IMPLEMENTAREA STANDARDULUI

EUROPEAN DE BETOANE
SR EN 206-1 IN ROMANIA
2
n toate aplicaiile din domeniul constructiilor ce
inglobeaza beton, n special n condiii severe de
mediu si agresivitate chimica, alegerea corecta a
tipului de ciment are o puternica influen(*)
asupra durabilitii betoanelor.
Alegerea tipurilor de cimenturi uzuale, fabricate
conform SR EN 197-1 :2002 pentru diferite
aplicaii i clase de expunere (X) se va face in
conformitate cu Documentul National de Aplicare
a Standardului European SR EN 206-1 :2002
(Beton. Partea 1 : Specificatie, performanta,
productie si conformitate), care va reprezenta
modificarea NE 012-1999.
(*) alaturi de aceasta, respectarea grosimii minime a stratului de acoperire, respectarea
parametrilor betonului (clasa de rezistenta, asigurarea unui dozaj minim de ciment, A/C
max. etc), punerea corecta in opera, tratarea ulterioara etc., au o influenta la fel de
puternica asupra durabilitatii betoanelor.
3
Prezentam informativ in continuare:
modul de incadrare a
elementelor/structurilor din beton in clase
de expunere (X) la actiunea mediului
inconjurator in conformitate cu SR EN
206-1:2002.
Responsabilitatea alegerii corecte a
combinatiei de clase de expunere la care
este supus elementul sau structura
respectiva apartine proiectantului, in functie
de conditiile specifice ale amplasamentului.
4
CLASE DE EXPUNERE ( X )
LA ACTI UNEA MEDI ULUI I NCONJ URATOR
Proiectantii trebuie sa stabileasca toate caracteristicile necesare
betonului (rezistente mecanice, la inghet-dezghet, raport A/C
maxim, tipuri de ciment posibil a fi utilizate, dozaj minim de ciment
etc.) luand in considerare actiunile mecanice si de mediu (nivelul
eforturilor, conditiile de temperatura si umiditate, prezenta unor
substante chimice etc.).
In concordanta cu noile standarde europene de betoane,
proiectarea durabilitatii se efectueaza definindu-se clase de
expunere ( X ) la actiunea mediului inconjurator care se asociaza
cu masuri privind compozitia betonului, grosimea stratului de
acoperire, tratarea betonului, deschiderea maxim admisa a
fisurilor etc.
Betonul in majoritatea cazurilor este supus la mai multe din
actiunile descrise in tabelele urmatoare (expus la riscuri). In
aceasta situatie proiectantul trebuie sa defineasca o combinatie
de clase de expunere, adaptata in mod specific amplasamentului
constructiei respective (conditiilor particulare).
5
CLASE DE EXPUNERE ( X )
LA ACTI UNEA MEDI ULUI I NCONJ URATOR
Beton in mediu fara risc
6
CLASE DE EXPUNERE ( X )
LA ACTI UNEA MEDI ULUI I NCONJ URATOR
Beton expus la carbonatare
7
CLASE DE EXPUNERE ( X )
LA ACTI UNEA MEDI ULUI I NCONJ URATOR
Beton expus
la atacul
clorurilor
8
CLASE DE EXPUNERE ( X )
LA ACTI UNEA MEDI ULUI I NCONJ URATOR
Beton expus
la atac din
inghet-dezghet
9
CLASE DE EXPUNERE ( X )
LA ACTI UNEA MEDI ULUI I NCONJ URATOR
Beton expus
la atac
chimic
10
LEGATURA I NTRE CLASELE DE EXPUNERE
SI VALORI LE LI MI TA ALE COMPOZI TI EI SI
PROPRI ETATI LOR BETONULUI
Cerintele ca betonul sa reziste la actiunea mediului inconjurator
sunt date in termeni de valori limita pentru compozitia si
proprietatile stabilite ale betonului;
Plecand de la clasele de expunere (X) la actiunea mediului
inconjurator, SR EN 206-1 (Anexa F informativa) face o serie de
recomandari pentru alegerea valorilor limita ale compozitiei si
proprietatilor betonului in functie de clasa de expunere (X), in
ipoteza unei durate de serviciu a structurii de 50ani. Aceste valori
corespund unui ciment uzual CEM I 32.5, fabricat cf. SR EN 197-1
si unor agregate cu dimensiuni nominale maxime intre 20-32mm;
Clasele de rezistenta minime au fost determinate plecand de la
relatiile existente intre raportul A/C si clasa de rezistenta a
betonului fabricat cu ciment apartinand clasei de rezistenta 32,5.
Valorile limita specificate ale raportului A/C maxim si continutului
minim de ciment se aplica in toate cazurile in timp ce conditiile
referitoare la clasa de rezistenta a betonului pot sa fie specificate
complementar.
11
12
EXEMPLE I NFORMATI VE
DE APLI CARE A CLASELOR DE
EXPUNERE LA ACTI UNEA MEDI ULUI I NCONJ URATOR
13
EXEMPLE I NFORMATI VE
DE APLI CARE A CLASELOR DE
EXPUNERE LA ACTI UNEA MEDI ULUI I NCONJ URATOR
14
Avand in vedere particularitatile
cimenturilor cu adaosuri in ceea ce priveste:
- natura si proprietatile adaosurilor;
- procentul de utilizare in ciment;
- amestecarea in diferite procente a mai multor adaosuri;
a fost necesara conceperea unui vast program national
experimental pentru definirea domeniilor de utilizare a acestor
tipuri de cimenturi fabricate in Romania.
Programul realizat in colaborare de catre INCERC Bucuresti
si Carpatcement Holding se afla in derulare si a evidentiat
deja aspecte importante.
S-au creat astfel conditiile de revizuire a prevederilor romanesti
privind utilizarea diferitelor tipuri de ciment, respectiv aparitia
Documentului National de Aplicare a SR EN 206-1.
15
Astfel, in tabelul alaturat, se prezinta
o propunere privind posibilitatile de
utilizare a cimenturilor
CARPATCEMENT

.
Tabelul are un caracter orientativ.
Legenda:
FP utilizare foarte posibila
P utilizare posibila
PR posibilitate redusa de
utilizare sau neutilizabil
16
Intrarea in vigoare la
inceputul anului 2006 a
Documentului National de
Aplicare a Standardului
European SR EN 206-1:2002
va reprezenta momentul de
inceput al implementarii in
Romania a betonului
european,
un beton durabil si eficient.
client@carpatcement.ro