Facultatea de drept

Universitatea Titu Maiorescu

Claudiu IONESCU CLAUDIU PETRU Anul II zi rupa !"!#
ian !""!
Monar$ia si repu%lica in andirea lui Mac$iavelli
Nicolo Mac$iavelli s#a nascut la & 'ai ()*+, la
Florenta- Se traea dintr#o vec$e .a'ilie de %una
no%lete oraseneasca, .a'ilie de uel.i, izoniti din
Florenta dupa %atalia de la Montaperti- Despre
copilaria sa nu se cunoaste aproape ni'ic- In 'od
siur acesta s#a z%atut in lipsuri 'ateriale, lipsuri
de care nu v#a scapa toata viata- Mai 'ulte lucruri
nu se stiu nici despre scolile pe care Mac$iavelli
le#a .recventat, dar, este .ara indoiala .aptul ca
acesta ar .i ur'at un .el de invatatura in stare sa
ii o.ere o cultura si o preatire clasica, alt.el nu
s#ar .i putut ana/a in postul de Secretar al
Sinorei Florentei-
O ast.el de aleere, scoate in evidenta de la
inceput ca ave' de a .ace cu un carturar de o .actura
aparte- Este de notorietate .aptul ca la Florenta
avea sa .ie ana/ati in slu/%ele politice 0oa'eni
invatati, patrunsi de cultura clasica, care sa stie
sa scrie eleant latineste, sa co'puna epistole a%ile
si sa .aca discursuri elocvente-1 La varsta de !+ de
ani, Mac$iavelli a .ost ana/at la a doua cancelarie,
cu insarcinarea e2presa de a rezolva pro%le'ele
interne ale cancelariei- In plus I se incredinteaza
si .unctia de Secretar al Celor 3ece, .unctie care
viza si atri%utia rezolvarii unor a.aceri e2terne- 4a
ocupa aceasta .unctie pana in luna noie'%rie a anului
(5(! cand, dupa caderea Repu%licii nu ii 'ai este
acceptata nici o insarcinare politica o.iciala-
Inainte de ana/area sa in slu/%a repu%licii,
Mac$iavelli .usese 'artorul atator eveni'ente
petrecute in Florenta si Italia, atator rasturnari de
ana/a'ente politice, inaltari si pra%usiri de
oa'eni-
Inca de tanar, adunase un vast 'aterial de
e2perienta In care 'intea lui aera se straduia sa
introduca o loica, ordine sau e2plicatie
satis.acatoare- Dupa ce va ocupa postul de secretar,
va participa direct, a.landu#se c$iar in 'iezul celor
'ai i'portante eveni'ente dintre cele care vor avea
loc- Ast.el, il va cunoaste pe Cesare 6oria, pe care
il va ad'ira in 'od deose%it, luandu#l ca 'odel in
realizarea celei 'ai cele%re lucrari pe care a scris#
o, Il Principe-
In toti cei () ani, cat a ocupat .unctia de
Secretar al Florentei, Mac$iavelli a intrat in
leatura cu oa'eni politici de sea'a epocii lui- A
avut intalniri o.iciale cu popi, rei, i'parati si
principi7 a surprins in cele 'ai di.erite ipostaze
oa'eni stapani pe .irele cele 'ai ascunse ale
tre%uirilor statului, dezvoltand intelienta si
i'%oatind e2perienta-
Pline de se'ni.icatii sunt 'isiunile sale
incepute in anul ()++ cand il asi' pe lana Caterina
S.orza, contesa de I'ola si Forli, intalnirile sale
cu Ludovic al 8II 9lea dar 'ai ales 'isiunea sa de la
Ur%ino din anul (5"! pe lana Cesare 6oria care se
preluneste apoi ti'p de patru luni- Aceasta a
reprezentat o %una ocazie pentru a#l cunoaste pe
ducele 4alentino, cu' era nu'it .iul Papei ,
Ale2andru al saselea- De ase'enea, de'na este si
'isiunea din anul (5": la i'paratul Ma2i'ilian, care
ii prile/uieste cunoasterea Elvetiei, unor orase
er'ane si de ase'enea studiul Tirolului- La
s.arsitul anului (5(! in Italia, eveni'entele se
precipita- Lia de la Ca'%rai, in care Franta se
asea alaturi de Papa si spanioli se des.ace- Apoi s#
a constituit Lia s.anta, care avea un scop opus,
avandu#l in .runte pe Iuliu al doilea care alaturi de
spanioli, incepe lupta i'potriva ar'atelor lui
Ludovic al 8II 9lea -
In acelasi an revine la Florenta stapanirea
Medicilor, 'ac$iavelli care .usese unul din
secretarii Repu%licii si care cola%orase activ la
oranizarea 'ilitiilor acestora a .ost inlaturat , %a
c$iar suspectat de leaturi cu o conspiratie
i'potriva Medicilor- Inc$is si torturat acesta este
eli%erat odata cu aleerea ca Papa al lui Leon al 8#
lea dar cu toate acestea a .ost dat la o parte din
viata pu%lica si s#a retras din casa lui de la tara
la San Casciane-
Datorita acestui repaus .ortat, intrerupt de
putinele calatorii si repausuri la Florenta unde
participa la conversatiile din radina Ruccelai, s#a
nascut Principele si discursurile, doua opere .ara de
care andirea politica 'oderna ar .i .ost serios
vaduvita in dezvoltarea si .unda'entarea sa
stiiti.ica- Se spune ca in anii cuprinsi intre
aceasta retraere .ortata si revenirea in viata
pu%lica pentru scurt ti'p si cu 'isiuni secundare, in
(5!5 alcatuiesc perioada cea 'ai rodnica a vietii
lui- Alaturi de celelalte doua lucrari 'entionate 'ai
sus, Mac$iavelli a 'ai scris si; Decenalele Pri'e,
Asinul de aur, 4iata lui Castruccio Castracani,
Matrauna, 6el.aor ar$idiavolul, Dialoul despre
li'%a, Cantece de carnaval, Sonete si 6ine, etc-
Aceasta a .ost .ara indoiala un reprezentant
stralucit al Renasterii si unul dintre acei oa'eni
cele%rii apreaciati drept 0titani ai andirii , ai
pasiunii si ai cuvantului1 alaturi de Leonardo
Da4incii-
Acesta a .ost co'parat cu un Colu'% al lu'ii
etico#politice, datorita orizonturilor si directiilor
de cercetare pe care le#a inauurat- Se poate spune
asadar ca el a .ost pri'ul anditor care si#a
indreptat atentia asupra societatii si a ela%orat#o
cu rioare loica si distantare stiinti.ica-
Mac$iavelli, asa cu' precizeaza si el sinur, nu si#a
propus niciodata sa scrie tratate si povete care sa
ra'ana .ara nici o utilitate- A scris nu'ai pentru a
arata si a indica o cale de ur'at pentru toti cei
care nu stiu si ar dori sa stie-
De aceea, el si#a ela%orat un adevarat prora',
un en de 'ani.est- Principele, in special, poate .i
considerat, intr#un anu'it .el, un verita%il 'ani.est
politic- Potrivit lui Mac$iavelli, tre%uie sa vede'
lucrurile cu proprii nostrii oc$i si sa respine'
autoritatea- Si intr#adevar, va respine prin ur'are
autoritatea, dar va citi cu atentie istoria-
Antonio <ransci analizand opera lui Mac$iavelli
avea sa conc$ida .er'; 0Nicolo Mac$iavelli e uo'o
tutto della sua epoca el la sua scienza politica
reppresenta la .iloso.ia del te'po c$etende
all=oranizzazione delle 'onarc$ie nazionali assolute1-
Dupa aceasta prezentare vo' proceda la analiza
lucrarii sale de capatai, Principele, pentru a
prezenta repu%lica si 'onar$ia asa cu' au .ost ele
zuravite de anditorul .lorentin- O .or'a de
uverna'ant care sa se dovedeasca %una pentru toate
locurile, ti'purile si popoarele nu e2ista-
In .inal, toate .or'ele de uverna'ant se reduc
la doua7 'onar$ia si repu%lica-
Do'nia uneia sinure reprezinta tiranie, do'nia
tuturor li%ertatea, dar aceste doua .or'e sunt %une
la acelasi popor, dar la locul si ti'pul lor- Dupa
cu' vo' vedea, cele 'ai %une .or'e de uverna'ant
sunt cele 'ai si'ple, adica 'onar$ia si repu%lica- A'
precizat 'ai sus ca repu%lica este do'nia tuturor,
dar cu toate ca aceasta .or'a este usor de .or'ulat,
situatia se sc$i'%a atunci cand este vor%a de
realizarea ei- Daca arunca' o privire asupra
populatiei unui stat vo' desprinde doua 'ari clase;
cei care nu au ni'ic si 'uncesc nu'ai pentru a trai
si cei care au dar 'uncesc pentru a le spori sau
'acar pentru a le pastra-
Pri'a clasa apartine proprietarilor sau a
poporului, iar cea de#a doua reprezina clasa
aristocratilor- In oranizarea repu%licana, aceste
doua clase vor lua parte i'preuna la uvernarea
statului- In aceasta situatie, nici una dintre cele
doua clase nu va putea .ace ni'ic .ara cealalta,
interesele lor opuse tinandu#se in .rau reciproc- In
situatia in care se spune', aristocratia ar deveni
puternica, ea s#ar trans.or'a intr#o tiranie
ereditara a catorva .a'ilii, adica in oliar$ie- Pe
de alta parte, daca ple%ea ar deveni peste 'asura de
puternica ar .i pus in pericol respectul leilor iar
prin violenta ar duce statul la disparitie-
De#a lunul ti'pului a' putut o%serva ca,
'onar$iile propriu#zise sunt 'ult 'ai %une decat
oliar$iile- De e2e'plu, intr#o 'onar$ie, cand leile
nu'ai $otarasc se poate vor%i de e2istenta unei
nor'e, daca uvernarea statului este e2ercitata de o
sinura persoana- Insa situatia se sc$i'%a radical,
atunci cand la conducerea statului isi dau concursul
vointele 'ai 'ultor .a'ilii- Dicatand 'ai 'ulte
vointe se va a/une .oarte usor la anar$ie, la
anar$ia clasei conducatoare- A' spus 'ai devre'e ca
pre.era%ila oliar$iei este 'onar$ia- Acest lucru
poate .i inteles acu', deoarece, in cazul celei de#a
doua .or'a de uverna'ant statul va tre%ui sa indure
pati'ile unui sinur o', pe cand in cazul oliar$iei
ar tre%ui sa suporte capriciile unei clase intrei-
Nevoia ec$ili%rului intre cele doua clase aduce
in scena institutiile caracteristice repu%licii-
4ointa aristocratiei este e2ercitata in senat, a
poporului in co'itii- Interesele aristocratiei sunt
aparate de ea insasi, pe cand interesele poporului
sunt aparate de tri%un- Iar in cazul in care cele
doua clase nu se intele si intra in con.lict este
nevoie de interventia unui oran e2ceptional care nu
poate .i altul decat dictatorul-
Mac$iavelli ne propune in de.initiv oranizarea
repu%licana a societatii ro'ane- Este 'ult 'ai
natural ca interesul tuturor sa .ie ocrotit si
inri/it de toti decat de o sinura persoana- C$iar
el spunea ca 0 in tarile in care stricaciunea e asa
de inaintata incat leile nu o 'ai pot opri e nevoie
de o putere superioara , de un ree, care sa
intinda i'potriva#I o 'ana de .ier si sa ii opuna o
putere a%soluta1- Acolo unde coruptia este .oarte
'are, li%ertatea nu .ace altceva decat sa a'pli.ice
si 'ai 'ult aceasta stare- Mai sus preciza' ca cele
'ai %une .or'e de uverna'ant sunt cele si'ple si
e2tre'e, ur'and acu' sa aduc la cunostinta ca .or'ele
de uverna'ant inter'ediare sunt .oarte pri'e/dioase-
Pentru a intarii cele spuse 'ai sus vo' a'inti un
pasa/ din 0Discurs asupra re.or'elor de introdus in
constitutia Florentei1 adresat de Mac$iavelli
cardinalului Medicii, in care precizeaza ca; pentru
'onar$ie si repu%lica nu e2ista decat o sinura
pri'e/die7 pentru cea dintai de a aluneca pe panta
de'ocratiei, iar pentru cea de#a doua de a aluneca pe
panta a%solutis'ului- <uvernele inter'ediare, sunt
insa, e2puse la pri'e/dia indoita de a inclina in
acelasi ti'p catre de'ocratie si a%solutis', si de
aici provin cele 'ai 'ulte revolutii-
Revenind la 'onar$ie, tre%uie sa preciza' ca
'odul de uvernare al acestora variaza dupa oriinea
lor- Ast.el ca .lorentinul ne propune 'ai 'ulte
tipuri; cele ereditare, cele cucerite cu ar'ele, cele
castiate prin cri'e, cele elective, cele
ecleziastice- Pentru aceste .or'e de uvernare nu se
poate da nici o nor'a enerala de oranizare, totul
.iind $otarat de vointa a%soluta a 'onar$ului- Daca
nu se pot da nor'e de oranizare statala, in sc$i'%
pute' vor%i de e2istenta unor nor'e de conduita
pentru principe-
Ast.el, cand este vor%a de 'onar$ie, Mac$iavelli
este de parere ca 'ai util este sa se dea nor'e de
conduita pentru suveran, decat nor'e de oranizare
pentru stat- 6ineinteles ca aceste nor'e de
oranizare di.era dupa natura oranizarii- Pentru
inceput, Mac$iavelli se ocupa de 'onar$iile
ereditare- Aici, suveranul spune el tre%uie sa
respecte traditiile si 'oravurile poporului peste
care uverneaza, .erindu#se sa .aca inovatii, deci
politica lui tre%uie sa .ie conservatoare-
De ase'enea sc$i'%area leilor si institutiilor
tre%uie sa se .aca doar atunci cand i'pre/urarile o
cer, alt.el este posi%il ca acesta sa piarda
spri/inul celui 'ai i'portant .actor social, care
este, poporul-
6azate pe acelasi principiu sunt si 'onar$iile
ecleziastice, insa, taria uvernelor este data de
prestiiul credintelor reliioase- Totusi, aceasta
reula, /udecand dupa purtarea politica a papilor,
este 'ai usor de .or'ulat decat de aplicat-
Dupa 'onar$iile 'ostenite, Mac$iavelli isi
indreapta atentia asupra celor do%andite care
potrivit spuselor sale sunt 'ai di.icil de uvernat-
Ele in.atiseaza trei tipuri; 'onar$iile cucerite cu
ar'ele, cele inte'eiate prin cri'e si tradare si cele
elective-
In cazul 'onar$iilor cucerite cu ar'ele,
suveranul tre%uie sa procedeze ast.el incat
populatiile cucerite sa nu si'ta prea reu conducerea
straina- Pentru a a/une la acest scop 'onar$l
tre%uie sa incerce pe cat posi%il sa nu lezeze
interesele 'ateriale ale populatiei, sa nu puna
%iruri prea 'ari si sa isi retraa ar'atele cat 'ai
repede, deaorece este stiut ca soldatii se dedau la
/a.uri si a%uzuri sporind ast.el ura celor invinsi-
In locul ar'atelor retrase vor tre%ui aduse colonii
de cetateni din tara de oriine care sa aduca acolo
spriritul national- De ase'enea tre%uie respectate
o%iceiurile si traditiile poporului cucerit, iar
leile si institutiile nu tre%uie sc$i'%ate decat
atunci cand i'pre/urarile o cer-
Al doilea tip il constituie 'onar$iile inte'eiate
pe cri'a si tradare- Acestea sunt studiate in cazul
unui tratat politic deaorece Mac$iavelli incearca sa
ra'ana realist- De#alunul istoriei si#au .acut
aparitia pe scena politica si ast.el de uvernari iar
.lorentinul cauta si pentru ele cele 'ai %une reuli
de uvernare-
Pri'a reula o constituie aceea ca uzurparile si
cri'ele tre%uie sa se intoarca in .avoarea poporului-
Pe %una dreptate spunea si P-P- Neulescu ca
0oriinea suveranitatii se uita usor cand actiunea ei
e %ine.acatoare1- Uzurpatorul pentru a .ace %ine,
pentru a avea 'ainile li%ere sa .aca %ine, tre%uie sa
savarseasca toate cri'ele de la inceput- Mac$iavelli
spunea insasi ca 0 cruzi'ile sunt %ine intre%uintate
cand sunt co'ise toate odata, cand nu se staruieste
intransele si cand nu sunt intoarse pe cat cu putinta
in .olosul poporului>Cel ce uzurpeaza un stat tre%uie
dar sa $otarasca si e2ecute dintr#o data toate
rozaviile pe care tre%uie sa le co'ita ca sa poata,
evitand de a le reinnoi, sa linisteasca spiritele si
sa le castie prin %ine.acere- Daca cruzi'ile
tre%uiesc co'ise toate deodata, situatia se sc$i'%a
in cazul %ine.acerilor care tre%uiesc sa ur'eze incet
care sa dureze cat 'ai indelunat-1
Cruzi'ile tre%uie sa .ie co'ise toate odata
pentru ca a'araciunea lor .iind 'ai putin si'tita, sa
irite 'ai putin- 6ine.acerile, di'potriva, tre%uie sa
ur'eze 'ai incet, pentru ca sa .ie ustate 'ai 'ult 9
acestea erau cuvintele .lorentinului care dovedeau
inca odata o deose%ita patrundere psi$oloica-
Masurile 9 atat cele in %ine cat si cele in rau 9
tre%uiesc luate total , nu pe /u'atate, deoarece
oa'enii tre%uie sa .ie .ie 'anaiati .ie %atuti- Daca
dori' sa ataca' pe cineva, tre%uie sa o .ace'
puternic ast.el incat sa nu ne .ie .rica de
raz%unarea lui- 6ineinteles aceste 'asuri tre%uiesc
corelate scopului, pentru ca luate propriu#zis aceste
'i/loace nu pot .i acceptate-
In .ine, 'onar$iile elective apar in doua
situatii di.erite; pri'a cand aristocratia si'te
nevoia unui conducator care sa se opuna poporului,
iar a doua cand poporul are nevoie de un conducator
care sa lupte i'potriva aristocratiei- Autorul nu
.ace deose%ire intre acestea si celelalte doua tipuri
deoarece conduita suveranului nu tre%uie in.luentata
dupa clasa care l#a ales-
6ineinteles, aristocratia tre%uie cinstita, dar
interesele poporului tre%uiesc .avorizate- Aceasta
'asura este e2plica%ila prin .aptul ca o%iceiurile
poporului nu pot .i sc$i'%ate .oarte usor, pe cand
no%ili suveranul poate sa .aca cati vrea-
No%ilii nu pot .i niciodata de'ni de incredere
c$iar si atunci cand acestia l#au ales, deoarece
o'ul, prin natura lui, pe cat are pe atat doreste 'ai
'ult- In al doilea rand, poporul se a.la departe de
suveran si ast.el senti'entul in.erioritatii il
deter'ina sa il respecte- Un lucru de o deose%ita
i'portanta il reprezinta .aptul ca suveranul sa ai%a
poporul lana el in situatii de raz%oi atunci cand
nici %anii si nici .ortaretele nu il pot sustine-
C$iar Mac$iavelli spunea ca ; 0 nu e2ita o
.ortareata 'ai %una decat draostea poporului1-
Preciza' la inceputul lucrarii ca atat 'onar$ia cat
si repu%lica sunt %une dupa locuri ti'puri si
popoare- Cu toate acestea repu%lica este superioara
'onar$iei- Aceasta se e2plica in pri'ul rand prin
.aptul ca 'onar$ul uita 'ai repede de interesul
eneral decat poporul- Interesul 'onar$ului nu
coincide intotdeauna cu interesul poporului, pe cand
interesul eneral reprezinta interesul tuturor, adica
ceea ce reprezinta pentru popor propriul lui interes-
Su% un uverna'ant repu%lican, %unastarea este
'ai ridicata, deoarece spune Mac$iavelli 0.iecare
cetatean e 'ai dispus sa isi 'ultu'easca .a'ilia si
sa do%andeasca %unuri, cand e 'ai siur ca le poate
pastra si toti pe intrecute, lucreaza la %inele
eneral, prin c$iar .aptul ca se preocupa de
interesele lor particulare1- In plus uverna'intele
repu%licane se adapteaza 'ai usor cu sc$i'%arile
survenite in ti'p decat cele 'onar$ice- Acest lucru
se inta'pla in pri'ul rand pentru ca un suveran isi
'odi.ica .oarte reu sau deloc siste'ul de uvernare
9 pentru ca in .ond, acesta sta su% in.luenta
caracterului si te'pera'entului sau-
Di'potriva, in cadrul uverna'antului repu%lica,
oa'enii su.era necontenit sc$i'%ari, si pe deasupra,
acestia se deose%esc intre ei si aduc noi puncte de
vedere care contri%uie la %una conducere a statului-
Monar$ii se sc$i'%a si ei, dar sc$i'%area lor nu
este atat de deasa si in .olosul statului- De#a
lunul istoriei s#au putut vedea nu'eroase cazuri in
care statele au decazut datorita unor ur'asi i'%ecili-
In cadrul repu%licii, se.ii de state se ale pe
ter'ene 'ai scurte pentru ca in situatia in care
acestia nu se dovedesc capa%ili sa poata .i
sc$i'%ati-
Daca uverna'intele repu%licane 9 spune P-P-
Neulescu 9 sunt atat de superioare de unde vine
pre/udecata ca poporul este incapa%il sa se uverneze
sinur? Iar Mac$iavelli raspunde ca toata lu'ea e
li%era sa vor%easca rau de popor c$iar si atunci cand
el do'neste cu deplina putere pe cand ni'eni nu
vor%este rau de principi decat cu cea 'ai 'are paza
tre'uranda- C$iar daca Mac$iavelli isi 'ani.esta
si'patiile pentru uverna'intele repu%licane, ni'ic
nu il i'piedica sa recunoasca .aptul ca in anu'ite
'o'ente uverna'intele despotice sunt 'ai %une-
6i%liora.ie;
Nicolo Mac$iavelli 9 0Il Principe1
P-P- Neulescu 9 0Filoso.ia renasterii1
F- Enels 9 0Dialectica naturii1
Mar2 si Enels 9 0Despre arta si literatura1
<$eor$e Lencan Stoica 9 0Nicolo Mac$iavelli1
Nina Facon 9 0Pre.ata la Principele1