Cuplaje

Cursul 10: Cuplaje

Denit ii. Teorema lui Hall si sisteme de reprezentant i distinct i.
Cuplaje perfecte
Decembrie 2013
Cursul 10: Cuplaje
Cuplaje
Denit ii (1)
Se considera dat un graf simplu neorientat G = (V, E).
Un cuplaj n G este o mult ime de muchii M n care nici o
pereche de muchii nu are un nod comun. Nodurile adiacente
la muchiile din M se numesc noduri saturate de M (sau
M-saturate). Celelalte noduri se numesc M-nesaturate.
Exemplu
a
b
d
g
e
c
f
M
1
= {(a,b),(c,e),(d,f)}
Noduri M
1
-saturate: a,b,c,e,d,f
a
b
d
g
e
c
f
M
2
= {(a,b),(c,d)}
Noduri M
2
-saturate: a,b,c,d
Cursul 10: Cuplaje
Cuplaje
Denit ii (2)
Un cuplaj perfect este un cuplaj care satureaza toate nodurile
lui G.
Un cuplaj maxim al lui G este un cuplaj care are cel mai mare
numar posibil de muchii.
Un cuplaj maximal al lui G este un cuplaj ce nu poate largit
prin adaugarea unei muchii.
Exemplu (Cuplaje maxime si maximale)
e
a
b
c
f
d
g
i
h
j
Cuplaje maxim?
Cursul 10: Cuplaje
Cuplaje
Denit ii (2)
Un cuplaj perfect este un cuplaj care satureaza toate nodurile
lui G.
Un cuplaj maxim al lui G este un cuplaj care are cel mai mare
numar posibil de muchii.
Un cuplaj maximal al lui G este un cuplaj ce nu poate largit
prin adaugarea unei muchii.
Exemplu (Cuplaje maxime si maximale)
e
a
b
c
f
d
g
i
h
j
Cuplaje maxim?
M
1
= {(a,e),(b,f),(c,d),(g,h)}
Cursul 10: Cuplaje
Cuplaje
Denit ii (2)
Un cuplaj perfect este un cuplaj care satureaza toate nodurile
lui G.
Un cuplaj maxim al lui G este un cuplaj care are cel mai mare
numar posibil de muchii.
Un cuplaj maximal al lui G este un cuplaj ce nu poate largit
prin adaugarea unei muchii.
Exemplu (Cuplaje maxime si maximale)
e
a
b
c
f
d
g
i
h
j
Cuplaje maximale?
Cursul 10: Cuplaje
Cuplaje
Denit ii (2)
Un cuplaj perfect este un cuplaj care satureaza toate nodurile
lui G.
Un cuplaj maxim al lui G este un cuplaj care are cel mai mare
numar posibil de muchii.
Un cuplaj maximal al lui G este un cuplaj ce nu poate largit
prin adaugarea unei muchii.
Exemplu (Cuplaje maxime si maximale)
e
a
b
c
f
d
g
i
h
j
Cuplaje maximale?
M
2
= {(d,g),(a,f),(b,c)}
Cursul 10: Cuplaje
Cuplaje
Exercit ii (1)
(1) Care din grafurile urmatoare are un cuplaj perfect? Explicat i de ce.
G
1
: a c
b
g
h
d
f
e
G
2
: a
b
c
d
e
f
g
G
3
: a
b
c
d
e
f
g
o
(2) Sa se determine daca graful urmator are un cuplaj perfect.
Daca da, indicat i-l. Daca nu, explicat i de ce.
Cursul 10: Cuplaje
Cuplaje
Exercit ii (2)
(3) Gasit i marimea minima a unui cuplaj maximal n ecare din
grafurile urmatoare.
1 C
10
2 C
11
3 C
n
Cursul 10: Cuplaje
Cuplaje
Teorema lui Hall si Sisteme de Reprezentant i Distinct i
Denit ii prelimmare
Denit ie (Cale M-alternanta, cale M-cale de crestere)
Daca se da un graf G si un cuplaj M, o cale M-alternanta este o
cale n G n care toate muchiile alterneaza ntre M-muchii si
non-M-muchii. O M-cale de crestere este o cale M-alternanta care
are ambele capete M-nesaturate.
Exemplu
b
g
c a
f
j
h
d
e
i
M-cale alternanta: (c,a,d,e,i)
M-cale de crestere: (j,g,f,a,c,b)
Cursul 10: Cuplaje
Cuplaje
Teorema lui Hall si Sisteme de Reprezentant i Distinct i
Denit ii prelimmare
Denit ie (Cale M-alternanta, cale M-cale de crestere)
Daca se da un graf G si un cuplaj M, o cale M-alternanta este o
cale n G n care toate muchiile alterneaza ntre M-muchii si
non-M-muchii. O M-cale de crestere este o cale M-alternanta care
are ambele capete M-nesaturate.
Exemplu
b
g
c a
f
j
h
d
e
i
M-cale alternanta: (c,a,d,e,i)
M-cale de crestere: (j,g,f,a,c,b)
Cursul 10: Cuplaje
Cuplaje
Teorema lui Berge
Teorema
Un cuplaj M al unui graf G este maxim daca si numai daca G nu
cont ine M-cai de crestere.
Demonstratia lui . Presupunem ca M este un cuplaj maxim.
Demonstram prin contradict ie ca G nu are M-cai de crestere. Daca
P : (v
1
, v
2
, . . . , v
k
) ar o M-cale de crestere atunci, conform denit iei, k
ar trebui sa e par astfel ncat (v
2
, v
3
), (v
4
, v
5
), . . . , (v
k2
, v
k1
) sunt
muchii din M, iar (v
1
, v
2
), (v
3
, v
4
), . . . , (v
k1
, v
k
) nu sunt muchii din M.
v
1
v
2
v
3
v
4
v
5
v
6
v
k2
v
k1
v
k

In acest caz putem deni urmatorul cuplaj M

1
al lui G:
M
1
= (M \ {(v
2
, v
3
), . . . , (v
k2
, v
k1
)}) {(v
1
, v
2
), . . . , (v
k1
, v
k
)}.
Dar M
1
cont ine o muchie mai mult decat M, ceea ce contrazice ipoteza
ca M este maxim.
Cursul 10: Cuplaje
Cuplaje
Teorema lui Berge
Demonstrat ia lui
: Daca M nu este maxim, exista un cuplaj M

al lui G cu
|M

| > |M|. Fie H subgraful lui G denit astfel:

V(H) = V(G)
E(H) =mult imea muchiilor ce apar exact o data n M si M

.
|M

| > |M| H are mai multe muchii n M

decat n M.
Orice nod v al lui H apart ine la cel mult o muchie din M si la cel mult o
muchie din M

deg
H
(v) 2 pentru tot i v V(H)
componentele conexe ael lui H cu mai multe M

-muchii decat
M-muchii sunt cai sau cicluri. Daca este ciclu, trebuie sa e ciclu
par indca muchiile alterneaza ntre M-muchii si M

-muchii
singurele componente conexe ale lui H care pot cont ine mai
multe M

-muchii decat M-muchii sunt caile.

|M

| > |M| exista o cale P n H care ncepe si se termina cu o muchie

din M

P este M-cale de crestere, contradict ie cu ipoteza.

Cursul 10: Cuplaje
Cuplaje
Cuplaj n
Daca G este graf bipartit cu mult imile partite X si Y, spunem
ca X poate cuplat n Y daca exista un cuplaj al lui G care
satureaza nodurile din X.
Vecinatatea N(S) a unei mult imi de noduri S este reuniunea
mult imilor de noduri adiacente la nodurile din S.
Exemplu
X Y X Y
(a) Un graf bipartit unde X poate cuplat n Y.
(b) Un graf bipartit unde X nu poate cuplat n Y.
De ce se ntampla acest lucru?
Cursul 10: Cuplaje
Cuplaje
Teorema lui Hall
Teorema
Fie G un graf bipartit cu mult imile partite X si Y. X poate
cuplat n Y daca si numai daca |N(S)| |S| pentru toate
submult imile S ale lui X.
Demonstratie. : e S X. X poate cuplat n Y S poate cuplat n Y,
deci |N(S)| |S|.
: Presupunem ca ar exista un cuplaj maxim M care nu acopera un nod u X.
Fie A mult imea nodurilor din G ce pot conectate la u cu o cale M-alternanta,
S = A X, si T = A Y.
Conform Teoremei lui Berge, toate nodurile din T sunt saturate de M, iar u este
singurul nod nesaturat al lui S |T| = |S| 1. Din Teorema lui Berge si denit ia lui
T rezulta ca N(S) = T. Dar n acest caz avem |N(S)| = |S| 1 < |S|, contradict ie.
Cursul 10: Cuplaje
Cuplaje
Teorema lui Hall
Teorema
Fie G un graf bipartit cu mult imile partite X si Y. X poate
cuplat n Y daca si numai daca |N(S)| |S| pentru toate
submult imile S ale lui X.
Demonstratie. : e S X. X poate cuplat n Y S poate cuplat n Y,
deci |N(S)| |S|.
: Presupunem ca ar exista un cuplaj maxim M care nu acopera un nod u X.
Fie A mult imea nodurilor din G ce pot conectate la u cu o cale M-alternanta,
S = A X, si T = A Y.
Conform Teoremei lui Berge, toate nodurile din T sunt saturate de M, iar u este
singurul nod nesaturat al lui S |T| = |S| 1. Din Teorema lui Berge si denit ia lui
T rezulta ca N(S) = T. Dar n acest caz avem |N(S)| = |S| 1 < |S|, contradict ie.
Cursul 10: Cuplaje
Cuplaje
Teorema lui Hall
Teorema
Fie G un graf bipartit cu mult imile partite X si Y. X poate
cuplat n Y daca si numai daca |N(S)| |S| pentru toate
submult imile S ale lui X.
Demonstratie. : e S X. X poate cuplat n Y S poate cuplat n Y,
deci |N(S)| |S|.
: Presupunem ca ar exista un cuplaj maxim M care nu acopera un nod u X.
Fie A mult imea nodurilor din G ce pot conectate la u cu o cale M-alternanta,
S = A X, si T = A Y.
Conform Teoremei lui Berge, toate nodurile din T sunt saturate de M, iar u este
singurul nod nesaturat al lui S |T| = |S| 1. Din Teorema lui Berge si denit ia lui
T rezulta ca N(S) = T. Dar n acest caz avem |N(S)| = |S| 1 < |S|, contradict ie.
Cursul 10: Cuplaje
Cuplaje
Sistem de reprezentant i distinct i (SRD)
Denit ie
Daca se da o familie de mult imi X = {S
1
, . . . , S
n
}, un sistem de
reprezentant i distinct i (sau SRD) pentru mult imile din X este o
mult ime de elemente distincte {x
1
, . . . , x
n
} cu x
i
S
i
pentru
1 i n.
Exemplu
Fie S
1
= {2, 8}, S
2
= {8}, S
3
= {5, 7}, S
4
= {2, 4, 8},
S
5
= {2, 4}.
X
1
= {S
1
, S
2
, S
3
, S
4
} are SRD {2, 8, 7, 4}.
X
2
= {S
1
, S
2
, S
4
, S
5
} nu are un SRD.

Intrebare.

In ce condit ii are o famile nita de mult imi un
SRD?
Cursul 10: Cuplaje
Cuplaje
SRD-uri de familii nite de mult imi
Teorema
Fie S
1
, S
2
, . . . , S
k
o colect ie de mult imi nevide nite. Colect ia are
un SRD daca si numai daca pentru orice t {1, . . . , k}, reuniunea
a t astfel de mult imi cont ine cel put in t elemente.
Demonstratie. Fie Y = S
1
S
2
. . . S
k
. Presupunem ca
Y = {a
1
, . . . , a
n
} si consideram graful bipartit cu mult imile partite
X = {S
1
, . . . , S
k
} si Y n care exista o muchie de la S
i
la a
j
daca si
numai daca a
j
S
i
.
Conform teoremei lui Hall, X poate cuplat n Y daca si numai daca
t = |A| |N(A)| pentru toate submult imile A = {S
i
1
, . . . , S
i
t
} ale lui X.
Cursul 10: Cuplaje
Cuplaje
Exercit ii (1)
(1) Pentru toate grafurile de mai jos, cu cuplajele M marcate ngrosat,
gasit i
(a) o cale M-alternanta care nu este M-cale de crestere;
(b) o M-cale de crestere, daca exista,
si n acest caz folosit i-o pentru a obt ine un cuplaj mai mare.
Cursul 10: Cuplaje
Cuplaje
Exercit ii (2)
(2) Pentru ecare din familial urmatoare de mult imi sa se
determine daca este satisfacuta condit ia teoremei precedent.
Daca da, sa se gaseasca un SRD. Daca nu, sa se indice care
condit ie este violata.
1 {1, 2, 3}, {2, 3, 4}, {3, 4, 5}, {4, 5}, {1, 2, 5}
2 {1, 2, 4}, {2, 4}, {2, 3}, {1, 2, 3}
3 {1, 2}, {2, 3}, {1, 2, 3}, {2, 3, 4}, {1, 3}, {3, 4}
4 {1, 2, 5}, {1, 5}, {1, 2}, {2, 5}
(3

) Fie M
1
si M
2
cuplaje ale unui graf bipartit G cu mult imile
partite X si Y. Daca S X este saturat de catre M
1
iar
T Y este saturat de catre M
2
, atunci exista un cuplaj al lui
G care satureaza S T.
Cursul 10: Cuplaje
Cuplaje
Teorema lui K onig-Egervary
Not iuni preliminare
acoperire de muchii a lui G este o mult ime C de noduri ale lui G
astfel ncat ecare muchie a lui G este incidenta la cel put in un
nod din C.
Exemplu

In G
1
, {b, d, e, a} si {a, e} sunt acoperiri de muchii.
Observat ie: Fiecare acoperire de muchii a lui G
1
are 2
noduri. {a, e} este o acoperire minima de muchii a lui G
1
.

In G
2
, atat {v
1
, v
2
, v
3
, v
4
, v
5
, v
6
} cat si {u
2
, v
6
, u
1
} sunt
acoperiri de muchii.

Intrebare. Ce marime are o acoperire minima de muchii n G

2
?
Cursul 10: Cuplaje
Cuplaje
Teorema lui K onig-Egervary
Not iuni preliminare
acoperire de muchii a lui G este o mult ime C de noduri ale lui G
astfel ncat ecare muchie a lui G este incidenta la cel put in un
nod din C.
Exemplu

In G
1
, {b, d, e, a} si {a, e} sunt acoperiri de muchii.
Observat ie: Fiecare acoperire de muchii a lui G
1
are 2
noduri. {a, e} este o acoperire minima de muchii a lui G
1
.

In G
2
, atat {v
1
, v
2
, v
3
, v
4
, v
5
, v
6
} cat si {u
2
, v
6
, u
1
} sunt
acoperiri de muchii.

Intrebare. Ce marime are o acoperire minima de muchii n G

2
?
Cursul 10: Cuplaje
Cuplaje
Teorema lui K onig-Egervary
Demonstrat ie (1)
Teorema
Fie G un graf bipartit. Numarul maxim de muchii n un cuplaj al
lui G coincide cu numarul minim de noduri ai unei acoperiri de
muchii a lui G.
Demonstratie. Fie X si Y mult imile partite ale lui G, M un cuplaj
maxim al lui G, si e W mult imea tuturor nodurilor nesaturate de M din
X. Atunci |M| = |X| |W|.
Fie A mult imea de noduri la care se poate ajunge cu cai M-alternante de
la noduri din W. Fir S = A X si T = A Y. Atunci S \ W este cuplat
n T (rezulta ca |W| = |S| |T|) si N(S) = T.
Cursul 10: Cuplaje
Cuplaje
Teorema lui K onig-Egervary
Demonstrat ie (2)
Fie C = (X \ S) T. Atunci C acopera muchiile lui G. Deci C este o
acoperire de muchii ale lui G iar
|C| = |X| |S| +|T| = |X| |W| = |M|. Sa presupunem ca C

este o
acoperire de muchii. Deoarece ecare nod al lui C

poate acoperi cel

mult o muchie a lui M, avem ca |C

| |M|. Deducem ca C este o

acoperire minima de muchii.
Observat ie. Teorema lui Konig-Egervary indica o relat ie dintre un
minim si un maxim. Astfel de teoreme apar frecvent n Teoria
Grafurilor. Urmatoarele 2 teoreme sunt astfel de exemple, similare
cu Teorema lui Konig-Egervary.
Cursul 10: Cuplaje
Cuplaje
1. Teorema lui Menger
Fie G un graf conex, si e u si v nodurile lui G. Daca S este o
submult ime de noduri care nu include u si v, si daca graful G S
i are pe u si v n componente conexe diferite, atunci spunem ca S
este o mult ime u, v-separabila.
Teorema
Fie G un graf care cont ine nodurile u si v. Numarul maxim de cai
disjuncte intern de la u la v coincide cu numarul minim de noduri
ai unei mult imi u, v-separabile.
Cursul 10: Cuplaje
Cuplaje
2. Zerouri independente
Denit ie
Daca A este o matrice m n de numere reale, o mult ime de
zerouri independente pe A este o mult ime de pereche ordonata
{(i
1
, j
1
), . . . , (i
t
, j
t
)} cu proprietat ile urmatoare:
elementul lui A la pozit ia (i
k
, j
k
) este 0 pentru k = 1, 2, . . . , t.
Daca a = b atunci i
a
= i
b
si j
a
= j
b
. Deci nu sunt doua zerouri
n acelasi rand sau coloana.
O acoperire de zerouri a lui A este o mult ime de linii peste
randurile si coloanele lui A care cont in un zero.
Teorema
Numarul maxim de zerouri independente n A coincide cu numarul
minim de linii prin linii si coloane care acopera zerourile lui A.
Cursul 10: Cuplaje
Cuplaje
Cuplaje perfecte
Un cuplaj este perfect daca satureaza toate nodurile unui graf.
Remarks
Doar grafurile cu ordin par pot avea cuplaje perfecte.
K
2n
, C
2n
si P
2n
au cuplaje perfecte.
Exista grafuri cu ordin par care nu au cuplaje perfecte.
Rezultatul urmator este un corolar al Teoremei lui Hall.
Corolar
Daca G este graf bipartit n care toate nodurile au gradul k, atunci
G cont ine un cuplaj perfect.
Cursul 10: Cuplaje
Cuplaje
Cuplaje perfecte
Alt rezultat util face legatura dintre existent a unui cuplaj perfect si
gradul minim (G) al unui graf G:
(G) := min{deg(v) | v V(G)}.
Teorema
Daca G este un graf cu ordinul 2 n iar (G) n, atunci G are
cuplaj perfect.
Demonstratie.

In acest caz, Teorema lui Dirac garanteaza existent a
unui ciclu hamiltonian C al lui G. Un cuplaj perfect se formeaza alegand
muchii alternate ale lui C.
Cursul 10: Cuplaje
Cuplaje
Cuplaje perfecte
Teorema lui Tutte
Denit ie
Fie G un graf simplu neorientat. Atunci
(G) este numarul componentelor conexe ale lui G cu nr.
impar de noduri.
(G) este numarul componentelor conexe ale lui G nr. par de
noduri.
Teorema (Teorema lui Tutte)
Fie G un graf de ordin n 2. G are un cuplaj perfect daca si
numai daca (G S) |S| pentru toate submult imile S ale lui
V(G).
Cursul 10: Cuplaje
Cuplaje
Cuplaje perfecte
Demonstrat ie part iala a Teoremei lui Tutte
: Presupunem ca G are un cuplaj perfect. Daca O
1
, . . . , O
k
sunt
componentele conexe cu numar impar de elemente ale lui G S, atunci
G are un cuplaj perfect ecare O
i
are un nod ce se potriveste cu un
nod din S. Daca k > |S|, atunci (conform Principiului Porumbeilor) un
nod dintr-un O
i
nu poate potrivit cu un nod din S (vezi gura)
k |S|.
Cursul 10: Cuplaje
Cuplaje
Cuplaje perfecte n grafuri regulate
Reamintim ca:
A graph is k-regular if all its nodes have degree k.
O punte n un graf este o muchie a carei stergere deconecteaza
graful.
Observat ii.
Grafurile 2-regulate sunt colect ii de cicluri disjncte; Daca toate
ciclurile sunt pare, G are un cuplaj perfect.
Unele grafuri 3-regulate nu au cuplaje perfecte. Iata un exemplu:
Cursul 10: Cuplaje
Cuplaje
Cuplaje perfecte n grafuri regulate
Teorema (Teorema lui Petersen)
Orice graf 3-regulat fara punt i cont ine un cuplaj perfect.
Demonstratie. Daca aceasta teorema ar falsa atunci, conform
Teoremei lui Tutte, trebuie sa existe S V(G) unde numarul de
componente impare ale lui G S este mai mare decat |S|. Fie
O
1
, O
2
, . . . , O
k
componentele cu ordin impar ale lui G S.
Fiecare O
i
trebuie sa aibe cel put in o muchie n S.

In caz contrar ar
exista un subgraf 3-regulat al lui G cu ordin impar, iar acest lucru este
imposibil (vezi Teorema 1.1 din [Harris et al.]). Deoarece G nu are punt i,
trebuie sa existe 2 muchii care leaga ecare O
i
cu S.

In plus, daca am
aves doar 2 muchii ce leaga O
i
cu S, atunci O
i
ar avea un numar impar
de noduri cu gad impar, ceea ce stim ca este imposibil.
exista 3 muchii ce leaga ecare O
i
cu S. Deci exista 3k muchii
de la O
i
n Ss. Findca ecare nod al lui S are gradul 3, numarul maxim
de muchii incidente la noduri din S este 3|S|. Faptul ca 3k > 3|S|,
conduce la o contradict ie.
Cursul 10: Cuplaje
Cuplaje
Exercit ii
1
Sa se gaseasca un cuplaj maxim n graful ilustrat mai sus.
2
Folosisi Teorema lui Tutte pentru a demonstra ca graful de
mai sus nu are cuplaj perfect.
3
Cate cuplaje perfecte diferite sunt n graful bipartit K
n,n
?
4
Demonstrat i ca ecare arbore are cel multi un cuplaj perfect.
Cursul 10: Cuplaje
Cuplaje
Bibliograe
Secti unea 1.7 din
John M. Harris, Jery L. Hirst, Michael J. Mossingho.
Combinatorics and Graph Theory. Second Edition. Springer
2008.
Cursul 10: Cuplaje