PROIECTAREA SI CALCULUL PROIECTAREA SI CALCULUL

ELEMENTELOR DE CONSTRUCTII DIN LEMN ELEMENTELOR DE CONSTRUCTII DIN LEMN

CERINTELE UTILIZATORILOR ISO 6241/1984 SI STAS 12400/85 CERINTELE UTILIZATORILOR ISO 6241/1984 SI STAS 12400/85
STABILITATE SI REZISTENTA (FIABILITATE STRUCTURALA; STABILITATE SI REZISTENTA (FIABILITATE STRUCTURALA;
SIGURANTA LA FOC; SIGURANTA LA FOC;
ETANSEITATE; ETANSEITATE;
EIGENTE !IGOTERMICE; EIGENTE !IGOTERMICE;
AMBIANTA ATMOSFERICE; AMBIANTA ATMOSFERICE;
EIGENTE ACUSTICE; EIGENTE ACUSTICE;
EIGENTE "IZUALE; EIGENTE "IZUALE;
EIGENTE DE IGIENA; EIGENTE DE IGIENA;
ADAPTAREA LA UTILIZAREA SPATIILOR; ADAPTAREA LA UTILIZAREA SPATIILOR;
DURABILITATE; DURABILITATE;
ECONOMIE; ECONOMIE;
CERINTA DE FIABILITATE STRUCTURALA IMPLICA# CERINTA DE FIABILITATE STRUCTURALA IMPLICA#
SIGURANTA STRUCTURALA; SIGURANTA STRUCTURALA;
APTITUDINE PENTRU EPLOATARE; APTITUDINE PENTRU EPLOATARE;
DURABILITATE; DURABILITATE;
PROPRIETATILE MECANICE ALE LEMNULUI PROPRIETATILE MECANICE ALE LEMNULUI
REGULI GENERALE
La proiectarea constructiilor din lemn trebuie respectate toate cerintele de rezistenta,
stabilitate si durabilitate, adoptandu-se solutiile constructive eficiente si masurile de protectie
contra putrezirii care sa asigure o buna conservare in timp a materialului folosit. Totodata,
trebuie luate masurile necesare astfel incat aceste constructii sa fie ferite de temperaturi
ridicate. Temperatura maxima a mediului inconjurator in care pot fi exploatate eficient
constructiile din lemn se limiteaza la +55C, avandu-se in vedere si normele in vigoare cu
privire la preintampinarea pericolului de incendii.
easemenea, la alegerea sistemului constructiv trebuie sa se tina cont si de calitatea si de
umiditatea materialului folosit! in cazul in care materialul lemnos are o umiditate mare, si nu
exista posibilitati de uscare in timp util, trebuie adoptate sisteme constructive la care uscarea
lemnului nu provoaca deformatii periculoase sau eforturi unitare suplimentare.
"n cazul elementelor constructive executate din mai multe piese sau cu sectiune compusa,
imbinarea acestora va trebui sa asigure o repartizare rationala a eforturilor in toate piesele
componente. "n acest sens, legaturile utilizate pentru realizarea imbinarii trebuie sa fie de
acelasi tip si cu aceleasi caracteristici geometrice si elastice. #entru a tine cont de influenta
negativa a eventualelor defecte din zona imbinarii, tipul si numarul legaturilor se vor stabili
folosind principiul fractionarii. $stfel, o atentie deosebita trebuie acordata elementelor intinse.
"n vederea evitarii aparitiei unor solicitari suplimentare in imbinare, efortul trebuie transmis
centric, conditie obligatorie in cazul elementelor intinse. ispunerea legaturilor intr-o
imbinare trebuie sa fie simetrica in raport cu axa elementului.
Curba caracteristica a lemnului
Intindere in lungul fibrelor
0
200
400
600
800
1000
1200
1400
0 2 4 6 8 10 12 14
e
f
o
r
t
u
l

u
n
i
t
a
r

(
d
a
N
/
c
m
^
2
)
deformatia specifica (10^-)
"n cazul constructiilor de lemn nu se tine cont in calcul de eforturile suplimentare ce iau
nastere din cauza variatiei de temperatura, respectiv in urma uscarii si umflarii lemnului. %e
neglijeaza deasemenea in calcul efectul favorabil al fortelor de frecare, luandu-se in
considerare insa efectul defavorabil al frecarii care poate duce la aparitia unor eforturi
suplimentare.
%tabilirea corecta a dimensiunilor elementelor constructiilor de lemn supuse la diferite
solicitari implica cunoasterea proprietatilor mecanice, respectiv a rezistentelor materialului
lemnos din care sunt realizate.
FACTORI CARE INFLUENTEAZA PROPRIETATILE MECANICE ALE FACTORI CARE INFLUENTEAZA PROPRIETATILE MECANICE ALE
LEMNULUI# LEMNULUI#
- - CARACTERUL SI NATURA SOLICITARII; CARACTERUL SI NATURA SOLICITARII;
- - "ITEZA DE INCARCARE SI DURATA SOLICITARII; "ITEZA DE INCARCARE SI DURATA SOLICITARII;
- - STRUCTURA$ DEFECTELE$ STAREA DE UMIDITATE; STRUCTURA$ DEFECTELE$ STAREA DE UMIDITATE;
#roprietatile mecanice ale lemnului se determina in laborator prin incercari facute pe masini
de incercat, in anumite conditii prevazute de norme, pe epruvete mici, cu dimensiuni
standardizate si executate dintr-un lemn fara defecte.
&ezistentele astfel determinate nu pot fi considerate ca valori reale ale eforturilor in diferite
elemente de constructie deoarece acestea contin diferite defecte care reduc considerabil
proprietatile mecanice ale lemnului. imensiunile mari ale sortimentului lemnos folosit in
mod curent in practica constructiilor din lemn, in comparatie cu dimensiunile epruvetelor
standardizate, fac ca neomogenitatea materialului lemnos sa se manifeste mai puternic, fapt
care conduce deasemenea la micsorarea rezistentelor.
"n aceste conditii valorile obtinute in cadrul incercarilor mecanice efectuate in conditii de
laborator pe epruvete standardizate trebuie corectate cu factori semnificativi.
COMPORTAREA LEMNULUI LA DIFERITE SOLICITARI# COMPORTAREA LEMNULUI LA DIFERITE SOLICITARI#
% % INTINDERE# INTINDERE# (&'(')*)' +, -./(*)*0; (&'(')*)' +, -./(*)*0;
% +,(/' +'('+1*(.21.+' '(* +'('+1*( +,(/.).3.,; % +,(/' +'('+1*(.21.+' '(* +'('+1*( +,(/.).3.,;
#entru lemnul de rasinoase,
incercarile mecanice efectuate in
conditii de laborator au aratat ca
valoarea medie a rezistentei la
rupere la intindere in lungul
fibrelor se situeaza in jurul a '(((
da)*cm
+
, iar valoarea modulului de
elasticitate variaza intre
''((((da)*cm
+
si ',((((
da)*cm
+
.
Curba caracteristica de comportare
a lemnului la intindere are pe toata
lungimea ei un caracter curbiliniu,
fapt care demonstreaza lipsa limitei
de proportionalitate -intre eforturi
unitare si deformatii specifice..
/aloarea rezistentei de rupere la intindere centrica paralela cu fibrele este semnificativ
micsorata la barele cu dimensiuni mai mari, fata de valoarea obtinuta pe epruvete
standardizate datorita, pe de-o parte unei manifestari mai puternice a neomogenitatii
materialului, iar pe de alta parte, datorita defectelor de noduri si devierii fibrelor lemnului in
regiunea acestora.
0xperientele de laborator au aratat ca in cazul in care suma diametrelor nodurilor dintr-o
sectiune ajunge la 1 din dimensiunea laturii piesei intinse -calitatea "., rezistenta de rupere la
intindere a acesteia scade pana la (.+2 din valoarea corespunzatoare obtinuta pe epruvete
standardizate.
&uperea epruvetelor solicitate la intindere se produce brusc, fara dezvoltare de deformatii
plastice.
&ezistenta de rupere normala pe directia fibrelor este de +(-+5 ori mai mica decat rezistenta
de rupere la intindere in lungul fibrelor.
ATENTIE# 4.5*32.63'(*' 2* (*').7*'7' 4.3 +634.1.' 4* (*7.21*31'; ATENTIE# 4.5*32.63'(*' 2* (*').7*'7' 4.3 +634.1.' 4* (*7.21*31';
% % COMPRESIUNE# COMPRESIUNE# (&'(')*)' +, -./(*)*0; (&'(')*)' +, -./(*)*0;
% .3-),*31' 4*-'86('/.)' ' 4*-*+1*)6( 2. ' 2)'/.(.)6( *21* 5'. 5.+' 4*+'1 .3 +'7,) % .3-),*31' 4*-'86('/.)' ' 4*-*+1*)6( 2. ' 2)'/.(.)6( *21* 5'. 5.+' 4*+'1 .3 +'7,)
.31.34*(.. .31.34*(.. +65&6(1'(* &)'21.+' ' )*53,),. )' +65&(*2.,3*; +65&6(1'(* &)'21.+' ' )*53,),. )' +65&(*2.,3*;
Curba caracteristica de comportare a
lemnului la compresiune are o
curbura mai pronuntata in
comparatie cu cea la intindere.
0xperimental s-a constatat ca
rezistenta de rupere la compresiune
in lungul fibrelor depinde de
grosimea peretilor celulari ai
lemnului tarziu. istrugerea
lemnului solicitat la compresiune in
lungul fibrelor incepe cu flambajul
fibrelor mai rezistente si mai rigide
ale lemnului tarziu, care deviaza
lateral spre fibrele mai moi ale
lemnului timpuriu, ajungandu-se la mai multe planuri inclinate ce se formeaza in urma ruperii
locale fibrelor.
ATENTIE# 4.5*32.63'(*' 2* (*').7*'7' .3 9*3*(') )' -)'5/':; ATENTIE# 4.5*32.63'(*' 2* (*').7*'7' .3 9*3*(') )' -)'5/':;
% % INCO"OIERE# INCO"OIERE#
% .&61*7* 2.5&).-.+'16'(*# )*9*' !66;* < .&61*7' B*(36,)).; % .&61*7* 2.5&).-.+'16'(*# )*9*' !66;* < .&61*7' B*(36,)).;
% 2+=*5' 21'1.+' &*31(, .3+686.*(* -'(' -6(1' 1'.*16'(*; % 2+=*5' 21'1.+' &*31(, .3+686.*(* -'(' -6(1' 1'.*16'(*;
% 4.21(./,1.' *-6(1,(.)6( ,3.1'(* % 4.21(./,1.' *-6(1,(.)6( ,3.1'(* &* .3')1.5*' 2*+1.,3.. 1('328*(2')*; &* .3')1.5*' 2*+1.,3.. 1('328*(2')*;
&ezistenta de rupere la incovoiere se situeaza intre rezistentele la compresiune si intindere,
avand pentru lemnul de rasinoase o valoare medie de 3 25( da)*cm
+
.
"nfluenta defectelor in cazul solicitarii la incovoiere este considerabila, mai ales daca acestea
sunt situate in zona intinsa a barei. 0xperientele de laborator au aratat ca aceasta influenta este
Curba caracteristica a lemnului
compresiune in lungul fibrelor
0
200
400
600
800
1000
1200
1400
0 2 4 6 8 10 12 14
e
f
o
r
t
u
l

u
n
i
t
a
r

(
d
a
N
/
c
m
^
2
)
deformatia specifica (10^-)
mai mare la barele din lemn ecarisate si mai mica la barele din lemn rotund. "n cazul in care
suma dimensiunilor nodurilor reprezinta '*4 din latura sectiunii elementului din zona intinsa,
rezistenta de rupere la incovoiere reprezinta doar (.,(-(.5( pentru lemn ecarisat si (.5(-(.6(
pentru lemn rotund, din valoarea rezistentei de rupere a epruvetelor standardizate.
Calculul elementelor solicitate la incovoiere se bazeaza pe o serie de ipoteze simplificatoare,
si anume legea lui 7oo8e si faptul ca lemnul are acelasi modul de elasticitate 0 la incovoiere
ca si in cazul solicitarii la intindere si compresiune.
0xperimental, s-a observat ca pentru primele trepte de incarcare, raportul dintre valoarea
absoluta a deformatiilor specifice din zona comprimata 9
c
si respectiv a celor din zona intinsa
9
t
, este foarte apropiat de ', aceasta insemnand ca pozitia axei neutre coincide cu centrul de
greutate al sectiunii. "n vecinatatea ruperii insa, valoarea raportului dintre deformatia specifica
de compresiune si cea de intindere se reduce pana la 3 (.25, axa neutra incepand sa se
deplaseze spre zona intinsa.
"n concluzie, in cazul solicitarii la incovoiere, ca urmare a deformatiilor care o insotesc,
distributia eforturilor unitare normale pe inaltimea sectiunii transversale a barei poate fi
considerata liniara doar in prima faza a incarcarii, cand acestea sunt mici.
:data cu cresterea incarcarii, cresc si eforturile unitare normale, iar materialul din zona
comprimata incepe sa treaca in domeniul elasto-plastic, diagrama eforturilor unitare normale
devenind usor curbilinie in zona comprimata, dar ramanand liniara in zona intinsa. aca
incarcarea creste si mai mult, eforturile unitare normale cresc in continuare, astfel ca
materialul din zona comprimata trece in domeniul plastic, iar in zona intinsa incepe
plastificarea -diagrama eforturilor unitare normale devenind si in aceasta zona curbilinie.. "n
stadiul ultim, intreaga diagrama este curbilinie, cu exceptia unei mici zone in vecinatatea axei
neutre care se pastreaza in domeniul elastic, iar eforturile unitare normale la extremitatile
sectiunii ating valoarea de rupere.
&uperea incepe cu fibrele extreme din zona comprimata, unde se formeaza cute -ondulatii.
care explica aparitia deformatiilor plastice in aceasta zona, deformatii ce se extind treptat
inspre interiorul sectiunii, determinand astfel deplasarea axei neutre spre zona intinsa si se
termina prin ruperea fibrelor din zona intinsa.
;
t4
;
t+
;
t'
;
c'
;
c+
;
c4
Comportarea lemnului la incovoiere in diverse stadii de lucru
% % STRI"IRE STRI"IRE# (+65&(*2.,3* &*(&*34.+,)'(' &* -./(*0; # (+65&(*2.,3* &*(&*34.+,)'(' &* -./(*0;
% &*31(, % &*31(,
2 2 > >
& & 4*-6(5'1..)* 2,31 *)'21.+* 2. ', 8')6(. 5.+. (&*(*1.. +*),)*)6( 2* 4*-6(5'1..)* 2,31 *)'21.+* 2. ', 8')6(. 5.+. (&*(*1.. +*),)*)6( 2*
+65&6(1' /.3*0; +65&6(1' /.3*0;
% &*31(, % &*31(,
2 2 ? ?
& & 4*-6(5'1..)* 2,31 &*(5'3*31* 2. ', 8')6(. 5'(. (4.21(,9*(*' &*(*1.)6( 4*-6(5'1..)* 2,31 &*(5'3*31* 2. ', 8')6(. 5'(. (4.21(,9*(*' &*(*1.)6(
+*),)*)6(0; +*),)*)6(0;
% &*31(, % &*31(,
2 2 ?? ??
& & +(*2+ 4*-6(5'1..)* (.34*2'(*' &*(*1.)6( +*),)*)6(0; +(*2+ 4*-6(5'1..)* (.34*2'(*' &*(*1.)6( +*),)*)6(0;
Curba caracteristica a lemnului la compresiune si strivire transversal pe fibre arata ca in prima
parte de incarcare cand ;
s
este mai mica decat ;
p
-limita de proportionalitate., peretii celulelor
se comporta in conditii bune, deformatiile sunt elastice si au valori mici. aca limita de
proportionalitate este depasita, peretii celulelor se distrug, iar celulele se turtesc, provocand
astfel deformatii mari, cu caracter permanent. upa turtirea completa a peretilor celulari se
produce o indesare a acestora, determinand astfel reducerea cresterii deformatiilor, c<iar la o
marire considerabila a solicitarii.
/aloarea rezistentei la strivire ;
s
variaza in functie de ung<iul pe care il face forta de strivire
cu directia fibrelor lemnului si creste cu micsorarea acestui ung<i.
ATENTIE# .3 763' (*'7*5*)6( 3, 2,31 &*(5.2* 26).+.1'(. +'(* 2' 4*&'2*'2+' ATENTIE# .3 763' (*'7*5*)6( 3, 2,31 &*(5.2* 26).+.1'(. +'(* 2' 4*&'2*'2+'
& &
% % FORFECARE# FORFECARE#
% (*7.21*31' )' -6(-*+'(* 1('328*(2')' % (*7.21*31' )' -6(-*+'(* 1('328*(2')'
1 1; ;
% (*7.21*31' )' -6(-*+'(* &'(')*)' % (*7.21*31' )' -6(-*+'(* &'(')*)'
& &; ;
% (*7.21*31' )' -6(-*+'(* )639.1,4.3')' &*(&*34.+,)'(' % (*7.21*31' )' -6(-*+'(* )639.1,4.3')' &*(&*34.+,)'('
&*(& &*(&; ;
Curba caracteristica a lemnului la compre-
siune si strivire perpendiculara pe fibre
9
9
p
;
s
;
p
CALCULUL ELEMENTELOR DE CONSTRUCTII CALCULUL ELEMENTELOR DE CONSTRUCTII
DIN LEMN CU SECTIUNE SIMPLA DIN LEMN CU SECTIUNE SIMPLA
INTINDERE AIALA# INTINDERE AIALA#
) R (
A
N
t at
n
t
=

N N
t t @ -6(1' 'A.')' 36(5'1' (4* +')+,)0; @ -6(1' 'A.')' 36(5'1' (4* +')+,)0;
A A
n n @ '(.' 2*+1.,3.. 1('328*(2')*$ 2)'/.1*; @ '(.' 2*+1.,3.. 1('328*(2')*$ 2)'/.1*;

at at @ (*7.21*31' '45.2./.)' )' .31.34*(* .3 ),39,) -./(*)6(; @ (*7.21*31' '45.2./.)' )' .31.34*(* .3 ),39,) -./(*)6(;
R R
t t @ (*7.21*31' 4* +')+,) )' .31.34*(* .3 ),39,) -./(*)6(; @ (*7.21*31' 4* +')+,) )' .31.34*(* .3 ),39,) -./(*)6(;
COMPRESIUNE AIALA# COMPRESIUNE AIALA#
) R (
A
N
c ac
n
c

=

cr
N
N
=
@ @ +6*-.+.*31 4* -)'5/':; +6*-.+.*31 4* -)'5/':;

+
+
f
cr
l
EI
N

=
@ -6(1' +(.1.+' 4* -)'5/':; @ -6(1' +(.1.+' 4* -)'5/':;
E @ 564,) 4* *)'21.+.1'1* ') 5'1*(.'),),.; @ 564,) 4* *)'21.+.1'1* ') 5'1*(.'),),.;
I @ 565*31 4* .3*(1.* ') 2*+1.,3.. (4.2&*(2.'$ *AB8')6(.0; @ 565*31 4* .3*(1.* ') 2*+1.,3.. (4.2&*(2.'$ *AB8')6(.0;

f
l
@ ),39.5*' 4* -)'5/': ' /'(*. (.3 -,3+1.* 4* (*7*5'(.0; @ ),39.5*' 4* -)'5/': ' /'(*. (.3 -,3+1.* 4* (*7*5'(.0;

A
I
i = @ ('7' 4* 9.('1.*; @ ('7' 4* 9.('1.*;
Z8*)1*1*' 2* +,'31.-.+' &(.3 Z8*)1*1*' 2* +,'31.-.+' &(.3
i
l
f
= (+6*-.+.*31 4* 78*)1*1*0; (+6*-.+.*31 4* 78*)1*1*0;
P*31(, P*31(, 25 2* 6/1.3* 2* 6/1.3* ) ( .
'((
6 ( '
+

= ; ;
P*31(, P*31(, 25 > 2* 6/1.3* 2* 6/1.3*
+
4'((

=
N(B+(1B N(B+(1B D*3,5.(* *)*5*31 D*3,5.(* *)*5*31
C6*-.+.*31 4* 78*)1*1* 5'A.5 '45.2 C6*-.+.*31 4* 78*)1*1* 5'A.5 '45.2
a

C6321(,+1.. C6321(,+1..
4*-.3.1.8* 4*-.3.1.8*
C6321(,+1.. C6321(,+1..
&(68.76(.. &(68.76(..
1B 1B
G(.37. +, 7'/(*)* 2. '(+* G(.37. +, 7'/(*)* 2. '(+*
% 1')&.$ 4.'963')* 2. 5631'31. (*'7*5 % 1')&.$ 4.'963')* 2. 5631'31. (*'7*5
% +*)*)')1* *)*5*31* % +*)*)')1* *)*5*31*
150 150
1C5 1C5
1C5 1C5
200 200
2B 2B
S1')&. &(.3+.&'). S1')&. &(.3+.&').
S1')&. 2*+,34'(. S1')&. 2*+,34'(.
120 120
150 150
150 150
1C5 1C5
DB DB C631('8'31,.(. C631('8'31,.(. 200 200 200 200
INCO"OIERE# INCO"OIERE#
% SIMPLA % SIMPLA
"ERIFICARE DE REZISTENTA# "ERIFICARE DE REZISTENTA#
) R (
W
M
i ai
net
=
M @ 565*31 .3+686.*16( 36(5'1 (4* +')+,)0; @ 565*31 .3+686.*16( 36(5'1 (4* +')+,)0;

net
W
@ 564,) 4* (*7.21*31' 3*1; @ 564,) 4* (*7.21*31' 3*1;

i

@ (*7.21*31' '45.2./.)' )' .3+686.*(*; @ (*7.21*31' '45.2./.)' )' .3+686.*(*;

i
R
@ (*7.21*31' 4* +')+,) )' .3+686.*(*; @ (*7.21*31' 4* +')+,) )' .3+686.*(*;
ATENTIE# 4'+' 2*+1.,3*' +*' 5'. 2)'/.1' 3, +6.3+.4* +, 2*+1.,3*' .3 +'(* ATENTIE# 4'+' 2*+1.,3*' +*' 5'. 2)'/.1' 3, +6.3+.4* +, 2*+1.,3*' .3 +'(*
565*31,) .3+686.*16( *21* 5'A.5$ 2* .5&,3* 8*(.-.+'(*' 4* 565*31,) .3+686.*16( *21* 5'A.5$ 2* .5&,3* 8*(.-.+'(*' 4*
(*7.21*31' 2. .3 2*+1.,3*' +, 2)'/.(. 5'A.5*E (*7.21*31' 2. .3 2*+1.,3*' +, 2)'/.(. 5'A.5*E
"ERIFICARE DE RIGIDITATE# "ERIFICARE DE RIGIDITATE#
EI
l M
f
max
+
=
N(B+(1B N(B+(1B E)*5*31 E)*5*31
S'9*'1' ).5.1' S'9*'1' ).5.1'
I3+'(+'(. 4* I3+'(+'(. 4*
),39' 4,('1' ),39' 4,('1'
I3+'(+'(. 4* I3+'(+'(. 4*
2+,(1' 4,('1' 2+,(1' 4,('1'
1B 1B P)'32** +,(*31* P)'32** +,(*31* L/250 L/250 L/250 L/250
2B 2B P)'32** &64 P)'32** &64 L/200 L/200 L/200 L/200
DB DB
A+6&*(.2,(. A+6&*(.2,(.
% &'3*$ +'&(.6(.; % &'3*$ +'&(.6(.;
% '21*(*')'; % '21*(*')';
L/200 L/200
L/150 L/150
L/150 L/150
L/100 L/100
4B 4B D6).. D6).. L/400 L/400 L/D00 L/D00
I3 9*3*(')$ &* )'39' .3+686.*(* '&'(* 2. -6(-*+'(*'# I3 9*3*(')$ &* )'39' .3+686.*(* '&'(* 2. -6(-*+'(*'#
) R (
bI
QS
f a
b
b
=
Q
@ -6(1' 1'.*16'(* 36(5'1' @ -6(1' 1'.*16'(* 36(5'1'
(+')+,)0; (+')+,)0;
b S @ 565*31,) 21'1.+ /(,1 ') @ 565*31,) 21'1.+ /(,1 ')
2*+1.,3..; 2*+1.,3..;
b
@ )'1.5*' 2*+1.,3..; @ )'1.5*' 2*+1.,3..;
b I
@ 565*31 4* .3*(1.* /(,1 @ 565*31 4* .3*(1.* /(,1
2*+1.,3*; 2*+1.,3*;
ATENTIE# 8*(.-.+'(*' *21* ATENTIE# 8*(.-.+'(*' *21*
3*+*2'(' &*31(, 9(.37. 2+,(1* 3*+*2'(' &*31(, 9(.37. 2+,(1*
()/=>50E ()/=>50E
%OBLICA %OBLICA
jos dreapta
. gr cap
M
dreapta
asociat
Q
sus stanga
. gr cap
M
stanga
asociat
Q
normat
q
durata lunga
p
sus dreapta
. gr cap
M
dreapta
asociat
Q
jos stanga
. gr cap
M
stanga
asociat
Q
l
'
"ERIFICARE DE REZISTENTA# "ERIFICARE DE REZISTENTA#
) R (
W
M
W
M
i ai
y
y
x
x
+ =
"ERIFICARE DE RIGIDITATE# "ERIFICARE DE RIGIDITATE#
adm y x
f f f f + =
+ +
COMPRESIUNE ECENTRICA (DREAPTA SI OBLICA0
% FORTA AIALA DE COMPRESIUNE (&* &67.1.* 4*-6(5'1'0;
% MOMENT INCO"OIETOR (
x
M ! sau
) M si M
y x
e N M M M
ld I
calcul
+ + = ,34*#
H S M
I
= ; ;

I II
M M =
; ;
I II
M M M =

cr
ld
N
N

=
'
'

$ $
( )
+
+
f
al convention
cr
l
EI
N

=
; ;
"poteza """
calcul
x
M
calcul
y
M
)
"poteza "
calcul
x
M
)
"poteza ""
calcul
y
M
)
=
>
7
r
y
t
y y
S S S + =
r
x x
S S =
ld
N
H S M
y
I
y
=
=
>
7
ld
N
H S M
y
I
y
=
H S M
x
I
x
=
r
x
r
x
t
x x
S S S S
+ '
+ + =
r
y
r
y
t
y y
S S S S
+ '
+ + =
=
>
r
x
t
x x
S S S + =
r
y y
S S =
H S M
x
I
x
=
ld
N
7
I&61*7' I I&61*7' II I&61*7' III

) R (
W
M
W
M
A
N
i ai
y
y
x
x
=
SARPANTE SARPANTE
TIPURI CONSTRUCTI"E SI ELEMENTE COMPONENTE TIPURI CONSTRUCTI"E SI ELEMENTE COMPONENTE
SARPANTE DIN CAPRIORI# % ALCATUIRE# &*(*+=. 4* +'&(.6(. +, 2', -'(' 1.('31.
6(.7631'). 4* (.9.4.7'(*;
% DESC!IDERE# 6B005 -'(' 1.('31.;
9B005 +, 1.('31.;
% STABILITATEA GENERALA# +631('8'31,.(. )639B;
SARPANTE PE SCAUNE# % ALCATUIRE# *)*5*31* 8*(1.+')* (&6&.0;
*)*5*31* 6(.7631')*%)639.1,4B (&'3*0;
*)*5*31* .3+).3'1* (+'&(.6(.0;
*)*5*31* 6(.7631')* 4* (.9.4.7'(* 1('32B
*)*5*31* .3+).3'1* 4* (.9.4.7'(* 1('328B
% STABILITATEA GENERALA# +631('8B )639<1('328B
% TIPURI# -,3+1.* 4* 4*2+=.4*(*$ 4* &67.1.' *)*5*31*)6(
21(,+1,(')* 8*(1.+')* (&*(*1. 2', +'4(*0;
CALCULUL ELEMENTELOR SARPANTEI CALCULUL ELEMENTELOR SARPANTEI
GRUPAREA INCARCARILOR GRUPAREA INCARCARILOR
- IPOTEZA I# .3+'(+'(*' &*(5'3*31' < .3+'(+'(*' 4.3 7'&'4';
- IPOTEZA II# .3+'(+'(*' &*(5'3*31' < .3+'(+'(*' 4.3 8'31 (&(*2.,3*0 <
< .3+'(+'(*' 4.3 7'&'4';
- IPOTEZA III# .3+'(+'(*' &*(5'3*31' < -6(1' +63+*31('1' (1000N0;
- IPOTEZA I"# .3+'(+'(*' &*(5'3*31' < .3+'(+'(*' 4.3 8'31 (&(*2B<2,+1B0;
CALCUL ASTEREALA (2,21.3* .38*).16'(*' 4.3 1'/)'$ 6)'3*0
- 2* 4*1*(5.3' .3+'(+'(.)* &*31(, 6 2+'34,(' 4* )'1.5* F/G;
- 2* +')+,)*'7' )' .3+686.*(* 6/).+' &* 46,' 4.(*+1..;
- 2* 8*(.-.+' )' 4*-6(5'1.' 5'A.5';
CALCUL SIPCI (2,21.3 .38*).16'(*' 4.3 1.9)'0
- 2* 4*1*(5.3' .3+'(+'(.)* &*31(, 6 2.&+';
- 2* +')+,)*'7' )' .3+686.*(* 6/).+' &* 46,' 4.(*+1..;
- 2* +632.4*(' 2.5&), (*7*5'1* &* +'&(.6(.;
CALCUL CAPRIORI
- - 2* +632.4*(' 2.5&), (*7*5'1. &* &'3*; 2* +632.4*(' 2.5&), (*7*5'1. &* &'3*;
- 2,31 .3+'(+'1. +, (*'+1.,3.)* 4.3 '21*(*')' 2', 2.&+.;
CALCUL PANE
- 2* +632.4*(' 2.5&), (*7*5'1* 2', +631.3,* &* &6&. (7.4,(.$ &1B+626(6'/'0;
- 2,31 .3+'(+'1* +, (*'+1.,3.)* 4.3 +'&(.6(.;
CALCUL POPI (*)*5*31* 8*(1.+')* 2', .3+).3'1*$ +'(* &(*.', (*'+1.,3.)* &'3*)6(0;