorii privind capitalul subscris si nevasrat, pri!ele
privind ra!bursarea obligatiunilor se tratea"a in acelasi !od ca si elaborarea bilantului patri!onial(
f& a!orti"arile si provi"ioanele sunt incluse in pasivul bilantului functional ca surse aciclice
% care ra!an la dispo"itia intreprinderii pe perioada !ai !are de : an&
Trasaturile caracteristice echilibrului financiar sunt evidentiate de structura bilantului functional
fiind puse in evidenta 1 niveluri ale acestuia(
- fondul de rul!ent net global(
- necesarul de fond de rul!ent de e$ploatare(
- necesarul de fond de rul!ent in afara e$ploatarii(
- tre"oreria
Ab$%&a%ea 0(#cti$a#ala a bila#t(l(i 0(#cti$#al
,ctiv i!obili"at brut %,#& - functia de
investit
Capitalul propriu
,!orti"ari si provi"ioane functia
Datorii financiare de
finantare
,ctiv circulant de
e$ploatare functia
,ctiv circulant in afara de
e$ploatarii e$ploatare
Disponibilitati
Datorii de e$ploatare
Datorii in afara functia
e$ploatarii de
Credite de tre"orerie e$ploatare
:5
CURS 2
11.12.2005
INDICATORI CALCULATI PE BAZA BILANTULUI FUNCTIONAL
5/ Fndul d! $ul%!nt n!t .l(al
Surplusul resurselor durabile in raport cu nevoile durabile repre"inta fondul de rul!ent net
global disponibil pentru finantarea operatiilor de e$ploatare
,cesta se calculea"a ca diferenta intre resursele durabile si activele i!obili"ate in valoarea
bruta % utili"arile durabile &
FRN= ) C*M + AI ( la val$a%ea b%(ta )
CP2 - capital per!anent
FRN= ) ( ACE > ACEA > D ) + ( DE > DAE > CT )
,CE - active circulante de e$ploatare
,C,E - active circulante in afara e$ploatarii
D - disponibilitati
DE - datorii de e$ploatare
D,E - datorii in afara e$ploatarii
CT - credite de tre"orerie
Daca intreprinderea inregistrea"a un fond de rul!ent net global superior nevoilor de e$ploatare
anga'ate, intreprinderea va dispune de lichiditati in ca" contrar ea este nevoita sa anga'e"e credite pe
ter!en scurt pentru finantarea nevoilor de e$ploatare
6/ N!+ia d! )nd d! $ul%!nt ttal
Diferenta dintre nevoile de e$ploatare si nevoile in afara e$ploatarii pe de o parte si datoriile
de e$plotare in afara e$ploatarii pe de alta parte constituie nevoia de fond de rul!ent total
NFRT ) Nev$i te"$%a%e + Re'(%'e te"$%a%e
N6RT este for!ata din * co!ponente)
a& N6R aferenta e$ploatarii(
b& N6R in afara e$ploatarii
a7 NFR a)!$!nta !-"lata$ii - repre"inta necesarul legat de finantarea ciclului de e$ploatare El
indica !ari!ea capitalurilor i!obili"ate in acest ciclu pe care intreprinderea trebuie sa le detina
pentru finantarea stocurilor si a decala'elor te!porare intre plata cu!pararilor si a cheltuielilor
generale si incasarea van"arii
NFRE ) ACE + DE
(7 NFR in a)a$a !-"lata$ii - regrupea"a ele!entele neciclice si instabile legate, de e$ de
investitii % datoriile fata de furni"orii de i!obili"ari & si de finantare % doban"i datorate nea'unse la
scadenta aferente i!pru!uturilor &
::
NFRAE ) ACAE + DAE
NFRT ) NFRE > NFRAE
NFRT ) ( ACE > ACAE ) + ( DE > DAE )
Daca activele circulante de e$ploatare depasesc datoriile de e$ploatare, nevoia de fond de
rul!ent pentru e$ploatare evidentia"a capitalul investit de intreprindere peste nivelul celui atras din
pasivele de e$ploatare
8/ T$!'$!$ia n!ta
Co!ponentele acesteia sunt legate de operatii financiare pe ter!en scurt reali"ate de
intreprindere si evidentiate in ulti!ul nivel al bilantului functional
,stfel, nevoile de tre"orerie repre"inta disponibilitatile pe care le detine intreprinderea, iar
resursele de tre"orerie sunt constituite din credite pe ter!en scurt furni"ate de banci si parteneri
financiari
Confruntarea nevoilor cu resursele de tre"orerie evidentia"a situatia tre"oreriei nete, e$presia
cea !ai concludenta a desfasurarii unei activitati eficiente
TN ) D + CT
TN ) FRN= + NFRT
#n conclu"ie pute! pune in evidenta diversele !odalitati de reali"are a echilibrului financiar
functional)
: Nevoia de fond e rul!ent este finantata in intregi!e din resurse stabile % fond de rul!ent
po"itiv &, a caror valoare totala per!ite dega'area unei tre"orerii positive(
* Resursele stabile si te!porare finantea"a te!porara nevoia de fond de rul!ent, diferenta
fiind acoperita din credite de tre"orerie(
0 ,ctivele fi$e, nevoia de fond de rul!ent si disponibilitatile sunt finantate din credite
curente, situatie care daca nu are un character aca"ional i!pune reconsiderarea structurii financiare
1 Resursele in fondul de rul!ent acopera partial activele i!obili"ate si nevoia de fond de
rul!ent generand astfel o tre"orerie neta po"itiva
Alicatie
Se dau ur!atoarele infor!atii)
,ctiv i!obili"at brut *7;=
,!orti"area i!obili"arilor 9*7
2aterii pri!e :*97
Produse finite :0*5
Clienti 1:7
:*
#!po"ite si ta$e de incasat :*=
Debitori diversi 97
Conturi curente la banci 7*5
Casa =<
Provi"ioane pt deprecierea !ateriilor pri!e :09
Provi"ioane pt deprecierea creantelor clienti <;
Capital social :*09
Reserve *11
Profit 09<
Provi"ione pt riscuri si cheltuieli =90
Dat finan pe ter!en lung 9:5
6urni"ori <:7
T., de plata :*=
,lte i!po"ite sit a$e de platit ::7
Creditori diversi 9*
Credite curente :55:
Sa se construiasca bilantul functional si sa se calcule"e)
a fondul de rul!ent net global prin a!bele variante(
b nevoia de fond de rul!ent si tre"oreria neta(
c desco!puneti nevoia de fond de rul!ent pe cele * co!ponente) N6RE si N6R,E
pasive ciclice / capitaluri per!anente
?ilantul functional
Activ S("a *a'iv S("a
,# %valoarea bruta &
,CE
,C,E
D
*7;=
0555
:=1
9:<
CP2
DE
D,E
CT
1*9=
=11
:;;
:55:
:0
T$tal activ 9.1<1 T$tal a'iv 9.1<1
,CE / :*97 @ :0*5 @ 1:7 / 0555
,C,E / :*= @ 97 / :=1
D / 7*5 @ =< / 9:<
CP2 / 9*7 @ :*09 @ 09< @ =90 @ <; @ *11 @ :09 @ 9:5 / 1*9=
CT / :55:
D,E / 9* @ ::7 / :;;
DE> / <:7 @ :*= / =11
a& : 6RNA / CP2 - ,# / 1*9= - *7;= / :9=5
* 6RNA / % ,CE @ ,C,E @ D & - % DE @ D,E @ CT & / % 0555 @ :=1 @ 9:< & - % =11 @ :;; @
:55: & / 0<:* - *:** / :9=5
b& N6RE / ,CE - DE / 0555 - =11 / *579
c& : N6R,E / ,C,E - D,E / :=1 - :;; / :;
* N6R,E / *579 @ :; / *5;0
TN / D - CT / 9:< - :55: / -0<0
Tn / 6RNA - N6RT / :9=5 - *5;0 / -0<0
CURS 5
10.01.2009
ANALI6A *E 7A6A RATELOR
,nali"a pe ba"a ratelor a'uta la evaluarea perfor!antelor !anag!entului, aprecia"a starea de
sanatate financiara afir!elor, reali"ea"a unele predictii privind situatia si perfor!antele
financiareale intreprinderii, a'uta la cunoasterea gradului de independenta econo!ica si financiara a
unei intreprinderi la detectarea in !o!entul oportun a diferitelor cause care generea"a schi!bari
nedorite in activitatea intreprinderii
:1
6iind un instru!ent traditional si deosebit de raspandit al anali"ei financiare care a cunoscut
in ulti!ii ani i!portante actuali"ari si aprofundari, recurgerea la aceasta !etoda se face din dorinta
de a stabili nor!e, praguri care sa constituie criterii pentru a aprecia starea unei intreprinderi prin
co!pararea ratelor calculate cu anu!ite valori de referinta
#n postura de valori de referinta se pot afla aceleasi rate stabilite la nivelul unui do!eniu de
activitate sau aceleasi rate inregistrate de o fir!a cu care intreprinderea in cau"a doreste sa
concure"e sau pe care il considera un e$e!plu sau obiectivele pe care si le propun actionarii sau
!anagerii
1. Ratele ec?ilib%(l(i 0i#a#cia%.
,cestea fac parte din categoria ratelor sructurii financiare i!preun cu ratele de indatorare
Ratele structurii financiare repre"inta anu!iti para!etrii de orientare pentru conducerea
unitatii in ceea ce priveste influenta costului surselor de finantare, asupra nivelului eficientei si in
acelasi ti!p pentru potentialii creditori in ceea ce priveste riscul redobandirii capitalurilor
i!pru!utate
a& Rata &e 0i#a#ta%e a i"$bili!a%il$% %rata fondului de rul!ent&
E$ista * !odalitati de calcul a acestei rate)
a.1. Rata &e 0i#a#ta%e a i"$bili!a%il$%)


res !rs e d!rabile
acti"e imobiliz ate br!te
Re'(%'e &(%abile / capitaluri per!anente @ a!orti"ari(
Active i"$bili!a%i b%(te / active i!obili"ate nete @ a!orti"ari
a.2. Rata &e 0i#a#ta%e a i"$bili!a%il$%)


capital!ri permanente
acti"e imobiliz ate nete
Int!$"$!ta$!
- evidentia"a conditiile de finantare a i!obili"arilor(
- o valoare supraunitara se!nifica faptul ca ansa!blul i!obili"arilor este finantarea din resurse
durabile, respectiv din capitaluri per!anente(
- e$pri!a in ter!ini relative un indicator echivalent celui de fond de rul!ent in valoare absoluta(
- cresterea valorii raportului corespunde unei a!eliorari a structurii de finantare, iar di!ensiune
raportului e$pri!a o deteriorare a situatiei
b& Rata 0$#&(l(i &e %(l"e#t %$%i( % rata de finantare a capitalurilor proprii & -
Rata 0$#&(l(i &e %(l"e#t %$%i( )

capital!ri proprii
acti"e imobiliz ate
:7
Int!$"$!ta$!
- repre"inta o rata referitoare la finantarea proprie a i!obili"arilor, se doreste a fi supraunitara
% finantare din capitaluri proprii &
c& Rata a(t$0i#a#ta%ii i#ve'titiil$% se calculea"a ca raport intre)
!i e#erciti!l a loatare de r!lment de fond de i necesar!l! iatia le in"estitii
are a!tofinant de capital CAF
e$p var
& %
+
Int!$"$!ta$!
- !asoara partea investitiilor autofinantate(
- daca valoarea raportului este !ai !are decat : insea!na ca intreprinderea are capital de
autofinantare suficienta pentru a finanta noile investitii, precu! si cresterea nevoii de fond de
rul!ent pentru e$ploatarea generate de acestea
d& Rata 0i#a#ta%ii activ(l(i ec$#$"ic /
economic capital
d!rabile res!rse

Capitalul econo!ic /nevoi stabile @ N6R pentru e$ploatare


Int!$"$!ta$!
- pune in evidenta echilibrul financiar functional daca valoarea nu este supraunitara(
- aceasta rata trebuie anali"ata in stransa corelatie cu rata de finantare a i!obili"arilor
e& Rata &e 0i#a#ta%e a #ev$il$% &e 0$#& &e %(l"e#t e#t%( e,l$ata%e
/
loatare pentr! r!lment de fond de ne"oia
f!nctional r!lment de fond
e$p

I#te%%eta%e
- evidentia"a proportia corespun"atoare din fondul de rul!ent dunctional care repre"inta partea
cea !ai stabila a nevoii de fond de rul!ent legat de e$ploatare % stocurile &(
- raportul se considera satisfacator daca fondul de rul!ent functional repre"inta *B0 din stocuri
f& Rata &e 0i#a#ta%e ba#ca%a a e,l$ata%ii sau rata creditelor de tre"orerie, se calculea"a ca)
/
loatare pentr! r!lment de fond de ne"oia
trezorerie de credite
e$p

I#te%%eta%e
- !asoara gradul in care intreprinderea anga'ea"a credite bancare pe ter!en scurt pentru a
suplinii capitalul de autifinantare a investitiilor de e$ploatare
:9
2. Ratele &e lic?i&itate 'a( &e t%e!$%e%ie
a& Rata lic?i&itatii /e#e%ale )
sc!rt termen pe datorii
circ!lante acti"e
,

I#te%%eta%e
- reflecta posibilitatea co!ponentelor patri!oniale curente de a se transfera intr-un ter!en scurt
in lichiditati pentru a satisface obligatiile de plata e$igibile(
- se aprecia"a favorabila atunci cand rata lichiditatii generale are o !ari!e supraunitara
% cuprinsa intre *-*7 &
- valoare supraunitara a ratei dovedeste ca cel putin pe ter!en scurt intreprinderea are capacitatea
de a-si achita datoriile e$igibile(
- cu cat raportul este 4 : cu atat !ai !ult intreprinderea este pusa la adapost de o insuficienta de
tre"orerie care ar putea fi provocata de ra!bursarea datoriilor la cererea creditorilor(
- co!para ansa!blul lichiditatilor potentiale % adica active transfor!abile in !oneda pe ter!en
scurt & cu e$igibilitatile potentiale % datorii ra!bursabile pe ter!ne scurt &
b& Rata lic?i&itatii %e&('e /
sc!rt termen pe datorii
itati disponibil creante

+
Int!$"$!ta$!
- o rata cuprinsa intre 57-: repre"inta o situatie favorabila, ea trebuie sa tinda catre o !ari!e
unitara
c) Rata lic?i&itatii i""e&iate)
sc!rt termen pe datorii
itati disponibil

Int!$"$!ta$!
- caracteri"ea"a capacitatea de ra!bursare instantanee a datoriilor tinand cont de incasarile
e$istente(
- teoria econo!ica aprecia"a corespun"atoare o rata a lichiditatii i!!ediate !ai !are decat 50(
- desi, teoretic o rata ridicata indica o lichiditate ridicata, ea poate indica si folosirea neeficienta a
resurselor disponibile(
- este un indicator putin relevant datorita instabilitatii insacarilor
d& Rata '$lvabilitatii e te%"e# 'c(%t/
totale datorii
total acti"

Int!$"$!ta$!
- e$pri!a gradul in care intreprinderea face fata datoriilor totale(
- valoarea raportului 4 :7 dovedeste ca ca intreprinderea are capacitatea de a-si achita obligatiile
banesti i!ediate si indepartate fata de terti(
:;
- o valoare 3 :7 evidentia"a riscul de insolvabilitate pe care si l-au asu!at furni"orii de fonduri
puse la dispo"itia intreprinderii, risc evidentiat prin anali"a echilibrului financiar de valoare
negative a situatiei nete % / total active-total datorii &
1. Ratele &e i#&at$%a%e
a& Levie%(l % coeficientul total de indatorare &/
proprii capital!ri
totale datorii

Int!$"$!ta$!
- reflecta gradul in care capitalurile proprii asigura finantarea activitatii intreprinderii(
- poate fi interpretata si ca o rata a autono!iei financiare a intreprinderii, indicand gradul in care
anga'a!entele sale pe ter!en scurt si levierul sunt garantate de capitalurile proprii ale
intreprinderii(
- cu cat levierul este 4 :, cu atat intreprinderea va depinde !ai !ult de creditorii sai, iar daca este
subunitar, banca va acorda in continuare i!pru!uturi in conditii de garantie sigura
b& Rata i#&ee#&e#tei 0i#a#cia%e)
permanente capital!ri
proprii capital!ri

Int!$"$!ta$!
- !asoara ponderea capitalurilor per!anente in ansa!blul resurselor per!anente(
- in general, rata trebuie sa fie superioara sau cel putin egala cu 57, din considerente i!puse de
nor!ele bancare in relatiile de credit cu intreprinderea
c& Rata caacitatii &e %a"b(%'a%e )
finantare de a capacitate
totale i impr!m!t!r

Int!$"$!ta$!
- e$pri!a teoretic in nu!ar de ani, capacitatea intreprinderii de a ra!bursa in totalitate
i!pru!uturile contractate pe ter!en lung(
- cu cat valoarea raportului este !ai !ica, cu atat !ai !are va fi capacitatea de ra!bursare(
- intervalul !a$i! i!pus de nor!ele bancare pentru ra!bursarea teoretica a i!pru!utului la
ter!en prin capacitatea de autofinantare, repre"inta 0 ani, iar pentru ra!bursarea datoriei totale
1 ani
d& Rata &e %eleva%e a c?elt(ielil$% 0i#a#cia%e/
loatare de br!t e#cedent
financiare c$elt!ieli
e$p

Int!$"$!ta$!
- pun in evidenta capacitatea de plata a costului incadrarii, separand intreprinderile sanatoase de
cele fali!entare(
- daca raportul 4 59, intreprinderea se confrunta cu dificultati de gestiune financiara, riscand sa
intre in stare de fali!ent
:<
e& C$'t(l i#&at$%a%ii /
totale i impr!m!t!r
financiare c$elt!ieli

f& *$#&e%ea c%e&itel$% c(%e#te i# i#&at$%a%ea /l$bala /


%lobala indatorare
c!rente bancare credite


CURS 9
2:.02.2009
ANALIZA PE BAZA CONTULUI DE PROFIT SI PIERDERE
C$#t(l &e %$0it 'i ie%&e%e 'a( c$#t(l &e %e!(ltate este docu!entul contabil de sinte"a
care !asoara perfor!antele activitatii unei intreprinderi in cursul unei perioade date
El constituie o sinte"a a contabilitatii de flu$ la nivel !acroecono!ic, deoarece pune in
evidenta flu$urile de valoare care au contribuit la cresterea sau !icsorarea bogatiei unei
intreprinderi pentru o anu!ita perioada
Contul de profit si pierdere pre"inta i!portanta pentru o ga!a larga de creditori de
infor!atie contabila, fiecare ur!arindu-si satisfacerea propriilor nevoi infor!ationale
,stfel, pornind de la contul de re"ultate, investitorii si creditorii pot sa evalue"e flu$urile
viitoare de tre"orerie a intreprinderii
Ei pot sa evalue"e cu !ai !are e$actitate valoarea econo!ica a intreprinderii, unde sunt
actionari, iar creditorii pot sa deter!ine !asura in care intreprinderea isi va putea ra!bursa
datoriile
Contul de re"ultate poate fi utili"at si de alte categorii de utili"atori)
- clientii vor sa fie infor!ati asupra capacitatea in care intreprinderea le poate furni"a bunurile si
serviciile de care ei au nevoie(
- sindicatele sunt interesate sa e$a!ine"e re"ultatele in vederea negocierii de noi conventii
colective(
- guvernele utili"ea"a infor!atii privind re"ultatele pentru funda!entarea politicilor econo!ice si
fiscale(
- !nagerii utili"ea"a contul de re"ultate pentru evaluarea eficacitatii resurselor consu!ate si
proiectarea de noi strategii de fir!a
:=
SOLDURILE INTERMEDIARE DE =ESTIUNE ( S.I.= )
SOLDURILE INTERMEDIARE DE =ESTIUNE ( S.I.= ) constituie o pre"entare
econo!ica a contului de re"ultate De fapt, aceste solduri nu!ite si !ar'e pun in evidenta etapele
for!arii re"ultatului e$ercitiului in stransa legatura cu structura de venituri si cheltuieli aferente
activitatii unei intreprinderi
Necesitatea utili"arii S#A este i!pusa de * cerinte)
- anali"area econo!ico-financiara a intreprinderii plecand de la datele contabile(
- intoc!irea conturilor nationale
: Ma%-a c$"e%ciala este pri!ul sold de gestiune nu!it si adaos co!ercial
,cest sold se refera la intreprinderea de co!erciali"are sau la partea de activitate pur
co!erciala efectuata de intreprinderea producatoare, aceasta activitate presupune si revan"area
!arfurilor in aceeasi stare
Se calculea"a dupa relatia)
MC ) ve#it &i# va#!a%ea "a%0(%il$%(ct. ;0;) + c$'t(l "a%0(%il$% va#&(te 90;
Costul de cu!parare al !arfurilor vandute include pretul de cu!parare %e$clusive T., &
!a'orat cu chletuieli de cu!parare si corectat cu variatia stocurilor de !arfuri
2ari!ea acestui sold este strans legata de tipul politicii de van"are pro!ovata de
intreprindere
Se constata ca la intreprinderea care efectuea"a co!ert de lu$, acest indicator pre"inta valori
ridicate #n schi!b o intreprindere care practca van"area prin autoservire va inregistra o !ar'a
co!erciala !ai redusa
,cest indicator este se!nificativ in ca"ul intreprinderilor de distributie, iar in anali"a, el
devine !ai i!portant daca este detaliat pe produse sau pe grupe de produse
* *%$&(ctia e,e%citi(l(i - acest sold de gestiune caracteri"ea"a activitatea globala
desfasurata de intreprinderea de productie siBsau prestari de servicii si se obtine prin insu!area unor
ele!ente eterogene dpdv al evaluarii
- productia e$ercitiului gr;5-;5; % produse, servicii, lucrari, activitati ane$e & evaluata la pret de
van"are % e$clusiv reducerile co!erciale acordate ulterior facturarii &
- productia stocata ct;:: % stocuri sau de stoca' se aduna cand are sold creditor& evaluat la cost de
productie si productie i!obili"ata, respective productia de i!obili"ari destinata nevoilor propriu
evaluarii la cost de productie
*5
Relatia &e calc(l e'te:
*E ) %$&(ctia va#&(ta(/%.;08;0;) va%iatia 't$c(%il$% (ct.;11) > %$&(ctia i"$bili!ata ( ct.
;21@ ;22 )
Dpdv financiar, nu!ai productia vanduta este generatoare de incasari !onetare pentru
intreprindere
#n schi!b productia stocata si in special productia de i!obili"ari nu repre"inta decat o
i!bogatire potentiala a intreprinderii
Desi nu este un S#A, ci un post al contului de re"ultate, cifra de afaceri repre"inta un
indicator global al van"arilor din activitatea de distributie sic ea de productie % obtinut prin
insu!area van"arilor de !arfuri si a productiei vandute &
Cuarea in considerare a cifrei de afaceri ca indicator privind activitatea intreprinderii, este
li!itata deoarece aceasta poate furni"a o i!agine defor!ata asupra activitatii reale, in special atunci
cand intervin)
- decala'ele intre fabricatie si facturare, ceea ce antrenea"a o variatie de stoc(
- o productei i!obili"ata de o !ari!e i!portanta sau in ca"ul in care o !are parte din operatii
sunt de lunga durata % e$) contractile a caror e$ecutie se intinde pe !ai !ulte e$ercitii &
#n toate aceste ca"uri productia e$ercitiului este indicatorul care e$pri!a !ai bine activitatea
intreprinderii in cursul unui e$ercitiu sin u cifra de afaceri
0 3al$a%ea a&a(/ata este soldul de gestiune introdus in practica contabila de intreprindere ca
ur!are a presiunii contabilitatii nationale, fiind un concept de sorginte !acroecono!ic
Su!a valorii adaugate create pe teritoriul ec-national in cursul unui an for!ea"a P#?
,stfel, valoarea adaugata constituie unul din ele!ente de legatura intre conceptele
!acroecono!ice si regulile ce generea"a gestiunea intreprinderii, reali"and o punte infor!ationala
directa intre contabilitatea de intreprindere si cotabilitatea nationala
.aloarea adaugata e$pri!a o creare de valoare, crestere de valori pe care intreprinderea o aduce
bunurilor si serviciilor provenind de la terti
Se &ete%"i#a e ba!a (%"at$a%ei %elatii:
3A ) MC > *E + c$#'("(%i &e la te%ti ( /%. 90890;@ 91@ 92 )
1 E,ce&e#t(l b%(t &i# e,l$ata%e E7E 'a(
I7E + i#'(0icie#ta b%(ta &e e,l$ata%e, daca valoarea este negativa
E?E sau #?E !asoara eficacitatea capitlului econo!ic ,cesta repre"inta resursa re"ultata
din e$ploatare folosita pentru !entinerea si de"voltarea potentialului productiv al intreprinderii si
re!unerarea capitalurilor utili"ate
,cest indicator nu este influentat de politica prudentiala a fir!ei %a!orti"ari si provi"ioane &
de politica financiara si de operatii cu caracter e$traordinar, fapt ce deter!ina sa fie considerat ca un
indicator essential in anali"ele de gestiune si efectuarea de co!paratii intre diferite intreprinderi
Se calc(lea!a c$#0$%" %elatiei:
*:
E7EAI7E ) 3A > '(bve#tii &e e,l$ata%e ( /%. ;2 ) + c?elt(ieli c( i"$!ite@ ta,e 'i va%'a"i#te
a'i"ilate ( /%.91 ) + c?elt(ieli c( e%'$#al(l ( /%.92 )
7 Re!(ltat(l e,l$ata%ii repre"inta re"ultatul dega'at din activitatea de e$ploatare nor!ala si
curenta a intreprinderii ,ceste sold de gestiune constituie pri!ul ele!ent de !asura a rentabilitatii
econo!ice indeoendent de politica financiara a intreprinderii si incidenta ele!entelor e$traordinare
Se calc(lea!a &(a (%"at$a%ea 0$%"(la:
RE ) E7E > alte ve#it(%i &i# e,l$ata%e ( /%. ;5 ) > ve#it(%i &i# %$vi!i$a#e (ct. ;:0) 8
alte c?elt(ieli &e e,l$ata%e (/%.95 )8c?elt(ieli c( a"$%ti!a%ile 'i %$vi!i$a#ele ( ct.9:1 )
9 Re!(ltat(l c(%e#t este re"ultatul aferent activitatii cu caracter repetitiv si nor!al ,cest indicator
nu include re"ultate e$traordinare care au o natura neobisnuita, per!itand anali"a dina!icii
re"ultatelor curente ale intreprinderii pe !ai !ulte e$ercitii successive
Re"ultatul curent include re"ultatul e$ploatarii si re"ultatul financiar care la randul sau este
for!at din venituri si cheltuieli financiare ale intreprinderii
Se calc(lea!a &(a (%"at$a%ea 0$%"(la:
RC) RE>ve#it(%i 0i#a#cia%e ( /%. ;9 )8c?elt(ieli 0i#a#cia%e ( /%.99 )
; Re!(ltat(l b%(t
R7) RC > ve#it(%i e,t%a$%&i#a%e ( /%.;; ) 8 c?elt(ieli e,t%a$%&i#a%e ( /%.9; )
< R!'ultatul n!t al e$ercitiului este re"ultatul ce ur!ea"a a fi distribuit sub for!a de dividente catre
actionari pentru capitalurile subscrise siBsau sa se reinvesteasca in intreprindere
Profitul net nereparti"at constituie sursa de finantare proprie sau ele!ent de autofinantare
generat de activitatea intreprinderii
,cesta este ulti!ul sold de gestiune si e$pri!a re"ultatul dega'at de intreaga activitate a
intreprinderii n cursul unui e$ercitiu
De fapt, el repre"inta variatia situatiei nete a intreprinderii intre deschiderea si inchiderea
e$ercitiului, ca ur!are a activitatii econo!ice
Re!(ltat(l #et ) R7 8 c?elt(ieli c( i"$!it(l e %$0it (ct. 9<1)
CURS ;
0;.01.2009
CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE 9CAF7
Ca"acitat!a d! aut)inanta$! a un!i int$!"$ind!$i $!"$!'inta su$"lusul %n!ta$ "t!ntial
.!n!$at d! acti+itat!a ac!st!ia/
**
Ea repre"inta o contributie esentiala a activitatilor curente la variatia fondului de rul!ent net
global
Obiectivele caacitatii &e a(t$0i#a#ta%e '(#t:
a& reflecta la sfirsitul e$ercitiului financiar potentialul dega'at de activitatea rentabilitatii a
intreprinderii(
b& evidentia"a potentialul financiar de crestere econo!ica a intreprinderii, respective sursa
financiara generate de activitatea industriala si co!erciala a fir!ei dupa scaderea tuturor
cheltuielilor care generea"a o plta !onetara la o anu!ita scadenta(
c& reflecta forta financiara a unei intreprinderi, garantia securitatii si independentei acesteia
Diferenta dintre venituri si cheltuieli incasabile conduce la deter!inarea capacitatii de
autofinantare care evidentia"a re!unerarea intreprinderii
Deter!inarea acestui indicator se poate reali"e prin * !etode)
5/ :!tda su(st$acti+a sau d!ducti+a/
,ceasta !etoda per!ite sa se reali"e"e legatura intre contul de profit si pierdere si tabloul de
finantare
Confor! acesteia, capacitatea de autofinantare se calculea"a plecand de la e$cedentul brut de
e$ploatare, indicator stabilit in cadrul soldurilor inter!ediare de gestiune
V!nitu$i si c*!ltui!li ca$! nu .!n!$!a'a incasa$! %n!ta$a&
a& ;7<1 - venit din subventii
b& venituri si cheltuieli din a!orti"ari si provi"ioane ;<:, 9<:, ;<9, 9<9
c& 97<0 - cheltuieli privind activele cedate
CAF ) E7E > ve#it(%i i#ca'abile + c?elt(ieli latibile
CAF ) E7E >
> alte ve#it(%i &i# e,l$ata%e i#ca'abile !ai putin ct ;7<1, ;<:, ;7<0
- alte cheltuieli de e$ploatare platibile !ai putin ct 97<0, 9<:
@ venituri financiare incasabile !ai putin ct ;<9
- cheltuieli financiare platibile !ai putin ct 9<9
@ venituri e$traordinare
- cheltuieli e$traordinare
- cheltuieli cu i!po"itul pe profit
6/ :!tda aditica sau aditinala
*0
,ceasta !etoda per!ite sa se calcule"e C,6 plecand de la re"ultatul net al e$ercitiului,
corectat cu venituri si cheltuieli cu caracter !onetar, deci care nu au incidenta asupra tre"oreriei
Re!(ltat(l #et ) ve#it(%i t$tale + c?elt(ieli t$tale
CAF ) RN 8 ve#it(%i #e"$#eta%e(calc(late) > c?elt(ieli "$#eta%e (calc(late)
CAF) RN >
@ cheltuieli cu a!orti"arile si provi"ioanele % de e$ploatare, financiare &
- venituri din provi"ioane % de e$ploatare, financiare &(
@ cheltuieli privind activele cedate % valoarea neta contabila a ele!entelor de active cedate, reluari
de provi"ioane &(
- venituri din van"area activelor(
- subventii pentru investitii virate la venituri ct ;7<1
Relatia dintre C,6 si re"ultatul e$ercitiului e$pri!a prin ele!entele sale de calcul utili"area
dpdv teoretic al surplusului !onetar potential
,stfel, C,6, in calitatea sa de indicator al finantarii interne poate asigura)
- innoirea echipa!entelor % ca o consecinta a a!orti"arilor &(
- acoperirea pierderilor probabile si a riscurilor la care este e$pusa intreprinderea % ca o
consecinta a constituirii sau !a'orarii provi"ioanelor de depreciere si a celor pentru riscuri si
cheltuieli &(
- de"voltarea potentialului de productie si crestere e$terna prin capitali"area unei parti din
re"ultat
RATELE DE RENTA7ILITATE
A) RATELE DE RENTA7ILITATE COMERCIALB
57 R!nta(ilitat!a %a$#!i c%!$cial!
R "-. c$". /
2ar'a co!erciala
.Dn"ari de !arfuri
67 Rata %a$#!i ($ut! d! !-"lata$!
*1
R "-. b%(te e,l. /
E$cedentul brut de e$ploatare
Cifra de afaceri
0& Rata %a$#!i n!t!
R "-. #ete /
Re"ultatul Net al e$ercitiului
Cifra de afaceri
;7/ Rata %a$#!i n!t! d! !-"lata$!
R %#/ n!t! !-"l/2
Re"ultatul e$ploatarii
Cifra de afaceri
<7 Rata %a$#!i ($ut! d! aut)inan=a$!
R "-. b%(te &e a(t$0i#a#Ca%e /
Capacitatea de autofinantare
Cifra de afaceri
7) RATELE DE RENTA7ILITATE ECONOMICB
Caital(l ec$#$"ic (Activ ec$#$"ic)/ ,ctive fi$e %valbruta& @ N6RT @ DP?
57 Rata "$)itului n!t
R ec. #etD /
Profitul net
Capital econo!ic
67 Rata !-c!d!ntului ($ut d! !-"lata$!
*7
R ec. b%(tD /
E$cedentul brut de e$ploatare
Capital econo!ic
(7/ Rata $!nta(ilitatii !cn%ic!
R $!nt/!c/ 2
Re"ultatul e$ploatarii
,ctic econo!ic
C) RATA RENTA7ILITBEII FINANCIARE
a). Rata %e#tabilitatii 0i#a#cia%e #ete
R %e#t.0i#.#ete /
Re"ultatul Net al E$ercitiului
Capitaluri proprii
(7/ Rata $!nta(ilitatii )inancia$! inaint! d! i%"'it
R $!nt/)in/ 2
RC inainte de i!po"it
Capitaluri proprii
*9