Comportamentul organizaional azi

Comportamentul organizaional pare s nu fie la locul lui n nvmntul

economic. Dar se poate afirma c preocuparea fa de modul cum se comport oamenii
ntr-un context organizaional reprezint cheia ntregului domeniu, a succesului
managementului.
Jac !ood
"amenii care lucreaz n organizaii azi, fac parte dintr-o noua er.#nstituiile
societii $i oamenii care le fac sa mearg sunt provocati n multe $i diferite
moduri.%ocietatea pe msur ce se dezvolt pretinde performane superioare $i un
standard de calitate a vieii ridicat.consider etica $i responsa&ilitatea social valori de
&az, respect vastul potenial demografic $i diversitatea, $i accept fenomenul de
glo&alizare care este prezent n viaa de zi cu zi dar mai ales n concurena ntre
organizaii. 'n aceast nou era a muncii, a organizaiilor, (corpul cunoa$terii) pe care l
numim ( comportament organizational) ofer detalii de mare valoare.
Ce este comportamentul organizaional?
Definit formal, comportamentul organizaional, este studiul grupurilor
individuale $i a grupurilor n organizaii. %tudiind comportamentul organizaional te a*ut
sa te nelegi mai &ine pe tine $i pe cei cu care intri n contact. +i mai mult s evaluezi
potenialul tu pentru o carier de succes ntr-un loc de munc dinamic, complex,
schim&tor, provocator va cre$te.
Comportamentul organizaional presupune o orientare comportamental, include
studiul oamenilor n cadrul unui sistem organizaional. Dar nu este suficient s a&ordezi
organizaia doar prin ochii managerilor si sau $i mai ru doar prin ochii directorilor
execuiei, fapt ce d comportamentului organizaional att o orientare umanist ct $i una
$tiinific.
Comportamentul organizaional acoper domenii largi $i variate de activitate care
merg de la discutarea remunerrii anga*ailor, respectiv nelegerea motivaiei individuale
a conducerii unei $edine, respectiv nelegerea dinamicii de grup, a lansrii unei
,
companii internaionale de vnzri care presupune nelegerea diferitelor culturi a
diferenelor dintre acestea la crearea unei societi mixte sau fuziuni reciproc avanta*oase
care nseamn nelegerea naturii multidimensionale a negocierilor.
Comportamentul organizaional ptrunde dincolo de miopia cultural $i *udecata
convenional care caracterizeaz comportamentul individual $i colectiv.
Paradigmele schimbrii comportamentului organizaional
-ocurile de munc n ziua de azi sunt foarte diferite fa de cele din trecut. .le au
noi caracteristici, a&ordeaz su& alte forme procesule, servesc clieni diferii $i piee
diferite. /ltima decada a secolului 01 a fost n mod special dramatic n am&ele sensuri
ale schim&rii. /n o&servator ar numi-o o revoluie care este2 nfrico$toare, vinovat,
dureroas, eli&eratoare, dezorientat, frustrant, confuz, provocatoare, cu alte cuvinte
haotic. Dar ceea ce a nceput ca o revoluie a devenit n fiecare zi o realitate a$a cum a
nceput un nou secol. Concurena acer& la nivel glo&al, interdependea crescut ntre
economiile naionale, constanta emergent a tehnologiei informaiei, noile forme de
organizaii, $i migrarea forei de munc fac parte din noile schim&ri. #n zilele noastre
suntem ncon*urai de schim&are cu implicaiile sale pentru organizaii 3.xpl.2 doar privii
la noua lume a comerului electronic, de asemenea privii la cererea pentru noi
competene $i anga*amentul pentru o continu formare4. Ce rmne este lupta de a face
faa ct mai &ine acestor schim&ri, individual $i organizaional, sa se tina pasul pe
msura ce apar schim&ri ulterioare.
'ntr-un articol intitulat )Compania viitorului) profesorii de la 5arvard au spus2
)fiecare munce$te pentru cineva sau cev6- fie acesta un comitet director, un fond de
pensii, o afacere capitalist, sau un sef traditional. 7ai devreme sau mai tarziu va tre&uii
sa te decizi pentru cine vrei sa lucrezi. #n luarea acestei decizii vei dori sa te alaturi unui
loc de munca care sa reflecte valori ca ale tale. 8ceasta disciplin te poate a*uta sa te
pregatesti pentru a face o asemenea alegere, n deplin cuno$tin ca tranzitia spre noul
secol care include aceste trend-uri.
0
Cum ar fi 2
Demise of command-and-control- cu o cre$tere a concurenei n mediile
organizaionale, structurile tradiionale par a fi considerate greoaie, incete $i
costisitoare ca s fie &une.
Cre$terea impactului tehnologiei informaiei- organizaiile (nfloresc) de
computere, iar consecina este c informaiile sunt mai la ndemn $i
su&staniale.
Crede n putere- un mediu complex $i dinamic compus din cuno$tiinte, experien
$i anga*ament, totul transformndu-se ntr-o mai mare implicare si participare in
munc.
.ntuziasm n munca de echip- organizaiile de azi sunt mai puin verticale $i mai
mult orizontale9 condu$i de medii complexe $i cereri ale consumatorilor, munca se
&azeaza din ce in ce mai mult pe echipa $i este axata pe contri&utii egale.
:ri*a pentru echili&rul intre munc $i viaa personal- pe msur ce societatea
devine mai complex, organizaiile acord o mai mare atenie modului n care
echili&reaz munca cu interesele perosnale.
Comportamentul organizaional i diversitatea
/n aspect important al secolului 0, este diversitatea fortei de munc, prezena
diferenelor &azate pe gen, ras, etnie, putere. %uccesul pe piaa forei de munc
presupune o serie de aptitudini pentru a munci cu succes intr-un mediu in care oamenii
sunt de rase si etnii diferite, cu varste diferite, din culturi diferite.;alorarea diversitii
este una din temele comportamentului organizaional. %e refer la a reu$ii s lucrezi cu
ceilali respectnd diferenele. %ensi&ilitate interpersonal $i respectul fa de alte culturi
sunt indispensa&ile pentru a a&orda diversitatea.
<
Chiar dac valorarea diversitii este discutat n lumea academic mai sunt
multe de fcut ./n efect de sticl acioneaz ca o &arier ascuns, limitnd avnsarea n
carier a minoritilor $i a femeii n anumite situaii. /n raport al 5arvard =usiness forum
numit (>asa n /.%.-ocul de munc) de exemplu include aceste mrturii )multe persoane
de culare se lupt cu u$ile nchise ale rasismului instituional cu ignorana $i pre*udecata).
8rticolul concluzionnd c2 pn acum sunt semne care pun pe gndire). /n studiu
recent asupra ?@1 de companii indic, c numrul afro americanilor cre lucrez ntr-un
comitet director a crescut cu ,? procente ntr-o perioad de 0 ani. #ar numrul femeilor a
crescut cu A procente. .xist ns un indicator care care arat ca femeile dein doar ,,B
n conducere, un studiu realizat pe C11 de companii de ctre Dortune arat c femeile
c$tig n funcii de conducere doar @? de ceni din dolarul pe care l c$tig cei mai &ine
pltii &r&ai.
!nvm despre comportamentul organizaional
Erim $i muncim ntr-o economie &azata pe nvaare care este ntr-o continu
schim&are. 8ceasta situaie poziioneaz ( nvarea) att de ctre organizaii ct $i de
indivizi.Doar cei care nva vor fi capa&ili s in pasul $i s reu$easc ntr-un mediu
care se schim& constant.
Comportamentul organizaional i imperativul "!nvare
Consultani $i speciali$ti pun n eviden nvrea organizaional ca $i procesul
de do&ndire a cunosiintelor $i folosire a informaiilor pentru a se adapta cu success
circumstanelor n continu schim&are. "rganizaiile tre&uie s fie capa&ile s se schim&e
continuu $i n mod pozitiv, n timp ce caut mereu idei $i oportuniti noi. 8cela$i lucru
este vala&il pentru fiecare dintre noi, tre&uie s ne luptm pentru dezvoltare continu cu
scopul de a ine pasul cu un context complex $i dinamic.
A
'nvrea de-a lungul vieii este un mesa* popular $i relevant n prezent. %e poate
$i tre&uie nva din experienele de la locul de munc de zi cu zi, conversaii cu colegii $i
prietenii, consiliere $i sfaturi de la mentori, modele de succes, seminarii de pregtire, $i
informaii puse la dispoziie n mass media. 8ceast disciplin conine un capitol special
de tipul (7anualul comportamentului organizaional) creat special s a*ute la nceperea
acestui process.Eot aceast disciplin include multe oportuniti de studiu individuale $i
n grup pentru studeni pentru analizarea cazurilor $i a textelor de specialitate,
participarea la exerciii experimentale si do&ndirea deprinderilor unei nvri mai
rapide.
#azele stiinifice ale comportamentului organizaional
Desi pn acum un secol, speciali$tii acordau o atenie sporit studiului sistematic
al managementului iar atenia principal era centrat iniial pe condiiile de munc fizice,
principiile administraiei $i principiile ingineriei industriale, au pus accentual pe
includerea factorului uman doar n anii ,FA1. 8ceast situaie a dat un impuls pentru
analizarea atitudinilor individuale, dinamicilor de grup, $i relaiei dintre manageri $
su&alterni. Disciplina comportamentului organizaional introdus n programele de
nvmnt n anul ,F@0 de ctre facultile de $tiine economice s-a dovedit a fi o
a&ordare vast. 8stzi , continu s evolueze ca $i o disciplin a nelegerii $tiinifice a
indivizilor $i grupurilor n organizaii $i a implicaiilor performanei structurilor,
sitemelor $i proceselor organzaiionale.
Comportamentul organizational are un caracter multidisciplinar, este un suport al
al nvrii care este strns legat de $tiinele comportamentale- psihologie, sociologie,
antropologie, $i de $tiinele sociale cum ar fi economia $i $tiintele politice
C
Cu toate acestea, comportamentul organizational este unic n misiunea sa de
aplicare $i integrare acestor domenii diverse pentru a do&ndi o nelegere mai &ine a
comportamentului uman n cadrul organizatiilor.

$olosirea metodelor tiinifice% Comportamentul organizational, foloseste
metode pentru a dezvolta $i a testa empiric generalitaile cu privire la comportamentul in
cadrul organizatiilor. Dig.,.,. descrie metodologiile de cercetare folosite. :andirea
stinntifica este importanta pentru cercetatorii din domeniul comportamentului
organizational din urmatoarele motive2 ,4 procesul de colctare a datelor este controlat $i
sGstematic9 04 explicatiile $i concluziile propuse sunt testate cu atentie9 <4 doar
propunerile $i explicatiile care pot fi verificate stiintific sunt acceptate.
&rientarea pe aplicatii% Domeniul comportamentul organizational, este orientat
pe aplicatiile care pot diferentia modul in care organizatiile si oamenii din aceste
organiazatii actioneaza. Dactorii externi $i varia&ilele dependente studiate de catre
cercettori includ de exemplu indeplinirea sarcinilor, implicarea la locul de munca,
@
a&senteismul etc. #n acest sens comportamentul organizational este o stiinta sociala
aplicata care in cele din urma poate a*uta la im&unatatirea functionalitatii organizatiilor $i
experientelor mem&rilor sai. Hrintre intre&arile practice adresate de catre aceasta
disciplin sunt2 Cum ar tre&ui acordate premiile de tipul marire de salariu pentru meritI
Cand ar tre&uii sarcinile de munc s fie repartizate individual sau in grupI Cum pot fi
schim&ate culturile organzaitionaleI 8r tre&uii ca deciziile sa fie luate prin metode de
grup, consultative sau individualeI -a o negociere care este cea mai &una modalitate de a
do&andi un rezultat pozitiv I
'andirea contingenta% Decat sa presupuna ca exista o modalitate optima sau
universala de a organiza oameni si organizatii, comportamentul organizational recunoaste
ca metodele de management tre&uie adaptate naturii exacte a fiecarei situatii. Dolosind o
a&ordare situaional, cercetatorii incerc sa identifice cum solutii diferite pot fi intelese
si utilizate cat mai &ine posi&il. %untem de accord cu ideea c cultura poate afecta modul
in care teoriile si conceptele comportamentului organizational sunt aplicate in diferite
firme $i ri. Ceea ce functioneaza intr-o cultura este posi&il sa nu functioneze la fel de
&ine intr-o alta cultura, varia&ilele situaionale importante, include mediul , tehnologia,
sarcinile, structura si oamenii.
&rganizaiile !nelese ca sarcini la locul de munc
%tudiul comportamentului organizational tre&uie sa ai&a la &aza ntelegerea
organizaiilor ca sarcini la locul de munca. " organizatie este formal definit ca un grup
de oameni care lucreaza impreuna intr-un anumit sector de munca pentru a atinge un scop
comun. 8ceasta definitie descrie o varietate de clu&uri, organizatii religioase, cu voluntari
ct $i entitati cum ar fi afaceri mari sau mici, scoli, spitale $i agentii guvernamentale.
Detaliile $i aplicatiile comportamentului organizational pot fi aplicate sa fie de folos
tuturor organizatiilor pentru a putea sa actioneze la nivelul asteptarilor ca institutii
sociale.
J
cop, (isiune i trategii
Hrincipalul scop al unei organizaii se poate spune ca este crearea de &unuri sau
servicii pentru clienti. "rganizaiile non profit produc servicii in folosul societatii, cum ar
fi sanatate, educatie, procese *udiciare, $i meninerea infrastructurii. Dirmele mici $i mari
din domeniul afacerilor produc &unuri de consum cum ar fi automo&ile, servicii &ancare,
industria alimentara $i hoteliera etc.
7isiunea $i declaratia misiunii se axeaza pe organizarea interna $i factorii externi
care afecteaza o&iectivul principal. De exemplu, gigantul farmaceutic 7erc declara ca
target-ul sau este ( conservarea vietii). >etailer-ul !al 7art declara ca el cauta sa ( dea
sansa claselor de *os sa isi cumpere aceleasi &unuri ca $i cei &ogati. Din ce in ce mai des
misiunile sunt scrise pentru a comunica o viziune clara avand in vedere o&iectivele pe
termen lung $i aspiratiile de viitor.;iziunea corporative la 8merica !est 8irlines
exprima dorinta de ( a fi cunoscuta pentru serviciile oferite $i cultura oraganizationala).
7isiunile &ine reliefate $i provocatoare pot atrage atentia mem&rilor organizatiei in
o&tinerea de performante. ( oamenii talentati i$i doresc sa faca parte din ceva in ceea ce
cred, ceva ce confera un inteles muncii lor, in vietile lor- ceva ce implica o misiune.)
8vand un scop si o viziune, organizatiile aplica strategii de actiune pentru a le
realiza. ;arietatea fuzionarilor si achizitiilor o&isnuite de altfel in zilele noastre, cum ar fi
Daimler-ChrGsler sunt exemple de strategii de corporatie pentru do&andirea si pastrarea
avanta*ului in mediile foarte competitive. #n acest context, strategiile tre&uie sa fie atat
&ine formulate cat si &ine implementate pentru ca organizatia sa reuseasc. Doar
planificarea nu este suficient pentru scopul strategic2 sa a*ungi si sa ramai inaintea lider
de pia. 8ici, la nivelul actiunii domeniul comportamentului organizational devine
extrem de important. Cunoasterea comportamentului organizational este esential pentru a
implementa strategia efectiva. -ucrurile progreseaza in organizatii datorita eforturilor
oamenilor si datorita modului in care ei coopereaza in organizatii, acesta este de fapt
comportamentul organizational.
?
&amenii si sistemele de lucru
Cand i s-a cerut lui C." >ichard Kovacevic de la LorMest sa comenteze referitor
la realizarile &ancii, el a spus2 ( %uccesul nostrum se datoreaza indeplinirii sarcinilor Nde
catre un personal talentat, profesionist, si motivat, oameni carora le pasaNacesta este
avanta*ul nostrum fata de competitie.) -iderii organizatiilor de azi recunsoc importanta
punerii oamenilor pe primul loc. .i inteleg noua semnificatie a vechiului concept O
oamenii sunt &unurile cele mai critice ale unei oragnizatii.
/na dintre cele mai importante orientari in comportamentul organizational de azi
este su&linierea capitalului intelectual reprezentat de cunostintele, experienta si
dedicarea unei forte de munca a organizatiei. .ste recunoscut faptul ca chiar si in era
tehnologiei avansate, oamenii sunt resursele umane indispensa&ile ale caror cunostiinte
si realizari avanseaza scopul, misiunea si strategiile organizatiei. Doar prin eforturi
umane pot fi realizate marile avanta*e din alte resurse materiale ale organizatiei cum ar fi
tehnologia, informatiile , materialele si &anii. " recenta statistica efectuata privind
firmele 8mericane cele mai admirate informeaza chiar si ca 2singurul si cel mai &un
profet al succesului complet a fost capacitatea unei companii de a atrage, motiva si a
pstra oamenii talentati).
Comportamentul organizaional ca disciplin o&ligatorie, avnd ca o&iect relaiile
umane $i organizaionale, a fost introdus n curricula facultilor de $tiine economice n
,F@1 de ctre /niversitatea 5aMard n %/8, iar dup ,FF1 $i-a fcut loc $i n programele
universitare a $colilor din .uropa prin intermediul managementului.
Comportamentul organizaional nu este un domeniu interdisciplinar ci unul
multidisciplinar, este un domeniu general care cuprinde cercetri din multe dicipline cum
sunt2 psihologie, sociologie, antropologie, economie, discipline umaniste, drept $i
medicin.
Comportamentul organizaional la nivel macro este a&ordat de speciali$tii n
management, sociologie $i economie preocupai de pro&lemele organizaionale printr-o
varietate de su&iecte cum sunt2 leadershipul, sistemele socio-tehnice, organizaiile
complexe, schim&area organizaional, procesul de luare a decziilor la nivel de
organizaie, strategii $i poltici de afaceri.
F
-a nivel micro comportamentul organizaional se preocup de pro&leme
organizaionale individuale $i de grup prin a&ordarea unei arii largi de su&iecte cum sunt2
motivaia, comunicarea, nvarea, percepia, competena, personalitatea, atitudinea $i
valorile, procesul decizional individual $i de grup, negocierea, proiectarea 3designul4
posturilor, puterea, conflictul etc.
-a ora actual cnd pregtirea managerilor este din ce n ce mai (tehnic) cre$te
importana comportamentului organizaional ca domeniu de studiu $i cercetare.
Lu putem concepe astzi o carier n afaceri fr do&ndirea a&ilitilor care in
de comportamentul organizaional 3comunicare, lucru n echip, negociere etc.4. "rict de
&un ar fi strategia de care dispune organizaia, aceasta va nregistra e$ec dac nu dispune
de a&ilitile comportamentale necesare pentru a formula $i implementa eficient strategia
$i politicile corespunztoare. 8&ilitile strategice devin foarte importante la nivelul de
vrf al organizaiei.
Comportamentul organizaional prin o&iectul su de studiu ne a*ut s devenim nu
doar manageri &uni ci $i oameni mai nelepi.
Comportamentul organizaional2
a&ordeaz realitatea complex a comportamentului uman n cadrul organizaiilor
acoper un domeniu larg de activitate de la nelegerea motivaiei individuale la
conducerea unei $edine, sistemele socio-tehnice, organizaiile complexe,
schim&are organizaional, procesele de luare a deciziilor la nivel de firm
se concentreaz pe su&iecte precum2 nvarea, percepia, competena,
personalitatea, atitudini $i valori, procesul decizional individual $i de grup,
calitatea de lider, dinamica de grup $i intergrup, puterea, politic $i conflict
procesele individuale de grup $i organizaiile
diferenierea profund a comportamentului
implicaiile comportamentale ale afacerilor n interiorul $i nafara organizaiei
personalitatea, evaluarea personalitii $i aplicaiile ei
instrument de nvare a managementului
pune la dispoziie o gam larg de oportuniti de actualizare a cuno$tinelor
manageriale
,1
prezint noile tendine n domeniul managementului
se &azeaz pe experienele unor manageri de succes
a&ordeaz realitile n schim&are din domeniul afacerilor
asigur acces la o varietate de pregtire managerial
acces la cuno$tinele $i ideile.....
nelegere complet a conceptelor ma*ore ale managementului modern
cuno$tine aprofundate despre tehnicile $i instrumentele manageriale $i aplicarea
lor
dezvoltarea n timp a managementului
atri&uiile unui manager $i schim&rile care afecteaz rolul lor
identificarea factorilor care contri&uie la succesul managerial
presiunile cu care se confrunt managerii
adaptarea unei orientri $tiinifice $i integrarea ei ntr-o cultur organizaional
puternic, dar complementar
argumentul $i diferenele dintre culturi O %tatistic aplicat $i suport decizional
managementul schim&rilor
climatul de afaceri
atitudinile la locul de munc $i politica organizatiei
managementul diversitii 3diversitatea cultural4
m&untirea capacitii de a gestiona diversitatea cultural
impactul culturii la nivel de organizaie
asigur dezvoltarea managerial
a*ut la crearea unor platforme de caliti necesare managementului ca2
integritate, cura*, cinste, competene manageriale
performan $i comportament individual
gestionarea diferenelor dintre culturi
o profund nelegere a diferenelor materiale
regulile de &az pentru gestionarea diferenelor dintre culturi
,,
teorii de m&untire social
modalitile de evaluare a personalitii ca instrument de selecie n afaceri
implicaiile comportamentale ale afacerilor din interiorul sau dinafara organizaiei
Definirea organizaiilor C&
"rganizaiile (sunt invenii sociale destinate realizrii unor scopuri comune prin
efort de grup).
< caracteristici de &az2
)% *nvenii sociale + prezena coordonat a oamenilor $i nu neaprat a lucrurilor
obs. prin E# avansat $i contractarea nafar a unor activiti, unele o produc $i vnd
produse fr s dein aproape nimic. Domeniul comportamentului organizaional C&
este nelegerea oamenilor, conducerea lor pentru a munci eficace.
,% -ealizarea scopurilor, oamenii se adun n cadrul organizaiilor pentru un
scop2 vnzarea unui produs, furnizare $tiri, c$tigarea unui meci etc. Eoate o au ca scop
supravieuirea dar sunt multe care nu supravieuiesc. Domeniul C", se refer la modul
n care o pot supravieui $i se pot adapta la schim&are. 8numite comportamente sunt
necesare pentru supravieuire $i adaptare.
"amenii tre&uie2
s fie motivai pentru a adera $i rmne n organizaii
s-$i ndeplineasc munca de &az prezentnd ncredere n ceea ce prive$te
productivitatea, calitatea $i modul de servire
s fie flexi&ili $i inventivi
C" se refer la toate aceste activiti de &az, inventivitatea $i flexi&ilitatea care a*ut la
adaptarea la toate aceste activiti de &az.
.% /fortul de grup, organizaiile pentru a-$i realiza scopurile depind de
interaciunea oamenilor $i de coordonarea lor. " mare parte din munc fizic $i
intelectual din " este presat de grupuri 3fie c sunt echipe permanente de lucru sau
echipe pentru realizarea unor proiecte pe termen scurt. 'n " apar grupuri informale care
dezvolt relaii de prietenie, aliane ntre indivizi pentru a-$i realiza munca.
C" $i propune s-i fac pe oameni s lucreze eficace n echip.
,0
Ce este Comportamentul "rganizaional P8titudinea $i comportamentele
indivizilor $i grupurilor n organizaii).
Disciplina C" studiaz sistematic atitudinile $i comportamentele indivizilor $i
asigur capacitatea de a nelege cum s le conducem eficace $i s le schim&m. %tudiaz
cum putem structura ", cum sunt afectate acestea de mediul lor extern. Ceri care studiaz
C" sunt interesai2
de atitudini
ct sunt de satisfcui oamenii de sli*&ele lor
ct sunt de dedicai scopurilor organizaiei
ct de mult sunt spri*inite femeile sau minoritile pentru a ocupa funcii
de conducere
Problemele importante din sfera C" sunt2
cum percep oamenii informaia2percepia
ce motiveaz echipa2 motivaia
grupurile pretind de la oamenii lor un grad mare de conformitate
cine $i cum conduce "2 leadership
comunicarea
dinamica lurii deciziilor
etica 3comportamentul etic4
modul n care mediul e0tern afecteaz organizaia
De ce unele " aloc resurse importante unor produse $i strategii falimentareI
C" este important pentru manageri, salariai $i consumatori O a-l nelege
poate s ne fac mai eficace fie c suntem manageri, salariai sau
consumatori
PHro&leme oamenilor) stau la &aza succesului sau falimentului O studenii
tre&uie sa fie &ine pregtii
C" O urmre$te s m&unteasc eficiena $i eficacitatea organizaional
1nga2atorii ierarhizeaz relativ defavora&il a&solvenii +tiinelor .conomice n
ceea ce prive$te lipsa a&ilitilor interpersonale $i de leadership.
,<
copurile C&
8nticiparea C" comportamentul celorlali, cnd oamenii iau decizii etice,
cnd vor crea produse inovative, cnd se vor anga*a n hruire sexual
.xplicarea C", a evenimentelor n organizaii. C" este interesat n mod
special n a determina de ce oamenii sunt mai mult sau mai puin motivai,
satisfcui sau hotri s demisioneze. % explici evenimentele este mai
complicat dect s le prezici 3anticipezi4
(anagementul C&
7 este definit ca Parta de a face ca lucrurile s se realizeze n organizaii prin
intermediul celorlali, n condiii de etic. 7anagerii procur, aloc $i utilizez resurse
fizice $i umane pentru a atinge scopuri)
Dezvoltarea gndirii $i a C"
,. punctul de vedere clasic+ experien n domenizul militar, fa&rici, minier2 5. DaGol9
J.D. 7ooneG director executiv la .........2 nivel ridicat de specializare $i un grad nalt
de coordonare fiecare departament tre&uia s ocupe de propriile sale pro&leme, cu
luarea centralizat a deciziilor de ctre managerii de rang superior care asigurau
coordonarea. Hentru a putea asigura controlul, viziunea clasic sugera c managerii s
ai& relativ puini su&ordonai, cu excepia locurilor de munc de la nivele inferioare
unde sta&ilirea ritmului de ctre ma$ini putea nveli o supraveghere atent. 3,?C@-
,F,C4 D. EaGlor O Pprintele managementului $tiinific), a fost preocupat mai mult de
proiectarea postului $i structurarea muncii la nivelul atelierului.
7anagementul $tiinific a lui EaGlor $i propune s determine gradul optim de
specializare $i de standardizare a sarcinilor de munc.
(a0 3eber 3,?@A-,F,14, a fcut cele&ru termenul de birocraie 37. %e &aza n
principal pe intuiie, pe nepotism $i favoritismIIQQ
#irocraia O tipul ideal de organizaie care dup !e&er include o linie de
comand strict, reguli detaliate, specializare nalt, putere centralizat, selecie $i
promovare pe &aza de competen tehnic.
0. 7anagementul contemporan O 8&ordarea contextual 3situaional4 recunoa$te c
nu exist o singur cale corect de a conduce $i c un stil de conducere potrivit
depinde de cerinele situaiei concrete.
,A
Partea *
Comportamentul individual2
nvarea $i .........
percepia, ........
valori, atitudini $i satisfacia n munc
teoria $i practica motivaiei n munc
Partea **-a
Comportamentul social $i procesele organizaionale
grupuri $i munc n echip
influen social, socializarea $i cultura
leadership
comunicarea
proces decizional
putere, politic $i etic
conflictul $i stresul
Partea ***-a
"rganizaia n ansam&lu
structura organizaiei
mediu, strategie $i tehnologie
schim&are, dezvoltare $i novaie 3dezvoltarea organizaional 7CE4
cariere profesionale
,C