Sunteți pe pagina 1din 7

Actiuni ale unui grup pe o multime - Actiunea de conjugare

March 31, 2014


1. 1LOILMLLL LUI SYLOW. GIUIUII ILZOLULILL,
SUILIILZOLULILL SI NILIO1LN1L.
n aceast a sectiune vom prezenta, pe de o parte, instrumentul de baz a n investigarea
grupurilor nite si anume teoremele lui !lo", iar pe de alt a parte, c#teva propriet ati
$undamentale ale unor clase importante de grupuri% rezolubile, superrezolubile si
nilpotente&
1.1. Actiuni ale grupurilor pe multimi.
Denition 1. Fie (G, ) un monoid si M o mul time nevida. Se spune ca G ac tioneaza
(la stnga) pe M sau ca M este o G-mul time daca s-a denit o func tie
: GM M, (s, x) = sx, s G, x M
care satisface urmatoarele condi tii:
(1) (e, x) = ex = x, x M;
(2) (s, (t, x)) = (s t, x) , i.e. s(tx) = (s t)x, s, t G, x M,
unde e este elementul neutru al monoidului (G, ). n acest caz, func tia se numeste
ac tiune (la stn!a) a lui G pe M.
Proposition 2. "rice ac tiune a lui G pe M deneste un morsm de monoizi.
Demonstra tie.
: Fie o ac tiune a lui G pe M i.e. : GM M, (s, x) = sx, s G, x M.
#tunci denim

: (G, ) (M
M
, ),

(s)(x) = sx, (s G, x M) si demonstram


ca

este un morsm de monoizi.


Fie s, s G.

(s s

) =

(s)

(s

(s s

) (x) = (

(s)

(s

)) (x) , x
M.

(s s

) (x) = (s s

) x (1)
(

(s)

(s

)) (x) =

(s) (

(s

) (x)) =

(s) (s

x) = s (s

x) (2)
$in (1), (2) si = ac tiune a lui G pe M

= morsm de monoizi.
: %eciproc, demonstram ca orice morsm de monoizi : (G, ) (M
M
, )
deneste o ac tiune

: GM M a lui G pe M,

(s, x) = (s)(x), ((s, x) GM).


1
Ac 1i:i .ii :i oni ii o :i 1i:i - Ac 1i:i. i co:1o.ni 2
(1) Fie x M. $emostram ca

(e, x) = x.
&um f = morsm de monoizi, rezulta ca (e) = 1
M
si deci avem

(e, x)(e) (x) =


1
M
(x) = x, x M.
(2) $emonstram ca

(s,

(t, x)) =

(s t, x) , s, t G, x M.
Fie t, s G, x M.

(s,

(t, x)) = (s)

(t, x) = (s) ((t) (x)) = ((s) (x)) (x) .


&um f = morsm de monoizi ((s) (t)) (x) = (s t) (x) =

(s t, x) .
$in (1) si (2)

este o ac tiune a lui G pe M.


Remark 1. #socierile

si

sunt 'i(ec tii inverse una alteia, de la


mul timea ac tiunilor lui G pe M la mul timea morsmelor de monoizi de la (G, ) la
_
M
M
,
_
.
Denition 3. " ac tiune a lui G pe M se numeste ac tiune dela daca morsmul
de monoizi asociat

este in(ectiv.
Remark 2. $aca G este un !rup, atunci orice morsm de monoizi : (G, )
_
M
M
,
_
are proprietatea ca (s) este o 'i(ec tie a lui M, s G, adica (G)
M
.
ntradevar,
(s) (s
1
) = (s
1
) (s) = (s s
1
) = (s
1
s) = (e) = 1
M
.
Denition 4. Se numeste reprezentare a unui grup (G, ) prin permutari ale multimii
M orice morsm de !rupuri : (G, ) (
M
, ) .
$in cele de mai sus rezulta ca a da o ac tiune a unui !rup G pe o mul time M este tot
una cu a da o reprezentare a lui G prin permutari ale lui M. &u nota tia de mai sus,
Ker() se numeste nucleul ac tiunii.
n cele ce urmeaza (G, ) va desemna peste tot un !rup si M o G-mul time.
n M denim urmatoarea rela tie: daca x, y M, atunci
x
G
y s G cu sx = y.
Remark 3. %ela tia
G
este o rela tie de ec)ivalen ta *n M.
Demonstra tie. Spunem ca
G
este rela tie de ec)ivalen ta *n mul timea M daca
are urmatoarele proprieta ti:
-
G
este re+e,iva daca x M : x
G
x;
-
G
este simetrica daca x, y M : x
G
y = y
G
x;
-
G
este tranzitiva daca x, y, z M : x
G
y si y
G
z x
G
z.
Ac 1i:i .ii :i oni ii o :i 1i:i - Ac 1i:i. i co:1o.ni 3
Denition 5. Fie x M. Se numeste orbita lui x relativ la ac tiunea data, a lui G
pe M, mul timea notata O
x
= sx[s G , adica O
x
este clasa de ec)ivalen ta a lui x
modulo rela tia
G
.
Denition 6. -entru orice x M mul timea s G[sx = x este numit subgrupul
de izotropie al lui x sau stabilizatorul lui x (relativ la ac tiunea data a lui G pe M) si
se noteaza cu G
x
.
Denition . " ac tiune a lui G pe M se numeste tranzitiva daca M are o sin!ura
or'ita, cu alte cuvinte, daca pentru orice x, y M e,ista s G cu sx = y.
Proposition !. -entru orice x M e,ista o 'i(ec tie
G/
s
(mod G
x
) O
x
,
unde G/
s
(mod G
x
) este mul timea claselor de ec)ivalen ta la stn!a ale lui G mod-
ulo su'!rupul G
x
.
Demonstra tie. Func tia
f : G/
s
(modG
x
) O
x
denita prin f (tG
x
) = tx este corect denita si in(ectiva, pentru ca tG
x
= t

G
x

t
s
t

(mod G
x
) t
1
t

G
x
(t
1
t

)x = x tx = t

x. .a este evident
sur(ectiva.
' consecint a imediat a a propozitiei anterioare este c a, cardinalul unei orbite oare(
care O
x
este indicele (G : G
x
) lui G
x
n G& n particular, dac a M este o multime nit a
si S M este un sistem complet si independent de reprezentanti al lui M modulo
relatia de echivalent a
G
, atunci avem
M =
_
xS
O
x
.
)um O
x
O
y
= pentru orice x, y S , x ,= y, rezult a c a obtinem $ormula
[M[ =

xS
(G : G
x
) ,
numit a si $ormula descompunerii n orbite&
' orbit a O
x
se numeste trivial a dac a, [O
x
[ = 1, adic a O
x
= x&
*cest lucru este echivalent, con$orm +ropozitiei , cu G = G
x
&+rin M
G
not am
multimea tuturor elementelor lui M av#nd orbit a trivial a& *sadar M
G
= x M[sx = x, s G
si se numeste multimea elementelor -ate de G&
Ac 1i:i .ii :i oni ii o :i 1i:i - Ac 1i:i. i co:1o.ni 4
"#ample $. Ac tiuni ale grupurilor pe mul timi:
1) Fie M = G, mul timea su'iacenta a !rupului G. $enim sx pentru s G si x M
ca ind produsul lui s cu x *n !rupul G. .vident, o' tinem o ac tiune a lui G pe
M = G numita ac tiunea pe G pe el insusi prin transla tii la stn!a. .ste usor de
vazut ca aceasta ac tiune este dela si tranzitiva. #ceasta este ac tiunea care este
folosita *n demonstrarea teoremei lui &a/la/.
2) "rice ac tiune a lui G pe M induce o ac tiune a lui G pe mul timea P (M) a par tilor
lui M *n felul urmator: pentru s G si X G, X ,= punem sX = sx[x X si
s = . $aca M este nita atunci [sX[ = [X[ pentru orice X P(M), deci G induce
o ac tiune si pe mul timea par tilor lui M, avnd un cardinal ,at.
0) $aca G ac tioneaza pe M si N M, N ,= este o parte a lui M sta'ilizata de
ac tiunea lui G, *n sensul ca pentru orice s G si orice x N, sx N, atunci re-
strn!nd ac tiunea lui G la N se o' tine o ac tiune a lui G pe N.
1) "rice ac tiune a lui G pe M deneste o ac tiune a oricarui su'!rup H al lui G pe
M, lund restric tia morsmului de !rupuri G
M
care da ac tiunea lui G pe M, la
su'!rupul H.
2) &om'innd e,emplele 1), 2) si 0) se o' tine o ac tiune a lui G prin transla tii la
stn!a pe mul timea G/
s
(modH) a claselor de ec)ivalen ta la stn!a ale lui G
modulo orice su'!rup H al lui G, denind t(aH) = (ta)H pentru orice t G si
aH G/
s
(mod H). #ceasta ac tiune este tranzitiva.
3) Fie n N, n 2 si S
n
. #tunci S
n
, deci ac tioneaza pe mul timea
M = 1, 2, . . . n , prin incluziunea canonica
M
.
#sadar daca si k M, atunci k := (k) . #ceasta ac tiune a lui pe
1, 2, . . . n este folosita la descompunerea lui *n produs de cicluri dis(uncte. 4ai
!eneral, daca G este un !rup de permutari al unei mul timi M, adica G
M
, atunci
incluziunea canonica G
M
deneste o ac tiune a lui G pe M data prin x =
(x) , G si x M. #ceasta se numeste ac tiunea canonica a lui G pe M.
5) Fie G un !rup. " ac tiune importanta a lui G pe el insusi este ac tiunea prin con-
(u!are, sau mai pe scurt, con(u!area. -entru a evita confuzia cu produsul sx din
!rupul G, vom nota ac tiunea lui s G pe x G, prin
s
x, astfel:
s
x = sxs
1
. $aca
s G, atunci
s
: G G,
s
(x) =
s
x, x G este un automorsm al lui 6 numit
automorsmul interior al lui G denit de s, iar aplica tia : G Aut (G) denita
prin (s) =
s
este un morsm de !rupuri. 7ma!inea lui (G) a lui G se noteaza
Int (G) si se numeste !rupul automorsmelor interioare ale lui G.
"r'ita O
x
a unui element x G relativ la ac tiunea prin con(u!are este
s
x[s G =
sxs
1
[s G , adica tocmai clasa de con(u!are O
x
a lui x, iar sta'ilizatorul lui x
este s G[
s
x = x = s G[sx = xs , adica tocmai centralizatorul
G
(x) al lui x
*n G, notat prescurtat si prin (x) .
#sadar [
x
[ = 1
x
= x x ! (G) (x) = G.
n plus, din -ropozi tia 8 deducem ca [
x
[ = (G : (x)) .
Ac 1i:i .ii :i oni ii o :i 1i:i - Ac 1i:i. i co:1o.ni .
$aca S este un sistem complet si independent de reprezentatan ti pentru rela tia de
ec)ivalen ta pe G
G
data de ac tiunea prin con(u!are, rela tie care nu este alta dect
rela tia de con(u!are, atunci evident ! (G) S, iar ! (G) este e,act mul timea tuturor
elementelor din G (sau din S) care au or'ite triviale.
Formula descompunerii *n or'ite devine *n cazul ac tiunii prin con(u!are pe un !rup
nit G
[G[ = [! (G) [ +

xS\Z(G)
(G : (x))
unde S este un sistem complet si independent de reprezentan ti pentru rela tia de con-
(u!are *n G. Formula de mai sus se mai numeste ecua tia claselor !rupului G.
8) Fie G un !rup si " (G) mul timea tuturor su'!rupurilor lui G. #tunci G ac tioneaza
pe " (G) denind pentru orice s G si H "G :
s
H = sHs
1
.
.ste clar ca
s
H este un su'!rup al lui G, el ind im!inea lui H prin automorsmul
interior "
s
al lui G denit de s. $oua su'!rupuri H
1
, H
2
ale lui G se numesc con(u!ate
daca e,ista s G cu
s
H
1
= H
2
.
"r'ita lui H " (G) relativ la ac tiunea de con(u!are este
s
H[s G , iar sta'iliza-
torul lui H este s G[
s
H = H = s H[sH = Hs ; el se noteaza N
G
(H) si se
numeste normalizatorul lui H in G. .ste clar ca N
G
(H) este cel mai mare su'!rup al
lui G (relativ la rela tia de incluziune) care con tine pe H ca su'!rup normal9 asadar
H G N
G
(H) = G. n plus, din -ropozi tia 8 deducem ca (G : N
G
(H)) este
cardinalul mul timii tuturor su'!rupurilor lui G con(u!ate cu H.
1.2. p-%rupuri si teoremele lui &'lo(. )on$orm teoremei lui /agrange orice
subgrup al unui grup nit G are ordinul unui divizor al lui [G[& 0ste normal s a ne
intreb am% dac a # este un divizor arbitrar al lui [G[, e-ist a totdeauna un subgrup
al lui G av#nd ordinul #1 2 aspunsul este nu, dup a cum rezult a din e-ercitiul care
urmeaz a&
"#ercise 1.1. Sin!urul su'!rup normal *n !rupul altern /
4
este
(1) , (1, 2) (3, 4) , (1, 3) (2, 4) , (1, 4) (2, 3) . n particular, /
4
nu are niciun
subgrup de ordinul 3, pentru c a un asemenea subgrup ar automat subgrup normal&
+rincipalul rezultat armativ la problema enuntat a mai sus este datorat matem(
aticinului norvegian /& !lo" care a demonstrat n anul 1,42 5doar pentru grupurile

n
), teoremele ce(i poart a numele&
Denition 1). Se numeste p-!rup orice !rup nit avnd ordinul o putere strict poz-
itiva a numarului prim.
Ac 1i:i .ii :i oni ii o :i 1i:i - Ac 1i:i. i co:1o.ni 3
6oarte util a n cele ce urmeaz a va urm atoarea%
Proposition 11. Fie G un p-!rup ac tionnd pe o mul time nita M. #tunci
[M[ [M
G
[ (mod $) , unde M
G
este mul timea elementelor lui M ,ate pe G.
Demonstra tie. Fie M
1
, . . . , M
k
mul timea tuturor or'itelor netriviale ale lui
M
k
. #tunci M = M
G

k
i=1
M
i
_
si pentru orice % , & % k avem conform
-ropozi tiei 8: [M
i
[ = (G : G
x
i
) ' 1, unde x
i
M
i
.
#sadar $[M
i
[ pentru orice %, & % k, deci din e!alitatea
[M[ = [M
G
[ +

k
i=1
[M
i
[ deducem rezultatul dorit.
*orollar' 12. $aca G este un p-!rup, atunci ! (G) ,= e .
Demonstra tie. &onsideram ac tiunea lui G pe el *nsusi prin con(u!are. #tunci
mul timea elementelor ,ate prin con(u!are este e,act centrul ! (G) al lui G.
#plicnd -ropozi tia 11 deducemca [G[ = [! (G) [ (mod $) si cum[G[ O(mod $) rezulta
ca nu putem avea [! (G) [ = 1, de unde deducem ca ! (G) ,= e .
+emma 13. (&auc)/). Fie G un !rup a'elian nit si $ un divizor prim al lui [G[.
#tunci G con tine un element de ordin $.
Demonstra tie. %a tionam prin induc tie dupa [G[. $aca [G[ = 2, totul este clar.
-resupunem ca arma tia din enun t are loc pentru orice !rup de ordin ( [G[.
Fie a G, a ,= e. $aca )r* (a) = n atunci e,ista doua posi'ilita ti:
(i) $[n9 *n acest caz n = $ si + = a
m
are ordinul $9
(ii) $ n; atunci !rupul factor G/ a are ordinul [G[/n, element

+ de ordin $, cu
+ G. #tunci, notnd k = )r* (+) , avem

+
k
=

+
k
= e, deci $[k. &um $[)r*(+)
o' tinem un element din G de ordinul $ ca la punctul (1).
Denition 14. Fie $ ' 0 un numar prim si G un !rup nit cu [G[ = $
m
,, unde
#, , N, , ' 0 si $ ,. :n su'!rup al lui G de ordin $
m
se numeste p-subgrup Sylow
al lui G. :n su'!rup H al lui G se numeste subgrup Sylow, daca el este un p-su'!rup
S/lo; al lui G pentru un anumit numar prim.$.
'bserv am c a un p(subgrup !lo" al lui G este redus la elementul unitatea al
grupului $ [G[.
7eoremele care urmeaz a sunt triviale in cazul $ [G[.
,-eorem 15. (S<=">). Fie G un !rup nit si $ ' 0 un numar prim.
7. $aca $
k
[ [G[, unde k N, atunci G con tine macar un su'!rup de ordin $
k
.
n particular, G are macar un p-su'!rup S/lo;.
77. $aca $[ [G[, P este un p-su'!rup S/lo; al lui G si H un p-su'!rup oarecare al lui
G, atunci e,ista s G astfel *nct H
s
P. n particular, orice doua p-su'!rupuri
Ac 1i:i .ii :i oni ii o :i 1i:i - Ac 1i:i. i co:1o.ni 4
S/lo; ale lui G sunt con(u!ate.
777. ?umarul n
p
al p-su'!rupurilor S/lo; ale lui G are urmatoarele proprieta ti:
n
p
1 (mod$) , n
p
= (G : N
G
(P)) si n
p
[ (G : P) , unde - este un p-su'!rup S/-
lo; ar'itrar al lui G.
Demonstra tie. -utem presupune de la *nceput ca $[ [G[.
7. @om ra tiona prin induc tie dupa [G[. $aca [G[ = 2, arma tia este adevarata. -re-
supunem ca ea are loc pentru orice !rup de ordin ( [G[.
&onsideram ecua tia claselor [G[ = [!(G)[ +

xS\Z(G)
(G : (x)) , unde S este un
sistem complet si independent de reprezentan ti pentru rela tia de con(u!are *n G. .,-
ista doua posi'ilita ti:
i) $ ! (G) ; atunci $ (G : (x)) pentru un anumit x S! (G) . %ezulta ca
$
k
[ [ (x) [ si su'!rupul (x) al lui G are ordinul ( [G[, pentru ca x / ! (G) . &onform
ipotezei inductive, (x) con tine un su'!rup de ordinul $
k
.
ii) $[!(G)9 atunci conform lemei precedente, !(G) poseda un element z de ordin $.
%ezulta ca z G si ordinul [G[/$ al lui G/ z este divizi'il cu $
k1
; acest su'!rup
este de forma H/ z cu z H G. #tunci [H[ = (H : z) [ z [ = $
k1
$ = $
k
.
77. H ac tioneaza prin transla tii la stn!a pe mul timea M = G/
s
(mod P) . &onform
-ropozi tiei 11, avem [M[ [M
H
[ (mod $) .
&um [M[ = (G : P) este prim cu $, avem [M
H
[ 1, deci M
H
,= . .,ista
atunci s G cu sP M
H
, adica HsP = sP9 deci s
1
Hs P, cu alte cuvinte
H sPs
1
=
s
P.
=und acum pe postul lui H un alt p-su'!rup S/lo; P

al lui G, o' tinem P


s
P pentru un anumit s G. &um [
s
P[ = [P[ = [P

[, deducem ca P

=
s
P.
Sa notam ca mul timea tuturor p-su'!rupurilor S/lo; ale lui G este o clasa de con(u-
!are de su'!rupuri , pentru ca orice su'!rup con(u!at cu P are acelasi ordin cu P,
deci este p-su'!rup S/lo;.
777. &onform o'serva tiei de mai sus, mul timea T a p-su'!rupurilor S/lo; ale lui G
este o clasa de con(u!are a lui G, adica este or'ita oricarui P cu P T. $educem ca
n
p
= [P[ = (G : N
G
(P)) si cum P N
G
(P), rezulta ca (G : N
G
(P)) [ (G : P) , adica
n
p
[ (G : P) .
Sa consideram acuma ac tiunea lui P pe T prin con(u!are. #vem[T[ [T
P
[ (mod $) .
Fie K T
P
; avem K T
P
xKx
1
= K, x P P N
G
(K) . #sadar P si K
sunt p-su'!rupuri S/lo;ale lui N
G
(K) , deci conformpunctului 77, P = sKs
1
pentru
un anumit s N
G
(K) . $ar atunci sKs
1
= K, deci P = K, cu alte cuvinte
T
P
= P . %ezulta ca [T[ = 1 (mod $) .