UMBERTO ECO (n. 1932) scriitor italian contemporan, autor e romane, eseuri, tratate acaemice !

i c"r#i
pentru copii. $ro%esor e semiotic" la c&te'a intre cele mai cele(re uni'ersit"#i europene !i americane, Um(erto
Eco a a(orat in aceast" perspecti'" aspecte cruciale ale culturii )ilelor noastre. $rin opera sa acaemic", Eco
este socotit unul intre cei mai e seam" *&nitori contemporani, iar eseurile sale, scrise cu un umor !i o ironie
nest"'ilite, sunt ae'"rate moele ale *enului. +tr"lucitoarea sa oper" romanesc", ,nceput" ,n 19-. cu Numele
trandafirului, este renumit" pentru su(tilele ei /ocuri e lim(a/, ca !i pentru a(unen#a sim(olurilor !i alu)iilor
culturale.
O$ERE $R01C0$23E4 Opera deschis (1952, tra. rom., 1959)6 Tratat de semiotic general (1978, tra. rom., 19-2)6
Lector in fabula (1979, tra. rom., 1991)6 Numele trandafirului (19-., tra. rom., 19-9)6 Pendulul lui Foucault (19--, tra.
rom., 1991)6 Limitele interpretrii (199., tra. rom., 1998)6 Insula din ziua de ieri (1999, tra. rom., 1998)6 Cinci scrieri
morale (1997, tra. rom., 199-)6 Baudolino (2..., tra. rom., 2..1).
UMBERTO ECO
CINCI C!I"!I #O!$L"
Traucere in italian" e :EO ;2+03E
<UM210T2+
BUCURE=T0
Coperta
0O212 >R2:OM0RE+CU M2R>2RE
Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale a Romniei ECO, UMBERTO
Cinci scrieri morale ? Um(erto Eco6 tra.4 :eo ;asile. Bucure!ti4 <umanitas, 2..8
0+B1 973@8.@.--2@3 0. ;asile, :eo (tra.) -21.131.1@31A138.1
UMBERTO ECO
CIN%&" C!ITTI #O!$LI
' R.C.+. 3i(ri +.p.2. Milano Bompiani 1997
B <UM210T2+, 2..8, pentru pre)enta ei#ie rom&neasc"
E>0TUR2. <UM210T2+
$ia#a $resei 3i(ere 1, .137.1 Bucure!ti, Rom&nia
tel. .21?222 -8 95, %aC .21?229 35 32
DDD.Eumanitas.ro
Comen)i C2RTE $R01 $O=TF4 tel. .21?311 23 3.,
%aC .21?313 8. 38, C.$.C.E. @ C$ 19, Bucure!ti
e@mail4 cppGEumanitas.ro
DDD.li(rariileEumanitas.ro
0+B1 973@8.@.--2@3
INT!O(&C"!"
+crierile aunate aici au ou" tr"s"turi ,n comun. +unt ,nainte e toate oca)ionale, c"ci au
ap"rut %ie su( %orma unor con%erin#e, %ie ca articole espre pro(leme e actualitate. =i, ,n
ciua i'ersit"#ii tematice, au un caracter etic, re%erinu@se aic" la ceea ce ar %i (ine s"
%acem, la ceea ce n@ar tre(ui, sau la ceea ce nu se poate %ace nici ,n ruptul capului.
>at %iin caracterul lor oca)ional, mi se pare neap"rat necesar s" l"muresc ,n ce ,mpre/ur"ri au
%ost scrise, alt%el eCist&n riscul s" %ie prea pu#in /usti%icate.
)*nduri despre rzboi a %ost pu(licat ,n La !i+ista dei Libri, 1 aprilie 1991, ,n timpul
r")(oiului in :ol%.
Fascismul etern a %ost rostit ,n 'ersiune en*le)" la un simpo)ion or*ani)at e epartamentele
e italian" !i %rance)" in carul Uni'ersit"#ii Colum(ia, pe 28 aprilie 1998, pentru a ani'ersa
eli(erarea Europei. 2 ap"rut ulterior su( titlul HEternal IascismJ ,n The Ne, -or. !e+ie,
ofBoo.s (22 iunie 1998) !i a %ost traus ,n La !i+ista dei Libri, iulie@au*ust 1998, su( titlul
HTotalitarism fuzzi !i Ur@IascismJ ('ersiune ce se eose(e!te e cea pe care o pu(lic aici oar
prin c&te'a u!oare ,nrept"ri %ormale). Tre(uie ,ns"
#inut seama c" teCtul a %ost conceput pentru un pu(lic e stuen#i americani !i a %ost rostit ,n
)ilele ,n care 2merica era (ul'ersat" e atentatul in OKla@Eoma, precum !i e escoperirea
%aptului (eloc secret) c" ,n +tatele Unite eCistau or*ani)a#ii militare e eCtrem" reapta. $rin
urmare, tema anti%ascismului c"p"ta conota#ii eose(ite ,n acea ,mpre/urare, iar re%lec#ia
istoric" urm"rea s" ,ncura/e)e o meita#ie asupra pro(lemelor actuale in %elurite #"ri
con%erin#a %iin apoi traus" e )iare !i re'iste ,n numeroase alte lim(i. Iaptul c" m" aresam
unor tineri americani eCplic" e ce sunt %urni)ate in%orma#ii !i preci)"ri aproape !col"re!ti
espre e'enimente pe care cititorul italian ar tre(ui s" le cunoasc", !i e ce am at citate in
Roose'elt, am %"cut re%erire la anti%ascismul american, sau am insistat asupra ,nt&lnirii euro@
americane in )ilele eli(er"rii.
(espre pres este o eCpunere pre)entat" ,n cursul unor seminarii or*ani)ate e +enat
(pre!einte Carlo +co*nami*lio), ,n %a#a unor mem(ri ai +enatului !i a irectorilor celor mai
importante cotiiene italiene, participan#i la 'asta iscu#ie ce a urmat. TeCtul a %ost pu(licat
ulterior prin *ri/a aceluia!i +enat ,n /nt*lnirile de studiu de la Palazzo )iustiniani0 Presa 1i lumea
poiitic azi, Roma, Tipo*ra%ia el +enato, 1998, care con#ine !i inter'en#iile lui Carlo
+co*nami*lio, Eu*enio +cal%ari, :iulio 2nselmi, Irancesco Ta(laini, +il'ano Boroli, Lalter
;eltroni, +al'atore Carru(a, >arKo Bratina, 3i'io Caputo !i $aolo Mieii.
C*nd intr /n scen cellalt reprouce un r"spuns al meu c"tre carinalul Martini ,n cursul
unui scEim( e patru scrisori, or*ani)at !i pu(licat e re'ista Liberal0 Respecti'ul epistolar a
ap"rut apoi ,ntr@o c"r@
#ulie 2Ce crede cel ce nu crede3, Roma, 2tlantie Eitoriale, 1995). TeCtul meu r"spune la
,ntre(area pe care mi@o aresase carinalul Martini4 H$e ce ,!i rea)em" certituinea !i
imperati'ul moral cel ce nu recur*e, spre a@!i %unamenta a(solutul etic, nici la principii
metafizice (sau la 'alori transcenente, ,n orice ca)) !i nici la imperati+e categorice uni'ersal
'ala(ileMJ $entru conteCtul e)(aterii %ac trimitere, %ire!te, la c"r#ulia citat" care cuprine at&t
notele, c&t !i inter'en#iile lui Emanuele +e'erino, Manlio +*a@lam(ro, Eu*enio +cal%ari, 0nro
Montanelli, ;ittorio Ioa !i Clauio Martelli.
#igra4ii, toleran4 1i intolerabil este un cola/. $rimul para*ra% reprouce prima parte intr@o
con%erin#" rostit" la 23 ianuarie 1997 ,n escEierea e)(aterilor or*ani)ate e prim"ria
ora!ului ;alencia asupra perspecti'elor Mileniului trei. 2l oilea este o traucere !i o aaptare
a iscursului introucti' la Iorumul interna#ional asupra intoleran#ei, or*ani)at la $aris e
2caemie Uni'erselle es Cultures pe 25 !i 27 martie 1997. 2l treilea a %ost pu(licat cu titlul
H+" nu ne ,ntre("m pentru cine (at clopoteleJ ,n )iarul !epubblica, cu oca)ia sentin#ei
tri(unalului militar in Roma ,mpotri'a lui $rie(Ke.
C/&nuri espre r")(oi
2cest articol 'or(e!te espre R")(oi, cu R mare, un r")(oi HcalJ !i purtat prin
consensul eCplicit al na#iunilor, ,n %orma pe care el o cap"t" ,n lumea contemporan". =i
%iinc" este o%erit reac#iei ,n )ilele ,n care trupele aliate au intrat ,n NuDait CitO, se
prea poate ac" nu 'or eCista lo'ituri e teatru ca el s" %ie citit atunci c&n toat"
lumea 'a consiera c" r")(oiul in :ol% a o(#inut un puncta/ satis%"c"tor ,ntruc&t !i@a
atins scopul pentru care a %ost eclan!at. ,n acest ca), a 'or(i espre imposi(ilitatea !i
)""rnicia r")(oiului ar ap"rea ca o contraic#ie, c"ci nimeni n@ar mai %i ispus s" con@
siere )aarnic" !i imposi(il" o ,ntreprinere care a permis o(#inerea re)ultatelor
scontate. =i totu!i re%lec#iile care urmea)" trebuie s" conte)e, ini%erent e cursul
e'enimentelor. Cu at&t mai mult tre(uie s" conte)e ,n ca)ul ,n care r")(oiul permite
o(&nirea e re)ultate Ha'anta/oaseJ, tocmai %iinc" acest lucru ar putea s" ne
con'in*" pe to#i c" r")(oiul ar %i ,nc", ,ntr@un anume conteCt, o op#iune re)ona(il".
>e!i e e atoria noastr" s"@1 ne*"m.
,nc" e la ,nceputul r")(oiului am ascultat sau citit %elurite apeluri care repro!ea)"
HintelectualilorJ c" nu iau cu'enita po)i#ie %a#" e aceast" ram".
=i %iinc" respecti'a ma/oritate care *r"ia sau scria ast%el era e o(icei repre)entat" e
intelectuali (,n ,n#elesul sinical al termenului), se pune ,ntre(area in cine era %ormat"
minoritatea t"cut" c"reia i se cerea s" ia cu'&ntul. Iire!te, era 'or(a e cei ce nu se
pronun#aser" ,n cEip HcorectJ, opt&n pentru una in cele ou" p"r#i implicate. >o'a"
c", )i e )i, ac" cine'a se pronun#a alt%el ec&t s@ar %i a!teptat altcine'a, era
sti*mati)at ca intelectual tr""tor, aic" a#&#"tor la r")(oi, %ilocapitalist, aic" paci%ist
%iloara(.
:&lcea'a meiatic" in carul ma/orit"#ii )*omotoase emonstra c" ,n'inuirile ause
e unii altora erau /usti%icate. +us#in"torii necesit"#ii !i ine'ita(ilit"#ii con%lictului erau
cali%ica#i rept inter'en#io@ni!ti saea6 paci%i!tii, ,n mare parte incapa(ili e a se
sustra*e slo*anurilor !i ritualurilor e acum c&te'a ecenii, ,!i meritau ,n orice clip"
acu)a#ia e a ori capitularea unora pentru a premia (eli*eranta celorlal#i. Ca ritual e
eCorci)are, cine spri/inea con%lictul tre(uia s" ,nceap" prin a a%irma c&t e cru era
r")(oiul, iar cel ce se opunea, tre(uia s" ,nceap" prin a a%irma c&t e cru era +aam.
,n %iecare in aceste ca)uri am asistat cu si*u@.P. r&n#" la o e)(atere ,ntre intelectuali
pro%esioni!ti, iar nu la o eCercitare a %unc#iei intelectuale. 0ntelectualii, '")u#i ca o
cate*orie, repre)int" un ansam(lu %oarte plin e nuan#e, up" cum se !tie prea (ine.
2lt%el stau ,ns" lucrurile c&n e%ine!ti H%unc#ia intelectual"J. 2ceasta const" ,ntr@un
emers e ienti%icare critic" a acelor lucruri consierate su%icient e apropiate e
propriul concept e ae'"r !i poate %i e%ectuat" e oricine, cEiar !i e un mar*i@
10
nali)at ce se *&ne!te la propria coni#ie !i o eCprim" ,ntr@un %el anume , ,ns" poate
%i tr"at" e un scriitor care reac#ionea)" la e'enimente ,n cEip pasional, renun#&n la
%iltrul re%lec#iei.
>e aceea, spunea ;ittorini, intelectualul nu tre(uie s" sune *oarna re'olu#iei. =i asta nu
pentru a se sustra*e responsa(ilit"#ii unei op#iuni (pe care o poate %ace ca ini'i), ci
%iinc" momentul ac#iunii impune eliminarea oric"ror nuan#e sau am(i*uit"#i (iat"
%unc#ia e ne,nlocuit a ceea ce se cEeam" decision maker ,n orice institu#ie), ,n timp ce
%unc#ia intelectual" const" ,n a eCplora am(i*uit"#ile !i a le auce la lumin". $rima
atorie a intelectualului este cea e a@!i critica to'ar"!ii e rum (Ha *&niJ ,nseamn" a
/uca rolul e :reier ;or(itor
1
).
+e poate ,nt&mpla ca intelectualul s" pre%ere t"cerea in teama e a nu@i tr"a pe cei cu
care se ienti%ic", cre)&n c", incolo e erorile lor reale, e %apt ei urm"resc (inele
suprem pentru to#i. Tra*ic" ale*ere, e care istoria e plin", !i pentru care, a!a cum s@a
'")ut, unii !i@au at 'ia#a ,ntr@o lupt" ,n care nu creeau, *&nin c" nu se poate
tran)ac@#iona loialitatea ,n scEim(ul ae'"rului. 3oialitatea ,ns" este o cate*orie
moral", ,n timp ce ae'"rul, una teoretic".
Ceea ce nu ,nseamn" c" %unc#ia intelectual" este separat" e cea moral". >eci)ia e a o
eCercita repre)int" o op#iune moral", cum tot o op#iune moral" este cea a cEirur*ului
e a ecie inci)ia ,n carne 'ie pentru a sal'a o 'ia#". >ar ,n clipa ,n care %ace inci)ia,
cEirur*ul nu tre(uie s" ai(" 'reo emo#ie,
1
$ersona/ ,n Pinocchio, un %el e mentor critic al cele(rei marionete e lemn (?6. trad050
11
!i nici atunci c&n ecie s" ,ncEi", eoarece n@are nici un rost s" continue opera#ia.
Iunc#ia intelectual" poate s" uc" !i la re)ultate insuporta(ile in punct e 'eere
emo#ional, fiindc uneori trebuie rezol+ate probleme demonstr*nd c nu au rezol+are0 Este o
op#iune moral" s"@#i eCprimi propria conclu)ie sau s" o treci su( t"cere (sper&n c"
poate e *re!it"). 2ceasta e rama celui ce, %ie !i pentru o sin*ur" clip", ,!i atri(uie
sarcina e H%unc#ionar al umanit"#iiJ. 2u %ost multe reac#ii ironice, cEiar !i inspre ta@
("ra catolic", ,n pri'in#a po)i#iei $apei, care a spus c" nu tre(uie s" se a/un*" la r")(oi,
s@a ru*at, a o%erit solu#ii alternati'e ce@au p"rut estul e limitate %a#" e compleCitatea
e'enimentelor. $entru a@1 /usti%ica, prieteni !i u!mani au concEis c" (ietul om nu@!i
%"cea ec&t meseria, eoarece n@ar %i putut s" spun" altce'a. 2!a !i este. $apa (in
propriul punct e 'eere %a#" e ae'"r) !i@a eCercitat %unc#ia intelectual" !i a spus c"
nu tre(uie s" se a/un*" la r")(oi. $apa tre(uie s" spun" c", ac" 'rem s" nu ie!im in
litera E'an*Eeliei, tre(uie s" ,ntoarcem !i cel"lalt o(ra). >ar ce m" %ac ac" 'or s" m"
omoareM H>escurc"@te,J ar trebui s" spun" $apa, He trea(a taJ !i ca)uistica espre
le*itima ap"rare ar inter'eni apoi oar pentru a compensa %ra*ilitatea omului, in care
cau)" nimeni nu e le*at e eCerci#iul eroic al 'irtu#ii. $o)i#ia e at&t e irepro!a(il"
,nc&t, ac" (!i c&n) $apa mai aau*" ce'a care poate %i ,n#eles ca o inica#ie practic",
renun#" la propria %unc#ie intelectual" !i %ace op#iuni politice (!i e trea(a sa).
>ac" lucrurile stau a!a, comunitatea intelectual", tre(uie spus, nu a trecut su( t"cere ,n
ultimii patru@
12
)eci !i cinci e ani pro(lema r")(oiului. >impotri'", a 'or(it, !i cu at&t )el misionar,
,nc&t a scEim(at raical %elul ,n care omenirea 'ee r")(oiul. 1icic&n lumea nu a
sim#it mai acut ,ntrea*a oroare !i am(i*uitate a ceea ce se@nt&mpla. Cu eCcep#ia c&@
tor'a emen#i, nimeni nu mai pri'ea lucrurile ,n al( !i ne*ru. Iaptul c" totu!i r")(oiul
a i)(ucnit e semn c" iscursul intelectualilor n@a a'ut ec&t un succes par#ial, n@a %ost
su%icient, n@a a'ut estul spa#iu istoric. Este 'or(a ,ns" e un accient. 2st")i lumea
pri'e!te r")(oiul cu al#i ocEi, cu totul alt%el e cum putea s"@1 pri'easc" la ,nceputul
'eacului, iar ac" acum cine'a ar mai 'or(i espre %rumuse#ea r")(oiului, ca sin*ura
i*ien" a lumii, locul s"u n@ar %i ,n istoria literaturii, ci ,n cea a psiEiatriei. Cu r")(oiul
s@a ,nt&mplat ceea ce s@a ,nt&mplat !i cu elictul e onoare sau le*ea talionului4 nu
contea)" c" nimeni nu le mai practic", contea)" c" societatea le consier" un r"u, cu
toate c" oinioar" le consiera un (ine.
>ar acestea ar %i tot ni!te reac#ii morale !i emoti'e (!i@atunci morala ,ns"!i poate
accepta eCcep#ii e la interic#ia e a ucie, tot a!a cum sensi(ilitatea colecti'" poate
accepta orori !i /ert%e care s" *arante)e un (ine ma/or). 0n scEim(, eCist" un %el mai
raical e a concepe r")(oiul ,n termeni pur !i simplu %ormali, e coeren#" intern",
re%lect&n asupra coni#iilor e ,n%"ptuire posi(il", pentru a a/un*e la conclu)ia c" nu
se mai poate eclara r")(oi eoarece eCisten#a unei societ"#i a in%orma#iei instantanee
!i a transporturilor rapie, a emi*ra#iei intercontinentale continue, racorat" la noua
teEnolo*ie e lupt",
13
a %"cut r")(oiul imposi(il !i ira#ional. R")(oiul contra'ine cEiar ra#iunilor pentru care
a %ost in'entat. Care a %ost ,n ecursul 'eacurilor scopul unui r")(oiM +e purta un
r")(oi pentru a ,n%r&n*e a'ersarul, ast%el ,nc&t s" se o(#in" un (ene%iciu e pe urma
piererilor lui, iar inten#iile noastre e. a ac#iona ,ntr@un anume %el, pentru a
o(&ni un anume re)ultat s" se reali)e)e tactic !i strate*ic, %"c&n imposi(ile
inten#iile a'ersarului. 0n acest scop erau aruncate ,n /oc toate %or#ele e care se ispu@
nea, ,n %ine, /ocul a'ea loc ,ntre noi !i a'ersar. 1eutralitatea celorlal#i, %aptul c"
r")(oiul nostru nu i@ar %i eran/at (!i c" ,ntr@o anumit" m"sur" le@ar %i ,n*"uit s" tra*"
un ce pro%it), era coni#ia necesar" pentru li(ertatea noastr" e mi!care. 1ici cEiar
Hr")(oiul a(solutJ al lui ClauseDit)
1
n@a putut s" se sustra*" acestor restric#ii.
2(ia ,n 'eacul nostru s@a n"scut no#iunea e Hr")(oi monialJ, capa(il s" poat" antrena
!i societ"#i situate ,n a%ara istoriei precum tri(urile poline)iene. >atorit" escoperirii
ener*iei atomice, a tele'i)iunii, a transporturilor aeriene, ca !i o at" cu na!terea
i%eritelor %orme e capitalism multina#ional, au %ost ,ntrunite c&te'a coni#ii e
imposi@., (litate a es%"!ur"rii r")(oiului.
1. 2rmele nucleare au con'ins pe toat" lumea c" un con%lict atomic n@ar a'ea
,n'in*"tori, ci oar
1
Narl 'on ClauseDit) (17-.@1-31), *eneral prusac !i teoretician militar. 2 scris lucr"ri e istorie !i teorie
militar", cea mai cunoscut" %iin (espre rzboi0 $ participat cu *ra e colonel la ("t"lia e la Laterloo. ,ntre
1-1- !i 1-3. a conus 2caemia e R")(oi in Berlin, iar apoi a %ost numit !e%ul sta@tului@ma/or al armatei
prusace 6n0 red050
14
un sin*ur ,n'ins4 planeta. >ar ac" la ,nceput ne@am at seama c" r")(oiul atomic este
antieco@lo*ic, ne@am con'ins ulterior c" orice r")(oi anti@ecolo*ic este atomic !i c", ,n
%ine, orice r")(oi nu poate %i ec&t antiecolo*ic. Cine arunc" (om(a atomic" (sau cine
poluea)" marea) eclar" r")(oi nu numai #"rilor neutre, ci p"m&ntului ,n inte*ralitatea
sa.
2. R")(oiul nu se mai uce ,ntre ou" ta(ere istincte. +canalul /urnali!tilor
americani e la Ba*a e similar cu scanalul, e imensiuni cu mult mai mari, a
milioane e musulmani %iloiraKieni care tr"iesc ,n #"rile aliate 0raKului. ,n r")(oaiele e
alt"at" poten#ialii u!mani erau ,ncEi!i (sau masacra#i), un compatriot a%lat pe
teritoriul u!man care ,mp"rt"!ea cau)a a'ersarului era, la s%&r!itul r")(oiului,
sp&n)urat. >ar r")(oiul nu mai poate repre)enta o con%runtare irect" tocmai in cau)a
naturii speci%ice capitalismului multina#ional. Iaptul c" 0raKul a %ost ,narmat e
inustriile occientale nu este ,nt&mpl"tor. Capitalismul matur are tenin#a s" se
sustra*" controlului eCercitat e orice stat. C&n *u'ernul american acu)" companiile
e tele'i)iune c" %ac /ocul u!manului, el se cree ,nc" 'ictima unui complot al
cercurilor %ilocomu@niste6 ,n contraparti", companiile e tele'i)iune ,!i ,ncEipuie c" ,l
,ntrucEipea)" pe eroicul <um@pEreO Bo*art care@1 %ace pe *an*sterul nele*iuit s" au"
la tele%on )*omotul rotati'elor !i@i spune4 HE presa, ("tr&ne, pe@asta n@ai cum s@o
opre!ti.J >ar inustria in%orma#iei nu urm"re!te altce'a ec&t s" '&n" in%orma#ii,
e'entual c&t mai ramatice. 1u se poate spune c" presa ar re%u)a s" sune tr&m(i#a
18
r")(oiului, ci c" este pur !i simplu ca o pianin" mecanic" ce reprouce o meloie
transpus" anterior pe cilinrul s"u. 2!a se %ace c" ,n r")(oiul e acum u!manul se a%l"
,n spatele %rontului oric"reia intre ta(ere, lucru pe care nici un ClauseDit) nu l@ar %i
putut accepta.
3. CEiar ac" mi/loacelor e in%ormare li s@ar pune c"lu!, noile teEnolo*ii e
comunicare ar permite circula#ia ne,n*r"it" a in%orma#iilor, pe care nici m"car un
ictator nu le poate opri, %iinc" p&n" !i el %olose!te in%rastructuri teEnolo*ice minime,
e. care nu se poate ispensa. 2cest %luC e in%orma#ie preia %unc#ia pe care ,n
r")(oaiele trai#ionale o ,neplineau ser'iciile secrete4 neutrali)ea)" orice ac#iune
nea!teptat" !i nu se poate 'or(i e r")(oi ac" a'ersarul nu a/un*e s" %ie luat prin
surprinere. R")(oiul prouce o cunoa!tere *enerali)at" a u!manului. >ar in%orma#ia
%ace ce'a ,n plus4 acor" permanent cu'&ntul a'ersarului (e!i scopul oric"rei politici
(elice e cel e a (loca propa*ana a'ers") !i ,i emorali)ea)" pe cet"#enii p"r#ilor
com(atante ,n raport cu propriul lor *u'ern (,n timp ce ClauseDit) preci)a c" 'ictoria
este coni#ionat" e coe)iunea moral" a tuturor com(atan#ilor). Toate r")(oaiele in
trecut mi)au pe principiul con%orm c"ruia cet"#enii, consier&nu@le repte, ar %i orit
cu orice pre# s" nimiceasc" inamicul. 2cum ,ns" in%orma#ia nu numai c" %ace s" se cla@
tine ,ncreerea cet"#enilor, ci ,i pune !i la *rea ,ncercare ,n %a#a mor#ii u!manilor
un %apt care nu mai este ce'a ,nep"rtat !i 'a*, ci 'i)i(il !i insuporta(il.
15
9. Toate acestea interac#ionea)" cu %aptul c", ,n termenii lui Ioucault
1
, puterea nu mai e
monolitic" !i uniconceptual"4 este i%u)", pe parcele, ,ntr@o continu" a*lutinare !i
estr"mare e consensuri. R")(oiul nu mai pune %a#"@n %a#" ou" patrii, ci %ace s" se
con%runte %or#e nelimitate. 0n acest /oc %iecare centru e putere tra*e %oloase, ar pe
cEeltuiala celorlalte. >ac" r")(oiul in trecut ,i ,m(o*"#ea pe ne*ustorii e tunuri,
c&!ti* care %"cea s" treac" neo(ser'at (loca/ul pro'i)oriu al unor scEim(uri comer@
ciale, noul r")(oi, pe l&n*" %aptul c" ,i ,m(o*"#e!te pe ne*ustorii e tunuri, pro'oac" o
cri)" (pe tot mapamonul) ,n inustriile e transport aerian, i'ertisment !i turism, !i
cEiar ,n mass@meia (care pier pu(licitate comercial"), !i ,n *eneral ,n toat" inustria
e luC osatura sistemului , e la pia#a imo(iliar" p&n" la cea e automo(ile.
=tirea espre eclan!area unui r")(oi a %"cut s" salte cota#iile la Burs", ar up" o lun"
acelea!i cota#ii e la Burs" au continuat s" creasc" o at" cu primele )'onuri e pace.
1ici 'or(" e HcinismJ ,n primul ca), sau e 'irtute, ,n al oilea ca). Bursa
,nre*istrea)" oscila#iile /ocului puterilor. ,n r")(oi, unele puteri economice se a%l" ,n
competi#ie cu altele, iar lo*ica ,n%runt"rii lor e mai presus e lo*ica puterilor e la
ni'elul na#ional. >ac" inustria consumului e stat (cum este armamentul) are ne'oie
e tensiune, cea a consumului ini'iual are ne'oie e %ericire. Con%lictul se /oac" ,n
termeni economici.
1
Ioucault, MicEel (1925@19-9) %ilo)o% %rance), cele(ru mai ales prin lucr"rile sale in anii Q5., ,ntre care
amintim Les mots et les choses, une archeologie des sciences humaines Cu+intele 1i lucrurile, o arheologie a 1tiin4elor
omene1ti 2n0 trad050
17
8. >in perspecti'a celor ar"tate, ar !i in alte moti'e, r")(oaiele nu mai seam"n", ca
cele e oinioar", cu un sistem inteli*ent H,n serieJ, ci cu un sistem inteli*ent H,n
paralelJ. Un sistem inteli*ent ,n serie, %olosit, e pil", pentru a construi ma!ini
capa(ile s" trauc" sau s" eCtra*" in%eren#e in unele ate in%ormati'e, este otat e
pro*ramator ast%el ,nc&t s" ia, pe (a)a unui num"r %init e re*uli, eci)ii succesi'e,
%iecare intre ele %iin epenent" e o e'aluare a eci)iei preceente, urm&n o
structur" ar(orescent", alc"tuit" intr@o serie e is/unc#ii (inare. ;ecEea strate*ie
r")(oinic" procea ast%el4 ac" inamicul !i@a eplasat trupele spre est, atunci tre(uie
s"@i pre'" inten#ia e a porni ulterior spre su6 ,n acest ca), up" aceea!i lo*ic", eu o
s"@mi eplase) trupele pe irec#ia nor@est, spre a@i t"ia calea prin surprinere.
Re*ulile inamicului erau !i ale noastre, !i %iecare, la r&nul s"u, putea s" ia o Eot"r&re,
ca ,ntr@o parti" e !aE.
0n scEim(, un sistem ,n paralel ,ncrein#ea)" %iec"rei celule intr@o re#ea eci)ia e a
se acomoa ,ntr@o con%i*ura#ie %inal" con%orm unei istri(u#ii e sarcini pe care
operatorul nu o poate Eot"r, sau pre'eea inainte, eoarece re#eaua se con%runt" cu
Rni!te re*uli pe care nu le@a mai primit, se automo@i%ic" pentru a *"si solu#ia, !i nu
%ace eose(ire ,ntre re*uli !i ate. 2e'"rul e c" se poate controla un asemenea sistem
()is !i HneoconeCionalJ sau Hcu re#ele neuronaleJ), control&n r"spunsul at prin
r"spunsul a!teptat !i rea/ust&n sarcinile prin eCperimente succesi'e. >ar aceasta
impune mai ,nt&i ca operatorul s" ai(" timp, apoi s" nu eCiste oi operatori concuren#i
care s" istri(uie sarcinile re@
1-
ciproc contraictoriu !i, ,n %ine, ca %iecare celul" a re#elei Hs" reac#ione)eJ ca o celul"
!i nu ca un operator, aic" s" nu ia eci)ii care s" ecur*" in in%eren#e %"cute pe (a)a
comportamentului operatorilor !i, mai ales, care s" nu ai(" interese str"ine e ,ns"!i
lo*ica re#elei. $e e alt" parte, ,ntr@un sistem e se*mentare a puterii, %iecare celul"
reac#ionea)" up" propriile interese, str"ine at&t e cele ale operatorului, c&t !i e
tenin#ele autoinamice ale re#elei. $rin urmare, ac" %ie !i ca meta%or" r")(oiul
e un sistem neoconeCional, el e'oluea)" !i se sta(ili)ea)" inepenent e 'oin#a celor
oi com(atan#i. 0nteresant e %elul cum, eCplic&n %unc#ionarea unei re#ele neuronale,
2rno $en)ias 6Cum s trim /ntr7o lume 8igh7Tech, Milano, Bompiani, 19-9, pp. 1.7@
1.-) %olose!te o meta%or" r")(oinic"4 H+e !tia c" %iecare neuron ,n parte e'enea in
punct e 'eere electric acti' (S,mpu!caT), ac" era stimulat prin ca(lurile sale e
input (numite dendrite5 %in rami%icate. ,n momentul S,mpu!c"turiiT un neuron emite
semnale electrice e@a lun*ul unei serii e ca(luri e output (numite a9oni5000 =i,
,ntruc&t S,mpu!c"turaT %iec"rui neuron epine e acti'itatea multor altora, nu eCist"
nici o moalitate simpl" pentru a calcula ce !i c&n ar tre(ui s" ai(" loc. U...V Con%orm
ispunerii caracteristice a coneCiunilor sinaptice, %iecare simulare e re#ea neuronal"
e o sut" e neuroni ,!i e%inea propriul ansam(lu e posi(ile st"ri e ecEili(ru (intr@
un total e posi(ilit"#i a(solute e o mie e miliare e miliare e miliare, sau 0O
3.
).
Ca sistem neoconeCional, r")(oiul nu mai e un %enomen ,n care calculul !i inten#ia
prota*oni!tilor pot s" ai(" 'reo 'aloare. Ca urmare a multiplic"rii
19
puterilor intrate ,n /oc, el se istri(uie con%orm unor acomo"ri e sarcini
impre'i)i(ile. $rin urmare, eCist" cEiar posi(ilitatea s" se ,ncEeie, iar acomoarea
%inal" s" %ie prielnic" unuia intre com(atan#i, ar ,n principiu, ,ntruc&t s%iea)" orice
calcul eci)ional, el e pierut pentru am&noi. >in cau)a acti'it"#ii %renetice a
operatorilor e control al re#elei, care prime!te impulsuri contraictorii, meta%ora
noastr" 'a s"ri ,n aer. +%&r!itul pro(a(il al unui r")(oi este o con%u)ie *eneral". ;ecEiul
r")(oi era ca o parti" e !aE ,n care %iecare nu numai c" putea s"@!i propun" s"
m"n&nce c&t mai multe piese ale a'ersarului, ci mai ales s"@1 conuc" (specul&n pe
seama moului ,n care respect" re*ulile) la !aE mat. ,n scEim(, r")(oiul contemporan
este ca o parti" e !aE ,n care am(ii /uc"tori (oper&n asupra aceleia!i re#ele)
m"n&nc" piese e aceea!i culoare (/ocul nu mai e ,n al( !i ne*ru, ci monocolor). El
este un /oc auto%a*.
$e e alt" parte, a a%irma c" un con%lict s@a o'eit a %i a'anta/os pentru cine'a la un
moment at, ar presupune ienti%icarea a'anta/ului o(#inut Hla un moment atJ cu
a'anta/ul %inal. 2r mai putea s" %ie ,ns" in'ocat un moment %inal, ac" r")(oiul ar mai
%i, a!a cum ,!i orea ClauseDit), continuarea politicii cu alte mi/loace (in care cau)"
r")(oiul ar lua s%&r!it atunci c&n s@ar a/un*e la o stare e ecEili(ru apt s" ,n*"uie
re'enirea la politic"). >ar ,n secolul nostru politica e up" r")(oi 'a %i mereu !i ,n
orice ca) continuarea (cu orice mi/loace) a premiselor impuse e r")(oi. 0ni%erent e
ce curs 'a a'ea, up" ce a pro'ocat o %eacomoare e sarcini care nu poate s"
corespun" pe eplin 'oin#ei
20
com(atan#ilor, r")(oiul se 'a prelun*i ,ntr@o ramatic" insta(ilitate politic", economic"
!i psiEolo*ic" ecenii ,n !ir, care nu 'a putea prouce ec&t o Hpolitic" r")(oinic"J.
2 %ost oare 'reoat" alt%el, ne ,ntre("mM E inter)is s" creem c" ClauseDit) n@a a'ut
reptateM 0storio*ra%ia recite!te Laterloo ca pe o ciocnire armat" ,ntre ou" posturi
ra#ionale (eoarece a eCistat un re)ultat), e!i +tenEal s@a priceput s"@1 esci%re)e ,n
termenii Ea)arului. Conclu)ia c" r")(oaiele clasice ar %i prous re)ultate ra#ionale
un ecEili(ru %inal eri'" in pre/uecata Ee*elian" con%orm c"reia istoria are o
irec#ie !i re)ultatul unei meieri ,n'eerea)" te)a !i antite)a. 1u eCist" nici o o'a"
!tiin#i%ic" (sau lo*ic") a %aptului c" structurarea (a)inului Meiteranei ,n urma
r")(oaielor punice, sau cea a Europei ,n urma r")(oaielor napoleoniene, ar tre(ui s" %ie
pus" ,n le*"tur" cu starea e ecEili(ru. 2r putea %i ienti%icat" cu o stare e e)@
ecEili(ru care nu s@ar %i con%irmat ac" n@ar %i eCistat r")(oiul. Iaptul c" omenirea a
recurs la r")(oi 'reme e )eci e mii e ani ca la o re)ol'are a st"rilor e e)ecEili(ru
nu este mai con'in*"tor ec&t %aptul c" ,n aceea!i perioa" omenirea s@a ecis s"@!i
re)ol'e e)ecEili(rele psiEolo*ice recur*&n la alcool sau su(stan#e cu acela!i e%ect
e'astator.
=i@aici se potri'e!te ar*umentul ta(u@ului. Mo@ra'ia ,l su*erase la 'remea sa4 ac"
up" c&te'a secole omenirea a ecis s" introuc" ta(u@ul incestului, &nu@!i seama c"
eno*amia eCa*erat" "ea roae ne*ati'e, s@ar putea s" %i a/uns ,n punctul ,n care
aceea!i omenire simte ne'oia instincti'" s" eclare ta(u r")(oiul. 0 s@a r"spuns, ,n mo
realist, c" un
21
ta(u nu este HproclamatJ printr@o eci)ie moral" sau intelectual", ci se %ormea)" e@a
lun*ul mileniilor ,n str"%unurile nep"trunse ale con!tiin#ei colecti'e (in acela!i
moti'e in care o re#ea neuronal" ar putea s" a/un*" e una sin*ur", ,n cele in urm",
la o stare e ecEili(ru). Cu si*uran#", un ta(u nu este proclamat4 se autoproclam".
ECist" ,ns" acceler"ri temporale e cre!tere. $entru a@!i a seama c" ,mpreunarea cu
mama sau cu sora (loca scEim(ul intre *rupuri, a %ost ne'oie e )eci e mii e ani
tot ast%el se pare c" a %ost ne'oie e mult timp pentru ca omenirea s" iscearn" o rela#ie
e cau)" !i e%ect ,ntre actul seCual !i *ra'iitate. ,n scEim(, pentru a sesi)a c" ,n ca) e
r")(oi companiile aeriene tra* o(loanele, au %ost e a/uns ou" s"pt"m&ni. 2!aar, este
compati(il cu ,natorirea intelectual" !i cu (unul@sim# s" semnal"m necesitatea unui
ta(u, pe care e alt%el nimeni n@are c"erea s"@1 proclame !i s"@i %iCe)e termenele e
,mplinire.
Este o ,natorire intelectual" s" proclam"m a(suritatea r")(oiului. CEiar ac" n@ar
eCista o solu#ie alternati'". 3a ri*oare, s" amintim c" 'eacul nostru a cunoscut o
e9celent alternati'" a r")(oiului, !i anume r")(oiul HreceJ. >e!i a constituit un prile/
e *ro)"'ii, nerept"#i, intoleran#", con%licte locale, teroare i%u)", istoria 'a tre(ui ,n
cele in urm" s" amit" c" el a %ost o solu#ie %oarte uman" !i procentual (l&n", care a
a'ut cEiar ,n'in*"tori !i ,n'in!i. >ar nu e e competen#a %unc#iei intelectuale s" eclare
r")(oaie reci.
Ceea ce unora li s@a p"rut a %i t"cerea intelectualilor ,n pri'in#a r")(oiului, a %ost poate
oar teama e a 'or(i la cal prin mass@meia, aceasta !i a@
22
torit" %aptului c" mass@meia %ace parte in r")(oi !i instrumentele sale, !i eci e
periculos s" %ie consierate teritoriu neutru. ,nainte e toate ,ns", mass@meia mi)ea)"
pe alte perspecti'e e timp ec&t re%lec#ia. Iunc#ia intelectual" este toteauna
anticipatoare (a ceea ce ar putea s" ai(" loc) sau reac#ionea)" cu ,nt&r)iere (espre ceea
ce a a'ut loc)6 rar espre ceea ce se ,nt&mpl", in moti'e e ritm, c"ci e'enimentele
sunt toteauna mai rapie !i mai presante ec&t re%lec#ia asupra celor ,nt&mplate. >e
aceea Cosimo $io'asco i Rono
1
se mutase ,n copaci4 nu pentru a se sustra*e atoriei
intelectuale e a@!i ,n#ele*e !i ,mp"rt"!i propriul timp, ci pentru a@1 ,n#ele*e !i
,mp"rt"!i mai (ine.
>ar cEiar !i atunci c&n se retra*e ,n )one e t"cere tactic", re%lec#ia espre r")(oi
impune ,n cele in urm" ca aceast" t"cere s" se mani%este cu *las tare4 cu con!tiin#a
contraic#iilor unei proclam"ri a t"cerii, a puterii persuasi'e a unui act e neputin#", a
%aptului c" meita#ia nu scute!te e asumarea unor r"spuneri ini'iuale. >ar prima
atorie este aceea e a spune c" r")(oiul ast")i anulea)" orice ini#iati'" uman", !i cEiar
s%&r!itul s"u aparent (,mpreun" cu i)(&na aparent" a cui'a) nu poate opri /ocul e/a
autonom e sarcini ,nc&lcite ,n propria lor re#ea. Iiinc" orice sarcin" Hpo'ar" %iin,
,mpo'"rea)", !i cu c&t ,mpo'"rea)", at&rn" mai tare e cine'a... !i tine !i s" co(oare,
,nc&t ni'elul urm"tor ep"!e!te ,n /osnicie punctul pe care ,l atin*e e %iecare at"...
$o'ara nu poate %i nicic&n satis%"cut"J
1
$ersona/ in romanul lui 0talo Cal'ino Baronul din copaci (n. trad.).
23
(MicEelstaeteri). 2ceast" co(or&re nu poate %i /usti%icat", c"ci ,n termenii
repturilor speciei e mai conamna(il" ec&t un elict4 e o risip"
M,Q
Carl
W
(1--7
@
191
W) $oet !i %ilo)o% italian, lucram U persuasiom e la Mtorica, ap"rut" postum ca !i 'olumul e
Poesie 6n0 trad050
24
Iascismul etern
,n 1992, la '&rsta e )ece ani, am c&!ti*at primul premiu la Ludi :u+eniles (un concurs
cu participare li(er", o(li*atorie pentru tinerii %asci!ti italieni aic" pentru to#i
tinerii italieni). Compusesem cu ,nem&nare retoric" pe tema4 HTre(uie s" murim pen@
tru *loria lui Mussolini !i estinul nemuritor al 0talieiMJ R"spunsul meu %usese
a%irmati'. Eram un ("iat iste#.
>up" un an, ,n 1993, am escoperit ,n#elesul cu'&ntului Hli(ertateJ. ;oi po'esti aceast"
,nt&mplare la s%&r!itul eCpunerii mele. 0n acel moment Hli(ertateJ nu ,nsemna ,nc"
Heli(erareJ. Mi@am petrecut oi ani in copil"rie printre ++, %asci!ti !i parti)ani, ce
tr"*eau unii ,ntr@al#ii, !i@am ,n'"#at cum s" m" %eresc e *loan#e. Ceea ce n@a %ost r"u
ca eCerci#iu.
,n aprilie 1998 parti)anii au pus st"p&nire pe Milano. >ou" )ile mai t&r)iu au sosit ,n
micul ora! une locuiam. 2 %ost un moment e (ucurie. $ia#a in centru era plin" e
oameni care c&ntau !i %luturau stea*uri, aclam&nu@1 )*omotos pe Mimo, c"petenia
parti)anilor in )on". Mimo, %ost !e% e post ,a /anarmerie, se "use cu (ao*lienii
1

!i@!i l"sase
1
Mare!alul Bao*lio (1-71@1985), !e% al statului@ma/or, e@misionar ,n 199. ca urmare a e!ecului armatei
italiene ,n :recia,
25
un picior ,ntr@una in ciocniri. 2 ap"rut la (alconul prim"riei, #in&nu@se ,n c&r/e, tras
la %a#", a ,ncercat s" potoleasc" mul#imea cu un *est. Eram !i eu acolo, a!tept&n s"@1
au 'or(in, eoarece toat" copil"ria ,mi %usese marcat" e marile iscursuri istorice
ale lui Mussolini, in care la !coal" ,n'"#asem pe e rost pasa/ele mai ,nsemnate.
T"cere. Mimo a 'or(it, 'ocea r"*u!it" a(ia ac" i se au)ea. 2 spus4 HCet"#eni, prieteni.
>up" at&tea /ert%e ureroase... iat"@ne ,mpreun". +la'" celor c")u#i pentru li(ertate.J
2sta a %ost tot. +@a ,ntors e une ie!ise. Mul#imea stri*a, parti)anii !i@au riicat
armele !i au tras ,n aer c&te'a sal'e e (ucurie. 1oi, ("ie#ii, ne@am repe)it s" aun"m
cartu!ele, pre#ioase o(iecte e colec#ie, ar ,n'"#asem !i %aptul c" li(ertatea cu'&ntului
,nseamn" eli(erarea e retoric".
>up" c&te'a )ile au ap"rut primii sola#i americani. >e %apt, a%ro@americani. $rimul
OanKeu pe care l@am ,nt&lnit era un ne*ru, XosepE, care mi@a %"cut cuno!tin#" cu
a'enturile lui >icK TracO !i ale lui 3iQl 2(ner. Ben)i esenate ,n culori !i care pe
easupra miroseau (ine.
Unul intre o%i#eri (maiorul sau c"pitanul MuO) era ca)at ,n 'ila %amiliei a ou"
cole*e e !coal". Eram ca la mine acas" ,n *r"ina aceea une c&te'a oamne se
str&n*eau ,n /urul c"pitanului MuO, con'ers&n ,ntr@o %rance)" aproCimati'".
C"pitanul MuO a'ea o (un" euca#ie superioar" !i se escurca pu#in ,n %rance)". 2!a
se %ace c" prima mea ima*ine cu eli(eratori americani, up" at&tea %i*uri palie ,n
c"m"!i ne*re, a %ost cea a unui ne*ru cult
%ormea)" noul *u'ern up" c"erea %ascismului !i eCecutarea lui Mussolini 6n, trad050
25
,n uni%orm" *al(en@'ere !i care spunea4 ;Oui, merci beaucoup #adame, moi aussi faime le
champagne000< >in p"cate !ampania lipsea, ,n scEim( prima mea che,ing7gum am
c"p"tat@o e la c"pitanul MuO, la care tot mestecam c&t era )iua e lun*". 1oaptea o
puneam ,ntr@un paEar cu ap", ca s" %ie proasp"t" a oua )i.
$rin mai am au)it 'or(inu@se c" r")(oiul s@a s%&r!it. $acea m@a %"cut s" m" simt
ciuat. ,mi ,ncEipuisem c" r")(oiul permanent repre)enta coni#ia normal" pentru un
t&n"r italian. 0n lunile ce@au urmat, am a%lat c" Re)isten#a nu era oar un %enomen
local, ci unul european. 2m ,n'"#at alte cu'inte, pe c&t e noi, pe@at&t e eCcitante,
cum ar %i ;reseau<, ;ma=uis<, ;armie secrete<, ;!ote >apelle<, H*Eetoul in ;ar!o'iaJ. 2m
'")ut primele %oto*ra%ii ale <olocaustului !i i@am priceput ,n#elesul ,nainte e a
cunoa!te cu'&ntul. Mi@am at seama e ce *ro)"'ii %usesem eli(era#i.
ECist" a)i ,n 0talia oameni care se ,ntrea(" ac" Re)isten#a a a'ut un impact militar
real asupra mersului r")(oiului. $entru *enera#ia mea, cEestiunea e nerele'ant"4 noi am
priceput imeiat ,nsemn"tatea moral" !i psiEolo*ic" a Re)isten#ei.
2'eam toate moti'ele s" ne m&nrim c" noi europenii n@am a!teptat eli(erarea cu
(ra#ele ,ncruci!ate. Cre c" !i pentru tinerii americani care !i@au at tri(utul e s&n*e
pe altarul li(ert"#ii noastre era important s" !tie c" ,n spatele %rontului eCistau europeni
care e/a ,!i %"ceau atoria.
ECist" a)i ,n 0talia ini'i)i care spun c" mitul Re)isten#ei era o minciun" comunist".
Comuni!tii, ce@i rept, au eCploatat Re)isten#a ca pe o proprietate
27
personal", e 'reme ce /ucaser" un rol principal6 e!i eu ,mi auc aminte e parti)ani
cu e!ar%e e culori i%erite.
,mi petreceam nop#ile lipit e raio cu %erestrele ,ncEise, micul spa#iu in /urul
aparatului ,n (e)na *eneral" era sin*urul Ealou luminos ascult&n mesa/ele pe care
Raio 3onra le transmitea parti)anilor. Mesa/e o(scure !i totoat" poetice (H+oarele
,nc" r"sareJ, HTrana%irii 'or ,n%loriJ) !i, ,n cea mai mare parte, Hmesa/e pentru
oamna Iran@cEiJ. Cine'a mi@a !optit c" IrancEi era !e%ul unuia in cele mai puternice
*rupuri clanestine in norul 0taliei, un ("r(at al c"rui cura/ intrase ,n le*en".
IrancEi a e'enit eroul meu. IrancEi (al c"rui nume ae'"rat era E*aro +o*no) era
un monarEist, un anticomunist ,nr"it care up" r")(oi s@a aliat cu unele *rup"ri e
eCtrem" reapta, %iin acu)at e cola(orare la o lo'itur" e stat reac#ionar". >ar ce
contea)"M +o*no
1
continu" s" r"m&n" 'isul copil"riei mele. Eli(erarea a %ost o
reali)are comun" a unor oameni e i'erse orient"ri.
ECist" a)i ,n 0talia unele persoane care spun c" r")(oiul e eli(erare a %ost o perioa"
tra*ic" e e)(inare !i c" acum a'em ne'oie e o reconciliere na#ional". 2mintirea
acelor ani teri(ili ar tre(ui s" %ie reprimat". ,ns" reprimarea pro'oac" ne'ro)". >ac"
reconcilierea presupune compasiune !i respect pentru to#i cei care au luptat ,n r")(oiul
lor cu (un"@crein#", iertarea nu ,nseamn" uitare. $ot cEiar s" accept c" EicEmann a
cre)ut cu sinceritate ,n misiunea lui, ar asta nu m" %ace s" spun4 HOKaO, ,%t@
6
sogno A +is, ,n italian" 6n0 rcd050
2-
toarce@te !i %" mai eparte tot a!a.J +copul nostru este acela e a reaminti ce s@a
,nt&mplat !i e a a%irma solemn c" HeiJ nu tre(uie s" mai %ac" nicioat" a!a ce'a.
>ar cine sunt HeiJM
>ac" ne *&nim la *u'ernele totalitare care au ominat Europa ,nainte e al oilea
r")(oi monial, putem spune lini!ti#i c" ar %i *reu e ,ncEipuit o re'enire a lor ,n
aceea!i %orm" ,n ,mpre/ur"ri istorice i%erite. >ac" %ascismul lui Mussolini era
%unamentat pe ieea unui lier carismatic, pe corporatism, pe utopia Hestinului
ine'ita(il al RomeiJ, pe o am(i#ie imperialist" e a cuceri noi teritorii, pe un na@
#ionalism eCacer(at, pe iealul unei ,ntre*i na#iuni ,nre*imentate ,n c"m"!i ne*re, pe
respin*erea emocra#iei parlamentare, pe antisemitism, atunci n@am nici o re)er'" s"
amit c" 2llean)a 1a)ionale
1
, n"scut" in M+$, este ne,noielnic un parti e reapta,
ar are pu#in e@a %ace cu 'ecEiul %ascism. >in acelea!i moti'e, cEiar ac" m"
,n*ri/orea)" i'ersele mi!c"ri %ilona)iste, acti'e ici@colo prin Europa, inclusi' ,n
Rusia, nu cre c" na)ismul, ,n %orma lui ori*inal", mai are puterea s" reapar" ca
mi!care a unei ,ntre*i na#iuni.
Totu!i, cEiar ac" re*imurile politice pot %i r"sturnate, iar ieolo*iile pot %i criticate !i
e)min#ite, ,n spatele unui re*im !i al ieolo*iei sale eCist" ,ntoteauna un anume %el
e a *&ni !i a sim#i, o serie
1
$artiul $lleanza Nazionale, conus e :ian%ranco Iini, actual parti e *u'ern"m&nt (n. trad50
?
Mo'imento +ociale 0taliano, parti constituit ,n 1995 in simpati)an#ii re*imului %ascist6 s@a a%lat ,n centrul
unor episoae tul(uri in 'ia#a politic" italian" ,n anii Q7. 6n0 trad050
29
e eprineri culturale, o ne(uloas" e instincte o(scure !i pulsiuni impenetra(ile. $rin
urmare, mai eCist" oare 'reo alt" %antom" care (&ntuie prin Europa (ca s" nu mai
'or(im e alte p"r#i ale lumii)M
lonesco a spus c&n'a c" Hnumai cu'intele contea)" !i restul e 'or("rieJ. >eprinerile
lin*'istice repre)int" aesea simptome importante ale unor sentimente neeCprimate.
2!a c" a#i@mi 'oie s" ,ntre( e ce nu oar Re)isten#a, ci tot cel e@al oilea r")(oi
monial au %ost caracteri)ate ,n toat" lumea rept o lupt" contra %ascismului. >ac"
reciti#i Pentru cine bat clopotele e <emin*DaO, 'e#i escoperi c" Ro(ert Xoran ,!i
ienti%ic" u!manii cu %asci!tii, cEiar ac" se *&ne!te la %alan*i!tii spanioli.
,n*"ui#i@mi s"@i au cu'&ntul lui IranKlin >e@lano Roose'elt4 H0)(&na poporului
american !i a alia#ilor s"i 'a %i o i)(&n" contra %ascismului !i cap"tul e rum al
espotismului pe care acesta ,l repre)int"J (23 septem(rie 1999).
,n 'remea lui McCartEO
1
, americanii care luaser" parte la r")(oiul ci'il spaniol erau
numi#i Hanti%asci!ti prematuriJ prin asta ,n#ele*&nu@se c" lupta ,mpotri'a lui <itler
,n anii patru)eci era o .atorie moral" pentru orice (un american, ar c" lupta
,mpotri'a lui Iranco prea e'reme, ,n anii trei)eci, era suspect". >e ce o eCpresie ca
HIascist pi*J era ,ntre(uin#at" e raicalii americani cEiar !i pentru a esemna un
poli#ist care nu era e acor cu
1
$re!einte al comisiei senatului +U2 pentru reprimarea acti'it"#ilor antiamericane, e numele s"u e le*at"
psiEo)a '&n"torii e 'r"/itoare in anii Q8. !i, prin eCtensiune, 'iolen#a poli#ieneasc" ,mpotri'a li(ert"#ilor
politice !i ci'ile 6n0 trad050
30
ceea ce %umau eiM >e ce nu spuneau4 H$orc Ca*ou@larJ
1
, H$orc %alan*istJ
2
, H$orc
usta!J
3
, H$orc Yuislin*J
9
, H$orc 2nte $a'elicJ, H$orc na)istJM
#ein >ampf este mani%estul atotcuprin)"tor al unui pro*ram politic. 1a)ismul a'ea o
teorie a rasismului !i arianismului, o no#iune precis" espre entartete >unst, aic"
Harta e*enerat"J, o %ilo)o%ie a 'oin#ei e putere !i a &bermensch
@
0
1a)ismul era %"#i! anticre!tin !i neop"*&n, ,n acela!i %el ,n care acel >iamat ('ersiunea
o%icial" a marCismului so'ietic) al lui +talin era e'ient materialist !i ateu. >ac" prin
totalitarism se ,n#ele*e un re*im care su(oronea)" toate actele ini'iuale statului !i
ieolo*iei sale, atunci e (un" seam" na)ismul !i stalinismul erau re*imuri totalitare.
Iascismul a %ost cu si*uran#" o ictatur", ar nu era pe eplin totalitar, nu at&t atorit"
(l&ne#ii sale, c&t in cau)a sl"(iciunilor %ilo)o%ice ale ieolo*iei sale. ,n ciua a ceea
ce ,neo(!te se cree, %ascismul italian nu a'ea o %ilo)o%ie. 2rticolul espre %ascism
1
CagoulardsA mem(ri ai or*ani)a#iei %rance)e su('ersi'e e eCtrem" reapta, La Cagoule, ap"rut" ,n 1935. 0ntre
i'ersele acte e terorism !i asasinate re'enicate, amintim ucierea %ra#ilor Carlo !i 1ello Rosselli. (n. trad050
2
Or*ani)a#ie paramilitar" a mili#iilor %alan*iste spaniole
(n. trad050
3
,n l(. croat", rsculat0 Mem(ri ai unei mi!c"ri separatiste croate, e orientare na#ional@%ascist", creat" ,n 1929
e 2nte $a'elic 6n0 trad050
9
Yuislin*, ;iKun* (1--7@1998), om politic nor'e*ian. Ministru al ap"r"rii, a ,ntemeiat un parti na#ionalist !i
%ilona@)ist ,n 1933. >up" e(arcarea *erman" ,n 1or'e*ia, a creat un *u'ern@marionet". 0n 1998 s@a preat
%rontului patriotic care 1@a conamnat la moarte !i eCecutat 6n0 trad050
M
+upraom, ,n l(. *erm. (T. trad05
31
semnat e Mussolini ,n Enciclopeia Treccani a %ost scris sau %unamental inspirat e
:io'anni :entile
1
, ar re%lecta o no#iune in concep#ia Ee*elian" t&r)ie e Hstat etic !i
a(solutJ pe care Mussolini n@a priceput@o complet nicioat". Mussolini n@a'ea nici o
%ilo)o%ie, ci oar o retoric". 2 e(utat ca ateu militant, ca apoi s" semne)e concoratul
cu Biserica !i s"@i a*ree)e pe episcopii care (inecu'&ntau stinarele %asciste. ,n primii
s"i ani anticlericali, con%orm unei le*ene emne e ,ncreere, i@ar %i cerut ,ntr@o )i lui
>umne)eu s"@1 tr"sneasc", spre a@!i o'ei eCisten#a. >umne)eu, e'ient, a'ea alte
tre(uri. ,n anii care au urmat, Mussolini cita mereu, ,n iscursurile sale, numele lui
>umne)eu !i nu@i ispl"cea s" %ie numit Homul $ro'ien#eiJ. +e poate spune c"
%ascismul italian a %ost prima ictatur" e reapta care a ominat o #ar" european", !i
c" toate mi!c"rile asem"n"toare !i@au *"sit ulterior un soi e arEetip ,n re*imul lui
Mussolini.
Iascismul italian a %ost cel int&i creator al unei litur*Eii militare, al unui %olclor !i
cEiar !i a unui %el e ,m(r"c"minte reu!in s" ai(" ,n str"in"tate mai mult succes ec&t
2rm&ni, Benetton sau ;er@sace. 2(ia prin anii trei)eci !i@au %"cut apari#ia mi!c"ri
%asciste ,n alte #"ri precum 2n*lia cu al ei MosleO, ,n 3etonia, Estonia, 3ituania,
$olonia, Un*aria, Rom&nia, Bul*aria, :recia, 0u*osla'ia, +pania, $ortu*alia, 1or'e*ia
!i cEiar 2merica e +u, ca
1
:entile, :io'anni (1-78@1999) pro%esor e %ilo)o%ie, ministru al ,n'"#"m&ntului ,n primul *u'ern Mussolini
(1922), cola(orator al re*imului %ascist !i teoretician al octrinei %asciste, %iel ictaturii p&n" la ultimul s"u act
6!epubblica di alo50 Este ucis e parti)ani ,n 1999 la Iloren#a (<. trad050
s" nu mai 'or(im e :ermania. Iascismul italian a con'ins mul#i lieri li(erali
europeni c" noul re*im e apt s" reali)e)e re%orme sociale interesante, capa(ile s"
repre)inte o alternati'" moerat re'olu#ionar" la amenin#area comunist".
Cu toate astea, prioritatea istoric" nu mi se pare un moti' su%icient pentru a eCplica e
ce cu'&ntul H%ascismJ a e'enit o sinecoc", o enumire pars pro toto
B
pentru i'erse
mi!c"ri totalitare. 1@are nici un rost s" creem c" %ascismul con#inea toate elementele
totalitarismelor care au urmat, ca s" spunem a!a, H,n stare e cEintesen#"J. >impotri'",
%ascismul nu a'ea nici o cEintesen#", !i nici m"car o sin*ur" esen#". Era un totalitarism
fuzzC
?
0
Iascismul nu era o ieolo*ie monolitic", ci mai e*ra(" un cola/ e %elurite iei
politice !i %ilo)o%ice, un stup e contraic#ii. +e poate oare s" ne ,ncEipuim o mi!care
totalitar" care s" reu!easc" s" pun" laolalt" monarEia !i re'olu#ia, armata re*al" !i mi@
li#ia personal" a lui Mussolini, pri'ile*iile "ruite Bisericii !i o euca#ie e stat care
eCalta 'iolen#a, controlul a(solut !i pia#a li(er"M $artiul %ascist se n"scuse
proclam&nu@!i noua sa orine re'olu#ionar", ar era %inan#at e cei mai conser'atori
proprietari e p"m&nt, care@!i oreau o contrare'olu#ie. Iascismul a e(utat ca
repu(lican !i a supra'ie#uit ou")eci e ani proclam&nu@!i loialitatea %a#" e %amilia
re*al", ,n*"uin unui HuceJ s" mear*"
1
,n l(. latin"4 parte pentru ,ntre* (S. trad050
?
,ntre(uin#at ,n pre)ent ,n lo*ic" pentru a cali%ica ansam(luri HestompateJ, cu contururi imprecise, termenul
fuzzC ar putea %i traus cu HestompatJ, Hcon%u)J, HimprecisJ, HneclarJ 6n0 autorului50
32
33
,nainte (ra# la (ra# cu un Hre*eJ c"ruia i s@a o%erit !i titlul e H,mp"ratJ. 0ar c&n ,n
1993 re*ele 1@a conceiat pe Mussolini, partiul a reap"rut up" ou" luni, spri/init e
nem#i, su( rapelul unei repu(lici HsocialeJ, recicl&nu@!i 'ecEea partitur" re'olu#io@
nar", ,m(o*"#it" cu accente aproape iaco(ine.
2 eCistat o sin*ur" arEitectur" na)ist", !i o sin*ur" art" na)ist". >ac" arEitectul na)ist
era 2l(ert +peer, nu era loc pentru Mies 'an er RoEe
1
.
Tot ast%el, su( +talin, ac" 3amarcK a'ea reptate, nu era loc pentru >arDin.
>impotri'", au eCistat cu si*uran#" !i arEitec#i %asci!ti, ar al"turi e pseuo@
coloseumurile proiectate e ei, s@au ,n"l#at !i ei%icii inspirate e ra#ionalismul moern
al lui :ropius.
1@a eCistat un Xano'
2
%ascist. ,n 0talia au eCistat ou" importante premii artistice4
premiul Cremona, controlat e un %ascist incult !i %anatic cum era Ia@rinacci, care
,ncura/a o art" propa*anistic" (,mi amintesc e ni!te ta(louri intitulate $scult*nd la
radio un discurs al (ucelui sau tri mentale create de Fascism5, precum !i premiul
Ber*amo, sponsori)at e un %ascist cult !i estul e tolerant, ca Bottai
3
,
Z
A
Consierat unul in cei mai mari arEitec#i ai 'eacului [[ \] al"turi e :ropius, le Cor(usier !i E3. Lri*Et,
Mies 'an er RoEe (1--5@1959) a emi*rat in :ermania natal" ,n 193- ,n +U2, une a !i murit 6n0 trad050
?
Xano', 2nrei (1-95@199-) om politic so'ietic, pre!einte al +o'ietului +uprem (1995@97), apoi al
Nomin%orm@ului, cunoscut prin intransi*en#a sa antiocciental" 6n0 trad050
D
Bottai, :iuseppe (1-98@1989) om politic, %onator al partiului %ascist ,n 1919, ministru al corpora#iilor, apoi al
,n'"#"m&ntului. +@a num"rat printre cei ce au pro'ocat c"erea lui Mussolini. ,n 1993 se ,nrolea)" ,n le*iunea
str"in", iar up"
34
care ap"ra arta pentru art" !i noile eCperien#e ale artei e a'an*ar" care ,n :ermania
%useser" sur*Eiunite su( eticEeta e corupte !i criptocomuniste, contrare .irtsch7ului
ni(elun*ic, sin*urul acceptat
e alt%el.
$oetul na#ional era >Q2nnun)io, un dandC care ,n :ermania sau ,n Rusia ar %i %ost
trimis ,n %a#a plutonului e eCecu#ie. Este riicat la ran*ul e $ro%et al re*imului pentru
c" promo'a na#ionalismul !i cultul eroilor cu aaosul unor o)e mari e
ecaentism %rance).
+au s" ne *&nim la %uturism. 2r %i tre(uit s" %ie consierat o pil" e entartete >unst,
la %el ca eCpresionismul, cu(ismul, suprarealismul. >ar %iinc" cei int&i %uturi!ti
italieni erau na#ionali!ti, ,ncura/au in ra#iuni estetice participarea italian" la primul
r")(oi monial, pream"reau 'ite)a, 'iolen#a, riscul, aceste aspecte au p"rut oarecum
apropiate e cultul %ascist al tinerilor. C&n %ascismul s@a ienti%icat cu imperiul
roman, escoperin trai#iile rurale, Marinetti (care riica ,n sl"'i un automo(il mai
%rumos ec&t ;ictoria in +amotrace !i 'oia cEiar s" uci" clarul e lun") a %ost numit
mem(ru al 2caemiei italiene, care trata clarul e lun" cu mare respect.
Mul#i intre 'iitorii parti)ani !i 'iitorii intelectuali ai $artiului Comunist au %ost
euca#i e :UI, asocia#ia %ascist" a stuen#ilor uni'ersitari, care tre(uia s" %ie lea*"nul
noii culturi %asciste. 2ceste clu(uri au e'enit un %el e *Ei'eci intelectual ,n care noile
iei circulau %"r" 'reo opreli!te ieolo*ic",
c&#i'a ani re'ine ,n 0talia, se eic" pu(licisticii la re'iste e eCtrem" reapt" 6n0 trad050
35
nu at&t %iinc" oamenii e parti ar %i %ost toleran#i, c&t %iinc" prea pu#ini ispuneau
e instrumente intelectuale spre a le controla.
,n cursul celor ou")eci e ani
1
poe)ia ermeticilor a repre)entat o reac#ie la stilul
pompos al re*imului6 acestor poe#i li s@a ,n*"uit s"@!i ela(ore)e protestul literar in
interiorul turnului e %ile!. Ielul e a sim#i al ermeticilor era eCact contrariul cultului
%ascist al optimismului !i eroismului. Re*imul ,n*"uia acest e)acor %"#i!, cEiar ac"
in punct e 'eere social era impercepti(il, eoarece nu "ea su%icient" aten#ie unui
/ar*on at&t e ,nci%rat.
Ceea ce nu ,nseamn" c" %ascismul italian a %ost tolerant. :ramsci
2
a %ost ,ntemni#at
p&n" la moarte, Matteotti
3
!i %ra#ii Rosselli
9
au %ost asasina#i, presa li(er", suprimat",
sinicatele, estr"mate, isien#ii politici, sur*Eiuni#i pe insule ,nep"rtate6 puterea
le*islati'" a e'enit o simpl" %ic#iune !i cea eCecuti'" (care controla puterea
/uec"toreasc" precum
1
Cei ou")eci e ani, urata o%icial" a %ascismului italian (1923@1993) (n. trad50
2
:ramsci, 2ntonio (1-91@1937), *&nitor !i om politic, %onator al $C06 ,n 1925 este conamnat e *u'ernul
%ascist la 2. e ani e ,ncEisoare. 2utor al lucr"rii ap"rute postum Caiete din carcer 6n0 trad050
J]
3
Matteotti, :racomo (1--8@1929), om politic, eputat socialist, secretar al partiului socialist. ,n 1929 este
r"pit e uci*a!i tocmi#i, ,n/un*Eiat !i a(anonat pe un c&mp, trupul s"u %iin *"sit up" ou" luni 6n0 trad050
9
Carlo Rosselli (1-99@1937), om politic, eCponent al mi!c"rii socialist@li(erale, %onat" e el su( em(lema
;)instizia e libert*<0 3upt"tor ,n +pania ,n 1935, a %ost asasinat ,n 1937 e un *rup e cagoulards0 Iratele s"u
1ello, istoric al curentelor politice in Risor*imento !i al mi!c"rii muncitore!ti, a a'ut aceea!i soart" 6n0 trad050
35
!i mass@meia) emana irect noile le*i, ,ntre care !i cele pentru ap"rarea rasei (spri/inul o%icial
italian la <olocaust).
0ma*inea incoerent" pe care am escris@o nu se atora nici pe eparte toleran#ei4 era o pil" e
e)@l&nare politic" !i ieolo*ic". O He)l&nare oronat"J totu!i, o con%u)ie articulat".
Iascismul in punct e 'eere %ilo)o%ic era o aiureal", ,ns" in punct e 'eere emo#ional era
(ine consoliat e c&te'a arEetipuri.
0at"@ne a/un!i la a oua parte a te)ei mele. 2 eCistat oar un sin*ur na)ism, !i nu putem numi
Hna)ismJ %alan*ismul Eipercatolic al lui Iranco, e 'reme ce na)ismul e %unamental p"*&n,
politeist !i anticre!tin, alt%el nu e na)ism. >impotri'", e@a %ascismul se poate /uca ,n multe
%eluri, iar numele /ocului nu se scEim(". Cu no#iunea e H%ascismJ se ,nt&mpl" ceea ce, up"
Litt*enstein
1
, se ,nt&mpl" cu no#iunea e /oc. Un /oc poate %i sau nu competiti', poate interesa
una sau mai multe persoane, poate pretine o pricepere special" sau nici una, poate %i /ucat pe
(ani sau nu. Xocurile repre)int" o serie e acti'it"#i %elurite care au la i'eal" oar o oarecare
Hasem"nare e %amilieJ.
1
abc
2 bcd
3 cde
9 def
1
Litt*enstein, 3uDi* (1--9@1981), lo*ician (ritanic e ori*ine austriac". 3ucrarea sa, Tractatm logico
philosophicus (1921), emonstrea)" c" %ilo)o%ia ela(orea)" lo*ica lim(a/ului nostru, elimin&n enun#urile
espuiate e sens 6n0 trad050
37
+" presupunem c" eCist" o serie e *rup"ri politice. :ruparea 1 e caracteri)at" e aspectele
abc, *ruparea 2 e bcd, !.a.m.. 2 e similar cu 1 a'&n ou" elemente ,n comun. 3 se
aseam"n" cu 2, iar 9 se aseam"n" cu 3 in acela!i moti'. +" o(ser'"m c" 3 e similar !i cu 1
(au ,n comun elementul c50 Ca)ul cel mai curios ,l a'em la 9, e'ient similar lui 3 !i lui 2, ar
%"r" nici o tr"s"tur" ,n comun cu 1. Cu toate astea, ca urmare a seriei ne,ntrerupte e
similarit"#i escresc"toare ,ntre 1 !i 9, se p"strea)", printr@un soi e tran)iti'itate ilu)orie, un
aer e %amilie ,ntre 9 !i 1.
Termenul e H%ascismJ se aaptea)" la tot, %iinc" pot s" %ie eliminate intr@un re*im %ascist
unul sau mai multe elemente, %"r" a@i %i !tir(it" 'reun moment marca %ascist". +epara#i
%ascismul e imperialism !i@1 'e#i a'ea pe Iranco sau pe +ala)ar6 lua#i@i colonialismul, !i 'e#i
a'ea %ascismul (alcanic. 2"u*a#i %ascismului italian un anticapitalism raical (care nu 1@a
%ascinat 'reoat" pe Mussolini) !i@1 'e#i a'ea pe E)ra $oun
1
.
2"u*a#i cultul mitolo*iei celtice !i misticismul :raal@ului (cu totul str"in e %ascismul
o%icial) !i@1
] P $oun, E)ra (1--8@1972), poet american, autor al cele(relor Cantos, unul in monumentele poe)iei
contemporane6 !i@a petrecut o mare parte in 'ia#" ,n Europa, une a !i murit (;ene#ia). >in 1921 se sta(ile!te ,n
0talia con'ins c" re*imul lui Mussolini a'ea puncte semni%icati'e ,n comun cu sistemul social n")uit e el,
inspirat e Hsocialismul corporatistJ al lui C.<. >ou*las. 0nternat ,n la*"r e poli#ia militar" aliat" ,n 1998 su(
acu)a#ia e propa*an" antiamerican", E. $. este eclarat (olna' mintal !i internat ,ntr@un ospiciu in +U2.
Eli(erat ,n 1989, se ,ntoarce ,n 0talia, a oua sa patrie (n. trad.).
3-
'e#i a'ea pe unul in cei mai respecta#i guru %asci!ti, Xulius E'ola.
1
,n ciua acestui amal*am, consier c" e posi(il s" au o list" e tr"s"turi tipice a ceea ce a!
'rea s" numesc HUr@IascismJ sau H%ascismul eternJ. Respecti'ele tr"s"turi nu pot %i
,nre*imentate ,ntr@un sistem6 multe se contra)ic reciproc !i sunt tipice pentru alte %orme e
espotism sau %anatism. E e a/uns ,ns" ca una in ele s" %ie pre)ent", pentru a %ace s" se
coa*ule)e o ne(uloas" %ascist".
1. $rima tr"s"tur" a unui Ur@Iascism este cultul tradi4iei0 Trai#ionalismul e mai 'ecEi ec&t
%ascismul. 1@a %ost tipic numai pentru *&nirea contrare'olu#ionar" catolic" ulterioar"
Re'olu#iei %rance)e, e 'reme ce s@a n"scut ,n perioaa elenist" t&r)ie ca o reac#ie la
ra#ionalismul *rec clasic.
,n (a)inul Meiteranei, popoare e %elurite reli*ii (acceptate toate cu inul*en#" e c"tre
$antEeo@nul roman) au ,nceput s" 'ise)e la o re'ela#ie primit" ,n )orii istoriei omului. 2ceast"
re'ela#ie r"m"sese 'reme ,nelun*at" ascuns" su( '"lul unor lim(i e@acum uitate.
,ncrein#at" Eiero*li%elor e*iptene,
1
0ulius E'ola (1--9@1979) e(utea)" ca pictor aaist !i eCe*et al a'an*arelor artistice europene6 se reciclea)"
ulterior ,n *&nitor antimoernist, antimaterialist, antipropeist. +urs" teoretic" a noii repte italiene, E'ola critic"
at&t (ol!e'ismul, c&t !i americanismul6 este autorul unei %aimoase lucr"ri !e+olt contra hunii moderne (1939).
Cola(orea)" la pu(lica#iile e orientare %ascist", con%eren#ia)" ,n :ermania, scrie espre pro(lemele %ier(in#i ale
'remii, e(raice, rasiale, ar !i espre Oo*a, ma*ie, politic" sau erotism. Continu" acest tip e acti'ism eclectic
p&n" la moarte, c"r#ile sale mai citate %iin Oameni 1i mine !i $ clri tigrul (n. trad.).
39
runelor celtice, teCtelor sacre, ,nc" necunoscute, ale reli*iilor asiatice.
2ceast" nou" cultur" tre(uia s" %ie sincretic0 H+incretismJ ,nseamn" nu numai, a!a
cum spun ic#ionarele, ,m(inarea unor %orme i'erse e crein#e sau practici. O ast%el
e ,m(inare trebuie s /ngduie contradic4iile0 Toate mesa/ele ori*inale con#in un *er@
men e ,n#elepciune, iar c&n par a spune lucruri i%erite sau incompati(ile, e oar
%iinc" toate %ac alu)ie, ale*oric, la un ae'"r str"'ecEi.
$rin urmare, nu e cu putin4 dez+oltarea cunoa1terii0 2e'"rul a %ost e/a 'estit o at"
pentru toteauna, iar noi putem oar s" interpret"m ,n continuare mesa/ul s"u a(scons.
E e@a/uns s" ne uit"m ,n re*istrul oric"rei mi!c"ri %asciste pentru a@i *"si pe
principalii *&nitori trai#ionali!ti. :no)a na)ist" se Er"nea cu elemente trai#ionaliste,
sincretice, oculte. Cea mai important" surs" teoretic" a noii repte italiene, 0ulius
E'ola, amesteca :raal@ul cu $rotocoalele ,n#elep#ilor +ionului, alcEimia cu +acrul 0m@
periu Roman. ,nsu!i %aptul c", pentru a@!i emonstra escEierea mintal", o parte a
reptei italiene !i@a ampli%icat recent lista, al"tur&nu@i pe >e Maistre, :uenon !i
:ramsci, este o o'a" con'in*"toare e +incretism.
>ac" eCplora#i ra%turile care ,n li(r"riile americane poart" inica#ia H1eD 2*eJ, ,l 'e#i
*"si cEiar !i pe +%. 2u*ustin, care, up" c&te se !tie, nu era %ascist. >ar cEiar %aptul e
a@1 pune pe +%. 2u*ustin l&n*" me*ali#ii e la +toneEen*e este un simptom e Ur@
Iascism.
2. Trai#ionalismul presupune refuzul modernismului0 2t&t %asci!tii, c&t !i na)i!tii
aorau teEnolo@
40
*ia, ,n 'reme ce *&nitorii trai#ionali!ti e o(icei re%u)" teEnolo*ia consier&n c" e o
ne*are a 'alorilor spirituale trai#ionale. Totu!i, e!i na)ismul s@a m&nrit cu succesele
sale inustriale, laua sa la aresa moernit"#ii era oar ,n%"#i!area e %a#a" a unei
ieolo*ii (a)ate pe Hs&n*eJ !i Hp"m&ntJ 6Blut und Boden50 Respin*erea lumii moerne,
su( masca ,n%ier"rii moului e 'ia#" capitalist, 'i)a ,n special repuierea spiritului
anului 17-9 (sau a lui 1775, e'ient). 0luminismul, '&rsta Ra#iunii sunt '")ute ca
,nceputul epra'"rii moerne. ,n acest sens, Ur@Iascismul poate %i e%init rept
Hira#ionalismJ.
3. 0ra#ionalismul epine !i e cultul ac4iunii pentru ac4iune0 2c#iunea e %rumoas" prin
sine !i prin urmare tre(uie s" %ie reali)at" spontan !i %"r" nici un moment e re%lec#ie.
2 *&ni este o %orm" e castrare. >e aceea cultura e suspect ,n m"sura ,n care ea se
le*itimea)" prin atituini critice. ,ncep&n cu eclara#ia atri(uit" lui :oe((els (HC&n
au c" 'ine 'or(a e cultur", scot pistolulJ) !i s%&r!in cu %olosirea %rec'ent" a unor
eCpresii ca H$orcii e intelectualiJ, HCapete e ouJ, H+no(i raicaliJ, HUni'ersit"#ile
sunt un cui( e comuni!tiJ, suspiciunea %a#" e lumea intelectual" a %ost mereu un
simptom al Ur@Iascismului. 0ntelectualii %asci!ti o%iciali erau serios an*a/a#i ,n
acu)area culturii moerne !i a inteli*Een#iei li(erale e a %i a(anonat 'alorile
trai#ionale.
9. 1ici o %orm" e sincretism nu poate ,n*"ui critica. +piritul critic operea)"
istinc#ii, iar a %ace istinc#ii e un semn e moernitate. 0n cultura moern",
comunitatea !tiin#i%ic" recur*e la e)acor
41
ca instrument e e)'oltare a cuno!tin#elor. $entru Ur@Iascism dezacordul /nseamn
trdare0
8. >e)acorul e !i un semn al i'ersit"#ii. Ur@Ias@cismul e'oluea)" !i caut" consensul
eCploat&n !i eCasper&n %ireasca team de diferen40 $rimul apel al unei mi!c"ri
%asciste sau prematur %asciste este lansat contra intru!ilor. Ur@Iascismul este eci rasist
prin e%ini#ie.
5. Ur@Iascismul i)'or"!te in %rustrarea ini'iual" sau social". Ceea ce eCplic" e ce
una intre tr"s"turile tipice ale %ascismului istoric a %ost apelul ctre clasele de mi:loc
frustrate, le)ate e o cri)" economic" sau umilin#" politic", ,nsp"im&ntate e presiunea
*rupurilor sociale su(alterne. ,n 'remurile noastre, ,n care %o!tii HproletariJ sunt ,n curs
e a e'eni mica (ur*Ee)ie (iar 3umpenii
1
se autoeli@min" e pe scena politic"),
%ascismul ,!i 'a *"si auien#a ,n aceast" nou" ma/oritate.
7. Celor lipsi#i e orice ientitate social", Ur@%as@cismul le spune c" unicul lor
pri'ile*iu este !i cel mai comun cu putin#", !i anume acela e a se %i n"scut ,n aceea!i
#ar". 2ceasta este o(&r!ia Hna#ionalismuluiJ, ,n plus, sin*urii care pot s" %urni)e)e o
ientitate na#iunii, sunt u!manii. >rept care, la r""cina psiEolo*iei Ur@Iasciste se
a%l" obsesia complotului, e'entual interna#ional. 2ep#ii tre(uie s" se simt"
,mpresura#i. Ielul cel mai u!or pentru a %a'ori)a apari#ia unui complot este cel e a
recur*e la 9enofobie0 >ar complotul tre(uie s" 'in" !i in interior4 e o(icei e'reii sunt
o(iecti'ul cel mai in@
1
Lumpenproletariat. ,n l(. *erman" A proletariat ,n )ren#e, termen %olosit e MarC, pentru a@1 eose(i e
ae'"ratul proletariat (n. trad050
42
icat, a'&n a'anta/ul e a %i totoat" ,n interior !i ,n a%ar". ,n 2merica, ultimul
eCemplu e o(sesie a complotului este pre)entat e cartea The Ne, Eorld Order e
$at Ro(ertson.
-. 2ep#ii tre(uie s" se simt" umili#i e (o*"#ia ostentati'" !i e puterea u!manilor.
C&n eram copil, mi se spunea la !coal" c" en*le)ii erau Hpoporul care m"n&nc" e
cinci ori pe )iJ4 m&ncau e mai multe ori ca italienii, s"raci ar so(ri. E'reii sunt
(o*a#i !i se spri/in" ,ntre ei atorit" unei re#ele secrete e ,ntra/utorare. 2ep#ii tre(uie
totu!i s" %ie con'in!i c"@i pot r"pune pe u!mani. 2st%el, atorit" unei continue
penul"ri e re*istru retoric, du1manii sunt /n acela1i timp prea puternici 1i prea slabi0
Toate tipurile e %ascism sunt conamnate s" piar" r")(oaiele, c"ci prin ,ns"!i
alc"tuirea lor sunt incapa(ile s" aprecie)e o(iecti' puterea u!manului.
9. $entru Ur@Iascism nu eCist" lupt" pentru 'ia#", ci mai e*ra(" H'ia#" pentru lupt"J.
2!aar pacifismul este pactizare cu du1manulF paci%ismul e r"u, %iinc" +ia4a este un rzboi
permanent0 2cest lucru ,ns" auce cu sine un compleC tip 2rma*Eeon4 e 'reme ce
u!manii tre(uie !i pot s" %ie ,n'in!i, 'a tre(ui s" eCiste o ("t"lie %inal", ,n urma c"reia
mi!carea 'a st"p&ni lumea. O atare solu4ie final presupune c" 'a urma o er" a p"cii, o
;&rst" e 2ur care contra)ice principiul r")(oiului permanent. 1ici un lier %ascist n@a
reu!it 'reoat" s" re)ol'e aceast" contraic#ie.
1.. Elitismul este un aspect tipic al oric"rei ieolo*ii reac#ionare, %iin %unamental
aristocratic, ,n cursul istoriei, toate tipurile e elitism aristocratic sau militarist au
pro%esat implicit dispre4ul pentru
43
cei slabi0 Ur@%ascismul nu poate s" nu preice un Heli@tism popularJ. Iiecare cet"#ean apar#ine
celui mai (un popor in lume, mem(rii partiului sunt cei mai (uni cet"#eni, %iecare cet"#ean
poate (sau ar tre(ui) s" e'in" mem(ru al partiului. >ar patricieni %"r" ple(ei nu eCist".
3ierul, care !tie %oarte (ine c" po)i#ia sa n@a %ost o(#inut" prin ele*are, ci cucerit" prin %or#",
!tie la %el e (ine c" puterea sa se (a)ea)" pe sl"(iciunea maselor, at&t e sla(e ,nc&t au ne'oie
!i ,!i merit" un Hc&rmuitorJ. >e 'reme ce *ruparea e or*ani)at" ierarEic (up" un moel mi@
litar), %iecare lier su(oronat ,!i ispre#uie!te su(alternii, !i %iecare intre ei ,!i ispre#uie!te
supu!ii. Toate astea ,nt"resc accep#ia e elitism e mas".
11. >in aceast" perspecti+, fiecare este educat pentru a de+eni un erou0 ,n orice mitolo*ie
HeroulJ este o %iin#" eCcep#ional", ar ,n ieolo*ia Ur@Iascist" eroismul este norma. 2cest cult
al eroismului este str&ns le*at e cultul mor4iiF nu ,nt&mpl"tor e'i)a %alan*i!tilor era4 ;Gi+a
la muertel<
B
Oamenilor e r&n li se spune c" moartea e un lucru nepl"cut, ,ns" tre(uie ,n%runtat" cu
emnitate6 %ielilor li se spune c" moartea e un %el ureros e a a/un*e la o %ericire
supranatural". ,n scEim( ercTul Ur@Iascist aspir" la o moarte e%init" rept cea mai (un"
recompens" pentru o 'ia#" eroic". Eroul Ur@Iascist este ner"("tor s" moar". 0n ner"(area sa,
la rept 'or(in, i se ,nt&mpl" s"@i omoare mai es pe al#ii.
12. >e 'reme ce at&t r")(oiul permanent c&t !i eroismul sunt /ocuri *reu e /ucat, Ur@Iascistul
,!i
,n 0(. spaniol"4 Tr"iasc" moarteaP (S. trad05
44
trans%er" 'oin#a e putere asupra cEestiunilor seCuale. 2ceasta e sor*intea machismului (care
presupune ispre#uirea %emeilor !i ,n%ierarea ,n'er!unat" a unor o(iceiuri seCuale
noncon%ormiste, ,ncep&n cu castitatea !i s%&r!in cu EomoseCualitatea). >e 'reme ce seCul
,nsu!i e un /oc *reu e /ucat, eroul Ur@Iascist ,l /oac" cu armele, care sunt "rsatz
l
7uH s"u %alie6
/ocurile sale r")(oinice se atorea)" unei in+idia penis permanente.
13. Ur@Iascismul se (i)uie pe un Hpopulism calitati'J, ,n emocra#ie cet"#enii se (ucur" e
repturi ini'iuale, ar ansam(lul cet"#enilor poate prouce un impact politic oar in punct
e 'eere cantitati' (sunt urmate eci)iile ma/orit"#ii). $entru Ur@Iascism ini'i)ii, tocmai
%iinc" sunt ini'i)i, nu au repturi, iar HpoporulJ e conceput ca o calitate, o entitate
monolitic" eCprim&n H'oin#a comun"J. >e 'reme ce, ini%erent e cantitate, %iin#ele omene!ti
nu pot a'ea o 'oin#" comun", lierul pretine c" este translatorul lor. $ier)&nu@!i puterea e a
ele*a, cet"#enii nu ac#ionea)", ei sunt oar cEema#i pars pro toto, s" /oace rolul e popor.
$oporul este ast%el oar o %ic#iune teatral". $entru a a'ea un eCemplu con'in*"tor e populism
calitati', nu mai e ne'oie e $ia))a ;ene)ia
2
sau e staionul in 1urn(er*. $e 'iitor se
conturea)" un populism T+ sau Internet, prin care r"spunsul emo#ional al unui *rup selec#ionat
e cet"#eni poate %i pre)entat !i acceptat rept H'ocea poporuluiJ. ,n 'irtutea populismului s"u
calitati', Ur@Iascismul
1
,n l(. *erman"4 suro*at, compensa#ie, esp"*u(ire (S. trad05
?
$ia))a ;ene)ia era loca#ia pre%erat" a iscursurilor lui Mussolini, la Roma 6n0 trad050
45
trebuie s se opun HputreelorJ *u'erne parlamentare. Una intre primele %ra)e
rostite e Mussolini ,n parlamentul italian a %ost4 H2! %i putut s" trans%orm aceast" aul"
sur" !i cenu!ie ,ntr@un (i'uac al plutoanelor mele.J Iapt e c" a *"sit imeiat o ca)are
mai (un" pentru plutoane, ,n scEim(, la scurt timp up" aceea, a es%iin#at
parlamentul. Ori e c&te ori un politician se ,noie!te e le*itimitatea parlamentului
%iinc" n@ar mai repre)enta H'ocea poporuluiJ, se poate sim#i mirosul e Ur@Iascism.
19. Ur@Iascismul 'or(e!te Hlim(a cea nou"J. Ea a %ost in'entat" e OrDell ,n BIJK,
rept lim(" o%icial" a socialismului en*le), ,ns" elemente e Ur@Iascism sunt comune
unor i'erse %orme e ictatur". Toate teCtele e !coal" na)iste sau %asciste se (a)au pe
un leCic s"rac !i pe o sintaC" elementar", ,n scopul e a limita instrumentele unei
/uec"#i am"nun#ite !i critice. >ar tre(uie s" %im pre*"ti#i s" epist"m alte %orme ale
respecti'ei neolim(i, cEiar !i atunci c&n au ,n%"#i!area ne'ino'at" a unui tal.7sho,
popular. >up" ce@am ar"tat aceste posi(ile arEetipuri e Ur@Iascism, %ie@mi ,n*"uit s"
tra* o conclu)ie. 0n iminea#a e 27 iulie 1993 mi s@a spus c", a!a cum s@a comunicat
la raio, %ascismul se pr"@(u=ise !i Mussolini %usese arestat. Maic"@mea m@a trimis s"
cump"r )iarul. M@am us la cEio!cul cel mai apropiat !i am '")ut c" )iare se *"seau,
ar numele lor era i%erit. 0n plus, up" ce mi@am aruncat un ocEi pe titluri, mi@am at
seama c" %iecare )iar spunea lucruri i%erite. 2m cump"rat unul, la ,nt&mplare, !i am
citit un apel tip"rit pe prima pa*in", semnat e cinci sau !ase partie politice, cum ar %i
>emocra#ia Cre!tin", $artiul Comunist, $ar@
95
tiul +ocialist, $artiul 2c#iunii, $artiul 3i(eral. $&n" ,n acel moment cre)usem c" ,n
%iecare #ar" eCista un sin*ur parti, !i c" ,n 0talia eCista oar $artiul 1a#ional Iascist.
>escopeream c" ,n #ara mea era cu putin#" s" eCiste i'erse partie ,n acela!i timp. =i
nu oar at&t4 e 'reme ce eram un ("iat iste#, mi@am at pe loc seama c" era imposi(il
ca at&tea partie s" %i r"s"rit e la o )i la alta. 2m priceput ast%el c" ele eCistau e mult
ca or*ani)a#ii clanestine. TeCtul proclama s%&r!itul ictaturii !i re'enirea li(ert"#ii4
li(ertatea cu'&ntului, a presei, e asociere politic". 2ceste cu'inte, Hli(ertateJ,
Hictatur"J >oamne >umne)eule era prima oar" ,n 'ia#a mea c&n le citeam.
>atorit" acestor cu'inte noi, ren"s@cusem ca om li(er al Occientului.
Tre(uie s" %im aten#i ca ,n#elesul acestor cu'inte s" nu %ie uitat. Ur@Iascismul este ,nc"
,n /urul nostru, uneori ,n Eaine ci'ile. 2r %i at&t e con%orta(il, pentru noi, ac" un
ini'i s@ar i'i pe scena lumii !i ar spune4 H;reau s" escEi in nou 2uscEDit)E@ul,
'reau s" '" in nou c"m"!ile ne*re e%il&n ,n pie#ele 0talieiPJ >ar 'ai, 'ia#a nu e at&t
e u!oar". Ur@Iascismul poate ,nc" s" se ,ntoarc" su( cele mai ne'ino'ate ,n%"#i!"ri.
>atoria noastr" e e a@1 a ,n 'ilea* !i e a@1 ar"ta cu e*etul ini%erent su( ce %orm"
nou" s@ar ar"ta, ,n %iecare )i, ,n orice parte e lume. ,l cite) in nou pe Roose'elt4
H,nr")nesc s" spun c" ac" emocra#ia american" ar ,nceta s" mear*" ,nainte ca o
putere 'ie, c"ut&n )i !i noapte, prin mi/loace pa!nice, s" ,m(un"t"#easc" 'ia#a ce@
t"#enilor no!tri, puterea %ascismului ar spori ,n #ara noastr"J (9 noiem(rie 193-).
3i(ertatea !i eli(erarea
47
sunt o str"anie care nu se s%&r!e!te nicic&n. 2ceasta s" ne %ie e'i)a4 H1u uita#i.J
,n*"ui#i@mi s" ,ncEei cu o poe)ie e Iranco Iortini
1
Pe parapetul podului Capetele sp*nzura4ilor /n apa iz+orului puma sp*nzura4ilor0
Pe caldar*mul t*rgului &nghiile /mpu1ca4ilor /n iarba +e1ted a c*mpului (in4ii /mpu1ca4ilor0
mu1ti +zduhul s mu1ti pietrele Carnea noastr nu mai e uman mu1ti +zduhul s mu1ti
pietrele Inima noastr nu mai e uman0
(ar noi +om fi citit /n ochii celor mor4i Li +om aduce pe pm*nt libertate Iar strnsoarea pumnilor
celor mor4i " semn c se +a face dreptate0
1
Iortini, Iranco (1917@1999) pseuonimul lui Iranco 3attes. $oet critic, pro%esor uni'ersitar. 0n opera !i ,n
acti'itatea sa cultural" a eCprimat statornic 'oin#a !i i%icultatea e Ha %i ,n istorieJ 6n0 trad050
48
D
espre pres"
>omnilor senatori,
Ceea ce am s" '" pre)int pe scurt este un cahier de doleances
B
espre situa#ia presei italiene,
cu re%erire la rela#iile sale cu lumea politic". $ot s" %ac acest lucru nu ,n a(sen#a, ci ,n pre)en#a
unor repre)entan#i ai presei, c"ci ceea ce 'oi spune am sus#inut ,nc" in anii Q5., o mare parte
in p"rerile mele %iin pu(licate ,n cotiianele !i s"pt"m&nalele noastre. 2ceasta ,nseamn" c"
tr"im ,ntr@o #ar" ,n care o pres" li(er" !i %"r" pre/uec"#i este capa(il" s" se supun" ea ,ns"!i
unui proces.
Rolul celei e@a patra puteri este cu si*uran#" cel e a controla !i critica celelalte trei puteri
trai#ionale (laolalt" cu puterea economic" !i a partielor !i sinicatelor)6 poate %ace acest
lucru ,ntr@o #ar" li(er", eoarece critica presei nu are %unc#ii represi'e. Mi/loacele e
comunicare pot in%luen#a 'ia#a politic" a #"rii numai prin crearea e opinie. ,n scEim( puterile
trai#ionale nu pot controla !i critica mass@me@ia ec&t recur*&n la mass@meia6 alt%el,
inter'en#ia lor e'ine sanc#iune, %ie ea eCecuti'", le*islati'"
1
Cahier de doleances ,n l(. %rance)"4 caiet e olean#e
&i0 trad050
49
sau /uec"toreasc" ceea ce e posi(il s" se ,nt&mple numai ac" mass@meia s"'&r!esc un
elict sau par s" *enere)e situa#ii e e)ecEili(ru politic !i institu#ional ('e)i e)(aterea
espre par condicio
B
50
>e 'reme ce totu!i mass@meia, ,n ca)ul e %a#" presa scris", nu pot %i scutite e critici, pentru
o #ar" emocratic" este un certi%icat e s"n"tate ca presa s" poat" s" se pun" pe ea ,ns"!i ,n
cau)".
=i totu!i nu e e a/uns s@o %ac"6 mai mult, ac#iunea aceasta poate s" constituie un ali(i soli,
sau, ac" e s" %im se'eri, un ca) e Htoleran#" represi'"J, cum ,i spunea Marcuse6 up" ce@!i
emonstrea)" propria lips" e pre/uec"#i auto%la*elant", presa renun#" s" se mai re%orme)e.
2cum 'reo ou")eci e ani 3i'io ^anetti ,mi ceruse !i pu(licase ,n re'ista "spresso, un lun*
articol critic %a#" e "spresso ,nsu!i. O s" %iu eCcesi' e moest, ,ns" ac" "spresso !i@a
corectat conuita, n@a %ost atorit" articolului meu, ci unei %ire!ti e'olu#ii a lucrurilor. >in c&te
,mi amintesc, critica mea a l"sat timpul s"@!i spun" cu'&ntul.
+cEi#&n acest cahier de do/eances al meu, nu inten#ione) s" critic presa ,n pri'in#a rela#iilor
sale cu lumea politic", ca !i cum lumea politic" ar %i o 'ictim" ne'ino'at" a a(u)urilor presei.
Consier c" cea int&i este pe eplin !i soliar r"spun)"toare pentru situa#ia pe care 'oi
,ncerca s@o conture).
,n plus, m" isocie) e acei pro'inciali pentru care tot ce este r"u se@nt&mpl" oar ,n #ara
noastr". 1u 'oi c"ea ,n *re!eala presei noastre, aesea
1
par condicio 1(. latin", coni#ie e*al", iar prin eCtensie criteriul unui tratament e*al al partenerilor ,n orice
%el e ne*ocieri sau polemici (sociale, politice, economice etc.) (S. trad50
50
Ceno%il", care atunci c&n nume!te un cotiian str"in ,l ,nso#e!te mereu cu a/ecti'ul
Hpresti*iosJ, a/un*&n ast%el s" 'or(easc" espre Hpresti*iosul Ne, -or. Post< ori e c&te ori
ore!te s" cite)e 'reo a%irma#ie !i nesocotin %aptul c" Ne, -or. Post este un )iar e m&na a
patra, i*norat p&n" !i e cititorii in OmaEa sau 1e(ransKa. O mare parte in p"catele presei
italiene sunt comune ast")i aproape tuturor #"rilor. M" 'oi re%eri ,ns" ne*ati' la alte #"ri numai
ac" e strict necesar, %iinc" Ha nerept"#i e mai u!or ec&t a repara o nereptateJ. =i 'oi
recur*e la eCemple in alte #"ri c&n lec#ia lor mi se 'a p"rea po)iti'" !i ,n ceea ce ne pri'e!te.
O ultim" preci)are4 pentru corectituine 'oi %olosi teCte e re%erin#" in !epubblica, Corriere
della era !i "spresso0 Este 'or(a espre trei pu(lica#ii la care am cola(orat !i cola(ore) ,nc",
!i prin urmare criticile mele nu 'or putea %i consierate preconcepute sau e rea@crein#". ,ns"
pro(lemele pe care le 'oi riica se re%er" la ,ntrea*a pres" italian".
Polemici /n anii 1aizeci 1i 1aptezeci
,n anii !ai)eci !i !apte)eci polemica asupra naturii !i rolului presei se erula ,n /urul
urm"toarelor ou" teme4 prima a(ora eose(irea ,ntre !tire !i comentariu, !i prin urmare
apelul la o(iecti'itate6 a oua se re%erea la %aptul c" )iarele sunt instrumente ale puterii,
*estionate e partie sau e *rupuri economice, care %olosesc un lim(a/ 'oit ,n@ci%rat,
eoarece ae'"rata lor menire nu e e a o%eri in%orma#ii cet"#enilor, ci e a transmite mesa/e
ci%rate
81
unui alt *rup e putere, peste capul cititorilor. 3im(a/ul politic se inspira in acelea!i
principii, iar eCpresia Hcon'er*en#e paraleleJ a r"mas ,n literatura espre mass@meia
ca un sim(ol al acestui lim(a/, c&t e c&t inteli*i(il pe corioarele e la Monte@citorio
1
,
ar e nep"truns pentru *ospoina in ;o*Eera
2
.
2!a cum 'om 'eea, aceste ou" teme sunt ,n mare parte esuete. $e e@o parte,
a'usese loc o 'ast" polemic" asupra o(iecti'it"tii, iar mul#i intre noi sus#ineau c" (cu
eCcep#ia (uletinului meteo) nu se poate 'or(i nicioat" espre in%orma#ie ,ntr@ae'"r
o(iecti'". CEiar !i separ&n cu *ri/" comentariul e !tire, selec#ia ,ns"!i a !tirii !i
punerea ei ,n pa*in" constituie un element e apreciere implicit". 0n ultimele ecenii s@
a impus stilul a!a@)isei Htemati@)"riJ4 aceea!i pa*in" acora spa#iu unor !tiri oarecum
le*ate ,ntre ele. 0at" un eCemplu e temati)are la p. 17 a )iarului !epubblica ap"rut
uminic", 22 ianuarie. $atru articole4 HBrescia4 1a!te !i@!i omoar" %iicaJ6 HRoma4
+in*ur acas", 9 ani, se /oac" pe per'a@
1
Montecitorio palat la Roma, seiu in 1-7. al Camerei >eputa#ilor, sinonim prin eCtensie cu $arlamentul
italian 6n0Mrad050
_
?
(not" 1997) >e!i, am mai preci)at e c&te'a ori, !i corectituinea istoric" m" o(li*", 'reau s" amintesc c"
sinecoca H*ospoine in ;o*EeraJ (atri(uit" ,n cEip ciuat unor autori i%eri#i) s@a impus e %apt ,n timpul unei
ancEete in anii !ai)eci ini#iate e +er'iciul Opinii in carul R20 (tele'i)iunea pu(lic" italian") asupra
lim(a/ului politic (ancEet" care emonstrase c" eCpresii consierate normale, e pil" Hpartie laiceJ se
o'eeau e %apt a(solut inesci%ra(ile pentru pu(licul lar*). Iuseser" consultate e!antioane %elurite, ,ntre care !i
un *rup e *ospoine in ;o*Eera 6n0 autorului50
52
)ul %erestrei, tat"l s%&r!e!te la Re*ina CoeliJ
1
6 HRoma4 $oate s" nasc" la spital cEiar !i
cine nu 'rea s" p"stre)e copilulJ6 HTre'iso4 O mam" i'or#at" emisionea)" ca mam"J.
2!a cum reiese, tema este riscul copil"riei a(anonate, ,ntre("rile pe care ar tre(ui s"
ni le punem4 Este 'or(a e o pro(lem" e actualitate, speci%ic" acestei perioaeM +unt
toate !tirile espre ast%el e ca)uriM >ac" ar %i %ost 'or(a oar e patru ca)uri,
pro(lema, in punct e 'eere statistic, n@ar %i rele'ant"6 ar proceeul temati)"rii
promo'ea)" !tirea la ceea ce clasica retoric" /uiciar" !i eli(erati'" numea
e9emplumA un sin*ur ca) in care se euce (sau se su*erea)" %rauulos eucerea) o
re*ul". >e!i este 'or(a oar e patru ca)uri, )iarul ne " e ,n#eles c" sunt mult mai
multe6 ac" ar %i %ost mult mai multe, )iarul s@ar %i a(#inut s" spun". Temati@)area nu
o%er" patru !tiri, ci o opinie ap"sat" asupra situa#iei copilului6 ini%erent e ce ar %i
urm"rit reactorul care, apropiinu@se pro(a(il !i mie)ul nop#ii, a pa*inat ,n %inal a!a
pentru c" nu !tia cum s" umple pa*ina 17. >eparte e mine ,ns" *&nul c" teEnica
temati)"rii este *re!it" sau prime/ioas"4 spun oar c" ea ne emonstrea)" cum pot %i
eCprimate opinii &n in%orma#ii strict o(iecti'e.
0n pri'in#a lim(a/ului criptic, a! spune c" presa noastr" 1@a p"r"sit, eoarece s@a
scEim(at !i lim(a/ul politicienilor, care nu mai citesc e pe o %oaie la micro%oane %ra)e
o(scure !i complicate, ci spun apertis +erbis c" unul intre cole*ii lor este un tr""tor,
iar cel"lalt, ,n replic", ,!i lau" ,n *ura mare
1
Re*ina Coeli ,ncEisoare cele(r" la Roma 6n0 trad050
calit"#ile erectile ale propriului or*an reprouc"tor. Mai mult, presa recur*e la un
lim(a/ pe ,n#elesul acelei entit"#i ma*matice care ast")i se nume!te Homul e r&nJ,
consier&n ,ns" c" oamenii e r&n 'or(esc oar ,n !a(loane. 0at" a!aar (%olosesc la
nimereal" ate culese e stuen#ii mei timp e o lun" in presa italian") ,ntr@un sin*ur
articol in Corriere (11 ianuarie 1998) o list" e eCpresii !a(lonate4 H+peran#a e ultima
care moareJ, H>ialo* al pere#ilorJ, H>ini anun#" lacrimi !i s&n*eJ, HYuirinale
1
e *ata e
r")(oiJ, H`arcul e *ata c&n (oii au p"r"sit *ra/ulJ, H$annella
2
tra*e@n *olJ, HTimpul
presea)", nu mai e loc pentru ureri e (urt"J, H:u'ernul mai are ce'a e mersJ, H2m
%i pierut ("t"liaJ, H+e@apro@pie %r&n*Eia e parJ. 0at" acum ce *"sim ,n !epub7blica
in 2- ecem(rie 19994 HTre(uie s" scape !i capra !i 'ar)aJ, HCine@alear*" up" oi
iepuri, nu prine nici unulJ, H>e prieteni s" m" %ereasc" >umne)euJ, H;als pe picior
*re!itJ, HIinin'est
3
co(oar" in nou ,n aren"J, HOmleta e *ataJ, H;remea s%in#ilor a
apusJ, HO (uruian" *reu e smulsJ, H>up" cum (ate '&ntulJ, HTele'i)iunea ,!i ia
partea leului !i ne las" oar %irimiturileJ, HRe'enirea pe po)i#iiJ, H1i'elul e auien#"
,n c"ere li(er"J, H,!i piere %irul po'estiriiJ, H+" escEiem lar* ocEiiJ, NN H+" %aci pe
surulJ, H+cap" ter%elitJ, H>ureroasa sul" ,n coast"J, HOma*ierea armelorJ... Mai
e*ra(" un
1
Yuirinale, omonimul unei coline a Romei, re!ein#" o%icial" in 199- a pre!ein#ilor Repu(licii italiene 6n0
trad050
?
Marco $annella, lier al $artiului Raical 6n0 trad050
3
Iinin'est, numele *eneric al companiilor t' !i eitoriale ale lui +il'io Berlusconi, actualul pre!einte al
Consiliului e Mini!tri 6n0 trad50
almanaE, ec&t un )iar. 1e ,ntre("m ac" aceste cli!ee sunt la urma@urmei mai mult
sau mai pu#in clare ec&t acele Hcon'er*en#e paraleleJ al c"ror ,n#eles a %ost priceput
totu!i e Bri*")ile Ro!ii care au !i ac#ionat ,n consecin#".
+" o(ser'"m c" aceste eCpresii !a(lonate, (une pentru Homul e r&nJ, sunt cinci)eci
la sut" in'entate e autorii articolelor, iar cinci)eci la sut" citate in eclara#iile
parlamentarilor. 2!a cum se 'ee, ca s" %olosim un alt cli!eu, Hcercul se str&n*eJ, rept
care purceem la isecarea unei alian#e ia(olice, ,n carul c"reia nu se !tie cine sunt
corup#ii !i cine corup"torii.
:ata a!aar cu 'ecEea e)(atere espre o(iecti'itate !i lim(a/ a(scons. 2par noi
pro(leme. Care sunt !i cum aparM
Cotidianul de+ine sptm*nal
,n anii !ai)eci )iarele nu a'eau e su%erit in pricina concuren#ei tele'i)iunii. >oar
2cEille Campanile
1
, ,ntr@o e)(atere asupra tele'i)iunii (:rosseto, septem(rie 1952)
a'usese o intui#ie luminoas"4 c&n'a )iarele "eau cele int&i o !tire, ulterior inter'e@
neau alte pu(lica#ii spre a a&nci cEestiunea6 )iarul era ca o tele*ram" care se termina
cu4 Hurmea)" scrisoareJ. >e/a ,n 1952 !tirea tele*ra%ic" era at" la opt seara e
tele/urnal.
1
2cEille Campanile (19..@1977) scriitor italian, ramatur* !i pro)ator, ale c"rui c"r#i sunt sus#inute e un umor
paraoCal, anticopiator al teatrului a(sur 6n0 trnd050
55
^iarul e a oua )i iminea#" "ea aceea!i !tire6 era o scrisoare care se termina cu4
Hurmea)", (a cEiar precee, tele*ram"J.
>e ce numai un *eniu al comicului precum Campanile !i@a at seama e aceast"
situa#ie paraoCal"M Iiinc" pe@atunci tele'i)iunea se limita la unul sau ou" canale
consierate ,n slu/(a re*imului, !i prin urmare nu era socotit" (,n mare parte /usti%icat)
o surs" crei(il"6 )iarele spuneau mai multe lucruri !i oarecum mai pu#in 'a*6 comicii
se n"!teau la cinema sau la ca(aret, !i nu se prip"!eau ,ntoteauna pe la tele'i)iune6
comunicarea politic" a'ea loc ,n pia#a pu(lic", %a#"@n %a#", sau prin a%i!e pe )iuri4 un
stuiu espre con%runt"rile tele'i)ate ,n anii !ai)eci a/un*ea la conclu)ia, ,n urma
anali)"rii multor tri(une politice, c" ,n inten#ia e a@!i aec'a propunerile la
telespectatorul meiu, repre)entantul $artiului Comunist s%&r!ea prin a spune lucruri
%oarte asem"n"toare celor spuse e repre)entantul Cre!tin >emocra#ilor, ,nc&t
i%eren#ele se !ter*eau, %iecare ,ncerc&n s" apar" c&t mai neutru !i mai ,ncura/ator cu
putin#". $rin urmare, polemica, lupta politic" a'ea loc ,n alt" parte, !i preponerent ,n
)iare.
2poi s@a prous saltul, cantitati' (canalele s@au Q,nmul#it e )or) !i calitati'6 cEiar ,n
interiorul tele'i)iunii e stat se istin*eau trei canale i%erit orientate politic. +atira,
e)(aterea aprins", %a(rica e scoop
B
au %ost preluate e tele'i)iune, care a ep"!it
cEiar !i (arierele seCului, ,nc&t unele pro*rame e up" unspre)ece seara e'eniser"
mult mai ,nr")@
1
scoop ,n 1(. en*l. su(iecte e sen)a#ie 6n0 trnd050
nete ec&t copertele monaEale ar(orate e "spresso sau e Panorama, care nu treceau
incolo e %rontiera %esei. ,nc" e pe la ,nceputul anilor Q5., ,mi amintesc c" scriam
espre talK@sEoD@urile americane, ca espre ni!te spa#ii e con'ersa#ie ci'ili)at",
spiritual", care putea s"@i #in" pe spectatori #intui#i p&n" up" mie)ul nop#ii ,n %a#a
micului ecran, !i le propuneam cu %er'oare tele'i)iunii italiene. Ulterior, talK@sEoD@ul
a'ea s" apar" tot mai trium%"tor pe ecranele t' italiene ,ns", treptat, s@a trans%ormat
,ntr@un spa#iu al unor con%runt"ri 'iolente, uneori !i %i)ice, o !coal" a unei eCprim"ri pe
!leau (la rept 'or(in, o asemenea e'olu#ie a a'ut loc ,n parte !i ,n talK@sEoD@urile in
alte #"ri).
Tele'i)iunea e'enea ast%el prima surs" e i%u)are a !tirilor, iar )iarului i se
escEieau oar ou" c"i4 espre prima cale posi(il" (pe care o 'oi e%ini eocamat"
rept Haten#ie l"r*it"J) 'oi 'or(i mai ,ncolo6 cre ,ns" c" se poate a%irma c" presa a
urmat ,n mare parte cea e@a oua cale4 s@a Hs"pt"@m&nali)atJ. Cotiianul a e'enit tot
mai asem"n"tor unui s"pt"m&nal, eic&n un spa#iu enorm %aptului i'ers,
e'enimentelor monene, culiselor 'ie#ii politice, lumii spectacolului. Iapt care
eclan!ea)" cri)a s"pt"m&nalelor e prima m&n" (aic" Panorama, "poca, "uropea,
"spresso !.a.)6 s"pt"m&nalului ,i r"m&n ou" c"i6 sau se Hlunari)ea)"J (e!i eCist" e/a
lunare speciali)ate ,n 'eliere, ceasuri, (uc"t"rie, computere cu pia#a lor %iel" !i
si*ur"), sau acoper" spa#iul e culise !i (&r%e care ,i era %amiliar !i e care continu" s"
se ocupe, al s"pt"m&nalelor e ni'el meiu, )cnte sau Oggi pentru amatorii e nun#i
princiare, sau al celor e m&na a oua,
@O
No+ella ?PPP, top sau "+a "9press pentru pasiona#ii e aultere spectaculoase !i pentru
'&n"torii e s&ni escoperi#i ,n intimitatea closetelor.
>ar s"pt"m&nalele e m&na ,nt&i nu pot s" se co(oare la ni'elul celor e /os sau meii
ec&t ,n pa*inile e la s%&r!it, !i cEiar asta %ac a!a c" acolo tre(uie s" c"uta#i s&nii,
prieteniile amoroase !i nun#ile. $rin urmare, co(or&nu@se, pier in pro%ilul pu(licului
lor speci%ic4 cu c&t s"pt"m&nalul e ni'el ,nalt inter%erea)" cu ni'elul meiu sau cel in@
%erior, cu at&t c&!ti*" un pu(lic care nu e al s"u ,n mo trai#ional, nu mai !tie cui se
aresea)" !i intr" ,n cri)"6 ,!i m"re!te tira/ul, ar ,!i piere ientitatea. $e e alt" parte,
s"pt"m&nalul prime!te o lo'itur" mortal" in partea suplimentelor s"pt"m&nale ale
cotiianelor. 2r a'ea o sin*ur" solu#ie4 s@o apuce pe calea unor pu(lica#ii americane
care #intesc un cititor select, e pil" Ne, -or.er, care o%er" ,n acela!i timp lista
spectacolelor e teatru, (en)i esenate e calitate, scurte antolo*ii e poe)ie, ar !i
c&te un articol lun* cam e cinci)eci e pa*ini ac@tilo espre 'ia#a unei mari oamne
a uni'ersului eitorial tip <elen Lol%. +au ar putea s" urme)e calea lui Times sau
Nei+si+ee., care accept" s" %ie s"pt"m&nale e e'enimente anterior pre)entate ,n )iare
!i la t', %urni)&n ,n scEim( re)umate esen#iale sau osare cu puncte e 'eere i'erse,
%iecare intre ele a'&n ne'oie e luni e pro*ramare !i munc", !i e o ocumentare
'eri%icat" p&n" la cel mai mic am"nunt, ast%el ,nc&t rar se ,nt&mpla ca aceste s"p@
t"m&nale s" pu(lice 'reun rept la replic" pentru e)min#irea unor ate. $e e alt"
parte, cEiar !i un articol pentru Ne, -or.er este comanat cu c&te'a
5
luni (une ,nainte, iar ac", ulterior, este consierat necorespun)"tor, autorul este pl"tit
oricum (cu *enero)itate) !i articolul este aruncat la co!. 2cest tip e s"pt"m&nal are
costuri %oarte riicate !i poate eCista oar pe o pia#" monial" e an*lo%oni, iar nu pe o
,n*ust" pia#" e italo%oni, ale c"rei cote e lectur" r"m&n ,nc" escura/ante.
2!aar, s"pt"m&nalul se str"uie!te s" se #in" up" cotiian, pe aceea!i cale, !i %iecare
,ncearc" s"@1 ep"!easc" pe cel"lalt, pentru a c&!ti*a aceia!i cititori. 2ceasta eCplic" e
ce *loriosul "uropeo tra*e o(loanele, "poca ,ncearc" in r"sputeri o cale alternati'",
sus#in&nu@se prin reclame e tele'i)iune, "spresso !i Panorama lupt" pentru a se
i%eren#ia4 o %ac, ar pu(licul ,!i " seama e asta tot mai pu#in. 2esea, cunoscu#i e@
ai mei, unii cEiar culti'a#i, m" %elicit" pentru minunata ru(ric" pe care o semne)
s"pt"m&nal ,n Panorama !i m" asi*ur" m"*ulitor c" ei cump"r" Panorama numai !i
numai pentru a citi teCtul meu.
Ideologia spectacolului
=i cotiianeleM Ca s" e'in" s"pt"m&nale, ,!i sporesc num"rul e pa*ini, ca s" le
sporeasc", se (at pentru pu(licitate, ca s" ai(" mai mult" pu(licitate, ,!i sporesc !i mai
mult num"rul e pa*ini !i n"scocesc suplimente, ca s" umple acele multe pa*ini
tre(uie totu!i s" relate)e ce'a, pentru a relata tre(uie s" ep"!easc" in%orma#ia seac"
(e/a o%erit" e tele'i)iune), rept pentru care se sptm*nizeaz
tot mai mult !i tre(uie s" in'ente)e in%orma#ia !i s" trans%orme ,n in%orma#ie ceea ce nu
e in%orma#ie.
0at" un eCemplu. 2cum c&te'a luni, primin eu un premiu la :rin)ane, am %ost
pre)entat e cole*ul !i prietenul :ianni ;attimo
1
.
Cei ce se ocup" cu %ilo)o%ia !tiu c" m" situe) pe alte po)i#ii ec&t cele ale lui ;attimo,
ceea ce nu eCclue pre#uirea noastr" reciproc". +e mai !tie c" ne a'em ca %ra#ii ,nc" in
%ra*e" tinere#e !i c" ne place s" ne pi!c"m unul pe cel"lalt ,n orice ,mpre/urare mai
pu#in o%icial". 0n acea )i ;attimo a optat pentru calea coloc'ial", %"c&n o pre)entare
a%ectuoas" !i plin" e spirit, la r&nul meu replic&nu@i pe un ton la %el e *lume#,
su(liniin prin poante !i paraoCuri, perenele noastre i'er*en#e. 2 oua )i, un )iar
italian eica o pa*in" cultural" ,ntrea*" con%runt"rii e la :rin)ane care ar %i marcat,
con%orm semnatarului, na!terea unei noi, ramatice !i ineite %racturi ,n omeniul
%ilo)o%iei italiene. 2utorul articolului !tia %oarte (ine c" nu era 'or(a e o !tire, nici
m"car cultural". $ur !i simplu crease un caz care nu a'ea acoperire ,n realitate. ;" las
pe umnea'oastr" s" *"si#i eCemple asem"n"toare ,n omeniul politicii. ECemplul
cultural este ,ns" rele'ant4 )ia@,rul (Oe(uia s" construiasc" un ca) %iinc" a'ea e
umplut prea multe pa*ini eicate culturii, %aptului i'ers !i monenit"#ii, toate
ominate e o ieolo*ie a spectacolului.
+" lu"m Corriere della sera (99 pa*ini) !i !epub7blica (89 pa*ini) e luni, 23 ianuarie.
3u&n ,n calcul ensitatea mai mare a pa*inilor in Corriere,
1
:ianni ;attimo %ilo)o% !i scriitor italian contemporan (n. trad.).
!"
constat"m o cantitate e*al" e material. 3uni este o )i *rea, nu prea sunt !tiri politice !i
economice proaspete, nu r"m&n, e'entual, ec&t cele sporti'e. 0n acea )i, 0talia se a%l"
,n toiul unei cri)e *u'ernamentale !i cotiianele noastre pot s"@!i eice articolele e
%on uelului >ini@Berlusconi. Un masacru ,n 0srael e H)iua 2uscEDit)@uluiJ e e@
a/uns pentru a umple cea mai mare parte a pa*inii ,nt&i, a"u*&n !i episoul a%acerii
2nreotti, !i, pentru Corriere, moartea str"moa!ei %amiliei NenneO. Re)er'e6 cronici
espre Cecenia. Cum se 'a umple restul e pa*iniM Cele ou" )iare eic" 7 !i
respecti' 9 pa*ini cronicii cet"#ene!ti, 19 !i 7, sportului, 2 !i 3, culturii, 2 !i 8,
economiei, precum !i ,ntre - !i 9 pa*ini cronicii monene, spectacolului !i tele'i)iunii.
,n am(ele ca)uri, in 32, cel pu#in 18 pa*ini sunt eicate unor ru(rici speci%ice
pu(lica#iilor s"pt"m&nale.
+" lu"m acum Ne, -or. Times ap"rut ,n aceea!i )i e luni. >in 83 e pa*ini, 15 mer*
pe sport, 1. se ocup" e pro(lemele metropolei, 1. e economie. Mai r"m&n 15 pa*ini.
,n respecti'a #ar" nu are loc o cri)" !i LasEin*ton@ul nu reclam" prea mult spa#iu, a!a
c" cele cinci pa*ini e National !eport se ocup" e tre(urile interne. 2poi, ,n a%ar" e
masacrul in 0srael, mai *"sim cel pu#in )ece articole espre $eru, <aiti, re%u*ia#ii
cu(ane)i, Ruana, Bosnia, 2l*eria, con%erin#a interna#ional" asupra s"r"ciei, Xaponia
up" cutremur, ca)ul episcopului :aillot. Urmea)" 2 pa*ini ense e comentarii !i
anali)e politice.
Cele ou" )iare italiene nu pomenesc espre $eru, <aiti, Cu(a, Ruana. +" amitem
totu!i c"
61
primele trei #"ri ,i interesea)" mai mult pe americani ec&t pe europeni, e!i oricum
re)ult" c" era 'or(a e su(iecte e actualitate interna#ional" pe care )iarele noastre le@
au i*norat ,n %a'oarea p"r#ii eicate spectacolelor !i tele'i)iunii. Ne, -or. Times
eic", ar asta oar %iinc" e luni, ou" pa*ini temei media business, ar nu e 'or(a
e inten#ii sau iniscre#ii pri'in persona/e in lumea spectacolului, ci e re%lec#ii !i
anali)e economice asupra sho, business7ului0
Cotidianul 1i tele+iziunea
$resa italian" este e/a epenent" e tele'i)iune. Tele'i)iunea %iCea)", cum se spune,
a*ena presei scrise. 1u cre s" mai eCiste )iare pe lume ,n care !tirile e la tele'i)or
s" umple pa*ina ,nt&i, a%ar" oar ac" cu o sear" ,nainte Clinton sau Mit@terran n@au
a'ut 'reo inter'en#ie tele'i)at" sau a %ost scEim(at aministratorul ele*at al unei
re#ele na#ionale. +" nu mi se r"spun" c" pa*inile tre(uie umplute cu ce'a. +" arunc"m
o pri'ire pe Ne, -or. Times, num"rul e uminic", 22 ianuarie. 0n totalul e 859 e
pa*ini sunt incluse sec#iunile pu(licitare, re'ista c"r#ilor, s"pt"m&nalul e %apt i'ers,
c"l"toriile, automo(ilele etc. +" 'eem une 'ine 'or(a e tele'i)iune este totu!i un
electrocasnic care ocup" mult spa#iu ,n ima*inarul american. +e spune c&te ce'a la
pa*ina 32 a suplimentului e arte !i spectacol, une eCist" un comentariu espre ste@
reotipurile rasiale ,n pro*rame !i o recen)ie lun*" la un amira(il ocumentar espre
'ulcani. Mai
52
este, %ire!te, !i %ascicolul cu escrierea emisiunilor, ar tema tele'i)iunii nu mai apare
nici m"car ,n suplimentul e %apt i'ers !i monene. $rin urmare nu@i ae'"rat c" e
ne'oie s" se 'or(easc" e tele'i)iune pentru umplerea pa*inilor !i captarea pu(licului.
Este 'or(a e o op#iune, iar nu e o necesitate, ,n aceea!i )i, cotiianele italiene au
acorat un spa#iu lar* unei emisiuni a lui CEiam(retti (ce urma s" %ie transmis", %iin
'or(a a!aar e pu(licitate *ratuit") !i ,n care !tirea central" era c" CEiam(retti
,ncercase s" intre cu camerele e luat 'eeri ,n aula une ,mi #ineam cursul, iar eu
in respect pentru loc !i estina#ia lui nu@i permisesem accesul. >ac" asta se poate
numi !tire (c"ci sen)a#ional este p&n" !i %aptul c" unele sanctuare mai scap" ne@
priE"nite e tele'i)iune), nu merita mai mult e patru r&nuri ,ntre ou" asteriscuri e
curio)it"#i. >ar ac" la u!a acelei aule ar %i ("tut, cu camera e luat 'eeri pe um"r, un
om politic oarecare, iar eu l@a! %i in'itat s"@!i ia t"lp"!i#aM 2r %i a'ut parte, %"r" s" %i
intrat m"car ,n"untru !i %"r" s" %i ap"rut pe micul ecran, e primele pa*ini ale )iarelor.
0n 0talia, politicienii sunt cei care %iCea)" a*ena priorit"#ilor /urnalistice6 ei eclar"
c&te ce'a la tele'i)iune ((a cEiar au e 'este c" au e *&n s" spun" ce'a), iar a oua
)i presa nu relatea)" espre ceea ce s@a ,nt&mplat ,n #ar", ci espre ceea ce s@a spus sau
urmea)" s" %ie spus la tele'i)or. =i e@ar %i oar at&t, e 'reme ce cu si*uran#" replica
pro'ocatoare a unui politician la tele'i)iune #ine e/a loc e comunicat e pres"
o%icial. 0at" ,ns" c", ,n 0talia, un scEim( e palme ,ntre Q2*ostino !i +*ar(i apare ,n
pa*ina ,nt&i printre alte !tiri politice.
63
Cu si*uran#" #ara noastr" e#ine recorul ,n ceea ce pri'e!te le*"tura str&ns" intre
'ia#a tele'i)iunii !i 'ia#a politic", alt%el nu s@ar iscuta at&ta espre par condicio, iar
asta ,nc" e pe 'remea lui Berna(ei, a!aar ,nainte s" apar" la ori)ont Iinin'est6 cert e
c" presa are e tras e pe urma acestei le*"turi. Un prieten in str"in"tate m" %"cea
atent, uminic" 29 ianuarie, c" oar ,n 0talia era posi(il ca ,n acea )i, ,n pa*ina unu !i
!apte in !epubblica, precum !i ,n pa*ina cinci in Corriere, s" apar" pe c&te'a
coloane eclara#ia istoric" a lui CEiam(retti4 HEu nu renun#J (asta numai %iinc"
+antoro
1
lansase o pro'ocare cu o )i ,nainte). >esi*ur, Eot"r&rea pro%esional" a unui
comic n@ar tre(ui s" %ie !tire e pa*ina ,nt&i, mai ales ac" respecti'ul comic nu se
ecie s" ,ntrerup", ci s" continue lini!tit o emisiune. >ac" ce'a repre)int" o !tire
atunci c&n un om mu!c" un c&ine, iar nu c&n un c&ine mu!c" un om, ca)ul cu pricina
era al unui c&ine care se pare c" nu mu!case pe nimeni. =tim ,ns" cu to#ii c" ,n spatele
acelei e)(ateri, care ,l incluea !i pe En)o Bia*i
2
, eCista o i'er*en#", o polemic" e
sor*inte politic". 2r tre(ui s" spunem c" presa era constr&ns" s"@i acore prima pa*in",
!i asta nu in 'ina sa, ci in 'ina situa#iei italiene. R Care situa#ie este a!a cum este,
risc totu!i s@o spun, inclusi' in cau)a presei.
Cu mult ,nainte, pentru a@!i atra*e pu(licul tele'i)iunii, presa scris" a impus
tele'i)iunea ca spa@
1
MicEele +antoro (n. 1981) este moerator e emisiuni t' politice la R20. >in 'ara anului 2..9 ales parlamentar
european ,n re*iunea Campania pentru *ruparea politic" e cen@tru@st&n*a italian" lQUli'o 6n0 trad050
?
En)o Bia*i )iarist !i comentator t' 6n0 trad050
59
#iu politic pri'ile*iat, %"c&n pu(licitate peste m"sur" concurentului s"u natural.
$oliticienii au tras cu'enitele consecin#e4 au optat pentru tele'i)iune, !i@au ,nsu!it
lim(a/ul !i ticurile acesteia, si*uri c" numai a!a a'eau s"@!i c&!ti*e !i aten#ia presei.
$resa a politi)at eCcesi' spectacolul. Era normal prin urmare ca politicianul s" caute s"
%ie ,n centrul aten#iei, auc&n@o pe Cicciolina ,n parlament6 ca)ul Cicciolinei este un
ca) tipic, eoarece, intr@o instincti'" pruderie
B
, tele'i)iunea nu@i acorase Cicciolinei
spa#iul pe care i 1@a at imeiat presa.
Inter+iul
>e!i epine e tele'i)iune prin a*ena sa, presa scris" a ecis s@o ,ntreac" ,n pri'in#a
stilului. Ielul cel mai speci%ic e a o%eri in%orma#ii, %ie ele politice, literare sau
!tiin#i%ice, s@a o'eit a %i inter'iul. 0nter'iul este o(li*atoriu la t', une nu se poate
'or(i espre cine'a, %"r" s" %ie ar"tat6 presa ,ns" s@a %olosit mereu e el ,n trecut cu
mult" )*&rcenie. 2 inter'ie'a pe cine'a ,nseamn" s"@i o%eri un spa#iu, pentru a@1 %ace
s" spun" ceea ce ore!te. +" ne *&nim oar la ceea ce se@nt&mpl" ,n ca)ul unui autor
care a pu(licat o carte. Cititorul a!teapt" in partea presei o /uecat" e 'aloare !i o
recomanare, a'&n ,ncreere ,n opinia unui critic cunoscut sau ,n serio)itatea )iarului
respecti'. 2st")i ,ns" un )iar se " e ceasul mor#ii s" %ac" ,n primul r&n un inter'iu
cu autorul. Ce este un inter'iu cu autorulM
pruderie ipocri)ie, ,n l(. %r. 6n0 trad050
58
2utopu(licitate, ,n cEip %atal. Ioarte rar se ,nt&mpl" ca autorul s"@!i eni*re)e cartea.
+e o(i!nuie!te un soi e !anta/ implicit (amintesc c" se petrece !i ,n alte #"ri)4 H>ac" nu
ne acor)i inter'iul, aio recen)ieJ6 aesea ,ns" )iarul, mul#uminu@se cu inter'iul, uit"
e recen)ie. ,n orice ca) cititorul este cel ,n!elat6 pu(licitatea a premers sau a ,nlocuit
e'aluarea critic", !i aesea criticul, c&n ,n %ine scrie, nu mai 'or(e!te espre carte, ci
espre ceea ce autorul a spus ,n cursul mai multor inter'iuri.
Cu at&t mai mult, inter'iul cu un om politic ar tre(ui s" ai(" un anume relie%4 %ie c" e
solicitat e omul politic, care 'rea s" %oloseasc" )iarul rept un 'eEicul iar )iarul
este cel care aprecia)" ac" ,i acor" spa#iu , %ie c" e solicitat e )iar, cu orin#a e a
apro%una o anume po)i#ie a omului politic. Un inter'iu serios cere mult timp !i
persoana inter'ie'at" (cum se ,nt&mpl" ,n aproape toat" lumea) tre(uie s"@!i re'a"
eclara#iile, pentru a se e'ita e'entuale r"st"lm"ciri !i e)min#iri. 2st")i cotiia@nele
pu(lic" 'reo )ece inter'iuri pe )i, la (otul calului, ,n care inter'ie'atul spune ceea ce
le@a mai spus !i altor )iare, ar, pentru a ,n"(u!i concuren#a, e ne'oie ca inter'iul
acelui )iar s" %ie mai sa'uros ec&t cel ap"rut altune'a. $rin urmare, /ocul const" ,n a@
i smul*e politicianului o eclara#ie par#ial" care, premeitat su(liniat", 'a uce la
eclan!area scanalului.
=i@atunci omul politic, ie!in tot ,n aren" a oua )i ca s" e)mint" ceea ce eclarase cu
o )i ,nainte, este oare o 'ictim" a preseiM
2r tre(ui atunci s"@1 ,ntre("m4 H>ar e ce accep#i ,n loc s" aop#i teEnica si*ur" a lui
no comment0<
66
,n luna octom(rie ni s@a p"rut c" Bossi
1
ar %i ales aceast" cale, inter)ic&n eputa#ilor
s"i s" stea e 'or(" cu /urnali!tii. 2 %ost 'or(a e o ale*ere per@ant", %iinc" s@a eCpus
tirului preseiM O ale*ere c&!ti*"toare, %iinc" s@a ales cu cel pu#in ou" )ile e pre)en#"
pe o pa*in" ,ntrea*" ,n ou" cotiianeM Xurnali!tii acreita#i la parlament a%irm" c" ori
e c&te ori o eclara#ie este urmat" e o e)min#ire 'irulent", politicianul a %"cut ,ntr@
ae'"r acea eclara#ie am(i*u", anume cu inten#ia ca )iarul s" o pu(lice !i a oua )i s"
ea o e)min#ire, ,ntre timp %iin lansat un bulion dNessai !i strecurat" o insinuare sau o
amenin#are cu #int" precis". ,nc&t s@ar cu'eni s" %ie ,ntre(at !i cronicarul e la
parlament, 'ictim" a politicianului 'iclean4 H>e ce@i %aci /ocul, e ce nu@i ceri s"
controle)e !i s" semne)e e con%irmare pentru ce e pus ,ntre *Eilimele.J
R"spunsul este simplu. ,n acest /oc %iecare are ce'a e c&!ti*at !i nimic e pierut. ,n
m"sura ,n care /ocul e'ine 'erti*inos, eclara#iile 'in una up" alta )ilnic, cititorul le
piere in 'eere !i uit" ceea ce s@a spus, ,n scEim(, )iarul iese tare cu !tirea, iar
politicianul o(#ine a'anta/ul pe care !i 1@a propus. Este un pact,n sceleri, ,n auna
cititorului !i a cet"#eanului. E at&t e r"sp&nit !i acceptat, ,nc&t a e'enit un o(icei nu
e Hreclama#ie pe %a#"J, ci e Heclama#ie am(iental"J. >ar, ca orice culp", p&n" la
urm", pactul acesta nu merit" e%ortul4 pre#ul, at&t pentru pres", c&t !i pentru politician,
este iscreitarea, reac#ia conser'atoare a cititorului.
1
Um(erto Bossi, lier politic al partiului 3e*a 1or a%lat ,n alian#a e *u'ernare in 0talia 6n0 trad050
67
$entru a %ace inter'iul tot mai apetisant, s@a a/uns, a!a cum spuneam, la scEim(area
raical" a lim(a/ului politic, care prelu&n %ormula e)(aterii !i ("!c"liei tele'i)ate, nu
mai e re)er'at, ci pitoresc !i irect. Mult" 'reme ne@am pl&ns e politicienii italieni
care citeau o eclara#ie moest" !i ininteli*i(il" e pe o %oaie e E&rtie !i ,i amiram pe
acei politicieni americani care ,n %a#a micro%oanelor p"reau s" ea un spectacol,
impro'i)&n, (a cEiar introuc&n ,n iscurs poante sa'uroase. Ei (ine, nu era a!a4 cei
mai mul#i intre ei urmaser" cursuri ,n %elurite speech centers in carul
uni'ersit"#ilor6 urmau !i urmea)" re*ulile unei oratorii oar aparent impro'i)ate, e
%apt milimetric calculate, rosteau !i rostesc (cu eCcep#ia unor ca)uri e *a%are) poante
(ine alese in ni!te manuale mici, scrise special sau ela(orate cu o noapte ,nainte e
c"tre ghost ,riters
B
0
+ustr"*&nu@se retoricii solemne a primei repu(lici, politicianul in a oua
impro'i)ea)" cu ae'"rat. ;or(e!te mai pe ,n#elesul celor mul#i, ar aesea
necontrolat. 1u mai e ne'oie s" spunem c" acest lucru pentru )iare, mai ales pentru
cele e/a s"pt"@m&ni)ate, e man" cereasc". Iie@mi iertat" compara#ia ire'eren#ioas",
ar se !tie cum %unc#ionea)" mecanismul psiEolo*ic ,n (irtul satului4 ac" un ini'i a
("ut mai mult !i %ace o prim" a%irma#ie mai slo(o", ,ntre* auitoriul se 'a str"ui s"@i
ea *Ees !i s"@1 %ac" s" ep"!easc" orice limit". 0at" inamica pro'oc"rii ce se
instaurea)" ,n talK@sEoD, aceea!i care apare ,n rela#ia intre )iarist !i politician.
1
ghost ,riters (,n l(. en*l.) scriitori %antom", speciali)a#i ,n orice %el e teCte, reactate la coman" contra
plat", %"r" rept e semn"tur" (n. traci050
5-
Xum"tate in %enomenele pe care ast")i le e%inim rept H,n'eninare a luptei politiceJ
pro'in in aceast" inamic" sc"pat" e su( control. +i*ur, am spus c", ,n '&rte/ul
in%orma#iilor, cititorul uit" eclara#ia cu pricina6 ar ceea ce a/un*e s" seimente)e
conuita este tonul e)(aterii, con'in*erea c" totul e ,n*"uit.
Presa +orbe1te despre pres
,n aceast" a*itat" '&n"toare e eclara#ii, se ,nt&mpl" tot mai es ca presa s" 'or(easc"
numai espre cealalt" pres". >in ce ,n ce mai es citim ,n )iarul 2 un articol care
anun#" un inter'iu care urmea)" s" apar" a oua )i ,n )iarul B. >in ce ,n ce mai es
citim o scrisoare e e)min#ire a cui'a care spune c" n@a at nici o eclara#ie )iarului
2, urmat" e replica )iaristului care a%irm" c" a citit respecti'a eclara#ie ,ntr@un
inter'iu at )iarului B %"r" s"@!i %ac" pro(leme ac" nu cum'a !i B a preluat in%orma#ia
pe cale ocolit" in )iarul C.
C&n nu 'or(e!te e tele'i)iune, presa scris" 'or(e!te espre ea ,ns"!i, a ,n'"#at asta
e la tele'i)iune care, cel mai mult, 'or(e!te espre tele'i)iune, ,n loc s"@i tre)easc" o
ini*nare plin" e ,n*ri/orare, aceast" situa#ie anormal" ,i cae (ine politicianului,
mul#umit c" orice eclara#ie a sa c"tre un sin*ur mi/loc e comunicare 'a s"
re'er(ere)e ,n cutia e re)onan#" a tuturor celorlalte meia. ,nc&t, mass@me@ia, intr@o
%ereastr" asupra lumii, se trans%orm" ,ntr@o o*lin" ,n care spectatorii !i cititorii pri'esc
o
59
lume politic" scrut"toare e sine, asemeni re*inei in H2l(" ca )"paaJ.
Cine face acum 1tirea de senza4ie
"spresso a lansat aeseori campanii care au %"cut epoc", s" ne amintim e cele(rul
e(ut cu4 HCapital" corupt", na#iune in%ectat"J. Care era ,ns" teEnica acestor campaniiM
2cas" mai am oar colec#ia complet" in "spresso pe anul 1958 !i am r"s%oit@o
eun")i. >e la num"rul 1 p&n" la num"rul 7, articolele se@ntin e la politic" p&n" la
monenit"#i, !i nu eCist" e)'"luiri ie!ite in comun. >oar ,n num"rul 7 apare o
ancEet" a lui Xanu))i, HCupoanele +%&ntului $etruJ, ,n care ;aticanul este acu)at e a %i
sustras ,n trei ani patru)eci e miliare e lire %iscului, cu acorul tacit al *u'ernului
italian. 1e a%l"m ,ntr@o perioa" e conciliu papal, articolul 7 in constitu#ie este pus
in nou su( semnul ,ntre("rii, tema este %ier(inte. ,n num"rul - tema %iscal" este
a(anonat". ,n scEim( +cal%ari semnea)" o cronic" espre piesa Gicarul e <ocEEut
1
, a
c"rei repre)enta#ie a %ost (locat" e cEestura in Roma. 2pare un articol nesemnat
con#in&n iniscre#ii espre conciliu. I"r" s" (at" prea tare la ocEi, tema Gicarului este
reluat" la ru(rica e teatru a lui +an@ro e Ieo. ,n num"rul 9 ,ncepe o lun*" relatare,
semnat" e Camillo Ceerna, espre culisele conciliului, care se prelun*e!te p&n" la
num"rul 13.
2(ia ,n num"rul 13, up" aproape ou" luni, un articol al lui 3i'io ^anetti escEie
pro(lema politic" espre iscu#iile pri'in reconsierarea concoratului
1
, !i oar spre
s%&r!it se %ace le*"tura cu presupusele %raue %iscale e la ;atican. +e re'ine asupra
temei ,n num"rul 19, %"r" ,ns" a %i anun#at" pe pa*ina ,nt&i. ,n num"rul 18, Biserica
este pre)ent" ,ntr@un articol al lui Ialconi espre preo#ii re(eli !i ca)ul, pe atunci nou,
al (isericii in Bar(iana. 2(ia ,n num"rul 15, un eitorial e pa*ina ,nt&i 'or(e!te
espre ponerea politic" a unei 'i)ite a lui 1enni
2
la ;atican. ;a !ti statul italian s"@!i
pun" ,n 'aloare propriile repturiM ,ncep&n cu num"rul 1- se eclan!ea)" o nou"
ancEet" espre misterele ma*istraturii.
$u(lica#ia a'ea %"r" oar !i poate o strate*ie proprie, !tia c" nu poate s" stri*e H+"ri#i
pe elPJ ,n %iecare s"pt"m&n", ,!i o)a tonul, ar !i in%orma#iile, ast%el ,nc&t cititorii s"@!i
%orme)e pu#in c&te pu#in propria opinie, "ea e ,n#eles clasei politice c" este
monitori)at" iscret ar statornic, %"c&n@o s" priceap" c", la ne'oie, ar %i putut s" ea
c"r#ile pe %a#".
2r mai putea 'reun s"pt"m&nal in )ilele noastre s" ai(" o asemenea conuit"M 1u4
"spresso e
1
Rol% <ocEEut (1931), scriitor *erman. >rama sa Gicarul, e mare succes ,n anii Q5., st&rne!te 'iolente polemici4
$apa $ius [00 este acu)at c" nu a %"cut u) e propria putere pentru a ,mpieica eCterminarea e'reilor 6n0 trad050
1
Con'en#ie prin care +tatul !i Biserica, consierate ca ou" entit"#i /uriice autonome, ,!i re*lementea)"
propriile rela#ii 6n0 trad050
2
$ietro 1enni, (1-91@19-.), om politic, mem(ru al $artiului +ocialist ,nc" in 1921, lupt"tor ,n +pania, secretar
al $+0, mem(ru al c&tor'a *u'erne post(elice, 'ice@premier in 1953, ministru e eCterne ,n 19536 ,n 197. este
numit senator pe 'ia#", iar ,n 1978 este reales pre!einte al $+0 6n0 trad050
70
71
atunci se aresa prin tira/ !i pre)entare *ra%ic" clasei conuc"toare, ast")i num"rul cititorilor
s"i a crescut e cel pu#in cinci ori6 nu mai poate aopta teEnica insinu"rii su(tile, ,ntr@un
cresceno treptat6 ast")i !tirea e sen)a#ie ini#ial" ar %i reluat" !i ampli%icat" e c"tre restul
presei !i alte mi/loace e comunicare, iar pentru a putea s" reia tema s"pt"m&nalul ar tre(ui
imeiat s"@!i ,nte#easc" tirul, s" *"seasc" !tiri !i mai eCplo)i'e, cu riscul e a um%la ate
insu%icient controlate6 ,n lumea politic" !i ,n carul apari#iilor tele'i)ate, tema ar %i atins e/a
ni'elul e *&lcea'a6 o(iectul in%orma#iei n@ar mai %i %ost %aptul c" eCist" o ("nuial" e %rau"
%iscal" sau o pro(lem" e concorat, ci con%runtarea ,ns"!i care e/a a aprins spiritele iar
s"pt"m&nalul ar 'or(i oar espre cum alte /urnale sau tele/urnale iau ,n piept cEestiunea6 ,n
%ine, ,ntre elementele e trans%ormare a presei, nu putem i*nora noua conuit" a ma*istraturii.
$resa inter'enea acolo une %or#ele politice t"ceau, iar ma*istratura nu 'eea. >up" campania
#*ini Curate, ma*istratura a atins o asemenea intensitate e auto@sesi)are la toate ni'elurile,
,nc&t presei ,i r"m&ne prea pu#in e muncit. 1u %ace altce'a ec&t s" reia (sau s" anticipe)e,
,ntr@o curs" %renetic" up" surse iniscrete) enun#urile plecate e la palatul e /usti#ie, aau,
scEim(&n maca)ul, s" ea ,n 'ilea* ma*istratura, %"r" ,ns" s" se esprin" e la remorca
tele'i)iunii. =i iat" c" e am(ele p"r#i /ocul e'ine con'ulsi'6 *olinu@1 prin propriile
con'ulsii e orice e%ect, presa este *ata s" prouc" un sin*ur e%ect *lo(al, aic" otr"'irea
luptei politice.
>ac" oinioar" un )iar tre(uia s"@!i trimit" iscoaele pe corioarele palatelor in Roma pentru
a
cule*e c&te o recunoa!tere pruent" in partea unor persoane in%ormate, ast")i tre(uie
e'entual s" se %ereasc" e ini'i)i *ata s" %urni)e)e, %"r" s" %ie a(ora#i, osare *rase4 ,n ca)ul
,n care nu li se 'eri%ic" crei(ilitatea, eCist" riscul e a ampli%ica o intoCicare !i e a@!i piere
,ncreerea cititorilor. Tre(uie s" /oace ,n e%ensi'", s" pare)e lo'iturile 'enite in eCterior. 2
,n'ins $ecorelli
1
(care /uca la /um"tatea rumului intre e'enimente, lumea politic", ancEete
!i /urnalism), iar nu 2rri*o Beneetti, care consiera /urnalismul o a patra putere autonom".
1u alt%el mer* lucrurile ,n alte #"ri, o'a" c" Iran#a s@a pl&ns recent c" *oana up" scoop@ul
cu orice pre# a s%&r!it prin a 'iola intimitatea pre!eintelui repu(licii. Care sunt consecin#ele
acestei *oane up" scoop, ne@o spune o compara#ie ,ntre 1iCon !i Clinton.
,nainte e ancEeta in Eashington Post espre Later*ate, n@au eCistat nicic&n atacuri care s"
nu %i %ost politice, pe aresa pre!ein#iei !i a onora(ilit"#ii sale. >ac" lu"m ,n consierare
%raua pro@priu@)is", 1iCon putea s@o ,nl"ture cu u!urin#", &n 'ina pe cola(oratorii prea
)elo!i. >ar a %"cut *re!eala s" ,nceap" cu o minciun". +itua#ie ,n care campania e pres" !i@a
concentrat tirul asupra %aptului c" pre!eintele +tatelor Unite min#ise, iar 1iCon a pierut ,n
cele in urm" nu %iinc" inirect s"'&r!ise o e%rac#ie, ci pentru c" s@a o'eit a %i un mincinos.
Op#iunea, a!aar, %usese precis", punctual", cali(rat", !i tocmai e aceea, e%icient". 0n scEim(,
ceea ce %ace eCtrem e %ra*il" !i e)l&nat" campania us"
1
$ecorelli cele(ru )iarist e ancEet", asasinat e Ma%ie ,n anii Q-. 6n0 trad.)..
72
73
,mpotri'a lui Clinton, este apari#ia c&te unui scoop pe )i, !i cEiar cu ele, nimeni nu
e)it" s" le atri(uie lui Clinton !i <illarO toate p"catele4 ,ncep&n cu specula#iile
imo(iliare !i s%&r!in cu Er"nirea pisicii pe (anii statului. Este prea mult. Opinia
pu(lic" o at" (ruiat", r"m&ne %unamental sceptic". Re)ultatul %inal, !i aici, este
otr"'irea luptei politice4 un lier politic este scEim(at oar ac" se reu!e!te s" %ie ("*at
la ,ncEisoare.
Ce e de fcut3
$entru a e'ita aceste contraic#ii, presa mai ispune e ou" %ormule, una mai i%icil"
ec&t alta, eoarece p&n" !i unele )iare str"ine care p&n" acum le@au practicat, tre(uie
,ntr@un %el sau altul s" se scEim(e, pentru a se aapta la noile 'remuri.
$rima este Hcalea %i/ian"J. ,n 199. m@am a%lat aproape o lun" ,n insulele Ii/i, !i anul
trecut U1995V aproape o lun" ,n Carai(e. ,n acele minuscule insule ,n care locuiam,
puteam s" citesc numai cotiianul local4 opt sau ou"spre)ece pa*ini, ,n cea mai mare
., parte reclame e restaurante !i !tiri locale. 2!aar, m" a%lam ,n Ii/i c&n s@a
eclan!at Cri)a in :ol% !i ,n Carai(e c&n ,n 0talia se iscuta ecretul Bioni4 %ire!te,
eram la curent cu toate %aptele esen#iale. 2ceste (iete )iare, lucr&n oar pe (a)a unor
mesa/e e a*en#ie, reu!eau s" ea ,n c&te'a r&nuri !tirile cele mai importante in )iua
preceent". >e la acea ep"rtare pricepeam c" ceea ce nu pomenea )iarul respecti', nu
era cEiar at&t e important.
74
Iolosirea %ormulei %i/iene presupune, %ire!te, pentru un )iar o ,n%ior"toare pr"(u!ire a
'&n)"rilor. 2r e'eni un (uletin pentru o elit" cum e cea care cite!te (uletinele e
(urs"4 c"ci, pentru a pricepe ponerea unei in%orma#ii o%erite ,n cEip esen#ial, e ne'oie
e un ocEi eucat. 2r %i ,ns" !i o nenorocire pentru 'ia#a politic", care s@ar 'eea lipsit"
e %unc#ia critic" a presei. $oliticienii super%iciali s@ar putea *&ni c", ,ntr@o atare
situa#ie, tele'i)iunea le@ar %i su%icient"4 tele'i)iunea ,ns", ca orice %orm" e spectacol,
u)ea)". Ian%ani
1
a supra'ie#uit mai mult timp ec&t 1illa $i))i. O clas" politic" cre!te
!i se maturi)ea)" inclusi' atorit" unei con%runt"ri ample, a!e)ate !i re%leCi'e, pe care
oar rela#ia cu presa o poate con%eri. 0ar clasa politic" este cea int&i care ar a'ea nu@
mai e pierut (smul*&n oar c&te'a a'anta/e pe termen scurt4 pu#ine, a%urisite !i
imeiate) in partea unei prese cotiiene total s"pt"m&ni)ate !i moelate e t'.
Cealalt" cale ar %i cea pe care am numit@o Ha aten#iei sporiteJ4 cotiianul renun#" s" se
trans%orme ,ntr@un s"pt"m&nal e %apt i'ers !i e'ine o min" auster" !i crei(il" e
in%orma#ii espre tot ceea ce se ,nt&mpl" ,n lume6 nu 'a 'or(i oar espre lo'itura e
stat at" ieri ,ntr@o #ar" in lumea a treia, ci 'a consacra e'enimentelor in aceast" #ar"
o aten#ie continu", cEiar !i atunci c&n %aptele ce urmau s" se eclan!e)e mocneau ,n
stare e incu(a#ie, reu!in
1
2mintore Ian%ani, n. 19.-, %i*ur" e prim@plan a parlamentului italian, precum !i ,n *u'ernele post(elice, %ie ca
ministru, %ie ca repre)entant e %runte al $artiului cre!tin@emocrat, p&n" la r"sun"toarea ,n%r&n*ere electoral" a
acestuia ,n 1978 (S. trad50
s"@i eCplice cititorului e ce (,n (a)a c"ror interese economice sau politice, inclusi' na#ionale)
tre(uia s" se acore aten#ie celor ,nt&mplate acolo. >ar acest tip e pres" presupune o euca#ie
,n timp a cititorului6 a)i ,n 0talia un ast%el e cotiian !i@ar piere cititorii ,nainte e a a/un*e
s"@i euce. $&n" !i Ne, -or. Times, cu cititorii s"i euca#i !i care la 1eD borK e#ine practic
un %el e monopol, constat" c" (o*at ilustratul !i mai le/erul & TodaC ,i su%l" cititori.
+@ar putea ,nt&mpla ,ns" !i altce'a. >atorit" e)'olt"rii sistemelor i*itale !i a unei tele'i)iuni
interacti'e, ,n cur&n %iecare intre noi 'a putea s"@!i alc"tuiasc" !i cEiar s"@!i tip"reasc"
acas", %olosin telecomana, propriul cotiian inispensa(il, selec@t&nu@1 intr@o in%initate
e surse. Cotiianele ar putea s" ispar" nu ,ns" !i eitorii e )iare, care 'or 'ine
in%orma#ie cu ni!te costuri reuse. 0ns" )iarul %"cut acas" ar putea s" 'or(easc" oar espre
ceea ce ,l interesea)" pe utili)ator, ,nstr"in&nu@1 e un %luC e in%orma#ii, opinii, semnale,
care l@ar %i putut inami)a6 l@ar pri'a e posi(ilitatea e a sesi)a, r"s%oin restul )iarului,
in%orma#ia surprin)"toare sau neorit". 2m a'ea ast%el o elit" e utili)atori %oarte in%orma#i,
care !tiu une !i c&n s" caute in%orma#ii, !i o mas" e su(proletari ai in%orma#iei, mul#umi#i
s" !tie c" ,n ,mpre/urimi s@a n"scut un 'i#el cu ou" capete, i*nor&n pur !i simplu restul
lumii. 0ar asta se !i ,nt&mpl" cu )iarele americane, mai pu#in cele care apar la 1eD borK, +an
Irancisco, 3os 2n*eles, LasEin*ton !i Boston.
=i aceast" situa#ie ar repre)enta un nea/uns pentru politicieni, care ar %i sili#i s" se oriente)e
oar spre tele'i)iune4 ar re)ulta un re*im e repu(lic"
76
ple(iscitar", ,n care ale*"torii ar reac#iona oar prin emo#ii e moment, emisiune up"
emisiune, ceas e ceas. $entru unii ar putea p"rea o situa#ie ieal"4 ,ntr@un ast%el e ca) ,ns",
nu oar %iecare politician ,n parte, ci !i *rup"rile, mi!c"rile ,nse!i ar a'ea 'ia#a scurt" a unui
manecEin.
E@ae'"rat c" r"m&ne escEierea o%erit" e un 'iitor 0nternet, !i politicieni ca 2l :ore au
,n#eles@o e mult. 0n%orma#ia se r"sp&ne!te prin nenum"rate canale autonome, sistemul este
ace%al !i incontrola@(il, %iecare iscut" cu %iecare, nu se mul#umesc oar s" reac#ione)e emoti'
la sona/e ,n timp real, ci i*er" mesa/e mai apro%unate pe care le escoper" treptat, intr" ,n
rela#ii !i iscu#ii care ep"!esc ialectica parlamentar" sau 'etusta polemic" /urnalistic".
>ar, !i ,nc" pentru mul#i ani e acum ,ncolo4 (1) re#elele i*itale 'or r"m&ne ni!te instrumente
ale unei elite instruite !i tinere, iar nu ale *ospoinei catolice, nu ale mar*inali)atului a'ut ,n
'eere e Ri%on@a)ione
1
, nu ale pensionarului e care %ace ca) $>+
2
, nici ale oamnei
(ur*Ee)e care simpati)ea)" cu $olul
3
.
2menin#area mea e o *lum", e!i ce'a ae'"r eCist" ,n ea4 re#eaua i*ital" poate s" o%ere e
pe acum putere, ar nu 'ou" !i ale*"torilor 'o!tri trai#ionali, ci stuen#ilor mei, care 'or
sta(ili o punte pri'ile*iat" cu acei Cuppies e la Lall +treet6 (2) nu
1
Ri%ona)ione Comunista %orma#iune politic" e st&n*a, repre)entat" ,n $arlamentul italian actual 24i, trad050
B
$>+ $artiul >emocra#iei e +t&n*a, repre)entat ,n $arlamentul italian actual 6n0 irad050
1
$olul coali#ia %or#elor e reapta ce e#in ,n pre)ent ma/oritatea parlamentar" (n. trad050
OO
e si*ur c" aceste re#ele pot r"m&ne la nes%&r!it inepenente, sustrase oric"rui control
e sus6 situa#ii e supraa*lomerare au !i ap"rut, iar m&ine Big Brother ar putea s"
controle)e canalele e acces, !i atunci s" 'e)i isputa espre par condicio00.6 (3) imen@
sa cantitate e in%orma#ie permis" e aceste re#ele ar putea uce la o cen)ur" ca urmare
a eCcesului. Ei#iile )iarului Ne, -or. Times e uminic" in'entaria)" ,ntr@ae'"r all
the ne,s thatNsfit to prin4, Htot ceea ce merit" s" %ie tip"ritJ, !i totu!i nu se eose(e!te
prea mult e Pra+da e pe 'remea lui +talin, pentru c" %iin imposi(il s"@1 cite!ti ,n
,ntre*ime ,n !apte )ile e ca !i cum in%orma#iile o%erite ar %i %ost cen)urate. ECcesul
e in%orma#ie uce %ie la criterii aleatorii e ecimare, %ie la selec#ii atente, accesi(ile,
in nou, oar unei elite %oarte eucate.
Ce conclu)ie s" tra*emM Consier c" presa, ,n ,n#elesul trai#ional e cotiian !i e
s"pt"m&nal pe E&rtie, care se cump"r" in proprie ini#iati'" la cEio!c, are ,nc" un rol
%unamental, !i asta nu oar pentru maturi)area ci'ic" a unei #"ri, ci !i pentru
mul#umirea !i pl"cerea noastr" e a consiera e c&te'a secole, o at" cu <e*el,
lectura )iarelor ca un %el e ru*"ciune matinal" a omului moern. g >ar, a!a cum mer*
lucrurile ast")i, presa italian" " la i'eal" ,n cEiar pa*inile sale o stare e /en" in care,
e!i e con!tient", nu !tie s" ias". =i %iinc" alternati'ele, a!a cum am '")ut, sunt
riscante, este ne'oie e o trans%ormare lent", e care lumea politic" nu tre(uie s" %ie
str"in". 1u se poate cere presei s" elimine total procesul e s"pt"m&ni)are, moti'ele
%iin cele pe care le@am ar"tat. ,n scEim(, nu poate %i ,ncura/at" s" consemne)e oar
(&r%e e pa@
7-
lat sau eCteriori)"ri necontrolate. C"ci riscul unui colaps este su(,n#eles.
$entru ,nceput, ce@ar %i ac" s@ar ,nt&mpla mai es ca un om politic s" trimit" )iarelor
un articol care s" apar" su( si*la H2m primit la reac#ie !i suntem (ucuro!i s"
pu(lic"mJ. +i*ur c" a, iat" un %el e a contri(ui la re%lec#ie, e animare a r"spunerii
propriilor eclara#ii. Omul politic tre(uie s" cear" s"@!i 'a" %iecare inter'iu !i s"
con%irme %elul ,n care a %ost citat. ;a ap"rea mai rar ,n )iare, ar e c&te ori apare, 'a %i
luat ,n serios. 2'anta/e 'or a'ea inclusi' )iarele, care nu 'or mai %i conamnate s"
consemne)e oar i)(ucniri umorale smulse ,ntre ou" ca%ele. Cum 'a umple presa
aceste *oluriM $oate cEiar c"ut&n alte in%orma#ii ,n restul lumii, care nu se re)um" la
micul spa#iu intre Montecitorio cu $ala)o Maama
1
e care, c&tor'a miliare e
oameni, nu le pas". Miliare e oameni e care totu!i nou" tre(uie s" ne pese !i espre
care presa tre(uie s" 'or(easc" mai mult, nu numai %iinc" mii e concet"#eni e@ai
no!tri construiesc ,mpreun" cu ei ce'a, ar !i %iinc" e cre!terea sau e cri)a lor
epine !i 'iitorul societ"#ii noastre.
Iac aceast" in'ita#ie, at&t presei c&t !i lumii politice s" pri'easc" mai mult c"tre lume
!i mai pu#in ,n o*lin".
1
+eiul +enatului italian e la Roma (n. trad050
OI
'_&n intr" ,n scen" cel"lalt
>ra*" Carlo M"ria Martini,
+crisoarea umnea'oastr" m" scoate intr@o *ra'" ,ncurc"tur", pentru a m" pune ,ntr@
alta, la %el e *ra'". $&n" acum eu am %ost cel care (!i nu in propria@mi 'oin#") a
tre(uit s" iau cu'&ntul, !i cine 'or(e!te primul, ine'ita(il ,ntrea(", a!tept&n ca cel"lalt
s" r"spun". >e@aici !i /ena mea, cea e a m" sim#i incEi)itorial. =i am apreciat mult
Eot"r&rea !i umilin#a cu care umnea'oastr", e trei ori la r&n, a#i e)min#it le*ena
con%orm c"reia ie)ui#ii 'or r"spune toteauna la o ,ntre(are printr@o alt" ,ntre(are.
2cum ,ns" m" simt eu /enat s" r"spun la ,ntre(area umnea'oastr", %iinc" r"spunsul
meu ar %i semni%icati' ac" a! %i a'ut parte e o euca#ie laic"6 ae'"rul e ,ns" c" am
primit o puternic" amprent" catolic" (apt" s" marcEe)e momentul unei traume) la
ou")eci !i oi e ani. $erspecti'a laic" pentru mine nu a %ost o mo!tenire a(sor(it"
pasi', ci re)ultatul, %oarte resim#it, al unei lun*i !i lente muta#ii, !i ,nc" nu sunt si*ur
ac" unele con'in*eri morale ale mele nu epin !i@acum e o amprent" reli*ioas"
care mi@a marcat ,nceputurile. 2%l&n@u@m" e/a la o '&rst" ,naintat", am '")ut (,ntr@o
-1
uni'ersitate catolic" str"in" care ,nrolea)" !i pro%esori e %orma#ie laic", pretin)&nu@le
cel mult o atituine e respect %ormal al ritualurilor reli*io@so@acaemice) c" unii
cole*i e@ai mei se apropie e s%intele taine %"r" s" crea" ,n $re)en#a Re*al" !i prin
urmare %"r" s" se %i spo'eit m"car. M@am cutremurat, up" at&#ia ani, c"ci am
perceput ,nc" o at" oroarea sacrile*iului.
Cre totu!i c" pot s" spun pe ce %unamente se spri/in" ast")i aceast" Hreli*io)itate
laic"J a mea eoarece am con'in*erea %erm" c" eCist" %orme i%erite e reli*io)itate
!i, respecti', sentimentul +acrului, al 3imitei, al intero*a#iei !i al a!tept"rii, al
comuniunii cu ce'a care ne ep"!e!te, cEiar !i ,n lipsa crein#ei ,ntr@o i'initate
personal" !i pro'ien#ial". 3ucru pe care, a!a cum ,n#ele* in scrisoarea
umnea'oastr", ,l !ti#i prea (ine. ;" ,ntre(a#i ,n scEim( ce anume e at&t e an*a/ant,
cuceritor !i inispensa(il ,n aceste %orme e etic".
2! 'rea s" iau lucrurile pe eparte. 2numite pro(leme etice mi@au e'enit mai clare ,n
timp ce meitam asupra unor pro(leme semantice !i nu '" %ace#i *ri/i ac" 'a spune
cine'a c" 'or(im complicat4 pro(a(il c" a %ost ,ncura/at s" 'or(easc" prea simplu
espre Hre'ela#iaJ mass@meiatic", pre'i)i(il" prin e%ini#ie. 1@au ec&t s" ,n'e#e s"
*&neasc" mai complicat, eoarece nici misterul !i nici certituinea nu sunt simple.
$ro(lema mea era ac" eCist" Huni'ersali semanticiJ, aic" no#iuni elementare comune
,ntre*ii specii umane, care pot %i eCprimate e toate lim(ile. $ro(lem" nu %oarte
u!oar", e 'reme ce se !tie c" multe culturi nu recunosc no#iuni care nou" ni se par e'i@
-2
ente4 e eCemplu, cea e su(stan#" ,n)estrat" cu anumite propriet"#i (ca atunci c&n
spunem c" Hm"rul e ro!uJ) sau cea e ientitate (a A a). M@am con'ins ,ns" c" eCist"
cu si*uran#" no#iuni comune tuturor culturilor !i c" toate se raportea)" la po)i#ia
corpului nostru ,n spa#iu.
+untem animale ,n postur" erect", in care pricin" este o(ositor s" r"m&nem mult timp
cu capul ,n /os !i, prin urmare, a'em o no#iune comun" e sus !i /os, tin)&n s"@1
pri'ile*iem pe primul ,n e%a'oarea celui e@al oilea. Tot ast%el a'em no#iuni e parte
reapt" !i st&n*", e a sta pe loc sau a mer*e, e a sta ,n picioare sau ,ntin!i, e a ne
t&r, sau a s"ri, e 'e*Ee sau somn. =i %iinc" a'em m&ini !i picioare, !tim cu to#ii ce
,nseamn" s" lo'e!ti o materie tare, s" penetre)i o su(stan#" moale sau licEi", s"
terciuie!ti, s" pise)i, s" r&!ne!ti, s" ai !uturi !i poate cEiar s" anse)i. 3ista ar putea
continua la nes%&r!it, inclu)&n '")ul, au)ul, m&ncatul sau ("utul, ,n*Ei#itul sau atul
a%ar". =i esi*ur, orice om are no#iuni espre ceea ce ,nseamn" s" percepi, s"@#i
aminte!ti, s" sim#i orin#", team", triste#e sau u!urare, pl"cere sau urere, s" emi#i
sunete care s" eCprime aceste sentimente. 2!aar (!i e@acum intr"m ,n s%era reptului)
eCist" concep#ii uni'ersale pri'in constr&n*erea4 nu se ore!te s" %im ,mpieica#i s"
'or(im, s" 'eem, s" ascult"m, s" ormim, s" ,n*Ei#im sau s" "m a%ar", s" mer*em
une 'rem, su%erim ac" cine'a ne lea*" sau ne secEestrea)", ne lo'e!te, r"ne!te,
ucie, ne supune la torturi %i)ice sau psiEice menite s" iminue)e sau s" anule)e ca@
pacitatea noastr" e a *&ni.
O(ser'a#i c" p&n" acum am pus ,n scen" oar un soi e 2am animalic !i solitar, care
,nc" nu !tie ce este raportul seCual, pl"cerea ialo*ului, ra*ostea %ilial", urerea la
piererea unei persoane iu(ite6 ar e/a ,n aceast" %a)", cel pu#in pentru noi (ac" nu
pentru el sau pentru ea) aceast" semantic" a e'enit e/a temelia unei etici4 tre(uie
,nainte e toate s" respect"m repturile corporalit"#ii celuilalt, ,ntre care !i reptul e a
'or(i !i *&ni. >ac" semenii no!tri ar %i respectat aceste Hrepturi ale corpuluiJ, n@am
mai %i a'ut masacrul inocen#ilor, cre!tinii la circ, noaptea +%&ntului Bartolomeu, ru*ul
ereticilor, la*"rele e eCterminare, cen)ura, copii ,n min", 'iolurile in Bosnia.
>ar ce se ,nt&mpl" atunci c&n, e!i ,!i ela(orea)" rapi repertoriul instincti' e
no#iuni uni'ersale, dobitocul (sau dobitoaca5, cu toat" (uim"ceala !i s"l("ticia pe care
le@am pus ,n scen", poate ,n s%&r!it s" priceap" nu numai c" ore!te s" %ac" unele
lucruri !i nu ore!te s" i se %ac" altele, ci !i c" n@ar tre(ui s" %ac" altora ceea ce nu 'rea
s"@i %ie %"cut lui ,nsu!iM C"ci, in %ericire, Raiul se populea)" numaiec&t.
>imensiunea etic" ,ncepe o at" cu intrarea ,n scen" a celuilalt. Orice le*e, %ie ea
moral" sau /uriic", re*lementea)" ,ntoteauna rela#iile interper@sonale, inclusi' pe
cele %a#" e Cel"lalt care o impune.
=i umnea'oastr" ,i atri(ui#i laicului 'irtuos con'in*erea c" cel"lalt eCist" ,n noi. 1u e
'or(a ,ns" e o 'a*" ,nclina#ie sentimental", ci e o coni#ie H,ntemeietoareJ. 2!a cum
ne ,n'a#" !i cele mai laice intre !tiin#ele umane, cel"lalt, cu pri'irea sa, este cel care
ne e%ine!te !i ne %ormea)". 1oi (a!a cum nu reu!im s" tr"im %"r" s" m&nc"m sau s"
ormim)
-9
nu reu!im s" ,n#ele*em cine suntem %"r" pri'irea !i r"spunsul celuilalt. $&n" !i cel ce
ucie, 'iolea)", %ur", ,mpilea)", s"'&r!e!te toate astea ,n momente eCcep#ionale, ar tot
restul 'ie#ii lui nu %ace altce'a ec&t s" cer!easc" e la semenii s"i apro(are, iu(ire,
respect, lau". =i cEiar celor pe care@i umile!te le cere recunoa!terea %ricii !i a
supunerii. 0n lipsa acestei recunoa!teri, nou@n"scutul a(anonat ,n p"ure nu se
umani)ea)" (sau precum Tar)an ,l caut" cu orice pre# pe cel"lalt su( cEipul unei
maimu#e) !i nu este eCclus" moartea sau ne(unia ,n ca)ul con'ie#uirii ,ntr@o
comunitate ,n care sistematic to#i ar ecie s" nu ne pri'easc" nicioat" !i s" se
comporte ca !i cum n@am eCista.
>e ce oare eCist" sau au eCistat totu!i culturi care ,n*"uie masacrul, cani(alismul,
umilirea corpului celuilaltM $ur !i simplu %iinc" ele restr&n* conceptul e Hceilal#iJ la
comunitatea tri(al" (sau la etnie), consier&nu@i pe H(ar(ariJ rept %iin#e neumane6
ar nici crucia#ii nu@i socoteau pe necreincio!i ni!te semeni emni e iu(it. Iapt e c"
recunoa!terea rolului celorlal#i, necesitatea e a respecta %a#" e ei acele eCi*en#e pe
care le consier"m inispensa(ile pentru noi, repre)int" roul unei e'olu#ii milenare.
CEiar !i porunca cre!tin" a iu(irii a %ost enun#at" !i *reu acceptat" a(ia atunci c&n
'remurile erau coapte.
>umnea'oastr" ,ns" m" ,ntre(a#i4 aceast" con!tiin#" a rolului celuilalt este ,n stare s"@
mi %urni)e)e un temei a(solut, o temelie neclintit" pentru un comportament eticM 2r %i
su%icient s" '" r"spun c" !i ceea ce umnea'oastr" e%ini#i ca H%unamente a(soluteJ
nu@i ,mpieic" pe mul#i creincio!i s"
85
p"c"tuiasc" ,n cuno!tin#" e cau)", iar isputa ar putea s" se ,ncEeie ast%el4 ispita r"ului
eCist" cEiar ,n cel ce are o no#iune ,ntemeiat" !i re'elat", a (inelui. ;reau ,ns" s" '"
po'estesc ou" anecote care mi@au at mult e *&nit.
$rima se re%er" la un scriitor care se proclam" catolic, %ie !i sui generisF nu@i au
numele pentru simplul moti' c" ceea ce am s" cite) mi@a %ost spus ,ntr@o con'ersa#ie
particular", iar eu nu sunt un sico%ant. Era pe 'remea lui 0oan [[000 !i '&rstnicul meu
prieten, spre a@i marca entu)iast 'irtu#ile, a spus (cu o e'ient" inten#ie paraoCal")4
H$apa 0oan tre(uie c" e ateu. >oar cine nu cree ,n >umne)eu poate s"@!i iu(easc" at&t
e mult semeniiPJ
Ca ,n ca)ul tuturor paraoCurilor, !i acesta con#inea un s&m(ure e ae'"r4 %"r" s" iau
,n seam" ateul (o %i*ur" a c"rei psiEolo*ie ,mi scap", eoarece, in perspecti'a
Kantian", nu '" cum nu se poate cree ,n >umne)eu, !i s" consier c" nu i se poate
pro(a eCisten#a, iar apoi s" cre neclintit ,n ineCisten#a lui >umne)eu, consier&n c"
poate %i pro(at"), mi se pare normal ca o persoan" care nu a a'ut nicic&n o eCperien#"
a transcenen#ei, sau a ra@S#a t@o, poate s" ea un sens propriei 'ie#i !i propriei mor#i,
poate s" se simt" consolat oar e ra*ostea pentru ceilal#i, e tentati'a e a *aranta
altcui'a o 'ia#" ecent" !i up" ce el nu 'a mai %i. +i*ur, eCist" !i oameni care nu cre
!i totu!i nu #in s" ea un sens propriei mor#i, ar eCist" !i ini'i)i care se eclar"
creincio!i !i cu toate acestea nu s@ar coi s" str"pun*" inima unui copil 'iu, oar ca s"
nu moar" ei. $uterea unei etici se m"soar" up" compor@
-5
tamentul s%in#ilor !i niciecum al ne*Eio(ilor cu:us deus +enter est0
=i iat" !i a oua anecot". Eram ,nc" un t&n"r catolic e !aispre)ece ani !i mi s@a
,nt&mplat s" m" an*a/e) ,ntr@un uel 'er(al cu un cunoscut mai ,n '&rst", reputat
HcomunistJ ,n sensul pe care@1 a'ea acest termen ,n anii cinci)eci. =i %iinc" m"
pro'oca, i@am pus ,ntre(area Eot"r&toare4 Cum putea el, ca necreincios, s" ea un
sens acelui lucru alt%el lipsit e sens, !i anume propriei mor#iM 3a care el mi@a r"spuns4
HCer&n, ,nainte s" mor, o ,nmorm&ntare ci'il". Eu n@o s" mai %iu, ar am s" las
celorlal#i un eCemplu.J Cre c" !i umnea'oastr" pute#i amira crein#a pro%un" ,n
continuitatea 'ie#ii, sentimentul a(solut al atoriei ce anima acest r"spuns. Este
sentimentul care a stimulat mul#i necreincio!i s" moar" su( tortur", numai s" nu@!i
tr"e)e prietenii, al#ii s" ri!te molipsirea e cium", pentru a@i 'ineca pe ciuma#i. =i
c&teoat" este sin*urul lucru care ,l %ace pe %ilo)o% s" %ilo)o%e)e, pe scriitor s" scrie4 s"
lase, aic", un mesa/ ,n sticl", ast%el ,nc&t ,ntr@un %el sau altul lucrul ,n care am cre)ut
sau care ni se p"rea %rumos, s" poat" %i cre)ut sau s" par" %rumos celor ce 'in up" noi.
Este oare acest sentiment at&t e puternic ,nc&t s" /usti%ice o etic" at&t e %erm" !i
in%leCi(il", la %el e soli %unamentat" ca !i a celor ce cre ,n morala re'elat", ,n
nemurirea su%letului, ,n r"splat" !i peeaps"M 2m c"utat s" %unamente) principiile
unei etici laice pe un %apt natural (!i, ca atare, !i pentru umnea'oastr" ro al unui
proiect i'in), a!a cum este corporalitatea noastr", !i pe ieea c" noi !tim instincti' c"
a'em un su%let (sau ce'a ce ,i #ine
-7
I
locul) numai ,n 'irtutea pre)en#ei celuilalt. >e une re)ult" c" ceea ce am e%init ca
Hetic" laic"J este ,n %on o etic" natural", pe care nici cel creincios n@o i*nor".
0nstinctul natural, us la %ireasca maturi)are !i autocon!tiin#", nu repre)int" oare un
temei care s" ea *aran#ii su%icienteM +i*ur, putem s" ne *&nim c" nu eCist" un
im(ol su%icient c"tre 'irtute, HoricumJ, poate spune necreinciosul, Hnimeni n@o s"
a%le espre r"ul pe care@1 %ac pe ascunsJ. >ar aten#ie, necreinciosul consier" c"
nimeni nu se uit" la el e sus !i prin urmare !tie c" tocmai e aceea nu eCist" nici
acel Cine'a care poate s" ierte. >ac" !tie c" a %"cut un r"u, sin*ur"tatea sa 'a %i
nes%&r!it", iar moartea sa, isperat". ;a ,ncerca mai cu seam", mai e*ra(" ec&t cel
creincios, cur"#area prin spo'eanie pu(lic", 'a cere iertare celorlal#i. 2sta o !tie, in
toat" %iin#a sa, !i prin urmare !tie c" 'a tre(ui s"@i ierte el ,nainte pe ceilal#i. 2lt%el cum
s@ar putea eCplica %aptul c" remu1carea este un sentiment perceput !i e necreincio!iM
1u a! ori s" se instaure)e o opo)i#ie stearp" ,ntre cel ce cree ,ntr@un >umne)eu
transcenent !i cel ce nu cree ,ntr@un principiu supraini'iual. 2! 'rea s" amintesc
c" tocmai eticii ,i era eicat" marea carte a lui +pino)a, care ,ncepe cu o e%ini#ie a
0ui >umne)eu rept cau)" e sine. 1umai c" aceast" i'initate spino)ian", !tim cu
to#ii, nu este nici transcenent" !i nici personal"4 cu toate astea, cEiar !i in 'i)iunea
unei mari !i unice substan4e cosmice ,n care ,ntr@o )i 'om %i rea(sor(i#i, este posi(il s"
roeasc" o 'i)iune a toleran#ei !i (un"'oin#ei tocmai %iinc" spre ecEili(rul !i armonia
unicei substan4e aspir"m cu to#ii. 2spir"m %iinc" ,ntr@un %el
sau altul creem c" este imposi(il ca aceast" substan4 s" nu %ie c&t e c&t ,m(o*"#it"
sau e%ormat" e ceea ce am ,n%"ptuit e@a lun*ul miilor e ani. 2!a c" a! ,nr")ni s"
spun (nu e o ipote)" meta%i)ic", ci oar o s%ioas" concesie %"cut" speran#ei care
nicic&n nu ne@a p"r"sit) c" !i intr@o asemenea perspecti'" ar putea %i re%ormulat"
pro(lema unei oarecare 'ie#i e up" moarte. 2st")i uni'ersul electronic ne su*erea)"
c" pot eCista sec'en#e e mesa/e care se trans%er" e la un suport %i)ic la altul, %"r" s"@
!i piar" tr"s"turile lor irepeta(ile, p"r&n cEiar s" supra'ie#uiasc" ,n cEip e al*oritm
pur, imaterial, ,n clipa ,n care, up" p"r"sirea suportului, nu s@au imprimat ,nc" pe un
altul. >ar poate c" moartea nu este neap"rat implo)ie, ci, impotri'", eCplo)ie !i
,ntip"rire, une'a, printre '&rte/urile uni'ersului, al soft,are7ului (e al#ii numit
Hsu%letJ) pe care noi l@am ela(orat ,n timpul 'ie#ii, alc"tuit !i in amintiri !i remu!c"ri
personale, aic" su%erin#" e ne'inecat, sau in sentiment e ,mp"care pentru atoria
,mplinit", !i iu(ire.
,ns" umnea'oastr" spune#i c", %"r" pila !i cu'&ntul lui Cristos, orice etic" laic" n@ar
a'ea o /usti%icare e %on care s"@i ea o putere e con'in*ere e necontestat. >e ce s"@
1 pri'"m pe laic e reptul e a se %olosi e pila lui Cristos cel iert"tor. ,ncerca#i,
Carlo M"ria Martini, spre (inele iscu#iei !i al con%runt"rii ,n care cree#i, s" amite#i,
%ie !i pentru o sin*ur" clip", ipote)a c" >umne)eu nu eCist"4 c" omul apare pe p"m&nt
printr@o eroare sau st&n*"cie a Ea)arului, pra" coni#iei sale e muritor, conamnat
,n plus s" ai(" con!tiin#a acestui %apt, !i in aceast" cau)" cel mai nees"'&rsit intre
toate
-9
animalele (trece#i@mi cu 'eerea tonul leoparian al acestei ipote)e). Omul acesta,
pentru a o(&ni cura/ul s"@!i a!tepte moartea, ar e'eni ,n cEip necesar un animal
reli*ios !i ar n")ui s" construiasc" nara#iuni capa(ile s"@i %urni)e)e o eCplica#ie !i un
moel, o ima*ine piluitoare. =i printre cele multe pe care reu!e!te s" !i le ,ncEipuie
unele str"lucitoare, altele ,nsp"im&nt"toare, iar altele patetic consolatoare
a/un*&n la ,mplinirea timpurilor, are la un moment at puterea reli*ioas", moral" !i
poetic" s" conceap" moelul lui Cristos, al iu(irii uni'ersale, al iert"rii u!manilor, a
'ie#ii o%erite ca /ert%" pentru sal'area celuilalt. >ac" a! %i un c"l"tor 'enit in
,nep"rtate *alaCii !i m@a! a%la inaintea unei specii care a reu!it s"@!i propun" acest
moel, a! %i cucerit e at&ta ener*ie teo*onic" !i a! consiera aceast" specie mi)era(il"
!i in%am", care a comis at&tea orori, r"scump"rat" oar e %aptul c" a reu!it s" oreasc"
!i s" crea" c" toate acestea repre)int" ade+rul0
2(anona#i acum cEiar ipote)a !i l"sa#i@o pe seama altora4 ar accepta#i c", ac"
Cristos ar %i %ost oar su(iectul unei mari po'estiri, %aptul c" aceast" po'estire a putut
s" %ie ,ncEipuit" !i orit" e (ipe)i *ola!i care !tiu oar c" nu !tiu nimic, ar %i la %el e
miraculos (miraculos e tainic) ca %aptul c" %iul unui >umne)eu real s@ar %i ,ntrupat cu
ae'"rat. 2ceast" tain" natural" !i p"m&nteasc" n@ar ,nceta s" emo#ione)e !i s" ,nal#e
inima celui ce nu cree.
>e aceea consier c", ,n punctele sale %unamentale, o etic" natural" respectat" ,n
pro%una reli*io)itate care o ,nsu%le#e!te se poate ,nt&lni cu
9.
principiile unei etici ,ntemeiate pe crein#a ,n transcenen#", care nu poate s" nu
recunoasc" %aptul c" principiile naturale au %ost sculptate ,n inima noastr" ,n (a)a unui
pro*ram e m&ntuire. >ac" r"m&n !i cu si*uran#" 'or r"m&ne pe ina%ar" ni!te
contururi care nu se suprapun, 'om in'oca situa#ii similare ,n ca)ul ,nt&lnirii altor
reli*ii. 0ar ,n con%lictele reli*ioase 'a tre(ui s" pre'ale)e caritatea !i /n4elepciunea0
Mi*ra#iile, toleran#a si intolera(ilul
*.
B0 #igra4iile mileniului trei
2nul 2... se apropie. 1u 'oi )"(o'i s" iscut ac" noul mileniu ,ncepe cu mie)ul
nop#ii e 31 ecem(rie 1999 sau mai e*ra(" cu mie)ul nop#ii e 31 ecem(rie 2...,
cum ne@ar ,ncura/a s" creem matematica !i cronolo*ia. >in punct e 'eere sim(olic,
at&t matematica, c&t !i cronolo*ia repre)int"
. opinie !i, esi*ur, 2... este o ci%r" ma*ic", e su( %armecul c"reia este *reu s" te
sustra*i up" at&tea romane in secolul trecut care 'esteau minunile anului 2....
$e e alt" parte, am a%lat c" !i in punct e 'eere cronolo*ic computerele 'or intra ,n
cri)" ,n pri'in#a atelor, in 1 ianuarie anul 2... !i nu in
1 ianuarie 2..1. +entimentele noastre 'or %i impalpa(ile !i r"t"citoare, ,ns"
computerele nu *re!esc nici atunci c&n *re!esc4 cEiar ac" au *re! pe 1 ianuarie
2..., au reptate.
$entru cine este ma*ic anul 2...M $entru lumea cre!tin", e'ient, pentru c" marcEea)"
ou" mii e ani e la presupusa na!tere a lui Cristos (cEiar ac" !tim c" Cristos nu s@a
n"scut ,n anul . al erei noastre). 1u putem spune Hpentru lumea occiental"J,
93
eoarece lumea cre!tin" se eCtine !i la unele ci'ili)a#ii orientale, ,n 'reme ce e lumea a!a@
)is Hocciental"J apar#ine 0sraelul care cali%ic" sistemul nostru e cronolo*ie ,n termeni e
Common "ra, ar e %apt num"r" anii ,n alt %el.
$e e alt" parte, ,n secolul al [;00@lea protestantul 0saac e la $eOrere ar"tase c" cronolo*iile
cEine)e!ti erau mult mai 'ecEi ec&t cele e(raice, !i a'ansase ipote)a c" p"catul ori*inar i@ar
%i implicat oar pe urma!ii lui 2am, ,ns" nu !i alte rase, n"scute cu mult timp ,nainte. Iire!te,
%usese eclarat eretic, ar, ini%erent ac" a a'ut reptate sau nu in punct e 'eere teolo*ic,
el a reac#ionat la un %apt pe care ,n )ilele noastre nimeni nu@1 mai pune la ,noial"4 at"rile
i%erite 'ala(ile pentru i'erse ci'ili)a#ii re%lect" i'ersele teo*onii !i istorio*ra%ii, cea
cre!tin", %iin oar una ,ntre multe altele (!i a! 'rea s" rele' c" num"r"toarea ab anno domini
nu este at&t e 'ecEe cum s@ar cree, eoarece ,nc" in E'ul Meiu timpuriu anii se num"rau
nu e la na!terea lui Cris@tos, ci e la presupusa creare a lumii).
Cre c" anul 2... 'a %i s"r("torit !i la +in*apore sau Bei/in*, ca urmare a in%luen#ei
moelului european asupra altor moele. Toat" lumea 'a s"r("tori pro(a(il 'enirea lui 2...,
,ns" pentru ma/oritatea popoarelor e pe planet" acest lucru 'a repre)enta o con'en#ie
comercial", iar nu o con'in*ere intim". >ac" ,n CEina ,n%lorea o ci'ili)a#ie ,nainte e anul
nostru . (!i e alt%el noi !tim c" ,nainte e acest an ,n%loriser" alte ci'ili)a#ii ,n (a)inul
meiteranean, numai c" am con'enit s" num"r"m anii ,n care tr"iau $laton !i 2ristotel cu
H,nainte e CristosJ), ce semni%ica#ie are s"r("torirea anului 2...M +emni%ic"
94
i)(&na moelului, pe care nu l@a! numi cre!tin (c"ci anul 2... 'a %i ser(at !i e atei), ci, ,n
orice ca), a moelului european, care, up" ce Cristo%or Co@lum( a HescoperitJ 2merica
e!i inienii in 2merica spun c" ,n acei. ani ei ne@au escoperit pe noi a e'enit !i un
moel american.
C&n 'om s"r("tori anul 2..., ce an 'a %i pentru musulmani, pentru a(ori*enii 2ustraliei, sau
pentru cEine)iM >esi*ur, s@ar putea nici s" nu ne interese)e. 2nul 2... este al nostru, este o
at" euro@centric", e trea(a noastr". >ar incolo e %aptul c" moelul euro@centric pare s"
omine !i ci'ili)a#ia american" cEiar ac" printre cet"#enii americani sunt !i a%ricani,
orientali, piei@ro!ii care nu se re*"sesc ,n acest moel , a'em oare reptul noi, europenii, s"
ne mai ienti%ic"m cu moelul euro@centricM 2cum c&#i'a ani, c&n s@a constituit la $aris
2caemie Uni@'erselle es Cultures, care reune!te arti!ti !i oameni e !tiin#" in toate #"rile
lumii, a %ost reactat un statut sau o charte0 0ntr@una intre eclara#iile introucti'e ale acestei
charte, care orea s" e%ineasc" inclusi' sarcinile !tiin#i%ice !i morale ale acelei 2caemie, se
spune c" ,n urm"torul mileniu s@ar putea prouce ,n Europa un amplu Hmetisa/ e culturiJ.
>ac" mersul e'enimentelor nu se 'a scEim(a (rusc (c"ci totul e cu putin#"), tre(uie s" ne
pre*"tim pentru situa#ia ,n care ,n urm"torul mileniu Europa 'a ar"ta ca 1eD borK sau ca
unele #"ri in 2merica 3atin". 3a 1eD borK asist"m la ne*area conceptului e melting pot,
%elurite culturi coeCist", e la portoricani la cEine)i, e la coreeni la paKistane)i4 unele *rupuri
au %u)ionat ,ntre ele (ca italienii !i irlane)ii, e'reii !i polone)ii), altele se men#in
98
separate (,n cartiere i%erite, 'or(in lim(i i%erite !i practic&n trai#ii i%erite), !i
toate se ,nt&lnesc pe (a)a unor le*i comune !i a unei lim(i e circula#ie comun",
en*le)a, pe care %iecare o 'or(e!te insu%icient. ;" ro* s" '" aminti#i c" la 1eD borK,
une popula#ia Hal("J tine s" e'in" minoritar", 92a intre al(i sunt e'rei, !i restul
e 8-a sunt e cele mai %elurite ori*ini, iar intre ace!tia a!a@)i!ii z+asps (al(i,
an*losaConi !i protestan#i) repre)int" minoritatea (eCist" catolici polone)i, italieni,
Eispano@ame@ricani, irlane)i etc).
,n 2merica 3atin" au a'ut loc, e la #ar" la #ar", %enomene i'erse4 coloni!tii spanioli
s@au metisat c&n cu inienii, c&n (ca ,n Bra)ilia) cu a%ricanii, alteori au ap"rut lim(i
!i popula#ii )ise HcreoleJ. E %oarte *reu, /uec&n cEiar ,n termeni rasiali e s&n*e, s"
spunem ac" un meCican sau un peru'ian are ori*ini europene sau ameriniene, ca s"
nu mai 'or(im e un /amaican.
Ei (ine, spre un asemenea %enomen se@nreapt" Europa, !i nici un rasist, nici un
nostal*ic reac#ionar nu 'a putea s" i se ,mpotri'easc".
Consier c" tre(uie s" se %ac" eose(ire ,ntre conceptul e Himi*ra#ieJ !i cel e
Hmi*ra#ieJ. $utem Z 'or(i e Himi*ra#ieJ atunci c&n unii ini'i)i (cEiar mul#i, ar
statistic ,ntr@o m"sur" nesemni%icati'" ,n raport cu semin#ia e ori*ine) se trans%er"
intr@o #ar" ,ntr@alta (ca italienii sau irlane)ii ,n 2merica, sau ast")i turcii ,n
:ermania). Ienomenele e imi*ra#ie pot %i controlate politic, limitate, ,ncura/ate,
pro*ramate sau acceptate.
1u la %el se@nt&mpl" cu mi*ra#iile. Iie c" sunt 'iolente sau pa!nice, ele seam"n" cu
%enomenele na@
96
turale4 se prouc !i nimeni nu le poate controla. +e poate 'or(i e Hmi*ra#ieJ atunci
c&n un ,ntre* popor, pu#in c&te pu#in, se eplasea)" e pe un teritoriu pe altul (!i nu
are importan#" c&#i r"m&n pe teritoriul e ori*ine, ci ,n ce m"sur" mi*ratorii scEim("
raical cultura teritoriului ,n care au mi*rat). 2u eCistat mari mi*ra#ii e la est la 'est,
,n cursul c"rora popoarele in Cauca) au scEim(at cultura !i ereitatea (iolo*ic" a
autoEtonilor. 2u eCistat mi*ra#iile unor popoare a!a@)is H(ar(areJ care au in'aat
imperiul roman !i au creat noi re*ate !i noi culturi numite Hromano@(ar(areJ sau
Hromano@*ermaniceJ. 2 eCistat mi*ra#ia european" spre continentul american, pe e@o
parte e pe Coasta e Est treptat, p&n" ,n Cali%ornia, iar pe e alta, in insulele
carai(iene !i MeCic p&n" la eCtremitatea Cono +ur. CEiar ac" par#ial a %ost
pro*ramat" politic, se poate 'or(i e mi*ra#ie %iinc" al(ii pro'eni#i in Europa nu
numai c" n@au aoptat o(iceiurile !i cultura nati'ilor, ar au ,ntemeiat o nou"
ci'ili)a#ie la care p&n" !i nati'ii (cei care au supra'ie#uit) s@au aaptat.
2u eCistat mi*ra#ii ,ntrerupte, precum cea a popoarelor e ori*ine ara(" p&n" ,n
$eninsula 0(eric". 2u eCistat %orme e mi*ra#ie pro*ramat" !i par#ial", ar nu mai
pu#in in%luent", precum cea a europenilor spre r"s"rit sau spre su (e une !i na!terea
na#iunilor numite Hpost@colonialeJ), une mi*ratorii au scEim(at totu!i cultura
popula#iei autoEtone. Cre c" nu a %ost alc"tuit" p&n" acum o %enomenolo*ie a
i%eritelor tipuri e mi*ra#ie, ar cu si*uran#" mi*ra#iile sunt altce'a ec&t imi*ra#iile.
+e poate 'or(i e Himi*ra#ieJ pur !i simplu, atunci c&n imi*ran#ii (accepta#i con%orm
unor eci)ii politice)
97
accept" ,n mare parte o(iceiurile #"rii ,n care imi*rea)", spre eose(ire e Hmi*ra#ieJ,
c&n mi*ratorii (pe care nimeni nu@i poate opri la Eotare) trans%orm" raical cultura
teritoriului ,n care mi*rea)".
1oi ast")i, up" un secol nou"spre)ece plin e imi*ran#i, ne a%l"m ,n %a#a unor
%enomene nel"murite. 2st")i ,ntr@un climat e o mare mo(ilitate este %oarte *reu
s" spunem ac" anumite %enomene #in e imi*ra#ie sau e mi*ra#ie. ECist" esi*ur un
%luC e nest"'ilit e la su spre nor (a%ricanii sau cei in Orientul Mi/lociu spre
Europa), inienii in 0nia au in'aat 2%rica !i insulele in $aci%ic, cEine)ii sunt
pretutineni, /apone)ii sunt pre)en#i cu or*ani)a#iile lor inustriale !i economice cEiar
!i atunci c&n nu se eplasea)" %i)ic ,n cEip masi'.
Mai este cu putin#" s" %aci eose(irea ,ntre imi*ra#ie !i mi*ra#ie c&n ,ntrea*a planet" e
pe cale s" e'in" teritoriul unor eplas"ri ,ncruci!ateM Cre c" este posi(il4 a!a cum am
spus, imi*ra#iile sunt controla(ile politic, mi*ra#iile, nu, ele sunt ca %enomenele
naturale. 2t&t timp c&t eCist" imi*ra#ie, popoarele pot spera s"@i #in" pe imi*ran#i ,ntr@
un *Eetou, ca s" nu se amestece cu nati'ii. C&n e 'or(a e mi*ra#ie, nu se mai pune
pro(lema *Eetourilor, iar metisa/ul este incontrola(il.
Ienomenele c"rora Europa ,ncearc" ,nc" s" le #in" piept, precum ca)urile e imi*ra#ie,
sunt e %apt ca)uri e mi*ra#ie. 3umea a treia (ate la por#ile Europei !i intr" cEiar ac"
Europa nu este e acor. $ro(lema nu mai este cea e a ecie (a!a cum politicienii se
pre%ac c" cre) ac" 'or %i amise la $aris stuente cu chador sau c&te moscEei 'or
tre(ui construite la Roma. $ro(lema este c" ,n urm"torul mi@
9-
leniu (!i %iinc" nu sunt un pro%et, nu !tiu ata precis") Europa 'a %i un continent
multirasial sau, ac" pre%era#i, HcoloratJ. ;" place sau nu '" place, a!a 'a %i.
2ceast" con%runtare (sau ciocnire) e culturi 'a putea s" ai(" consecin#e s&n*eroase, !i
sunt con'ins c" ,ntr@o oarecare m"sur" le 'a a'ea, 'or %i ine'ita(ile !i e lun*" urat".
,ns" rasi!tii ar tre(ui s" %ie (teoretic) o ras" ,n curs e ispari#ie. 2 eCistat un patrician
roman care nu reu!ea s" accepte c" !i *alii, sarma#ii sau e'reii precum +%&ntul $a'el
pot s" e'in" ci+es romani, c" ar putea urca pe tronul imperial un a%rican, a!a cum ,n
cele in urm" s@a !i ,nt&mplatM 2m uitat e eCisten#a acelui patrician !i el a %ost at
uit"rii e istorie. Ci'ili)a#ia roman" era o ci'ili)a#ie e meti!i. Rasi!tii 'or spune c"
tocmai e aceea s@a estr"mat, ar a %ost ne'oie e cinci sute e ani !i mi se pare c"
este un arc e timp ce ne ,n*"uie !i nou" s" %acem proiecte e 'iitor.
?0 Intoleran4
>e o(icei %unamentalismul !i inte*rismul sunt consierate concepte str&ns ,nruite,
%orme intre cele mai e'iente e intoleran#". Consult&n ou" eCcelente instrumente
e re%erin#" ca Petit !obert !i (ictionaire 8istori=ue de la Langue Frangaise, *"sesc ,n
e%ini#ia pri'itoare la H%unamentalismJ o trimitere imeiat" la inte*rism. Ceea ce ne
%ace s" creem c" toate %unamentalismele sunt inte*riste !i 'ice'ersa.
99
,ns" cEiar ac" ar %i ae'"rat, n@ar re)ulta e@aici c" to#i intoleran#ii sunt
%unamentali!ti !i inte*ri!ti. CEiar ac" ,n pre)ent ne con%runt"m cu i'erse %orme e
%unamentalism !i eCemple e inte*rism sunt 'i)i(ile pretutineni, pro(lema
intoleran#ei e mai pro%un" !i mai prime/ioas".
,n termeni istorici H%unamentalismulJ este un principiu Eermeneutic, le*at e
interpretarea unei cr4i sacre0 Iunamentalismul occiental moern se na!te ,n meiile
protestante in +tatele Unite in secolul al [l[@lea !i se caracteri)ea)" prin Eot"r&rea
e a interpreta literal +cripturile, ,neose(i cu pri'ire la acele no#iuni e cosmolo*ie e
a c"ror 'eriicitate !tiin#a epocii p"rea s" se ,noiasc". >e@aici !i re%u)ul aesea
intolerant al oric"rei interpret"ri ale*orice !i mai cu seam" al oric"rei %orme e eu@
ca#ie care ar %i ,ncercat s" su(mine)e crein#a ,n teCtul (i(lic, a!a cum se ,nt&mpla cu
arDinismul trium%"tor.
2ceast" %orm" e literalism %unamentalist era 'ecEe, e 'reme ce e/a ,n r&nul
p"rin#ilor (isericii au eCistat e)(ateri ,ntre parti)anii literei !i sus#in"torii unei
Eermeneutici mai suple, precum cea a +%&ntului 2u*ustin. ,n lumea moern" ,ns" %un@
amentalismul ,n*ust nu putea s" %ie ec&t protestant, e 'reme ce, pentru a putea %i
%unamentalist tre(uie s" cre)i c" ae'"rul este roul interpret"rii Bi(liei. ,n scEim(, ,n
meiul catolic autoritatea Bisericii este cea care *arantea)" interpretarea, !i e aceea
ecEi'alentul %unamentalismului protestant poate o(&ni !i %orma trai#ionalismului.
E'it s" m" pronun# (l"s&n asta pe seama eCper#ilor) asupra naturii
%unamentalismului musulman !i e(raic.
1..
Este %unamentalismul neap"rat intolerantM Este ast%el ,n plan Eermeneutic, ar nu
o(li*atoriu ,n cel politic. +" ne ,ncEipuim o sect" %unamentalist" care eclar" c"
proprii ale!i au pri'ile*iul ae'"ratei interpret"ri a +cripturilor, %"r" totu!i s" se eea
la 'reo %orm" e pro)elitism, !i prin urmare s"@i o(li*e pe ceilal#i s" ,mp"rt"!easc"
acele con'in*eri sau s" milite)e pentru ,n%"ptuirea unei societ"#i politice care s" se
(a)e)e pe ele.
,n scEim( prin Hinte*rismJ se ,n#ele*e o po)i#ie reli*ioas" !i politic" prin intermeiul
c"reia principiile reli*ioase tre(uie s" e'in" totoat" moel e 'ia#" politic" !i surs" a
le*ilor statului. >ac" %unamentalismul !i trai#ionalismul sunt, ,n principiu,
conser'atoare, eCist" !i inte*risme care se 'or pro*resiste !i re'olu#ionare. ECist"
mi!c"ri catolice inte*riste care nu sunt %unamentaliste, care se lupt" pentru o societate
total supus" principiilor reli*ioase, %"r" totu!i s" impun" o interpretare literal" a
scripturilor !i, e ce nu, *ata s" accepte o teolo*ie la TeilEar e CEarin.
1uan#ele pot %i !i mai su(tile. :&ni#i@'" la %enomenul numit political correctness in
2merica. 2 luat na!tere pentru a promo'a toleran#a !i recunoa!terea oric"rei i%eren#e,
reli*ioas", rasial" !i seCual", !i totu!i e ,n curs e a e'eni o nou" %orm" e %un@
amentalism care !i@a %"cut aproape un ritual in a se su(stitui lim(a/ului cotiian,
oper&n cu litera ,n auna spiritului ast%el ,nc&t se poate a/un*e s" %ie iscriminat
un or(, oar pentru c" ai elicate#ea e a@1 numi Hne'")"torJ, !i mai cu seam" pot %i
iscrimina#i cei care nu respect" re*ulile e a %i politicallC correct0
1.1
>ar rasismulM Rasismul na)ist era cu si*uran#" totalitar, se pretinea !tiin#i%ic, ar nu
eCista nimic %unamentalist ,n octrina rasei. Un rasism ne!tiin#i%ic ca cel promo'at e
3e*a 1or italian" nu are acelea!i r""cini culturale ale rasismului pseuo@!tiin#i%ic
(e %apt nu are nici o r""cin" cultural") !i totu!i e rasism.
=i intoleran#aM +e reuce cum'a la aceste i%eren#e !i ,nruiri ,ntre %unamentalism,
inte*rism !i rasismM 2u eCistat %orme e intoleran#" non@rasiste (precum persecutarea
ereticilor sau intoleran#a ictatorilor %a#" e cei care li se opuneau). 0ntoleran#a este
ce'a mult mai a&nc, a%lat la r""cina tuturor %enomenelor pe care le@am comentat.
Iunamentalism, inte*rism, rasism pseuo!ti@in#i%ic, toate sunt po)i#ii teoretice care
presupun o doctrin0 0ntoleran#a preeCist" oric"rei octrine. 0n acest sens, intoleran#a
are r""cini (iolo*ice, se mani%est" printre animale ca instinct e ap"rare a teritoriului,
se (a)ea)" pe reac#ii emoti'e aesea super%iciale nu@i suport"m pe cei care sunt
alt%el ec&t noi, %iinc" au pielea e o alt" culoare, 'or(esc o lim(" pe care n@o
,n#ele*em, m"n&nc" (roa!te, c&ini, maimu#e, porci, usturoi, %iinc" se tatuea)"...
0ntoleranta %at" e cel i%erit sau %at" e necu@noscut este ce'a natural la copil, ca !i
instinctul e a a'ea tot ceea ce ,!i ore!te. Copilul se 'a euca treptat ,n spiritul
toleran#ei, la %el cum 'a %i eucat ,n respectul propriet"#ii celuilalt !i, mai ,nainte e
asta, s"@!i controle)e s%incterul. >in p"cate, ac" to#i reu!esc s"@!i #in" su( control
corpul, toleran#a r"m&ne o pro(lem" e euca#ie permanent" a aul#ilor, eoarece ,n
'ia#a e )i cu )i suntem tot timpul
1.2
eCpu!i la trauma i%eren#ei. Cercet"torii a(orea)" aesea octrinele i%eren#ei, ar
prea pu#in pe cea pri'in intoleran#a s"l(atic", c"ci aceasta scap" oric"rei e%ini#ii !i
eCamin"ri critice.
=i totu!i nu octrinele i%eren#ei *enerea)" intoleran#a s"l(atic"4 impotri'", ele
eCploatea)" un %on preeCistent e intoleran#" i%u)". +" ne *&nim la '&n"toarea e
'r"/itoare. Ea nu este un prous al 'remurilor ,ntunecate, ci al erei moerne. #alleus
#aleficarum este scris cu pu#in ,nainte e escoperirea 2mericii !i este contemporan
cu umanismul %lorentin6 La (emonomanie des sorciers e Xean Boin este lucrarea unui
om al Rena!terii care scrie up" Copernic. 1u inten#ione) s" eCplic aici e ce lumea
moern" o%er" /usti%ic"ri teoretice pentru '&n"toarea e 'r"/itoare. ;reau oar s"
amintesc c" aceast" octrin" a reu!it s" se impun" %iinc" e/a eCista suspiciunea
popular" %a#" e 'r"/itoare. O *"sim ,n anticEitatea clasic" (<ora#iu), ,n eictul lui
Rotari, ,n umma Theologica a +%&ntului Toma Q2cuino. ;r"/itoarele erau la orinea
)ilei !i se #inea cont e ele, tot ast%el cum coul penal #ine cont e eCisten#a Eo#ilor. >ar
%"r" aceste crein#e populare, nu ar %i %ost posi(il" r"sp&nirea unei octrine a
'r"/itoriei !i o practic" metoic" a persecu#iei.
2ntisemitismul pseuo!tiin#i%ic se na!te ,n cursul secolului al [l[@lea, e'enin
antropolo*ie totalitar" !i practic" inustrial" a *enociului oar ,n 'eacul nostru6 ar el
nu s@ar %i putut na!te, ac" n@ar %i eCistat e secole, ,nc" e pe timpul p"rin#ilor
Bisericii, o polemic" anti@iuaic", iar ,n r&nul poporului, un antisemitism practic care
a str"("tut 'eacurile, oriune se 'a %i a%lat un *Eetou. Teoriile
1.3
anti@iaco(ine espre complotul iuaic, ap"rute la ,nceputul secolului al [l[@lea, n@au
creat antisemitismul popular, ci au eCploatat o ur" %a#" e cei i%eri#i, e mult eCistent".
0ntoleran#a cea mai periculoas" este tocmai cea care se na!te ,n a(sen#a oric"rei
octrine, prin ac#iunea unor pulsiuni elementare. >e aceea, nu poate %i criticat" !i
#inut" ,n %r&u prin ar*umente ra#ionale. Iunamentele teoretice in #ein >ampf pot %i
recu)ate printr@o (aterie e ar*ument"ri estul e simpl", ar ieile pe care le propunea
au supra'ie#uit !i 'or supra'ie#ui oric"rei o(iec#ii pentru c" se spri/in" pe o intoleran#"
s"l(atic", impermea(il" la orice critic". Consier mai periculoas" intoleran#a
mani%estat" e 3e*a 1or italian" ec&t cea pro%esat" e Iront 1a#ional al lui 3e $en.
3e $en are ,nc" ,n spate intelectuali care au tr"at, ,n timp ce Bossi nu are nimic ,n
a%ara unor pulsiuni s"l(atice.
Uita#i@'" ce se ,nt&mpl" acum ,n 0talia, ou"spre)ece mii e al(ane)i au intrat ,n #ara
noastr" ,n aproCimati' o s"pt"m&n". Moelul pu(lic !i o%icial a %ost cel al primirii, cea
mai mare parte a celor ce 'or s" opreasc" acest eCo, care ar putea e'eni co'&r!itor,
%olose!te ar*umente economice !i emo*ra%ice. >ar orice teorie se spul(er" ,n %a#a
unei intoleran#e insiioase care c&!ti*" teren pe )i ce trece. 0ntoleran#a s"l(atic" se
(a)ea)" pe un scurt@circuit cate*orial pe care@1 o%er" ulterior cu titlul e ,mprumut
oric"rei 'iitoare octrine rasiste4 ac" in r&nul al(ane)ilor intra#i ,n 0talia ,n anii
trecu#i s@au recrutat Eo#i !i prostituate (ceea ce e ae'"rat), ,nseamn" c" to#i al(ane)ii
sunt Eo#i !i prostituate.
1.9
Este un scurt@circuit teri(il, eoarece constituie o tenta#ie constant" pentru %iecare in
noi4 e e@a/uns s" ne %i %ost %urat" 'ali)a ,n aeroportul unei #"ri oarecare, ca s" ne@
ntoarcem acas" cu ieea c" oamenii acelei #"ri tre(uie iscreita#i.
,n plus, intoleran#a cea mai cutremur"toare este a s"racilor, care sunt primele 'ictime
ale i%eren#ei, ,ntre (o*a#i nu eCist" rasism. Bo*a#ii au prous, e'entual, octrinele
rasismului, s"racilor ,ns" li se atorea)" practica acestuia, cu mult mai periculoas".
0ntelectualii nu se pot (ate cu intoleran#a s"l(atic", c"ci ,n %a#a purei animalit"#i lipsite
e *&nire, *&nirea este e)armat". E prea t&r)iu ,ns" ori e c&te ori ei se (at cu
intoleran#a octrinal", eoarece, atunci c&n intoleran#a e'ine octrin", este prea
t&r)iu s" %ie r"pus", iar cei care ar tre(ui s@o %ac" ,i ca 'ictim" primii.
=i totu!i ,n asta re)i" pro'ocarea. +" euci ,n spiritul toleran#ei aul#ii care se
,mpu!c" in ra#iuni etnice !i reli*ioase e timp pierut. $rea t&r)iu. $rin urmare,
intoleran#a s"l(atic" se com(ate in %a!", printr@o euca#ie statornic" care s" ,nceap"
in %ra*e" copil"rie, ,nainte e a %i scris" ,ntr@o carte, !i ,nainte ca ea s" e'in" o
crust" comportamental", mult prea compact" !i ur".
D0 Intolerabilul
ECist" ,ntre("ri s&c&itoare, ca atunci c&n cine'a te ,ntrea(" ce s@a ,nt&mplat cEiar ,n
clipa ,n care #i@ai mu!cat lim(a. HTu ce cre)i espre astaMJ, e!ti ,ntre(at ,n )ilele astea
,n care to#i (cu eCcep#ia
1.8
c&tor'a) cre acela!i lucru espre a%acerea $rie(Ke. =i sunt aproape e)am"*i#i c&n le
r"spun)i c", e'ient, e!ti iritat !i escump"nit, eoarece ,n %on %iecare ,l ,ntrea(" pe
cel"lalt cu speran#a s" au" un cu'&nt, o eCplica#ie care s" mic!ore)e iritarea !i es@
cump"nirea.
Te@ncearc" aproape ru!inea s" 'or(e!ti, s" o(#ii at&t e ie%tin consensul *eneral,
aplau)e ne,ntrerupte ,ncep&n cu Ri%ona)ione Comunista !i termin&n cu 2llean)a
1a)ionale. Ca !i cum tri(unalul militar e la Roma i@ar %i pus, ,n s%&r!it, e acor pe
aproape to#i italienii. +untem cu to#ii e partea ae'"rului.
=i ac" a%acerea $rie(Ke ar %i ,nsemnat mai mult ec&t episoul ,n sine, una peste alta
estul e mi)er (un criminal saea, un tri(unal %ricos) !i, cu toate astea, nu ne@ar %i
an*a/at mai pro%un, nu ne@ar %i su*erat c" nici noi nu suntem inocen#iM
Continu"m s" e'alu"m ce s@a petrecut ,n termenii le*ilor ,n 'i*oare. Cu le*ile ,n
'i*oare era posi(il ca $rie(Ke s" %ie conamnat pe 'ia#", ar ,n termeni e
/urispruen#" nu se poate spune m"car c" tri(unalul militar in Roma s@a purtat ,ntr@un
%el e neconceput. ECista un criminal o'eit pentru o crim" ori(il", urma s" se 'a"
ac" eCistau circumstan#e atenuante, a!a cum tre(uie s" %ac" orice tri(unal. Ei (ine,
erau 'remuri *rele, $rie(Ke nu era un erou, ci un (iet poltron, cEiar ac" !i@ar %i at
seama e enormitatea crimei, i@ar %i %ost %ric" s" pl"teasc" urm"rile unui re%u)6 a ucis
cinci oameni ,n plus, ar c&n e!ti ,nsetat e s&n*e, nu@i a!a, te trans%ormi ,ntr@o (estie6
e 'ino'at, ce mai, ar ,n loc e ,ncEisoare pe 'ia#" s"@i "m %oarte mul#i ani6 /usti#ia
sca@
1.5
p" (asma curat", prescrierea ,!i prouce e%ectul, ,ncEiem un capitol ureros. 1u
cum'a am %"cut la %el !i ,n ca)ul RasKolnico', care a omor&t o ("tr&n", !i asta %"r"
moti'a#ii militareM
1oi am con%erit /uec"torilor manatul e a se comporta up" le*ile ,n 'i*oare, iar
acum ne ,mpotri'im printr@o eCi*en#" moral", o ae'"rat" pasiune6 ei ,ns" r"spun c"
sunt oamenii le*ii, nu .illers0
=i@o mare parte a o(iec#iilor se@n'&rt ,n /urul interpret"rii courilor e/a scrise. $rie(Ke
tre(uia s" se supun" orinelor %iinc" a!a )ice le*ea militar" a unei #"ri ,n timp e
r")(oi6 nu eCistau le*i nici m"car na)iste care@i permiteau s" se sustra*" unui orin
nerept, !i e %apt nu tre(uia s" %ie /uecat up" le*i militare eoarece trupele ++ erau
un corp 'oluntar e poli#ie6 ar con'en#iile interna#ionale /usti%ic" reptul la represalii6
a, se poate r"spune, ,ns" numai ,n ca)ul unui r")(oi eclarat, !i nu reiese c"
:ermania ar %i eclarat 'reoat" r")(oi re*atului 0taliei, a!a c" nem#ii, ocupan#i
a(u)i'i ai unei #"ri cu care o%icial nu erau ,n r")(oi, nu puteau s" se pl&n*" ac" cine'a
e*Ei)at ,n co!ar %"cea s" le sar" ,n aer 'reun tren.
+e 'a r"m&ne mereu ,n acest cerc, p&n" ce nu se 'a lua eci)ia c" ,n %a#a unor
e'enimente eCcep#ionale omenirea nu@!i poate ,n*"ui s" aplice le*i ,n 'i*oare, ci
tre(uie s"@!i asume r"spunerea s" promul*e altele noi.
1oi n@am tras ,nc" toate ,n'"#"mintele in acel e'eniment epocal care a %ost procesul
e la 1iirn@(er*. ,n termeni strict le*ali sau e u)an#e interna#ionale, a %ost 'or(a e o
/uecat" ar(itrar". Eram o(i!nui#i cu %aptul c" r")(oiul era un /oc cu re*uli,
1.7
c" la s%&r!it re*ele ,n'ins ,!i ,m(r"#i!ea)" '"rul ,n'in*"tor, iar 'oi ce %ace#iM ,i prine#i
pe ,n'in!i !i@i sp&n)ura#iM >a, omnule, r"spune cine a ecis s" eCiste 1urn(er*4
consier"m c" ,n acest r")(oi s@au petrecut lucruri incolo e tolera(il, !i e aceea
scEim("m re*ulile. >ar acest intolera(il este socotit ca atare oar con%runtat cu
'alorile 'oastre e ,n'in*"tori, noi a'em 'alori i%erite, nu le respecta#iM 1u, e 'reme
ce noi am ,n'ins !i, %iinc" una in 'alorile 'oastre este *lori%icarea %or#ei, aplic"m
%or#a4 '" sp&n)ur"m. >ar '@a#i *&nit la r")(oaiele ce 'or urmaM Cine le 'a pro'oca, 'a
!ti c", ac" piere, 'a %i sp&n)urat6 s" se *&neasc" (ine ,nainte s" le ,nceap". >ar !i
'oi a#i %"cut lucruri ,n*ro)itoareP >a, ar asta o spune#i 'oi care a#i pierut, noi am ,n@
'ins, a!a c" noi o s" '" sp&n)ur"m pe 'oi. >ar r"spunerea 'a %i a 'oastr"P 1e@o
asum"m ,n ,ntre*ime.
+unt ,mpotri'a peepsei cu moartea !i cEiar ac" l@a! %i capturat pe <itler, l@a! %i trimis
la 2lcatra)4 a!a c" 'oi %olosi e@acum ,ncolo cu'&ntul Hsp&n)u@rareJ ,n sens sim(olic,
ca o peeaps" ur" !i solemn". 3"s&n la o parte sp&n)urarea, ra#ionamentul e la
1urn(er* n@are cusur. 0n %a#a unor comportamente intolera(ile, tre(uie s" ai cura/ul s"
scEim(i re*uiile, inclusi' le*ile. $oate un tri(unal ,n Olana s" /uece comportamentul
cui'a in +er(ia sau BosniaM 1u, up" 'ecEile re*uli, a, up" cele noi.
3a s%&r!itul anului 19-2 a a'ut loc la $aris o reuniune pe tema inter'en#iei, la care au
luat parte /uri!ti, militari, 'oluntari, paci%i!ti, %ilo)o%i, politicieni. Cu ce rept !i up"
care criterii pruen#iale e posi(il s" inter'ii ,n tre(urile unei alte #"ri, atunci c&n se
consier" c" are loc ce'a intolera(il pentru co@
108
munitatea interna#ional"M Cu eCcep#ia ca)ului clar al unei #"ri une se a%l" la putere
,nc" un *u'ern le*itim care cere a/utor ,mpotri'a unei in'a)ii, toate celelalte ca)uri
meritau un iscern"m&nt su(til. Cine ,mi cere s" inter'inM O parte a cet"#enilorM C&t
este ea e repre)entati'" pentru respecti'a #ar", ,n ce m"sur" o inter'en#ie nu se
su(stituie, ,n ciua celor mai no(ile inten#ii, unei in*erin#e, unei 'oin#e imperialisteM
0nter'enim atunci c&n ceea ce se ,nt&mpl" ,n acea #ar" contra'ine principiilor noastre
eticeM >ar principiile noastre sunt oare !i ale lorM 0nter'enim %iinc" ,ntr@o #ar" se
practic" e mii e ani cani(alismul ritual, care pentru noi este o oroare, ,n 'reme ce
pentru ei e o practic" reli*ioas"M 1u este a!a c" omul al( !i@a asumat propria po'ar" e
'irtu#i !i a supus popoare e o 'ecEe ci'ili)a#ie, cEiar ac" i%erit" e a noastr"M
+in*urul r"spuns care mi s@a p"rut accepta(il este c" o inter'en#ie seam"n" cu o
re'olu#ie4 nu eCist" o le*e preceent" care ne spune c" e (ine s" o %acem, impotri'"
ea se %ace ,n ciua le*ilor !i a con'enien#elor.
>i%eren#a e c" Eot"r&rea pentru o inter'en#ie interna#ional" nu se atorea)" unui '&r% e
iamant sau unei mi!c"ri populare necontrolate, ci unei con'or(iri ,ntre *u'erne !i
popoare i%erite. +e ecie c", oric&t e mult tre(uie respectate opiniile, u)an#ele,
practicile, crein#ele celorlal#i, ce'a se o'ee!te intolera(il. 2 accepta intolera(ilul
pune su( semnul ,ntre("rii ,ns"!i ientitatea noastr". Este ne'oie s" se asume
responsa(ilitatea e a ecie ce anume este intolera(il !i apoi e a ac#iona, *ata e a
pl"ti pre#ul *re!elii.
1.9
C&n se prouce un %apt ie!it in comun, pra*ul intolera(ilit"#ii nu mai este cel %iCat e
'ecEile le*i.
Tre(uie o nou" le*i%erare. +i*ur c" a, tre(uie s" ai si*uran#a c" consemnul asupra
noului pra* e intolera(ilitate este cel mai mare cu putin#", ep"!in *rani#ele
na#ionale, %iin oarecum *arantat e HcomunitateJ concept su(til, ar care st" p&n"
!i la (a)a %aptului e a cree c" p"m&ntul se ,n'&rte!te. 2poi ,ns" tre(uie %"cut"
ale*erea.
1a)ismul !i <olocaustul au atins un nou pra* e intolera(ilitate. >e@a lun*ul
'eacurilor au eCistat numeroase %orme e *enoci !i, ,ntr@un %el sau altul, le@am tolerat.
Eram sla(i, eram (ar(ari, nu se !tia ce s@a ,nt&mplat la )ece mile e satul nostru. >ar
acest lucru a %ost Eot"r&t (!i reali)at) ,n termeni H!tiin#i%iciJ, prin recurs eCplicit la
consens, inclusi' %ilo)o%ic, !i a %ost r"sp&nit ca moel planetar. 1u a lo'it oar ,n
con!tiin#a noastr" moral"4 a pus la ("taie %ilo)o%ia !i !tiin#a noastr", cultura, crein#ele
noastre espre (ine !i r"u. 2 inten#ionat s" le anule)e.
Era cu neputin#" s" nu se r"spun" la acest apel. R"spunsul era unul sin*ur4 nu oar
imeiat, ci !i peste cinci)eci e ani, precum !i ,n 'eacurile 'iitoare, intolera(ilul nu 'a
mai %i tolerat.
`in&n seama tocmai e acest intolera(il, tot mai e)*ust"tor uEne!te soria
conta(ilitate a ne*a@#ioni!tilor, care nu pre*et" s" calcule)e num"rul mor#ilor, ac" au
%ost !ase milioane, ca !i cum ac" ar %i %ost cinci, patru, ou", unul, s@ar putea a/un*e
la o ,n#ele*ere. =i ac" n@ar %i %ost *a)a#i, iar moar@
11.
tea li s@ar %i tras in prea marea ,n*Eesuial" !i ne*li/en#"M +au in aler*ie la tatua/eM
>ar recunoa!terea intolera(ilului ,nseamn" c" la 1iirn(er* to#i tre(uiau s" %ie
conamna#i la sp&n)ur"toare, cEiar ac" ar %i %ost 'or(a e un sin*ur mort, %ie !i pentru
simpla omisiune e a/utor. 1oul %apt intolera(il nu este numai *enociul, ci !i teo@
reti)area lui. 0ar asta ,i implic" !i ,i %ace r"spun)"tori !i pe peonii masacrului. ,n %a#a
intolera(ilului nu mai e loc e isocieri asupra inten#iilor, (unei@cre@in#e, *re!elii6
eCista oar r"spunerea o(iecti'". >ar (spune), eu ("*"m oamenii ,n camera e *a)are
%iinc" mi se "ea orin, e %apt creeam c" erau supu!i la e)in%ec#ie. 1@are
importan#", re*ret, aici ne a%l"m ,n %a#a epi%aniei intolera(ilului, nu mai sunt ,n 'i*oare
'ecEile le*i cu circumstan#ele lor atenuante4 te 'om conamna !i pe tine la !trean*.
$entru a@!i asuma aceast" re*ul" e conuit" ('ala(il" !i pentru 'iitorul %apt
intolera(il, care ne o(li*" s" eciem )i e )i une se a%l" intolera(ilul) o societate
tre(uie s" %ie *ata s" ia multe eci)ii, inclusi' ure, !i s" %ie soliar" ,n a@!i asuma
orice responsa(ilitate. Ceea ce ne eran/ea)" ca un element o(scur ,n ca)ul $rie(Ke
este c" ne "m seama c&t e eparte suntem ,nc" e aceast" eci)ie. Tinerii ca !i
("tr&nii, !i nu numai italienii. To#i s@au sp"lat pe m&ini4 eCist" le*i, cu nenorocitul "sta
n@au ec&t s" se spele pe cap tri(unalele.
Iire!te, a)i 'om putea spune c", up" sentin#a e la Roma, aceast" capacitate soliar"
e a e%ini intolera(ilul s@a ,nep"rtat !i mai mult. $rea eparte ,ns" era !i mai ,nainte.
=i asta nu ne " pace. +"
111
ne e)'"luim (ar %"r" s" ne recunoa!tem) r"spunerea comun".
=i@atunci s" nu ne mai ,ntre("m pentru cine (at clopotele.
C&P!IN
Introducere............................ 8
:&nuri espre r")(oi ................. 9
Iascismul etern ....................... 28
>espre pres".......................... 99
C&n intr" ,n scen" cel"lalt.............. -1
Mi*ra#iile, toleran#a !i intolera(ilul....... 93
P 00
^
<UM210T2+
citim de B@ ani /mpreun
>E 2CE32=0 2UTOR
UMBERTO ECO PLIC&L"Q&L #IN"!G"I
,n eceniile opt !i nou", Um(erto Eco a pu(licat ,n re'ista LN"spresso o serie e cronici
'i)&n o i'ersitate caleioscopic" e teme ale lumii contemporane. 2ctualul 'olum
repre)int", ca !i #inunea f*ntului Baudolino, o selec#ie in articolele pu(licate atunci. Tonul
sarcastic !i ironia mu!c"toare %ac ca tu!ele *roase ,n care scriitorul italian ,n%"#i!ea)" o
realitate sau alta s" scoat" ,n e'ien#" tocmai acele etalii st&n/enitoare !i s&c&itoare pe care,
intr@o prea mare o(i!nuin#", nici nu le mai ("*"m ,n seam". Ele au menirea s"@i pro'oace
cititorului acea luciitate amar" pe care nu o po#i ,neo(!te c"p"ta ec&t amu)&nu@te copios.
C&t pri'e!te titlul c"r#ii, el reia titlul ru(ricii su( care au ap"rut cronicile !i care ne este
eCplicat e Eco ,nsu!i4 HTitlul ru(ricii trimite la micu#ele plicuri in carton cu cEi(rituri marca
Miner'a !i la o(iceiul e a nota pe osul ScoperteiT lor arese, liste e cump"r"turi sau, cum
mi se ,nt&mpl" mie, noti#e steno*ra%ice espre tot ce@mi trece prin minte ,n tren, la (ar, la res@
taurant, c&n citesc un )iar, pri'esc o 'itrin" sau scotocesc prin ra%turile unei li(r"rii.J
<UM210T2+
citim de B5 ani /mpreuna
UMBERTO ECO M&!N$L &#$!
H2ceste scrieri, ap"rute ,n 'olum ,n 1953, se intitulau Murnal sumar pentru c" ast%el suna titlul
ru(ricii pe care in 1989 o ,ncepusem ,n re'ista II Gerri, not&n o(ser'a#ii cu pri'ire la
mora'uri !i paroii inspirate in actualitate. Tonul e /urnal s@a atenuat ,ncetul cu ,ncetul, iar
aceste scrieri au e'enit ae'"rate eCerci#ii e pl"smuire literar", care in proiectul ini#ial mai
p"strau oar re%erirea constant" la %apte sau polemici e actualitateJ, nota Um(erto Eco ,n
ei#ia in 1978. >up" ce a ecis s" elimine acele scrieri ini#iale care se re%ereau la ,nt&mpl"ri
al c"ror ,n#eles e'enise mult prea 'a* !i prea strict le*at e perioaa respecti'", Eco a optat
pentru o cule*ere e teCte al c"ror titlu *lo(al Htre(uie s" %ie ,n#eles acum ca o denaturare ,n
serie !i ser'e!te pentru a esemna aproape eCclusi' ni!te pas7tiches !i paroii c"rora le@am
a"u*at ni!te %ra*mente scrise ulterior ,n acela!i stilJ.
Murnal sumar intr" ,n cate*oria c"r#ilor espre care lui Eco ,i place s" spun" cu o real", ar
!i *Eiu!" preocupare c" se aresea)" unui pu(lic %oarte lar*, c" ar putea s" a/un*" ,n
m&inile unor persoane care nu sunt capa(ile s" recunoasc" la prima 'eere moelele in care
se inspir" paroiile. =i scriitorul italian preci)a4 H3a rept 'or(in, si*ur c" nu e %rumos s"
ironi)e)i
!i apoi s" le eCplici tuturor c" 'oiai s" spui contrariul, ar cre c" lectura paroiilor tre(uie s"
ser'easc" !i pentru a %ace cunoscute mai (ine moelele in care te inspiri. 2ceasta !i pentru c"
nu ,ntoteauna paroie)i un moel pe care ,l consieri ne*ati'6 aesea, a paroia un teCt
,nseamn" !i a@i auce un oma*iu.J
3a pre#ul e '&n)are se aau*" 2a, repre)ent&n 'aloarea tim(rului
literar ce se 'irea)"
Uniunii +criitorilor in Rom&nia,
Cont nr. RO92 R1CB 8.1. .... .171 ...1,
B.C.R. Iiliala sector 1, Bucure!ti
Reactor <OR02 BdR12
TeEnoreactor M21UE32 MF[01E21U
Corector 0O212 CUCU
2p"rut 2..8 BUCURE=T0 @ ROMd102
3ucrare eCecutat" la +.$. HBUCURE=T00 1O0J
Umberto Eco analizeaz cu o privire lucid i plin de strlucire cinci teme de actualitate de
o importan maxim: de ce a auns rzboiul un lucru inevitabil !n zilele noastre" care sunt
caracteristicile #ascismului italian vzut ca un cola de idei politice i #ilozo#ice di#erite $ %un
viespar de contradicii&" ce sc'imbri au intervenit !n mass(media o dat cu apariia
televiziunii" premisele i posibilitatea de a #unciona azi o etic de tip laic $ %reli)iozitatea
laic& sau tolerana i intolerana #a de emi)raie care va trans#orma Europa urmtorilor ani
!ntr(un continent multirasial. *utorul declar c unele probleme etice au devenit mai limpezi
pentru el dup ce a re#lectat asupra unor c'estiuni de natur semantic: %universalii
semantici& conduc la identi#icarea unei noiuni care se dovedete comun tuturor culturilor"
adic cea care se re#er la poziionarea corpului nostru !n spaiu. +e unde i conceptele de
poziionare pe coordonatele spaiale. +ar i senzaiile sunt universale" ca i conceptul de
%constr,n)ere&. *ceste %drepturi ale corpului& reprezint pentru Eco un punct de plecare
pentru etic. +imensiunile sale !ncep !ns s se de#ineasc abia atunci c,nd %intr !n scen
cellalt& i se actualizeaz !n raport cu cellalt.
De acelai autor:
Pliculeul -inervei Jurnal sumar
0./01 4%
" 112.203
4567 /8.(90(0880(.
8 99-383 ..855.