INVATATURA ORTODOXA

IISUS PANTOCRATOR, Tempera pe lemn, 1665

(Bis. Sfintii Teodori, Iasi
I. PREZENTAREA DOCTRINEI CRESTINE ............................................................................................ 5
CRESTINISMUL .................................................................................................................................... 5
II. SCRIPTURA - TRADITIE - BISERICA .............................................................................................. 10
BISERICA SI SFANTA SCRIPTURA* ................................................................................................ 10
REVELATIA SI SFANTA SCRIPTURA* ............................................................................................ 23
SFANTA SCRIPTURA .......................................................................................................................... 28
SFANTA TRADITIE SAU SFANTA PREDANIE ................................................................................ 33
III. CREZUL - SINTEZA INVATATURII ORTODOXE .......................................................................... 39
CREZUL SAU SIMBOLUL CREDINTEI ............................................................................................ 39
CUNOASTEREA LUI DUMNEZEU PRIN ORTODOXIE ................................................................. 40
IV. EXISTENTA LUI DUMNEZEU ......................................................................................................... 50
DESPRE REVELATIA DUMNEZEIASCA ......................................................................................... 50
V. CUNOASTEREA LUI DUMNEZEU CATAFATISM SI APOFATISM ............................................. 54
APOFATISMUL CA PRINCIPIU AL INTERPRETARII SFINTEI SCRIPTURI LA PARINTII
!RECI AI BISERICII* .......................................................................................................................... 54
CUNOASTEREA CATAFATICA SI APOFATICA ............................................................................... 58
VI. SFANTA TREIME ............................................................................................................................... "0
INVATATURA ORTODOXA DESPRE DUMNEZEU - SFANTA TREIME ....................................... "0
RELATIA DINTRE #RISTOS SI DU#UL SFANT IN BISERICA ..................................................... $9
SFANTA TREIME - TEMEIUL SI MODELUL BISERICII ................................................................ 85
VII. CREATIA ........................................................................................................................................... 91
DUMNEZEU CREATORUL SI PRONIATORUL ............................................................................... 91
PRONIA DIVINA .................................................................................................................................. 98
CREATIA CA DAR SI TAINELE BISERICII .................................................................................... 100
VIII. #RISTOLO!IA .............................................................................................................................. 115
FIUL LUI DUMNEZEU - FIUL OMULUI ......................................................................................... 115
IISUS #RISTOS - DUMNEZEU ADEVARAT SI OM ADEVARAT ................................................. 122
IISUS #RISTOS% MANTUITORUL LUMII ...................................................................................... 128
BETLEEM ........................................................................................................................................... 132
IX. SOTERIOLO!IA .............................................................................................................................. 138
&ERTFA MANTUITORULUI #RISTOS ............................................................................................ 138
INVATATURA CRESTINA DESPRE SFANTA CRUCE SI CINSTIREA EI .................................... 141
DESPRE MANTUIRE ......................................................................................................................... 152
DREAPTA INVATATURA DESPRE CINSTIREA SFINTEI CRUCI ................................................ 15$
X. PNEVMATOLO!IA .......................................................................................................................... 1"4
DU#UL SFANT - A TREIA PERSOANA A SFINTEI TREIMI ........................................................ 1"4
CINSTIREA SFINTULUI DU# IN ORTODOXIE ............................................................................ 1$0
PREZENTA SI LUCRAREA SFANTULUI DU# IN BISERICA* .................................................... 1$5
XI. ECLESIOLO!IA .............................................................................................................................. 182
CE ESTE BISERICA DUPA INVATATURA ORTODOXA' ............................................................. 182
INVATAMINTE DESPRE SFANTA BISERICA ................................................................................ 19$
CINSTIREA SFINTILOR ................................................................................................................... 202
PREA CINSTIREA MAICII DOMNULUI ......................................................................................... 20$
MAICA DOMNULUI% FECIOARA MARIA% NASCATOAREA DE DUMNEZEU ......................... 212
NASCATOARE DE DUMNEZEU - FECIOARA% BUCURA-TE( .................................................... 214
SFINTELE ICOANE IN CREDINTA SI EVLAVIA ORTODOXA ................................................... 21$
SENSUL SFINTENIEI MOASTELOR SI AL CINSTIRII LOR IN ORTODOXIE ........................... 221
SERBAREA DUMINICII .................................................................................................................... 22$
RU!ACIUNILE PENTRU CEI MORTI ............................................................................................. 231
INTRODUCERE IN ECLEZIOLO!IA ORTODOXA* ..................................................................... 238
INSUSIRILE SI LIMITELE BISERICII ............................................................................................. 24"
Page 3 of 449
ICOANA - MI&LOC DE PROPOVADUIRE A EVAN!#ELIEI% DE APARARE SI DE INTARIRE A
DREPTEI CREDINTE ........................................................................................................................ 255
XII. INDREPTAREA .............................................................................................................................. 2"3
MANTUIREA SUBIECTIVA SAU INDREPTAREA ........................................................................ 2"3
DESPRE IMPERATIVUL IERTARII .................................................................................................. 2"$
PACATUL SI ELIBERAREA% DUPA NOUL TESTAMENT* ........................................................... 2$1
XIII. SFINTELE TAINE .......................................................................................................................... 284
VALOAREA MORALA A SFINTELOR TAINE ................................................................................ 284
DESPRE SFINTELE TAINE ............................................................................................................... 290
TAINA BOTEZULUI .......................................................................................................................... 29$
TAINA MIRUN!ERII ......................................................................................................................... 30"
TAINA POCAINTEI SAU MARTURISIRII ....................................................................................... 311
SFINTA EU#ARISTIE ESTE TAINA% NU SIMBOL ........................................................................ 318
TAINA MASLULUI ............................................................................................................................ 321
INSEMNATATEA TAINEI SFANTULUI MASLU ............................................................................ 325
ELEMENTELE TAINEI SPOVEDANIEI .......................................................................................... 32$
IMPORTANTA SFINTELOR TAINE IN CRESTEREA NOASTRA IN #RISTOS* ........................ 329
XIV. SFANTA LITUR!#IE - SLU&BA SLU&BELOR ........................................................................... 342
EXPLICAREA SFINTEI LITUR!#II IN LITERATURA TEOLO!ICA ROMANEASCA ............ 342
SFANTA EU#ARISTIE - PA#ARUL VIETII% PA#ARUL COMUNIUNII* .................................... 35"
NECESITATEA PREZENTEI BISERICII IN VIATA LUMII ............................................................ 3"2
LITUR!#IA ORTODOXA VIZIUNE DE VIATA ATOTCUPRINZATOARE ................................ 3"5
LITUR!#IA COMUNITATII SI &ERTFA INTERIOARA IN VIZIUNEA FILOCALICA ............... 3"9
ISTORICUL LITUR!#IEI BIZANTINE ........................................................................................... 3$8
ROLUL SI IMPORTANTA SFINTEI LITUR!#II IN VIATA CREDINCIOSILOR ......................... 381
XV. ES#ATOLO!IA ............................................................................................................................... 391
SFARSITUL LUMII) CER NOU SI PAMANT NOU. VIATA DE VECI. .......................................... 391
&UDECATA UNIVERSALA DUPA NOUL TESTAMENT* .............................................................. 39"
ES#ATOLO!IA SAU LUMEA VIITOARE ...................................................................................... 40"
CUVANTAREA ES#ATOLO!ICA A MANTUITORULUI *MATEI 24-25+ .................................... 438

Page 4 of 449
I. PREZENTAREA DOCTRINEI CRESTINE
CRESTINISMUL
Introducere
Crestinism!l este reli"ia re#elata, intemeiata de Iis!s $ristos sa! %int!itor!l $ristos (%esia, Uns!l l!i
&!mne'e!. A(easta reli"ie s)a raspindit, in(et!l (! in(et!l, la toate popoarele l!mii, prin misonar, dar
n! (!prinde pe toti oamenii din l!me. Tot!si este reli"ia (are n!mara (ei mai m!lti (redin(iosi, da(a se
fa(e (omparatie (! ori(are alta reli"ie (ontemporana. C!#int!l (restinism este deri#at din n!mele
) C*rist!s ) Uns!l, adi(a Cel !ns sa fie %int!itor!l l!mii. Iis!s $ristos este &!mne'e! +i!l
intr!pat pentr! mint!irea l!mii. N!mele de (restin s)a dat mai intii (redin(iosilor din Antio*ia (a'i
Anta,ia, potri#it te-t!l!i din +aptele Apostloilor 11, .6, desi (ei dintii !(eni(i ai l!i Is!s $ristos a!
fa(!t parte din popor!l e#re! din Palestina se(ol!l!i I. C!m era si fires(, misi!nea (restina a in(ep!t din
(entr!l #ietii reli"ioase a e#reilor de at!n(i, Ier!salim!l, si a a/!ns (!rind in marile metropole ale l!mii
anti(e mediterneene si ponti(e. In#atat!ra (restina s)a raspindit mai intii in mediile !r0ane, iar mai
tar'i! a patr!ns si in mediile r!rale. In a(estea din !rma, (redintele reli"ioase idolatre a! persistat
indel!n", iar raspindirea noii rlei"ii s)a fa(!t adeseori prin martiri!1 propa"atorii noii (redinte era!
!(isi, !neori d!pa (*in!ri prel!n"ite, de (atre adepti ai #e(*ilor (redinte idololatre. Si in pre'ent, in
!nele tin!t!ri ale pamant!li (restinism!l se raspandeste de (atre misionari (are, !neori, ris(a sa
plateas(a (*iar (! #iata (!ra/!l lor de a #esti 0astinasilor 2#an"*elia.
Izvoare
&espre (restinism se poate afla mai in aman!nt din S(rierile sa(re ale sale1 Sfanta S(ript!ra a
3e(*i!l!i si No!l!i Testament sa! Bi0lia si (artile (e (omp!n Sfanta Traditie si Traditia Biseri(ii
(traditie do"mati(a, lit!r"i(a si (anoni(a.
a. Sfanta S(ript!ra (!prinde, in 3e(*i!l Testament, !rmatoarele (arti1
+a(erea, Iesirea, 4e#iti(!l, N!merii, &e!teronom!l ((are formea'a Pentate!*!l sa! Cartile l!i %oise,
Ios!a Na#i, 5!de(atorii, R!t, 1 Re"i, . Re"i, 6 Re"i, 7 Re"i, 1 Paralipomena, (1 Croni(i, . Paralipomena
(. Croni(i, 1 2'dra, Neemia (. 2'dra, 2stera, Io#, Psalmii, Pildele l!i Solomon, 2((lesiast!l, Cintarea
Cintarilor, Isaia, Ieremia, Plin"erile l!i Ieremia, Ie'e(*iel, &aniel, Osea, Amos, %i*eia, Ioil, A#die,
Ioana, Na!m, A#a(!m, Sofonie, A"*e!, 8a*aria, %alea*i. Urmea'a o serie de (arti so(otite drept
990!ne de (itit::1 Cartea l!i To0it, Cartea I!ditei, Cartea l!i Bar!*, 2pistola l!i Ieremia, Cintarea (elor
trei tineri, Cartea a treia a l!i 2'dra (a patra este so(otita apo(rifa, Cartea intelep(i!nii l!i Solomon,
Cartea l!i Iis!s, fi!l l!i Sira* (2((lesiast!l, Istoria S!'anei, Istoria omoririi 0ala!r!l!i si a sfarimarii
l!i Bel, Cartea intii a %a(a0eilor, Cartea a do!a a %a(a0eilor, Cartea a treia a %a(a0eilor, R!"a(i!nea
re"el!i %anase.
In No!l Testament se (!prind (artile1 Sfanta 2#an"*elie d!pa %atei, Sfanta 2#an"*elie d!pa %ar(!,
Sfanta 2#an"*elie d!pa 4!(a, Sfanta 2#an"*elie d!pa Ioan, +aptele Sfintilor Apostoli, 2pistolele
Pa!line ((atre1 Romani, Corinteni I si II, Tit, +ilimon si 2#rei; 2pistolele so0orni(esti (a Sf. Apostoli
Ia(o0, Petr! I si II, a Sf. Ioan I, II si III; a Sf. I!da si Apo(alipsa sa! Re#elatia (&es(operirea
fa(!ta Sf. Ioan Teolo"!l si 2#an"*elist!l.
Page 5 of 449
0. Sfanta Traditie propri!)'isa este formata din (ontin!t!l in#atat!rii de (redinta ins!sit de Sfintii
Apostoli dire(t de la %int!itor!l Iis!s $ristos in de(!rs!l predi(ii Sale si (ons!mnat in s(ris in Sfintele
2#an"*elii si in (elelalte s(rieri ale No!l!i Testament, s(rieri (are n! a! p!t!t (!prinde tot1 Ioan .1,
.5.
(. Traditia Biseri(ii. C!prinde tot (eea (e s)a s(ris si s)a retin!t, s!0 inspiratie d!mne'eias(a, d!pa
moartea Apostolilor, si a !(eni(ilor lor (in mare parte, astfel in(at no!a (redinta, (redinta ade#arata,
sa stral!(eas(a p!terni( in 0e'na idolatriei si sa intoar(a pe oameni la (redinta in ade#arat!l &!mne'e!.
Amintim ai(i s(rierile Parintilor apostoli(i, ale Sfintilor Parinti si s(riitori 0iseri(esti, ale as(etilor si,
mai ales, ale martirilor, ale teolo"ilor si marilor inspirati de &!mne'e! (imnolo"i, lit!r"isti si (anonisti.
2#ident, esenta (restinism!l!i n! poate fi (!nos(!ta de(it din 2#an"*elii, deoare(e a(olo sint (itate
ipsa #er0a &omini (insesi (!#intele &omn!l!i.
Invatatura
&!mne'e! este !n!l sin"!r in fiinta, dar intreit in persoane; Tatal, +i!l si Sfint!l &!*. &!mne'e!)Tatal
este prin(ipi!l d!mne'eirii, naste din #e(i pe +i!l si p!r(ede din #e(i pe &!*!l Sfint. +i!l Se mai
n!meste si C!#int!l sa! 4o"os!l Tatal!i. Prin 2l s)a! (reat toate. 2l S)a intr!pat de la &!*!l Sfint si din
+e(ioara %aria, pentr! noi oamenii, a patimit, a fost rasti"nit, a m!rit si S)a in"ropat, dar a in#iat
omorind moartea si eli0erind din iad pe toti dreptii 3e(*i!l!i Testament, de la Adam si 2#a (primii
oameni si pina at!n(i. S)a inaltat la (er si sta de)a drepta Tatal!i. 3a #eni iarasi (la sfirsit!l #ea(!rilor
sa /!de(e #iii si mortii. 3a intemeia o imparatie #esni(a, d!mne'eias(a, intr)!n pamant no! si !n (er no!.
&!mne'e!)+i!l, Iis!s $ristos, a trimis pe &!*!l Sfint in l!me pentr! a)i (ontin!a l!(rarea pina la a do!a
#enire. Prin &!*!l Sfint s)a intemeiat (ea dintii mare (om!nitate (restina la Ier!salim, in /!r!l
Apostolilor, Biseri(a. Biseri(a era (ond!sa de Apostoli, prin &!*!l Sfint. 2a a propo#ad!it si
propo#ad!ieste l!mii ade#ar!l d!mne'eis(, no!a reli"ie si disparitia in(*inarii la idoli.
Lumea a fost (reata din nimi(, prin C!#int!l l!i &!mne'e!. %ai intii a! fost (reati in"erii, in 'e(e (ete.
Una dintre (ete, impre!na (! mai marele ei, 4!(ifer, s)a ra'#ratit impotri#a l!i &!mne'e! #rind sa fie
(a &!mne'e!. Tr!dind!)se, a(estia a! (a'!t din #redni(ia pe (are a! a#!t)o si si)a! inrait firea
de#enind dia#oli. 4!(ifer, impre!na (! in"erii sai, l!(rea'a ra!l in l!me. 2i #or fi pedepsiti si trimisi in
fo(!l iad!l!i d!pa /!de(ata !ni#ersala.
&in toata l!mea materiala n!mai om!l n! a fost (reat prin (!#int. Tr!p!l sa! a fost modelat din tarina
de (atre &!mne'e! si i s)a dat s!flare de #iata sa! s!flet. Intii a fost ad!s la e-istenta 0ar0at!l
(Adam si d!pa a(eea femeia, dintr)o (oasta a l!i, pe (ind Adam dormea. Cea dintii pere(*e de oameni a
primit por!n(a sa ramina in rai (2den , sa stapineas(a peste toate #iet!itoarele pamant!l!i, sa
in"ri/eas(a rai!l, sa manin(e din ori(are pom in afara de pom!l (!nostintei 0inel!i si ra!l!i. &ia#ol!l,
prefa(!t in sarpe, a indemnat mai intii pe 2#a sa manin(e din pom!l oprit. 2#a a dat apoi si l!i Adam sa
manin(e. Astfel, (ei dintii oameni a! (al(at por!n(a l!i &!mne'e!. 2i a! fost al!n"ati din rai, !nde
a#!sesera toate de)a "ata, si a! fost lasati sa)si (isti"e e-istenta (pe pamant!l sara(a(ios si
0lestemat prin s!doarea fr!ntii. Cei dintii oameni a! primit insa fa"ad!inta !n!i %int!itor. A(easta
fa"ad!inta, pastrata (! "re! in s!fletele oamenilor, a fost mere! reamintita l!mii prin patriar*ii si
profetii 3e(*i!l!i Testament, prin Ioan Bote'ator!l ) !ltim!l profet al 3e(*i!l!i Testament. +a"ad!inta
mint!irii s)a implinit (ind la Roma domnea imparat!l A!"!st!s si (ind Palestina se afla s!0 stapinire
romana. At!n(i S)a nas(!t Iis!s $ristos (%esia , +i!l l!i &!mne'e! si +i!l Om!l!i, %int!itor!l l!mii.
Page 6 of 449
+ie(are om (are (rede in Iis!s $ristos tre0!ie sa se 0ote'e in n!mele Sfintei Treimi1 Tatal, +i!l si
Sfint!l &!*, si sa n! mai pa(at!ias(a. Prin Bote' i se ster"e pa(at!l stramoses( si de#ine parte din
Tr!p!l l!i $ristos ) Biseri(a. In afara Biseri(ii n! e-ista mint!ire pentr! (a ori(ine se afla in afara
Biseri(ii n! este in Iis!s $ristos. 2l a re(apit!lat intre" neam!l omenes( in Sine. Pentr! (resterea l!i
$ristos, d!pa Bote', Biseri(a p!ne la dispo'itia (redin(iosilor in(a sase Sfinte Taine1 %ir!n"erea
(Pe(etl!irea sa! insemnarea (! pe(etea *ar!l!i &!*!l!i Sfint, Po(ainta ((elor (e a! "resit d!pa Bote'
si a! ne#oie de iertare pentr! a reintra in (om!ni!ne (! $ristos, Sfanta Impartasanie sa!
C!mine(at!ra (impartasirea (! $ristos s!0 forma piinii si a #in!l!i de#enite Tr!p!l si Sin"ele l!i $ristos
prin p!terea Sfint!l!i &!*, N!nta (C!n!nia sa! Casatoria, Preotia (in trei trepte1 ar*iere!, preot si
dia(on, pentr! (ei pre"atiti spe(ial in #ederea sl!/irii preotesti si %asl!l (pentr! #inde(area tr!p!l!i si
a s!flet!l!i, prin r!"a(i!nea preotilor Biseri(ii si prin !n"ere (! !ntdelemn sfintit.
Pentr! sfintirea nat!rii in(on/!ratoare se ofi(ia'a di#erse sl!/0e spe(iale sa! l!(rari sfintitoare,
desemnate (! termen!l "eneral de ier!r"ii, pro#enit din (!#ant!l "re(es( .
Ibidem, pag. 324-325
Observatii asupra crestinismului in general si in raport cu alte religii
Crestinism!l a(t!al (!noaste trei mari (onfesi!ni1 Ortodo-a, Romano)Catoli(a si Protestanta.
Confesi!nea Ortodo-a sa! Biseri(a Ortodo-a (!prinde a(ele Biseri(i (are a! pastrat nestir0it te'a!r!l
de (redinta primit dire(t de la %int!itor!l prin Sfintii Apostoli. &e a(eea, in Biseri(a Ortodo-a
(ond!(erea este sinodala (sa! (ole"iala. Confesi!nea sa! Biseri(a Romano)Catoli(a in"lo0ea'a a(ea
parte din (restinism (are a e#ol!at in traditia ap!seana de lim0a latina, a#ind (entr!l la Roma.
Cond!(erea Biseri(ii este monar*i(a, piramidala, a#ind in #irf pe epis(op!l Romei, intit!lat Papa si
so(otit 99lo(tiitor!l l!i $ristos pe pamant:: (3i(ari!s C*risti. Cler!l este (eli0. In Confensi!nea
Protestanta (!noastem mai m!lte Biseri(i, r!pte din romano)(atoli(ism prin reformele initiate de
%artin 4!t*er, 5ean Cal#in, Ulri(* 8<in"li, $enri( al 3III)lea (An"lia, 5o*n =esle> (An"lia.
An"li(anism!l si Biseri(ile l!terane s(andina#e a! o ierar*ie similara romano)(atoli(ism!l!i, dar (!
drept!l de a se (asatori.
&in Protestantism a! apar!t o m!ltime de denominati!ni, (are mai de (are mai independente si lipsite
de ierar*ia traditionala.
In pre'ent e-ista o tendinta "enerala (restina spre refa(erea !nitatii, prin efort!ri (on/!"ale. Consili!l
2(!meni( al Biseri(ilor, Conferinta Biseri(ilor 2!ropene, Conferinta Crestina pentr! Pa(e, +ederatia
%ondiala 4!t*erana si Alianta %ondiala Reformata sint doar prin(ipalele or"anisme (restine #i'ind
refa(erea !nitatii.
+ata de (elelalte reli"ii, (restinism!l (onstit!ie o no!tate e-traordinara in #iata reli"ioasa a !manitatii.
Raport!l dintre om si &!mne'e! se s(*im0a prin insasi le"at!ra (reata intre &!mne'e! si om prin
intr!parea +i!l!i l!i &!mne'e!, intr!pare reala, atestata istori(. &e ai(i inainte &!mne'e! Se re#elea'a
(a partas la #iata om!l!i, in mas!ra in (are om!l #rea (a &!mne'e! sa Se fa(a partas la #iata 4!i si
intele"e rost!l (om!ni!nii (! &!mne'e!. +i!l l!i &!mne'e!, a do!a persoana a Sfintei Treimi, as!mind!)
Si firea omeneas(a prin intr!pare, de#ine $ristos!l (Uns!l, %esia (el asteptat si refa(e, resta!rea'a
fiintial (ontolo"i( firea oamenilor. A(est l!(r! n! este intre#a'!t in ni(i !na dintre reli"iile l!mii, in
afara de (restinism. Om!l de#ine (o)partas la i!0irea d!mne'eias(a. 2l n! mai este ro0!l idolilor (are,
prin *idosenia lor, inspira! "roa'a si a(te (!lti(e dintre (ele mai sin"eroase. &e asemenea, intrea"a
#iata spirit!ala si (!lti(a se transforma intr)!n s!#oi de i!0ire l!(ratoare, de pa(e si 0!na intele"ere
Page 7 of 449
intre oameni, spre deose0ire de imp!ls!rile ra'0oini(e pre'ente in toate mitolo"iile #e(*i. Iarasi,
relatiile dintre oameni, 0a'ate in prim!l rind pe mod!l de a "indi despre &!mne'e! se s(*im0a total in
(restinism. Semen!l nostr! poarta in sine (*ip!l l!i &!mne'e!. Crestinism!l inseamna resta!rarea
om!l!i, ase'area om!l!i in starea l!i dintii, 0a, mai m!lt, ind!mne'eirea l!i prin *ar. Nat!ra !mana
ramine (reat!rala, dar #iata om!l!i poate dain!i in #esni(ia feri(ita la (are om!l a fost (*emat de (atre
&!mne'e!.
Originea divina a religiei crestine. Una dintre (ara(teristi(ile esentiale si f!ndamentale ale
(restinism!l!i o (onstit!ie ori"inea sa d!mne'eias(a. A(easta (ara(teristi(a sa! trasat!ra este
e#identiata e-pres in (!#intele de in(ep!t ale 2#an"*eliei d!pa Ioan, !nde se spe(ifi(a si se
mart!riseste totodata (o)eternitatea +i!l!i, a C!#int!l!i l!i &!mne'e! (! Tatal. A(elasi C!#int sa!
4o"os din #e(i si &!mne'e! a #enit in l!me, S)a intr!pat si i)a in#atat pe ai Sai, strap!n"ind si risipind
int!neri(!l ne(!nostintei (a o 4!mina. A(elasi C!#int sa! 4o"os intr!pat pentr! mint!irea noastra, a
oamenilor, a #enit din Cer pe pamant, (o0orind!)Se (a piine a #ietii, (a Piinea 3ie datatore de #iata1
99Pentr! (a %)am (o0orit din (er, n! (a sa fa( #oia %ea, (i #oia Cel!i Ce %)a trimis pe %ine... 2! sint
piinea (ea #ie (are s)a po"orit din (er. Cine manin(a din piinea a(easta #i! #a fi in #e(i. Iar piinea pe
(are 2! o #oi da pentr! #iata l!mii este tr!p!l %e!. Cel (e manin(a tr!p!l %e! si 0ea sin"ele %e! are
#iata #esni(a si 2! il #oi in#ia in 'i!a (ea de apoi:: (Ioan 6, 6?, 51, 57.
&!mne'eirea %int!itor!l!i nostr! Iis!s $ristos a fost (lar des(risa in (ele patr! 2#an"*elii, pre(!m si
in toate (elelalte s(rieri din (are este al(at!it No!l Testament. %ai intii, 2#an"*eliile arata (a
intr!parea si Nasterea intre oameni a +i!l!i l!i &!mne'e! a a#!t lo( la plinirea #remii pre'ise de &!*!l
Sfint prin "!ra prooro(ilor 3e(*i!l!i Testament. +apt!l a fost pre(edat de in(!nostiintare prin in"er,
pentr! a se intele"e (a +i!l nas(!t fara de mama, din #e(i, din Tatal, ia tr!p si Se naste fara tata
pamantes( din +e(ioara %aria. &e a(eea, Intr!parea +i!l!i, #enirea 4o"os!l!i in l!me (onstit!ie !n
moment (r!(ial in istoria mint!irii. Pe tot par(!rs!l #ietii Sale printre oameni (a &!mne'e! ade#arat si
om desa#irsit, &omn!l nostr! Iis!s $ristos a #estit (redin(iosilor intemeierea imparatiei l!i &!mne'e!,
imparatie spirit!ala in (are pot intra efe(ti#, prin Bote', toti (ei (are #or sa se mint!ias(a. Imparatia
l!i &!mne'e! este imparatia (er!rilor, ea n! este din l!mea a(easta, dar este pentr! oamenii din l!mea
a(easta. 2a este imparatia (are #a sa #ina si 99(are n! #a a#ea sfirsit::, (!m se afirma in Sim0ol!l
(redintei.
Intrea"a Sa in#atat!ra a fost pe(etl!ita prin fapte reale, prin min!ni la (are a! fost de fata Sf.
Apostoli si oameni de tot fel!l si in di#erse prile/!ri. &e a(eea, %int!itor!l a !s!rat po#ara s!ferintelor
fi'i(e si morale ale !nora dintre (redin(iosii (are #enea! la 2l1 a #inde(at 0olna#i, or0i, s(*iopi,
sla0ano"i, indra(iti. &e asemenea, 2l a in#iat morti (tinar!l din Nain, fii(a l!i Iair si pe 4a'ar n!mai (a
sa se preamareas(a si sa se (!noas(a p!terea l!i &!mne'e!. %ai m!lt, min!nile sa#irsite de %int!itor!l
si relatate in aman!nt de (ei patr! e#an"*elisti s)a! petre(!t in fata oamenilor, n! intr)as(!ns, to(mai
pentr! (a ele sa fie de neta"ad!it. %area si #int!l s)a! linistit la (!#int!l)por!n(a al +i!l!i l!i &!mne'e!
Intr!pat, tr!p!l Sa! si)a de'#al!it stral!(irea in transfi"!rare la S(*im0area la +ata, dar a si in#iat din
morti d!pa Patima (ea de 0!na #oie. Iar toate a(estea s)a! fa(!t to(mai pentr! a de'#al!i taina i!0irii
netarm!rite fata de l!me a l!i &!mne'e! (el !n!l in Treime1 Tatal, +i!l si Sfint!l &!*. Ca(i ins!si Tatal
#a i!0este pe #oi, fiind(a #oi %)ati i!0it pe %ine si ati (re'!t (a de la &!mne'e! am iesit. Iesit)am de
la Tatal si am #enit in l!me1 iarasi las l!mea si ma d!( la Tatal:: (Ioan 16, .@).?.
Apostolii a! retin!t sens!l d!mne'eies( al min!nilor sa#irsite de %int!itor!l $ristos in l!me si s)a!
(on#ins ei insisi de d!mne'eirea 4!i si a reli"iei pe (are o intemeia1 99A(!m stim (a T! stii toate si n! ai
ne#oie sa intre0i pe (ine#a. &e a(ea (redem (a ai iesit de la &!mne'e!:: (Ioan 16, 6A.
Page 8 of 449
S(op!l misi!nii +i!l!i l!i &!mne'e! intr!pat pe pamant, in l!mea de ai(i a fost si a ramas in (ontin!are
!n s(op d!mne'eies(. Astfel, intr)o l!me in (are (!ra/!l, #ite/ia om!l!i, se mas!ra prin (apa(itatea l!i
de a rap!ne intr)!n fel sa! alt!l pe aproapele si semen!l sa!, Iis!s $ristos ad!(e dor!l d!pa #iata
#esni(a, d!pa (!noasterea l!i &!mne'e! si a i!0irii Sale fata de toti oamenii, fata de (ei drepti si fata
de (ei (a'!ti in pa(at. 99Si a(easta este #iata #esni(a1 sa Te (!noas(a pe Tine, sin"!r!l &!mne'e!
ade#arat, si pe Iis!s $ristos pe Care 4)ai trimis:: (Ioan 1@, 6. A(est ade#ar a fost pre'is prin profeti1
99Ca sa se plineas(a (e s)a sp!s prin prooro(!l (are 'i(e1 &es(*ide)#oi in pilde "!ra %ea, sp!ne)#oi (ele
as(!nse de la intemeierea l!mii:: (%atei 16, 65.
&!mne'e! S)a inomenit pentr! (a om!l sa se ind!mne'eias(a ) asa (!m sp!ne !n sfint parinte al
Ortodo-iei (restine. &e a(eea se poate afirma dire(t (a in (restinism inaltarea om!l!i spre &!mne'e!
este posi0ila to(mai pentr! (a &!mne'e!, prin intr!parea +i!l!i, a #enit in l!me (a sa refa(a le"at!ra
(ea dintii dintre Sine si om, dar si pentr! (a printr)o (ale d!mne'eias(a si omeneas(a totodata sa fa(a
din om o fiinta (! tot!l #redni(a de 99*ar!l &omn!l!i nostr! Iis!s $ristos, de dra"ostea l!i &!mne'e!)
Tatal si de impartasirea Sfint!l!i &!*:: pe (alea (ontin!a a desa#irsirii.
Asa (!m lesne se o0ser#a, (restinism!l inseamna ind!mne'eirea om!l!i prin &!mne'e! intr!pat, prin
+i!l l!i &!mne'e! intr!pat, pir"a omenitatii ind!mne'eite, #eri"a !nirii noastre prin *ar (! &!mne'e! in
$ristos (el (e a fost rasti"nit, a m!rit si in#iat.
Certit!dinea d!mne'eirii %int!itor!l!i $ristos inseamna in a(elasi timp (ertit!dinea posi0ilitatii
ind!mne'eirii (elor (e s)a! im0ra(at prin moarte si in#iere (! $ristos la Bote', adi(a la intrarea lor in
(restinism. Prin !rmare, (restinism!l n! este o simpla reli"ie1 el inseamna traire in $ristos, in
&!mne'e! intr!pat, 0ir!itor!l mortii si datator!l #ietii #esni(e.
Pr. Conf. Dr. Al. San !i Prof. Dr. "em#! "#!,
$I!oria religiilor$, man#al penr# in%aaman#l pre#ni%er!iar, &#'#re!i (99(, pag. 32(-325, 332-336.
Page 9 of 449
II. SCRIPTURA TRADITIE !ISERICA
!ISERICA SI S"ANTA SCRIPTURA#
Sfanta S(ript!ra este, in teolo"ia ortodo-a, prim!l i'#or al des(operirii d!mne'eiesti, al aratarii l!i
&!mne'e! B(! toata p!terea Sa de a/!tor si de dra"osteB. 2a a ramas o mart!rie permanenta despre
indemn!l la (ontin!a apropiere intre semeni, dat de %ant!itor!l !(eni(ilor Sai. 3enirea 4!i in l!me
inseamna posi0ilitatea pro"res!l!i moral, prin ren!ntarea la patimile e"oiste, fiind(a prin 2l am fost
p!si in le"at!ra (! #iata l!i taini(a de /ertfa. 3iata 4!i este taini(a atat s!0 aspe(t!l 0o"atiei ei, (e
pro#ine din ind!mne'eirea nat!rii !mane as!mate de ea, (at si s!0 (el al ad!(erii dra"ostei /ertfelni(e
intre oameni.Sfintele 2#an"*elii pro(lama si a((ent!ea'a (ara(ter!l taini( al #ietii de /ertfa a
%ant!itor!l!i, (a i'#or al #ietii noastre de /ertfa. Crestinii a! toti te'a!r!l (om!n al (!#ant!l!i l!i
&!mne'e!, pastrat in S(ript!ra. &in el ne tra"em in#atat!rile mant!itoare si la 2l apelam pentr!
orientarea pe o (ale (restina in l!me. Iar prin Biseri(a, patr!ndem in inteles!rile mere! noi si esentiale
ale rostirilor s(ript!risti(e, to(mai pentr! (a Biseri(a traieste #iata intemeietor!l!i Sa!, talma(ita in
Sfanta S(ript!ra. Biseri(a este Bin#atatoare si folositoareB pentr! (a ne lea"a de #iata l!i $ristos (el
infatisat prin (!#ant!l S(ript!rii. %ant!itor!l ins!si a intemeiat Biseri(a pentr! (a mem0rii ei sa a/!n"a
!rmatori ai C!#ant!l!i, mad!lare ale tr!p!l!i Sa! taini(. Ai(i sta inteles!l (!#intelor Bn! #a tre(e neam!l
a(esta pana (e n! #eti #edea Imparatia l!i &!mne'e! #enind intr! sla#aB.

I. Sfanta Scriptura da marturie despre Biserica existenta inainte de ea
In(ep!t!l Biseri(ii este le"at de momentele i(onomiei di#ine si de promisi!nile (are insotea! ori(e a(t al
des(operirii d!mne'eiesti. &!pa inaltarea &omn!l!i, apostolii astepta! in(re'atori implinirea
fa"ad!intei l!i &!mne'e!, transmisa l!mii prin Iis!s $ristos (+apte I, 7. +a"ad!inta a fost (a, prin
&!*!l, ei il #or a#ea pe $ristos #i! pana la sfarsit!l #ea(!rilor. 2a a a#!t efe(t!l n! n!mai de a prod!(e,
in martorii #ietii pamintesti si ai in#ierii %int!itor!l!i, o stare de asteptare a #ietii #esni(e, pe (are o
#or introd!(e si in Biseri(a, si o asteptare a intele"erii Btainei (elei din #ea(B; B&!pa e#eniment!l
in#ierii, inaltarii, po"oririi Sfint!l!i &!* si d!pa efe(t!l !rias al predi(ii despre Iis!s si al l!(rarii
Sfint!l!i &!*, aratat in intemeierea (om!nitatilor, Apostolii a! #a'!t momentele #ietii 4!i intr)o alta
l!mina.B
1
(Cf. Ioan CII, 16
Po"orirea Sfint!l!i &!* in (*ip!l lim0ilor de fo( (+apte II, 6 a fost si in(ep!t!l Biseri(ii (a !nitate a
(elor (e (redea! si propo#ad!ia!, l!minati de indra'neala (!noasterii ade#ar!l!i. C!#intele Bindra'niti,
2! am 0ir!it l!meaB. (Ioan C3I, 66 arata efe(tele ras(!mparatoare ale operei l!i $ristos, dar si
misi!nea pentr! (are s!nt (*emati Apostolii sa)si dep!na tot 'el!l lor. A(est 'el este in(al'it de dar!l
Sfant!l!i &!*. Biseri(a se intemeia'a si se e-tinde prin (o0orarea Sfant!l!i &!*. 2a se naste (a
mart!risitoare a faptelor, a #ietii, in#ierii si inaltarii %ant!itor!l!i si (a parti(ipanta la ele. %art!risind
sa(ramental si do(trinal pe Cap!l ei, Biseri(a este in(*eierea Re#elatiei neo)testamentare si de#ine
posesoare a des(operirii d!mne'eiesti. A(esta este efe(t!l esential al (o0orarii Sfant!l!i &!*. A(!m
apostolii intele" pe deplin predi(a l!i Iis!s si sens!rile adan(i ale i(onomiei. Prin Biseri(a, $ristos ridi(a
l!mea de(a'!ta prin #ina l!i Adam. Intemeierea Biseri(ii inseamna #alorifi(area re#elatiei d!mne'eiesti
(a forta de inaltare a (redin(iosilor spre &!mne'e!. Biseri(a insasi !rmareste ridi(area mem0rilor ei
pe (!lmile ind!mne'eirii, (a(i ea de#ine propo#ad!itoare a des(operirii di#ine. Cei (e primes( pe $ristos
de#in prin Biseri(a Bl!mina l!mii, sarea pamant!l!iB (%atei 3, 16)17. Patr!nsi de Sfant!l &!*, Apostolii
fa( sa (reas(a 'ilni( Biseri(a prin predi(area l!i Iis!s (el in#iat. Constit!irea Biseri(ii (a s(op al
Page () of 449
re#elatiei d!mne'eiesti ad!(e o l!mina deose0ita si as!pra re#elatiei (are p!ne in e#identa p!terea ei
de reliefare a dispo'itiei (redin(ios!l!i de ma-ima apropiere de &!mne'e!. Samanta ar!n(ata de
Apostoli a dat nastere Biseri(ii pentr! (a a "asit pamant roditor. A(est pamant a fost fertili'at de
asteptarea intretin!ta atat de fa"ad!inta desa#arsirii #iitoare, dar si de (ontin!t!l (!prins in re#elatie.
O ima"ine mai (ompleta a fa"ad!intei, o do0andeste re#elatia l!i &!mne'e!, prin (onstit!irea popor!l!i
israel in Biseri(a a #e(*i!l!i Testament. A(easta Biseri(a a fost pre"atitoare a Biseri(ii No!l!i
Testament prin (ara(ter!l ei mesiani(. 2a repre'inta o etapa a reali'arii des(operirii d!mne'eiesti, (a(i
n! se 0!(!ra de (ara(ter!l teandri( al Biseri(ii. Ca(i Ble"ea prin %oise s)a dat, dar *ar!l si ade#ar!l a!
#enit prin Iis!s $ristosB (Ioan I, 1@. &e a(eea, din 3e(*i!l Testament, lipseste ideea de 0iseri(a in
inteles!l (restin, de or"an al *ar!l!i. &ar ideea de neam ales anti(ipea'a Biseri(a in (are se implineste
re#elatia l!i &!mne'e!. %omentele reali'arii re#elatiei di#ine din 3e(*i!l Testament a! premers fi-arii
lor in s(ris, fiind(a &!mne'e! a fa(!t prin ele repetate ale"eri dintre oameni pe (are ii trimitea in
n!mele l!i pentr! a pre"ati in a(est (*ip masa din (are sa se alea"a primitorii re#elatiilor !lterioare
.
.2ste e-pli(a0il de (e Re#elatia #e(*itestamentara este astfel strans !nita (! istoria !n!i popor a (ar!i
istorie prefi"!ra implinirile #iitoare din Biseri(a. No!l Testament reia ideea de neam (I Petr! II, D,
(onsiderand Biseri(a mi/lo(!l mant!irii si e#identiind !ni#ersalitatea ei. Biseri(a (restina (ontin!a
Biseri(a 3e(*i!l!i Testament fiind(a asteptarea din 3e(*i!l Testament ramane si in Biseri(a (restina.
Ceea (e fa(e deose0irea intre popor!l israel si Biseri(a este (ara(ter!l sa(ramental)taini( al Biseri(ii,
dar mai ales f!n(tia mart!risitoare a ei, in fata t!t!ror. S)ar parea (a predi(a profetilor lar"este
(om!nitatea popor!l!i ales. Cate#a (onsideratii as!pra misi!nilor profeti(e ad!( l!mina in a(easta
pri#inta. Profetia este o *arisma a &!*!l!i, a(ordata !nor persoane la momente (r!(iale din istoria
popor!l!i e#re!, fara a ada!"a prin a(easta elemente esential)noi in Re#elatia si ale"erea l!i &!mne'e!.
Profetii tin sa pre(i'e'e a(easta (and sp!n (a &!mne'e! a #a'!t ne(a'!rile sa! faradele"ile lor (2-od
III,@; 2stera 3III, 6; Isaia 43II, 1?; A#a(!m I, 16 si n!)i paraseste , trimitand!)i pe profeti, pentr!
a)i redresa . Profetii predi(a, in prim!l rand, impotri#a a0aterilor fiilor l!i Israel de la (alea &omn!l!i.
2i pre#ad si pedepsele pentr! neas(!ltare, dar totodata, arata (a &!mne'e! este (redin(ios
fa"ad!intelor Sale mesiani(e. &ar ei n! e-tind propo#ad!irea la alte popoare. Predi(a lor n! lar"este
(om!nitatea l!i Israel si n)o ridi(a din starea de asteptare, (i doar o read!(e la (onformarea (!
pres(riptiile anterioare ale 4e"ii. Tendintele de raspandire a reli"iei mo'ai(e n! se #or i#i de(at in
epo(a sin(retism!l!i reli"ios. Reli"ia 3e(*i!l!i Testament este mar(ata mai m!lt de element!l etni(o)
teo(rati(. 2a n! predi(a le"ea si prooro(ii la Bpopoarele (e era! intr! int!neri(B (Isaia IC, .. &e a0ia la
plinirea #remiiB (Ealateni I3, 7 s)a #a'!t (a &!mne'e! Bp!tea sa ridi(e fii ai l!i A#raam si din pietreB
(%atei III, D, adi(a din neam!rile (are n! #edea! si n! mart!risea! fa"ad!inta. &e ai(i se e-pli(a
neintele"erea i!deilor pentr! e-tinderea !ni#ersala a re#elatiei neotestamentare in Biseri(a asa (!m
(ere Iis!s $ristos
6
, pentr! lar"irea perspe(ti#ei Imparatiei (er!rilor, in #adit (ontrast (! intele"erea
ri"ida a Imparatiei. Intemeierea 0iseri(ii inseamna intr!(*iparea ideii de Imparatie a l!i &!mne'e!.
In(epe aratarea sla#ei di#ine, prin l!(rarea deose0ita a &!*!l!i si prin !nirea (! 2l, a (elor (e
do0andes( indra'neala din pri(eperea rost!l!i si nat!rii operei %ant!itor!l!i.
3a'and pe In#atator!l prins, pani(a si fri(a ii (!prind pe Apostoli, fiind(a n! s)a! le"at de 2l prin
intele"erea deplina a i(onomiei di#ine. Poate (!#ant!l Apostol!l!i Petr!, Bn!)4 (!nos( pe om!l a(estaB
(%atei CC3I, 1. repre'inta mai m!lt de(at o timorare in fata pre(ipitarii e#enimentelor (are d!( la
rasti"nirea &omn!l!i.
In#ierea si Inaltarea, insa, a! a#!t dar!l de a edifi(a pe apostoli1 prin #iata 4!i, s)a p!s in(ep!t!l
mant!irii. &e a(eea prim!l efe(t al po"orarii Sfant!l!i &!* a fost (a Bparti si me'i si (ei (e lo(!ia! in
%esopotamia...si romani in trea(at, i!dei si pro'eliti, (retani si ara0iB (+apte II, D)11 a! inteles si a!
primit (!#ant!l propo#ad!irii apostoli(e. Prin &!*!l Sfant Apostolii l!(rea'a spre inm!ltirea (redintei in
in#ierea neam!l!i omenes(. Prima etapa a ins!sirii (redintei este a!'irea (Rom. C, 1@, (a(i prin a!'ire
s!flet!l de#ine re(epti# la (!prins!l 2#an"*eliei. Biseri(a inseamna ins!sirea (om!na a (redintei,
Page (( of 449
patr!nderea taini(a a re#elatiei in s!flete. 2a este martora permanenta (si prin a(easta mere!
apostoli(a a operei %ant!itor!l!i. 2a este in(redintata de #alorifi(area Re#elatiei (!prinsa in Sfanta
S(ript!ra. BInm!ltind!)se (! a/!tor!l &!*!l!i SfantB (+apte IC, 61, Biseri(a se afirma (a !nitate in
d!*, #iata si (redinta, fiind(a pret!tindeni ea tre0!ie sa pastre'e in sine pe a(elasi $ristos si sa
traias(a din a(eeasi re#arsare de *ar din 2l.
&!pa inaltarea &omn!l!i, se p!nea pro0lema predi(arii (!#ant!l!i la (ei (e n! l)a! a!'it, pre(!m si a
mentinerii #iitoarelor (om!nitati in !nitatea de do(trina si de #iata. Predi(area (!#ant!l!i de misionari
sin"!rati(i imp!nea !n pl!s de a!toritate a predi(ator!l!i, printr)o pre(i'are s(risa si re'!mati#a a
Re#elatiei.
Asa s)a! nas(!t Sfintele 2#an"*elii. Cat pri#este epistolele, este e#identa destinatia lor 0iseri(eas(a.
Pro0lemele re'ol#ate in ele s!nt ridi(ate de o intensa #iata 0iseri(eas(a. 2lementele !rmatoare ne
indreptates( sa a((eptam (a epistolele apostolilor a((ent!ea'a ideea de Biseri(a (a realitate spre (are
se orientea'a toata a(ti#itatea Apostolilor.
Apostolii a! (a!tat (a no!a (om!nitate sa n! se resimta de starile #remii
7.
In(epand (! +aptele Apostolilor, No!l Testament ne #or0este despre 0iseri(i (onstit!ite, e#identiind si
d!*!l de r!"a(i!ne frates( (e le stra0atea. S(ript!ra No!l!i Testament s)a dat d!pa (onstit!irea
(om!nitatilor si pentr! (om!nitati. Cand s)a (onstit!it prima (om!nitate 0iseri(eas(a (la Cin(i'e(ime,
n! apar!se in(a #reo (arte no!)testamentara.
In s(rierile lor, Apostolii tin la !nitatea Biseri(ii (Rom. C, 1.; I Cor. I, 1A)1@; +ilip. III, .)6; Colos. II,
1)?; II Tes. II, 1)1.; I Tim. I, 6)@; I3, 1)6; II Tim. I, 16)15; II, 16)1?; Tit. III, D)11; II Petr! ii, 1)6; I
Ioan II, 1?).7; II Ioan I, D)1A, amenintata de s(*isme si ere'ii. Constit!ind!)se prin predi(a orala
5
,
(om!nitatile isi ins!ses( pe a(easta (ale (redinta in $ristos si impartasirea de 2l. Se #adeste astfel
(ara(ter!l o(a'ional si partial al s(rierilor no!)testamentare
6
. Partile do(trinale ale epistolelor reia!
!nele pro0leme impli(ate in (redinta Biseri(ii, dar ins!fi(ient de lam!rite.
In sfarsit, (*iar ideea de Biseri(a (omporta in epistole pre(i'ari. Biseri(a era !n fapt, o (om!nitate de
(redin(iosi
@
, star!ind in r!"a(i!ni, in fran"erea painii, in impartasirea (! Tr!p!l si San"ele &omn!l!i, in
fapte de (aritate. +ara indoiala, (redin(iosii a#ea! ima"inea 0iseri(ii detinatoare a *ar!l!i impartasit
lor prin 2!*aristie si (redea! (a formea'a toti !n tr!p in $ristos. C!#intele Sfant!l!i Apostol Pa#el, Ba!
n! stiti (a tr!p!rile #oastre s!nt mad!larele l!i $ristosFB (I Cor. 3I, 15; 2fes. 3, .6 (onfirma a(easta
(on#in"ere a Biseri(ii primare.
Sfanta S(ript!ra lam!reste taina Biseri(ii in epistola Sf. Pa#el (atre 2feseni, (ap. I3. N!mind)o tr!p!l
l!i $ristos
?
, Apostol!l o arata drept s!rsa teandri(a a 0inefa(erilor l!i $ristos (I3, 1A)11. 2a este
tr!p!l, iar noi mad!larele l!i $ristos, (are traim #iata 4!i intr)!n mod spe(ifi( (I3, 16.
S(rierea No!l!i Testament tre0!ie (on(ep!ta (a !n pro(es determinat de ne(esitatea mart!risirii de
(redinta a Biseri(ii
D
si de mentinerea !nitatii diferitelor (om!nitati (restine, (! Biseri(a de la
Cin(i'e(ime. Apel!rile Apostolilor la !nitate, retin!te in s(ris!l lor, refle(ta (onstiinta ad!narii t!t!ror
in a(eeasi #iata a Biseri(ii, in a(eeasi (redinta si propo#ad!ire, toate (om!nitatile a#and a(eeasi
(redinta
1A
.
In(a inainte de aparitia primelor s(rieri ale Apostolilor, Biseri(a e-ista, intemeiata de Apostoli, iar
desele referiri ale S(ript!rii la !n (!lt al Biseri(ii, la or"ani'are, la in#atat!ra si mai ales la (redinta (a
Page (2 of 449
Biseri(a este tr!p!l l!i $ristos, ne intares( (on#in"erea (a S(ript!ra No!l!i Testament a apar!t pentr!
Biseri(a.

II. Nevoia Bisericii de Scriptura
In(*eind!)se pro(es!l de fi-are in s(ris a S(ript!rii, a(easta de#ine !n 0!n al Biseri(ii, menit sa
intretina (onstiinta Re#elatiei in Biseri(a. Prin nimi( n)ar p!tea sa)si e-er(ite Biseri(a f!n(ti!nile sale
in#atatoare, sfintitoare si (ond!(atoare, de(at prin mentinerea permanentei le"at!ri (! $ristos (are
sin"!r sfinteste, in#ata si (ond!(e prin tainele Biseri(ii. Re#elatia #a ramane in Biseri(a, (! atat mai
m!lt (! (at Biseri(a este in(*eierea Re#elatiei. Crestin!l traieste in Biseri(a "ama raport!rilor posi0ile
intre el si &!mne'e!, a simtamintelor reli"ioase prod!se de sit!atiile prin(ipale ale #ietii
11
.
A. S(ript!ra in (!lt!l si #iata Biseri(ii. ) Credin(ios!l ramane in (adr!l Biseri(ii, n!mai (and ea ii p!ne la
indemana !n Bmedi!B de reali'are, Ba((esi0il nat!rii omenesti si, in a(elasi timp, (ompati0il (!
spirit!alitatea di#inaB
1.
. C!lt!l 0iseri(ii este medi!l (el mai potri#it, fiind(a, prin el, Biseri(a l!(rea'a
mant!irea (redin(iosilor, identifi(and l!(rarea sa (! e-presia re#elatiei di#ine din Sfanta S(ript!ra,
(ontin!and prin taine, faptele mant!itoare din perioada #ietii l!i $ristos
16
. Biseri(a traieste in (!lt!l
sa! Re#elatia di#ina in do!a mod!ri1 prin introd!(erea S(ript!rii in (!lt si prin sim0olism!l lit!r"i(.
Prim!l mod a((ent!ea'a diferitele momente ale des(operirii d!mne'eiesti, al doilea e-prima orientarea
intre"ii Re#elatii in timp. Astfel, tot (eea (e este omenes( parti(ipa la di#in, dar intr)o #arietate de
manifestare si de noi determinari ale momentelor s(ript!risti(e, intelese in l!mina &!*!l!i din Biseri(a.
3aloarea s(ript!risti(a a (!lt!l!i se des(opera pe mas!ra inaintarii om!l!i (redin(ios in Re#elatia (are
pre'inta pe &!mne'e! trans(endent)imanent, (*iar in persoana &omn!l!i Iis!s $ristos. Sfanta
S(ript!ra este (!lti(a prin ori"inea, destinatia si (!prins!l ei. Cara(ter!l ei (!lti( se refle(ta in
definirea (!lt!l!i (a !n dialo" intre (redin(iosi si &!mne'e!, in (are partea omeneas(a si di#ina se
s!stin in (om!ni!ne. R!"a(i!nea (redin(ios!l!i este le"ata de *ar, deoare(e *ar!l ins!si este rasp!ns!l
di#in la soli(itarile (redin(iosilor. R!"a(i!nea apare (a prin(ipal!l element (onstit!ti# al (!lt!l!i. Insa,
intemeiata s(ript!risti(, ea do0andeste o mai mare efi(ienta. R!"a(i!nea s(ript!risti(a este
star!itoare si #erifi(ata (! ade#ar!l Re#elatiei.
&estinatia Sfintei S(ript!ri spre folos!l (redin(iosilor indreptateste folosirea ei in (!lt, in s(op
dida(ti()sa(ramental. C!lt!l Biseri(ii ne p!ne in le"at!ra (! in#atat!ra si #iata %ant!itor!l!i si
formea'a !n ade#arat i'#or al dar!rilor (e (!r" din memora0ilele pilde s(ript!risti(e. +!n(tia ed!(ati#a
si in#atatoare, Biseri(a o indeplineste intr)!n mod s!perior prin (!lt!l sa!. C!lt!l isi are o ori"ine in
0!na parte 0i0li(a, deoare(e el !rmareste rel!area momentelor Re#elatiei si a(t!ali'area lor intr)o
forma !mana edifi(atoare. %omentele (!lt!l!i (oresp!nd !nor ne(esitati mai adan(i ale s!flet!l!i
(restin. Ad!(erea la intele"erea (redin(iosilor a ade#ar!rilor re#elate n! ramane prin a(easta o a(ti!ne
de nat!ra p!r intele(t!ala, (i (a!ta sa de'#al!ie semnifi(atiile lor afe(ti#)#ol!ntare, d!pa (ara(ter!l
im0old!l!i di#in, (!prins in Re#elatie. Astfel intr!parea si toate e#enimentele #ietii l!i $ristos ar
aparea fara inteles, sa! (*iar in intr!pare, /ertfa 4!i s)ar e-(l!de de la in(ep!t. &!mne'e! a dat pe +i!l
Sa! sa moara pentr! pa(atele oamenilor. Coplesiti de i!0irea l!i $ristos, noi Il !rmam, retraind starea
l!i de s!ferinta, moarte si in#iere. A(easta inseamna sa (onformam in (!lt #iata noastra d!pa #iata l!i
Iis!s. Asa a/!n"em sa e-primam (onstiinta (restina a (om!nitatii si a Biseri(ii
17
, sa a!'im (!#ant!l
&omn!l!i, sa retraim istoria 4!i
15
, sa ne aflam aproape total in tainele Re#elatiei
16
. &e fapt, in Biseri(a
Ortodo-a prim!l (onta(t (! Bi0lia, (redin(ios!l n!)l ia prin le(t!ra ei, (i prin do-olo"ia (!lt!l!i, d!pa
(!m o0ser#a !n a!tor protestant1 Bprim!l (onta(t al !n!i (redin(ios al Biseri(ii Ortodo-e (! Bi0lia se
fa(e prin mi/lo(irea 4it!r"*ieiB
1@
. Credin(ios!l ortodo- traieste tainele i(onomiei di#ine prin
parti(iparea a(ti#a la (!lt!l di#in in (are se (ites( peri(ope din 3e(*i!l si No!l Testament. Prin
Page (3 of 449
folosirea Sfintei S(ript!ri in (!lt, i se da a(esteia (instea (!#enita, de prim i'#or al (redintei si al
(!lt!l!i
1?
.
&espartind!)se de sina"o"a, Biseri(a si)a format (!lt!l propri! fara sa ren!nte la prin(ipi!l
s(ript!risti( al (!lt!l!i. Instit!irea (!lt!l!i pe 0a'e s(ript!risti(e a imp!s #alorifi(area fr!moaselor
modele de r!"a(i!ne din Sfanta S(ript!ra. Psalmii l!i &a#id, (are formea'a partea prin(ipala a
r!"a(i!nii s(ript!risti(e
1D
, introd!( spirit!l Re#elatiei d!mne'eiesti in (!lt!l p!0li( si pri#at,
(oresp!n'ator (! diferitele momente ale (!lt!l!i di#in
.A
. Prin ei, se e-prima toate momentele esentiale
ale simtamant!l!i reli"ios
.1
si (a!tarile om!l!i pentr! satisfa(erea (elor mai adan(i na'!inte ale
spirit!l!i sa!
..
. Ca(i speranta (! (are se lea"a (restin!l de toate a(tele l!i &!mne'e! in raport (!
semenii sai
.6
se intre"este in psalmi prin #i'i!nea despre &!mne'e! (a Tata si Stapan. In psalmi, "asim
atmosfera de r!"a(i!ne (restina, in (are B"ri/a (ea l!meas(aB este depasita de semnifi(atiile teandri(e
ale r!"a(i!nii (are !neste pe om (! $ristos.
Prel!area 3e(*i!l!i Testament in (!lt!l (restin
.7
rasp!ndea ne#oii (!lti(e a Biseri(ii, la in(ep!t!l ei de
or"ani'are. 4e(t!rile si (antarile s(ript!risti(e reamintes(, rea(t!ali'ea'a si lam!res( momentele
i(onomiei d!mne'eiesti. Unele din (artile Sfintei S(ript!ri se (ites( in (!lt permanent in(a din perioada
de in(ep!t a Biseri(ii, adaptate l!(rarii lit!r"i(e pastorale. Sfanta S(ript!ra n)a fost ni(iodata !n te-t
oare(are, (i !n (!#ant (itit (Colos.I3, 16 si predi(at in Biseri(a, de(i interpretat
.5
. Inte"rata in
(onstit!tia Biseri(ii
.6
, ea e-pli(a Biseri(a si fi-ea'a (alea si s(op!l spre (are #a mer"e.
Sim0olism!l lit!r"i( pre'inta o semnifi(atie deose0ita pentr! Biseri(a, intr!(at Biseri(a se (onsidera
pe sine tr!p taini( al l!i $ristos. Prin (!lt!l sa!, Biseri(a traieste Btaina mant!irii noastreB
.@
de la
(reatie pana la intemeierea ei, (a or"an teandri( al mant!irii. C!lt!l repeta, prin realism!l sa! sim0oli(,
Re#elatia l!i &!mne'e! in Iis!s $ristos. 4it!r"*ia Biseri(ii n! n!mai (a ne !neste (! $ristos, si in 2l, (i
aminteste nein(etat si a(t!ali'ea'a #enirea si /ertfa fi!l!i l!i &!mne'e!
.?
. &ar, pe (and Re#elatia in
$ristos este !ni(a, a(t!ali'area ei in (!lt are !n (ara(ter (i(li(. A(easta din ne(esitatea (a timp!l
lit!r"i( al Biseri(ii sa se !mple de m!ltimea *ar!rilor Re#elatiei. $ristos domina intrea"a istorie
spirit!ala a l!mii
.D
to(mai datorita semnifi(atiilor pe (are re#elatia le ad!(e si le des(opera. BSa se
0!(!re fapt!ra, (er!rile sa se #eseleas(aB, Bmarea a #a'!t si a f!"it, Iordan!l s)a intors inapoiB,
Bpamant!l pestera (el!i neapropiat ad!(eB, B'i!a in#ierii sa ne l!minam popoareB, se a!de (and amintirea
faptelor mant!itoare se !neste (! 0!(!ria fireas(a a (elor a/!nsi la intele"erea tainelor (redintei.
A(t!ali'and si sensi0ili'and a(t!l s!prem din sa(erdoti!l %ant!itor!l!i
6A
, lit!r"*ia prel!n"este in
in#i'i0il inteles!rile sim0oli(e
61
ale l!mii pe (are &!mne'e! o !mple de p!teri innoitoare. Repetarea
lit!r"i(a a Re#elatiei are s(op!l de a ne !ni total (! $ristos si (! intre"!l lant al momentelor operei
+i!l!i l!i &!mne'e! si n! este de(i o simpla repetare (i(li(a e-terioara. Noi s!ntem !niti permanent (!
$ristos, in toate starile #ietii 4!i pamantesti si traim (ontin!! in am0ianta es*atolo"i(a a l!i $ristos (el
in#iat. A(easta ne da (onstiinta !nei stari de in#iere si inaltare pana la Bstat!ra plinatatii l!i $ristosB
(2fes.I3, 16. C! fie(are retraire a plan!l!i re#elatiei, (asti"am in intele"erea s(ript!rii si ne fi-am pe
linia ind!*o#ni(irii. In Biseri(a intele"em S(ript!ra (a o do#ada a interes!l!i di#in pentr! om
6.
si a
(o0orarii l!i &!mne'e! la noi, prin intr!pare. +olosita in (!lt, ea de#ine !n fa(tor de #iata in Biseri(a
66
si asea'a (!lt!l pe 0a'a teandri(a a Biseri(ii. &e asemenea s!stine misi!nea propo#ad!itoare a Biseri(ii
ne(esara permanentei sale identitati.
B. S(ript!ra, temei al in#atat!rii ortodo-e. ) In definirea Biseri(ii (a tr!p taini( al &omn!l!i, noti!nea
de ade#ar do0andeste semnifi(atiile re#elationale ale No!l!i Testament. Intr)ade#ar, propo#ad!irea l!i
$ristos se (ont!rea'a (a o in#atat!ra spre #iata l!mii, de #reme (e &omn!l se n!meste pe Sine B(alea,
ade#ar!l si #iataB (Ioan CI3, 6. Prin ade#ar!l #ietii 4!i, noi a/!n"em la intele"erea l!i &!mne'e! (a
s!prema persoana. Toate se !mpl! de l!mina, pri#ind la aratarea Btainei (elei din #ea(B, fiind(a
&!mne'e! ne in#redni(este de #iata #esni(a, prin reala Sa pasire intre oameni. 3ointa l!i &!mne'e! de a
Page (4 of 449
mant!i l!mea si toate a(tele prin (are se implineste ea (oresp!nd !n!i plan di#in de apropiere a
(reat!rii, de redes(operire a (*ip!l!i si de reali'are a asemanarii ei (! &!mne'e!.
C!noasterea l!i &!mne'e! e !n!l din s(op!rile S(ript!rii, da(a ne "andim (a mant!irea ad!sa de
&!mne'e! este parti(iparea la 2l. Persoana C!#ant!l!i ne ad!(e dra"ostea l!i &!mne'e! (are)4
mart!riseste (redin(iosilor, (are)4 prosla#es(. Predi(area re#elatiei inseamna, in prim!l rand, in#atarea
(redin(iosilor despre #iata pe (are ne)o da &!mne'e! iar f!ndamentarea ei ontolo"i()di#ina se
intre"este (! o #i'i!ne despre &!mne'e! si l!me. Prin oferirea !nor (!nostinte despre &!mne'e!,
Re#elatia d!mne'eias(a se (ompletea'a (! rati!nile #esni(e ale l!i &!mne'e! de a (rea l!mea si de a o
tine in plan!l sa!, manifestand!)si str!(t!ra sa de relatie s!prema. Prin i!0irea Sa (ea mare, &!mne'e!
intra in dialo" inaltator (! i!0irea (redin(ios!l!i. &ar a(easta in a(ord (! B(ara(ter!l sa! personal)
treimi(B si prin persoana C!#ant!l!i p!rtatoare a rati!nilor di#ine din l!mea (reata. C!#ant!l a
des(operit dispo'itia l!i &!mne'e! spre (om!ni!nea (! om!l (redin(ios, Bs)a fa(!t tr!p si s)a salasl!it
intre noiB (Ioan I, 7. C!#ant!l apropie (atre om!l (redin(ios, in mod!l (el mai potri#it, str!(t!ra de
(om!ni!ne personala a l!i &!mne'e! prin (alitatea de +i! al l!i &!mne'e!. Sfanta S(ript!ra il
mart!riseste (a +i! al l!i &!mne'e!, le"and sperantele mant!itoare de indoita sa filiatie1 di#ina si
!mana. Prooro(!l Isaia in (apitol!l IC pre#esteste 0!(!ria ad!sa de Parintele #ea(!rilor si de &omn!l
pa(ii prin intr!parea Sa pentr! oameni, (a !n (!#ant al &omn!l!i (atre Israel (IC, @. Pa(ea 4!i fara
*otar (IC, 6 (o#arseste toate, fiind(a este deplina sta0ilire intre (redin(iosi ai (om!ni!nii l!i
&!mne'e!, prin (are a(estia se ridi(a la (!noasterea de &!mne'e!. &o"mati'area fa(e din in#atat!rile
S(ript!rii !n fa(tor de #iata deplin inteles si determina o sinte'a i(onomi(a a m!ltimii datelor
Re#elatiei. Intre"este, totodata, #i'i!nile s(ript!risti(e prin mart!ria &!*!l!i de #iata si Biseri(a.
Intre"irea diferitelor date ale Re#elatiei in pro(es!l do"mati'arii e-prima i(onomia di#ina in 0a'a
str!(t!rii si a atri0!telor eterne ale l!i &!mne'e!.
Pro(lamand do"me, Biseri(a se #a 0a'a pe S(ript!ra (are (ontine esential!l des(operirii d!mne'eiesti.
Unele din in#atat!rile de (redinta s!nt e-p!se (! toata (laritatea in insasi Sfanta S(ript!ra (e-.
in#atat!ra despre (reatie. &ar de'#oltarea S(ript!rii in form!le (lare do"mati(e pentr! (onser#area
ade#ar!l!i
67
o asea'a in drept!l de i'#or si"!r, permanent si inspirat al Re#elatiei. Adan(imea mart!riei
sale ii (onfera plinatatea ade#ar!l!i
65
, (onform nat!rii si #ointei di#ine. In#atat!ra Biseri(ii se
intemeia'a pe 2#an"*elie
66
, (a e-primare a mart!risirii de (redinta a Biseri(ii apostoli(e
6@
din ne#oia
(a ade#ar!l ei sa ai0a a!toritatea ori"inii di#ine. &o"mati'area si fi-area in#atat!rii pe 0a'e
s(ript!risti(e introd!( S(ript!ra si mai m!lt in #iata Biseri(ii si asi"!ra 0a'a 0iseri(eas(a a e-e"e'ei
0i0li(e. S(ript!ra detine !n primat as!pra Traditiei, prin (ara(ter!l sa! normati# initial1 BSfanta
S(ript!ra a a#!t totdea!na !n lo( spe(ial in Biseri(a Ortodo-a si a (onstit!it totdea!na temelia prima
si prin(ipala a (redinteiB
6?
.

III. Scriptura are nevoie de Biserica.
A. In Biseri(a s)a al(at!it S(ript!ra. Indi(atiile epistolelor apostoli(e despre Biseri(i (onstit!ite,
(arora li se adresa!, p!n pro0lema raport!l!i de ori"ine intre Biseri(a si S(ript!ra.
Com!nitatile (restine, (onstit!ite la aparitia epistolelor se im0o"ates( din l!mina pre(i'arii s(rise a
(ontin!t!l!i re#elat, de (atre martorii si !rmatorii C!#ant!l!i. S(ript!ra s)a al(at!it in san!l Biseri(ii si
e mart!rie a Biseri(ii, do#ada a e-perientei si (redintei ei
6D
. S(ript!ra s)a al(at!it dintr)o ne(esitate
0iseri(eas(a, din "ri/a Biseri(ii (a des(operirea d!mne'eias(a sa rodeas(a in nasterea de noi (om!nitati
in a(elasi d!* de #iata si (! a(elasi fond al Re#elatiei. Asadar s(rierile no!)testamentare pot fi
(onsiderate dar!ri ale !nei (om!nitati 0iseri(esti pentr! alta (om!nitate, mis(and!)se in aria de
Page (5 of 449
(restere a Biseri(ii. Constiinta ori"inii apostoli(e a (om!nitatilor e#identa in s(rierile no!)
testamentare, permite fi-area s(rierii No!l!i Testament in aria propo#ad!irii apostoli(e (e a dat
nastere Biseri(ii. Calitatea apostoli(a este (onsiderata in m!lte (a'!ri norma a!toritatii Biseri(ii.
Apostol!l Pa#el tine m!lt la !nitatea t!t!ror in $ristos. Apostoli(itatea are menirea de a s!stine fiinta
!nitara a Biseri(ii pe temelia !nitatii apostoli(e. Apostolii s(ri! (a intemeitori de (om!nitati, dar mod!l
lor de atestare lasa sa se intre#ada spirit!l so0orni(es(, intarit de #estirea (redintei in toata l!mea
(Rom. I, ?.
Pro(es!l de formare a S(ript!rii tine de nat!ra di#ina si de (ara(ter!l apostoli( al Biseri(ii
7A
si
!rmareste intarirea a(est!i (ara(ter prin mesa/!l apostolilor in Biseri(a spre preintampinarea
de'ordinelor si pa(atelor i#ite in lipsa lor
71
. +el!l de adresare d!(e la intele"erea *otararii Apostolilor
de a lasa ins(rise do#e'ile apostoli(e ale Biseri(ii. Apostol!l l!i $ristos s(rie Biseri(ii pentr! a lam!ri
pro0lemele ridi(ate de !nele framantari ale ei. Cel B(*emat de &omn!l, rand!it pentr! #estirea
2#an"*eliei l!i &!mne'e!B (Rom. I, 1).; 2fes. I, .; Colos. I, 1, Bprin #oia l!i &!mne'e!B(I Cor. I, 1; II
Cor. I, 1 Bprin Iis!s $ristos si prin &!mne'e!)TatalB(Ealat. I, ., (el (are Bm!stra, (earta,
indeamnaB(II Tim. II, .6 n! este mai m!lt de(at !n Apostol (folosirea nearti(!lata a (!#ant!l!i
Apostol are a(eeasi insemnatate (are #esteste B(e era dintr! in(ep!t, (e am a!'it, (e am #a'!t (!
o(*ii nostri, (e am pri#it si mainile noastre a! pipaitB (I Ioan I, 1 in (on(ordanta deplina (! mart!ria
(om!na, prel!n"ita in impartasirea t!t!ror de #iata de #e(i (! Tatal si (! +i!l Sa!, Iis!s $ristos (I Ioan
I, .)6. P!nerea in s(ris a (elor referitoare la Iis!s si mart!riile Apostolilor se fa(e in #iata de
(om!ni!ne a Biseri(ii. Al(at!irea (anon!l!i no!)testamentar se pre'inta drept o do#ada despre nat!ra
(om!nitar)*ari(a initiala a Biseri(ii. 2 o "ri/a a Biseri(ii B(a sa fie asi"!rate "eneratiilor #iitoare, n!
n!mai formele s(!rte ale mart!risirii de (redinta (memora0ile datorita e-p!nerii lor s(!rte si
re'!mati#e si datorita ra#nei (redin(iosilor)n.n., (at si (ele de'#oltate, (are n! p!tea! fi tin!te minte
si predate (! fidelitate oral, de la om la om si de la "eneratie la "eneratie
7.
. Apar!ta la oare(are timp
d!pa intemeierea Biseri(ii
76
, Sfanta S(ript!ra se determina prin in#atat!ra, predi(a si #iata traite
deplin in Biseri(a. C!prins!l S(ript!rii (reste din trasat!rile do(trinale si de #iata definiti#ate ale
Biseri(ii. Ba'a 0iseri(eas(a a s(rierilor neo)testamentare se #adeste in (ara(ter!l lor o(a'ional
77
si in
(om!ni(arile lor re(ipro(e intre (om!nitati
75
. +i-area in s(ris a No!l!i Testament #i'ea'a efe(tele
l!(rarii Apostolilor, (redinta in $ristos si in i(onomia di#ina (a o orientare 'iditoare pe (alea
im0o"atirii spirit!ale a aptit!dinilor re(epti#e si de(i de #alorifi(are a Re#elatiei. Al(at!irea Sfintei
S(ript!ri tine de nat!ra teandri(a a Biseri(ii
76
, iar inspiratia a!tor!l!i tre0!ie le"ata de pro(es!l de
desfas!rare a Biseri(ii. Sfant!l Apostol Pa#el star!ie (a prin toate Bsa se 'ideas(a si sa se intareas(a
Biseri(aB (I Cor. CI3, 5 pe a(eeasi temelie p!sa de $ristos prin rasti"nire (I Cor. I, .6, In#iere si
Inaltare. +a"ad!ita s!0 n!mele de Imparatia l!i &!mne'e!, Biseri(a (!prinde in sine pe (ei in (are
amintirea si trairea faptelor mant!itoare a! (reat fapt!ri noi (Ealat. 3I, 15. Ar"!mentarea Apostolilor
prin e-emplifi(ari do#edeste in(a o data 'el!l lor pentr! edifi(area Biseri(ii si in(adrea'a S(ript!ra in
opera misionara a (elor (e a! inteles la Cin(i'e(ime taina #ietii di#in!l!i Intemeietor al Biseri(ii.
B. Biseri(a a dat mart!rie despre S(ript!ra. ) Al(at!irea Sfintei S(ript!ri in Biseri(a, d!(e in mod
fires( la intre0area rol!l!i si re(!noasterii ei in Biseri(a. Apostolii a! s(ris spre 'idirea Biseri(ii dand o
orientare misionara s(rierilor lor (2#an"*eliile dar tinand seama si de (resterea fiintei Biseri(ii.
Tainele, dis(iplina de (!lt , or"ani'area Biseri(ii formea'a ima"inea !nitatii teandri(e a ei. In S(ript!ra
Biseri(a re(!noaste prin(ipiile identitatii sale si an!me1 !nitatea, sfintenia, so0orni(itatea si
apostoli(itatea, asa (!m #a sta0ili mai tar'i! sinod!l al II)lea e(!meni(. A(easta inseamna
re(!noasterea !n!i (adr! teandri( si identifi(area prin(ipiilor Biseri(ii in ori(e a(t al sa!. Sol!tiile
s(ript!risti(e la pro0lemele Biseri(ii s!nt doar aspe(te si norme ale de'#oltarii Biseri(ii, dar in intre"!l
lor re!nes( prin(ipiile teandri(e ale Biseri(ii. Re(!noasterea si mart!ria Biseri(ii referitoare la
S(ript!ra intra in (onstit!tia ei. Prin S(ript!ra a/!n"em la Biseri(a si prin Biseri(a la S(ript!ra
deoare(e n!mai Biseri(a a identifi(at S(ript!ra
7@
(are s)a nas(!t din !nitatea (redintei ei
7?
. %art!ria
Page (6 of 449
Biseri(ii despre S(ript!ra este diferita d!pa aspe(tele (onformarii sale (! S(ript!ra. %art!ria prima si
*otaratoare in #iata Biseri(ii este re(!noasterea inspiratiei 0i0li(e si fi-area (anon!l!i neo)
testamentar. &e ai(i re'!lta po'itia de a!toritate a S(ript!rii in Biseri(a. Biseri(a a re(!nos(!t (artile
neo)testamentare si a fi-at (anon!l s(ript!risti( d!pa (riteri!l inspiratiei. 2senta (riteri!l!i l)a
(onstit!it ade(#atia (!prins!l!i s(rierii (! (ontin!t!l !nitar)(om!nitar al #ietii si do(trinei
(om!nitatilor (restine deplin (oerente si (onfirmate de &!*!l l!i $ristos pastrat de la Apostoli.
Criteri!l inspiratiei (ond!(e la apostoli(itatea (om!na S(ript!rii si Biseri(ii. Introd!(and mere! pe
(redin(iosi in opera de mant!ire
7D
Sfanta S(ript!ra indeplineste rol!l de (ala!'a a (redintei in (are
este ase'ata prin /!de(ata si interpretarea (ontin!t!l!i ei de (atre Biseri(a
5A
. &e fapt, interpretarea
si /!de(area (ontin!t!l!i S(ript!rii de (atre Biseri(a in(epe (*iar (! re(!noasterea inspiratiei prin
(are Biseri(a do0andeste prero"ati#a infaili0ilitatii si mentine a!toritatea S(ript!rii. Re(!noasterea
inspiratiei (a o (on#in"ere intima a Biseri(ii despre ade(#atia dintre (!prins!l S(ript!rii (! (ontin!t!l
#ietii si do(trinei ei, ne apropie de form!la l!i 3i(enti! de 4erin BG!od semper G!od !0iG!e, G!od a0
omni0!s (redit!m estB, (ompletata (! moti#area normati#a a (anoni(itatii No!l!i Testament. In fond, in
ideea de (ontin!itate din form!la l!i 3i(enti!, "asim atit!dinea Biseri(ii de a se referi in toate
manifestarile ei la norma (e si)a re(!nos(!t)o
51
. 3iata, (!lt!l si in#atat!ra Biseri(ii s!nt roadele
(!#ant!l!i s(ript!risti( altoit pe asteptarile omenirii d!pa mesa/!l sal#ator, iar Traditia este mis(area
S(ript!rii in #arietatea de posi0ilitati formale ale implinirii ne(esitatilor omenesti. Prin introd!(erea
S(ript!rii in (!lt, prin predi(a ei, prin fi-area (ara(ter!l!i normati# pentr! (redinta al (ontin!t!l!i
S(ript!rii, Biseri(a mart!riseste ponderea deose0ita a (!#ant!l!i s(ris, destinat pastrarii permanente.
2a manifesta prin a(easta o "ri/a deose0ita pentr! pre(i'ie si (onse(#enta. Prin a(easta (!#ant!l s(ris
si)a pastrat importanta re#elationala si de inspiratie in toate (onfesi!nile. A(easta fiind(a, pe lan"a o
preo(!pare intensa a a!tor!l!i !man, de a reda fidel des(operirea pastrata in Biseri(a, as!pra l!i se
e-er(ita si indemn!l si s!pra#e"*erea Sfant!l!i &!*. Indi(atiile e(lesiolo"i(e ale S(ript!rii des(*id
perspe(ti#ele !nei (ontin!i de'#oltari do(trinale si (!lti(e in Biseri(a s!0 forma Traditiei. Traditia
0iseri(eas(a repre'inta, s!0 forma !n!i rasp!ns !man de'#oltat mart!ria #esni(ei posi0ilitati a
spirit!l!i s(ript!risti( de a mentine pe (redin(ios des(*is spre des(*iderea di#ina. In (!lt, in do(trina,
in #iata Biseri(ii, in#atat!ra S(ript!rii introd!(e in realism!l efi(ient al e#enimentelor re#elatiei.
C. Biseri(a in#iorea'a S(ript!ra.) Ramas in Biseri(a drept norma de (redinta si de #iata, (!#ant!l
S(ript!rii (asti"a din #iata Biseri(ii. Biseri(a ad!(e S(ript!ra la (!nostinta (redin(iosilor, nedespartita
de formele #ii de transmitere a #ietii di#ine
5.
si apropiata de ne#oile (redin(iosilor
56
. Ad!(erea
S(ript!rii la intele"erea (redin(iosilor e(*i#alea'a (! o reliefare a momentelor e#an"*eli(e (a fapte ale
adresarii di#ine (atre om. Prin amintire, Btoate (ate ne)a fa(!t no!a &!mne'e!B apropie pe om de
e#enimentele 0i0li(e, (! speranta In#ierii, il arata sit!at in 0!na#ointa di#ina, si il indeamna la trairea
faptelor l!i Iis!s d!pa model!l Apostolilor
57
. Amintirea a(ti!nii l!i &!mne'e! pentr! oameni se fa(e in
Biseri(a, tinand!)se seama de in(*eierea Re#elatiei si de fapt!l (a in Biseri(a re#elatia (apata o l!mina
aparte prin (are se #alorifi(a posi0ilitatea de ma-ima apropiere de &!mne'e!. C!#ant!l S(ript!rii
ad!(e rod si (reste in Biseri(a
55
, iar (onstiinta Biseri(ii se de'#olta (a refle- al e-perientei teandri(e
a (om!nitatii (are adan(este te'a!r!l re#elatiei
56
, d!pa nat!ra ei sa(ramentala
5@
. Sa(ramentalitatea
(onformea'a l!(rarea Biseri(ii la (!prins!l Re#elatiei. Amintirea faptelor si #ietii %ant!itor!l!i se
intre"este in (!lt prin identifi(area in alt plan a efe(telor #ietii pamantesti a Intemeietor!l!i Biseri(ii.
Trairea intr)o (onstiinta (ole(ti#a a amintirii Patimilor
5?
, dar nepatr!nsa de *ar!l Sfant!l!i &!*, n!
ada!"a nimi( la sens!l rasti"nirii l!i $ristos. A0ia prin e#eniment!l in#ierii si al inaltarii, Apostolii a!
a/!ns sa (!noas(a efe(t!l patimilor (a *ar, (a !n *ar pentr! in#iere, pre'ent in Biseri(a prin Sfant!l
&!*. A(est *ar fa(e posi0ila asemanarea noastra (! $ristos, d!pa mas!ra (*eno'ei 4!i si a inaltarii
Tr!p!l!i taini( prin identifi(area noastra (a mad!lare taini(e ale Tr!p!l!i l!i $ristos. Ridi(area la
ind!mne'eire, posi0ila prin folosirea mi/loa(elor oferite de intr!parea C!#ant!l!i, se reali'ea'a prin
impartasirea de *ar!rile momentelor mant!itoare (are ne transp!n in a(eleasi stari prin (are a tre(!t
firea !mana a l!i $ristos, (are s)a do#edit apta de patima si ind!mne'eire. Patima mant!itoare ridi(a pe
Page (7 of 449
(redin(ios la starea de dar!ire /ertfelni(a prin desfiintarea in(*iderii in sine. BToata "ri/a (ea
l!meas(a a(!m sa o lepadamB s!nt (!#inte (reatoare de o dispo'itie (apa0ila sa)si ins!seas(a starea de
/ertfa a l!i $ristos prin impartasirea de /ertfa e!*aristi(a. C!lt!l Biseri(ii n! reprod!(e Re#elatia in
mod simpl! imitati#, (i o a(t!ali'ea'a prin identifi(area om!l!i (! e#enimentele Re#elatiei. S(ript!ra
folosita in (!lt de#ine !n fa(tor de #iata (! $ristos in Biseri(a, fa(e permanent posi0ile si #ii
momentele Re#elatiei. C!#ant!l ei do0andeste a!toritatea mart!risirii de (redinta (om!na prin
ins!sirea posi0ilitatilor l!i de ind!mne'eire a (om!nitatii 0iseri(esti. Biseri(a fa(e #ie S(ript!ra si prin
star!irea in infapt!irea pres(riptiilor morale ale No!l!i Testament prin (are e imitat $ristos. 3irt!tile
(restine si teolo"i(e ale (redin(ios!l!i ridi(at pana la a((eptarea l!i &!mne'e! (el Atotp!terni( in sine,
a! ent!'iasmat pe Apostoli, a! intarit pe mart!risitori si mentin pe (restini in (om!nitate de dra"oste
si r!"a(i!ne. Biseri(a e ea insasi (om!nitate de dra"oste si simtire a (elor (are se !nes( (! $ristos prin
(redinta si efort!rile de depasire a e"oism!l!i. Tainele Biseri(ii (ond!( #iata (redin(ios!l!i spre
model!l l!i $ristos. 2le a/!ta efort!l spre ind!*o#ni(ire intarind *otararea de im0!natatire morala in
Biseri(a. Ins(rierea (redin(ios!l!i in des(operirea d!mne'eias(a se fa(e printr)o an!mita
redes(operire si reali'are a!tenti(a a sa, mai pre(is a (apa(itatii sale de inaintare (ontin!a spre
model!l sa! di#in. Inaintarea se fa(e in Biseri(a !nde s!flet!l se innoieste prin p!terea dar!ita de
&!*!l Sfant. Tre(and in Biseri(a prin toate etapele mant!irii, (redin(ios!l se in#redni(este de dar!l
t!t!ror momentelor operei l!i $ristos. Interes!l l!i &!mne'e! fata de (redin(ios il atra"e pe a(esta
5D
,
prin l!(rarea p!terii 4!i re#endi(ati#e. $ristos ins!si este re#elatia (a permanenta relatie dinami(a
intre &!mne'e! si om (a i'#or infinit de *ar. Prin Biseri(a $ristos se salasl!ieste in intrea"a !manitate
primitoare a realitatii Sale intr!pate si in#iate, iar dispo'itiile omenesti de (om!ni!ne se (on#ertes(
d!pa model!l dra"ostei l!i $ristos. 4!(rarea l!i $ristos, a(t!ali'ata in Biseri(a, apare (a !n dar (e
intareste dorinta de a l!(ra pentr! intalnirea (! &!mne'e!, (e transp!ne pe (el (redin(ios in toate
starile l!i $ristos. Pe $ristos Il p!tem n!mi Bdar!l in#ierii noastreB. Biseri(a a#and forta (e d!(e spre
In#iere, prod!(e in fie(are mem0r! al sa! starea de in#iere dand o orientare as(endenta faptelor #ietii
proprii. &o!a s!nt metodele im0!natatirii moral)spirit!ale in Biseri(a. In prim!l rand, ridi(area firii
omenesti a %ant!itor!l!i pana la In#iere, ofera model!l (el mai potri#it pentr! #iata (restin!l!i,
(onfr!ntata (! m!lte prile/!ri de #erifi(are a (alitatii de (restin. Sit!area pe o po'itie e"oista,
atit!dinea de (onformare a faptelor (! propri!l interes sa! in(adrarea in (ir(!mstantele (onte-t!ale
s!nt eliminate de la in(ep!t. In al doilea rand, moti#area s!prema si !ni(a a faptelor (restine, ) i!0irea
) d!(e la efort!l de intoar(ere a tot l!(r!l spre 0ine, de (on#ertire a ra!l!i in fapte de apropiere si
intele"ere (Bn! te lasa 0ir!it de ra!, (i 0ir!ieste ra!l (! 0ineleB Romani CII, .1 Biseri(a fa(e a(easta
prin mentinerea S(ript!rii in amintire, prin oferirea spre meditatie a pildelor s(ript!risti(e. Pildele
S(ript!rii stra0at!te de (ald!ra p!terii di#ine s!nt tot atatea in#itatii de a intra in dra"ostea Tatal!i
prin fapte #redni(e de a(easta dra"oste.
IV. Biserica, Scriptura si Revelatia.
A. Biseri(a si S(ript!ra (a prod!se si pastratoare ale Re#elatiei.) S(op!l prin(ipal al re#elatiei este
mant!irea t!t!ror (elor (e (red in $ristos. 2l se implineste prin primirea de (atre (redin(iosi a
(!#ant!l!i e#an"*eli( in (om!nitatea (elor (e a! re(!nos(!t pe %ant!itor!l in persoana l!i Iis!s $ristos
6A
. Predi(a 2#an"*eliei mant!itoare are (a prim efe(t (onstit!irea (om!nitatii (restine
61
, iar Biseri(a
e-ista mai departe in (adr!l de in#atat!ra re#elata si de *ar. Propri!)'is, *ar!l sa(ramental al l!i
$ristos este pre'ent n!mai in (om!nitatea de (redinta reali'ata in (onditiile Biseri(ii, (are primeste
S(ript!ra pentr! mentinerea nat!rii sale re#elationale. Se petre(e astfel in Biseri(a n! n!mai o apli(are
6.
a Re#elatiei, (i si o pre(i'are a nat!rii Biseri(ii (a permanenta mi/lo(itoare a *ar!rilor re#elatiei.
Constiinta de sine a Biseri(ii, (a intr!(*ipare omeneas(a a re#elatiei, (asti"a in intensitate odata (!
des(*iderea (aii spre mant!ire. Biseri(a are (onstiinta de sine a ei (a depo'itara a te'a!r!l!i re#elat si
(a mi/lo(itoare a *ar!l!i innoitor. Intemeierea Biseri(ii do#edeste e-(eptionalitatea e#enimentelor de
pana la Cin(i'e(ime (! (are in(epe in istorie epo(a de intoar(ere la armonia initiala prin Biseri(a. In
Page (8 of 449
Biseri(a (redin(iosii mer" pe (alea efort!l!i inaltator spre C!#ant!l Intr!pat. A(easta permite
formarea !nei teolo"ii (a re'!ltat al (apa(itatii de interpretare a Biseri(ii. Biseri(a s)a (onsiderat pe
sine o !nitate de a(ti!ne dar n!mai in (adr!l re#elat. Re#elatia s)a dat spre folosinta t!t!ror
(redin(iosilor si de a(eea apare imperioasa pastrarea nealterata a intre"!l!i sa! (!prins pre(!m si
#alorifi(area l!i in timp prin transmitere. Pentr! impa(area a(estor (erinte inter#ine a(ti!nea Biseri(ii,
de pre(i'are a esentei des(operirii d!mne'eiesti. Re#elatia se a(t!ali'ea'a *ari( in Biseri(a prin
in#atat!ra, #iata si (!lt. &etinerea de (atre Biseri(a a *ar!rilor prin(ipalelor momente ale Re#elatiei o
asea'a (a lo( de (ondensare a Re#elatiei 3etero) si neo)testamentara si (a lo( permanent de l!(rare a
Sfant!l!i &!*. Biseri(a ramane (redin(ioasa mesa/!l!i di#in re#elational pe (are il (onsidera prin(ipal!l
element (onstit!ti# al sa!. &esi"!r, n! este #or0a de !n paralelism (are ar permite noi determinari in
sfera noti!nii de Biseri(a, (i de sta0ilirea !n!i raport ne(esar intre (!prins!l des(operirii d!mne'eiesti
si str!(t!ra teandri(a a Biseri(ii. %ai ales raport!l din perioada de formare permite identifi(area
Biseri(ii #ea(!rilor (! Biseri(a Apostolilor fiind(a mentinerea Biseri(ii prin a(elasi d!* si (ontin!t
(onstit!ti# ofera p!tinta pastrarii identitatii ei. A(easta intele"erea a Biseri(ii prin prin(ipal!l sa! a(t
(onstit!ti# o da Re#elatia d!mne'eias(a, fiind(a Apostolii a! intemeiat Biseri(a prin predi(a lor despre
inter#entia l!i &!mne'e! in l!me
66
, prin predi(area des(operirii depline a l!i &!mne'e! prin intr!pare.
Posi0ilitatea ma-ima a initiati#elor relationale, aratata odata (! intr!parea, de#ine pre'enta in Biseri(a
intemeiata prin primirea des(operirii d!mne'eiesti. %ai m!lt, str!(t!ra sa(ramentala a Biseri(ii repeta
Re#elatia si o o"lindeste in a(ti!ne, in l!(rarea de intemeiere a Biseri(ii si de mentinere si de'#oltare a
raport!rilor intime dintre s!0ie(t!l di#in si !man
67
. Ideea de le"amant, pre'ent la toata S(ript!ra
65
,
se e-prima in Biseri(a in l!(rarea ei sa(ramentala, in definirea ei (a or"an al mant!irii prin impartasirea
de *ar!rile l!i $ristos. Biseri(a este martor!l permanent al ade#ar!l!i si al semnifi(atiei depline a
mesa/!l!i re#elat, intr!(at ea insasi apartine Re#elatiei (a Tr!p al C!#ant!l!i. 2a ne des(opera
permanent si reda (redin(iosilor prin a(t!ali'area Re#elatiei in #iata sa, C!#ant!l l!i &!mne'e! pastrat
in S(ript!ra. %ant!irea an!ntata in S(ript!ra este a(t!ali'ata in Biseri(a prin pre'enta (ontin!a a l!i
$ristos (a Ras(!mparator si Cap al ei
66
. Partea inte"ranta a Re#elatiei, Biseri(a foloseste S(ript!ra,
are S(ript!ra (are (!prinde esenta des(operirii d!mne'eiesti, de(i si temei!rile re#elate ale e-istentei
Biseri(ii. 2#enimentele istori(o)reli"ioase retin!te de S(ript!ra s!nt i'#or!l (redintei si nade/dii
(restine, iar predarea lor de (atre Biseri(a n! este o simpla amintire, (i intra in l!(rarea de 'idire a
Biseri(ii, (! atat mai m!lt (! (at ea e-ista print)o initiati#a di#ina. &estinata pentr! l!minarea
(redin(iosilor, S(ript!ra (!prinde des(operirea d!mne'eias(a (e)si are i'#or!l in i!0irea treimi(a. Iar
(ontri0!tia omeneas(a din Sfanta S(ript!ra se arata n! n!mai in d!0la ei ori"ine (i si in pre'enta
(ontin!a a ideii lar"i de le"amant
6@
. 4e"amant!l !ltim este fa(!t (! Biseri(a fara de (are n)am a#ea
asta'i o re#elatie a!tenti(a si"!ra si demna de in(redere
6?
.
B. Rol!l Traditiei in Biseri(a si S(ript!ra. ) Rol!l Traditiei in(epe d!pa moartea Apostolilor, (and
Re#elatia di#ina era in(*eiata si n! se mai p!tea repeta. Se imp!nea o pre(i'are a (ontin!t!l!i
Re#elatiei
6D
si reali'area a(esteia infapt!ita prin Traditia Biseri(ii (redin(ioase (!prins!l!i re#elat. In
(e mas!ra se identifi(a Traditia (! #iata Biseri(ii, ne)o arata (er(etarea noti!nii de Traditie. Termen!l
traditie in a((eptia (ea mai proprie inseamna in(redintare
@A
, adi(a transmiterea !n!i fond (! pastrarea
identitatii nealterate. Constiinta deplinei identitati #ine din ins!sirea totala a (!prins!l!i Re#elatiei
pentr! a)l reda fidel prin mart!risirea l!i permanenta in fata l!mii. Noti!nea Traditiei 0iseri(esti
tre0!ie le"ata de ori"inea Biseri(ii, deoare(e Apostolii a! predi(at (eea (e si ei a! #a'!t si a! a!'it (I
Ioan I, 1. 2i a! transmis iar Biseri(ile a! primit prin *ar!l Sfant!l!i &!*
@1
, predi(a lor despre #iata si
in#atat!ra si opera %ant!itor!l!i. A(easta transmitere n! este tot!si n!mai mentinerea esentei
des(operirii d!mne'eiesti, (are se pastrea'a in S(ript!ra (a Re#elatia restransa ((ristali'ata, fiind(a
Biseri(a s)a format in (adre (on(rete, iar na'!intele ei de intindere peste tot pamant!l a! imp!s
primirea in sine a nen!marate m!ltimi de forme si materii din l!mea in(on/!ratoare
@.
. Stra0atand !n
dr!m maret
@6
Biseri(a primara in(epe !n pro(es de in#atare a (redintei si a mostenirii d!*o#ni(esti a
Apostolilor
@7
. Odata (! (ontin!t!l Re#elatiei se transmitea prin taine plinatatea #ietii *ari(e
@5
. 4a
Page (9 of 449
0a'a Traditiei sta Re#elatia
@6
dar Traditia n! (onsta in simpl!l a(t de transmitere a (!#intelor si
faptelor &omn!l!i, (onsemnate la !n moment dat in s(rierile s(ript!risti(e
@@
, (i e-er(ita o infl!enta
(onsidera0ila as!pra mod!l!i de a intele"e C!#ant!l di#in
@?
. Traditia asi"!ra Biseri(ii posi0ilitatea
adaptarii la (on(ret a (ontin!t!l!i des(operirii d!mne'eiesti, mentinand!)i tot!si inte"ritatea prin
reali'area in timp a le(t!rii Sfintei S(ript!ri
@D
. Traditia arata S(ript!ra (a o parte restransa a ei si
nas(and!)se din ne(esitatea transmiterii a!tenti(e a Re#elatiei "eneratiilor !rmatoare de (restini.
Cara(ter!l permanent si #i! al Traditiei asi"!ra identitatea Biseri(ii si S(ript!rii si sta0ileste raport!l
dintre a(estea. &in Traditie stim (a S(ript!ra s)a nas(!t in Biseri(a si pentr! Biseri(a si de(i
inserti!nea e-e"e'ei 0i0li(e in Traditie este ne(esara
?A
, prin Traditie Bi0lia intrand in #iata (on(reta a
Biseri(ii
?1
.
Sfanta S(ript!ra (a forma prin(ipala de pastrare si transmitere a Re#elatiei d!mne'eiesti n! tre0!ie
despartita de intrea"a l!(rare mant!itoare a Biseri(ii. Prin ins!sirea des(operirii d!mne'eiesti dintr)
insa, se a/!n"e la (!noasterea tainei Biseri(ii. Predi(a permanenta a Biseri(ii este predi(a S(ript!rii, ea
este o (ontin!a oferire spre meditare a in#atat!rii d!mne'eiesti. &in Sfanta S(ript!ra a(ti#ata in
Biseri(a ne im0o"atim de dar!rile Re#elatiei fiind(a l!(rarea Biseri(ii este ne(ontenita a(t!ali'are a
des(operirii si forma (on(reta de rasp!ns la indemn!rile s(ript!risti(e. C!nos(and impre/!rarile
aparitiei S(ript!rii si nasterii Biseri(ii, ne (on#in"em (a Biseri(a si S(ript!ra s!nt ne(esare !na
(eleilalte in mod (omplementar. %i/lo(!l prin (are Biseri(a e-prima adresarea di#ina, (! posi0ilitatile de
'idire a (redin(ios!l!i, este sfanta traditie (a forma #ie a #ietii Biseri(ii s!stin!te de Sfant!l &!*.
Sfanta S(ript!ra si Sfanta Traditie s!nt te'a!r!l inte"ral al des(operirii d!mne'eiesti pe (are se
intemeia'a Biseri(a. Sta0ilirea (anon!l!i s(ript!risti( este !n a(t al Biseri(ii pe (and Traditia este
insasi #iata Biseri(ii fara ne#oia !nei san(tionari de a!toritate. Traditia arata Biseri(a in na'!intele
im0o"atirii si a#and S(ript!ra (a 0a'a, /!stifi(are si (ontin!t permanent.
Drd. *arlan Ioan,
$+la!#l &i!eri'ii$, nr. ((-(2, pag. ()82-()94.
H 4!(rare de seminar s!stin!ta in (adr!l pre"atirii do(torat!l!i in teolo"ie si into(mita s!0 indr!marea
P. C. Pr. Prof. &r. &!mitr! Staniloae, (are a dat si a#i'!l pentr! p!0li(are.
1. Pr. Prof. &r. &!mitr! Staniloae, Sfanta Traditie. &efinirea noti!nii si intinderii ei, in BOrtodo-iaB,
C3I (1D67, nr. 1, p. @@
.. 2. 5a(G!ier, 4e No!#ea! Testament dans lI2"lise (*retienne, tome I, Paris, 1D11, p. 15.
6. Alfred 4ois>, 4I2#an"ile et lI2"lise, Belle#!e, 1DA6, p. 165.
7. A. Boni, 4e pro0leme de lI2"lise, 4a!sanne, 1D67, p.D5
5. Antoniades, %. 2., &ie Ort*odo-en $ermene!tis(*en Er!ndprin'ipien !nd %et*oden der A!sle"!n"
des Ne!en Testaments !nd i*re teolo"is(*en 3ora!sset'!n"en in BPro(es 3er0a!- d! premier (on"res
de t*eolo"ie ort*odo-e a At*enes, .D No#em0re )6 &e(em0re 1D66B. At*enes, 1D6D, p. 176.
6. I0idem, p. 17@
@. 3e'i +apte II, 76)7@; 3III, 6; CI3, .6; Rom. C3I, 1, 5, .6; I Cor. I, .; 3I, 7; C, 6.; CI, 1?)..; CI3,
7)5; CII, .6)7A; C3, D, C3I, 1D; Eal. I, 16; 2fes. III, 1A, .1; +ilip. III, 6; I3, 15; Col. I3, 15)16; +ilimon
I, .; Apo(. I, 7; CI, .A; II, 1; CCII, 1@.
?. &en!mirile i'olate fara (omentarii prin alte lo(!ri s(ript!risti(e (!m ar fi1 I Cor. III, 16; CII, .@;
3I, 15; CII, 1.; 2fes. 1, .6; 3, .6; Col. I, 1?, .7; Apo(. CIC, @; CCI, D; CCII, 1@)do#edes( (a e-ista
de/a (onstiinta Biseri(ii de tr!p al l!i $ristos.
D. &ia(. Asist. Ion Bria, S(ript!ra si Traditie, in BSt!dii Teolo"i(eB, CCII (1D@A, nr. 5)6, p. 6?5.
1A. Prot. P. Enedi(i, &espre sens!l ortodo- al Traditiei, in B5!rnal %os(o#s(oi Patriar*iiB, 1D66, nr. 6, p.
76
11. &r. 3asile %itrofano#i(i, Prele"eri despre 4it!r"i(a Biseri(ii drept(redin(ioase rasaritene,
prel!(rate, (ompletate si editate de Prof. &r. Teodor Tarna#s(*i, 1DAD, p. .DD.
Page 2) of 449
1.. Petre 3intiles(!, %ister!l lit!r"i(, B!(!resti, 1D.D, p. 6.
16. Pr. Prof. &!mitr! Staniloae, op. (it., p. 5..
17. &r. 3asile %itrofano#i(i, op. (it., p. 6?6.
15. I0idem, p. 6?.
16. %a- T*!rian, 4I!nite #isi0le des (*retiens et la Tradition, Paris, 1D61, p.67.
1@. S. de &ietri(*, 4e Reno!#ea! 0i0liG!e, ed. II)eme, 1D7D, p. 111, ap!d Pr. Prof. 3ladimir Prelip(ean si
Pr. Prof. Er. T. %ar(!, C!#ant!l l!i &!mne'e! in 3iata Biseri(ii, in BSt!dii Teolo"i(eB, CCII (1D@1, nr. 1)
., p. 6D.
1?. &r. 3asile %itrofano#i(i, op. (it., p.6?6
1D. I0idem, p. .DD.
.A. I0idem, p. .D..
.1. I0idem, p. .DD.
... Pr. Prof. &!mitr! Staniloae, Re#elatia (a dar si fa"ad!inta, in BOrtodo-iaB, CCI (1D6D, nr. ., p.
1?@.
.6. Idem, Re#elatia prin a(te, (!#inte si ima"ini, in BOrtodo-iaB, CC (1D6?, nr. 6, p. 67D.
.7. &ia(. Asist. Ion Bria, op. (it., p. 6?6.
.5. T*!rian %a-, op. (it., p. 67.
.6. Bria I., op. (it., p. 6?5.
.@. Pr. Prof. &!mitr! Staniloae, Sfanta TraditieJ, p. @6.
.?. Petre 3intiles(!, op. (it., p. ?.
.D. I0idem, p. 1A.
6A. I0idem, p. 1@.
61. I0idem, p. .5.
6.. Pr. Prof. &!mitr! Staniloae, Po'itia d)l!i 4!(ian Bla"a fata de (restinism si Ortodo-ie, Si0i!, 1D7.,
p. 6.
66. Idem, Sfanta TraditieJ, p. D..
67. I0idem, p. 57.
65. I0idem, p. @7.
66. &ia(. Asist. Ion Bria, op (it., p. 6?.
6@. I0idem, p. 6D6.
6?. E*erasim Papadop!los, T*e Re#elator> (*ara(ter of t*e Ne< Testament and $ol> Tradition in t*e
Ort*odo- C*!r(*, in BT*e Eree, Ort*odo- T*eolo"i(al Re#ie<B, Broo,line, %ass., 3ol. II, ian. 1D56,
p.71, ap!d Pr. Prof. &!mitr! Staniloae, Sfanta Traditie, p. 5@.
6D. Ar(*ipretre E. +loro#s,>, 4a Bi0le et lI2"lise, in BConta(tsB, 1D5?, nr. .7 no#.)de(. p. 1A6.
7A. &ia(. Asist. I. Bria, op. (it., p. 6?5.
71. C. Constantino#, Sfanta S(ript!ra a No!l!i Testament despre Traditia apostoli(a, in B5!rnal
%os(o#s(oi Patriar*iiB, 1D5@, nr. D, p. 7@.
7.. Pr. Prof. &!mitr! Staniloae, Sfanta TraditieJ, p. @7.
76. P. Enedi(i, op. (it., p. 75.
77. C. Constantino#, op. (it., p. 7@.
75. 2. 5a(G!ier, op. (it., p. 1?.
76. &ia(. Asist. I. Bria, op. (it., p. 6?5.
7@. %. 2. Antoniades, op. (it., p. 17D.
7?. %. T*!rian, op. (it., lp. 7D.
7D. Pr. Prof. &. Staniloae, Sfanta TraditieJ, p. @@
5A. %. 2. Antoniades, op. (it., p. 17D.
51. A. 4ois>, op. (it., p. 16A.
5.. C. Constantino#, op. (it., p. 7D.
56. A. 4ois>, op. (it., p. 15D.
57. Pr. Prof. &. Staniloae, Sfanta TraditieJ, p. ?7.
Page 2( of 449
55. C. Constantino#, op. (it., p. 76.
56. Pr. Prof. &. Staniloae, Re#elatia (a darJ, p. 1D6.
5@. Idem, Sfanta TraditieJ, p. 6@.
5?. %. T*!rian, op. (it., p. 51.
5D. E. +loro#s,>, op. (it., p. 1AA
6A. Pr. Prof. &. Staniloae, Sfanta TraditieJ, p. @.
61. &ia(. Asist. I. Bria. Op. (it., p. 6?D.
6.. Pr. Prof. &. Staniloae, Sfanta TraditieJ, p. ?..
66. E. +loro#s,>, op. (it., p. 1AA, #e'i si &ia(. Asist. I. Bria, op. (it., p. 6?D.
67. I0idem.
65. I0idem, p. 1A1
66. I0idem, p. 1A7.
6@. I0idem, Passim.
6?. %. 2. Antoniades. Op. (it., p. 15A.
6D. P. Enedi(i, op. (it., p. 7@.
@A. I0idem, (f. Sf. Irine!.
@1. I0idem.
@.. Kartas(*off, &ie +rei*eit der teolo"is(*<issens(*aftli(*er +ors*!n" !nd die Kir(*li(*e A!toritat,
in BPro(es)#er0a!-BJ, p. 1@@, #e'i si E. +loro#s,>, op. (it., p. 1AA
@6. Kartas(*off, op. (it., p. 1AA.
@7. C. Constantino#, op. (it., p. 75.
@5. Pr. Prof. &. Staniloae, Sfanta TraditieJ, p. @5.
@6. C. Constantino#, op. (it., p. 77.
@@. 2. 5a(G!ier, op. (it., p. 1@)1?.
@?. A. 4ois>, op. (it., p. 16A.
@D. %. T*!rian, op. (it., p. 11.
?A. I0idem, p. 1..
?1. P. Enedi(i, op. (it., p. 7@.
Page 22 of 449
RE$ELATIA SI S"ANTA SCRIPTURA#
Scriptura este cartea Bisericii prin care aceasta propovaduieste Cuvantul lui umnezeu la
toata faptura
%ant!itor!l ne)a in#atat (a &!mne'e! este i!0ire (I Ioan I3, ?, o(ean!l de i!0ire, si din pri(ina
a(estei i!0iri 2l se des(opera (elor pe (are)i i!0este; (a(i 2l este l!mina (ea mai pres!s de fire, (!
(are)i in#al!ie (Ioan 3II, 1. si ade#ar!l (Ioan CI3, 6, (are)i d!(e la #iata #esni(a.
&!pa (*ip!l si asemanarea Creator!l!i sa! fiind, om!l poate primi a(easta des(operire de la &!mne'e!,
pe (are)4 doreste; 0a in(a s!fera din lipsa 4!i, in diferite impre/!rari ale s(*im0atoarei #ieti
pamantesti si s!spina in r!"a(i!nea sa (a +eri(it!l A!"!stin m!rm!rand1 LPentr! Tine ne)ai fa(!t si
nelinistit este s!flet!l nostr! pana (e se #a odi*ni intr! TineMB
1
. Psalmist!l mart!riseste (! la(rimi a(est
dor mist!itor al sa!, d!pa &!mne'e!l (el #i!1 LIn (e (*ip doreste (er0!l i'#oarele apelor, asa Te
doreste s!flet!l me! pe Tine, &!mne'e!le. Insetat)a s!flet!l me! de &!mne'e! (el #i!; (and #oi #eni si
ma #oi arata fetei l!i &!mne'e!FB (C4I, 1).. LO, da(a ai sfasia T! (er!rile si ai (o0ori /osMB stri"a
e#an"*elist!l 3e(*i!l!i Testament (Isaia 4CI3, 1. 4a a(est stri"at disperat Tatal a rasp!ns1 Cer!rile s)
a! des(*is; &!*!l Sfant (are se p!rta peste ape la (reatie La "rait prin prooro(iB si, in (ele din !rma,
Imparat!l (er!rilor a (o0orat printre noi, fa(and!)se tr!p. A(este e#enimente ne s!nt re'!mate de
2pistola (atre 2#rei, (are ne aminteste (a L&!pa (e &!mne'e!, odinioara, in m!lte rand!ri si in m!lte
(*ip!ri a #or0it Parintilor nostri prin Prooro(i, in 'ilele a(estea mai de pe !rma ne)a "rait no!a prin
+i!lB (I, 1)..
%in!nata este a(easta de'#al!ire a Creator!l!i fata de (reat!ra SaM Intr)ade#ar, Re#elatia
d!mne'eias(a este m!ltiforma si mai ampla de(at (osmos!l ins!si1 2a s)a fa(!t prin l!(rari, prin (!#ant,
semne si min!ni N toate a(estea !mpland Sfanta S(ript!ra, !nde s!nt e-p!se prin (!#inte, adi(a intr)o
forma t*eandri(a. Iar (and Re#elator!l ins!si se fa(e din i!0ire inefa0ila, Re#elatia, ea (apata
desa#irsirea s!prema.
&in mila l!i &!mne'e! Re#elatia de#ine astfel dialo"!l i!0irii la (are om!l ind!mne'eit prin *ar poate
parti(ipa, in inspiratie, prin #edere si (!#ant N dar!ri (are (opleses( p!tinta de intele"ere omeneas(a si
(!#ant (A(est fapt a imp!s pentr! teolo"i si pro0lema raport!l!i spirit!al dintre a!' si #edere in
Re#elatie.
N! n!mai in tre(!t!l indepartat, si an!me (a o fa"ad!inta a (eea (e a#ea sa fie (&e!ter. 3, 7, de pilda,
(i mai ales la plinirea #remii (Eal. I3, 7, de pilda, Re#elatia s)a fa(!t s!0 toate formele, dar la !rma am
primit)o in plinatatea ei de *ar si de ade#ar1 LPentr! (a 4e"ea prin %oise s)a dat, iar *ar!l si ade#ar!l
a! #enit prin Iis!s $ristos. Pe &!mne'e! nimeni n! 4)a #a'!t #reodata; +i!l (el Un!l)Nas(!t, (are este
in sin!l Tatal!i, A(ela 4)a fa(!t (!nos(!tB (Ioan, I, 1@)1?.
1. Re#elatia s)a fa(!t prin (!#ant , (are are m!lte sens!ri. &e el s)a folosit &!mne'e! in 3e(*i!l
4e"amint, pentr! a (onsola pe om!l (a'!t, prin fa"ad!intele Sale (Rom. IC, 7; iar in (el No! pentr!
reali'area lor in C!#ant!l l!i &!mne'e! fa(!t tr!p N, sin"!r!l l!(r! no! s!0 soare, (!m l)a pro(lamat
Sfant!l Ioan &amas(*in!l. Repetam (a in afara de (!#intele des(operitoare din 3e(*i!l Testament si de
C!#ant!l des(operit in (el No!, di#in!l (o0orind!)se tot mai m!lt la ni#el!l (reat!rii, Re#elatia s)a fa(!t
si prin l!(rari min!nate, min!ni (semne si aratari; toate a(estea a! fost adaptate la p!terea omeneas(a
de re(epti#itate (2-od, CCCIII, .1 ; %at. 3, ? et(., ) asa (!m o demonstrea'a, de altfel, istoria
spirit!alitatii (restine in "eneral si Palamism!l in spe(ial.
Page 23 of 449
3e(*i!l Testament este pre"atitor al (el!i No! si L(ala!'a (atre $ristosB (Eal. III, .7, iar
des(operirile date prin (!#inte in a(easta parte a Re#elatiei se refera la C!#ant!l l!i &!mne'e! (el
#esni(, (are #a (o0ori la noi (a sa ne mant!ias(a si sa prefa(a (er!l si pamant!l in (er no! si pamant no!.
In a(est s(op Profetii s!nt trimisi (Is. 3I, 6, D ; Ieremia CC3, 7 ; &omn!l p!ne (!#intele 4!i in "!ra lor
(Ier. I, D si ele s!nt fo( mist!tor (Ier. CC, ?)D; (f. I Cor. IC, 161 S!nt o forta (Isaia, 3I, D)16 ; Ier.
I, 1A, /!de(ata (Intelep(i!ne C3III, 17)1? ; Ps. CCIC, 4e"e (&e!t. CCC, 15).A ; Ieremia 3I, 1D et(.,
#iata (&e!t. 3III ; Ps. CCIC et(.. Prin (!#ant!l &omn!l!i s)a sa#irsit (reatia si (onser#area l!mii (Een.
I ; Ps. CCCIII, 6)D et(. Pret!tindeni aflam astfel t*eandrism!l a(esta 0i0li(, amintit de mai m!lte ori
de Sfant!l Pa#el; de pilda, in I Tes. II, 161 L%!lt!mim nein(etat l!i &!mne'e! (a l!and #oi (!#ant!l
as(!ltarii de &!mne'e! de la noi, n! ati l!at (!#ant omenes(, (i, pre(!m este ade#arat, (!#ant!l l!i
&!mne'e!, (are si l!(rea'a intr! #oi (ei (e (redetiB. (&in No!l Testament n! e ne#oie sa mai amintim
de(at in(ep!t!l 2#an"*eliei Sfant!l!i Ioan, Linima No!l!i TestamentB.
.. C!#ant!l re#elat de#ine S(ript!ra, potri#it in#atat!rii 3e(*i!l!i si No!l!i Testament. In 3e(*i!l
Testament aflam (a &!mne'e! a s(ris &e(alo"!l (&e!t. I3, 16 ; C, 1)7. In(epind (! %oise, Profetii
s(ri! (ele des(operite de &!mne'e! popor!l!i sa! (2-od CCI3, 7, (ontin!ind (! Isaia (CCC, ? et(., (!
Ieremia (CCC3I, 1A, 11 et(., 2'e(*iel ((are in"*ite r!lo!l s(ris de &omn!l, d!pa (II, D)1A et(. Neemia
si I!da %a(a0e!l ad!na s(rierile sfinte, asa (!m (itim in II %a(a0ei (II, 16)15, fiind(a 4e"ea &omn!l!i
in(inta inima si l!minea'a o(*ii (Ps. CIC, ?)D. S(ript!rile Sfinte s!nt templ!l Sa!, (asa pe (are si)a
'idit)o Intelep(i!nea (Pro#. IC, 1 si Profetii le n!mes( (and LCartea l!i Ia*#eB (Isaia, CCCI3, 15, (and
LCartea AlianteiB (2-od. CCI3, @ et(., (and L(artea 4e"ii l!i Ia*#eB (Ios. CCI3, .6 et(., Lta Bi0lia ta
*a"iaB (I %a(. CII, D si in sfarsit, L*iera Bi0losB (II %a(. 3III, .6.
No!l Testament identifi(a, de asemenea, Re#elatia (! S(ript!ra (%atei CCI, 7., et(. ; %ar(! CII, .7
et(. ; 4!(a CCI3, .@ et(. ; Ioan 3, 6D ; +apte C3II, . et(. ; I Cor. C3, 6 et(. ; II Petr! III, 16 si I,
.A.
A!toritatea d!mne'eias(a a Sfintelor S(ript!ri ale 3e(*i!l!i Testament este in#o(ata in toate
pro0lemele "rele ale Crestinism!l!i apostoli(, asa (!m se poate #edea mai ales din +apte. S(rierile
No!l!i Testament le (itea'a pentr! a do#edi reali'area in no!l eon a (eea (e s)a profetit popor!l!i ales
(L(a sa se implineas(a S(ript!rile... (eea (e a sp!s prin Prooro(i...B, sa! pentr! a do#edi (a %ant!itor!l
este %esia (el asteptat. S(ript!rile 3e(*i!l!i Testament s!nt astfel folosite mai ales in Sfanta
2#an"*elie d!pa %atei, (are se adresa 2#reilor, in 2pistola (atre 2#rei, in (ea (atre Romani ((f. CI, 7
et(., intr!(it s!nt inspirate (II Tim. III, 16 (a LS(ript!ri SfinteB (Romani I, ..
&e a(eeasi a!toritate deplina se 0!(!ra de la in(ep!t s(rierile No!l!i Testament1 &e pilda (ele ale
Sfant!l!i Pa#el, (are s!nt p!se alat!ri de (ele ale 3e(*i!l!i Testament (in II Petr! III, 16, sa!
2#an"*elia Sf. 4!(a (C, @, p!sa alat!ri de &e!teronom (CC3, 7, in I Tim. 3, 1? et(.
..
Ai(i se poate aminti in trea(at si fapt!l (a Biseri(a (restina n!antea'a importanta epo(ilor si a
Re#elatiei , (a repre'entind fel!rite trepte in !r(!s!l omenirii pana la desa#irsirea (!noasterii Ltainei
(restinatatiiB, adi(a a mi/loa(elor d!mne'eiesti de mant!ire.
%ant!itor!l ins!si p!ne, de altfel, fata in fata (ele do!a 4e"aminte (%atei 3, 1@)1? et(. ; Sfintii
Apostoli pro(edea'a la fel (2#r. I, . ; 2fes I, D)1A et(.. Cer(etand tre(!t!l si #iitor!l omenirii
(redin(ioase, Sf. Eri"orie Teolo"!l (ara(teri'ea'a s(*im0arile intamplate (a niste (!trem!re de
pamant, des(riind!)le astfel1 LCele do!a Testamente s!nt do!a (!trem!re, dintre (are !n!l fa(e
tre(erea de la idolatrie la 4e"ea l!i %oise, iar (elalalt de la 4e"ea l!i %oise la 2#an"*elie. &ar mai
e-ista si al treilea, (are este m!tarea din a(easta #iata in (ealaltaB
6
.
Page 24 of 449
In sfarsit, a(easta identifi(are intre (ele do!a 4e"aminte este (!renta in epo(a apostoli(a n! n!mai
prin (itarea S(ript!rilor, (a fiind a!toritatea d!mne'eias(a s!prema, (i si prin afirmarea (! p!tere a
(redintei prin (are C!#ant!l intr!pat se manifesta si in C!#ant!l l!i &!mne'e! din S(ript!ri (Eal. III,
?, de d!pa In#iere (Ioan C3, 5, @.
A(easta identifi(are a C!#ant!l!i intr!pat (! C!#ant!l l!i &!mne'e! din S(ript!ri, (a si a!toritatii
d!mne'eiesti a (elor do!a Testamente a! !n f!ndament (om!n1 a(ela d!pa (are intrea"a S(ript!ra
#or0este despre $ristos, adi(a despre mant!irea noastra prin 2l. In a(est sens ne indeamna +eri(it!l
A!"!stin sa (a!tam pe $ristos (! ardoare in Sfintele S(ript!ri1 LNe p!tea in(*ip!i Sfanta S(ript!ra,
s(rie el
7
, (a o (ampie pe (are #oim sa (ladim (e#a. Sa n! fim lenesi, ni(i m!lt!miti de (eea (e e la
s!prafata. Sa sapam in adin(ime, (a sa a/!"em la piatra. Ca(i piatra e $ristosB. In alta parte s(rie1
LCiteste toate (artile profeti(e; da(a n! "asesti a(olo pe $ristos, e-ista (e#a mai prostes( si mai fara
sensF 3e'i)4 a(olo pe $ristosM N!mai asa #ei "!sta (eea (e (itesti, dar #ei fi !l!it de a(easta;
detasea'a)ti mintea de (ele materiale, (a sa)ti !iti tre(!t!l si aspira la (ele #iitoareMB
5
Iata de (e se sp!nea (a pentr! a intele"e S(ript!ra tre0!ie sa traiesti (! si in $ristos, adi(a, d!pa
Ori"en, sa te aple(i pe piept!l l!i (a Sfant!l Ioan 2#an"*elist!l
6
. 2#an"*elia afirma (a !(eni(ii n)a!
p!t!t intele"e S(ript!rile de(at d!pa (e a! inteles (a ele se referea! la $ristos1 LAt!n(i Iis!s le)a
des(*is mintea (a sa pri(eapa S(ript!rileB (4!(a CCI3, 75.
6. In epo(a post)apostoli(a a(easta identifi(are a C!#ant!l!i l!i &!mne'e! (! Sfintele S(ript!ri se
prel!n"este in C!#ant!l fa(!t tr!p si apoi in &omn!l e!*aristi(. Sfintii Parinti a! pro(lamat (! e#la#ie
a(easta perpet!a omnipre'enta in e#enimentele (ele mai de seama ale #ietii (restine. Se aminteste, in
a(est sens, fra'a e-presi#a din 2pistola l!i Clement (4III, 11 L3oi (!noasteti (! ade#arat S(ript!rile
Sfinte (tas $ieras Erap*as , le (!noasteti 0ine, prea i!0itilor, si ati aprof!ndat (!#intele l!i
&!mne'e! (ta 4o"ia to! T*eo! B. 2-presii similare aflam la Parintii latini (are ada!"a la a(easta
den!mire, altele (a1 L (*iro"rap*!m &eiB si Ldi#ina 0i0liot*e(aB.
&ar Ori"en #a aprof!nda mai m!lt a(easta identifi(are prin paralelism!l dintre C!#ant!l fa(!t om si
C!#ant!l, (are se fa(e S(ript!ra, prin a(eea LensomatosisB. Intr)ade#ar, d!pa (!m $ristos (el as(!ns a
#enit in tr!p, tot asa toata S(ript!ra d!mne'eias(a este intr!pataB (LSi(!t C*rist!s (elat!s #enit in
(orpore, si( est et omnis S(ript!ra di#ina in(orporataB
@
. %arele ale-andrin #ede in Tr!p!l &omn!l!i (a
si in Sfanta S(ript!ra, lo(as!l sa!, templ!l Sa!, (are ni)l fa(e pre'ent1 LC!#ant!l l!i &!mne'e!, s(rie el,
n! are ni(i (arne, ni(i tr!p1 &!pa firea Sa d!mne'eias(a 2l n! poate fi ni(i pron!ntat, ni(i #a'!t; dar de
indata (e se intr!pea'a, poate fi #a'!t si s(ris. A(easta din pri(ina (a C!#ant!l s)a fa(!t tr!p si (a
e-ista o (arte a "enealo"iei l!i Iis!s $ristos (%atei I, 1
?
.
A(elasi paralelism (! C!#ant!l il sta0ileste Ori"en si intre 2!*aristie si S(ript!ra . 2l ne implora sa
a#em a(elasi 'el in impartasirea din C!#ant!l re#elat, (a si fata de Sfanta Impartasanie1 L3oi #a
so(otiti #ino#ati si pe drept (!#ant (redeti asa, da(a din "reseala #oastra (ade #reo parti(i(a. At!n(i
(!m (redeti #oi (a ar fi o "reseala mai mi(a da(a s!nteti ne"li/enti fata de C!#ant!l l!i &!mne'e!,
de(at (and esti asa fata de Tr!p!l 4!iFB
D
.
A((ent!ind a(easta identifi(are el poate sp!ne in mod ale"ori(, in alta parte, (a Lnoi 0em sin"ele l!i
$ristos n! n!mai in rit!l sa(ramental, (i si (and primim (!#intele Sale, (are a! in ele #iataB
1A
.
Traditia #e(*e a Biseri(ii (restine a reliefat (! m!lta pietate fapt!l (a C!#ant!l l!i &!mne'e! si
Tainele s!nt (ele do!a (ai prin (are primim pe $ristos , in (adr!l a(elorasi sl!/0e sfinte.
Page 25 of 449
In (onsens!l a(estei identifi(ari a C!#ant!l!i l!i &!mne'e! (! S(ript!ra, in (adr!l sl!/0ei Sf. 4it!r"*ii a
Biseri(ii Ortodo-e, la Liesirea (! Sfanta 2#an"*elieB (L3o*odB, ea este d!sa in mod solemn la altar,
!nde ramane pana (e este (itita de dia(on, (are o d!(e in a(est s(op, de asemenea, (! mare e#la#ie.
Citirea ei de#ine manifestarea lit!r"i(a a &omn!l!i ins!si, (ar!ia i se (anta si la in(ep!t!l si la sfarsit!l
ei1 LSla#a tie, &oamne, sla#a TieMB
In (adr!l a(eleiasi e#la#ii, Sinoadele 2(!meni(e era! so(otite (a fiind pre'idate de Cap!l (el ne#a'!t (al
Tr!p!l!i Taini( al Sa! N, nea#and !n (ap #a'!t. &e a(eea, Sfant!l C*iril al Ale-andriei s(rie, de
asemenea, identifi(and Sfanta S(ript!ra (! %ant!itor!l1 LSfant!l Sinod, ad!nat in Biseri(a sfanta
in(*inata %ariei, a (onferit, (a sa 'i(em asa, l!i $ristos (alitatea de mem0r! al Ad!narii si de
(apetenie a ei. Ca !rmare, 2#an"*elia a fost ase'ata pe !n tron sfintitB
11
.
S)a mers in(a mai departe (! a(est paralelism, apli(and!)l (elor do!a firi ale C!#ant!l!i intr!pat si
C!#ant!l d!mne'eies( si (el!i omenes( din S(ript!ra, ) C!#ant!l d!mne'eies( manifestind!)se prin
(!#ant!l omenes(, iar (el omenes( fiind astfel in a(elasi timp C!#ant!l l!i &!mne'e!
1.
.
7. In pri#inta relatiei C!#ant!l!i l!i &!mne'e! (! S(ript!ra l!am (a p!n(t de ple(are atit!dinea am0i"!a
a teolo"ilor romano)(atoli(i d!pa Con(ili!l II 3ati(an, (are a! a((eptat do!a form!le1 &!pa !na, (are
este de a(ord (! fa'a a(t!ala a re'!ltatelor (riti(ii protestante, S(ript!ram (ontinere 3er0!m &ei ;
dar, d!pa (ealalta, S(ript!ram esse 3er0!m &ei . In spri/in!l primei form!le se amintes( !nele pareri
personale ale Apostol!l!i Pa#el, pri#itoare la (asatorie, #ad!#ie et(. (in (ap. 3II din I Corint., sa!
pri#itoare la +ilimon et(. ; se mai poate (ita in#o(area C!#ant!l!i &omn!l!i de (atre Prooro(i, pre(!m si
a!toritatea 4!i in C!#ant!l s(ris, pe (are)l trans(ende, datorita nep!tintei mi/loa(elor omenesti de a
e-p!ne d!mne'eies(!l in mod desa#irsit et(. %entionam, de asemenea, (a (ea de a do!a form!la se
s!stine prin fapt!l (a S(ript!ra este ins!flata de Sfant!l &!* si (a in (ele (!prinse in ea n! se poate
deose0i (! pre(i'ie (e e d!mne'eies( de (eea (e este omenes( in (e pri#este (ontin!t!l.
S)ar p!tea sp!ne (a toata pro0lemati(a (riti(ii moderne si a(t!ale este (!prinsa in relatia dintre
S(ript!ra si C!#ant!l l!i &!mne'e!.
&!pa Con(ili!l II 3ati(an mai ales teolo"ia romano)(atoli(a si)a ins!sit in linii mari re'!ltatele (riti(ii
0i0li(e si spe(!lea'a moderat, in a(est (adr! no! ((are i)a fost ref!'at (el!i mai mare e-e"et fran(e'
(atoli( al #ea(!l!i nostr!, 5.)%. 4a"ran"e, (ar!ia i)a fost p!s la inde- (omentari!l as!pra 5!de(atorilor,
fiind(a indi(a s!rsele 2-ate!*!l!i
16
. Unii dintre teolo"ii 0i0li(isti ortodo(si s)a! apropiat (! pr!denta
de a(easta arie
17
; ma/oritatea !rmea'a sa ia o po'itie (onforma (! Traditia d!mne'eias(a si
0iseri(eas(a, dar n!mai d!pa (e se #a sta0ili !n deplin (onsens teolo"i( ortodo-.
5. Ca !rmare a pro0lemati(ii raport!l!i C!#ant!l!i l!i &!mne'e! (! S(ript!ra s)a! p!s din no! si a(elea
ale inerentei S(ript!rii si ade#ar!l!i e#an"*eli( in #remea noastra.
Inerenta S(ript!rii a fost ampl! dis(!tata de teolo"ia protestanta, (are a reliefat limitarea
posi0litatilor omenesti de e-primarea ade#ar!l!i a0sol!t, de pre"atirea intele(t!ala, sa! de am0ianta
#remii in "eneral et(. N, fapte a((ent!ate partial si de Sfintii Parinti in (omentariile 0i0li(e (In #remea
noastra s)a amintit po'itia moderna a Con(ili!l!i II 3ati(an, (are admite (a Sfanta S(ript!ra in#ata
fara eroare, dar (a in apre(ierea in#atat!rii s(ript!risti(e tre0!ie sa tinem seama de tema prin(ipala a
peri(opelor, (a si de "en!l literar in (are e in(adrata Re#elatia a(olo et(.. &!pa Sfant!l Pa#el, noi
(!noastem tot!l (a printr)o o"linda in #iata a(easta pamanteas(a; pe (and din(olo #om (!noaste toate
fata (atre fata N fapt (are n! in(l!de ani*ilarea temei prin(ipale a Palamism!l!i.

Page 26 of 449
H Referat pre'entat la Tr!ro ) Corn<all in An"lia, in (adr!l dialo"!l!i ortodo-)an"li(an, la @)11.3II.1D@5
1. +eri(it!l A!"!stin, %art!risiri, I, 1 ; %i"ne, P. 4. CCCII, (ol. 6A1
.. Pentr! temei!rile 0i0li(e pri#ind (!#int!l re#elat se poate folosi e-po'e!l mai pe lar" din #ol. II din
B%>steri!m sal!tisB &o"matiG!e de lI*istoire d! sal!t, de P. 4en"sfeld, $. $aa", E. $asen*!ttl (4es
edition d! Cerf, Paris, 1D6D, p. @6)D..
6. Sfint!l Eri"orie Teolo"!l, C!#int!l 3 teolo"i(, .5, %i"ne, P. E. CCC3I, (ol. 16A &, 161 A.
7. 4a 2#an"*elia Sf. Ioan, CCIII, 1.
5. I0idem, I, D.
6. I0idem, I, 6. Pentr! a(easta parte, #e'i &om Anselme Stol', 4IAs(ese (*retienne, C*e#eto"ne, 1D7A,
p. ..@ sG
@. Ori"en, Comentar la 2#. Sf. %atei, .@ (75, 1D, %i"ne, P. E. CIII, 1666 B, (it. d!pa B%>steri!m
sal!tisB, #ol. II, p. ?A.
?. Ori"en, Comentar la 2#. Sf. %atei, P. E. CIII, 71, (itat i0idem.
D. Ori"en, Omilii la 2-od, CIII, 6, (itat, i0idem, p. DA.
1A. Ori"en, Omilii as!pra (artii N!meri, C3I, D, i0idem, p. DA.
11. Sf. C*iril al Ale-andriei, Apolo"ie (atre imparat!l T*eodosi!, %i"ne, P. E. 4CC3II, 7@. A)B, (it.
i0idem, p. D1.
1.. Cf. B%>steri!m sal!tisB, ., (it. s!pra, p.D1)D..
16. Cf. %i(*ael S(*ma!ss, &o"ma11 Eod im Re#elation (S*eed and =orld, In(. Ne< Oor,, 1D6?, p. 1DA)
.A6.
17. Amintim din a(easta (ate"orie pe profesor!l i!"osla# 3eselin Kesi(* de la A(ademia Teolo"i(a Sf.
3ladimir, (! interesant!l #ol!m1 T*e Eospel ima"e of C*rist ) T*e C*!r(* %odern (riti(ism (St.
3ladimirIs Seminar> Press, Crest<ood, Ne< Oor,, 1D@.. Profesor!l Eeor"e Ealitis, de la +a(!ltatea de
teolo"ie din Saloni(, a de(larat in (!rs!l de'0aterilor a(estei pro0leme, in (adr!l dialo"!l!i an"li(ano)
ortodo-, (are s)a tin!t la A(ademia patriar*ala din Creta in i!lie 1D@7, (a Biseri(a n)a l!at mas!ri
ofi(iale pri#itoare la a(easta pro0lema; (a ortodo(sii (are (red in e-istenta s!rselor Pentate!*!l!i, a
(elor 6 Isaii sint a((eptati (a prof. in !ni#ersitatile ortodo-e si a (on(*is (a Be limpede (a in Ortodo-ie
e lo( pentr! diferite p!n(te de #edere in asemenea pro0lemeB (#. B%in!tesB, p. 7.
Page 27 of 449
S"ANTA SCRIPTURA
&!mne'e! l)a (reat de la in(ep!t pe om, (!n!na (reatiei Sale #a'!te, (! tr!p!l si s!flet!l nem!ritor. C!
s!flet!l, om!l a fost (reat d!pa (*ip!l l!i &!mne'e!, fiind in'estrat (! rati!ne, (! dreapta so(otinta, (!
lo"i(a intele"erii faptelor sale si a rasp!nderii de faptele sale in (onstiinta sa, (are este o"linda
s!flet!l!i sa! nem!ritor. Prin rati!nea sa! lo"os!l sa!, om!l a a#!t p!tinta, (a si in"erii de a (!noaste pe
&!mne'e!, Creator!l sa!, Rati!nea intre"ii e-istente, 4o"os!l di#in, de a fi in dialo" (! &!mne'e! si de
a se 0!(!ra in feri(irea *ar!l!i di#in (! (are era in'estrat s!flet!l sa! (a fiinta rationala si
(!nos(atoare in li0ertate de 0inele pe (are il traia in rai, !nde f!sese ase'at de &!mne'e!, (a(i
&!mne'e! a (reat pe in"eri si pe om, fiinte rationale si (!nos(atoare, sa se 0!(!re in (om!ni!ne intr!
asemanare de feri(irea d!mne'eirii (om!ni!nii Sfintei Treimi. Pentr! feri(irea sa om!l a#ea indatorirea
(onstiintei sale de fiinta (!"etatoare si li0era sa fie mere! re(!nos(ator in d!*!l smereniei sale
Creator!l!i sa!, sa)4 as(!lte si sa)I !rme'e #ointa, (a sa n! piarda starea l!i de feri(ire do0andita.
C!m stim, primii oameni, Adam si 2#a, a! fost ademeniti din in#idie pentr! feri(irea lor de satana,
in"er!l pier'arii, (! pa(at!l (aderii l!i, pa(at!l mandriei, de a se fi so(otit mai pres!s de(at &!mne'e!.
Satana i)a indemnat pe primii oameni (a da(a #or iesi din smerenia as(!ltarii lor de &!mne'e! si #or
man(a din pom!l (are le)a fost oprit in rai, al (!nostintei 0inel!i si al ra!l!i, #or a/!n"e si ei d!mne'ei, la
fel (a &!mne'e!. Cal(and por!n(a as(!ltarii, primii oameni a! pierd!t *ar!l l!i &!mne'e! si marirea 4!i
(are)I a(operea si a! (a'!t in p!terea ra!l!i de (are f!sesera pre#eniti sa se fereas(a, fiind(a da(a
a#ea! sa (al(e por!n(a as(!ltarii, L(! moarte #eti m!riP (+a(..,1@. Si !rmare neas(!ltarii (!#ant!l!i l!i
&!mne'e!, LPlata pa(at!l!iP (Rom. 6, .6 ; I (or. 15, .., a fost moartea, (! (ele trei trepte ale ei,
tr!peas(a, s!fleteas(a si #esni(a. Urmarile pa(at!l!i stramoses( a! tre(!t la toti oamenii. LPrintr)!n
om (Q Adam a intrat pa(at!l in l!meP (Rom. 5, 1.. Si prin p!terea pa(at!l!i in om, (*ip!l satanei a p!s
stapanire pe (*ip!l l!i &!mne'e! in om, in(at mintea l!i I s)a int!ne(at si n)a mai p!t!t sa)l (!noas(a,
sa)4 a!da, si sa)4 (insteas(a (! ade#arat pe &!mne'e!, inima I s)a per#ertit in patimi si pla(eri si
#ointa I)a sla0it, in(at 0inele pe (are #oia sa)l fa(a n!)l mai p!tea fa(e, (i ra!l pe (are n!)l #oia il fa(ea
LCa(i n! fa( 0inele pe (are il #oies(, (i ra!l pe (are n!)l #oies(, pe a(ela il sa#arses(. Iar da(a fa( (eea
(e n! #oies( e!, n! e! fa( a(easta, (i pa(at!l (are lo(!ieste in mineP (Rom. @, 1D).A. Om!l a a/!ns
astfel Lro0 le"ii pa(at!l!iP (Rom. @, .6, in(at n! se mai p!tea eli0era sa! mant!i pe sine din a(easta
ro0ie a mortii pa(at!l!i. In milosti#irea proniei sale, &!mne'e! a fa"ad!it (elor dintai oameni, (and I)a
i'"onit din rai, (a le #a trimite !n mant!itor, (are)I #a i'0a#i din ro0ia mortii pa(at!l!i lor, at!n(i (and
a 0lestemat pe sarpe, (*ip!l satanei, (a (ine#a se #a naste din femeie, (are)I #a 'dro0i (ap!l1
L&!smanie #oi p!ne intre tine si femeie, intre semintia ta si semintia ei; a(ela iti #a 'dro0i (ap!l, iar t!
ii #ei pa'i (intepa (al(ai!lP (+a(. 6, 15.
Prin /ertfa de 0!na#oie a +i!l!i sa!, &omn!l Is!s $ristos, (are ne)a impa(at (! &!mne'e! Tatal si ne)a
renas(!t d!pa *ar fii ai l!i &!mne'e!, ne)a fa(!t parte din no! de mostenirea feri(irii pierd!te din
(a!'a pa(at!l!i stramoses(1 LIar de s!ntem fii, s!ntem dar si mostenitori, adi(a ai l!i &!mne'e! si
impre!na mostenitori ai l!i $ristosP (Rom. ?, 1@. Ca sa ramanem fii ai l!i &!mne'e! si mostenitori ai
imparatiei Sale, pe (are am do0andit)o prin /ertfa +i!l!i Sa!, nas(!t om fara de pa(at, om ade#arat,
+i!l Om!l!i, si (! &!mne'e! ade#arat, nas(!t din #e(i din Tatal si de o fiinta (! Tatal si (! &!*!l Sfant,
Treimea (ea de o +iinta, datori s!ntem (! smerenia re(!nostintei s!fletelor noastre de a as(!lta si a
implini C!#ant!l l!i &!mne'e! (are ni l)a "rait prin prooro(i in 4e"ea 3e(*e, iar in 4e"ea No!a, deplin si
desa#arsit, prin ins!si fi!l Sa! intr!pat, &omn!l Iis!s $ristos.
C!#ant!l l!i &!mne'e!, in#atat!ra si por!n(ile sale, des(operite no!a oamenilor (a sa le (!noastem si sa
le !rmam, ne s!nt (!prinse in Cartea Sfanta, n!mita (! termen!l "re(es( Bi0lie (0i0lionQ (arte sa! (!
termen!l latines( S(ript!ra, (are este !n (orp sa! o (ole(tie de (arti n!mite ale 3e(*i!l!i Testament si
Page 28 of 449
ale No!l!i Testament, s(rise s!0 inspiratia &!*!l!i Sfant intr)!n rastimp de aproape 15AA de ani, din
timp!l!i prooro(!l!i %oise, (! (ir(a 17AA de ani inainte de $ristos si pana la a!tor!l Apo(alips!l!i,
Sfant!l Apostol si 2#an"*elist Ioan, (ir(a 1AA de ani d!pa $ristos. 3e(*i!l Testament a fost trad!s in
lim0a "rea(a in timp!l l!i Ptolome! +iladelf!l(.?7).7@ i. $r., re"ele 2"ipt!l!i, de (atre @. de 0ar0ati
trimisi de ar*iere!l din Ier!salim, din fie(are semintie e#reias(a (ate 6 in#atati, (are a! trad!s in @.
de 'ile, independent !n!l de alt!l, in lim0a "rea(a, te-t!l e0rai( al (artilor (anoni(e ale 3e(*i!l!i
Testament, lim0a e0rai(a fiind #or0ita de !rmasii l!i A#raam pana la ro0ia 0a0iloni(a. A(easta
trad!(ere s)a n!mit Sept!a"inta, d!pa n!mar!l (elor @. de 0ar0ati e#rei (are a! trad!s)o.
Sfanta S(ript!ra sa! Bi0lia (!prinde C!#ant!l l!i &!mne'e! (4!(a 6, .; fapte 7, 61; 2fes 6, 1@ (are
este C!#ant!l #ietii #esni(e (Ioan 6, 66; +ilip ., 16, C!#ant!l mant!rii (+apte 16, .6, si ne)a fost
fa(!ta (!nos(!ta prin des(operirea d!mne'eias(a mai pres!s de fire, prin Re#elatia S!pranat!rala.
LToata S(ript!ra este ins!flata de &!mne'e! si de folos spre in#atat!ra, spre m!strare, spre
indreptare, spre inteleptirea (ea intr! dreptate, astfel (a om!l l!i &!mne'e! sa fie desa#arsit, 0ine
pre"atit pentr! ori(e l!(r! 0!nP (II Tim. 6, 16)1@. Prin (!#intele1 LToata S(ript!ra este ins!flata de
&!mne'e!P intele"em l!(rarea &!*!l!i Sfant as!pra (onstiintei s(riitor!l!i 0i0li(, de a o (!rati si
l!mina sa intelea"a C!#ant!l l!i &!mne'e! (are i se adresea'a intim de a s(rie (ele (e in taina I se
(om!ni(a, ferind!)l de "reseli si rata(iri de la ade#ar!rile de (redinta. Sfant!l Apostol Petr! ne sp!ne
(a Ln! prin #oia oamenilor s)a fa(!t (and#a prooro(ie, (i p!rtand!)se de &!*!l Sfant a! "rait oamenii
(ei sfinti ai l!i &!mne'e!P. (II Petr! 1, .1. &espre ins!flarea Sfintei S(ript!ri, referind!)se la 4e"ea
3e(*i!l!i Testament, %ant!itor!l ne sp!ne1 LAmin 'i( #o!a1 pana (e #a tre(e (er!l si pamant!l, o iota
sa! o (irta n! #a tre(e din 4e"e, pana (e #or fi toateP (%atei 5, 15; iar despre 4e"ea No!l!i Testament
ada!"a1 L%an"aietor!l, &!*!l (el Sfant, pe (are il #a trimite tatal intr! n!mele %e!, a(ela #a #a in#ata
pe #oi si #a #a ad!(e aminte toate (ele (e #)am "raitP (Ioan 17, .6. A#and a!toritatea d!mne'eias(a,
Sfanta S(ript!ra nimeni Ln! o poate desfiintaP (Ioan 1A, 65, si pentr! a(easta ea este mai intai
S(ript!ra Biseri(ii, pe (are ea o preda si o e-pli(a (redin(iosilor in (adr!l (!lt!l!i di#in fara "reseala.
N! ori(ine poate interpreta sa! talma(i Sfanta S(ript!ra fara o pre"atire mai intai spe(iala teolo"i(a si
apoi fara o in#estire *ari(a, in afara de in#atat!ra normati#a a Biseri(ii, fiind(a ris(a sa "reseas(a,
fa(and!)se #ino#at de (!#intele de a#erti'are rostite de %ant!itor!l1 L3a rata(iti nestiind S(ript!rile,
ni(i p!terea l!i &!mne'e!P (%atei .., .D. Sfant!l Apostol Petr!, referind!)se la epistolele Sfant!l!i
Apostol Pa#el, sp!ne1 LIn epistolele sale s!nt !nele l!(r!ri (! ane#oie de inteles, pe (are (ei nesti!tori
si neintariti le rastalma(es(, (a si pe (elelalte S(ript!ri, spre a lor pier'areP (II Petr! 6, 16.
C!m am aratat, Sfanta S(ript!ra (!prinde do!a parti1 3e(*i!l Testament (4e"ea 3e(*e si No!l
Testament (4e"ea No!a. 3e(*i!l Testament (!prinde in#atat!rile (are a! fost des(operite de
&!mne'e! oamenilor prin %oise si prin prooro(i, 0ar0ati alesi si (ala!'iti de &!*!l Sfant (are a! trait
inainte de #enirea in l!me a &omn!l!i Iis!s $ristos, a Car!i #enire ei a! #a'!t)o in d!* si a! #estit)o.
L&!mne'e! odinioara, in m!lte rand!ri si in m!lte (*ip!ri, a #or0it parintilor nostri prin prooro(iP (2#.
1,1. 3e(*i!l Testament (!prinde l!(rarea l!i &!mne'e! in (reerea si p!rtarea de "ri/a a l!mii in "eneral
si in mod spe(ial (!prinde istoria popor!l!i Israel (a popor ales intre (elelalte popoare, (*emat sa
pastra'e in#atat!ra despre Ade#arat!l Un!l &!mne'e!. Cartile (!prinse in 3e(*i!l Testament sint in
n!mar de 6D si a! (ara(ter !nele istori(, altele dida(ti( si altele profeti(. Cele (are a! (ara(ter sa!
(!prins istori( s!nt1 +a(erea, Iesirea, 4e#iti(!l, N!merii, &e!teronom!l, Ios!a, 5!de(atorii, Cartea
R!t, I Re"i, II Re"i, III Re"i, I3 Re"i, I Croni(i, II Croni(i, 2'dra, Neemia (2'dra II, 2stera. Cele
(are a! (ara(ter sa! (ontin!t dida(ti( (in#atatores( sint1 Psalmii, Cartea l!i Io#, Pro#er0ele l!i
Solomon, 2(le'iast!l, Cantarea Cantarilor, iar (ele (are a! (ontin!t profeti( sint1 Isaia, Ieremia,
Ie'e(*iel, &aniel (Profetii mari, Plan"erile l!i Ieremia, (Profetii mi(i 1.1 Osea, Amos, %i*eia, Ioil,
A#die, Iona, Na!m, A#a(!m, Sofonie, A"*e!, 8a*aria si %alea*i.
Page 29 of 449
Pe lan"a (ele 6D de (arti en!merate, primite de Biseri(a a fi ins!flate de &!mne'e!, pentr! (are se
n!mes( (anoni(e ((!#ant primit din lim0a e0rai(a prin mi/lo(irea lim0ii "re(esti (are insemnea'a
LdreptarP sa! Lre"!laP, 3e(*i!l Testament mai (!prinde !n n!mar de (arti, pe (are Biseri(a le)a so(otit
folositoare si 'iditoare de s!flet si le re(omanda sa fie (itite, (arti (are se n!mes( de!tero(anoni(e si
a(estea sint1 1. Cartea l!i To0it; .. Cartea I!ditei; 6. Cartea Intelep(i!nii l!i Solomon; 7. Cartea
Intelep(i!nii l!i Iis!s, fi!l l!i Sira*, n!mita si 2(le'iasti(!l; 5. Cartea a treia a l!i 2'dra ((artea a do!a
a l!i Neemia (!prinsa in (artile (anoni(e; 6. Cartea intai a %a(a0eilor; @. Cartea a do!a a %a(a0eilor;
?. Cartea a treia a %a(a0eilor (este si o a patra (arte a %a(a0eilor; D. Cartea Bar!* si 1A. S(risoarea
Prooro(!l!i Ieremia. Ca ne(anoni(e sint (onsiderate si !rmatoarele fra"mente din (artile (anoni(e
en!merate1 1. R!"a(i!nea Re"el!i %anase (aflata la sfarsit!l (artii a do!a Paralipomene sa! Croni(i; ..
O parte din Cartea 2stera ((ea (are n! este impartita in #ersete; 6. Ultim!l Psalm ((are !rmea'a d!pa
Psalm!l 15A; 7. Cantarea (elor trei tineri (din (artea l!i &aniil; 5. Istoria S!'anei; 6. Bel si 0ala!r!l
(%entionam (a !nele te-te (!m sint1 Ieremia 1A, 11; &aniil ., 7)@, .?; 2'dra 7,@, 11).? a! fost s(rise in
lim0a aramai(a, lim0a semita, (ea mai apropiata de lim0a e0rai(a.
C!#int!l l!i &!mne'e! (!prins in 3e(*i!l Testament sa! in 4e"ea 3e(*e a (*emat si a pre"atit oameni
pentr! #enirea &omn!l!i Iis!s $ristos si intele"erea 4e"ii Noi (!prinsa in No!l Testament. Pentr!
a(easta 3e(*i!l Testament este (onsiderat a fi !n 99peda"o":: sa! !n 99in#atator:: (atre $ristos (Eal.
6, .7, in spe(ial prin prooro(irile (are #estes( #enirea Sa, in Care s)a! implinit 99toate prooro(irile si
S(ript!rile::. Astfel, No!l Testament in (el 3e(*i se as(!nde, iar (el 3e(*i in (el No! se des(opera.
No!l Testament (!prinde la rind!l sa! !n n!mar de .@ de (arti (anoni(e1 Cele patr! Sfinte 2#an"*elii1
%atei, %ar(!, 4!(a si Ioan; +aptele Apostolilor; 2pistolele Sfant!l!i Apostol Pa#el, in n!mar de 171
Romani, I Carinteni, II Corinteni, Ealateni, 2feseni, Eilipeni, Coloseni, I Tesaloni(eni, II Tesaloni(eni, I
Timotei, II Timotei, Tit, +ilimon, 2#rei; 2pistolele so0orni(esti1 Ia(o#, I Petr!, II Petr!, I, II, III
Ioan, I!da si Apo(alipsa Sf. Ioan 2#an"*elist!l si teolo"!l. Cele .@ de (arti (anoni(e ale No!l!i
Testament (!prind in#atat!rile des(operite de &omn!l Iis!s $ristos si a! fost trans(rise de Sfintii
Apostoli si !rmasii lor, (ele mai m!lte inainte de an!l @A, in afara de (artile Sfint!l!i Ioan 2#an"*elist!l
si Teolo"!l, (are a! fost s(rise d!pa an!l @A, pina la sfirsit!l se(ol!l!i I. C!#int!l l!i &!mne'e!
des(operit oamenilor la in(ep!t prin %oise si prooro(ii 3e(*i!l!i Testament a fost des(operit
desa#arsit prin Ins!si +i!l Sa!, &omn!l Iis!s $ristos, d!pa (!m ni se arata1 99in 'ilele a(estea mai de pe
!rma N &!mne'e! N ne)a "rait no!a prin +i!l, pe Care 4)a p!s mostenitor a toate si prin Care a fa(!t si
#ea(!rile:: (2#rei 1, .. Atit 3e(*i!l (it si No!l Testament formea'a o !nitate, !n intre", (are se
(ompletea'a si se armoni'ea'a intr)o sin"!ra Sfinta Carte, Sfinta S(ript!ra, (are 99este ins!flata de
&!mne'e!:: (II Tim. 6, 16, si ne sta des(*isa (a sa (!noastem, sa as(!ltam si sa implinim C!#int!l l!i
&!mne'e! pentr! mint!irea noastra.
Prin (!#int!l Testament intele"em in mod o0isn!it *otaririle l!ate de (ine#a (! s(op!l de a fi
respe(tate d!pa moartea sa. 3ointa %int!itor!l!i pe(etl!ita (! Sfanta Sa /ertfa a fost de a mint!i
neam!l omenes(, de a ne fa(e mostenitori ai imparatiei l!i &!mne'e! #esni(e, pe (ei (e #or a (rede in 2l
si)I #or implini C!#ant!l1 99Si pentr! a(easta 2l este %i/lo(itor!l !n!i no! testament, (ei (*emati sa ia
fa"ad!inta mostenirii #esni(e:: (2#rei D, 15.
&in (ele aratate retinem (a idei prin(ipale (ala!'itoare1 Om!l, (!n!na (reatiei #a'!te a l!i &!mne'e!, a
fost in'estrat (! s!flet!l si "rai rational si (!"etator, d!pa (*ip!l l!i &!mne'e!, fiind in dialo" (!
Creator!l sa! si (! nat!ra in(on/!ratoare (are ii era s!p!sa si p!tea sa disp!na li0er de a(ti!nile sale.
A#ind *ar!l l!i &!mne'e! si marirea 4!i (are)i a(operea, om!l, in feri(irea e-istentei sale ase'at in Rai,
p!tea sa a/!n"a nem!ritor, tin'ind la asemanarea (! &!mne'e!, da(a ramanea in i!0irea fata de
&!mne'e! si in smerenia as(!ltarii sale de (!#int!l l!i &!mne'e!. Prin ispita satanei, om!l a fost m!s(at
de #enin!l mortii pa(at!l!i mindirei de a de#eni prin neas(!ltare de &!mne'e!, (!m #oise si satana, si s)
a #a'!t de'"olit de marirea l!i si de *ar!l (e i)l dad!se &!mne'e! (reatiei si a de#enit 99ro0 le"ii
Page 3) of 449
pa(at!l!i:: (Rom. @, .6, iar 99plata pa(at!l!i:: (Rom. 6, .6 a fost moartea tr!peas(a, s!fleteas(a si
#esni(a. Urmarile pa(at!l!i stramoses( a! tre(!t la toti oamenii, (a(i 99Printr)!n om (Q Adam a intrat
pa(at!l in l!me:: (Rom 5, 1.. In pronia milosti#irii Sale, &!mne'e! a fa"ad!it primilor oameni d!pa
(adere !n %int!itor, (are)i #a eli0era din ro0ia mortii si #a 'dro0i p!terea satanei, 99(ap!l sarpel!i::.
A(easta fa"ad!inta, a(easta protoe#an"*elie, data primilor oameni a fost !n le"amint intre &!mne'e!
si om, !n 99Testament::, pe (are i l)a in(redintat &!mne'e! #er0al si (are a fost apoi reinnoit fata de
Patriar*!l A#raam (+a(. 1., 1)7, stramos!l popor!l!i e#re!, iar mai tir'i! a fost in(*eiat in s(ris pe
%!ntele Sinai, (and &!mne'e! i)a dat l!i %oise (ele do!a Ta0le ale 4e"ii, &e(alo"!l (Ies. .A, 1)1@, (e
(!prindea datoriile (redin(iosilor fata de &!mne'e! si fata de semenii lor.
C!#int!l l!i &!mne'e! s)a adresat mere! popor!l!i e#re! prin prooro(i, prin oamenii trimisi, drepti si
sfinti, (a sa)i in#ete sa n! se a0ata de la dreapta (redinta in Un!l si Ade#arat!l &!mne'e!, sa n! !ite
Testament!l primit si sa fie pre"atiti prin (redinta sa primeas(a pe +i!l Sa!, &omn!l Iis!s $ristos,
(are a#ea sa #ina sa mint!ias(a intre"!l neam omenes(. Toata a(easta 'estre spirit!al Nprofeti(a
des(operita de &!mne'e! oamenilor inainte de #enirea %int!itor!l!i (are al(at!ieste 4e"ea 3e(*e sa!
Testament!l 3e(*i, (!prinde 6D de (arti (anoni(e, re(!nos(!te si admise de Biseri(a, fiind inspirate
mai pres!s de fire de &!mne'e!. 2le a! pre"atit 4e"ea No!a, Testament!l No!, ad!s de Ins!si +i!l l!i
&!mne'e! si pe(etl!it (! Sfanta Sa /ertfa, si toti (are #or (rede in 2l si #or !rma (!#int!l Sa! #or fi
eli0erati din ro0ia mortii si din stapinirea satanei si #or fi mostenitori ai imparatiei #esni(e a l!i
&!mne'e!, (a(i 4e"ea No!l!i Testament, (!m o n!meste Sfant!l Apostol Ia(o0, este 994e"ea
li0ertatii:: (Ia(o0 1, .5.
3e(*i!l Testament si No!l Testament al(at!ies( laolalta Cartea noastra Sfinta, Sfinta S(ript!ra, (are
(!prinde C!#int!l l!i &!mne'e!, (el (e este #esni(, in dialo" (! noi oamenii, in lim0a fie(ar!i popor, (a
sa)l as(!ltam, sa)l (!noastem si sa)l implinim, (a fii ras(!mparati ai l!i &!mne'e! prin /ertfa +i!l!i Sa!,
&omn!l Iis!s $ristos, (are ne)a fa(!t (!nos(!t pe &!mne'e! Tatal si pe &!mne'e! Sfant!l &!*,
Treimea (ea de o fiinta si nedespartita1 Tatal, +i!l si Sfant!l &!*.
99Si a(easta este #iata #esni(a1 Sa Te (!noas(a pe Tine, sin"!r!l &!mne'e! ade#arat, si pe Iis!s
$ristos pe (are 4)ai trimis:: (Ioan 1@, 6. Prin Sfanta S(ript!ra, Cartea (artilor, l!am (!nostinta de
l!(rarea si de pre'enta l!(rarii Sfintei Treimi in l!me pentr! do0inidea #ietii noastre #esni(e. 2a este
Cartea noastra de (apatii si Cartea noastra de (ala!'a in #iata si n! poate lipsi din (asa si din #iata
ni(i!n!i (restin. +iind Cartea C!#int!l!i #ietii #esni(e, Sfinta S(ript!ra este (artea Biseri(ii, pe (are ea
a fa(!t)o (!nos(!ta (redin(iosilor si ea o interpretea'a fara "reseala.
Tre0!ie sa a#em insa in #edere (a Sfinta S(ript!ra (!prinde n!mai o parte a C!#int!l!i des(operit
oamenilor de &!mne'e! prin %oise si pro(oro(ii 3e(*i!l!i Testament si, 99la plinirea #remii::, prin
Ins!si +i!l l!i &!mne'e! fa(!t Om fara de pa(at, de o fiinta (! noi oamenii prin !manitatea Sa, +i!l
Om!l!i, (a pe noi sa ne mint!ias(a si sa ne ad!(a la asemanarea prin *ar (! &!mne'e!, in sla#a
ind!mne'eirii #esni(e. Sfint!l Apostol si 2#an"*elist Ioan ne sp!ne1 99Sint in(a si alte m!lte (ite a
fa(!t Iis!s, (are, de s)ar fi s(ris (ite !na, (red (a ni(i in l!mea a(easta n)ar in(apea (artile (e s)ar fi
s(ris:: (Ioan .1, .5. C!#int!l l!i &!mne'e! adresat si in(redintat oamenilor, (are n! s)a fi-at in s(ris si
(are s)a pastrat prin #i! "rai si prin pra(ti(i (!lte)rit!ale in Biseri(a al(at!ieste Sfinta Traditie sa!
Sfinta Predanie.
In Sfinta Biseri(a, d!pa por!n(a in(redintata de %int!itor!l Sfintilor Apostoli1 99&rept a(eea,
mer"ind, in#atati toate neam!rile, 0ote'ind!)le in n!mele Tatal!i si al +i!l!i si al Sfint!l!i &!*,
in#atind!)le sa pa'eas(a toate (ite #)am por!n(it #o!a, si iata 2! sint (! #oi in toate 'ilele, pina la
sfarsi!l #ea(!l!i:: (%atei .?, 1D).A, se rostes( (itiri din Sfinta S(ript!ra la sl!/0ele 0iseri(esti si, in
spe(ial la Sfinta 4it!r"*ie, (ind se (iteste Apostol!l, adi(a parti sa! peri(ope din epistolele sa!
Page 3( of 449
s(risorile Sfintilor Apostoli, si Sfinta 2#an"*elie, pe (are (redin(iosii o as(!lta (! e#la#ie in "en!n(*i,
(a fiind (!#int!l %int!itor!l!i (are ni se adresea'a, si (are (!prinde parti sa! peri(ope din (ele patr!
Sfinte 2#an"*elii ale Sfintilor 2#an"*elisti1 %atei, %ar(!, 4!(a si Ioan, pe (are sl!/itorii 0iseri(esti
indatorati sa in#ete C!#int!l l!i &!mne'e! le til(!ies( (redin(iosilor pre'enti, de la (are n! tre0!ie sa
lipseas(a, fiind(a se lipses( de l!mina C!#int!l!i l!i &!mne'e!, (are se rosteste in Sfinta 4!i Biseri(a
spre mint!irea #ietii noastre.
Sfinta S(ript!ra este dar!l i!0irii nepieritor al l!i &!mne'e! in(redintat oamenilor (a !n
99Testament::, de a)l !rma into(mai, !n 994e"amint Sfint:: ase'at intre &!mne'e! si oameni, (a sa
(!noatem, sa as(!ltam si sa !rmam C!#int!l Sa!, (a sa de#enim fii d!pa *ar si mostenitori ai imparatiei
Sale #esni(e. 2l este #iata si 99l!mina oamenilor::. 994a in(ep!t era C!#int!l si C!#int!l era la &!mne'e!
si &!mne'e! era C!#int!l. A(esta era intr! in(ep!t la &!mne'e!. Toate prin 2l s)a fa(!t; si fara el
nimi( n! s)a fa(!t din (e s)a fa(!t. Intr! 2l era #iata si #iata era l!mina oamenilor:: (Ioan 1, 1)7.
C!#int!l l!i &!mne'e! este pre'ent in mi/lo(!l nostr! intr!pat in "rai!l fie(ar!i neam, fie(ar!i popor, in
Cartea #ietii, in Cartile Sfintei S(ript!ri, (are (!prind C!#ant!l mint!irii (+apte 16, .6, de la (are n!
ne p!tem lipsi sa n!)l as(!ltam in Sfinta 4!i Biseri(a e-pli(at in l!mina dreptei in#atat!ri, sa n!)l (itim
si noi la rind!l nostr! sa! sa n!)l p!nem la inima (a sa)l !rmam into(mai si sa)l pastram (!rat (!m l)am
primit si noi prin Sfinta Biseri(a Ortodo-a de la inaintasii nostri, nealterat de in#atat!ri si interpretari
straine, (a(i 99feri(iti s!nt (ei (e as(!lta C!#int!l l!i &!mne'e! si)l pa'es(:: (4!(a 11, .?.
Pr. Prof. Ion Ione!'#,
S#dii eologi'e, !eria a II-a, an#l ,-III, nr. 4, i#lie-a#g#! (99(, pag. 5(-56.
Page 32 of 449
S"ANTA TRADITIE SAU S"ANTA PREDANIE
Cand am #or0it despre Sfinta S(ript!ra am aratat (a ea n! (!prinde intrea"a &es(operire sa!
Re#elatia s!pranat!rala, (i n!mai o parte, fiind(a &es(operirea sa! Re#elatia s!pranat!rala este m!lt
mai 0o"ata de(it (ea (!prinsa in Sfinta S(ript!ra, d!pa (!m mart!riseste Sfint!l Apostol si
2#an"*elist Ioan1 99&ar sint si alte m!lte l!(r!ri pe (are le)a fa(!t Iis!s si (are, da(a s)ar fi s(ris (!
de)aman!nt!l, (red (a in l!mea a(easta n! ar in(apea (artile (e s)ar fi s(ris:: (Ioan .1, .5, sa!1
99%!lte a#ind a #a s(rie, n)am #oit sa le s(ri! pe *irtie si (! (erneala, (i nade/d!ies( sa #in si sa #or0es(
"!ra (atre "!ra, (a 0!(!ria noastra sa fie deplina:: (II Ioan, 1, 1..
A(este mart!rii ne in(redintea'a (a m!lte din in#atat!rile, din faptele si din min!nile %int!itor!l!i n!
ni s)a! pastrat in s(ris, ele fiind retin!te si d!se mai departe (! sfintenie prin #i! "rai de Sfintii
Apostoli si apoi si de !rmasii lor, epis(opii si preotii, prin Biseri(a pina la noi, si (are #or fi d!se mai
departe pina la sfirsit!l timp!rilor. %int!itor!l, desi n! ne)a lasat nimi( s(ris, a por!n(it Sfintilor
Apostoli sa propo#ad!ias(a prin #i! "rai in#atat!ra Sa, faptele si min!nile Sale, fiind martorii Sai
inaintea popoarelor pina la mar"inile l!nii1 99&rept a(eea, mer"ind, in#atati toate neam!rileJ:: (%atei
.?, 1D. A! tre0!it sa trea(a mai 0ine de 1A ani de la Inaltarea &omn!l!i pina (ind Sfint!l Apostol si
2#an"*elist %atei, in an!l 77)75, a s(ris prima 2#an"*elie pentr! (restinii dintre i!dei (in lim0a
aramai(a, trad!sa apoi (!rind in lim0a "rea(a. Intre"!l No!l Testament n! este de(it form!larea
s(risa a Traditiei apostoli(e. Raspindirea (restinism!l!i s)a fa(!t mai intii prin #i! "rai, (a(i n! statea
at!n(i la indemina t!t!ror (!nostinta s(ris!l!i, iar raspindirea (artilor s(rise era !n l!(r! "re!, s(!mp
si ane#oios. A(easta realitate o afirma si Sfint!l Apostol Pa#el1 99Credinta este din a!'ire, iar a!'irea,
prin (!#int!l l!i &!mne'e!:: (Rom. 1A, 1@, 99(redinta (are a fost data sfintilor, o data pentr!
totdea!na:: (I!da, 6.
&in mart!riile Sfintilor Apostoli intele"em (a in#atat!ra data de &!mne'e! prin #i! "rai Biseri(ii, din
(are o parte s)a fi-at in s(ris mai tir'i!, o pastram in Sfinta Traditie sa! Sfinta Predanie, (are este al
doilea te'a!r sa! i'#or al Re#elatiei s!pranat!rale, e"al (! Sfinta S(ript!ra, intre ele fiind o le"at!ra
strinsa, in(it n! se poate fa(e o deose0ire intre ade#ar!l (!prins in !n!l si in (elalalt te'a!r de
(redinta. Adresaind!)se (restinilor din Tesaloni(, Sfint!l Apostol Pa#el ii indeamna1 99Asadar, fratilor,
stati si tineti predaniile pe (are le)ati in#atat, fie prin (!#int!l, fie prin epistola noastra:: (II Tes. .,
15.
Sfinta Traditie sa! Sfinta Predanie este insasi tinerea de minte #ie a Biseri(ii, #iata Biseri(ii in
totalitatea ei, permanenti'area dialo"!l!i Biseri(ii (! $ristos, (a(i (ontin!t!l S(ript!rii primit prin
(redinta (e se transmite de la Apostoli in (om!nitatea Biseri(ii, nefiind !n prod!s omenes(, (i fiind
ins!flat de &!*!l Sfint, tre0!ie pe de o parte pa'it, pe de alta adin(it in inteles!rile l!i nealterate
primite de la Sfintii Apostoli. Prin a(easta, Sfinta S(ript!ra se (ere inteleasa d!pa o Traditie
nes(*im0ata de la Sfintii Apostoli. Contin!t!l Sfintei S(ript!ri se (ere (!nos(!t si trait intr)o
intensitate si adin(ime tot mai mare, fiind(a ins!si (ontin!t!l Re#elatiei s!pranat!rale (are este
&omn!l Iis!s $ristos (el ne(!prins, se #oieste (!nos(!t si ins!sit tot mai m!lt si i!0it tot mai intens.
Sfinta Traditie a(t!ali'ea'a a(est dinamism al Sfintei S(ript!ri fara sa)l altere'e, fiind(a ea insasi
este o apli(are si o aprof!ndare (ontin!a a (ontin!t!l!i Sfintei S(ript!ri. Biseri(a pastrea'a si tine
Sfinta S(ript!ra apli(ata in #iata ei prin Sfinta Traditie, mere! no!a, dar mere! a(eeasi. O tine mere!
no!a si mere! a(eeasi Traditie ori"inara prin (are Sfintii Apostoli a! pre(i'at dreapta in#atat!ra de
(redinta prin (are se (om!ni(a real $ristos in (!rs!l "eneratiilor, (! 0o"atia intep!i'a0ila a 0!natatilor
4!i. Traditia, (a e-pli(are mere! im0o"atita a a(el!iasi $ristos, n! se poate desparti de primirea 4!i (a
Page 33 of 449
(ontin!t nes(*im0at al Traditie, de (!r"erea a(el!iasi *ar al 4!i, sa! de primirea a(eleiasi Persoane a
4!i in Biseri(a prin Sfintele Taine si prin (!#int!l e-pli(ati# despre 2l.
Sfinta Traditie este permanenti'area transmiterii in Biseri(a a a(el!iasi $ristos re#elat intre", adi(a
intr!pat, rasti"nit si in#iat. 2ste prel!n"irea a(ti!nii mint!itoare a l!i &!mne'e! din $ristos in l!me
des(risa esential in Sfinta S(ript!ra. N!mai prin Sfinta Traditie (ontin!l!l Sfintei S(ript!ri de#ine
mere! #i!, a(t!al si dinami( in toata inte"ritatea l!i, la (!rs!l "eneratiilor din istorie (*emate la
mint!ire. In a(est sens do"mati(, Sfinta Traditie (ompletea'a Sfinta S(ript!ra. +ara ea n! se poate
patr!nde si trai tot (ontin!t!l Sfintei S(ript!ri, fiind(a Sfinta Traditie are rol!l de a p!ne si de a tine
"eneratiile s!((esi#e de (restini in le"at!ra (! $ristos prin fapt!l (a ea este in esenta atit in#o(are a
l!i $ristos, (it si primirea &!*!l!i Sfint, (eea (e repre'inta Sfintele Taine si ier!r"iile, in (are se (er
si se primes( prin r!"a(i!ne *ar!rile si dar!rile Sfint!l!i &!*, (are sfintes( s!flet!l si tr!p!l om!l!i,
(it si nat!ra l!i in(on/!ratoare. Sfinta Traditie n! poate de(i e-ista fara Biseri(a, tr!p!l taini( al
&omn!l!i Iis!s $ristos, n! poate e-ista fara oamenii (are (red in Sfinta Re#elatie, (are (red adi(a in
$ristos si in l!(rarea 4!i mint!itoare, si (are sint mad!lare ale Tr!p!l!i l!i $ristos. &e a(eea Biseri(a
in(epe (! Sfinta Traditie si Sfinta Traditie in(epe (! Biseri(a. Biseri(a, Sfinta S(ript!ra si Sfinta
Traditie sint indisol!0il !nite. Sfinta S(ript!ra este a0sor0ita in #iata Biseri(ii prin Sfinta Traditie.
Sfinta S(ript!ra se finali'ea'a si ia forma trairii (on(rete in Biseri(a prin Sfinta Traditie. Biseri(a
este (ea (are e-pli(a si apli(a Sfinta S(ript!ra in (ontin!t!l ei a!tenti( prin Sfinta Traditie apostoli(a
pa'ita de ea. Sfinta Traditie apostoli(a apare o data (! Biseri(a si Biseri(a odata (! ea, (a apli(are
pra(ti(a a Sfintei Re#elatii, pe (ind Sfinta S(ript!ra n! se naste odata (! Biseri(a, (i !lterior in
Biseri(a. Biseri(a da "arantie de la in(ep!t despre Sfinta S(ript!ra (a parte a!tenti(a a Sfintei
Traditii (Pr. Prof. &r. &!mitr! Staniloae, Teolo"ia do"mati(a ortodo-a, #ol. I, B!(!resti, 1D@?, p. 5?)
@@. In a(est inteles, Sfinta Tratitie si Sfinta S(ript!ra formea'a o !nitate indi#i'i0ila, (ompletind!)se
si armoni'ind!)se re(ipro(, si ele impre!na ne transmit ade#ar!l Re#elatiei s!pranat!rale (e a fost
in(redintat Biseri(ii spre a fi pastrat si propo#ad!it pentr! mint!irea noastra.
Primii (restini, ni se sp!ne in +aptele Apostolilor, 99star!ia! in in#atat!ra Apostolilor si in impartasirea,
in frin"erea painii si in r!"a(i!ni:: (+apte ., 7.. &in a(estea s)a! de'#oltat apoi Sfinta 4it!r"*ie si
r!"a(i!nile prin (are se (*eama &!*!l Sfint pentr! sa#irsirea Sfintelor Taine si a diferitelor sfintiri
sa! ier!r"ii. Pe toate a(estea Biseri(a Ortodo-a le)a pastrat, a#ind mart!rii despre ele de la Sfintii
Parinti ai Biseri(ii, prin primele se(ole (restine, fara a fi s(*im0at (e#a. Centr!l (!lt!l!i nostr! (restin
este Sfinta 4it!r"*ie (ind se sa#irseste taina mai pres!s de fire a transformarii piinii si a #in!l!i
e!*aristi( in ins!si Tr!p!l si Sin"ele &omn!l!i Iis!s $ristos Taina Sfintei C!mine(ari sa! Sfintei
Impartasanii. 4it!r"*ia Sfint!l!i Ioan E!ra de A!r este o pres(!rtare a 4it!r"*iei Sfint!l!i 3asile (el
%are, iar a(easta este o pres(!rtare a 4it!r"*iei Sfint!l!i Apostol Ia(o0, de prin se(olele II sa! III,
de la primii !(eni(i ai Apostolilor (are, la rind!l ei, este perpet!area Sfintei Cine de Taina, sa#irsita de
%int!itor!l in seara de mier(!ri spre /oi, 16 spre 17 nisan (martie inainte de mint!itoarele Sale Sfintei
Patimi1 99Si l!ind piinea, m!lt!mind a frint si le)a dat lor, 'i(ind1 A(esta este Tr!p!l %er! (are se da
pentr! #oi; a(easta sa fa(eti spre pomenirea %ea:: (4!(a .?, 1D. Por!n(a %int!itor!l!i este o do#ada
(lara (a din Traditia apostoli(a s)a de'#oltat mai tir'i! Traditia 0iseri(eas(a.
Sfintii Apostoli a! primit Sfinta Traditie de la %int!itor!l, iar Biseri(a a primit)o de la Sfintii Apostoli,
(are a! transmis)o !rmasilor lor, epis(opilor si preotilor pina in 'ilele noastre. Biseri(a, si in spe(ial
Biseri(a ortodo-a, a pastrat nes(*im0ata toata in#atat!ra si pra(ti(a de in(*inare si de !nire (!
$ristos prin Sfintele Taine, din #remea Sfintilor Apostoli, asa (!m ne sint lasate de Sfintii Parinti ai
Biseri(ii in s(rierile lor.
Referind!)se la Sfinta Traditie, Sfint!l 3asile (el %are sp!nea !rmatoarele, din (are (itam1 99Unele
dintre do"mele si propo#ad!irile pastrate de Biseri(a le a#em din in#atat!ra s(risa, pe altele insa le)am
Page 34 of 449
primit din Traditia apostoli(a transmise in taina. Amindo!a a(este (ate"orii a! a(eeasi a!toritate
pentr! e#la#ie. Nimeni n! #a sp!ne (!#int impotri#a a(estora, pentr! (a nimeni n! (!noaste (it de (it
ase'amintele 0iseri(esti. &a(a am in(er(a sa inlat!ram o0i(ei!rile nes(rise, (a nea#ind mare
importanta, n! ne)am da seama (a am pa"!0i 2#an"*elia in partile ei prin(ipale; mai m!lt, am restrin"e
propo#ad!irea la n!mele ei "ol. &e pilda ((a sa pomenes( l!(r!l (el dinti si foarte o0stes(, (ine a in#atat
prin s(ris (!#intele de (*emare a Sfint!l!i &!* pentr! prefa(erea piinii 2!*aristiei si a Pa*ar!l!i
0ine(!#intariiF N! ne m!lt!mim (! (ele pe (are le mentionea'a Apostol!l sa! 2#an"*elia, (i sp!nem
!nele l!(r!ri inainte, altele pe !rma, (a a#ind mare p!tere pentr! taina si pe (are le l!am din in#atat!ra
nes(risa. Noi 0ine(!#intam apa Bote'!l!i si !ntdelemn!l Un"erii, in(a si pe (el (e se 0otea'a. &in (e
s(rieriF N! din Traditia ta(!ta si taini(aF Ce (!#int s(ris ne)a in#atat !n"erea insasi (! !ntdelemnF Iar
(!f!ndarea om!l!i de trei ori, de !nde esteF Celelalte (ite sint in le"at!ra (! Bote'!l, lepadarea de
satana si de in"erii l!i, din (e s(riere sintF N! sint oare din a(easta in#atat!ra nep!0li(ata si se(reta
pe (are Parintii nostri a! pastrat)o s!0 ta(ere, fara is(odire, (a !nii (are in#atasera 0ine a(el l!(r!1
pastrarea in ta(ere a maretiei sfinte a Tainelor::F (Sf. 3asile (el %are, &esrpe Sfint!l &!*, %i"ne P. E.
CCCII, (ol. 1??)1?D, (it. In#atat!ra de (redinta ortodo-a, B!(!resti, 1D5., p. 67. O alta mart!rie
despre Sfinta S(ript!ra n! se pomenes( (ele intimplate la moartea Sfintei Nas(atoare de &!mne'e!
%aria. &ar a(estea se istorises( in (ea mai #e(*e si ade#arata Traditie, (are ne sp!ne (a, in moment!l
sla#itei ei adormiri, toti Sfintii Apostoli (are (olinda! l!mea in #ederea mint!irii s)a! ad!nat la
Ier!salim #enind prin #a'd!*. Ai(i ei a! a#!t o #i'i!ne (! in"eri si a! as(!ltat melodia d!mne'eias(a a
p!terilor (erestiJ:: (Sfint!l Ioan &amas(*in, Omilii la Adormirea +e(ioarei %aria, %i"ne P. E. CC3I,
(ol. @7?, (it. in In#atat!ra de (redinta ortodo-a, B!(!resti, 1D5., p. 67)65.
In de(!rs!l istoriei, Sfinta Traditie orala s)a e-primat si s)a form!lat in di#erse mod!ri. 2a (!prinde
a(ele in#atat!ri, (a si pra(ti(i lit!r"i(e si tipi(onale, pe (are Biseri(a !ni#ersala, prin a!toritatea ei
teolo"i(a le)a re(!nos(!t (a do"me. 2a #ine de la Sfintii Apostoli si totdea!na si pret!tindeni a fost in
Biseri(a fara s(*im0are. Biseri(a a statorni(it a(este ade#ar!ri prin *otaririle Sinoadelor e(!meni(e si
prin Cartile sim0oli(e sa! %art!risirile de (redinta. Pentr! Biseri(a Ortodo-a sint o0li"atorii definitiile
(elor sapte Sinoade e(!meni(e sa! a toata l!mea, despre (are fa(em amintire in (ontin!are1 Sinod!l I
de la Ni(eea (6.5, (are s)a pron!ntat impotri#a ere'iei s!stin!ta de preot!l Arie din Ale-andria
(2"ipt, (are in#ata (a +i!l l!i &!mne'e!, &omn!l Iis!s $ristos, ar fi mai mi( de(it &!mne'e! Tatal,
s!0ordonat Tatal!i, fiind (ea dintii dintre fapt!rile !mane (reate. Sinod!l I e(!meni( a sta0ilit
in#atat!ra (a +i!l este de o fiinta (sa! (ons!0stantial (! Tatal, (ele trei persoane ale Sfintei Treimi
fiind de o fiinta sa! s!0stanta1 &!mne'e! ade#arat din &!mne'e! ade#arat.
Sinod!l al II)lea e(!meni( (Constantinopol, 6?1 a (ondamnat do!a ere'ii ale timp!l!i1 ere'ia l!i
%a(edonie, (are ne"a deplina d!mne'eire a &!*!l!i Sfint, si ere'ia l!i Apolinarie, (are ne"a pre'enta
s!flet!l!i rational in &omn!l Iis!s $ristos, a(esta fiind inlo(!it (! C!#int!l. Sinod!l al II)lea e(!meni( a
*otarit (a1 &!*!l Sfint, &omn!l de #iata)fa(ator!l, Care din Tatal p!r(ede (porneste, (ela (e impre!na
(! Tatal si (! +i!l este in(*inat si marit, (are a "rait prin prooro(i. Sinod!l al II)lea e(!meni( a
(ompletat (re'!l de la Ni(eea in @ arti(ole (! in(a 5 arti(ole despre &!*!l Sfint (art. ?, despre
Biseri(a (art. D, despre Bote' N Sfintele Taine (art. 1A si despre #iata #iitoare (art. 11 si 1.. Sim0ol!l
de (redinta 99ni(eo)(onstantinopolitan:: a de#enit normati# si o0li"atori! pentr! intrea"a Biseri(a si el
este mart!risit la primirea 0ote'!l!i, (a si in timp!l Sfintei 4it!r"*ii de (atre (redin(iosi impre!na (!
(leri(ii sl!/itori.
Sinod!l al III)lea e(!meni( (761, 2fes s)a tin!t (ontra l!i Nestorie, e-pis(op de Constantinopol, (are
in#ata (a in $ristos e-ista do!a persoane (oresp!n'atoare (e (ele do!a firi ale Sale, !mana si di#ina.
Sinod!l a sta0ilit in#atat!ra (a e-ista n!mai o sin"!ra persoana a +i!l!i, pree-istenta intr!parii, in (are
s)a! !nit (ele do!a firi, di#ina si !mana fara de pa(at, si %ai(a &omn!l!i n! este %ai(a tr!p!l!i sa!
Page 35 of 449
Nas(atoare de $ristos, (!m s!stinea Nestorie, (i Nas(atoare de &!mne'e!, fiind(a a nas(!t !n sin"!r
ipostas sa! o sin"!ra presoana in do!a firi, !mana si di#ina, si a ramas P!r!rea +e(ioara %aria.
Sinod!l al I3)lea e(!meni( (751, Cal(edon a (ondamnat monofi'itism!l, ere'ie (are s!stinea (a &omn!l
$ristos n! are de(it o sin"!ra fire sa! o sin"!ra nat!ra, (ea d!mne'eias(a, pe (ind tr!p!l Sa! !man a
fost l!at in aparenta. Sinod!l a sta0ilit (a &omn!l Iis!s $ristos e-ista do!a firi sa! do!a nat!ri depline,
(ea d!mne'eias(a si (ea omeneas(a, !nite intr)o sin"!ra persoana sa! intr)!n sin"!r ipostas. Persoana
sa! ipostas!l in (are sint !nite (ele do!a firi este C!#int!l #esni(, &omn!l Iis!s $ristos. Cele do!a firi
sint !nite intr)o sin"!ra persoana1 neimpartite si nedespartite, nes(*im0ate si neameste(ate.
Sinod!l al 3)lea e(!meni( (556, Constantinopol a (ondamnat in (ele 99Trei Capitole:: afirmatiile !nor
teolo"i infl!entati de monofi'itism si de nestorianism, afirmind (a &omn!l Iis!s $ristos pastrea'a (ele
do!a firi si d!pa (e a a#!t lo( !nirea a(estora intr)!n sin"!r ipostas.
Sinod!l al 3I)lea e(!meni( (noiem0rie 6?A N septem0rie 6?1, Constantinopol a (ondamnat ere'ia
monotelitism!l!i, (are afirma e-istenta !nei sin"!re #ointe a %int!itor!l!i si a sta0ilit e-istenta a do!a
#ointe nat!rale si do!a l!(rari, (oresp!n'atoare (elor do!a firi, insa #ointa Sa !mana (onl!(rea'a in
mod perfe(t (! (ea d!mne'eias(a, fiind pe deplin ind!mne'eita.
Sinod!l al 3II)lea e(!meni( (@?@, Ni(eea a (ondamnat ere'ia i(ono(lasm!l!i, (are respin"ea (instirea
i(oanelor, pe moti#!l (a ar fi idolatrie, Sinod!l a aratat (a i(oana n! este o ima"ine a l!i &!mne'e! (el
ne#a'!t, (i a l!i &!mne'e! si re(!noaste (instirea !manitatii ind!mne'eite a +i!l!i l!i &!mne'e!. In
(instirea i(oanelor n! material!l lor din (are sint (onfe(tionate este (instit, (i persoana pe (are ele o
repre'inta.
&!pa an!l @?@ n! s)a! mai tin!t sinoade e(!meni(e ale Biseri(ii intre"i !ni#ersale, din (a!'a
e#enimentelor istori(e #itre"i (are a! !rmat in Rasarit!l ortodo-. In se(ol!l al C3II)lea intesnifi(ind!)
se (ontro#ersele (onfesionale a! apar!t %art!risirile de (redinta pentr! a feri pe (restinii ortodo(si
de rata(irile ereti(e, al(at!ite de 1 %itrofan Kritop!los (16.5; de Petr! %o#ila, n!mita %art!risirea
Ortodo-a, form!lata de Sinod!l de la Iasi in 167.; de patriar*!l &ositei al Ier!salim!l!i, n!mita Pa#a'a
Ortodo-iei, (!nos(!ta si (! n!mele de %art!risirea Patriar*ilor Ortodo(si, fiind l!(rarea apro0ata a
Sinod!l!i de la Ier!salim din 16@.. O mart!risire de (redinta este si 2n(i(li(a Patriar*ilor Ortodo(si,
fiind l!(rarea apro0ata a Sinod!l!i de la Ier!salim din 16@.. O mart!risire de (redinta este si 2n(i(li(a
Patriar*ilor Ortodo(si de la 1?7? (in romaneste, te-t!l si trad!(erea de prof. Teodor %. Popes(!,
B!(!resti, 1D65. A(este %art!risiri de Credinta ortodo-a se 0a'ea'a pe Traditia apostoli(a prel!ata
si transmisa de Bar0atii apostoli(i, de Sfintii Parinti si de S(riitorii 0iseri(esti si ea este in#atat!ra
Biseri(ii Ortodo-e, s!0 indr!marea si a(operamint!l &!*!l!i Sfint.
Sfinta Traditie se afla (!prinsa si in (artile de sl!/0a si de rit!al ale Biseri(ii. Biseri(a l!i $ristos este
(ea (are a statorni(it ade#ar!rile de (redinta prin in#atat!rile si (anoanele Sfintelor Sinoade
e(!meni(e, ale Sinoadelor lo(ale, prin %art!risirile de (redinta si in (artile ei sim0oli(e si de (!lt
0iseri(es(.
&in (ele aratate retinem (a idei (ala!'itoare1
a. &!mne'e! a des(operit in#atat!ra Sa mint!itoare oamenilor prin #i! "rai, pentr! a fi inteleasa si
!rmata in #iata. N!mai o parte din &es(operirea sa! din Re#elatia di#ina a fost (!prinsa in Sfinta
S(ript!ra a 3e(*i!l!i si No!l!i Testament. Inainte de Sfinta S(ript!ra, in#atat!ra des(operita de
&!mne'e! oamenilor s)a pastrat 99din a!'ire::, prin #i! "rai in Sfinta Traditie sa! Sfinta Predanie, (!m
Page 36 of 449
ne sp!ne Sfint!l Apostol Pa#el1 99Credinta este din a!'ire, iar a!'irea, prin (!#int!l l!i $ristos:: (Rom.
1A, 1@;
0. &esa#irsirea &es(operirii sa! Re#elatiei l!i &!mne'e! s)a fa(!t 99la plinirea #remii:: prin +i!l l!i
&!mne'e!, nas(!t om fara de pa(at, pentr! a noastra mint!ire, &omn!l Iis!s $ristos, (are a in#atat pe
oameni in timp!l petre(erii Sale pe pamint n!mai prin #i! "rai si a por!n(it Sfintilor Apostoli sa in#ete
la rind!l lor prin #i! "rai (ele a!'ite, (ele #a'!te si (ele traite de ei impre!na (! &omn!l Iis!s $ristos1
99%er"ind, in#atati toate neam!rile, 0ote'ind!)le in n!mele Tatal!i si al +i!l!i si al Sfint!l!i &!*,
in#atind!)i sa pa'eas(a toate (ite #)am por!n(it #o!a, si iata 2! sint (! #oi in toate 'ilele, pina la
sfirsit!l #ea(!l!i:: (%atei .?, 1D;
(. Sfinta Traditie sa! Sfinta Predanie este de(i al doilea i'#or sa! te'a!r al &es(oprerii sa! Re#elatiei
di#ine tre0!itoare mint!irii noastre, e"ala si (! nimi( mai pre/os de(it Sfinta S(ript!ra. Sfinta
Traditie a fost de la in(ep!t si este pret!ita de intrea"a Biseri(a Ortodo-a in a(eeasi mas!ra (a si
Sfinta S(ript!ra si formea'a o !nitate deplina;
d. Sfinta Traditie primita de la %int!itor!l de Sfintii Apostoli, n!mita Traditia apostoli(a, si transmisa
prin !rmasii lor, epis(opii si preotii, *irotoniti sa (ond!(a 0iseri(ile (om!nitatilor (restine in toata
l!mea, a fost fi-ata in parte si in s(ris de timp!ri! si s)a pastrat fara s(*im0are pina asta'i, in
*otaririle si (anoanele sinoadelor e(!meni(e si lo(ale, in sim0ol!rile de (redinta, in s(rierile Sfintilor
Parinti, in (artile de sl!/0a ale Sfintei Biseri(i, in Sfinta 4it!r"*ie, in %art!risirile de Credinta, si se
n!meste Traditie 0iseri(eas(a.
Tre0!ie a#!t insa in #edere (a n! ori(e traditii sa! traditie in Biseri(a este si Sfinta Traditie. Pentr! a
deose0i Sfinta Traditie in Biseri(a de (e sint traditii sa! traditie etni(a, (!lt!ral)0iseri(eas(a sa! de
alta nat!ra, Sfinta Traditie tre0!ie sa indeplineas(a !rmatoarele (onditii1 a Traditia sa fi fost tin!ta
in Biseri(ile apostoli(e, adi(a sa #ina din timp!l Sfintilor Apostoli prin s!((esi!ne ierar*i(a, sa ai0a
(ontin!itate neintrer!pta pina asta'i; 0 Sa fi fost re(!nos(!ta si !rmata intotdea!na de intrea"a
Biseri(a e(!meni(a; ( Sa n! (!prinda in sine in#atat!ra (are ar #eni in (ontra'i(ere (! Sfinta
S(ript!ra, (! Traditia apostoli(a sa! (! s(rierile Sfintilor Parinti ai Biseri(ii; d Ade#ar!l de (redinta
tre0!ie sa fie (!prins in Sfinta S(ript!ra si in Sfinta Traditie si sa ai0a (onsintamint!l t!t!ror
Biseri(ilor Ortodo-e.
Confesi!nile protestante si denominati!nile lor s!stin s!fi(ienta Sfintei S(ript!ri pentr! a!toritatea
(!#int!l!i l!i &!mne'e! si (onsidera (a n! e-ista !n alt (riteri! al Re#elatiei di#ine de(it Bi0lia, ea fiind
s!fi(ienta pentr! mint!ire. N!mai (e este (onsemnat si s(ris in Bi0lie este #ala0il pentr! (redinta.
Bi0lia este medi!l prin (are $ristos #or0este (redin(iosilor si mi/lo(!l de transmitere a *ar!l!i l!i
&!mne'e! pentr! mint!ire. Traditia este (onsiderata n!mai !n mi/lo( se(!ndar pentr! (redinta. N! se
poate insa ne"a realitatea (a Biseri(a este a(eea (are a ales (artile 0i0li(e si a fi-at (anon!l lor.
Biseri(a le)a pastrat a!toritatea lor di#ina si le interpretea'a inteles!l fara "reseala, iar a(easta
l!(rare in (adr!l Biseri(ii #or0este despre pre'enta Sfintei Traditii. A ne"a rol!l Sfintei Traditii in
sin!l Biseri(ii insemnea'a a ne"a rol!l Sfint!l!i &!* 99de #iata datator:: in Biseri(a. A(easta
e(*i#alea'a (! a ne"a #iata insasi a Biseri(ii si a te e-p!ne sa iesi din mat(a ei (a si pestele din mat(a
!nei ape pe mal, e-p!s sa moara.
Se in#o(a !nele te-te s(ript!risti(e (a /!stifi(are a s!fi(ientei Bi0liei pentr! a!toritatea (!#int!l!i l!i
&!mne'e!, (a!tind sa se infirme rol!l Sfintei Traditii, (a detinatoare impre!na (! Sfinta S(ript!ra a
Re#elatiei s!pranat!rale, (!m sint1 99Cer(etati S(ript!rile, (a so(otiti (a in ele a#eti #iata #esni(a. Si
a(elea sint (are mart!rises( despre %ine:: (Ioan 5, 6D. Se afirma (a %int!itor!l a (er!t sa (er(etam
S(ript!rile si n! Sfinta Traditie. Te-t!l este "resit interpretat, fiind(a at!n(i (ind #or0ea %int!itor!l
Page 37 of 449
No!l Testament in(a n! era s(ris si n! fa(ea parte din Sfinta S(ript!ra. Ai(i este #or0a despre
mart!riile mesiani(e din 3e(*i!l Testament (are se referea! la #enirea %int!itor!l!i in l!me. Sfinta
S(ript!ra o formea'a si 3e(*i!l si No!l Testament laolalta. In a(elasi sens "resit se interpretea'a
(!#intele %int!itor!l!i si din para0ola 99Bo"at!l nemilosti# si sara(!l 4a'ar:: 1 99Si i)a 'is A#raam1 &a(a
n! as(!lta de %oise si de prooro(i, n! #or (rede ni(i da(a ar in#ia (ine#a dintre morti:: (4!(a 16, 61. Pe
0a'a a(est!i te-t s(ript!risti( se poate respin"e Sfinta Traditie, (ind se #or0este in mod (lar n!mai de
3e(*i!l TestamentF Un alt te-t s(ript!risti( ad!s in dis(!tie1 99Iar a(estea s)a! s(ris, (a sa (redeti (a
Iis!s este $ristos!l, +i!l l!i &!mne'e!, si, (re'ind, (a a#eti #iata in n!mele 4!i:: (Ioan .A, 61. Te-t!l
a(esta este in#o(at in spri/in!l inlat!rarii Sfintei Traditii. Ori(e interpretare s(ript!risti(a tre0!ie sa
tina seama de te-tele paralele si de (onte-t!l te-t!l!i dis(!tat. A(elasi Sfint Apostol si 2#an"*elist
Ioan n! se (ontra'i(e (ind afirma (a 1 99%!lte a#ind a #a s(rie, n)am #oit sa le s(ri! pe *irtie si (!
(erneala, (i nada/d!ies( sa #in la #oi si sa #or0es( "!ra (atre "!ra, (a 0!(!ria noastra sa fie deplina::
(II Ioan, 1.. &in te-t!l respe(ti# re'!lta in mod (lar folosirea (elor do!a (ai, si s(ris!l si predania
prin #i! "rai. &ar !n te-t si mai (on#in"ator s(ript!risti( pentr! ade#erirea Sfintei Traditii il a#em tot
de la Sfint!l Apostol si 2#an"*elist Ioan de/a (itat1 99&ar sint si alte m!lte l!(r!ri pe (are le)a fa(!t
Iis!s si (are da(a s)ar fi s(ris (! de)aman!nt!l, (red (a l!mea a(easta n)ar (!prinde (artile (e s)ar fi
s(ris. Amin:: (Ioan .1, .5. Sfint!l Apostol Pa#el le s(ria Tesaloni(ienilor1 99&e(i, dar, fratilor, stati
ne(lintiti si tineti predaniile pe (are le)ati in#atat, fie prin (!#int, fie prin epistola noastra:: (II Tes. .,
15. Te-t!l respe(ti# ne #or0este despre folosirea Traditiei apostoli(e prin #i! "rai, de la in(ep!t!l
Biseri(ii, (a si folosirea s(ris!l!i, a S(ript!rii sfinte, (are (ompletind!)se, (!prind (!#int!l l!i
&!mne'e! adresat oamenilor pentr! mint!ire, si intre ele n! se poate fa(e o separare sa! o dimin!are.
O atit!dine (ontrara po'itiei protestante o pre'inta teolo"ia (atoli(a mai #e(*e, (are (onsidera
Traditia (a !n i'#or independent al Re#elatiei di#ine, (e (!rpinde ade#ar!ri de (redinta (are n! se
"ases( si in Sfinta S(ript!ra. &e ai(i a de(!rs atit!dinea papala (a pentr! form!larea de do"me noi n!
este ne(esara (onfirmarea e-pli(ita a Sfintei S(ript!ri. Biseri(a Ortodo-a in#ata (a o in#atat!ra de
(redinta n! se afla e-(l!si# in Sfinta S(ript!ra sa! e-(l!si# in Sfinta Traditie. Ori(e in#atat!ra
do"mati(a tre0!ie sa ai0a temei atit in Sfinta Traditie (it si in Sfinta S(ript!ra.
&in (ele pre'entate retinem (a in#atat!ra de (redinta1
Sfinta Traditie sa! Sfinta Predanie este &es(operirea sa! Re#elatia s(!pranat!rala fa(!ta din i!0ire
de &!mne'e! prin #i! "rai oamenilor pentr! mint!irea lor, (are, mai tir'i!, o parte s)a fi-at si in s(ris.
2a este e"ala (! Sfinta S(ript!ra, a(easta fiind o parte a Sfintei Traditii, si impre!na al(at!ies( o
!nitate nedespartita, intre"ind!)se re(ipro(.
Biseri(a Ortodo-a pastrea'a nealterat i'#or!l &es(operirii d!mne'eiesti al (redintei noastre (restine
(!prins in Sfinta Traditie si in Sfinta S(ript!ra. Indem!l Sfin!l!i Apostol Pa#el (atre Tesaloni(eni sa
ne fie si no!a de !rmat1 99Stati ne(lintiti si tineti predaniile pe (are le)ati in#atat :: (II Tes. ., 15, si
#om a#ea nade/dea mint!irii noastre impre!na (! parintii si inaintasii nostri, (are ne)a! predat dreapta
(redinta ortodo-a.
Pr. Prof. Ion Ione!'#,
S#dii eologi'e, !eria a II-a, an#l ,-III, nr. 4, i#lie-a#g#! (99(, pag. 57-64.
Page 38 of 449
III. CREZUL SINTEZA IN$ATATURII ORTODO%E
CREZUL SAU SIM!OLUL CREDINTEI
Cred intr! Un!l &!mne'e!, Tatal Atottiitor!l, +a(ator!l (er!l!i si al pamant!l!i, #a'!telor t!t!ror si
ne#a'!telor.
Si intr! Un!l &omn Iis!s $ristos, +i!l l!i &!mne'e!, Un!l)Nas(!t, Care din Tatal S)a nas(!t mai
inainte de toti #e(ii. 4!mina din 4!mina, &!mne'e! ade#arat din &!mne'e! ade#arat, nas(!t, n! fa(!t;
Cel de o fiinta (! Tatal, prin Care toate s)a! fa(!t.
Care pentr! noi, oamenii, si pentr! a noastra mant!ire S)a po"orat din (er!ri si s)a intr!pat de la
&!*!l Sfant si din %aria +e(ioara, si S)a fa(!t om.
Si S)a rasti"nit pentr! noi in 'ilele l!i Ponti! Pilat si a patimit si S)a in"ropat.
Si a in#iat a treia 'i, d!pa S(ript!ri.
Si S)a inaltat la (er!ri si sade de)a dreapta Tatal!i.
Si iarasi #a sa #ina (! sla#a, sa /!de(e #iii si mortii, a Car!i imparatie n! #a a#ea sfarsit.
Si intr! &!*!l Sfant, &omn!l de #iata +a(ator!l, Care din Tatal p!r(ede, Cel (e impre!na (! Tatal si
(! +i!l este in(*inat si sla#it, Care a "rait prin prooro(i1
Intr! !na, sfanta, so0orni(eas(a si apostoleas(a Biseri(a;
%art!rises( !n 0ote', intr! iertarea pa(atelor.
Astept in#ierea mortilor.
Si #iata #ea(!l!i (e #a sa fie. AminM

Calendar Cre!in .rodo/, 2))(, 0di#ra Ar1iepi!'opiei &#'#re!ilor, pag. 7-8.
Page 39 of 449
CUNOASTEREA LUI DUMNEZEU PRIN ORTODO%IE
&or!l s!flet!l!i (restines( de a)4 (!noaste pe &!mne'e! s)a aratat din #rem!rile (ele mai
indepartate. Istoria reli"iilor, (! do(!mentarile sale ar*eolo"i(e, ne sta! ele insesi mart!rie. S(anteia
di#ina din s!flet!l om!l!i, (reat d!pa (*ip!l si asemanarea l!i &!mne'e!, isi indrepta (ontin!! pri#irile
in ne(!nos(!t, spre a)4 afla, a)4 (!noaste si a)4 adora pe &!mne'e!. Constiinta reli"ioasa din s!flet!l
om!l!i, pe (are o a#ea de la (reatia di#ina, il indemna pe a(esta sa (a!te pe &!mne'e!, pre(!m a#ea sa
e-pli(e mai tar'i! Sfant!l Apostol Pa#el1 BPa"anii, (ari n! a! le"e, din fire fa( ale le"ii, a(estia
nea#and le"e, isi s!nt lor le"e, (!m arata fapta le"ii s(risa in inimile lor, prin mart!ria (onstiintei
lor...B
1
.
Nat!ra !ni#ers!l!i (e)l in(on/!ra pe om ii !mplea s!flet!l de admiratie, dar fara sa)l poata des(operi
si (!noaste pe marele Creator al a(estei l!mi. Astfel s)a p!t!t petre(e marele fenomen, des(ris (!
m!lta intelep(i!ne de Sfant!l 3asile (el %are, (are s(ria in prima Omilie a $e-aimeron!l!i, despre
(rearea l!mii si a om!l!i in (ele sase 'ile, afirmand1 BUni#ers!l este in#atat!ra s!fletelor rationale si
s(oala stiintei d!mne'eiesti, pri#elistea fiintelor (e se #ad si se mis(a, (ala!'este (a si (! o mana
s!flet!l om!l!i (atre (ontemplarea Cel!i (e n! se #edeB
.
. Uni#ers!l este insa prea mare si deose0it in
elementele sale, spre a)4 p!tea des(operi pe Creator!l lor. Om!l ramane (onstrans in (ontemplarea l!i
&!mne'e!, impins de (eea (e #ede in afara, in !ni#ers, si de a(eea (e simtea (a traieste in s!flet!l
sa! si)l ras(oleste, pre(!m a#ea sa (on(*ida mai tar'i! marele filo'of Kant1 BCer!l plin de stele si
(onstiinta morala din om !mpl! s!flet!l om!l!i de admiratieB
6
.
Re(!noasterea esentei spirit!ale a d!mne'eirii, n! p!tea sa o pri(eapa om!l, ni(i (! #a'!l, ni(i (!
rati!nea sa, pre(!m a#ea sa ne e-pli(e Sfant!l Eri"orie Teolo"!l in (!#antarea a do!a despre
&!mne'e!, in (are arata (!m !nii oameni a! adorat soarele, altii l!na, altii m!ltimea stelelor, altii (er!l
in intre"imea l!i, atri0!ind!)le a(estora (ond!(erea !ni#ers!l!i. Altii o atri0!ia! sti*iilor l!mii
a(esteia, (are a/!ta la s!stinerea #ietii, pre(!m s!nt1 pamant!l, apa, (er!l, fo(!l si altele. Iar altii a!
adorat (ele mai fr!moase l!(r!ri pe (are le #edea!, ) in p!terea si fr!m!setea tr!p!l!i omenes(,
a/!n"and la plasm!iri ale mainilor omenesti, (a stat!i si alte in(*ip!iri, pentr! a (rea mit!ri, pe (are se
spri/inea! propriile lor rata(iri
7
. Ade#ar!l a(esta il e#identiase si Sfant!l Apostol Pa#el, (and s(ria
(atre Romani1 BSi a! s(*im0at oamenii sla#a l!i &!mne'e! Cel!i nestri(a(ios intr! asemanarea (*ip!l!i
om!l!i (el!i stri(a(ios si al pasarilor si a (elor (! patr! pi(ioare si al taratoarelor si s)a! in(*inat si a!
sl!/it fapt!rii, in lo(!l +a(ator!l!i, (are este 0ine(!#antat...B
5
.
&!mne'e!, (are este d!* ne#a'!t, dar i!0irea s!prema, din i!0ire pentr! om!l pe (are l)a (reat in
de(!rs!l istoriei omenirii, s)a des(operit spre Sine, in mod treptat, pre(!m ne istoriseste Sfanta
S(ript!ra a 3e(*i!l!i si a No!l!i Testament
6
, pre(!m si Sfanta Traditie
@
. Sfant!l Eri"orie Teolo"!l
ne istoriseste (!m &!mne'e! (a !n 0!n Parinte, (el mai mare peda"o" al omenirii si (el mai is(!sit
medi( al om!l!i, l)a s(os pe om treptat din int!neri(!l rata(irilor, spre a)l ad!(e la (!noasterea l!minii
(elei ade#arate, la insasi (!noasterea l!i &!mne'e!. Cele do!a Testamente, infatisate de Sfanta
S(ript!ra, s!nt (ele do!a mari (!trem!rari ale l!mii si ale !ni#ers!l!i, prima, tre(erea de la idololatria
pa"ana la le"ea 3e(*i!l!i Testament si a do!a, tre(erea de la le"ea 3e(*i!l!i Testament la 2#an"*elie,
) la No!l Testament. C!trem!rarea l!mii si a om!l!i in des(operirea di#ina s)a fa(!t d!pa prin(ipiile
f!ndamentale ale peda"o"iei di#ine, ale respe(tarii li0erei #ointe a om!l!i, prin (on#in"erea sa si prin
0!natatea si 0landetea l!i &!mne'e!. Ca(i om!l n! este o planta (e poate (reste fortat, iar (eea (e
porneste din li0era #ointa este mai temeini( si mai traini(
?
.
Page 4) of 449
Cat de mare deose0ire a fost intre reli"iile idololatre, in (are /ertfele (! dorintele pa(atelor tr!pesti
a/!nsesera la !n (!lt reli"ios si monoteism!l 3e(*i!l!i Testament, in (are po(ainta fata de pa(at si
dorinta de indreptarea #ietii, a/!nsese la (!nos(!tii psalmi ai Prooro(!l!i re"e &a#id, in (are s(ria (!
deplina (ainta si dor de indreptare1 BIntoar(e fata Ta de la pa(atele mele, si toate faradele"ile mele
ster"e)le. Inima (!rata 'ideste intr! mine, &!mne'e!le, si d!* drept innoieste intr! (ele dina!ntr!l
me!B
D
. Prooro(ii 3e(*i!l!i Testament, pe (alea inspiratiei di#ine, arata! n! n!mai (rearea l!mii si pe
Creator, (a Prooro(!l %oise, dar prin Prooro(ii mari si mi(i #enirea !n!i %ant!itor, +i!l l!i &!mne'e!,
pe pamant intre oameni, pre(!m (! aman!nte a#ea sa #esteas(a prin profetiile sale marele Prooro(
Isaia, s!pran!mit 2#an"*elist!l 3e(*i!l!i Testament. Ins!si &e(alo"!l a fost !n mare indr!mator
reli"ios)moral al om!l!i. Astfel a fost indreptatit Sfant!l Apostol Pa#el sa s(rie (a 4e"ea 3e(*i!l!i
Testament a fost BCala!'a spre $ristos, pentr! (a sa ne indreptam prin (redintaB
1A
. 3e(*i!l
Testament, (ompletat mai apoi de No!l Testament si de Sfanta Traditie, a#ea! sa /!stifi(e temei!rile
0i0li(e ale prim!l!i arti(ol din Sim0ol!l nostr! de Credinta, prin (are mart!risim1 BCred intr! !n!l
&!mne'e!, Tatal atottiitor!l, fa(ator!l (er!l!i si al pamant!l!i, #a'!telor t!t!ror si ne#a'!telor.B
2-pli(area aman!ntita o p!tem !rmari in (artea (! BIn#atat!ra de Credinta Crestina Ortodo-aB
11
.
4a plinirea #remii, pre(!m ne s(rie 2#an"*elist!l, omenirea in de(!rs!l istoriei, a(!m aproape do!a mii
de ani, s)a p!t!t 0!(!ra de BRasarit!l (el de s!sB, prin (are a#eam sa do0andim B4!mina (!nostinteiB.
B!na#estire, a (o0orarii &omn!l!i Iis!s $ristos, +i!l l!i &!mne'e! pe pamant, a#ea sa fie 0!(!ria
omenirii, (a t!net!l norilor pentr! re#arsarea ploii 0inefa(atoare d!pa o se(eta indel!n"ata, pre(!m
"raia odinioara marele 3arlaam %itropolit!l %oldo#ei, in Cartea romaneas(a de in#atat!ra, la
sar0atoarea Bla"o#esteniilor. C!trem!rarea de pamant, d!pa Sfant!l Eri"orie Teolo"!l si t!net
(eres( 0ine#estitor, d!pa 3arlaam al %oldo#ei, "raia! despre a(elasi ade#ar d!mne'eies(.
Ca(i a(!m aproape do!a mii de ani Sfant!l Ar*an"*el Ea#ril, (! o ram!ra de (rin in mana, in l!na
infloririi pomilor, (o0ora in Na'arat!l Ealileei, (etatea m!"!rel!i si a florii, la o +e(ioara prea (!rata,
din neam!l Prooro(!l!i re"e &a#id, sa)i rosteas(a mesa/!l d!mne'eies( al (er!l!i1 BB!(!ra)te (eea (e
esti plina de dar. &omn!l este (! tine. Bine(!#antata esti t! intre femei. Si iata #ei l!a in pante(e si
#ei naste fi! si #ei (*ema n!mele l!i Iis!s. A(esta #a fi mare si +i!l Cer!l!i Preainalt se #a (*ema si
&omn!l &!mne'e! Ii #a da l!i tron!l l!i &a#id. &!*!l Sfant se #a po"ora peste tine, +i!l l!i &!mne'e!
se #a (*ema. Ca la &!mne'e! nimi( n! este (! nep!tinta...B
1.
.
Asa se e-pli(a fr!moasa (antare 0iseri(eas(a, (e se (anta de (redin(iosii Biseri(ii noastre in
dimineata sar0atorii B!nei#estiri1 BAsta'i este in(ep!t!l mant!irii noastre si aratarea tainei (elei din
#ea(!ri. +i!l l!i &!mne'e!, +i!l +e(ioarei se fa(e si Ea#riil *ar!l 0ine il #esteste...B
16
. Insasi (antarea
B4!mina 4ina a Sfintei maririB de la 3e(ernie, !na din (ele mai #e(*i (antari (restine ale Biseri(ii,
0ine#estea in spirit!l prooro(ilo 3e(*i!l!i Testament, (a d!pa B4!mina (ea de searaB, a#ea sa #ina
l!mina +i!l!i l!i &!mne'e!, a Sfant!l!i si a +eri(it!l!i Iis!s $ristos, Cel (e da #iata si l!mea il
sla#este.
C! e#la#ioasa si prof!nda (on#in"ere de toate (ele rostite de Sfant!l Ar*an"*el Ea#riil, Sfanta
+e(ioara %aria a#ea sa)si mart!riseas(a (redinta sa inaintea 2lisa0etei, mama Sfant!l!i Ioan
Bote'ator!l, in (asa preot!l!i 8a*aria, (are !mpland!)se si ea de &!*!l Sfant, i)a rostit1
BBine(!#antata esti t! intre femei si 0ine(!#antat este rod!l pante(el!i ta!. Si de !nde mie a(easta,
(a sa #ina la mine %ai(a &omn!l!i me!FB
17
. C! a(est prile/ a rostit Sfanta +e(ioara %aria (ele0ra
r!"a(i!ne1 B%areste s!flete al me! pe &omn!l si s)a 0!(!rat d!*!l me! de &!mne'e! %ant!itor!l
me!. Ca a (a!tat spre smerenia roa0ei Sale. Ca iata, de a(!m ma #or feri(i toate neam!rile.Ca mi)a
fa(!t mie marire Cel P!terni( si sfant este n!mele 4!i...B
15
.
Page 4( of 449
Toate a(este mart!risiri de (redinta ale Sfintei +e(ioare %aria se rostes( in Biseri(a noastra, (a
sti*!ri la (antarea a opta a (anon!l!i de la Utrenia diminetii, insotite de (restineas(a (antare1 BCeea
(e esti mai (instita de(at $er!#imii si esti mai marita fara de asemanare de(at Serafimii, (area fara
stri(a(i!ne spre &!mne'e! C!#ant!l ai nas(!t, pre tine (ea (! ade#arat Nas(atoare de &!mne'e!, te
marim...B
16
.
A(easta (antare se repeta la fie(are te-t din r!"a(i!nea %a(ii &omn!l!i, d!pa (e Preot!l sl!/itor al
Sfant!l!i Altar rosteste, (adind toata Biseri(a, #estitoarele (!#inte1 BPrea Nas(atoarea de &!men'e!
si %ai(a l!minii, intr! (antari (instind!)o, sa o marimB
1@
. &!pa (!m se stie, !sile imparatesti ale
Sfant!l!i Altar, in toate Biseri(ile, s!nt p!rtatoare inaintea (redin(iosilor ale i(oanei B!nei#estiri, (!
Ar*an"*el!l Ea#riil 0ine#estitor in fata %ai(ii &omn!l!i. &e(i prin %ai(a 994!minii:: a#ea sa se
(o0oare 994!mina:: pe pamant.
Si iata (a la timp!l potri#it, pre(!m mart!rises( Sfintii 2#an"*elisti, 0!na#estirea Sfant!l!i
Ar*an"*el Ea#riil s)a implinit. Sfanta +e(ioara %aria a#ea sa nas(a pe Pr!n(!l Iis!s, in (etatea l!i
&a#id, Betleem!l I!deei, in #remea Ce'ar!l!i A!"!st al imperi!l!i roman, pe (and R!irin!s o(arm!ia
Siria
1?
. Pastorii de pe (ampia Betleem!l!i a#ea! sa #ada stral!(irea d!mne'eias(a in /!r!l lor si sa
a!da "rai!l in"er!l!i 0ine#estitor, (e li se arata1 99N! #a temeti. Ca(i iata, #a 0ine#estes( #o!a 0!(!rie
mare, (are #a fi pentr! tot popor!l; Ca #i s)a nas(!t a'i %ant!itor, (are este $ristos &omn!l, in
(etatea l!i &a#id... Si deodata s)a #a'!t, impre!na (! in"er!l, m!ltime de oaste (ereas(a, la!dind pe
&!mne'e! si 'i(ind1 99Sla#a intr! (ei de s!s l!i &!mne'e! si pe pamant pa(e, intre oameni 0!na#oire M::
1D
.
%esa/!l di#in al in"erilor, (! "rai!l (er!l!i (atre pamant a#ea sa ras!ne de aproape do!a mii de ani in
Biseri(a (restina, (atre Sfarsit!l Utreniei, inaintea Sfintei 4it!r"*ii, (and Preot!l des(*i'ind !sile
imparatesti ale Sfant!l!i Altar, rosteste (! "las solemn, (! fata (atre (redin(iosi1 99Sla#a Tie, Cel!i
(e ne)ai aratat no!a 4!mina::
.A
. Iar la strana se repeta (antarea in"erilor deas!pra Betleem!l!i1
99Sla#a intr! (ei de s!s l!i &!mne'e! si pe pamant pa(e, intre oameni 0!na#oire::, (! toate (ele ale
&o-olo"iei
.1
. +i!l l!i &!mne'e! se intr!pa in atmosfera l!minoasa, l!minata de stea!a l!minoasa
deas!pra Betleem!l!i si in (antari despre l!mina, pentr! (a ins!si 2l era 4!mina, pre(!m a#ea sa
rosteas(a mai tar'i!1 992! s!nt 4!mina l!mii::
..
. 4!mina, 4!mina si 4!mina, dar o sin"!ra 4!mina, !n
sin"!r &!mne'e!, pre(!m s(ria Sfant!l Eri"orie Teolo"!l, (and e-pli(a !nitatea l!i &!mne'e! in (ele
trei perioade ale Sfintei Treimi
.6
. &!pa (!m !nitatea l!(rarii d!mne'eirii, (a 4!mina, se poate
(ompara (! !nitatea dintre soare, ra'a l!i si l!mina pe (are o re#arsa
.7
.
Asa ne e-pli(am (!m la form!larea Sim0ol!l!i de Credinta prin Sinod!l intai e(!meni( al Sfintilor
Parinti, pri#itoare la d!mne'eirea &omn!l!i Iis!s $ristos, s)a *otarat mart!risirea (!nos(!ta1
994!mina din 4!mina, &!mne'e! ade#arat din &!mne'e! ade#arat, nas(!t, n! fa(!t, Cel (e este de o
fiinta (! Tatal, prin (arele toate s)a! fa(!t::. Adi(a pre(!m, prin inspiratia di#ina, Sfant!l Apostol si
2#an"*elist Ioan, ne)a lasat s(ris la in(ep!t!l 2#an"*eliei sale1 994a in(ep!t era C!#ant!l si C!#ant!l
era la &!mne'e! si &!mne'e! era C!#ant!l. A(easta era intr! in(ep!t la &!mne'e!. Toate prin 2l s)a!
fa(!t; si fara 2l nimi( n! s)a fa(!t din (ele (e s)a! fa(!t. Intr! 2l era #iata si #iata era l!mina
oamenilor. Si l!mina l!minea'a in int!neri( si int!neri(!l n! a (!prins)o::
.5
. Ade#ar d!mne'eies( pe
(are)l as(!ltam (! (!trem!rare s!fleteas(a, din Sfanta 2#an"*elie d!pa Ioan, in noaptea Sfintei
in#ieri, (and toata Biseri(a este l!minata, toti (redin(iosii poarta l!manarea aprinsa in maini, iar
(lopot!l si toa(a, (! "las sar0atores( deose0it, #estes( 4!mina d!mne'eias(a si in afara, in #a'd!*!l
(er!l!i in(on/!rator. &!pa (!m la aprinderea l!minilor, inaintea sl!/0ei Sfintei in#ieri, Preot!l sl!/itor,
din !sile imparatesti, se adresea'a (redin(iosilor (! traditionalele (!#inte1 993eniti de primiti l!mina::
si Biseri(a se !mple de l!mina.
Page 42 of 449
%ai departe, tot Sfant!l Apostol si 2#an"*elist Ioan, ne infatisea'a la inaltimea inspiratiei sale
di#ine, ade#ar!l d!mne'eies(, (!m +i!l l!i &!mne'e! Un!l)Nas(!t, Carele din Tatal s)a nas(!t mai
inainte de toti #e(ii, s)a intr!pat in (*ip min!nat1 99Si C!#ant!l s)a fa(!t tr!p si s)a salasl!it intre noi
si am #a'!t sla#a 4!i, sla#a (a a Un!ia)Nas(!t din Tatal, plin de *ar si de ade#ar::
.6
. Adi(a (ele (e
a#ea! sa mart!riseas(a Sfintii Parinti in al treilea arti(ol al Sim0ol!l!i de Credinta1 99Carele pentr!
noi oamenii si pentr! a noastra mant!ire s)a po"orat din (er!ri si s)a intr!pat de la &!*!l Sfant si din
+e(ioara %aria si s)a fa(!t om::
.@
.
%enirea &omn!l!i Iis!s $ristos era de a re#arsa l!mina d!mne'eias(a in s!flet!l int!ne(at al om!l!i1
99C!#ant!l era l!mina (ea ade#arata (are l!minea'a pe tot om!l (e #ine in l!me... Si (elor (ati 4)a!
primit, (are (red in n!mele 4!i, le)a dat p!tere sa se fa(a fiii l!i &!mne'e!::
.?
. &omn!l Iis!s $ristos,
Cel intr!pat a fa(!t (!nos(!ta om!l!i d!mne'eirea, (a A(ela (e fa(ea parte din d!mne'eire1 99Pe
&!mne'e! nimeni n! 4)a #a'!t #reodata; +i!l (el Un!l)Nas(!t, Care este in san!l Tatal!i. A(ela 4)a
fa(!t (!nos(!t::
.D
. Insasi Teofania, sa! aratarea d!mne'eirii, in (ele trei persoane ale Sfintei
Treimi, la Bote'!l &omn!l!i, in apa Iordan!l!i, a fost prim!l prile/, la in(ep!t!l misi!nii Sale, de a fa(e
(!nos(!ta d!mne'eirea. Ade#ar!l a(esta il (anta si Biseri(a noastra, pre(!m se poate #edea in %inei!l
l!nii Ian!arie, la sar0atoarea Bote'!l!i &omn!l!i. &!pa (!m 2#an"*elist!l s(rie1 BIar 0ote'ind!)se
Iis!s, indata (e a iesit din apa, iata (er!rile I s)a! des(*is si el a #a'!t &!*!l l!i &!mne'e!,
po"orind!)se (a !n por!m0el si #enind peste 2l. Si iata "las din (er!ri (are a 'is1 A(esta este +i!l %e!
(el i!0it, intr! (are am 0ine#oitB
6A
. &e(i Tatal, prin "las!l din (er!ri, +i!l primind Sfint!l Bote', iar
Sfint!l &!* in (*ip de por!m0el.
Intrea"a misi!ne l!minatoare, 0inefa(atoare, tamad!itoare, sfintitoare si mint!itoare a &omn!l!i
$ristos, de la Nasterea pina la 5ertfa pe Cr!(e de pe Eol"ota, (!lminind (! d!mne'eias(a Sa In#iere
si Inaltare la (er!ri, este infatisata in Ortodo-ie pre(!m stim n! n!mai prin (itirea (!prins!l!i
Sfintelor 2#an"*elii si al 2pistolelor apostoli(e in Biseri(a, (i si prin (intarile respe(ti#e ale t!t!ror
imnolo"iilor 0iseri(esti din %inei, O(toi*, Triod si Penti(ostar si infatisata si prin i(oanele pi(t!rilor
din interior, pre(!m si prin (!prins!l sim0oli( si misti()reli"ios al Sfintei 4it!r"*ii. &e a(eea Sfinta
4it!r"*ie o(!pa lo(!l de (inste al in#atat!rii pentr! e-pli(area (redintei (restine ortodo-e
61
. Ca(i prin
Sfinta 4it!r"*ie se desfasoara inaintea s!fletelor noastre intre"!l fir d!mne'eies( al 2#an"*eliei,
(!lminind in /ertfa mint!itoare. Asemenea si la infatisarea (elorlalte Sfinte Taine
6.
. &!pa (!m, toate
arti(olele Sim0ol!l!i de Credinta se desfasoara, (! e#la#ia (!#enita in Biseri(a, inaintea t!t!ror
(redin(iosilor, in l!mina istorisirii 2#an"*eliei.
&in intre"!l (!prins al 2#an"*eliei, al epistolelor Sfintilor Apostoli si al s(rierilor Sfintilor Parinti, se
desprinde marele ade#ar, (!m &omn!l Iis!s $ristos a fost pentr! om, n! n!mai %int!itor!l s!fletelor
noastre, dar si s!prem!l In#atator si deplin!l 4!minator al (!"etarii si #ietii noastre (restine. 4!mina
(ea ade#arata, pre(!m 2l sin"!r a mart!risit1 B2! sint 4!mina l!mii; (el (e Imi !rmea'a %ie n! #a
!m0la in int!neri(, (i #a a#ea l!mina #ietiiB
66
. B2!, 4!mina am #enit in l!me, (a tot (el (e (rede in %ine,
sa n! ramina in int!neri(B
67
. Sfint!l Apostol Toma, (are 4)a intre0at (alea !nde mer"e, i)a rasp!ns
solemn1 B2! sint Calea, Ade#ar!l si 3iata. Nimeni n! #ine la Tatal %e!, de(it prin %ineB
65
. Iar Sfint!l!i
Apostol +ilip, (are dorea sa le arate Apostolilor pe Tatal, i)a rasp!ns1 BCel (e %)a #a'!t pe %ine a
#a'!t pe Tatal... Credeti %ie (a 2! sint intr! Tatal si Tatal intr! %ine... C!#intele pe (are #i le sp!n
2!, n! le #or0es( de la %ine, (i Tatal (are ramine intr! %ine ) fa(e l!(r!rile 4!iB
650is
. &!pa (!m
t!t!ror Sfintilor Apostoli le)a rostit1 BCel (e are por!n(ile %ele si le pa'este, a(ela este (are %a
i!0este; iar (el (e %a i!0este pe %ine #a fi i!0it de Tatal %e! si)l #oi i!0i si 2! si %a #oi arata l!iB
66
.
A(ti#itatea &omn!l!i Iis!s $ristos, in(a de la in(ep!t!l propo#ad!irii Sale, a#ea sa intareas(a toate
(ele istorisite in(a de la in(ep!t!l 2#an"*eliei, pre(!m a! fost profetite si de marele Prooro( Isaia1
BPopor!l (are statea intr! int!neri( a #a'!t l!mina si (elor (e sedea! in lat!ra si in !m0ra mortii
l!mina le)a rasaritB (%atei I3, 16.
Page 43 of 449
Predi(a de pe m!nte a &omn!l!i Iis!s $ristos a fost '"!d!itoare de s!flete. Ca(i (!noasterea l!i
&!mne'e! n! sta n!mai in a)I re(!noaste d!mne'eirea, (i mai ales in implinirea #oii si por!n(ilor Sale,
pri#itoare la #iata morala a (redin(ios!l!i. Ade#arat!l si 0!n!l (restin sa n! ramina n!mai la post si
r!"a(i!ne, (i al!n"ind ori(e pa(at din (!"et!l sa!, sa paseas(a mai departe la fapte 0!ne, in
a/!torarea aproapel!i sa!. Ade#arat!l si 0!n!l (restin este a(ela (are, n! n!mai (a n! !(ide pe
semen!l sa!, dar ni(i n!)i poarta !ra sa! minie si este in plina pa(e (! semen!l sa!
6@
. Ad!lter!l este !n
pa(at asa de mare, in(it ni(i (! "ind!l n! tre0!ie (!"etat
6?
. +emeia tre0!ie respe(tata si tratata
!manitar, (*iar in (a' de despartire
6D
. Ra'0!narea fata de (el (e ne fa(e ra! tre0!ie inlat!rata, iar
fata de #ra/masi tre0!ie sa a#em i!0ire, rasp!n'ind (! dra"oste la !ra
7A
. +a(erea de 0ine, milostenia,
sa se fa(a n! din fatarni(ie, (i din i!0ire pentr! semen!l nostr!
71
. R!"a(i!nea sa se fa(a (! deplina
sin(eritate si (! (redinta (!rata, pre(!m si post!l
7.
. 4a(omia pentr! 0o"atii, im0ra(aminte si min(are
m!lta este !n pa(at si impotri#a firii (e ne in(on/oara
76
. Nedreptatea si 0irfirea semen!l!i tre0!ies(
inlat!rate
77
. Om!l (el 0!n se (!noaste d!pa faptele sale
75
. Ceea (e n!)ti pla(e, alt!ia n!)i fa(e
76
.Om!l
0!n tre0!ie sa tinda (atre desa#irsire, d!pa e-empl!l Tatal!i (eres(, (are este desa#irsit
7@
.
Ins!sirile s!fletesti, #irt!tile (restin!l!i sint infatisate in (ele no!a feri(iri de la in(ep!t!l Predi(ii
de pe m!nte
7?
.
Toate a(este in#atat!ri din Predi(a de pe m!nte pot fi a!'ite in Biseri(a noastra din 2#an"*eliile (e
se (ites(, pentr! preo(!parile d!*o#ni(esti ale (restin!l!i ortodo-, in post!l (el mare inainte de
Sfintele Pasti
7D
. In (intarea B+eri(irilorB la sfinta lit!r"*ie iese preot!l (! Sfinta 2#an"*elie in
mi/lo(!l (redin(iosilor, a#ind o l!mina aprinsa in fata, spre a se l!a aminte la in(ep!t!l a(ti#itatii
in#atatoare a &omn!l!i $ristos.
C!noasterea (restina ade#arata n! se poate opri n!mai la informarea in#atat!rilor &omn!l!i, (i
tre0!ie sa trea(a la trairea lor deplina, la trairea #irt!tilor (restine. Ca(i &omn!l $ristos n)a fost
n!mai In#atator, n!mai Ade#ar, (i si Cale in #iata si %int!itor (! ade#arat, iar (el (e este (restin si s)
a im0ra(at prin Sfint!l Bote' in $ristos
5A
, tre0!ie sa !rme'e (! ade#arat l!i $ristos, as(!ltind si
indeplinind in#atat!rile Sale. &omn!l $ristos a fost e-empl!l desa#irsit al !nei #ieti traite pe pamint,
&!mne'e!)Om!l. +ara pre(edenta, trairea #ietii Sale a fost intr! tot!l (onform in#atat!rilor Sale. &e
a(eea (! deplina Sa a!toritate di#ina, &omn!l a rostit la sfirsit!l predi(ii Sale de pe m!nte1 BN!
ori(ine)%i 'i(e, &oamne, &oamne, #a intra in imparatia (er!rilor, (i (el (e #a fa(e #oia Tatal!i %e!,
Cel!i din (er!ri... &e a(eea ori(ine a!de a(este (!#inte ale %ele si le indeplineste asemana)se)#a
0ar0at!l!i intelept (are a (ladit (asa l!i de piatra... Iar ori(ine a!de a(este (!#inte ale %ele si n! le
indeplineste, asemana)se)#a 0ar0at!l!i ne(*i0'!it, (are si)a (ladit (asa pe nisipB
51
.
&omn!l Iis!s $ristos a raspindit in#atat!rile Sale in tot (!prins!l 2#an"*eliei, in timp!l a(ti#itatii
Sale pe pamint, insotind!)le de min!ni, pina la in#ierea Sa din morti, prin dra"ostea, mila si 0!natatea
Sa pentr! oameni. Alat!ri de #irt!tile reli"ioase, ale (redintei, nade/dii si dra"ostei, a propo#ad!it (!
star!inta si #irt!tile morale, ale intelep(i!nii, 0!natatii, (!mpatarii, dreptatii, 0lindetei, infrinarii si
t!t!ror (elorlalte
5.
. &!pa (!m le)a si e-emplifi(at prin min!ni 0inefa(atoare. Pildele morale so(iale,
(a a 0o"at!l!i nemilosti#, 0o"at!l!i si sara(!l!i 4a'ar, a Samaritean!l!i milosti#, il!stra! #irt!ti
morale, (e se p!tea intele"e de toti (ei (e le p!tea! as(!lta. &es(operirea d!mne'eiestilor in#atat!ri,
prin (!#inte si e-emple, era preo(!parea Sa permanenta de a infatisa spre (!noastere #ointa l!i
&!mne'e!1 BToate %i)a! fost date de (atre Tatal %e! si nimeni n! (!noaste pe +i!l de(it n!mai Tatal,
ni(i pe Tatal n!)4 (!noaste nimeni, de(it n!mai +i!l si (el (are #a #oi +i!l sa)i des(opere. 3eniti la
%ine toti (ei osteniti si impo#arati si 2! #a #oi odi*ni pe #oi...in#atati)#a de la %ine, (a sint 0lind si
smerit (! inima si #eti "asi odi*na s!fletelor #oastreB
56
. C! 0!natatea Sa (ea mare t!t!ror le)a
l!minat s!fletele, in afara de (ei (e n! 4)a! primit
57
. In r!"a(i!nea l!i Iis!s din E*etsimani, in (are s)
a r!"at pentr! Sine, pentr! Apostoli si pentr! toti (redin(iosii, &omn!l $ristos #edea (! p!tere
insemnatatea ade#aratei B(!noasteri a l!i &!mne'e!B1 BSi a(easta este #iata #esni(a1 sa te (!noas(a
Page 44 of 449
pe Tine sin"!r!l &!mne'e! ade#arat, si pe Iis!s $ristos pe Care 4)ai trimis... Aratat)am n!mele Ta!
oamenilor pe (are %i i)ai dat %ie din l!me. Ai Tai era! si %ie %i i)ai dat si (!#int!l Ta! l)a! pa'it.
A(!m a! (!nos(!t (a toate (ite %i)ai dat sint de la Tine...B
55
.
&ar da(a semanator!l la #remea sa de#ine se(erator, asemenea s!prem!l In#atator #a fi odata si
s!prem!l 5!de(ator. Ca(i da(a 2#an"*elia in(epe (! Predi(a de pe %!nte si termina (! 5!de(ata
#iitoare
56
, asemenea Sim0ol!l nostr! de Credinta isi termina mart!risirile (! #enirea &omn!l!i sa
/!de(e #ii si mortii
5@
, in#ierea mortilor si #iata #ea(!l!i (e #a sa fie
5?
. C!trem!rarea a treia a om!l!i si
a omenirii #a fi tre(erea din #iata de ai(i in #iata (ealalta
5D
. In #iata de din(olo, la s!prema 5!de(ata,
isi da om!l seama de fel!l (!m a inteles sa)4 (!noas(a pe &omn!l $ristos si #iata 4!i, n! n!mai prin
intele"erea, (i mai ales trairea #irt!tilor morale, ai(i pe pamint.
Ta0lo!l profeti( d!mne'eies( al infri(osatei /!de(ati infatisat de &omn!l $ristos si eterni'at prin
2#an"*elie, merita sa fie adesea re#a'!t si meditat de toti (redin(iosii, fiind pro"ram!l e-amen!l!i
/!de(atii noastre morale, pe (are Ortodo-ia ni)l infatisea'a in fie(are an, la &!mini(a lasat!l!i se( de
Pasti, pre(edat de Sim0ata mortilor si !rmat in &!mini(a #iitoare de in#atat!ri din Predi(a de pe
%!nte. 2ste pro"ram!l de e#la#ie si fapte 0!ne al (restin!l!i in post!l mare, (a si in alte impre/!rari.
Iata (!m infatisa profeti( &omn!l $ristos /!de(ata (e #a sa fie.
BCind #a #eni +i!l Om!l!i intr! sla#a Sa, si toti sfintii in"eri (! 2l, at!n(i #a sedea pe tron!l sla#ei
Sale. Si se #or ad!na inaintea 4!i toate neam!rile si)i #a desparti pe !niide altii, pre(!m desparte
pastor!l oile de (apre. Si #a p!ne oile de)a dreapta Sa, iar (aprele de)a stin"aB.
BAt!n(i #a 'i(e imparat!l (elor de)a dreapta 4!i1 3eniti 0ine(!#intatii Tatal!i %e!, mosteniti
imparatia (ea pre"atita #o!a de la intemeierea l!mii. Ca(i flamind am fost si %i)ati dat sa manin(;
insetat am fost si %i)ati dat sa 0ea!, strain am fost si %)ati primit, Eol am fost si %)ati im0ra(at;
0olna# am fost si %)ati (er(etat; in temnita am fost si ati #enit la %ineB.
BAt!n(i dreptii ii #or rasp!nde, 'i(ind1 &oamne, (ind Te)am #a'!t flamind si Te)am *ranitF Sa!
insetat si Ti)am dat sa 0eiF Sa! (ind Te)am #a'!t strain si Te)am primit, sa! "ol si Te)am im0ra(atF
Sa! (ind Te)am #a'!t 0olna#, sa! in temnita si am #enit la TineF Iar imparat!l, rasp!n'ind #a 'i(e
(atre ei1 Ade#arat 'i( #o!a, intr!(it ati fa(!t !n!ia dintr)a(esti frati ai %ei, prea mi(i, %ie %i)ati
fa(!tB.
BAt!n(i #a 'i(e si (elor de)a stin"a1 &!(eti)#a de la %ine, 0lestematilor, in fo(!l (el #esni(, (are este
"atit dia#ol!l!i si in"erilor l!i. Ca(i flamind am fost si n! %i)ati dat sa manin(; insetat am fost si n!
%i)ati dat sa 0ea!; strain am fost si n! %)ati primit; "ol si n! %)ati im0ra(at; 0olna# si intemnitat, si
n! %)ati (er(etatB.
BAt!n(i #or rasp!nde si ei, 'i(ind1 &oamne, (ind Te)am #a'!t flamind, sa! insetat, sa! strain, sa! "ol,
sa! 0olna#, sa! intemnitat si n! Te)am sl!/itF 2l insa le #a rasp!nde 'i(ind1 Ade#arat 'i( #o!a1
Intr!(it n! ati fa(!t !n!ia dintre a(esti prea mi(i, %ie n! %i)ati fa(!t; si #or mer"e a(estia la osinda
#esni(a, iar dreptii la #iata #esni(aB
6A
.
&e(i la (redinta si nade/dea sa in #iata, (restin!l tre0!ie sa sporeas(a si in dra"oste, pre(!m dadea
indemn!ri si Sfint!l Apostol Pa#el (I Corinteni CIII, 16 si star!ia (! m!lta intelep(i!ne Sfint!l Ioan
E!ra de A!r, (a(i astfel se (ompletea'a (!noasterea (restina. Iis!s $ristos ieri si a'i si in #e(i ) este
a(elasi
61
. A(esta este sens!l l!minii (!noasterii (restine in Ortodo-ie, des(operita om!l!i prin &omn!l
Iis!s $ristos, pre(!m a! talma(it)o Sfintii Apostoli si Sfintii Parinti ai Ortodo-iei noastre, de(i
intrea"a Sfinta S(ript!ra si Sfinta Traditie.
Page 45 of 449
Astfel, Sfint!l Ioan &amas(*in, s!pran!mit si Bri!l de a!rB, pentr! ideile stral!(itoare, in ale (ar!i
opere se o"lindes(, in sinte'a, ideile marilor Sfinti Parinti anteriori, ) asa'a la lo(!l de (inste
pro0lema (!noasterii, (a introd!(ere in operele sale do"mati(e, s!0 den!mirea de I'#or!l (!noasterii.
A(est i'#or al (!noasterii il #edem pe &omn!l $ristos, (a s!prem!l &as(al si Peda"o", s!prem!l
In#atator, (el (are n! poate sa "reseas(a, In#atator!l Ade#ar!l!i1 B$ristos este intelep(i!nea
(!prin'atoare a ade#ar!l!i; in 2l sint (!prinse (omorile (redintei noastre. 2l este intelep(i!nea si
p!terea l!i &!mne'e! si a Tatal!i; sa as(!ltam "las!l 4!i prin mi/lo(irea Sfintelor S(ript!ri si sa
in#atam (!noasterea a toateB
6.
. &!pa (!m isi prop!nea sa ad!ne in s(rierile sale, (a si o al0ina, tot
(eea (e este potri#it (! ade#ar!l
66
, (!le"ind potri#it Sfintei Traditii, pe (it ii #a fi (! p!tinta, (eea (e
s)a sp!s de (atre &as(alii in(er(ati si in#atati, spre a infatisa o e-p!nere "enerala in as(!ltarea
rind!ielii (elei ade#arate
67
, in (adr!l i'#or!l!i f!ndamental al (!noasterii l!i &!mne'e!, (are ramine
$ristos, &as(al!l neintre(!t al Ade#ar!l!i &i#in.
&e fapt !n!l din moti#ele f!ndamentale ale intr!parii &omn!l!i Iis!s $ristos, +i!l l!i &!mne'e!, a fost
a(esta, de a resta!ra (!noasterea ade#arat!l!i &!mne'e!, afirma Sfint!l Parinte 0iseri(es(, Atanasie
(el %are, in (!#intarea sa B&espre Intr!parea C!#int!l!iB
65
. Oamenii indepartati de la adorarea l!i
&!mne'e! si (! pri#irile indreptate in /os, (a si (!m s)ar afla in adin(imea !nei pesteri, (a!ta! pe
&!mne'e!, in (reat!ra, in l!(r!ri #a'!te, fa(ind!)si 'ei din oameni m!ritori si din demoni. At!n(i 0!n!l
si o0stes(!l nostr! %int!itor, C!#int!l l!i &!mne'e!, isi ia pentr! Sine !n (orp si traieste (a om
printre oameni, atra"ind toate pri#irile (elor (e "indes( (a &!mne'e! este in l!(r!ri tr!pesti, (atre
2l, (a in#atat!rile si faptele Sale, spre a re(!noaste Ade#ar!l &i#in si prin 2l sa se ridi(e (! (!"etarea
(atre Tatal Sa!. Oameni (! (!"etari omenesti, in (are)si indrepta! pri#irile, se p!tea! #edea a(!m
atrasi peste tot si primea! in#atat!ra Ade#ar!l!i &i#in. In (eea (e pri#este (reati!nea, p!tea! sa
re(!noas(a pe $ristos, iar in (eea (e pri#este 'eii dintre oameni, prin (omparatie (! faptele
%int!itor!l!i, le apara %int!itor!l, fiind(a a(eia n! p!tea! sa#irsi opere asemenea l!i &!mne'e!)
C!#int!l.
&e(i pe data (e (!"etarea oamenilor de(a'!se in l!(r!rile simt!rilor, C!#int!l s)a (o0orit (atre noi,
pina a se arata tr!peste, spre a ne d!(e (atre 2l, (a Om, oamenii, sa)si in(line simt!rile (atre
persoana Sa si de a(!m inainte ei sa se (on#in"a (a)4 #edea! Om, datorita faptelor Sale, (a 2l n! era
n!mai Om, (i in(a &!mne'e! si C!#int si Intelep(i!nea ade#arat!l!i &!mne'e!. S!0liniind (!#intele
Sfint!l!i Apostol as!pra (!noasterii (restine prin &omn!l $ristos (2feseni III, 1@)1D, Sfint!l
Atanasie (el %are pre(i'ea'a1 BC!#int!l s)a desfas!rat pret!tindenea1 in s!s, in /os, in adin(ime si
lar"ime; in s!s prin (reati!ne, in /os prin intr!pare, in adin(ime pina la iad, in lar"ime pentr! toata
l!mea; tot!l este plin de (!noasterea l!i &!mne'e!... Indoita a fost aratarea 0!natatii %int!itor!l!i
prin Intr!parea Sa; 2l indeparta de la noi moartea si ne reinnoia si ne#a'!t, 2l se arata prin faptele
Sale si fa(ea sa se (!noas(a, (a 2l era C!#int!l, (ond!(ator!l si re"ele !ni#ers!l!iB
66
. Prin !rmare,
prin &omn!l Iis!s $ristos (!noasterea (restina isi primea desa#irsirea, prin in#atat!ra d!mne'eias(a
insotita de e-emple desa#irsite. S)a petre(!t astfel, prin pro#identa peda"o"iei di#ine, o ade#arata
resta!rare si o deplina (!noastere a l!i &!mne'e! si a #ointei Sale pentr! om.
Pro0lema deplinei (!noasteri (restine in adin(imea ei, in inaltimea ei, in intinderea ei, in insemnatatea
ei, si mai ales in metodolo"ia formarii ei, pre(!m o p!nea Sfint!l Apostol Pa#el (2feseni III, 1@)1D, a
st!diat)o, a e-perimentat)o si a p!0li(at)o in opere s!((esi#e, marele in#atat (restin Tit!s +la#i!s
Clemens, de ori"ine din Atena, in a do!a /!matate a se(ol!l!i al doilea (restin, s!pran!mit si Clement
Ale-andrin!l, pentr! meritele sale mari in (ond!(erea s(oalei (restine din Ale-andria. &in operele
sale, Protrepti(!l, sa! Co#ertitor!l, la C!#int!l (a promotor al #ietii (restine, Peda"o"!l, in (are
infatisea'a C!#int!l (a ed!(ator al s!fletelor si Stromatele, prin (are &idas(al!l ii infatisea'a
do(trina (! in#atat!rile (restine, se poate #edea o lar"a pri#ire a prof!ndei si temeini(ei (!noasteri
(restine. Ca(i "nosti(!l, sa! deplin!l (!nos(ator (restin, tre0!ia sa trea(a prin toate a(este etape al
Page 46 of 449
formarii sale (restine. Pri#ind retrospe(ti# prin(ipiile sale metodolo"i(e, desprinse din toate operele
sale s(rise, pre(!m si din 0o"ata si stral!(ita sa e-perienta la S(oala (restina din Ale-andria, in
marea pro0lema a (!noasterii (restine, Clement Ale-andrin!l a a/!ns la !rmatoarea (on(l!'ie1
BBiseri(a este In#atatoarea C!#int!l!i si sin"!r!l In#atator este %irele ei, in (are s)a implinit #ointa
sfinta a !n!i Parinte sfint, ade#arata intelep(i!ne, sfintenia (!noasteriiB
6@
. 4a a(easta (on(l!'ie
a/!n"e folosind imediat sfat!l indr!mator al Sfint!l!i Apostol si 2#an"*elist Ioan, pe (are)l (itea'a
imediat, pre(!m il reprod!(em1 BSi intr! a(easta stim (a 4)am (!nos(!t, da(a pa'im por!n(ile 4!i. Cel
(e 'i(e 4)am (!nos(!t, dar por!n(ile n! le pa'este, min(inos este si intr! el ade#ar!l n! se afla. Iar
(ine pa'este (!#int!l 4!i, intr! a(ela , (! ade#arat dra"ostea l!i &!mne'e! este desa#irsita. &!pa
a(easta (!noastem (a sintem ai 4!iB
6?
.
Iata de (e, (artea de BIn#atat!ra de Credinta Crestina Ortodo-aB, pe (are o a#em la indemina prin
p!rtarea de "ri/a a (ond!(erii Biseri(ii Ortodo-e Romane, tre0!ie rel!ata din 0i0liote(a Biseri(ii,
re(itita si mai m!lt meditata, spre a fi re#arsata prin in#atat!rile ei, din am#on!l Biseri(ii, in s!fletele
(redin(iosilor nostri, (! inalta, adin(a si (alda intele"ere (restina. Ca(i BIn#atat!ra Crestina
Ortodo-aB n! se opreste n!mai la informarea si mart!risirea BCredinteiB
6D
, (i se inalta prin trairea
reli"ioasa s!fleteas(a a BNade/diiB
@A
si se adin(este, (a datatoare de #iata (restina morala #a'!ta,
prin #irt!tea (ea mare a B&ra"osteiB
@1
, (! implinirea t!t!ror #irt!tilor morale (restine.
Credinta, nade/dea si dra"ostea, #irt!tile reli"ioase s!preme, a! fost intotdea!na si a! ramas intr!
#esni(ie (oloanele de s!stinere a in#atat!rii Biseri(ii (restine ortodo-e. Astfel (!noasterea (restina
ortodo-a isi pastrea'a si)si intareste !nitatea sa, to(mai prin a(easta #iet!ire si in#iorare a ram!rilor
sale, infloritoare si roditoare. &e(i prin Biseri(a se poate infatisa, in#iora si implini (!noasterea
(restina ortodo-a, in ade#arata l!mina a &omn!l!i $ristos, prin toate ram!rile sale #ii si nem!ritoare.
A(este #irt!ti reli"ioase, impre!na (! #irt!tile morale, se impletes( si se im0ina armoni( in l!mina
(!noasterii &omn!l!i Iis!s $ristos si de(i a (!noasterii (restine prin Ortodo-ie.
Pr. Prof. 2i1ail &#la'#,
$+la!#l &i!eri'ii$, nr.9-()3(973, pag. ()54-()63.

1. Romani II, 17)15.
.. Sfant!l 3asile (el %are, $e-aimeron!l, Omilia I. Cap. 6, %i"ne, P. E., tom. CCIC, (ol. 16
6. Imman!el Kant, Criti(a rati!nii pra(ti(e, trad. Prof. Traian Brailean!.
7. Sfant!l Eri"orie Teolo"!l, C!#antarea a do!a despre &!mne'e!, (ap. CI3, trad. de Pr. &r. E*. Tilea
si &r. Ni(olae Bar0!, asist. !ni#. Cele (in(i (!#antari de &!mne'e!, 1D7@, p. 1D).A.
5. Romani I, .6, .5.
6. In#atat!ra de Credinta Crestina Ortodo-a. C! apro0area Sfant!l!i Sinod al Biseri(ii Ortodo-e
Romane si (! 0ine(!#antarea Prea +eri(it!l!i 5!stinian, Patriar*!l Romaniei... &espre des(operirea
d!mne'eias(a, B!(!resti, 1D5., p.7)15, &espre Sfanta S(ript!ra p. 15).@
@. Idem, op. (it., p. .?)6D
?. Sfant!l Eri"orie Teolo"!l, C!#antarea a (in(ea despre &!mne'e!, (ap. CC3, op. (it., p. ?.)?6.
D. Psalm!l 4, 1A)11.
1A. Ealateni III, .7.
11. In#atat!ra de Credinta..., op. (it., p. 75)6?.
1.. 4!(a, I, .?)6@.
16. %inei!l l!nii martie la .5 de 'ile. Tropar!l sar0atorii B!nei#estiri.
17. 4!(a I, 7.)76.
15. 4!(a I, 76)55.
Page 47 of 449
16. Utrenier!l. Utrenia.
1@. 4it!r"*ier!l, Utrenia la (antarea a opta.
1?. 4!(a II, 1)..
1D. 4!(a II, D)11; 16)17.
.A. 4it!r"*ier!l, op. (it.
.1. Utrenier!l, op. (it.
... Ioan 3III, 1..
.6. Sfant!l Eri"orie Teolo"!l, C!#antarea (in(ea despre &!mne'e!, Cap. III, op. (it., p. 6D.
.7. I0idem, (ap. CCCII, p. ?@.
.5. Ioan I, 1)5.
.6. Ioan I, 17.
.@. In#atat!ra de Credinta..., op. (it., p. 6?)1A..
.?. Ioan I, D, 1..
.D. Ioan I, 1?.
6A. %atei III, 16)1@.
61. In#atat!ra de (redinta..., op. (it., p. .57).?5.
6.. Idem, op. (it., p. .?5)6A?.
66. Ioan 3III, 1..
67. Ioan CII, 76.
65. Ioan CI3, 6.
650is. Ioan CI3, D)1A.
66. Ioan CI3, .1.
6@. %atei 3, .1).6.
6?. %atei 3, .@)6A.
6D. %atei 3, 61)6..
7A. %atei 3, 6?)7@.
71. %atei 3I, 1)7.
7.. %atei 3I, 5)1?.
76. %atei 3I, 1D)67.
77. %atei 3II, 1)5.
75. %atei 3II, 1@).A.
76. %atei 3II, 1..
7@. %atei 3I, 7?.
7?. %atei 3, 6)1..
7D. &!mini(a la lasat!l post!l!i pentr! Sfintele Pasti.
5A. Ealateni III, .@.
51. %atei 3II, .1).6.
5.. In#atat!ra de (redinta..., p. 66?)6@7.
56. %atei CI, .@).D.
57. Ioan C3, ...
55. Ioan C3II, 6)?.
56. %atei CC3, 61)75.
5@. In#atat!ra de (redinta..., op. (it., p. 117)116.
5?. Idem, op. (it., p. 166)1?D.
5D. Sfint!l Eri"orie Teolo"!l, C!#intarea (in(ea despre &!mne'e!, (ap. CC3, op. (it., p. ?..
6A. %atei CC3, 61)76.
61. 2#rei CIII ?.
6.. Sfint!l Ioan &amas(*in, Capitolele filo'ofi(e, &iale(ti(a, %i"ne P. E., tom. CCI3, (it. 5.D.
66. I0idem, (ol. 5.7
67. I0idem, (ol. 5.5
Page 48 of 449
65. Sfint!l Atanasie (el %are, C!#intarea despre Intr!parea C!#int!l!i, %i"ne, tom. CC3 (ol. 6)D6.
66. Idem, op. (it., (ap. C3I.
6@. Clement Ale-andrin!l, Peda"o"!l, %i"ne, P. E. tom. 3III, 4i0. III, (ap. 1..
6?. I Ioan II, 6)5.
6D. In#atat!ra de Credinta..., op. (it., p. 76)1?D.
@A. I0idem, p. 1D6)671.
@1. I0idem, p. 675)756.
Page 49 of 449
I$. E%ISTENTA LUI DUMNEZEU
DESPRE RE$ELATIA DUMNEZEIASCA
Pentr! a intra in (om!ni!ne (! (ine#a, sa! in le"at!ra (! (e#a, se imp!ne (!noasterea l!i. &e a(eea si
(om!ni!nea #esni(a (! &!mne'e! se 0a'ea'a pe (!noasterea 4!i. BA(easta este #iata #esni(a1 sa Te
(!noas(a pe Tine, sin"!r!l &!mne'e! ade#arat... B sp!ne %int!itor!l in R!"a(i!nea Ar*iereas(a (Ioan
C3II, 6. Pentr! a intra in (om!ni!ne (! &!mne'e! si a ne desa#irsi #iata d!*o#ni(eas(a, tre0!ie sa)l
(!noastem pe &!mne'e!, sa stim adi(a da(a este !n parinte, sa! !n stapin despoti(; da(a ne p!tem
apropia de 2l si in (e forma; da(a este milosti#, ind!rator, iertator; sa! n!mai drept si ne(r!tator;
da(a ne p!tem apropia de 2l (! i!0ire, sa! (! teama distr!"atoare de s!fletFM ... Apoi, (!m ii p!tem noi
(!noaste #oia 4!i, (e atit!dine are 2l fata de l!me, de e-istenta; sa! si mai m!lt1 (ine este 2lFM ...
Toate a(este premise (are sta! la 0a'a (om!ni!nii (! &!mne'e!, noi le p!tem (!noaste prin
&es(operirea pe (are Ins!si &!mne'e! a 0ine#oit sa ne)o fa(a, dorind si 2l sa intre in le"at!ra (! noi
si sa ne mint!ias(a in (om!ni!ne #esni(a (! 2l. A(easta &es(operire a l!i &!mne'e! se n!meste
Re#elatie d!mne'eias(a.
In prim!l rind &!mne'e! poate fi des(operit de noi in (reatia Sa. BCer!rile sp!n sla#a l!i &!mne'e! si
fa(erea miinilor 4!i o #esteste tariaB (Psalm!l C3III, 1; BCele ne#a'!te ale 4!i se #ad de la fa(erea
l!mii, intele"ind!)se din fapt!ri, adi(a #esni(a 4!i p!tere si d!mne'eireB (Romani I, .A.
Noi des(operim pe &!mne'e! din (reatia Sa (! a/!tor!l rati!nii l!minata de (redinta. Pentr! !n
(redin(ios intrea"a nat!ra este o (arte des(*isa in (are se poate (iti despre atotp!terni(ia,
0!natatea, dreptatea, i!0irea, fr!m!setea, atotstiinta Creator!l!i. BC*ip!l l!i &!mne'e! il #ad intr)o
floareB, sp!nea (ine#a. N! (a floarea l)ar (ontine pe &!mne'e!, (i mod!l in (are este or"ani'ata #iata
si fr!m!setea ei, ne d!(e (! "ind!l la (el (e are #iata in Sine si isi des(opera fr!m!setea #ietii Sale,
(on(reti'ind)o in (reatia Sa. A(est mod de des(operire fireas(a, nat!rala, (! mintea si simtirea
proprie a Creator!l!i din (reatia Sa, o n!mim re#elatie nat!rala.
&ar, pe (ale nat!rala, n! toata mintea il #ede la fel pe &!mne'e!. 3ea(!ri de)a rind!l, datorita
pa(at!l!i, sp!ne Apostol!l, oamenilor li s)a int!ne(at mintea si a! s(*im0at ade#ar!l l!i &!mne'e! in
min(i!na si s)a! in(*inat si a! sl!/it fapt!rii in lo(!l +a(ator!l!i... (Romani I, .5.
Pentr! a fi e#itata a(easta prapastioasa (onf!'ie (a Creator!l!i (! fapt!ra, &!mne'e! S)a
des(operit in mod dire(t om!l!i, spre a fi (!nos(!t (asa (!m este 2l; spre a)I (!noaste #oia; spre a
intra d!pa (!#iinta in (om!ni!ne (! 2l. &atorita fapt!l!i (a &!mne'e! (a &!* a0sol!t se afla in Bl!mina
neapropiataB (1 Timotei 3I, 16, fiind (! tot!l alt(e#a de(it noi oamenii, n! ori(!i i se des(opera
&!mne'e! si n! ori(!m. &!mne'e! se des(opera pe (ale s!pranat!rala, (om!ni(and dire(t #oia Sa !nor
oameni alesi. &a(a prima des(operire am n!mit)o nat!rala, pe a(easta o n!mim s!pranat!rala, fiind(a
este fa(!ta de &!mne'e! in mod dire(t si fiind(a om!l nep!tind a/!n"e sin"!r la (!noasterea ei, o
primeste prin mi/loa(ele l!i &!mne'e! mai pres!s de fire. Sfint!l Apostol Pa#el sp!ne (a &!mne'e!
odinioara, Bin m!lte rind!ri si in m!lte (*ip!ri, a #or0it parintilor nostri prin prooro(i, in 'ilele a(estea
mai de pe !rma ne)a "rait no!a prin +i!l...B (2#rei I, 1)..
Re#elatia este !n pro(es taini(, o (om!ni(are dire(ta din partea l!i &!mne'e! adresata om!l!i spre
mint!irea s!flet!l!i. 2a repre'inta (!#int!l l!i &!mne'e! inspirat de &!*!l Sfint.
Page 5) of 449
&!pa (!m am aratat mai s!s, datorita importantei (! tot!l e-(eptionale pe (are o pre'inta
&es(operirea l!i &!mne'e!, ea n! este (om!ni(ata ori(!i, (i an!mitor persoane alese in mod spe(ial
(de (atre &!mne'e! in a(est s(op. In 3e(*i!l Testament, (artile profeti(e pastrea'a peste tot
(onstiinta profet!l!i (a este (*emat de &!mne'e! spre a indeplini o misi!ne sfinta, (a (eea (e el
(om!ni(a n! sint (!#intele sale (i &es(operirea l!i &!mne'e!, C!#int!l l!i &!mne'e!. Profet!l simte (a
este ridi(at (! d!*!l la o stare s!perioara, (are n! este (om!na oamenilor si la (are n! poate a/!n"e
ori(e om, (i n!mai (ei (*emati in mod spe(ial de &!mne'e!. C! alte (!#inte, a(ei (! (are &!mne'e!
(om!ni(a a! fost pre"atiti (a sa poata primi (om!ni(area si mai departe a! fost fa(!ti (apa0ili (a sa
poata transmite &es(operirea l!i &!mne'e!. &a(a (om!ni(area l!i &!mne'e! o n!mim Re#elatie,
pre"atirea om!l!i pentr! a p!tea primi si transmite a(easta (om!ni(are, o n!mim Inspiratie di#ina.
Re#elatia n! se poate fa(e de(i fara Inspiratie. A(elasi &!* al l!i &!mne'e! (are "raieste prin
prooro(i, ins!fla pre"atirea de a primi si posi0ilitatea de a (om!ni(a. +ara pre"atire din partea l!i
&!mne'e!, &es(operirea n! ar fi posi0ila. Altfel sp!s, Re#elatia n! este posi0ila fara Inspiratie.
C!m se sa#irseste pro(es!l de (om!ni(are a ade#ar!l!i d!mne'eies( prin Inspiratia &!*!l!i SfintF
Rasp!ns!rile sint diferite. Unii sp!n (a &!*!l Sfint il fereste doar de "reseala pe sfint!l a!tor (are
p!ne in s(ris (om!ni(area l!i &!mne'e!. Altii sp!n (a &es(operirea ade#ar!l!i ar a#ea !n (ara(ter
#er0al, in sens!l (a &!*!l Sfint ar di(ta, iar s(riitor!l sfint ar p!ne in s(ris tot (eea (e a a!'it.
A(este pareri e-prima do!a e-treme, (are rasp!nd !nilateral pro0lemei en!ntate. Noi sp!nem (a
&!*!l Sfint intr)ade#ar fereste de "reseala pe sfint!l s(riitor, dar in a(elasi timp ii si inalta
d!*o#ni(este s!flet!l deas!pra starii (om!ne, spre a p!tea intele"e si simti (eea (e (om!ni(a. N!
este de(i an!lata personalitatea s(riitor!l!i de a(eea !nele s(rieri a! !n stil, altele !n alt stil; !nele
a! o adin(ime d!*o#ni(eas(a mai mare, altele mai mi(a, desi a(elasi &!* Sfint a (om!ni(at ade#ar!l de
(redinta. &a(a ar fi di(tat, (!m am #a'!t (a s)a sp!s, at!n(i n! ne p!tem e-pli(a deose0irile si
#arietatea formei de redare a diferitilor a!tori inspirati de a(elasi Sfint &!*. Asadar, Inspiratia are
!n (ara(ter taini( de pre"atire si de (om!ni(are a ade#ar!l!i de (redinta, dar in a(elasi timp si !n
(ara(ter siner"i(, adi(a de (onl!(rare intre &!*!l Sfint, (are (om!ni(a ade#ar!l si personalitatea
sfint!l!i s(riitor (are primeste si transmite in s(ris a(est ade#ar mint!itor.
Re#elatia d!mne'eias(a s)a desfas!rat in timp si (!prinde trei perioade mari. Prima perioada este
inainte de (aderea om!l!i in pa(at, (and &!mne'e! se des(opera om!l!i, (om!ni(a (! el in mod dire(t,
Bfata (atre fataB. A do!a perioada este d!pa (aderea om!l!i in pa(at pina la #enirea %int!itor!l!i.
&!mne'e! se des(opera prin 4e"e si prooro(i. 4e"ea (om!ni(a #oia l!i &!mne'e!, il tine pe om in
apropierea Sa si il pre"ateste pentr! primirea !n!i I'0a#itor. Prooro(ii (om!ni(a #oia l!i &!mne'e!
at!n(i (and (ei (are a! primit 4e"ea l!i &!mne'e!, se departea'a de 2l. Profetii mai (om!ni(a
oamenilor si plan!l l!i &!mne'e! de a)i i'0a#i din ro0ia apasatoare a pa(at!l!i. Prin profeti &!mne'e!
des(opera (*iar si timp!l (and #a #eni %int!itor!l. Partea a treia este des(operirea +i!l!i l!i
&!mne'e! intr!pat. 2a este o des(operire d!mne'eias(a deplina si dire(ta, fiind(a +i!l este
&!mne'e! ade#arat si Om ade#arat. Ca &!mne'e! ne des(opera ade#ar!l deplin despre Sfinta Treime
si a mod!l!i de a intra in (om!ni!ne (! 2a, iar (a Om, ne (om!ni(a a(est ade#ar s!0 o forma in (are
toti il pot primi si intele"e. &e a(eea sp!nem (a Re#elatia +i!l!i l!i &!mne'e! este desa#irsita.
Ce a determinat pe &!mne'e! sa se des(opere om!l!iF &!mne'e! se des(opera om!l!i datorita
fapt!l!i (a B&!mne'e! este i!0ireB, iar i!0irea n! poate ramine i'olata. &!mne'e! l)a (reat pe om
pentr! a (om!ni(a (! 2l si astfel sa intre in (om!ni!ne (! 2l. Si (a do#ada (a n! l)a parasit pe om este
(a si at!n(i (and om!l (a'ind in pa(at, a de#enit Bfi! al miniei l!i &!mne'e!B, tot!si &!mne'e! n!
in(etea'a sa)l i!0eas(a, n! ren!nta la plan!l i!0irii Sale (are 4)a determinat sa)l ad!(a la e-istenta,
sa ins!fle in fiinta l!i Bs!flareaB Sa di#ina. Si to(mai din a(easta i!0ire, &!mne'e! se des(opera in
(ele din !rma prin +i!l. Se fa(e (!nos(!t in mod dire(t, (om!ni(a Bfata (atre fataB, atra"ind pe
oameni, pe fiii i!0irii Sale in (om!ni!ne (! 2l. &e a(eea, da(a &!mne'e! ni se des(opera in 3e(*i!l
Page 5( of 449
Testament (a !n Stapin dire(t, in No!l Testament, prin +i!l intr!pat noi il (!noastem (a pe !n Parinte
0!n si i!0itor. A(easta deose0ire este determinata de fapt!l (a (ei din 3e(*i!l Testament se afla!
s!0 ro0ia pa(at!l!i (are departea'a pe &!mne'e!, pe (and prin &es(operirea No!l!i 4e"amint oamenii
se afla s!0 ra'ele 0inefa(atoare ale milosti#irii l!i &!mne'e!, ale sfinteniei si iertarii a(ordate de
+i!l l!i &!mne'e! intr!pat si in#iat.
Am #a'!t (a Re#elatia di#ina o "asim in Sfinta S(ript!ra (are repre'inta C!#int!l l!i &!mne'e! s(ris
s!0 inspiratia &!*!l!i Sfint. &ar o "asim si in Sfinta Traditie, (a o &es(operire orala fa(!ta in mod
desa#irsit de (atre +i!l l!i &!mne'e! intr!pat. &e fapt, &omn!l ni(i n! a s(ris. 2l a des(operit pe
&!mne'e! Tatal si #oia 4!i prin #i! "rai si a por!n(it Sfintilor Apostoli, n! sa s(rie, (i sa
propo#ad!ias(a si sa 0ote'e, adi(a sa transmita *ar!l mint!itor al Sfintelor Taine (%atei CC3III,
1D. &e a(eea Apostol!l pre(i'ea'a (a B(redinta este din a!'ire, iar a!'irea prin C!#int!l l!i $ristosB
(Romani C, 1@. &e altfel, (!#int!l s(ris al Sfintelor 2#an"*elii ni(i n! retine tot (eea (e a propo#ad!it
si a in#atat %int!itor!l prin #i! "rai. Sfint!l 2#an"*elist Ioan la sfirsit!l 2#an"*eliei sale arata (a
Bsint si alte m!lte l!(r!ri pe (are le)a fa(!t Iis!s si (are, da(a s)ar fi s(ris (! de)aman!nt!l, (red (a
l!mea a(easta n)ar (!prinde (artile (e s)ar fi s(risB (CCI, .5. Ni(i Sfintii Apostoli n! a! (!prins in
s(ris toata in#atat!ra &omn!l!i. 2i a! transmis ade#ar!l mint!itor prin #i! "rai si l)a! lasat Biseri(ii (a
pe o Sfinta traditie mostenita de la %int!itor!l. &atorita a(est!i fapt, Sfint!l Apostol Pa#el
indeamna pe (restinii din Tesaloni(1 Btineti predaniile pe (are le)ati in#atat, fie prin (!#int, fie prin
epistola noastraB (II Tesaloni(eni II, 15. 2ste si fires( (a #aloarea Sfintilor Parinti sa fie e"ala (!
(ea a Sfintei Traditii, intr!(it !n!l este ade#ar!l de (redinta propo#ad!it si s(ris; Un!l este &!*!l
Sfint (are inspira atit pe (el (e propo#ad!ieste, (it si pe (el (e s(rie a(elasi (!#int al l!i &!mne'e!.
&e a(eea p!tem sp!ne (a i'#oarele re#elatiei di#ine sint Sfinta S(ript!ra si Sfinta Traditie.
&e (ite fel!ri este Re#elatia di#inaF &e do!a fel!ri1 nat!rala, prin (are &!mne'e! ni se des(opera prin
(reatia Sa si s!pranat!rala, (and &!mne'e! ne (om!ni(a dire(t #oia Sa. C! (are a(t se interpatr!nde
Re#elatia s!pranat!ralaF C! Inspiratia di#inaF Re#elatia d!mne'eias(a fiind o (om!ni(are intre
&!mne'e! si om, (e (ara(ter are eaF Are (ara(ter teandri(. &ar InspiratiaF Are (ara(ter taini( si
siner"i(. C!m se manifesta (ara(ter!l siner"i( al inspiratieiF &!*!l Sfint fereste pe s(riitor!l sfint
de a n! "resi at!n(i (and (om!ni(a !n ade#ar de (redinta spre mint!irea oamenilor. Pe de alta parte,
&!*!l Sfint ii ridi(a s!flet!l la !n ni#el d!*o#ni(es( s!perior (elorlalti oameni, pentr! a p!tea primi si
(om!ni(a ade#ar!l des(operit, la (are el n! ar fi p!t!t a/!n"e sin"!r. Sfint!l a!tor #a transmite apoi
ade#ar!l des(operit potri#it (apa(itatii sale intele(t!ale, (!lt!rale, potri#it ori"inalitatii si a mod!l!i
personal de e-primare. C!m si prin (ine se des(opera &!mne'e!F 4a in(ep!t &!mne'e! s)a des(operit
om!l!i in mod dire(t. Apoi, d!pa (aderea in pa(at, se des(opera prin patriar*i; prin %oise (om!ni(a
4e"ea Sa, iar prin profeti des(opera #enirea %int!itor!l!i. In (ele din !rma, &!mne'e! se des(opera
in mod desa#irsit prin +i!l. Unde "asim noi fi-ata in s(ris Re#elatia d!mne'eias(aF In Sfinta
S(ript!ra a 3e(*i!l!i si No!l!i Testament. C!m se mai n!meste astfel Re#elatia di#inaF Se mai
n!meste si C!#int!l l!i &!mne'e!. N! toata Re#elatia di#ina a fost fi-ata in s(ris. O parte din ea s)a
pastrat pe (ale orala. C!m se n!meste a(eastaF Se n!meste Sfinta Traditie. &e a(eea, Sfinta
S(ript!ra si Sfinta Traditie, (a pastratoare a Re#elatiei s!pranat!rale, sint n!mite1 I'#oarele
Re#elatiei d!mne'eiesti. C!m p!tem intele"e si patr!nde adin(!l taini( al ade#ar!rilor mint!itoare ale
Re#elatiei di#ineF Prin rati!nea l!minata de (redinta si mai ales prin trairea lor, a/!tati fiind de *ar!l
di#in.
S)a s!stin!t de !nii rata(iti de la dreapta (redinta (a Re#elatia d!mne'eias(a n! ar fi fost posi0ila,
pri#ind mai intii pe &!mne'e! in (*ip a0sol!t, nematerial, nes(*im0ator si #esni(, (are n! s)ar fi p!t!t
fa(e (!nos(!t om!l!i, fiinta materiala, tre(atoare, s(*im0atoare. In al doilea rind, pri#ind!)l pe om (a
fiinta m!ritoare, (are n)ar fi p!t!t intele"e &es(operirea l!i &!mne'e!. 4a a(este o0ie(ti!ni
rasp!ndem (a intr)ade#ar &!mne'e! este &!* nematerial, nes(*im0ator si #esni(, dar este in a(elasi
Page 52 of 449
timp +iinta Personala si (a Persoana sta0ileste relatii de (om!ni!ne si (om!ni(are (! alte persoane.
Om!l este si el o persoana, (reat d!pa (*ip!l l!i &!mne'e! spre a (om!ni(a (! &!mne'e!. S!flet!l l!i
este spirit!al si tinde ne(ontenit spre &!mne'e!. BIn (e (*ip doreste (er0!l i'#oarele apelor asa Te
doreste s!flet!l me! pe Tine, &!mne'e!leB (Psalm!l C4I, 1.
Am #a'!t (a prin Re#elatie si Inspiratie &!*!l Sfint (om!ni(a s(riitor!l!i sfint ade#ar!l de (redinta
mint!itor. Transmitind!)l el este primit, pastrat si form!lat de Biseri(a pentr! mint!irea
(redin(iosilor. A(easta fi-are, sa! form!lare se fa(e prin Asistenta &!*!l!i Sfint. &e(i, intre
Re#elatie, Inspiratie si Asistenta &!*!l!i Sfint e-ista o !nitate si le"at!ra, data fiind l!(rarea A(el!i
&!* Sfint. &ar sint si !nele des(operiri. Astfel, spre deose0ire de Inspiratie, Asistenta &!*!l!i Sfint
are o intensitate mai mi(a. In Inspiratie, s!flet!l om!l!i este ridi(at deas!pra ni#el!l!i o0isn!it, pe
(and in Asistenta &!*!l!i Sfint n! se (!noaste a(easta ridi(are. &!*!l Sfint asista Biseri(a sa n!
"reseas(a at!n(i (and fi-ea'a sa! form!lea'a !n ade#ar de (redinta. Apoi, Inspiratia se (om!ni(a
!nei sin"!re persoane, Asistenta se e-er(ita as!pra Biseri(ii intre"i. Prin Inspiratie se (om!ni(a
ade#ar!ri noi, Asistenta pre(i'ea'a doar pe (ele de/a des(operite.
&in (ele pina ai(i tratate #edem (a Re#elatia &!mne'eias(a repre'inta &es(operirea din partea l!i
&!mne'e! a #oii si l!(rarii Sale fa(!ta om!l!i spre mint!irea s!flet!l!i.
&es(operirea d!mne'eias(a prin prooro(i referitoare la #enirea %int!itor!l!i s)a implinit odata (!
intr!parea, moartea si in#ierea Sa. &e(alo"!l la fel (a si toate por!n(ile %int!itor!l!i ramin o datorie
de implinit de (atre (redin(iosii t!t!ror timp!rilor. BN! am #enit sa stri( 4e"ea, (i sa o implines(B,
sp!ne %int!itor!l (! pri#ire la o0li"atia (e ne re#ine si no!a de a o implini. Pe de alta parte, implinirea
por!n(ilor &omn!l!i ramine !n mod si !n mi/lo( de a ne arata i!0irea pe (are I)o p!rtam, spre
mint!irea s!flet!l!i1 BCel (e are por!n(ile %ele si le pa'este, a(ela este (are %a i!0este... (Ioan C3I,
.1. &e %a i!0iti, pa'iti por!n(ile %eleB (Ioan CI3, 15, ne sp!ne %int!itor!l.
Am #a'!t (a Re#elatia di#ina este (!prinsa in mod e"al in Sfinta S(ript!ra si Sfinta Traditie. Asa (a,
pre(!m (redin(iosilor el re#ine datoria implinirii C!#int!l!i s(ris al Sfintei S(ript!ri, a(eeasi datorie
le re#ine de a implini si Sfinta Traditie, pastrata (! fidelitate si s(!mpatate de (atre Biseri(a.
%int!itor!l ne)a atras insa atentia sa fim (! l!are aminte as!pra fapt!l!i (a se #or i#i Bm!lti profeti
min(inosiB, (are #or #eni in n!mele 4!i (! fel de fel de des(operiri pretinse sfinte. Pretinsa lor
des(operire d!mne'eias(a fiind falsa, iar noi lasind!)ne prada ei, in(er(am ris(!l de a (adea de la
ade#arat!l dr!m (are d!(e la mint!ire. &e a(eea, in(a din epo(a Biseri(ii (restine primare, s(riitor!l
0iseri(es( 4a(tanti!, spre a ne feri sa (adem prada falselor des(operiri, ne indi(a (riteriile d!pa (are
p!tem (!noaste prooro(ia adea#arata. Ade#aratii profeti predi(a toti !n sin"!r &!mne'e!; N! s!fera
de o 0oala psi*i(a; N! sint inselatori; N! !m0la d!pa a#eri si (isti"; N! se in"ri/es( de (ele ne(esare
#ietii, (i se m!lt!mes( (! intretinerea pe (are le)o trimite &!mne'e!; Prooro(iile lor s)a! inm!ltit, sa!
se inm!ltes( into(mai. C!nos(and a(este (riterii, p!tem (om0ate falsele prooro(ii.
Biseri(a (ea Una, Sfinta, So0orni(eas(a si Apostoleas(a, a pastrat si pastrea'a (! sfintenie Re#elatia
d!mne'eias(a asa (!m &!mne'e! a dat)o, p!nind)o la indemina (redin(iosilor, odata (! mi/loa(ele
ne(esare mint!irii.
Pr. Prof. Sorin Co!ma,
$2iropolia .leniei$, nr. 63(986, pag. 75-8).
Page 53 of 449
$. CUNOASTEREA LUI DUMNEZEU& CATA"ATISM SI APO"ATISM
APO"ATISMUL CA PRINCIPIU AL INTERPRETARII S"INTEI SCRIPTURI LA
PARINTII 'RECI AI !ISERICII#
Apofatie, de la "re(es!l Bapofati,osB, inseamna ne"ati#. Apofatism!l este o (ale de (!noastere a l!i
&!mne'e! prin ne"area ori(aror imperfe(ti!ni. Apofatism inseamna o depasire a mi/loa(elor de
(!noastere a l!i &!mne'e!, prin ne"atie.
&!mne'e! S)a des(operit om!l!i. &es(operirea l!i &!mne'e! isi are in(ep!t!l in (rearea l!mii, prin
C!#ant!l 4!i si prim implinirea C!#ant!l!i, a 4o"os!l!i1 B4a in(ep!t era C!#ant!l, toate prin 2l s)a!
fa(!t si C!#ant!l s)a fa(!t tr!p... B (Ioan 1, 1)17.
Prin intr!parea C!#ant!l!i, a 4o"os!l!i, S)a des(operit &!mne'e!. Astfel C!#ant!l, 4o"os!l, (a
persoana a l!i &!mne'e!, (el!i intreit, este ade#arat!l mi/lo(itor al des(operirii Sale d!mne'eiesti.
A(easta des(operire se pastrea'a in Biseri(a, in (ea a intr!parii C!#ant!l!i, pe de o parte (a tr!p si
san"e al l!i $ristos in Sfanta Taina a 2!*aristiei, pe de alta parte (a predi(a a B!nei 3estiri, (e se
impartaseste (redion(iosilor. Astfel se in#redni(este (redin(ios!l de des(operirea l!i &!mne'e! in
Biseri(a. &espre sens!l initial al noti!nii 4o"os s)a s(ris m!lt. 4a a(estea n)as mai ada!"a nimi(. Ni(i
n! am intentia sa ma o(!p de realitatile e!*aristi(e, prin (are C!#ant!l l!i &!mne'e! S)a fa(!t tr!p si
se impartaseste om!l!i. 2! ma refer la C!#ant!l prin (are des(operirea l!i &!mne'e! a/!n"e la
e-presie, la C!#ant!l pe (are oamenii, sa! Sfanta S(ript!ra, s(risa de oameni, il intre0!intea'a pentr!
a e-prima des(operirea l!i &!mne'e!. &espre anali'a a(est!i C!#ant s)a #or0it m!lt in de(!rs!l
timp!l!i. &is(!tia s)a p!rtat insa, in #remea din !rma (! deose0ire prin pro#o(area demitolo"i'arii,
sa! a teolo"iei despre asa)'is!l B&!mne'e! este mortB (Eott ist tot. In a(easta pri#inta s)a a!'it
p!tin "las!l Parintilor "re(i ai Biseri(ii, pentr! (onsiderent!l (a Parintii s!nt #e(*i, pro0lemele insa noi
si a(t!ale. N!mai (a pro0lemele n! s!nt (*iar asa de noi (!m par ele si pri#ite mai de aproape prin
Parintii Biseri(ii, s!nt dest!l de a(t!ale. 2le n! se #or (iti insa (a !n do(!ment filolo"i( al !nei (!lt!ri
#e(*i si tre(!te, (a(i d!*!l Parintilor n!)I !n!l stati(, impietrit, netrasmisi0il, (i este e-presia
dinami(a a #ietii Biseri(ii din toate timp!rile. Biseri(a este tr!p!l l!i $ristos, (are ieri si a'i si
totdea!na ramane a(eeasi.
&a(a #oim sa introd!(em pe Sfintii Parinti in dis(!tia a(easta, ne i'0im de teolo"ia lor, (are)I de
mare insemnatate si (are a fi-at "andirea lor1 apofatism!l. Apofatism!l este la Parintii rasariteni ai
Biseri(ii temelia ori(aror noti!ni despre &!mne'e! si des(operirea l!i. 2! #oi e-pli(a in (ate#a
(!#inte, (e se intele"e prin a(easta. S(olasti(a a de'#oltat trei (ai B(a!salitatisB, B#ia ne"ationisB si
asa)n!mita B#ia eminetiaeB. A(este (ai le)a fa(!t (!nos(!te in(a din #ea(!l al 3)lea a!tor!l (are a
transmis l!(rari s!0 n!mele de &ionisie Areopa"it!l si a s(ris (a ne(!nos(!t!l &!mne'e! poate fi
(!nos(!t d!pa l!me, (are este (*ip!l desa#arsirii l!i &!mne'e! si se poate !r(a la 2l lepadand!)se de
tot (e este efemer; ridi(and!)se deas!pra (elor pamantesti #ede in ele (a!'a t!t!ror l!(r!rilor.
Pornind!)se de la a(este trei (ai, teolo"ia rasariteana si &ionisie Areopa"it!l n)a! fost !ltimii, ei
ded!( termen!l apofatism de la BaferesisB C!#ant!l BapofatismosB este !n (ompo'it!m din prepo'itia
BapoB si ad/e(ti#!l faton, de la #er0!l fimi Q a 'i(e. C!#ant!l s)ar p!tea trad!(e (!1 de nesp!s,
ine-prima0il, sa! (! (e#a asemanator.
Astfel e limpede (a apofatism!l este toata teolo"ia ortodo-a despre &!mne'e!. Astfel se tre(e de la
apofatism la ,atafatism si la do-olo"ie, la preamarirea maretiei l!i &!mne'e!. Astfel (itim intr)!n imn
Page 54 of 449
al Biseri(ii Ortodo-e1 B&!mne'e!l tainelor (elor ne"raite si ne#a'!te .. n! "asim (!#inte prin (are sa
ne e-primam Treimea (ea nepatr!nsa a l!i &!mne'e!B sa! !n imn al nasterii &omn!l!i1 BO mare si
ne(!prinsa taina #ad e!, in lo( de (er iad!l, in lo( de *er!#imi pe +e(ioara, ieslea (a lo( !nde a fost
ase'at Cel ne(!prins, &!mne'e!, $ristos, pe (are)l (instim in (antariB. Ai(i tre0!ie de o0ser#at (a
sfarsit!l do-olo"iei si in(ep!t!l do-olo"iei s!nt o (ara(teristi(a esentiala a imnelor ortodo-e si astfel
Ortodo-ia d!pa inteles!l d!0l! al (!#ant!l!i Bdo-aB, este n! n!mai ade#arat!l imn de la!da al l!i
&!mne'e! (i si o ade#arata in#atat!ra. B&o-aB (a in#atat!ra este nedespartita de Bdo-aB (a la!da.
Al doilea (ara(ter distin(ti# al apofatism!l!i rasaritean, este (a el se temeini(este pe deose0irea
dintre fiintele si p!terile l!i &!mne'e!. Prin l!(rarile Sale 2l se des(opera si isi fa(e (!nos(!ta fiinta,
insa B!siaB ramane ne(!nos(!ta si ina((esi0ila. A(easta ina((esi0ilitate si ne(!noastere a l!i
&!mne'e! este p!n(t!l de ple(are, o0ie(t!l si s(op!l apofatism!l!i.
3e(*ii s(olasti(i, si (! deose0ire Toma AG!in!l, identifi(a B!siaB, fiinta l!i &!mne'e!, (! ener"ia
(!rata in(at sp!nea! (a &!mne'e! ar fi !n Ba(t!s p!r!sB si prin !rmare om!l l)ar (!noaste pe
&!mne'e!l n!mai in parte. Ca !rmare teolo"ia ap!seana n! fa(e deose0ire intre B!siaB l!i &!mne'e! si
p!terile Sale. &ar in fel!l a(esta se i#es( pro0leme (ompli(ate. C!m se #a (omenta de pilda lo(!l II
Petr! 1,71 BSa #a fa(eti partasi d!mne'eiestii firiMB
Pre(!m este (!nos(!t a(esta este !n lo( 0i0li( esential, (are #esteste ind!mne'eirea om!l!i, pe (are
Biseri(ile o s!0linia'a in mod spe(ial astfel in(at in#atat!ra despre ind!mne'eirea om!l!i (onstit!ie !n
p!n(t (entral al Teolo"iei rasaritene. Pe 0a'a a(est!i lo( se p!ne intre0area1 da(a &!mne'e! este
Ba(t!s p!r!sB, ener"ie (!rata si fiinta 4!i este identi(a (! p!terile Sale, (!m se poate, d!pa lo(!l
pomenit mai s!s, impartasi om!l de firea d!mne'eias(aF
&a(a n! fa(em deose0ire intre fiintele ne(reate si p!terile ne(reate si intele"em pe &!mne'e! (a
Ba(t!s p!r!sB, at!n(i raman do!a posi0ilitati1 (ea dintai posi0ilitate ar fi (a ind!mne'eirea se
sa#arseste prin parti(iparea la Ba(t!s p!r!sB, adi(a la (*iar fiinta l!i &!mne'e!. A(easta insa, n)o
afirma ni(i s(olasti(a ni(i oare(are alt teolo", (a(i &!mne'e! este a se intele"e de la in(ep!t (a o
fiinta de nepatr!ns si in#iola0ila; da(a intr)!n oare(are mod ar p!tea fi a((esi0il n)ar mai fi
&!mne'e!. Afara de a(easta prin parti(iparea om!l!i la Ba(t!s p!r!sB, adi(a la !sia l!i &!mne'e!, ar fi
!n &!mne'e! d!pa fire. In a(est (a' &!mne'e! ar a#ea trei milioane si 0ilioane de iposta'e, (ate
persoane ar fi (ele (are pot l!a parte la fiinta Sa, (a(i a(eia (are ar a#ea parte de fiinta l!i
&!mne'e!, nat!ral n)ar ren!nta la (e este al persoanei Sale.
S(olasti(a n! poate da !n rasp!ns m!lt!mitor la a(easta atat de importanta pro0lema teolo"i(a.
Pentr! Parintii din Rasarit, dimpotri#a, rasp!ns!l este foarte simpl!1 pentr! (a pe de o parte d!pa
fiinta Sa &!mne'e! este ina((esi0il pentr! oameni si pentr! (a, pe de alta parte pentr! om!l (are
tinde spre ind!mne'eire (t*eosis tre0!ie sa se impartaseas(a de firea d!mne'eias(a, s!ntem ne#oiti
sa deose0im intre !sia di#ina, (ea neinteleasa, nea((esi0ila si (ea a((esi0ila, si (ea nedespartita de
!sia d!mne'eias(a, prin (are #a fi (!nos(!t &!mne'e!.
In#atat!ra despre deose0irile intre fiinta si p!terile l!i &!mne'e! a de'#oltat)o (! ose0ire Eri"orie
Palama, ar*iepis(op!l Saloni(!l!i in #ea(!l al CI3)lea.
2ste (lasi( (!#ant!l Sfant!l!i 3asile (el %are1 BP!terile s!nt, (e e drept, m!ltiple, fiinta (!sia este
insa simpla. Noi 'i(em, (e)I drept, (a il (!noastem pe &!mne'e! d!pa p!terile 4!i, dar noi n! afirmam
(a ne apropiem de fiinta (!sia, (a(i p!terile 4!i (o0oara la noi /os, dar fiinta Sa ramane ina((esi0ilaB.
Asemenea si fratele sa! Eri"orie al Nisei s(rie1 BCel ne#a'!t d!pa fire, se fa(e #a'!t prin p!teriB.
Page 55 of 449
Prin a(easta am a/!ns la fiinta apofatism!l!i. C*iar a(easta a((ent!are a ina((esi0ilitatii l!i &!mne'e!
o aflam in teolo"ia apofati(a, (are este d!pa (!m am sp!s, (ara(teristi(a pentr! Parintii Biseri(ii
rasaritene.
Cel dintai s(riitor (are s)a o(!pat sistemati( de ina((esi0ilitatea fiintei d!mne'eiesti pentr! rati!nea
omeneas(a a fost Clement din Ale-andria. Inainte de el in(a Atena"ora a (ara(teri'at pe &!mne'e!
(a1 Bnepatr!ns si ne(!prinsB. Si Teofil al Antio*iei s)a e-primat (a (*ip!l l!i &!mne'e! ar fi Bde
nesp!s, de nedes(ris si de ne#a'!t (! o(*ii tr!pestiB. In(a mai de#reme Clement din Roma si inainte
de el +ilo din Ale-andria, a! (onsiderat (a a patr!nde (! intele"erea pe &!mne'e! este imposi0il. +ilo
a (onsiderat pe &!mne'e! ina((esi0il.
&!pa Clement din Ale-andria noi n! p!tem intele"e pe &!mne'e! in (eea (e este, (i in (eea (e n! este.
&!mne'e! este d!pa el de ne(!prins. Toate sp!sele noastre despre &!mne'e! s!nt (on#entionale
B(a(i (!m te poate sp!ne, 'i(e el, (eea (e n! e ni(i se-, ni(i deose0ire, ni(i (*ip, ni(i indi#id, ni(i
n!mar. N! ai dreptate da(a il infatise'i (a pe !n intre", sa arati parti din 2l, (a(i (eea (e este !na
este nedespartita, de a(eea este 2l fara de sfarsit, fara dimensi!ni si fara intre"imi, adi(a fara
forma si fara n!me si da(a !neori ii 'i(em pe n!me1 Un!l, Binele, Rati!nea, 2-istenta, ori Tata, ori
Creator, ori &omn, o fa(em a(easta n! pentr! (a ar a#ea !n n!me propri! al Sa!, noi intre0!intam
doar din perple-itate n!miri fr!mose pentr! (a rati!nea sa n! se piarda in alte n!miri si pentr! a a#ea
pe a(estea (a sa ne spri/inim pe ele. Pentr! (a ni(i !na din a(estea n! infatisea'a pe &!mne'e!...B, (a(i
d!pa Eri"orie din Na'ians, la &!mne'e! n! pot !r(a "and!rile omenesti. Ni(i n! n!mai "and!rile
omenesti, afirma &idim Or0!l din Ale-andria, dar ni(i (*iar (ele serafimi(e n! pot !r(a pana la
&!mne'e!. In intai!l (apitol din (ea de a II)a (arte despre Sfanta Treime, el se o(!pa (*iar de
neintele"erea Sfintei Treimi si asa d!pa el, ea este ne#a'!ta, ne(!prinsa (aperilitos pentr! o(*ii
serafimi(i.
Sentiment!l nep!tintei de a)4 intele"e, de a patr!nde in imensitatea l!i &!mne'e! si "rairea despre
2l, este tot !n mod de a #eni la 2l si a #or0i despre 2l. %ai m!lt, ea este o e-perienta la (are se
a/!n"e, d!pa alte (ai in(er(ate.
Pentr! a da e-presie a(estei e-periente aseamana Sfintii Parinti no!r!l int!ne(at s!0 (are a !r(at
%oise pe m!ntele Sinai, (! int!neri(!l ne(!noasterii nat!rii l!i &!mne'e!.
&!pa a!tor!l (! n!mele &ionisie Areopa"it!l, n! %oise ofera l!mina, (a(i &!mne'e! este inafara de
e-perienta om!l!i. O interpretare insa o da apofatism!l.
2-presiile Bdin(olo de ori(e, din(olo de toateB, s!nt simpati'ate de (atre Sfintii Parinti. Asa 'i(e
Atanasie (el %are despre &!mne'e!1 B2l este din(olo de ori(e B!siaB si de ori(e (!"etare omeneas(aB.
Si %a-im %art!risitor!l s(rie, in (omentari!l sa! la opera areopa"ita, despre n!mele l!i &!mne'e!1
B&!mne'e! n! este B!siaB (i din(olo de ori(e B!siaB, n! e simpl!, (i din(olo de simplitate, n! este
ratin!e (no!s (i din(olo de rati!ne, n! !nitate (i din(olo de !nitateB. A(elasi a!tor sp!ne1 &!mne'e!
se n!meste atat (el (e este, (at si (el (e n! este.
&espre !sia l!i &!mne'e! s(ri! mai ales (apado(ienii. Sfant!l 3asile (el %are s(ria1 BTotdea!na este
(e#a (e n! p!tem e-prima, (and e #or0a despre &!mne'e!B, iar %a-im %art!risitor!l1 BN!mai #esni(ia
este per(eti0ila si (eea (e este din(olo de (!noastereB. 4a o s!ta de ani d!pa a(eea a e-primat Ioan
&amas(*in a(eeasi idee1 B+ara de sfarsit si neper(epti#ila este noti!nea l!i &!mne'e!. Ceea (e
sp!nem noi despre &!mne'e!, n! de'#al!ie nat!ra l!i &!mne'e!B. A defini pe &!mne'e! este imposi0il
s(rie Eri"orie din Na'ians1 B1 BOM T! (el de din(olo de ori(e, (!m ar p!tea sa te des(rie pe Tine
(!#ant!l om!l!iB. In pri#inta (!noasterii l!i &!mne'e!, Sfant!l Ioan E!ra de A!r e de a(ord (! Sfintii
Page 56 of 449
Parinti. A s(ris si el impotri#a l!i 2!nomie. 2l a s(ris (*iar despre ne(!noasterea l!i &!mne'e!. Pentr!
a do#edi afirmarile sale el se refera la Isaia 6, 1 !nde (itim1 BAm #a'!t pe &!mne'e!, se'and pe !n
s(a!n si serafimi statea! inaintea l!i si)si a(operea! fetele... B.
&ar &!mne'e! n! S)a aratat (!m este, (i (!m si)4 per(epe om!l, d!pa ins!sirile sale spirit!ale.
Sfant!l Ioan $risostom se refera la 2#an"*elist!l Ioan (are s(rie1 BPe &!mne'e! n! l)a #a'!t nimeniB.
Asadar apofatism!l este !na din (aile de (!noastere a l!i &!mne'e!, prin ne"atie. Apofatism!l
depaseste mi/loa(ele de (!noastere afirmand prin ne"atie relitatea perfe(ti!nilor Sale. Apofatism!l
are s!port in traditia (restina, s!stin!ta de oamenii repre'entati#i ai Biseri(ii, Parinti si s(riitori
0iseri(esti. Ar"!mentele apofatism!l!i s!nt atat de p!terni(e in(at ele "enerea'a (redinta in
&!mne'e! si pot s)o dinami'e'e, a(olo !nde ea este minimali'ata, dar mai ales fa(ilitea'a
interpretarea !nor te-te 0i0li(e, (onstit!ind !n a!-iliar al (omentari!l!i la (artea #ietii noastre
spirit!ale.
Prof. +eorge +alii!,
$Alar#l &ana#l#i$, nr. (-33(996, pag. (2-(6, rad#'ere de Pr. Prof. Dr. 4i'olae 4eaga.
H Trad!(erea st!di!l!i BApop*atism!s als Prin'ip der S(*rifta!sle"!n" 0ei der "rie(*is(*en
Kir(*en#aternB apar!t in re#. B2#an"elis(*e T*eolo"ieB, %!n(*en, nr. 1, 1D?A, pa". .?)7A. A!tor!l este
profesor la +a(!ltatea de Teolo"ie din Atena.
Page 57 of 449
CUNOASTEREA CATA"ATICA SI APO"ATICA
&!pa forma de e-primare in "eneral, afirmati#a sa! ne"ati#a, a (!noasterii noastre despre &!mne'e!,
a(easta (!noastere poate fi impartita in (atafati(a (de la "r. Q afirmati#a si
apofati(a
( Q ne"ati#. Teolo"ia !tili'ea'a a(este do!a n!miri, (atafati( ai apofati(, in inteles!l
de (ai de (!noastere reli"ioasa si forme de e-primare a a(estei (!noasteri, (ale afirmati#a si (ale
ne"ati#a, (a si teolo"ie (atafati(a si teolo"ie apofati(a.
Astfel, despre &!mne'e! afirmam (a este Cel #i! si personal, (a este spirit a0sol!t, (a are toate
perfe(ti!nile in sens a0sol!t, (a este atot0!n, i!0ire, atotsti!tor, atotintelept, atotdrept,
atotp!terni(, et(. A(est (*ip de afirmare a ade#ar!rilor despre &!mne'e! se n!meste (atafatism.
C!noasterea apofati(a se (ara(teri'ea'a prin ne"area ori(arei imperfe(ti!ni in &!mne'e!, (eea (e, in
fond, inseamna afirmarea t!t!ror perfe(ti!nilor in 2l. In trans(edenta fiintei sale personale,
&!mne'e! ramane ne(!nos(!t si ne(!prins.
&!mne'e! n! poate fi (!nos(!t in a(elasi (*ip in (are s!nt (!nos(!te realitatile din l!mea (on(reta,
folosind ideile sa! noti!nile de timp si spati! si raport!rile dintre fenomenele nat!rale, fiind(a
&!mne'e! le trans(ede pe toate. Astfel, sp!nand)se (a &!mne'e! !mple timp!l si spati!l, n! s)a
afirmat dest!l despre &!mne'e!, intr!(at 2l depaseste toate in (*ip a0sol!t, le trans(ede fiind
#esni( si ne(!prins, nemar"init. &e a(eea, afirmand!)se (eea (e n! este &!mne'e!, se sp!ne mai m!lt
despre 2l, despre mister!l di#in inefa0il, ine-prima0il in "rai omenes(, de(at se sp!ne in (on(epte sa!
noti!ni afirmati#e. Teolo"ia apofati(a, apofatism!l s!stine (a ne"atiile, an!me propo'itiile ne"ati#e
despre perfe(ti!nile l!i &!mne'e!, s!nt mai potri#ite, adi(a mai (oresp!n'atoare o0ie(t!l!i la (are se
refera, adi(a la prof!n'imea mister!l!i d!mne'eies(, pe (are (a!ta sa)l e-prime depasind e-istentele
(reate. &ar, (! toate a(estea, mister!l fiintei d!mne'eiesti depaseste sa! trans(ede atat
(atafatism!l, (at si apofatism!l, ramanand in sine in(o"nos(i0il, de ne(!nos(!t, in(ompre*ensi0il, de
ne(!prins (! mintea si ina((esi0il, de nea/!ns la el, prin p!teri proprii.
C! toate a(estea, apofatism!l n! inseamna a"nosti(ism, adi(a lipsa de (!noastere o0ie(ti#a, ni(i
i"noranta sa! in(!lt!ra, (i depasire a mi/loa(elor o0isn!ite de (!noastere. In fond, teolo"ia apofati(a
se intemeia'a pe premisa (a e-istenta l!i &!mne'e! Cel 3i!, in(o"nos(i0il si in(ompre*ensi0il, este in
toata deplinatatea Sa mai e#identa spirit!l!i omenes( de(at toate (elelalte e-istente. 2ste #or0a,
asadar, n! despre o e-istenta demonstrata lo"i(, (i s!pralo"i(, prin e#identa traita a e-istentei l!i
&!mne'e! si prin orientarea fireas(a a om!l!i, (a dorinta, (a nostal"ie, spre Parintele l!i (eres(. Iar
e#identa traita a e-istentei l!i &!mne'e! pres!p!ne o pre"atire pentr! ea, printr)o stradanie
spirit!ala, prin pasirea *otarita pe !r(!s d!*o#ni(es(, (! a/!tor!l *ari( de la &!mne'e! si (! ri#na, (!
ferirea de patimi, (! as(e'a si (! r!"a(i!ne din partea om!l!i (redin(ios. A(est!i !r(!s spirit!al n! i
se p!ne opreliste, (i, dimpotri#a, nein(etat indemn de inaintare (I Cor. 1., 61, de (restere spirit!ala
spre #irsta deplinitatii l!i $ristos (2fes. 7,16.
Astfel, (*iar si apofatism!l, (ale de (!noastere prin ne"atie, apare (a depasit, intr!(it e#identa
traita, e-perienta spirit!ala, este patr!ndere misti(a, printr)!n (*ip deose0it de patr!ndere a l!minii
d!mne'eiesti de inalta intensitate in s!fletele (elor #redni(i, &!mne'e! fa(ind!)se (!nos(!t, se
intele"e (a n! in fiinta 4!i nepatr!nsa, (i in ener"iile si l!(rarile 4!i ne(reate si nedespartite de
fiinta, dar prin (are 2l se (om!ni(a si se impartaseste. Sim0ol!l (!noasterii misti(e a l!i &!mne'e!
este l!mina ta0ori(a.
Page 58 of 449
Cea mai inalta si mai (!prin'atoare (!noastere a l!i &!mne'e! este (ea prin ade#arata (redinta
in(al'ita de i!0ire, (oroana #irt!tilor (I Cor. 16, 16. Ca(i B &!mne'e! este i!0ire (I Ioan, 7, 16 si,
a(easta fiind, 2l (o0oara in l!me, pe (are o i!0este (Ioan, 6, 16, iar B noi i!0im pe &!mne'e!, pentr!
(a 2l ne)a i!0it (el dintii B (I Ioan, 6, 16, iar B noi i!0im pe &!mne'e!, pentr! (a 2l ne)a i!0it (el
dintii B (I Ioan, 7, 1D si, i!0ind!)4, ne ridi(am la 2l, fiind(a B i!0irea este de la &!mne'e! si ori(ine
i!0este pe &!mne'e! si (!noaste pe &!mne'e!. Cel (e n! i!0este n! (!noaste pe &!mne'e!B (I Ioan,
7, @)?, insa B (el (e ramine in i!0ire ramine in &!mne'e! si &!mne'e! ramine intr! el B
(I Ioan 7, 16.
&in toate a(estea n! re'!lta, (!m s)ar parea tinind seama de nep!tinta patr!nderii (!noasterii
noastre in esenta l!(r!rilor d!mne'eiesti, (a, in "eneral, am (!noaste prea p!tin din (ele ale l!i
&!mne'e!, an!me din fiinta si atri0!tele 4!i, (i, dimpotri#a, (!noastem m!lt da(a ne strad!im d!pa
(!#iinta sa inaintam pe (alea (!noasterii oferita no!a prin Re#elatia nat!rala si s!pranat!rala si da(a
ne silim s)o transp!nem in #iata. Ca(i (!noastem tot (e ne este ne(esar pentr! mint!ire; si ni(i !n
(redin(ios ade#arat n! poate ni(i "indi si ni(i sp!ne (a Biseri(a dreptmaritoare n!)l in#ata tot (e este
tre0!in(ios pentr! mint!ire.
Pr. Prof. Dr. I!idor 5odoran, Ar1id. Prof. Dr. Ioan 6agrean,
"Teologia dogmatica" , man#al penr# !eminariile eologi'e, &#'#re!i, (99(, pag. 94-96.
Page 59 of 449
$I. S"ANTA TREIME
IN$ATATURA ORTODO%A DESPRE DUMNEZEU S"ANTA TREIME
S+INTA TR2I%2 ) BAsadar, in prim!l lo(, sa fie p!sa (a temelie in s!flet!l #ostr!, do"ma despre
&!mne'e!B, indeamna Sfint!l C*iril al Ier!salim!l!i, pe (ei (are se pre"atea! sa de#ina (restini prin
Taina Bote'!l!i
1
.
Intr)ade#ar, (redinta in &!mne'e!)Sfinta Treime (onstit!ie in#atat!ra f!mdamentala si spe(ifi(a a
Biseri(ii Crestine. Cre'!l ortodo- ni(eo)(onstantinopolitan, in (are se re'!ma traditia Biseri(ii
apostoli(e si patristi(e, are in (entr!l l!i mart!risirea (a &!mne'e! este Un!l in fiinta Sa
d!mne'eias(a si intreit in persoanele Sale1 BCred intr)!n!l &!mne'e!, Tatal Atottiitor!l... Cred in !n!l
&omn Is!s $ristos... Cred In &!*!l SfintB. Ori(e r!"a(i!ne (restina, la!da, taina sa! sl!/0a
0iseri(eas(a in(epe si sfirseste (! in#o(area Sfintei Treimi1 BIn n!mele Tatal!i si al +i!l!i si al
Sfint!l!i &!*B... BCa Tie se (!#ine toata marirea, (instea si in(*inarea, Tatal!i si +i!l!i si Sfint!l!i
&!*B.
Credinta intr)!n sin"!r &!mne'e! personal ) monoteism!l ) este in#atat!ra prin(ipala (are s)a
des(operit in 3e(*i!l Testament (Iesire CC, .)6; &e!t.3I, 7; Isaia C4III, 1A)11 si (are s)a pastrat
si in No!l Testament (%ar(! CII, .D; Ioan C3II, 6. 2-istenta l!i &!mne'e!, (a fiinta (reatoare a
intre"!l!i !ni#ers si pre'enta in (reatia Sa, este afirmata (*iar in prim!l #erset al Sfintei S(ript!ri1
B4a in(ep!t, &!mne'e! a fa(!t (er!l si pamint!lB (+a(.I, 1. &!mne'e! e-ista prin Sine, fiind insasi
e-istenta (ea ade#arata si proprie1 B2! sint Cel (e sintB (Iesire III, 17. +irea si s!flarea intrea"a
e-ista si se mentine in e-istenta, prin p!terea si atotpre'enta l!i &!mne'e!1 BN! !mpl! e!, oare,
(er!l si pamint!lFB (Ieremia CCIII, .7. &e a(eea, (el (e pri#este (reatia (! o(*ii (redintei, #ede in
ea !rmele pre'entei l!i &!mne'e!1 BCer!rile sp!n sla#a l!i &!mne'e! si fa(erea miinilor 4!i o #esteste
tariaB (Ps.C3III, 1)..
&es(operirea personala a l!i &!mne'e! s)a e-primat in istoria 3e(*i!l!i Testament, mai ales, prin
Ble"aminteleB pe (are &!mne'e! le)a in(*eiat (! popor!l Israel ((f.+a(ere C3II, ..
Astfel &!mne'e!l t!t!ror de#ine parintele !n!i popor1 BAm sa #a primes( sa)%i fiti popor, iar 2! sa
fi! &!mne'e!l #ostr!B (Iesire 3I, @.
In perioada 3e(*i!l!i Testament, &!mne'e! s)a des(operit si (a treime de persoane, dar intr)!n mod
indire(t si ne(lar, deoare(e a(easta era perioada de pre"atire a mint!irii. Tot!si, e-ista !nele
mart!rii (are se refera la persoanele Sfintei Treimi, (!m ar fi de pilda1 e-presia BSa fa(em om d!pa
(*ip!l si asemanarea NoastraB (+a(ere I, .6; (intarea intreita BSfint, Sfint, Sfint este &omn!l
Sa#aotB (Isaia 3I, 6; Apo(.I3, ?; aparitia (elor trei tineri, la ste/ar!l %am#ri, (arora A#raam le)a
ad!s dar!ri si in(*inare (+a s)a des(operit si (a treime de persoane, dar intr)!n mod indire(t si
ne(lar, deoare(e a(easta era perioada de pre"atire a mint!irii. Tot!si, e-ista !nele mart!rii (are se
refera la persoanele Sfintei Treimi, (!m ar fi de pilda1 e-presia BSa fa(em om d!pa (*ip!l si
asemanarea NoastraB (+a(ere I, .6; (intarea intreita BSfint, Sfint, Sfint este &omn!l Sa#aotB (Isaia
3I, 6; Apo(.I3, ?; aparitia (elor trei tineri, la ste/ar!l %am#ri, (arora A#raam le)a ad!s dar!ri si
in(*inare (+a(ere C3III, 1).. &e asemenea, e-ista !nele referiri la C!#int!l l!i &!mne'e! (Ps.C3I,
.A; CC3III, ?D si la &!*!l l!i &!mne'e! (Ps.CCCII, 6; CIII, 6A)61; Io# CCCIII, 7.
Page 6) of 449
In No!l Testament, (redinta intr)!n sin"!r &!mne'e! in trei persoane este pe deplin des(operita de
ins!si +i!l l!i &!mne'e!, in #iata si sl!/irea (ar!ia noi am (!nos(!t taina Sfintei Treimi. &e pilda, la
Bote'!l %int!itor!l!i in Iordan sint pre'ente in mod real toate (ele trei persoane1 Tatal, (are
intareste prin "las!l Sa! din (er!ri (a1 B A(esta este +i!l %e! (el i!0it intr! (are am 0ine#oitB; &!*!l
Sfint, Care, in (*ip de por!m0el, s)a po"orit peste Iis!s; +i!l, Care, desi fara de pa(at, primeste sa
fie 0ote'at de la Ioan B(a sa se implineas(a toata dreptateaB (%atei III, 16)1@.
2#an"*eliile a! pastrat n!meroase te-te in (are se #or0este despre (ele trei persoane ale l!i
&!mne'e!, fie in mod deose0it, fie la !n lo(. Tatal si +i!l sint amintiti deoses0it in #erset!l1 BPe
&!mne'e! nimeni n! 4)a #a'!t #reodata. +i!l Cel Un!l)Nas(!t, (are este in sin!l Tatal!i, A(ela l)a
fa(!t (!nos(!tB (Ioan I, 1?. &espre &!*!l Sfint, Iis!s sp!ne1 BIar (ind #a #eni %in"iietor!l, pe (are
2! il #oi trimite #o!a de la Tatal, &!*!l ade#ar!l!i, (are de la Tatal p!r(ede, A(ela #a mart!risi
despre %ineB (Ioan C3, .6. Inainte de inaltarea Sa la (er, Iis!s $ristos por!n(este !(eni(ilor Sai sa
mear"a la propo#ad!ire si sa 0ote'e, in n!mele Sfintei Treimi, pe (ei (e #or (rede1 B%er"ind, in#atati
toate neam!rile, 0ote'ind!)le in n!mele Tatal!i si al +i!l!i si al Sfint!l!i &!*B (%atei CC3III, 1D.
In propo#ad!irea Apostolilor, (redinta in &!mne'e!)Sfinta Treime, este, de asemenea, mart!risita in
mod (lar. In predi(a sa, din 'i!a Cin(i'e(imii, Sfint!l Apostol Petr! sp!ne1 B&!mne'e! a in#iat pe
a(est Iis!s, Car!ia noi toti sintem martori. &e(i, inaltind!)se prin dreapta l!i &!mne'e! si primind de
la Tatal fa"ad!inta &!*!l!i Sfint, l)a re#arsat pe a(esta, (!m #edeti si a!'iti #oi a(!mB (+apte II, 6.)
66. Sfint!l Apostol Pa#el adresea'a (orintenilor o sal!tare in n!mele Sfintei Treimi1 B$ar!l &omn!l!i
nostr! Iis!s $ristos si dra"ostea l!i &!mne'e! si impartasirea Sfint!l!i &!* sa fie (! #oi totiB (II
Cor.CIII, 16.
A(elasi &!mne'e!, (are a #or0it in 3e(*i!l Testament, s)a des(operit (a Treime in No!l Testament.
Ca(i Be-ista !n sin"!r &!mne'e! B (+apte III, 6A si &!mne'e! pe (are il adora (restinii, BTatal
&!mne'e!l!i nostr! Iis!s $ristosB (2fes. III, 17; II Cor. I, 6, este &!mne'e!l l!i A#raam si a l!i
Isaa( si al l!i Ia(o0, &!mne'e!l parintilor popor!l!i l!i IsraelB (+apte III, 6A; 3II, 6.; (f. si Iesire
III, 6.
In#atat!ra despre &!mne'e! (el !ni( in fiinta si intreit in persoane s)a in(*e"at dest!l de timp!ri! si
apare in sim0ol!rile de (redinta din se(ol!l al II)lea (Teofil al Antio*iei. &ar intr!(it s)a! i#it !nele
ne(laritati si neintele"eri in (e pri#este taina !nitatii persoanelor Sfintei Treimi, Biseri(a Ortodo-a,
fie pe (alea Sinoadelor 2(!meni(e, fie pe (ea a sinoadelor lo(ale, s)a pron!ntat (! a!toritate in (e
pri#este in#atat!ra despre deofiintimea si e"alitatea (elor trei persoane in &!mne'e! (el Uni(. Un rol
de mare importanta in pre(i'area do"mei Sfintei Treimi a! a#!t Sfintii Parinti Atanasie (el %are,
C*iril al Ale-andriei, Eri"orie de Na'ian', 3asile (el %are, %a-im %art!risitor!l, Ioan &amas(*in,
Eri"orie Palama si altii.
Potri#it in#atat!rii ortodo-e, &!mne'e! este !n!l in fiinta Sa si s!0'ista intreit in ipostasele Sale.
&!mne'eirea n! este o fire (omp!sa din trei ipostase, (i o sin"!ra fiinta in trei ipostase desa#irsite
.
.
&e a(eea, BCind 'i( &!mne'e!, intele" Tatal, +i!l si &!*!l SfintB sp!ne Sfint!l Eri"orie de Na'ian'
6
.
In &!mne'e! e-ista o sin"!ra fiinta, o sin"!ra #ointa si o sin"!ra l!(rare. +iinta d!mne'eias(a
formea'a o !nitate desa#irsita, dar ea n! se limitea'a si n! se in(*ide intr)o sin"!ra persoana. &esi
fiintea'a in mod !nitar, &!mne'eirea are !n mod de s!0'istenta treimi(. Tatal, +i!l si &!*!l Sfint a!
persoana lor proprie si in fie(are persoana s!0'ista !na si a(eeasi fire d!mne'eias(a in mod deplin.
&!mne'e! este deofiinta, are !n prin(ipi! !ni( al firii si e-istentei si este (ontemplat in Treime. Cele
trei persoane e-ista !na in alta, si tot (e se atri0!ie !neia, se atri0!ie si (eleilalte. Prin !rmare, in
&!mne'e! e-ista o sin"!ra fiinta si a(eeasi fiinta neimpartita si trei persoane deose0ite, deofiinta si
e"ale. &!mne'eirea fiintea'a !nitar si s!0'ista treimi(. &e a(eea, (ind sp!nem Sfinta Treime, ne
Page 6( of 449
"indim la !nirea (elor trei persoane in (are fiintea'a &!mne'e! (el !ni( d!pa fiinta, #ointa si l!(rarea
Sa. &!mne'e! este !n!l in trei, adi(a intr)o sin"!ra &!mne'eire in trei ipostase.
&o"ma Sfintei Treimi (!prinde n! n!mai mart!risirea despre !nitatea fiintei, despre deofiintimea si
e"alitatea (elor trei ipostase, (i si in#atat!ra despre ins!sirile fie(arei persoane, adi(a (e este
propri! !nei persoane si o fa(e distin(ta de (elelalte. Sfintii Parinti in(ata (a taina Sfintei Treimi
(onsta in mod!l de a e-ista al !nei persoane in alta si din alta, sa! in relatiile de ori"ine si le"at!rile
dintre persoane. &in a(est p!n(t de #edere, se pot distin"e1 nenasterea, sa! e-istenta de sine, (a
mod de a fi personal al Tatal!i (2fes. III, 17)15; nasterea +i!l!i din Tatal din #esni(ie (Ioan I, 17, 1?
si p!r(ederea &!*!l!i Sfint din Tatal din #esni(ie (Ioan C3, .6, pre(!m si intr!parea +i!l!i la
Bplinirea #remiiB de la &!*!l Sfint si din +e(ioara %aria (4!(a I, 65 si trimiterea Sfint!l!i &!* de
(atre +i!l in timp (Ioan C3, .6.
2-ista !n &!mne'e! pentr! (a e-ista !n Tata (are este (a!'a, i'#or!l &!mne'eirii si !nitatii (elor
trei persoane. Tatal este nenas(!t si nep!r(es, dar naste din #e(i pe &!*!l Sfint. +i!l este nas(!t din
#e(i de Tatal, fiind Bstral!(irea sla#ei si (*ip!l fiintei l!i &!mne'e!B (2#rei I, 6. 4a Bplinirea #remiiB
(Eal.I3, 7, BC!#int!l tr!p s)a fa(!tB (Ioan I, 17, prin (onl!(rarea Sfint!l!i &!*. &!*!l Sfint p!r(ede,
din #e(i, din Tatal si este trimis, in timp, de (atre +i!l (Ioan C3, .6, (a sa impartaseas(a *ar!l di#in
(+apte CI, 6?. &!*!l Sfint are propria Sa persoana si l!(rea'a prin propria Sa p!tere d!mne'eias(a.
2l parti(ipa la intr!parea +i!l!i si se po"oara as!pra A(est!ia, la Bote', dar!it de (atre Tatal. 4a
Cin(i'e(ime, &!*!l intemeia'a Biseri(a pe (are o (ala!'este spre tot ade#ar!l si o fereste de "reseli
(Ioan CI3, .6.
Nasterea d!pa tr!p a +i!l!i prin parti(iparea &!*!l!i Sfint si trimiterea in timp a Sfint!l!i &!* de
(atre +i!l n! stri(a !nitatea #esni(a a (elor trei persoane d!mne'eiesti. Prin !rmare, Tatal, +i!l si
Sfint!l &!* sint deofiinta si e"ali intre ei (Ioan C3III, .1, deose0ind!)se d!pa mod!l lor de
e-istenta1 Tatal este nenas(!t si nep!r(es, +i!l este nas(!t din #e(i din Tatal si se intr!pea'a prin
(onl!(rarea Sfint!l!i &!*, iar Sfint!l &!* este p!r(es din #e(i din Tatal si trimis in timp de (atre +i!l
7
.
&!mne'e! este fiinta personala, atotpre'enta, (are are e-istenta de Sine si (are se manifesta in
afara fiintei Sale, impartasind #iata si p!terea Sa ind!mne'eietoare. Sfint!l Eri"orie Palama (165D a
fa(!t distin(tie intre fiinta sa! esenta l!i &!mne'e!, adi(a firea d!mne'eias(a ne(reata,
nes(*im0atoare, ne(!prinsa si ne"raita, (are depaseste tot (eea (e este (reat, si ener"iile di#ine
ne(reate, adi(a l!(rarile prin (are &!mne'e! se lasa impartasit si ind!mne'eieste. In#atat!ra despre
ener"iile di#ine ne(reate (onstit!ie o (ara(teristi(a a Ortodo-iei si ea sta la temelia (redintei in
(ara(ter!l personal a l!i &!mne'e!, in ind!mne'eirea om!l!i si in transfi"!rarea (reatiei. In "indirea
ortodo-a, *ar!l este inteles an!me (a ener"ie d!mne'eias(a, personala, ne(reata, prin (are
(redin(ios!l de#ine Bpartas al firii d!mne'eiestiB (II Petr! I, 7.
&!pa fiinta Sa #esni(a, &!mne'e! este ne(!prins, ne#a'!t si de ne"rait. In fiinta Sa ne"raita,
&!mne'e! este ina((esi0il1 B%oise n)a #a'!t fata l!i &!mne'e!B (Iesire CCCIII, .6, iar Sfint!l Ioan
2#an"*elist!l sp!ne1 BPe &!mne'e! nimeni n! 4)a #a'!t #reodataB (Ioan I, 1?. 3or0irea despre
&!mne'e! are an!mite limite, deoare(e fiinta Sa de nepatr!ns n! poate sa fie e-primata in (!#intele
noastre omenesti
5
, sa! in (omparatie (! (elelalte e-istente
6
. &ar el n! este !n &!mne'e!
Bne(!nos(!tB, pentr! (a 2l are !n n!me (Isaia C43, 15, (are e-prima (ara(ter!l Sa! personal, iar,
prin ener"iile Sale ne(reate, 2l se po"oara si intra in (om!ni!ne (! (redin(ios!l, prin (reatie, prin
pronie, prin l!(rarea de mint!ire. Sfinta S(ript!ra foloseste adesea, pentr! a des(rie l!(rarile l!i
&!mne'e! in afara de fiinta Sa, ins!siri impr!m!tate de la oameni. &ar n! tre0!ie sa atri0!im l!i
Page 62 of 449
&!mne'e! (eea (e ne apartine no!a si sa ne formam astfel o ima"ine falsa despre 2l. Ori(e
repre'entare sa! ima"ine despre &!mne'e! (are l)ar identifi(a (! firea (reata este o idolatrie.
2ner"iile sa! l!(rarile d!mne'eiesti ne(reate e-prima ins!siri sa! atri0!te proprii l!i &!mne'e!.
Pentr! a e-prima a(este ins!siri, !nele (!#inte sa! n!me sint alese (*iar de &!mne'e!, (a de pilda1
d!*, 0!n, i!0ire, sfint, #esni(, mint!ire, iar altele sint alese de Biseri(a1 treime, persoana, deofiinta.
Astfel, &!mne'e! este &!* (Ioan I3, .7, adi(a fiinta #ie, personala, netr!peas(a si nemateriala, (are
este insasi #iata noatra si (are impartaseste s!flet!l #ietii noastre1 BCa(i in 2l traim si ne mis(am si
sintemB (+apte C3II, .?. Iis!s $ristos ins!si mart!riseste (a1 B&!mne'e! este &!* si (ei (are I se
in(*ina tre0!ie sa I se in(*ine in d!* si ade#arB (Ioan I3, .7. 2l este B&!mne'e! (el #i!B (Ieremia C,
1A, prin(ipi!l #esni( si forta #ietii, (el (are tine in e-istenta toata s!flarea1 B4!a)#ei d!*!l lor si se
#or sfirsi si in tarina se #or intoar(e. Trimite)#ei d!*!l ta! si se #or 'idi si #ei innoi fata pamint!l!iB
(Ps. CIII, 6A)61.
&!mne'e! n! primeste e-istenta din afara, n! o are prin parti(ipare, de a(eea fiinta Sa, nefiind ad!sa
la e-istenta din nee-istenta, n! are nimi( (ontrar. BPe (it de departe sint (er!rile de la pamint, asa de
departe sint (aile mele de (aile #oastre si (!"etele mele de (!"etele #oastreB (Isaia 43, D. &esi este
(reator!l l!i, &!mne'e! este a0sol!t diferit d!pa fiinta Sa spirit!ala de om, (are este (omp!s din
tr!p si s!flet (reat. B2! sint &!mne'e! atotp!terni( si n! sint omB (Oseea CI, D. B&!mne'e! n!)i (a
om!lB (N!meri CCIII, 1D. In raport (! fiintele si fapt!rile, 2l este BCelalaltB, (are n! are ni(i o
asemanare1 BC! (ine #eti asemana #oi pe (el preap!terni( si !nde #eti "asi alt!l asemenea l!i... C! (ine
ma asemanati #oi (a sa fi! asemeneaB, 'i(e Sfint!l (Isaia C4, 1? si .5.
&!mne'e! este #esni(, atotpre'ent si atotp!terni(. 3esni(ia l!i &!mne'e! arata (a 2l n! are ni(i
in(ep!t sa! ori"ine si ni(i !n sfirsit al e-istentei Sale in timp. 2l este Bin(ep!t!lB #esni( (+a(ere I, 1;
Ioan I,1. BCel dintii si (el de pe !rmaB (Isaia C4I, 7; C4I3, 6. &!mne'e! este mai pres!s (*iar de(it
#esni(ia. In raport (! fiintele si l!(r!rile (reate, &!mne'e! n! este (ir(!ms(ris in timp si spati!. 2l
este in toate si in afara de toate
@
, nefiind s!p!s le"ilor firii si de#enirii; B&!mne'e!, (are a fa(!t
l!mea si toate (ele (e sint in ea. A(esta fiind &omn!l (er!l!i si al pamint!l!i n! lo(!ieste in temple
fa(!te de miiniB (+apte C3II, .7. Prin #oia Sa, &!mne'e! Atottiitor!l (reea'a, in afara de 2l, l!mea
si, odata (! a(easta, mis(area si timp!l. 2-istenta noastra istori(a este inserata in e-istenta #esni(a
a l!i &!mne'e!. B&imn!l este n!mele 4!iB (Amos IC, 6, de a(eea nimeni n! se poate as(!nde de fata
4!i1 BUnde ma #oi d!(e de la &!*!l Ta! si de la fata Ta, !nde #oi f!"iF &e ma #oi s!i in (er, T! a(olo
esti. &e ma #oi po"ori in iad, de fata esti. &e #oi l!a aripile mele de dimineata si de ma #oi ase'a la
mar"inile marii, si a(olo mina Ta ma #a po#at!i si ma #a tine dreapta TaB (Ps.CCCC3III, @)1A; (f.
Ieremia CCIII, .7.
&a(a adin(!l fiintei Sale n! poate fi patr!ns, tot!si noi p!tem (!noaste B(ele din /!r!l 4!iB. Sfint!l
Apostol Pa#el sp!ne (a noi p!tem intre'ari (! mintea pe &!mne'e! din l!(rarile Sale (Romani I, .A.
Asadar, (reatia, pro#identa sint (aile prin (are (!noastem, (a prin niste o"lin'i si in parte, e-istenta
si ins!sirile l!i &!mne'e!.
&!mne'e! este i!0ire (I Ioan I3, ?, 16. &!mne'e! este in fiinta Sa d!mne'eias(a si #esni(a i!0irea
insasi
?
. In (!#intele1 B&!mne'e! este i!0ireB (I Ioan I3, ?, 16, Sfint!l Apostol Ioan re'!ma toata
re#elatia No!l!i Testament. I!0irea este ins!si n!mele l!i &!mne'e!1 BIa*#e, Ia*#e, &!mne'e!,
i!0itor de oameni, milosti#, indel!n")ra0dator, plin de ind!rare si de dreptateB (Iesire CCCI3, 6.
I!0irea arata "rad!l in (are &!mne'e! si)a des(operit propria Sa intimitate, arata adin(!l (om!ni!nii
Sale (! noi. &e a(eea, din partea (restinilor, i!0irea este starea de a fi !nit (! &!mne'e! in (ea mai
desa#irsita apropiere personala.
Page 63 of 449
N!mai !n &!mne'e! (are este in sine i!0ire s!prema si #esni(a s!0'ista (a Treime. I!0irea este (ea
(are pastrea'a in &!mne'e! !nitatea de fiinta si treimea persoanelor. Tatal sp!ne1 BA(esta este +i!l
%e! (el i!0itB (%ar(! IC, @, iar +i!l sp!ne1 B&ar (a sa (!noas(a l!mea (a 2! i!0es( pe Tatal si
pre(!m Tatal mi)a por!n(it, asa fa(B (Ioan CI3, 61.
&!mne'e! este fiinta personala, #ie, atotpre'enta, (are iradia'a i!0ire, de a(eea ener"iile
d!mne'eiesti sint ener"ii ale i!0irii. Toate ins!sirile si l!(rarile l!i &!mne'e! Bin afaraB sint ins!siri si
l!(rari ale i!0irii1 intr!parea si ras!mpararea a! (a mo0il i!0irea l!i &!mne'e! fata de om1 B&!mne'e!
asa a i!0it l!mea, in(it pe +i!l Sa! Un!l)Nas(!t 4)a dat, (a ori(ine (rede in 2l sa n! piara, (i sa ai0a
#iata #esni(aB (Ioan III, 16. 5ertfa ispasitoare a l!i $ristos are (a prin(ipi! i!0irea, si p!terea ei
#ine din i!0ire1 B&!mne'e! in#ederea'a dra"ostea l!i fata de noi prin a(eea (a, pentr! noi, $ristos a
m!rit, (ind noi eram in(a pa(atosiB (Rom. 3, ?. In Iis!s $ristos este pre'enta insasi i!0irea l!i
&!mne'e! pentr! oameni (Tit III, 7. 3ointa l!i &!mne'e! este (on(entrata in le"ea i!0irii (%ar(!
C3II, .D)61. I!0irea l!i &!mne'e!, manifestat in Iis!s $ristos, (onstit!ie forta de (oe'i!ne a
Biseri(ii1 BCa sint in(redintat (a ni(i moartea, ni(i #iata, ni(i in"erii, ni(i stapinirile, ni(i (ele de a(!m,
ni(i (ele (e #or fi, ni(i p!terile, ni(i inaltimea, ni(i adin(!l, si ni(i o alta fapt!ra n! #a p!tea sa ne
desparta pe noi de dra"ostea l!i &!mne'e! aratata intr! $ristos Iis!s, &omn!l nostr!B (Romani 3III,
6?)6D.
I!0irea l!i &!mne'e! se arata in Sfintenia, 0!natatea si dreptatea Sa (Ps. CCIC, 6. Sfintenia l!i
&!mne'e! (Amos I3, . inseamna (a &!mne'e! este tel!l a0sol!t si desa#irsit al #ietii noastre1 B+iti
sfinti, (a 2!, &omn!l &!mne'e!l #ostr!, sint sfintB (4e#iti( CIC, .; CC, @. &!mne'e! are !n Bn!me
sfintB (4e#iti( CC, 6; Amos II, @, pe (are in"erii il la!da in (er!ri1 BSfint, Sfint, Sfint este &omn!l
Sa#aot, plin este tot pamint!l de marirea 4!iB (Isaia 3I, 6. 2l este n! n!mai (!lmea si model!l
desa#irsirii (restin!l!i1 B+iti, dar, desa#irsiti, pre(!m Tatal #ostr! (el (eres( desa#irsit esteB (%atei
3, 7?, (i si BCel (are sfintesteB (2#rei II, 11.
B!natatea l!i &!mne'e! inseamna "enero'itatea (! (are BParintele ind!rarilor si &!mne'e!l a toata
min"iiereaB (II Cor. I, 6, impartaseste dar!rile Sale altora pentr! a se 0!(!ra si a(estia de ele, (a(i
BToata darea (ea 0!na si tot dar!l desa#irsit de s!s este, po"orind!)se de la Parintele l!minilor, la
(are n! este s(*im0are sa! !m0ra de m!tareB (Ia(o0 I, 1@. 2l are B0o"atia *ar!l!iB (2fes.I, D, de
(are s)a Bsara(itB dind!)ne)o no!a in dar1 BCa(i (!noasteti *ar!l &omn!l!i nostr! Iis!s $ristos, (a 2l,
0o"at fiind, pentr! #oi a sara(it, (a #oi, (! sara(ia 4!i, sa #a im0o"atitiB (II Cor. 3III, D.
&reptatea l!i &!mne'e! inseamna n! n!mai milosti#irea Sa fata de (el in ne#oie1 BCa a i'0a#it pe sara(
din mina (el!i p!terni( si pe sarman!l (are n! a#ea a/!torB (Ps. 4CCI, 1., (i si (a 2l rasplateste
as(!ltarea1 B&omn!l i!0este pe (ei dreptiB (Ps. CC43, 1? si pedepseste neas(!ltarea1 BOri(e (al(are
de por!n(a si ori(e neas(!ltare si)a primit rasplatireB (2#rei II, .; (f. II Timotei I3, 17.
Reli"ia (restina inseamna (om!ni!nea spirit!ala, li0era si personala (! &!mne'e!)Sfinta Treime, (are
se reali'ea'a prin p!terea *ar!l!i d!mne'eies(, impartasit prin Sfintele Taine si ins!sit prin (redinta,
nade/de si i!0ire. &e a(eea, in a(t!l sa! de (redinta, (restin!l tre0!ie sa mart!riseas(a deodata
toate persoanele Sfintei Treimi1 BOri(ine ta"ad!ieste pe +i!l n! mai are ni(i pe Tatal, si (ine
mart!riseste pe +i!l are si pe TatalB (I Ioan, .6. Crestin!l parti(ipa prin *ar la #iata Sfintei Treimi1
BIn 'i!a a(eea, #eti (!noaste (a 2! sint intr! Tatal %e! si #oi in %ine si 2! in #oiB (Ioan C3I, .A.
Tatal trimite pe +i!l (a sa ne dar!ias(a mint!irea, iar +i!l ne ridi(a la Tatal prin &!*!l Sfint. Noi am
(!nos(!t taina Sfintei Treimi prin +i!l, de a(eea, (ine a #a'!t pe +i!l, a #a'!t pe Tatal (Ioan CI3, D.
Prin +i!l noi a/!n"em la Tatal1 BNimeni n! #ine la Tatal %e! de(it prin %ineB (Ioan CI3, 6. &ar noi
(!noastem pe +i!l prin &!*!l Sfint, de a(eea nimeni n! se poate apropia de +i!l de(it prin &!*!l Sfint
Page 64 of 449
(I Cor. CII, 6. Noi i!0im pe Tatal prin +i!l, iar pe +i!l prin &!*!l Sa!, sa! noi de#enim fii ai Tatal!i,
d!pa *ar, prin +i!l sa! d!pa fire, (! (are ne !nim prin &!*!l Sfint. In a(est sens, Sfint!l Apostol
Pa#el sp!ne (a BA#em pa(e (! &!mne'e! prin &omn!l nostr! Iis!s $ristosB si (a BI!0irea l!i
&!mne'e! s)a re#arsat in inimile noastre prin &!*!l Sfint, (el dar!it no!aB (Romani 3, 1 si 5.
In#atat!ra despre Sfinta Treime are o insemnatate deose0ita pentr! #iata d!*o#ni(eas(a a
(redin(iosilor. Ca(i asa (!m persoanele Sfintei Treimi e-ista !na in si din alta, intr)o !nitate fiintiala,
tot asa si (restinii formea'a o (om!ni!ne spirit!ala de (redinta, nade/de si i!0ire in &!mne'e!.
Biseri(a este o !nitate de fiinta si o (om!ni!ne de #iata d!pa (*ip!l Sfintei Treimi (Ioan C3II, ...
Com!ni!nea (redin(ios!l!i (! &!mne'e! se e-prima in (!lt sa! adorare, (are este (el mai important
a(t al reli"iei (restine. Adorarea inseamna (onsa(rarea intre"ii fiinte a l!i &!mne'e!, s!p!nerea
totala fata de #ointa Sa, spre la!da si sla#a Sa (2fes. I, 6, 1., 17. Adorarea se (!#ine Sfintei Treimi
si fie(arei persoane d!mne'eiesti in parte1 BPentr! a(easta, imi ple( "en!n(*ii inaintea Tatal!i
&omn!l!i nostr! Iis!s $ristosB (2feseni III, 17. 2a se e-teriori'ea'a in a(te de (!lt, (!#inte, imne,
in"en!n(*ieri, metani, ofrande, fapte de 0inefa(ere. &intre toate a(estea, 4it!r"*ia (onstit!ie inima
intre"!l!i (!lt (restin, in (are (redin(ios!l traieste (om!ni!nea (! &!mne'e!)Sfinta Treime1 BSa ne
i!0im !nii pe altii, (a intr)!n "ind sa mart!risim1 pe Tatal, pe +i!l si pe &!*!l SfintB.
A(ti#itatea Bin afaraB a l!i &!mne'e! (onstit!ie o l!(rare (om!na, dar ea a fost impartita intre (ele
trei persoane. 2-ista l!(rari (are pri#es( in mod spe(ial pe !na din persoanele Sfintei Treimi1 Tatal )
(reatia si pro#identa; +i!l ) intr!parea, mint!irea si /!de(ata, Sfint!l &!* ) Biseri(a si Tainele.
&espre l!(rarile persoanelor Sfintei Treimi in i(onomia mint!irii, Sfint!l Apostol Pa#el sp!ne1 B$ar!l
&omn!l!i nostr! Iis!s $ristos, dra"ostea l!i &!mne'e!)Tatal si impartasirea Sfint!l!i &!*B (II Cor.
CIII, 16. A(easta n! inseamna (a persoanele Sfintei Treimi l!(rea'a separat. In Biseri(a ortodo-a,
in ori(e l!(rare sint pre'ente si parti(ipa toate (ele trei persoane. Astfel, la (reatie, #ointa Tatal!i
este (a!'a ad!(erii in e-istenta a l!mii, +i!l ia parte (a C!#int!l (reator, iar &!*!l Sfint (a prin(ipi!
al #ietii, asa (!m afirma Psalmist!l1 BC! (!#int!l &omn!l!i (er!rile s)a! intarit si (! d!*!l "!rii l!i
toata p!terea lorB (Ps. CCCII, ?.
Ada!"am ai(i !n (!#int al Sfint!l!i 3asile (el %are despre persoanele Sfintei Treimi1 Tatal1 in(ep!t!l
t!t!ror, (a!'a e-istentei pentr! toate (ite e-ista, rada(ina t!t!ror (elor (e #iet!ies(. &e la 2l a
#enit i'#or!l #ietii, intelep(i!nea, p!terea, (*ip!l (el nes(*im0ator al ne#a'!t!l!i &!mne'e!, +i!l,
Carele din Tatal s)a nas(!t, C!#int!l (el #i!, Carele este &!mne'e! si Carele este la &!mne'e!, iar n!
#enit sa! ada!"at din alta parte, Cel (e este mai inainte de #e(i, iar n! do0indit mai pe !rma, +i!, iar
n! (reat!ra, fa(ator, iar n! fapt!ra, (reator, iar n! (reat, Carele este toate (ite este Tatal. Cind am
rostit (!#int!l B+i!B, am rostit si (!#int!l BTatalB. T!, (restine, sa)mi respe(ti atri0!tele a(estea.
Asadar, +i!l, raminind in (eea (e este 2l ) in (eea (e pri#este atri0!tele Sale ) toate este (ite este
Tatal, (onform "las!l!i &omn!l!i Ins!si, Care a sp!s1 BToate (ite are Tatal sint ale %eleB. Intr)
ade#ar, (ite i se ads(ri! ) (a atri0!te ) prototip!l!i model, toate sint ale (*ip!l!i prototip!l!i. BCa(i
noi am #a'!t ) 'i(e 2#an"*elist!l ) sla#a 4!i, sla#a (a a Un!ia nas(!t din TatalB, adi(a dintre min!nile
(are I)a! fost date 4!i, ni(i !na n! I s)a dat dintr)!n sentiment de darni(ie sa! din indatorire, (i I s)
a! dat, pentr! (a +i!l poseda #redni(ia ) maiestatea ) d!mne'eirii parintesti, din partasia (ea d!pa
nat!ra (! Tatal. +apt!l de Ba primiB este (e#a (om!n si (! pri#ire la (reat!ra, dar noti!nea de Ba
posedaB sa! B a a#eaB d!pa nat!ra ) in (*ip fires( ) este proprie n!mai pentr! (el (e s)a nas(!t.
Asadar, (a +i!, in mod nat!ral, poseda (ele ale Tatal!i, iar pe de alta parte, (a Un!l nas(!t, pe toate )
ale Tatal!i ) le (!prinde intr! Sine, fiind(a nimi( n! are de impartit (! alt(ine#a. Prin !rmare, din
insasi den!mirea de B+i!B, noi in#atam (a 2l este partas la nat!ra ) firea ) Tatal!i, iar n! (reat dintr)o
por!n(a formala; in#atam (a 2l a stral!(it p!r!rea din fiinta di#ina, fiind impre!na (! Tatal in
eternitate, fiind e"al in p!tere, e"al intr! sla#a. Si (e alt(e#a este 2l, de(it pe(ete ) si"ili! ) si (*ip,
Page 65 of 449
(are Il arata pe Tatal intre" intr! 2l (+i!lF Toate (ite ti se po#estes( tie, (restine, d!pa a(eea,
re'!ltind din al(at!irea tr!peas(a a +i!l!i, Care a sa#irsti mint!irea oamenilor, mint!ire pe (are ne)a
do#edit)o limpede prin tr!p!l Sa! real, si an!me1 e-presiile (a 2l Ba fost trimisB si (a Bnimi( n! poate
sa fa(a de la SineB si (a Ba primit por!n(aB si, toate (ite mai sint de fel!l a(esta, sa n!)ti (ree'e
(!m#a porniri d!smanoase, spre mi(sorarea d!mne'eirii Cel!i Un!ia nas(!t. T! o0ser#a (a, da(a 2l a
(onsimtit sa se !mileas(a din (a!'a nep!tintei tale omenesti, ni(ide(!m n! era indatorat sa
sa#irseas(a mi(sorarea maretiei Cel!i p!terni(. T! sa intele"i, insa, noti!nea de nat!ra sa! fire, intr)
!n mod #redni( de &!mne'e!, dar totodata primeste (! 0!na /!de(ata inteles!l (!#intelor (! pri#ire
la (ele mai de !milinta ale +i!l!i... B.
BSfint!l &!* este a(olo !nde este +i!l si a(olo !nde este Tatal si #a #edea totodata (a 2l Ins!si
poseda toate atri0!tele 4or in mod (ons!0stantial, d!pa nat!ra1 0!natatea, dreptatea, sfintenia,
#iata. Noi stim (a Sfinta S(ript!ra sp!ne1 B&!*!l Ta! Cel 0!nB si iarasi, B&!*!l Cel dreptB, si din no!
B&!*!l (el sfintB, iar Apostol!l 'i(e1 B4e"ea &!*!l!i #ietiiB. Nimi( din a(este atri0!te n!)I este
ada!"at Sfint!l!i &!* de afara, ni(i n! I)a #enit mai tir'i!, (a (e#a neasteptat, (i asa pre(!m a(ti!nea
de a in(al'i n! se poate desparti de fo(, pre(!m a(ti!nea de a l!mina n! se poate desparti de l!mina,
tot asa n! pot fi despartite de Sfint!l &!* atri0!tele de a sfinti, de a da #iata, de 0!natate, de
dreptate. Asadar, a(olo este sit!at Sfint!l &!*, a(olo, in nat!ra sa! firea feri(ita, nefiind n!marat (!
o m!ltime ) de persoane ), (i fiind (ontemplat in Treime, fiind en!ntat (a !nitate ) (a persoana !ni(a )
iar n! inteles (a fiind o impre!nare de mai m!lti ) intr)o (eata. Pre(!m Tatal Un!l este, si +i!l Un!l
este si tot asa, si Sfint!l &!* Un!l este
D
.
DUMNEZEU TATAL. ) Cea dintii persoana a Sfintei Treimi este &!mne'e!)Tatal, despre (are
Sim0ol!l de Credinta sp!ne1 BCred intr! Un!l &!mne'e! Tatal, atottiitor!l, fa(ator!l (er!l!i si al
pamint!l!i, al (elor #a'!te si ne#a'!teB (Art.1.
&!mne'e!)Tatal este in(ep!t!l t!t!ror fapt!rilor, (a!'a e-istentei a tot (eea (e e-ista. 2l este
nenas(!t si nep!r(es, si din fiinta Sa naste din #e(i pe +i!l si p!r(ede din #e(i pe &!*!l Sfint. 2l este
Tatal +i!l!i, al Un!ia)Nas(!t din Tatal1 BTatal %e! esti T!, &!mne'e!l %e! si spri/initor!l mint!irii
meleB (Ps. 4CCC3III, .6. Iis!s $ristos re(!noaste (a &!mne'e! este Tatal Sa!, d!pa firea
d!mne'eias(a si din totdea!na, (a 2l #ine de la Tatal si sa#irseste l!(r!rile A(est!ia (Ioan I, 17.
Iis!s $ristos a mart!risit de asemenea (a Tatal Sa! este si Tatal nostr!1 B%a #oi s!i la Tatal %e! si
Tatal #ostr! si la &!mne'e!l %e! si &!mne'e!l #ostr!B (Ioan CC, 1@. &ar a(easta n! din (a!'a
nasterii, (i din pri(ina *ar!l!i. &!mne'e!)Tatal ne (*eama, prin +i!l Sa!, la starea de fii d!pa *ar.
Prin (!#intele BTatal nostr!B (%atei 3I, D mart!risim (a &!mne'e! este ori"inea e-istentei noastre,
n! n!mai a mea, (i a t!t!ror (redin(iosilor. &ar noi am (apatat starea de fii d!pa *ar ai l!i &!mne'e!
in Iis!s $ristos. In si prin +i!l, noi primim p!terea (are intretine si modelea'a (om!ni!nea noastra (!
&!mne'e!. Noi parti(ipam la #iata di#ina, prin (om!ni!nea personala (! Tatal prin +i!l (I Ioan I, 6 in
&!*!l Sfint (II Cor. CIII, 16.
&!mne'e!)Tatal este n!mit B8iditor!l a toateB (2fes. III, D, B+a(ator!l (er!l!i si al pamint!l!iB. 4!i i
se atri0!ie (reatia , adi(a a(ti!nea de a (rea Bdin nimi(B tot (eea (e e-ista, pre(!m si pronia, adi(a
l!(rarea prin (are &!mne'e! poarta de "ri/a si (ond!(e Biseri(a si (redin(ios!l spre s(op!l Sa!.
In#atat!ra despre a(t!l (reatiei n! poate fi e-pli(ata pe deplin, deoare(e, d!pa (!m sp!n Sfintii
Parinti, ad!(erea in e-istenta a l!mii in afara de &!mne'e! ramine o taina. Cartea +a(erii, in (are se
des(rie istoria (reatiei, arata (e &!mne'e! (reea'a din #ointa Sa si prin atotp!terni(ia Sa, e-primate
prin (!#int!l Sa! (reator1 BSi a 'is &!mne'e!1 BSa fie l!minaMB Si a fost l!mina (+a(ere I, 6.
&!mne'e! ad!(e l!mea in e-istenta din nefiinta (II %a(a0ei 3II, .?. Adi(a (reatia n! este o
Page 66 of 449
emanatie din &!mne'eire si ni(i n! are !n prin(ipi! propri! (oetern (! &!mne'e!. Creatia este o
a(ti!ne li0era a l!i &!mne'e!, deoare(e #ointa l!i &!mne'e! este o ener"ie (reatoare. 2-istenta a
l!at forma #a'!ta prin C!#int!l Sa! (reator (II Petr! III, 5, @.
In #irt!tea trans(endentei 4!i, intre &!mne'e! si (reatie e-ista o deose0ire de s!0stanta,
ontolo"i(a, dar, prin ener"iile Sale (reatoare si proniatoare, BCele ne#a'!te ale 4!i, adi(a #esni(a 4!i
p!tere si d!mne'eire, se #ad de la fa(erea l!mii, intele"ind!)se din fapt!riB (Rom. I, .A.
B4a in(ep!t &!mne'e! a fa(!t (er!l si pamint!lB (+a(ere I, 1. Prin e-presia B(er!lB, se intele"e, ai(i,
l!mea fiintelor spirit!ale, ne#a'!te, in"erii. In"erii sint d!*!ri (reate, netr!pesti, ne#a'!te,
nem!ritoare, (are la!da pe &!mne'e! in (er!ri (%atei C3III, 1A si (are indeplines( di#erse misi!ni
pri#ind pro#identa d!mne'eias(a si l!(rarea de mint!ire (%atei I3, 11. In"erii sint o(rotitorii
neam!rilor (&aniel C, 16, ei a! #estit Nasterea &omn!l!i (%atei I, .A si fie(are (redin(ios are (a
pa'itor si sfetni(, !n in"er 0!n (%atei C3III, 1A. In"erii #or an!nta 'i!a in#ierii si /!de(ata #iitoare,
la a do!a #enire a &omn!l!i (I Tes. I3, 16. &ionisie Pse!do)Areopa"it!l ((.5AA imparte l!mea
in"erilor in no!a (ete1 serafimii, *er!#imii, tron!rile, stapiniile, #irt!tile, p!terile, in(epatoriile,
ar*an"*elii si in"erii.
Sfinta S(ript!ra #or0este si despre in"eri rai, dia#oli, demoni sa! satane. A(estia a! (a'!t, ispitind
pe &!mne'e! din mindrie1 BAm #a'!t pe satana (a !n f!l"er (a'ind din (erB (4!(a C, 1?. 2i sint
pedepsiti pentr! #esni(ie1 BIar pe in"erii (are n! si)a! pa'it #redni(ia, (i a! parasit lo(as!l lor, i)a p!s
la pastrare s!0 int!neri(, in lant!ri #esni(e, spre /!de(ata de apoiB (I!da D. &ia#ol!l este spirit!l
ra!l!i si al nele"i!irii, potri#ni( l!i &!mne'e! si om!l!i, d!*!l (el #i(lean (are indeamna la ne(redinta si
la neas(!ltare fata de &!mne'e! (Ie'e(*il CC3III, 15)1@. 2l este pri(in!itor!l pa(at!l!i (I Ioan III,
?. &!mne'e! are p!tere si as!pra dia#ol!l!i1 B&oamne, &oamne, si demonii ni se s!p!n in n!mele Ta!B
(4!(a C, 1@. Ispitirea (restin!l!i de (atre dia#ol tre0!ie ref!'ata, prin intarirea in #irt!te si prin
r!"a(i!ne. Sfint!l C*iril al Ier!salim!l!i sp!ne (a dia#ol!l ispiteste pe toti, dar n! are p!tere peste
(ei (are n!)l as(!lta (Cate*e'a II. %int!itor!l, (are a fost ispitit de d!*!l ra! inainte de
propo#ad!ire (%atei I3, 1)11, ne indeamna sa ref!'am ori(e (onl!(rare (! spirit!l (el potri#ni( l!i
&!mne'e!1 B%er"i inapoia %ea, satanoB (%atei I3, 1A si sa ne r!"am Tatal!i1 BSi n! ne d!(e pe noi in
ispita, (i ne i'0a#este de (el ra!B (%atei 3I, 16.
In #or0irea 0i0li(a, B(er!lB n! inseamna n!mai o parte a spati!l!i (+a(. I, 1; %atei CCI3, 65, (i mai
ales starea de apropiere de &!mne'e! (I Tes. I3, 1@ si sim0ol!l trans(endentei l!i &!mne'e! (Iesire
CCI3, 1A; %atei 3, 67; de asemenea, se #or0este de !n B(er no!B si !n Bpamint no!B, adi(a de
transfi"!rarea (reatiei la sfirsit!l l!mii (II Petr! III, 16; Apo(. CCI, 1.
Prin e-presia Bpamint!lB, Sfinta S(ript!ra intele"e l!mea #a'!ta, intre"!l !ni#ers (Ioan I, 1A. Toata
l!mea si toata s!flarea sint, in raport (! &!mne'e!, (reat!ri, in sens!l (a e-istenta lor depinde de
#ointa A(est!ia, (a a(estea a! !n in(ep!t si !n sfirsit in timp. Cartea +a(erii arata (a a(t!l (reatiei a
mers pro"resi# de la firea neins!fletita la fiintele #ii, (!lminind (! aparitia om!l!i. &!mne'e! a (reat
firea noastra intr)o stare (oresp!n'atoare plan!l!i Sa! (reator1 BSi a pri#it &!mne'e! toate (ite
fa(!se si iata era! 0!ne toateB (+a(ere I, 61. Odata (! p!nerea in mis(are a (reatiei a in(ep!t si
timp!l, (are este mas!rarea de#enirii fapt!rilor. Timp!l si spati!l n! se pot determina, ele sint
nelimitate, dar sint (reate.
&in te-tele 0i0li(e referitoare la (rearea om!l!i (+a(ere I, .6; II, @)?; II, .1).6; (f. +a(ere 3, 1).;
Io# C, ?; Ps.CC3III, @6; CIC, 7)5; I Cor. C3, 7@; I Timotei II, 16, a(esta a fost (reat printr)o
a(ti#itate personala, dire(ta a l!i &!mne'e!, la sfirsit!l (elorlalte fapt!ri1 BSi a 'is &!mne'e!1 BSa
fa(em om d!pa (*ip!l si asemanarea noastra, (a sa stapineas(a pestii marii, pasarile (er!l!i, animalele
Page 67 of 449
domesti(e, toate #ietatile (e se tiras( pe pamint, si tot pamint!lMB (+a(ere I, .6. Crearea om!l!i este
!n a(t a l!i &!mne'e!, in timp, (a o in(oronarea a realitatilor (reate neins!fletite. 2l fa(e parte din
!ni#ers!l (reat, a#ind trasat!ri (om!ne (! firea (reata (I Cor. C3, 7@, desi n! este !n prod!s sa! o
(ontin!are a a(esteia. C! toate a(estea, el este !n fenomen !ni(, (! o str!(t!ra !ni(a, fiind (reat
d!pa (*ip!l l!i &!mne'e! (+a(ere I, .@).?.
Adam (in lim0a e0rai(a inseamna om!l si 2#a (onstit!ie (ea dintii familie din (are)si tra"e e-istenta
intre" neam!l omenes(. Bi0lia n! indi(a ni(i o (ifra in (eea (e pri#este #irsta neam!l!i omenes(. Bi0lia
sp!ne, insa, (a om!l a apar!t d!pa re"n!l #e"etal si animal, fiind (ea mai re(enta fiinta (reata de
&!mne'e!. %od!l (rearii l!i, n! prin por!n(a, (i prin l!(rarea dire(ta a l!i &!mne'e!, arata si el
s!perioritatea si demnitatea om!l!i. 2l este s(op!l (reatiei, stapin!l a (eea (e e pe pamint, fiind (reat
(a o alta l!me, (a o l!me in mi(, (are are in ea toate elementele !ni#ers!l!i. Prin (onstit!tia sa, om!l
repre'inta le"at!ra dintre l!mea #a'!ta si (ea ne#a'!ta si de a(eea el este o fiinta reli"ioasa.
+iinta noastra este al(at!ita din do!a elemente (onstit!ti#e, tr!p!l si s!flet!l1 BAt!n(i l!ind &omn!l
&!mne'e! tarina din pamint, a fa(!t pe om si a s!flat in fata l!i s!flare de #iata si s)a fa(!t om!l
fiinta #ieB (+a(ere II, @. Tr!p!l si s!flet!l nostr! a! fost (reate deodata si formea'a o strinsa
!nitate, in(it personalitatea om!l!i se e-prima prin amindo!a (I Tes. 3, .6. Tr!p!l este element!l
material, (are, prin separare de s!flet, este s!p!s stri(a(i!nii (+a(ere III, 1D. &ar el este templ!l
&!*!l!i Sfint (I Cor. 3I, 1D Si #a in#ia spre a fi /!de(at si rasplatit impre!na (! s!flet!l. Astfel
(orporalitatea om!l!i n! este tre(atoare, (i este esentiala, deoare(e om!l #a in#ia (*iar (! tr!p!l sa!.
Iar in#ierea tr!p!l!i n! inseamna o simpla read!(ere la #iata, (i prosla#irea l!i in imparatia l!i
&!mne'e!. S!flet!l este element!l spirit!al si nem!ritor, prin(ipi!l #ietii (%atei II, .A, esenta
rationala si spirit!ala a om!l!i. 2l s!0'ista fara tr!p, d!pa moarte (II Cor. I3, ?)1A, raminind #i! si
(onstient.
Adam a fost (reat de &!mne'e! intr)o stare de sfintenie, fara pa(at, rational si nem!ritor, (!
li0ertate si responsa0ilitate deplina. Starea l!i Adam, (ap!l neam!l!i omenes(, inainte de pa(at, era o
stare de desa#irsire (ontin!a, in (are el (a!ta feri(irea in !nirea (! &!mne'e!.
Om!l a fost (reat d!pa (*ip!l si asemanarea (! &!mne'e! (+a(ere I, .6. 2-presia a(easta arata
firea spirit!ala, rationala si morala a om!l!i, personalitatea sa li0era, (apa0ila de a ale"e ade#ar!l si
de a fa(e 0inele. Pentr! Sf. Irine!, B(*ip!lB (onsta in rati!ne si li0ertate
1A
. Sfint!l Ioan &amas(*in
intele"e prin B(*ipB rationalitatea si li0er!l ar0itr!
11
. Unii Sfinti Parinti, (a de pilda Sfint!l Ioan
$risostom, Eri"ore de Nissa, 3asile (el %are, intele" prin B(*ipB p!terea om!l!ti de a stapini pamint!l
prin rati!nea sa
1.
, asa (!m se arata in te-tele din +a(ere1 BSi &!mne'e! i)a 0ine(!#intat 'i(ind1 B+iti
rodni(i si #a inm!ltiti si !mpleti pamint!l si)l stapiniti si domniti peste pestii marii, peste pasarile
(er!l!i, peste toate animalele, peste toate #ietatile (e se mis(a pe pamint si peste tot pamint!lB
(+a(ere I, .?. Om!l, ales (a repre'entant a l!i &!mne'e!, este in#estit (! p!terea de a stapini
(reatia si de a domina fortele firii1 BCind pri#es( (er!l, l!(r!l miinilor Tale, l!na si stelele pe (are T!
le)ai intemeiat, imi 'i(1 (e este om!l (a)ti amintesti de elF Sa! fi!l om!l!i (a)l (er(ete'ei pe elF
%i(sorat!)l)ai pe dins!l (! p!tin fata de in"eri, (! sla#a si (! (inste l)ai in(!n!nat pe el. P!s!)l)ai pe
dins!l peste l!(r!l miinilor Tale, toate le)ai s!p!s s!0 pi(ioarele l!iB (Ps. 3III, 6)6. &esi"!r, in
(omparatie (! &!mne'e!, om!l este o fiinta (ontin"enta1 BOm!l (a iar0a; 'ilele l!i (a floarea (imp!l!i;
asa #a inflori. Ca #int a tre(!t peste el, si n! #a mai fi si n! se #a mai (!noaste in(a lo(!l sa!B (Ps.
CIII, D5)D6.
In#atat!ra ortodo-a fa(e deose0ire intre B(*ipB si BasemanareB, prin B(*ipB intele"ind (ara(ter!l sa!
de fiinta personala, str!(t!ra spirit!ala si ins!sirile intel(t!ale (are deose0es( pe om radi(al de ori(e
Page 68 of 449
alta fapt!ra (reata. Prin BasemanareB se intele"e desa#irsirea pe (are !rma sa o atin"a (*ip!l, printr)
!n pro(es de (restere si transformare morala.
Starea de sfintenie, in (are a fost (reat Adam1 BC! sla#a si (! (inste l)ai in(!n!natB (Ps. 3III, 5, a
fost pierd!ta, prin (aderea sa in pa(at (+a(ere III. Caderea sa! pa(at!l ori"inar (Romani 3, 1. este
a(t!l de neas(!ltare (Romani 3, 1D fata de #ointa l!i &!mne'e! (+a(ere III, 6, prin (are si)a atras
pierderea (om!ni!nii (! &!mne'e! si a #ietii #esni(e. Pa(at!l l!i Adam a introd!s moartea in l!me
(Romani 3, 1.; I Cor. 3, .1)... BPa(at!l !n!iaB (Romani 3, 1@ a de#enit Bpa(at!l l!miiB (Ioan I, .D,
deoare(e Adam (onstit!ie ori"inea (om!na (elor, (are poarta a(eeasi fire (! el.
Adam a fost in'estrat (! li0ertatea #ointei si (! responsa0ilitatea deplina, de(i si (! posi0ilitate de a
"resi. &ar pa(at!l n! este (e#a nat!ral om!l!i, pentr! (a el n! este (onstrins prin fire sa l!(re'e intr)
o dire(tie an!mita. Om!l este li0er sa fie si impotri#a nat!rii sale si a l!i &!mne'e!. Pa(at!l este
to(mai de'0inarea dintre &!mne'e! si om si, fiind !n a(t de #ointa, dar impotri#a firii proprii om!l!i,
a ad!s si o (or!ptie a nat!rii !mane. Prin pa(at s)a introd!s in firea noastra ra!l, s!ferinta si moartea
(+a(ere III; Romani 3. Sfint!l Apostol Pa#el sp!ne (a e-ista o le"at!ra (a!'ala intre pa(at si moarte
(Romani 3I, .6, dar moartea n! este (e#a nat!ral, (i o (onse(inta a pa(at!l!i, Bplata pa(at!l!iB. Prin
(aderea in pa(at, s)a pierd!t starea de sfintenie de la in(ep!t, dar n! s)a sters (*ip!l l!i &!mne'e! in
noi. C*ip!l s)a int!ne(at, a sla0it, dar n! s)a pierd!t1 BC*ip!l sla#ei Tale sint, desi port ranele
pa(at!l!iB. +ara (*ip, noi am in(eta sa mai fim oameni. Pa(at!l ori"inar a ad!s o s(*im0are n! n!mai a
mod!l!i de e-istenta a l!i Adam, (i si a destin!l!i si s(op!l!i sa!. Prin intr!parea si /erta +iintei l!i
&!mne'e!, starea ori"inara a om!l!i este resta!rata, (*ip!l este read!s la o #iata no!a in $ristos,
*ar!l fiind o (onditie de de#enire spirit!ala pe (alea spre asemanare
16
.
&!pa in#atat!ra 0i0li(a pa(at!l ori"inar a afe(tat si firea neins!fletita. &atorita le"at!rii dintre om si
nat!ra, prin pa(at!l l!i Adam, s)a ad!s o deteriorare a (reatiei. &e a(eea, n! n!mai om!l, (i intrea"a
(reatie doreste o alta (onditie de e-istenta, starea de mint!ire prin *ar!l l!i $ristos (Romani 3III,
1?).5. Iar la moment!l final al e-istentei sale, !ni#ers!l (reat #a a#ea a(elasi destin (a om!l. (Rom.
3III, .1)...
Pronia sa! pro#identa d!mne'eias(a este l!(rarea prin (are &!mne'e! Creator!l si Atottiitor!l tine in
e-istenta si poarta de "ri/a (reatiei Sale, pe (are o (ond!(e spre destin!l pe (are 2l i l)a dat. Prin
ener"ia si #ointa Sa proniatoare, &!mne'e! tine (reatia intr)o stare de de#enire (atre (eea (e ea
tre0!ie sa fie in plan!l l!i &!mne'e!. Ca(i in fapt!ri sint pre'ente Brati!nileB (Blo"oiB (are indi(a
s(op!l pentr! (are a! fost (reate
17
. Prin pro#identa sint a(ti#ate a(este Brati!niB, de a(eea (restin!l
(rede in pronia di#ina, stiind (a B&!mne'e! l!(rea'a pentr! 0inele (elor (are)4 i!0es(B (Romani 3III,
.?. A(easta n! inseamna (a &!mne'e! se foloseste de oameni si de e#enimente in mod ar0itrar, (a
de niste intr!mente pasi#e. 4i0ertatea si (onl!(rarea lor a! !n lo( definit in plan!l (reatiei si al
mint!irii. %int!irea impli(a o taini(a (onl!(rarea intre #ointa (redin(ios!l!i si #ointa l!i &!mne'e!.
Pronia sa! pro#identa d!mne'eias(a n! tre0!ie (onf!ndata (! predestinatia, sa! fatalism!l si n!
pres!p!ne a0andonarea "ri/ii pentr! ne#oile e-istentei noastre. Intr)ade#ar, %int!itor!l a sp!s1
BPri#iti la pasarile (er!l!i, (a n! seamana, ni(i n! se(era, ni(i n! ad!na in /itnite, si Tatal #ostr! (el
(eres( le *raneste. Oare n! sinteti #oi (! m!lt mai pres!s de(it eleFB (%atei 3I, .6, pentr! a arata
(a preo(!parea pentr! imparatia l!i &!mne'e! (%atei 3I, 66 este mai pres!s de(it ori(e B"ri/a
l!meas(aB. &ar, prin a(easta, el n! (ondamna a(easta ne(esitate. Biseri(a (restina respin"e ori(e
(redinta fatalista, potri#it (areia &!mne'e! ar diri/a fapt!rile sale si e#enimentele fara sa tina
seama de #ointa a(estora. Pronia este pre'enta a(ti#a, 0inefa(atoare si darni(a a l!i &!mne'e! in tot
(!rs!l #ietii noastre, personale si o0stesti, si in toata de#enirea timp!l!i, spre a o d!(e, (!
(ola0orarea noastra spre s(op!l ei final pe (are l)a fi-at &!mne'e!. Asadar s!#eranitatea l!i
Page 69 of 449
&!mne'e! in a(t!l proniei n! distr!"e a!tonomia (redin(ios!l!i si ni(i n!)i limitea'a li0ertatea
a(est!ia, fata de (are, tot!si, n!)i !n simpl! spe(tator.
DUMNEZEU"IUL. ) A do!a persoana a Sfintei Treimi este +i!l si C!#int!l l!i &!mne'e!, despre
(are Sim0ol!l de (redinta sp!ne1 BCred intr! Un!l &omn Iis!s $ristos, +i!l l!i &!mne'e!, Un!l)
Nas(!t, Care din Tatal s)a nas(!t mai inainte de toti #e(ii. 4!mina din l!mina, &!mne'e! ade#arat din
&!mne'e! ade#arat, nas(!t n! fa(!t, Cel (e este de o fiinta (! Tatal, prin (are toate s)a! fa(!t,
Care, pentr! noi oamenii si pentr! a noastra mint!ire, s)a po"orit din (er!ri si s)a intr!pat de la &!*!l
Sfint si din %aria +e(ioara si s)a fa(!t om. Si s)a rasti"nit pentr! noi, in 'ilele l!i Ponti! Pilat si a
patimit si s)a in"ropat. Si a in#iat a treia 'i d!pa S(ript!ri. Si s)a inaltat la (er!ri si sade de)a
dreapta Tatal!i. Si iarasi #a sa #ina (! sla#a, sa /!de(e #ii si mortii a (ar!ia imparatie n! #a a#ea
sfirsitB (Art. .)@.
A(easta mart!risire de (redinta a Sinod!l!i 2(!meni( de la Ni(eea (6.5, (are afirma, impotri#a
ere'iei ariene, deofiintimea +i!l!i (! Tatal, a fost de'#oltata si (larifi(ata de Sinoadele 2(!meni(e
!lterioare (III, I3, 3, in fata diferitelor ere'ii (are s)a! i#it d!pa Sinod!l de la Ni(eea si (are
ne"a!, fie !nirea (elor do!a firi, d!mne'eias(a si omeneas(a, fie realitatea #ointei omenesti in
persoana +i!l!i. Sinod!l al I3)lea 2(!meni( (Cal(edon 751 a adoptat do"ma potri#it (areia Iis!s
$ristos este +i!l si C!#int!l l!i &!mne'e! Cel intr!pat (Ioan I, 17, &!mne'e! ade#arat si om
ade#arat, de o fiinta (! &!mne'e! Cel #esni( si ne#a'!t, d!pa firea Sa d!mne'eias(a si de o fiinta (!
noi d!pa firea omeneas(a; (ele do!a firi desa#irsite, fiind !nite in mod taini( in persoana di#ina !ni(a
a C!#int!l!i l!i &!mne'e!, fara ameste(are, fara s(*im0are, fara impartire si fara despartire. Iar
Sinod!l e(!meni( din Constantinopol (6?A)6?1 a afirmat (a +i!l intr!pat are do!a #ointe nat!rale si
do!a ener"ii, !na (reata si alta ne(reata, !nite in mod neseparat in s!0ie(t!l !ni( al C!#int!l!i.
&o"ma *ristolo"i(a se intemeia'a pe mart!riile re#elate ale No!l!i Testament, (are atesta deopotri#a
&!mne'eirea si e-istenta paminteas(a a BOm!l!i)$ristos)Iis!sB (I Timotei II, 5. A(este mart!rii
re(!nos( n! n!mai e-istenta si a(ti#itatea paminteas(a a l!i BIis!s Na'arinean!lB (+apte II, .., (i si
identitatea dintre +i!l l!i &!mne'e! si Iis!s din Na'aret1 BIis!s, A(esta este +i!l l!i &!mne'e!B
(+apte IC, .A. Pe BA(est Iis!sB, &!mne'e! 4)a fa(!t B&omn si $ristosB (+apte II, 66. Asterie al
Amasiei (onsidera (a mart!risirea din Ce'areea a Apostol!l!i Petr!1 BT! esti $ristos!l, +i!l l!i
&!mne'e! Cel!i #i!B (%atei C3I, 16, (!prinde in s(!rt toata in#atat!ra e#an"*eli(a despre $ristos,
deoare(e, BT! esti $ristos!lB afirma realitatea intr!parii l!i &!mne'e!, iar B+i!l l!i &!mne'e!B afirma
d!mne'eirea l!i Iis!s din Na'aret (+apte C, 6?
15
.
Intr)ade#ar, din (!#intele Sfintei S(ript!ri, reiese (a +i!l este a do!a Persoana a Sfintei Treimi
(%atei CC3III, 1D, in (are &!mne'e! s)a intr!pat si a lo(!it in mi/lo(!l nostr! (Ioan I, 17. Inainte
de intr!pare, +i!l (el Un!l)Nas(!t din Tatal e-ista in #e(i1 B4a in(ep!t era C!#int!l si C!#int!l era la
&!mne'e! si &!mne'e! era C!#int!lB (Ioan I, 1. B2l este mai inainte de toate si toate pentr! 24 sint
ase'ateB (Coloseni I, 1@. 2l este (*ip!l l!i &!mne'e! Cel!i ne#a'!t (Coloseni I, 15; 2#rei I, 6,
C!#int!l (el #esni( (are Bs)a fa(!t tr!pB (Ioan I, 17. In Iis!s $ristos am #a'!t pe &!mne'e! in
persoana, in timp si spati! (Ioan CI3, @. In 2l &!mne'e! este pre'ent si l!(rea'a personal in l!me1
BImparatia l!i &!mne'e! este in mi/lo(!l #ostr!B (4!(a C3II, .1. In 2l #iata #esni(a, (are era la
Tatal, s)a manifestat in l!me (I Ioan I, 6. +i!l este re#elatia deplina si finala (Rom. 3III, 6. a tainei
l!i &!mne'e! (Col. I, .@; ...
Intr!parea +i!l!i l!i &!mne'e! este !na din (ele mai mari taine ale (redintei (restine. &espre a(easta
Sfint!l Apostol Pa#el sp!ne1 BC! ade#arat, mare este Taina dreptei (redinte1 &!mne'e! s)a aratat in
Tr!p, s)a indreptat in d!*, a fost #a'!t de in"eri, s)a propo#ad!it intre neam!ri, a fost (re'!t in
l!me, s)a inaltat intr! sla#aB (I Timotei III, 16. Sfintii Parinti a! dat o mare importanta fapt!l!i
Page 7) of 449
intr!parii pe (are l)a! inteles (a fiind nedespartit de fapt!l mint!irii. 2i a! aratat (a Iis!s a mint!it
(eea (e si)a as!mat prin intr!parea Sa, astfel in(it da(a $ristos n)a l!at firea omeneas(a in mod real
si deplin, at!n(i ni(i mint!irea noastra n! s)a infapt!it
16
. Asadar n!mai da(a Iis!s $ristos este de o
fiinta (! Tatal si de o fiinta (! noi este (! p!tinta ind!mne'eirea noastra.
Prin intr!parea Sa, C!#int!l l!i &!mne'e! si)a as!mat, in ipostas!l sa!, firea omeneas(a desa#irsita
din Sfinta +e(ioara, raminind (eea (e a fost inainte de intr!pare1 B&!mne'e!)C!#int!l, prin po"orirea
Sfint!l!i &!*, s)a !nit (! ea si dintr)insa s)a nas(!t om desa#irsit, fara sa)si ameste(e si sa)si
s(*im0e fireaB, sp!ne Sfint!l Ioan &amas(*in
1@
. Astfel, C!#int!l intr!pat are do!a firi, do!a fiinte si
do!a ener"ii, d!mne'eias(a si omeneas(a, !nite in ipostas!l sa! #esni(, fara ameste(are, fara
s(*im0are, fara impartire si fara separare. &!pa !nirea ipostati(a, fie(are fire, (! deplinatatea
proprietatilor si ins!sirilor lor nat!rale, se pastrea'a permanent in $ristos, fara ameste(are si fara
separare, in(it 2l este om si &!mne'e! in a(elasi timp. &espre a(easta Sfint!l C*iril al Ier!salim!l!i
sp!ne1 BOm, dar si &!mne'e! in a(elasi timp. Om, d!pa (eea (e se #ede, om intre", asa (!m sint si e!,
(! toate ale mele, (a pe mine (!ratind!)ma sa ma mint!ias(a. &!mne'e!, d!pa (eea (e n! se #ede,
&!mne'e! desa#irsit, a#ind fiinta din Tata desa#irsit. Cel (e e-ista in (*ip!l stapines( al l!i
&!mne'e!, a l!at a(!m (*ip!l me! de ro0. N! si)a mi(sorat #redni(ia d!mne'eirii, dar a sfintit
framintat!ra firii mele. A(elasi intre" s!s si intre" /os. S!s nas(!t fara de timp, /os nas(!t fara de
saminta. S!s (reator ) (a &!mne'e!, /os (reat!ra ) (a omB
1?
.
&e pe !rma !nirii (elor do!a firi are lo(si (om!ni(area sa! tre(erea ins!sirilor !nei firi (eleilalte, in(it
fie(are fire pastrea'a ins!sirile ei proprii si primeste ins!sirile (eleilalte fara (ontopire si (onf!'ie
intre firi. Astfel, C!#int!l intr!pat, prin !nirea (elor do!a firi si #ointe, sa#irsea min!nile si om fiind
s!porta d!mne'eieste patimile firii. 2l implinea deodata pe amindo!a in (*ip teandri(, pentr! (a era
&!mne'e! si om in a(elasi timp. 2l n! a l!(rat n!mai printr)o fire, in mod separat de (ealalta. 2l are !n
sin"!r s!0ie(t (are #oieste si l!(rea'a in do!a firi, (! do!a #ointe si do!a ener"ii. C!#int!l #oieste si
l!(rea'a (a &!mne'e!, prin #ointa si ener"ia Sa ne(reata, si (a om, prin #ointa si ener"ia Sa (reata. 2l
sa#irsea (ele d!mne'eiesti (min!nile prin tr!p, pentr! (a n! era n!mai &!mne'e! si sa#irsea (ele
omenesti (patimile d!mne'eieste, pentr! (a n! l!(ra despartit de &!mne'eirea Sa. In ipostas!l (el
!ni( al C!#int!l!i, firile (ele !nite a! ramas ne(ontopite. B&e(i tot (e a fa(!t (a om tine de firea
omeneas(a, iar tot (e a fa(!t mai pres!s de om tine de firea Sa d!mne'eias(a. Prin !nirea
s!0stantiala a (elor do!a firi, ins!sirile firesti ) (ele omenesti si (ele d!mne'eiesti ) n! se #atama
intre ele, (i ramin in *otarele lor propriiB, sp!ne Sfint!l Ioan &amas(*in
1D
.
Prin !rmare, +i!l l!(rea'a in do!a (onditii, d!mne'eieste si omeneste, dar (eea (e l!(rea'a apartine
!n!i sin"!r s!0ie(t, in #irt!tea !nirii ipostati(e a firilor. Si astfel, in tot (eea (e fa(ea, era
nedespartita p!terea d!mne'eirii de l!(rarea proprie a tr!p!l!i. &ar, fa(ind!)se om, 2l n! s)a
s!0ordonat firii omenesti, (i a ridi(at la Sine firea noastra. +irea Sa omeneas(a, desi are mis(area ei
proprie, e mis(ata de (ea d!mne'eias(a, pentr! (a ea n! s!0'ista intr)!n ipostas propri!, (i s!0'ista
in ipostas!l C!#int!l!i. 3ointa Sa omeneas(a e in mod li0er s!p!sa #ointei di#ine, si astfel, 2l n!
s!prima ins!sirile nat!rale ale firii omenesti, (i le depasea, dind firii noastre !n alt mod de a fi.
C!#int!l l!i &!mne'e! s)a fa(!t, in sens propri!, ipostas al tr!p!l!i pe (are l)a l!at +e(ioara %aria.
Prin intr!pare, firea omeneas(a a de#enit proprie 4!i si, astfel, 2l a de#enit deofiinta (! noi. Sfintii
Parinti a! p!s a((ent deose0it pe deofiintimea +i!l!i (! Tatal si pe inte"ritatea firii Sale omenesti. Pe
de o parte, &!mne'e! se intr!pea'a, raminind &!mne'e!. Pe de alta parte, n! a a#!t o forma
tr!peas(a aparenta. Ni(i n)a ad!s (! Sine, din (er, !n tr!p omenes(. &!mne'e! a l!at tr!p, din firea
noastra, fara de pa(at si este om (! ade#arat d!pa intrea"a fiinta. &!pa !nire, n! re'!lta o fire
(omp!sa prin (ontopire, (i (ele do!a firi se deose0es( fara sa se imparta. &!mne'e! intr!pat n)a fost
Page 7( of 449
strain de nimi( din (ele ale noastre, afara de pa(at, (are n! apartine firii. 2l si)a fa(!t al Sa! tot
(eea (e era al nostr!, (!ratind in a(elasi timp firea noastra.
In i(onomia mint!irii, +i!l!i intr!pat I)a fost data l!(rarea de ras(!mparare si /!de(ata #iitoare.
Sfintii Parinti e-pli(a fapt!l a(esta, aratind (a e-ista o le"at!ra atit intre a(t!l (reatiei si intr!pare,
(it si intre intr!pare si mint!ire. &!mne'e!)C!#int!l #ine sa mint!ias(a l!mea, deoare(e prin 2l si
pentr! 2l a fost (reata1 BToate prin 2l s)a! fa(!t si fara 2l nimi( n! s)a fa(!t din (eea (e s)a fa(!tB
(Ioan I, 6, 2l ins!si fiind BCel dintii dintre toateB (Coloseni I, 1?. 4!mea a fost (reata in $ristos si
pentr! $ristos1 BToate s)a! fa(!t prin 2l si pentr! 2lB (Coloseni I, 16. Sfint!l %a-im %art!risitor!l
afirma (a pentr! $ristos a primit (reatia in(ep!t!l e-istentei ei
.A
. 2l este (entr!l spre (are
(on#er"e intrea"a (reatie1 B2! sint Alfa si Ome"a, Cel dintii si Cel de pe !rma, in(ep!t!l si sfirsit!lB
(Apo(alipsa CCII, 16.
Iis!s $ristos a infapt!it sl!/irea Sa mint!itoare prin trei l!(rari prin(ipale1 in#atatoreas(a sa!
profeti(a (4!(a I3, 1?, ar*iereas(a (2#rei 3I, 6 si imparateas(a (2#rei I, ?)D. Iis!s $ristos este
in#atator, in sens!l (a 2l este n! n!mai des(operitor!l ade#ar!l!i, (i ade#ar!l ins!si in persoana1 B2!
sint (alea, ade#ar!l si #iataB (Ioan CI3, 6. In#atat!ra l!i Iis!s $ristos este re'!mata in Predi(a de
pe %!nte, in (are 2l a e-p!s atit atit!dinea Sa fata de le"ea 3e(*i!l!i Testament, (it si (ontin!t!l
noii Sale in#atat!ri, 2#an"*eliei mint!irii, sinteti'ata in +eri(iri. Iis!s a afirmat, in mod (lar, (a n)a
#enit sa desfiinte'e 3e(*i!l Testament, (i sa)l desa#irseas(a1 BN)am #enit sa stri( 4e"ea si Profetii,
(i sa plines(B (%atei 3, 1@. 2l a re(!nos(!t a!toritatea 3e(*i!l!i Testament (%atei 3, 1?, dar a
(ondamnat implinirea formala, rit!alista si e-terioara a 4e"ii (%ar(! C, 1@).., pre(!m si
interpretarile si ada!"irile la 4e"e, (are fa(ea! sa sporeas(a nedesa#irsirea ei (%ar(! C, 5. 2l a
a(!'at pe (art!rari si farisei (a denat!rea'a rol!l propri! al 4e"ii, a(ela de a fi B(ala!'a spre $ristosB
(Ealateni III, .7, n!mind!)i B(ala!'e oar0eB (%atei C3, 17. +ariseii si (art!rarii din timp!l Sa! sint,
de(i, rasp!n'atori de fapt!l (a 4e"ea n)a ramas orientata spre $ristos si de a(eea, pe 0a'a ei, m!lti
n)a! re(!noas(!t pe Iis!s (a %esia (%atei CCI, 76)75.
Iis!s $ristos re(!noaste 3e(*i!l Testament (a fiind o profetie despre persoana si a(ti#itatea Sa si
de a(eea, 2l indeamna1 BCer(etati S(ript!rileB (Ioan 3, 6D. 2l re(!noaste, insa, (a 4e"ea este o
e-presie nedesa#irsita a #ointei l!i &!mne'e! si de a(eea 2l da n! n!mai o no!a interpretare 4e"ii, in
(ontrast (! B(eea (e s)a 'is de (ei #e(*iB, (i ad!(e o no!a 2#an"*elie, (are e-prima #ointa l!i
&!mne'e! in forma ei desa#irsita si finala. Prin !rmare, pentr! Iis!s $ristos, 4e"ea este o e-presie a
#ointei l!i &!mne'e! si, n!mai in a(easta mas!ra, ea are a!toritate si p!tere (Ioan I3, 67. +apt!l
a(esta reiese (! prisosinta din (ontin!t!l +eri(irilor, (are repre'inta (aile prin (are (redin(ios!l
poate sl!/i l!i &!mne'e!. +eri(irile ridi(a la o no!a stare le"at!ra (redin(ios!l!i (! &!mne'e!, in (are
a((ent!l n! mai pi(a pe formalism!l reli"ios, (i pe p!terea *ar!l!i si a i!0irii. 4e"ea #e(*e s)a
s(*im0at.a apar!t !n No! Testament. Iis!s, (a &omn al Sa0at!l!i (%ar(! II, .?, are drept!l si
p!terea de a desfa(e pe !(eni(i si de le"ea Sa0at!l!i.
Sl!/irea ar*iereas(a repre'inta partea (entrala a a(ti#itatii mint!itoare a l!i Iis!s $ristos si ea a
fost s!0liniata de marii profeti ai 3e(*i!l!i Testament (Isaia 4III, @; Ieremia CI, D, in(*eind (!
Sfint!l Ioan Bote'ator!l (ind a sp!s despre Iis!s1 BIata %iel!l l!i &!mne'e! (are ridi(a pa(at!l l!miiB
(Ioan I, .D, 66.
Unii dintre Sfintii Parinti a! aratat (a intr!parea +i!l!i este s(op!l ori"inar al (reatiei, de a(eea
ras(!mpararea n! este sin"!r!l moti# al intr!parii. Intr)ade#ar, asa (!m reiese si din !nele mart!rii
ale No!l!i Testament, Adam (el dintii a fost (reat in #ederea l!i Adam (el de pe !rma (I Cor. C3, 77)
7D, pe (are intrea"a (reatie il asteapta (*air de la in(ep!t!l ei. 4!mea a fost (reata de(i spre a fi
Page 72 of 449
re(apit!lata si ind!mne'eita in $ristos. Astfel, intr!parea a a#!t s(op!l de a innoi firea noastra si
(reatia potri#it (! starea l!i $ristos, de a o desa#irsi pe dr!m!l ind!mne'eirii in si prin $ristos.
Sfint!l Atanasie (el %are a sp!s (a B&!mne'e! s)a fa(!t om pentr! (a om!l sa de#ina d!mne'e!
.1
.
Iar pro(es!l ind!mne'eirii noastre a in(ep!t (*iar in $ristos, (a(i C!#int!l a ind!mne'eit, in sens
propri!, tr!p!l pe (are l)a l!at. In firea Sa omeneas(a, 2l a fost !ns si (onsa(rat prin !n"erea
&!mne'eirii (+apte C, 1?. &!mne'e! s)a fa(!t om, (! ade#arat deplin, (a sa l!(re'e 2l ins!si
mint!irea noastra prin tr!p!l Sa! si 2l a refa(!t firea noastra in 2l, aratind prin a(easta (a p!tem
de#eni si noi (eea (e ne)a aratat 2l. 24 ne ia in Sine (! tot (eea (e tine de firea noastra, (a sa mist!ie
in Sine (eea (e e ra! in a(easta, iar noi sa ne impartasim de (ele ale 4!i, asa (!m soarele a0soar0e
!me'eala pamint!l!i. Sfint!l Andrei al Cretei sp!ne (a to(mai pentr! a(easta noi tre0!ie sa (instim
(*ip!l Sa! '!"ra#it pe i(oana1 B&e a(eea se si arata d!pa In#iere !(eni(ilor si inainte o(*ilor lor se
inalta la (er!ri, inaltind si smerita noastra fire omeneas(a1 Un &omn, (!nos(!t in do!a firi, impre!na
in(*inat (! Tatal si (! &!*!l Sfint; a#ind, de asemenea, do!a #ointe si do!a l!(rari; iar prin asta,
inteles si mai pres!s de intele"ere, mar"init si nemar"init, (! p!tinta de a fi '!"ra#it in i(oane si
in(*inat, datorita tr!p!l!i pe (are l)a l!at, iar, prin in(*ina(i!nea (e i se ad!(e, sla#a se ridi(a la (el
'!"ra#it pe i(oana, asa (!m am fost in#atati de tine, d!mne'eies(!le Parinte 3asile, (ind ai s(ris1
BCinstea data i(oanei tre(e la (el '!"ra#it pe i(oaneB
..
.
&ar intr!parea are si s(op!l de a ras(!mpara Boaia pierd!taB (4!(a C3, 7)6, de a ridi(a pa(at!l l!mii
(Ioan I, .D; 2#rei I, 61 BCa(i +i!l Om!l!i n)a #enit (a sa I se sl!/eas(a, (i (a 2l sa sl!/eas(a si sa)si
dea #iata ras(!mparare pentr! m!ltiB (%ar(! C, 75. &in i!0ire fata de oameni, +i!l Bs)a dat pe Sine
pentr! noi, prinos si /ertfa l!i &!mne'e!, intr! miros (! 0!na mireasmaB (2fes. 3, .. $ristos este
ade#arat!l B%iel pas(alB (I Petr! I, 1D. 2l a l!at as!pra Sa pa(atele noastre si le)a ras(!mparat (!
pret!l sin"el!i Sa!. In 2l Ba#em ras(!mpararea prin sin"ele 4!i, adi(a iertarea pa(atelorB (Coloseni I,
17. Prin /ertfa Sa, 2l este mi/lo(itor!l impa(arii, al !n!i No! Testament intre &!mne'e! si om (2#rei
3III, 6.
Patimile ) s!ferinta, rasti"nirea, moartea si in#ierea ) (onstit!ie (el mai important si (el mai (!nos(!t
fapt din #iata l!i $ristos. 2#an"*elistii des(ri! (! m!lte aman!nte !ltimele e#enimente din #iata si
a(ti#itatea l!i Iis!s si a(easta datorita fapt!l!i (a a(ti#itatea %int!itor!l!i in Ier!salim, in saptamina
(are a in(ep!t (! sosirea Sa pentr! a ser0a !ltim!l Pasti si a (!lmina (! In#ierea Sa, repre'inta
p!n(t!l (entral si final al operei Sale ras(!mparatoare.
&in mart!riile 2#an"*eliilor reiese (a Iis!s a (!nos(!t dr!m!l #ietii Sale si a fost (onstient (a faptele
Sale si destin!l Sa! fa( parte din #ointa Tatal!i (4!(a CCI3, 75)7@. 2l ins!si a pre#estit de mai
m!lte ori patima Sa (%ar(! 3III, 61; %atei CC, 1?; 4!(a IC, 51 si a (onsiderat /ertfa drept sin"!ra
(ale de a as(!lta #oia Tatal!i (Ealateni III, 1A)16; Romani I3, .5. &esi fara pa(at (I Petr! II, .A)
.6, desi fara ni(i o #ina in fata a!toritatilor reli"ioase si (i#ile (4!(a CCIII, 17, 2l a a((eptat, in
mod li0er, sa s!fere pentr! mint!irea neam!l!i omenes(. &e a(eea, pe Apostol!l Petr!, (are ii (er!se
sa ren!nte le dr!m!l /ertfei, il m!stra1 BInapoia %ea, potri#ni(!leB (%atei C3I, .6.
Iis!s a (!nos(!t sens!l ras(!mparator al misi!nii Sale si, indeose0i, #aloarea mint!itoare a /ertfei
Sale. 2l a inteles (a rost!l intr!parii Sale este a(ela de a eli0era l!mea de pa(ate si de a)i da o #iata
no!a prin infrin"erea mortii. 2l a sti!t (a misi!nea Sa (onsta in a (*ema pe pa(atosi al mint!ire
(%ar(! II, 1@, in a (a!ta si a mint!i oaia (ea pierd!ta (4!(a CIC, 1A. &ar 2l a (!nos(!t (a mint!irea
n! este posi0ila de(it prin moartea Sa si de a(eea a primit)o de 0!na #oie, de#enind BPastile nostr!B,
prin (institele l!i Patimi ((f. %ar(! 3III, 61; 4!(a C3II, .5; Ioan III, 17; CIII, .7.
Page 73 of 449
5ertfa este a(t!l in (are Iis!s $ristos a distr!s moartea, n! de la distanta, (i l!ptind!)se 2l ins!si (!
ea, in tr!p!l Sa!. BUn!l din TreimeB, (! tr!p!l, pentr! noi s)a rasti"nit si, (! moartea Sa, a 0ir!it
moartea. In moartea Sa, 2l este si Ar*iere! (are ad!(e /ertfa si /ertfa (are se ad!(e (2#rei IC, .7)
.5. &ar pentr! (a #iata noastra era as(!nsa in 2l, Iis!s $ristos a 0ir!it moartea si in n!mele nostr!
si impre!na (! noi. C! tr!p!l 4!i a 0ir!it stri(a(i!nea mortii si (! rana 4!i noi toti ne)am #inde(at. Toti
am patimit impre!na (! 2l si toti am in#iat impre!na (! 2l. Prin In#ierea Sa, Bdin moarte la #iata si de
pe pamint la (er, $ristos &!mne'e! ne)a tre(!t pe noiB (Canon!l Pastilor.
Sfint!l Ioan $risostom sp!ne (a, prin In#ierea l!i $ristos, s)a s(*im0at sens!l mortii si destin!l
e-istentei noastre1 BAsta'i, #reme potri#ita este iarasi sa "raim a(ele (!#inte profeti(e1 BUnde)ti
este, moarte, 0old!lF !nde)ti este, iad!le, 0ir!intaFB (Osea CIII, 17. Asta'i, stapin!l nostr! $ristos
a sfarimat portile (ele de arama si a pierd!t insasi fata mortii. &ar pentr! (e #or0es( de fata mortiiF
I)a s(*im0at (*iar n!mele mortii. A(!m moartea n! se mai n!meste moarte, (i adormire si somnB
.6
.
%oartea l!i Iis!s $ristos pe (r!(e a insemnat separarea s!flet!l!i de tr!p, dar n! des(omp!nerea
tr!p!l!i sa! a s!flet!l!i, ni(i separarea tr!p!l!i si a s!flet!l!i de !nirea ipostati(a (! C!#int!l. Tr!p!l
l!i $ristos era nes!p!s stri(a(i!nii (*iar inainte de in#iere, iar in timp!l sederii in mormint,
&!mne'eirea n! s)a despartit de 2l. &e a(eea, ins!si Tr!p!l l!i $ristos este i'#or de sfintenie. C!
s!flet!l, (are a ramas !nit (! C!#int!l, a (o0orit la iad (a sa eli0ere'e (! stra(l!(irea &!mne'eirii
Sale s!fletele (elor drepti inainte de in#iere (I Petr! III, 1D. Iis!s a s!ferit moartea in mod real si a
in#iat (! ade#arat. Imp!n"erea (oastei (! s!lita (Ioan 3II, 6D; Ioan CIC, 67 a a#!t to(mai rost!l de
a (onfirma realitatea mortii. &e fapt. pe (r!(e, se reali'ea'a s(op!l intr!parii +i!l!i1 BN! tre0!ia
oare, (a $ristos sa patimeas(a a(estea si sa intre in sla#a SaFB (4!(a CCI3, .6.
In#ierea este fapt!l (are a de(is (redinta Apostolilor in +i!l l!i &!mne'e!, pre(!m si intemeierea
Biseri(ii1 B&a(a $ristos n)a in#iat, 'adarni(a este propo#ad!irea noastra, 'adarni(a este si (redinta
#oastraB (I Cor. C3, 17. A(est Iis!s, pe (are &!mne'e! l)a fa(!t B&omn si $ristosB (+apte II, 66, a
de#enit Bpiatra din (ap!l !n"*i!l!iB (+apte I3, 11, a Biseri(ii, popor!l no!l!i 4e"amint, pe (are
Apostolii a! 'idit)o prin p!terea &!*!l!i Sfint (+apte II, 6?.
Sl!/irea imparateas(a a %int!itor!l!i (Ps. CC, 1; 2fes. 3I, 1. s)a manifestat in n!meroase o(a'ii din
#iata Sa paminteas(a (sa#irsirea min!nilor, i'"onirea p!terilor ra!l!i, (o0orirea la iad, dar mai ales in
in#ierea, inaltarea si prosla#irea Sa la dreapta Tatal!i (+apte II, 67; 3II, 56, de !nde #a #eni a do!a
oara, sa /!de(e pe (ei #ii si pe (ei morti si sa)i rasplateas(a pentr! #esni(ie. Sfint!l Ioan $risostom
arata (a +i!l a de#enit imparat, to(mai pentr! (a s)a s!p!s t!t!ror pina la moarte1 BIl n!mes( imparat,
fiind(a il #ad pe (r!(e rasti"nit; Ca(i este propri! !n!i re"e sa moara pentr! s!p!sii saiB
.7
.
In (entr!l propo#ad!irii l!i Iis!s $ristos sta Bimparatia l!i &!mne'e!B1 B&e at!n(i a in(ep!t Iis!s a
propo#ad!i si a 'i(e1 BPo(aiti)#a (a s)a apropiat imparatia (er!rilorB (%atei I3, 1@. Noti!nea
Bimparatia (er!rilorB a#ea in timp!l sa! m!lte sens!ri, iar i!deii se "indea!, mai ales, la !n %esia, ero!
sa! eli0erator, (are sa resta!re'e imparatia l!i &a#id. Iis!s $ristos insa pre(i'ea'a (a imparatia l!i
&!mne'e! n! este din l!mea a(easta, (a ea este o realitate #iitoare, dar (are a intrat in l!me odata (!
#enirea Sa. In persoana si l!(rarea Sa, imparatia l!i &!mne'e! de#ine o realitate pre'enta1
BImparatia l!i &!mne'e! s)a apropiatB (%ar(! I, 15.
Prin inaltarea Sa la (er (+apte I, 6)11, Iis!s $ristos sta de)a dreapta Tatal!i (Ps. CIC, 1)., adi(a in
stare de sla#a (Ioan CC, 1@, impre!na (! pir"a firii noastre, pina la a do!a Sa #enire pentr! /!de(ata
(ea de pe !rma (matei CCI3, 6. 5!de(ata apartine +i!l!i (Ioan 3, .., .@, deoare(e 2l a ridi(at pe
oameni la as(!ltarea de fii adopti#i ai l!i &!mne'e! si deoare(e 2l tre0!ie sa read!ne in Sine pe (ei ai
Sai, pe (are sa)i infatise'e Tatal!i spre 0!(!ria #esni(a (2fes. I, 1A. 3enirea es*atolo"i(a #a fi si o
Page 74 of 449
infrin"ere definiti#a a l!i anti*rist, potri#ni(!l l!i $ristos, (are se manifesta inainte de a do!a #enire
si (are d!(e la aposta'ie (II Tes. II, 6.
&a(a +i!l este B(*ip!l l!i &!mne'e! (el!i ne#a'!tB (Colos. I, 15, (restinii sint, d!pa (*ip!l l!i $ristos,
!(eni(ii si imitatorii l!i $ristos (+apte II, .6. %int!irea este starea de asemanare (! $ristos, starea
de +i! al l!i &!mne'e!, d!pa *ar, pe (are ne)o impartaseste prin &!*!l Sfint. Noi parti(ipam la #iata
l!i $ristos, ne identifi(am (! &!*!l Sa!, in Taina Bote'!l!i si mai ales in Taina Sfintei 2!*aristii, in
(are ne impartasim (! ins!si Tr!p!l si Sin"ele Sa! prosla#it (I Cor. C, 16; CI, .6. Pina la a do!a
#enire a Sa, Iis!s $ristos este pre'ent si l!(rea'a in &!*!l Sfint, pe (are 2l 4)a trimis la 'i!a
Cin(i'e(imii as!pra Apostolilor Sai, (a !n alt B%in"iietorB (Ioan C3, .6 si prin (are a intemeiat
Biseri(a Sa, in (are sa se sfinteas(a (ei (e #or (rede in 2l.
DUMNEZEUS"INTUL DU(. ) A treia persoana a Sfintei Treimi este &!*!l Sfint, despre (are
arti(ol!l ? din Sim0ol!l de (redinta, sta0ilit de (atre al II)lea Sinod 2(!meni( de la Constantinopol
(6?1, sp!ne1 BCred si intr! &!*!l Sfint, &omn!l de (iata fa(ator!l, (are din Tatal p!r(ede, Cela (e
impre!na (! Tatal si (! +i!l este in(*inat si sla#it, Care a "rait prin prooro(iB.
&!*!l Sfint este de o fiinta (! Tatal si (! +i!l, (! (are impartaseste a(eeasi #ointa si ener"ie
d!mne'eias(a,a #ind persoana si l!(rare proprie. 2l p!r(ede din #e(i din Tatal, dar este trimis in timp
de (atre +i!l1 BIar (ind #a #eni %in"iietor!l, pe (are e! il #oi trimite #o!a de la Tatal, &!*!l
Ade#ar!l!i, (are de la Tatal p!r(ede, a(ela #a mart!risi despre %ineB (Ioan C3, .6. &!*!l p!r(ede
din Tatal d!pa e-istenta Sa, dar are o mis(are #esni(a de iesire din Tatal spre +i!l. Prin p!r(ederea
Sa, &!*!l !neste pe Tatal si +i!l, sa#irseste o !nitate de #iata si i!0ire intre Tatal si +i!l. Sfint!l
Ioan &amas(*in sp!ne (a &!*!l p!r(ede de la Tatal si se odi*neste in +i!l, prin Care se da si se fa(e
(!nos(!t
.5
. 2l se odi*neste in +i!l, stral!(este prin +i!l si este trimis de (atre +i!l (Ioan I, 6.)65.
&e a(eea se n!meste n! n!mai &!* al Tatal!i, (i si &!* al +i!l!i. Tot el sp!ne (a1 B&!*!l l!i &!mne'e!
este o p!tere s!0stantiala, (are e-ista intr)o ipostasa proprie ei insasi, (are p!r(ede din Tatalsi se
odi*neste in +i!l si il fa(e (!nos(!t. N! poate sa se desparta de &!mne'e!, in (are e-ista, si de
C!#int!l, pe (are il insoteste si ni(i n! se pierde in nee-istenta, (i e-ista in (*ip s!0stantial d!pa
asemanarea (!#int!l!i. &!*!l Sfint este #i!, li0er, de sine mis(ator, a(ti#, #oieste totdea!na 0inele si,
in ori(e intentie a l!i, p!terea (oin(ide (! #ointa, este fara de in(ep!t, si fara de sfirsit. Ni(iodata
C!#int!l n! a lipsit Tatal!i, ni(i &!*!l C!#int!l!i
.6
.
&!*!l insa (onl!(rea'a si 2l la intr!parea +i!l!i, (are s)a nas(!t d!pa tr!p Bde al &!*!l Sfint si din
+e(ioara %ariaB (%atei I, 1?, 6A B&!mne'e!)C!#int!l, prin po"orirea Sfint!l!i &!*, s)a !nit (! 2a
(+e(ioara %aria si dintr)insa s)a nas(!t om desa#irsit, fara sa)si ameste(e si sa)si s(*im0e fireaB
.@
.
Iar la Bote'!l in Iordan, &!*!l Sfint s)a (o0orit peste !manitatea l!i $ristos, pentr! a o sfinti, desi
n! a#ea pa(at (%atei III, 16.
In i(onomia mint!irii, &!*!l!i Sfint i se atri0!ie l!(rarea de sfintire a (reatiei, Biseri(a si Tainele,
fiind pre'ent in e-istenta (reatiei (a prin(ipi!l (are (om!ni(a #iata1 B&!*!l l!i &!mne'e! este (el (e
m)a fa(!t si s!flarea Cel!i Atotp!terni( este datatoarea #ietii meleB (Io# CCCIII, 7.
Sfint!l Ioan E!ra de A!r arata (a, prin (o0orirea Sfint!l!i &!* as!pra Apostolilor in 'i!a Cin(i'e(imii,
+i!l trimite Bdar!rile impa(ariiB l!i &!mne'e! (! (redin(ios!l prin /ertfa Sa. Intre +i!l si Sfint!l &!*
s)a fa(!t n! n!mai !n s(*im0, in #irt!tea (ar!ia +i!l a l!ar pir"a firii noastre pe (are a inaltat)o la (er
si ne)a trimis pe &!*!l Sa!, (i $ristos prosla#it, #rind sa arate (a 4)a impa(at pe Tatal (! noi si 4)a
fa(!t milosti#, ne)a trimis in dar &!*!l Sa!. 3enirea &!*!l!i este semn!l impa(arii dintre &!mne'e! si
om in Iis!s $ristos, d!pa (!m oprirea &!*!l!i Sfint a fost semn!l miniei l!i &!mne'e!. Intr)ade#ar,
Apostol!l Ioan afirma (a inainte de (r!(e n! era &!*!l Sfint in l!me, deoare(e n! se fa(!se
Page 75 of 449
impa(area (! &!mne'e! prin /ertfa +i!l!i si +i!l n! se prosla#ise (a dreptate pentr! as(!ltarea Sa1
BCa in(a n! era dat &!*!l, pentr! (a Iis!s in(a n! f!sese prosla#itB (Ioan 3II, 6D. &e a(eea ins!si
%int!itor!l sp!ne (a inaltarea Sa la (er este de tre0!inta pentr! a trimite pe &!*!l (a semn si (a dar
al impa(arii noastre (! &!mne'e! prin /ertfa Sa1 B3a este de folos (a sa %a d!( 2!, (a(i da(a n! %a
#oi d!(e, Il #oi trimite la #oiB (Ioan C3I, @. Prin !rmare, &!*!l Sfint este (el (are impartaseste
efe(t!l /ertfei l!i Iis!s $ristos, (el (are da mart!rie (a am primit infierea, (a am de#enit in $ristos
fii ai l!i &!mne'e! d!pa *ar1 B&!*!l ins!si mart!riseste impre!na (! d!*!l nostr! (a sintem fii ai l!i
&!mne'e!B (Rom 3III, 16. &e a(eea nimeni n! poate sa n!meas(a &omn pe Iis!s de(it in &!*!l Sfint
(I Cor. CII, 6.
Tot Sfint!l Ioan $risostom sp!ne (a, fara #enirea &!*!l!i Sfint, Biseri(a n)ar fi l!at fiinta
.?
.
A(easta deoare(e toata firea a#ea ne#oie de sfintirea &!*!l!i si deoare(e nimeni n! p!tea sa intre in
imparatia l!i &!mne'e! fara Bnasterea de s!sB, adi(a fara a fi primit in mod real o #iata no!a prin
&!*!l Sfint1 B&e n! se #a naste (ine#a din apa si din &!*, n! #a p!tea sa intre in imparatia l!i
&!mne'e!B (Ioan III, 5. Biseri(a a fost intemeiata la Cin(i'e(ime (ind &!*!l Sfint, in (*ip de lim0i
de fo(, a (o0orit as!pra +e(ioarei %aria, a Apostolilor si a (elor (are era! (! ei (+apte II, 1; I, 16)
17. Sfint!l &!* da Biseri(ii dar!l de a pa'i ade#ar!l, o (ala!'este si o fereste de ori(e "reseala (Ioan
CI3, .6. &!*!l Sfint, (are (!noaste adin(!rile l!i &!mne'e! (I Cor. II, 1A, a inspirat pe profetii
dinainte de $ristos si pe a!torii (artilor 3e(*i!l!i si No!l!i Testament1 BUn!l este &!*!l Sfint,
sfintitor!l si ind!mne'eitor!l t!t!ror, (el (are a #or0it in 4e"e si Profeti, in 3e(*i!l si No!l
TestamentB
.D
.
&!*!l Sfint este i'#or!l *ar!l!i in Biseri(a. 2l este p!terea Tainelor si 2l (onsa(ra pe sl!/itorii
0iseri(esti (+apte CC, .? (a Bi(onomi ai Tainelor l!i &!mne'e!B (I Cor. I3, 1. &!*!l Sfint da #iata
instit!tiilor e#an"*eli(e pe (are $ristos le)a intemeiat (+apte II, 7., 2l pastrea'a Biseri(a spre a fi
B!na, sfinta, so0orni(eas(a si apostoli(aB, 2l imparte Biseri(ii *arismele (I Cor. CII, 1)11, dar!rile si
fa"ad!intele #iitoare. Pe(etea &!*!l!i Sfint este ar#!na mostenirii si sla#ei #iitoare (2fes. I, 16)17.
Sfint!l &!* este sfintitor!l si ind!mne'eitor!l, B#istier!l 0!natatilor si datator!l de #iataB, (el (are
fa(e (a i!0irea l!i &!mne'e! sa se re#erse in inimile noastre (Rom. 3, 5. &!*!l este primit prin
(redinta (Eal. III, ., 17, in Taina Sfint!l!i Bote' (I Cor. 3I, 11; Tit III, 5. Prin Taina %ir!n"erii toti
(restinii sint pe(etl!iti (a temple #ii ale &!*!l!i Sfint (I Cor. 3I, 1D; III, 16)1@. N!mele de (restin
#ine de la $ristos (are inseamna BUns!lB l!i &!mne'e! (+apte I3, .6).@. Prin &!*!l Sfint, (restinii
sint B!nsiB si astfel parti(ipa la preotia l!i $ristos (I Petr! II, D. 4a 4it!r"*ie, prin r!"a(i!nea de
in#o(are a Sfint!l!i &!* (2pi(le'a as!pra dar!rilor e!*aristi(e, rostita impre!na (! (!#intele de
instit!ire, a(estea se prefa( in ins!si Tr!p!l si Sin"ele &omn!l!i. Crestinii sint BsfintiB (I Cor. I, .,
pentr! (a a! primit &!*!l l!i &!mne'e! (I Cor. II, 1., a! de#enit partasi ai &!*!l!i (2#rei 3I, 7, s)a!
!mpl!t de &!*!l Sfint (2fes. 3, 1?. 4e"ea l!i $ristos este o le"e a &!*!l!i (Rom. 3III, ., o le"e a
li0ertatii1 B&omn!l este &!* si !nde este &!*!l &omn!l!i a(olo este li0ertateaB (II Cor. III, 1@.
&!*!l ins!si Bse roa"a pentr! noi (! s!spine ne"raiteB (Rom. 3III, .6 si 2l stri"a impre!na (! noi1
BA##a, ParinteB, (Rom. 3III, 15. &!*!l Sfint este semn!l i!0irii si dar!l milosti#irii l!i &!mne'e! (I
Tesal. I3, ?, de a(eea, (el (e ref!'a pe &!*!l Sfint ref!'a i!0irea l!i &!mne'e! si pentr! a(easta
ori(e pa(at impotri#a &!*!l!i Sfint n! se iarta (%atei CII, 6..
&!*!l Sfint este i'#or!l #ietii (elei noi in om!l (el #e(*i. 2l fa(e sa (!r"a Bri!ri de apa #ieB in (el (e
(rede in $ristos1 BCel (e (rede in %ine, pre(!m a 'is S(ript!ra, ri!ri de apa #ie #or (!r"e din
pinte(ele l!i. Iar a(easta a 'is)o despre &!*!l, (are a#ea! sa)l primeas(a a(ei (e (red in 2lB (Ioan
3II, 6?)6D. &espre a(easta Sfint!l 3asile (el %are sp!ne1 B2l ) Sfint!l &!* ) se imparte la toata
(reat!ra si (! toate (a este primit intr)!n fel, adi(a intr)o mas!ra, de (atre !n!l si intr)alt fel de
(atre alt!l, intr! nimi( n! este mi(sorat de (atre (ei (are se impartases( din dar!rile Sale. +ie(ar!ia i
Page 76 of 449
se da *ar din partea Sa, insa n! se sfirseste in (ei (are se impartases( din 2l; (e#a mai m!lt, (ei (are
l)a! primit sint indest!lati de 2l, dar totodata ni(i Sfint!l &!* n! este lipsit de nimi( prin a(easta
impartire a *ar!l!i Sa!. &!pa (!m soarele (ind isi re#arsa l!mina peste (ort!ri, este primit in fel!rite
(*ip!ri sa! mas!ri de (atre a(este (ort!ri, dar intr! nimi( n! ii este mi(sorata stral!(irea l!i de (atre
(ele (are s eimpartases( din ea, tot asa si &!*!l Sfint, (are dar!ieste t!t!ror *ar!l de la sine, ramine
intre", nedi#i'at si nedi#i'i0il. Sfint!l &!* ii l!minea'a pe toti pentr! do0indirea pri(eperii l!i
&!mne'e!, 2l ins!si li se ins!fla profetilor, intelepteste pe le"i!itori, sfinteste pe preoti, intareste
pe (ond!(atori, desa#irseste pe (ei drepti, ii fa(e pe intelepti #redni(i de #enerat, re#arsa dar!rile
*arismati(e ale tamad!irilor de 0oale, in#ie mortii, de'lea"a pe (ei inlant!iti, primeste, (a fii adopti#i,
pe (ei instrainati de la (redinta (ea dreapta. Toate a(estea le sa#irseste prin renasterea de s!s ) prin
Sfint!l Bote'B
6A
.
Trimiterea &!*!l!i in timp, la Cin(i'e(ime, inseamna si in(ep!t!l imparatiei es*atolo"i(e pe (are
Biseri(a o anti(ipea'a ai(i. &e a(eea, Biseri(a tre0!ie sa tina aprins Bfo(!lB ar!n(at de $ristos pe
pamint (4!(a CII, 7D, asa (!m indeamna si Sfint!l Apostol Pa#el1 BN! stin"eti &!*!lB (2fes. I3, 6A.
Prin p!terea Sfint!l!i &!*, se #a s(*im0a fata intre"ii (reatii (Apo(. CCI, 1, astfel in(it, in (ele din
!rma, &!mne'e! #a fi tot!l in toate, sa!, (!m sp!ne Sfint!l %a-im %art!risitor!l, Bfiintele #or de#eni
prin *ar (eea (e &!mne'e! e prin nat!raB
61
.
Prin !rmare, &!*!l s!stine si plineste toate (are e-ista, fiind pre'ent pret!tindeni si totdea!na. 2l a
l!(rat si inainte de Cin(i'e(ime, dar a(!m s)a aratat in ipostasa proprie (a sa innoias(a firea. 2l
salasl!ieste in (ei #redni(i si in #ea(!l #iitor fa(ind nem!ritoare si !mplind de sla#a #esni(a tr!p!rile
a(estora
6.
.
Pr. Prof. Ion &ria,
$+la!#l &i!eri'ii$, nr. (-23(973, pag. 2)4-225.
1. Cate*e'a I3, 7, trad. Pr. &. +e(ior!, p.1A6.
.. Sf. Ioan &amas(*in, &o"mati(a, I, @, trad. Pr. &. +e(ior!, p..D. B&e a(eea n! sp!nem (a Tatal si +i!l
si Sfint!l &!* sint trei d!mne'ei, (i, din (ontra, (a Sfinta Treime este !n sin"!r &!mne'e!B (I0idem,
p.6.. 2-ista o intrepatr!ndere re(ipro(a a ipostaselor, a(estea pastrind identitatea fiintei si
ins!sirile ipostati(e1 BCa(i (ele trei sfinte ipostase se deose0es( !nele de altele n!mai in a(este
ins!siri ipostati(e. 2le n!s e deose0es( prin fiinta, (i se deose0es( fara despartire prin
(ara(teristi(a propriei ipostaseB (I0idem, p..D.
6. 3e'i despre (on(eptia trinitara despre &!mne'e!1 Cele (in(i (!#intari despre &!mne'e!, trad. Pr.
E$.I. Tilea si N.I. Bar0!, B!(!resti, 1D7@.
7. Sf.Ioan &amas(*in, &o"mati(a, 1, ?, trad. (it., p. .51 BNenasterea Tatal!i, nasterea +i!l!i,
p!r(ederea &!*!l!i n! indi(a deose0iri de fiinta, ni(i de f!n(tie, (i de mod de e-istentaB.
5. B2ste (! nep!tinta sa se "aseas(a in l!me o ima"ine (are sa e-emplifi(e in ea insasi, in (*ip e-a(t,
mod!l de e-istenta al Sfintei TreimiB (Sf.Ioan &amas(*in, op. (it., p..@.
6. B&ar este m!lt mai potri#it sa #or0im despre fiinta l!i &!mne'e!, fa(ind a0stra(tie de toate
e-istentele, (a(i &!mne'e! n! fa(e parte din e-istenta. Asta n! insemna (a &!mne'e! n! e-ista, (i (a
2l este mai pres!s de toate e-istentele si mai pres!s de insasi e-istentaB (Sf.Ioan &amas(*in, op.
(it., p.11.
@. Sf. C*iril al Ier!salim!l!i, Cate*e'a I3, 5, trad. (it., p.1A?.
?. Pr. Prof. &. Staniloaie, &!mne'e! este i!0ire, in BOrtodo-iaB, CCIII (1D@1, 6, p.666)7A..
D. Omilia C3 despre (redinta (P. E., CCCI, 767)7@., trad. Pr. Prof. N. Petres(!, in B%itropolia
Banat!l!iB, C3II (1D6@, @)D, p. 7DA)7D1.
1A. Impotri#a ere'iilor, I3, 7, in P.E., 3II, D?6A
11. &o"mati(a, II, 1., trad. (it., p.DD.
Page 77 of 449
1.. &emetrios Tra,atellis, %an +allen and Restored in t*e Tea(*in" of S. 5o*n C*r>sostom, in
BSo0ornostB, 1D67, 1A, p. 56D)5?7.
16. &iado* al +oti(eei, C!#int as(eti(, ?D, in B+ilo(aliaB,, trad. Pr. Prof. &. Staniloae #ol. I, Si0i!, 1D7@,
p.6@D.
17. Sf. %a-im %art!risitor!l, Capete despre (!nostinta l!i &!mne'e!, I, @A, in B+ilo(aliaB, trad. (it.,
#ol. II, p. 151.
15. Omilii si predi(i, trad. &. +e(ior!, B!(!resti, 1D76, p. 166)165.
16. B&ar (e folos am fi a#!t din intr!pare, da(a (el (are a fost s!p!s pentr! prima data patimii n)a
fost mint!it, ni(i n! a fost reinnoit si ni(i intarit prin le"at!ra (! &!mne'e!F Ca(i (eea (e n)a fost
l!at, n)a fost #inde(atB (Sf. Ioan &amas(*in, &o"mati(a, III, 1?, trad. (it., p..A?. Iar Sfint!l C*iril
al Ier!salim!l!i sp!ne1 B&a(a $ristos este &!mne'e!, pre(!m si este, dar n)a l!at firea omeneas(a,
at!n(i sintem straini de mint!ire. Tre0!ie sa ne in(*inam l!i (a &!mne'e!, dar tre0!ie sa (redem (a
s)a si inomenitB (Cate*e'a, CII, ., trad. (it., p..@..
1@. Sf.Ioan &amas(*in, C!#int la nasterea +e(ioarei %aria, 7, trad, de Pr. &. +e(ior!, in B%itropolia
OltenieiB, C3III (1D66, D)1A, p. 5@1.
1?. Sf. C*iril al Ier!salim!l!i, C!#int la intimpinarea &omn!l!i, 1A, trad. Pr. &. +e(ior!. in B%itropolia
OltenieiB, C3I (1D67, 1)..
1D. Sf. Ioan &amas(*in, C!#int la nasterea +e(ioarei %aria, trad. (it., p. ?@..
.A. BTaina intr!parii C!#int!l!i (!prinde in sine inteles!l t!t!ror "*i(it!rilor si tip!rilor din S(ript!ra
si stiinta t!t!ror fapt!rilor #a'!te si (!"etate ) (a(i Cel (e a (!nos(!t taina (r!(ii si a mormint!l!i a
inteles rati!nea (elor sp!se mai inainte, iar (el (e a (!nos(!t inteles!l taini( al in#ierii a (!nos(!t
s(op!l spre (are &!mne'e! a intemeiat toate de mai inainteB (Sf. %a-im %art!risitor!l, op. (it., trad.
(it., p. 17?.
.1. Sf. Atanasie (el %are &espre intr!pare, 57, in P.E., CC3I, DD6.
... Sf. Andrei al Cretei, C!#int la Taierea)impre/!r a &omn!l!i nostr! Iis!s $ristos, trad. de Pr.
+e(ior!, in B%itropolia OltenieiB, CC (1D6?, 1)., p. 1A..
.6. Sf. Ioan E!ra de A!r, C!#int la in#ierea &omn!l!i, trad. Pr. &. +e(ior!, in B%itropolia Banat!l!iB,
C3III (1D6?, 7)6.
.7. Idem. Omilia a .)a despre (r!(e, in P. E., C4IC, 716.
.5. &o"mati(a, I, @)11, trad. (it., p. 1@, .?, 67.
.6. I0idem, p. 1@.
.@. Idem, C!#int la nasterea +e(ioarei, trad. (it., p. ?@1.
.?. &espre preotie, 3I, trad. &. +e(ior!, in BBiseri(a Ortodo-a RomanaB 4CC3 (1D5@, 1A, p.D7?.
.D. Sf. C*iril al Ier!salim!l!i, Cate*e'a, C3II, 5, trad. (it., p. 7@..
6A. Sf. 3asile (el %are, Omilia C3 despre (redinta, trad. (it., p. 7D..
61. Sf. %a-im %art!risitor!l, Capete "nosti(e, II, .5, in B+ilo(aliaB, trad. (it., #ol. II, p. 1@5.
6.. Sf. Eri"orie Palama, Omilie la Po"orirea Sfint!l!i &!*, trad. Pr. Olimp Ca(i!la, in B%itropolia
OltenieiB, CCIII (1D@1, 1)., p. 76)771 &!*!l Sfint a fost, este si #a fi intotdea!na, (reind dimpre!na
(! Tatal si (! +i!l, la #reme, toate (ele (reate si reinnoind impre!na (ele (e si)a! pierd!t infatisarea
(ea dintr! in(ep!t si s!stinind toate (are e-ista1 pret!tindeni pre'ent si plinind toate, (ond!(ind si
s!pra#e"*ind tot!l. Ca(i 'i(e (atre &!mne'e! Psalmist!l1 BUnde ma #oi d!(e dinaintea &!*!l!i Ta! si
de fata Ta !nde #oi f!"iFB (Ps. CCCC3II, @.
&ar &!*!l Sfint n! este n!mai pret!tindeni pre'ent, (i este si mai pres!s de toate; n! este ni(i n!mai
in tot #ea(!l si timp!l, (i si mai inainte de tot #ea(!l si de tot timp!l. Si n! n!mai pina la sfirsit!l
#ea(!l!i #a fi (! noi, d!pa fa"ad!inta, (i (! m!lt mai m!lt, 2l #a ramine impre!na (! (ei #redni(i si in
#ea(!l (e #ine, fa(ind nem!ritoare si !mplind de sla#a #esni(a si tr!p!rile a(estora, l!(r! (are si
&omn!l aratind!)l, a sp!s !(eni(ilor Sai1 B3oi r!"a pe Tatal si alt %in"iietor #a da #o!a, (a sa ramina
(! #oi in #ea(B (Ioan CI3, 16.
Page 78 of 449
RELATIA DINTRE (RISTOS SI DU(UL S"ANT IN !ISERICA
a. !ristos si u"ul Sfant, cele doua izvoare ale Bisericii. Prin Biseri(a si l!(rarile sale taini(e se
ofera t!t!ror oamenilor p!tinta de a se impartasi din #iata d!mne'eias(a a Prea Sfintei Treimi,
indreptata spre noi prin intr!parea C!#ant!l!i l!i &!mne'e! si Po"orarea &!*!l!i Sfant, Cele do!a
persoane d!mne'eiesti trimise in l!me. Astfel, prin intr!pare, /ertfa si in#iere, &!mne'e! +i!l
stra0ate (! no!a Sa #iata di#in)!mana intrea"a fire !mana, fa(and)o Tr!p al Sa! in fiinta Biseri(ii, iar
prin Po"orarea &!*!l!i Sfant, 0o"atia si plenit!dinea #ietii d!mne'eiesti, a Sfintei Treimi,
ins!fleteste a(est tr!p al intre"ii firi omenesti ad!nat in $ristos
1
. Prin !rmare, mant!irea se o0tine
in Biseri(a prin l!(rarea (elor do!a Persoane d!mne'eiesti, (are n! n!mai (a n! se e-(l!d Una pe Alta,
(i a(ti!nea !neia dintre Persoane este (omplementara Celeilalte.
$ristos mant!ieste pe oameni intr!(at se e-tinde in ei, prin &!*!l Sfant, intr!(at ii in(orporea'a in
Sine si intr!(at ii asimilea'a treptat (! omenitatea Sa in#iata. Biseri(a, (a sin"!r!l si !ni(!l or"an al
mant!irii, d!pa afirmatia Sf. Parinti, este a(easta e-tindere a l!i $ristos prin &!*!l Sfant in oameni,
a(est la0orator in (are se reali'ea'a treptat asimilarea oamenilor (! $ristos (el in#iat. &a(a oamenii
s!nt ad!nati in a(elasi $ristos, da(a a(elasi $ristos ii in(orporea'a pe toti (ei (e se mant!ies(,
ridi(and!)i la starea !manitatii Sale prin ener"ia *ar!l!i (e o transmite din Sine, mant!irea n! se
poate o0tine in i'olare. %ant!irea se poate o0tine n!mai in Biseri(a, in or"anism!l (elor ad!nati in
$ristos. 2a e (amp!l de a(ti!ne al ener"iei *ar!l!i (e tasneste din $ristos, adi(a al &!*!l!i Sfant
(are salasl!ieste deplin in !manitatea l!i $ristos (ea in#iata si din ea ni se (om!ni(a si no!a
.
.
&!pa (!#intele Sf. Ap. Pa#el, Biseri(a este tr!p al l!i $ristos si in a(elasi timp plenit!dine de #iata
d!*o#ni(eas(a prin Sf. &!*, (are o ins!fleteste si o !mple de d!mne'eirea Sa, (!m A(elasi &!* Sfant
a !mpl!t si a ins!fletit firea omeneas(a a l!i $ristos (el in#iat si inaltat. Astfel, #iata &omn!l!i nostr!
Iis!s $ristos este i'#or!l (e *raneste #iata (ea no!a a firii omenesti (!prinsa in Biseri(a, iar &!*!l
Sfant este p!rtator!l a(estei #ieti prin toate mad!larele #ii ale Biseri(ii. In Biseri(a, intrea"a fire
omeneas(a este destinata sa se !neas(a (! !manitatea ind!mne'eita a %ant!itor!l!i, in plenit!dinea
*ar!l!i (e se (o0oara in Biseri(a, (a #iata a l!i $ristos, impartasita de &!*!l Sfant
6
.
&e a(eea, $ristos impartaseste ne(ontenit Biseri(ii Tr!p!l Sa! ind!mne'eit, fie(ar!i (redin(ios al
Biseri(ii, dar n! in mod separat, (i intr)o !nitate de i!0ire sa! intr)o (om!ni!ne (e se adan(este tot
mai m!lt. &in a(est tr!p ind!mne'eit sa! din $ristos e!*aristi(, &!*!l Sfant l!(rea'a prin ener"iile
ne(reate, personali'ante si (reatoare de (om!ni!ne, la ad!narea t!t!ror s!0 a(elasi Cap $ristos
%ant!itor!l. Sfintii Parinti #ad temelia !nitatii Biseri(ii in pre'enta a(el!iasi tr!p /ertfit si in#iat si
(a atare !mpl!t de infinitatea i!0irii d!mne'eiesti in toate mad!larele Biseri(ii. Iar intr!(at tr!p!l l!i
$ristos este plin de &!*!l Sfant, (are iradia'a din 2l (a o ener"ie !nifi(atoare, a do!a temelie a
!nitatii Biseri(ii este, d!pa Sfintii Parinti, &!*!l Sfant. Propri!)'is, ei infatisea'a tr!p!l l!i $ristos si
pe &!*!l Sfant (a o d!alitate nedespartita prod!(and, s!stinand si promo#and !nitatea Biseri(ii
7
.
Asadar, !nitatea Biseri(ii are (a i'#or pe de o parte Tr!p!l l!i $ristos in (are ei s!nt re(apit!lati,
a#and relatie nemi/lo(ita (! $ristos, iar pe de alta parte, pe &!*!l Sfant, &!*!l l!i $ristos, Care ii
'ideste (a 99pietre #ii:: intr)o (asa (om!na a l!i &!mne'e! (! oamenii s!0 piatra !n"*i!lara (are este
$ristos. In a(elasi timp insa, $ristos si &!*!l Sfant, !niti peri*oreti( intre ei si (! Tatal impartases(
(ontin!! Biseri(ii #iata din #iata !nitara si (om!nitara a Sfintei Treimi, s!rsa si model!l s!prem al
(om!ni!nii
5
.
Page 79 of 449
Biseri(a fiind tr!p!l l!i $ristos, peste (are se odi*neste (a si peste Cap!l ei &!*!l Sfant (iar a(easta
e #ala0il si pentr! mem0rii Biseri(ii, prin Cap!l ei si prin &!*!l Sfant se afla in relatie imediata (!
Tatal. In fel!l a(esta ne impartasim toti in +i!l si in Sfant!l &!* de i'#or!l !ltim si a0sol!t al
e-istentei (are este Tatal, dar n! d!pa nat!ra (a +i!l si &!*!l Sfant, (i d!pa *ar. Ne impartasim de
a(est i'#or !ltim prin amando!a ra'ele pentr! a ne impartasi de a(est i'#or in am0ele forme de
rele#are si de (om!ni(are a l!i
6
.
Impartasind!)ne (! &!*!l l!i $ristos, ne !nim (! $ristos n! n!mai (a om, (i si (a &!mne'e!, iar prin
2l si (! Tatal, 99(a(i +i!l #ine in noi tr!peste, !nind!)se (! noi prin 0ine(!#antarea Tainelor; si iarasi
d!*o#ni(este (! &!mne'e! prin l!(rarea si *ar!l &!*!l!i Sa!, re(reand &!*!l din no! spre innoirea
#ietii si fa(and!)ne partasi ai firii 4!i d!mne'eiesti::
@
. Trimiterea &!*!l!i Sfant in #iata Biseri(ii
este !n a(t la (are parti(ipa si firea omeneas(a a %ant!itor!l!i, de#enind mi/lo( de (om!ni(are si
!nirea intre firea (ea d!mne'eias(a si firea omeneas(a renas(!ta in $ristos, in(at &!*!l Sfant in
Biseri(a l!(rea'a atat (a &!* al l!i $ristos, (at si (a persoana a Sfintei Treimi
?
.
Asadar, le"at!ra !nirii noastre (! Sfanta Treime, atat d!pa tr!p (at si d!pa d!* o fa(e $ristos,
intr!(at este in a(elasi timp si om si &!mne'e!. Primind !n!l si a(elasi &!* Sfant, ne !nim (!
&!mne'e! (a(i pre(!m p!terea tr!p!l!i ii !neste pe (ei in (are se afla $ristos, in a(elasi mod, &!*!l
l!i &!mne'e!, (el neimpartit, salasl!ind!)se in toti, ii ad!na pe toti intr)o !nitate
D
. A(easta !nitate si
(om!ni!ne d!*o#ni(eas(a in $ristos, pe (are o ad!(e &!*!l Sfant in Biseri(a, o '!"ra#este Sf. Irine!
intr)o fr!moas(a (omparatie1 99&!pa (!m din faina !s(ata n! p!tem fa(e !n simpl! al!at si ni(i o
paine, tot astfel noi toti n! p!tem de#eni !n!l in $ristos, fara apa (are este din (er N &!*!l Sfant.
&!pa (!m pamant!l ramane !s(at si neroditor fara apa, tot astfel si noi ramanem neroditori fara
ploaia 0inefa(atoare a &!*!l!i. &e a(eea, &omn!l primind toata p!terea de la Tatal, a dat a(easta
p!tere t!t!ror (elor (are se alipes( de 2l, p!tere la (are 2l Ins!si parti(ipa, trimitand in tot pamant!l
pe &!*!l (el Sfant::
1A
.
A(easta l!(rare a &!*!l!i in noi n! se poate reali'a de(at in Biseri(a. Biseri(a fa(e posi0ila
par(!r"erea a(t!ala prin &!*!l a dr!m!l!i mant!irii (redin(iosilor !niti prin *ar (! $ristos, si pe (are
firea !mana l)a par(!rs #irt!al prin re(apit!larea sa, in $ristos. 99In pro(es!l de mant!ire, $ristos
prin &!*!l Sfant repeta in mod taini( (! Tr!p!l Sa! taini(, de(i (! Biseri(a N (redin(iosii !niti (! Sine
prin Sfintele Taine N patima, moartea si in#ierea Sa personala::
11
.
Impartasirea (! Sfant!l &!* se fa(e n!mai prin Tainele Biseri(ii. &e a(eea #iata in Biseri(a se
manifesta (a o ne(ontenita impartasire (! &!*!l l!i $ristos, (! p!terile spirit!ale (e le poarta firea
noastra in persoana %ant!itor!l!i. A(este p!teri noi le primim de la $ristos prin l!(rarea &!*!l!i
Sfant in Sfintele Taine. Implinind por!n(ile l!i $ristos, a(este p!teri d!*o#ni(esti ne poarta prin
a(eleasi osteneli si stari prin (are a tre(!t Ins!si $ristos in #iata Sa pamanteas(a, pana la (!ratirea
deplina si do0andirea #redni(iei de a do0andi ener"iile ind!mne'eitoare pe (are le)a do0andit 2l
Ins!si de la &!*!l Sfant prin firea Sa omeneas(a. 99&omn!l nostr! Iis!s $ristos a #enit to(mai de
a(eea, (a sa s(*im0e firea, s)o prefa(a si sa refa(a iarasi s!flet!l nostr! (are a fost distr!s de
patimi in !rma neas(!ltarii, sa)l ameste(e (! propri!l Sa! &!* &i#in::
1.
.
Prin !rmare, #iata Biseri(ii este dar!l l!i $ristos, dar si rod!l l!(rarii &!*!l!i Sfant. $ristos si &!*!l
Sfant #iet!ies( sim!ltan in Biseri(a si (redin(iosi, d!pa (!m afirma si Sf. Ap. Pa#el in mai m!lte
rand!ri. Astfel, el 'i(e (a 99$ristos salasl!ieste in (ei (redin(iosi
16
, dar si &!*!l Sfant
17
; ne
impartasim (! $ristos
15
, dar si (! &!*!l Sfant
16
; s!ntem sfintiti in $ristos
1@
, dar si in &!*!l Sfant
1?
,
ne indreptam in $ristos
1D
, dar si in &!*!l Sfant
.A
, s!ntem pe(etl!iti in $ristos
.1
, dar si in &!*!l
Sfant
..
, s!ntem taiati impre/!r in $ristos
.6
, dar si in &!*!l Sfant
.7
; s!ntem temple ale l!i &!mne'e!
.5
, dar si ale &!*!l!i Sfant
.6
.
Page 8) of 449
C! toate a(estea, s!rsa #ietii Biseri(ii este $ristos, (a(i $ristos este #iata
.@
si n! &!*!l Sfant, Care
este distri0!itor!l a(estei #ieti in Biseri(a
.?
.
$ristos patr!nde in mod deplin in oameni pentr! prima data prin &!*!l, spre a)i !ni (! Sine si a
intemeia Biseri(a. &!*!l de(i introd!(e p!terea l!i $ristos in mad!larele ase'amant!l!i teandri( al
Biseri(ii, spre a le transforma, innoii, mant!i si ind!mne'ei. Prima impartasire a &!*!l!i Sfant a fost
in(redintata Sfintilor Apostoli de (atre %ant!itor!l, s!fland as!pra lor si 'i(and!)le1 994!ati &!*
Sfant, (arora #eti ierta pa(atele #or fi iertate si (arora le #eti tine tin!te #or fi::
.D
.
A(easta impartasire se fa(e in moment!l (and %ant!itor!l le fa(e (!nos(!t apostolilor (a le
in(redintea'a p!terea Sa de a impartasi t!t!ror oamenilor prin l!(rarea &!*!l!i Sfant, (are po"oara
peste ei in 'i!a Cin(i'e(imii, (eea (e 2l fa(!se din firea Sa omeneas(a d!pa In#iere, i'#or si p!tere de
#iata no!a, d!mne'eias(a si nem!ritoare. Impartasirea efe(ti#a a apostolilor (! a(easta p!tere a l!i
$ristos se prod!(e, desi"!r, in 'i!a Cin(i'e(imii, 'i in (are este implinita fa"ad!inta %ant!itor!l!i (a)i
#a im0ra(a (! 99p!tere de s!s::
6A
. Iar moment!l instit!irii lor (! p!terea Sa as!pra #ietii noastre,
ramane 'i!a (and Is!si %ant!itor!l le)a 'is1 99l!ati &!* Sfant::. In'estrarea apostolilor (! 99p!terea
de s!s:: a &!*!l!i Sfant (onstit!ie (ara(ter!l o0ie(ti# si instit!tional al Biseri(ii, (a p!rtatoare in
fiinta ei a &!*!l!i si #ietii l!i $ristos (el in#iat, prin s!((esi!nea apostoli(a a epis(opat!l!i, prin (are
2l Ins!si traieste in Biseri(a, ad!na si asimilea'a in Sine pe toti (redin(iosii prin l!(rarea Sfintelor
Taine. Tainele s!nt mi/loa(ele prin (are a(easta realitate o0ie(ti#a a &!*!l!i si a #ietii l!i $ristos in
Biseri(a se a(t!ali'ea'a ne(ontenit prin l!(rarea &!*!l!i Sfant in ele. Prin a(easta pre'enta o0ie(ti#a
a l!i $ristos in Biseri(a, (ontin!ata de &!*!l Sfant in l!(rarea apostoli(a a epis(op!l!i, 99Biseri(a este
!n (adr! si o p!tere d!mne'eias(a (e se p!ne mere! la dispo'itia oamenilor prin /ertfa lit!r"i(a si
tainele fi-ate de &!mne'e! (a mi/loa(e ale *ar!l!i si prin a(easta ea este in (el mai inalt "rad o
instit!tie::
61
.
Pre'enta si a(ti#itatea %ant!itor!l!i in Biseri(a prin l!(rarea &!*!l!i Sfant in(redintata apostolilor
si !rmasilor lor epis(opii, fa(e (a Biseri(a sa ai0a (ara(ter!l !n!i or"anism teandri(, o fiinta a#and (a
si $ristos, do!a nat!ri, do!a #ointe si do!a l!(rari, insepara0ile si distin(te in a(elasi timp. A#and
a(easta str!(t!ra *ristolo"i(a, Biseri(a este in'estrata (! l!(rarea permanenta si o0ie(ti#a a
Sfant!l!i &!* in toate a(tele ei. 4!(rarea a(easta (!prinde p!terea si &!*!l l!i $ristos, pe (are 2l
ins!si a dar!it)o (ole"i!l!i apostoli(, atat in 'i!a In#ierii, (and le)a 'is 99l!ati &!* Sfant::, (at mai
ales in 'i!a po"orarii &!*!l Sfant, (and i)a im0ra(at efe(ti# (! a(easta p!tere de s!s::.
b. #egatura inseparabila dar neconfundata a lui !ristos si a u"ului Sfant in Biserica. Cele
do!a persoane di#ine, +i!l si &!*!l Sfant repre'inta (ele do!a maini ale Tatal!i (are a! fost trimise
sa l!(re'e in l!me. 4!(rarea 4or, spe(ifi(a fie(arei Persoane se (ompletea'a re(ipro( si se (ontin!a
Una (! Alta1 99$ristos e &!mne'eirea re#elata (a l!mina, (a ade#ar, (a f!ndament al e-istentei
noastre; &!*!l e &!mne'eirea re#elata, (a s!flare de #iata, (a dinamism de #iata fa(ator in (adr!l
&!mne'eirii (! ade#arat, (a f!ndament al e-istentei (reate si (a norma a ei. &!*!l ne da p!terea, ne
da elan!l sa reali'am (eea (e stim prin 4o"os!l intr!pat, (eea (e a reali'at prin 2l Ins!si (a model,
(eea (e a reali'at in $ristos; ne da p!terea sa ne in(adram in $ristos si sa ne fa(em asemenea 4!i::
6..
&atorita peri*ore'ei, Cele do!a Persoane di#ine, +i!l si &!*!l Sfant, l!(rea'a Una in Alta, fara sa se
separe, dar si fara sa se (onf!nde1 99&!*!l n! e separat de $ristos, ni(i $ristos de &!*!l. &!*!l se
odi*neste peste $ristos. 2ste n!mai a(olo !nde este $ristos si $ristos este n!mai (! &!*!l. &ar,
d!*!l n! se (onf!nda (! $ristos, ni(i in defa#or!l l!i $ristos (! ade#ar, ni(i in defa#or!l &!*!l!i (a
s!flare de #iata::
66
.
Page 8( of 449
3or0ind de pre'enta l!i $ristos prin Sfant!l &!*, Sf. C*iril al Ale-andriei n! intele"e o pre'enta a l!i
printr)!n repre'entant, (i (onsidera pe &!*!l Sfant (a Cel prin Care $ristos l!(rea'a in (redin(iosi si
in Biseri(a, iar l!(rarea l!i &!mne'e! (om!na Celor trei Persoane, isi are (apat tot in &!*!l, asa d!pa
(!m mana este !ltim!l or"an prin (are p!terea intre"!l!i (orp omenes( se finali'ea'a si se
(on(reti'ea'a intr)o fapta. Sfanta Treime implineste intrea"a ori(e l!(rare, dar l!(rarea se
(on(reti'ea'a intr)!n re'!ltat prin &!*!l Sfant
67
.
Ca i'#or prim si !ltim al fiintei di#ine, toata l!(rarea o fa(e Tatal, dar in +i!l si in Sfant!l &!*. &ar n!
pentr! (a Tatal n)are s!fi(iente p!teri si +i!l la fel. Asa ar fi (and Tatal ar in(eta sa mai fie a(ti# in
l!(rarea (e se (ontin!a in +i!l si +i!l in l!(rarea (e se implineste (se finali'ea'a in &!*!l. &ar, de
fapt, Cele trei Persoane s!nt a(ti#e de la in(ep!t pana la sfarsit in fie(are l!(rare. N! ins!fi(ienta
!nei Persoane, (i (om!nitatea de fiinta este moti#!l pentr! (are Cele trei Persoane l!(rea'a in (om!n
65
.
In a(est sens, Sf. Eri"orie de Nissa fa(e do!a pre(i'ari1
1. 99Oamenii se n!mes( m!lti, deoare(e l!(rarea fie(ar!ia dintre ei in a(eleasi a(ti#itati este
distin(ta, fie(are dintre ei separand!)se de (eilalti in mar"inile sale, d!pa mod!l parti(!lar al l!(rarii
sale. &ar la firea d!mne'eias(a n)am in#atat (a Tatal fa(e (e#a din Sine fara sa parti(ipe si +i!l, sa!
(a +i!l l!(rea'a (e#a deose0it, fara Sfant!l &!*. Ca toata l!(rarea, (are #ine de la &!mne'e! as!pra
'idirii si e n!mita d!pa inteles!rile ei de m!lte fel!ri, porneste din Tatal, inaintea'a prin +i!l si se
desa#arseste (sfarseste in &!*!l Sfant. &e a(eea, n!mele l!(rarii n! se sfasie in m!ltimea (elor (e
l!(rea'a::
66
.
.. 99Ni(i &!mne'e!l (el peste toate n! a fa(!t toate prin +i!l, pentr! (a n! are ne#oie de a/!tor, ni(i
+i!l Cel Un!l)nas(!t n! l!(rea'a toate in &!*!l Sfant pentr! (a are o p!tere mai mi(a de(at intentia.
Ci pentr! (a Tatal este I'#or!l p!terii, +i!l este p!terea si &!*!l Sfant est &!*!l p!terii. Iar 'idirea
toata, (ea sensi0ila si (ea netr!peas(a este re'!ltat!l p!terii d!mne'eiesti. Tot (e este, in(ep de la
Tatal, inaintea'a prin +i!l si se desa#arseste in &!*!l Sfant::
6@
.
Asadar, (o0orarea Sfintei Treimi in l!me, pre(!m si !r(area ei inapoi (! firea ind!mne'eita se fa(e
prin a(est (ir(!it de sla#a di#ina (are se mis(a de la Tatal prin +i!l in &!*!l Sfant si de la &!*!l
Sfant prin +i!l la Tatal.
c. Criteriile prezentei si lucrarii Sfantului u" in Biserica.
a Prim!l (riteri! si prima (onditie a pre'entei si a l!(rarii &!*!l!i Sfant este (redinta in
ind!mne'eirea l!i $ristos. 99Nimeni n! poate sp!ne1 &omn este Iis!s, de(at in &!*!l Sfant::
6?
.
A(easta n! inseamna n!mai (a in afara de &!*!l n! se poate (rede in d!mne'eirea l!i $ristos, (i si (a
!nde este &!*!l se (rede n!maide(at in d!mne'eirea l!i $ristos. Iar intr!(at !nde se (rede in
$ristos se (rede si in Tatal, prim!l (riteri! al pre'entei si al l!(rarii &!*!l!i impli(a si (redinta in
Sfanta Treime
6D
.
Pentr! (a Treimea este i'#or!l *ar!l!i de (are (redin(ios!l are a0sol!ta ne#oie pentr! mant!ire,
99(redinta in Treime este o referire #itala a (redin(iosilor la persoanele Treimii, iar (ei (e se refera
la an!mite persoane se modelea'a d!pa model!l lor. In afara de a(eea, (redinta insasi este efe(t!l
!nei l!(rari a Treimii in s!flet, l!(rare (e atin"e s!flet!l prin &!*!l Sfant, dar pe (are o prod!(e +i!l
prin Sfant!l &!* si (are porneste din Tatal::
7A
.
Page 82 of 449
0 Al doilea (riteri! si a do!a (onditie a pre'entei Sfant!l!i &!* o (onstit!ie ne(esitatea e-istentei
Biseri(ii, pentr! (a &!*!l Sfant n! poate e-ista de(at in Biseri(a, (are de fapt este prod!s!l
Sfant!l!i &!*. Biseri(a este (onstit!ita la R!salii de (atre Sfant!l &!* pe 0a'a (redintei in $ristos si
imediat Biseri(a in(epe propo#ad!irea l!i $ristos, pentr! (a &!*!l se po"oara intr)o (om!nitate
preo(!pata de $ristos. 99Predi(area Biseri(ii (onstanta si in mod e"al perse#erentaJ este primita de
(redinta noastra de la Biseri(a. Ca(i e innoita totdea!na in ea (a !n te'a!r de pret intr)!n #as 0!n de
(atre &!*!l Sfant, (are innoieste #as!l ins!si in (are este. Ca(i in el este depo'itata (om!ni(area l!i
$ristos, adi(a &!*!l Sfant, ar#!na nestri(a(i!nii si intarirea (redintei noastre si s(ara inaltarii
noastre la &!mne'e!J Ca(i !nde este Biseri(a este si &!*!l l!i &!mne'e! si !nde este &!*!l l!i
&!mne'e!, a(olo este Biseri(a si tot *ar!l, iar &!*!l este ade#ar!l::
71
.
Un alt ar"!ment al (onditionarii re(ipro(e intre e-istenta Biseri(ii si pre'enta Sfant!l!i &!* il
(onstit!ie fapt!l (a 99&!*!l infia'a pe toti (ei (e (red in $ristos, d!pa model!l +i!l!i si prin !nirea lor
(! +i!l, p!nand!)i in +i!l in mod (om!n intr)o relatie filiala (! Tatal. &ar a(easta inseamna si fratia lor
in $ristos, prin a(eeasi (redinta si prin dra"oste. Iar a(easta este Biseri(a. Unde n! se prod!(e a(est
rod n! e &!*!l, iar a(est rod n! se prod!(e de(at in &!*!l. &!*!l se dar!ieste la in(ep!t (om!nitatii
apostolilor si apoi in (om!nitatea Biseri(ii, (are e (ontin!area a(eleia::
7.
.
( Alt (riteri! al pre'entei &!*!l!i Sfant este mart!ria Sfintei Treimi in fiinta (redin(ios!l!i.
A(easta reiese din 992#identa (e o da Sfant!l &!* (redin(ios!l!i despre forta pre'entei si
efi(a(itatii l!i $ristos sa! a Sfintei Treimi, (are l!(rea'a prin &!*!l Sfant spre a fa(e pe (ei (e (red
tot mai asemenea l!i $ristos::
76
.
d Ca o (onse(inta a pre'entei si l!(rarii &!*!l!i este elan!l spre fratia (! toti oamenii 99(a(i &!*!l
Sfant e ener"ia di#ina (e tinde se reali'e'e infierea t!t!ror, in raport (! Tatal si prin a(easta
infratirea !ni#ersala. Credin(ios!l (are simte fi!l Tatal!i (eres( ii #ede pe toti oamenii (a atare, (*iar
da(a ei n! a! (onstiinta a(easta, de(i ii #ede pe toti (a frati ai sai. &!*!l !mpland!)l de elan!l filiatiei
fata de Tatal, il !mple impli(it de elan!l fratiei fata de toti oamenii. &!*!l, prin ins!si fapt!l (a este
&!*!l +i!l!i, este d!* de fi!, #rea sa !mple toate de a(est d!*, spre !nitate, fiind d!*!l (om!ni!nii::
77
.
e O alta (onse(inta si impli(it !n no! (riteri! al pre'entei si l!(rarii &!*!l!i Sfant este sfintenia.
Sfintenia isi are ori"inea in $ristos, dar ea ne #ine prin &!*!l, (are ne p!ne in (om!ni!ne (! $ristos.
Sfintenia este pro(es!l de transfi"!rare s!0ie(ti#a a (redin(iosilor prin parti(iparea nemi/lo(ita la
#iata l!i $ristos, Care este sfintenia insasi, adi(a prin (onsa(rarea sa! prefa(erea dar!rilor, dar
s(op!l a(esteia este sfintirea (redin(iosilor. Crestinii s!nt sfinti, deoare(e s!nt partasi ai l!i $ristos
si ai &!*!l!i Sfant, impre!na l!(rator (! &!mne'e!
75
.
Pr. -e'or +1. 6amfir,
2iropolia .leniei, !erie no#a, an#l -I, nr. (-2, ian#arie-aprilie (999, pag. 72-79.
NO$% BIB#IO&R'(IC%
1. Pr. %a"istr. 3. I"nates(!, &!*!l Sfant in #iata Biseri(ii, fata de in#atat!ra neoprotestantilor, in
Ortodo-ia, an!l IC (1D@5, nr. 1, pa". @6?.
.. Teolo"ia &o"mati(a si Sim0oli(a, #ol. II, pa". @6?.
6. Pr. m". 3. I"nates(!, op. (it., pa". 6@)6?.
7. Pr. prof. &. Staniloaie, Teolo"ia do"mati(a, #ol. II, pa". .5?.
5. Pr. Stefan B!(*i!, op. (it., pa". 155.
6. Pr. prof. &. Staniloaie, Relatiile Treimi(e si #iata Biseri(ii, Otodo-ia, C3I (1D67 nr. 7, pa". 5.1.
Page 83 of 449
@. Idem, Sinte'e e(le'iolo"i(a, S.T., seria II, nr. 5)6S1D55, pa". .6.
?. &!mne'e! ne)a mant!it prin 0aia nasterii (elei de a do!a si prin innoirea &!*!l!i Sfant pe (are 4)a
re#arsat din 0els!" peste noi prin Iis!s $ristos %ant!itor!l nostr! (Tit III, 5)6.
D. Pr. prof. &. Staniloaie, op. (it.,pa". .6D.
1A. Sf. Irine!, Contra *aereses, li0er III, (ap. C3II, %i"ne P.E. 3II, (ol. D6A; Pr. m". B. I"nates(!,
art. (it., pa". 6?.
11. Pr. prof. Isidor Todoran, Aspe(te e(lesiolo"i(e, %.A. 1D61, nr. @)?, pa". 7.5.
1.. Sf. %a(arie 2"iptean!l, Omilii d!*o#ni(esti, Omilia C4I3, trad. &in "r. Pr. Ci(erone Iorda(*es(!,
C*isina!, 1D61, pa". 1.5.
16. Rom. 3III, 1A.
17. Rom. 3II, D)1A.
15. I Cor. I, D.
16. II Cor. CIII, 17; +ilip. II, 4.
1@. I Cor. I, ..
1?. Rom. C3, 16.
1D. Eal. II, 1@.
.A. I Cor. 3I, 11.
.1. 2fes. I, 16.
... 2fes. I3, 6A.
.6. Col. II, 11.
.7. Rom. II, .D.
.5. I Cor. III, 16.
.6. I Cor. 3I, 1D.
.@. +ilip. I, .1; Eal. II, .A.
.?. Pr. prof. Eri"orie %ar(!, 2lemente de e(lesiolo"ie pa!lina, %.A. 1D61, nr. 1)6, pa". 67.
.D. Ioan CC, 1D).A.
6A. 4!(a CCI3, .D.
61. Pr. prof. &. Staniloaie, Sinte'a e(le'iolo"i(a, pa". .@@.
6.. Idem, Criteriile pre'entei Sfant!l!i &!*, S.T. seria II, CIC (1D6@ nr. 6)7, pa". 1A5.
66. Idem.
67. I0idem, 1A6.
65. Idem, I0idem.
66. Sf. Eri"orie de Nissa, R!od non s!nt tres &!, P.B. C4B, 1.5 C; Pr. prof. &. Staniloaie, op. (it., 1A6.
6@. Idem, Ad#ers!s %a(edonianos, P.E. C4B, 161 B; Pr. prof. &. Staniloaie, op. (it., p. 1A6.
6?. I Cor., CII, 5.
6D. Pr. prof. &. Staniloaie, op. (it., pa". 11?)11D.
7A. Idem, I0idem.
71. Sf. Irine!, Ad#ers!s $aeresesJ, (ol. D66; Pr. prof. &. Staniloaie, op. (it., pa". 1.6.
7.. Pr. prof. &!mitr! Staniloaie, op. (it., p. 1.6.
76. Idem, pa". 1.7.
77. I0idem, pa". 1.6.
75. Pr. prof. dr. Ioan Bria, &i(tionar de teolo"ie ortodo-a, B!(!resti 1DD7, pa". 677.
Page 84 of 449
S"ANTA TREIME TEMEIUL SI MODELUL !ISERICII
Taina Treimii (elei de o fiinta si mai pres!s de fire (onstit!ie temei!l (redintei si trairii noastre
(restinesti, fiind totodata s!flet!l #i! al Biseri(ii, pe (are o fa(e sa traias(a din #iata treimi(a,
impartasita *ari( t!t!ror mem0rilor ei, intr)o nesfarsita ,eno'a a i!0irii, (are inalta, desa#arseste si
ind!mne'eieste.
Astfel, Biseri(a, (a Tr!p al l!i $ristos e-tins in !manitate, prin &!*!l Sfant, in timp si spati!, este
medi!l in (are se afla pre'enta si a(tionea'a dire(t Sfanta Treime, iar (om!ni!nea de i!0ire dintre
mem0rii Biseri(ii isi are i'#or!l nese(at in taina i!0irii si #ietii de (om!ni!ne mai pres!s de fire, (e
e-ista in san!l Sfintei Treimi
1
. &o"ma Sfintei Treimi este, de altfel, pentr! Biseri(a Ortodo-a
Lf!ndament!l im!a0il al intre"ii "andiri reli"ioase, al intre"ii pietati, al intre"ii #ieti spirit!ale, al
intre"ii e-perienteP
.
.
Asadar, temei!l prin(ipal al Biseri(ii n! tre0!ie (a!tat prin spe(!latii sofiolo"i(e prapastioase intr)o
realitate di#ina e-terna si deose0ita de Persoanele Treimi(e, (i in insasi taina #ietii (om!ne a
persoanelor di#ine
6
. Si a(est temei il intele"em n!mai in sens!l (a relatiile trinitare di#ine s!nt !n
model al relatiilor dintre oameni in Biseri(a, (i si in sens!l (a ele s!nt o p!tere (are prod!(e si
adan(este a(este relatii. In #iata Biseri(ii e impletita #iata Sfintei Treimi. N!mai pentr! (a se i!0es(
persoanele Sfintei Treimi, ele prod!( si intre oameni atmosfera de i!0ire
7
.
&orind (! tot dinadins!l (a i!0irea si !nitatea din Biseri(a sa fie identi(a (! (ea din san!l Prea Sfintei
Treimi, %ant!itor!l Ins!si, inainte de patimi, se roa"a Tatal!i (eres(1 LParinte Sfinte, pa'este)i intr!
n!mele Ta! pe (ei pe (are %i i)ai dat, (a sa fie !na pre(!m s!ntem NoiJ &ar n! n!mai pentr! a(estia
%a ro", (i si pentr! (ei (e #or (rede in %ine, prin (!#ant!l lor, (a toti sa fie !na, d!pa (!m, T!
Parinte, intr! %ine si 2! intr! Tine, asa si a(estia in Noi sa fie !na, (a l!mea sa (reada (a T! %)ai
trimis. Si sla#a pe (are T! %)ai dat)o, le)am dat)o lor, (a sa fie !na, pre(!m Noi !na s!ntem. 2! intr!
ei si T! intr! %ine, (a ei sa fie desa#arsiti intr! !nime, si sa (!noas(a l!mea (a T! %)ai trimis si (a l)
ai i!0it pe ei, pre(!m %)ai i!0it pe %ineP
5
.
&e ai(i re'!lta (a mod!l !nirii sa! al (om!ni!nii intre Tatal si +i!l, sa! intre Tatal, +i!l si Sfant!l &!*
este model!l d!pa (are tre0!ie sa se reali'e'e !ni!nea intre toti fiii l!i &!mne'e!, d!pa *ar, in
(om!nitate Tr!p!l!i taini( al &omn!l!i, dar totodata si prin(ipi!l a(esteia
6
.
Asadar, LBiseri(a, in (alitatea ei de medi! de resta!rare a oamenilor, in (om!ni!nea de i!0ire (!
&!mne'e! si intreolalta n! poate a#ea alt i'#or si !n alt model de(at Sfanta Treime. &e a(eea, (and
Iis!s #or0este de !nitatea Biseri(ii si se roa"a pentr! ea, 2l n! da (a e-empl! (pentr! a(easta
!nitate ni(i Imperi!l roman si ni(i Rep!0li(a 2lina, ni(i o alta forma de or"ani'are politi(a sa! so(iala,
(i relatiile interpersonale din Sfanta TreimeP
@
. &ar, Sfanta Treime n! repre'inta n!mai !n model
(are ii ramane e-terior Biseri(ii, ori(at de desa#arsit ar fi el, (i o realitate, sa! mai 0ine 'is
realitatea sa! e-istenta perfe(ta, (! (are ea tre0!ie sa se !neas(a, fara (onf!'ie
?
. LSe (itea'a
astfel (!#intele l!i Iis!s1 omnes sint !n!m ((a toti sa fie !na, dar se tre(e (! #ederea L(!mP, model!l
#ietii trinitare1 LPre(!m T!, Parinte, in %ine si 2! in TineP. Astfel se (onstata (a R!"a(i!nea l!i Iis!s
pentr! !nitatea Biseri(ii arata (a Treimea n! este n!mai model pentr! #iata Biseri(ii, (i si i'#or!l si
finalitatea ei1 LCa ei sa fie !na in NoiP
D
.
&ar, (eea (e fa(e posi0ila parti(iparea (on(reta si efi(ienta a Biseri(ii la #iata Sfintei Trieimi este
intr!parea +i!l!i l!i &!mne'e!. Prin intr!parea Sa, %ant!itor!l Iis!s $ristos a introd!s nat!ra !mana
Page 85 of 449
in intimitatea (ea mai prof!nda a Treimii si i)a dat p!tinta parti(iparii #esni(e la #iata Treimi(a. &in
a(est moti# este $ristos Cap!l Biseri(ii si Biseri(a este Tr!p!l Sa! (2feseni I, ... Iar pre'entarea
Biseri(ii (a Tr!p al l!i $ristos n! inseamna o e(le'iolo"ie op!sa sa! paralela, #is)T)#is sa! alat!ri de
ima"inea trinitara a Biseri(ii. Persoanele !mane (are formea'a Tr!p!l (taini( al l!i $ristos parti(ipa
la #iata treimi(a. Biseri(a inteleasa (a Tr!p al l!i $ristos este plina de &!*!l Sfant, si prin a(easta
plina de #iata treimi(aP
1A
.
Astfel, intr!parea este Taina prin (are Sfanta Treime intra in (om!ni!ne pentr! totdea!na (!
!manitatea, iar a(easta are lo( in Iis!s $ristos, +i!l si C!#ant!l Tatal!i intr!pat. Prin !rmare, de
aspe(t!l trinitar al Biseri(ii se lea"a in mod insepara0il aspe(t!l *ristolo"i(. Propri!)'is, !n!l trimite
la (elalalt si amando!a aspe(t!l pne#matolo"i(, toate trei e#identiind aspe(t!l de (om!ni!ne al
Biseri(ii
11
.
In a(est (onte-t, p!tem (onstata, pe de o parte, (a aspe(t!l trinitar al e(lesiolo"iei isi are temei!l in
aspe(t!l *ristolo"i(, deoare(e Lin $ristos se des(opera taina (om!ni!nii trinitareP. &orinta 4!i este (a
Biseri(a sa do0andeas(a (*ip!l Sfintei Treimi. Biseri(a traieste in &!*!l Sfant din $ristos. &e a(eea,
$ristos ramane Cap!l Biseri(ii
1.
. Pe de alta parte, n!mai intr!(at $ristos ramane permanent Cap!l
Biseri(ii, a(easta se poate impartasi (ontin!! de Sfanta Treime (a model, p!tere si implinire a #ietii
ei de (om!ni!ne
16
.
2-primand taina #ietii de (om!ni!ne a persoanelor Sfintei Treimi, Biseri(a este ea insasi o i(oana a
relatiilor treimi(e, (ontin!and in a(elasi timp l!(rarea mant!itoare a Intemeietor!l!i ei di#in in l!me,
(a esenta si finalitate a relatiei personale dintre &!mne'e! si om. LInsa Biseri(a in (alitatea ei de
i(oana a Sfintei Treimi n! se 'ideste (a o i(oana paralela sa! independenta de Sfanta Treime, (i (a
parti(ipare la #iata treimi(a si (a stral!(ire (refle(tare in l!me a a(estei parti(ipari. &e fapt, (and
(ine#a de#ine (restin sa! mem0r! al Biseri(ii, a(easta se fa(e prin Bote'!l in n!mele Tatal!i si al
+i!l!i si al Sfant!l!i &!*. Asadar, a de#eni (restin inseamna a resta0ili sa! a in(epe (om!ni!nea (!
Sfanta Treime
17
. Pre(i'am, insa, (a a(easta resta0ilire intre om si &!mne'e! sa! a(easta tre(ere de
la om!l N (reat!ra a l!i &!mne'e! la (restin!l N mad!lar al tr!p!l!i taini( al l!i $ristos se fa(e n!mai
in Biseri(a prin Taina Sf. Bote'. Iar Cel (are ne introd!(e in a(easta stare sa! relatie (! Sfanta
Treime este &!*!l Sfant sa! &!*!l l!i $ristos. Astfel, #iata (restina este #iata in $ristos sa! in
&!*!l Sfant. Si n!mai in $ristos prin &!*!l Sfant intalnim si (!noastem noi pe Tatal. Prin !rmare,
#iata in $ristos sa! #iata d!*o#ni(eas(a este mai intai de toate parti(ipare la #iata treimi(a
15
. In
(eea (e pri#este mod!l in (are (ele trei Persoane di#ine intra in relatie (! Biseri(a si Credin(iosii,
Sfintii Parinti afirma (a toate le fa(e Tatal prin +i!l, in Sfant!l &!*, intr)o maniera in (are Tatal
apare (a s!rsa a l!(rarii, +i!l (a #iata, si &!*!l Sfant (a p!tere (are (on(reti'ea'a sa! finali'ea'a
a(ti!nea; ni(i !na din (ele trei Persoane di#ine n! are o l!(rare distin(ta (are sa fie a Sa proprie, (i o
#iata si o l!(rare !ni(a si identi(a tre(e prin Toate Trei
16
.
In a(est (onte-t, toate r!"a(i!nile Biseri(ii in(ep (! in#o(area Prea Sfintei Treimi1 LIn n!mele
Tatal!i si al +i!l!i si al Sfant!l!i &!*P, aratand (a n! se poate fa(e ni(i o r!"a(i!ne (! !n re'!ltat
fara (redinta in 2a. &e asemenea, toate r!"a(i!nile sfarses( (! sla#a Persoanelor Sfintei Treimi, (!
mart!risierea p!terii 2i, (a temei al in(rederii (a (e s)a (er!t in r!"a(i!ne sa #a p!tea implini. In
a(est sfarsit al r!"a(i!nii se e-prima nade/dea in p!terea Treimii de a implini (ele (er!te si in #ointa
2i de a le implini. In sfarsit!l r!"a(i!nii din Biseri(a, pre(!m si in e(fonisele rostite se e-prima
p!terile si 0!natatile Sfinetei Treimi, (a temei de nade/de pentr! implinirea (elor (er!te.
In Biseri(a si la ori(e in(ep!t al !n!i l!(r! in #iata de toate 'ilele, (redin(iosii se inseamna (! semn!l
Sfintei Cr!(i, insotit de in#o(area Sfintei Treimi, aratand!)se prin a(easta o an!mita salas!ire a
Treimii in fiinta lor. +a(and!)ne a(est semn, ne amintim (a prin Cr!(e ne)a eli0erat +i!l intr!pat al
Page 86 of 449
Tatal!i de ro0ia pa(at!l!i si a d!sman!l!i nostr! ne#a'!t. Prin pomenirea Sfintei Treimi la insemnarea
noastra (! semn!l Cr!(ii aratam (a n! p!tem desparti (r!(ea l!i $ristos de i!0irea si "ri/a Treimii
fata de noi, Care a so(otit (a prin Cr!(ea s!portata de +i!l l!i &!mne'e! ne poate mant!i, intrand prin
ea in a(elasi timp si #ointa noastra de a ne infrana de la pornirile e"oiste si de a ne dar!i impre!na (!
+i!l, Tatal!i (eres(, prin &!*!l Sfant. 2a ne a/!ta astfel sa ne pre"atim pentr! Imparatia Treimii (a
Imparatie a i!0irii
1@
.
+apt!l (a toate Tainele din Biseri(a Ortodo-a in(ep (! form!la1 LBine(!#antata este imparatia Tatal!i
si a +i!l!i si a Sfant!l!i &!*P arata (a intrea"a #iata sa(ramentala este o introd!(ere si o adan(ire in
(om!ni!nea treimi(a si in a(elasi timp o salasl!sire (in*a0itare a #ietii treimi(e in noi. &e a(eea, intr)
o r!"a(i!ne de la sl!/0a sfintirii Sfant!l!i si %arel!i %ir se (ere (a (ei (e #or fi !nsi (! a(easta sa
de#ina Llo(as al Sfintei TreimiP
1?
.
Tainele Biseri(ii in(ep, insa, n! n!mai (! in#o(area n!melor Persoanelor Sfintei Treimi odata (! semn!l
Cr!(ii, (i si (! 0ine(!#atarea BImparatiei Tatal!i si a +i!l!i si a Sfant!l!i &!*P, (are a in(ep!t pe
pamant (a Biseri(a si #a (ontin!a #esni( in (er!ri.
&!pa rostirea (re'!l!i ni(eo)(onstantinopoliltan, (are (!prinde (redinta in Sfanta Treime si in
l!(rarea 2i (reatoare si mant!itoare si in fa"ad!inta #esni(ei feri(iri (e ne)o #a da, preot!l le doreste
(redin(iosilor si roa"a pe &!mne'e! sa le dea (ele dorite de Sfant!l Apostol Pa#el adresatilor sai din
Corint1 L$ar!l &omn!l!i nostr! Iis!s $ristos, dra"ostea l!i &!mne'e! Tatal si impartasirea
((om!ni!nea Sfant!l!i &!* sa fie (! #oi (! totiP
1D
. Credin(iosii dores( preot!l!i la fel. &e fapt,
a(estea ne #in de la Sfanta Treime, pentr! (a a(estea le are 2a Insasi1 dra"ostea si (om!ni!nea
.A
.
A(estea se reali'ea'a in (adr!l Sfintei 4it!r"*ii, pentr! (a Lintrea"a Sfanta 4it!r"*ie, r!"a(i!nea
prin e-(elenta a Biseri(ii este o introd!(ere spirit!ala pro"resi#a in Imparatia sa! Com!ni!ea Sfintei
Treimi. Impartasirea ((om!ni!nea e!*aristi(a (! Tr!p!l si San"ele l!i $ristos este, de fapt, (!lmea
a(estei (om!ni!ni (! Treimea in #iata sa(ramentala.P
.1
In (eea (e pri#este rol!l pe (are fie(are Persoana Treimi(a il desfasoara as!pra noastra in Biseri(a,
a(easta este foarte 0ine pre'entat in r!"a(i!nea1 LNade/dea mea este Tatal, s(aparea mea este +i!l,
a(operamant!l me! este &!*!l Sfant. Treimea Sfanta, marire TieP.
Asadar, de la Tatal porneste mant!irea noastra in ori(e a(t sa#arsit in (adr!l ei, pre(!m a pornit si
(reati!nea; prin +i!l se infapt!ieste ea si ori(e a(t in (adr!l ei; &!*!l Sfant ne a(opera (! p!terea
4!i, ne apara in starea in (are am fost ridi(ati, (a sa ramanem si sa ne intarim in starea de mant!ire
sa! imparatie Treimii
..
. Prin !rmare, #iata (restina este #iata in $ristos sa! in &!*!l Sfant, (a(i
n!mai in $ristos prin &!*!l Sfant intalnim si (!noastem noi pe Tatal
.6
, iar #iata in $ristos sa! #iata
d!*o#ni(eas(a n! este alt(e#a de(at o parti(ipare dire(ta la #iata treimi(a. Intrarea in a(easta #iata
n! se poate fa(e de(at prin Bote'!l fa(!t in n!mele Sfintei Treimi, si n! p!tem sa ne impartasim din
plinatatea ei de(at prin *ar!l di#in #enit din fie(are Taina.
Apoi, n!mai in si prin Sfanta 4it!r"*ie, (are se in(*eie (! impartasirea (redin(iosilor (! Tr!p!l si
San"ele +i!l!i intr!pat al Tatal!i, (redin(iosii fa( in mod spe(ial e-perienta inaintarii lor (om!ne in
Imparatia Sfintei Treimi, simtind)o tot mai adan( in ei pe A(easta, (! i!0irea 2i, (are de#ine si
i!0irea lor introlalta, si traind astfel (om!ni!nea tot mai (alda intre ei din p!terea (om!ni!nii (! 2a
.7
.
Impartasirea pe (are (redin(iosii o fa( (! Tr!p!l si San"ele &omn!l!i n! o fa( n!mai pentr! pre'ent,
(i ei o fa( pentr! a intra in Imparatia l!i &!mne'e! p!r!rea si in #e(ii #e(ilor. Iar (*ip!l imparatiei
#iitoare a l!i &!mne'e! il repre'inta Biseri(a in (are si intra si se inaintea'a prin Sf. Taine. Astfel
Page 87 of 449
Biseri(a este forma pamanteas(a de La(!mP a Imparatiei Cer!rilor, este ar#!na Imparatiei
desa#arsite
.5
.
Un alt aspe(t al relatiei dintre Biseri(a si Sfanta Treime este !nitatea. Pre(!m (ele Trei Persoane
s!nt Una, d!pa (!#ant!l %ant!itor!l!i L(a toti sa fie !naJ.P
.6
, tot astfel, m!ltit!dinea de persoane
(are intra in Tr!p!l taini( al l!i $ristos prin Bote' sa fie !na prin (redinta si trairea in a(eeasi !ni(a
d!mne'eire.
&!pa (!m am aratat mai s!s, Biseri(a se intemeia'a pe intr!parea sa! este o intr!pare (ontin!a si prin
a(eea (a are menirea si p!terea sa a(t!ali'e'e in fie(are (redin(ios si in toti impre!na !nirea (!
&!mne'e!, prin *ar, d!pa model!l teandri( al l!i $ristos. In a(est sens LIis!s $ristos, #a'!t (a
Rati!nea si I!0irea !nifi(atoare a t!t!ror, este el ins!si Biseri(a, intr!(at ea este mod!l prin (are
tre(e din #irt!alitate in a(t!alitate, pe mas!ra (e resta0ileste in (ei pe (are ii ad!na in Sine, i!0irea
fata de 2l si intreolalta. Biseri(a n! se poate (on(epe fara a(est rol !nifi(ator (are este identi( (!
insasi misi!nea ei mant!itoareP
.@
.
Rol!l !nifi(ator al Biseri(ii, pre(!m si a(ti!nea ei mant!itoare in $ristos isi "aseste temei!l n!mai in
intr!parea %ant!itor!l!i. L&om!l!i S)a intr!pat, S)a rasti"nit si a in#iat (a om, (a sa ad!ne pe toti (ei
de'0inati in Sine, in infinitatea i!0irii Sale fata de Tatal si a Tatal!i fata de 2l. Unifi(area a(easta a
t!t!ror in Sine (onstit!ie insasi esenta mant!irii. Ca(i !nitatea a(easta inseamna !nitatea in
&!mne'e! Cel preferi(it si #esni(. &e altfel, in afara de &!mne'e! n! este (! p!tinta !nitatea, de(i
ni(i mant!ireaP
.?.
C*e'asia !nitatii Biseri(ii o repre'inta insasi pre'enta l!i $ristos in ea, intr!(at 2l l!(rea'a si (a
4o"os si (a %ant!itor la !nirea t!t!ror (! Sine in spati!l Biseri(ii. LUnde este $ristos, este !nitate,
(a(i !nde este $ristos este i!0irea (are #rea sa)i im0ratise'e pe toti in Sine si sa)i infatise'e
Tatal!i. Unitatea n! se poate do0andi, de(at prin inrada(inarea in $ristos, (are este C!#ant!l l!i
&!mne'e! de#enit a((esi0il no!a prin intr!pare, (a sa ne read!ne pe toti in !nitatea Sa. &e'0inarea
n! este de(at iesirea din a(easta temelie nes(*im0ata si !nitara.P
.D
In Biseri(a, $ristos este pre'ent si l!(rea'a intr)!n mod s!perior pre'entei si l!(rarii Sale in l!me,
inainte de intr!pare. Propri!)'is, 2l S)a intr!pat (a sa intemeie'e Biseri(a, !nind)o (! Sine si
fa(and!)se pre'ent si transparent prin &!*!l Sfant in #iata si l!(rarea ei. Intemeind)o in Sine, in
!nirea ipostati(a a (elor do!a firi ale Sale, in !nitatea teandri(a a Persoanei Sale, $ristos a
f!ndamentat Biseri(a pe a(elasi model !nitar teandri(, (are se prel!n"este prin Tr!p!l Sa! /ertfit,
in#iat si deplin pne#mati'at, din 2l in ea
6A
. LCreator!l si s!stinator!l !nitatii Biseri(ii este
Intemeietor!l si Carma(i!l ei, Care ne)a !nit (! 2l si S)a !nit (! noi si S)a fa(!t prin toate !na (! noiP,
in asa fel in(at1 L(el (e pri#este la a(easta l!me no!a a 'idirii Biseri(ii, #ede in ea pe Cel (e este si S)a
fa(!t in ea toate in totiP, pe $ristos LCel (e a ad!nat pe (ele rata(ite si imprastiate intr)o !nitate si
le)a fa(!t pe toate o sin"!ra Biseri(a, o sin"!ra t!rmaP
61
.
Pentr! (a model!l teandri( sa tina de insasi fiinta Biseri(ii, sa n!)i ramana e-terior sa! imposi0il de
reali'at, $ristos impartaseste ne(ontenit Biseri(ii Tr!p!l Sa! ind!mne'eit, fie(ar!i (redin(ios al
Biseri(ii, dar n! in mod separat, (i intr)o !nitate de i!0ire sa! intr)o (om!ni!ne (e se adan(este tot
mai m!lt. &in a(est tr!p ind!mne'eit sa! din $ristos e!*aristi(, &!*!l Sfant l!(rea'a prin ener"iile
ne(reate, personali'ante si (reatoare de (om!ni!ne, la ad!narea t!t!ror s!0 a(elasi Cap N $ristos
%ant!itor!l
6.
. Sfintii Parinti #ad temelia !nitatii Biseri(ii in pre'enta a(el!iasi Tr!p /ertifit si in#iat,
si (a atare !mpl!t de infinitatea i!0irii d!mne'eiesti, in toate mad!larele Biseri(ii. Iar, intr!(at
Tr!p!l l!i $ristos este plin de &!*!l Sfant, (are iradia'a din 2l (a o ener"ie !nifi(atoare si datatoare
de #iata si de sfintenie, (ontrare e"oism!l!i separatist, a do!a temelie a !nitatii Biseri(ii este, d!pa
Page 88 of 449
Sfintii Parinti, &!*!l Sfant. Propri!)'is, el infatisea'a Tr!p!l l!i $ristos si pe &!*!l Sfant (a o
d!alitate nedespartita, prod!(and si s!stinand !nitatea Biseri(ii
66
.
A(easta d!alitate, $ristos si &!*!l Sfant, !niti peri*oreti( intre ei (! Tatal, impartases( (ontin!!
Biseri(ii #iata din #iata (om!nitara a Sfintei Treimi, s!rsa si model!l s!prem al (om!ni!nii. Astfel,
Biseri(a traieste in o(ean!l de i!0ire dintre Persoanele Sfintei Treimi. Asa (!m n! se pot desparti
Cele Trei Persoane din !nitate lor i!0itoare, asa n! se pot desparti ni(i Biseri(a de &!mne'e! si ni(i
mem0rii ei (redin(iosi intreolalta, in prof!n'imea #ietii lor
67
.
Ceea (e alimentea'a a(easta !nitate si)i da sta0ilitate, d!ra0ilitate si perspe(ti#a este LTr!p!l l!i
$ristos, plin de &!*!l Sfant, (are #ine (ontin!! in Biseri(a si in fie(are mad!lar (a !n #al mere! no!
de i!0ire, pe 0a'a a(t!l!i #ol!ntar al a(estora de a se impartasi de 2l
65
.
Pr. -e'or +1eorg1e 6amfir,
2iropolia .leniei, !erie no#a, an#l -I, nr. 5-6, !epembrie-de'embrie (999, pag. 55-62.
NO$% BIB#IO&R'(IC%
1. %a"istrand &!mitr! E*. Rad!, In#atat!ra Ortodo-a si Catoli(a despre Biseri(a, in Ortodo-ia, an!l
3II (1D57 nr. 7, p. 56@.
.. 3l. 4oss,>, 2ssai s!r la T*eolo"ie m>stiG!e de 4U2"lise dUOrient, Paris, A!0ier, 1D77, p. 67;
%a"istrand &!mitr! E*. Rad!, art. (it., p. 56@.
6. Teolo"ia &o"mati(a si Sim0oli(a, #ol. II, p. @@1.
7. I0idem.
5. Ioan C3II, 11, .A).6.
6. %a"istrand &!mitr! E*. Rad!, art. (it., p.56?.
@. &r. &an Ilie Cio0otea, &or!l d!pa Biseri(a nedespartita sa! Apel!l taini( si ire'isti0il al i!0irii
Treimi(e, in Ortodo-ia CCCI3 (1D?. nr. 7, p. 5D..
?. Preot Stefan B!(*i!, Intr!pare si !nitare, Resta!rarea (osmos!l!i in Iis!s $ristos, 2dit!ra 4i0ra,
B!(!resti, 1DD@, p. 15A.
D. &r. &an N Ilie Cio0otea, art. (it., p. 5D..
1A. Idem, I0idem, p. 5D.)5D6.
11. Pr. Stefan B!(*i!, op. (it., p. 15A.
1.. Pr. Asist. &!mitr! E*. Popes(!, 2(le'iolo"ia romano)(atoli(aJ, p. 7A7.
16. Pr. Stefan B!(*i!, op. (it., p. 151.
17. &r. &an)Ilie Cio0otea, art. (it., p. 5D6.
15. Idem, I0idem.
16. Sfant!l Atanasie, S(risoarea I (atre Serapion, P.E. .6, 5D6 A.
1@. Pr. Porf. &!mitr! Staniloae, Sfanta Treime, (reatoarea, mant!itoarea si tinta #esni(a a t!t!ror
(redin(iosilor, in Ortodo-ia, an!l CCC3III (1D?6 nr. ., p. 67.
1?. &r. &an)Ilie Cio0otea, art. (it., p. 5D6.
1D. II Corinteni, CIII, 16.
.A. Pr. Prof. &!mitr! Staniloae, art. (it., p. 66.
.1. &r. &an Ilie Cio0otea, art. (it., p. 66.
... Pr. Prof. &!mitr! Staniloae, art. (it., p. 66.
.6. Ioan CI3, 6)1A; Romani, 3III, 15.
.7. Pr. Prof. &!mitr! Staniloae, art. (it., p. 6?.
.5. Idem, I0idem.
.6. Ioan C3II, .7.
.@. Sf. %a-im %art!risitor!l, Am0i"!a, p. .6D, nota 66@.
Page 89 of 449
.?. Pr. Prof. &!mitr! Staniloae, Teolo"ia &o"mati(a Ortodo-a, 3ol. II. P. .55.
.D. Idem, I0idem, p. .56.
6A. Pr. Stefan B!(*i!, op. (it., p. 156)157.
61. Pr. Prof. &!mitr! Staniloae, op. (it., p. .5?.
6.. Pr. Stefan B!(*i!, op. (it., p. 157.
66. Pr. Prof. &!mitr! Staniloae, op. (it., p. .5?.
67. Idem, I0idem.
65. Idem, I0idem, p. .5?).5D.
Page 9) of 449
$II. CREATIA
DUMNEZEU CREATORUL SI PRONIATORUL
Eri/ile #ietii si instrainarea de &!mne'e! n! ne in"ad!ie sa #edem si sa pret!im intotdea!na (!m se
(!#ine, min!natele ins!siri ale l!i &!mne'e!, (a +a(ator!l a toate si Proniator!l. Adesea o(*ii nostri
s!nt in(*isi si noi p!tem simti pe &!mne'e! (a 8iditor!l a toate si 99Parinte al #ea(!l!i (e #a sa fie::,
odata (! (redinta noastra (areia &!mne'e! i)a dat p!tere de ade#ar in $ristos si ne)a des(*is o(*ii
sa)4 (!noastem (a si or0!l!i din Sf. 2#an"*elie (are a (er!t1 99&oamne, sa #ad:: si (ar!ia %ant!itor!l,
d!pa (e l)a #inde(at, i)a 'is1 993e'iM Credinta ta te)a mant!itM %er"i in pa(eM::.
In mod fires( &!mne'e! n! a p!t!t fi (!nos(!t de (atre oameni fara a li se des(operi lor 2l ins!si.
Inteleptii anti(i (are si)a! aple(at (!"etarea as!pra fenomen!l!i e-istentei n)a! p!t!t (!noaste
atotp!terni(ia l!i &!mne'e!, ramanind la ideea (a materia este din #esni(ie si ni(i n)a! p!t!t simti
p!rtarea de "ri/a a l!i &!mne'e! ramanind la (redinta in s!perstitie, in #ra/itorie, in 99soarta:: si
99fatalism:: al e-istentei. Alti "anditori a! re(!nos(!t pe &!mne'e! (a fa(ator!l a toate, dar n! si (a
p!rtator!l de "ri/a, asa (!m (red repre'entantii (!nos(!t!l!i (!rent 99deist::.
I.
2-istenta l!i &!mne'e! (el !ni( si p!rtarea sa de "ri/a s)a! aratat (a ade#ar!ri ale mant!irii mai intai
popor!l!i ales de &!mne'e!, Israil, at!n(i (and &!mne'e! a so(otit sa s(oata pe oameni de s!0
p!terea idolatriei, si sa le arate (aile #ietii d!mne'eiesti, pentr! (are a fost 'idit om!l dintr! in(ep!t.
&esa#arsirea a(estei des(operiri ni s)a dat in $ristos, in (are se sfinteste si se l!minea'a toata taina
e-istentei, se des(opera $ristos (a &omn (! N!mele Sa! #e(*i de 99Alfa si Ome"a::, se eli0erea'a
om!l de s!0 p!terea sti*iilor si a idolilor, si i se reda in $ristos lo(!l sa! de (inste (a in(!n!nare a
'idirii l!i &!mne'e!. Toate l!(r!rile se reinnoies( in $ristos, (and om!l este rease'at in demnitatea
de (!n!na a fapt!rii, (a sa n! mai fie ro0!l a(esteia, iar C!#ant!l l!i &!mne'e! este sfintit din no! in
$ristos, (a i'#or de #iata #esni(a pentr! toata fapt!ra.
Sf. S(ript!ra si Sf. Traditie, (ele do!a (ai prin (are ni s)a transmis ade#ar!l mant!irii des(operit de
&!mne'e!, ne in#ata (a ins!sirile Sale de Creator si Proniator e-prima atat atotp!terni(ia (at mai
ales dra"ostea Sa nemar"inita fata de fiintele (reate.
992l a 'is si toate s)a! fa(!t, 2l a por!n(it si s)a! 'idit toate::, (itim in psalmi, iar Sf. Apostol Pa#el
ne pre(i'ea'a (a este #or0a de $ristos)&!mne'e! (a 'iditor1 99Prin 2l s)a! intemeiat #ea(!rile, prin
C!#ant!l (el atotp!terni( al l!i &!mne'e! (and s)a! ad!s din nefiinta (ele (e se #ad::.
P!terea de a (rea este astfel n!mai in mana l!i &!mne'e! (el in Treime (are prin &!mne'e!)Tatal
0ine#oieste sa se 'ideas(a toate, prin +i!l, C!#ant!l l!i &!mne'e! se p!n in l!(rare, iar prin &!*!l
Sfant se desa#arses(. Ni(i o alta e-istenta din (er sa! de pe pamant, n! are p!terea de a (rea in
afara de &!mne'e! (el intreit, ni(i o alta e-istenta n! #ine din #esni(ie, (a(i &!mne'e! a 'idit toate
din nimi(, de(i e-istenta lor n! e prin ele insele, (i (ade in seama atotp!terni(iei l!i &!mne'e!; iar pe
de alta parte, toate fiintele 'idite isi a! !n in(ep!t. Toata l!(rarea (reatiei poarta astfel pe(etea
Sfintei Treimi si nimi( n! s)a s(os din (reatie fara stirea 4!i, d!pa (!m nimi( n! s)a ada!"at fara #oia
l!i, pentr! (a n! are nimeni, de(at 2l a(easta p!tere.
Page 9( of 449
&a(a in Sfanta S(ript!ra a 3e(*i!l!i Testament &!mne'e! ne in#ata (a toate s)a! 'idit prin C!#ant!l
Sa!, in No!l Testament ne arata (a 4!(rator!l este $ristos1 99Toate printr)Ins!l s)a! fa(!t si nimi(
din (ele (e s)a! fa(!t fara 2l n! s)a! fa(!t::.
&ar, mart!ria despre p!terea !ni(a a l!i &!mne'e! de a (rea toate din nimi(, n! este !n s(op in sine.
&!mne'e! da mart!rie despre atotp!terni(ia Sa, n! pentr! a infri(osa, sa! a (oplesi, (i pentr! a)i
d!(e pe oameni la dra"ostea Sa. Intelep(i!nea (e respira din (ele 'idite se arata (a dra"oste a sa #ie
si l!(ratoare. Cand a 'idit pamant!l in (ele sase 'ile, &!mne'e! ni(iodata n! a fost lipsit de "and!l la
(el (are se #a 0!(!ra de el, la (el (are)i #a in(!n!na 'idirea, la (el in (are, prin (ele 'idite, a#ea sa)si
99sfinteas(a:: si sa)si 99s(rie:: N!mele Sa! in inima l!i pentr! (redinta in C!#ant!l Sa!, la (el in (are
din a(easta (a!'a a#ea sa se 99odi*neas(a:: de toate l!(r!rile Sale, la om. N! este astfel o (reatie (a
a demi!r"ilor le"endari, (are)si arata! doar p!terile lor. Creatia l!i &!mne'e! prin p!terea Sa este
semn si mart!rie si pe(ete a dra"ostei Sale parintesti. 2a a fost "andita (a dar!l de n!nta a l!i
&!mne'e! pentr! sfintirea C!#ant!l!i Sa! in om. Si, astfel, ni(i (reatia n! este deas!pra om!l!i, ni(i
om!l n! este mai pres!s de &!mne'e!. Rand!iala d!mne'eias(a a (reatiei il arata pe om imparat peste
firea (ea 'idita, in timp (e se afla in as(!ltarea de C!#ant!l l!i &!mne'e!, (el plin de *ar si sfintit si
taina de n!nta a s!flet!l!i om!l!i (! &!mne'e!, (a intr)!n le"amant.
Iar a(!m a(est C!#ant al l!i &!mne'e!, prin (are 99toate s)a! fa(!t::, isi arata o alta p!tere a Sa, (!
m!lt mai mare de(at a(eea de a ad!(e la fiinta din nimi(. 2ste p!terea de a i'#ori #iata #esni(a, el
de#ine p!terea de #iata #esni(a si de a(eea si de l!mina in (aile om!l!i, (a(i &!mne'e! in afara de
por!n(a Sa n! i)a mai pres(ris om!l!i (!m sa !m0le in #iata, pentr! (a insasi #iata (are i'#ora din
C!#ant!l l!i &!mne'e!, ii arata om!l!i (aile Sale, pe (are Sf. S(ript!ra le n!meste 99l!mina::1 99Si
C!#ant!l era #iata si #iata era l!mina oamenilor::.
Astfel, in om C!#ant!l l!i &!mne'e! prin &!*!l Sfant isi arata o p!tere no!a, 2l n! mai (reea'a, (i
i'#oraste in om #iata #esni(a, de a(eea Sf. S(ript!ra ne sp!ne (a &!mne'e! 99s)a odi*nit de toate
l!(r!rile Sale::. In a(elasi timp, p!terea de a i'#ori #iata #esni(a in om este si sla#a C!#ant!l!i l!i
&!mne'e!.
In a(elasi (*ip (a si la (reatie in No!l Testament, Sf. 2#an"*elist Ioan, d!pa (e da mart!ria despre
4o"os, (a p!tere de (reatie (and sp!ne1 99toate printr)Ins!l s)a! fa(!t::, il mart!riseste apoi (a
p!tere de #iata #esni(a si (a sla#a a l!i &!mne'e!1 99Si C!#ant!l tr!p s)a fa(!t si s)a salasl!it intr! noi
si am #a'!t sla#a 4!i, sla#a (a a Un!ia)Nas(!t din Tatal, plin de *ar si de ade#ar::. Iar despre p!terea
99l!minii:: Sale (are in $ristos este p!terea In#ierii, se sp!ne1 99Si l!mina l!minea'a in int!neri( si
int!neri(!l n)a (!prins)o::.
Sf. S(ript!ra ne da astfel mart!rie atat despre p!terea de a (rea si a da #iata a C!#ant!l!i l!i
&!mne'e!, (at si despre p!terea Sa de a read!(e la #iata, de a mant!i, de a fa(e 99toate l!(r!rile
noi:: si prin a(easta de a reintra in sla#a Sa, (a &omn si intr! 99odi*na:: Sa (a datator de #iata #esni(a
prin in#ierea oamenilor, p!tere pentr! a (arei aratare psalmist!l s)a r!"at (! (!#intele profeti(e1
99S(oala)te &oamne intr! odi*na Ta, T! si si(ri!l sfintirii Tale::. A(este l!mini (ala!'itoare ale
Sfintei S(ript!ri le l!am in inte"ritatea lor din mart!ria de #iata si de (redinta a Sfintei Traditii.
&espre !nitatea e-istentei l!i &!mne'e!, ne sp!ne Sf. 2frem Sir!l (a in 'adar am (a!ta analo"ii
pentr! Cel (are n! se aseamana de(at 4!i ins!si (&espre (redinta I, 1)5. &espre pe(etea Sf. Treimi
in (ele 'idite (itim la Sf. Irine! (a (ei (are a! primit &!*!l Sfant si !m0la in 2l s!nt (ala!'iti (atre
C!#ant, adi(a la +i!l. +i!l insa ii d!(e la Tatal, iar Tatal ii fa(e partasi la nestri(a(i!ne. &a(a, fara
&!*!l n! se poate #edea C!#ant!l l!i &!mne'e!, fara +i!l nimeni n! poate a/!n"e la Tatal. Ca(i stiinta
Tatal!i este +i!l, iar (!nostintele despre +i!l se do0andes( prin &!*!l Sfant. Iar &!*!l il da d!pa
Page 92 of 449
0!na#ointa Tatal!i, +i!l (a datator (elor (are #oieste si (!m #oieste Tatal (99&o#edire a propo#ad!irii
apostoli(e::, 7)1A.
II.
Insasi intelep(i!nea l!i &!mne'e! (! (are a 'idit toate era s!p!sa, (!m am sp!s, dra"ostei Sale
nemar"inite (! (are a 'idit pe om, de a(eea si relatia dintre Creator si fapt!ra Sa n! poate fi alta
de(at de (om!ni!ne, (a intre parinte si fi!. &!mne'e! a p!s le"i in toate (ele 'idite, si ele se s!p!n
a(estora fara "res1 99Intemeiat!)le)ai pe #e(i::. &ar dra"ostea Sa fata de om era atat de mare, in(at
&!mne'e! n! ar fi 'idit pamant!l da(a n! a#ea de "and sa)l 'ideas(a pe om si n)ar mai fi pastrat
pamant!l da(a om!l 'idit n! ar fi fost lasat sa se intoar(a. &in a(eeasi dra"oste nemar"inita (are a
dat p!teri intelep(i!nii Sale sa 'ideas(a toate, a i'#orat si p!terea p!rtarii Sale de "ri/a fata de
fapt!rile Sale.
&a(a om!l era fa(!t sa se indrepte (atre &!mne'e! prin as(!ltarea de C!#ant!l Sa! si sa im0ra(e
tr!p (eres( d!pa p!rtarea (el!i pamantes(, astfel neas(!ltarea a s(*im0at sens!l (elor (reate. In om
era 'idit lo(as!l de n!nta al C!#ant!l!i, inima sa, pentr! #iata #esni(a. &!mne'e! a lo(!it in inima
om!l!i prin C!#ant!l Sa! (are a fa(!t sa se salasl!ias(a in el &!*!l Sfant, iar &!*!l este dra"ostea.
Cal(area C!#ant!l!i a d!s la pierderea &!*!l!i Sfant din inima om!l!i, (!m (itim la Sf. C*iril al
Ale-andriei, iar lipsa &!*!l!i Sfant a fa(!t (a C!#ant!l l!i &!mne'e! sa n! se mai poata da (! folos
pana la (!ratirea l!i din no! si sfintirea inimii om!l!i (a templ! al l!i &!mne'e!. Cel!i (are a fa(!t
sminteala de pan"arire a templ!l!i l!i &!mne'e! din inima om!l!i si a ranit inima l!i &!mne'e!, in(at sa
e-prime 0lestem impotri#a sa, i se adresea'a (!#intele &omn!l!i1 99&e #a "resi (ine#a impotri#a +i!l!i
Om!l!i se #a ierta l!i, dar de #a "resi (ine#a impotri#a &!*!l!i Sfant, n! i se #a ierta l!i::.
C! p!terea (*ip!l!i l!i &!mne'e! din el, om!l a#ea p!terea de a sta in as(!ltare si n!mai sminteala
#oita a fa(!t firea l!i nepotri#ita pentr! as(!ltare. Cand pa(at!ieste om!l se dispret!ieste pe sine
ins!si si pierde (ald!ra (amin!l!i parintes(, (are este (ea a &!*!l!i Sfant. Prin a(est l!(r! oamenii n!
mai simt r!perea de &!mne'e! (a pe o pierdere, de(at at!n(i (and a/!n" in ne#oie. Astfel, n! mai
ad!( ned!merire ni(i intre0arile1 de (e n)a fost pa'it om!l la in(ep!t, sa! de (e n! este silit sa se
intoar(a in $ristosF 2ra s!fi(ienta p!terea (are a sadit)o &!mne'e! in om da(a a(easta era
in(!n!nata (! (redin(iosia, si da(a (el (are 99a semanat ne"*ina in "ra!::, n! era 99!n om ra!::. N! a
fost sila ni(i at!n(i, ni(i a(!m, dar *ar!l sa! are a(eeasi plinatate a(!m (a si at!n(i si (*eama la n!nta
+i!l!i de imparat pe (el pierd!t de (atre 2l pentr! ade#ar!l !ni( al #ietii, (are #ine n!mai din C!#ant!l
l!i &!mne'e! si (are este p!tere in (er si pe pamant, (are i)a fost data l!i $ristos. In mod o0isn!it
inima om!l!i prin instrainare de#ine impietrita si ni(i min!nile n! s!nt de a/!ns (a s)o ind!ple(e la
(redinta1 99A! pe %oise si pe profeti, de n! #or (rede a(easta, ni(i de ar in#ia (ine#a din morti n! #or
(rede::. &ar &!mne'e! asteapta foamea din tara indepartata in (are 'a0o#este fi!l risipitor, pentr!
(a a(esta sa)si 99#ina in sine:: si sa se intoar(a. &!mne'e! a e-primat in $ristos feri(irile Sf.
2#an"*elii pentr! (ei (are a/!n" la (redinta (! 0!(!rie, si n! doar la ne#oie si (! la(rimi, pentr! (ei (e
99n! a! #a'!t si a! (re'!t:: si a profetit p!terea l!i &!mne'e! de a des(operi in oameni ne#oia lor de
mant!ire1 99Cele (! nep!tinta la oameni, la &!mne'e! toate s!nt (! p!tinta::.
&ra"ostea l!i &!mne'e!, (ea #ie si osard!itoare, a tre(!t la l!(rare indata d!pa instrainarea om!l!i
de &!mne'e! si s)a manifestat in plan!l i(onomiei di#ine a ras(!mpararii mai intai prin s(oaterea
om!l!i din rai, in prim!l rand pentr! a n! se stri(a si mai m!lt prin alipirea de (ele pamantesti. Rai!l
era !n adaos la (*ip!l l!i &!mne'e! din om, pe (and d!pa r!perea de &!mne'e!, a(est!ia ii era prile/
doar de sminteala si de posi0ilitatea de a n! m!ri in #e(i in instrainarea de &!mne'e!. Apoi &!mne'e!
a fa(!t (a pamant!l sa)l sileas(a pe om la m!n(a, (! s!doarea fr!ntii, pentr! a se sfinti (! /ertfa sa
inaintea l!i &!mne'e!1 tot pamant!l !rma sa rodeas(a spini si palamida, iar animalele a#ea! sa
Page 93 of 449
repre'inte in firea lor (eea (e a#ea a(!m om!l pe dinla!ntr!l sa!, in inima sa, din (a!'a instrainarii
sale de &!mne'e! si iesirii sale din sfintirea in (are se odi*nea &!mne'e!. Sfintirea om!l!i si odi*na
Sa (onstit!ie de at!n(i o0ie(t!l p!rtarii de "ri/a a l!i &!mne'e! fata de om1 99Tatal %e! pana a(!m
l!(rea'a si 2! l!(re'::. Cat timp re#elatia nat!rala si (ea primordiala a#ea! p!tere as!pra om!l!i,
&!mne'e! l)a pastrat in l!minile a(estora. Semn!l ins!fi(ientei a(estora pentr! om, a fost ne#oia
pedepsirii oamenilor, (!m a fost la potop si apoi prin pierderea Sodomei si Eomorei. Apoi s)a
des(operit oamenilor prin ale"erea popor!l!i Israil1 99C!nos(!te a! fa(!t (aile Sale l!i %oise, fiilor l!i
Israel #oile Sale::; 4e"ea 3e(*e a insemnat insa o n!nta silita (! inima om!l!i, (a(i a(easta n! era
pre"atita sa primeas(a pe &!mne'e! (a in rai. Nimi( n! a dat &!mne'e! oamenilor fara plinirea #remii,
pentr! (a tot (eea (e este sfant, este i'#or de #iata si n! tre0!ie (al(at in pi(ioare de (atre oameni
din nestiinta. Ni(i la (reatie, ni(i in $ristos mant!irea n! este o sila sa! o pri#ati!ne, (i o n!nta (!
$ristos si o infiere1 99Ro0!l n! ramane pe #e(i in (asa, dar fi!l ramane pe #e(i::. $ristos este dar de
n!nta desa#arsit, infiere, s(riere pe inimi a #oii l!i &!mne'e!, sfintirea #oii om!l!i prin *ar, pentr! (a
inima l!i sa rodeas(a iarasi faptele (ele 0!ne 99pe (are le)a "atit &!mne'e! inainte de fa(erea l!mii (a
noi sa !m0lam in ele::. Ca(i ele s!nt n! silite, (i !n rod al n!ntii (! $ristos, o 0ine(!#antare, o p!tere
de #iata no!a. A(easta n!nta (! %iel!l este mai pres!s de(at dorirea rai!l!i de la in(ep!t (are era
doar !n adaos al C*ip!l!i l!i &!mne'e! din om, Ins!si $ristos este a(!m 99pom!l #ietii::. &!mne'e! a
0ine#oit sa)l (!n!ne pe $ristos (! noi, sa ne infie'e prin 2l.
Pe (at s)a retras &!mne'e! din (alea om!l!i si s)a as(!ns pentr! (a om!l sa n! (al(e in pi(ioare
sfintirea Sa, (are este #iata pentr! om, in(at n! se stie in 4e"ea 3e(*e pentr! (e fa(e &!mne'e! asa
(992l fa(e asa pentr! (a l!mea sa se teama de 2l:: sp!ne 2(lesiast!l, pana (e in $ristos l!(rarea l!i
&!mne'e! de silire la (redinta si la as(!ndere a s(op!l!i a(ti!nii sale, a#ea sa se des(opere (a Taina a
*ar!l!i Sa!, a dra"ostei Sale, a p!rtarii Sale de "ri/a, a desa#arsirii Sale, tot pe atat de i!0itor si
0ine#oitor i s)a aratat &!mne'e! la (ea mai mi(a osteneala a a(est!ia, in(a de la /ertfa primilor
oameni, a l!i Cain si A0el. In(a inainte de A#raam a! e-istat oameni (are s)a! inaltat (! tr!p!l la (er
fiind 0inepla(!ti l!i &!mne'e!. Astfel, pe (at este de as(!ns &!mne'e! in fata om!l!i nesfintit,
datorita i(onomiei Sale si p!rtarii Sale de "ri/a, (a sa n!)i fie sminteala, si sa l!(re'e as!pra l!i
indire(t, (a as!pra fi!l!i risipitor, (are 99si)a l!at partea sa de a#ere:: si a (*elt!it)o 99intr)o tara
indepartata::, sortita pieirii in (are roadele si transfi"!rarea s!nt (! nep!tinta si in (are este n!mai
lepadarea de la mana l!i &!mne'e!, tot pe atat de i!0itor si de Parinte este &!mne'e! pentr! (ei (e
se apropie de 2l si (are primes( 99*aina (ea mai 0!na:: a infierii, (a la intoar(erea fi!l!i risipitor1 992l
a ase'at pe fie(are popor la lo(!l rand!it, doar)doar il #a "asi pe &!mne'e!, ma(ar (a n! este departe
de ni(i !n!l dintre noi::, (!m sp!nea atenienilor Sf. Apostol Pa#el.
Pentr! mintea is(oditoare a om!l!i, p!rtarea de "ri/a a l!i &!mne'e! a sadit atatea taine in nat!ra
in(at des(operirile #or fi dele(tare pana la sfarsit!l #ea(!rilor. &ar des(operirile n! ad!( si pa(ea
inimii om!l!i, pe (are &!mne'e! prin re#elatia di#ina a pre"atit)o pentr! sfintire1 prin t!telare si sila
in 4e"ea 3e(*e, prin infiere in $ristos si asteptare a fi!l!i risipitor din tara indepartata !nde)si
(*elt!ise a#erile sale. Tot p!rtarii de "ri/a a l!i &!mne'e! se datoreste si 99foametea (ea mare:: din
tara indepartata (are)l fa(e pe fi!l (el pierd!t sa)si re#ina in sine si sa se intoar(a, (a(i a sta lan"a
99(asa:: l!i &!mne'e! si a ple(a intr)o 99tara indepartata:: inseamna a ad!(e roade diferite si &omn!l
(!noaste dinainte, 99pe (ei (e s!nt ai Sai::. &!mne'e! se des(rie pe sine l!i %oise (a (el (e este 0!n si
drept si indel!n" ra0dator, dar (are n! lasa ni(i ra!l nepedepsit, da(a n! are lo( (ainta si intoar(erea.
2-ista astfel ra!l din l!me (a lipsa de sfintire a pamant!l!i (are a fost 0lestemat din (a!'a om!l!i, si
ra!l (a pedeapsa imanenta a dreptatii di#ine. &ar a(est 99ra! peda"o"i(::, este (! m!lt mai p!tin
de(at ra!l (a 99(reatie a om!l!i, prin as!prirea de ori(e nat!ra si nedreptatile fata de aproapele. N!
e-ista ni(i 99soarta:: ni(i 99fatalism:: in #iata oamenilor, (i doar a(easta (reatie a om!l!i, ra!l strain
de firea 'idita de &!mne'e!1 99&!mne'e! i)a 'idit pe oameni fara pri*ana, dar ei !m0la (! m!lte
#i(les!"!ri::, s(rie 2(le'iast!l. Ra!l din l!me (a (reatie a om!l!i n! este astfel ni(i 99fatalism::, ni(i
Page 94 of 449
99predestinatie:: (i tre(erea peste sta#ilele p!se de &!mne'e! in fire si in re#elatia Sa spre
a!tonimi(irea oamenilor prin ra'0oaie si lipsa de pa(e. &ar (elor (e (a!ta mant!irea &!mne'e! le)a
dat in $ristos p!terea in fata 99#ant!rilor si a ploilor:: din l!me, de a)si 'idi (asa lor pe stan(a si de
m!lt a p!s 2l in 99framantat!ra:: l!mii 99al!at!l:: imparatiei l!i &!mne'e!, (are o dospeste toata, si
tot de m!lt a rand!it /!de(ata si mania Sa (are n! #or fi o apo(atasta'a la sfarsit!l #ea(!rilor.
Instrainarea de &!mne'e! (are este d!* si a dat in $ristos (aile ind!*o#ni(irii om!l!i este aratata in
Sfanta S(ript!ra si prin (!#intele1 99A(easta sa stiti insa (a tr!p si san"e n! pot sa mosteneas(a
imparatia l!i &!mne'e!, ni(i stri(a(i!nea pe nestri(a(i!ne::, de asemenea (a1 99N! se #a apropia de
Tine (el #i(lean::.
&ar da(a &!mne'e! ne arata prin profeti (a 99N! s!nt (aile %ele (!m s!nt (aile #oastre::, tot 2l ne
sp!ne in $ristos1 99Iata 2! sta! la !sa si 0at::. Apoi &!mne'e! in(!n!nea'a dar!l sa! de n!nta in
$ristos prin fa"ad!inte, intre (are in prim!l rind, 99asteptarea sla#ei feri(it!l!i &!mne'e! intr! (are
n! este m!tare sa! !m0ra de s(*im0are::.
Prin por!n(a pri#e"*erii as!pra dar!l!i Sa! in $ristos, &!mne'e! #rea sa tina mere! trea'a inima
om!l!i pentr! a n! se alipi de idoli. &!mne'e! ne sp!ne in Sf. S(ript!ra (a 99n! este departe de ni(i
!n!l din noi::, si (a in $ristos 99mint!irea ne este mai aproape (a ori(ind::, dar 2l ramine ne(!nos(!t
no!a da(a n!)l (a!tam pe (alea l!i $ristos, a lepadarii de sine, a dar!irii de sine si a sl!/irii. Prapastia
si apropierea dintre &!mne'e! si om s!nt in Sfinta S(ript!ra do!a realitati. Sf. Traditie ne sp!ne (a
at!n(i (ind ne apropiem de &!mne'e!, in"erii Sai ne sl!/es( no!a, dar (a ei se departea'a at!n(i (ind
ne instrainam de 2l. Prapastia mortii dintre noi si &!mne'e!, (are a fost 0ir!ita in $ristos, ramine in
noi n!mai da(a noi n! #rem sa o tre(em in $ristos si ramine insensi0ili la (*emarea *ar!l!i Sa!,
ina0!sind!)o in s!flet!l nostr!1 99Cine se #a s!i in m!ntele &omn!l!i, si (ine #a sta in lo(!l (el sfint al
4!iF Cel ne#ino#at (! miinile si (!rat (! inima (are n)a l!at in desert s!flet!l sa! si n! s)a /!rat (!
#i(les!" aproapel!i sa!:: (Ps. .6, 6)7. A(easta (*emare este pentr! infiere si asemanare in $ristos1
99+i!l fa(e (ele ale Tatal!i sa!::. C!#int!l Tatal!i n! 0i(i!ieste ranile fi!l!i, ni(i n! toarna pe ele 'a*ar,
(a sa n! se mai #inde(e ni(iodata. C!#int!l Sa! este 99(! *ar dres (! sare::, asa (!m sp!nea popor!l!i
ales1 99N! !ita (a sarea este semn!l le"amint!l!i &omn!l!i &!mne'e!l!i Ta!::. Astfel, (!#int!l de
m!strare al l!i &!mne'e! n! taie, iar in 0!natatea Sa n! este lo( pentr! d!l"e"arii. &!mne'e! este
Parinte (are a 'idit spre a infia si a i!0i si pentr! a se sfinti pe Sine si prosla#i in fapt!ra Sa prin
mint!irea ei in $ristos, iar n! pentr! a o parasi, sa! inspaiminta (! pre'enta Sa. A! e-istat #rem!ri
(ind oamenii n! mai simtea! pe &!mne'e! (a Parinte in $ristos d!pa mas!ra Sfintilor Apostoli. At!n(i
!nii se spaiminta! de /!de(ata Sa, pe (ind altii raminea! nepasatori fata de *ar!l &omn!l!i. A(este
e-treme a! fost pre#a'!te de "ri/a parinteas(a a l!i &!mne'e! (are a aratat prin Sfintii Apostoli (a 1
99N)a trimis &!mne'e! pe +i!l Sa! (a sa /!de(e l!mea, (i pentr! (a l!mea sa se mint!ias(a prin 2l::.
Asemenea si (elor nepasatori le)a (er!t sa (a!te 99dra"ostea (ea dintii:: (are)i fereste si de
in"imfare pentr! merite proprii si de impo#ararea (! faptele int!neri(!l!i. A(este dar al *ar!l!i l)a
pastrat si il pastrea'a Sfinta noastra Biseri(a in toata (redin(iosia, (e pe !ntdelemn!l (el sfint din
(andela (redintei Sfintilor Apostoli, (are este semn!l impa(arii noastre (! &!mne'e!, al l!minii in
faptele noastre si al 0!(!riei in nade/dea noastra (restina.
Astfel, odata (! tre'irea noastra in $ristos ni se des(opera si sla#a l!i &!mne'e! (a 8iditor a toate
si Proniator!l, (are n! este (a 99naimit!l:: (are n! are "ri/a de oi, (i la toate poarta de "ri/a pina la
desa#irsirea des(operirii Sale in noi, despre (are a sp!s1 99Si #or a!'i "las!l %e!::. 2l a 'idit pe om, si
n! l)a lasat in seama ale"erii l!i nesti!toare, (i l)a ase'at s!0 aripa Sa, at!n(i (ind S(ript!ra ne sp!ne1
99Si s)a odi*nit &!mne'e! de toate l!(r!rile Sale::. &e asemenea, la par!sie, &omn!l #a desa#irsi pe
oameni in Sine, in(it ei, (a oile Pastor!l!i (el 0!n, n! #or mai p!tea (adea1 99 Nimeni n! le #a rapi din
mina %ea:: (Ioan 1A, .?.
Page 95 of 449
Si astfel, in $ristos &!mne'e! ne)a aratat (alea de a)4 (!noaste pe 2l (a 8iditor!l a toate si
Proniator!l, de a)l (!noaste apoi pe $ristos 99si p!terea in#ierii 4!i:: (+il. 6, 1A. In $ristos ni s)a
aratat (a noi il p!tem (!noaste pe &!mne'e!, n! at!n(i (ind ne fa(em 99(a !n!l:: din Sfinta Treime,
99(!nos(ind 0inele si ra!l::, e-presie a lipsei ne#oii om!l!i d!pa &!mne'e!, (i at!n(i (ind ne (o0orim la
$ristos in as(!ltare si sl!/ire si dar!ire de sine, (a(i (! l!mina o(*ilor nostri tr!pesti si la (ea a
soarel!i (!rat, n! p!tem #edea stelele (er!l!i de(it (! (it ne po"orim mai adin( in fintina (ea (! apa
#ie, in $ristos. Cele inalte n! se #ad de(it prin po"orire, sa! ele se inalta in inima noastra (! (it ne
po"orim noi in $ristos si ne asemanam (! 2l. 99Straini pe l!me, fara $ristos si fara &!mne'e!::, (!m
sp!nea Sf. Apostol Pa#el, noi d!(em o #iata desarta si n! p!tem simti si (!noaste dar!rile l!i
&!mne'e! prin (reatia si pronia Sa, si n! p!tem m!lt!mi pentr! ele, iar pe de alta parte si (onstiinta
noastra ramine neimpa(ata1 998ilele noastre se stin" (a f!m!l si (a !n s!net::, s(rie psalmist!l, iar
2(lesiast!l mart!riseste1 99Am 'is1 ma #oi fa(e intelept, dar intelep(i!nea a ramas departe de mine::.
Tot!l este desarta(i!ne (ind raminem in afara noastra insine, in afara inimii noastre si n! ne
intoar(em (! $ristos in noi1 99Cel (e i'0a#este din stri(a(i!ne #iata ta, (el (e te in(!n!nea'a (! mila si
(! ind!rari::. Nep!tinta de a #edea pe &!mne'e! (a 'iditor si Parinte 'a(e astfel in noi, s(rie +er.
A!"!stin1 99Om!l n! se (!noaste pe sine. Pentr! a se (!noaste are ne#oie de stradanie1 el tre0!ie sa
se eli0ere'e de simt!ri, sa inlat!re risipirea "ind!rilor si sa se stapineas(a pe sine. 4a a(easta a/!n"
n!mai (ei (are ra0da toate nea/!ns!rile (a!'ate 'i de 'i de (!rs!l l!mii (! pre/!de(atile l!i, in#atind
sa le infasoare pe a(estea in sin"!ratate, sa! sti! sa le #inde(e prin arta si stiinta. Cind d!*!l isi #ine
astfel in sine, at!n(i el (!noaste fr!m!setea !ni#ers!l!i:: (99&e ordine::, I, 1)6.
&!mne'e! a sadit in fiinta om!l!i (e#a, (a el sa fie al l!i &!mne'e! si sa indrepte (atre 2l prin
(ala!'irea C!#int!l!i Sa!, (a sa n! se rata(eas(a. 2l n! l)a 'idit pe om doar (a a(esta sa alea"a intre
do!a (ai, (a si (!m in am0ele parti ar fi 0ine, (i pentr! (a om!l sa)si (oresp!nda nat!rii (reate, #ointei
sale, sa se odi*neas(a in &!mne'e! (! firea sa fa(!ta pentr! C!#int!l Sa!, iar in $ristos sa #ina la 2l
toti (ei 99osteniti:: de atitea (a!tari si 99impo#arati:: de pa(ate pentr! a "asi odi*na s!flet!l!i lor.
Ca(i, d!pa pierderea de sine a om!l!i dintr! in(ep!t, firea a(est!ia a sla0it, in(it sa n! se poata feri
de ra! si de ne(!ratie. &!mne'e! stie a(estea si pentr! a(est l!(r! a indoit *ar!l Sa! in $ristos.
99Ti(alos om s!nt (a(i n! fa( 0inele pe (are)l #oies(, (i ra!l pe (are n!)l #oies(M Sla#a l!i &!mne'e!
(are ne)a tre(!t in imparatia i!0it!l!i Sa! +i!M::. $ar!l l!i $ristos #ine in intimpinarea ne#oii noastre
de mint!ire, (a(i in 2l, prin In#ierea Sa, moartea s)a #adit n!mai (a !n f!rt din (ele (reate, (a(i
nat!ra oam!l!i este fa(!ta sa fie in"*itita de #iata. In#ierea l!i $ristos a intors inapoi prada
dia#ol!l!i, (a(i om!l este mai de pret in fata l!i &!mne'e! de(it toate (ele 'idite.
Si da(a &!mne'e! n! le)a nimi(it pe a(estea, pentr! a le sili sa a/!te (a re#elatie nat!rala la
intoar(erea om!l!i, (! (it mai m!lt n! le #a nimi(i &!mne'e! da(a om!l se pierde prin neas(!ltareF
99Ce #a folosi om!l de ar do0indi l!mea toata si si)ar pierde astfel s!flet!l sa!F Sa! (e #a da om!l in
s(*im0 pentr! s!flet!l sa!F::. &ar desprinderea noastra si iesirea din aser#irea fata de (ele 'idite,
pentr! (a a(estea sa ni se dea (a adaos, si sa fim in(!n!narea lor (a la in(ep!t, este "rea. C!m #om
astepta #iata #esni(a de la &omn!l P!terilor, da(a n! #edem (ele din fire in "ri/a SaF &!mne'e! ne)a
aratat insa mai intii "ri/a Sa fata de noi (ind ne)a dat do#ada #iata l!i $ristos, (are n! poate fi tin!ta
de moarte1 99&e(i da(a pe iar0a (imp!l!i, (are asta'i este si maine se ar!n(a in fo(, &!mne'e! o
im0ra(a asa, (! (it mai m!lt pe #oi p!tin (redin(iosilorF::. Iar *aina l!i &!mne'e! pentr! noi este (ea
a In#ierii in $ristos prin In#ierea l!i $ristos. R!"a(i!nile noastre n! s!nt as(!ltate din (a!'a
ne(redintei noastre si a lipsei noastre de /ertfelni(ie, (a si filosofii atenieni din Aeropa", (are n)a!
(re'!t in a(ea #iata a l!i $ristos inaintea l!i &!mne'e!, (are este pri(ina de in#iere si (are, astfel n)
a! l!at #iata l!i $ristos (a mas!ra pentr! s(*im0area #ietii lor, prin ade#ar!l In#ierii l!i $ristos. 99&e
ati a#ea (redinta (it !n "ra!nte de m!star, ati 'i(e m!ntel!i a(est!ia m!ta)te, si s)ar m!ta si nimi( n!
#)ar fi (! nep!tinta.:: &!mne'e! insa prin dar!l i(onomiei Sale poarta de "ri/a1 99#ita (are ad!(e rod,
o in"ri/este (a si mai m!lta roada sa ad!(a::. 2l este (el (are n! #oieste moartea pa(atos!l!i, (i sa se
Page 96 of 449
intoar(a si sa fie #i!; (are n! taie pom!l (i lasa sa fie sapat impre/!r si a/!tat (! in"rasaminte, (a sa
ad!(a pina in (ele din !rma roade. 2l este Cel (e 99da *rana la #reme:: si &!*!l Sfint n! lasa pe Sfintii
Apostoli sa propo#ad!ias(a a(olo !nde este impotri#ire, pentr! (a ei 99ad!na!:: (! $ristos (are a sp!s1
99Cine n! ad!na (! %ine, risipeste::. +ara $ristos om!l ar ramine lipsit de 0!(!ria ade#arata in
a(easta #iata, de (ele (reate si (! lipsa lor in #iata #iitoare, pentr! (are &omn!l a 'is insa1 992! m
#enit (a l!mea #iata sa ai0a si mai m!lt sa ai0a::. In p!rtarea Sa parinteas(a de "ri/a de (ele (reate
2l a 'idit in #ia Sa 99teas(!l:: roadelor ei. Cit timp C!#int!l Sa! datator de #iata n! era la inima om!l!i,
2l a in"radit (! "ard pe Israel, pentr! a n! se instraina, iar in Biseri(a Sa 2l a sadit C!#int!l Sa! la
inima ei si ea de#enit astfel, prin stral!(it!l ade#ar al In#ierii l!i $ristos si prin &!*!l Sfint, atit
stilp!l (el de fo( in noaptea nestiintei si nor!l (el !m0ros s!0 arsita l!(r!rilor rati!nii omenesti, (it si
$er!#im!l (el (! sa0ia de fo( #il#iitoare a in#atat!rii si a do"melor C!#int!l!i l!i &!mne'e! (area
apara pe $ristos 99pom!l #ietii:: de instrainare, pina (ind no!a (elor p!rtati de #oia #int!rilor si a
#al!rilor din l!me si lipsiti de odi*na inimii noastre, ni se #or des(*ide o(*ii in $ristos (a sa (!noastem
dra"ostea l!i &!mne'e!, asa (!m o (!nos( toti sfintii Sai, si (ind &!mne'e! #a 0ine(!#inta din no!
(ele 'idite de mina Sa, dar pe (are le)a sadit din (a!'a noastra si se #a #eseli de l!(r!rile Sale din
(a!'a 0!(!riei noastre in 2l.
H
Ca(i Cel (e ne)a 'idit a 0ir!it 99stin(a:: inimi noastre in $ristos. 2l a 0ir!it 99marea:: mortii (are a
#a'!t si a f!"it, iar 99Iordan!l #ietii s)a intors inapoi::. Noi de#enisem 99pamint (are se intoar(e in
pamint::, deoare(e n! mai p!team primi ploaia (ea roditoare de #iata #esni(a a C!#int!l!i l!i
&!mne'e!, (i rodeam 99spini si palamida::. &!mne'e! a l!(rat a(est o"or 99(! s!doarea fr!ntii Sale::
de la in(ep!t, at!n(i (ind noi n! stiam, pina la des(operirea de la plinirea #remii in $ristos, (are a
aratat pe &!mne'e! (a 8iditor si Parinte a toate1 99Tatal %e! pina a(!m l!(rea'a si 2! l!(re'::.
Dia'. Ioan Cara7a,
$Indr#maor pa!oral-mi!ionar !i parioi'$, Ar1iepi!'opia &#'#re!ilor, (985, pag. 23-3).
Page 97 of 449
PRONIA DI$INA
&!mne'e! n! n!mai (reea'a si pastrea'a (ele (reate, dar le si (ond!(e spre tinta destinatiei si a
desa#irsirii lor; intelep(i!nea 4!i "!#ernea'a (ele (reate, #a'!te si ne#a'!te. O sin"!ra pri#ire as!pra
!ni#ers!l!i, ne #or0este de Pro#indenta di#ina. &!mne'e! a (reat !ni#ers!l, dar n! l)a lasat fara le"i
sta0ile. +ie(are l!(r! are rati!nea si le"ea l!i1 astrele in dr!m!l lor, ar0orii (are inflores( si rodes(,
animalele (! instin(tele lor, florile, #iet!itoarele, tot!l #or0este de Pronie. 4!mea este (a o (asa, (are
fara ar*ite(t si proprietari, s)ar distr!"e. &a(a o (ora0ie ramine sin"!ra in apele o(ean!l!i, fara
(irma(i si (ora0ieri de asemenea se distr!"e si s(!f!nda. &a(a fiintele fara rati!ne se s!p!n
(ond!(erii Sale s!#erane, (! atit mai m!lt fiintele inteli"ente se mis(a in Pro#identa Sa. 2a are
se(rete si mistere, la (are !nii "ases( sol!tii, dar altii ramin in insonda0ile prapastii. 4!mea e fa(!ta
din elemente op!se (are s)ar distr!"e intre ele, insa ele se a/!ta in(it tot!l d!rea'a de mii de ani.
99Cer!rile sp!n sla#a l!i &!mne'e! si fa(erea miinilor 4!i o #esteste taria::, 'i(e psalmist!l, dar
99(er!l #a pieri..., soarele ap!ne si (el mai mi( no!r il !m0reste, altfel om!l ar (adea !sor in adorarea
nat!rii::. 4a fel si in ordinea morala a l!(r!rilor, &!mne'e! are rati!ni neintelese de oameni1 sfintii (ei
0inepla(!ti &omn!l!i era! 0olna#i, (a Sf. Pa#el, (a Timotei si Trofin, et(. Noi n! intele"em (aile prin
(are &!mne'e! ne d!(e spre 2l. 2l are 99se(rete de "!#ernare::1 99n! s!nt "ind!rile %ele si (aile %ele
(a ale #oastre::. 2l e s!prema 0!natate, dreptate si intelep(i!ne. Pretentia de a intele"e Pro#identa in
toata (ond!ita Sa, ne ramine, in (ea mai mare parte, nep!tin(ioasa. Sa ne "indim (a 2l poarta de "ri/a
de fapt!rile Sale. Pronia Sa e (a !n ri! (e (o0oara de s!s, si pe par(!rs se desfa(e in mii de ri!lete,
(are !da pamint!l, si)l fa(e de rodeste an de an, pentr! indest!larea om!l!i si #iet!itoarelor. Psalm!l
1A6 este o (apodopera despre p!rtarea de "ri/a a l!i &!mne'e!1 99...T! fa(i sa tisneas(a i'#oarele in
#ai... T! adapi la ele toate fiarele (imp!l!i, in ele isi potoles( setea ma"arii sal0ati(i; pasarile (er!l!i
lo(!ies( pe mar"inile lor si fa( sa le ras!ne "las!l printre ram!ri. &in lo(as!l Ta! (el inalt t! !'i m!ntii
si se sat!ra pamint!l de rod!rile Tale. T! fa(i sa (reas(a iar0a pentr! #ite si #erdet!ri pentr! ne#oile
om!l!i ), (a pamint!l sa dea *rana1 #in are #eseleste inima om!l!i, !ntdelemn (are)i infr!m!setea'a
fata si piine (are)i intareste inima... Cit de min!nate s!nt l!(r!rile Tale, &oamne, T! pe toate le)ai
fa(!t (! intelep(i!ne...::.
Cap. 6 din 2#an"*elia d!pa %atei, in predi(a de pe m!nte, %int!itor!l #or0este atit de fr!mos despre
Pronia di#ina, (are poarta "ri/a de pasarile (er!l!i si podoa0a pamint!l!i1 99Uitati)#a la pasarile
(er!l!i; ele n! seamana, ni(i n! se(era si ni(i n! strin" nimi( in "rinare; si tot!si Tatal #ostr! (el
(eres( le *raneste... Uitati)#a la (rinii (imp!l!i1 ei ni(i n! tor( ni(i n! tes, si tot!si #a sp!n (a ni(i
Solomon in toata sla#a l!i, n! s)a im0ra(at (a !n!l din ei::. 99N! #a in"ri/orati de toate a(estea (a(i
Tatal #ostr! (el (eres( stie (a a#eti tre0!inta de ele. Ca!tati mai intii imparatia l!i &!mne'e! si
nepri*anirea 4!i si toate a(este l!(r!ri #i se #or da pe deas!pra::.
Pronia este o 99(reatie (ontin!a::, e p!rtarea de "ri/a al l!i &!mne'e! pentr! (onser#area t!t!ror
fapt!rilor. &!mne'e! n! n!mai (reea'a si pastrea'a (ele (reate, dar le si (ond!(e spre tinta
destinatiei si a desa#irsirii lor. 2l "!#ernea'a toate (ele (reate #a'!te si ne#a'!te, (! toate p!terea
si intelep(i!nea. 2l po#at!ieste, rasplateste si pedepeseste, (! a(eeasi 0!natate si dorinta de
indreptare, (! (are parintii isi pedepses( (opiii. 99Celor (e)4 i!0es( pe &!mne'e!, toate li se l!(rea'a
spre 0ine::. &e m!lte ori, dintr)!n ne(a' sa! s!parare, om!l poate (isti"a m!lt mai m!lt. &e m!lte ori
&!mne'e! ne pedepseste ai(i, in l!mea a(easta, pentr! a ne infatisa drepti inaintea 4!i. Iar da(a (ei
rai *!'!res( ai(i, n! se (ade a ne t!l0!ra, sa! indoi de dreptatea di#ina, (a(i 2l asteapta intoar(erea
pa(atos!l!i, (!m s)a intimplat (! (etatea Nini#e (Ioan III, 7.
Page 98 of 449
Prin 0!natate si dreptate, Pronia (ola0orea'a (! noi. 99Bataia l!i &!mne'e!::, e-presie intilnita
adesea, in(epe !nde sfirseste dreptatea omeneas(a, adi(a pentr! (el s(apat de s!0 san(ti!nea le"ilor
omenesti.
In 'adar ne la!dam (! istetimea si #i(lenia noastra, (a(i deas!pra t!t!ror e o(*i!l l!i &!mne'e! (are
#ede toate, !re(*ea 4!i, (are a!de toate si mina 4!i (are inseamna si plateste toate.
A(easta mina (are a s(ris pe 'id!rile Ba0ilon!l!i 99%ene, te,el, fares::, (are inseamna1 am n!marat,
(intarit si impartit, ori(ind poate pedepsi pe pa(atosii nepo(aiti si tr!fasi. &!mne'e! e 0!n dar e si
drept. Caile Sale prin (are ne (ond!(e la s(op!l !ltim1 0!(!rie, s!ferinta, feri(ire sa! neferi(ire, #iata
l!n"a sa! s(!rta, 0oala sa! moarte neasteptata, toate ne s!nt ne(!nos(!te. Pronia este, pentr! #iitor,
!n mister ), dar pentr! tre(!t o mare le(tie. Pentr! #iitor a#em fa"ad!inta sfinta (a se(ret!l fortei si
taria pa(ii #iitoare sta in &!mne'e! si in apropierea noastra (! i!0ire si r!"a(i!ne fata de 2l.
Sa intele"em (a 990!natatea l!i &!mne'e! ne (*eama la po(ainta:: (Rom. II, 7. N! destin!l or0 sa!
intimplarea, (i mina Pro#identei di#ine si forta morala (ond!( l!mea si popoarele. Sa n! !itam a ne
fa(e 'ilni( r!"a(i!nile (! smerenie si (ald!ra (a sa a#em pa(e si tarie morala. C*iar de am pierde
toate 0!n!rile a(estei #ieti, sa n! pierdem nade/dea in p!rtarea de "ri/a a l!i &!mne'e!, (are toate le
(ala!'este spre folos!l nostr!. Sa n! !itam (a, 99 (elor (e)4 i!0es( pe &!mne'e!, toate li se l!(rea'a
spre 0ine :: (Rom. 3III, .?, si (a 99S!ferintele din #remea de a(!m, n! s!nt #redni(e sa fie p!se
alat!ri de sla#a #iitoare, (are are sa fie des(operita fata de noi:: (Rom. 3III, 1?.
Pr. .'a%ian Pope!'#,
$Indr#maor pa!oral-mi!ionar !i parioi'$, Ar1iepi!'opia &#'#re!ilor, (985, pag. 5(-52.
Page 99 of 449
CREATIA CA DAR SI TAINELE !ISERICII
Intr)!n arti(ol p!0li(at in 99%itropolia %oldo#ei::, din 1D@A, am sistemati'at (ite#a refle(tii pe
mar"inea in#atat!rii re#elatiei (a toate (ele (e e-ista sint dar!ri al l!i &!mne'e! (atre noi si (a de(i
intre"a (reatie este o sfinta taina in sens lar", adi(a !n #e*i(!l al i!0irii si p!terii l!i &!mne'e!.
&ar a(easta poate naste intre0area1 in (e raport se afla at!n(i (reatia (a sa(rament "eneral, (!
sfintele taine propri!)'ise ale Biseri(ii, (a mi/loa(e prin ni se (om!ni(a *ar!l spe(ial al l!i $ristosF
A(easta intre0are se imp!ne mai ales pentr! o "indire infl!entata de a(ei teolo"i din o((ident, (are
separa net ordinea (reatiei nat!rale si (ea a *ar!l!i, fie in sens!l (atoli( (are (onsidera (reatia
nat!rala (a p!tind reali'a s(op!rile ei fara *ar, fie in (el protestant (are (onsidera (reatia nat!rala
atit de r!inata prin (adere in(it n! se poate prod!(e ni(i o in(op(iere intre (redinta si nat!ra om!l!i
si ni(i o im0!natatire a (reatiei nat!rale prin (redinta.
2 drept (a afirmarea a(estei separatii in(epe sa fie aten!ata in timp!l mai no! si in teolo"ia (atoli(a
si in (ea protestanta. Teolo"!l l!teran 5osep* Sittle ((a sa n!mes( a(i n!mai pe !n!l de'apro0a la a
treia Ad!nare "enerala a Consili!l!i 2!meni( al Biseri(ilor, de la Ne< &el*i (1D61 (on(eptia (a
materia este rea prin esenta si ideea (a mint!irea (redin(ios!l!i se reali'ea'a in afara le"at!rii (!
nat!ra (osmi(a.
Iar teolo"ia (atoli(a tinde a'i sa depaseas(a #i'i!nea (elor do!a eta/e1 nat!ral!l si s!pranat!ral!l,
nele"ate interior intre ele. A(easta inseamna (a ea #ede a'i o oare(are le"at!ra intre (reatia nat!rala
si *ar. Se re(!noaste a'i (a (reatia nat!rala n!)si poate implini pe deplin destinatia de(it arti(!lind!)
se in ordinea *ar!l!i.
&ar intre0area despre raport!l dintre (reatie, inteleasa (a dar si (a taina in sens lar", si intre
sfintele taine ale Biseri(ii (a #e*i(!le ale *ar!l!i propri! 'is al l!i $ristos, (a intre0are mai spe(iala,
persista. Oare (onsiderarea (reatiei insesi (a #e*i(!l al i!0irii si p!terii l!i &!mne'e!, sa! (a
sa(rament in sens lar" n! impli(a posi0ilitatea de a ne dispensa de sfintele taineF Intele"erea a(easta
n)ar p!tea insemna oare (a sa(ramentalitatea e p!sa la dispo'itia t!t!ror, (*iar a (elor (e n! (red in
$ristosF In (e raport s)ar afla in a(est (a' sa(ramentalitatea de (are se impartases( n!mai (restinii,
prin le"at!ra lor de (redinta (! $ristos, (! sa(ramentalitatea (are apartine intre"ii (reatii si de (are
sint (*emate sa se impartaseas(a toate fiintele !maneF
Pentr! rasp!ns!l la a(easta intre0are tre0!ie adin(ita intele"erea (reatiei (a dar al l!i &!mne'e!.
Comportarea fata de nat!ra (a fata de dar!l l!i &!mne'e! (in(l!si# fata de persoane (a (omponente
ale (reatiei inseamna raminerea intr)o le"at!ra strinsa (! &!mne'e!, &ar!itor!l ei. Cel (e pret!ieste
dar!l, il pret!ieste nesfirsit mai m!lt pe &ar!itor (a persoana i!0itoare si i!0irea 4!i. A(ela
pret!ieste dar!l n!mai (a semn al i!0irii &ar!itor!l!i. 2l depaseste mere! dar!l #i'ind dire(t pe
&ar!itor si raminind in le"at!ra i!0irii (! 2l.
&ar p!terea de a #edea i!0irea l!i &!mne'e! prin (reatie si de a raminea in ea, de(i in le"at!ra (!
&!mne'e!, s)a resta0ilit in noi prin $ristos. In a(est sens intre $ristos si (reatie n! este o separatie,
(i $ristos. In a(est sens intre $ristos si (reatie n! este o separatie, (i $ristos redes(opera
(ara(ter!l de dar al (reatiei, o fa(e pe a(easta din no! stra#e'ie. 2l arata in forma mai a((ent!ata si
mai #adita i!0irea l!i &!mne'e! manifestata prin (reatie (a dar, (a semn al i!0irii 4!i. In a(est sens
nat!ra ((! persoanele !mane apartinatoare (reatiei se in(adrea'a in ordinea *ar!l!i, dat fiind (a
Page ()) of 449
*ar! (a i!0ire si p!tere a l!i &!mne'e!, iradiind prin $ristos, (el (e a as!mat (reatia in Sine, e de
fapt o mai (lara si mai a((ent!ata manifestare a i!0irii si p!terii l!i &!mne'e! si o redesoperire a
(reatiei (a mi/lo( de manifestare a a(estei i!0iri.
+iinta noastra n! poate folosi (! ade#arat si deplin (reatia (a taina de(it da(a sta in le"at!ra strinsa
(! &!mne'e!, &ar!itor!l ei, de(it da(a sta in mod (onstient s! re#arsarea i!0irii l!i &!mne'e!,
&ar!itor!l nat!rii. I!0irea l!i &!mne'e! ne #ine o0ie(ti# prin (reatie si (ind n! #edem (reatia nat!rala
pro#enind de la &!mne'e! si n! #edem de(i in ea semn!l persistent al i!0irii 4!i. &ar in a(est (a'
i!0irea l!i &!mne'e! ni se (om!ni(a in mod limitat, (a(i lipsind!)ne (onstiinta despre ea, i!0irea l!i
&!mne'e! manifestata prin natr!a n! ne este mi/lo( de (restere spirit!ala. In a(est (a' i!0irea l!i
&!mne'e! n! patr!nde si de(i n! l!(rea'a a/!tata de efort!l nostr! (onstient si de a(eea n! ne a/!ta
de(it la intretinerea #etii noastre pamintesti.
Iar in starea noastra de d!pa (adere, #ederea (onstienta a i!0irii l!i &!mne'e! prin (reatie si
p!terea l!i &!mne'e! deplin l!(ratoare as!pra noastra prin (reatie in folos!l (resterii noastre
spirit!ale ne)a fost ad!sa de $ristos. Astfel (ei din afara de $ristos n! se 0!(!ra in mod deplin de
sa(ramentalitatea o0ie(ti#a a (reatiei, adi(a de i!0irea si de p!terea l!i &!mne'e!, (onform s(op!l!i
(! (are ea a fost (reata, (a mi/lo( de impartasire a noastra in ele. 2i se foloses( de o (reatie in
oare(are mas!ra de'lipita de &!mne'e! n!mai spre folos!l #ieti lor pamintesti, fara sa se
impartaseas(a si de *ar!l deplin al #ietii nem!ritoare din &!mne'e!, (areia ea a fost fa(!ta sa)I fie
mi/lo(itoare sa! sa I se des(*ida (a transmitatoare. A(easta f!n(tie deplina a (reatiei a fost
resta0ilita pentr! noi prin $ristos.
+iinta noastra, (are prin (adere s)a in(*is i!0irii l!i &!mne'e! menita sa ni se (om!ni(e prin (reatie,
n! se redes(*ide ei de(it prin $ristos, (are ni s)a fa(!t dar!l (!lminant al l!i &!mne'e!, insa prin
!manitatea pe (are a as!mat)o (a &!mne'e!, !manitate (are fa(e parte din (reatie si e le"ata de
intre"!l (osmos, de intrea"a (reatie. Astfel destinatia (reatiei l!i &!mne'e! de mi/lo(itoare efe(ti#a
a i!0irii intre"i a l!i &!mne'e! se redes(opera, se resta!rea'a si se implineste in mod (!lminant in
$ristos. In $ristos)Om!l a#em o (!lminare a !rmasilor l!i Adam (a dar pentr! semenii lor, dar si a
elementelor din (are e format tr!p!l l!i $ristos si (are (ontri0!ie la intretinerea l!i si (! (are el sta
in le"at!ra or"ani()ontolo"i(a. In $ristos ni se arata tinta spre (are era destinat Adam si toata
nat!ra in(a de la (reati!ne1 sa fie !n dar stra#e'i! la (!lme, al l!i &!mne'e! si mi/lo(itor ma-im al
i!0irii 4!i. In $ristos, ori(e om (are (rede primeste p!terea de a resta0ili in sine a(easta destinatie a
sa si prin sine a (reatiei nat!rale; primeste adi(a !n *ar prin (are se resta0ileste si se implineste
fiinta (redin(ios!l!i insasi si nat!ra le"ata de ea, (a dar si (a sa(rament deplin stra#e'i! si
(om!ni(a0il al i!0irii l!i &!mne'e!.
&ar fiinta noastra de#ine in $ristos dar!l (!lminant al l!i &!mne'e!, pentr! (a are (a ipostas pe
&!mne'e! C!#int!l ins!si. Prin om!l $ristos, +i!l l!i &!mne'e! ins!si, se ofera semenilor Sai (a dar
(!lminant al l!i &!mne'e!, d!(ind la implinire s!prema a(easta destinatie a !rmasilor l!i Adam.
&!mne'e! ins!si se (o0oara la rol!l de dar !man al l!i &!mne'e! (atre (redin(iosii sai, se fa(e
s!0ie(t !man, dar!it in mod desa#irsit semenilor Sai. &!mne'e! ins!si la forma de dar (are se
dar!ieste (redin(iosilor (! infinitatea i!0irii Sale in (*ip !man, apropiat no!a la ma-im!m. &ar!itor!l
s!prem ins!si de#ine dar!l (atre noi in forma !mana. Ori(e persoana se poate dar!i la nesfirsit, intr)o
(ontin!a no!tate. Tot!si n! intr)o plentit!dine (ontin!a. +i!l l!i &!mne'e! fa(ind!)se om, de#ine
persoana !mana (are ni se dar!ieste dintr)o ma-ima intimitate (! plenit!dinea Sa in mod (ontin!!, in
mod nestir0it. &a(a n! p!tem primi a(easta plenit!dine (ontin!!, a(easta se datoreste nep!tintei
noastre de a o primi mere! in infinitatea ei. &ar (! toata a(easta nep!tinta a noastra, noi simtim
(ontin!! in $riostos o i!0ire fara s(adere, farapata, fara lips!ri.
Page ()( of 449
Iar intr!(it &!mne'e! ni se dar!ieste in $ristos prin !manitatea !n!i semn si prin natr!a le"ata de el,
in $ristos ni se arata intentia l!i &!mne'e! de a ni se dar!i prin ori(e semn al nostr! si prin toata
(reatia. Ca(i toti (ei (e (red in *ristos sint intariti in p!terea de a fa(e transparent pe &!mne'e! si
nat!ra (are e le"ata de ei si prin a(easta de a (om!ni(a pe &!mne'e!. Ca(i into(mai (a intre om si om,
tot asa si intre (redin(ios si $ristos, 0a (*iar mai m!lt, se poate sta0ili o des(*idere interioara.
$ristos repre'inta si in 2l se reali'ea'a s!prema transparenta si (om!ni(are ale l!i &!mne'e! prin
nat!ra !mana si prin (reatia le"ata de ea, (a dar!ri ale l!i &!mne'e!. &ar a(easta inseamna ridi(area
noastra prin $ristos in le"at!ra (! &!mne'e!, i'#or!l #ietii netre(atoare.
Iar Sfintele Taine propri!)'ise ale Biseri(ii sint mi/loa(ele prin (are ne se (om!ni(a a(easta #iata
netre(atoare a l!i &!mne'e! (o0orita la dispo'itia noastra in $ristos. Tainele sint mod!rile spe(iale
de des(*idere a l!i $ristos (atre noi si de (om!ni(are a 4!i (! noi. Creatia in sinte (nat!ra si om n!
ne poate (om!ni(a #iata netre(atore a l!i &!mne'e! d!pa (e noi am pierd!t)o prin (adere; ea a
pierd!t p!terea de (!m!ni(are a l!i &!mne'e! prin ea, d!pa (e ea a l!at forma opa(a si in#irtosata
a(t!ala. &e a(eea s)a intr!pat &!mne'e! (a om, pentr! (a ins!si &!mne'e!, i'#or!l #ietii nesfirsite sa
ni se fa(a prin mi/lo(irea !mana si prin nat!ra le"ata de om totodata mi/lo(!l de (om!ni(are a a(estei
#ieti. &ar el n! ne (om!ni(a a(easta #iata, in (!rs!l (*ip!l!i a(t!al al (reatiei, de#enit d!pa (adere
foarte p!tin transparent, prin (reatia "enerala, (i prin tr!p!l Sa!, fa(!t in mod spe(ial (entr!l
in(andes(ent al &!*!l!i d!mne'eieis(, prin as!marea l!i de (atre ipostas!l d!mne'eieis(, si in mod
deplin prin in#ierea l!i. &in (reatia "enerala 2l a ales n!mai !nele elemente le"ate in mod deose0it de
#iata om!l!i, (a prin ele sa ne (om!ni(e #iata d!mne'eias(a din tr!p!l Sa!. 2l a lasat nat!ra in "eneral
in starea ei a(t!ala pentr! (a sa ne fie o am0ianta potri#ita pentr! #iata paminteas(a, (a arena in (are
a#em sa (restem si prin efort!rile noastre spre (*ip!l #ietii in#iate intr)!n !ni#ers "eneral
transfi"!rat din #iata #iitoare.
Sfintele Taine sint mi/loa(ele alese din (reatie de &omn!l $ristos, prin (are ne #in ri!rile de #iata
netre(atoare din tr!p!l Sa! (el in#iat si n!mai #iata tre(atoare paminteas(a (e ni se impartaseste
prin (ratia nat!rala. Propri! 'is tr!p!l in#iat al &omn!l!i e dar!l (el mai mare al l!i &!mne'e! pentr!
noi. &ar a(est tr!p e (onstit!it pe de o parte din natr!a (osmi(a, pe de alta a in#iat pentr! (a are (a
ipostas pe &!mne'e! C!#int!l si prin tr!p!l Sa! ni se (om!ni(a intr)o modalitate a((esi0ila no!a ins!si
a(est ipostas. Tr!p!l &omn!l!i, tr!p format din (arnea si sin"ele nostr!, din nat!ra (osmi(a "enerala,
din a(est dar "eneral al l!i &!mne'e! (atre noi, e propri!)'is mi/lo(!l (! tot!l transparent si medi!l
(om!ni(arii desa#irsite a #ietii netre(atoare a l!i &!mne'e! (atre noi (restinii. N!mai din a(est tr!p
iradia'a si prin !nele elemente (osmi(e p!terea *ar!l!i spe(ial (atre noi.
Creatia nat!rala n! e desfiintata in tr!p!l l!i $ristos si ni(i semen!l nostr! !man, (a dar!ri ale l!i
&!mne'e! (*emate sa de#ina medii de (om!ni(are desa#irsita a i!0irii l!i &!mne'e! (atre noi. 2le sint
mentin!te pentr! #e(i, dar inaltate, transfi"!rate, (oplesite de &!*!l d!mne'eies( salasl!it in
$ristos.
Creatia ramine si ea (a dar, insa se a(t!ali'ea'a (a dar deplin intr!(it e as!mata de S!mne'e!
C!#int!l in mod!l (el mai intim, intr!(it &ar!itor!l d!mne'eieis( se fa(e total stra#e'i! si (om!ni(a0il
prin ea in tr!p!l sa! si prin el in oare(are mas!ra si prin !nele elemente din (reatie. &e a(eea in
#ederea transfi"!rarii intre"ii (reatii in #iata #iitoare, (ind toti #om fi (res(!t la starea in#ierii,
$ristos, &!mne'e!)om!l ramine (entr! sa(ramentalitatii in sens strins, (*iar da(a &!*!l d!mne'eies(
din 2l ni se (om!ni(a prin !nele elemente ale nat!rii in(a netransfi"!rate in "eneralitatea ei si (*iar
da(a (reatia natr!ala ramine si ea mai deparete (a medi! al i!0irii l!i &!mne'e!, (a dar si (a taina in
sens!l lar" al (!#int!l!i. A(easta #a de#eni intrea"a medi!l #ietii in#iate a l!i $ristos de a#ea in
e-istenta #iitoare, (ind #a fi in intre"ime (oplesita de #iata 4!i in#iata, de l!mina 4!i d!mne'eias(a.
At!n(i 99noapte n! #a mai fi:: (Apo(. CCII, 5. Nimi( n! #a mai fi opa(. Tot!l #a fi transparent, sa!,
Page ()2 of 449
$ristos #a fi transparent prin toate. Toti ne #om afla 99in l!mina fetii l!i $ristos::. 99Si n! a!
tre0!inta de l!mina lampii, sa! de l!mina soarel!i, pentr! (a &omn!l &!mne'e! le #a fi lor l!mina::
(Apo(. CCII, 5. Intrea"a (reatie #a atin"e at!n(i treapta s!prema a destinatiei ei sa(ramentale, a
rost!l!i de medi! transparent si (om!ni(a0il al l!i &!mne'! in mod (!lminant, al #ietii, l!minii si i!0irii
4!i. At!n(i n! #a mai fi ne0oie de Taine spe(iale. Toata (reatia #a fi o taina de s!prema transparenta,
!n medi! de s!prema (om!ni(are a #ietii l!i $ristos. +ata 4!i n! #a stral!(i si ne #a in(al'i plina de
i!0ire prin toate.
Creatia #a fi medi!l a(elei (om!ni!ni s!preme (! &!mne'e! si in a(elasi timp depasita, !itata,
a0sor0ita in pri#irea fata (atre fata a s!0ie(t!l!i l!i $ristos de (atre s!0ie(tele !mane, in s!0ie(tele
!mane (e se #or pri#i (! i!0ire nesatioasa. Ca(i pentr! (ei (e pri#es( (! i!0ire toate se !ita, toate par
a fi dispar!t, desi da(a n)ar fi am0ianta lor n! s)ar p!tea pri#i, n! s)ar mentine (a fiinte deose0ite.
Creatia a de#enit prin (adere !n dar inferior, sa! a (a'!t pe plan!l !n!i dar (are rasp!nde aproape
n!mai tre0!intelor #ietii pamintesti, 2a #a ramine asa atita timp (it raminem pe o treapta aproape
e-(l!si# paminteas(a de e-istenta. Adi(a ea se poate afla (a dar pe trepte diferite, mai (oo0orite sa!
mai inalte. Insa pe toate treptele ea isi pastrea'a (ara(ter!l de dar al l!i &!mne'e!, adi(a n!mai de
dar, de(i n! de !ltima realitate; !ltima realitate e &!mne'e!, infinit s!perior ei (a s!0ie(t (reator si
dar!itor. Cine se ridi(a la (!noasterea transparentei ei se ridi(a la (om!ni(area (onstienta (!
&!mne'e!. &ar!itor!l ei, (a i'#or al #ietii de toate "radele, de(i si al #ietii nem!ritoare si nesfirsit de
0o"ate.
Tainele in sens restrins primite in (!rs!l #ietii pamintesti, repre'inta a(easta impartasire de #iata
d!mne'eias(a din $ristos a (elor (e (red in 2l. Si intr!(it a(easta impartasire de $ristos e (!nos(!ta
prin (redinta, n! prin #edere, elmentele insesi prin (are se fa(e (om!ni(area 4!i, ne ramin opa(e. Cit
traim pe pamint a/!n"e (a $ristos sa ni se (om!ni(e prin !nele elemente ale (reatiei desemnate de 2l,
pentr! (a sa ni se dea si prin a(easta posi0ilitatea sa ne manifestam (redinta in fapt!l (om!ni(arii
4!i, iar pe de alta parte, sa ne folosim de nat!ra si pentr! tre0!intele noastre pamintesti. Cind ne #om
ridi(a la treapta 99#ederii::l!i &!mne'e! prin transparenta (reatiei, at!n(i toata #a de#eni !n mi/lo(
de nimpiedi(ata (om!ni(are #adita a 4!i, !n dar total transparent al 4!i.
Pina at!n(i treapta a(estei transparente a fost atinsa n!mai de tr!p!l l!i l!at din (reatie. Pina at!n(i
(om!ni(area spe(iala al l!i $ristos prin Sfintele Taine se reali'ea'a pornind din tr!p!l Sa!, (a a(ea
parte a (reatiei (are a de#enit total transparenta sa! pne#mati'ata. Tr!p!l l!i $ristos e p!ntea
dintre nat!ra nede#enit in(a total transparenta pentr! noi si ipostas!l l!i d!mne'eies(. Pina at!n(i
tr!p!l 4!i repre'inta treapta nat!rii ridi(ata la s!prema transparenta, sa! la starea de dar total
stra#e'i!, repre'inta le"at!ra intre d!mne'eirea din el si nat!ra (are se afla in(a intr)o stare de dar
opa(i'at din pri(ina (aderii, dar destinata si ea sa a/!n"a la starea de transparenta si a#ind sa a/!n"a
a(olo prin tr!p!l l!i $ristos (are l!(rea'a deo(amdata in mod spe(ial as!pra noastra prin elementele
folosite la sa#irsirea Sfintelor Taine. 2lementele Sfintelor Taine o(!pa, deo(amdata, in momentele in
(are sint folosite, o po'itie intermediara intre tr!p!l transparent al l!i $ristos si nat!ra opa(i'ata,
dar (*emata sa se ridi(e din p!terea tr!p!l!i l!i $ristos la starea de transparenta.
Prin Taine, in sens restrins, adi(a prin &!*!l i!0irii l!i &!mne'e!, (are ne #ine neimpiedi(at din tr!p!l
l!i $ristos, insa prin elemente ale nat!rii in(a nede#enita transparenta in mod #i'i0il, se des(opera
(redin(iosilor toata nat!ra (a dar al l!i &!mne'e!, destinat !nei depline si "enerale transparente
pentr! 2l.
C!m am sp!s, fiinta noastra (are s)a in(*is prin (adere i!0irii l!i &!mne'e!, manifestata prin (reatie
(a dar, n! se p!tea redes(*ide i!0irii l!i &!mne'e! de(it printr)o manifestare mai #adita, mai
a((ent!ata si mai dire(ta a a(estei i!0iri a l!i &!mne'e! in $ristos, de#enit dar s!prem al i!0irii l!i
Page ()3 of 449
&!mne'e!, le"at de nat!ra. &ar a(easta redes(*idere se fa(e in mod treptat. In(ep!t!l resta!rarii
(reatiei in f!n(tia deplina de dar sa! de medi! stra#e'i! al l!i &!mne'e! in $ristos s)a fa(!t indata
d!pa (adere, prin re#elatia (are a (ond!s l!mea spre &!mne'e!, prin initiati#a l!i &!mne'e!, initiati#a
(are era si !n rasp!ns dat tre0!intei (reatiei d!pa le"at!ra intima (! &!mne'e! (are a#ea sa se
reali'e'e in $ristos. Prin $ristos omenirea (are (rede e d!sa apoi spre trepte tot mai desa#irsite
(om!ni!nea (! &!mne'e!, de(i si in intele"erea si folosirea l!mii (a dar sa! (a mi/lo( sa(ramental al
i!0irii si #ietii 4!i. A(est pro(es de resta!rare #a (ontin!a datorita p!terilor i'#oriite din tr!p!l
p!rtat de ipostas!l C!#int!l!i, rasti"nit si in#iat, pina la ridi(area (reatiei in starea identi(a (! tr!p!l
in#iat al l!i $ristos.
A(easta (ontin!a inaintare spre resta!rarea (reatiei n! apartine n!mai ins!l!i sin"!lar. Ca(i a!
e-istat de la in(ep!t (restini (are s)a! ridi(at pe treapta desa#irsitei (om!ni!ni (! &!mne'e! si a
folosirii l!(r!rilor in mod deplin (a dar!ri transparente ale l!i &!mne'e!. Ci este !n pro"res "eneral al
omenirii (redin(ioase si al (reatiei intre"i spre a(ea stare de transfi"!rare "enerala.
In pro"res!l a(esta se in(adrea'a (! !n important rol si Sfintele Taine ale Biseri(ii.
Ne#oia !n!i timp mai indel!n"at pentr! (resterea spirit!ala a omenirii (redin(ioase in a(easta
(om!ni!ne deplina fa(e (lara deose0irea intre l!mea inteleasa (a taina in sens lar" si intre Sfintele
Taine propri!)'ise.
&ar intre a(este do!a inteles!ri ale sa(rament!l!i si (*iar intre a(este fel!ri de sa(ramente e-ista o
strinsa le"at!ra. N! poate fi folosita (reatia (a sa(rament in sens lar" in deplinatatea l!i de(it de
(restinii (are se impartases( de *ar!l Sfintelor Taine si, in spe(ial, de Sfinta 2!*aristie. Iar *ar!l
Tainelor si 2!*aristia ii #in (a o intimpinare la dar!l nat!ral intors de el l!i &!mne'e!.
Teolo"!l (atoli( %i(*ael S(*ma!s fa(e o deose0ire intre dar!irea (reatiei in mod nat!ral de (atre om
semenilor sai si intre dar!irea *ar!l!i l!i $ristos, dar n! #ede le"at!ra dintre oferirea dat!l!i nat!ral
l!i &!mne'e! si *ar!l no! (e #ine de la $ristos. Taina se infapt!ieste la intilnirea intre a(estea do!a.
&ar!irea !n!i l!(r! de (atre (ine#a !n!i prieten e !n semn al dar!irii de sine. &ar *ar!l l!i $ristos e
insasi dar!irea de Sine a l!i $ristos, fapt (are are lo( (! deose0ire in 2!*aristie. 99&a(a noi dar!im
!n!i prieten !n dar, a(esta este !n semn al a!todar!irii proprii (atre a(ela. +olosirea !n!i l!(r! (a
dar, il transforma pe a(esta intr)o no!a dimensi!ne mai inalta (in #e*i(!l al i!0irii, n.n.. Tot!si el
ramine pe de alta parte in fiinta sa de temelie tot (eea (e eraJ &ar a!todar!irea l!i Iis!s se
deose0este f!ndamental de a(easta dar!ire. Ca(i Iis!s poate primi piinea si #in!l in p!terea Sa
mint!itoare (! o asemenea intensitate, in(it piinea si #in!l sint atinse prin a(easta in fiinta lor (ea mai
interioara, in fiinta lor de temelie. Iis!s $ristos intra in lo(!l fiintei de temelie a piinei si a #in!l!i::
1
.
A(easta o p!tem e-pli(a asa1 prin p!terea (oplesitoare a i!0irii fata de (ei (arora Iis!s #rea sa se
dar!ias(a total prin piine si #in, a(estea se a0sor0 in 2l in asa mas!ra in(it n! mai e-ista (a o realitate
(are se interp!ne intre 2l si ei, (i ele de#in 2l ins!si, raminind simple 99(*ip!ri:: ale piinii si #in!l!i fara
o (onsistenta de sine statatoare in ele insesi. Iar a(easta es intimpla n!mai (ind si (restin!l intoar(e
dar!l nat!ral l!i &!mne'e!. Pe lin"a a(eea, (eea (e se intimpla in 2!*aristie si in (elelalte Sfinte
Taine se datoreste fapt!l!i (a $ristos (are se dar!ieste prin piine si #in este in starea tr!p!l!i in#iat,
penetrat in mod s!prem de i!0irea (!lminanta a l!i &!mne'e! si a(easta i!0ire, sa! &!*!l
d!mne'eies( al i!0irii (are a in#iat tr!p!l l!i $ristos, poate fa(e si piinea si #in!l, prin !nirea 4!i
totala (! ele, in #ederea (eleiasi !niri (! (ei (e se #or impartasi, in a(elasi tr!p in#iat, asimilind!)le l!i.
4!(rea'a ai(i o i!0ire (are depaseste ori(e i!0ire. Prin p!terea ei, &!mne'e! depaseste dar!l nat!ral
a0sor0ind!)l si !nind!)se dire(t (! (el (ar!ia I se dar!ieste. Asa a fost ind!mne'eit tr!p!l nat!ral al
&omn!l!i prin in#iere si prin el fa(e si piinea !na (! tr!p!l si sin"ele Sa! ind!mne'eit, nemai lasind!)le
Page ()4 of 449
(a o realitate intre 2l sa! intre tr!p!l Sa! deplin (oplesit de d!mne'eirea Sa si intre (ei (! (are #rea
sa se !neas(a deplin. Pentr! (a !rmasii l!i Adam a! prea despartit dar!rile nat!rale ale l!i &!mne'e!,
de &ar!itor!l lor, printr)o intoar(ere e"oista spre ei, &!mne'e! ins!si !neste a(este dar!ri (! Sine
prin mi/lo(irea tr!p!l!i Sa! ind!mne'eit, (a sa se poata !ni astfel deplin si dire(t (! (ei (e #or sa)4
primeas(a.
Prin prefa(erea esentei piinii si #in!l!i din 2!*aristie in tr!p!l si sin"ele &omn!l!i, ele n! mai ramin (a
o realitate (a o realitate (are interp!ne in oare(are mas!ra intre nemi/lo(ita dar!ire de Sine a l!i
$ristos si (ei (e se impartases( de a(easta dar!ire a 4!i, (!m ramine piinea si #in!l intre preot!l (are
le da si (el (e le primeste (! ori(ita dra"oste le)ar dar!i prim!l si le)ar primi al doilea. Iar forta
spirit!ala (are a transfi"!rat prin in#iere tr!p!l &omn!l!i, !nind!)l al ma-im!m (! d!mne'eirea 4!i si
a prefa(!t si piinea si #in!l in a(est tr!p, este i!0irea !nifi(atoare la (!lme.
&ar intensitatea i!0irii (! (are se dar!ieste $ristos in 2!*aristie, in prel!n"irea taini(a a /ertfei de
pe (r!(e ad!sa Tatal!i si (elor (e (red in 2l, sa! se des(*id 4!i, si (are prefa(e piinea si #in!l in
tr!p!l 4!i, n! ramine fara !n efe(t as!pra (redin(iosilor, (i ii fa(e sa se dar!ias(a si ei (! i!0ire !n!l
alt!ia si in a(elasi timp l!i &!mne'e!, prin parti(i(a de piine, prin pa*ar!l de #in si prin ori(e l!(r! (e
si)l da!. Uniti (! $ristos prin 2!*aristie se #or dar!i si ei (! intensitate. 2i redes(opera, a(t!ali'ea'a
si implines( (! alta intensitate pornirea nat!rala sadita in ei de &!mne'e! de a fi dar!ri !nii altora si
de a folosi l!(r!rile (a dar!ri intre ei.
&a(a depinde de "rad!l i!0irii fata de alt!l "rad!l de imprimare a persoanei proprii in l!(r!l prin (are
#rea sa I se dar!ias(a a(el!ia, in primirea l!i $ristos ins!si, imprimat pina la prefa(ere in (*ip!l piinii
si al #in!l!i, (redin(iosii a! !n i'#or de p!tere de a se imprima pe ei insisi in dar!rile (e le da! altora.
In fel!l a(esta 2!*aristia are !n fel de e-tensi!ne in toata #iata lor, fa(ind din (redin(iosi !n (orp
format din mad!lare !nite (! $ristos si intre ei.
Pe lin"a a(eea, $ristos (are se (om!ni(a (! o astfel de intensitate a i!0irii (redin(iosilor prin piinea si
#in!l prefa(!te in tr!p!l si sin"ele Sa!, n! se poate sa n! se (om!ni(e lor si in afara de 2!*aristie,
prin toate l!(r!rile pe (are le foloses( si (are sint dar!ri ale l!i &!mne'e!. &a(a n!mai in 2!*aristie
se (om!ni(a in a(est mod desa#irsit, (are prefa(e piinea si #in!l in tr!p!l si sin"ele Sa!, este pentr!
(a (redin(iosii n! se pot ridi(a la o astfel de des(*idere de e-trema sensi0ilitate i!0irii l!i $ristos,
in(it sa)4 primeas(a prin toate l!(r!rile si in toate (lipele in a(est mod desa#irsit. Prin $ristos,
i!0irea l!i &!mne'e! e "ata sa ni se (om!ni(e din no! si intr)!n mod desa#irsit prin toate l!(r!rile;
toate ne pot rede#eni dar!ri stra#e'ii ale i!0irii l!i &!mne'e!, in mas!ra in (are sintem in stare sa le
sesi'am (a atare, sa ne des(*idem i!0irii 4!i.
N! se poate sp!ne (a 2!*aristia (a mod de (om!ni(are desa#irsita a l!i $ristos, ramine in (!prins!l
#etii (restinilor o ins!la in(on/!rata de !n o(ean; ea e n!mai m!ltele (el mai inalt intr)!n peisa/ de
(oline de toate marimile, sa! o l!mina solara in(on/!rata de l!mini stelare de toate "radele, (are sint
l!mini to(mai prin fapt!l (a se impartases( (a dintr)!n fo(ar din l!mina 2!*aristiei.
Prin toate li se dar!ieste &!mne'e! (elor (e (red, dar si ei se pot dar!i prin toate l!(r!rile si faptele
lor l!i &!mne'e! si semenilor pentr! (a $ristos li se dar!ieste lor si ei se dar!ies( in mod (!lminant
l!i $ristos, in 2!*airstie.
N! e in spirit!l Ortodo-iei sa fa(a o separatie neta intre 2!*aristie si #iata (restina. Toata a(easta
#iata are !n (ara(ter e!*aristi(. Biseri(a se formea'a (a !n tr!p al(at!it din (redin(iosii (arora li se
dar!ieste $ristos in mod deplin in 2!*aristie, dar (are din p!terea dar!irii l!i $ristos se dar!ies( si
ei !nii altora, intr)o mis(are de (ontin!a (on#er"enta si !nifi(are. In a(est sens Biseri(a e plina de
Page ()5 of 449
2!*aristie, de tr!p!l l!i $ristos intr)o (ontin!a dar!ire de Sine si prin a(easta intr)o mis(are de
!nifi(are a (redin(iosilor s! Sine si intreolalta, efe(t!ata de $ristos si din p!terea l!i $ristos.
Biseri(a e impre"nata de tr!p!l l!i $ristos in a(easta mis(are de dar!ire de Sine si de !nifi(are a
t!t!ror (! 2l si intre ei. 2a e imprimata de tr!p!l in#iat al l!i $ristos, (are prin &!*!l (e iradia'a din
2l neimpiedi(at ii atra"e pe toti spre 2l si intreolalta, dar in a(elasi timp si spre starea de in#iere
e-istenta in 2l adi(a spre starea in (are des(*iderea si (on#er"enta t!t!ror fata de $ristos si
introlalta #a fi desa#irsita, (!m desa#irsita este si in $ristos (el in#iat. Ca(i sp!ne Sfint!l Atansie1
99Prin moartea si in#ierea Sa a indepartat separarea dintre rai si l!mea apar!ta d!pa (adere si ne)a
des(*is no!a rai!l inter'is, pentr! (a 2l ins!si se intoare(e d!pa in#iere pe pamint si arata (a rai!l si
pamint!l sint !na. Prin inaltarea la (er !neste (er!l si pamint!l si arata (a rai!l si pamint!l sint !na.
Prin inaltarea ala (er !neste (er!l (! pamint!l si ridi(a tr!p!l nostr! omenes( as!mat de 2l si al(at!it
din a(eeasi s!0stanta (a si al nostr!. Ridi(ind!)se, s!flet!l si (! tr!p!l deas!pra (etelor in"eresti, a
resta0ilit !ni!nea intre l!mea noastra sensi0ila si (e inteli"i0ila si armonia (reatiei intre"i::
.
. Iar
teolo"!l "re( 5. Karmiris sp!ne1 99&!mne'eias(a 2!*aristie este (intr!l !nitatii (restinilor (! $ristos
in tr!p!l Biseri(ii. Pentr! (a prin ea, prin e-(elenta se des(opera Biseri(a drept tr!p al l!i $ristos si
(om!ni!ne a &!*!l!i Sfint si se !neste #ea(!l de a(!m (! (el #iitor, Biseri(a paminteas(a (! (ea
(ereas(a. In d!mne'eias(a 2!*aristie se (!prinde tot tr!p!l l!i $ristos::
6
.
&e a(eea ni(i dar!rile (e le ad!( (redin(iosii pentr! a fi prefa(!te in tr!p!l &omn!l!i n! mai fa( parte
din ordinea e-(l!si# nat!rala a (reatiei. Intre plan!l nat!rii si plan!l nat!rii transfi"!rate al
2!*aristiei, se i#este a(est plan intermediar, a(est plan de tre(ere de la nat!ra la (reatia
ind!mne'eita, !nifi(ata in tr!p!l &omn!l!i. 2lementele nat!rii (ind sint intoarse (a dar!ri l!i
&!mne'e! (in(l!si# persoanele, (apata sa! a(t!ali'ea'a #alente pne#mati(e; n! mai sint n!mai dar!ri
sa! 0!n!ri ale l!i &!mne'e! pentr! #iata paminteas(a. Altfel "indeste teolo"ia o((identala (are fa(e o
taiet!ra neta intre plan!l nat!rii si (el sa(ramental e!*aristi(. Un teolo" an"li(an (are os(ilea'a intre
orientarea tomista si (ea ortodo-a, dind e-presie orientarii tomiste, n)a #a'!t o tre(ere intre
oferirea (reatiei (a dar si prefa(erea ei in tr!p!l si sin"ele &omn!l!i, sa! in nat!ra imprimata de
*ar!l Sfintelor Taine. 2l 'i(e !nde#a1 99A fost fre(#ent a((ent!at, in !rma l!i &r. Temple, (a materia
2!*aristiei n! e "ri!l si str!"!rii, (i piinea si #in!l, adi(a n! rod!rile pamint!l!i, (i a(ele rod!ri
prel!(rate de mina om!l!i, tre(!te adi(a prin mina preot!l!i nat!rii. C!"etarea noastra n! tre0!ie sa
se opreas(a a(i, pentr! (a rod!rile n! tre( n!mai prin miinile preot!l!i nat!rii, (i si prin miinile
preot!l!i s!pranant!ral, &omn!l in#iat l!(rind prin or"anele tr!p!l!i Sa! preotes(, misti(, Biseri(a::.
99Tot (e poate fa(e Biseri(a din propria ei initiati#a, da(a e-presia a(easta poate fi apro0ata, este sa
ad!(a l!i &!mne'e! rod!rile pamint!l!i, (!m a! tre(!t prin miinile preot!l!i ordinei nat!rale. 2a le
ad!(e pe ele l!i &!mne'e! (!m le)a ad!s +i!l!i Sa! la (ina (ea din !rma. Si in as(!ltare de por!n(a (e
a dat)o 2l, le ad!(e l!i &!mne'e! pentr! a fi transfi"!rate si fa(!te /ertfa, prin primirea lor de (atre
&!mne'e!. Si da(a om!l ar fi fost Adam (el ne(a'!t, a(easta ar fi fost toata istoria. &ar om!l n! e
Adam (el ne(a'!t. &ar!rile de piine si #in ale om!l!i sint total inefe(ti#e, dar ele sint tot (e poate
oferi om!l. (&ar at!n(i de (e le mai ad!(eF n.n.. el ad!(e piinea si #in!l sa! in ordinea ras(!mpararii si
fa(e prin a(easta (eea (e I)a por!n(it %int!itor!l sa fa(a. 2l le p!ne in miinile l!i &!mne'e! pentr! a
fi transformate prin primirea lor de (atre &!mne'e!. Si (ind &!mne'e! le primeste, ele sint
transfi"!rate intr)o !ni(a ad!(ere nepatata si demna, in ad!(erea tr!p!l!i si sin"el!i l!i $ristos.
4!ind rod!rile (reatiei din miinile Biseri(ii Sale, &omn!l le)a re(reat, ras(!mparat si resta!rat. Astfel
in 2!*aristie n! n!mai (om!nitatea e ras(!mparata, (i si ordinea materiala este oferita l!i &!mne'e!
Tatal in $ristos (el inaltat::
7
.
&ar pe !rma dind e-presie orientarii ortodo-e, a s(ris1 992 tot!si #ital sa se intele"a (a oferirea este
pre"atirea pentr! (onsa(rare si n! (onsa(rarea insasi::
5
. Tot!si n! #ede oferirea anti(ipind
(onsa(rarea, (i a#ind lo( deodata.
Page ()6 of 449
&istin(tia intre dar!rile ad!se de (om!nitate si dar!rile in stare pres(*im0ata in tr!p!l si sin"ele
&omn!l!i e 0ine sa fie fa(!ta. &ar a(easta n! poate indreptati o identifi(are intre dar!rile ad!se de
(om!nitate si intre dar!rile (e si le da! oamenii in plan!l #ietii ne0iseri(esti. Teolo"ia (restina
o((identala n! #ede deose0irea intre om!l (a mem0r! al preitiei o0stesti in Biseri(a, deose0ita
desi"!r si de preotia sl!/itoare. Protestantii n! #ad de(it preotia o0steas(a (are n! poate sfinti
propri!)'is nimi(, iar (atoli(ism!l n!mai preotia sl!/itoare so(otind pe mireni in(apa0ili de a a#ea !n
rol in sfintirea #ietii. Pentr! teolo"ii (restini o((identali n! are lo( o tre(ere de la ordinea nat!rii la
(ea sa(ramentala, (i intre ele este o separatie neta. Pentr! "indirea teolo"i(a rasariteana fapt!l (a
(redin(iosii a! de#enit ai l!i $ristos prin Bote' si prin alte impartasiri anterioare, le da a(estora
p!terea sa ad!(a si ei pina la !n lo( dar!rile lor si prin ele pe ei insisi l!i $ristos, prin preot
desa#isind!)se a(easta ad!(ere. Toti (redin(iosii (inta la 4it!r"*ie 99Pe noi insine si toata #iata
noastra l!i $ristos &!mne'e! sa o dam::. %irenii a! si ei o des(*idere i!0itoare pentr! $ristos, sa! o
salasl!ire a 4!i in ei, ear a(est fapt fa(e posi0ila l!(rarea de transfi"!rare a l!i $ristos si as!pra
dar!rilor (e le ad!( in(a inainte de prefa(erea lor.
&ar!rile ad!se de (redin(iosi, mem0ri ai (om!nitatii, ai tr!p!l!i $ristos, a! (e#a dintr)o stare
anti(ipata a dar!rilor pres(*im0ate. 2le n! mai sint tot asa de m!lt e-(l!si# 99nat!rale::, (ind sint
ad!se de (om!nitatea (redi(iosilor, (a at!n(i (ind sint oferite de !n om alt!i om in ordinea p!r
nat!rala. Sa! 99nat!ra:: (elor (e fa( parte din Biseri(a are !n sens de nat!ra resa!rata prin *ar, de(i
n! de nat!ra in sine, pre(!m 99nat!ra:: (elor (e n! fa( parte din Biseri(a, este o nat!ra nepenetrata
de *ar, (a si dar!rile lor, desi ni(i a(eia n! sint lipsiti de o an!mita tendinta de a folosi l!(r!rile (a
semn al i!0irii, asa (!m le)a fa(!t pe ele si (!m I)a fa(!t pe ei &!mne'e!, ma(ar fata de oameni, da(a
n! fata de &!mne'e!.
Com!nitatea (are ofera piinea si #in!l l!i $ristos in 0iseri(i, e si ea tr!p!l e-tins al &omn!l!i si de a fi
intarita si ea in (alitatea de tr!p al 4!i prin impartasirea de piinea si #in!l ad!se de ea si prefa(!te in
tr!p!l 4!i personal. 2le sint ale (om!nitatii (are e tr!p!l taini( al &omn!l!i, de(i o(!pa in(a inainte de
prefa(ere !n lo( in relatia dintre Tr!p!l l!i $ristos si Cap!l l!i, odata (e sint intr)o relatie (! Tr!p!l
taini( al &omn!l!i, de#eniti astfel prin Bote' si prin impartasirile anterioare. 2le sint oferite de
Tr!p!l taini( Cap!l!i l!i, pentr! a de#eni tr!p!l si sin"ele l!i $ristos (el personal si pentr! a se *rani
el ins!si (! ele. 2le sint prefa(!te datorita si fapt!l!i (a sint oferite de Tr!p!l tain( al 4!i si a!
menirea sa *raneas(a astfel prefa(!te tr!p!l taini( al 4!i. $ristos (are le prefa(e n! e n!mai
deose0it de (om!nitate, (i si in ea. A(t!l prefa(erii se sa#irseste in medi!l a(estei relatii intime intre
$ristos si (om!nitate in a(est Tr!p plin de $ristos in (imp!l de forte spirit!ale in (are $ristos, (a
(entr!, n! e despartit de (om!nitate, in (are s!fla &!*!l Sfint. &a(a n! sint ad!se de (om!nitate in
(alitate de Tr!p taini( al l!i $ristos, ele n! sint prefa(!te de $ristos in tr!p!l si sin"ele 4!i personal,
pentr! a *rani( (! ele tr!p!l Sa! taini(. &ar ni(i a(est "r!p de (restini n! le)ar oferi l!i $ristos (!
(redinta si (! i!0irea (are)l transfi"!rea'a si)l !neste (! 2l, da(a n)ar fi Tr!p!l 4!i taini(, datorita
Bote'!l!i si impartasirilor anterioare de $ristos (el e!*aristi(, da(a n)ar fi de mai inainte stra0at!t
de i!0irea 4!i transfi"!ratoare.
A(t!l oferirii piinii si #in!l!i pentr! prefa(ere in tr!p!l &omn!l!i e determinat oare(!m e!*aristi( mai
inainte de a(eea. Prefa(erea isi ar!n(a ra'a ei as!pra a(estor dar!ri dinainte (a ea sa se fi prod!s.
Ca(i &omn!l le primeste oare(!m dinainte de a le prefa(e in #ederea a(est!i s(op. A(easta se #ede
din pre"atirea lor de la Prosomidie, (are e !n a(t lit!r"i( important in Ortodo-ie. &e at!n(i ele
primes( o 0ine(!#intare si lin"a a"net se s(ot parti(ele pentr! (ei pentr! (are se (ere a/!tor!l l!i
&!mne'e! in(a de a(!m, odata (! pomenirea n!melor lor. Ba (*iar de la pre"atirea pres(!rii se
imprima pe ea in semn!l (r!(ii initiale l!i $ristos (are in#in"e prin (r!(e, aratind!)se (a ea dar!ieste
4!i (Iis!s $ristos Ni(a. A(easta determinare e!*aristi(a a dar!rilor de piine si #in in(a inainte de
prefa(ere are lo(, pentr! (a (om!nitatea (are le ofera este ea insasi determinata e!*aristi(, (eea (e
Page ()7 of 449
se arata in fapt!l (e (el (e le primeste este preot!l sl!/itor, iar prin el, $ristos ins!si. +!ndament!l
lor, am 'i(e rati!nea lor ontolo"i(a
6
, este penetrata de rati!nea ontolo"i(a a (redin(iosilor, sa! a
(om!nitatii e(le'iolo"i(e, penetrata la rind!l ei de $ristos, Rati!nea rati!neilor, prin tr!p!l 4!i a (ar!i
rati!ne a fost a0sor0ita prin 4o"os!l d!mne'eies( intr!pat, deplin in rati!nea 4!i eterna aflatoare in
2l. Prin tr!p!l Sa! astfel a0sor0it (! rati!nea l!i (reata in f!ndament!l l!i ne(reat, $riostos a
penetrat prin impartasirile anterioare ale (redin(iosilor tr!p!rile noastre, a0sor0ind in oare(are
mas!ra rati!nile lor (reate in f!ndament!l lor ne(reat, in rati!nile lor eterne din 4o"os, !nde
formea'a o !nitate simfoni(a, dialo"i(a, dialo"i(a, fapt (are fa(e din (redin(iosi !n tr!p taini( al l!i
$ristos
@
.
A(easta a0sor0ire a rati!nii tr!p!l!i &omn!l!i in rati!nea l!i eterna din 4o"os s)a fa(!t intr)o
an!mita mas!ra in(a prin primirea l!i in ipostas!l C!#int!l!i la intr!pare, adi(a in ipostas!l t!t!ror
rati!nilor eterne ale (elor (reate, dar in mod deplin s)a fa(!t prin in#ierea tr!p!l!i 4!i, fiind o
a0sor0ire (are n! desfiintea'a realitatea distin(ta a a(est!i tr!p, (i mai de"ra0a o (onfirma, odata
(! rati!nea l!i (reata.
C! tr!p!l Sa! in#iat, de(i (! rati!nea l!i atrasa in interior!l #i! al rati!nii l!i eterne, penetrea'a
$ristos tr!p!rile (redin(iosilor sa! rati!nile lor le"ate de rati!nea tr!p!l!i Sa!, fa(ind din ele !n
sin"!r tr!p, !n tr!p al l!i $ristos, ase'at intre" pe dr!m!l in#ierii. In a(easta (alitate ad!(e
(om!nitatea dar!rile sale de piine si #ine, le"ate intim de tr!p!rile din (are se al(at!ieste, pentr! a se
!mple si a(este elemente de #iata tr!p!l!i in#iat al l!i $ristos, pentr! a se prefa(e in a(est tr!p,
(onform destinatiei din eternitate a piinii si #in!l!i de a se prefa(e in tr!p!ri.
Potri#it a(estei destinatii a piinii si a #in!l!i, (om!nitatea ad!(ind piinea si #in!l 4o"os!l!i intr!pat si
in#iat in tr!p!l Sa!, se ad!(e pe ea insasi, se dar!ieste pe ea insasi l!i $ristos, pentr! a se !nifi(a (!
tr!p!l 4!i prin a(este dar!ri (e se #or prefa(e ele insesi in tr!p!l si sin"ele 4!i. Prin a(easta
(om!nitatea #a fi si mai deplin prefa(!ta in Tr!p!l taini( al &omn!l!i, odata (! prefa(erea dar!rilor.
Ca(i (ine da (e#a alt!ia (! toata dra"ostea si mai ales (ine da (eea (e (onstit!ie insasi (onditia #ietii
tr!p!l!i sa!, se dar!ieste pe sine si se !nifi(a spirit!al (! a(ela prin !nifi(area sa (! (eea (e da. 2l
depaseste dar!rile in elan!l l!i de dar!ire, !nifi(ind!)se (! a(ela. &e a(eea, in Ortodo-ie, mem0rii
(om!nitatii spores( in !nirea (! $ristos in (!rs!l 4it!r"*iei (*iar da(a n! se impartases(, (ita #reme
"indirea (restina o((identala #ede !ni(a rati!ne a parti(iparii (redin(iosilor la 4it!r"*ie in
impartasirea lor, ne(!nos(ind a(estre tre(eri ale (om!nitatii prin fa'ele !nei !niri pro"resi#e (!
$ristos, intr!(it n! (!noaste a(este fa'e intermediare intre e-istenta nat!rala si (ea a !nirii
e!*aristi(e (! $ristos. C!nos(ind a(este trepte lit!ri"i(e si e-tralit!r"i(e ale !nirii pro"resi#e a
(om!nitatii (! $ristos prin toate dar!rile (e le ad!(e 4!i, prin toate faptele sa#irsite pentr! 2l,
Biseri(a Ortodo-a poate indemna pe (redin(iosi sa sp!na1 99Pe noi insine si !n!l pe alt!l si toata #iata
noastra l!i $ristos &!mne'e! sa o dam::. C*iar (ind (ine#a il determina pe !n semen al sa!, sa)I dea
!n a/!tor, sa)I dar!ias(a (e#a din ale l!i si din timp!l l!i, il determina sa se dar!ias(a prin a(eea (e)I
fa(e l!i, l!i $ristos ins!si. In(it si prin (eea (e dar!im si prin (eea (e ni se dar!ieste, ne dar!im pe noi
insine si !n!l pe alt!l l!i $ristos. Toata #iata (restina de#ine astfel o lit!r"*ie in sens lar", !n mi/lo(
de !nire prin dar!ire (! $ristos. Prin fapt!l (a preot!l da a(est indemn (redin(iosilor in(a inainte de
prefa(erea dar!rilor, a((ent!ea'a (a a(easta dar!ire a pesoanelor proprii l!i $ristos se manifesta (!
deose0ita p!tere in ad!(erea dar!rilor e!*aristi(e si la p!tere din impartasirea (! $ristos (are se
dar!ieste in 2!*aristie in mod (!lminant Tatal!i si (redin(iosilor. In ad!(erea dar!rilor e!*aristi(e (si
in ori(e alta dar!ire se manifesta o (apa(itate si o pornire de dar!ire si de a!todar!ire a
(redin(iosilor (are pro#ine tot din 2!*aristia primita anterior in diferite rind!ri. A(easta ad!(ere a
dar!rilor e o rodire a 2!*aristiei, a a!todar!irii l!i $ristos, intr)o pornire de dar!ire si de /ertfa a
(redin(iosilor (atre &!mne'e! si (atre semeni, intr)o neretin!ta si !ni#ersala mis(are de (on#er"enta
a t!t!ror introlalta si in &!mne'e!.
Page ()8 of 449
2!*aristia, sa! (ontin!a a!todar!ire a l!i $ristos, p!ne astfel o pe(ete e!*aristi(a, adi(a o pe(ete
dinami(a de dar!ire a t!t!ror (redin(iosilor (atre &!mne'e! si (atre semeni, o pe(ete de mis(are
(on#e"enta pe toata #iata (restina, ridi(ind)o pe toata la ni#el e!*aristi( in sens lar". 2!*aristia isi
mentine (ontin!! rost!l de i'#or al intre"ii #ieti, determinind)o e!*aristi(. 2!*aristia e menita sa
(ond!(a toata #iata (restina pe trepte tot mai inalte de dar!ire re(ipro(a si de (on#er"enta intre
&!mne'e! si (redin(iosi si intre a(estia insisi, pina in Imparatia (er!rilor (ind dar!irea #a atin"e
inaltimea dar!irii de Sine a l!i $ristos, fie(are dar!ind!)se in a(ea Imparatie intre" l!i &!mne'e! si
t!t!ror, dar $ristos raminind mere! i'#or!l nese(at al a(estei p!teri de dar!ire !ni#ersala. Rati!nea
ontolo"i(a a fie(ar!ia #a fi at!n(i atit de m!lt ad!nata, prin i!0irea din amindo!a partile, in $ristos,
(a toti #or (onstit!i !n (orp perfe(t !nifi(at intreolalta si (! $ristos.
&a(a in 4o"os!l dinainte de intr!pare rati!nile l!(r!rilor n! sta! de sine, (i sint "indite de 4o"os,
e-istind prin "indirea 4!i, iar in 2l (a s!0ie(t sint impli(ate toate s!0ie(tele !mane, (restine, in #iata
#iitoare toate s!0ie(tele !mane !nifi(ate fara (onf!'ie la ma-im!m (! s!0ie(t!l C!#int!l!i intr!pat,
sa! al l!i $ristos, le #or "indi pe toate impre!na (! 2l, in asa fel (a in a(easta "indire si i!0ire
!nifi(ata a t!t!ror (! $ristos, ele #or depasi, (a si $ristos, o0ie(tele "indirii (om!ne, nestiind!)se
de(it !nele pe altele si toate pe $ristos (a S!0ie(t, in (are se (!prind tot!si toate.
$ristos se #a dar!i at!n(i t!t!ror in mod #adit si nemi/lo(it prin prefa(erea sa! mai 0ine)'is prin
a0sor0irea rati!nilor ontolo"i(e ale t!t!ror elementelor (reatiei in (orp!l Sa!. &ar fiind toti in mod
deplin in $ristos, #or fi toti intr)o !nire nemi/lo(ita si intreolalta, rati!nile ontolo"i(e ale t!t!ror
elementelor (osmos!l!i fiind intim !nite (! tr!p!rile lor si intr)!n an!mit sens prefa(!te (le"ate (!
tr!p!rile lor (a niste parti ale lor in ele, iar a(este tr!p!ri !nite nemi/lo(it (! tr!p!l l!i $ristos,
$ristos, rati!nea)s!0ie(t, ipostas!l ontolo"i( al t!t!ror, #a a#ea read!nate in Sine rati!nile ontolo"i(e
ale t!t!ror s!0ie(telor !mane si ale elementelor (reatiei, !nite intim in tr!p!rile lor, d!pa (e a(este
rati!ni ontolo"i(e, impre!na (! realitatile (onsistente (reate (arora le)a! dat fiinta, s)a! a(t!ali'at in
mod distin(t in 0a'a rati!nilor di#ine aflate in mod !nifi(at din eternitate in 2l. &ar a(easta n! #a
insemna desfiintarea rati!nii ontolo"i(e a ni(i !n!ia din a(easta n! #a insemna desfiintarea rati!nii
ontolo"i(e a ni(i !n!ia din s!0ie(tele !mane si din elementele (osmos!l!i !nite (! tr!p!rile lor si de(i
ni(i desfiintarea realitatii lor sesi'a0ile, (i n!mai transfi"!rarea lor si s!prema lor !nifi(are prin
read!narea lor in i'#or!l lor si intr)o !nire intima (! tr!p!l 4o"os!l!i in#iat, asa (!m prefa(erea
rati!nii ontolo"i(e a piinii si a #in!l!i in tr!p!l si sin"ele l!i $ristos n! inseamna desfiintarea realitatii
lor sesi'a0ile
?
.
&ar (ara(ter!l si elan!l e!*aristi( al (om!nitatii 0iseri(esti se manifesta n! n!mai in dar!ri de 0!n!ri
materiale e-terioare, (i si in tot (e fa(e fie(are mem0r! al ei pentr! semenii sai, in tot (e fa( toti
pentr! toti; se manifesta in ori(e (om!ni(are (e)o fa(e !n (redin(ios alt!ia. In toate se manifesta
tendinta de a se dar!i el ins!si (a persoana, de a depasi l!(r!l (e i)l fa(e, intr)o !nire dire(ta.
Parado-!l i!0irii sta in fapt!l (a persoana #rea sa se dar!ias(a ea insasi si tot!si ea n! se pierde, (i
ramine mere! (a s!rsa a noi si noi a(te de dar!ire si a!todar!ire.
99Biseri(a este prin e-(elenta e!*aristi(a, intr!(it este o (om!nitate a i!0irii::
D
.
Ca atare Biseri(a este (*emata sa manifeste (ara(ter!l ei e!*aristi( n! n!mai in interior!l ei, (i si in
raport!rile (! l!mea in "eneral. 2a e (*emata n! n!mai sa des(opere rost!l de dar!ri al l!(r!rilor si al
faptelor intre fiii sai, si (a prin ele sa)4 arate pe &!mne'e! (a &ar!itor prim, de(i (a i'#or al i!0irii si
pe (restini (a dr!itori se(!n'i ai l!(r!rilor si ai faptelor sa#irsite as!pra l!(r!rilor pentr! altii, (i si
sa)I ridi(e de la rol!l de dar!ri si dar!itori nat!irali intre ei, la a(ela de a!todar!itori intreolalta si l!i
&!mne'e!, sa! l!i $ristos. 2a e (*emata n! n!mai sa arate (a ina!ntr!l ei domneste i!0irea dar!irii
re(ipro(e personale prin l!(r!ri si prin fapte, (i si sa)I fa(a sa simta si in raport!rile lor (! ea (a este
Page ()9 of 449
o (om!nitate a i!0irii si (a atare din ea iradia'a in toate partile i!0ire, intr!(it mem0rii ei se dar!ies(
t!t!ror pe ei insisi prin tot (e dar!ieste si sa#irses(. Crestinii sint (*emati sa manifeste p!terea lor
de (om!ni!ne si in raport!rile lor (! (ei (e n! fa( parte din Biseri(a, dar!ind!)se pe ei insisi prin
toata a(ti#itatea lor, d!pa e-emp!l!l l!i Iis!s $ristos, (are s)a intr!pat si a patimit pentr! toata
l!mea. Prin a(easta ii pot ridi(a si pe (ilalti la pra(ti(a (om!ni!nii si a dar!irii de sine.
Printr)o astfel de pre'enta a(ti#a a Biseri(ii in l!me, pot fi a/!tati si (eilalti oameni sa se ridi(e la
tratarea 0!n!rilor (reatiei, fie sa! n! imprimate de m!n(a lor, (a dar!ri, da(a n! (a dar!ri intoarse
a(el!iasi i'#or personal s!prem, (el p!tin (a dar!ri intre oameni. 5ertfele darni(iei a! atita p!tere
as!pra (elor spre (are se indreapta (a pro#oa(a dar!irea lor, (a !n rasp!ns la o intre0are. Si a dat
fiind (a re(ipro(a dar!ire n! poate fi red!sa ni(iodata la o dar!ire e-terioara, (i e totdea!na
e-presia i!0irii si a (om!ni!nii, sa! le prod!( pe a(estea, este "re! de adims (a (ei spre (are se
indreapta dar!irea neo0osita a (elor (e (red, n! #or fi atrasi in (om!ni!nea i!0itoare (! ei si n! #or
simti l!(rind in a(estia fota (redintei lor si n! #or fi impresionati de ea. A(ea sta ar fi (alea (ea mai
efi(a(e spre (om!ni!ne !ni#ersala. &e a(eea a sp!s %int!itor!l1 99Ceea (e #oiti sa #a fa(a #o!a
oamenii fa(eti)le #oi (mai intii. Ca(i de i!0iti pe (ei (e #a i!0es(, (e m!lt!mita ((e rod, n.n #eti
a#eaF:: (4!(a 3I, 61)6.. In ne(esitatea (! (are #ine (a rasp!ns la o dar!ire de sine fata de altii,
dar!irea de sine a a(elora, se manifesta fapt!l (a !rmasii l!i Adam sint fa(!ti pentr! (om!ni!ne,
pentr! o #iata in d!* de /ertfa si de dar!ire, pentr! !n d!* e!*aristi(, desi n! pot a(ti#a el insisi
a(est d!*, (i e ne(esara o p!tere din i'#or!l s!prem al i!0irii pentr! (ei (e tre0!ie sa ia initiati#a
pentr! astfel de raport!ri intre !rmasii l!i Adam. &ata fiind a(easta pornire 99nat!rala:: a om!l!i de a
rasp!nde i!0irii si darni(iei (! i!0ire si darni(ie, e "re! de admis (a (restinii e-er(itind initiati#a in
a(est fel de omportare, in 0a'a p!terii primita de la $ristos, n! #or (ontri0!i la e-tinderea a(est!i
d!* e!*aristi( de darni(ie si de /ertfa si in raport!rile (! (eilalti oameni.
5ean)Pa!l Sartre a s!stin!t ideea (a (*iar min"iierea, 0lindetea, a/!tor!l date (!i#a il de'0ra(a pe
a(ela in oare(are mas!ra de li0ertatea l!i
1A
. &ar el a simplifi(at (omple-itatea sit!atiilor in (are a/!n"
oamenii. In "eneral oamenii a! ne0oie de i!0irea (elorlalti; n! se m!lt!mes( n!mai sa a/!n"a in posesia
!nor 0!n!ri de al altii fara i!0irea lor. In a(easta se arata fapt!l (a ei sint rind!iti sa se fa(a pe ei
insisi dar!ri altora, din(olo de ori(e intentie de a se fa(e stapini as!pra (elor (arora le dar!ies( (e#a.
2i simt tre0!inta sa i!0eas(a si sa fie i!0iti, de(i sa se dar!ias(a altora si (a altii sa li se dar!ias(a
lor. N!mai at!n(i sint (! ade#arat feri(iti. A(easta inseamna (a firea insasi le)o (ere a(easta. +irea
insasi le (ere sa se dar!ias(a altora n! pentr! a (isti"a !n drept de stapinire as!pra (elor a/!tati,
pentr! a)I stin"*eri in (omportarea lor li0era fata de ei, (i (! o sin(eritate si (! o smerenie lipsita de
ori(e astfel de intentie de stapinire, (are n! le #a ad!(e din partea a(elora i!0irea de (are simt
ne#oie. Ins!si (el (e i!0este si se dar!ieste se simte indatorat fata de (elalalt, (a(i si el primeste de
la el (ald!ra !nei a!todar!iri spirit!ale (*iar in moment!l (ind se dar!ieste el ins!si. Propri!)'is in
dar!irea de sine e-peria'a om!l ade#arata sa li0ertate, dar si pe a a(el!ia (ar!ia simte ne0oia sa I se
dar!ias(a, pentr! a (isti"a i!0irea l!i li0er dar!ita. O li0ertate (are n! se dar!ieste si n! se simte
tre0!inta i!0irii li0ere a (el!ilalt ni(i n! este propri!)'is, o li0ertate, (i o a0stra(tie, da(a n! !n
mi/lo( intr)o l!pta de inro0irea a !n!ia de (atre alt!l. A(easta e o li0ertate sterila, !(i"atoare in
mindria si e-(l!si#ism!l ei, o li0ertate (are mentine separarea si neferi(irea proprie in separare si
ra!l alt!ia si de'ordinea intermitenta. A(est fel de li0ertate pri#ea'a pe altii de li0ertate in mod
silni(. &impotri#a, in i!0ire este o p!nare li0era a li0ertatii proprii in ser#i(i!l (el!ilalt pentr! 0inele
l!i, pentr! eli0erarea l!i. Iar in implinirea apel!l!i (el!ilalt la a/!tor se do0indeste 0inele propri!, sa!
se manifesta ade#arata li0ertate proprie. In i!0ire fie(are e-peria'a si promo#ea'a li0ertatea si
demnitatea (el!ilalt; parind (a ren!nta la li0ertatea proprie, fie(are o (isti"a (! ade#arat. +ie(are
in(adrind!)se li0er in tre0!intele (el!ilalt (a in ale sale, se reali'ea'a plenar in (adr!l #ietii proprii.
Ni(i !n!l n! se pierde si n! sara(este, (i fie(are se reali'ea'a se im0o"ateste in !nire (! (elalalt, in
a(ti#itatea si patimirea pentr! el. N! poate fi #or0a de o pierdere a li0ertatii si de an!larea persoanei
Page (() of 449
proprii sa! a (el!ilalt, a(olo !nde t! ins!ti o p!i sa! te p!i pe tine ins!ti in sl!/0a alt!ia si (elalalt si)o
p!ne din re(!nostinta si se p!ne pe sine in sl!/0a ta.
2 drept insa (a in mas!ra in (are n! are lo( a(easta dar!ire deplina, om!l !'ea'a de a/!tor!l pe (are)l
da alt!ia pentr! a)l aser#i. A(easte e !n semn (a "est!l sa! de a/!tor n! porneste dintr)o s(!f!ndare
deplina in ade#arata !manitate, (a el n! simte in(a (! toata intensitatea !nirea (! semn!l in s!ferinta
l!i, in ne(esitatea l!i de a/!tor. Si din a(easta se e-pli(a si fapt!l (a in lo( de re(!nostinta totala (el
(e)a fost a/!tat odata de alt!l, simte (*iar o oare(are ani#ersi!ne fata de el. &ar noi sintem n!mai pe
dr!m spre ade#aratele si p!rele inaltimi ale !manitatii noastre. Si pe a(est dr!m ne a/!ta sa inaintam
$ristos.
Am #or0it pina ai(i n!mai de adin(irea d!*!l!i e!*aristi( intre mem0rii Biseri(ii si de e-tensi!nea si
adin(irea a(est!i d!* intre mem0rii Biseri(ii si de e-tensi!nea si adin(irea a(est!i d!* intre mem0rii
Biseri(ii si (eilalti (restini, intre Biseri(a si l!me, din dar!irea de sine, din i!0ire.
&ar in a(easta se impli(a si adin(irea si e-tinderea d!*!l!i sa(ramental in "eneral in Biseri(a si in
l!me. +i!l l!i &!mne'e! intr!pind!)se si intrind prin a(easta in (om!ni!ne (! noi, ni s)a dar!it (a
&!mne'e! (! toate (omorile i!0irii aflatoare in 2l. &ar!irea 4!i a fost ridi(ata la (!lme prin /ertfa si
in#ierea 4!i si prin trimiterea &!*!l!i Sfint de (are s)a !mpl!t !manitatea Sa. 5ertfa 4!i n! e
indreptata n!mai spre Tatal, (i si spre noi. A se /ertfi inseamna a se dar!i. 2l a #enit 99(a sa sl!/eas(a
si (a sa)si dea s!flet!l Sa! pret de ras(!mparare pentr! m!lti:: (%atei CC, .?. N! se poate desparti
in /ertfa l!i $ristos dire(tia (atre &!mne'e!)Tatal de dire(tia (atre !rmasii l!i Adam. Iar in in#ierea
l!i $ristos, insasi !manitatea noastra as!mata de 2l e transfi"!rata si in#esni(ita in pir"a ei, in
in(epat!ra ei, a(easta stare fiind in (!rs de !r(are in toate ipostasele ei (a o se#a (e !r(a din
rada(ina in toata planta. Prin in#iere ni s)a des*is n! n!mai o perspe(ti#a de in#iere t!t!ror, (i a
in(ep!t de fapt pro(es!l in#erii t!t!ror, am intrat de fapt pe (alea desa#irsirii si a inaltarii noastre,
(are isi #a a/!n"e (!lminatia in in#ierea es*atolo"i(a. &ar a(est pro(es, a(easta de#enire, e promo#ata
n! n!mai prin 2!*aristie (i si prin (elelalte Sfinte Taine. Prin a(estea ne #inte tot dar!l desa#irsit de
la Parintele l!minilor si prin el forta desa#irsitoare a !manitatii desa#irsite a l!i $ristos. A(est dar
desa#irsit ne #ine prin mi/lo(irea elementelor (reatiei, prin a(este dar!ri nat!rale. Se ada!"a astfel
dar peste dar, se ada!"a dar la dar; dar!l de 0a'a se desa#irseste prin dar!l ada!"at; dar!l #ietii
nat!rale, se penetrea'a si se transfi"!rea'a de dar!l #ietii #esni(e in &!mne'e!. &ar!l (reat de
&!mne'e! se penetrea'a de dar!l ener"iei ne(reate (e iradia'a din fiinta d!mne'eias(a; dar!rile prin
(are se s!stine tr!p!l nostr! in #iata paminteas(a se penetrea'a prin dar!rile (are ridi(a a(est tr!p
la #iata ind!mne'eita si #esni(a, la #iata in#ierii, pentr! (a #in din tr!p!l in#iat al l!i $ristos, in
d!mne'eirea (are l)a ridi(at la #iata in#ierii. A(este dar!ri ada!"ate la dar!rile elementelor (reatiei
ne arata (a toata (reatia #a fi d!sa la starea pne#mati'ata, la starea ind!mne'eita impre!na (!
tr!p!rile noastre. &ar n! tre0!ie !itat (a in des(*iderea pentr! dar!l #ietii in &!mne'e! e impli(ata si
o moarte pentr! #iata p!r paminteas(a, pentr! dar!l (reatiei inteles in a(est sens e-(l!si#ist,
nedes(*is l!i &!mne'e!.
&a(a in 2!*aristie $ristos asimilea'a materia l!mii (! tr!p!l Sa! pentr! a dar!i transfi"!rata Tatal!i,
d!pa (e a transfi"!rat prin in#iere materia asimilata in (!rs!l #ietii Sale pamintesti, pentr! a ne)o
dar!i si no!a transfi"!rata (a al!at al in#ierii tr!p!l!i nostr!, in Sfintele Taine materia e n!mai medi!
al dar!irii Sale. 2a isi pastrea'a in(a o s!0sistenta proprie. Prin a(easta se arata (a ea e #alorasa n!
n!mai prin posi0ilitatea ei de a de#eni tr!p!l transfi"!rat al &omn!l!i si al nostr!, (i si prin
mentinerea ei in s!0sistenta proprie (a medi! al relatiei dintre noi si $ristos. 2a e (onfirmata (*iar
prin Sfintele Taine (a medi! nedesfiintat al *ar!l!i l!i &!mne'e!, pentr! (a noi a#em ne#oie si de ea
in (!rs!l #ietii pamintesti si de o s!0sistenta transfi"!rata si transparenta a ei si in #iata #iitoare. In
(!rs!l #ietii pamintesti noi ne re"eneram in Bote' prin *ar!l l!i $ristos, dar si prin apa (reatiei,
Page ((( of 449
ramasa si apa reala, (a sa ne s!stinem si prin a(est dar al (reatiei in #iata paminteas(a. O alta Sfinta
Taina (onfirma #aloarea tr!p!rilor in starea lor paminteas(a si de(i a (asatoriei pentr! #iata a(easta;
(onfirma #aloarea a!todar!irii re(ipro(e a 0ar0at!l!i si a femeii in #ederea nasterii de pr!n(i si a
(resterii lor, dar ada!"a la dar!l tr!p!rilor fa(!te si pentr! (asatorie, *ar!l l!i $ristos, sa! p!tere
no!a in a(easta a!todar!ire din dar!irea l!i $ristos (atre oameni (2fes. 3, .5.
Alte Sfinte Taine (onfirma si intares sl!/irea (redini(ios!l!i dedi(ata semen!l!i sa! si (om!nitatii
0iseri(esti. A(estea sint1 Taina %ir!l!i si a $irotoniei, (are intares( p!terea de sl!/ire nat!rala a
om!l!i (! p!terea d!mne'eias(a a dar!irii !mane si preotesti a l!i $ristos. O alta Sfinta Taina
(onfirma dar!l nat!ral al sanatatii dat si el de &!mne'e! prin (reatie, dar sl0it prin pa(at, printr)o
no!a re#arsare de p!tere din tr!p!l l!i $ristos p!rtator de #iata #esni(a.
Sifntele Taine sint pentr! #iata a(easta, dar si pentr! s!stinerea noastra pe dr!m!l spre in#ere.
2!*aristia e pentr! #esni(ie, ea ne da de ai(i ar#!na !nirii #esni(e (! $ristos, ne plasea'a anti(ipat in
a(easta !nire si ne arata perspe(ti#a !nei 2!*aristii mai desa#irsite in #esni(ie; dar ne da si p!terea
dar!irii re(ipro(e si a /ertfelni(iei in #iata a(easta. 4a rind!l lor, desi sin mai m!lt pentr! a/!tor!l pe
dr!m!l spre #esni(ie in #iata a(easta, (elelalte Sfinte Taine anti(ipea'a si !n mod (! m!lt mai
transparent al (reatiei in relatia noastra (! &!mne'e! in #iata #iitoare. In #iata #iitoare ne #orm si !ni
(! &!mne'e! in mod nemi/lo(it N si a(easta #a fi 2!*aristia desa#irsita N dar #om fi si intr)o
(om!ni!ne (! 2l prin toata (reatia de#enita stra#e'ie la ma-im!m. &esi"!r, a(olo n! #or fi ne(esare
Sfintele Taine din #iata a(easta1 (asatorie, po(ainta, masl! et(. &ar toata (reatia #a fi medi!
desa#irsit transparent al (om!ni!nii (! &!mne'e!, (a !n fle de !ni(a Sfinta Taina pe deplin
transparenta desa#irsind a(easta f!n(ti!ne "enerala a (reatiei din #iata paminteas(a.
Sfintele Taine ne)a! fost date in #iata a(easta (a niste pro#i'ii de p!tere d!mne'eias(a pro(!rate la
in(ep!t!rile marilor sl!/iri si etape ale #ietii paminesti aratind!)ne)se (a si etapele si sl!/irile
prin(ipale ale #ietii pamintesti sint niste dar!ri ale l!i &!mne'e! pentr! inaintarea ei pe (alea spre
&!mne'e! si de(i a! ne#oie de !n a/!tor mai esential al l!i &!mne'e!. Bote'!l, dind!)ne)se la
in(ep!t!l #ietii pamintesti, ne arata mod!l s!perior al folosirii ei; prin el ni se da !n dar s!perior (elei
al #ietii (reate, (are intareste si inalta dar!l #ietii pamintesti, sa! ii arata toata semnifi(atia si
adin(imea, pentr! a o folosi in toate posi0ilitatile ei de dar al l!i &!mne'e! pentr! semeni si pentr!
a/!n"erea la (!noasterea deplina a l!i d!mne'e! si la 0!(!ria de 2l in #iata #esni(a. %ir!n"erea,
$irotonia, N!nta, ne pro(!ra dar!ri (e ni se da! la in(ep!t!l sl!/irilor prin(ipale in #iata, a folosirii
s!perioare a dar!rilor si relatiilor (e s)a! p!s de &!mne'e! in firea noastra, in diferite etape si
sit!atii ale #ietii pamintesti, pentr! a a/!n"e la a(eeasi deplina 0!(!rie transparenta si la eterna
(om!ni!ne (! &!mne'e! in #iata #iitoare.
2!*aristia se deose0este de (elelalte Sfinte Taine prin fapt!l (a ea ne introd!(e pe (alea !nirii
plenare, nemi/lo(ite (! $risos in(a in #iata paminteas(a, pentr! a o a#ea in mod #a'!t in #iata #iitoare.
Pe toate dr!m!rile inaintarii spre &!mne'e! ne s!stin *ar!rile Sfintelor Taine (omm!ni(ate no!a prin
elementele (reatiei, (a p!teri de sl!/ire ase'ate in nat!ra noastra. In e!*aristie elementele sint
depasite sa! a0sor0ite in $ristos, (a sa ne !nim dire(t (! 2l, asa (!m !neori si in !nirea (! semenii
nostri, deose0ita de relatia (! $ristos sa! (e ei prin diferite l!(r!ri sa! sl!/iri.
Toate a(ti#itatile si momentele #ietii noastre fa( parte din dr!m!rile pe (are ne introd!( *ar!rile
Tainelor si toate se *ranes( din ele. &e a(eea ele n! a! ne0oie de alte sfinte taine. Sint ne(esare
pentr! ele n!mai niste reaprinderi ale fo(!l!i *ar!rilor primite prin Sfintele Taine (II Tim I, 6. Iar
a(este reaprinderi se prod!( pe de o parte din efort!ri proprii de sl!/ire, pe de alta prin n!meroase
0ine(!#intari si ier!r"ii (er!te si primite de la preotii Biseri(ii, (a tot atitea r!"a(i!ni ale a(estora si
impre!na r!"a(i!ne sa! (om!ni(ari (! &!mne'e! ale (elor (e le (er. In familia (are a primit *ar!l
Page ((2 of 449
(asatoriei intra adeseori preot!l pentr! a stropi (! apa sfintita prin r!"a(i!ni (asa si pe (ei (e
lo(!ies( in ea, pentr! a reaprinde in sot si sotie si in mem0rii familiei *ar!l (e li s)a dat prin *ar!l
(asatoriei, (a si *ar!l (e)l a! toti prin Bote' si prin %ir!n"ere. A(este sfintiri si 0ine(!#intari pe de o
parte s(ot la i#eala in (ontiinta *ar!l ina0!sit de adromirea s!fleteas(a si de pa(atele (elor (e l)a!
primit, iar pe de alta parte al!n"a din nat!ra in(on/!ratoare, (a dar al l!i &!mne'e! intemeiat prin
(reatie, piedi(eile (e sta! in (area a(ti#arii ei (a dar prin *ar!l l!i $ristos primit prin ada!"are.
Astfel 0ine(!#intarile si sfintirile p!n in l!mina si (ara(ter!l de dar!ri d!mne'eieisti ale t!t!ror
l!(rarilor pentr! a le folosi si noi (a dar!ri intoarse l!i &!mne'e! si oferite semenilor nostri.
Toata #iata (restina este astfel sa(ramentala, sa! sta s!0 semn!l si s!0 p!terea dar!rilor nat!rale si
*ari(e date de &!mne'e!. Biseri(a l!(rea'a (ontin!! la tre'irea (onstiintei (restine despre dar!rile
primite si la intre0!intarea lor si a #ietii proprii (a dar in fa#or!l altora.
Iar da(a (restinii fa( a(easta in relatie (! toti oamenii, ii atra" si pe a(eia la (onstiinta (a l!mea si
#iata lor este !n dar si ii o0li"a moral sa rasp!nda la darni(ia (restinilor (! darni(ia lor.
Pr. Prof. D. Saniloae,
$.rodo/ia$, nr. (3(976, pag. ()-29.
NO$% BIB#IO&R'(IC%
1. C*risti reale Ee"en<art in die 2!(*aristie, in #ol!m!l1 2!"en Biser, 5osep* Pas(*er, %i(*ael
S(*ma!s, U#er das Ee*eimnis der *eili"en 2!(*aristie, Badenia 3erla", Karlsr!*e, 1D6D, p. 71
.. 4a 5. %e!endorff, 4e C*rist dans la t*eolo"ie 0>'antine, 4es 2ditions d! Cerf, Paris, 1D6?, p. 1D7.
6. 5. Karmiris, V I , in 99T*e Eree, Ort*odo- Re#ie<::, Boston, 6D
(1D6., p. 565
7. 2. 4. %as(al, Corp!s C*risti, p. 1?6
5. T*e Re(o#er> of Unt>, 4on"man, 1D5?, p. 17?)17D.
6. Intele"em prin 99rati!nea ontolo"i(a::, temei!l (are s!stine in e-istenta, defineste, sa! da
semnifi(atia spe(ifi(a (Bede!t!n" !nei !nitati din (reatie. A(easta semnifi(atie e (eea (e inseamna
=esen in e-presia =esens(*a! (in filo'ofia l!i $!sserl. A(easta semnifi(atie e deose0ita de sens
(Sinn. Un l!(r! are !n sens, are !n rost in e-istenta dar deose0it de a(easta, are !n spe(ifi( esential
al l!i. O persoana are !n sens, dar are si o semnifi(atie, !n fel de spe(ifi( al ei.
@. %i(*ael S(*ma!s, ori, (it., in #ol. Cit., p. 6?)6D, (onsidera (a prefa(erea fiintei piinii si #in!l!i n!
atin"e realitatea fi'i(o)(*imi(a a piinii, adi(a tot (e poate fi (!nos(!t stiintifi( din ele. Ca(i a(esta
fiinta e !n prin(ipi! (are tine la !n lo( tot (e intra in (ompo'itia piinii si #in!l!i. 99Pentr! a(est
prin(ipi! de !nitate, folosim (!#int!l 99fiinta::. 2ste e#ident (a transs!0stantierea in sens!l aratat n!
impli(a peri(ol!l desfintarii (2nt<ir(,li(!n" piinii si #in!l!i si de a(eea n! se mis(a in dire(tia
monofi'itism!l!i, (are in Iis!s fa(e sa se a0soar0a omenes(!l ade#arat si istoria in di#in::.
?. Teolo"!l $einri(* Bart* a de'#oltat ideea (reatiei (a 99aparitie:: (2rs(*eln!n". 2ste o aparitie
(onsistenta, pe (are &!mne'e! o pret!ieste, dar (are n! e-ista prin ea insasi, (i isi are 0a'a intr)!n
i'#or de temelie, sa! s!rsa de p!tere in i'#or!l di#in ne(reat. O aparitie n! poate fi sosotita in(*isa in
ea insasi. Credin(ios!l de e-empl! iese (ontin!! la aparitie dintr)!n i'#or indefini0il al sa!, (are)si are
!ltim!l s!port si !ltima s!rsa de p!tere in &!mne'e!. A(easta aparitie este tot asa de reala (a si
f!ndament!l ei ontolo"i(, dar a(ela n! se (!noaste in el ins!si, (i in iesirea sa la aparitie, iar
f!ndament!l sa! este &!mne'e! ($etnri(* Bart*, 2-isten'p*ilosop*ie !nd ne!testamenili(*e
$ermene!ti,, S(*<a0e 3erla", Basel)St!tt"art, 1D6. (pS 161)1@7. Noi I)am sp!ne mai 0!(!ros
a(estei realitati manifestate, sa! in (ontin!a manifestare 99realitate sesisa0ila::. 2a ramine #esni(
distin(ta, (ita #reme f!ndament!l ei ononolo"i( se !neste (! 4o"os!l di#in.
D. Eeor"e K*odr, T*e C*!r(* and t*e =orld, in St. 3ladimirUs T*eolo"i(al R!aterl>, 1D6D, nr. 1)., p.
Page ((3 of 449
7@.
1A. 4Uetre et le neant, 5 ed. Eallimard, Paris, 1D7?, p. 7@D)7?1.
Page ((4 of 449
$III. (RISTOLO'IA
"IUL LUI DUMNEZEU "IUL OMULUI
Una dintre temele ma/ore ale teolo"iei (restine (ontemporane este a(eea a Intr!parii +i!l!i l!i
&!mne'e!. A(easta pentr! (a in (restinism!l, (ontemporan se anali'ea'a din no! *otaririle
*ristolo"i(e ale Sinoadelor e(!meni(e, in perspe(ti#a !ltimelor (er(etari, dar si pentr! fapt!l (a
se(tele rationaliste iesite din protestantism!l de d!pa Reforma a! a/!ns la o mat!ri'are an!me, (are
le impin"e spre "nosti(ism a0erant, spre ere'ie. %ai intii, tre0!ie sp!s, preo(!parea de marile
pro0leme teolo"i(e n! este ni(ide(!m lasata la o parte de astfel de se(te (i, dintr)o dorinta de a
demonstra (redin(iosilor lor (a si fara teolo"ia (e se desprinde din Sfinta Traditie si din Traditia
0iseri(eas(a in "eneral se poate a/!n"e la ade#ar!l de (redinta, ele a0ordea'a di#erse do"me ale
Biseri(ii, tratind!)le intr)!n mod (! tot!l deformat. Una dintre a(este do"me stri(t (restine si
0i0li(e no!testamentare este a(eea despre intr!parea +i!l!i l!i &!mne'e!. A#ind in #edere
importanta deose0ita a a(estei do"me, (a si apararea ei in fata tendintelor (ontemporane rationaliste
intentionind sa o e-pli(e intr)!n mod (! tot!l deformat, ne #om referi in (ele de mai /os la (ontin!t!l
teolo"i(, importanta e(lesiolo"i(a si soteriolo"i(a a a(estei do"me in #iata Biseri(ii Ortodo-e si a
(redin(iosilor ortodo(si.
I. +i!l l!i &!mne'e! ) +i!l Om!l!i . +iliatia di#ina a fost intre'arita in reli"iile anti(e, in #irt!tea
re#elatiei primordiale. &in (a!'a pa(at!l!i stramoses(, a(easta intre'arire n! s)a p!t!t desprinde de
model!l !man. &e a(eea, in #e(*ile reli"ii, filiatia di#ina era p!sa pe seama !nor #i(ii ale 'eilor sa! pe
seama !nor dorinte ale a(estora de a do0indi !sor pro"enit!ri (apa0ile sa le indeplineas(a por!n(ile,
sa sa#irseas(a fapte mira(!loase pentr! a !mili pe #ra/masii 'eilor sa! pentr! a spori (!lt!l lor. In
alte (a'!ri ) (a de e-empl! la /apone'i sa! la (*ine'ii anti(i ) filiatia di#ina era so(otita (a temelie a
or"ani'arii so(iale, s!#eran!l fiind piatra de le"at!ra dintre l!mea paminteana si l!mea 'eilor.
2-emplele de a(est fel se pot inm!lti prin referiri la mitolo"ia "rea(a, mai p!tin prin referiri la a(eea
a romanilor, dar foarte !sor prin referiri la mitolo"ia popoarelor primiti#e. &esi aman!ntele s)ar
p!tea parea interesante ) asa (!m si s!nt ele so(otite de !nii fenomenolo"i ai reli"iilor ), ele n! se
potri#es( in medi!l semiti( si in spe(ial in (el e0rai( dinainte de Intr!parea %int!itor!l!i. 2ste drept
(a !neori se fa(e o referire mai p!tin temperata la similaritatile din di#erse reli"ii at!n(i (ind este
#or0a de pre#estirea Nasterii %int!itor!l!i, dar a(este referiri n! ia! in seama ) asa (!m n! o fa( ni(i
tendintele rationaliste din (restinism!l (ontemporan ) spirit!l e0rai( prof!nd monoteist, amplifi(at
de sit!atia dest!l de spe(iala in (are se afla Tara Sfinta in prea/ma e#eniment!l!i Nasterii l!i Iis!s.
Urmind indeaproape a(est spirit monoteist tre(!t prin filiera profetism!l!i si s!stin!t de pre(eptele
Torei, #om des(operi (a ideea de Bfiliatie di#inaB era (omplet neasimilata in medi!l e0rai( d!pa
in(er(arile %a(a0eilor de a sal#a tara de infl!entele idolatre din /!r. Ideea de filiatie di#ina era
(ontrara ) (el p!tin in aparenta ) ideii de ras(!mparare, de mesianitate n!trita (! atita sir" d!pa
resta!rarea templ!l!i din Ier!salim. Si tot!si, ideea de filiatie di#ina tre0!ia sa)si fa(a dr!m in
medi!l e0rai(, (! pret!l reinterpretarii ideii de mesianitate, (eea (e s)a si intimplat.
Ideea de intr!pare di#ina se afla e-pli(it la profet!l Isaia1 Bpentr! a(easta &omn!l %e! #a #a da !n
semn1 Iata +e(ioara #a l!a in pinte(e si #a naste fi! si #or (*ema n!mele l!i 2mman!elB (Isaia @, 17.
Pe de o parte, ai(i se spe(ifi(a nasterea !n!i fi! din fe(ioara ) l!(r! (! ade#arat parado-al si pentr!
(are se foloseste lim0a/!l antinomi( ), dar se si mentioneaa n!mele pr!n(!l!i, 2mman!el, adi(a
&!mne'e!)e)(!)noi . &a(a antinomia Bfe(ioara)fi!B este de domeni!l tainei, n!mele 2man!el este (it
se poate de e-pli(it si defineste intrarea l!i &!mne'e! in plan!l !man. Spre a se e#ita insa (onf!'iile
(! di#ersele teorii anti(e despre aparitia temporara in tr!p a di#initatilor, ai(i se spe(ifi(a pre(is (a
Page ((5 of 449
2mman!el (Imman!el in e0rai(a se #a naste in mod!l (el mai (!rat si mai nepa(atos posi0il, prin
nastere din +e(ioara. 2#ident, in o(*ii !n!i e-pert in (omentarii as!pra 3e(*i!l!i Testement, mai 0ine)
'is as!pra Torei si a Profetilor, in #remea a(eea, atit intrarea l!i &!mne'e! in l!me prin tr!p (it si
nasterea din fe(ioara p!tea! sa para niste in(al(ari ale lo"i(ii di#ine (re#elationale, dar si a (elei
!mane antropo(entriste. Nasterea ) pentr! !n astfel de e-pert ) p!tea fi (onsiderata drept !n
e#eniment si !n fapt (! tot!l spe(ifi( !man!l!i si in intre"ime e-(l!s in #or0irea despre di#in.
&!mne'e! n! se p!tea (o0ori in !man, tot asa (!m !man!l n! p!tea sa !r(e spre di#in. Intre di#in si
!man se so(otea (a tre0!ie sa e-iste !n raport de s!praordinare si, respe(ti#, s!0ordonare,
(onsfintit prin intermedi!l 4e"amint!l!i. Or, to(mai ai(i apare no!tatea, (a $ristos, +i!l!i l!i
&!mne'e!, Uns!l l!i &!mne'e!, %esia, este +i! al Tatal!i din #esni(ie si &!mne'e! (ons!0stantial (!
Tatal si (! &!*!l, dar si om desa#irsit, asemenea no!a, in afara de pa(at. 2l este o sin"!ra Persoana,
Persoana di#ino)!mana a +i!l!i l!i &!mne'e! intr!pat.
Intr!parea are (a pre(edent nasterea din #e(i a +i!l!i din Tatal. A n! mentiona a(est l!(r! ) a(est
ade#ar reli"ios ) ar insemna sa o(olim !na din lat!rile esentiale ale pro0lemei. Intr)ade#ar, filiatia l!i
&!mne'e!)C!#int!l fata de Tatal ) si n!mai fata de Tatal ) ramine !n mister de nee-pli(at intr!(it ea
intre(e ori(e p!tere omeneas(a de patr!ndere si intele"ere. In starea de filiatie fata de Tatal, +i!l
isi pastrea'a deofiintimea (! Tatal si (! &!*!l intr!(it o!sianitatea di#ina n! este #aria0ila in f!n(tie
de Persoane. Astfel, a#ind a(eeasi o!sianitate, Persoana di#ina n! se mi(sorea'a in fata altei Persoane
di#ine, dar ni(i n! in"ad!ie o dimin!are in raport (! (reatia. Pe de o parte, o!sianitatea di#ina sa!
deofiintarea se deose0este de (on(ept!l !man de deofiintime intr!(it deofiintimea !mana n! poate
e-ista in stare a0sol!ta ) data fiind nasterea din tata si din mama (! tr!p pamintes( ), iar pe de alta
parte (a o!sianitatea sa! deofiintimea di#ina este imper(epti0ila din p!n(t de #edere !man.
C!noasterea o!sianitatii di#ine este posi0ila n!mai prin re#elarea di#ina. Or, re#elarea di#ina
efe(t!ata in 3e(*i!l Testament n! de'#al!ie deofiintimea, (i doar e-istenta l!i &!mne'e! (a pri(ina a
e-istentei firii si, impli(it a om!l!i. Ins!si om!l este (!nos(!t prin re#elatie drept fapt!ra spe(iala a
l!i &!mne'e! dar, in 3e(*i!l Testament, a(easta (!noastere elementara ) !neori pre'enta si in alte
reli"ii ) n! este (ompleta fara mentionarea 4e"amint!l!i in(*eiat dintre om si &!mne'e!, la initiati#a
l!i &!mne'e!. Ramine, de(i, (a datele as!pra deofiintimii +i!l!i (! Tatal sa fie desprinse n!mai din
des(operirea sa! re#elatia No!l!i Testament, !nde +i!l Ins!si, nas(ind!)se (a om, intra in relatiile
inter!mane si se (om!ni(a prin (onta(te dire(te (! persoanele !mane.
In starea de filiatie a0sol!ta fata de Tatal, de(i inainte de intr!pare, +i!l n! se des(opera
(redin(iosilor (a +i! al l!i &!mne'e!, pentr! (a filiatia Sa sa n! se (onf!nde (! filiatia di#ina falsa din
(imp!l idolatr! si sa n! fie interpretata drept !n a(t de (apri(i! al 'eilor. &in perspe(ti#a idolatra,
+i!l ar fi p!t!t fi so(otit mai pre/os de di#initate da(a se arata in tr!p inainte de moment!l *otarit,
iar din perspe(ti#a #e(*itestamentara ar fi tre0!it sa fie so(otit lipsit de mesianitate le"ata de
plan!l !man, asa (!m o #edea! !nii (ontemporani i!dei. Si, intr)ade#ar, #enirea in sla#a a l!i %esia
(Paro!sia tes do-es a ramas sin"!ra a((eptata de mo'ai(i. Tot!si, asa (!m ne)o arata No!l
Testament, +i!l l!i &!mne'e! a ales o aratare ,enoti(a pentr! a se des(operi oamenilor, dar !na (!
tot!l deose0ita de (ele ima"inate in alte reli"ii ale l!mii. Starea de a0sol!ta filiatie fata de Tatal n!
e-(l!dea in ni(i !n (*ip re#elarea ,enoti(a si, de a(eea, +i!l l!i &!mne'e! a ales)o pe a(easta pentr!
i(oana mint!irii. &e asemenea, firea !mana, desi (a'!ta prin pa(at!l stramoses(, n! de#enise (omplet
refra(tara fata de di#in. Ca do#ada, &!mne'e! a in(*eiat 4e"amint (! om!l, desi a e-istat mere!
posi0ilitatea (a om!l sa n!)si tina totdea!na (!#int!l, mai ales din (a!'a s!((esi!nii "eneratiilor si a
!itarii sa! respin"erii 0inefa(erilor de(!r"ind din in(*eierea 4e"amint!l!i. In(rederea d!mne'eias(a
in om se manifesta pe tot par(!rs!l perioadei (e pre(ede intr!parea +i!l!i, iar a(t!l intr!parii este
to(mai e-presia (ea mai inalta a (redin(iosiei l!i &!mne'e! fata de fa"ad!inta data prin 4e"amint. In
#irt!tea a(estei (redin(iosii, a l!i &!mne'e! si n! a om!l!i, se fa( si pre(i'arile profeti(e pri#ind
nasterea %int!itor!l!i1 din (ine, (ind, (!m et(. C! alte (!#inte, filiatia di#ina este mere! des(*isa
Page ((6 of 449
filiatiei !mane Un!ia si A(el!iasi +i! al Tatal!i. &ar intre o filiatie si (ealalta e-ista !nele deose0iri si
asemanari, (are se pot s(oate in relief din (ele (e !rmea'a.
II. +i!l l!i &!mne'e!. In 3e(*i!l Testament, &!mne'e! se des(opera in !nitatea Sa. Uneori, despre 2l
se #or0este la sin"!lar, alteori la pl!ral, mere! fa(ind!)se spe(ifi(area (a Bn! este alt!l asemenea
4!iB. &esi n! se des(opera de(it in#al!it, adi(a prin (!#int, prin p!tere, prin sim0ol ) (are este
material sa! #i'ionar, ori in alt (*ip demn de (om!ni(area l!i &!mne'e! (atre om ), ori prin alte
mi/loa(e. %i/lo(irea (om!ni(arii de Sine a l!i &!mne'e! (atre om se fa(e in (adr!l l!mii #a'!te, dar si
prin intermedi!l in"erilor, adi(a a fapt!rilor ne#a'!te (e de#in, pentr! moment, #a'!te. Tot!si,
&!mne'e! se fa(e (!nos(!t prin pre'enta l!(ratoare, printr)!n aspe(t al pre'entei in marire, fara a
des(operi Persoanele d!mne'eiesti. Ideea de filiatie di#ina se intre'areste insa prin le"at!ra dintre
&!mne'e! si popor!l ales, le"at!ra asemenea le"at!rii de familie, !nde re(ompensele si pedepsele,
indr!marea si sfat!l n! in(etea'a ni(i in (ele mai difi(ile sit!atii. &ar popor!l ales n! era, in sine, fi! al
l!i &!mne'e!, (i !n popor din (are sa se nas(a (! tr!p %esia, Uns!l l!i &!mne'e!, +i!l nas(!t din #e(i
fara de tr!p din Tatal. A(est fapt de#ine e-pli(it in No!l Testament.
Te-tele no!testamentare a0!nda in aman!nte istori(e si reli"ioase (! pri#ire la Intr!pare. Se insista
insa foarte fre(#ent as!pra filiatiei di#ine a l!i Iis!s, +i!l l!i &!mne'e! intr!pat. Se pot fa(e referiri
la !rmatoarele te-te spe(ifi(e1 B2a #a naste +i! si #ei (*ema n!mele 4!i Iis!s, (a(i 2l #a mint!i
popor!l Sa! de pa(ateB (%at. 1, .1; BSi iata "las din (er!ri (are a 'is1 A(esta este +i!l %e! i!0it
intr! Care am 0ine#oitB (%at. 6, 1@; BCe este no!a si Tie, Iis!se, +i!l l!i &!mne'e!FB (%at. ?, .D;
BToate %i)a! fost date de (atre Tatal %e! si nimeni n! (!noaste pe +i!l, de(it n!mai Tatal, ni(i pe
Tatal n!)l (!noaste nimeni, de(it n!mai +i!l si (el (ar!ia #a #oi +i!l sa)i des(opereB (%at. 11, .@;
BRasp!n'ind, Simon Petr! a 'is1 BT! esti $ristos!l, +i!l l!i &!mne'e! (el!i #i!B (%at. 16, 16; BC!
ade#arat +i!l l!i &!mne'e! este A(estaB (%at. 11, .@; BSi d!*!rile (ele ne(!rate, (ind il #edea!,
(adea! inaintea 4!i si stri"a!, 'i(ind1 T! esti +i!l l!i &!mne'e!B (%(. 6, 11; (ompara (! 5, @; BIarasi l)
a intre0at ar*iere!l si I)a 'is1 2sti T! $ristos!l, +i!l Cel!i 0ine(!#intatF Iar Iis!s a 'is1 2! s!nt...B
(%(. 17, 61)6.; BA(esta #a fi mare si +i!l Cel!i Preainalt se #a (*ema; &omn!l &!mne'e! ii #a da 4!i
tron l!i &a#id, tatal sa!B (4(. 1, 6.; B...Sfint!l Care Se #a naste din tine, +i!l l!i &!mne'e! se #a
(*emaB (4(. 1, 65; BIar ei a! 'is toti1 Asadar, T! esti +i!l l!i &!mne'e!F Si 2l a 'is (atre ei1 3oi insi#a
'i(eti (a 2! s!ntB (4(. .., @A; BCa(i &!mne'e! asa a i!0it l!mea, in(it pe +i!l Sa! Cel Un!l)Nas(!t 4)a
dat, (a ori(ine (rede in 2l sa n! piara, (i sa ai0a #iata #esni(a. Ca(i n)a trimis &!mne'e! pe +i!l Sa! in
l!me (a sa /!de(e l!mea, (i (a l!mea sa se mint!ias(a prin 2lB (Ioan 6, 16)1@; BCel (e (rede in 2l n!
este /!de(at, iar (el (are n! (rede a si fost /!de(at, fiind(a n! a (re'!t in n!mele Cel!i Un!ia)Nas(!t,
+i!l l!i &!mne'e!B (Ioan 6, 1?; BTatal i!0este pe +i!l si toate le)a dat in mina 4!i... Cel (are (rede in
+i!l are #iata #esni(a; iar (el (are n! as(!lta de +i!l n! #a #edea #iata, (i minia l!i &!mne'e! ramine
peste elB (Ioan 6, 65)66; BA rasp!ns de(i Iis!s si le)a 'is1 Ade#arat, ade#arat 'i( #o!a1 +i!l n! poate
sa fa(a nimi( de la Sine, da(a n! #a #edea pe Tatal fa(ind; (a(i (e fa(e A(ela, a(estea le fa(e si +i!l
into(mai. (Ca(i Tatal i!0este pe +i!l si)i arata toate (ite fa(e si l!(r!ri mai mari de(it a(estea Ii #a
arata, (a #oi sa #a mirati. Ca pre(!m Tatal s(oala mortii si le da #iata, /!de(ata a dat)o +i!l!i, (a toti
sa (insteas(a pe +i!l, pre(!m (instes( pe Tatal. Cel (are n! (insteste pe +i!l n! (insteste pe Tatal
(are 4)a trimis... Ade#arat, ade#arat 'i( #o!a, (a #ine (eas!l si a(!m este, (ind mortii #or a!'i "las!l
+i!l!i l!i &!mne'e! si (ei (are #or a!'i #or in#ia. Ca pre(!m Tatal are #iata in Sine, asa I)a dat si
+i!l!i sa ai0a #iata in SineB (Ioan 5, 1D).6 si .5).6; BCa a(easta este #oia Tatal!i %e!, (a ori(ine
#ede pe +i!l si (rede in 2l sa ai0a #iata #esni(a si 2! Il #oi in#ia in 'i!a (ea de apoiB (Ioan 6, 7A;
B&espre Cel pe Care Tatal 4)a sfintit si 4)a trimis in l!me, #oi 'i(eti1 BT! *!lesti, pentr! (a am 'is1
+i!l l!i &!mne'e! s!ntFB (Ioan 1A, 66; BIar Iis!s a!'ind, a 'is1 A(easta 0oala n! este spre moarte, (i
spre sla#a l!i &!mne'e!, (a prin ea, +i!l l!i &!mne'e! sa Se sla#eas(aB (Ioan 11, 7; BSi ori(e #eti (ere
in n!mele %e!, a(eea #oi fa(e, (a sa fie sla#it Tatal in +i!lB (Ioan 17, 16; B...Si ridi(ind o(*ii Sai spre
(er, a 'is1 Parinte, a #enit (eas!lM Prosla#este pe +i!l Ta!, (a si +i!l sa Te prosla#eas(aB (Ioan 1@, 1;
Page ((7 of 449
BIar a(estea s)a! s(ris, (a sa (redeti (a Iis!s este $ristos!l, +i!l l!i &!mne'e! si, (re'ind, #iata sa
a#eti in n!mele 4!iB (Ioan .A, 61.
Pe lin"a te-tele no!testamentare din (ele patr! 2#an"*elii, indi(ate mai s!s, se mai "ases( si altele in
+aptele Apostolilor si in 2pistolele pa!line si so0orni(esti. &intre a(estea amintim doar pe
!rmatoarele, (are #or0es( dire(t despre +i!l l!i &!mne'e!1 +apte 6 ,.6; 7, .@; ?, 6@; D, .A; 2#rei 1,
.; 6, 6; 7, 17; 5, ?; @, .?; 1A, .D; 1 Ioan, 1, 6 si @; . Ioan, ., ..).7; 6, ?; 7, 17)15; 5, 5 si D)16; 5, .A; .
Ioan 1, 6 si D et(.
+i!l l!i &!mne'e! este 4o"os!l, C!#int!l l!i &!mne'e!, despre (are mart!riseste Sfint!l Ioan
2#an"*elist!l in Prolo"!l 2#an"*eliei sale. C!#int!l este dintr! in(ep!t la &!mne'e!, de(i fara #reo
intrer!pere in #esni(ie1 B4a in(ep!t era C!#int!l si C!#int!l era la &!mne'e! si &!mne'e! era C!#int!lB
(Ioan 1, 1. +i!l este Cel prin (are se ad!(e la fiinta intrea"a (reatie (#. 6; 2l este 3iata din (are
i'#oraste #iata oamenilor, dar si B4!mina (ea ade#arata Care, #enind in l!me, l!minea'a pe tot om!lB
(#. D. Intr!parea C!#int!l!i sa! +i!l l!i &!mne'e! do0indeste si n!mele de +i!l Om!l!i. Am0ele
e-presii ) +i!l l!i &!mne'e! si +i!l Om!l!i ) denota a(eeasi Persoana, a +i!l!i l!i &!mne'e! intr!pat,
pe (are)4 mart!riseste deplin Biseri(a Ortodo-a. &e a(eea, in toate referirile la +i!l Om!l!i n!
tre0!ie s(apat din #edere (a 2l este +i!l l!i &!mne'e! intr!pat.
III. +i!l Om!l!i. 2-presia B+i!l Om!l!iB este proprie No!l!i Testament. 2a ramine (a !n s!0strat de
n!me propri!, intotdea!na referind!)se la Iis!s $ristos si ni(ide(!m la o alta persoana1 B+i!l Om!l!iB,
(a lo(!ti!ne nominala, are !n farme( propri! atit in aramai(a ) lim0a primelor istorisiri e#an"*eli(e )
(it si in lim0a "rea(a. &esi apare (a !n antonim pentr! e-presia B+i!l l!i &!mne'e!B, intr!(it ea se
refera la !na si a(eeasi persoana, la Persoana +i!l!i l!i &!mne'e! Intr!pat, s!0ie(t!l ei n! se s(*im0a,
(i ramine tot +i!l l!i &!mne'e!. %ai departe, da(a e-presia B+i!l Om!l!iB n! s)ar fi folosit (! a(easta
f!n(tie de inlo(!ire pentr! e-presia B+i!l l!i &!mne'e!B, at!n(i ea ar fi fost de)a drept!l ina((esi0ila
in Biseri(a primara, (are a si re(eptat 2#an"*eliile. Ori(!m, in No!l Testament, e-presia B+i!l Om!l!iB
apare in diferite #ersete no!testamentare, d!pa (!m !rmea'a1 BA #enit +i!l Om!l!i, min(ind si 0ind, si
sp!n1 Iata om min(a(ios si 0a!tor de #in, prieten al #amesilor si al pa(atosilor...B (%t. 11, 1D; BCa(i +i!l
Om!l!i este &omn si al sim0eteiB (%t. 1., ?; BCel!i (e #a 'i(e (!#int impotri#a +i!l!i Om!l!i, se #a
ierta l!i; dar (el!i (e #a 'i(e impotri#a &!*!l!i Sfint, n! i se #a ierta l!i...B (%t. 1., 6.; BCine 'i(
oamenii (a s!nt 2!, +i!l Om!l!iFB (%t. 16, 16; BPe (ind stra0atea! Ealileea, Iis!s le)a sp!s1 +i!l
Om!l!i #a sa fie dat in miinile oamenilorB (%t. 1@, ..; BCa(i in#ata pe !(eni(ii Sai si le sp!nea (a +i!l
Om!l!i se #a da in miinile oamenilor si)4 #or !(ide, iar d!pa (e)4 #or !(ide, a treia 'i #a in#iaB (%ar(!
D, 61; BIar Iis!s a 'is1 2! s!nt si #eti #edea pe +i!l Om!l!i se'ind de)a dreapta p!terii si #enind pe
norii (er!l!iB (%(. 17, 6.; B8i(ind1 Ca +i!l Om!l!i tre0!ie sa patimeas(a m!lte si sa fie dafaimat de
(atre 0atrini si de (atre ar*ierei si de (atre (art!rari si sa fie omorit, iar a treia 'i sa in#ie'eB (4(. D,
..; BCa(i de (el se #a r!sina de %ine si de (!#intele %ele, de a(esta si +i!l Om!l!i se #a r!sina, (ind
#a #eni intr! sla#a Sa si a Tatal!i si a sfintilor in"eriB (4(. D, .6; BP!neti in !re(*ile #oastre (!#intele
a(estea1 Ca +i!l Om!l!i #a fi dat in miinile oamenilorB (4(. D, 77; B...Ca(i +i!l Om!l!i n)a #enit (a sa
piarda s!fletele oamenilor, (i (a sa le mint!ias(aB (4(. D, 55; BSi i)a 'is Iis!s1 3!lpile a! #i'!ini si
pasarile (er!l!i (!i0!ri; iar +i!l Om!l!i n)are !nde sa)si ple(e (ap!lB (4(. D, 5?; BOri(!i #a sp!ne
#re!n (!#int impotri#a +i!l!i Om!l!i, i se #a ierta; dar (el!i (are #a *!li impotri#a &!*!l!i Sfint, n! i
se #a iertaB (4(. 1., 1A; BOri(ine %a #a mart!risi pe %ine inaintea oamenilor si +i!l Om!l!i #a
mart!risi pentr! el inaintea in"erilor l!i &!mne'e!B (4(. 1., ?; B3eni)#or 'ile (ind #eti dori sa #edeti
!na din 'ilele +i!l!i Om!l!i, si n! #eti #edeaB (4(. 1@, ..; B...asa #a fi si +i!l Om!l!i in 'i!a SaB ... BSi
pre(!m a fost in 'ilele l!i Noe, asa #a fi si in 'ilele +i!l!i Om!l!iB (4(. 1@, .7 si .6; si 6A; BCa(i +i!l
Om!l!i a #enit sa (a!te si sa mint!ias(a pe (el pierd!tB (4(. 1D, 1A; BSi at!n(i #or #edea pe +i!l
Om!l!i #enind pe nori (! p!tere si (! sla#a m!ltaB (4(. .1, .@; BPri#e"*eati dar in toata #remea,
r!"ind!)#a, (a sa #a in#redni(iti a s(apa de toate a(estea (are a! sa #ina si sa stati inaintea +i!l!i
Page ((8 of 449
Om!l!iB (4(. .1, 66; BSi +i!l Om!l!i mer"e pre(!m a fost rind!it, dar #ai om!l!i a(el!ia prin (are este
#ind!tB (4(. .., 7?; B8i(ind (a +i!l Om!l!i tre0!ie sa fie dat in miinile oamenilor pa(atosi si sa fie
rasti"nit si a treia 'i sa in#ie'eB (4(. .7, @; BSi nimeni n! s)a s!it in (er, de(it Cel Care S)a po"orit
din (er, +i!l Om!l!i, (are este in (er. Si d!pa (!m %oise a inaltat sarpele in p!sti!, asa tre0!ie sa se
inalte +i!l Om!l!iB (Ioana 6, 16)17; BSi I)a dat p!tere sa fa(a /!de(ata, pentr! (a este +i!l Om!l!iB
(Ioan 5, .@; B4!(rati n! pentr! min(area (ea pieritoare, (i pentr! min(area (e ramine spre #iata
#esni(a, pe (are o #a da #o!a +i!l Om!l!i, (a(i pe A(esta 4)a pe(etl!it &!mne'e!)TatalB (Ioan 6, .@;
BSi le)a 'is Iis!s1 Ade#arat, ade#arat 'i( #o!a, da(a n! #eti min(a tr!p!l +i!l!i Om!l!i si n! #eti 0ea
sin"ele 4!i, n! #eti a#ea #iata in #oiB (Ioan 6, 56; B... si (!m 'i(i T! (a +i!l Om!l!i tre0!ie sa fie
inaltatF Cine este A(esta, +i!l Om!l!iFB (Ioan 1., 67.
I3. Iis!s $ristos ) +i!l &!mne'e!, +i!l Om!l!i. Am0ele e-presii s(ript!risti(e no!testamentare la
(are ne)am referit mai s!s (on#er" as!pra !neia si a(eleiasi persoane, a l!i Iis!s $ristos. Nimeni alt!l,
in istoria mint!irii, n! poarta (ele do!a den!miri, de +i! al l!i &!mne'e! si +i! al Om!l!i, pentr! (a,
potri#it Sfintei S(ript!ri, Iis!s $ristos este Bpiatra (ea nel!ata in seamaB de (atre 'iditori, dar (are
a a/!ns in (ap!l !n"*i!l!i, si Bintr! nimeni alt!l n! este mint!irea, (a(i n! este s!0 (er ni(i !n alt n!me,
dat intre oameni, in (are tre0!ie sa ne mint!im noiB (+apte 7, 1.. Intr)ade#ar, atit in Sfintele
2#an"*elii (it si in epistolele pa!line si so0orni(esti se foloseste nein(etat noti!nea de +i! ) al l!i
&!mne'e! si al Om!l!i ), referind!)se la Iis!s $ristos (a &!mne'e! intr!pat pentr! mint!irea
neam!l!i omenes(. A(elasi +i! al l!i &!mne'e! si +i! al Om!l!i, Iis!s, este Uns!l l!i &!mne'e!, %esia,
$ristos!l (+apte .@, 6A. Intr!parea +i!l!i este reala, asa (!m ne)o rele#ea'a No!l Testament, ea se
petre(e la o data istori(a an!me, intr)o tara si o lo(alitate an!me, in mi/lo(!l !nei familii, dar a#ind (a
Tata n!mai pe &!mne'e! Tatal, din (are +i!l s)a nas(!t din #e(i (a +i! al l!i &!mne'e!. Prin !rmare,
+i!l l!i &!mne'e!, desi de#ine si +i! al Om!l!i, n! in(etea'a de a mai fi +i! al Tatal!i, a((eptind mama
paminteas(a, d!pa tr!p, pentr! minit!irea neam!l!i omenes(. In Iis!s $ristos se afla, deopotri#a,
firea d!mne'eias(a si firea omeneas(a in !nitatea indestr!(ti0ila a persoanei +i!l!i l!i &!mne'e!
intr!pat. Si, spre deose0ire de insemnarile tipi(e sa! pre#estitoare despre $ristos, in Iis!s $ristos
tot!l se arata pe fata1 d!mne'eirea +i!l!i si omenitatea l!i, p!terea d!mne'eias(a si sla0i(i!nile
tr!p!l!i ) in afara de pa(at ) posi0ilitatea mortii si (ertit!dinea in#ierii, !ni#ersalitatea in#atat!rii de
mint!ire, dreptatea fata de Apostoli si fata de oameni, milosti#irea fara mar"ini, dar si asprimea fata
de rea!a #ointa si fata de profanatori. Adeseori, din (!rio'itate si (*iar din #i(lenie, (art!rarii si
fariseii p!nea! la in(er(are intelep(i!nea d!mne'eias(a a l!i Iis!s $ristos, pentr! a demonstra (elor
din /!r (a n! ar fi fost drept (a Iis!s sa se n!meas(a pe Sine +i! al l!i &!mne'e! si %esia. &e fie(are
data insa intelep(i!nea d!mne'eias(a se arata mai pres!s de (!#intele omenesti mestes!"ite. +i!l si
Tatal mart!rises( impre!na despre Iis!s (a &!mne'e! si om1 B2! s!nt Cel (e mart!rises( despre %ine
ins!mi si mart!riseste despre %ine Cel Care %)a trimis pe %ine, TatalB (Ioan ?, 1?. &o!a mart!rii
d!mne'eiesti s!nt de a/!ns pentr! (onfirmarea d!mne'eirii l!i Iis!s; in (e pri#este omenitatea,
a(easta era atit de e#identa in(it n! mai a#ea ne#oie de alta demostratie.
Ca fi! al l!i &!mne'e! si +i!l al Om!l!i, Iis!s $ristos este resta!rator!l firii !mane (a'!te prin pa(at.
+irea !mana se resta!rea'a in 2l (*iar din moment!l 'amislirii, se in#ata din no! le"ea d!mne'eias(a
prin propo#ad!irea 2#an"*eliei imparatiei si in#in"e mortea in de(!rs!l a(ti#itatii p!0li(e a
%int!itor!l!i $ristos. Ins!si dr!m!l (atre &!mne'e! Tatal d!(e prin Iis!s $ristos1 B2! s!nt (alea,
ade#ar!l si #iata. Nimeni n! #ine la Tatal de(it prin %ineB (Ioan 17, 6. Resta!rarea firii !mane se fa(e
apoi, la fie(are ins, prin nasterea de s!s, din apa si din &!*, prin 0ote' (Ioan 6, 6 si 5. Indata d!pa
resta!rare in(epe !r(!s!l ane#oios al desa#irsirii, a#ind drept (!lme stat!ra l!i Iis!s $ristos, a
omenitatii desa#irsite in +i!l l!i &!mne'e! (2feseni 7, 16. BNasterea din no!B este si ramine (a o
(erinta !ni#ersala, dar si (a o "arantie a innoirii fie(arei persoane, in mod #i'i0il, in si prin $ristos. &e
a(eea inainte de a de#eni fi! l!i &!mne'e! prin *ar si frate prin *ar al l!i Iis!s $ristos, (redin(ios!l
se fa(e p!rtator de $ristos ) *ristofor ), prin 0ote', si partas al omenitatii resta!rate de $ristos. Ca
Page ((9 of 449
atare, in pro(es!l mint!irii s!0ie(ti#e, (redin(ios!l este dator sa iasa din starea "enerala de
pa(atosenie mostenita prin nastere in #irt!tea pa(at!l!i stramoses( si sa intre in 'idirea no!a, a l!i
Iis!s $ristos1 B&ar dreptatea l!i &!mne'e! #ine prin (redinta in Iis!s $ristos, pentr! toti si peste
toti, (ei (are (red, (a(i n! este deose0ire. +iind(a toti a! pa(at!it si s!nt lipsiti de sla#a l!i
&!mne'e!; indreptind!)se in dar, (! *ar!l 4!i, prin ras(!mpararea (ea in $ristos Iis!sB (Romani 6, ..)
.7.
&!mne'e! este !n!l si a(elasi pentr! toti, pentr! toate neam!rile pamint!l!i (Romani 6, .D. 2l este
sin"!r!l &!mne'e!. +i!l este sin"!r!l +i! si !n!l din Treime, alat!ri de Tatal si de &!*!l Sfint. &e
asemenea, omenitatea este !na, (a a(eea a +i!l!i Om!l!i, a +i!l!i intr!pat. Resta!rata in $ristos,
omenitatea se resta!rea'a in Biseri(a l!i $ristos, (a(i Biseri(a este tr!p!l l!i $ristos. Ori(are
mad!lar (are se ada!"a Biseri(ii, si de#ine parte din ea, este si parte din Tr!p!l l!i $ristos in (are
!manitatea traieste (a no!a (reatie. S)ar p!tea sp!ne (a, pina la !n moment dat, e-presia B+i!l
Om!l!iB, (a den!mire (e si)o da Ins!si $ristos, este !n semn al as!marii Biseri(ii, de (atre $ristos, in
Tr!p!l Sa! pamintes( !rmind a fi transfi"!rat definiti# la In#iere. Ca(i da(a +i!l n! poate fi #a'!t de
(redin(iosi in #esni(ie de(it prin Biseri(a si prin tr!p!l primit de %esia la nasterea din +e(ioara,
spirit!ali'at la In#iere, +i!l Om!l!i, Iis!s $ristos este re(!nos(!t in !manitatea (!ratita de pa(at,
este inteles si primit de (ei (are (red. &ar Iis!s $ristos primeste la Sine prin &!*!l Sfint, prin
Sfintele Taine1 B&e a(eea #a fa( (!nos(!t (a pre(!m nimeni, "raind in &!*!l l!i &!mne'e!, n! 'i(e1
Anatema fie Iis!sM ) tot asa nimeni n! poate sa 'i(a1 &omn este Iis!s ) de(it in &!*!l SfintB (I Cor.
1., 6. Prin !rmare, n! mai p!tem #or0i de +i!l l!i &!mne'e!, d!pa Intr!pare, fara a #or0i de +i!l
Om!l!i; iarasi, n! p!tem #or0i de +i!l fara a #or0i, de fapt, de Iis!s $ristos ) %int!itor!l l!mii.
C o n ( l ! ' i e. Intr!parea (elei de a do!a Persoane a Sfintei Treimi a de'#al!it !na din tainele (are
a! ramas as(!nse m!lta #reme (redin(iosilor (! pri#ire la &!mne'e!, an!me taina despre e-istenta l!i
&!mne'e! in trei Persoane, Tatal, +i!l si Sfint!l &!*. N!mai +i!l nas(!t din #e(i din Tatal S)a
intr!pat, l!ind (*ip omenes(. Astfel, +i!l l!i &!mne'e! este (!nos(!t si (a +i!l al Om!l!i. Terminolo"ia
referitoare la +i!l n! n!mai (a este (!nos(!ta dintr! in(ep!t prin dire(ta (om!ni(are a l!i Iis!s
$ristos, dar ea se si im0o"ateste indata (! noti!nea despre +i!l Om!l!i ) +i!l l!i &!mne'e! intr!pat.
Cele do!a e-presii1 +i!l l!i &!mne'e! si +i!l Om!l!i n! se (ontra'i(. 2le pro#in din "!ra !neia si
a(eeasi Persoane, a l!i Iis!s $ristos %int!itor!l. 2le s!nt folosite din a0!ndenta in toate 2#an"*eliile,
iar referirile la B+i!l l!i &!mne'e!B s!nt pre'ente si in epistole. Adeseori ele s!nt insotite de (!#int!l
B+i!lB, intele"ind!)se +i!l l!i &!mne'e!. 2ste posi0il (a e-presia B+i!l Om!l!iB sa fie !n aramaism (are
n! a p!t!t fi redat in "re(este de(it printr)o transp!nere le-i(ala dire(ta, lipsind termen!l ade(#at
pentr! trad!(ere in lim0a "rea(a. Ori(!m, !tili'area (elor trei e-presii ) +i!l l!i &!mne'e!, +i!l si +i!l
Om!l!i ) se raporta n!mai la Iis!s $ristos, (are le)a si rostit (el dintii.
Atit despre +i!l l!i &!mne'e! (it si despre +i!l Om!l!i (a !na si a(eeasi Persoana, Biseri(a s)a
in(redintat de la Sfintii Apostoli. 4or li s)a (om!ni(at de (atre %int!itor!l $ristos di#erse taine ale
(!noasterii de &!mne'e!, a(este taine a! fost prel!ate si pastrate (! sfintenie de (atre Biseri(a
primara (are, la rind!l ei, (omentind!)le si e-pli(ind!)le, le)a transmis Biseri(ii !ni#ersale. Una din
"arantiile a!tenti(itatii e-presiilor B+i!l l!i &!mne'e!B si B+i!l Om!l!iB o (onstit!ie, pina asta'i, fapt!l
(a ele s!nt parte din 2#an"*elii si (a s!nt deose0it de a0!ndente in dialo"!rile dire(te dintre Iis!s si
Apostoli sa! dintre Iis!s si (art!rari si farisei.
Prin e-presia B+i!l l!i &!mne'e!B, atri0!ita Siesi, %int!itor!l $ristos a mart!risit (a este +i!l
Tatal!i, dar a si de'#al!it sa! re#elat raport!l dintre Tatal si +i!l in Sfinta Treime. Prin (ealalta
e-presie, B+i!l Om!l!iB, %int!itor!l $ristos re#elat intrea"a intrare a +i!l!i in !manitate, prin
nastere din femeie. Realitatea intr!parii este mar(ata prin a(eeasi repetata mart!risire a l!i $ristos
Page (2) of 449
despre Sine. Pe temei!l (elor do!a mart!rii, Biseri(a a (re'!t ea insasi si a transmis si (redin(iosilor
ei dintotdea!na (redinta (a +i!l l!i &!mne'e! este +i!l Om!l!i, %esia, $ristos!l fa"ad!it si asteptat.
Ori(e interpretare !nilaterala sa! deformata despre Iis!s $ristos ) +i!l l!i &!mne'e!, +i!l Om!l!i )
(are in afara ortodo-iei Biseri(ii, d!(e la ere'ie. &e a(eea, pina asta'i, Biseri(a Ortodo-a
mart!riseste deplin (a +i!l l!i &!mne'e! este +i!l Om!l!i.
Pr. Al. I. San,
$Indr#maor pa!oral-mi!ionar !i parioi'$, Ar1iepi!'opia &#'#re!ilor, (985, pag. 34-4).
Page (2( of 449
IISUS (RISTOS DUMNEZEU ADE$ARAT SI OM ADE$ARAT
Iis!s, n!mele 4!i propri! (%t. 1, .1, .5; 4(. 1, 61 )(are este forma "rea(a a l!i Ios*!a (4(. ., .1 (e
inseamna in e0rai(a B&omn!l este mint!ireaB sa! Bmint!itor!lB (Is. 61, 11 si in "re(este, B(el (are
#inde(aB ) I se da la pre'entarea la templ! de (atre mama Sa, +e(ioara %aria, potri#it !nei
fa"ad!inte di#ine1 B2a #a naste +i! si)I #ei p!ne n!mele Iis!s, pentr! (a 2l #a mint!i pe popor!l Sa! de
pa(ateB (%t. 1, .1. Pentr! a)4 distin"e de altii (! a(elasi n!me, se re(!r"e la o indi(atie "eo"rafi(a1
Iis!s din Na'aret!l Ealileii (%t. .1, 11; %(. 1, D, Iis!s din Na'aret (In 1, 75; 1,?, 5, @; +apte ., ..,
6., 66, sa! Iis!s Na'arinean!l (%(. 1, .7; 1A, 7@; 4(. .7, 1D. Prin Ba(est Iis!sB, apostolii indi(a p!r si
simpl! persoana istori(a a (el!i (e le)a fost in#atator, in (alitatea lor de (ontemporani, dis(ipoli si
martori a!tenti(i de la in(ep!t (1 In 1, 1; +apte ?, 65; 16, .6, 66; 1D, )7.
, e(*i#alent!l (!#int!l!i e0rai( %essia* (are inseamna B!ns!l l!i &!mne'e!B ) %esia, n! e
!n n!me propri!, (i !n titl! (are se refera la ori"inea si misi!nea di#ina a l!i Iis!s, in spe(ial la sl!/irea
Sa de preot ($ristos apare in No!l Testament de 5.D ori dintre (are, de 6@D ori in epistolele
pa!line. In 3e(*i!l Testament, re"ii l!i I'rael si ar*iereii era! s!p!si rit!al!l!i !n"erii (! !ntdelemn
sfintit at!n(i (ind primea! f!n(tiile respe(ti#e, si de a(eea se n!mea! B!nsii &omn!l!iB (8a*. 7, 17.
Intr)!n sens mai "eneral, B%esia)Uns!lB este (el Car!ia &!mne'e! I)a in(redintat misi!nea de a
eli0era pe popor!l ales, si pe Care e#reii Il astepta! la sfirsit!l timp!l!i (sfint!l C*iril al Ier!salim!l!i
sp!ne (a, in m!lte pri#inte, Ios!a al l!i Na#i a fost tip!l l!i Iis!s $ristos )(Cate*e'a C, 11. In
mart!risirea sa din Ce'areea, Simon Petr! a re(!nos(!t pe %esia)$ristos in Ios!a)Iis!s din Na'aret 1
BT! esti $ristos!l., +i!l l!i &!mne'e! (el!i #i!B (%t. 16, 16. Iis!s Ins!si Se identifi(a (! BUns!l
&omn!l!iB)%esia, pe Care &!*!l &omn!l!i 4)a !ns sa propo#ad!ias(a mint!irea (4(. 7, 1?; +apte 7, .6)
.@, a fost trimis de Sinedri! la Pilat (! a(!'atia (a 2l Se pretinde %esia si a fost rasti"nit (a %esia,
B$ristos, re"ele l!i I'raelB (%(. 15,6..
Com!nitatea (restina in(a din primele 'ile ale e-istentei ei a atri0!it a(este n!me l!i Iis!s din
Na'aret, iar mart!risirea lor a (onstit!it !na din (onditiile primirii Tainei 0ote'!l!i si apartenentei la
Biseri(a 1 BPo(aiti)#a si sa se 0ote'e fie(are dintre #oi in n!mele l!i Iis!s $ristos, spre iertarea
pa(atelor #oastre si #eti primi dar!l &!*!l!i SfintB (+apte, ., 6?. Pentr! a(ea (om!nitate n! e-ista
separarea intre Iis!s istori(, pamintes(, fi!l %ariei, si $ristos, +i!l l!i &!mne'e!. &esi"!r, ea a
(a!tat mere! sa trad!(a, pentr! ea si pentr! (ei din afara de ea, sens!l l!i $ristos, al l!i %esia, de
a(eea o m!ltime de n!me a! fost date l!i Iis!s $ristos. Cea mai fre(#enta si a!tenti(a interpretare
este a(eea de B&omnB si B%int!itorB.
&e fapt, BIis!s este &omn!l )K>riosB (onstit!ie (el mai #e(*i (re' (restin (Rom. 1A, D; 1 Cor. 1., 6; II
Cor. 7, 5, 17; Col. ., 6; I Pt. 1, 6; 4(. .6, 7..
Persoana, n!mele si a(tele l!i Iis!s $ristos sint f!ndamentale pentr! Biseri(a (restina, deoare(e in
(entr!l istoriei mint!irii despre (are ea ne da mart!rie sta Iis!s $ristos, (! istori(itatea si
mesianitatea sa in(ontesta0ila. In a(est sens, (restinism!l n! este o reli"ie anistori(a, deoare(e
istoria l!i Iis!s $ristos sta la 0a'a (redintei (restine (2#r .., D; 6, 1; 6, .A; @, ..; 1A, 1D. &o!a
pro0leme ma/ore ridi(a istoria l!i Iis!s $ristos redata in No!l Testament 1 istori(itatea l!i Iis!s din
Na'aret (+apte ., .., a om!l!i $ristos Iis!s (1 Tim. ., 5 si mesianitatea Sa, adi(a identitatea dintre
Iis!s din Na'aret si +i!l l!i &!mne'e!. .
Realitatea e#enimentelor mint!itoare, adi(a e-a(titatea istori(a si lo(ali'area faptelor sa#irsite de
Iis!s $ristos, (onstit!ie o preo(!pare esentiala pentr! a!torii No!l!i Testament. &esi (redinta (a a(t
de in(redintare in (!#int!l l!i &!mne'e! n! este determinata (a!'al de do#e'ile istori(e, tot!si
Page (22 of 449
e#eniment!l istori( 0i0li( fa(e parte din ar"!mentarea (redintei 1 B&a(a $ristos n)a in#iat, 'adarni(a
este (redinta noastraB (1 Cor. 15, 17. Intr!(it B&!mne'e! S)a aratat in tr!pB (1 Tim. 6, 16, la
Bplinirea #remiiB (Eal. 7, 7, istoria 0i0li(a fa(e parte din (redinta (restina. &!mne'e! ne)a mint!it in
persoana si prin l!(rarea ras(!mparatoare a l!i Iis!s $ristos, sa#irsita ai(i si a(!m, de a(eea No!l
Testament introd!(e pe (redin(ios in istoria mint!irii pe (are o reali'ea'a A(esta. Istoria #ietii si
sl!/irii l!i Iis!s $ristos fa(e parte inte"ranta din mesa/!l 2#an"*eliei si al (redintei (restine.
BA(estea s)a! s(ris (a sa (redeti (a Iis!s este $ristos!l, +i!l l!i &!mne'e! si, (re'ind, sa a#eti #iata
in n!mele 4!iB (In .A, 61.
&esi n)a a#!t pa(at (In ?, 76, Iis!s a a((eptat sa)Si ina!"!re'e misi!nea Sa ras(!mparatoare (!
0ote'!l de la Ioan, in Iordan (%t. 6, 16)1@ si a(easta pentr! a implini o rind!iala sa(ra (4(. @, .D)6A
si (a semn anti(ipat al 5ertfei Sale pe (r!(e. A(est a(t profeti( )insotit de BteofaniaB Sfintei Treimi
)arata (a Iis!s era de/a pre"atit sa ia as!pra Sa pa(atele l!mii.
&!pa 0ote'!l in Iordan, Iis!s S)a intors in Ealileea si S)a pre"atit intens pentr! apropiata Sa misi!ne.
2#an"*elistii sinopti(i sint de a(ord (a Iis!s Si)a in(ep!t sl!/irea sa d!pa (e Ioan Bote'ator!l a fost
ar!n(at, in in(*isoare (%t. 7, 1.; %(. 1, 17; 4(. 6, 8O si (a (ea mai mare parte din a(ti#itatea Sa
p!0li(a a desfas!rat)o in Ealileea (%t., 7, 1.; %(., 1, 6D; 4(., 7, 17. 4!(a #or0este de (alatoria l!i
Iis!s in Samaria (4(., D, 56, iar Ioan relatea'a pe lar" (on#or0irea l!i Iis!s (! femeia samarineana
lin"a fintina l!i Ia(o# (ln 7. Tot e#an"*elist!l loan mentionea'a (a Iis!s a predi(at in I!deea la est de
Iordan (%t., 1D, 1 si Pereea si (a a (alatorit de mai m!lte ori la Ier!salim. +apt!l a(esta n! este
e-(l!s, deoare(e Iis!s a (alatorit foarte m!lt, Bstra0atea toate (etatile si sateleB (%t., D, 65 1 in
re"i!nea la(!l!i E*eni'aret, in Caperna!m (%t., 17, 61, in re"i!nea Eadara (%t., ?, .?, a/!n"ind in
orasele feni(iene de nord, Tir si Sidon (%t. 15, .1 si pina in Ce'areea l!i +ilip (%t., 17, 16.
&in (a!'a perse(!tiei impotri#a sfint!l!i Ioan Bote'ator!l, Iis!s a parasit Na'aret!l si S)a sta0ilit in
Caperna!m ((f. %(., ., 1; D, 1, o lo(alitate lin"a la(!l Ealileii, in pro#in(ia 8e0!lon si Neftalim (%t., 7,
1.)16.
C*iar la in(ep!t!l sl!/irii Sale mint!itoare, Iis!s a#ea sa fa(a fata !nei p!terni(e impotri#iri din
partea spirit!l!i ostil l!i &!mne'e!, dia#ol!l. In p!stie, timp de 7A de 'ile, Iis!s este s!p!s la "rele
ispitiri (%t. 7, 11, (! intentia de a)4 fa(e sa Se intoar(a din (alea pe (are pornise, &ar 2l ref!'a
a(este tentatii ale dia#ol!l!i intr)!n mod de ne(lintit, (! rasp!ns!ri l!ate din 3e(*i!l Testament
(&e!t., ?, 6; 6, 16; 6, 16. &esi"!r, timp!l de retra"ere in p!stie a fost dedi(at post!l!i si mai ales
r!"a(i!nii, pe (are a (onsiderat)o drept (ea mai importanta pre"atire pentr! misi!nea Sa. &e fapt,
post!l era o pra(ti(a reli"ioasa a i!deilor (In 6, 5)D, respe(tata (*iar de farisei (4(., 1?, 1., si el
insotea r!"a(i!nea. Iis!s a d!s o #iata de (ontin!a r!"a(i!ne. &e mi( (opil a parti(ipat la sl!/0ele de la
sina"o"a i!dai(a (%t., .6, 6, !nde S)a r!"at si a (intat psalmi (%to, 15, 67. N! n!mai (a S)a r!"at in
toate momentele de(isi#e din #iata Sa si in toate fel!rile, (i a si indemnat pe !(eni(ii Sai sa se roa"e,
form!lind (*iar te-t!l r!"a(i!nii (4(., 11, 1)7.
Asadar, in(ep!t!l misi!nii Sale (oin(ide (! (ea dintii (onfr!ntare dire(ta (! dia#ol!l, (! (are #a
(ontin!a l!pta pina (e)l #a 0ir!i prin /ertfa Sa.
%ai intii tre0!ie sp!s (a mesianism!l profetilor era inteles de i!deii (ontemporani l!i Iis!s intr)!n
sens stri(t politi( si nationalist. &in dorinta de a se eli0era de s!0 stapinirea romana, sentiment!l
asteptarii l!i %esia, in(*ip!it (a !n eli0erator national si resta!rator politi(, era foarte p!terni( la
popor!l i!de! din #remea l!i Iis!s.
Page (23 of 449
&in te-tele (are #or0es( despre mesianitatea l!i Iis!s (%t., 16, 16).A; %( ?, .@)6A; 4(., D, 1?).1 si
mai ales din rasp!ns!rile pe (are le)a dat in dialo"!l ispitirii Sale in p!stie (%t., 7, 1)1A reiese in mod
(lar (a 2l n! S)a identifi(at (! ima"inea a(el!i %esia asteptat de i!deii din #remea Sa, afirmind (a
sl!/irea Sa mesiani(a n! are !n (ara(ter politi(1 BTre0!ie sa 0ine#estes( Imparatia l!i &!mne'e! si
altor (etati, fiind(a pentr! a(easta sint trimis (4(., 7, 76. &esi"!r 2l n)a respins sl!/irea mesiani(a
in sine, asa (!m a! des(ris)o profetii, si in prim!l rind n)a respins ideea (a %esia #a aparea intr)o
forma !mana, in (*ip de ro0, as(!ltator pina la moarte (+il., ., @)?, (i pe a(el %esia in(ompati0il (!
BImparatia l!i &!mne'e!B, ima"inat de oameni si n! #oit de &!mne'e! (%(., ?, 61)66. 2l a tre0!it de(i
sa refa(a o intrea"a (on(eptie despre %esia )mai ales (a e#reii n! p!tea! p!ne impre!na (on(ept!l de
%esia si ne(esitatea s!ferintei ), afirmind (a B+i!l Om!l!i n)a #enit (a sa I se sl!/eas(a, (i (a 2l sa
sl!/eas(a si sa)Si dea #iata, ras(!mparare pentr! m!ltiB (%(., 1A, 75. Se pare (a to(mai pentr! a n!
da (redit !nei astfel de interpretari eronate a f!n(ti!nilor mesiani(e, Iis!s a preferat sa se pastre'e
ta(ere in (e pri#este identitatea Sa (! %esia (%t., 16, .A; %(., ?, 6A; D, D; 4(., 7, 71 si a fost ne#oit
Sa re(!r"a la titl!ri noi si mai "re! de inteles, e(*i#alente ale l!i B%esiaB, (!m ar fi a(ela de B+i!l
Om!l!iB (%t D, 6; In, D, 65.
&esi"!r, Iis!s n! si)a form!lat (on(eptia Sa despre %esia (riti(ind mesianism!l din #remea Sa.
In al doilea rind, pentr! a se da !n rasp!ns a(estei pro0leme n! tre0!ie sa se (onf!nde pro(es!l prin
(are apostolii si m!ltimea a! re(!nos(!t pe $ristos)%esia in Iis!s din Na'aret, (! propria mart!rie a
l!i Iis!s despre identita1ea si sl!/irea Sa (a $ristos)%esia.
Asa (!m reiese din !nele peri(ope e#an"*eli(e, (on#in"erea (a in Iis!s din Na'aret &!mne'e! ins!si
este pre'ent, in persoana, si l!(rea'a mint!irea l!mii, s)a format si s)a (onsolidat in rind!l !(eni(ilor
si as(!ltatorilor Sai, in mod treptat (In 1., 16. Astfel, la in(ep!t s)a (re'!t (a este !n profet (In 7,
1D sa! !ltim!l profet, s!perior profetilor anteriori (%( 6, 7; 4(., @, 16; 16, 6A; +apte, @, 5., (a este
!n no! Ilie (%( 7, .5).@; 6, 15; @, 16; (f. I Re"i, 1@, .6).7, mai ales (a se (redea (a Ilie #a fi
inaintemer"ator!l l!i %esia (%al., 6, .6, (a este !n no! %oise (%(., ., .A; +apte, 6, ..; @, 6.; (f.
Ies., 7, 1A, (a este Ioan Bote'ator!l in#iat (%(., 6, 16, (a este !n om ade#erit de &!mne'e! prin
min!ni (+apte, ., 6.; 4(., .7, 1D.
2-ista momente si fapte de(isi#e (are a! (ontri0!it la intarirea a(estei (on#in"eri1 (!m ar fi min!nile,
mart!ria l!i Petr! (In 6, 6D, s(*im0area la fata (%(., D, D, si mai ales in#ierea Sa din morti. +ara
indoiala (a fapt!l in#ierii a intarit si desa#irsit (redinta (a Iis!s este $ristos!l, +i!l l!i &!mne'e!.
Cent!rion!l roman insar(inat (! pa'a mormint!l!i, (are n)a a#!t alte ar"!mente de(it semnele firii (e
a! insotit e#eniment!l rasti"nirii, a p!t!t sp!ne, BC! ade#arat, +i!l l!i &!mne'e! era A(esta MB (%t.,
.@, 57. Iar Apostol!l Toma, d!pa (e (onstata realitatea fapt!l!i in#ierii, e-(lama 1 B&omn!l me! si
&!mne'e!l me!B (In .A, .?.
Pe de alta parte, asa (!m reiese din !nele te-te, Iis!s ins!si Si)a re#endi(at sl!/irile mesiani(e,
re(!nos(ind in mod des(*is (a 2l este $ristos)%esia. &!pa (e (iteste in sina"o"a din Na'aret !n te-t
din profetia l!i Isaia (7., @, Iis!s (on(*ide 1 BAsta'i s)a implinit S(ript!ra a(easta in !re(*ile
#oastreB (4(., 7, .1. In (on#or0irea (! femeia samarineana, d!pa (e a(easta Ii sp!ne 1 BStim (a #a
#eni %esia (are se (*eama $ristos; (ind #a #eni, A(ela ne #a #esti no!a toateB, Iis!s ii rasp!nde 1 B2!
sint, Cel (e #or0es( (! tineB (In, .5)).6. 4a intre0area ar*iere!l!i 1 B2sti t! $ristos!l, +i!l Cel!i
0ine(!#intatFB, Iis!s rasp!nde 1 B2! sintB (%(., 17, 61)6.. Prin !rmare, n! e-ista ni(i o indoiala (a
Iis!s a fost (onstient si (on#ins de a(easta de la in(ep!t. 2l afirma (a este trimis de Tatal (BCine %a
primeste pe %ine primeste pe Cel (e %)a trimis pe %ineB ) %t., 1A, 7A; (f. %t., 15, .7; %(., 1., 6, (a
impartaseste (! &!mne'e! a(eeasi fire si a(eeasi p!tere si de a(eea (ere 1 BCredeti in &!mne'e! si
(redeti in %ineB (In, 17, 7.
Page (24 of 449
C*iar da(a a e#itat, in an!mite o(a'ii, sa sp!na des(*is (a 2l este %esia, tot!si 2l a mart!risit
totdea!na (a are a!toritatea l!i &!mne'e!, (a +i! al A(est!ia. Intre0at de a!toritatile i!dai(e din
Ier!salim 1 B&a(a t! esti $ristos!l, sp!ne)o no!a fara sfiala, Iis!s le)a rasp!ns1 3)am sp!s si n!
(redeti. 4!(r!rile pe (are le fa( in n!mele Tatal!i %e!, a(estea mart!rises( despre %ineB (ln, 1A, .7)
.5. 2l a lasat (a (ei (are #edea! faptele Sale si (ei (are as(!lta (!#intele Sale sa se (on#in"a in mod
li0er.Intre0at de !(eni(ii trimisi de Ioan Bote'ator!l 1 BT! esti BCel (e tre0!ie sa #inaB, sa! sa
asteptWm pe alt!lFB, Iis!s a rasp!ns 1 B%er"eti si sp!neti l!i Ioan (ele (e a!'iti si #edeti 1 or0ii isi
(apata #ederea si s(*iopii !m0la, leprosii se (!rates( si s!r'ii a!d, mortii in#ia'a si sara(ilor li se
0ine#estesteB (%t., 11, 6, 5.
Pe temei!l a(estor mart!rii si do#e'i, apostolii si marea ma/oritate a as(!ltatorilor Sai a! (re'!t (a
a(est Iis!s din Na'aret este BCel (e tre0!ie sa #inaB (%t. 11, 6, %esia (el asteptat. &e a(eea,
mesianitatea l!i Iis!s fa(e parte din mart!risirea de (redinta a Biseri(ii primare1 BCine este
min(inos!l, da(a n! (el (e ta"ad!ieste (a Iis!s este $ristos FB (I In, ., ... Sfint!l C*iril al
Ier!salim!l!i sp!ne (a "reseala i!deilor din #remea %int!itor!l!i (onsta to(mai in a(eea (a ei, desi
re(!nos( (a 2l este Iis!s, n! admit (a a(est Iis!s este $ristos %esia (Cate*e'a C, 17.
&ar mesianitatea l!i Iis!s pro#ine, pentr! a!torii No!l!i Testament, din d!mne'eirea Sa. 2l este
%esia, (a +i!l l!i &!m ne'e! (%(., 17, 61)6.. &in a(est p!n(t de #edere, poate (el mai semnifi(ati#
n!me al l!i Iis!s este B2man!elB, deoare(e a(esta arata (a 2l este Ins!si &!mne'e! #enit in persoana
in mi/lo(!l oamenilor, (a faptele Sale sint fapte ale re#elatiei l!i &!mne'e!. A(easta a fost (redinta
(om!na in popor, (areia Ni(odim ii da e-presie1 BRa0i, stim (a de la &!mne'e! ai #enit in#atator,
nimeni n! poate fa(e a(este min!ni, pe (are le fa(i T!, da(a n! este &!mne'e! (! elB (In, 6, .1. 2l a
mart!risit des(*is 1 B 3o!a #a este data taina imparatiei l!i &!mne'e!B (%(., 7, 11. 2l afirma (a este
nedespartit de Tatal, de la Care #ine si pe Care Il n!meste BA00aB)Parinte, si nedespartit de Sfint!l
&!*, pe Care Il #a trimite (a alt B%in"iietorB (In, 15, .6. 2l Se (onsidera in !nitatea l!i &!mne'e!
)Sfinta Treime, de a(eea nimeni n! poate 'i(e B&omn este Iis!s, de(it in &!*!l SfintB (I Cor., 16, 6.
In !nele din epistolele sale, sfint!l apostol Pa#el a aratat (a Iis!s tre0!ie p!s in le"at!ra n! n!mai (!
istoria popor!l!i e#re!, (i si (! istoria intre"!l!i neam omenes(. 2l este n! n!mai (el fa"ad!it de
profeti si asteptat de popor!l ales, (i si in(oronarea !manitatii si (*iar a (reatiei, (are Il doreste si Il
asteapta de la in(ep!lt!l ei. Cel dintii Adam a fost (reat in #ederea B!ltim!l!iB Adam (Rom., 5, 17 i Col.
6, D)1A, de a(eea intr!parea este o (onse(inta a (reatiei (Col., 1, 1@; 2#r., 1, 6, d!pa (!m opera Sa
istori(a ras(!mparatoare este plinirea si (onse(inta operei Sale (reatoare (Col., 1, 15, 1@, 1?.
Iis!s $ristos a arartat (a esenta misi!nii Sale este mint!irea, o noti!ne 0i0li(a mai #e(*e, (areia 2l ii
da o semnifi(atie no!a, (!prin'atoare 1 B+i!l Om!l!i n)a #enit (a sa piarda s!fletele, (i (a sa le
mint!ias(aB (4( D, 55. In No!l Testament, mint!irea este le"ata de persoana si opera l!i Iis!s
$ristos si (onsta in ad!(erea (redin(ios!l!i la o #iata no!a, in (om!ni!ne (! &!mne'e! in $ristos.
%int!irea inseamna re(!perarea sens!l!i spirit!al si a (ontin!t!l!i plenar al e-istentei 1 BCe)i #a folosi
om!l!i, da(a #a (isti"a l!mea intrea"a, iar s!flet!l sa! il #a pierdeF Sa! (e #a da om!l in s(*im0 pentr!
s!flet!l sa!FB (%t., 17, .6. &a(a pa(at!l este o stare de dimin!are si de de'0inare interioara, (are
#ine din r!pt!ra (om!ni!nii (! &!mne'e! (In, D, 16, 61, mint!irea este o plinatate a e-istentei (are
#ine din *ar!l si i!0irea de &!mne'e!. &e a(eea noti!nea de mint!ire, mai ales in 2#an"*elia d!pa
Ioan, este p!sa in le"at!ra (! o alta noti!ne 0i0li(a si an!me a(eea de #iata. BIn#atator!le 0!n, (e
0ine #oi fa(e, (a sa am #iata #esni(aFB (%t., 1D, 16. Iis!s $ristos este insasi s!rsa #ietii d!mne'eiesti
1 BCa(i pre(!m.Tatal are #iata in Sine, asa I)a dat si +i!l!i sa ai0a in SineB (In, 5, .6. &!mne'e! 4)a
dat pe +i!l Sa! (a l!mea sa ai0a #iata din #iata Sa (In, 6, 16. 2I este (el (e da #iata (In, 5, .1,
pentr! (a Bin 2l lo(!ieste, tr!peste, toata plinatatea d!mne'eiriiB (Col., .., D.
Page (25 of 449
&ar B(alea (are d!(e la #iataB (%t., @, 17 este (alea /ertfei1 Iis!s a aratat (a mint!irea (a si #iata
este !n a(t de /ertfa 1 BCa(i (ine #a #oi sa)si s(ape #iata o #a pierdeB (%t., 16, .5 .
In le"at!ra (! Patimile, rasti"nirea, moartea, in#ierea, l!i Iis!s $ristos, tre0!ie s!0liniate
!rmatoarele aspe(te prin(ipale 1
Iis!s a (!nos(!t dr!m!l #ietii Sale si a fost (onstient (a faptele si destin!l Sa! (In, 1D, 1@ fa( parte
din #oia Tatal!i (4(., .7, 75)7@. 2l ins!si a pre#estit de mai m!lte ori Patima Sa (%t., 16, .1; 1@, ..)
.6; .A, 1@)1D si paral. si a (onsiderat /ertfa (a sin"!ra (ale de a reda #iata ade#arata a(estei l!mi 1
BSi, d!pa (!m %oise a inaltat sarpele in p!stie, asa tre0!ie sa Se )inalte +i!l Om!l!i, (a tot (el (e
(rede in 2l sa n! piara, (i sa ai0a #iata #esni(aB (In, 6, 17; (f. 1., 67. &e a(eea, apostol!l!i Petr! (are
Ii (er!se sa ren!nte la dr!m!l /ertfei ii sp!ne 1 BInapoia %ea, satanoB (%t., 16, .6. &esi fara de
pa(at (I Pt, ., ..).6 desi fara ni(i o #ina in fata a!toritatilor (i#ile (#e'i afirmatia l!i Pilat ) 4(., .6,
17; (f %t, .@, .7; In, 11, 7; 1?, 6?, Iis!s a a((eptat in mod Ii0er si real sa s!fere, (onsiderind (a
moartea Sa este o /ertfa de ispasire ad!sa l!i &!mne'e! pentr! toti oamenii1 B2l a "!stat moartea
pentr! fie(are omB (2#r., ., D.
Iis!s a (!nos(!t sens!l soteriolo"i( al misi!nii Sale si indeose0i #aloarea mint!itoare a /ertfei Sale. 2l
a sti!t (a rost!l intr!parii Sale este a(ela de a eli0era l!mea de pa(at si de a)i da o #iata no!a prin
infrin"erea mortii. 2l a sti!t (a sl!/irea Sa (onsta to(mai in a (*ema pe pa(atosi la mint!ire (%(.. .,
1@, in a (a!ta si a mint!i Boaia (ea pierd!taB (4(.,1D, 1.. &ar 2l a (!nos(!t (a mint!irea n! este (!
p!tinta de(it prin moartea Sa si de a(eea a primit)o de 0!na #oie. &esi !(eni(ii #oia! sa pre"ateas(a
Pastele i!dai(, initiat in 2"ipt, Iis!s a de#enit BPasteleB nostr!, prin (institele 4!i Patimi (I Cor., 5, @.
&e fapt, pe (r!(e se reali'ea'a s(op!l intr!parii Sale 1 BN! tre0!ie, oare, (a $ristos sa patimeas(a
a(estea si sa intre in sla#a Sa FB (4(., .7, .6. %int!irea noastra s)a prod!s in l!pta dire(ta pe (are
Iis!s d!s)o (! moartea, pe (r!(e1 BA(!m este /!de(ata a(estei l!mi; a(!m stapinitor!l l!mii a(esteia
#a fi ar!n(at afaraB (In, 1.. 61.
In Patimile Sale, Iis!s a aratat (a esenta #ietii si a mint!irii (onsta in smerenie, e#la#ie si as(!ltare
desa#irsita fata de &!mne'e!. BIn 'ilele tr!p!l!i Sa!, 2l a ad!s, (! stri"at si (! la(rimi, (ereri si
r!"a(i!ni (atre Cel (e p!tea sa)4 mint!ias(a din moarte si a!'it a fost pentr! e#la#ia Sa si, desi era
+i!, a in#atat as(!ltarea din (ele (e a patimit si desa#irsind!)Se, S)a fa(!t t!t!ror (e)4 as(!lta
pri(ina de mint!ireB (2#r., 5, @)D. Patimile a! fost in a(elasi timp si moment!l prosla#irii Sale.
%omentele din Saptamina %are sint (a niste trepte pe s(ara des(operirii l!i &!mne'e! in tr!p!l l!i
Iis!s.
4!pta (! moartea pe (r!(ea Eol"otei n)a fost !n a((ident sa! o infrin"ere, (i o 0ir!inta. &e a(eea
in#ierea ramine moment!l s!prem al prosla#irii +i!l!i si al re#elatiei d!mne'eirii Sale 1 B&!mne'e! 4)a
in#iat de'le"ind d!rerile mortii, intr!(it n! era (! p!tinta (a 2l sa fie tin!t de eaB (+apte, ...
In#ierea este e#eniment!l (entral (are a de(is (redinta apostolilor in di#initatea l!i Iis!s (%t .?, 1@,
pre(!m si intemeierea Biseri(ii1 B&a(a $ristos n)a in#iat, 'adarni(a este propo#ad!irea noastra,
'adarni(a este si (redinta #oastraB (I Cor., 15, 17. &!pa In#iere, apostolii a! inteles definiti# si
plenar (ine este Iis!s $ristos si (e semnifi(atie are opera Sa. BA(est Iis!s, pe Care &!mne'e! 4)a
fa(!t &omn si $ristosB (+apte, ., 66, a de#enit Bpiatra din (ap!l !n"*i!l!iB (+apte, 7, 1 a Biseri(ii,
popor!l No!l!i 4e"amint, pe (are apostolii a! 'idit)o d!pa Cin(i'e(ime, (a tr!p taini( al &omn!l!i, prin
p!terea &!*!l!i Sfint.
&!pa in#ierea Sa, timp de 7A de 'ile (+apte, 1, 6 Iis!s ramine impre!na (! apostolii sai pe (are ii
pre"ateste pentr! misi!ne in l!me, fa"ad!ind!)le p!terea &!*!l!i Sfint. In a(est rastimp, in (entr!l
Page (26 of 449
predi(ii Sale re#ine tema Imparatiei l!i &!mne'e!, Apostolii a! fost trimisi an!me sa propo#ad!ias(a
apropierea imparatiei l!i &!mne'e! (+apte 1D, ?, &esi"!r, a(ti#itatea apostolilor fa(e parte din
i(onomia &!*!l!i Sfint in Biseri(a, in (are 1is!s le)a in(redintat !n rol !ni( (%t, 17, ?.
2#an"*elist!l 4!(a arata (a timp de patr!'e(i de 'ile d!pa in#iere, Iis!s a ramas impre!na (!
apostolii, in#atind!)i despre imparatia l!i &!mne'e!, in asteptarea trimiterii &!*!l!i Sfint peste ei
(+apte, 1, .)5, Iis!s $ristos sfirseste #iata si a(ti#itatea paminteas(a inaltind!)se (! tr!p!l la (er
(4(., .7, .51; +apte, (D)11, !nde sta de)a dreapta Tatal!i (+apte, ., 66)67. 2l a fa"ad!it apostolilor
Sai (a la sfirsit!l l!mii a(esteia #a #eni iarasi plin de sla#a (II Pt., 6, 7; I In, ., .? Sa /!de(e pe (ei
#ii si pe (ei morti, (are #or in#ia (! tr!p!l odata (! #enirea Sa intr! sla#a, si sa separe pe (ei 0!ni de
(ei rai (%t .5, 61)76; %( @, 6?. &e a(eea, B'i!a &omn!l!iB (Amos, 6, 1? #a fi pentr! !nii 'i!a
/!de(atii (%t 1A, 15; I Cor 6, 16, sa! B'i!a miniei l!i &!mne'e!B (Rom,.., 5, iar pentr! altii B'i!a
eli0erariiB (2f., 7, 6A.
Intor(ind!)se in Ier!salim, apostolii (arora li s)a! alat!rat BfemeileB, %aria, mama l!i Iis!s si fratii
4!i (+apte, 1, 17 si alti !(eni(i ) era! in asteptarea sar0atorii Cin(i'e(imii si a po"oririi &!*!l!i Sfint
(+apte, ., 1, 5. (Cin(i'e(imea era !na din marile sar0atori ale popor!l!i i!de! sta0ilita pentr! a
(omemora primirea 4e"ii pe %!ntele Sinai, (are se pra'n!ia in Ier!salim, in #remea se(eris!l!i, la
(in(i'e(i de 'ile d!pa Pasti, Cin(i'e(imea a de#enit sar0atoare (restina deoare(e a(!m se intimpla
0ote'!l (! &!*!l Sfint as!pra apostolilor (+apte, ., 7 si de(i are lo( intemeierea Biseri(ii (restine,
(a Tr!p al l!i $ristos si templ! al &!*!l!i Sfint.
Pr. Prof. Dr. Ion &ria,
$Di'ionar de 5eologie .rodo/a$, 0I&2&.", &#'#re!i, (98(, pag 2)9-2(6.
Page (27 of 449
IISUS (RISTOS) MANTUITORUL LUMII
)esia * Iisus !ristos si invatatura Sa
A(ti#itatea l!i %esia sa! a %ant!itor!l!i $ristos a fost pre(edata (! p!tin de (ea a l!i Ioan
Bote'ator!l, (are d!(ea #iata de as(et si 0ote'a in Iordan, in asteptarea Cel!i 99mai mare:: de(it el
(4!(a 6, 16, adi(a a %ant!itor!l!i, pe Care 4)a primit si 4)a 0ote'at.
Pentr! predi(a l!i ne(r!tatoare, Ioan Bote'ator!l a fost arestat si in(*is de re"ele Irod Antipa (7
i.d.$r. ) 6D d.$r., fi!l l!i Irod (el %are (6D i.d.$r. ) X 7 i.d.$r. la palat!l %a(*er!s si de(apitat
(%atei 17, 6)1.; %ar(! 6, 16).D; 4!(a 6, 1D. U(eni(ii l!i Ioan s)a! mentin!t (ite#a 'e(i de ani. &intre
ei, a! fost la in(ep!t Apostolii Andrei si Ioan, (are a! !rmat apoi %ant!itor!l!i $ristos (Ioan 1, 6@ si
7A.
%esia sa! %ant!itor!l $ristos este o personalitate !ni(a, fara e"al in istoria omenirii. As!pra #ietii
4!i s)a! s(ris si se s(ri! n!meroase l!(rari si st!dii, a!torii lor interpretind #iata si opera Sa in
f!n(tie de ideile lor istori(e, filo'ofi(e, so(iale, politi(e si e(onomi(e. &e a(eea el este pre'entat rind
pe rind (a !n "inditor, !n filosof, !m moralist, !n idealist #isator, !n reformator, !n #i'ionar.
Pentr! (restini insa, Iis!s $ristos este o persoana di#ino)!mana, este +i!l l!i &!mne'e!, Care s)a
intr!pat din +e(ioara %aria si a #iet!it (a persoana istori(a in timp!l imparatilor romani A!"!st (61
i.d.$r. ) 17 d.$r. si Ti0eri! (17)6@. Istoria n! pre'inta #iata Sa d!mne'eias(a, a(easta fa(ind!)se la
alte dis(ipline teolo"i(e, (i se o(!pa n!mai de #iata Sa omeneas(a.
Iis!s $ristos s)a nas(!t in 'ilele l!i Irod, re"ele I!deii, si ale pro(!rator!l!i roman R!irini!s,
"!#ernator al Siriei, (4!(a ., ., in timp!l imparat!l!i A!"!st!s, (! (iti#a ani inaintea erei (restine, al
(ar!i in(ep!t a fost sta0ilit de &ionisie (el %i( (X 57A ) ori"inar din pro#in(ia romana S(>t*ia %inor
sa! &a(ia Ponti(a (&o0ro"ea in @56 a.U.(.
In "enere, istori(ii a((epta (a Iis!s $ristos s)a nas(!t (! 7 sa! 5 ani mai inainte de @56 a.U.(., si n!
(!m "resit a sta0ilit &ionisie (el %i(.
%ai tir'i!, traditia (restina a fi-at si 'i!a nasterii %ant!itor!l!i $ristos la .5 de(em0rie in fie(are
an.
%venimentele mai insemnate din viata )antuitorului
&in Sfintele 2#an"*elii, (!noastem (a Iis!s $ristos s)a nas(!t in I!deea, la Bet*leem, (! prile/!l !n!i
re(ensamint fa(!t s!0 impart!l A!"!st!s, in timp!l pro(!rator!l!i R!irini!s, (!m am mai sp!s (4!(a .,
.. &in (a!'a por!n(ii re"el!i Irod de a !(ide pr!n(ii din I!dea 99de doi ani si mai /os:: (%atei ., 16,
+e(ioara %aria si 0atrin!l Iosif a! ple(at (! pr!n(!l Iis!s in 2"ipt, de !nde s)a! intors d!pa moartea
l!i Irod si s)a! sta0ilit la Na'aret, in Ealileea (%atei ., 16).6, in timp!l re"el!i Ar*ela!, fi!l l!i Irod
(el %are. 4a #irsta de 1. ani, mer"ind la templ!l din Ier!salim, (! prile/!l sar0atorii Pastel!i, s)a
rata(it de parintii sai si a fost "asit d!pa trei 'ile in templ!l din Ier!salim, in mi/lo(!l in#atatorilor.
&e la Ier!salim, s)a intors (! parintii Sai la Na'aret, !nde a trait pina la #irsta de 6A de ani (4!(a .,
7.)51.
Page (28 of 449
Ipote'ele !nor (er(etatori rationalisti, d!pa (are Iis!s ar fi in#atat inaltele idei pe (are le)a
predi(at, la preotii din 2"ipt, sa! in alte tari (India, sint simple in(*ip!iri, si n! a! ni(i !n temei
istori(.
Iis!s $ristos si)a in(ep!t misi!nea Sa la #irsta de 6A de ani, pe mal!rile Iordan!l!i, n! departe de
(om!nitatile esenienilor, printre !(eni(ii l!i Ioan Bote'ator!l. Primii Sai dis(ipoli a! fost dis(ipolii l!i
Ioan Bote'ator!l, (a Ioan si Andrei (Ioan 1, 6@ si 7A.
Cind Iis!s afla de arestarea si moartea Sfint!l!i Ioan Bote'ator!l de (atre Irod Antipa, se retra"e in
Ealileea, !nde in(epe sa in#ete in orasele din /!r!l la(!l!i E*eni'aret, n!mit si %area Ealileei sa!
%area Ti0eriadei si in tin!t!l &e(apolis, adi(a tin!t!l (elor 'e(e (etati, !nde pe lin"a i!dei, se afla! si
"re(i. 2l si)a ales doispre'e(e Apostoli si in#ata in 'ilele Sa0at!l!i in sina"o"ile i!deilor. Iis!s se
adresea'a de preferinta oamenilor simpli, (elor !mili si 0olna#i1 or0i, paraliti(i, leprosi, indra(iti,
pre(!m si #amesilor, (art!rarilor si farseilor in sina"o"i, pe dr!m!ri, in satele si orasele din Ealileea,
I!deea si Samaria.
&!rata a(ti#itatii p!0li(e a %ant!itor!l!i n! este si"!r (!nos(!ta din (a!'a deose0irii dintre
2#an"*elistii sinopti(i %atei, %ar(! si 4!(a, (are #or0es( de !n sin"!r Paste, si 2#an"*elist!l Ioan
(are #or0este de trei Paste la (are a parti(ipat 2l, (eea (e arata (a a(ti#itatea Sa a d!rat peste trei
ani.
&!pa datele (ele mai pro0a0ile, re'!lta (a Iis!s $ristos a trait mai m!lt de 66 de ani, (it se (rede in
mod o0isn!it, an!me 65)66 de ani, so(otind data nasterii 4!i in @7D)@7? a.U.(., iar data mortii in an!l
@?6 a.U.(. sa! si (e#a mai m!lt, da(a se #a fi nas(!t inainte de @7? a.U.(.
&in a(ti#itatea mesiani(a a l!i Iis!s $ristos, 2#an"*elistii a! retin!t1 0ote'!l 4!i de (atre Ioan in
apele Iordan!l!i (%atei 6, 16, 1@, %ar(! 1, D)11, (*emarea Apostolilor (%atei 1A, propo#ad!irea Sa
insotita de min!ni in Ealileea, I!deea si Ier!salim, intrarea Sa tri!mfala in Ier!salim, prinderea,
/!de(area, (ondamnarea, rasti"nirea pe (r!(e, moartea, in#ierea si inaltarea 4!i. In #reo trei ani de
misi!ne p!0li(a, Iis!s $ristos a desfas!rat o a(ti#itate e-traordinara (a in#atator, profet si fa(ator
de min!ni, (are, pe de o parte a fa(!t o impresie p!terni(a as!pra popor!l!i, iar pe de alta a stirnit
!ra (ond!(atorilor reli"iosi ai i!deilor.
In (ele din !rma, Iis!s $ristos a fost arestat din ordin!l pro(!rator!l!i roman Ponti! Pilat (.6)66
d.$r., la insti"atiile (ond!(atorilor i!dei si /!de(at de marele ar*iere! Caiafa si de Sinedri!l i!deilor.
3ina (are s)a ad!s l!i Iis!s $ristos de (ond!(atorii i!dei este reli"ioasa si politi(a. 2l este a(!'at de
0lasfemie, pentr! (a S)a de(larat pe Sine +i! al l!i &!mne'e!. Iata (!#intele lor1 99Pentr! l!(r! 0!n
n! ar!n(am (! pietre as!pra Ta, (i pentr! *!la si pentr! (a T!, om fiind, Te fa(i pe Tine &!mne'e!::
(Ioan 1A,66. Intr)ade#ar, %ant!itor!l a de(larat1 99&e la &!mne'e! am iesit si am #enit:: (Ioan ?, 7.
si 992! si Tatal !na sintem:: (Ioan 1A, 66. Totodata a fost a(!'at (a s)a fa(!t pe Sine 99re"ele
i!deilor:: (Ioan 1?, 66)6@; 1D).., (eea (e in o(*ii (ond!(atorilor i!dei (onstit!ia o mare teama
politi(a.
Cond!(atorii i!deilor se temea! foarte m!lt de romani, sa n! le nimi(eas(a tara si neam!l si afirma!1
99&e)4 #om lasa asa, toti #or (rede in 2l si #or #eni romanii si ne #or l!a si lo(!l si neam!l:: (Ioan 11,
7?. &e a(eea, d!pa opinia marel!i ar*iere! Caiafa, 99 este mai de folos sa moara !n om pentr! popor,
de(it sa piara tot neam!l:: (Ioan 11, 5A. Astfel s)a a/!ns la (ondamnarea l!i Iis!s $ristos la moarte
prin rasti"nire pe (r!(e, s!0 re"ele I!deii Irod Antipa, fi!l l!i Irod (el %are.
Page (29 of 449
Invatatura Lui. Iis!s $ristos a #or0it si a l!(rat in n!mele, (! a!toritatea si p!terea l!i &!mne'e!
Tatal, a mart!risit inaintea Apostolilor si a oamenilor misi!nea 4!i d!mne'eias(a, a a#!t o #iata morala
de o (!ratie si inaltime !ni(a si in(ompara0ila. 2l a dat in#at!ri s!0lime in (!#inte, para0ole si ima"ini
de o simplitate, sin(eritate, adin(ime, fr!m!sete si intelep(i!ne s!pranat!rala. In#atat!ra 4!i n)a
fost depasita si n! poate fi depasita de ni(i !na dintre reli"iile nat!rale ale l!mii, sa! de #re!n alt
sistem de "indire reli"ios, ea fiind de ori"ine d!mne'eias(a, re#elata.
2#an"*elia, adi(a 3estea (ea 0!na, propo#ad!ita de Iis!s $ristos este !n mesa/ reli"ios si moral, n!
so(ial, politi( sa! e(onomi(. Prin in#atat!ra Sa, %ant!itor!l !rmareste mint!irea om!l!i, (are
inseamna (!ratirea si eli0erarea l!i de pa(ate, resta!rarea firii !mane, reinnoirea, sfintirea si
ind!mne'eirea om!l!i.
Ideea (entrala a propo#ad!irii %ant!itor!l!i este 99Imparatia l!i &!mne'e!::sa! 99Imparatia
(er!rilor:: (%atei 6, .; 7, 1@; 1A, @; %ar(! 1, 15. A(easta imparatie este inteleasa (a o no!a ordine
reli"ioasa si morala a l!mii. Prin (redinta intr)!n sin"!r &!mne'e! spirit!al si ne#a'!t, prin
respe(tarea #irt!tilor morale si a por!n(ilor di#ine, om!l poate do0indi m!lt!mirea si feri(irea, (*iar
din timp!l #iet!irii pamaintesti, iar in #iata de din(olo, mint!irea si feri(irea #esni(a. In imparatia
(er!rilor, #or intra toti (ei (e (red in Iis!s $ristos si in pre(eptele 4!i, se renas( 99din apa si din
&!*:: (Ioan 6, 5, se s(*im0a s!fleteste si traies( o #iata reli"ioasa morala no!a si (!rata.
&esi Iis!s a predi(at i!deilor, in#atat!ra l!i are (ara(ter !ni#ersal, fiind destinata intre"ii l!mi. 2l
ins!si ne in(redintea'a1 99Si se #a propo#ad!i 2#an"*elia a(easta a imparatiei in toata l!mea spre
mart!rie la toate neam!rile:: (%atei .7, 17. A(est !ni#ersalism reli"ios, asa (!m l)a #estit
%ant!itor!l, era o no!a (on(eptie, (a si toate marile ade#ar!ri re#elate de 2l.
In no!a reli"ie, ideea e-istentei !n!i sin"!r &!mne'e! spirit!al, ne#a'!t, inefa0il si infinit este
esentiala. 2-ista !n sin"!r &!mne'e! ade#arat in trei persoane sa! ipostas!ri1 Tatal, +i!l si &!*!l
Sfint, (are formea'a Treimea (ea de o fiinta si nedespartita. Ideea de &!mne'e! este m!lt adin(ita
prin in#atat!ra l!i Iis!s $ristos si ea atin"e (ea mai inalta treapta a re#elatiei di#ine.
Prin +i!l Sa!, prin &omn!l Iis!s $ristos, (are a im0ra(at (*ip de om, &!mne'e! Tatal S)a fa(!t
(!nos(!t oamenilor.
Iis!s $ristos Si)a afirmat d!mne'eirea Sa n! n!mai prin (!#intele si in#atat!ra Sa, (i mai ales prin
faptele, min!nile si profetiile Sale. %in!nea (ea mai mare, (are a (onfirmat (a 2l este (! ade#arat
+i!l l!i &!mne'e!, este in#ierea Sa din morti. &e asemenea, propriile Sale profetii (onfirma
d!mne'eirea Sa.
In in#atat!ra (restina este impli(ata si (on(eptia despre om, antropolo"ia, (are sta in strinsa le"at!ra
(! (on(eptia despre &!mne'e!. Sfinta S(ript!ra in#ata (a om!l a fost (reat de &!mne'e! 99d!pa
(*ip!l si asemanarea Sa:: (+a(. 1, .@, (a implinire si desa#irsire a intre"ii (reatii. C*ip!l l!i &!mne'e!
din fiinta om!l!i orientea'a om!l spre ind!mne'eire, iar dreptii (are traies( #iata (!rata si sfinta se
fa( 99 partasi firii d!mne'eiesti:: ) (II Petr! 1, 7. 99 Ca(i stim (a
at!n(i (ind se #a arata Iis!s, ne in(redintea'a Sf. Apostol Ioan, #om fi asemenea 4!i, fiind(a Il #om
#edea pre(!m este:: (I Ioan 6, ..
In morala, 2#an"*elia l!i Iis!s $ristos ad!(e o innoire si !n pro"res tot atit de mare. Prin(ipi!l si
temei!l raport!rilor dintre oameni este i!0irea, iar semenii nostri de#in prin i!0ire fratii nostri.
Page (3) of 449
Iu*irea este (ea mai mare por!n(a data de Iis!s $ristos si (ea mai mare reali'are a #ietii (restine1
i!0irea fata de &!mne'e!, (a Tatal (eres( al t!t!ror oamenilor, si i!0irea de oameni (a fii ai l!i
&!mne'e! si frati ai nostri. 99Sa i!0esti pe &omn!l &!mne'e!l ta!, sp!ne &omn!l nostr! Iis!s $ristos,
(! tot s!flet!l ta! si (! tot (!"et!l ta!. A(easta este marea si (ea dintii por!n(a. Iar a do!a, la fel (!
a(easta1 sa i!0esti pe aproapele ta! (a pe tine ins!ti:: (%atei .., 6@ ) 6D; %ar(! 1., .D)61; 4!(a 1A,
.@.
&!pa mart!ria Sfint!l!i Apostol Ioan, 99dra"ostea este de la &!mne'e!... (a(i &!mne'e! este i!0ire.
Noi i!0im pe &!mne'e!, fiind(a 2l ne)a i!0it (el dintii:: (I Ioan 7, @)?, 1D.
Iis!s $ristos a ad!s n! n!mai ideea de i!0ire a aproapel!i nostr!, (i a si dat pilda d!mne'eias(a a !nei
#ieti de i!0ire, 0!natate, iertare si (!ratie s!fleteas(a, la (are fie(are tre0!ie sa na'!ias(a, spre
desa#irsirea sa.
Astfel, Iis!s $ristos a !nit strins (redinta si fapta, reli"ia si morala. Prin (on(eptia Sa spirit!alista,
prin a((ent!area nem!ririi om!l!i si a rasp!nderii l!i inaintea l!i &!mne'e!, prin (!ratirea si
intensifi(area sentiment!l!i reli"ios si moral, prin (on(eptia despre &!mne'e! si om, Iis!s $ristos a
ridi(at (onsidera0il sens!l si #aloarea reli"iei si a lar"it ori'ont!l ei (a reli"ie re#elata, d!mne'eias(a.
Pr. Prof. Dr. Ioan "am#rean#,
$I!oria &i!eri'ea!'a 8ni%er!ala$, &#'#re!i, (992, pag. (9-23.
Page (3( of 449
!ETLEEM
In dimineata 'ilei !rmatoare mer"em in oras!l Betleem, (ale de n!mai 1A ,m la s!d de Ier!salim. O
0!(!rie d!*o#ni(eas(a de taina se odi*neste in inimile noastre. Ne (*eama Betleem!lM Ne (*eama
pastorii si ma"iiM Ne (*eama in"erii sa ne in#ete a (anta. Ne (*eama +e(ioara %aria, (! Pr!n(!l Iis!s
in 0rate, sa ne in#ete taina as(!ltarii; ne (*eama 0atran!l Iosif sa ne in#ete a ta(ea si a la!da pe
$ristos &omn!l, Care S)a intr!pat pentr! mant!irea noastra. Ne (*eama Pestera Betleem!l!i sa ne
in#ete dra"ostea Preasfintei Treimi si smerenia +i!l!i l!i &!mne'e!.
Betleem, Cra(i!n, (olinde, Nasterea &omn!l!i, ma"i, pastori, in"eri (are (anta si +e(ioara %aria (!
Pr!n(!l Iis!s (!l(at in iesle, s!nt (ele dintai (!#inte din Sfanta 2#an"*elie pe (are ni le)a! rostit
mamele noastre. S!nt (ele mai sfinte (!#inte (are s)a! intiparit adan( in memoria si in inimile noastre.
Pentr! noi, romanii, (are #enim din tarea nem!ritoarelor (olinde de Cra(i!n, (!#ant!l Betleem are o
re'onanta (! tot!l sa(ra. 2l e-prima mai m!lt de(at ori(e alt oras din Tara Sfanta i!0irea l!i
&!mne'e! pentr! l!me, smerenia Pr!n(!l!i Iis!s, ne#ino#atia pr!n(ilor martiri si as(!ltarea pastorilor
(redin(iosi, a ma"ilor p!rtatori de dar!ri, a in"erilor din (er, a +e(ioarei, a drept!l!i Iosif si a t!t!ror
(restinilor. Betleem!l (! toate impre/!rimile l!i are m!lte semnifi(atii pentr! s!flet!l atat de sensi0il
al roman!l!i. Popor pasni(, adan( le"at de $ristos, de Biseri(a, de m!nti, de nat!ra, de t!rmele de oi,
de (olinde, de flori si de (er!l seninM &esi a tre(!t prin atatea drame in istoria sa, popor!l roman a
ramas tot asa de (redin(ios, 0land, linistit si plin de speranta. &e a(eea si Betleem!l, (! pestera, (!
+e(ioara, (! Pr!n(!l Iis!s, (! ma"ii, (! pastorii si in"erii (are (anta, a! atitea semnifi(atii pentr!
s!fletele noastre.
C! a(este simtaminte in inimi ne !r(am in a!to0!'!l de Betleem si pornim din Ier!salim spre Cetatea
l!i &a#id. 4a (ati#a ,ilometri se o0ser#a in partea stan"a o #e(*e manastire ortodo-a fortifi(ata.
2ste %anastirea Sfant!l Ilie sa! %ar 2li>as, din se(ol!l al 3)lea, intemeiata de C!#ios!l Anastasie.
&!pa traditie, ai(i ar fi poposit p!tin Sfant!l prooro( Ilie, in dr!m spre %!ntele $ore0. In pre'ent se
ne#oies( trei (al!"ari in a(easta manastire. P!tin mai inainte se #ede o (onstr!(tie #e(*e din lespe'i
de piatra, (! 0olta orientala. 2ste mormant!l Ra*ilei, sotia patriar*!l!i Ia(o#, (are ne aminteste de
(ei 17.AAA de pr!n(i martiri !(isi de Irod.
Iata, se #ede Betleem!lM Betleem!l, Cetatea l!i &a#id. Betleem!l, patria si lo(!l de nastere al
&omn!l!i nostr! Iis!s $ristos. Betleem!l (are a innoit intrea"a l!meM Pri#it de departe, Betleem!l (!
(asele sale al0e, ase'ate in forma de amfiteatr! (! fata spre rasarit, pare !n 0!(*et de flori al0e,
(o0orat din (er pe aripi de in"eri. Orasel!l mltimilenar, le"at atat de 3e(*i!l (at mai ales de No!l
Testament prin Nasterea &omn!l!i si %ant!itor!l!i l!mii. &eas!pra l!i a! (antat in"erii a(ea
nem!ritoare (antare1 Sla#a intre (ei de s!s l!i &!mne'e! si pe pamant pa(e, intre oameni 0!na#oireM
(4!(a ., 17. A(easta este (el mai fr!mos imn al pa(ii, al impa(arii noastre (! &!mne'e!. 2ste (el
dintai (olind (antat pe pamantM
Ne !itam (! m!lta (!(erni(ie spre Betleem. 2ste ase'at pe (oline domoale de piatra. I(i)(olo se inalta
t!rle de 0iseri(i, (*iparosi, maslini, e!(alipti si m!lte flori. &e /!r)impre/!r se intind (amp!ri
(!lti#ate, "radini (! #ita)de)#ie, porto(ali si lamai. &in(olo de Betleem, spre s!d)est, se #ad (!lmile de
(!loare "ri)ros(ata ale m!ntilor Ealaad!l!i si %oa0!l!i. Pe #arf!rile lor ni(i !n fel de #erdeata, ni(i o
lo(!inta omeneas(a. &!pa a(este (oline p!stii se #ede depresi!nea %arii %oarte.
Page (32 of 449
Intram in Betleem. Un oras mi( si dest!l de (!rat (e n!mara pana la 6A.AAA de lo(!itori, dintre (are
ma/oritatea s!nt ara0i. Intre0am de Biseri(a Nasterii l!i $ristos. Atat pestera in (are S)a nas(!t
&omn!l, (at si 0iseri(a inaltata deas!pra ei, se afla in partea de rasarit a oras!l!i.
Biserica Nasterii omnului
S!ntem in fata marii Biseri(i a Nasterii &omn!l!i nostr! Iis!s $ristos. 2ste (ea mai #e(*e si mai
ori"inala 0iseri(a (restina din Tara Sfanta. In fata ei se afla !n lo( li0er, (a !n fel de piata, pa#ata (!
dale de piatra. In partea dreapta se inalta 0iseri(a armeana. In partea stan"a, spre nord, se ridi(a o
(ladire mare a (al!"arilor fran(is(ani, !n fel de *otel pentr! pelerini, (! (*ilii pentr! (al!"ari si o
0iseri(a in(*inata Sfintei 2(aterina. Iar drept inainte, spre rasarit, se #ede marea Biseri(a a Nasterii
&omn!l!i, din #ea(!rile I3)3I, ridi(ata deas!pra Sfintei Pesteri. Intrarea se fa(e pe o !sa foarte
/oasa si in"!sta, dinspre ap!s. +a(em trei in(*ina(i!ni fata !sii, ne ple(am si intram. Prima in(apere
este !n fel de prid#or lar", n!mit atri!m. Apoi a do!a in(apere tot asa de mi(a si iata)ne in marea
Biseri(a a Nasterii l!i $ristosM
Sla#a Tie, %ant!itor!le, (a ne)ai in#redni(it in #iata a(easta pamanteas(a sa (al(am (! pi(ioarele
noastre pa(atoase pe a(est lo( asa de sfant, !nde s)a l!(rat taina mant!irii neam!l!i omenes(M Sla#a
Tie, %ant!itor!le, (a ne)ai 0ine(!#antat sa a/!n"em si ai(i la Betleeem. In#redni(este)ne sa ne
in(*inam si in pestera in (are Te)ai nas(!tM
Pri#im (! e#la#ie interior!l 0iseri(ii. 2ste (! tot!l di#in si maret, pe mas!ra (redintei marilor imparati
0i'antini. In total, l!n"imea 0iseri(ii este de 6A metri si latimea de 6A. Prima 0iseri(a a fost
(onstr!ita, ai(i, de Sfanta Imparateasa 2lena, in an!l 6.6. &!pa do!a se(ole, in an!l 561, marele
imparat I!stinian a modifi(at si infr!m!setat a(easta 0iseri(a, pastrand in (ea mai mare parte prim!l
la(as. Biseri(a 'idita de Sfanta 2lena se (omp!nea dintr)!n atri!m (pronaos, !n naos, (omp!s din
(in(i na#e lo"it!dinale spri/inite pe stalpi de marm!ra, si altar!l poli"onal, ridi(at (*iar deasp!ra
Sfintei Pesteri. Pardoseala era impodo0ita (! mo'ai(!ri de mare (alitate artisti(a, (! moti#e florale
(restine.
Imparat!l I!stinian a impartit atri!m!l in do!a in(aperi1 prid#or si narte- (pronaos, am0ele dest!l de
mi(i. Naos!l propri!)'is este (el din an!l 6.6, l!n" de peste 7A de metri, format din (in(i na#e
lon"it!dinale, d!pa #e(*i!l tip 0a'ili(al. Na#ele laterale se spri/ina pe patr! rand!ri de (oloane de
marm!ra rosie, in n!mar de 77 N (ate 11 (oloane in fie(are rand. 4a /!matatea naos!l!i se !r(a (ate#a
trepte si se a/!n"e in fata Sfant!l!i Altar. Tot I!stinian (el %are a transformat #e(*i!l altar
poli"onal intr)!n altar (! trei a0side. A0sida (entrala este altar!l propri! 'is al ortodo(silor. A0sida
din dreapta este pre#a'!ta (! !n al doilea altar ortodo-, mai mi(. Iar a0sida din stan"a are !n altar
(are apartine Biseri(ii Armene. &in am0ele a0side se (o0oara pe trepte in pestera.
Peste mo'ai(!l primei 0iseri(i, I!stinian a p!s dale mari de marm!ra, iar peretii i)a impodo0it (!
mo'ai(!ri de rara fr!m!sete. In sapat!rile din !ltimele de(enii s)a! des(operit porti!ni mari din
mo'ai(!l 0iseri(ii 'idita de Sfanta 2lena, pe (are le)am admirat si noi. In timp!l marii in#a'ii a
persilor din an!l 617, (ond!sa de $osroe, a! fost distr!se definiti# in Palestina s!te de 0iseri(i
(restine de (ea mai mare importanta. N!mai 0iseri(a din Betleem a s(apat din mainile lor. Ca(i, #a'and
pi(tati pe pereti pe (ei trei ma"i in *aine persane si as(!ltand r!"amintile (al!"arilor sl!/itori, a!
ren!ntat s)o mai distr!"a. Pe #remea primei (r!(iade (1AD6)1ADD, Biseri(a Nasterii &omn!l!i a fost
l!ata de la ortodo(si si data in mainile (atoli(ilor impre!na (! Sfanta Pestera. A(easta nedreptate a
d!rat se(ole de)a rand!l. &ar in an!l 1@5@ Biseri(a Sfintei 2lena si a l!i I!stinian a fost data din no!
in posesia ortodo(silor. Tot at!n(i (atoli(ii a! fost indepartati si din Sfanta Pestera, pe (are o
Page (33 of 449
o(!pasera in mod silni(. &!pa a(easta data, (atoli(ii si)a! (onstr!it o alta 0iseri(a in partea de nord,
alat!ri de marea (atedrala ortodo-a.
In pre'ent Biseri(a Nasterii &omn!l!i se pre'inta tot atat de mareata si imp!natoare (a a(!m 16AA
de ani, fiind 0ine resta!rata, intretin!ta (!rat si impodo0ita (a o mireasa. Interior!l pastrea'a
mireasma 0ine(!#antata a primelor #ea(!ri (restine. Admiram mo'ai(!rile milenare, (atapeteasma
s(!lptata si a!rita, poli(andrele si (andelele, in n!mar de 57, (are atarna de ta#ane. Admiram 0olta
0iseri(ii (are este l!(rata artisti( in lemn, d!pa #e(*i!l stil 0a'ili(al. Ne in(*inam (! e#la#ie in Sfant!l
Altar si la i(oane, pe (are le)a! sar!tat atatea "eneratii de (redin(iosi si pelerini din toata l!mea.
Sla#a Tie, +i!le al l!i &!mne'e!, pentr! a(est d!mne'eies( altar, !nde Te)ai nas(!t din +e(ioara
%aria pentr! a noastra mant!ireM Sla#a Tie, Iis!se $ristoase, pentr! +e(ioara din (are Te)ai nas(!t,
pentr! Sfanta 2lena (are Ti)a in(*inat a(est la(as, pentr! (!#iosii (al!"ari (are a! sl!/it ai(i (! fri(a
de &!mne'e!, pentr! toti (ei (e s)a mant!it in n!mele Ta!...M
Sar!tam i(oanele imparatesti din (atapeteasma. Toate s!nt #e(*i si im0ra(ate in ar"int. Ne in(*inam
si la i(oanele fa(atoare de min!ni, (e se afla in a0sida din dreapta N i(oana %ai(ii &omn!l!i (! Pr!n(!l
si i(oana Sfant!l!i Ni(olae. Apoi stam de #or0a (! Parintele Ieronim, !n (al!"ar (! (*ip 0land si
l!minos. Sfintia sa ne sp!ne (a in marea 0iseri(a se fa(e 4it!r"*ie n!mai &!mini(a si in sar0atori, iar
in (elelalte 'ile se sa#arses( o0isn!itele la!de. 4it!r"*ia 'ilni(a se fa(e n!mai in Sfanta Pestera,
dimineata intre orele 5,6A)@. In sar0atori se fa(e (on(omitent 4it!r"*ie, atat in Pestera, (at si in
(atedrala.
C! "and!l la Sfanta +e(ioara si la Pr!n(!l Iis!s (!l(at in iesle, ne pre"atim sa ne in(*inam in Sfanta
Pestera.
+estera Nasterii lui !ristos
&!pa (e aprindem (ate#a l!manari de (eara ad!se din tara, (o0oram treptele de piatra din a0sida
dreapta si intram in Sfanta Pestera. Ai(i (adem (! fata la pamant si ne r!"am.
Sla#a Tie, %ant!itor!le, (a Te)ai milosti#it de neam!l nostr! omenes(M Sla#a Tie, +i!le al l!i
&!mne'e!, (a Ti)ai l!at tr!p din tr!p!l +e(ioarei %aria, (a sa ind!mne'eiesti tr!p!l nostr! (el
'dro0it. Sla#a Tie, Iis!se $ristoase, (a ai(i, in a(easta pestera de taina, Te)ai desertat de sla#a
d!mne'eirii, (a sa ne im0ra(i pe noi intr! sla#a. Sla#a Tie, B!n!le, (a ai(i Te)ai (o0orat intre oameni,
(a sa)I ridi(i la (instea (ea dintai. Sla#a Tie, pentr! d!mne'eias(a Ta dra"osteM Sla#a Tie, pentr!
marea smerenieM Sla#a Tie, pentr! intr!pare, pentr! ne"raitele Tale /!de(ati, pentr! toata taina
ras(!mpararii neam!l!i omenes(M Sla#a Tie, %ant!itor!le, pentr! +e(ioara %aria si pentr! 0atran!l
Iosif, (are a sl!/it (! (redinta pe +e(ioaraM Sla#a Tie, pentr! (ei trei ma"i ad!(atori de dar!ri, pentr!
stea!a (are Ti)ai sl!/it, pentr! pr!n(ii (are Te)a! mart!risit, pentr! stramos!l Ta! &a#id si pentr!
(etatea Betleem, (a de mare (inste s)a! in#redni(it. Sla#a Tie, pentr! Sfanta Pestera (are Te)a
adapostit, pentr! taina (ea mare a intr!parii Tale, pentr! ne"raita semrenie, pentr! nem!ritoarea
0!(!rie (are a! i'#orat l!mii din a(easta pestera. Pentr! toate, sla#a TieM
Cantam in "en!n(*i 2#an"*elia Nasterii l!i $ristos1
In 'ilele a(elea a iesit por!n(a de la Ce'ar!l A!"!st sa se ins(rie toata l!meaJ Si se d!(ea! toti sa se
ins(rie, fie(are in (etatea sa. Si s)a s!it si Iosif din Ealileea, din Cetatea Na'aret, in I!deeea, in
(etatea l!i &a#id, (are se (*eama Betleem, pentr! (a el era din (asa si din neam!l l!i &a#id, (a sa se
ins(rie impre!na (! %aria (ea lo"odita (! el, (are era insar(inata. &ar pe (and era! ei a(olo, s)a!
Page (34 of 449
implinit 'ilele (a ea sa nas(a. Si a nas(!t pe +i!l Sa!, Cel Un!l Nas(!t, si 4)a infasat si 4a (!l(at in
iesle, (a(i n! mai era lo( pentr! ei in (asa de oaspeti. Si in tin!t!l a(ela era! pastori, stand pe (amp si
fa(and de stra/a noaptea impre/!r!l t!rmei lor. Si iata in"er!l &omn!l!i a stat lan"a ei si sla#a
&omn!l!i a stral!(it impre/!r!l lor, si ei s)a! infri(osat (! fri(a mare. &ar le)a 'is in"er!l1 N! #a
temeti, (a(i iata #a 0ine#estes( #o!a 0!(!rie mare, (are #a fi pentr! tot popor!l. Ca(i #i S)a nas(!t
asta'i %ant!itor, Care este $ristos &omn!l, in (etatea l!i &a#id. Si a(esta #a #a fi semn!l1 #eti "asi
!n Pr!n( infasat (!l(at in iesle. Si deodata s)a #a'!t, impre!na (! in"er!l, m!ltime de oaste (ereas(a,
la!dand pe &!mne'e! si 'i(and1 Sla#a intr! (ei de s!s l!i &!mne'e!, si pe pamant pa(e intre oameni
0!na#oireM Iar d!pa (e in"erii a! ple(at de la ei la (er, pastorii #or0ea! !nii (atre altii1 Sa mer"em dar
pana la Betleem si sa #edem (!#ant!l a(esta (e s)a fa(!t, pe (are &omn!l ni l)a fa(!t (!nos(!t. Si
"ra0ind!)se, a! #enit si a! aflat pe %aria si pe Iosif si pe pr!n( (!l(at in iesle. Si #a'and!)4, a! #estit
(!#ant!l "rait lor despre a(est Copil. Iar %aria pastra toate a(este (!#inte, p!nand!)le in inima sa. Si
s)a! intors pastorii, sla#ind si la!dand pe &!mne'e! pentr! toate (ate a!'isera si #a'!sera, pre(!m li
se sp!sese (4!(a ., 1).A.
Iar da(a S)a nas(!t Iis!s la Betleem!l I!deii, in 'ilele l!i Irod, re"ele, iata ma"ii de la rasarit a!
#enit la Ier!salim, intre0and1 Unde este re"ele i!deilor, Cel (e S)a nas(!tF Ca(i am #a'!t stea!a 4!i
la rasarit si am #enit sa ne in(*inam 4!i. Si a!'ind, re"ele Irod s)a t!l0!rat si tot Ier!salim!l
impre!na (! dans!lJ At!n(i Irod a (*emat in as(!ns pe ma"i si a aflat de la ei lam!riri in (e #reme s)a
aratat stea!a. Si trimitand!)i la Betleem, le)a 'is1 %er"eti si (er(etati (! de)amamn!nt!l despre
Pr!n( si da(a Il #eti afla, #estiti)mi si mie, (a, #enind si e!, sa ma in(*in 4!i. Iar ei, as(!ltand pe re"e,
a! ple(at si iata, stea!a pe (are o #a'!sera la rasarit mer"ea inaintea lor, pana (e a #enit si a stat
deas!pra !nde era Pr!n(!l. Iar ei, #a'and stea!a, s)a! 0!(!rat (! 0!(!rie mare foarte. Si intrand in
(asa, a! #a'!t pe Pr!n( impre!na (! %aria, mama 4!i, si (a'and la pamant, s)a! in(*inat 4!i, si
des(*i'and #isteriile lor, I)a! ad!s 4!i dar!ri1 a!r, tamaie si smirna. Apoi, l!and instiintare in #is sa n!
se mai intoar(a la Irod, pe alta (ale s)a! d!s in tara lor.... (%atei ., 1)1..
Ai(i, in a(easta pestera mi(a si ne0a"ata in seama, S)a smerit +i!l l!i &!mne'e!, pentr! noi oamenii si
pentr! a noastra mant!ire. In a(easta pestera nelo(!ita S)a intr!pat +i!l l!i &!mne'e!, (a sa impa(e
pe oameni (! &!mne'e!M In a(easta pestera, alat!ri de #itele (ele ne(!#antatoare, S)a smerit $ristos
C!#ant!l, (a sa ne s(oata pe noi, pa(atosii, din starea (ea do0ito(eas(a in (are ne aflam. Ai(i s)a #a'!t
fata (atre fata, &!mne'e! (! om!l, (er!l (! pamant!l, $ristos (! Adam, Pr!n(!l (! +e(ioara, Stapan!l
(! ro0!l. Ai(i s)a atins fo(!l de materie si n! s)a mist!it. Ai(i s)a atins fo(!l de materie si n! s)a
mist!it. Ai(i s)a atins &!mne'e! de om si l)a ind!mne'eit. Ai(i S)a odi*nit Iis!s Pr!n(!l in 0ratele
+e(ioarei %aria si prin ea toate 0ratele mamelor le)a sfintit si neas(!ltarea 2#ei a #inde(at)o. Cer!l a
dat stea!a, pamant!l a oferit pestera. &!mne'e! a dat pe +i!l, om!l a dat pe +e(ioara; templ!l a dat
pe 0atran!l Iosif, #itele a! oferit ieslea (! paie, i!deii a! dat pe pastorii oilor, l!na a pi(!rat l!mina,
noaptea a in#al!it in ne(!prins taina Intr!parii. Si asa s)a sa#arsit taina impa(arii om!l!i (! &!mne'e!
prin impre!na l!(rarea (elor (eresti (! (ele pamantesti, prin ne"raita smerenie si topire in
d!mne'eias(a &ra"osteM Uimiti de a(easta desertare a d!mne'eirii pe pamant, de a(easta di#ina
impa(are, in"erii s)a! (o0orat printre oameni si de 0!(!rie a! in(ep!t a (anta si a! in#atat si pe
oameni sa (ante maririle l!i &!mne'e!. Ca !nde este impa(are, a(olo este mant!ire, a(olo este 0!(!rie
si (antare. Si asa s)a nas(!t Biseri(a si sl!/0ele si (olindele. Asa s)a! in#atat oamenii de la in"eri sa se
roa"e, sa (ante si sa sla#eas(a pe &!mne'e!. &in a(est (eas, in"erii (anta (! noi, plan" pentr! noi, se
roa"a pentr! noi si impre!na (! noi ne in#ata a (anta, a ne r!"a, a i!0i si a plan"e. Ne in#ata taina
mant!irii si a 0!(!riei d!mne'eieistiM
Sla#a Tie, %ant!itor!le, pentr! d!mne'eias(a Nasterea TaM Sla#a Tie, pentr! +e(ioara %aria si
pentr! 0atran!l Iosif; pentr! in"erii (are ne)a! in#atat a (anta, pentr! pastorii (are ne)a! deprins a
Page (35 of 449
Te (a!ta, pentr! ma"ii (are ne)a! in#atat sa)Ti ad!(em dar!riM Sla#a Tie, pentr! stea!a (er!l!i si
pestera pamant!l!iM Pentr! toate, sla#a TieM
Cala!'iti de stea!a sfintei (redinte #enim de departe, din tara Carpatilor, sa ne in(*inam Tie,
%ant!itor!le, in Pestera Betleem!l!i. Te)am intalnit in Na'aret!l Ealileii, as(!ltand de Iosif si %aria.
Te)am intalnit la Iordan, (erand 0ote'!l de la Ioan. Te)am intalnit pe %!ntele Ta0or!l!i im0ra(at in
#esmant de l!mina. Apoi Te)am intalnit la Cina (ea de Taina si pe %!ntele Sion, in#atand pe !(eni(ile
tainele mant!irii. Am mers d!pa Tine, noaptea, in Eradina E*etsimani, si am in#atat de la Tine,
%ant!itor!l nostr!, a ne r!"a si a ne smeri, a ra0da si a s!feri, a ierta si a ne /ertfi pentr! n!mele
Ta!. Te)am #a'!t prins de oameni, /!de(at, (ondamnat si rasti"nit pe Eol"ota si in"ropat s!0 pamant.
&ar Te)am #a'!t si in#iat, im0ra(at in l!mina, si inaltat (! sla#a la (er!ri, (a !n &!mne'e! si
%ant!itor.
A(!m, (ala!'iti de a(eeasi stea, am #enit si in Pestera din Betleem, sa Te #edem Pr!n( mi(, infasat,
(!l(at in iesle. 3enim sa ne in(*inam Tie, si Preasfintei Nas(atoare de &!mne'e!. 3enim sa Te sla#im
impre!na (! in"erii din (er, sa)Ti (antam de 0!(!rie impre!na (! pastorii si sa)ti ad!(em dar!ri
impre!na (! ma"ii de la rasarit.
Primeste)ne si pe noi, Iis!s, Pastor!le (el B!n, Cel (e Te)ai fa(!t Pr!n( pentr! noi. Primeste)ne sa
intram (! (redinta in pestera, sa (adem in fata ieslei, sa ne in(*inam smereniei Tale, sa la!dam pe
+e(ioara %aria, sa (instim pe drept!l Iosif, sa marim pe inteleptii ma"i, sa #edem pe pastori, sa
as(!ltam (antarea in"erilor. In#ata)ne a (anta (! 0!(!rie si a Te la!da din dra"oste, a Te mart!risi (!
ra#na si a ne r!"a (! (redinta, a astepta mila Ta (! ra0dare si a ne smeri (! pa(e in s!flet. Primeste)
ne sa ne mart!risim Tie, +i!le al l!i &!mne'e!, si sa)Ti m!lt!mim din inimi pentr! toate (ate ne)ai dat
no!a.
S!ntem fiii Biseri(ii Tale si am #enit sa ne in(*inam la Pestera Betleem!l!i, in n!mele fratilor si
parintilor nostri, in n!mele neam!l!i nostr! milenar. N! ti)am ad!s, asemenea ma"ilor, ni(i a!r, ni(i
smirna, ni(i tamaie, ni(i s(!te(e de fir, ni(i dar!ri de m!lt pret. Ca toate a(estea n!)Ti tre0!ies(, (a
Cel (e Te im0ra(i in #apaie de fo( si Te odi*nesti pe s(a!n de *er!#imi. Ci iti ad!(em in lo( de a!r,
dra"ostea si (redinta noastra si a parintilor nostri. In lo( de tamaie, iti ad!(em r!"a(i!nile noastre si
ale fratilor nostri. Iar in lo( de smirna iti ad!(em nade/dea noastra si a fiilor nostri in #iata de #e(i.
Primeste, %ant!itor!le, dra"ostea, r!"a(i!nile si nade/dea noastra, pre(!m ai primit (antarea
in"erilor si a pastorilor. Primeste mart!risirea inimilor noastre si ne (ala!'este pe (alea mant!iriiM
Bine(!#intea'a Iis!se $ristoase, l!mea (! pa(e si tara noastra romaneas(a (! 0!(!rie si indest!lare.
Bine(!#antea'a (asele (! parinti (redin(iosi si mamele (! dra"oste de pr!n(i. Bine(!#intea'a pe fiii
popor!l!i nostr! (! deplina !nitate si armonie; pe pastori, (! ra#na si "ri/a pentr! t!rma, iar pe
(redin(iosi, (! intelep(i!ne si dreapta (redinta. Bine(!#intea'a)ne si pe noi, fii Tai, (! fri(a de
&!mne'e! si iertare de pa(ate si ne in#redni(este, impre!na (! in"erii si pastorii, sa Te mart!risim si
sa)Ti (antam1 Sla#a intr! (ei de s!s l!i &!mne'e! si pe pamant pa(e, intre oameni 0!na#oireM Amin.
&!pa (e sa#arsim r!"a(i!nea, ne apropiem de lo(!l (el mai sfant din Pestera, !nde a fost ieslea (!
Pr!n(!l Iis!s, (are se afla in partea de rasarit. O stea de a!r fi-ata in pardoseala de marm!ra rosie
ne indi(a lo(!l Nasterii &omn!l!i. Ne ple(am (! fr!ntea la pamant, ne atin"em de a(est lo(
d!mne'eies(, sar!tam si ne retra"em alat!ri in liniste.
Pestera Nasterii este o in(apere nat!rala in stan(a, foarte modesta, l!n"a de @ metri si lata de 6
metri. Are forma aproape drept!n"*i!lara si este ase'ata e-a(t s!0 altar!l 0iseri(ii fa(!ta de Sfanta
2lena in an!l 6.6. Pe /os este pardosita (! marm!ra, peretii s!nt (apt!siti (! mi(i pano!ri de (arton,
Page (36 of 449
iar 0olta (ilindri(a este (ea ori"inala, le"ata de fier din (a!'a 0iseri(ii (are apasa deas!pra. &o!a
s(ari laterale d!( in (ele do!a a0side ale 0iseri(ii mari.
4o(!l !nde a fost ieslea (! Pr!n(!l se afla e-a(t la rasarit!l pesterii si formea'a altar!l propri!)'is
!nde sl!/es( 'ilni( ortodo(sii. Pe stea!a de a!r s!nt s(rise in lim0a latina (!#intele1 L$i( de 3ir"ine
%aria 5es!s C*rist!s nat!s estP (Ai(i a nas(!t +e(ioara %aria pe Iis!s $ristos. 3i'a#i de altar, spre
s!d)est, se afla !n mi( altar deser#it de (atoli(i, !nde +e(ioara %aria a alaptat pe Iis!s Pr!n(!l.
Alat!ri se afla in(a !n mi( altar, n!mit LAltar!l %a"ilorP. Ai(i (ei trei ma"i si)a! des(*is #isteriile lor
si a! ad!s l!i $ristos a!r, tamaie si smirna.
In Sfanta Pestera se fa(e 4it!r"*ie in fie(are dimineata, intre orele 5,6A)@ de (atre !n preot
ortodo-. &!pa ortodo(si sl!/es( 'ilni( armenii si (atoli(ii. In sar0atori se fa(e Sfanta 4it!r"*ie in
Pestera intre orele @)?,6A, (and ia! parte n!merosi (redin(iosi din Betleem si pelerini straini. Iar in
0iseri(a mare a Nasterii &omn!l!i (e se inalta deas!pra, se fa(e Sfanta 4it!r"*ie n!mai in &!mini(i si
sar0atori, intre orele ?)11, de (atre !n preot (! dia(on; mai rar se sl!/este (! ar*iere!.
Aprindem in Pestera l!manari de (eara ad!se din tara, spre pomenirea noastra si a 0!nilor nostri
(restini. Apoi (antam tropar!l Nasterii l!i $ristos si (olind!l romanes( LStea!a s!s rasareP si
in(*eiem (! (onda(!l Nasterii &omn!l!i1 L+e(ioara asta'i pe Cel mai pres!s de fiinta naste, in"erii (!
pastorii sla#oslo#es( si ma"ii (! stea!a (alatores(, (a pentr! noi S)a nas(!t Pr!n( tanar, &!mne'e!
Cel mai inainte de #e(iP.
Ar1imandri Ioani'1ie &alan,
9Pelerina: la morman#l Domn#l#i;, 0di#ra 0pi!'opiei "oman#l#i, (999, pag. (75-(83.
Page (37 of 449
I%. SOTERIOLO'IA
+ERT"A MANTUITORULUI (RISTOS
BEra!ntele de "ri!, (ind (ade pe pamint, de n! #a m!ri, ramine sin"!r; iar da(a #a m!ri, ad!(e m!lta
roadaB (Ioan CII, .7. Era!ntele de "ri! in moartea l!i ad!(atoare de rod este i(oana a /ertfei. Ca(i
moartea l!i n! e moarte, n! e nimi(ire, (i mist!ire si tre(ere intr)o #iata no!a, mai 0o"ata, rodind
B!n!l o s!ta, alt!l sai'e(i, alt!l trei'e(iB (%at. CIII, .6. Bra'da, mormint!l 0o0!l!i de "ri!, e noaptea
l!i de Paste.
Si da(a 0o0!l de "ri! n! moare, da(a n! se mist!ie pe sine pentr! o no!a #iata (i ramine in sine si
pentr! sine, rodi)#a el #reodata alta #iataF
At!n(i intele"em de (e Iis!s a 'is indata d!pa a(est (!#int1 BCel (e)si i!0este #iata o #a pierde... Si
(el (e ren!nta la #iata l!i, in l!mea a(easta, o #a pastra pentr! #iata #esni(aB (Ioan CII, .5. A(easta
este le"ea #ietii1 si a(!m si in eternitate se naste din /ertfa. Asa se naste ori(e #iata, din sa(rifi(i!l
alteia si traieste /ertfind!)se.
A(easta este #iata l!i Iis!s1 5ertfa. 5ertfa totala, nein(etata. &e a(eea 2l a si p!t!t sp!ne1 B2! am
#enit (a l!mea #iata sa ai0a si din 0els!" sa ai0a...B (Ioana C, 1A. ) Pentr! (a 2l, #iata 4!i infinita, n! o
traieste pentr! Sine, (i o ofera si de#ine roditoare de #iata nesfirsita, in Biseri(a 4!i.
Rostind (*emarea1 BOri(ine #oieste sa #ina d!pa %ine sa se lepede de sine...B (%ar(! 3III, 67,
&omn!l ne in#ata ai(i to(mai a(easta (ale si taina a /ertfei spre #iata. Cer(etatorii a! o0ser#at (a
a(est (!#int ) Bsa se lepede de sineB este !ni( in literat!ra mondiala. N! l)a rostit nimeni pina la Iis!s.
In l!mea noastra mar(ata de i!0irea de sine, i'#or al pa(at!l!i si al mortii, Iis!s a ad!s lepadarea de
sine, starea de /ertfa, i'#or al #ietii, al in#ierii. Si in a(easta a si ad!s mint!irea noastra, #iata.
Iis!s #ine, ad!(e (! Sine a(est mod de #iata Blepadarea de sineB, starea de /ertfa, de la I'#or, de la
&!mne'eire; din #iata si mod!l d!mne'eies( de #iata al Prea Sfintei Treimi. Asa se #iet!ieste in
&!mne'e!. BPersoanele d!mne'eiesti n! se afirma prin 2le Insele, (i !na da mart!rie pentr! (ealaltaB
(3. 4oss,>. ) +ie(are traieste in si pentr! alta... Tatal da mart!rie pentr! +i!l. ) BA(esta este +i!l
%e! Cel i!0it, in (are am 0ine#oit...B (%at. 3II, 5. +i!l n! traieste in Sine si pentr! Sine, (i in Tatal,
pre(!m si mart!riseste1 B2! s!nt intr! Tatal %e! si Tatal intr! %ine...B (Ioan CI3, 11. Iar &!*!l
Sfint este deopotri#a1 si mart!ria si sla#a si 0!(!ria Tatal!i si a +i!l!i. Ca(i in &!*!l e-(lamam1 BA##aM
Parinte MB (Rom. 3III, 15. In &!*!l preamarim1 B&omn este Iis!sB (I Cor. CII, 6. A(easta este le"ea
de #iata a Prea Sfintei Treimi. A(olo n! este i!0ire de sine, n! este e"o(entrism; a(olo (entr!l este
Noi, a(olo (entr!l este i!0irea si asa B&!mne'e! este i!0ireB (I Ioan I3, si #iata nesfirsita.
Si de a(olo, +i!l l!i &!mne'e! #ine in l!me (! le"ea de #iata a Prea Sfintei Treimi; (! le"ea i!0irii, a
lepadarii de sine, a /ertfei de sine. 2l 'i(e1 B...&e la %ine Ins!mi n! fa( nimi(, (i pre(!m %)a in#atat
Tatal asa #or0es(. Si Cel (e %)a trimis este (! %ine; n! %)a lasat sin"!r, fiind(a 2! fa( p!r!rea (ele
pla(!te 4!i... sp!n (eea (e am #a'!t la Tatal %e!...B (Ioan 3III, .?, .D, 6?. 3ine in l!me (! i!0irea
d!mne'eias(a.
Intrea"a #iata a &omn!l!i nostr! Iis!s $ristos, asa (!m ni s)a des(operit si aratat in l!me ste
/ertfirea de sine. &in moment!l ins!si, al #enirii in l!me, al po"oririi la noi. Ca(i, B&!mne'e! fiind in
(*ip... S)a "olit pe Sine, (*ip de ro0 l!and, fa(ind!)se asemenea oamenilor... S)a smerit pe Sine,
Page (38 of 449
as(!ltator fa(ind!)se pina la moarte, si in(a moarte pe (r!(eB (+il. II, 6)?. In a(este (ite#a (!#inte
Apostol!l infatisea'a intrea"a (alea (r!(ii, /ertfei &omn!l!i, de la intr!pare pina la dimineata in#ierii.
) Cale a ren!ntarii la Sine, a smereniei si a !nirii (! noi.
Si Sfint!l Apostol si 2#an"*elist Ioan #ede B%iel!l /ertfit de la intemeierea l!miiB (Apo(. CIII, ?.
A(easta #rea sa ne sp!na, pe de o parte, (a la temelia l!mii sta /ertfa, (a l!mea s)a nas(!t din /ertfa;
pe de alta parte, (a +i!l l!i &!mne'e!, &omn!l nostr! Iis!s $ristos #ine in l!me in stare de /ertfa.
In a(easta stare de /ertfa, de i!0ire, de lepadare de Sine pentr! noi, 2l a petre(!t (! noi, si ramine
etern asa. Ni(i n! poate fi altfelM
2ste de a/!ns sa ne "indim n!mai la fapt!l (a Iis!s $ristos fiind &!mne'e! si om in a(elasi timp,
&!mne'e! Atotp!terni(, 0ir!itor al mortii, tot!si 2l n)a folosit ni(iodata p!terea Sa d!mne'eias(a
pentr! 2l. 2l n)a primit ispita demon!l!i (ind, d!pa patr!'e(i de 'ile de post, flamin'ind i)a a!'it
"las!l1 B&a(a esti +i!l!i l!i &!mne'e!, 'i (a pietrele a(estea sa se fa(e piini.B (%at. I3, 6. 2l n)a
a((eptat, tot in #irt!tea lepadarii de sine, ni(i (elelalte ispite ale demon!l!i1 sa fa(a min!ni in
fa#oarea Sa (%at. I3, @)1?. N! le)ar fi a((eptat si pentr! (a era! ispite, dar mai prof!nd si mai ales,
pentr! (a n! era! in armonie (! le"ea de #iata a &!mne'eirii, (are n! este i!0ire de sine, (i lepadare
de sine. ) Cind +ariseii Ii (er semne, min!ni, &omn!l rap!nde (a ) n! li se #a da alt semn Bde(it n!mai
semn!l l!i IonaB. (%at. C3II, 7, de(i, (r!(ea i!0irii si in#ierii. &e a(eea si Apostol!l a sp!s1 B...%ai
mare de(it ori(e dar este dra"osteaB (I Cor. CIII, 16.
$ristos este tot!l ) i!0ire /ertfelni(a, si p!terea Sa d!mne'eias(a a intre0!intat)o pentr! alt!l,
oferind!)o, transformind!)o inte"ral in sl!/irea #ietii semenilor. ) Ce este de altfel i!0irea, da(a n! a)
ti a#ea #iata in (elalalt; a trai pentr! (elalalt. A (!noaste (a at!n(i i!0esti (! ade#arat, (ind (el i!0it
este sal#at prin #iata ta, traieste prin i!0irea si #iata ta, (reste si se implineste prin i!0irea si #iata
ta.
Asa traieste $ristos. 2l e-ista pentr! alt!l, pentr! noi, d!mne'eieste. Si traind, i!0ind d!mne'eieste
#inde(a, sal#ea'a de la moarte, de #iata, mint!ieste. Toate 'ilele &omn!l!i petre(!te printre noi, s!nt
pline n!mai de asemenea fapte, de 0inefa(eri. Intr! a(easta isi afla 2l si 0!(!ria Sa. Intr! a(easta ne
sp!ne (a si noi p!tem afla 0!(!rie deplina. 4ea"a 0!(!ria noastra de 0!(!ria 4!i d!mne'eias(a in
i!0ire1 B&a(a pa'iti por!n(ile %ele, #eti ramine intr! i!0irea %ea, d!pa (!m si 2! am pa'it por!n(ile
Tatal!i %e! si ramin intr! i!0irea 4!i. A(estea #i le)am sp!s (a 0!(!ria %ea sa fie in #oi si (a 0!(!ria
#oastra sa fie deplina.B (Ioan C3, D)1A.
P!tea fi #reo 0!(!rie mai mare de(it a(eea sa arate si sa poata in(redinta trimisilor Profet!l!i (are)4
0ote'ase, a(este mesa/1 B...%er"eti si sp!neti l!i Ioan (ele (e a!'iti si #edeti1 or0ii (apata #ederea si
s(*iopii !m0la, leprosii se (!rates( si s!r'ii a!d, mortii in#ia'a si sara(ilor li se 0ine#esteB (%at. CI,
7)5. ) Intr)ade#ar, in i!0irea (are dar!ieste si sal#ea'a este 0!(!ria, este feri(irea, este sens!l
#ietii. Si n!mai $ristos a p!t!t rosti in toata plinatatea l!i, a(est (!#int1 B%ai feri(it este a da de(it a
l!aB (+apte CC, 65.
A(t!l s!premei dar!iri /ertfelni(e este (r!(ea. 2ste a(t!l !nei pliniri finale, (ind &omn!l BIsi da #iata
ras(!mparare pentr! m!ltiB (%at. CC, .?, pentr! toti (ei (are #or sa o primeas(a. &ar, (*iar in a(est
moment s!prem, mint!itor, Iis!s a fost ispitit sa se Bsal#e'eB pe Sine, folosind!)se de &!mne'eire...
BPe altii I)a mint!it, sa se mint!ias(a si pe Sine Ins!si, da(a 2l este $ristos!l, Ales!l l!i &!mne'e!...
%int!ieste)Te pe Tine Ins!ti si pe noiB, Ii sp!ne !n!l dintre rasti"nitii impre!na (! 2l (4!(a CCIII,
65, 6D. ) Ce)I (erea! %int!itor!l!iF ) Sa foloseas(a &!mne'eirea e"oist, pentr! a se mint!i pe Sine,
n! pentr! a mint!i. Ce non)sensM ) &ar, Iis!s n! (o0oara de pe (r!(e to(mai pentr! (a este +i!l l!i
Page (39 of 449
&!mne'e!, pentr! (a i!0este d!mne'eieste. Si, pentr! (a poate transforma ori(e sit!atie, (*iar a(est
ra! (apital, (are este moartea, dind!)i !n sens po'iti# pentr! e-istenta, in in#iere. A(easta este o
(ale a Proniei1 B&!mne'e! a intors ra!l nostr! in 0ineB, sp!ne Iosif fratilor Sai (+a(erea 4, .A.
Iar a(!m pe (r!(e 2l, +i!l l!i &!mne'e! fa(!t Om, resta!rea'a in fata Tatal!i (onditia si starea
noastra ade#arata, a(eea de /ertfire, de dar!ire de sine. A(esta era si oma"i!l pe (are I)l ad!(e. )
Adin( intele"ea a(easta Sfint!l Ciril al Ale-andriei, (ind sp!ne, (a Bla Tatal n! se poate intra altfel
de(it in stare de /ertfaB. ) Asa intra &omn!l (a Inaintemer"ator al nostr!.
Ca(i a(!m +i!l n! se ad!(e n!mai pe Sine (a /ertfa Tatal!i, (i ofera si firea Sa !mana, pir"a firii
noastre. O ofera si o sfinteste. BCeea (e este oferit e sfintitB. Si e sfintita firea deodata1 prin /ertfa
si prin marele dar al in#ierii; prin oferire si primire, in a(est s(*im0 de #ieti. Ca(i, firea !mana
dar!ita, des(*isa de 2l &!mne'eirii se !mple de dar!l #ietii d!mne'eiesti, In#ierea.
Sfint!l Atanasie (el %are arata (a %int!itor!l a ales (r!(ea drept (ale a /erfirii Sale pentr! (a
a(esta este sin"!r!l fel de moarte in (are tre0!ie sa intin'i miinile. Altfel sp!s, sa sfirsesti
im0ratisind, Bad!nind pe fiii l!i &!mne'e! (ei imprastiatiB (Ioan CI, 5.. 4a /ertfa Sa Iis!s ne !neste
si pe noi. Si in 2l, in $ristos in#atam sens!l si #aloarea i!0irii, dar!irii, /ertfei, in#atam firea
l!(r!rilor. ) Sfint!l Ioan E!ra de A!r o0ser#a, (a B&!mne'e! #oind sa le"e pe toti oamenii intre ei, a
imp!s o ne(esitate atit de mare in l!(r!ri, in(it (! folos!l aproapel!i este le"at folos!l alt!ia.
Cirma(i!l (ora0iei apara in f!rt!na, de la ine( pe toti; mestes!"ar!l n! (a!ta doar folos!l l!i;
a"ri(!ltor!l n! seamana n!mai atit (it ii a/!n"e l!i, si soldat!l sta in linia de 0ataie n! n!mai a se apara
pe sineB.
%ai adin(, in dar!irea de sine, intele"em ade#ar!l ins!si al firii noastre. In o0irsia si in "ene'a
noastra, (*ip al l!i &!mne'e! fiind, s!ntem 'iditi din si pentr! i!0ire, pentr! (om!ni!ne. Intrea"a
noastra fiinta este fa(!ta (onform (! i!0irea (! dar!ire de sine. Prin toate or"anele sale, tr!p!l este
des(*idere si re(ipro(itate (! semenii, (! l!mea. C! o(*ii n! ma pri#es( doar pe mine, si indeose0i (!
!re(*ile n! ma a!d n!mai pe mine, (i (a!t fata, (!#int!l si "ind!l (el!ilalt. 4im0a/!l s)a nas(!t n!mai in
medi!l de (om!ni!ne, (a (*emare si rasp!ns intre mine si aproapele. C!#int!l me! e re#elatia
C!#int!l!i, iar prin el e! 0at la !sa aproapel!i me!, (a si C!#int!l (are sp!ne1 BIata, sta! la !sa si
0at...B (Apo(. III, .. Pasii mei mer" in intimpinarea semen!l!i, 0ratele mele spre im0ratisarea l!i.
+ie(are or"an e fereastra des(*isa (atre l!me, tot!l este dedi(at (om!ni!nii; esential, #iata este
re(ipro(itate a dar!irii, a /ertfei. Iar Iis!s este intr!parea deplina si transfi"!ratoare a /ertfei de
sine.
Si (! (it noi ne *ranim mai m!lt din 2l, din (!#intele 4!i si (!#intele 4!i de#in in noi Bd!* si #iataB (Ioan
3I, 66, din #iata 4!i1 BCel (e manin(a tr!p!l %e! si 0ea sin"ele %e! ramine intr! %ine si 2! intr! 2l...
Cel (e %a manin(a pe %ine #a trai prin %ineB (Ioan 3I, 56)5@, (! atit mai m!lt, #iata noastra
inrada(inata in 2l prin 0ote' seamana mai m!lt (! a 4!i. 3e(*ea i!0ire de sine se transfi"!rea'a si in
noi in lepadarea de sine, in dar!irea de sine. ) Parintii ade#arati, sotii ade#arati, prietenii ade#arati o
sti!. A inteles)o popor!l nostr!, (ind a #a'!t in %anastirea C!rtea de Ar"es, rod!l /ertfei. In(*iderea
in e"o(entrism si moarte se s(*im0a si de#ine salt in #iata. Simti (!m in i!0ire respiri aer!l in#ierii,
0!(!ria, ade#ar!l #ietii. Ca se#a (e se re#arsa din t!lpina in mladite, #iata si in noi i!0irea si le"ea de
#iata (are #ine de la Tatal prin +i!l in &!*!l Sfint, in Biseri(a, in noi. ) BPre(!m %)a i!0it pe %ine
Tatal, asa #)am i!0it si 2! pe #oi; ramineti intr! i!0irea %ea... A(easta este por!n(a %ea1 Sa #a i!0iti
!n!l pe alt!l pre(!m #)am i!0it 2!B (Ioan C3, D, 1..
Pr. Prof. Con!anin +aleri#,
$Indr#maor pa!oral-mi!ionar !i parioi'$, Ar1iepi!'opia &#'#re!ilor, (985, pag. 3)-34.
Page (4) of 449
IN$ATATURA CRESTINA DESPRE S"ANTA CRUCE SI CINSTIREA EI
Crestin!l dreptmaritor #ede si (insteste in Sfinta Cr!(e, deodata1 /ertfa +i!l!i l!i &!mne'e! LCare s)
a fa(!t om pentr! noi oamenii si pentr! a noastra mint!ire...B; lemn!l (r!(ii pe (are s)a rasti"nit
&omn!l, de(i altar!l Sa! de /ertfa; semn!l (r!(ii, semn al L+i!l!i Om!l!iP si al (restin!l!i in a(elasi
timp, (! (are insemnind!)ne (a si (! o pe(ete, aratam parti(iparea noastra la /ertfa sfintitoare a l!i
$ristos.
Pastrind (! sfintenie a(est intre" Ldreptar al (!#intelor sanatoaseP (!m in#ata Sfint!l Pa#el (II Tim.
I, 66, in (ele (e !rmea'a #om e-p!ne pe fie(are din (ele trei inteles!ri ale Sfintei Cr!(i1 si (el
d!*o#ni(es( si (el de altar si (el de semn d!mne'eies(. Ortodo-ia este si tre0!ie sa fie intr! tot!l si
dreapta (redinta si plinatate a (redintei; !nitate a intre"ii (redinte. Ca(i &omn!l ne)a in#atat1 LCel (e
#a stri(a !na din a(este por!n(i foarte mi(i, si #a in#ata asa pe oameni, foarte mi( se #a (*ema in
imparatia (er!rilorP (%atei 3, 1D. Iar Apostol!l pre#ine1 LCine #a pa'i toata le"ea, dar #a "resi intr)o
sin"!ra por!n(a, s)a fa(!t #ino#at fata de toate por!n(ileP (Ia(o0 II, 1A. Se intele"e, (a e de a/!ns
"resirea sa! (al(area !neia (a sa pierd (!ratia si intre"imea ade#ar!l!i.
Intelesul du"ovnicesc al crucii
Cr!(ea este i!0ire; mai prof!nd, e i!0irea d!mne'eias(a fata de noi. 2 o adin(a le"at!ra intre i!0irea
d!mne'eias(a si (r!(e. Ai(i in e-trema !milire si s!ferinta a (r!(ii s)a des(operit ne"raita i!0ire si
sla#a a +i!l!i l!i &!mne'e! de#enirt om. S)a des(operit a(ea i!0ire (are i!0este si pe (r!(e sa! pina la
(r!(e si se roa"a pentr! iertarea, mint!irea si a (elor (e)4 rasti"nes(. I!0ire (are ramine de(i
nes(*im0ata, (a a Tatal!i, (are Lrasare soarele peste (ei rai si peste (ei 0!ni si trimite ploaie peste
(ei drepti si peste (ei pa(atosiP (%atei 3, 75; (are ramine a(eeasi in ori(e (onditie, (*iar (ind e
rasti"nita. I!0ire (are n! in(etea'a ni(i (*iar in moarte, pentr! (a Li!0irea e mai tare (a moarteaP.
2ste i!0ire a l!i &!mne'e!, a !nei (onstiinte nelimitate, li0ere si (are se dar!ieste n!mai, (are n!
(ere nimi( pentr! sine, pentr! (a n! are ne#oie de nimi(, asa (!m n!mai &!mne'e! este si poate fi.
&ar e si i!0ire !mana des(operita prin om. Si de a(eea ai(i, in a(est Le-emplarP di#in)!man $ristos
Iis!s &omn!l, a in#ins radi(al si definiti# e"o(entrism!l, s!rsa pa(at!l!i, a ra!l!i. A(easta o arata mai
ales (r!(ea.
C!nostea! si (ei #e(*i i!0irea, asa (!m o (!noastem si m!lti dintre noi. 2ra #or0a insa de i!0irea)
dorinta, eros; i!0ire (are)si (a!ta o implinire din(olo de sine, in alt!l, si poarta prin a(easta, in ea si
(e#a e"oism, pentr! sine; se "!sta at!n(i pe sine. Pa(at!l n! e in#ins ai(i in rada(ina l!i. Pentr! a(eea
Iis!s le sp!ne !(eni(ilor1 LAsa sa #a i!0iti !nii pe alti, (!m #)am i!0it 2! pe #oiP (Ioan l3, 1.. +i!l este
trimis de Tatal sa des(opere a(easta i!0ire d!mne'eias(a, (are este dar!ire de sine pentr!
implinirea, pentr! sal#area (el!ilalt, (are e n!mai sl!/ire. L+i!l om!l!i, sp!ne Iis!s, n)a #enit sa I se
sl!/eas(a, (i (a sa sl!/eas(a 2l si sa)si dea #iata ras(!mparare pentr! m!ltiB (%atei CC, .?. A(easta
e (alitatea d!mne'eias(a, no!a, a i!0irii l!i si pe (are o des(opera (r!(ea. A(easta sl!/ire prin (r!(e a
&omn!l!i este mint!itoare. Sfint!l Apostol Petr! sp!ne1 L2l a p!rtat pa(atele noastre in tr!p!l Sa! pe
lemnP (I Petr! II, 7. 2l, fara de pa(at, poarta, s!fera pentr! pa(ate. Ar*iere!l 4e"ii #e(*i, (ind
ad!(ea /ertfa pentr! pa(at si impa(are, p!nea mina pe (ap!l #i(timei, p!nea pa(atele as!pra ei, pentr!
ispasire (4e#iti( I3, 7. In a(est inteles 0i0li( Ar*iere!1 le"ii noi, Iis!s $ristos p!rta as!pra Sa
#ino#atia noastra (a #i(tima, /ertfa, ispasire. Sp!ne si Sfint!l Pa#el1 LPe Cel (e n)a (!nos(!t pa(at 4)a
fa(!t pa(at pentr! noi... (a noi sa ne fa(em dreptatea l!i &!mne'e! printr)Ins!lP (II Cor. 3, .1. LC!
raniile 4!i #)ati #inde(atP, ada!"a Sfint!l Petr!. C!m te)ar p!tea mint!i, p!rifi(a, sfinti (ine#a, fiind el
ins!si s!0 pa(atF C!m te)ai p!tea #inde(a inf!'ind!)ti)se !n sin"e 0olna#F LCine ma #a i'0a#i de tr!p!l
Page (4( of 449
mortii a(esteiaFP, se intrea0a Apostol!l, si tot el rasp!nde1 L%!lt!mes( l!i &!mne'e! prin Iis!s
$ristos, &omn!l nostr!P (Rom. 3II, .7, .5.
+i!l este trimis la Lai Sai din l!me pe (are i)a i!0it pina la (apatB (Ioan 3III, 1. &e(i (! i!0ire pina la
e-trem, pina la (r!(e. &ealtfel, ai(i se si des(opera fiinta !ltima a i!0irii. LNimeni n! are mai mare
dra"oste (a a(easta de(it (a #iata sa si)o p!na pentr! prietenii saiP sp!ne Iis!s (Ioan C3, 16.
A(easta este esenta /ertfei, a (r!(ii &omn!l!i si rati!nea ei de a fi in a(elasi timp1 i!0irea. Si prin ea
se implineste si dreptatea d!mne'eias(a si sfintirea noastra. &!pa (!#int!l profeti( al Psalmist!l!i pe
(r!(e1 L%ila si ade#ar!l s)a! intimpinat, dreptatea si pa(ea s)a! sar!tatP (Ps. ?7, II.
Cr!(ea &omn!i!i este mai m!lt de(it o ispasire a l!i in lo(!l nostr! (a Llo(tiitorP, repre'entant al
nostr!. Prin insasi intr!parea Sa (a Om are lo( !n s(*im0 de #ieti. +i!l l!i &!mne'e! ia firea, #iata
noastra (! tot (e este al ei, (! ne#ointele sa! pa(at!l ei. Si n! este de (on(ep!t sa i!0esti real fara sa
(!nosti, sa simti, (a pe ale tale 0!(!riile, mai ales d!rerile, in(er(arile (elorlalti, sa! (eea (e, d!pa
Sfinta S(ript!ra n!mim1 pa(at!l, s!ferinta, moartea. Si (! (it intele"i mai m!lt e-istenta #iata, (!
atit i!0esti si s!feri mai m!lt. 2 de a/!ns sa "indim la parintii (are s!fera adesea s!fleteste pentr!
(opii mai m!lt de(it (opiii lor insisi, pentr! (a intele" si #ad mai m!lt din propria lor (er(are !rmarile
ra!l!i. Constiintei infinite a l!i Iis!s ii (oresp!nde o i!0ire si o s!ferinta nesfirsita pentr! ai Sai (are
este Cr!(ea.
Si n!mai o asemenea (r!(e poate mint!i. N! pentr! (a &!mne'e! #rea s!ferinta, /ertfa, moarte,
pentr! Sine, (!m #redea! (ei #e(*i. Ci pentr! (a ade#arata relatie intre mine si Tatal, intre mine si
semen!l me!, este a(eea de i!0ire, de /ertfa, de des(*idere fara re'er#a, de oferire si de
(om!ni(are. 4a Bote'!l si la S(*im0area la +ata a &omn!l!i, (ind de fie(are data se anti(ipa, se
pre"atea (r!(ea si in#ierea, Tatal rosteste1 LA(esta este +i!l %e! (el i!0it... Lintr! A(esta se
re#elea'a (! ade#arat #oia %ea. LPe A(esta as(!ltati)lP (%atei III, 1@; C3II, 5. C! alte (!#inte1 fiti
(a 2l, astfel de fii #oies(. &ar a(est moment si fapt poate a#ea lo( pentr! (a a(!m in fata Tatal!i sta
Cine#a, +i!l Sa!, &!mne'e! si om, (are plineste toata dreptateaP, (are e sfintenie a0sol!ta si (are
i!0este. A(easta ne impa(a real (! &!mne'e! si intreolalta; i!0ire atot(!prin'atoare, in toate
dire(tiile, sens!rile1 spre Tatal, spre semeni, spre toata fapt!ra. A(easta i!0ire este mint!itoare,
sfintitoare.
&omn!l sfinteste l!mea in(epind (! Sine, (! tr!p!l Sa!, in i!0irea Sa. In insasi p!rtarea (r!(ii, in
/ertfirea Sa, &omn!l desfiinta pa(at!l si sfintea fapt!ra. &a(a rea'em!l ra!l!i, al pa(at!l!i este
e"o(entrism!l, i!0irea di#ina, (r!(ea poarta in ea desfiintarea l!i. In $ristos pa(at!l se mist!ie in
fla(ara, in o(ean!l i!0irii Sale d!mne'eiesti. LA(olo !nde este /ertfa, a(olo este nimi(irea pa(atelor,
a(olo este impa(area (! Stapin!l, a(olo este sar0atoare si 0!(!rieP, in#ata Parintele nostr! Ioan E!ra
de A!r
1
. Iar, d!pa Sfint!l Ciril al Ale-andriei, Lla Tatal n! se poate intra de(it in stare de sa(rifi(i!P
.
. LStarea de sa(rifi(i!B e si (alea noastra !nii (atre altii.
Toata #iata &omn!l!i este p!rtare a (r!(ii si desfiintare a pa(at!l!i. Si intr!parea Sa, a Cel!i (are Lin
(*ip!l l!i &!mne'e! fiind, ia (*ip de ro0P (+ilip. II, @; si nasterea in pestera, in iesle; si fapt!l (a 2l
Lprin (are toate s)a! fa(!tP #iet!ind pe pamint Ln! are !nde sa)si ple(e (ap!lP; si *!lirea din partea
fariseilor (a Lstri(a le"eaP, sa! L(a sta la masa (! #amesii si pa(atosiiP. 2l Lplinitor!l le"ii si Cel Lfara
de pa(at...P et(.
Parintii Biseri(ii si teolo"ii o0ser#a (a &omn!l desfiintea'a pa(at!l si insesi ins!sirile firii1 in foamea,
in setea, in o0oseala, in atit!dinea sa fata de s!ferinta, de moarte et(. In ni(i !na din a(estea n! lasa
firea Sa omeneas(a Lsa l!ne(e spre pa(at!l pla(eriiP
6
. In toate 2l implineste L#oia Tatal!iP (are in
esenta e tot i!0irea. A (!nos(!t si %int!itor!l feri(ire, 0!(!rie. &ar de (e fel de (alitateF +eri(irea
Page (42 of 449
&omn!l!i este a(eea pe (are o si propo#ad!ieste, de pilda in Predi(a de pe m!nte. Si (!m se stie
a(easta (onsta in simplitatea d!*!l!i; in plins!l, s!spin!l, fata de s!ferintele semenilor; in 0lindete; in
foame si sete de dreptate, de ade#ar; in mila si (!ratie a inimii; in sl!/irea pa(ii si a((eptarea
s!ferintei pentr! altii, a (r!(ii. B!(!ria 4!i este 0!(!ria de a pra'n!i Pastele (! !(eni(ii (4!(a CCII,
15, de a)i impartasi din tr!p!l si sin"ele 4!i /ertfit; este 0!(!ria in#ierii (! (are intimpina pe
mironosite in dimineata pas(ala, (ind le sp!ne1 LB!(!rati)#a...P (%atei CCIII, D; 0!(!rie a Cr!(ii si
In#ierii. Catre a(easta 0!(!rie tinde intre" (!rs!l #ietii Sale; (atre a(est moment s!prem, moment pe
(are 2l il n!meste L(eas!l %e!P. 2 (ea (are inseamna deodata1 patimire si preamarire1 LParinte a #enit
(eas!lM Preamareste pe +i!l Ta!, (a si +i!l sa Te preamareas(a...P (Ioan C3II, 1.
Ca si in intrea"a #iata a &omn!l!i, la a(est (eas s!prem toate Persoanele d!mne'eiesti ale Prea
Sfintei Treimi sint de fata, ia! parte. BN! sint sin"!rP 'i(e Iis!s (Ioan C3I, 6.. %int!irea inseamna1
LI!0irea Tatal!i (are rasti"neste; i!0irea +i!l!i rasti"nita; i!0irea Sfint!l!i &!* (are tri!mfa in
p!terea de nein#ins a (r!(iiP, (!m til(!ieste !n ierar* ortodo-
7
. Tatal este rea'em!l f!ndamental al
(r!(ii1 LParinte, in miinile Tale in(redinte' &!*!l %e!B. +i!l este /ertfa, &!*!l, Por!m0el!l (are
ramine mere! peste +i!l, este pa(ea (r!(ii l!i $ristos, pa(ea noastra. Cr!(ea des(opera astfel i!0irea
Treimii in manifestarea ei (on(reta, in plinatatea si in intilnirea ei de(isi#a (! pa(at!l.
%ai prof!nd, a(esta si este inteles!l, sens!l !ltim al intr!parii1 re#elarea si impartasirea i!0irii, a
#ietii Treimii in #iata noastra si a intre"ii fapt!ri. Iis!s se roa"a inainte de (r!(e1 LParinte, d!pa (!m
T! esti intr! %ine si 2! intr! Tine, asa si a(estia sa fie in Noi, !naP (Ioan C31I, .1; intr!parea,
(r!(ea, in#ierea inseamna (om!ni(area #ietii di#ine. &e a(eea &omn!l este L2man!el1 (! noi este
&!mne'e!B. &e a(eea 2l este deodata1 si &!mne'e! si om, si Pastor!l si %iel!l B(are ridi(a pa(at!l
l!miiP; si &omn!l si Sl!/itor!l nostr!, si Ar*iere!l si /ertfa noastra; intr! B2l a 0ine#oit &!mne'e! sa
salasl!ias(a toata plinirea... Sa le impa(e (! Sine, fie (ele de pe pamint, fie (ele din (er!ri, sa le
(!prinda re(apit!lind tot!l in $ristos)Cap!l Biseri(ii, fa(ind pa(e prin 2l, prin sin"ele Cr!(ii Sale si sa
Lne stram!te astfel in imparatia +i!l!i i!0irii Sale; (Col. I, 16, 1D, .A.
&ar (r!(ii, i!0irii ii !rmea'a #iata. Asa (!m #iata naste din i!0ire din (r!(e naste o no!a #iata,
in#ierea. Cr!(ea des(opera a(easta 0o"atie de dar!ri si de inteles!ri. 2a este f!ndamental
des(operire a i!0irii d!mne'eiesti. &ar a(easta fiind, ea poarta in sine si re(apit!larea, strin"erea
noastra la !m0ra si l!mina ei; si /ertfa, ispasire pentr! pa(atele noastre plinirea dreptatii
d!mne'eiesti; si sfintire a firii prin 0ir!irea stri(a(i!nii. Si odata (! a(estea, in(a si mai prof!nd
de(it a(estea, ea poarta prin in#iere, sens!l ei final si esential (reator; (ontin!area (reatiei din
p!n(t!l in (are a fost intrer!pta de pa(at prin oprirea de la pom!l #ietii; des(*iderea (atre o no!a
#iata.
&omn!l sp!ne1 LCine #a (a!ta sa)si s(ape #iata sa o #a pierde; iar (ine o #a pierde, o #a do0indiP (4!(a
C3II, 6D. &esi"!r, n! este #or0a ai(i de pierdere, de desfiintare a fiintei, a (onstiintei, a (*ip!l!i din
din noi, (a(i L+i!l Om!l!i n)a #enit sa piarda, (i sa mint!ias(aP (4!(a IC, 55. 2ste #or0a de lepadare si
de pierde a i!0irii patimase de sine1 a ra!l!i, a (eea (e a de#enit stri(a(ios in noi, Lpentr! (a (eea (e e
m!ritor sa fie in"*itit de #iataP (II Cor. 3, 7. 2 #or0a de rasti"nirea !nei l!mi si firi #e(*i pentr! a
o0tine in s(*im0, (!m sp!ne %ant!itor!l, Lo do#adaP, !n L(isti"P, mai m!lta L#iata, !n pl!s de e-istenta.
LA m!ri este (isti"P 'i(e Sfint!l Pa#el (+ilip. 1, .1. LEra!ntele de "ri! da(a moare, m!lta roada ad!(eP
(Ioan CII, .7. In#ierea este de(i o im0o"atire a persoanei, a #ietii; este o no!a stare si (alitate Ba
fiintei, a fapt!rii, a tr!p!l!i, (are in $ristos (el in#iat de#ine Ld!*o#ni(es(, nestri(a(ios, nem!ritorP (1
Cor. C3, 7)6. Iar (r!(ea e (alea si !sa spre a(easta no!a #iata. &e a(eea Biseri(a o preamareste1
BB!(!ra)te (r!(e #istier!l #ietii; 0!(!ra)te (r!(e #as!l l!minii; 0!(!ra)te (r!(e !sa tainelor...MP. In
timp!l rasti"nirii, &omn!l era s!p!s !ltimei ispitiri1 L&a(a esti +i!l l!i &!mne'e! (o0oara)Te de pe
(r!(eP (%atei CC3II, 7.)76. &ar, Lto(mai pentr! a(easta n! se (o0oara de pe (r!(e, pentr! (a este
Page (43 of 449
+i!l l!i &!mne'e!P, til(!ieste Sf. Ioan E!ra de A!r. 2l pentr! (r!(e a #enitM Si, La in#ia e (! m!lt mai
m!lt de(it a se (o0ori de pe (r!(eP
5
, a (o0ori si a se intoar(e la !n tre(!t depasit. Cr!(ea (a Lpom al
#ietii poarta si odrasleste #iata. Iar in#ierea #esteste o no!a dimineata, La opta 'iP a (reatiei.
Sfintita cruce *altarul de ,ertfa al )intuitorului
C!#int!l (r!(ii este pre'ent in 2#an"*elia, in propo#ad!irea %int!itor!l!i in(a inainte de rasti"nirea
Sa pe a(est #e(*i instr!ment de osinda. Iis!s le 'i(ea !(eni(ilor Sai1 L&a(a #rea (ine#a sa #ina d!pa
%ine sa se lepede de sine, sa)si ia (r!(ea si sa)mi !rme'e %ieP (%ater C3I, .7. 2 #or0a, desi"!r, in
a(este (!#inte ale &omn!l!i de (r!(ea noastra d!*o#ni(eas(a, dar in le"at!ra (! (r!(ea Sa in (are e
inrada(inata (r!(ea (restin!l!i. Pentr! (a inainte de a se adresa a(easta (*emare, %int!itor!l arata
L!(eni(ilor 4!i (a 2l tre0!ie sa mear"a la Ier!salim si sa patimeas(a m!lte de la 0atrini si de la
ar*ierei si de la (art!rari si sa fie !(is si a treia 'i sa in#ie'eB (%atei C31, .1. Ai(i &omn!l #esteste
dire(t patimirea si moartea Sa de pe (r!(e, la (are prin (!#intele de mai s!s ii (*ema pe !(eni(i sa)4
!rme'e. Iar la p!tina #reme, adi(a d!pa sase 'ile, s!ind pe m!ntele Ta0or!l!i sa se roa"e, apar
impre!na, in sla#a S(*im0arii la fata %oisi si Ilie, (are #or0ea! (! 2l despre Lsfirsit!l 4!i pe (are a#ea
sa)l implineas(a in Ier!salimP (4!(a IC, 61; de(i iarasi despre, (r!(e. Si a(olo, pe Ta0or, primind de
mai inainte, de 0!na#oie, rasti"nirea, /ertfa Sa, (!noaste si stral!(irea sla#ei firii omenesti (a o
ar#!na a in#ierii. Astfel, in amindo!a a(este mart!rii se des(opera in(a din timp!l propo#ad!irii Sale,
lo(!l si rost!l proniator si n! intimplator al (r!(ii, in l!(rarea mint!irii noastre.
Toate (ele patr! 2#an"*elii #or0es( de (r!(ea &omn!l!i. Primele trei n!mite si sinopti(e, de la Sfint!l
%atei, %ar(! si 4!(a o amintes( pe (alea spre Eol"ota. LSi a! silit pe !n tre(ator (are #enea din
tarina, pe Simon Cirine!l, tatal l!i Ale-andr! si al l!i R!f, (a sa d!(a (r!(ea 4!iB (%atei CC3II, 6.;
%ar(! C3, .; 4!(a CCIII, .6. In(a si mai dire(t o e#o(a Sfint!l Ioan in moment!l rasti"nirii1 LSi
sta! lin"a (r!(ea l!i Iis!s, mama 4!i si sora mamei 4!i, %aria l!i Cleopa si %aria %a"dalenaB (Ioan
CIC, .5. Astfel Llemn!lP pe (are Sf. Petr! sp!ne (a L&omn!l a p!rtat pa(atele noastreP, !nealta
rasti"nirii Sale, e n!mit de !(eni(ii &omn!l!i LCr!(ea l!i Iis!sP.
Urmea'a limpede de ai(i (a, potri#it des(operirii Sfintei S(ript!ri, (r!(ea este altar!l pe (are s)a
/ertfit +i!l l!i &!mne'e! Lpentr! a noastra mint!ireP. Cel (e este deodata Ar*iere! si /ertfa, si)a
pre"atit si altar!l sa! pe (are pra'n!ieste pastele No!l!i 4e"amint. Pastele nostr! $ristos a fost
/ertfit pentr! noiP, 'i(e Sfint!l Pa#el (I Cor. 3, @. Iar a(easta /ertfa se sa#irsea to(mai in timp!l
(ind la templ! se sa(rifi(a! mieii pas(ali ai 4e"ii #e(*i
6
. Si in a(el moment l!a fiinta No!a /ertfa, (ea
a No!l!i Testament si pe !n alt altar. C!m ne e-pli(a si in#ata a(elasi Apostol (ind sp!ne1 LA#em altar
dintr! (are n! a! drept!l sa manin(e (ei (e sl!/es( (ort!l!iP (2#r. CIlI, 16. Altar no!, pentr! (a Iis!s
(a sa sfinteas(a popor!l (! sin"ele Sa! a patimit afara din poartaB. Pentr! (are si indeamna iarasi
Sfint!l Pa#el1 LSa iesim dar la 2l, afara din ta0ara, l!ind as!pra noastra o(ara 4!iP (2#rei CIII, 16.
4!ind, de(i p!rtind Lo(ara 4!iP, adi(a (r!(ea 4!i, intr!(it 2l, Iis!s BIn(epator!l si plinitor!l (redintei,
(are pentr! 0!(!ria p!sa inainte)I, a in#ierii, a s!ferit (r!(ea, n)a tin!t seama de o(ara ei si a se'!t
de)a dreapta tron!l!i l!i &!mne'e! (2#rei CII, .1 .
Toate a(este mart!rii arata fara !m0ra de indoiala (a (instind (r!(ea, ad!(em (instire altar!l!i de
/ertfa al %nt!itor!l!i nostr!. Si ii ad!(em a(easta (instire sfinta l!ind aminte la insesi (!#intele
%int!itor!l!i (are sp!ne (a LCel (e se /!ra pe altar, se /!ra pe el si pe toate (ate sint deas!pra l!iP
(%atei CCIII, .A. %ai ales in taina (r!(ii, altar!l e le"at insepara0il de /ertfa. Iar (instirea ad!sa
altar!l!i)(r!(ii d!(e la (instirea &ar!l!i s!prem, +i!l l!i &!mne'e!, (are s)a /ertfit pe a(est altar, si
pe (are, (!m arata tot Sfint!l Pa#el, l)a instit!it &!mne'e! Ins!si. Ca(i La#em Ar*iere! sl!/itor
altar!l!i si (ort!l!i (el!i ade#arat, pe (are l)a infipt &!mne'e! si n! om!lB (2#r. 3II, 1).. Se
des(opera astfel o atit de adin(a !nitate intre $ristos si (r!(e, ) altar!l Sa!. $ristos este
Page (44 of 449
nedespartit de (r!(ea Sa. Pentr! (are Apostol!l #a si sp!ne1 LAm /!de(at sa n! sti! intre #oi alt(e#a
de(it pe Iis!s $ristos si pe A(ela rasti"nitP (I Cor, II, ..
%ai sint insa !nii (redin(iosi (are fara o (er(etare mai adin(a si in !nitate a lor a (!#intelor Sfintei
S(ript!ri isi 'i(1 tot!si (r!(ea, este o0ie(t!l pe (are a fost rasti"nit &omn!l nostr! lis!s $ristos;
o0ie(t de o(ara, tort!ra, pe (are era! osinditi indeose0i s(la#ii. &e a(eea, in 3e(*i!l Testament se
so(otea !n 0lestem a fi rasti"nit pe (r!(e1 LBlestemat este inaintea &omn!l!i tot (el spin'!rat pe
lemnP (&e!t. CCI, .6. C!m sa (instim, sa #eneram at!n(i Linstr!ment!l de (*inP al %int!itor!l!i F
Ce tre0!ie sa rasp!ndem F
%ai intii tre0!ie o0ser#at (a in intre" No!l Testament n! "asim ni(i !n lo( in (are (r!(ea sa fie in
#re!n fel dispret!ita, fie de %int!itor!l, fie de Sfintii Apostoli. &impotri#a, %int!itor!l, (!m aratam,
d!pa Sfint!l Pa#el Ln)a tin!t seama de o(ara eiP. Si n! n!mai (a n! s)a r!sinat de ea, (i a l!at)o as!pra
Sa, a fa(!t din ea altar d!mne'eies(; s)a inaltat pe ea (a /ertfa. Si n! silit, (i de 0!na#oie1 LTatal %a
i!0este fiind(a 2! imi p!n #iata %ea... Nimeni n! o ia de la %ine. P!tere am 2! (a sa o p!n si p!tere am
iarasi sa o ia!P (Ioan CC, 1?. Astfel &omn!l, potri#it Proniei d!mne'eiesti, li0er a a((eptat (r!(ea, si
asa (!m era, *!lita, 0lestemata. A a((eptat)o pentr! 2l pentr! a ne atra"e si pe noi la Sine prin 2a si
impli(it la (instirea ei, (!m ne si sp!ne1 LCind ma #oi inalta de pe pamint pe m!lti ii #oi tra"e la %ine.
Iar a(easta o 'i(ea aratind (! (e moarte a#ea sa moaraP (Ioan CII, 6.)66.
Iar impre!na (! %int!itor!l, se intele"e (a si Sfintii Apostoli #or "indi si #or propo#ad!i despre (r!(e
in a(elasi d!*. Pentr! Sfint!l Pa#el, de pilda, (r!(ea este aproape !ni(a (inste, !ni(a l!i la!da1 BIar
mie sa n!)mi fie a ma la!da de(it n!mai in (r!(ea &omn!l!i nostr! Iis!s $ristos, prin (are l!mea este
rasti"nita pentr! mine si e! pentr! l!meP. N! i"nora ni(i Sfintii Apostoli1 o(ara, !milinta (r!(ii. &ar
pentr! ei (a si pentr! ori(e (restin, !milinta, impli(it !milinta (r!(ii, este #irt!te d!mne'eias(a si (ale
a sla#ei1 LCel (e se smereste #a fi inaltatB, a sp!s %int!itor!l. Si se #ede (!m (*iar din 'i!a
Cin(i'e(imii, l!minat de lim0a de fo( a Sfint!l!i &!*, Sfint!l Petr! patr!nde a(est inteles al tainei, si
#esteste (redin(iosilor #eniti la pra'ni(1 LPe a(est Iis!s pe (are #oi 4)ati rasti"nit, &!mne'e! 4)a
fa(!t &omn si $ristosP (+apte II, 66. Umilinta rasti"nirii, a /ertfirii poarta in ea p!terea si
stral!(irea sla#ei l!i $ristos. A(easta intele"ere adin(a si le"at!ra intre (r!(e si inaltare o o0ser#a si
Sfint!l Pa#el, (ind s(rie +ilipenilor (a1 L$ristos Iis!s... s)a smerit pe Sine, as(!ltator fa(ind!)se pina
la moarte si in(a moarte de (r!(e. &ar pentr! a(eea si &!mne'e! 4)a preainaltat si I)a dar!it 4!i
n!me (are e mai pres!s de ori(e n!meP (+ilip. II, ?)D. 2 p!sa in l!mina (lara astfel le"at!ra de
nedesfa(!t intre !milire si preamarire si (are se fa(e prin (r!(e. Si in a(easta !nitate #ie a
(ontrastelor #or (!"eta si Sfintii Parinti. Ad!(em ai(i spre pilda, (!#int!l #i"!ros al Sfint!l!i Ioan
$risostom, (are o intemeia'a pe fond!l di#in al i!0irii si 'i(e1 BPentr! a(easta Il n!mes( Imparat pe
$ristos, pentr! (a)4 #ad rasti"nit. A se /ertfi pentr! (ei (ond!si este fapta !n!i imparatB
@
. Ne apare
astfel atit de (lar1 (r!(ea, instr!ment de osinda odinioara, de#ine in $ristos mi/lo( al mint!irii si
inaltarii noastre.
Pentr! o intele"ere insa si mai prof!nda a (instirii Sfintei Cr!(i in Biseri(a, sa refle(tam si as!pra
a(est!i fapt1 de !nde #enea pentr! (ei #e(*i o(ara (r!(ii F &esi"!r, n! de la (ele do!a drepte
in(r!(isate, din lemn sa! alt material. Pentr! (restin ori(e material, l!(r! sa! fiinta, este in sinea sa
0!n, (a 'idire si dar al l!i &!mne'e!. At!n(i o(ara (r!(ii n! #ine de la ea, din nat!ra ei, (i din pa(at,
din intre0!intarea ei (a mi/lo( de tort!ra, si mai ales de la (ei osinditi pe ea. Blamati, *!liti, napast!iti
pentr! #ino#atii reale sa! !neori in#entate in (a'!l atitor sla#i, dintr)o so(ietate nedreapta, (r!(ea se
identifi(a (! ei, (! osinditii pe ea, si p!rta o(ara lor; in(it din pri(ina pa(at!l!i de#ine si ea
instr!ment!l oroarei.
Page (45 of 449
&ar in $ristos Iis!s, pe (r!(e se rasti"neste Cel fara de pa(at. In (*ip fires( sfintenia 4!i sfinteste
a(easta (r!(e, (are de#ine LCr!(ea l!i Iis!sP. 2a se sfinteste potri#it Sfintei S(ript!ri Bprin (!#int!l
l!i &!mne'e! si prin r!"a(i!neP (1 Tim. I3, 5, (a(i a(!m &!mne'e!)C!#int!l Ins!si se afla prin
$ristos pe ea; se roa"a pe ea, in#in"e pa(at!l prin ea si ii da o no!a destinatie si sens. Cr!(ea, in lo(!l
instr!ment!l!i de pa(at, o(ara si (*in, din pri(ina (elor osinditi pe ea si a !nei l!mi nedrepte, de#ine
prin Rasti"nit!l d!mne'eies( de pe ea instr!ment!l de inaltare, l!mina si #iata. &e#ine sim0ol si p!tere
de i!0ire, (redinta, nade/de, ra0dare, 0!natate, 0!(!rie si 0ir!inta a ra!l!i, din p!terea Cel!i (e a
0ir!it pe ea pa(at!l si moartea. A(ela (are printr)!n LlemnP a s(*im0at amara(i!nea apei de la %ara,
in d!l(eata (2sire C3, .6, s(*im0a a(!m amara(i!nea si Lsminteala (r!(iiP, in 0!(!rie si sla#a. A(easta
s(*im0are il #a fa(e pe Sfint!l Pa#el sa e-(lame1 LC!#int!l (r!(ii pentr! (ei pieritori este ne0!nie, dar
pentr! noi (ei (e ne mint!im este p!terea l!i &!mne'e!P (I Cor. 4 1?. S(*im0are sa#irsita odata
pentr! totdea!na. In (restinism d!pa ap!s!l l!mii #e(*i, (r!(ea n! #a mai fi ni(iodata instr!ment!l de
oroare si osinda, (i de mint!ire.
Iar la (!#int!l indoielni( al altora, da(a (instim (r!(ea, at!n(i tre0!ie sa (instim si (!n!na de spini,
piroanele, pe Pilat si (eilalti (are l)a! osindit pe Iis!s $ristos. Se (!#ine sa rasp!ndem in (*ip!l
!rmator1 In (e pri#este persoanele !mane, a(estea sint (instite sa! n!, prin faptele lor, (a fiinte
(onstiente, li0ere. O0ie(tele insa isi ia! (instirea de la &!mne'e! si de la noi, (are ne manifestam prin
ele i!0irea noastra. Prin tot (e a manifestat $ristos i!0irea, tot (e a atins 2l se sfinteste si (!n!na
de spini, si piroanele si mormint!l Sa! et(. N! le #om #enera la fel (a pe (r!(e. &ar le #om (insti (a pe
niste o0ie(te sfintite le"ate de #iata &omn!l!i, prin (are, prin toate, 2l ne)a ad!s mint!irea. 4e
(instim asa (!m in#ata Sfinta S(ript!ra (a era! (instite si l!(r!ri, o0ie(te ale !n 0ar0ati alesi,
o0ie(te (are a! a#!t o semnifi(atie deose0ita in #iata lor. In 3e(*i!l Testament, spre pilda, (*iar
sa0ia (! (are in#insese &a#id, Eoliat era pastrata la lo( de (inste in (ort!l sfint, in#esmintata si
ase'ata d!pa efod (I Re"i CCI, D. Iar Sfint!l Pa#el s(ria si (erea Colosenilor, desi"!r in mod fi"!rat,
Lsa)si ad!(a aminte de lant!rile l!i (Col. I3, 1?. Celor sfinti, toate ale lor, le de#in (!rate si sfinte.
Prin $ristos fapt!ra re#ine iarasi la Lstarea (ea dintiiB; mai m!lt, (apata noi p!teri d!mne'eiesti, (a(i
'i(e &omn!l1 LIata, 2! le fa( pe toate noiP (Apo(. CCI. 5.
Cr!(ea &omn!l!i este in a(elasi timp implinirea profetiilor. Intre" 3e(*i!l Testament, 4e"ea si
Profetii isi a! plinirea si des(operirea desa#irsita in No!l Testament. C!m sp!nea si +eri(it!l
A!"!stin1 LNo!l Testament in (el 3e(*i se as(!nde; a(!m 3e(*i!l in Cel No! se des(operaP (P.4.
CCCI3, 6.6. In Iis!s $ristos se de'lea"a tainele profetiilor, se Ldesfa( pe(etileP, iar 3e(*i!l
Testament este Lpeda"o"P, (ala!'a spre 2l, spre $ristos (Eal.llI. .7, )Si (r!(ea a fost !n asemenea
inaintemer"ator, atit prin inteles!l ei d!*o#ni(es(, (it si prin ima"ini, prin semne prein(*ip!itoare.
Inteles!l d!*o#ni(es( al (r!(ii apare p!terni(, l!minos, indeose0i la profet!l Isaia. Profet!l des(rie
patimile si ispasirea &omn!l!i pentr! pa(atele noastre in a((ente si ima"ini atit de #ii, (a si (ind S)ar
afla in fata (r!(ii... L2l a l!at as!pra)si d!rerile noastre, sp!ne Isaia, si (! s!ferintele noastre s)a
impo#arat... A fost strap!ns pentr! pa(atele noastre... Pedepsit pentr! mint!irea noastra. Si prin
ranile 4!i noi toti ne)am #inde(atB (Isaia 4III, 7, 5, @.
&ar si ima"inea (r!(ii este prefi"!rata, pre'isa in 3e(*i!l Testament. Sarpele de arama inaltat de
%oisi in P!stie este !na din a(este (lare profetii. Cind israelitii stra0atind desert!l Sinai, a! a/!ns
intr)!n tin!t lin"a m!ntele $or, 0int!it de serpi #eninosi, m!lti m!rea! m!s(ati, otra#iti de #enin!l lor.
At!n(i, la por!n(a l!i &!mne'e!, %oisi a fa(!t !n sarpe de arama pe (are l)a atirnat de !n stilp, iar
(ind (ine#a era m!s(at de sarpe, pri#ea la sarpele de arama si traia, ) raminea (! #iata (N!meri CC4
D. )Sarpele de arama prein(*ip!ia (r!(ea (! %int!itor!l rasti"nit pe ea. &omn!l Ins!si (onfirma (ind
'i(e1 L&!pa (!m %oisi a Inaltat sarpele in p!sti! ) asa tre0!ie sa se inalte +i!l Om!l!i, (a tot (el (e
(rede in 2l sa n! piara, (i sa ai0a #iata #esni(aP (Ioan III, 17)15.
Page (46 of 449
S)a o0ser#at de (atre !nii (redin(iosi (a in 3e(*i!l Testament a fost inter'isa (instirea sarpel!i de
arama, d!pa (!m (itim1 LIn an!l al III)lea al l!i Oseea, re"ele l!i Israel, a in(ep!t sa domneas(a
Ie'e(*ia, +i!l l!i A*a', re"ele l!i I!da. Si (ind a a/!ns re"e... a sa#irsit fapte 0!ne... 2l a stri(at
sarpele de arama pe (are)l fa(!se %oisi, (a(i pina in 'ilele a(elea; fii l!i Israel il tamiia! si)l n!mea!
Ne*!stanP (I3 Re"i C3II4 1)7. &e ai(i ar !rma (a n! se (!#ine sa (instim ni(i (r!(ea.
&reapta (redinta rasp!nde ai(i asa1 intr)ade#ar, sarpele de arama de#enise (! timp!l !n fel de idol si i
se ad!(ea in(*inare (a !n!i o0ie(t ind!mne'eit. &!mne'e! n! por!n(ise insa sa i se ad!(a !n (!lt.
Sarpele inaltat in #a'!l t!t!ror, era !n semn al Proniei, al milei d!mne'eiesti. Pri#ind la el, (ei m!s(ati
tre0!ia! sa se inalte (! mintea, (! inima la &!mne'e! de !nde le #enea p!terea sa 0ir!ie #enin!l.
Cinstind (r!(ea, (restin!l ade#arat n! poate (adea in "reseala de (are s)a! fa(!t #ino#ati (ei din
4e"ea #e(*e, intr!(it pentr! el (r!(ea, esle (r!(ea l!i $ristos pe (are s)a inaltat pentr! a 0ir!i
pa(at!l si moartea. Eindind, pri#ind, r!"ind!)ne in fata (r!(ii pri#im (! o(*ii d!*o#ni(esti pe $ristos
Cel /ertfit pe ea. Noi n! ne p!tem in(*ip!i pe $ristos fara (r!(e si ni(i (r!(ea fara $ristos. Prin ea
noi ne in(*inam 4!i, (a(i $ristos si (r!(ea Sa sint nedespartite.
O alta i(oana prein(*ip!itoare a (r!(ii in 3e(*i!l Testament este a(eea a l!i %oisi tinind!)si miinile
intinse in timp!l l!ptei (! amale(itii la Rafidim, lin"a $ore0. )Si 'i(e Sfinta S(ript!ra; LCind %oisi isi
ridi(a miinile 0ir!ia Israel, iar (ind isi lasa miinile in /os 0ir!ia! amale(itii. &ar o0osind miinile l!i
%oisi, a! l!at o lespede si a! p!s)o s!0 el si el a se'!t pe ea, iar Aaron si Or ii spri/inea! miinile, !n!l
de o parte si alt!l de alta, astfel (a miinile l!i stat!ra ne(lintite pina la ap!s!l soarel!iP (2sire C3II,
1I)1.. +apt!ra prooro(!l!i (! miinile ridi(ate l!a astfel forma (r!(ii. Cala!'it de &!*!l Sfint el
proie(ta si profetea ima"inea ei, a %int!itor!l!i, pentr! a (arei #enire ii si pre"atea pe (redin(iosii
4e"ii #e(*i, (ind le sp!nea1 LProoro( din mi/lo(!l ta! si )din fratii tai, (a si mine, iti #a ridi(a &omn!l
&!mne'e!l ta!1 pe a(ela sa)l as(!ltatiP (&e!t. C3III, 15.
Si iarasi, o ima"ine a (r!(ii este pre'isa prin Lstea"!lB de (are "raieste Isaia1 LIntrati, intrati pe
portiM Eatiti (ale popor!l!i, "atiti, "atiti dr!m, (!ratiti)l de pietre, inaltati !n stea" peste neam!riP
(Isaia 4CI3 1A. )Stea"!l a fost totdea!na sim0ol al !n!i (re', al !nitatii, al 0ir!intii. Iar in Sfinta
S(ript!ra, !n asemenea sim0ol n! poate fi de(it (r!(ea.
Prin a(este ima"ini prein(*ip!itoare (a si prin (elelalte profetii ale 3e(*i!l!i Testament se !r'ea in
(onstiinta (redin(iosilor 3e(*i!l!i Testament i(oana l!i %esia. Prin a(estea a fost 2l re(!nos(!t.
Toate apar (a niste !m0re (are premer" realitatii. )P4e"ea a#ea !m0ra 0!natatilor #iitoareP, 'i(e
Sfint!l Pa#el. 2ra! (a niste (*ip!ri ale Prototip!l!i #esni( si (are)I #estea! intr!parea, asa (!m 'orile
pre#estes( rasarit!l soarel!i. +i!l prin &!*!l le trimetea (a pe niste inaintemer"atori si Sfint!l Ioan
Inaintemer"ator!l &omn!l!i Il #a re(!noaste si mart!risi1 LCel (e #ine d!pa mine mai inainte de mine a
fost, pentr! (a mai indinte de mine eraP (Ioan 1, 6A. LPrin (r!(e, #a 'i(e si Sfint!l Andrei Critean!l, a
fost re(!nos(!t $ristos si Biseri(a (redin(iosilor patr!n'ind in adin(!l S(ript!rii #ede (a 2l este +i!l
l!i &!mne'e!, &!mne'e! Ins!si si &omnB (P.E. D@, 1A.?, lA75.
Semnul crucii
5ertfa si altar de /ertfa, (r!(ea este in a(elasi timp Lsemn!l l!i $ristosP si al (restinism!l!i. 2ste,
d!pa Sfinta S(ript!ra1 LSemn!l +i!l!i Om!l!iP. LAt!n(i se #a arata pe (er semn!l +i!l!i Om!l!iB, sp!ne
%int!itor!l Ins!si (%atei CCI3, 6A.
Biseri(a a #a'!t in a(est semn (r!(ea &omn!l!i. Catre a(easta intele"ere ne (ond!( mart!risirile
Sfintei S(ript!ri. Asa de pilda, LsemneleP sa#irsite de %oisi prin toia"!l l!i (Iesire I3. ?)1?, (are e o
Page (47 of 449
prein(*ip!ire a (r!(ii. Sa! semn!l din #i'i!nea l!i Ie'e(*il, (ind prooro(!l a!de1 L...Tre(i prin mi/lo(!l
(etatii, prin Ier!salim, si insemnea'a (! semn!l ta! )adi(a al (r!(ii (litera Lta!P in alfa0et!l #e(*i "re(
a#ea e-a(t forma (r!(ii, pe fr!nte, pe oamenii (are "em si (are plin" din (a!'a m!ltor ti(alosii (are
se sa#irses( in mi/io(!l lorB (Ie'e(*iel IC, 7.
In No!l Testament de asemenea, drept!l Simeon intimpinind pe Iis!s in templ! rosteste (atre %ai(a
4!i, Prea Sfinta +e(ioara1 LA(esta este p!s (a !n semn (are #a stirni impotri#ireB (4!(a 11, 67.
LSemn!l de impotri#ireB, adi(a (eea (e #a n!mi Sfint!l Pa#el1 Lsminteala (r!(iiP. Catre a(elasi inteles
ne (ond!( si (!#intele &omn!l!i rostite in sina"o"a din Caperna!m. 4a intre0area m!ltimii1 LCe semne
arati (a sa (redem in TineF Parintii nostri a! min(at mana in p!stie...B. Iis!s le rasp!nde1 L2! sint
piinea #ietii. Cel (e manin(a tr!p!l %e! si 0ea sin"ele %e! are #iata #esni(a...B (Ioan 3I, 6p, 61, 57.
$rana 4!i era de(i #iata 4!i, #iata de /ertfa, de (r!(e impartasita si no!a prin Ltr!p!l si sin"ele Sa!B
in Sfinta 2!*aristie. )In sfirsit, tot atit de e#ident este Lsemn!l l!i IonaP. C!m istoriseste Sfint!l 2#.
4!(a; in dr!m spre Ier!salim, lis!s se adresea'a (elor de fata si le 'i(e1 LNeam!l a(esta... (ere semn;
dar semn n! i se #a da, de(it semn!l prooro(!l!i Iona. Ca(i pre(!m a fost Iona semn Nini#itenilor, asa
#a fi si +i!l Om!l!i semn a(est!i neamP (4!(a C1, .D,6A. )Trimiterea, in(er(area prin (are tre(!se
prooro(!l si propo#ed!irea l!i era! !n LsemnB pentr! Nini#iteni, pentr! po(ainta lor. C! atit mai m!lt
+i!l Om!l!i, prin tot (eea (e este si fapt!ieste 2l, este pentr! noi LsemnB, si fiinta a semn!l!i; s!rsa a
t!t!ror semnelor (are a! (ala!'a spre mint!ire si (are toate d!( (a si (atre o (!lme a lor, la (r!(e si
in#iere. Ca(i mai 'i(e &omn!l1 Lpre(!m a fost Iona in pinte(ele (*it!l!i trei 'ile si trei nopti asa #a fi
si +i!l Om!l!i in inima pamint!l!i, trei 'ile si trei nopti. (%atei CII, 7A.
Astfel a(easta l!minoasa !nitate a mart!riilor Sfintei S(ript!ri arata Cr!(ea drept LSemn!l +i!l!i
Om!l!iP; semn!l #ietii, al i!0irii, al sl!/irii 4!i. Al stral!(irii si p!terii 4!i (reatoare, (a(i Lin p!terea
(r!(iiP
?
, a /ertfei sta taria (reatiei si a innoirii ei.
Til(!ind impre!na (!#intele profeti(e ale &omn!l!i1 LSoarele se #a int!ne(a si l!na n! #a mai da l!mina
ei, iar stelele #or (adea. Si at!n(i se #a arata pe (er Semn!l +i!l!i Om!l!iB (%atei CCI3, .D)6A,
Sfint!l Ioan E!ra de A!r o0ser#a (! adin(a patr!ndere1 L3e'i (it de mare este p!terea semn!l!i
(r!(ii F... Cr!(ea este mai stral!(itoare si de(it soarele si de(it l!na... )Si sa n! te min!ne'i (a &omn!l
#ine p!rtind (r!(ea F &!pa (!m a fa(!t (! Toma aratind!)i semn!l (!ielor si ranile... tot astfel si
at!n(i #a arata ranile si (r!(ea, (a sa arate (a A(esta a fost Cel rasti"nit
D
.
Cr!(ea este de(i semn!l identitatii l!i $ristos d!pa (are Il re(!noastem. 2ste semn!l LTainei l!i
$ristosP, (!m sp!ne Sfint!l Pa#el, prin (are ni se des(*ide i!0irea d!mne'eias(a in toate sens!rile, in
Llar"imea, l!n"imea, adin(imea si inaltimeaP ei (2fes. III, 1?, (are sint, (!m e-pli(a Sfint!l Eri"orie
de N>ssa, 0ratele, dimensi!nile (osmi(e ale (*ip!l!i plinatatii ei. Brate (are (!prind 'idirea in o0irsia
si (*emarea ei l!minoasa. &e a(eea si Sfint!l 2#. Ioan #ede L%iel!l /ertfit de la intemeierea l!mii.
(Apo(. CIII, ., de(i 'idind)o prin /ertfa, prin i!0irea Sa; (a si d!pa in#iere pentr! prosla#irea ei,
(ind de asemenea Il #ede1 Lin pi(ioareP, semn al in#ierii, dar L(a /!n"*iatP, semn al /ertfirii in fata
Tatal!i. Cr!(ea apare astfel (a !n semn etern al +i!l!i Om!l!i, si a(easta pentr! (a e semn!l i!0irii si
al /ertfirii pentr! #iata si pentr! tot mai m!lta #iata, (are (onstit!ie insesi fiinta, (onditia si sens!l
(reatiei.
Semn al L+i!l!i Om!l!iP, (r!(ea este desi"!r si semn al (restin!l!i. 2a re#elind i!0irea l!i $ristos
tre0!ie sa re#ele'e si i!0irea noastra (a (*emare si rasp!ns. 2ste semn!l s(*im0!l!i de i!0ire intre
&!mne'e! si noi. $ristos n! se r!sinea'a de (r!(ea Sa, pentr! (a ne)a mint!it prin ea, ne)a iertat
pa(atele, ne)a aratat astfel (ea mai inalta i!0ire a Sa fata de noi, dar prin a(easta ne)a si (isti"at)o
pe a noastra. &e a(eea in Sfintele 2#an"*elii se #or0este deopotri#a de LCr!(ea l!i Iis!sP si de (r!(ea
(el!i (e)4 !rmea'a pe Iis!s. Cr!(ea este semn!l si lo(!l in (are ne intilnim (! Iis!s.
Page (48 of 449
P!rtind si n!mele l!i $ristos, (restin!l se insemnea'a (! semn!l (r!(ii (a si (! o pe(ete a l!i $ristos,
(are aflata (a fa(e parte din tr!p!l 4!i, din Biseri(a. Si pe(etl!irea (! a(est semn in Biseri(a in(epe
in(a din pr!n(ie. 4a a opta 'i d!pa nastere, (ind in le"ea #e(*e se fa(ea taierea Ympre/!r, a(!m
preot!l mer"e si 0ine(!#intea'a pr!n(!l, in (*ip!l (r!(ii, rostind as!pra l!i1 LSa se insemne'e &oamne
l!mina fetii Tale peste ro0!l Ta! a(esta.., si sa se insemne'e (r!(ea Un!ia)Nas(!t +i!l!i Ta! in inima
si in (!"et!l l!i.. 4a Bote' si indeose0i la !n"erea (! Sfint!l %ir se insemnea'a toate simt!rile si
in(*eiet!rile, rostind!)se1 LPe(etea dar!l!i Sfint!l!i &!*P; a Sfint!l!i &!* (are)4 pe(etl!ieste pe
$ristos in noi, #iata, (r!(ea si in#ierea Sa. LP!ne)ma (a o pe(ete pe inimaP in#o(a s!flet!l in Cintarea
Cintarilor (3III, 6. Impartasirea insasi (! tr!p!l si sin"ele &omn!l!i este tot o mart!risire a (r!(ii, a
/ertfei. Si apoi de)a l!n"!l intre"ii #ieti, (restin!l dreptmaritor se insemnea'a (! a(est semn
d!mne'eies(1 (ind in(epe r!"a(i!nea, in timp!l ei, si (ind o termina; la iesirea din (asa, la ple(area in
(alatorie, (a si la intoar(ere; la in(ep!t!l (a si la sfirsit!l l!(r!l!i; inainte de (!l(are, pentr! a ne
in(redinta "ri/ii l!i &!mne'e!, si la tre'irea din somn, spre a ne a"onisi 0ine(!#antarea 4!i, in toata
'i!a; (ind ne ase'am si ne ridi(am de la masa; in #reme de mi*nire, prime/die sa! "ind!ri releJ Si in
atitea impre/!rari asa (!m fa(ea! (ei dintii (restini, d!pa (!m ne da mart!rie s(riitor!l 0iseri(es(
Tert!lian (16A).7A (are sp!ne1 LInainte si in timp!l tre0!rilor, intrind si iesind, im0ra(ind!)ne,
inainte de somn, in toate l!(rarile noastre, la fie(are pas si la fie(are fapta, noi ne insemnam (!
semn!l sfintei (r!(iP (P.4. II, (ol. DD.
In (*ip!l (r!(ii preot!l 0ine(!#intea'a (redin(iosii; (! a(easta in(epe sa#irsirea Sfintelor Taine,
sfinteste dar!rile ad!se la altar, (a si apa, *oldele, 'idirea toata. Si tot (r!(ea sta pe altar, ea insasi
fiind altar pre(!m si deas!pra Sfintelor lo(as!ri, (ele mai m!lte fiind 'idite in forma ei. Cr!(ea se
'!"ra#este pe sfintele #ase, pe oda/dii, pe (artile de (!lt; se #ede ridi(ata la !nele raspintii de
dr!m!ri; se asea'a la (apatii!l (elor adormiti intr! nade/dea in#ierii si a #ietii de #e(i. C!prinde astfel
intre" ori'ont!l #ietii noastre, este semn!l prin definitie al (restin!l!i drept)(redin(ios si a(easta
pentr! (a esential e semn!l i!0irii.
Sp!n insa oare(are dintre (redin(iosi (a tot!si, n! ar fi (!#iin(ios sa ne in(*inam &omn!l!i fa(ind
a(est semn al (r!(ii, intr!(it %int!itor!l a 'is (atre femeia samarinean(a1 L3ine (eas!l si a(!m este,
(ind ade#aratii in(*inatori se #or in(*ina Tatal!i in d!* si in ade#ar, (a si Tatal astfel ii doreste pe (ei
(e I se in(*ina 4!i. &!* este &!mne'e! si (ei (e I se in(*ina tre0!ie sa I se in(*ine in d!* si in
ade#arP (Ioan I3, .6.7. Iar Apostol!l in#ata (a1 L&!mne'e!... n! este sl!/it de miini omenesti, (a si
(!m ar a#ea ne#oie de (e#a, 2l dind t!t!ror #iata si s!flare si toate (+apte C3II, .5.
A(este (!#inte ale Sfintelor S(ript!ri n! opres( insa, in ni(i !n (*ip semn!l (r!(ii. Cind %int!itor!l
sp!ne1 Cei (e se in(*ina l!i &!mne'e! tre0!ie sa I se in(*ine in d!* si in ade#ar, ne in#ata (a
r!"a(i!nea, in(*inarea, intre" (!lt!l si intrea"a noastra sl!/ire tre0!ie sa p!r(eada din adin(, din
inima fiintei noastre, din Ld!*P. In #or0irea (! samarinean(a &omn!l ii a#ea in #edere, indeose0i pe
a(ei (redin(iosi din 3e(*i!l Testament a (aror in(*inare se transformase in forme "oale, !s(ate, fara
#iata; )smo(*in!l !s(at le era o pilda (%atei CCI. 1D. In(a si profet!l sp!sese1 L%ila #oies(, iar n!
/ertfa si (!noasterea l!i &!mne'e! mai m!lt de(it arderile de totP (Oseea 3I. 6. )Prin $ristos se
in(*eie insa !n No! Testament de (are #or0este Sfint!l Pa#el (ind 'i(e1 LA(esta este Testament!l pe
(are il #oi into(mi (asei l!i Israel1 p!ne)#oi le"ile %ele in (!"et!l lor si in inima lor le #oi s(rie...P (2#rei
3III, 1A. C!#intele le"ii #e(*i f!sesera s(rise pe piatra si pe(etl!ite (! sin"ele animalelor; le"ea
No!l!i Testament pe(etl!ita (! sin"ele l!i $ristos tre0!ie sa se ins(rie in inima, in d!*!l nostr!.
R!"a(i!nea, in(*inarea, n! a! sens si p!tere da(a n! tre( in interior!l (onstiintei, in minte, in inima.
N! e-ista (!lt ade#arat, 'iditor, a(olo !nde (onstiinta e moarta. Prin d!*!l (om!ni(am (! &!mne'e!
(are este Ld!*P; el, d!*!l ne des(*ide (ir(!latiei i!0irii, *ar!l!i.
Page (49 of 449
%int!itor!l mai atra"e de asemenea atentia femeii samarinen(e (a a(easta in(*inare ade#arata n! mai
este le"ata de !n an!mit lo( (templ! sa! lo(alitate, ni(i n!mai de !n an!me neam (i!dei sa!
samarineni. &!mne'e! este pret!tindeni, fiind Ld!*., si de(i, in(*inare, sl!/irea 4!i n! poate fi
mar"inita de nimi(. 2ste al t!t!ror si (! e"ala i!0ire se des(*ide t!t!ror .
Cit pri#este in#atat!ra Sfint!l!i Pa#el (a L&!mne'e!... n! este sl!/it de miini omenesti, (a si (!m ar
a#ea ne#oie de (e#aP, apare e#ident (a a(este (!#inte n! a! ni(i o le"at!ra (! fa(erea semn!l!i (r!(ii.
Inteles!l lor (ore(t este a(ela (a noi n!)I p!tem oferi l!i &!mne'e! (e#a, l!(r! al miinilor noastre,
(are sa)I implineas(a (!m#a LlipsaP, intr!(it 2l este plinatatea, e A0sol!t!l.
In(*inarea, (!lt!l inltern si e-tern, sint insa (! tot!l alt(e#a; tin de (onditia noastra de fapt!ra si
%int!itor!l Ins!si s)a r!"at. Iar a(easta in(*inare tre0!ie sa fie inte"rala, sa (!prinda fapt!ra
noastra in totalitatea ei, (!m o arata Sfint!l Pa#el1 L&!*, s!flet si tr!pP (1 Tes. 3, .6, in(it asa (!m
indeamna a(elasi Apostol1 LSa infatisam tr!p!rile noastre (a pe o /ertfa #ie, sfinta, 0ine pla(!ta l!i
&!mne'e!, (a in(*inarea noastra (ea d!*o#nioeas(aP (Rom. CII, 1. &e(i intrea"a noastra fiinta
tre0!ie sa parti(ipe la a(t!l de adorare.
Pentr! a patr!nde in(a si mai prof!nd a(est inteles, sa o0ser#am (a %int!itor!l, in (!#intele rostite
(atre femeia samarinean(a, n! (ere simpl! in(*inarea in d!*, (i Lin d!* si in ade#arP. &ar ade#ar!l #i!
este $ristos, este C!#int!l (are s)a fa(!t tr!p. Si astfel ade#ar!l ni se des(opera a fi !nitatea
deplina intre (!#int si tr!p, intre d!* si #iata, intre (redinta si fapta, intre a(tele, "est!rile, semnele
pe (are le fa(em si semnifi(atia, inteles!l lor. Sintem s!flet si tr!p, n! d!*!ri fara tr!p. LPreamariti
dar pe &!mne'e! in tr!p!l si in d!*!l #ostr!, (a !nele (are sint ale l!i &!mne'e!P in#ata Apostol!l (1
Cor. 3I, .A; pentr! (a toate tre0!ie sa se sfinteas(a. &e a(eea n! e de (on(ep!t (!lt!l intern, al
inimii, al Ld!*!l!iP fara (el e-tern, al intre"ii noastre fapt!ri.
&ealtfel, ne sta! pilda a !nei asemenea in(*inari si sl!/iri, %intor!l, profetii, apostolii. %int!itor!l a
0ine(!#intat (! miinile Sale pe (opii. L...Si l!ind!)i in 0rate i)a 0ine(!#intat, p!nind!)si miinile peste eiP
(%ar(! C, 16. Si de asemenea pe Sfintii Apostoli1 L...I)a d!s afara pina spre Betania si, ridi(ind!)si
miinile, i)a 0ine(!#intatP (4!(a CCI3, 5A
In 3e(*i!l Testament, patriar*!l Ia(o0 a 0ine(!#intat (! miinile in(r!(isate pe fiii l!i Iosif, asa (!m
(itim1 L...Si a intins Israel (Ia(o0 mina sa (ea dreapta si a p!s)o pe (ap!l l!i 2fraim, desi a(esta era
mai mi(, iar stin"a si)a p!s)o pe (ap!l l!i %anase. Inadins si)a in(r!(isat miinile, desi %anase era
intii!l)nas(!t. Si i)a 0ine(!#intatJP (+a(ere C43III, 17)15. )Credin(iosii de at!n(i se r!"a! si ei (!
miinile ridi(ate, (!m 'i(e psalmist!l1 LSa se indrepte'e r!"a(i!nea mea, (a tamiia inaintea Ta,
ridi(area miinilor mele /ertfa de seara...P (Ps. CC4, .
In No!l Testament, Sfintii Apostoli a! rind!it dia(oni, preoti, epis(opi, prin p!nerea miinilor, deodata
(! r!"a(i!nea (+apte 3I, 6; CI3, .6; I Tim. I3, 17. )Impartasirea Sfint!l!i &!* (elor 0ote'ati se
fa(ea de asemenea prin p!nerea miinilor1 LAt!n(i isi p!nea! miinile peste ei si l!a! &!* SfintP (+ape
3III, 1@; CIC, 5)6. Iar pe (redin(iosi Sfint!l Pa#el ii in#ata1 L 3rea! asadar, (a 0ar0atii sa se roa"e
in tot lo(!l, ridi(ind miinile (!rate, fara de minie si fara de "il(ea#aP (I Tim II, ?. )Iata dar, din
Sfinta S(ript!ra, (ite#a mart!rii ale !nei ade#arate si depline in(*inari.
&ar, in sfirsit, sa amintim a(!m p!tin si despre semn!l ins!si al (r!(ii si despre mart!ria pe (are o da
(restin!l prin ea.I ) Stim (a semn!l sfintei (r!(i se fa(e astfel1 impre!nam primele trei de"ete ale
miinii drepte, iar (elelalte do!a le lipim de pod!l palmei; si asa, (! #arf!l (elor trei de"ete !nite ne
insemnam la fr!nte, la piept, pe !mar!l drept si pe (el stin". Semn!l il fa(em insa rostind deodata (!
el1 in n!mele Tatal!i si al +i!l!i si al Sfint!l!i &!*, amin; si an!me1 (ind 'i(em Lin n!mele Tatal!iP, ne
Page (5) of 449
insemnam la fr!nte; (ind 'i(em Lsi al +i!l!i, ne insemnam la piept; (ind 'i(em Lsi al Sfint!l!i &!*P, ne
insemnam !mar!l drept si apoi (el stin", in(*eind (! LAminP.
Sa#irsit astfel, se poate sp!ne (a semn!l (r!(ii (on(entrea'a in el esenta (redintei noastre, Leste
oare(!m o in#atat!ra pe s(!rt a le"ii (restineP
1A
. Intr)ade#ar, prin (!#inte mart!risim1 (redinta in
Sfinta Treime (are este in#atat!ra noastra f!ndamentala; iar prin semn, mint!irea dar!ita in Iis!s
$ristos. Treimea si (r!(ea l!minea'a intre ori'ont!l #ietii (restine. )P+a(ind!)mi dimineata semn!l
sfintei (r!(i, sp!nea !n (redin(ios preot!l!i l!i, simt (a imi mart!rises( (eea (e este esential in
(redinta noastra ortodo-a si ma simt prins in $ristos, in Biseri(a 4!i (a mladita in #ita.P
A(easta o simte fie(are (restin drept)maritor, fie fa(ind!)si semn!l (r!(ii, fie (ind se in(*ina in fata
(*ip!l!i ei. Simte le"at!ra l!i (! $ristos; simte (a prin &!*!l Sfint se impartaseste din #iata, din
l!mina si din i!0irea l!i &!mne'e!, (are in marea)i i!0ire de l!me ne)a dar!it pe Un!l)Nas(!t +i!l
Sa!... (Ioan III, 16; simte s!rparea distantei, a despartirii de &!mne'e! pro#o(ata de pa(at si
impa(area prin Cel (e Lne)a impa(at prin (r!(eP (2fes. II, 16; simte (redin(ios!l (! o nade/de #ie (a
in el ins!si, in(epind de la 0ote', de la Lnasterea l!i (ea din apa si din d!*P si prin #ointa statorni(a de
a (r!(ifi(a pa(at!l, e"o(entrism!l, a(esta se 0ir!ie. LCei (e sint ai l!i $ristos Iis!s si)a! rasti"nit
tr!p!l impre!na (! patimile si (! pofteleP (Eal. 3, .7; si se simte totdea!na intarit, pa'it de (el ra!,
prin a(est semn, d!pa (!m si (inta Biseri(a; L&oamne, arma as!pra dia#ol!l!i, (r!(ea Ta o ai dat no!aP;
se simte tot mai m!lt partas &!*!l!i (r!(ii l!i $ristos, innoirii prin ea (a o ar#!na a in#ierii, si
indemnat sa i!0eas(a si el (! i!0irea l!i $ristos, in (*ip!l 4!i1 si inaltind!)se (atre &!mne'e! si
dar!ind!)se im0ratisind pe semeni, l!mea, asa (!m im0ratisea'a 0ratele (r!(ii.
Si toate a(este dar!ri si p!teri le simte #enind din partea (r!(ii l!i $ristos (are o sfinteste pe a
noastra, asa (!m se si roa"a Biseri(a la sfintirea (*ip!l!i (r!(ii1 LCa!ta (! milosti#ire &oamne spre
a(est semn al (r!(ii pe (are (redin(iosii ro0ii Tai, din osirdie si din (redinta (ea tare si dra"ostea (ea
(atre Tine, a! fa(!t)o spre insemnarea 0ir!intei +i!l!i Ta!... Bine(!#intea'a)o si o sfinteste pe ea, si
o !mple de p!terea si 0ine(!#intarea lemn!l!i (el!ia, pe (are a fost pironit prea sfint!l tr!p al
&omn!l!i nostr! Iis!s $ristos, Un!l)Nas(!t +i!l Ta!, prin (are p!terea dia#ol!l!i s)a (al(at, si noi
pamintenii slo0o'enie am do0indit si #ietii ne)am in#redni(itP.
Pr. Prof. Dr. Con!anin +aleri#,
"e%. .rodo/ia nr 33(978, pag. 497-5((.
1. Sf. Ioan $risostom, C!#intari la Pra'ni(e Imparatesti, trad. Pr. &r. &. +e(ior!, B!(!resti, 1D7., p.
17..
.. Cf. Pr. Prof. &. Staniloae, Cr!(ea si Innoirea (reati!nii in in#atat!ra ortodo-a, in %itropolia
%oldo#ei si S!(e#ei., nr. @)?SD@6, p. 7@1.
6. I0idem, p. 7@A.
7. %itropolit +ilaret, Oraisons f!ne0res, *omilies et dis(o!rs, trad. par A. de St!rd'a, Paris, 1D7D, p.
157.
5. Sf. Ioan $risostom, op. (it., p. 167.
6. &r. 3. E*eor"*i!, Sfinta 2#an"*elie d!pa %atei, Comentar, Cerna!ti, 1D.6, p. @67.
@. Sf. Ioan $risostom, op. (it., p. 16A)161.
?. Pr. Prof. &. Staniloae, op. (it., p. 7@@.
D. Sf. Ioan $risostom. op. (it., p. 16., 166, 167.
1A. In#atat!ra de (redinta (restin Ortodo-a, 2d. Instit. Bi0li(, B!(., 1D5., p. .67.
Page (5( of 449
DESPRE MANTUIRE
1. Sim0ol!l de (redinta in arti(ol!l . ne sp!ne (a +i!l l!i &!mne'e! este L&!mne'e! ade#arat din
&!mne'e! ade#aratP, nas(!t din &!mne'e! Tatal din #esni(ie, de o fiinta (! Tatal prin (are toate s)a!
fa(!t. Iar de la arti(ol!l 6 pana la arti(ol!l @ in(l!si#, Sim0ol!l de (redinta ne arata (a &!mne'e! +i!l
ne)a mant!it prin intr!parea, moartea, in#ierea si inaltarea Sa la (er, pre(!m si fapt!l (a 2l #a fi la
sfarsit!l #ea(!rilor /!de(ator!l (elor #ii si al (elor morti, intemeind o imparatie d!*o#ni(eas(a
#esni(a.
.. In (ele (e !rmea'a #om #edea (are este in#atat!ra Biseri(ii noastre dreptmaritoare despre
mant!irea in $ristos.
6. C!#ant!l Lmant!ireP, (el mai m!lt folosit in pa"inile Sfintei S(ript!ri, este le"at in No!l Testament
de opera sa! de a(ti#itatea +i!l!i l!i &!mne'e! intr!pat, de !nde si n!mele l!i de L%ant!itorP, (are
inseamna 1 I'0a#itor, Sal#ator, 3inde(ator. &e fapt (*iar n!mele LIis!sP, in lim0a e0rai(a LIe*os!aP,
inseamna a eli0era, a sal#a dintr)!n peri(ol, a #inde(a de 0oala (are d!(e la moarte. Tre0!ie sa
pre(i'am (a Lideea de mant!ire este strans le"ata de a(eea de pa(at. Potri#it Sfintei S(ript!ri
mant!irea repre'inta in !ltima anali'a i'0a#irea de pa(at. Pa(at!l la rand!l sa! (onsta in (aderea
noastra si a firii intre"i din #iata si fr!m!setea (ea dintai rand!ita de &!mne'e!. Toti (ati ne nastem
in l!me a#em infipt in noi "*impele (aderii. Partasi &!mne'eiestii +iinte, into(mai (! in"erii insa pe
pamant, im0ra(at in ne#ino#atie si nera!tate, (! tr!p!l l!minat de marirea nem!ririi, ne(!nos(and
d!rerea si slo0od de "ri/i si de tr!da in m!n(a l!i, impodo0it (! toata intelep(i!nea de tre0!inta,
ase'at in mi/lo(!l !nei nat!ri (are ii era prietena si s!p!sa, asa a fost om!l la in(ep!t, (!n!na
fapt!rilor l!i &!mne'e!. Prin (aderea in pa(at insa, el a a/!ns lipsit de dar si de #iata d!mne'eias(a,
L#ra/mas l!i &!mne'e!P si "onit de la fata 4!i, (! (*ip!l l!i &!mne'e! din el ranit si int!ne(at, stri(at
in s!ferinta si sp!r(at de patimi, in/!"at (! moartea, m!n(it de d!*!rile ra!tatii, 0olind de
ned!mne'eire, in #ra/masie si in l!pta (ontin!a (! semenii si (! firea in(on/!ratoare...2#ident ra!l si
pa(at!l (are il insotes( n! a! e-istat la in(ep!t si de a(eea ni(i n! #or ramane pana la sfarsit.
&eoare(e insa noi n)am p!t!t sin"!ri sa ne eli0eram din le"at!ra ra!l!i si de s!0 infl!enta pa(at!l!i, a
inter#enit &!mne'e! in mare Sa i!0ire *otarand sa ne mant!ias(a. &e fapt nimeni alt!l, de(at
&!mne'e!, n! ne p!tea oferi mant!irea, 2l fiind sin"!r!l (are o are si (are o poate da.
L&!mne'e! este preasfant, 2l este sfintenia desa#arsita. Sfintenia este !n!l din atri0!tele Sale. Prin
nat!ra Sa spirit!ala 2l respin"e pa(at!l, il elimina, il nimi(esteP. L&!mne'e! este in a(elasi timp
atotp!terni(. 2l poate sa mant!ias(a in (*ip desa#arsit. P!terea Sa mant!itoare este #esni(a pentr!
ori(ine il (*eamaP (Isaia C34, 1@.
L%ant!irea este !na din l!(rarile min!nate ale l!i &!mne'e! infapt!ita prin +i!l Sa!1...2l #a #eni si ne
#a mant!iP (Isaia CCC3, 7. Cand Ls)a plinit #remeaP, (and intrea"a fapt!ra a a/!ns la (on#in"erea (a
n! era in stare sa resta0ileas(a sin"!ra raport!rile normale (! &!mne'e! si (and s!spin!l d!pa !n
%ant!itor era mai fier0inte, +i!l l!i &!mne'e! a (o0orat din (er si in mod s!prafires( a l!at tr!p
omenes( din Sfanta +e(ioara %aria si a de#enit om (Ioan I, 17. +iind nas(!t din +e(ioara %aria, 2l
apartine omenirii, dar pentr! (a s)a nas(!t pe (ale s!pranat!rala, 2l este fara de pa(at. Asa fiind, 2l
intr!nea in persoana Sa in mas!ra deplina toate (onditiile (a sa inter#ina (! #iata Sa pentr! noi si sa
ne impa(e (! &!mne'e!. Prin moartea si in#ierea Sa ne)a spalat pa(atele si a refa(!t le"at!ra noastra
(! &!mne'e!, iar firea noastra (a'!ta in pa(at a fost ad!sa la starea (ea dintai.
Page (52 of 449
A(easta l!(rare sa#arsita de &!mne'e! prin +i!l Sa! se n!meste Lmant!ire o0ie(ti#aP si are (ara(ter
!ni#ersal. %ant!itor!l nostr! #oieste (a toti oamenii sa se mant!ias(a si la (!nostinta ade#ar!l!i sa
#inaP (I Timotei, II, 7. Intelep(i!nea d!mne'eias(a a so(otit insa (a e 0ine sa n! dispara din #iata
noastra ori(e !rma despre (adere si mant!irea sa n! se dea (! tot!l de)a "ata, (i sa (ontri0!im si noi
la do0andirea ei. Ins!sirea mant!irii de (atre noi, (redin(iosii, se n!meste Lmant!irea s!0ie(ti#aP si se
reali'ea'a prin *ar, (redinta si fapte 0!neP(Ni(olae, %itropolit!l Banat!l!i, In#atat!ra ortodo-a
despre mant!ireP, Timisoara, 1D?6, p. 61)66.
Ca si (onditia s!0ie(ti#a a mant!irii, (redinta este !n dar a(ordat s!flet!l!i din partea l!i &!mne'e!,
spre a (!noaste des(operirea l!i &!mne'e! si a p!tea intra in (om!ni!ne (! 2l prin *ar!l di#in. L2a ne
a/!ta sa intele"em si sa ne ins!sim ade#ar!ri (are altfel ar ramane pentr! noi taine nepatr!nse. 2a
este o(*i!l s!flet!l!i (! (are stra0atem peste l!(r!rile #a'!te in l!mea (elor ne#a'!te. O0ie(t!l ei
fiind realitatile s!prafiresti, se lea"a de des(operirea d!mne'eias(a fa(!ta prin Iis!s $ristos1
L...Credinta este din a!'ire, iar a!'irea prin (!#ant!l l!i $ristosP (Romani C, 1@. Credinta este
(onditie a mant!irii deoare(e in(ep!t!l mant!irii n! poate fi desprins de (redinta in Iis!s $ristos, (el
(are a ad!s mant!irea. Credinta este !sa *ar!l!i in #iata noastra. Ori de (ate ori fa(em, din inima, o
mart!risire de (redinta, o no!a p!tere de *ar intra in fiinta noastra1 LNoi am (re'!t si am (!nos(!t (a
T! esti $ristos, +i!l &!mne'e!l!i (el!i #i!P, (itim in Sfanta S(ript!ra (Ioan 3I, 6D. Iata de (e Sfintii
Apostoli 'i(ea! %ant!itor!l!i1 LSporeste)ne (redintaM (4!(a C3II, 5. Credinta (a dar al l!i &!mne'e!
n! se adresea'a n!mai intele(t!al!l!i, (a sa)4 (!noas(a si sa)4 mart!riseas(a pe &!mne'e!, (i intre"ii
fiinte. Adi(a, n! este s!fi(ient sa (!nosti #oia l!i &!mne'e!, se imp!ne sa o si implinim. In fel!l a(esta
(redinta aprinde #ointa si intrea"a p!tere a s!flet!l!i. Credinta n! are si n! poate ramane la o forma
de(larati#a, fiind(a Lsi demonii (red si se (!trem!raP (Ia(o0 II, 1D, ne sp!ne Sfanta S(ript!ra.
Credinta lor insa nefiind mant!itoare, este falsa, neade#arata, (eea (e inseamna (a ade#arata
(redinta (!prinde intre" s!flet!l, il an"a/ea'a, ii da p!tere. &e a(eea (ara(teristi(a (redintei este de
a fi Ll!(ratoare in dra"osteP(Ealateni 3, 6, iar Ldra"ostea este plinirea le"iiP (Romani CIII, 1A.
%ant!itor!l arata foarte (lar (a din fapte se poate (!noaste (redinta, asemenea (!m d!pa roade poti
(!noaste !n pom (%atei 3II, .1).6. &e a(eea Sfant!l Ia(o0 pre(i'ea'a1 LCe folos fratilor, da(a 'i(e
(ine#a (a are (redinta iar fapte n! areF Oare (redinta poate sa)l mant!ias(aF &a(a !n frate sa! o
sora s!nt "oi si lipsiti de *rana (ea de toate 'ilele si (ine#a dintre #oi le)ar 'i(e1 L%er"eti in pa(e.
In(al'iti)#a si #a sat!ratiP, dar fara sa le dea (ele tre0!in(ioase tr!p!l!i, (are ar fi folos!lF Asa si (!
(redinta1 da(a n! are fapte, e moarta in ea insasi...3edeti dar (a din fapte este indreptat om!l, iar n!
n!mai din (redinta. Pre(!m tr!p!l fara s!flet este mort si (redinta fara fapte este moartaP(Ia(o0 II,
17).6. &in ta0lo!l /!de(atii de apoi pre'entat de %ant!itor!l, #edem foarte limpede (a d!pa faptele
sa#arsite #a fi /!de(at ori(are (redin(ios (%atei CC3, 65)75, iar Sfant!l Apostol Pa#el (onfirmand
a(easta ne sp!ne (a1 LNoi toti tre0!ie sa ne infatisam inaintea /!de(atii l!i $ristos (a sa ia fie(are
d!pa (ele (e a fa(!t prin tr!p, ori 0ine, ori ra!P(II Corinteni 3, 1A. +aptele 0!ne (a rod al ade#aratei
(redinte, intares( permanent p!terea s!flet!l!i spre o (ontin!a innoire a #ietii in $ristos, pana la
Lstat!ra 0ar0at!l!i desa#arsit, la mas!ra plinatatii l!i $ristosP(2feseni I3, 16. +aptele 0!ne s!nt
a(elea (are arata (*ip!l l!i $ristos in #iata d!*o#ni(eas(a a (redin(ios!l!i. Pornind din (redinta,
faptele 0!ne #erifi(a si desa#arses( (redinta.
&a(a mant!irea se sa#arseste prin l!(rarea *ar!l!i di#in, at!n(i tre0!ie sa a#em in #edere (eea (e ne
arata %ant!itor!l si Sfintii Apostoli (! pri#ire la l!(rarea *ar!l!i. Astfel, (redin(ios!l se !neste (!
%ant!itor!l asemenea mladitei (! #ita. 2l primeste #iata (ea no!a a *ar!l!i asemenea mladitei din #ita.
%laditele s!nt insa mai m!lte si n!mai impre!na primes( a(eeasi se#a (are le da #iata...(Ioan C3, 5.
4a fel mad!larele !n!i tr!p primes( a(elasi san"e, pe (are ele il transmit la altele si iarasi il primes(
spre #iata a(el!iasi tr!p. &a(a !n mad!lar se r!pe de (orp, el n! mai primeste san"ele #ietii si moare
(Romani CII, 7)5, I Corinteni CII, 1. si .@, Coloseni I, 1?. Tot astfel si (redin(iosii al(at!ies( Tr!p!l
taini( al &omn!l!i, adi(a Biseri(a, in (are fie(are (redin(ios este mad!lar si !nde primeste fie(are
Page (53 of 449
*ar!l Sfant!l!i &!* prin Sfintele Taine, iar prin (om!ni!nea dintre ei do0andes( mant!irea. Ca *ar!l
este primit prin Sfintele Taine reiese foarte (lar din insesi (!#intele &omn!l!i rostite (! prile/!l
instit!irii Bote'!l!i si e!*aristiei1 LCel (e #a (rede si se #a 0ote'a se #a mant!i...(%ar(! C3I, 16,
L...Pe (and man(a! ei, Iis!s, l!and paine si 0ine(!#antand, a frant si, dand !(eni(ilor a 'is1 4!ati,
man(ati, a(esta este tr!p!l %e!. Si l!and pa*ar!l si m!lt!mind, le)a dat, 'i(and1 Beti dintr! a(esta
toti, (a a(esta este San"ele %e!, al 4e"ii (elei noi, (are pentr! m!lti se #arsa spre iertarea
pa(atelorP(%atei CC3I, .6).?. Ca *ar!l se transmite in (om!ni!nea (redin(iosilor, (arm!iti de (ei
lasati sa fie Li(onomiP ai Sfintelor Taine, adi(a a ierar*iei 0iseri(esti, reiese limpede si din (!#intele
Sfant!l!i Ia(o0 (! pri#ire la sfanta taina a masl!l!i1 L2ste (ine#a 0olna# intre #oiF Sa (*eme preotii
Biseri(ii si sa se roa"e pentr! el, !n"and!)l (! !ntdelemn in n!mele &omn!l!i...P(Ia(o0 3, 17. &e ai(i
#edem (a noi primim *ar!l mant!irii, dar a(easta n! inseamna (a ne p!tem de(lara mant!iti. Se imp!ne
(ola0orarea pe mai departe (! *ar!l di#in, se (ere adi(a efort d!*o#ni(es( pentr! (a L$ristos pe (are
l)am primit in s!flet odata (! *ar!l di#in al Sfintelor Taine sa ia (*ip in noi (Ealateni I3, 1D. A(!m
in(epe !n pro(es d!*o#ni(es(, (are d!rea'a pana la sfarsit!l #ietii, o aler"are (ontin!a (a (ea a
aler"ator!l!i din arena, spre a ne in(!n!na de feri(irea #esni(a (+ilipeni III, 1.)17. Iar da(a n!mai in
#esni(ie mant!irea este desa#arsita ne dam seama (a ea poate fi peri(litata, (a dr!m!l mant!irii este
(! !r(!s!ri si (o0oras!ri si (a p!tem ori(and (adea. &e a(eea si indemn!l Apostol!l!i1 L4!(rati (!
fri(a si (! (!trem!r la mant!irea #oastraP (+ilipeni II, 1.. Anali'and a(est aspe(t dinami( al
mant!irii, #om sp!ne (a primirea *ar!l!i ne(esar mant!irii, prin Sfintele Taine este aspe(t!l
sa(ramental, de sfintire, iar (onl!(rarea, efort!l s!stin!t spre desa#arsirea mant!irii este aspe(t!l ei
moral.
Ce inseamna mant!ireaF (Sal#area dintr)!n peri(ol sa! eli0erarea dintr)!n ra!. Care este ra!l sa!
peri(ol!l din (are tre0!ie sa ne eli0eramF (Pa(at!l. &e (e pa(at!lF (+iind(a pa(at!l atra"e d!pa sine
moartea. &e (eF (+iind(a prin pa(at r!pem le"at!ra de i!0ire (! &!mne'e!. C! referire la pa(at, (e
inteles are mant!ireaF (2li0erarea de pa(at si impa(area (! &!mne'e!. Cine reali'ea'a a(easta
impa(are (! &!mne'e! prin eli0erarea de pa(ateF (Cea de)a do!a Persoana a Sfintei Treimi, +i!l l!i
&!mne'e! intr!pat, adi(a Iis!s $ristos. &atorita fapt!l!i (a Iis!s $ristos ne ad!(e mant!irea, (!m il
n!mimF (%ant!itor!l. C!m ne)a impa(at 2l (! &!mne'e! Tatal, eli0erand!)ne de pa(atF (Prin
intr!parea, a(ti#itatea, moartea, in#ierea si inaltarea Sa la (er. C!m n!mim mant!irea reali'ata de
Iis!s pentr! noiF (O n!mim mant!irea o0ie(ti#a. Ne p!tem noi mant!i prin p!terile noastreF (N! ne
p!tem mant!i. C!m ne a/!ta +i!l l!i &!mne'e! sa ne mant!imF (Prin *ar!l Sfintei Treimi. &in partea
noastra n! se (ere ni(i o parti(ipareF (Se (ere. Care este a(eastaF (Credinta si faptele 0!ne. C!m se
n!meste mant!irea do0andita prin *ar, (redinta si fapte 0!neF (Se n!meste mant!ire s!0ie(ti#a, iar
*ar!l, (redinta si faptele 0!ne se n!mes( (onditii ale mant!irii s!0ie(ti#e. Unde si (!m primim noi
*ar!l mant!itorF (In Biseri(a, adi(a prin in(orporarea noastra in Tr!p!l taini( al &omn!l!i. Il primim
prin Sfintele Taine. C!m p!tem intele"e (a mant!irea tre0!ie primita atat indi#id!al, (at si intr)o
forma (ole(ti#aF (+ie(are (redin(ios #ine (! (redinta si faptele 0!ne spre a primi *ar!l di#in in
Biseri(a, in (om!ni!nea Tr!p!l!i taini( al &omn!l!i, apoi prin stradania personala fa(e #ie l!(rarea
*ar!l!i di#in. C!m se n!meste aspe(t!l do0andirii mant!irii prin *ar!l Sfintelor TaineF (Sa(ramental.
&ar (onl!(rarea (! *ar!l di#in spre a n! pierde mant!irea si a a/!n"e la desa#arsirea si sfintenia
#ietii, spre #iata #esni(aF (A(esta este aspe(t!l moral. 2l tine de #oia li0era si de stradania fie(ar!i
(redin(ios.
5. In le"at!ra (! l!(rarea *ar!l!i di#in pe de o parte, (a si primirea si (onl!(rarea (! el, pe de alta
parte, n! toti (restinii mart!rises( a(elasi (re'. Unii sp!n (a sin"!ra (redinta te poate mant!i, (a n!
s!nt ne(esare faptele 0!ne, fiind(a n!mai *ar!l di#in ad!(e mant!irea pentr! a(eia pe (are dinainte i)
a *otarat &!mne'e! sa fie mant!iti. Ceilalti ar fi sortiti osandei #esni(e. A(easta in#atat!ra se
n!meste LpredestinatieP si s!stinatorii ei in(ear(a sa o intemeie'e pe sp!sele Sfant!l!i Apostol Pa#el.
Astfel, p!tem (iti1 L...si stim (a (elor (e i!0es( pe &!mne'e!, toate le a/!ta spre 0ine...Cei pe (are
Page (54 of 449
&!mne'e! i)a (!nos(!t, mai inainte i)a si *otarat sa fie asemenea (*ip!l!i +i!l!i Sa!, (a 2l sa fie intai
nas(!t intre m!lti frati. Iar pe (are i)a *otarat mai inainte, pe a(estia i)a si (*emat, si pe (are i)a
(*emat, pe a(estia i)a si indreptat, iar pe (are i)a indreptat, pe a(estia i)a si maritP (Romani 3III,
.?)6A. Cer(etand te-t!l, #edem (a L(ei (!nos(!ti si (ei *otaratiP s!nt to(mai (ei L(are il i!0es( pe
&!mne'e!P, iar (ine#a do#edeste (a il i!0este pe %ant!itor!l implinind por!n(ile 4!i (Ioan CI3, .6,
adi(a #a sa#arsi din (redinta faptele 0!ne. In atotstiinta Sa, &!mne'e! (!noaste din #esni(ie pe (ei
(are #or (rede in 2l si #or (onl!(ra (! *ar!l di#in. In (a'!l nostr! este #or0a de prestiinta l!i
&!mne'e!, n! de o predestinare. %ai departe te-t!l ne #or0este de *otararea l!i &!mne'e! de a)i
fa(e Lpe (ei pe (are i)a (!nos(!t mai dinainte sa fie asemenea (*ip!l!i +i!l!i Sa!P. Ori, L$ristos ia
(*ip in noiP (Ealateni I3, 1D, prin (onl!(rarea (! *ar!l di#in, prin efort d!*o#ni(es( s!stin!t din
partea (redin(ios!l!i.
In alta parte Apostol!l s(rie1 LBine(!#antat fie &!mne'e! si Tatal &omn!l!i nostr! Iis!s $ristos, (ei
(e intr! $ristos ne)a 0ine(!#antat pe noi, in (erestile lo(as!ri, (! toata 0ine(!#antarea
d!*o#ni(eas(aP. Pre(!m intr! el ne)a si ales, inainte de intemeierea l!mii, (a sa fim sfinti si fara de
pri*ana inaintea 4!i...(2feseni I, 6)7. A(easta ale"ere spre sfintenie inainte de intemeierea l!mii n!
se refera la predestinatie, (i la prestiinta l!i &!mne'e! pri#ind plan!l de mant!ire a l!mii prin
$ristos, atat a popor!l!i ales, (at si a t!t!ror neam!rilor, in(l!si# a (elor (arora Apostol!l le
adresea'a epistola sa. A(estia, (a de altfel toti oamenii s!nt (*emati la sfintenie, la mant!ire, fiind(a
L&!mne'e! #rea (a toti oamenii sa se mant!ias(a si sa a/!n"a la (!nostinta ade#ar!l!iP (I Timotei II,
7.
Tot la atotstiinta l!i &!mne'e! si n! la predestinatie se refera si te-t!l din II Tesaloni(eni II, 16)17,
LIar noi, fratilor i!0iti in &omn!l, datori s!ntem totdea!na sa m!lt!mim l!i &!mne'e! pentr! #oi, (a #)
a ales &!mne'e! dintr! in(ep!t, spre mant!ire, intr! sfintirea d!*!l!i si intr! (redinta ade#ar!l!i la
(are #)a (*emat prin 2#an"*elia noastra, spre do0andirea maririi &omn!l!i nostr! Iis!s $ristosP.
Referind!)se la deose0irea (e tre0!ie fa(!ta intre predestinatie si atotstiinta l!i &!mne'e!, Sfant!l
Ioan &amas(*in s!0linia'a !rmatoarele1 LTre0!ie sa se stie (a &!mne'e! stie tot!l dinainte, dar n! le
predestinea'a pe toate. C!noaste mai dinainte pe (ele (e s!nt in p!terea noastra, dar n! le
predestinea'a. 2l n! #oieste sa se fa(a ra!l si ni(i n! fortea'a #irt!tea...Tre0!ie sa se stie (a #irt!tea
a fost data in nat!ra de &!mne'e! si 2l este prin(ipi!l si (a!'a a tot 0inele si este (! nep!tinta (a noi
sa #oim si sa fa(em 0inele fara (onl!(rarea (! a/!tor!l 4!i. In p!terea noastra este sa! a ramane in
#irt!te si a !rma l!i &!mne'e!, (are ne (*eama spre a(easta, sa! a ne indeparta de #irt!te, adi(a de a
fi in #i(i! si de a !rma dia#ol!l!i, (are ne (*eama spre a(esta, fara sa ne sileas(a.
6. Pe drept (!#ant s)a aratat (a Lori(are ar fi treapta de e#ol!tie a fenomen!l!i reli"ios, in toate
timp!rile, la toate treptele de (!lt!ra si la toate popoarele, ideea mant!irii e pre'enta. %ant!irea e
(entr!l, inima insasi a fenomen!l!i reli"ios, (*iar a (el!i mai simpl! si mai in(o*erent sistem de
(redinta reli"ioasa...%ant!irea este nade/dea s!prema a ori(arei reli"ii. Ni(i !n (redin(ios, ori(at de
de"a/at in alte pri#inte, n! se impa(a de(at (! "and!l (ertit!dinii a0sol!te a mant!irii sale. Toata
in#atat!ra sa reli"ioasa, toata "ama a(telor sale rit!ale, toate pra(ti(ile si aspiratiile sale reli"ioase
!rmares(, in !ltima anali'a, (asti"area mant!iriiP (Pr. Prof. Ioan Coman, In#atat!ra despre mant!ire in
#e(*ile reli"ii si in teolo"ia patristi(a, in re#ista LOrtodo-iaP, nr. 6S1DD5, p. 6.6.
Astfel, la popoarele primiti#e ideea de mant!ire este strans le"ata (! (ea de mant!ire a s!flet!l!i
(on(ep!ta (a o inte"rare in !ni#ers, in l!mea de din(olo, a stramosilor si (*iar a 'eilor.
%ant!irea apare (lar e#identiata in reli"ia mo'ai(a, prin fapt!l (a este e-primata n! n!mai (a o idee,
(i (a o realitate. In(a d!pa (aderea primilor oameni in pa(at, &!mne'e! le promite !n %ant!itor
Page (55 of 449
(+a(erea III, 15. Si (!m a(est %ant!itor #a #eni din popor!l ales, &!mne'e! i)a fost tot timp!l
Lmant!itorP, i'0a#ind!)l de toate nenoro(irile (are s)a! a0at!t as!pra l!i. Prin profeti &!mne'e!
fa"ad!ieste (a in timp!rile Ldin !rmaP le #a trimite pe Re"ele %esia (a sa insta!re'e dreptatea si
mant!irea l!i Israel.
&!pa (!m p!tem #edea, Lin ni(i o alta reli"ie mant!irea n! o(!pa !n lo( atat de (entral (a in
(restinism. Reli"ia (restina pre'inta o (on(eptie despre mant!ire pre(isa, sistemati(a si si"!ra. 4a
0a'a ei sta ideea de mant!ire, !n mant!itor insa (are n! este (reat de om sa! (*iar de &!mne'e!, ni(i
in(on/!rat de (eata miti(a sa! de mister, ni(i strain realitatii istori(e. %ant!itor!l (restin este ins!si
+i!l l!i &!mne'e!, dar in a(elasi timp om ade#aratP.
@. &in (ele pana ai(i tratate #edem (a potri#it in#atat!rii (restine mant!irea ne #ine prin intr!parea,
moartea, in#ierea si inaltarea la (er!ri a +i!l!i l!i &!mne'e!, iar noi o p!tem primi in Biseri(a prin
*ar!l Sfintelor Taine, (! (are tre0!ie sa (ola0oram prin (redinta si fapte 0!ne.
?.a Am #a'!t (a mant!irea n! se in(*eie odata (! primirea *ar!l!i di#in al Sfintelor Taine, (i la
do0andirea ei se (ere si din partea noastra !n aport de (onl!(rare. N!mai la sfarsit!l #ietii o0tinem
L(!n!na dreptatiiP, sa! Lpremi!l 0ir!inteiP (II Timotei I3, 6)?, Apo(alipsa II, 1A, III, 11. &atorita
a(est!i fapt se (!#ine sa asteptam (! 0!(!rie mant!irea pe (are &!mne'e! ne)o #a da)o, dar intr!(at
e-ista posi0ilitatea (aderii, se imp!ne (a intr! smerenie sa Ll!(ram (! fri(a si (! (!trem!r la
desa#arsirea mant!irii noastreP(+ilipeni II, 1..
0 Pentr! a ne spori (ontin!! p!terile d!*o#ni(esti pe dr!m!l mant!irii, se (!#ine (a implinind por!n(a
Biseri(ii, sa ra#nim la primirea *ar!l!i di#in al Sfintelor Taine, mai ales al &!mne'eiestii Impartasanii
printr)o parti(ipare re"!lata la Sfanta 4it!r"*ie si la (elelalte sl!/0e 0iseri(esti.
( &r!m!l (redin(ios!l!i spre mant!ire pretinde o (ontin!a (!ratire a #ietii d!*o#ni(esti, de ori(are
fel de intina(i!ne, de ori(e patima sa! pa(at. +ara a(est efort s!stin!t de eliminare a ori(ar!i ra! din
fiinta sa, (restin!l n! #a p!tea implini s(op!l mant!irii, al (om!ni!nii (! sfintenia l!i &!mne'e!.
d 2fort!l (ontin!ei (!ratii d!*o#ni(esti, al sfinteniei sa! nepatimirii N (!m i se mai sp!ne N tre0!ie
neaparat impletit armonios (! innoirea d!*o#ni(eas(a, (! (resterea in #irt!te, prin fapte 0!ne
ne(ontenit aratate semen!l!i si (ole(ti#itatii din (are fa(em parte, a/!n"and astfel la Lstat!ra
0ar0at!l!i desa#arsit, la mas!ra #arstei deplinatatii l!i $ristosP (2feseni I3, 16. N!mai astfel
mant!irea (oresp!nde desa#arsirii #ietii d!*o#ni(esti, (onform indemn!l!i %ant!itor!l!i1 L+iti
desa#arsiti, pre(!m si Tatal #ostr! (el din (er!ri desa#arsit esteP. (%atei 3, 7?.
Pr. Prof. Sorin Co!ma,
$2iropolia .leniei$, nr. 23(987, pag. 96-()2.
Page (56 of 449
DREAPTA IN$ATATURA DESPRE CINSTIREA S"INTEI CRUCI
-. Imnul ortodox, despre inc"inarea dreptcredinciosilor la sfanta cruce
Biseri(a Ortodo-a, (institoare a sfintei (r!(i, intemeiata pe d!mne'eias(a in#atat!ra, (!prinsa in
Sfintele S(ript!ri si in Sfanta Traditie, (!m #om arata, mai /os, a form!lat !rmator!l imn, prin (are
drept(redin(iosii (restini, rostind!)l si (antand!)l, isi arata simtamant!l de adan( respe(t fata de
sfanta (r!(e1 99Cr!(ii Tale ne in(*inam, Stapane, si sfanta In#ierea Ta marim::.
A(est imn 0iseri(es( se (anta la sl!/0a Sfintei 4it!r"*ii, in lo(!l trisa"*ion!l!i 99Sfinte &!mne'e!leJ
::, de do!a ori pe an, (and se sa#arseste sl!/0a di#ina de (instirea sfintei (r!(i1 la 17 Septem0rie si in
&!mini(a a III)a din Post!l mare.
Te-t!l a(est!i imn di#in este, propri!)'is, !n fra"ment din %art!risirea de (redinta a
drept(redin(iosilor, dar, in a(elasi timp, este si !n indemn al Biseri(ii Ortodo-e, de a (insti sfanta
(r!(e, prin in(*inare.
As(!ltarea (antarii a(est!i imn s(!rt, (! melodia fr!moasa si mis(atoare a "las!l!i a II)lea, al m!'i(ii
psalti(e, ne predisp!ne la o meditatie a(ti#a as!pra (!prins!l!i sa!, si ne fa(e sa desprindem si sa ne
fi-am in mintea noastra, (ele do!a in#atat!ri di#ine, pe (are le (ontine1 1 !ni#ersalitatea (instirii
sfintei Cr!(i in Biseri(a (restina si, prin a(easta (om!ni!nea si fratietatea (redin(iosilor; . !nitatea
nedespartita dintre Cr!(e si In#iere, adi(a dintre (instirea sfintei Cr!(i si preasla#irea In#ierii
&omn!l!i.
Te-t!l a(est!i imn este o fra'a. Am0ele propo'itii prin(ipale din a(easta fra'a foloses( #er0ele lor
predi(ati#e, la n!mar!l pl!ral1 99ne in(*inam:: si 99marim::. A(easta inseamna (a (instirea sfintei (r!(i,
(a si preasla#irea min!nii In#ierii &omn!l!i $ristos, prin in(*inare, este o mart!risire de (redinta a
intre"ii Biseri(i, 99!na, sfanta, so0orni(eas(a si apostoleas(a::. Astfel sp!s, a(easta mart!risire de
(redinta este rostita, pastrata si transmisa, totdea!na, peste tot si de (atre toti mem0rii Biseri(ii
(restine, adi(a de intrea"a o0ste sa! (om!nitate (restina, al(at!ita din (redin(iosii si ierar*ia
Biseri(ii, fara e-(eptie. &e a(eea, in mod fires(, (ei (e se a0at de la a(easta !ni#ersala mart!risire
de (redinta, adi(a (ei (e n! (instes( sfanta Cr!(e, prin in(*inarea la ea si (! ea, se indepartea'a de
Biseri(a, (! stiinta sa! din nestiinta, despre a lor pier'are, fiind(a 99afara de Biseri(a n! este
mant!ire:: (2-tra 2((lesiam n!lla sal!s. In pl!s, (ei (e indepartea'a a(easta in#atat!ra de (redinta
!ni#ersala din mart!risirea lor de (redinta spar" !nitatea s!fleteas(a si fraternitatea mem0rilor
Biseri(ii !ni#ersale, sa#arses( si !n ra! so(ial, si neso(otes( por!n(a dreptei in#atat!ri de a a#ea 99!n
&omn, o (redinta si !n 0ote':: (2fes. 7, 5.
Odata (! dreapta si !ni#ersala in#atat!ra de (redinta despre (instirea sfintei Cr!(i, prin in(*inare,
a(est imn ne da si dreapta in#atat!ra despre preasla#irea sfintei In#ieri din morti a &omn!l!i $ristos1
99si sfanta In#iere a Ta marim::. 2ste o (ompletare a mart!risirii de (redinta, despre (instirea sfintei
Cr!(i si o impre!nare nedespartita a (!lt!l!i sfintei Cr!(i (! a(t!l di#in de preasla#ire a sfintei
In#ieri. Biseri(a, in predi(a ei, intotdea!na a !nit in#atat!ra despre (instirea sfintei Cr!(i (!
preasla#irea sfintei In#ieri, fiind(a n!mai ade#ar!l In#ierii din morti a &omn!l!i $ristos a d!s d!pa
sine (instirea sfintei Cr!(i, pe (are a fost rasti"nit &omn!l $ristos, adi(a stral!(irea di#ina a In#ierii
a ad!s si stral!(irea (r!(ii, in Biseri(a. &a(a a(t!l rasti"nirii pe (r!(e n)ar fi fost !rmat de min!nea
In#ierii, (r!(ea ) o0ie(t de dispret in anti(*itatea "re(o)romana N n)ar mai fi do0andit ins!sirea de
99sfanta:: si n)ar mai fi fost (instita, prin in(*inare, in Biseri(a (restina; propo#ad!irea Biseri(ii,
Page (57 of 449
despre &!mne'eirea reli"iei (restine, (a si (redinta (om!nitatii sa! o0stii (restine, ar fi fost
'adarni(a ((f. 1 Cor. 15, 16)15.
Sfanta Traditie este plina de mart!rii, intaritoare, despre in#atat!ra di#ina, (a (instirea sfintei Cr!(i
este !nita (! preasla#irea In#ierii, (!m se arata in a(est imn al (r!(ii, si este nedespartita de ea. &am
n!mai do!a e-emple1 a 99Cr!(ea &omn!l!i sa o la!dam, sfanta in"roparea, (! (antari sa o (instim si
In#ierea 4!i sa o preamarim::. (Sedealna In#ierii, "ls. 51 Sfant!l Sofronie, patriar*!l Ier!salim!l!i
(55A)66?1 99O, stral!(ire a In#erii, o, in(*inare l!minata a (r!(iiM A(estea ne s!nt (ele do!a semne
de 0ir!inta ale mant!irii J Asadar, (!nos(and p!terea taini(a a In#ierii si a Cr!(ii, (!nos(and (it de
mare 0ine ne)a! fa(!t ele, (!nos(and si le"at!rile de apropiere fata de &!mne'e!, le"at!ri pe (are ni
le)a! fa(!t a(estea, sa sar0atorim In#ierea si Cr!(ea, fr!mos si (! (redinta, asa (!m #oies( ele sa fie
(instite::.
&a(a &omn!l $ristos, rasti"nit pe (r!(e, si in"ropat n)ar fi in#iat din morti, (r!(ea Sa ar fi ramas, in
istoria Biseri(ii, n!mai (a !n instr!ment, prin (are s)a sa#arsit (el mai (!mplit (*in tr!pes(
((r!delissim!m s!ppli(i!m as!pra Sa, asa (!m a! ramas (r!(ile (elor doi rasti"niti impre!na (! 2l.
.. )arturii sfinte despre prezenta Crucii in planul divin al mantuirii neamului omenesc
Sfanta S(ript!ra si Sfanta Traditie ne da! mart!rii atat despre prein(*ip!irea sfintei Cr!(i, inainte
de rasti"nirea &omn!l!i pe ea, (it si despre a(t!l insemnarii (! sfanta Cr!(e, despre p!terea ei di#ina,
pre(!m si despre tal(!irea a(t!l!i de insemnare a drept(redin(iosilor (restini, (! semn!l sfintei
Cr!(i.
Sfanta Cr!(e este prein(*ip!ita de e-empl!, in 3e(*i!l Testament, de 99pom!l #ietii::, (are a rasarit
din pamant, din por!n(a l!i &!mne'e!, in mi/lo(!l rai!l!i pamantes(, alat!ri de 99pom!l (!nostiintei
0inel!i si ra!l!i:: ((f. +a(ere ., D. 99Pom!l #ietii:: este den!mirea metafori(a a sfintei Cr!(i,
den!mire (are apare, (!m se #ede, (*iar pe primele pa"ini ale Sfintei S(ript!ri. A(easta den!mire a
sfintei Cr!(i apare, deasemenea, si pe !ltimile pa"ini ale Sfintei S(ript!ri, !nde se fa(e des(rierea
ra!l!i (eres(, (a o (ompletarea a des(rierii rai!l!i pamantes(1 99Si in mi/lo(!l pietii din (etate, de o
parte si de alta a ra!l!i, (reste pom!l #ietiiJ si fr!n'ele pom!l!i s!nt spre tamad!irea neam!rilor::
(Apo(. .., .; #e'i si Apo(. ., @; .1, 6. Ai(i, (!m se #ede, se #or0este, profeti(, si despre p!terea
di#ina a 99pom!l!i #ietii:: (sfanta Cr!(e1 99tamad!irea neam!rilor:: pamant!l!i.
Biseri(a ne da in#atat!ra limpede, (a pom!l #ietii, despre (are #or0este Sfanta S(ript!ra
sim0oli'ea'a sfanta Cr!(e. A(est l!(r! il infatisea'a ea, atat in s(ris in (artile de sl!/0a di#ina, (at si
in mod plasti(, in pi(t!ra.
Biseri(a teolo"*iseste si (anta1 99O, preasla#ita min!neM pom!l (el de #iata, prea sfanta Cr!(e, la
inaltimea ridi(ata, iti arata asta'i::... (Sti*ira 1, 4a!de, 17 Septem0rie.
&e asemenea, in pi(t!ra m!ltor Biseri(i ortodo-e romane, desi"!r (a si in alte tari ortodo-e, in
prid#or, de re"!la se afla pi(tat pom!l #ietii, in (entr!l "radinii rai!l!i. A(est pom se deose0este de
(eilalti (opa(i, prin inaltimea, si, mai ales, prin forma sa trif!r(ata, aratand (ap!l de s!s al Cr!(ii, si
(ele do!a 0rate laterale ale ei, si are, !neori, pe &omn!l $ristos la rada(ina l!i N (a in prid#or!l
%anastirii Co'ia N iar alteori, Il are infatisat (a %iel al l!i &!mne'e! (#e'i Rad! Cretan!, C*ip!l
%ant!itor!l!i Iis!s $ristos repre'entat in 99Pom!l #ietii::, in re#. %. O. nr. @)DS1D?A.
Page (58 of 449
Cer(etarea a(estor fres(e pi(tate ne da ima"inea (lara despre 99pom!l de 3iata p!rtator::, adi(a
despre sfanta Cr!(e, (are a p!rtat pe ea pe &omn!l $ristos, n!mit si 3iata, asa (!m Ins!si &omn!l
$ristos Se n!meste pe Sine, de mai m!lte ori (Ioan 17, 6; 11, .5 et(..
Prein(*ip!irea Sfintei Cr!(i, pre(!m si fa(erea semn!l!i sfintei (r!(i, de (atre alesii l!i &!mne'e!,
semn !rmat de efe(te min!nate, s!nt des(operiri di#ine, in mai m!lte lo(!ri ale Sfintei S(ript!ri. 3om
(ita n!mai do!a lo(!ri din 3e(*i!l Testament1 a %oise a tre(!t popor!l Israel prin %area Rosie in
mod min!nat, prin p!terea di#ina a (r!(ii, si l)a s(apat de ro0ia politi(a e"ipteana, (ond!(and!)l la
li0ertate. 2l a ridi(at toia"!l, si a intins mana sa, drept inainte, peste mare, a despartit apele marii, in
do!a, si e#reii a! tre(!t marea (a pe !s(at. Cand a! intrat si e"iptenii in mare, pe a(elasi dr!m !s(at,
(a sa)i inro0eas(a, din no!, pe e#rei, %oise, tot din por!n(a l!i &!mne'e!, a intins iarasi mana (!
toia"!l, si a fa(!t semn!l de intretaiere al liniei drepte, pe (are o s(*itase la despartirea apelor marii.
Apele s)a! impre!nat, si e"iptenii a! fost ine(ati, in mi/lo(!l marii (#e'i Iesirea 17, .1).@.
Semn!l a(esta, fa(!t de %oise (are a intins mana (! toia"!l peste apele marii, in mod (r!(is,
prein(*ip!ieste sfanta (r!(e. Pre(!m e#reii a! s(apat de ro0ia politi(a e"ipteana, prin a(est semn
di#in, tot asa si noi (restinii am fost s(apati de ro0ia pa(at!l!i, prin sfanta (r!(e, ro0ie mai (r!nta
de(at ro0ia politi(a e"ipteana.
Biseri(a ne da dreapta tal(!ire a te-t!l!i s(ript!risti( de mai s!s si "las!ieste si (anta1 99Cr!(e
insemnand %oisi, in drept, (! toia"!l, %area Rosie a despartit, l!i Israel, (el!i (e, pedestr!, a tre(!t;
iar, de)a (!rme'is, a(eeasi lo#ind!)o a impre!nat impotri#a (arelor l!i +araon, deas!pra s(riind
ne0ir!ita arma::J (Cata#asii 4a Inaltarea Sfintei Cr!(i, Cantarea 1. Iata, ai(i si dreapta den!mire a
sfintei (r!(i1 99ne0ir!ita arma::.
0 &e asemenea, 0ine(!#antarea patriar*ala, pe (are a dat)o Ia(o0, (! mainile, (elor doi fii ai l!i
Iosif, 2fraim si %anase, 0ine(!#antare data (! mainile in(r!(isate, a prein(*ip!it sfanta (r!(e, (!
peste 15AA de ani inainte de $ristos. 99Israel (Ia(o#, inadins, si)a in(r!(isat mainile si i)a
0ine(!#antat 'i(and::J 3er0!l, romanes( 99a in(r!(isa:: este trad!(erea #er0!l!i "re(es(
(oresp!n'ator , din 3e(*i!l Testament (Sept!a"inta, #er0 (are inseamna1 a s(*im0a
!n l!(r! (! alt!l a (se impleti, a (se intretese, dar inseamna si a in(r!(isa, a ase'a (0ratele in forma
de (r!(e. Asa trad!(e a(est #er0 si Sfanta S(ript!ra, in lim0a fran(e'a, editata de S(oala 0i0li(a de
la Ier!salim (1D611 99en (roisant ses mains:: ) in(r!(isand!)si mainile sale.
C! a(este te-te s(ript!risti(e, drept tal(!ite de Sfanta Biseri(a, inlat!ram parerea "resita a !nor
"r!pari (restine, (a 99semn!l (r!(ii fa(!t (! mana n! este primit de &!mne'e!::. %ai ada!"am ai(i, (a
&!mne'e! #oieste (a sa)4 sl!/im (! tot tr!p!l si (! tot s!flet!l, fiind(a tr!p!l este 99templ! al
&!*!l!i Sfant:: si, impre!na (! s!fet!l, este si el tot al l!i &!mne'e! ((f. 1 Cor. 6, 1D).A.
3or0ind s(olareste, si teolo"i(, toate a(este semne prein(*ip!itoare ale sfintei (r!(i, (a si m!lte
altele, e-istente in 3e(*i!l Testament, te-te din (are #om mai en!mera, mai /os, se n!mes( tip!ri ale
sfintei (r!(i, adi(a s(*ite simple, nedesa#arsite, iar (*ip!l (r!(ii, pre'entat (! toate aman!ntele in
le"at!ra (! ea, in No!l Testament, se n!meste antitip, adi(a (*ip!l desa#arsit al sfintei (r!(i. 2ste, si
ai(i, o sla#ita peda"o"ie di#ina, (are a rand!it (a 3e(*i!l Testament sa fie (ala!'a noastra sa!
peda"o"!l nostr! (atre $ristos ((f. Eal. 6, .7, potri#it (! p!terea de pri(epere a omenirii, in e#ol!tia
ei spre desa#arsirea in (redinta.
Spre (ompleta l!minare a drept(redin(iosilor (restini, dar mai ales, spre instr!irea a(elor "r!pari
(restine, (are a! predile(tie pentr! (er(etarea 3e(*i!l!i Testament, si (are afirma, (ontrar
ade#ar!l!i, (a ai(i n! se afla te-te (are sa se refere la sfanta (r!(e, mai fa(em trimiteri si la alte
Page (59 of 449
te-te sfinte, pri#itoare la a(easta tema1 +a(ere 7@, 61; Iesirea 15, .5; 1@, 6; 11)1.; N!meri .1, D;
&e!teronom!l .?, 66; Isaia 65, ..
/. !ristos, +ace, Cruce
Iata o sfanta triada de n!me proprii, n!me nedespartite !n!l de alt!l, pentr! (a, ori pe (are l)am
pron!nta, ne #in in minte (elelalte do!a n!me. Toate (ele trei n!me, la !n lo(, ne ad!( in minte, de
asemenea, in#atat!ra desa#arsita a No!l!i Testament, despre a(t!l mant!irii, sa#arsit de &omn!l
$ristos, prin /ertfa Sa pe (r!(e, (are ne)a ad!s pa(ea (! &!mne'e! si pa(ea intre noi, (!m #om arata,
indata.
Sfant!l Apostol Pa#el, in 2pistola (atre 2feseni ., 16).., tratand tema 99$ristos este mant!irea
pa(atosilor::, ne pre'inta, in fata o(*ilor mintii, a(easta ima"ine sfanta, a l!i $ristos)Pa(e, rasti"nit
pe Cr!(e. 99$ristos N iar n! alt(ine#a N este Pa(ea noastra:: (#. 17, 99desfiintand d!smania, prin tr!p!l
Sa!, (#. 15 prin (r!(e:: (#. 16 et(. &omn!l $ristos este n!mit (! n!me propri! Pa(ea, pentr! (a, prin
/ertfa Sa pe (r!(e, a impa(at pe toti oamenii (! &!mne'e!, dar, in a(elasi timp, intin'and!)si 0ratele,
ori'ontal, pe (r!(e, a sa#arsit a(t!l di#in al im0ratisarii parintesti a intre"ii l!mi, adi(a a t!t!ror
neam!rilor de s!0 (er (+apte ., 5, salasl!ind si pa(ea si fratietatea dintre om si om. Prin (r!(e, de(i,
s)a sa#arsit (el mai mare a(t di#in din istoria mant!irii neam!l!i omenes( N impa(area om!l!i (!
&!mne'e! si impa(area dintre om si om, in istorie, in#atat!ra m!lt a((ent!ata de sfant!l Apostol
Pa#el in 2pistolele sale. &reapta rati!ne ne (onstran"e sa (redem si sa mart!risim (a lemn!l (r!(ii a
do0andit sfintenie, pentr! (a pe el, si n! pe alt o0ie(t, S)a /ertfit &omn!l $ristos, &!mne'e!
ade#arat din &!mne'e! ade#arat, sfintenia s!prema si a0sol!ta, to(mai (a sa sa#arseas(a (el mai
mare a(t di#in1 mant!irea neam!rilor. Cr!(ea este sfintita, de(i, prin atin"erea ei de &omn!l $ristos,
#arsat pe ea, (! !n (!#ant, pentr! (a ea este altar!l pe (are S)a ad!s /ertfa, reala, de 0!na#oie,
!ni#ersala si prisositoare (im0els!"ata Ins!si +i!l l!i &!mne'e!. To(mai de a(eea, drept(redin(iosii
(restini ad!( o adan(a (instire (r!(ii, (instire relati#a, mar"inita, (are poarta n!mele de #enerare,
arata prin in(*inare si sar!tare, spre deose0ire de s!prema (instire, data l!i &!mne'e!, (instire (are
poarta n!mele de adorare.
Tot dreapta rati!ne ne indreptateste sa (redem (a a(ele "r!pari (restine, (are inlat!ra (!lt!l sfintei
(r!(i, impli(it, isi mi(sorea'a si sentiment!l de adorare fata de &omn!l $ristos, Care S)a rasti"nit pe
(r!(e, fiind(a ni(i in fata 4!i n!)si insemnea'a fata lor (! (*ip!l sfintei (r!(i, si prin a(easta, se
indreapta spre o "rea osanda. A(este "r!pari (restine, neprimind dreapta in#atat!ra despre (instirea
sfintei (r!(i, inlat!ra si (!lt!l i(oanelor, si al mortilor, inlat!ra si dreapta in#atat!ra despre ierar*ia
di#ina si despre Sfintele Taine et(., si, pornind de la (al(area !nei sin"!re in#atat!ri di#ine, al!ne(a,
fara p!tinta de intoar(ere, pe po#arnis!l pa(at!l!i (al(atorilor t!t!ror in#atat!rilor di#ine, pentr! (a,
in Teolo"ia (restina si in Biseri(a, e-ista !n prin(ipi!, n!mit prin(ipi!l (one-i!nii, (are ne in#ata (a
toate in#atat!rile de do(trina, de morala si de (!lt (onstit!ie !n tot !nitar, adi(a !n tr!p d!*o#ni(es(,
(e n! se poate de'me0ra. Sfanta S(ript!ra ne sp!ne (a 99(ine #a pa'i toata le"ea, dar #a "resi o
sin"!ra por!n(a, s)a fa(!t #ino#at fata de toate por!n(ile:: (Ia(o# ., 1A si a de#enit (al(ator de le"e
(#. D.
0. $emeiuri noutestamentare, pentru indatorirea dreptcredinciosilor, de a cinsti sfanta Cruce
C!m am sp!s, mai inainte, No!l Testament ne pre'inta, mai e-pli(it de(at 3e(*i!l Testament,
d!mne'eias(a in#atat!ra despre #alarea sfintei (r!(i, pentr! drep(redin(iosi, si a(easta ne a/!ta
m!lt, sa e-p!nem, sistemati( !nele din temei!rile pentr! indatorirea drept(redin(iosilor de a #enera
sfanta (r!(e1
Page (6) of 449
a Cr!(ea este altar!l di#in real si istori( al (restinism!l!i, altar pe (are &omn!l $ristos S)a ad!s, 99o
data, /ertfa, (a sa ridi(e pa(atele m!ltora:: (adi(a ale a(elora (are #oies( sa se mant!ias(a (2#rei D,
.?. Cr!(ea este, de(i /ertfelni(!l l!i $ristos, /ertfelni( pe (are 2l a fost si 5ertfa san"eroasa, si
Ar*iere!l Care a ad!s)o, 99pentr! toti, spre iertarea pa(atelor::. 5ertfa san"eroasa de pe (r!(e, se
prel!n"este, pana la sfarsit!l #ea(!rilor, in Biseri(a, prin Sfanta 4it!r"*ie, (a /ertfa nesan"eroasa
(#e'i Imn!l *er!#imi(.
0 Cr!(ea este 99p!terea l!i &!mne'e!:: (I Cor. 1, 1?, pentr! (ei (e #oies( sa se mant!ias(a, adi(a
pentr! (ei (e (red. C! p!terea di#ina a (r!(ii se la!da Sfant!l Apostol Pa#el, in sla0i(i!nile sale
omenesti si in ne(a'!rile si stramtorarile pe (are le ind!ra ((f. Eal. 6, 17. 2a este 99pe(etea di#ina::
de pe fata drept(redin(iosilor, pe(ete prin (are a(estia a! s(apat si s(apa de !r"iile #ra/masilor
#a'!ti si ne#a'!ti. Roadele p!terii l!i &!mne'e!, p!tere do0andita de (ei (e s!nt insemnati (! pe(etea
l!i &!mne'e!, adi(a a! (*ip!l sfintei (r!(i pe fata lor, s!nt realitati istori(e, des(rise si pre'ise in
3e(*i!l Testament, !nde se des(rie nimi(rea lo(!itorilor Ier!salim!l!i1 99JTre(i prin mi/lo(!l (etatii,
prin Ier!salim si insemnea'a (! semn!l (r!(ii:: (adi(a (! litera 99Ta!::, (are, in alfa0et!l #e(*i, "re(,
a#ea forma !nei (r!(i (X, pe fr!nte, pe oamenii (are "em si plan"::J 99dar sa n! #a atin"eti de ni(i !n
om (are are pe fr!nte semn!l 99X::. (3e'i Ie'e(*iel D, 7)6, trad!(erea romaneas(a, pre(!m si te-t!l
"re(, in Sept!a"inta, s!0 notitele te-t!l!i.
( Cr!(ea este semn!l +i!l!i Om!l!i, la a do!a #enire.
Ins!si &omn!l $ristos le)a sp!s !(eni(ilor Sai, (are dorea! sa afle timp!l (elei de a do!a #eniri a 4!i,
pre(!m si timp!l sfarsit!l!i 4!mii (%atei .7, 6 (a, intre semnele (are #or fi, 99at!n(i se #a arata pe
(er:: (si 99semn!l +i!l!i Om!l!i:: (%atei .6, 6A, adi(a sfanta (r!(e. C!#intele a(estea arata, pe de o
parte, (a Ins!si &omn!l $ristos (onfirma #aloarea sfintei (r!(i, in i(onomia di#ina, in istoria mant!irii
neam!l!i omenes(, si ai(i, in mod spe(ial, (instea ei (ea mai mare, la 5!de(ata din !rma, iar pe de alta
parte, a(este (!#inte s!nt si o mart!rie si o re(!nostere, (a sfanta Cr!(e, 99semn!l +i!l!i Om!l!i::, pe
(er, era (!nos(!ta de (atre as(!ltatori, (a !n real semn di#in, despre (are n)a mai fost ne#oie sa)4
intre0e pe &omn!l, nimeni, nimi(.
%ai indi(am (ate#a te-te no!testamentare, (are ne da! mart!rie (a sfanta Cr!(e este arma sfanta,
prin (are noi ne)am do0andit mant!irea, in dar, de la &!mne'e! (Ioan 1., 6.)6D; 2fes. ., 16; Col. 1, 1D)
.A; 1 Petr! ., .7, iar !nele ne da! mart!rie (a Ins!si &omn!l $ristos, (a Om, prin Patima Sa, pe
(r!(e, a intrat 99intr! sla#a Sa:: (4!(a .7, .6, sla#a pe (are, totdea!na, a a#!t)o si o are, (a
&!mne'e! si a fost 99preinaltat::, (a Om, si a patimit 99n!me, (are este mai pres!s de ori(e n!me::
(+ilip. ., ?)D.
1. espre insemnarea fetei cu semnul sfintei Cruci
Insemnarea fetei (! semn!l (institei si de #iata fa(atoarei (r!(i tre0!ie fa(!ta (! prof!nd respe(t si
(!#iinta, iar n! in 0at/o(!ra si pa(at.
Cr!(ea dreapta si ade#arata se fa(e asa1 se impre!nea'a, (!m se (!#ine, primele trei de"ete de la
mana dreapta N de"et!l mare, aratator!l si mi/lo(as!l N iar (ele do!a de"ete mi(i le lipim, strans, de
pod!l palmei. &!pa a(eea, d!(em mana la fr!mte, si 'i(em1 99In n!mele Tatal!i::; la pante(e1 99Si al
+i!l!i::; la (ei doi !meri, drept si stan"1 99Si al Sfant!l!i &!*::, iar la sfarsit lasand mana /os 'i(em1
99Amin::.
2. $alcuirea miscarilor mainii, pentru insemnarea fetei cu semnul sfintei cruci
Page (6( of 449
Insemnarea drept(redin(iosilor (! semn!l sfintei (r!(i are do!a inteles!ri1
a &o"mati()istori(, (are ne in#ata, (at se poate de s(!rt si de limpede, intrea"a istorie a mant!irii
neam!l!i omenes(, asa (!m, de altfel, a(easta isotrie este re'!mata in Cre' sa! Sim0ol!l Credintei1
+i!l l!i &!mne'e! S)a (o0orat de s!s, din (er!ri (a s!periori, pe pamant, la (ele de /os (ad inferi!s
99pentr! a noastra mant!ire::, S)a inaltat, iarasi la (er!ri si sta de)a drepta Tatal!i, Sfant!l &!*
stand de)a stan"a Tatal!i, (ele trei persoane fiind Sfanta Treime. Cele trei de"ete, impre!nate, de la
mana drepta, in(*ip!ie (*iar Treimea (ea de o fiinta si nedespartita.
0 Inteles!l do"mati()moral este (a (ele do!a de"ete mi(i, lipite de pod!l palmei, infatisea'a, pe de o
parte, pe Adam si 2#a, (are (! smerenie si (! po(ainta, se aplea(a Sfintei si nedespartitei Treimi, iar
pe de alta parte, inseamna si (ele do!a firi, (! (are +i!l l!i &!mne'e! a (o0orat pe pamant firea
d!mne'eias(a si firea omeneas(a. Tal(!ind mis(arile mainii, pentr! desenarea semn!l!i sfintei (r!(i,
pe fata noastra, Sfintii Parinti sp!n (a fr!ntea in(*ip!ie (er!l, piept!l in(*ip!ie pamant!l, iar !merii
in(*ip!ie lo(!l si semn!l p!terii. Sfant!l Am0ro'ie (66D)6D@, epis(op al %ilan!l!i, #or0ind despre
semn!l sfintei (r!(i, sp!ne1 99Ne insemnam fr!ntea ) so(otita sedi!l (!"etarii ("andirii ) pentr! (a
totdea!na tre0!ie sa mart!risim pe Iis!s $ristos (sa ne "andim la 2l; inima N sedi!l i!0irii N pentr! (a
totdea!na tre0!ie sa)4 i!0im; 0ratele (!merii pentr! (a totdea!na tre0!ie sa l!(ram pentr! 2l::. Pe
s(!rt sp!s, (r!(ea (restina, fie (a este (onstr!ita din #re!n material, fie (a este s(*itata, (!#iin(ios,
de (atre (restini, pe fata lor, este semn!l de ad!(ere aminte si de mart!risire ale (elor mai
insemnate momente din istoria mant!irii noastre1 (aderea in pa(at a l!i Adam, (o0orarea pe pamant a
&omn!l!i $ristos, /ertfa Sa pe Cr!(e, inaltarea Sa la (er!ri.
Semnele ad!(atoare aminte de fapte, (are n! tre0!ie sa se !ite, se n!mes(, in #or0irea peda"o"i(a,
s(olareas(a, mi/loa(e mnemote*ni(e, (!#ant de o0arsie "rea(a N te*ni(a de tinere minte. Sfanta
Cr!(e, de(i, este !n mi/lo( sfant mnemote*ni(, in s(oala (restina, pentr! (restinii din toate #ea(!rile,
semn (are ne filmea'a intrea"a i(onomie a mant!irii noastre, si, in a(elasi timp, este !n mi/lo(
dida(ti( *ortati# adi(a !n semn #i'i0il, (are im0oldeste, spre l!(rare di#ina, toate (ele trei lat!ri ale
s!flet!l!i nostr! de (restini1 mintea, spre a (!noaste si adora pe &!mne'e!, in(*inat in Treime, inima,
spre a)l i!0i, (! i!0irea pe (are ne)a aratat)o 2l, prin /ertfiera pe (r!(e a Uni(!l!i Sa! +i!, si #ointa,
spre a l!(ra, ai(i pe pamant, toate (ele 0!ne si pla(!te l!i &!mne'e! ((f. Ioan 1@, 6; %atei .., 6@;
+ilipeni 7, ?)D.
3. Invataturi4
In(*inand!)ne sfintei Cr!(i si sar!tand)o, noi, drept(redin(iosii (restini, ne in(*inam Cel!i Care S)a
rasti"nit pe sfanta (r!(e, adi(a Il (instim pe $ristos (! in(*inarea s!prema, n!mita adorare, (!m am
sp!s mai inainte. Ni(i #or0a n! poate fi de !n (!lt idolatr!, asa (!m sp!n, dire(t sa! indire(t, !nele
"r!pari (restine, pentr! (a drept(redin(iosii n! se in(*ina la materia din (are este al(at!ita (r!(ea, (i
se in(*ina la Persoana al (arei (*ip se afla pe (r!(e. 2r!dit!l ieromona* R!fin de AG!ileea (Italia,
675)71A, re'!ma dreapta in#atat!ra despre (instirea sfintei (r!(i prin a(este (!#inte1 99Noi ne
in(*inam ori(arei (r!(i, dar, prin ea, noi adoram pe Ins!si A(ela a Car!ia este (r!(ea:: (adoram!s
omnem (r!(em et per illam ips!m (!i!s est (r!-. N Cr!(ea ne ad!(e mere! in minte relatia no!a,
di#ina, de pa(e, sta0ilita de &omn!l $ristos, prin /ertfa Sa, tr!peas(a, pe ea, relatie atat #erti(ala,
(at si ori'ontala 1 #erti(al, prin impa(area om!l!i (! &!mne'e!, fapt (are)l ad!(e pe om intr)o stare
de nesp!sa feri(ire, (! m!lt mai mare de(at a(eea pe (are o traieste !n fi!, (are se impa(a (! tatal
sa!, pe (are l)a s!parat m!lt, si de (are a stat m!lta #reme despartit; ori'ontal, pentr! (a sfanta
(r!(e este semn!l #a'!t al relatiei di#ine dintre om si om, (!m am mai sp!s, relatia di#ina, (! tot!l
no!a, in istoria omenirii, pe(etl!ita de &omn!l $ristos, in mod int!iti#, prin intinderea 0ratelor pe
sfanta (r!(e. Cr!(ea fi'(a, de lemn, de pe Eol"ota, (! 0rat!l sa!, infipt, #erti(al, in pamant, impre!na
Page (62 of 449
(! 0rat!l sa!, ori'ontal, intretaind 0rat!l #erti(al, ne fi-ea'a, in s!flet, in mod peda"o"i(, (r!(ea
spirit!ala, (are inseamna pe(etl!irea relatiei1 (redin(ios)&!mne'e! si (redin(ios)(redin(ios, adi(a, (!
#or0ele Sfintei S(ript!ri 99pe pamant pa(e, intre oameni 0!na#oire:: (4!(a ., 17; 1, @D; Romani 5, 1
et(..
C!lt!l (r!(ii este (!lt!l pa(ii, in toate dimensi!nile si dire(tiile ei, do"mati(e, morale si so(iale.
&e a(eea, drept(redin(iosii (restini, fa(atorii de (r!(i, pe fetele lor, s!nt, in (*ip fires(, si 99fa(atori
de pa(e:: si odata (! a(easta, ei de#in, (! ade#arat, 99fiii l!i &!mne'e!:: (%atei 5, D.
99Cr!(ii Tale ne in(*inam, $ristoase, si sfanta In#ierea Ta marim::.
Pr. Prof. 4i'olae Pere!'#,
.rodo/ia, an#l ,-*II nr. (-2 ian#arie-i#nie (995, pag. ()2-()9.
Page (63 of 449
%. PNE$MATOLO'IA
DU(UL S"ANT A TREIA PERSOANA A S"INTEI TREIMI
In#atat!ra de (redinta a reli"iei (restine e-p!ne si prop!ne om!l!i formele si treptele apropierii l!i
&!mne'e! ) Creator!l l!mii, &!mne'e! filantrop!l. In#atat!ra (redintei (restine ridi(a perdea!a
separarii noastre m!ltimilenare de Creator si read!(e neam!l!i (a'!t relatia primara (! &!mne'e!)
Tatal, a mi(!l!i d!mne'e!, om!l, pe (are 2l si l)a fa(!t d!pa (*ip!l Sa!. Antropomorfism!l l!i
&!mne'e! (onsta in insasi (*eno'a reali'ata in !na din Persoanele Sale, la (are a (onsimtit de (ind a
ase'at in (osmos!l (reat min!s(!la o"lindire a C*ip!l!i Sa!, om!l, in (are a sadit !riasa forta (! (are
a(esta !rma sa se in(etateneas(a in Imperi!l promis l!i de la in(ep!t. +orta (! (are BC*ip!lB l!i
&!mne'e! era pre#a'!t ) BasemanareaB, de#enirea nesfirsita spre desa#irsire ) isi a#ea insertia in
antropomorfism!l l!i &!mne'e!, in i!0irea 4!i, (are introd!(e in l!mea (reata pl!rimorfa, (!
#ariantele formelor de #iata (reata, o forma an!me1 !na (ont!rata pe (*ip!l Sa!, dar n! pe mas!ra
4!i.
A(easta forma a 4!i, a (*ip!l!i 4!i, este (reatia de dra"!l (areia &!mne'e!, atot(reator!l,
atottiitor!l si i'0a#itor!l, Se in/oseste, Se (o0oara, Se de'0ra(a de maretia 4!i, (a sa i Se ase'e
alat!ri om!l!i ) pasi!nea #ietii di#ine. &!mne'e!l fr!stat de insasi (reatia miinii 4!i n! Se #ad!#este
de Sla#a pentr! in"eri. &esi si in"erii a! (a'!t din (er!l (reatiei 4!i, n! pentr! a(estia Se arata
&!mne'e! a fi B"elosB, (i pentr! fapt!ra l!(rata la sfirsit!l operei Sale (reationale. 4o"os!l Isi
(reea'a, d!pa BideeaB !manitatii Sale, pe (el asemenea, pe (el pe (are Si)l preia in sar(ina (a sa)l
d!(a, neam intr!(*ipat d!mne'eieste, la mar"inea rai!l!i. 4a poarta rai!l!i *er!#imii p!si sa opreas(a
pe om!l (a'!t #or re(!noaste pe (ei asemenea +i!l!i ) C*ip!l Tatal!i; a(estia #or fi re(!nos(!ti (a
mostenitori, B0ine(!#intatiiB l!i &!mne'e!.
Peda"o"ia l!i Iis!s)$ristos)%int!itor!l a folosit a(elasi dr!m1 de la #a'!t ) (a mai Bsimpl!B de inteles,
) la (ele ne#a'!te, mai insesi'a0ile. 2l Se pre'inta om!l!i (a reali'area insasi a BideiiB di#ine despre
om, a fel!l!i in (are &!mne'e! l)a in(*ip!it pe om. 2l ins!si este intr!(*iparea om!l!i, 2l e model!l de
desa#irsire la (are a fost si este (*emat om!l. 2l este tr!p omenes(, ) d!rere, o0oseala, rana, moarte
) si s!flet omenes(, "!stind intristarea, inselarea, teama, parasirea. Toate (ele pe (are le)a l!at
as!pra)Si le)a "!stat, le)a B(!nos(!tB si le)a mint!it (Q iertat Z desa#irsit. Pentr! (a le)a "!stat, le)a
si asimilat, Si le)a fa(!t ale Sale, ne)a fa(!t ai Sai; dar, in afara de pa(at1 in afara de (al(area
por!n(ii l!i &!mne'e!)Tatal, si in afara de (al(area i!0irii, adi(a de sil!irea li0ertatii (el!i i!0it.
$ristos ne)a fa(!t ai Sai, dar n! ne tine intr! Sine de(it (! 0!na noastra #oie.
Iar (a sa #rei sa ramii inla!ntr!l Sa!, tre0!ie sa stii t! ins!ti, (el prel!at fara (onstiinta ta proprie,
!nde te afli, (are ) al (!i ) este la!ntr!l (are te poarta, (a sa poti a((epta sa! ref!'a am0ianta in
(are ai fost prel!at (a neam.
Si iata, !imitor!l parado- al (redintei noastre (onditionea'a si, la prima #edere, (ompli(a operatia
noastra de ele(tie1 nimeni n! poate #eni la Tatal (Q Ne(!nos(!t!l, de(it prin +i!l (are S)a fa(!t
asemenea no!a, #a'!t, (!nos(!t; dar nimeni n! poate (!noaste pe +i!l, de(it in &!*!l Sfint, Cealalta
persoana a Treimii, neidentifi(ata de om.
C! alte (!#inte1 la (el ne(!nos(!t n! p!tem a/!n"e de(it prin Cel (are ni Se fa(e (!nos(!t. &ar pe
A(esta n!)4 p!tem (!noaste (in (eea (e este 2l de(it prin Celalalt ne(!nos(!t, &!*!l.
Page (64 of 449
Perioada s(!rta din istoria omenirii ) (ei trei'e(i si trei de ani ai #iet!irii &omn!l!i Iis!s $ristos
Bintre ai SaiB ((f. In 1, 11 ) este !rmata de !na foarte l!n"a, nelimitata in(a, a &omniei &!*!l!i Sfint,
(are in(epe la 'e(e 'ile d!pa Inaltarea la (er a &omn!l!i si d!rea'a in a(easta l!me pina la finele
istoriei ei.
Unitatea esentei di#ine se #adeste Una in a(ti!nile ei; Una in #ointa de a (rea, de a pronia, de a mint!i,
de a desa#irsi. &ar in manifestarea Sa (atre l!me, &!mne'e! Isi arata #oia si p!terea (on(entrind in
etapele istoriei omenirii, pe rind, spe(ifi(!l fie(arei din Persoanele Treimii. &e a(eea, si p!terea l!i
&!mne'e! se manifesta diferit in l!me, d!pa s(op!l a(ti!nii Sale. &ar in mod (onstant Tatal ramine
ne(!nos(!t!l, sa! (el indire(t (!nos(!t; 2l este Bi'#or!l p!teriiB ((!m 'i(e sfint!l Eri"orie de N>ssa,
Cel (are (reea'a l!mea, Tatal (are n! poate fi (!nos(!t de(it prin +i!l, Care e B!saBspre Tatal. Iar
B(*eiaB (are des(*ide !sa spre +i!l este &!*!l l!i &!mne'e!, a treia Persoana di#ina.
Care este pentr! intele"erea noastra #aloarea a(est!i poeti( lim0a/ al patristi(ii ortodo-eF
Sfintii Parinti e-prima in mod #ariat a(elasi ade#ar rostit de %int!itor!l $ristos1 nimeni n!
mart!riseste, despre sine, (a(i mart!ria sa ar fi (ontestata. Asadar, Iis!s, +i!l Om!l!i, +i!l Tatal!i
(eres(, mart!riseste despre Tatal; iar &!*!l mart!riseste despre +i!l. 4a Iordan, &!*!l 4)a
mart!risit pe +i!l l!i &!mne'e! (el i!0it; iar la Cin(i'e(ime, 4)a mart!risit prin Apostoli pe +i!l)
%int!itor prosla#it, d!pa (!m prin profetii 3e(*i!l!i Testament 4)a mart!risit pe %esia (e !rma sa
#ina.
4a rind!l Sa!, Iis!s din Na'aret Il mart!riseste pe &!*!l Sfint an!ntind!)4, Il #esteste promitind!)4,
si Isi intareste promisi!nea, trimitind!)4.
&is(reta persoana a B&!*!l!iB ) an!ntat, promis si trimis ) se arata in l!me la Cin(i'e(ime (a e-plo'ie
a p!terii di#ine (are se instapineste in l!me, ase'ind!)se in l!me B(a o pe(eteB, pe (eea (e)I este
propri!. &a(a prel!area nat!rii !mane de (atre +i!l, ) d!pa in#al!irea ei in p!terea de #iata treimi(a,
prin infrin"erea p!terilor iad!l!i si odata (! plata ma-imala a pret!l!i pa(at!l!i ) nat!ra !mana
apartinind spirit!al!l!i (elest se afla de a(!m s!0 p!terea *ar!l!i di#in, a &!*!l!i l!i &!mne'e!.
A(easta Bpe(eteB, pe (are fie(are mad!lar al Biseri(ii a primit)o d!pa (e a de#enit B*ristoforB, este
(onfirmarea infierii l!i de (atre Tatal, Care l)a reprimit in sit!atia filiati!nii noi, prin no!l Cap a
neam!l!i omenes( ) +i!l Tatal!i (eres(. Iar (el (are !rmea'a sa (ontin!e reinte"rarea fie(ar!i
e-emplar al !manitatii in ni#el!l s!perior al spirit!al!l!i este &!*!l Sfint. Trimitind!)4 in l!me,
C!#int!l reaminteste fiilor l!i &!mne'e! dr!m!l as(endent pe (are s!nt an"a/ati, dr!m pe (are se
paseste prin de'mar"inirea tiparelor #a'!te, prin a(!m!larea ener"iilor di#ine ne(reate, re'idente din
no! in nat!ra (reata.
Centr!l de "re!tate al nat!rii !mane *ristofore se afla de a(!m in impondera0il!l &!*!l!i. 2fort!l de
intele"ere al (ate(!men!l!i (restin tinde la a(easta a((eptie1 n! partea #a'!ta a l!mii, sa! (ea
tan"i0ila, repre'inta realitatea ei !ltima, (i (eea (e este ne#a'!ta. No!a s(oala a omenirii in(restinate
este a((eptarea si a(ordarea prioritatii #ietii spirit!ale a persoanei, (ertit!dinea e-istentei ne#a'!te
a l!i &!mne'e!, in (are se inaintea'a !rmind in#atat!ra Cel!i (e S)a fa(!t #a'!t spre a (ond!(e la Cel
ne#a'!t.
In parte material, si #a'!t, in parte imaterial si ne#a'!t, om!l are a)si pre"ati nat!ra sa am0i#alenta,
pentr! a si)o fa(e apta de #esni(ia (are)l asteapta, o l!me !nde firea l!i, spirit!ali'ata, #a #iet!i in
prea/ma l!i &!mne'e!. Iar (el (are)l pre"ateste in a(est s(op este &!*!l Sfint, &!*!l mint!irii.
Page (65 of 449
In lim0a/!l sa! omenes( S(ript!ra afirma1 &!* este &!mne'e! (II Cor. 1, 1@; Ioan 7, .7. &!*!l este
termen!l (are indi(a (el mai propri! esenta l!i &!mne'e!. Noti!nea de Tata si de +i! repre'inta
pentr! nat!ra (reata ideea de filiati!ne, nasterea pres!p!nind!)i pe amindoi si fiind proprie si nat!rii
!mane. B&!*!lB, (eea (e este (onstit!ti# pentr! persoana, este (ate"oria s!perioara a nat!rii (reate,
ea (ond!(ind la ideea de desa#irsire, de transformare spre mai)0inele (ontin!!. Se poate sp!ne (a
Bfiliati!neaB, (ara(teristi(a neam!l!i omenes(, (oresp!nde in om B(*ip!l!iB l!i &!mne'e!)Tatal si +i!l,
iar dinami'area (*ip!l!i spre desa#irsire, adi(a asemanarea (! &!mne'e!, (oresp!nde spe(ifi(!l!i
&!*!l!i d!mne'eies(, intr! Care ne si ind!*o#ni(im.
&esi &!mne'e!, Cel Un!l si Uni(, a ad!s la e-istenta l!mea prin p!terea Sa ) l!(rarea Sa fiind !na, (a
fiind din a(elasi i'#or al p!terii Tatal!i (eres( ), modelarea, (resterea, #iet!irea si s!pra#iet!irea
l!mii, d!pa (atastrofa pa(at!l!i ori"inar, si re#itali'area ei prin intr!pare s!nt a(ti!ni spe(ifi(e (ind
!neia, (ind alteia din (elelalte do!a persoane ale Sfintei Treimi. Persoana a do!a a Treimii este
C!#int!l prin (are toate s)a! fa(!t, si Cel prin (are s)a refa(!t neam!l omenes( din $ristos
%int!itor!l. A treia persoana a Sfintei Treimi este &!*!l, Care in#al!ie (reatia (! BaripileB Sale, si
imprima si mentine p!lsatiile de #iata Bpl!tindB peste toata pat!ra pamint!l!i, apelor si a (elor
e-istente si asi"!rind permanenta #ietii. Caderea in pa(at, despartirea de &!mne'e!, este e-primata
de S(ript!ra (a pierdere a &!*!l!i (Rom. ?, 1A)1@, (a retra"ere a sfinteniei &!*!l!i, Care n! mai
insoteste pamint!l ) de a(!m, teren al 0lestem!l!i l!i &!mne'e!, pe (are om!l il #a fa(e sa rodeas(a
(! tr!da si s!doare. &!*!l a parasit l!mea, iar nat!ra !mana stri"a a(easta parasire, in $ristos
Rasti"nit!l.
Re)ane-area om!l!i la &!mne'e!, as!marea neam!l!i adami( ras(!mparat de $ristos, este !rmata
istori( de o perioada foarte s(!rta, in (are nat!ra (!trem!rata la Rasti"nire s!fera so(!l noii inf!'ii
di#ine asimilind in taina (ele (e se petre( (! ea. &in +i!l l!i &!mne'e! transf!'ia de Sin"e di#in
realimentea'a (! #iata #esni(a !ni#ers!l (reat, si pre"ateste omenirea sa primeas(a si sa)si fa(a
*rana proprie din Sin"ele &omn!l!i. In (ele patr!'e(i de 'ile (it $ristos (el in#iat paseste pe pamint,
&!*!l ) (a si Tatal de altfel ) este pre'ent in 2l, dar si la Tatal, Treimea fiind si pe pamint, si in sla#a
Sa din(olo de l!me. &ar n! o manifesta de(it +i!l. Iar (ind tr!p!l in#iat al &omn!l!i paraseste
pamint!l pentr! o #reme ) in (ele 'e(e 'ile (alendaristi(e dintre ple(area si #enirea &!*!l!i, dintre
inaltarea (elei de a do!a Persoane Treimi(e si (o0orirea Celei de a treia, Treimea Sfinta pre"ateste
l!mea pentr! primirea Imparat!l!i (eres(, a %in"iietor!l!i, a &!*!l!i Ade#ar!l!i, Care !rmea'a sa
reia in prel!(rare no!a (reat!ra, sal#ata de s!0 stapinirea Ba(el!ia (are a sp!s)oB (Rom. ?, .A.
Pentr! no!a nat!ra !mana ) plamada pe (are Bal!at!l no! o dospesteB (a sa o fa(e piine #ie ) Treimea
pare sa pre"ateas(a o no!a ofensi#a, in #ederea re(!perarii fie(ar!i e-emplar !man, p!rtator al firii
(om!ne in No!l Adam. &!pa (ele 'e(e 'ile de lipsa a Treimii de pe pamint!l (e a p!rtat trei'e(i si trei
de ani pe No! Adam, A(esta trimite Bde la TatalB (Ioan 15, 16 pe &atator!l)de)3iata, (a sa Se
salasl!ias(a in fie(are fapt!ra)(andidat la (etatenia noii Imparatii. &!mne'e!)+i!l trimite de la
&!mne'e!)Tatal (Ioan 15, .6; 16, .)1? sa! roa"a pe Tatal Sa! sa trimita in n!mele Sa! (Ioan 17, 16)
1@ si 17, .6 pe %in"iietor!l. In patr! lo(!ri ale 2#an"*eliei sale, Ioan indi(a relatia dinla!ntr!l
Sfintei Treimi, an"a/ata in sal#area om!l!i al (ar!i prototip desa#irsit se afla de/a ridi(at inla!ntr!l
Sla#ei 2i. Si in toate a(este patr! lo(!ri, e#an"*elist!l i!0irii di#ine n!meste pe &!*!l Sfint
B%in"iietor!lB asa (!m #a fi retin!t el in (lipele de spaima ale despartirii !(eni(ilor de BIn#atator!lB,
BRa00iB, Cel (are)i o(rotise lin"a &ins!l, dar ii si pre"atise pentr! !r"ia (are !rma sa #ina, ii si asi"!ra
de &omnia i!0irii (are se #a instala odata (! #enirea &!*!l!i Ade#ar!l!i, Care e si %in"iietor.
%isi!nea Persoanei a do!a treimi(e era in(*eiata pe pamint. S(!rta pre'enta istori(a, drama
despartirii, re#olta (ontra nedreptatii, teama si nesi"!ranta !n!i #iitor pe (are apostolii n!)l p!tea!
pre#edea s!nt tot atitea prile/!ri de tensi!ne pentr! ei. %int!itor!l, Care #a fi a#!t (el p!tin tot atita
Page (66 of 449
mila pentr! ei, pentr! Bprietenii 4!iB, (it si pentr! intre" Bpopor!lB (are)l astepta, le)a promis si
min"iierea. In(er(ind sa)l (onsole'e de ple(area 4!i, dar si de (ele (e ei era! a#i'ati (a #or a#ea de
s!portat (Ioan (ap. 17)16, Iis!s in(redintea'a pe apostoli (a n!)i #a lasa sin"!ri1 BN! #a #oi lasa
orfani; #oi #eni la #oi. In(a p!tin timp si l!mea n! %a #a mai #edea; #oi insa %a #eti #edea; pentr! (a
2! traies( si #oi #eti traiB (Ioan 17, 1?. Ca(i &!*!l (are 4)a ridi(at pe Iis!s din mormint ii #a fa(a #ii
si pe ei. In po#estirea pe (are ne)o ofera !(eni(!l (el i!0it al &omn!l!i, in (ap. 17 al 2#an"*eliei, el
relatea'a (! mare fidelitate atmosfera de in"ri/orare (are apasa as!pra !rmasilor l!i Iis!s.
In#atator!l si BPrieten!lB lor le arata si (elalalt aspe(t, al pri"onirii (are !rma, asa (!m ii an!ntase (!
m!lt inainte, la in(ep!t!l propo#ad!irii 4!i, si (!m fi-ea'a sfint!l %atei in (apitol!l 5, (el al
B+eri(irilorB1 B+eri(iti #eti fi (ind #a #or o(ari si #a #or si #a #or pri"oni si #or 'i(e tot (!#int!l ra!
impotri#a #oastra mintind din pri(ina %eaB (5, 11. A(esta este moment!l (ind pri"oana si o(arile #or
in(epe si pentr! !(eni(i; dar in(ep!t!l m!(eni(iei este si in(ep!t!l 0!(!riei al il!minarii, la (are n! se
poate a/!n"e fara Cr!(e. BAde#arat, ade#arat 'i( #o!a (a #oi #eti plin"e si #a #eti tin"!i, iar l!mea se
#a 0!(!ra. 3oi #a #eti intrista, dar intristarea #oastra se #a prefa(e in 0!(!rieB (Ioan 16, .A; (a(i
B#eti l!a p!tere, #enind &!*!l Sfint peste #oi si Imi #eti fi %ie martorB (+apte 1, @.
Cr!(ea este marele folos al (restin!l!i. A(est l!(r! il aflasera !(eni(ii la #reme. A(!m era timp!l
implinirii. BA(estea #i le)am sp!s fiind (! #oiB ) (ompletea'a Iis!s in#atat!ra Sa ) Bsi a(!m #)am sp!s
a(estea inainte de a se sa#irsi, (a sa (redeti (ind se #or intimplaB (Ioan 17, .5, .D. +iind(a B3a este
de folos sa %a d!(. Ca(i da(a n! %a #oi d!(e, %in"iietor!l n! #a #eni la #oi; iar da(a %a #oi d!(e, Il #oi
trimite la #oi; si 2l ) #enind ) #a #adi l!mea de pa(at si de dreptate si de 5!de(ataB... BIn(a m!lte am a
#a sp!ne, dar n! le p!teti p!rta a(!m. Iar (ind #a #eni A(ela, &!*!l Ade#ar!l!i, #a #a (la!'i la tot
ade#ar!l, (a(i n! #a #or0i de la SineB ... B... A(ela #a #a in#ata toate si #a #a ad!(e aminte toate (ele (e
#)am sp!sB ... si B%a #a sla#i pentr! (a din al %e! #a l!a si #a #a #estiB (In. 16, @)?, 16)17; 17, .6.
Asadar, sa n! se t!l0!re si ni(i sa se infri(ose'e inimile BprietenilorB 4!i, pentr! (a 2l le lasa pa(ea. Si
n! pa(ea pe (are o da si (!m o da 4!mea (Ioan 17, .@, (i pa(ea Sa, pe (are &!*!l o #a fr!(tifi(a,
%in"iietor!l, Consolator!l, &!*!l I!0irii, Care #a ramine Bin #ea(B (! (ei ai 4!i (Ioan 17, 1@.
%in"iietor!l Il pre'inta pe &!*!l Sfint (a fiind alt B%in"iietorB (Ioan 17, 16, B&!*!l Ade#ar!l!i, pe
Care l!mea n! poate sa)4 primeas(a; pentr! (a n!)4 #ede, ni(i n!)4 (!noaste. 3oi Il (!noasteti, (a
ramine la #oi si #a fi in #oiB (Ioan 17, 15)1@.
A(easta este peda"o"ia si terape!ti(a propo#ad!ita si apli(ata de B&o(tor!l s!fletelor si)al tr!p!rilor
noastreB; 2l ne an!nta si repeta (a sa retinem (a 2i amindoi s!nt trimisi in l!me de Tatal, pentr!
#inde(area om!l!i si pentr! pastrarea #inde(arii in de(!rs!l l!n"ii #iet!iri a neam!l!i omenes(.
Amindoi s!nt #inde(atori1 4o"os!l read!(e l!mii, #ad!#ite de sfintenie, pe &!*!l si)4 p!ne (a o pe(ete
pe s!flet!l si tr!p!l omenes(. Iar &!*!l Sfint Il read!(e pe Iis!s %int!itor!l ) rasti"nit, in#iat si
inaltat ) pe altarele Biseri(ii, pentr! a #inde(a ranile pa(atelor (! tr!p!l Sa! e!*aristi(. Iis!s
%in"iietor!l read!(e nade/dea mint!irii l!mii (are B0olea de ned!mne'eireB si o s(oate din !m0ra
mortii. &!*!l %in"iietor (onsolea'a fapt!ra (are se (!trem!ra de retra"erea l!i $ristos)&!mne'e!,
de pe pamint.
Consolarea initiala a apostolilor este fapt!l (a &!*!l #a mart!risi despre in#atator!l lor (Ioan 15, .6)
.@; B&!*!l Ade#ar!l!i, Care de la Tatal p!r(ede, A(ela #a mart!risi pentr! %ine1 B...A(ela %a #a sla#i,
pentr! (a din al %e! #a l!a si #a #a #estiB. Si, Btoate (ite are Tatal ale %ele s!nt; de a(eea am 'is (a
din al %e! #a l!a si #a #a #esti #o!aB (Ioan 16, 16)17.
Croni(ar!l a(estor fapte si (!#inte (onsemnea'a (! stri(tete poate (*iar repetind, fie(are n!anta sa!
intonatie. Si, (itite (! atentie, a(este para"rafe da! indi(atia do(trinara a Sfintei Treimi si a
Page (67 of 449
peri*ore'ei ipostati(e a intreitei d!mne'eiri. Ca(i &!*!l #a #esti ale +i!l!i; 2l este BCelalalt
%in"iietorB ) de(i alt!l ((el BaltB din ale +i!l!i #a l!a, din a(elasi Ade#ar Treimi(, in (are toate ale
Tatal!i s!nt ale +i!l!i si &!*!l #or0este fiilor omenesti Bn! de la SineB, (i din a(eeasi ) !na)si)!ni(a
esenta di#ina a Treimii ipostati(e.
$ristos a B#or0itB at!n(i, iar &!*!l #or0este mere!, din a(eleasi infinite ade#ar!ri ale Prim!l!i trimis
de Tatal. 4o"os!l a stat in l!me BomenesteB, !n timp; iar Bd!mne'eiesteB ramine pina la sfirsit!l
#ea(!l!i, prin &!*!l. Spe(ifi(!l omenes( al l!i &!mne'e!)+i!l este le"at de !n timp, (a tot (eea (e e
(ont!rat materialmente. &ar 2l depaseste timp!l si spati!l, fiind si &!mne'e!. &!*!l intra si 2l in
timp; dar 2l n! Si)a as!mat mar"inirea om!l!i, fiind n!mai de'mar"init.
2lasti(itatea, s!pletea infinita a spirit!al!l!i di#in sadit in om, fa(e din a(esta !n (ali0r! al infinit!l!i.
Om!l este !n infinit (reat, !n infinit a (ar!i #esni(ie Bin(epeB (ind#a. Iar #esni(ia a(easta ii este
a(ordata prin an(orarea l!i in di#initate. Sol!l, teren!l an(orarii om!l!i este tr!p!l l!i $ristos, prin
(are om!l se repatria'a la lo(!l ori"inii l!i. %entinerea in a(easta relatie este asi"!rata de &!*!l l!i
&!mne'e!, relatia (! +i!l fiind d!*o#ni(eas(a.
&!*!l Sfint aminteste om!l!i (a persoana l!i tr!peas(a #a'!ta este !n mod al e-istentei l!i; o forma,
#i(iata prin pa(at, a in(ep!t!l!i l!i. Iar (ontin!area l!i, in #esni(ie, este (onditionata de e-er(itarea
spirit!al!l!i din el; de imprimarea mis(arii &!*!l!i, Care)l rein#ata (a materia poate BrespiraB
d!mne'eieste, in ritm!l imprimat ei de la (reatie si !itat pe dr!m!l re"res!l!i sa! a((idental.
&!*!l Sfint n! ni Se poate fa(e (!nos(!t. Persoana 4!i n! este asemenea om!l!i. &ar 2l este (el (are
ne a/!ta sa ne fa(em asemenea B+i!l!iB, pe Care 2l 4)a nas(!t in l!me din +e(ioara, 2l Il intr!pea'a pe
altare, (ir(!lind in Tr!p!l Biseri(ii l!i $ristos.
&e a(eea 2l intra in l!me d!pa (e a fost an!ntat de Cel asemenea no!a, de +i!l Tatal!i, de fratele
nostr! intr! filiati!ne, (a(i si nasterea noastra in Imparatia l!i &!mne'e! se fa(e din &!*. &ar pe
(ind $ristos S)a fa(!t asemenea Bno!aB, raminind Bprototip!l ori(ar!iaB din noi, &!*!l l!(rea'a in l!me
fa(ind!)ne pe fie(are asemenea l!i &!mne'e!, dar o asemanare neidenti(a, netipi'ata. Pe (ind $ristos
este 2!l !ni( al intre"ii nat!ri !mane, (are (!prinde pe ori(e Bindi#idB, &!*!l este (el (are din
nedi#i'ata nat!ra !mana ne fa(e persoana, ne a/!ta sa ne (apatam fie(are (*ip!l nostr! spe(ifi(, tot
atitea spe(ifi(e si diferite stral!(iri, (ite nesfirsite stral!(iri da s!flarea ne(!nos(!tei persoane a
B3istierni(!l!i 0!natatilorB nesfirsite.
In pro"ram!l read!(erii noastre la mat(a, Sfinta Treime S)a pre'entat pe rind, fa(ind!)Se (!nos(!ta
om!l!i pe mas!ra (apa(itatii l!i de intele"ere. In perioada 3e(*i!l!i Testament &!mne'e! Se arata (a
!n !ni(at patern, o di#initate "ri/!lie, distanta si a!toritara. Un &!mne'e!)Tatal (are a fost pe
inteles!l a(elei perioade istori(e.
Ca popor al l!i &!mne'e!, Israel si)a fa(!t proprie ideea relatiei filiale dintre el si &!mne'e!)Tatal
pina in moment!l (ind Tatal arata i(oana propri!l!i Sa! fi!1 C*ip!l Tatal!i. Pe a(esta, No!l Israel s)a
strad!it sa)4 pri(eapa, d!pa p!terile l!i, No!l Testament ela0orind o teolo"ie a l!i &!mne'e!)+i!l, o
*ristolo"ie (are, (a re#elatie plenara, Il an!nta pe &!mne'e! in Treime, &!*!l Sfint fiind no!a
s!rpri'a a "indirii omenesti.
C! toate efort!rile (elor mai s!0tile refle-i!ni teolo"i(e, teolo"ia &!*!l!i este in(a asta'i la in(ep!t!l
ei. &!*!l ins!si Se #a fa(e (!nos(!t pe mas!ra ne#oii de (!noastere a neam!l!i omenes(, pe mas!ra
ne(esitatii de respiratie a plamin!l!i de #a'd!* al tr!p!l!i de (arne. O teolo"ie a &!*!l!i se 'ideste
(! ra0dare, (a(i 2l ins!si este (el (are dram!ieste (!noasterea l!i &!mne'e!. N! este n!mai o
Page (68 of 449
pro0lema de intele(t, (!noasterea (restina. Ci ea se instalea'a si prin fireas(a folosire a Tainelor
(restine, prin (are Sfint!l &!* sporeste salasl!irea l!i $ristos in (restinii pra(ti(anti.
Treimea Sfinta este la l!(r! ne(!rmat in 'onele (are o (*eama si o primes(. A(olo o #a fa(e (!nos(!ta
&!*!l, fa(ind!)Se (!prins n!mai de inima om!l!i pe (are 2l o B(!noasteB si (ar!ia 2l ii 'i(e B#inoB
(Apo(. .., 16. Si n!mai (el (e "!sta din tr!p!l B%iel!l!iB stie (ar!i B#inoB tre0!ie sa)i as(!lte
(*emarea, !n B#inoB al Cel!i (are Bpret!tindenea esteB, dar (are n! poate fi desl!sit de(it din la!ntr!l
Tr!p!l!i *risti(, al l!i $ristos)Om!l ) (ertit!dine a #ietii noastre.
A. 2anola'1e,
$Indr#maor pa!oral-mi!ionar !i parioi'$, Ar1iepi!'opia &#'#re!ilor, (985, pag. 4)-46.
Page (69 of 449
CINSTIREA S"INTULUI DU( IN ORTODO%IE
BSi intr! &!*!l Sfint, &omn!l de #iata +a(ator!l, (are din Tatal p!r(ede...B
Sfint!l &!* este (ea de a treia Persoana a Sfintei Treimi, B(a(i Trei s!nt (are mart!rises( in Cer1
Tatal, C!#int!l si Sfint!l &!*, si a(estia, Una s!ntB (I Ioan 5, @, Tatal est fa(ator!l (art. 1 din
Sim0ol!l Credintei, +i!l, Cel nas(!t din Tatal mai inainte de #e(i este BRas(!mparator!lB (art. ., iar
Sfint!l &!* ) B(arele din Tatal p!r(edeB (art. ? este BSfintitor!lB. &e(i, !n sin"!r &!mne'e! in trei
fete sa! persoane, asemenea soarel!i (are are Bdis(!lB, (ald!ra si ra'ele, sa! (arami'ii din e-empl!l
Sf. Spiridon, (are in (onstit!irea ei a a#!t pamint, apa si (ald!ra; sa! alt e-empl! patristi(, timp!l
(are este format din tre(!t, pre'ent si #iitor, sa! !n alt e-empl! dat no!a de Sf. Ioan Teolo"!l (are
'i(e1 BTrei mart!rises( pe pamint1 &!*!l, apa si sin"ele, si a(estia trei la fel mart!rises(B (I Ioan 5,
?.
4!(rarea in l!me a Sfint!l!i &!* se #ede din mai m!lte lo(!ri. Asa, de pilda, in l!mina e-istentei
noastre pamintesti, a l!mii, a (reati!nii. B&!*!l l!i &!mne'e! se p!rta pe deas!pra apelorB (+a(. 1, ..
&e asemenea, (a Bdadator de #iataB (!m sp!ne Sf. Ioan Teolo"!l (Ioan 6, 66. Sfint!l &!* innoieste
fata pamint!l!i ne sp!ne psalmist!l (Psalm 1A6, 61; 2l ne intareste (! *ar!l Sa! (Ioan 6, ?, 2l ne
sfinteste (I Cor. 6, 11 si ne (ala!'este in tot ade#ar!l (Ioan 16, 16.
S!0 a(est aspe(t, ori(e s(*im0are in 0ine, ori(e r!"a(i!ne (are se inalta (atre Creator!l &!mne'e!
((f. Rom. ?, .6).@, ori(e inspiratie, (ontemplare sa! reali'ari fr!(t!oase in (alea perfe(ti!nii
spirit!ale s!nt opera Sfint!l!i &!*. &!pa (!m mart!rises( sfintii a!tori ai S(ript!rii, &!*!l Sfint
il!strea'a (ele mai importante momente din re#elatia di#ina ) as!pra #ietii noastre s!fletesti.
Amintim doar n!mai (ite#a, printre (are1 B&!*!l a "rait prin prooro(iB (Rom. 1., 6; I Cor. 1., 7)11; 16,
@, sa! (a #ase alese ale Pro#identei (&a#id II Re"i .6, .; ) %oisi II Croni(i 1, .; I!dit 6, 6.
BNi(iodata prooro(ia n! s)a fa(!t din #oia om!l!i, (i oamenii (ei sfinti ai l!i &!mne'e! a! "rait, p!rtati
fiind de &!*!l SfintB (II Petr! 1, .1. &!*!l Sfint i)a ins!flat pe profeti ((f. Isaia 6., 15; 2'e(*il 11,
1D; 8a*aria 1., 1A; %atei 6, 11; 4!(a 6, 16, le)a l!minat mintea si i)a fa(!t sa intelea"a (ele (eresti,
sa #ada (ele #iitoare, sa #or0eas(a oamenilor si sa s(rie toate (ele pri#itoare la #enirea l!i %esia, la
intr!parea l!i $ristos, la #iata si in#atat!ra %int!itor!l!i nostr! Iis!s $ristos, la infri(osatele Sale
patimi si sfirsit!l a(estei l!mi.
) 4a B!na#estire, ar*an"*el!l Ea#riil ad!(e Sf. +e(ioare %aria #este (ea 0!na de la Tatal, (a +i!l se
#a naste ) prin mi/lo(irea Sf. &!* ((f. 4!(a 1, 6A ) 55.
) 4a Bote'!l &omn!l!i, Tatal "raieste din (er (atre oameni, +i!l B(el i!0itB era in apa Iordan!l!i, iar
&!*!l Sfint s)a aratat Bin (*ip de por!m0B (%atei 6, 16 ) 1@; 4!(a 6, ...
) C! prile/!l S(*im0arii la fata, de pe m!ntele Ta0or!l!i, Sf. &!* s)a aratat s!0 forma de nor l!minos
((f. %atei 1@, 1)5, asemenea stilp!l!i de nor 'i!a, si de fo( (noaptea, (are a (ala!'it popor!l e#re! in
p!stie.
) &e asemenea, d!pa in#iere, Iis!s $ristos s)a aratat &!mini(a Sf. Sai !(eni(i, (are era! ad!nati intr)
!n foisor de fri(a i!deilor si le)a 'is1 B4!ati &!* SfintB (Ioan .A, ...
) Iar (! prile/!l inaltarii Sale la (er, %int!itor!l i)a o0li"at pe Sf. Apostoli sa in#ete si sa 0ote'e Bin
n!mele Tatal!i si al +i!l!i si al Sf. &!*B (%atei .?, .A.
Page (7) of 449
) Se poate aminti iarasi si (a'!l Sf. Petr! (ind a m!strat pe Anania din +aptele Apostolilor pentr!
min(i!na. BPentr! (e a !mpl!t satana inima ta ) 'i(e Apostol!l ) (a sa minti &!*!l SfintF... N! ai mintit
oamenilor, (i l!i &!mne'e!B (5, 6)7.
&e(i Sf. &!* este &!mne'e!, B&omn!l de #iata +a(ator!lB, in (are salasl!ieste toata plinatatea ((f.
Col. 1, 1D, tot ade#ar!l ((f. Ioan 1, 16 si (are de la in(ep!t si)n toate manifestarile Sale l!minea'a,
p!rifi(a ((f. Rom. ?, 11, 'ideste, l!n"este 'ilele #ietii noastre ((f. Rom. ?, 16, 0i(i!ieste fri(a ((f.
%ar(! 16, 11, p!tere de (are Sf. Apostoli a#ea! atitea ne#oie in perioada pastoratiei lor "rele, (a sa
n! !ite (e)a! in#atat in Bs(oalaB &omn!l!i, sa propo#ad!ias(a si sa apere (! infla(arare, (! ra#na tot
(eea (e era ne(esar pentr! mint!irea oamenilor.
In a(easta pri#inta %int!itor!l nostr! Iis!s $ristos a implinit (eea (e a fa"ad!it ((f. Ioan @, 6D
Apostolilor in trei rind!ri (onse(!ti#, pentr! is(!sinta lor in #or0a ((f. Ioan 17, .6, pentr!
indr!marea lor dreapta ((f. Ioan 16, 16 si pentr! intarirea p!terii lor s!fletesti ((f. +.A. 1, ?.
Ca(i la 5A de 'ile d!pa Paste, pre(!m aminteste in trea(at Sf. Apostol Pa#el ((f. I. Cor. 16, ?, dar mai
(! seama Sf. 2#an"*elist 4!(a, prim!l s(riitor de istorie al Biseri(ii (restine ((f. +. A. .A, 16, intr)o
'i de &!mini(a ) la (eas!l al treilea ) D dim. pe (ind Sf. Apostoli era! ad!nati impre!na intr)!n foisor )
B(amera de s!sB ((f. +. A. 16)15 din Ier!salim, Bdin (er, fara de #este, s)a fa(!t !n #!iet (a de
s!flare de #int (e #ine repede, si a !mpl!t toata (asa !nde sedea! ei. Si li s)a! aratat, impartite, lim0i
(a de fo( si a! se'!t pe fie(are dintre ei. Si s)a! !mpl!t toti de &!*!l Sfint si a! in(ep!t sa
#or0eas(a in alte lim0i, pre(!m le dadea lor &!*!l a "raiB (+. A. ., 1)1., fapt (are a d!s la
in(restinarea a 6.AAA de s!flete.
4im0a, i!0iti (redin(iosi, e (om!ni(area l!i &!mne'e! (! oamenii prin *ar, e sim0ol!l #or0irii. 2
mi/lo(!l de e-primare, de in#atat!ra, de (om!ni!ne si intele"ere, de apropiere si mesa/ di#ino)!man,
de solidaritate (restina. 4im0ile s)a! aratat impartite, de(i a(eleasi si (om!ne, sim0ol al fel!rimii
dar!rilor d!mne'eiesti.
4im0a fie(ar!i popor e sfinta da(a e-prima ade#ar!l. 2a tre0!ie sa fie (!rata, dreapta si (instita.
+ie(are (!#int al !nei lim0i tre0!ie (intarit si e-primat (ore(t, (a(i de fie(are B(!#int desertB (%atei
1., 66 #om da seama in 'i!a /!de(atii.
2 moment!l insa sa s!0liniem1 Sf. &!* s)a po"orit &!mini(a, in (asa parti(!lara, modesta, de(i n! in
templ! i!dai( ((f. +. A. 1. 16. Sf. &!* s)a (o0orit n!mai peste Sf. Apostoli, n! si peste (ei 1.A de insi,
(are era! in /!r!l (asei ((f. +. A. 1, 15. Sf. &!* s)a (o0orit peste Sf. Apostoli d!pa (e n!mar!l lor a
fost (ompletat (! %atia in lo(!l ramas #a(ant prin sin!(iderea l!i I!da ((f. +. A. 16, 16).6. &e(i
peste toti, fara omitere, pri#ili"ei! sa! (antitati#. 4im0ile era! impartite si tot!si la fel. Apoi #!iet!l
era p!terni( ((f. +. A. 1, ., asemenea 'ilei (ind &!mne'e! a dat 4e"ea l!i %oisi pe %!ntele Sinai ((f.
Iesire 1D, 16. Toate a(estea denota l!(r!ri e-traordinare. Intii (a 'i!a de &!mini(a e o 'i insemnata,
de odi*na si de re(!le"ere pentr! toata l!mea (restina sa! m!n(itoare. In 'i!a a saptea s)a odi*nit
&omn!l si a 0ine(!#intat)o ((f. +a(. ., .)6. &!mini(a a in#iat &omn!l $ristos ((f. %ar(! 16, . si tot
a'i, &!mini(a, s)a po"orit si Sf. &!* peste Apostoli. Prin !rmare &!mini(a de a'i e B&!mini(a mareB
((f. I. Cor. 16, ? ) intemeierea reala a Biseri(ii l!i $ristos pe temelia 4e"ii noi, (restine ((f. +. A. ..
&in a(est moment !(eni(ii &omn!l!i s)a! !mpl!t, n! pe /!matate, (i in intre"ime de &!*!l Sfint si
astfel ei a! a0andonat mentalitatea sa! im0ra(amintea (ea #e(*e, temerea, nesin"!ranta, indoiala si
a! in(ep!t sa #or0eas(a in diferite lim0i e-istente, de (ir(!latie re"ionala, spre a fi intelesi de toti
(ei (e l!asera parte la sar0atoarea Cin'e(imii i!dai(e a an!l!i 661 Parti, %e'i, 2lamiti, (redin(iosi din
%esopotamia, din I!deea si Capado(ia, Pont si Asia, +ri"ia, Pamfilia, 2"ipt si din partile 4i0iei, de lin"a
Cirene, Romani, I!dei, pro'eliti, Cretani si Ara0i ((f. +. A. .. 1)11. Asadar, din a(easta (lipa a po"oririi
Page (7( of 449
&!*!l!i Sfint, Apostolii &omn!l!i $ristos ) po#at!iti, a/!tati si intariti la tot pas!l de p!terea *ar!l!i
d!mne'eies(, a! in(ep!t sa mart!riseas(a pe $ristos (! p!tere, (! mare (!ra/ si sa apere in#atat!ra
4!i pina la /ertfa sa! moarte, l!(r! pe (are l)a! fa(!t d!pa a(eea si altii, (a Sf. Ar*idia(on Stefan )
(el Bplin de &!* SfintB (+.A. @, 55, 'e(ile de mii de m!(eni(i, 0ar0ati si femei de pret!tindeni, (are
a#ea! (! ade#arat pe &!mne'e! in inima si #iata lor.
&!pa (!m #edem, &!*!l Sfint (e s)a re#arsat ((f. I. Cor. 177, peste in#ata(eii &omn!l!i a fa(!t din
pes(ari Apostoli intelepti, (!nos(atori de Blim0i noiB, staine ) ne(!nos(!te de ei pina at!n(i, a eliminat
distantele s!fletesti ) 0arierele dintre oameni, 0an!iala, fri(a, deose0irile de neam si lim0a, i)a
infratit pe (redin(iosi pe temelia a(el!iasi sfint ade#ar e#an"*eli(, propo#ad!it de %int!itor!l si
intarit (! fapte si min!ni de (atre &omn!l nostr! Iis!s $ristos. 4im0ile de fo( (are a#ea! a(eeasi
s!rsa, a(elasi !ni( i'#or, le)a! (!ratit s!flet!l, i)a! innoit si le)a! risipit in(ertit!dinile Apostolilor,
pretentiile lor (are sa fie mai mare, mai p!terni( sa! mai a#anta/at ((f. %ar(! 1A, 65; le)a! sp!l0erat
il!'iile desarte, le)a! dat fo( Bpaielor omenestiB ((f. Isaia 5, .7, le)a! ars ra!tatile, le)a! sters
pa(atele si le)a! (!ratit faradele"ile ((f. Isaia 6, 6)@, dinami'ind!)le efort!rile si intarind!)le inima
(! Bfo(!lB &!*!l!i Sfint, (are (!rata si sfinteste ((f. 2-od. ., .; Isaia 6, 7; Ie'e(*il 1, 16. C! (it dar
#or0ea Sf. Ioan Bote'ator!l despre po(ainta in p!stie, pe mal!rile Iordan!l!i, insa Iis!s, (a
intemeietor la Biseri(ii, 0otea'a in B&!* Sfint si (! fo(B (%atei ., 11; 4!(a 6, 16, spre deplina iertare
a pa(atelor ((f. Ioan 6, 5; +. A. ., 6?)6D; .., 16; Eal. 6, .@; Col. ., 1.)16; I Petr! 6, .1. +o(!l
prod!(e (ald!ra, l!mina. BIntr! l!mina Ta #om #edea l!minaB (Ps. 65, D. Prin fo( si l!mina dispare
int!neri(!l nestiintei ((f. I. Cor. ., 1., fri(a si nesi"!ranta, apatia si #!l"aritatea.
Adin(ind (ele sp!se si e-emplifi(ind (! temei afirmatiile de mai s!s, o0ser#am (a pina ai(i, Apostolii
a! fost tarani simpli, pes(ari nai#i, fara (arte, (! miinile 0atatorite de m!n(a. %int!itor!l le #or0este
de imparatia (ea #esni(a, spirit!ala, ei se (earta pentr! intiietate ((f. 4!(a .., .7. 2l le #or0este
despre s!ferinta, ei insa n! pri(ep d!*!l smereniei si al /ertfei ((f. 4!(a 1?, 67; !neori ra'0!natori
((f. 4!(a D, 5.)57. N! pot #inde(a !n indra(it. BO neam ne(redin(ios... pina (ind #a #oi s!feri...B
(%atei D, .D ) 'i(e %int!itor!l. Spre 2ma!s ) la fel1 BO nepri(ep!tilor si 'a0a#ni(ilor (! inimaB (4!(a
.7, .5. Tot!si B2l a ales (ele sla0e...B (I Cor. D, .@. &!*!l R!saliilor i)a mir!it. Toti s)a! !mpl!t de
&!*!l Sfint. Ca d!pa a(eea sa 'i(a tare1 BN! p!tem sa n! #or0im despre (e am #a'!t si a!'itB (+. A. 7,
.A. Cei rai se intrea0a ned!meriti1 BCe sa fa(em oamenilor a(estoraFB (+. A. 7, 16. Tiranii t!r0a.
5!de(atorii se !mpl! de r!sine. BAi(i a fost de"et!l l!i &!mne'e!B (2-od. ?, .D. &!*!l Sfint inlat!ra
int!neri(!l, ne(redinta si re#arsa *ar!l apostoliei ((f. %atei 16, 11, in diferite (*ip!ri ((f. I. Cor. 1.,
?)1., ale #ietii omenesti.
Prin !rmare Biseri(a, (are a l!at fiinta, #irt!al, la (r!(ifi(area +i!l!i l!i &!mne'e! ((f. +. A. ., 66, s)a
intemeiat asta'i in mod real, desa#irsit, (! p!terea Sf. &!* ((f. +. A. ., din (are radia'a #irt!tile
(Sf. 3asile (el %are si ale (ar!i dar!ri se re#arsa ne(ontenit si din 0els!" pina la sfirsit!l #ea(!rilor
prin (ele sapte sfinte Taine si ier!r"ii. Si da(a Biseri(a intemeiata de %int!itor!l este tr!p!l l!i (el
misti( sa! prel!n"it peste #ea(!ri ((f. 2f. 1, .6, da(a $ristos este B!saB ((f. Ioan 1A, D, BSf. &!*
este (*eia !siiB ) pre(!m 'i(e Sf. Simion No!l Teolo". B&!*!l pre"ateste pe om in +i!l, +i!l il d!(e la
Tatal, iar Tatal ii da nestri(a(i!nea pentr! #iata #esni(aB, 'i(e Sf. Irine!. B+o( am #enit sa ar!n( pe
pamint, si (it #oies( sa fie aprins a(!mMB (4!(a 1., 7D, sp!ne %int!itor!l. Iata, (a ) prin p!terea (ea
ne#a'!ta a Sf. &!* ) s)a aprins /ertfa a(ti#a Biseri(a ) mama noastra d!*o#ni(eas(a ((f. Eal. 7, .6,
(ea !na ((f. Ioan 1@, .1, sfinta ((f. 2f. 5, .5).@, so0orni(eas(a ((f. %atei .?, 1D si apostoleas(a
(art. D ) 2f. ., .A, (are prin in#atat!ra si sfintele ei Taine ) sa#irsite de preoti ((f. I Cor. 7, 1; 2f. 7,
11; I Cor. 1., .?).D ) (*eama si adapa s!fletele insetate ((f. Ioan @, 6@ (! apa #ietii #esni(e ((f.
Apo(. .., 1@, si ne (ond!(e spre mint!ire. &e(i Biseri(a este tr!p!l (el taini( al &omn!l!i nostr! Iis!s
$ristos ((f. 2f. 1, ..).6; Col. 1, .7, Bstilp!l si temelia ade#ar!l!iB (I Tim, 6, 15, B(asa l!i &!mne'e!B
(%atei 1., 7; .5, 16; 4!(a 1D, 76; Ioan ., 16; 7, .; I Tim. 6, 15, B(asa l!i &!mne'e!B (%atei 1., 7; .5,
Page (72 of 449
16; 4!(a 1D, 76; Ioan ., 16; 7, .; I Tim. 6, 17 s. a., #ie, sfinta, l!ptatoare si #esni(a, pe (are Bni(i
portile iad!l!i n! o #or 0ir!iB (%atei 16, 1?. &e a(eea s(rie Sf. Ciprian BN! poate a#ea pe &!mne'e!
de Tata, (ine n! are Biseri(a de mamaB. BSi de #a stri"a (ine#a (asa l!i &!mne'e!, il #a stri(a pe a(ela
&!mne'e!, (a(i lo(as!l l!i &!mne'e! este sfintB (I Cor. 6, 1@.
Am #a'!t, i!0iti (redin(iosi, (a Sf. &!* s)a (o0orit intr)o sin"!ra 'i de sar0atoare si peste toti sfintii
Apostoli deopotri#a. &e (eF Ca sa ne arate B!n!l &!mne'e! n! n!mai insemnatatea 'ilei de &!mini(a, a
intemeierii Biseri(ii ade#arate (are detine p!terea *ari(a si la (are a! a((es toate neam!rile ((f. +. A.
1D, 5, @ fara deose0ire, (i pre(!m (ap!l si tr!p!l Biseri(ii este !n!l, !na in#atat!ra ei mint!itoare, de
asemenea imparatia si ideal!l sa!, tot !na tre0!ie sa fie si (redinta noastra (!rata si intrea"a, !na
(ond!(erea ei ((f. Ioan 1@, .1 ) BO t!rma si !n pastorB (Ioan 1A, 16; +. A. .A, .D)6A ) de(i o sin"!ra
lim0a a (redintei si a dra"ostei, (are a stat la temelia Biseri(ii (restine din 'i!a Cin(i'e(imii si pentr!
(are %int!itor!l nostr! s)a r!"at (a toti Bsa fie !naB ) B!n &omn, o (redinta, !n 0ote'B (Ioan 1@, 11;
2f. 7, 5, (redinta (are n! mai are ne#oie de (ompletari si (ore(t!ri omenesti.
&ar l!(r!l (el mai pretios si de !tila a(t!alitate este (a &!*!l l!(rea'a ne#a'!t si asta'i, l!(rea'a
permanent in sin!l Biseri(ii prin Sf. Treime ) pre(!m am amintit, al (ar!i *ar si dar ne ins!fleteste, ne
sfinteste si mint!ieste, pre(!m atesta sa! (onfirma Sf. Apostol Pa#el1 BPrin *ar s!nteti mint!itiB (2f.
., 5. Si tot temple #ii, 0iseri(i ale &!*!l!i Sfint ((f. I Cor. 6, 16 ) p!rtatoare de &!mne'e! si de
$ristos. Astfel printre (elelalte deprinderi 0!ne si #irt!ti prin(ipale, Sf. &!* ne sfinteste prin (ele
sapte dar!ri ale Sale, (are s!nt atit de tre0!itoare #ietii noastre (restine ((f. Isaia 11, .; Apo(. 7, 5;
Ioan 17; 4!(a ., 7A; dar!l intelep(i!nii nepartinitoare ((f. Ia(o# 6, 1@, (!rate ((f. II Cor. 1, 1. si
d!*o#ni(esti ((f. Isaia .D, 17)66, 1?; I Cor. 1, 1D; dar!l intele"erii (elor sfinte ((f. Iesire 66, 1, a
#edeniilor si #iselor ((f. &aniel 1, 1@, a s(ript!rilor ((f. 4!(a .7, .5, a patr!nderii in toate (ele (e
#ia'a ) se mis(a ((f. Ps. 1?, 1; II Tim. ., @ si a pri(eperii "ind!rilor ((f. 4!(a .7, .5; Eal. 6, 6, dar!l
sfat!l!i, (are #esteste (! prisosinta tot (eea (e este folositor () Ist. S!'anei 1, ..).6 ) l!area (r!(ii;
%ar(! ?, 67; +. A. .A, .@, o(oleste ra!tatea ((f. Ps. 1, 1 si risipeste fatarni(ia ) (!"etele
ra!fa(atorilor ((f. Ps. 6., 1A, dar!l tariei () Samson , Eoliat)&a#id, a tariei in #e"*ere si (redinta
((f. +. A. 5, .D; I Cor. 16, 16; II Cor. 11, .7).@, a inarmarii intr! (ele spirit!ale ((f. 2f. 6, 17, a
eliminarii fri(ii ((f. 4!(a 1., 77, dar!l (!nostintei, (are in#ata pe om ((f. Ps. D7, 1A; %atei 1A, 6@,
des(opera pa(at!l, nepri*anirea si /!de(ata ((f. Ioan 16, ?)16, ne da pastori 0!ni, l!minati ((f. Ier. 6,
15 si (earta popoarele ne(redin(ioase ((f. Ps. D7, 1A, dar!l temerii de &!mne'e!, al e#la#iei ((f. I.
Tim. 7, ?, al (instirii l!i &!mne'e! (! inima ((f. %atei 15, ? si al p!rifi(arii la!ntri(e ((f. %atei .6,
.6 si apoi dar!l 0!nei (redinte ((f. Ps. 67, 1A, in sens!l r!sinii si al respe(t!l!i (opiilor fata de
parinti, (are are tot!si, la 0a'a dra"ostea deplina si re(!nostinta ((f. Ioan 7, 1?, preamarirea l!i
&!mne'e! ((f. Ps. .., .7 si implinirea por!n(ilor Sale, din i!0ire desa#irsita ((f. Ioan 17, .6.
Cine, de(i, se poate lipsi de a(este sfinte dar!ri ((f. I Cor. 1.)?)11 ) 'i(e Sf. Apostol Pa#el, (are )
prin Biseri(a si Sf. Taine ) fa(e epis(opi, preoti dia(oni ((f. +. A. .A, .?, naste pe om din no!, il
intareste, transforma piinea si #in!l in tr!p!l si sin"ele l!i $ristos, sfinteste le"at!ra dintre 0ar0at si
femeie, #inde(a 0oalele tr!pesti si s!fletesti, s(oate pe dia#oli din oameni si)i o(roteste s!0 toate
(*ip!rile. Iar at!n(i (ind a(este dar!ri ale &!*!l!i Sfint s!nt p!se in mis(are prin intentii (!rate si
li0ertatea #ointei, (! alte (!#inte om!l (redin(ios rasp!nde inte"ral (*emarii (restine, prin stradanii
e#idente ) (e se deose0es( de #irt!tile teolo"i(e, at!n(i (ind faptele noastre 0!ne, de la!da, a/!n" la
!n an!mit a#ans s!fletes( sa! perfe(ti!ne morala, fireste, tot (! a/!tor!l *ar!l!i d!mne'eies(, #iata
noastra se desa#irseste tot mai m!lt prin roade ale &!*!l!i Sfint (are s!nt in n!mar de D, pre(!m le
insira Sf. Apostol Pa#el in epistola (atre Ealateni ((f. 5, .., 'i(ind1 BIar roada &!*!l!i este
dra"ostea ((f. Rom. 5, 5; Col. 6, 17, 0!(!ria (I Ioan 7, +ilip. 7, pa(ea ((f. Ps. 11D, indel!n"a ra0dare
((f. 4!(a .1, $a0a(!( ., 6; II Cor. 6 si %atei 1A, 0!natatea ((f. 2f. 5, fa(erea de 0ine ((f. Col. 6,
16, (redinta, 0lindetea ((f. %atei D si infrinarea poftelor. BImpotri#a !nora (a a(estea ) s!0linia'a
Page (73 of 449
Apostol!l ) n! este le"eB (Col. 5, .6. Asadar ) &!*!l fa"ad!it si trimis de %int!itor!l de la Tatal ((f.
Ioan 15, .6 era si este a0sol!t ne(esar ((f. Ioan 15, (a sa o(roteas(a #iata noastra omeneas(a (a
B&!* al #ietiiB (Rom. ?, ., (a sa ne des(opere ade#ar!rile s!0lime, mint!itoare, (a d!* al Ade#ar!l!i
((f. Ioan 17, 1@, al Bdes(opeririiB (2f. 1, 1@, (a &!* al sla#ei ((f. I Petr! 7, 17, (a B&!* al dra"osteiB
(II Tim. 1, @, pre(!m sp!nea %int!itor!l Iis!s $ristos1 B&!*!l din al %e! #a l!a si #a #estiB (Ioan 16,
17, #a l!mina si 'idi pe !(eni(i si prin ei pe (redin(iosi. Ce fr!mos si adin( 'i(e si Atanasie (el %are
(X 6@61 BAdapati de &!*!l, noi il 0em pe $ristosB. Bo"atia &!*!l!i e nesfirsita. B2! s!nt (!prins de
spaima ) 'i(e Sf. Eri"ore Teolo"!l (X 6?D ) (ind ma "indes( la 0o"atia n!mirilor1 &!*!l l!i &!mne'e!,
&!*!l l!i $ristos, &!*!l in#ierii. 2l ne refa(e la 0ote' si in in#iere. 2l s!fla !nde #rea. 2l e i'#or!l
l!minii si al #ietii. 2l premer"e Bote'!l!i si 2l e (a!tat d!pa 0ote'. Tot (eea (e fa(e &!mne'e!, 2l
fa(e. 2l se inm!lteste in lim0i de fo( si inm!lteste dar!rile. 2l fa(e predi(atori, pastori, das(aliB. Iar
Sf. 3asile (el %are (X 6D7 s!0linia'a1 B2l e total pre'ent in fie(are si peste tot. Impartasind!)se, 2l
n! s!fera impartire. Cind ne impartasim din 2l, 2l n! in(etea'a a ramine intre". Ca o ra'a de soare
(are prod!(e 0!(!rie t!t!ror, in asa fel in(it fie(are (rede (a el sin"!r profita de ea, in timp (e
a(easta ra'a l!minea'a pamint!l si marea si stra0ate (er!l...B. Pe 0!na dreptate afirma Sf. Ioan E!ra
de A!r (X 7A@1 BIne-istenta &!*!l!i Sfint intre oameni este !n semn al miniei l!i &!mne'e!B.
&in toate a(estea se poate statorni(i in#atat!ra ) !nanim re(!nos(!ta in (on(eptia (restina, teolo"i(a
) (a fara &!*!l Sfint n! poate fi mint!ire si #iata #esni(a. N!mai (ine are pe Sf. &!* este fi!l l!i
&!mne'e! ((f. Rom. ?, 17, e pe (alea sfinteniei ((f. I Cor. 6, 11, simte in el o min"iiere s!fleteas(a, o
p!tere spirit!ala deose0ita ((f. 2f. 6, 16 si are (*e'asia in#ierii din morti ((f. Rom. ?, 11.
&e a(eea si in final, a((ent!am1 Ca sa a#em pe &!*!l Sfint, (a sa traim in &!*!l si sa ne inm!ltim
p!terea &!*!l!i Sfint in noi, se (ere sa distin"em Bd!*!rileB, (a sa ne pastram s!flet!l (!rat prin
mart!risirea pa(atelor personale, adi(a (! &!*!l si sa !m0lam, sa n! aler"am d!pa sla#a desarta ((f.
Eal. 5, .5).6; d!*!l sa n!)l stin"em ((f. I Tes. 5, 1D sa! sa)l intristam, ferind!)ne de ori(e ispita si
de ori(e pa(ate impotri#a &!*!l!i Sfint, (are s!nt1 ne(redinta, !ra impotri#a l!i &!mne'e! si a
Biseri(ii, de'nade/dea, in(rederea prea mare in atot0!natatea l!i &!mne'e! si lepadarea de (redinta
) aposta'ia, pa(ate (are n! se iarta ni(i pe pamint si ni(i in (er ((f. %atei 1., 61)6., dar mai (!
ose0ire sa ne impartasim (it mai des (! Sfintele Taine, r!"ind!)ne in ori(e impre/!rare a #ietii
noastre (! tarie, in(redere si pietate1 BImparate (eres(, %in"iietor!l, &!*!l Ade#ar!l!i, Carele
pret!tindenea esti si toate le plinesti, #istier!l 0!natatilor si datator!le de #iata, #ino si te
salasl!ieste intr! noi si ne (!rateste pe noi de toata sp!r(a(i!nea si mint!ieste, B!n!le, s!fletele
noastreB.
Ar1im. *ara1iil <iar#,
$Indr#maor pa!oral-mi!ionar !i parioi'$, Ar1iepi!'opia &#'#re!ilor, (985, pag. 46-5(.
Page (74 of 449
PREZENTA SI LUCRAREA S"ANTULUI DU( IN !ISERICA
#
So(otes( (a s!0ie(t!l a(estei (onferinte1 Pre'enta si l!(rarea &!*!l!i Sfint in Biseri(a, (oresp!nde
intr! tot!l (! perspe(ti#a Saptaminii de r!"a(i!ne pentr! !nitatea (restina, deoare(e, intr)ade#ar,
refa(erea !nitatii #a'!te a (restinilor n! se poate reali'a si mentine de(it prin p!terea &!*!l!i Sfint,
&!*!l ade#ar!l!i si al (om!ni!nii in $ristos. Strad!intele pentr! a(ord!rile teolo"i(e (! (ara(ter
2(!meni(, as!pra (arora se insista in !ltima #reme, dialo"!l (onfesional 0ilateral, (a si tratati#ele de
!nire inter0iseri(eas(a, tre0!ie sa se desfasoare intr)!n (limat de r!"a(i!ne (om!na si de mi/lo(ire
re(ipro(a. R!"a(i!nea (onstit!ie !na din premi'ele spirit!ale ale efort!rilor e(!meni(e de a fa(e
!nitatea de (redinta spre (are na'!im mai e-pli(ita si mai #ie. Nimi( n! se petre(e in #iata Biseri(ii
fara &!*!l Sfint1 faptele Biseri(ii, (a si +aptele Apostolilor, sint faptele &!*!l!i Sfint. In traditia
lit!r"i(a si spirit!ala ortodo-a, ori(e r!"a(i!ne, taina, la!da sa! sl!/0a, in(epe (! in#o(area Sfint!l!i
&!*, (are n! este o simpla (*esti!ne de rit!al, (i se refera la insasi nat!ra si s(op!l (!lt!l!i (restin.
Pentr! Parintii Biseri(ii Rasaritene, #o(atia si misi!nea Biseri(ii se identifi(a (! insasi r!"a(i!nea ei
de (ontin!a innoire a trimiterii &!*!l!i Sfint1 B&oamne, Cel (e in (eas!l al treilea, ai trimis pe
Preasfint!l Ta! &!* Apostolilor Tai, pe a(ela, B!n!le, n!)a l!a de la noi, (i ni)4 innoieste no!a (elor (e
ne r!"am TieB. 2pi(le'a, (*emarea &!*!l!i Sfint este r!"a(i!nea (restina prin e-(elenta, deoare(a
(restinii traies( (! (ertit!dinea (a n! e-ista timp si spati! fara pre'enta #ie si #enirea permanenta a
l!i $ristos (el in#iat in &!*!l Sfint.
A0ordind a(est s!0ie(t intr)!n sens foarte "eneral, n! #om intra in aman!nte (are tin de istoria
do"melor. In#atat!ra despre Sfint!l &!* a fa(!t o0ie(t!l (el!i de al doilea Sinod e(!meni(
(Constantinopol 6?1, (are, impotri#a ere'iei s!stin!ta de %a(edoni!s, a form!lat arti(ol!l de
(redinta1 BCredem si intr! &!*!l Sfint, &omn!l de #iata fa(ator!l, (are din Tatal p!r(ede, (el (e
impre!na (! Tatal si (! +i!l este in(*inat si marit, (are a "rait prin prooro(iB. 2re'iile pne#matolo"i(e
din a(easta perioada n)a! p!s la indoiala persoana insasi a &!*!l!i Sfint, dar a! ne"at di#initatea
a(esteia si (ons!0stantialitatea ei (! &!mne'e!)Tatal
1
. &o(trina (atoli(a despre p!r(ederea &!*!l!i
Sfint Bde la Tatal si de la +i!lB (B+ilioG!eB, desi n! se (ompara (! ere'iile pne#matolo"i(e anterioare,
a afe(tat in mare mas!ra !nitatea Biseri(ii so0orni(esti, fiind !na din parti(!laritatile (are separa
(atoli(ism!l de Ortodo-ie. Biseri(a Rasariteana n)a a((eptat (a B+ilioG!eB sa fie introd!s s!0 forma
de adaos la (re'!l de la Ni(eea, (are se 0!(!ra de a!toritatea intre"ii Biseri(i. P!nind !n mare a((ent
pe di#ersitatea ipostati(a in &!mne'e!, do"mati(a ortodo-a (rede (a B+ilioG!eB impli(a o (onf!'ie
teolo"i(a intre persoanele Sfintei Treimi. 4a rind!l sa!, (atoli(ism!l pretinde (a B+ilioG!eB ar ad!(e o
(larifi(are in (e pri#este e"alitatea in d!mne'eire a +i!l!i (! Tatal. Cert este (a +ilioG!e a dat
nastere !nor de'0ateri teolo"i(e si !n!i s(ris polemi( de mari proportii, de)a l!n"!l se(olelor d!pa
oare s)a prod!s s(*isma dintre O((ident si Orient. Asta'i, !nii teolo"i (atoli(i n!)l mai (onsidera !n
o0sta(ol do"mati( intre (ele do!a Biseri(i
.
, in timp (e ortodo(sii (ontin!a sa s!stina (a el n! ad!(e
ni(i o e-pli(are sa! (larifi(are a do(trinei despre &!*!l Sfint, e-primata in sim0ol!l de (redinta
ni(eo)(onstantinopolitan si in s(rierile patristi(e din a(easta perioada, (i dimpotri#a, e o piedi(a in
(alea apropierii.
Sfint!l &!* a fost n! n!mai s!0ie(t!l !nor mari (ontro#erse do"mati(e, (i si !na din temele preferate
in refle(tia teolo"i(a, (reatia lit!r"i(a si mai ales in literat!ra de spirit!alitate ortodo-a. %ari Sfinti
Parinti din epo(a patristi(a (C*iril al Ier!salism!l!i, Eri"orie Teolo"!l, 3asile (el %are, Ioan
$risostom, s(riitori 0iseri(esti din perioada 0i'antina (Patriar*!l +otie, Simeon No!l Teolo", teolo"i
din epo(a noastra (Ser"i! B!l"a,o#, Pa!l 2#do,imo#, &!mitr! Staniloae, Ni(olae Afanasieff, Oli#ier
Clement a! fost atrasi de mister!l persoanei &!*!l!i Sfint. Sfint!l C*iril al Ier!salim!l!i isi (ere
S(!'e fata de as(!ltatorii sai pentr! (ate*e'ele prel!n"ite despre &!*!l Sfint, sp!nind (a n! se
Page (75 of 449
poate sat!ra #or0ind despre !n s!0ie(t (a a(esta. Sfint!l 3asile (omp!ne !n ade#arat tratat despre
teolo"ia &!*!l!i Sfint pe 0a'a te-telor 0i0li(e
6
, iar Simeon No!l Teolo" re(!r"e la o terminolo"ie
do-olo"i(a si poeti(a proprie, #or0ind despre simtirea pre'entei &!*!l!i Sfint in #iata (restin!l!i
7
.
3om limita a(easta e-p!nere la (ite#a aspe(te prin(ipale ale in#atat!rii despre &!*!l Sfint in traditia
ortodo-a1
%ai intii, pre'enta si l!(rarea &!*!l!i Sfint sint sit!ate in (adr!l !nei soteriolo"ii trinitare. &!*!l
Sfint are o mare l!(rare in Biseri(a, dar a(easta se prod!(e ina!ntr!l Bi(onomieiB trinitare a mint!irii.
Pne#matolo"ia este de(i in(l!sa deopotri#a in Bteolo"iaB si Bi(onomiaB "enerala a Sfintei Treimi.
Sfint!l 3asile (el %are s!0linia'a in mod deose0it aspe(t!l trinitar al mint!irii, de a(eea n!mele
&!*!l!i Sfint tre0!ie rostit impre!na (! Tatal si +i!l, in ori(e mart!risire de (redinta, do-olo"ie si
in#o(are lit!r"i(a
5
. Ori"inea 0i0li(a a a(estei do(trine si pra(ti(i o #edem (! (laritate in s(rierile
pa!line. Apostol!l Pa#el, (are #or0ind despre di#ersitatea dar!rilor d!*o#ni(esti si sl!/irilor in
Biseri(a, sp!ne (a la ori"inea lor se afla a(elasi &!*, a(elasi &omn si a(elasi &!mne'e!, (are l!(rea'a
toate in toti1 BSint fel!rite dar!ri, dar este a(elasi &!*; sint fel!rite sl!/iri, dar este a(elasi &omn;
sint fel!rite l!(rari, dar este a(elasi &!mne'e! (are l!(rea'a toate in totiB (1 Cor. 1.,7)6.
In (onte-t!l a(estei soteriolo"ii trinitare, teolo"ia Ortodo-a s)a (on(entrat as!pra raport!l!i dintre
Bi(onomiaB +i!l!i si (ea a &!*!l!i Sfint in #iata Biseri(ii. Unele din di#er"entele si ne(laritatile
e(le'iolo"i(e (are e-ista a'i intre (onfesi!nile (restine pro#in to(mai din fapt!l (a a(est raport este
inteles in mod diferit
6
. Se pot aminti do!a tendinte e(le'iolo"i(e ma/ore (are pro#in din (onsiderarea
(elor do!a Bi(onomiiB1 pe de o parte, o tendinta *risto(entri(a, (e p!ne a((ent!l pe intr!pare si
a(ti!nea istori(a a l!i Iis!s $ristos, trimis de Tatal sa reali'e'e mint!ira l!mii. Iis!s $ristos ale"e pe
Apostoli, 2l dar!ieste &!*!l Sfint Biseri(ii, a instit!it tainele, sl!/irile si str!(t!ra, ne(esare misi!nii
Biseri(ii. &e ai(i, insistenta as!pra aspe(t!l!i instit!tional, istori( al Biseri(ii, as!pra (ontin!itatii ei
apostoli(e si identitatii ei sa(ramentale. Pe de alta parte, o tendinta pne#mato(entri(a, (e fa(e
istoria Biseri(ii dependenta de &!*!l Sfint. &!*!l Sfint este pre'ent la nasterea l!i Iis!s din
+e(ioara %aria la Bote'!l Sa! in Iordan, la intemeierea Biseri(ii la Cin(i'e(ime. 4!(rarea &!*!l!i in
Biseri(a ar fi, intr)o mas!ra, independenta de (eea (e a fost reali'at de Iis!s $ristos in timp!l #ietii
Sale pamintesti. Biseri(a traieste in perspe(ti#a es*atolo"i(a, de a(eea f!n(tia ei profeti(a i)ar da
li0ertatea sa intrer!pa (ontin!itatea ei istori(a, apostoli(a.
&ar taina Biseri(ii n! se poate intele"e de(it da(a (ele do!a Bi(onomiiB a +i!l!i si a &!*!l!i Sfint se
pastrea'a neameste(ate si insepara0ile in interior!l a(eleiasi in#atat!ri despre mint!ire
@
.
Intr)ade#ar, Iis!s $ristos dar!ieste si trimite &!*!l Biseri(ii la Cin(i'e(ime, dar Cel (are fa(e
pre'ant pe $ristos in #iata Biseri(ii este &!*!l Sfint. +ata de Bi(onomiaB +i!l!i, &!*!l are o l!(rare
proprie, dar n! separata de a l!i $ristos, (! o d!0la perspe(ti#a, istori(a si es*atolo"i(a.
Pe de o parte, amintirea istoriei mint!irii, a a(t!l!i istori( )intr!parea, moartea, in#ierea, prin (are
Iis!s $ristos a dar!it l!mii *ar!l mint!irii, e perpet!ata (a fapt efi(ient prin &!*!l Sfint. Apostol!l
Pa#el in(epe (!#int!l sa! despre *arisme, (! pre(i'area esentiala (a Bnimeni n! poate 'i(e (a Iis!s
este &omn!l, de(it prin &!*!l SfintB (1 Cor. 1.,6. Sfint!l Ioan $risostom, (are da o mare importanta
Cin(i'e(imii in istoria ras(!mpararii, sp!ne (a &!*!l Sfint este trimis an!me sa (onfirme (a /ertfa l!i
Iis!s $ristos a fost primita de Tatal spre impa(area l!mii (! &!mne'e!, impartasind prin 2l, in mod
personal, roadele /ertfei +i!l!i ad!sa pentr! intrea"a fire !mana. Pentr! el, &!*!l Sfint este
martor!l prin e-(elenta al l!i Iis!s $ristos, Cel (are atesta si le"itimea'a pe +i!l, in mod!l (el mai
a!tenti(, (om!ni(ind in (*ip personal ener"iile di#ine (om!ne Sfintei Treimi.
Page (76 of 449
Toti Sfintii Parinti in(lina sa (reada (a amintirea efi(ienta a istoriei mint!irii prin &!*!l Sfint are !n
(ara(ter dinami(, in sens!l (a 2l des(opera noi sens!ri si noi il!minari ale 2#an"*eliei primita in
persoana +i!l!i intr!pat. &!*!l s!stine dinami(a istoriei mint!irii si n!mai astfel No!l Testament n!
de#ine o le"e s(risa (! litere, (i o le"e a *ar!l!i, a ade#ar!l!i si a li0ertatii. Patriar*!l +otie afirma (a
&!*!l Sfint (ompletea'a (eea (e a des(operit +i!l1 BT! ne)ai des(operit ade#ar!l in parte, iar &!*!l
Sfint ne (ond!(e la tot ade#ar!lB
?
. &e ai(i tendinta dominanta de a interpreta traditia, in sens!l de
e-perienta a &!*!l!i Sfint de (atre Biseri(a, insepara0ila de Sfinta S(ript!ra. Sf. Eri"orie de
Na'ian' apli(a a(est prin(ipi! la insasi re#elatia despre &!*!l Sfint, sp!nind (a in 2#an"*elii a(easta
re#elatie n! are !n (ara(ter deplin, dar d!pa Cin(i'e(ime, di#initatea &!*!l!i Sfint a fost des(operita
in intre"ime
D
. Prin !rmare, &!*!l Sfint, p!nind in mis(are istoria mint!irii, n! inlo(!ieste pe $ristos,
dar il introd!(e intr)!n (onte-t a(t!al, (a prin(ipi! de 3iata, de i!0ire si de li0ertate.
Pe de alta parte, &!*!l Sfint este Cel (are fa(e pre'enta, (! anti(ipare, insasi imparatia l!i
&!mne'e!. 2l este (el (are lea"a Biseri(a pre'enta n! n!mai de (om!nitatea istori(a a Apostolilor din
'i!a Cin(i'e(imii, (i si de ad!narea din B'ilele de pe !rmaB in /!r!l %iel!l!i (Apo(. 5 si 6. &e la
Cin(i'e(ime, epo(a e(le'iolo"i(a se intrepatr!nde (! epo(a es*atolo"i(a, deoare(e a(olo !nde &!*!l
Sfint este pre'ent si l!(rea'a, a(olo imparatia l!i &!mne'e! intra si se instalea'a in istorie (+apte
.,1@).1. 2-e"e'a patristi(a a dat o mare atentie a(ti!nii &!*!l!i Sfint de prosla#ire a +i!l!i. Tatal
prosla#este pe +i!l in &!*!l Sfint, (are, la rind!l sa!, dar!ieste Biseri(ii, (a ar#!na, dar!l si realitatea
es*atolo"i(a a Imparatiei l!i &!mne'e!. Noti!nea de para(let, fara sa piarda sens!l de Bmin"iietorB si
de BaparatorB
1A
, se refera (! pre(adere la dimensi!nea es*atolo"i(a a operei l!i Iis!s $ristos.
A(este do!a aspe(te se pot o0ser#a (el mai 0ine in taina 2!*aristiei, (are a(t!ali'ea'a in mod lit!r"i(
Bi(onomiaB +i!l!i, potri#it por!n(ii %int!itor!l!i1 B+a(eti a(easta intr! pomenirea %eaB (4!(a .., 1D.
In &!*!l Sfint, ad!narea e!*aristi(a a(t!ali'ea'a intr!parea, moartea si in#ierea l!i $ristos, piinea si
#in!l, adi(a ofranda popor!l!i 0ote'at in n!mele Sfintei Treimi, de#enind, prin in#o(area preot!l!i,
ins!si Tr!p!l si ins!si San"ele l!i $ristos (el in#iat, !manitatea pe (are +i!l si)a as!mat)o pentr!
totdea!na
11
. &e asemenea, in &!*!l Sfint, ad!narea lit!r"i(a se !neste, din(olo de istorie, (! (eata
martirilor si "r!p!l Apostolilor (are in(on/oara %iel!l, adi(a realitatea !ltima a Imparatiei l!i
&!mne'e!. Pe Sfint!l &is(, Biseri(a este repre'entata sim0oli( in forma ei finala, a#ind in (entr!l ei
%iel!l l!i &!mne'e! (are ridi(a pa(at!l l!mii (Apo(. 5,@)16. Astfel, taina 2!*aristiei tine pri#irea
Biseri(ii indreptata spre model!l ei es*atolo"i(. &ealtfel, intre" #o(a0!lar!l si sim0olism!l lit!r"i(
este de inspiratie apo(alipti(a. In #i'i!nea ei lit!r"i(a, Biseri(a are, pe lin"a +aptele Apostolilor, !n
p!n(t de referinta in Apo(alipsa.
In al doilea rind, e-ista o !nitate or"ani(a, insepara0ila intre &!*!l Sfint si Biseri(a, !nitate pe (are
Sf. Irine! o e-prima in form!la (on(isa 0ine(!nos(!ta1 BA(olo !nde este &!*!l Sfint, a(olo este
Biseri(aB. Rol!l e(le'iolo"i( al &!*!l!i Sfint ar p!tea fi e-pli(at astfel1
Iis!s $ristos a ad!nat in /!r!l Sa! (om!nitatea No!l!i Testament, (are are f!ndament!l ei in "r!p!l
(elor doispre'e(e Apostoli, martorii dire(ti ai intr!parii si in#ierii Sale (+apte 1,?. Apostolii a! !n rol
!ni( in (e pri#este instit!irea si intemeierea Biseri(ii, deoare(e ei a! primit &!*!l Sfint in mod
personal de la $ristos, d!pa in#ierea Sa (Ioan .A, ..).6. In +aptele Apostolilor se o0ser#a foarte
(lar (a instit!tia Apostolilor este n! n!mai f!ndamentala pentr! (onstit!tia Biseri(ii, (i si (a ea este
or"an!l prin (are l!(rea'a &!*!l Sfint. 2-presia Ba fi !mpl!t de &!*!l SfintB este (om!na in +aptele
Apostolilor (+apte .,7, indi(ind fapt!l (a &!*!l Sfint introd!(e o realitate no!a in #iata oamenilor, pe
(are 2l o impartaseste s!0 di#erse forme, spre 'idirea Biseri(ii (1 Cor .17. &e pilda, &!*!l Sfint este
pre'ent la ale"erea (elor sapte dia(oni (+apte 6,6)1A; inspira si asista, in l!area de(i'iilor, ad!narea
de la Ier!salim (+apte 15,.?. Apostol!l Petr! sp!ne l!i Anania (a a minti Biseri(ii inseamna a minti
Page (77 of 449
&!*!l!i Sfint1 BN! ai mintit oamenilor, (i l!i &!mne'e!B (+apte 5,7, iar protomartir!l Stefan a(!'a
sinedri!l (a se impotri#este &!*!l!i Sfint (+apte @,51.
Iis!s $ristos ramine pre'ent in istorie in &!*!l Sfint, impre!na (! tr!p!l Sa!, Biseri(a, al (arei (ap
este, in (are si prin (are a(t!ali'ea'a fapta sa ras(!mparatoare. Parintii Biseri(ii fa( o (omparatie
intre t!rn!l Ba0el si ad!narea de la Cin(i'e(ime1 t!rn!l Ba0el este sim0ol!l ameste(arii lim0ilor, al
(onf!'iei persoanelor, al r!perii dialo"!l!i si (om!ni!nii (! &!mne'e! si intre oameni; dimpotri#a,
Cin(i'e(imea este sim0ol!l rel!arii dialo"!l!i si (om!ni!nii personale (! &!mne'e!, al resta!rarii si
!nitatii (!"etarii si #or0irii omenesti. Prin #enirea Sa, in mod personal, as!pra Apostolilor la
Cin(i'e(ime, &!*!l Sfint fa(e din instit!tia apostolat!l!i o str!(t!ra e(le'iala si misionara !ni(a
1.
. &e
altfel, preo(!parea Apostolilor este n! n!mai (onsolidarea (om!nitatii din Ier!salim (predi(a
Apostol!l!i Petr! d!pa Cin(i'e(ime ) +apte .,17)71, (i mai ales tre(erea 2#an"*eliei de la
(om!nitatea i!deo)palestiniana1 din Ier!salim spre l!mea elenisti(a, nei!dai(a. Toti parintii Biseri(ii
fa( o le"at!ra intre (ara(ter!l !ni#ersal al 2#an"*eliei, re#arsarea &!*!l!i Sfint as!pra (elor
pre'enti la Ier!salim la Cin(i'e(ime si apostolat!l misionar al Biseri(ii Instit!tiile sa(ramentale, prin
(are Biseri(a pastrea'a (ontin!itatea (! (om!nitatea apostoli(a din Ier!salim, a! !n prof!nd (ara(ter
misionar si e(le'ial. Printre a(estea, lo(!l primordial il o(!pa 0ote'!l (! &!*!l Sfint si apa in n!mele
Sfintei Treimi (%atei .?, 1D.
Nat!ra sa(ramentala a primirii &!*!l!i Sfint este s!0liniata (! toata taria in +aptele Apostoli1or. In
te-tele (are mentionea'a1 0ote'!l (elor dintii (restini pro#eniti dintre Bneam!riB, adi(a nei!dei (la
Ce'areea, d!pa1 (on#ertirea l!i Corneli! )+apte 1A,77)7?, se #ede (lar (a primirea p!terii Sfint!l!i
&!* este insepara0ila de taina Bote'!l!i. 4a Cin(i'e(ime se ina!"!rea'a 0ote'!l (! &!*!l Sfint, (are
se deose0este de 0ote'!l po(aintei, (! apa, al l!i Ioan (+apte 1,5, dar Apostolii #or (ontin!a sa1
administre'e 0ote'!l (! apa, (a taina de initiere (+apte .,6?. 4!(a notea'a !n alt a(t sa(ramental
le"at de Bote', al p!nerii miinilor, (a semn al impartasirii #a'!te a dar!l!i &!*!l!i Sfint (+apte ?,17)
1@. A(est a(t se o0ser#a, de asemenea, la intilnirea Apostol!l!i Pa#el, la 2fes, (! !(eni(ii l!i Ioan,
(are n! a#ea! (!nostinta de roadele &!*!l!i Sfint (+apte 1D,1)6.
Pe a(easta 0a'a solida 0i0li(a, traditia ortodo-a a dat o mare importanta Tainelor si rind!ielilor (are
insotes( primirea *ar!l!i &!*!l!i Sfint. 2a a fa(!t o le"at!ra dire(ta intre (redinta personala,
ener"iile &!*!l!i Sfint si Tainele Biseri(ii
16
. Sfint!l 3asile (el %are afirma (a (redinta si 0ote'!l sint
Bdo!a mod!ri de mint!ireB le"ate !n!l de alt!l in mod insepara0il
17
. Credinta primeste desa#irsirea ei
in Bote', (are se intemeia'a pe (redinta. Bote'!l (onstit!ie pe(etea mart!risirii personale de
(redinta. &in a(easta perspe(ti#a sl!/irile 0iseri(esti, (a si dar!rile d!*o#ni(esti si intrea"a #iata
(restina isi a! i'#or!l in i(onomia &!*!l!i Sfint, (are (oin(ide (! i(onomia tainelor, a (arei rasp!ndere
o are preotia sa(ramentala. Se poate sp!ne de(i (a &!*!l Sfint sta la ori"inea #ietii (restine
15
, la
ni#el personal si e(le'ial, dar l!(rarea &!*!l!i se manifesta si se impartaseste in mod sa(ramental
prin Tainele instit!ite de Apostoli, potri#it Por!n(ii I!i Iis!s $ristos. &ealtfel, Apostolii se (onsidera
pe ei insisi si pe !rmasii lor B(a niste sl!/itori ai l!i $ristos si (a niste i(onomi ai tainelor l!i
&!mne'e!B (1 Cor. 7,1. In a(est sens, ori(e sl!/ire 0iseri(eas(a si ori(e *arisma personala isi are
prin(ipi!l in ener"iile &!*!l!i Sfint (are se impartases( prin tainele instit!ite (a semne ale No!l!i
Testament, al (ar!i intemeietor este Iis!s $ristos. &imensi!nea *arismati(a a Biseri(ii de(!r"e,
asadar, din nat!ra ei sa(ramentala, sa! mai 0ine)'is e-ista o re(ipro(itate intre a(este do!a realitati1
*arismele personale i'#oras( din tainele Biseri(ii, iar tainele (ond!( spre dar!rile d!*o#ni(esti.
Pro0lemele pe (are le ridi(a mis(area *arismati(a de a'i (are pretinde a se sit!a (*iar ina!ntr!l
Biseri(ilor (! str!(t!ri traditionale (a !n (!rent de innoire, sint m!ltiple. &in perspe(ti#a teolo"iei si
e-perientei Biseri(ii Ortodo-e, do!a o0ser#atii se pot fa(e ai(i in (e pri#este raport!l dintre sl!/irile
sa(erdotale sa(ramentale si *arismele personale1
Page (78 of 449
In taina Bote'!l!i, toti (restinii a! primit o (alitate de BpreotieB in sens "eneral si !n dar
d!*o#ni(es(, in mod personal, ina!ntr!l !nei (om!nitati lit!r"i(e, (are formea'a popor!l l!i &!mne'e!,
in a(el lo(. Biseri(a lo(ala este (onstit!ita din a(est ansam0l! de sl!/iri si *arisme pe (are &!*!l Sfint
le imparte si le #i#ifi(a in mod permanent. Sl!/irile, dar!rile desi a! !n (ara(ter personal, ele n! sint o
posesi!ne indi#id!ala. Toti mem0rii Biseri(ii parti(ipa in mod distin(t dar (omplementar la #iata
(om!na a a(el!iasi tr!p.
2-ista sl!/iri 0iseri(esti propr!)'is sa(erdotale ) epis(op, preot si dia(on ) dar!ite prin taina
*irotoniei, sl!/iri (are poarta rasp!nderea !nitatii !nei Biseri(i lo(ale si a (ontin!itatii ei apostoli(e.
In timp (e traditia ortodo-a a re(!nos(!t totdea!na rol!l distin(t, de neinlo(!it, al sl!/irilor (are
poseda (onsa(rare sa(erdotala prin *irotonie, ea n)a (onsiderat Biseri(a o instit!tie (leri(ala.
Biseri(a apare de(i (a !n tr!p format dintr)o pl!ralitate de mad!lare, (are a! sl!/iri diferite, primite
prin taina $irotoniei si dar!ri d!*o#ni(esti fel!rite, primite prin taina Bote'!l!i, dar (are l!(rea'a
impre!na1 B&!pa (!m tr!p!l este !n!l si are m!lte mad!lare, si d!pa (!m toate mad!larele tr!p!l!i,
ma(ar (a s!nt mai m!lte, sint !n sin"!r tr!p, tot asa este si $ristos. Noi toti am fost 0ote'ati de !n
sin"!r &!*, (a sa al(at!im !n sin"!r tr!p...B (1 Cor. 1., 1.)16. In a(easta #arietate de sl!/iri si
*arisme, sl!/irea epis(opala are o f!n(tie de (on#o(are, de (oordonare si re(apit!lare, f!n(tie (are se
e-prima in (ele0rarea e!*aristi(a a in#ierii l!i Iis!s $ristos. &e la in(ep!t!l Biseri(ii, sl!/irea
epis(op!l!i, a preot!l!i si dia(on!l!i a! fost (onsa(rate sa#irsirii tainelor si in (*ip deose0it a tainei
2!*aristiei, taina in (are se e-prima !nitatea Biseri(ii lo(ale. In lit!r"*ia epis(opala, (are este
model!l (ele0rarii e!*aristi(e prin e-(elenta, toate sl!/irile 0iseri(esti, si *arismele personale ale
!nei Biseri(i lo(ale, sint (oordonate si re(apit!late, parti(ipind astfel la preotia l!i $ristos. In
definiti#, $ristos este (el (are (on#oa(a si ad!na Biseri(a in &!*!l Sfint. Sl!/itor!l (a si *arismati(!l
n!)si indeplines( sl!/0a sa! l!(rarea lor de(it in si prin Sfint!l &!* (are este &!*!l preotiei #esni(e
a(ti#ate a l!i $ristos ins!si.
In al treilea rind, pre'enta si l!(rarea &!*!l!i Sfint a! o dimensi!ne personala foarte a((ent!ata
16
. O
intrea"a teolo"ie a persoanei s)a (ont!rat, mai ales in perioada dis(!tiilor despre nat!ra ener"iilor
di#ine, pe fond!l pne#matolo"iei ortodo-e. Potri#it !nei distin(tii pe (are si)a ins!sit)o e(le'iolo"ia
ortodo-a din !ltima #reme i(onomia +i!l!i se refera in mod spe(ial la resta!rarea firii !mane (a atare,
in timp (e i(onomia &!*!l!i Sfint se refera la re(onstit!irea persoanei (a atare, a s!0ie(t!l!i (are
detine nat!ra !mana resta!rata. C! alte (!#inte, taina mint!irii, adi(a a(ea (om!ni!ne ontolo"i(a
dintre &!mne'e! si om, se reali'ea'a in posesi!nea si e-perienta personala a !manitatii Ind!mne'eite
a l!i Iis!s $ristos in &!*!l Sfint
1@
. Asa se e-pli(a de (e tainele de initiere /oa(a !n rol important in
#iata (restin!l!i. 4a Bote', firea !mana este resta0ilita in identitatea si !nitatea ei ori"inara, Bd!pa
(*ip!l l!i &!mne'e!B. In taina %ir!n"erii, (el 0ote'at este (onfirmat (a s!0ie(t (onstient de
pre'enta *ar!l!i l!i &!mne'e! in el, (*emat sa e-er(ite B*arismaB sa proprie in (om!ni!nea Biseri(ii.
BPe(eteaB dar!l!i &!*!l!i Sfint este "arantia persoanei, a !nitatii si li0ertatii ei. Credin(ios!l de#ine,
d!pa e-presia Parintilor Biseri(ii, pne#matofor, p!rtator de &!* Sfint, adi(a Bom!l d!*o#ni(es(B de
(are #or0este Sfint!l Apostol Pa#el. Toata eti(a (restin!l!i se an"a/ea'a in a(easta dire(tie1
posesi!nea &!*!l!i Sfint (a s!rsa a !nei #ieti noi plina de li0ertate si rasp!ndere in (om!ni!ne
1?
. &e
a(eea o0ie(t!l r!"a(i!nii parti(!lare (a si al (!lt!l!i (om!n il (onstit!ie #enirea si reinnoirea &!*!l!i)
Sfint. Biseri(a in#o(a fara in(etare trimiterea &!*!l!i1 BSa #ina &!*!l Ta! (el Sfint peste noiB.
&!*!l Sfint re(onstit!ie n! n!mai inte"ritatea firii si !nitatea persoanei !mane, (i si (om!ni!nea
persoanelor d!pa model!l Sfintei Treimi. &!*!l este (reator de (om!ni!ne, Cel (are asea'a
persoanele fata in fata, in stare de dialo" si de mi/lo(ire re(ipro(a
1D
. A#ind (a model Taina
impartasaniei, spirit!alitatea ortodo-a se 0a'ea'a pe a(est s(*im0 de dar!ri d!*o#ni(esti ina!ntr!l
tr!p!l!i e(le'ial. O (om!nitate (restina n! este de(i o simpla ad!nare #ol!ntara de indi#i'i i'olati, (i o
(om!ni!ne in &!*!l Sfint, (are n! ameste(a persoanele, ni(i n! le separa, (i le distin"e si le !neste,
Page (79 of 449
modelind astfel o spirit!alitate e!*aristi(a si lit!r"i(a. Ar tre0!i sa fie rep!sa in #aloare, pe plan
teolo"i( si pra(ti(, l!(rarea &!*!l!i Sfint in tainele de initiere, pe (are Biseri(a Ortodo-a le)a
sa#irsit impre!na si (arora le)a dat o importanta pastorala ma/ora. Pentr! (a e-ista o (oin(identa
sa(ramentala prof!nda intre Bote', taina resta!rarii firii !mane, de !nde aspe(t!l ei antropolo"i(,
%ir!n"ere, taina persoanei in (om!ni!ne, de !nde aspe(t!l ei sa(erdotal si *arismati(, si 2!*aristie,
taina impartasirii (! !manitatea ind!mne'eita a l!i $ristos, de !nde aspe(t!l ei e(le'ial.
In istoria Biseri(ii a! apar!t !neori (!rente si tendinte e-treme, (are a! in(er(at sa modifi(e
raport!l dintre l!(rarea &!*!l!i Sfint in Biseri(a si instit!tiile ei sa(ramentale si (anoni(e. &e pilda,
instit!tionalism!l ri"id si rit!alism!l impersonal, (are "oles( sl!/irile ierar*i(e de #i0ratia &!*!l!i,
(are n! mai a! ni(i o efi(ienta pastorala sa! misionara si (are impiedi(a innoirea #ietii 0iseri(esti. &e
asemenea, profetism!l, (are impin"e Biseri(a sa r!pa (ontin!itatea (! traditia. si sa elimine
str!(t!rile ei sa(ramentale de 0a'a, s!0 prete-t!l (a in a(est fel ea ar de#eni mai dinami(a. Asta'i, o
mare amploare a l!at mis(area *arismati(a, de ori"ine penti(ostalista, (are, spre deose0ire de tre(!t
(ind se or"ani'a la periferia Biseri(ilor traditionale (a !n (!rent separat, tinde sa se sit!e'e
inla!ntr!l a(estor Biseri(i, (a !n "r!p de innoire radi(ala si de inspiratie profeti(a.
&ar Ortodo-ia a re!sit sa e#ite si #a tre0!i sa e#ite astfel de mis(ari e-treme printr)o atit!dine de
(on(entrare pastorala si mo0ilitate misionara, in raport (! medi!l (!lt!ral si so(ial in (are traieste.
&!pa (!m s)a #a'!t, l!(rarea &!*!l!i in Biseri(a n! se limitea'a e-(l!si# la *arismele personale, (i se
refera la tot (e tine de (onstit!tia si #iata (om!nitatii (restine (a atare, a (arei (ontin!itate
apostoli(a tre0!ie do#edita. Tainele si instit!tiile (anoni(e, #iata lit!r"i(a si sa(ramentala in "enaral,
n! sint in(ompati0ile (! misi!nea si mart!ria Biseri(ii. &impotri#a, ele ofera medi!l in (are popor!l l!i
&!mne'e! este pre"atit pentr! misi!ne
.A
. Indeose0i, 4it!r"*ia ortodo-a (onstit!ie o str!(t!ra de
(om!ni!ne (are im0ina element!l sa(ramental si (el *arismati(. Preot!l tre0!ie sa respin"a de a(eea
fenomen!l de mar"inali'are, impin"erea (redin(iosilor spre periferia #ietii paro*iale, fenomen
e-ploatat de "r!parile *arismati(e si es*atolo"i(e. 2l tre0!ie sa ofere ori(ar!i (redin(ios
posi0ilitatea sa ai0a lo(!l sa! propri! si sa e-er(ite B*arismaB sa! sl!/0a sa personala in interior!l
(om!nitatii.
Pr. Prof. Ion &ria,
.rodo/ia nr 33(978, pag. 487-496.
H Conferinta tin!ta la Centr!l 2(!meni( de la 3ersoi- (2l#etia, in (adr!l saptamanii de r!"a(i!ne
pentr! !nitatea (restina, 1? ian!arie 1D@?.
1. 5!sto 4. Eon'ales, A $istor> of C*ristian T*o!"*t, #ol. I, A0in"don Press, Nas*#ille, 1D@A, p. 616)
61D.
.. O#es %., 5. Con"ar, C*retiens des!nis, 4es 2ditions d! Cerf, Paris, 1D6@, p. 66..
6. Basile de Cesaree, S!r le Saint)2sprit, trad. de Benoit Pr!(*e, (ol. BSo!r(es C*retiennesB, nr. 1@)
0is, 4es 2ditions d! Cerf, 1D6?
7. S>meon le No!#ea! T*eolo"ien, Traites t*eolo"iG!es et et*iG!es, tom. I, (ol. So!r(es (*retiennes
nr. 1.., 4es 2ditions d! Cerf, Paris, 1D66, p. 111)116.
5. &espre &!*!l Sfint, (ap. IC, trad. (it., p. 676.
6. +. 5. S(*ierse, 4a Re#elation de la Trinite dans le No!#ea! Testament, in B%>steri!m Sal!tis.
&o"matiG!e de lI*istoire d! sal!tB, #ol 51 &ie! et la re#elation de la Trinite, 4es 2ditions d! Cerf,
Paris, p. 15?)16D.
@. Irenee de 4>on, &emonstations de la Predi(ation apostoliG!e, trd. &e 4. %. Proide#a!-, (ol.
BSo!r(es C*retiennesB nr 6., 4es 2ditions d! Cerf, Paris, 1D@1, (ap. DD)1AA, p. 16D)1@A.
?. &espre (ala!'irea &!*!l!i Sfant, P.E. 1A., p. 6A5)6A?; 3e'i Oli#ier Clement, 4I2ssor d!
C*ristianisme Oriental, Presses Uni#ersitaires de +ran(e, Paris, 1D67, (ap. B4a %>sta"o"ie d! Saint
Page (8) of 449
2spritB, p. 5)...
D. Ere"oire de Na'ian'e, 4ettres T*eolo"iG!es, trad. de Pa!l Ealla>, 4es 2ditions d! Cerf, Paris, 1D@7,
S(risoarea 1A., p. @1. 3e'i si C!#antarea I3 despre &!*!l Sfant, (ap. .7, 66, P.E. 66, 167.
1A. 5o*annes Be*m, in BT*eolo"i(al &i(tionar> of t*e Ne< TestamentsB, editat de Eer*ard +riedri(*,
#ol. 3, =m. B. 2erdmans, Erand Rapids, 1D@@, p. ?AA)?17.
11. Ni(olae Ca0asilas, 2-pli(ation de la &i#ine 4it!r"ie, trad. de Se#erin Sala#ille, 4es 2ditions d!
Cerf, Paris, 1D6@, p. 6?1.
1.. Irine! de 4>on, 2-p!nerea traditiei apostoli(e, trad. (it., p. D6.
16. Ni(*olas Ca0asilas, T*e 4ife in C*rist, trad. de Carmino 5. de Cantan'aro, St. 3ladimirIs Seminar>
Press, 1D@7, p. 1A6)1A@.
17. &espre &!*!l Sfant, (ap. CII, trad. (it., p. 67@.
15. S. 5ean &amas(ene, $omelies s!r la Nati#ite et la &ormition, 4es 2ditions d! Cerf, Paris, 1D61,
trad. de Pierre 3o!let, p. 61, @5.
16. Pa!l 2#do,imo#, Presen(e de lI2sprit Saint dans la tradition ort*odo-e, 4es 2ditions d! Cerf,
Paris, p. D7)D5.
1@. C>rile dIAle-andrie, &e!- dialo"!es (*ristolo"iG!es, trad. de E. %. &!rand, 4es 2ditions d! Cerf,
Paris, p. .5@, .@D.
1?. &iadoG!e de P*oti(e, Oe!#res spirit!elles, trad. de 2do!ard des Pla(es, 4es 2ditions d! Cerf,
Paris, 1D66, p. 17D)151.
1D. Pr. Prof. &!mitr! Staniloae, 4a (entralite d! C*rist dans la t*eolo"ie, dans la spirit!alite et dans la
mission ort*odo-e, in BConta(tsB #ol. CC3II, nr. D., 1D@5, p. 757.
.A. Prof. Ion Bria, Ort*odo-ie. C!lte et lit!r"ie, in B4e C*ristianisme a! CC)eme sie(leB, nr. 66, sept.
1D@@, p.11.
Page (8( of 449
%I. ECLESIOLO'IA
CE ESTE !ISERICA DUPA IN$ATATURA ORTODO%A,
2ste intre0area fireas(a pe (are si)o p!ne om!l mai p!tin familiari'at sa! delo( familiari'at (!
ade#ar!rile (redintei noastre ortodo-e. &ar este si intre0area (are I se p!ne (redin(ios!l!i nostr!
de (atre !n semen al sa! (are n! impartaseste a(eeasi (redinta reli"ioasa. &ar n! n!mai atit. A(easta
intre0are I se p!ne deopotri#a (restin!l!i drept(redin(ios, teolo"!l!i de adin(ime si preot!l!i (a
sl!/itor al l!i $ristos si al Biseri(ii Sale, iar rasp!ns!l plenar dat a(esteia inseamna o mart!risire si o
traire (on(reta a l!i $ristos ins!si in tot lo(!l si (! toata fiinta, inseamna realitatea si (ontin!t!l
mant!irii, insesi a a(el!ia (are a inteles intre0area si a rasp!ns la ea.
Prin !rmare, Ce este Biseri(aF Pentr! !nii este o intre0are, pentr! altii o intre0are (e asteapta !n
rasp!ns si o atit!dine, iar pentr! altii o mart!risire a l!i $ristos si o (ertit!dine a mant!irii lor, (a
mad!lare al Tr!p!l!i l!i $ristos, Biseri(a, prin l!(rarea &!*!l!i Sfant in (ei (are apartin o0ie(ti# si
dinami( l!i $ristos.
Termen!l si noti!nea de Biseri(a indi(a, fireste, do!a l!(r!ri sa! realitati1 Biseri(a)la(as de
(om!ni!ne si in(*inare si Biseri(a)(om!nitate de (redin(iosi ai l!i $ristos si impre!na (! $ristos, in
0iseri(a la(as. Intre a(este do!a inteles!ri f!ndamentale e-ista o le"at!ra foarte strinsa, in sens!l
(a Biseri(a)(om!nitate determina si e-pli(a 0iseri(a)la(as de in(*inare.
1. Biseri(a este #iata de (om!ni!ne a persoanelor Sfintei Treimi e-tinsa in !manitate si (om!ni!nea
de i!0ire si #iata a oamenilor (! &!mne'e! prin $ristos in &!*!l Sfant. Ca o (om!ni!ne a oamenilor (!
&!mne'e!, Biseri(a in(epe de la Intr!pare fiind de(i o prel!n"ire a Intr!parii si este intemeiata
o0ie(ti# de $ristos pe Cr!(e si in In#ierea Sa din morti, iar (a o (om!nitate (on(reta, #a'!ta, a
oamenilor (! &!mne'e!, Biseri(a intra in istorie la Cin(i'e(ime.
Prin !rmare, Biseri(a apare (a !n re'!ltat la l!(rarii ras(!mparatoare a l!i $ristos si (a o prel!n"ire
fireas(a a a(esteia, mai e-a(t a l!i $ristos (e intr!pat, rasti"nit si in#iat si inaltat la (er!ri intr!
sla#a, stind de)a dreapta Tatal!i, in relatie (! &!mne'e!)Tatal, (a &!mne'e!)Om!l sla#it pentr! noi,
dar si (! noi prin &!*!l Sfant (are ne mentine si ne da p!tere sa (restem in (om!ni!nea de #iata (!
2l. Prin $ristos, #iata de (om!ni!ne a persoanelor Sfintei Treimi (o0oara in !manitate, si an!me in
Biseri(a, si (onstit!ie Biseri(a, iar Biseri(a, datorita Cap!l!i ei, $ristos, tinde desa#irsind!)se spre
Sfanta Treime, prin &!*!l Sfant.
Ca (om!ni!ne si (om!nitate a oamenilor (! &!mne'e!, Biseri(a tine, de(i, de $ristos si de &!*!l Sfant
in a(elasi timp. Ca(i a(olo !nde este &!*!l Sfant, a(olo este si +i!l, si !nde este +i!l este si &!*!l
Sfant. %int!itor!l ins!si, inainte de inaltarea Sa la (er!ri, trimitind pe Apostoli la propo#ad!irea
2#an"*eliei, ii asi"!ra pe ei si pe !rmasii lor1 99Si 2! #oi fi (! #oi in toate 'ilele pina la sfirsit!l
#ea(!l!i:: (%atei CCC3III, .A. Si 2l este (! noi toti prin &!*!l Sa! (el Sfant, d!pa (!m 2l ins!si ne)
a sp!s1 99&ar %an"ietor!l, &!*!l Sfant, pe (are)4 #a trimite Tatal, in n!mele %e!, A(ela #a #a in#ata
toate si #a #a ad!(e aminte despre toate (ele (e #)am sp!s 2!:: (Ioan CI3, .6. &!*!l Sfant n! #a
#or0i de la Sine, (i (ite #a a!'i #a #or0i si (ele #iitoare #a #esti, 2l ne #a fa(e parte de tot (eea (e
este in $ristos (Ioan C3I, 16 si de(i de (eea (e are Tatal1 99Toate (ite are Tatal ale %ele sint; de
a(eea am 'is (a din al %e! ia si #a #esteste:: (Ioan C3I, 15. &!*!l Sfant #a da o mart!risire despre
$ristos (Ioan C3, .6. &ar tot &!*!l Sfant este A(ela (are il fa(e pre'ent pe $ristos si in (are
Page (82 of 449
$ristos l!(rea'a mint!irea noastra. &ar !ndeF In Biseri(a, (are este Tr!p!l l!i $ristos si
plentit!dinea &!*!l!i Sfant (2feseni 1, .6.
.. Biseri(a, plenit!dine de #iata d!mne'eias(a si l!(rare a &!*!l!i Sfant prin $ristos in !manitate.
Prin Intr!pare, Rasti"nire, In#iere si Inaltare, %ant!itor!l $ristos p!ne temelie Biseri(ii Sale. Prin
a(estea toate si indeose0i prin Cr!(e si In#iere, Biseri(a ia fiinta in mod o0ie(ti#, dar #irt!al. +i!l l!i
&!mne'e! n! s)a fa(!t om pentr! Sine, (i (a din tr!p!l Sa! sa e-tinda mant!irea (a #iata
d!mne'eias(a in noi. Or a(easta #iata d!mne'eias(a e-tinsa din tr!p!l Sa! in !manitate, mai e-a(t in
(ei (are se in(orporea'a dinami( in $ristos, (onstit!ie Biseri(a insasi
1
.
Po"orirea &!*!l!i Sfant sa! Cini(i'e(imea este a(t!l de tre(ere de la l!(rarea mint!itoare a l!i
$ristos ins!si in !manitatea Sa personala la e-tinderea a(estei l!(rari in oameni
.
. &!*!l Sfant, (are
este &!*!l l!i $ristos, (a !n!l (e odi*neste deplin peste 2l (Ioan, 1, 66 si stral!(este din $ristos
t!t!ror, (o0oara in (*ip!l lim0ilor se fo( peste Apostoli, peste fie(are in parte in mod distin(t,
!mplind!)I (+apte II, 1, 6, 7, pre(!m si peste (ei (are, as(!ltind predi(a Apostolilor, s)a! 0ote'at
(+apte II, 6@, 6?, 71, dand nastere Biseri(ii (a o (om!nitate #a'!ta sa(ramentala a oamenilor (!
&!mne'e!, intrata in istorie. Prin l!(rarea &!*!l!i Sfant, (o0orit in (*ip de lim0i de fo( peste
Apostoli, distin(t peste fie(are dat toti "asind!)se impre!na, in a(elasi lo(, si prin primirea &!*!l!i
Sfant de (atre (ei (are fiind patr!nsi la inima s)a! po(ait si s)a! 0ote'at, ada!"ind!)se Apostolilor si
(elor impre!na (! ei, im mi/lo(!l lor fiind %ai(a &omn!l!i (+apte I, 17; II, 1)7, $ristos se prel!n"este
in toti a(estia fa(ind!)I Siesi Biseri(a #ie. Ca(i Biseri(a este al(at!ita din oameni (0ar0ati si femei si
in"eri, adi(a din 99pietre #ii::, (!m sp!ne Sfant!l Apostol Petr! (I Petr! II, 5, formind o (asa
d!*o#ni(eas(a si !n 99popor a"onisit de &!mne'e!:: (I Petr! II, 5, D (are sa ad!(a /ertfe
d!*o#ni(esti 0inepla(!te l!i &!mne'e! prin Iis!s $ristos si sa #esteas(a in l!me 0!natatile 4!i
(I0idem. Si 99pietre #ii:: ale Biseri(ii s!nt toti a(eia (are mart!rises( d!mne'eirea l!i $ristos, adi(a
pe $ristos &!mne'e!)Om!l, +i!l l!i &!mne'e! intr!pat, (a odinioara Simon in Ce'areea l!i +ilip,
in#redni(ind!)se sa fie 99piatra #ie:: (%atei C3I, 16,1?, si (are 99impre!na sa se 'ideas(a pe temelia
Apostolilor si a prooro(ilor, piatra din (ap!l !n"*i!l!i fiind ins!si Is!s $ristos:: (a sa fie la(as si
(om!nitate a l!i &!mne'e! in &!*!l Sfant si plina de &!*!l Sfant, (are este &!*!l l!i $ristos
(2feseni II, .A)...
Cel (are ii 'ideste pe oameni in $ristos, (a Biseri(a #ie, #a'!ta, adi(a (om!nitate (on(reta a oamenilor
(! &!mne'e! prin $ristos este &!*!l Sfant, odata (! #enirea l!i personala in l!me la Cin(i'e(ime, de
la Tatal, trimis de +i!l (Ioan C3, .6. Prin Sfant!l &!*, in 'i!a (in(i'e(imii, ad!narea Apostolilor si
!(eni(ilor la (are s)a! ada!"at, (*iar din prima 'i, (ei (are a! primit (!#int!l 2#an"*eliei l!i $ristos si
s)a! 0ote'at, (a la trei mii de s!flete, a de#enit lo( si la(as al pre'entei C!#int!l!i, adi(a al pre'entei
l!i $ristos iins!si, a de#enit Biseri(a. A(easta poarta C!#int!l si Il propo#ad!ieste, asa (!m +e(ioara
%aria 4)a p!rtat si 4)a (res(!t. Iar a(est C!#int este 4o"os!l Tatal!i, adi(a +i!l l!i &!mne'e!
intr!pat, pre'ent in Biseri(a, asa (!m a fost pre'ent in san!l +e(ioarei. Biseri(a este, de(i, prin &!*!l
Sfant, #enit in l!me in (*ip personal, la Cin('e(ime, lo( al pre'entei l!i $ristos (el mort si in#iat
pentr! mant!irea noastra a t!t!ror
6
.
Se o0isn!ieste sa se #or0eas(a de trimiterea &!*!l!i Sfant in l!me, de la Tatal prin $ristos sa! de
(atre Tatal (Ioan CI3, .6 si +i!l Sa! intr!pat (Ioan C3, .6 (a despre !n a(t prin (are &!*!l Sfant
tre0!ie #a'!t intotdea!na (a &!*!l l!i $ristos ins!si, de(i n! tre0!ie (on(ep!t sa! #a'!t in ni(i !n fel
despartit de $ristos
7
. 2ste total falsa ima"inea !n!i $ristos in (er si a &!*!l!i Sfant in Biseri(a,
fiind(a n! ia in serios !nitatea si (om!ni!nea Persoanelor treimi(e (are se in(on/oara, (e (!prind si se
o"lindes( re(ipro(. 4a &!mne'e! (ele trei Persoane n! sint despartite. &e a(eea ni(i n! se poate #or0i
in sens propri! de n!mar!l trei1 99In fie(are sint si (eilalti &oi, a#ind a(eeasi fiinta si a(eeasi l!(rare.
Intr)!n fel sint in a(elasi timp !n!l. &ar n! sint ni(i simpl! !n!l, pentr! (a fie(are are a(eeasi fiinta si
Page (83 of 449
a(eeasi l!(rare intr)!n mod propri!. 992i sint o Tri)Unitate::
5
. N! se poate de(i diso(ia intre l!(rarea
si i(onomia +i!l!i pe de o parte si l!(rarea si i(onomia &!*!l!i Sfant pe de alta parte, (a sa se poata
sp!ne (a Biseri(a tine n!mai de $ristos si este l!(rarea l!i $ristos sa! (a ea tine si este l!(rarea
e-(l!si#a a &!*!l!i Sfant, in(epind din 'i!a Cin(i'e(imii. A(easta diso(iere 99d!(e sa! la rationalism
sa! la sentimentalism sa! la amindo!a (a atit!dini paralele, d!(ind fie la instit!irea !n!i lo(tiilor al l!i
$ristos, (a in (atoli(ism, fie la afirmarea !n!i indi#id!alism, inspirat de (apri(iile sentimentale,
(onsiderate (a imp!ls!ri ale &!*!l!i Sfant si netin!te in fri! de pre'enta !n!i $ristos (are ne
infatisea'a o !manitate de model 0ine (ont!rata si ne ofera prin &!*!l Sfant p!terea de a ne
de'#olta d!pa (*ip!l ei::
6
.
+i!l si &!*!l sint (ele do!a Persoane di#ine (are efe(t!ea'a Re#elatia in mod solidar. Amindo!a
re#elea'a pe Tatal si se re#elea'a !na pe alta (a si in #iata interna d!mne'eias(a. &ar C!#int!l si
&!*!l Sfant sint pre'enti si l!(ratori impre!na in i(onomia mant!irii noastre. Ca(i &!*!l Sfant si
C!#int!l l!i &!mne'e! n! era! despartiti in perioada in (are &!*!l Sfant pre"atea intr!parea
C!#int!l!i si in (ea in (are C!#int!l intr!pat pre"atea #enirea personala a &!*!l!i in l!me, pre(!m n!
sint despartiti ni(i in (ea pre'enta in (are &!*!l Sfant ne des(*ide a((es!l la C!#int!l inaltat (!
tr!p!l la (er
@
. S!0liniind ideea, P. 2#do,imo# sp!ne1 99Cin(i'e(imea restit!ie l!mii pre'enta
interiori'ata a l!i $ristos si Il re#elea'a a(!m n! inaintea, (i ina!ntr!l !(eni(ilor::
?
. 992! #oi #eni la
#oi... 2! #oi fi (! #oi pina la sfirsit!l #ea(!rilor::; 99In a(easta 'i ('i!a Cin(i'e(imii #oi #eti (!noaste
(a 2! sint in #oi::. Prin &!*!l Sfant, $ristos patr!nde in interior!l om!l!i, in !manitatea pe (are 2l a
ras(!mparat)o prin 5ertfa Sa si a innoit)o prin l!(rarea Sa, intr!(it Tr!p!l 4!i a fost total !mpl!t si
stra0at!t de &!*!l. A(easta idee o s!0linia'a Sfant!l Apostol Pa#el prin (!#intele1 99I!0irea l!i
&!mne'e! a fost raspindita in inimile #oastre prin &!*!l Sfant:: (Rom. 3, 5. Prin &!*!l stri"am1
99A##aM ParinteM:: (Rom. 3III, 15 si n!mim pe Iis!s &omn (I Cor. CCI, 6.
Cin(i'e(imea des(*ide Istoria Biseri(ii, ina"!rea'a Par!sia si anti(ipea'a Imparatia. &!*!l Sfant
in(orporea'a in Tr!p!l l!i $ristos, Biseri(a, (a 99impre!na mostenitori (! $ristos ai l!i &!mne'e!::
(Rom. 3III, 1@, ne fa(e 99fii in +i!l:: si in +i!l noi aflam pe Tatal. &!*!l Sfant l!(rea'a infierea
noastra di#ina, d!pa *ar, si ne ridi(a si mentine in (om!ni!ne (! Tatal, datorita +i!l!i Sa! intr!pat.
6. Biseri(a, (om!nitate teandri(a, sa(ramentala. Biseri(a este #iata de (om!ni!ne a oamenilor (!
&!mne'e! prin $ristos in &!*!l Sfant, manifestata (on(ret prin a(te de (redinta, prin parti(iparea la
a(elasi Sfinte Taine si sl!/0e sa#irsite de (ei in#estiti (! p!terea &!*!l!i Sfant in a(est sens de
(atre $ristos ins!si, epis(opii, preotii (arora le re#ine, tot datorita p!terii &!*!l!i Sfant (! (are a!
fost im0ra(ati de $ristos, (ond!(erea (redin(iosilor pe (alea mintirii, odata (! propo#ad!irea
2#an"*eliei si sfintirea lor (%atei CC3III, 1?).A. Constit!tia Biseri(ii este, de(i, teandri(a, pastrind
(a e-istente distin(te pe (ei !niti, pe &!mne'e! si pe oameni, d!pa (!m si (om!ni!nea din san!l
Sfintei Treimi pastrea'a distin(te personale di#ine.
Cel (e (o0oara #iata de (om!ni!ne a l!ni &!mne'e! in !manitate si o e-tinde in (om!nitatea oamenilor,
pe de o parte, si (are ridi(a pe oameni la (om!ni!nea (! &!mne'e!, este Iis!s $ristos, +i!l l!i
&!mne'e! intr!pat1 99Si pentr! (ei (e #or (rede in %ine, prin (!#int!l lor, %a ro" (a toti sa fie !na,
d!pa (!m T!, Parinte, intr! %ine si 2! intr! Tine, asa si a(estia in Noi sa fie !na::, si 992! intr! ei si
T! intr! %ine, (a ei sa fie desa#irsiti intr! !nime:: (Ioan C3II, .1 si .6.
+i!l se !neste d!pa *ar atit de m!lt (! oamenii, pre(!m este !nit d!pa fiinta (! Tatal, a#ind fata de ei
a(eeasi i!0ire. +i!l ad!nind in Sine pe oameni, Tatal i!0ind!)4 pe 2l, ii i!0este si pe ei (! a(eeasi
dra"oste. 99I!0irea (! (are %)ai i!0it T! sa fie in ei si 2! in ei:: (Ioan C3II, .6. Comentind a(este
lo(!ri s(ript!risti(e, Sfant!l Simeon No!l Teolo" e-(lama1 99O, adin( al TainelorM... O (o0orire
ne"raita a i!0irii l!i &!mne'a! fata de noi. Ca(i ne fa"ad!ieste (a de #oim, #a a#ea (! noi d!pa *ar
Page (84 of 449
a(eeasi !nire, pe (are o are 2l (! Tatal Sa! d!pa fire. &ar si noi #om a#ea a(eeasi !nire (! 2l, da(a
#om implini por!n(ile 4!i.. O fa"ad!inta infri(osataM Ca(i a(eeasi sla#a pe (are Tatal a dat)o +i!l!i, ne)
o da +i!l si no!a d!pa *ar. Si (eea (e este si mai m!lt, este (a pre(!m este +i!l in Tatal si Tatal in
fi!l, asa si +i!l l!i &!mne'e! este in noi, si noi in 2l d!pa *ar, da(a #rem::
D
.
Toate a(estea arata (lar de (e Sfintii Parinti indi(a temei!l di#in al Biseri(ii n! n!mai in Sfanta
Treime, adi(a in #iata de (om!ni!ne a Sfintei Treimi, in mod "eneral, (i in mod spe(ial in +i!l l!i
&!mne'e! intr!pat. &e a(eea, Biseri(a este $ristos !nit (! !manitatea ras(!mparata si innoita prin
Cr!(e si In#iere, sa!, altfel sp!s, $ristos e-tins in !manitate si !manitatea in(orporata personal si
dinami( in $ristos (el mort si in#iat, plin de tot &!*!l.
a. Biseri(a ) tr!p!l l!i $ristos e-tins in !manitate. Biseri(a !neste in sine tot (eea (e e-ista sa! este
destinata sa (!prinda tot (eea (e e-ista1 &!mne'e! si (reatia. Sfant!l Apostol Pa#el arata Biseri(a (a
fiind ins!si Tr!p!l l!i $ristos (2feseni I, .6; 3, .6, (are are m!lte mad!lare1 99Ca(i pre(!m tr!p!l
!n!l este si are m!lte mad!lare, iar toate mad!larele tr!p!l!i m!lte fiind, sint !n tr!p, asa si $ristos.
Pentr! (a intr)!n &!* ne)am 0ote'at noi toti, (a sa fim !n sin"!r tr!p, fie i!dei, fie elini, fie ro0i, fie
li0eri, si toti la !n &!* ne)am adapat. Ca(i si tr!p!l n! este !n mad!lar, (i m!lte:: (I Cor. CII, 1.)17.
&ar fie(are mad!lar isi are (instea si lo(!l sa! in tr!p, fara sa se s!0stit!ie tr!p!l!i intre" (I Cor.
CII, 1? si ni(i alt!i mad!lar (I0idem, .1, d!pa (!m ni(i tr!p!l n! poate fi (on(ep!t fara mad!lare
(I0idem, 1D. %ad!larele isi a! identitatea lor, dar n! in afara tr!p!l!i, (i intr!(it sint mad!larele
tr!p!l!i. &e a(eea intre ele n! tre0!ie sa fie de'0inare pe moti# (a !nele ar fi mai de (inste de(it
altele (i 99sa se in"ri/eas(a deopotri#a !nele de altele. Si da(a !n mad!lar s!fera, toate mad!larele
s!fera impre!na, si da(a !n mad!lar este (instit, toate mad!larele se 0!(!ra impre!na:: (I0idem, .5,
.6.
Biseri(a este tr!p!l so0orni(es(, (om!nitar sa! so(ial al l!i $ristos in (are 2l se prel!n"este si
l!(rea'a sa! (are este al(at!it din toti a(eia (are s)a! in(orporat in $ristos prin l!(rarea &!*!l!i
Sfant in Taine, d!pa (e a! a!'it si primit C!#int!l l!i &!mne'e!, into(mai (a a(eia 99(a la trei mii de
s!flete (are s)a! ada!"at:: Apostolilor, !(eni(ilor si fratilor in 'i!a Cin(i'e(imii (+apte I, 16, 17; II,
1)7, D)1., 6@)6?, 71. Biseri(a este !n tr!p, !n tot, (are n! an!lea'a mad!larele (i dimpotri#a le
afirma si ele se afirma re(ipro(1 99Iar #oi s!nteti tr!p!l l!i $ristos si mad!lare fie(are in parte:: (I
Cor. CII, .@.[
Ca tr!p al l!i $ristos, Biseri(a n! este s!ma n!meri(a a mem0relor sa! mad!larelor, (i ea este !ni!nea
(atoli(a (! $ristos a ipostas!rilor (reate pe (are ea le 'amisleste intr)o no!a nastere (Bote'!l, le
intareste si pe(etl!ieste (! &!*!l l!i $ristos (%ir!n"erea si le !neste (! Tr!p!l si Sin"ele 4!i pline
de &!*!l Sfant (2!*aristia. Biseri(a n! fa(e n!mar (! mad!larele sale. Parintii #ad in %ireasa din
Cintarea Cintarilor atit Biseri(a intrea"a (it si pe fie(are dintre persoanele !nite (! C!#int!l intr!pat
1A
. 2-pli(atia a(est!i fapt, pre(!m si (onstit!tia teandri(a a Biseri(ii, o a#em in $ristos ins!si, (are
d!pa firea d!mne'eias(a este !nit (! Tatal si (! &!*!l, iar d!pa firea omeneas(a (! toti oamenii
laolalta si (! fie(are in parte. +iind (!prinsa in ipostas!l intr!pat al +i!l!i, Biseri(a este $ristos
e-tins in !manitate.
$ristos si !manitatea sint asa de !niti in Biseri(a in(it ni(i $ristos si ni(i !manitatea n! pot fi #a'!ti
sa! (on(ep!ti !n!l fara (elalalt, sa! altfel sp!s, !n!l (*eama si impli(a pe (elelalt. &e a(eea $ristos
este (ap!l Biseri(ii iar !manitatea adi(a (ei in(orporati personal in $ristos, Biseri(a, (a tr!p al l!i
$ristos, e-tins peste #ea(!ri
11
.
Po'itia spe(iala a l!i $ristos in Biseri(a (onsta esential in a(eea de (ap al Biseri(ii (Coloseni I, 1?, de
fa(tor (are !neste pe (redin(iosi (! Sine (a pe !n tr!p al Sa! si in (alitatea de i'#or de p!tere si
Page (85 of 449
model d!pa (are se orientea'a si de (are se !mpl! si se imprima (e in(orporati in 2l, fa(ind!)se tot
mai m!lt d!pa (*ip!l 4!i
1.
.
$ristos a de#enit (ap!l Biseri(ii prin fapt!l (a ipostas!l di#in al +i!l!i si)a as!mat (*ip!l !man, adi(a
par"a firii noastre, intrind de(i in relatia (! toti insii !mani (are iposta'ia'a a(eeasi fire !mana, si
fiind pentr! toti !n Om (entral (are ii impli(a si (are ii s!stine. Iar a(easta (alitate de#ine efi(ienta
intr!(it $ristos ne (om!ni(a in forma omeneas(a p!terea Sa d!mne'eias(a prin &!*!l Sfant si ne
dalt!ieste d!pa (*ip!l Sa!. &ar $ristos a de#enit (ap al Biseri(ii si prin fapt!l (a 992l a ridi(at
a(easta par"a la stare de /ertfa s!perioara ori(arei preo(!pari e"oiste de Sine, si la starea de
in#iere, p!rtind prin a(esta (ele do!a stari imprimate in mod im0inat in tr!p!l Sa! (a sa ne (om!ni(e
si no!a p!terea de a ni le ins!si sa! de a ne ridi(a !manitatea noastra la ele. Iar a(easta inseamna a
ridi(a !manitatea noastra la !nirea (! infinitatea l!i &!mne'e! (el personal, (a(i n!mai prin /ertfa,
predind!)ne l!i &!mne'e!, daramam 'id!rile (are ne in(*id in mar"inirea noastra si intram in
(om!ni!ne deplina (! &!mne'e! si (! semenii::
16
.
Sfant!l Apostol Pa#el n!meste in mod propri! si dire(t pe $ristos Cap al Biseri(ii1 99$ristos este
(ap!l tr!p!l!i, al Biseri(ii:: (Coloseni I, 1?, .7. 99Si pe toate le)a s!p!s s!0 pi(ioarele 4!i si mai
pres!s de toate intr! toti:: (2feseni I, ..).6. &e $ristos, in (alitatea l!i de (ap, depinde si
(resterea tr!p!l!i pre(!m si l!(rarea fie(ar!i mad!lar in partea l!i de (ap, depinde si (resterea
tr!p!l!i pre(!m si l!(rarea fie(ar!i mad!lar in parte al a(est!ia1 99Si mart!risind ade#ar!l in i!0ire,
sa (restem intr! toate spre 2l (are este (ap!l, $ristos. Si din 2l tot tr!p!l 0ine al(at!it si 0ine
in(*eiat, prin toate le"at!rile (are ii da! tarie, isi sa#irseste (resterea, potri#it l!(rarii mas!rate
fie(ar!ia dintre mad!lare si se 'ideste intr! i!0ire:: (2feseni I3, 15)16. 99Bar0at!l este (ap femeii,
pre(!m si $ristos este (ap Biseri(ii, tr!p!l Sa!, al (ar!i si %int!itor este:: (2feseni 3, .6, de a(eea,
(restinii, d!pa indemn!l Sfant!l!i Apostol Pa#el, n! tre0!ie sa se lase ama"iti de (ei de (ei 99(are ii
tra" spre inteles!rile (ele sla0e ale l!mii:: (Coloseni II, .A, (i 99sa se tina strins de Cap!l de la (are
Tr!p!l intre" ) prin in(*eiet!ri si le"at!ri indest!lind!)se si into(mind!)se ) sporeste in (resterea pe
(are I)o da &!mne'e!:: (Col. II, 1D. $ristos este (ap al Biseri(ii si in sens!l (a in a(est tr!p,
Biseri(a, se traieste #iata Cap!l!i, adi(a #iata (ea no!a d!pa $ristos in &!*!l Sfant, (a $ristos ins!si
traieste in Biseri(a si l!(rea'a in ea, prin &!*!l Sa!, pre(!m si in fie(are mad!lar al ei si (a 2l ne
ofera ai(i, prin &!*!l Sfant, *ar!l d!mne'eies( si, de(i, mant!irea. 3iata l!i &!mne'e! se re#arsa si
p!lsea'a in tot tr!p!l, prin Cap!l a(est!ia, adi(a prin $ristos (are s)a fa(!t prin &!*!l, #iata noastra
a t!t!ror (Coloseni II, 7.
Prin $ristos, (ap!l ei, Biseri(a se str!(t!rea'a (a !n intre" armonios, (a !n or"anism so0orni(es( in
(are fie(are mad!lar isi implineste l!(rarea (ores!n'atoare l!i (2feseni I3, 15)16 si se simte le"at
de (elelalte mad!lare (! (are se 0!(!ra de plentit!dinea #ietii d!mne'eiesti fa(!ta a((esi0ila om!l!i
de (atre $ristos si impartasita de 2l prin &!*!l Sfant intre"!l!i tr!p si fie(ar!i mad!lar in parte,
prin Sfintele Taine (are sint in(*eiet!rile si le"at!rile Tr!p!l!i ins!si, de (are #or0este Sfant!l
Apostol Pa#el (2feseni I3, 16; Coloseni II, 1D.
0. Biseri(a (om!nitate sa(ramentala in $ristos prin l!(rarea &!*!l!i Sfant. Umanitatea ras(!mparata
si innoita, prin Cr!(ea si In#ierea l!i $ristos, n! se (onstit!ie in tr!p al l!i $ristos, adi(a Biseri(a,
de(it prin in(orporarea ei a(ti#a in $ristos. &ar a(easta in(orporare n! poate fi (on(ep!ta de(it (a
personala si a(easta de am0ele parti. Ca(i $ristos se prel!n"este sa! e-tinde personal n!mai in (ei
(are #in la 2l, rasp!n'ind (*emarii 4!i la (om!ni!ne (! &!mne'e!, adresata lor prin Apostolii Sai si
!rmasii a(estora1 epis(opii si preotii1 99%er"eti in toata l!mea si propo#ad!iti 2#an"*elia la toata
fapt!ra. Cel (e #a (rede si se #a 0ote'a se #a mant!i, iar (el (e n! #a (rede se #a osindi:: (%ar(! C3I,
15)16. Toti oamenii sint (*emati sa de#ina mad!lare ale Tr!p!l!i l!i $ristos, (a(i1 992l #oieste (a toti
oamenii sa se mant!ias(a si la (!nostinta ade#ar!l!i sa #ina:: (I Tim. II, 7, deoare(e 992l s)a dat pe
Page (86 of 449
Sine pret de ras(!mparare pentr! toti:: (I Tim. II, 6. &ar $ristos n! sileste pe nimeni sa)l fie
!rmator si mad!lar al Tr!p!l!i Sa!; 99Iata, 2! sta! la !sa si 0at, de #a a!'i (ine#a "las!l %e! si #a
des(*ide !sa, #oi intra la el si #oi (ina (! el si el (! %ine:: (Apo(. III, .A. Prin a(easta se ade#ereste
(!#int!l %int!itor!l!i din paro0ola (! l!(ratorii trimisi sa l!(re'e in #ie1 99(a m!lti sint (*emati, dar
p!tini s!nt alesi:: (%atei CC, 16, pre(!m si din para0ola n!ntii fi!l!i de imparat la (are, in lo(!l (elor
poftiti la n!nta si (are n)a! rasp!ns, a! fost (*emati (ei de la raspintiile dr!m!rilor, dar dintre (are a
fost dat afara (el "asit fara *aina de n!nta (a(i 99m!lti sint (*emati, dar p!tini sint alesi:: (%atei
CCII, .., 1)17. $aina de n!nta este #esmint!l l!minos pe (are il do0indeste (el in(oroprat in $ristos.
$ristos se prel!n"este si se e-tinde personal in oameni, si an!me in (ei (are sint strap!nsi la inima de
C!#ant!l Sa! (+apte II, 6@, fa(ind!)I mad!lare alte Tr!p!l!i Sa!, prin Bote', %ir!n"ere si
2!*aristie. Prin a(este Taine a! a((es oamenii la $ristos, se in(orporea'a in 2l (a mad!lare ale
Tr!p!l!i Sa!, de#in Biseri(a l!i $ristos plina de &!*!l 4!i (are se impartaseste ei si mad!larelor ei.
Prin Bote', $ristos in(orporea'a pe om in Sine, e-tin'ind!)se si salasl!ind in el. Bote'!l reali'ea'a,
de(i, o in(orporare personala si fiintiala a om!l!i in $ristos prin l!(rarea &!*!l!i Sfant in Biseri(a si
in oameni. 99Cand iesim din apa Bote'!l!i, arata Ni(olae Ca0asila, noi a#em in s!flete pe ins!si
%int!itor!l nostr!, si in(a n! n!mai in s!flet, (i si pe fr!nte, in o(*i, 0a si in mad!lare si in (el mai
as(!ns !n"*er al fiintei noastre si an!me il a#em plin de marire, (!rat de ori(e pa(at si lipsit de ori(e
stri(a(i!ne, asa pre(!m a in#iat, asa (!m s)a aratat Apostolilor, pre(!m era (ind s)a inaltat la (er si,
in sfirsit, (!m #a #eni iarasi sa ne (eara (omoara pe (are ne)a in(redintat)o::
17
.
Ca in(orporare in $ristos, Cap!l Biseri(ii, Bote'!l este, in#atat!ra Biseri(ii noastre Ortodo-e,
in(ep!t!l relatiei (om!ni!nii noastre personale (! $ristos, (are se adin(este si (reste prin (elelalte
Taina, %ir!n"erea si 2!*aristia. Bote'!l apare n! n!mai (a !n dat, sa! re'!ltat, (i si (a o misi!ne si
dr!m spre intrea"a #iata a &!*!l!i Sfant (are ne #ine prin $ristos, Cap!l Biseri(ii.
Prin $ristos, (el 0ote'at intra in relatie personala (! toate persoanele Sfintei Treimi. +orm!la
trinitara a Bote'!l!i, indi(ata (*iar de %int!itor!l $ristos odata (! trimiterea Apostolilor la
propo#ad!irea 2#an"*eliei si instit!irea Tainei insesi d!pa in#iere (%atei CC3III, 1D).A, s!0linia'a
to(mai a(est l!(r!. Cel 0ote'at intra in relatie personala (! $ristos (el interiori'at de &!*!l Sa!
ina!ntr!l nostr!, 0!(!rind!)se de dra"ostea Tatal!i al (ar!i fi! d!pa *ar a de#enit prin Bote'. Ca, prin
$ristos, (el 0ote'at intra in relatie personala (! fie(are persoana a Sfintei Treimi, ni se arata si prin
pron!ntarea distin(ta a n!mel!i fie(arei persoane a Sfintei Treimi, odata (! (ele trei (!f!ndari in apa
si inaltari ale primitor!l!i Tainei. $ristos ins!si se naste in noi, in Bote' si odata (! 2l ne nastem si noi
la o no!a #iata, la #iata l!i $ristos, prin &!*!l Sfant pe (are ni)4 impartaseste 2l in adin(!l fiintei
noastre prin Bote'. Neofit!l primeste in fiinta sa pe ins!si prin(ipi!l #ietii
15
.
Relatia personala (! $ristos in &!*!l Sfant reali'ata de Bote' are drept (onse(inta eli0erarea om!l!i
din ro0ia pa(at!l!i si, de(i, a mortii, renasterea l!i la o #iata no!a, salasl!irea l!i $ristos inla!ntr!l
fiintei noastre innoite, pre(!m si (resterea noastra in $ristos prin &!*!l 4!i
16
. 2ste (eea (e Sfant!l
apostol Pa#el s!0liniea'a (it se poate de (on(is prin (!#intele1 99In $ristos #)ati 0ote'at, in $ristos #)
ati im0ra(at:: (Ealateni III, .@.
Cei (e s!nt impre!na 'iditi (! $ristos prin &!*!l Sfant, in Tr!p!l taini( sa! sa(ramental al l!i $ristos,
Biseri(a (Coloseni II, @; 2feseni II, .., n! sint n!mai 0ote'ati (i poarta si pe(etea &!*!l!i Sfant
primita prin Taina Un"erii (! Sfant!l %ir. Celor 0ote'ati de dia(on!l Eilip in Samaria a tre0!it sa li se
impartaseas(a de indata *ar!l %ir!n"erii de (atre Sfintii Apostoli Petr! si Ioan, (are s)a! (o0orit din
Ier!salim la ei (a sa)si p!na miinile peste ei (+apte 3III, 17)1@, spre a a/!n"e si ei partasi (!
$ristos, prin !n"erea imparateas(a a &!*!l!i la ind!mne'eire
1@
. Cel 0ote'at este (a o planta tinara
Page (87 of 449
(are are ne#oie de *rana si de s!stinere pentr! a (reste drept. &e ai(i si ne(esitatea Tainei Sfant!l!i
%ir, (a(i (resterea (el!i 0ote'at in $ristos n! poate fi de(it in &!*!l 4!i, (are ne impartaseste
0o"atia dar!rilor Sale in Taina %ir!n"erii.
Taina %ir!n"erii reali'ea'a o pre'enta mai intensa a l!i $ristos prin &!*!l Sfant in (el no! 0ote'at,
prin dar!rile d!mne'eiesti ne(reate impartasite a(est!ia. Prin a(easta Taina, om!l inaintea'a in
in(orporarea sa in $ristos (a mad!lar al Biseri(ii reali'ata de Bote'. Prin ea se reali'ea'a, de
asemenea, o intilnire si mai intima a (redin(iosilor (! $ristos si o mai strinsa in(*e"are a lor in Tr!p!l
l!i $ristos, Biseri(a, prin l!(rarea &!*!l!i Sfant. %ir!n"erea este, deopotri#a, l!(rarea l!i $ristos in
&!*!l Sfant, pre(!m si (ea a &!*!l!i Sfant datorita l!i $ristos, in (el 0ote'at. Ca(i 99ar fi "resit sa
(redem, (!m se sp!ne !neori, (a la Bote' (redin(iosii se !nes( n!mai in $ristos, iar in Taina Un"erii (!
Sfant!l %ir primes( n!mai dar!rile &!*!l!i Sfant (are)I di#ersifi(a (a persoane. &!*!l (are ii
pe(etl!ieste in Taina %ir!l!i, este persoana de relatie intre Tatal si +i!, de(i 2l ne fa(e pe noi (ei
de#eniti la Bote' fii ai Tatal!i prin in(orporarea noastra in $ristos, sa simtim i!0irea Tatal!i fata de
noi si i!0irea noastra fata de Tatal, asa (!m la Bote'!l Sa! $ristos primeste indata (e iese din apa,
din (er!rile des(*ise, pe &!*!l, (a ade#erire a i!0irii Tatal!i, (a relatie i!0itoare a Tatal!i fata de 2l
n! n!mai d!pa &!mne'eirea Sa, (i si d!pa omenitatea Sa::
1?
.
Bote'!l si %ir!n"erea sint atit de strins le"ate in(it s)ar p!tea sp!ne (a formea'a impre!na !n sin"!r
tot (! do!a parti distin(te, %ir!n"erea fiind !n fel de (ontin!itate a Bote'!l!i. A(easta idee ar p!tea
fi s!stin!ta si de fapt!l (a in sl!/0a Biseri(ii, Taina %ir!n"erii n! in(epe (! o introd!(ere deose0ita
(a (elelalte Taine, (i dire(t d!pa 0ote'area si im0ra(area (el!i (e a primit 0ote'!l, 0ineinteles d!pa
(e preot!l (iteste o r!"a(i!ne prin (are (ere l!i d!mne'e! sa)I dar!ias(a 99(el!i no! l!minat prin apa
si prin &!*:: si pe(etea dar!l!i Sfant!l!i si intr! tot p!terni(!l!i si in(*inat!l!i &!*::, pre(!m si
99(!mine(area Sfant!l!i Tr!p si a s(!mp!l!i Sin"e al $ristos!l!i Sa!::. In realitate, ele sint do!a
Taine distin(te, dar le"ate prin l!(rarea lor de in(orporare a om!l!i in $ristos, (a mad!lar al Biseri(ii.
In Bote', +i!l isi imprima (alitatea Sa de fi! in noi prin l!(rarea &!*!l!i Sfant, iar Tatal 0ine#oieste
sa ne infie'e. In Taina %ir!n"erii insa apare pe prim!l plan simtirea noastra de fii re#arsata in noi de
la Tatal prin +i!l de (atre &!*!l Sfant
1D
. &ar am0ele l!(rari si stari a! de#enit posi0ile prin +i!l l!i
&!mne'e! (are s)a fa(!t om ade#arat. &!mne'e! Om!l Iis!s $ristos a patimit, a m!rit, a in#iat si s)a
inaltat la (er!ri, raminind si pe S(a!n!l Sla#ei, de)a dreapta Tatal!i, in relatie (! noi si fiind Un!l
dintre noi, &!mne'e! Om!l, in Treime, impre!na (! Tatal si (! &!*!l Sfant.
%ir!n"erea este Cin(i'e(imea personala a om!l!i, intrarea l!i in #iata &!*!l!i Sfant, adi(a in #iata
ade#arata a Biseri(ii, (a mad!lar al a(esteia. Ca(i prin a(easta Taina primitor!l este (onsa(rat (a om
deplin, des(*is l!(rarii &!*!l!i Sfant in el si prin a(easta, #redni( sa se !neas(a (it mai deplin (!
$ristos plin de tot &!*!l, in Sfanta 2!*aristie. Prin %ir!n"ere, de(i, in(epe aratarea l!i $ristos in
(omportarea om!l!i 0ote'at, si l!mina si l!(rarea &!*!l!i Sfant in fiinta om!l!i. Prin a(easta Taina
om!l de#ine !n (*ip a(ti# al l!i $ristos si !n la(as #i! al &!*!l!i Sfant.
Calitatea de Crestin n! poate fi de(i red!sa n!mai la primirea Bote'!l!i. Biseri(a refle(ta, s!prap!sa,
peste starea de nas(!ti de s!s a (redin(iosilor ei, (a imprimare a starii de nas(!t in +e(ioara a
C!#int!l!i l!i &!mne'e! si pe(etl!irea in &!*!l Sfant a a(estora, (a o imprimare in ei a l!i $ristos (el
!ns (! &!*!l Sfant la Bote', in Iordan.
In(orporarea om!l!i in $ristos in(ep!ta prin l!(rarea Bote'!l!i, adin(ita si intarita prin Taina
%ir!n"erii, se reali'ea'a deplin prin Sfanta 2!*aristie. &a(a %ir!n"erea de p!terea de'#oltarii #ietii
(elei noi in $ristos primita prin Bote', prin 2!*aristie se desa#irseste a(easta #iata (a !nire deplina
(! $ristos si (! Biseri(a. 99&esi"!r, no!l mem0r! al Biseri(ii, desi primeste indata d!pa Bote' si d!pa
Un"erea (! Sfant!l %ir, 2!*aristia, n! se poate so(oti a/!ns la starea de desa#irsire, din p!n(t de
Page (88 of 449
#edere al (ontri0!tiei pe (are tre0!ie sa o dea si el. &ar el are (on(entrat in sine tot dr!m!l sa! in
$ristos, (are, pornind de la Bote', are sa inainte'e prin (ontri0!tia ad!sa de el sa! prin folosirea
p!terii date pentr! a(est dr!m intre", pina la starea (are in(oronea'a strad!intele sale de a de'#olta
#iata (ea no!a primita in (ele trei Taine
.A
.
Ade#arata !nifi(are dintre noi si $ristos si e-tensi!nea (om!nitar)so0orni(eas(a a l!i $ristos in
oameni (are (onstit!ie Biseri(a, se reali'ea'a in 2!*aristie. N!mai prin 2!*aristie $ristos este deplin
in (om!nitatea e(le'iala si in fie(are mem0r! al a(estei (om!nitati, iar (om!nitatea si fie(are mem0r!
al a(esteia (res( in $ristos (are s)a sit!at in (entr!l ei si in adin(!l de taina al fie(ar!i mad!lar al ei.
Unitatea si (om!nitatea oamenilor (! $ristos si intreolalta in $ristos, reali'ata de 2!*aristie, este
semnifi(ata in Traditia primara a Biseri(ii prin spe(iile e!*aristi(e insesi, de paine si de #in. Piinea
este formata din n!meroase 0oa0e de "ri! (are ma(inate da! o sin"!ra 0a!t!ra. Tot asa si
m!ltipli(itatea s!0ie(telor (restine tre0!ie sa se 'ideas(a intr)o !nitate. Si a(easta o reali'ea'a
2!*aristia. Constiinta de sine a !nitatii e(le'iale a t!t!ror in $ristos e!*aristi( stra0ate (a !n fir
ros! intrea"a Traditie si "indire patristi(a, in(epind (! dida*ia, in (are se afirma1 99C!m a(easta paine
este raspindita pe m!nti si ad!nata a de#enit !na, astfel sa fie ad!nata si Biseri(a Ta, de la mari"inile
pamint!l!i in imparatia Ta... Ad!)ti amine, &oamne, de Biseri(a Ta... si ad!n)o din (ele patr! #int!ri,
sfintita in imparatia Ta...::
.1
.
2!*aristia este Taina !nirii si (om!ni!nii depline a om!l!i (! $ristos, (a mad!lar al Biseri(ii, pre(!m si
Taina (onstit!irii insesi a Biseri(ii. Ca(i nimeni n! se impartaseste de $ristos in mod i'olat, (i
impre!na (! toti (are mart!rise( a(eeasi (redinta !na si deplina in $ristos. Prin 2!*aristie se
reali'ea'a, de(i, si o (om!ni!ne a (redin(iosilor intre ei in a(elasi $ristos. Toti se intilnes( la a(elasi
Tr!p al l!i $ristos toti formea'a impre!na e-tinderea Tr!p!l!i $ristos in a(est sens, 2!*aristia este
prin e-(elenta Taina !nitatii si (om!nitatii e(le'iate. 99Prin fapt!l (a a(!m (redin(iosii n! se
impartases( n!mai de o ener"ie a l!i $ristos, (oresp!n'atoare !nei an!mite stari din #iata 4!i, (i din
ins!si Tr!p!l 4!i (are de#ine in ei i'#or al t!t!ror ener"iilor di#ine, in (alitate de tr!p in#iat, prin
2!*aristie se reali'ea'a si se mentine Biseri(a in sens!l deplin al (!#int!l!i, (a Tr!p al &omn!l!i (a
!nitate potential (ompleta a (redin(iosilor (! 2l si introlalta::
..
.
Tr!p!l si sin"ele l!i $ristos din 2!*aristie n! ramin stati(e in Biseri(a, (i sint *rana si 0a!t!ra
ade#arata a Biseri(ii a l!i $ristos, iar prin impartasire n! Biseri(a le prefa(e pe ele in tr!p omenes(,
(a pe ori(are alta *rana, (i Biseri(a se prefa(e in ele insile, (!m sp!ne Ni(olae Ca0asila, deoare(e (ele
mai tari 0ir!ies(; pre(!m fier!l inrosit in fo( ni se arata (a fo( n! (a fier, tot asa si (! Biseri(a l!i
$ristos1 da(a (ine#a ar p!tea s)o (!prinda (! pri#irea, n)ar #edea in ea de(it ins!si Tr!p!l l!i $ristos
prin a(eea (a este !nita (! 2l si (a se impartaseste din Tr!p!l 4!i
.6
, dar !n Tr!p (! m!lte mad!lare,
(!m sp!ne si Sfant!l Apostol Pa#el1 99Iar #oi sinteti Tr!p!l l!i $ristos si fie(are in parte mad!lare ale
a(est!ia:: (I Cor. CII, .@.
2!*aristia este, de(i, a(ea Taina (are (onstit!ie (om!nitatea (elor 0ote'ati si pe(etl!iti de $ristos
(! &!*!l 4!i, &!*!l Sfant, (a Tr!p si Biseri(a a l!i $ristos.
&esi"!r, Biseri(a este n!mai Tr!p al l!i $ristos, si an!me !n Tr!p (om!nitar, so0orni(es(, a#and Cap
pe $ristos. 2a n! este !na (! Cap!l. &e a(eea, este "resit sa se identifi(e in "eneral Biseri(a (!
$ristos sa! sa se s!0stit!ie l!i $ristos (a lo(tiitor al Sa! o persoana. In relatia ei (! $ristos,
Biseri(a ramine totdea!na (a Tr!p al 4!i, si de(i deose0ita de 2l, intr)o tensi!ne si atit!dine de
r!"a(i!ne (ontin!a (atre Cap!l ei1 99In(a ne r!"am Tie, pomeneste, &oamne, Sfanta Ta so0orni(eas(a
si apostoleas(a Biseri(a (ea de la o mar"ine pina la (ealalta a l!mii, pe (are ai (isti"at)o (! s(!mp
Page (89 of 449
Sin"ele $ristos!l!i Ta!, si o impa(a pe dinsa, si sfant la(as!l a(esta intareste)l pana la sfirsit!l
#ea(!l!i::
.7
.
Intre 2!*aristie si Biseri(a este o le"at!ra foarte strinsa, atit in sens!l (a de 2!*aristie n! se pot
impartasi de(it (ei 0ote'ati si !nsi (! Sfant!l %ir, si prin a(easta de#eniti mad!lare al Biseri(ii, (it si
in a(ela (a 2!*aristia este a(eea (are (onstit!ie si reali'ea'a Biseri(a. In afara ei n! e-ista Biseri(a.
Tre0!ie sp!s ai(i (a este tot atit de ade#arat (a n! ori(e 2!*aristie fa(e Biseri(a, (i n!mai a(eea in
(are a#em pre'ent (! ade#arat pe $ristos (el mort si in#iat, (! ins!si Tr!p!l si sin"ele 4!i, prin
prefa(erea (institelor dar!ri de paine si #in in a(estea (! p!terea &!*!l!i Sfant in#o(ata de epis(op!l
sa! preot!l Biseri(ii, (onditia o0ie(ti#a a a(estei prefa(eri si pre'ente a l!i $ristos Ins!si in
2!*aristie fiind (redinta Biseri(ii. &ar a(easta inseamna (a 2!*aristia este a Biseri(ii (are pastrea'a
fara s(*im0are sa! mi(sorare plentit!dinea ade#ar!l!i d!mne'eies( de la Apostoli, Tainele instit!ite
de $ristos despre (are da! mart!rie (artile No!l!i Testament si Traditia apostoli(a, si preotia
sa(ramentala de s!((esi!ne apostoli(a. &e(i, (onditionarea Biseri(ii de (atre 2!*aristie se tine in
(!mpana (! (onditionarea 2!*aristiei de (atre Biseri(a
.5
. 4a 2!*aristia Biseri(ii n)a! a((es de(it
a(eia (are impartases( a(eiasi (redinta !na si plenara a Biseri(ii insesi. Iata ai(i si pri(ina pentr! (are
Biseri(a Ortodo-a este impotri#a inter(om!ni!nii (! (ei din afara ei, fiind n!mai pentr! (om!ni!nea
e!*aristi(a plenara (are impli(a in preala0il !nitatea de (redinta a (elor (e se apropie de a(elasi sfant
potir si raminerea in a(easta
.6
.
Toate Tainele Biseri(ii sint in relatie (! starea de /ertfa si in#iere a l!i $ristos si o e-prima in mas!ri
diferite. &ar n! n!mai atit. Prin ele Biseri(a se imprima de /ertfa si in#ierea l!i $ristos si odata (! ea
mad!larele ei. Prin e!*aristie insa, mai m!lt de(it prin Bote', Biseri(a intrea"a, l!ind p!tere din
5ertfea l!i $ristos, traieste sentiment!l predarii #ietii sale l!i &!mne'e!, spre a o primi !mpl!ta de
#iata 4!i #esni(a, asemenea l!i $ristos prin in#iere
.@
. &ar a(easta se intimpla n! n!mai (! ea, (i si (!
fie(are mad!lar al ei (are se impartaseste (! $ristos e!*aristi(.
Ca l!(rari ale &!*!l!i Sfant in Biseri(a sa! ale l!i $ristos ins!si in &!*!l Sfant, Tainele sint respiratia
(ontin!a a Biseri(ii, prin (are ea inspira si e-pira nein(etat pe &!*!l Sfant (are ne fa(e pre'ent pe
$ristos si in (are l!(rea'a $ristos in Biseri(a si in fie(are mad!lar al Tr!p!l!i Sa!. Prin Taine, de(i,
Biseri(a, (are are pe &!*!l Sfant in ea de la Cini(i'e(ime prin Cap!l ei, $ristos, se !mple (! #iata
d!mne'eias(a a &!*!l!i (are #ine a(!m de s!s in ea, 99reaprin'ind:: sa! 99innoind:: 99le"at!rile si
99intilnirile:: Biseri(ii si (redin(iosilor (! $ristos. Iata ai(i si rati!nea pentr! (are !nele Taine se
repeta, in timp (e altele n! se repeta. Astfel, pe de o parte, pe $ristos Il a#em deplin in Biseri(a si in
mad!larele ei prin 2!*aristie, iar pe de alta parte simtim ne#oia sa)4 a#em si mai m!lt si de a(eea
dorim sa ne impartasim si de mai m!lte ori. &ar pentr! a(easta tre0!ie sa ne (er(etam si mai des,
despo#arind!)ne de "re!tatea pa(atelor prin (ainta, po(ainta si Taina Spo#edaniei.
In fie(are Taina are lo( o intilnire sa! reintilnire proaspata, innoita a om!l!i (! $ristos, pre(!m si a
Biseri(ii insesi (! $ristos in &!*!l 4!i. In a(easta intilnire sa! reaprindere a intilnirii (! $ristos sta
ne(esitatea insasi si l!(rarea t!t!ror Tainelor in Biseri(a si in #iata (redin(iosilor, de(i n! n!mai a
Bote'!l!i, %ir!n"erii, 2!*aristiei si Po(aintei sa! Spo#edaniei, (i si a N!ntii, %asl!l!i si a $irotoniei.
+ie(are Taina insa, pe lin"a arti(!larea "enerala, are si o arti(!lare si l!(rare spe(ifi(a in #iata
Biseri(ii.
Ca re'!ltat al Tainelor si (onditie a propriilor sale Taine, Biseri(a, asa (!m am sp!s, este o (om!nitate
sa(ramentala. Temei!l si i'#or!l a(esteia este $ristos ins!si (are isi prel!n"este in Biseri(a intreita
4!i (*emare sa! sl!/ire prin (are ne)a ras(!mparat sa! mint!it o0ie(ti# prin or"anele #i'i0ile ale
Preotiei Sale ne#a'!te.
Page (9) of 449
7. Preotia l!i $ristos in Biseri(a. Biseri(a se mentine si inaintea'a in plan!l #ietii d!mne'eiesti si in
!manitatea ras(!mparata, *ranind!)se din 5ertfa si In#ierea l!i $ristos, si a#ind in ea plentit!dinea
#ietii si l!(rarii &!*!l!i Sfant, prin (ap!l ei $ristos, din 'i!a Cin(i'e(imii (ind a l!at fiinta (a
(om!nitate (on(reta, sa(ramentala a oamenilor (! &!mne'e!. &ar Biseri(a se mentine si (reste in
!manitatea ras(!mparata n! n!mai pentr! (a are in ea pe $ristos (a ipostas di#in intr!pat, (are s)a
/ertfit si in#iat pentr! ras(!mpararea intre"!l!i neam omenes( din ro0ia pa(at!l!i si a mortii si (are
are pe &!*!l si (a om, ind!mne'eind!)si propria !manitate si prin a(easta pe noi toti, (i pentr! (a
$ristos, (ontin!a sa ramina in ea. Si an!me1 2l este Ar*iere!l (are ad!(e pe Sine /ertfa Tatal!i in
2!*aristie pentr! noi, pentr! Biseri(a si impre!na (! Biseri(a, Tr!p!l Sa!; In#atator!l sa! Profet!l
(are isi propo#ad!ieste in#atat!ra despre Sine si despre mint!irea noastra in Sine; si Imparat!l (are
(ond!(e spre Tatal pe (ei ras(!mparati prin Sin"ele Sa!, fiind Cap!l Biseri(ii, Tr!p!l Sa! so0orni(es(
e-tins peste #ea(!ri si spatii, prin (are #iata de (om!ni!ne a l!i &!mne'e! si p!terea 4!i salasl!ies( in
Biser(a si in l!me.
$ristos este Cap!l Biseri(ii, n! n!mai intr!(it e ipostas!l di#in, ipostas al !manitatii si intr!(it se
mentine in oameni (! Tr!p!l 4!i /ertifit, in#iat si inaltat, (i si pentr! fapt!l (a 2l (ontin!a sa e-er(ite
si sa s!stina (ele trei sl!/iri mint!itoare ale Sale in Biseri(a.
&ar $ristos n! se adresea'a Biseri(ii (a !n!i o0ie(t, e-er(itind in ea (ele trei sl!/iri, (i (a !nei
(om!nitati de persoane (*emata la (om!ni!ne li0era (! Sine. Ca(i Biseri(a este formata din persoane
in'estrata (! li0ertate si (*emate la li0ertate si i!0ire netre(atoare. A(easta primeste, pe de o
parte, in#atat!ra, /ertfa si (ond!(erea l!i $ristos, iar pe de alta rasp!nde la ele in mod li0er si
po'iti# (a la o (*emare, in#atind ea insasi, /ertfind!)se si (ond!(ind ea insasi sa! parti(ipind la
sl!/irile 4!i de In#atator, Ar*iere! si Imparat. Contin!and (ele trei sl!/iri in Biseri(a, $ristos
intretine (! Biseri(a si (! fie(are mad!lar al ei !n dialo" pro"resi# in (are ni(i 2l, ni(i Biseri(a si ni(i
mad!larele a(esteia n! sint intr)o stare pasi#a
.?
. A(esta este, de astfel, si sens!l preotiei
imparatesti a (redin(iosilor (*emati sa #esteas(a si ei, alat!ri de epis(opi si preoti, 0!natatile l!i
$ristos si sa se fereas(a de poftele tr!pesti (I Petr! II, ?)11; I Ioan II, .A.
Ca in#atator s!prem, $ristos in#ata Biseri(a in (ontin!are, l!minind)o, in intele"erea (!#intelor 4!i si
a l!(rarii ei mant!itoare in l!me, in (onte-t!l fie(ar!i timp. In a(ti#itatea ei de in#atator spre
mant!ire, #or0ind despre desa#arsirea ind!mne'eirii om!l!i (are #a a/!n"e la stat!ra 0ar0at!l!i
desa#arsit $ristos (2feseni I3, 16, in Imparatia (er!rilor, iese in e#identa (alitatea profeti(a a
Biseri(ii.
$ristos Ar*iere!l isi infatisea'a ne(ontenit, in Biseri(a, tr!p!l Sa! /ertifit Tatal!i si odata (!
a(easta ne ad!(e si pe noi impre!na (! 2l /ertfa de 0!na mireasma Tatal!i, prin p!terea tr!p!l!i Sa!
/ertfit (ontin!!, in 2!*aristie, $ristos ne atra"e si pe noi. A(easta o arata, de altfel, si ase'area
miridelor pe &is( in /!r!l A"net!l!i. 2l n! ne /ertfeste (a o0ie(te, (i ne atra"e la o a!to/etfire (a
s!0ie(te, la o a!todar!ire a(ti#a, impartasind!)ne de starea 4!i de /ertfa, 2l ins!si a!todar!ind!)se
Tatal!i. &ar prin $ristos 5ertfa si 5ertfitor, de#enim si noi n! n!mai /ertfe (i si /ertfitori, sa! preoti
ai /ertfei noastre in a(est sens restrins
.D
.
%int!itor!l $ristos este Ar*iere!l (ontin!!, pentr! (a 2l mi/lo(este (ontin!! intrarea noastra la
&!mne'e! si Tatal prin starea 4!i de predare fata de 2l, (*iar si pe s(a!n!l sla#ei de)a dreapta
Tatal!i (2#rei I3, 17, 16; 3III, 1, .; IC, .7, .5, infatisind!)se inaintea l!i &!mne'e! pentr! noi
(I0idem, .7).5. Intrarea noastra la Tatal este si !n a(t al nostr!, adi(a o predare a noastra din
p!terea predarii l!i $ristos ins!si Tatal!i, (!m 'i(e Sfant!l Apostol Pa#el1 99Intr! 2l a#em apropiere
in &!* (atre Tatal:: (2feseni II, 1?; Rom. 3, ..
Page (9( of 449
Prin in(orporarea noastra deplina in $ristos prin Bote', %ir!n"ere si 2!*aristie, noi toti de#enim
preoti si /ertfe in Biseri(a, in#atatori si (ala!'itori spre mint!ire ai nostri si ai altor (redin(iosi
apropiati sa! ai altor oameni, fara o rasp!ndere formala pentr! (om!nitatea 0iseri(eas(a. 2-ista de(i
o preotie "enerala, !ni#ersala sa! imparateas(a (areia apartin toti (ei in(orporati in $risotos prin
Bote', %ir!n"ere si 2!*aristie (a mad!lare ale Biseri(ii. A(easta isi ia p!terea din ad!(erea (ontin!a
a /ertfei l!i $ristos si din impartasirea de ea.
2-ista insa o deose0ire neta intre preotia "enerala ad!(atoare de dar!ri l!i &!mne'e!, din p!terea
ad!(erii (ontin!e a /ertfei l!i $ristos si preotia prin (are ni se (om!ni(a, in mod o0ie(ti# si #erifi(at,
$ristos (a /ertfa s!0 (*ip!ri #a'!te (a sa p!tem l!a din a(easta p!terea de a ad!(e dar!rile noastre,
adi(a intre preotia "enerala, o0steas(a (a ad!(atoare de dar!ri l!i &!mne'e! (are apartine t!t!ror
(restinilor, (a fapt!ri noi in $ristos si popor a"onisit l!i &!mne'e! (I Petr! II, 5, D)11 si preotia
sa(ramentala (! (ele trei trepte ale ei1 epis(op, preot si dia(on.
$ristos are ne#oie, pentr! (om!ni(area Sa (a /ertfa (atre noi, si de niste or"ane !mane #a'!te, sa!
altfel sp!s de preoti sl!/itori ai /ertfei 4!i in (*ip #a'!t, rind!iti in mod #i'i0il din imp!terni(irea 4!i.
Prin a(este or"ane #a'!te, deose0ite de noi, 2l tre0!ie sa ne arate (a este deose0it de noi (a
Ar*iere! ad!(ator de /ertfe, (a In#atator si (a Imparat
6A
. A(este or"ane #a'!te ale Preot!l!i
ne#a'!t $ristos, sa! mai e-a(t ale Ar*iere!l!i, In#atator!l!i si Imparat!l!i ne#a'!t $ristos in
Biseri(a, sint epis(op!l si preotii, si (a a/!tatori ai a(estora, dia(oni toti in#estiti (! p!terea preotiei
treptei respe(ti#e de (atre $ristos ins!si in Taina $irotoniei, instit!ita de 2l indata d!pa In#ierea Sa
(ind a dat Apostolilor pe &!*!l Sa! (Ioan CC, .1).6 si I)a trimis la propo#ad!irea 2#an"*eliei la
toata fapt!ra (%atei CC3II, 1?).A; %ar(! C3I, 15)16; 4!(a CCI3, 7@)7?. Si im0ra(ind!)se (! toata
p!terea de s!s, asa (!m le fa"ad!ise (4!(a CCI3, 7D in 'i!a Cin(i'e(imii, odata (! #enirea personala
a &!*!l!i in l!me (ind li s)a! aratat in (asa !nde se "asea! toti impre!na, impartite lim0i (a de fo(
se'ind pe fie(are dintre ei si !mplind!)I (+apte II, 1)7, Apostolii a! in(ep!t sa #or0eas(a m!ltimilor
99in alte lim0i, pre(!m le dadea lor &!*!l a "rai:: (+apte II, 7. Si (ei strap!nsi la inima de C!#int!l
2#an"*eliei propo#ad!it de Apostoli, (are s)a! (on#ertit si s)a! 0ote'at, primind pe &!*!l, s)a!
ada!"at Apostolilor si fratilor, fiind (a la trei mii de s!flete in prima 'i a Cin(i'e(imii (+apte II, 6@,
6?, 71, (! totii 99star!ind in in#atat!ra Apostolilor si in impartasire, in frin"erea piinii si in
r!"a(i!ni:: (+apte II, 7.. Cei (a la trei mii de s!flete s)a! ada!"at (om!nitatii Apostolilor si fratilor
(*iar din prima 'i, datorita predi(arii (!#int!l!i l!i &!mne'e! de (atre Apostoli si s)a! in(orporat in
$ristos (a mad!lare ale Biseri(ii si a! star!it in (om!ni!ne (! $ristos, Cap!l Biseri(ii, prin in#atat!ra
Apostolilor si prin Tainele administrate lor de (atre a(estia (+apte II, 7..
2pis(op!l, preot!l si dia(on!l sint de(i or"anele de instit!ire di#ina de la $ristos ins!si ale Biseri(ii (a
(om!nitate #a'!ta sa(ramentala a oamenilor (! &!mne'e! prin $ristos, in &!*!l Sfant, in(a din
perioada apostoli(a a a(esteia (Ioan CC, .1).6; +apte CC, .?; +il. I, 1; I Tim. I3, 17; I Tim 3, ..; II
Tim. I, 6; Tit I, @; +apte CI3, .6; I Tim. 3, 1@)..; Tit. I, 5; I Petr! 3, 1)., 5; Ia(o0 3, 17; +apte 3I,
6, 5)6; +il. I, 1; I Tim. III, ?)1.. Prin epis(op si preot sint primite Tainele Biseri(ii de (atre
(redin(iosi sa! a(estia din !rma se alipes( simpl! de Biseri(a si (res( (a mad!lare ale Biseri(ii prin
propo#ad!irea 2#an"*eliei l!i $ristos si Tainele sa#irsite de preotii Biseri(ii (%atei CC3III, 1D).A;
%ar(! C3I, 15)16; II Tim. II, 15.
$ristos ins!si este (el (are im0ra(a (! p!terea &!*!l!i Sfant pe epis(op, preot si dia(on, in Taina
$irotoni(i pentr! a propo#ad!i (! a!toritate C!#int!l l!i &!mne'e! (%atei CC3III, 1D; %ar(! C3I,
15; II Tim. II, 15, pentr! a sfinti, sa#irsind Sfintele taine (%atei CC3III, 1D; %ar(! C3I, 16 si a
(ond!(e pe (alea mint!irii pe (ei in(redintati spre pastorire (%atei CC3III, .A; +apte CC, .?; I Tim.
I3, 16. $ar!l preotiei isi are i'#or!l dire(t in insasi Preotia sa! Ar*ieria ne#a'!t $ristos, e-er(itind
Page (92 of 449
in n!mele si (! p!terea l!i $ristos, adi(a (! p!terea &!*!l!i data lor de $ristos, intreita (*emare sa!
sl!/ire a 4!i in Biseri(a.
Toate Tainele Biseri(ii impli(a preotia sa(ramentala, adi(a pe epis(op si preot, dar in mod plenar si
dire(t Sfanta 2!*arisitie, lasata (a por!n(a Apostolilor si prin ei epis(opilor, !rmasii lor, si preotilor
(4!(a CCII, 1D. 2!*aristia si $irotonia mer" impre!na, se impli(a si se e-pli(a re(ipro(, datorita l!i
$ristos (are ramine in #ea( Ar*iere!l nostr! la Tatal. $irotonia este, prin e-(elenta, Taina Biseri(ii in
(alitatea ei de (om!nitate sa(ramentala (! i(onomi ai Tainelor l!i &!mne'e! (I Cor. I3, 1, (are il fa(e
pe $ristos trait de (redin(iosi prin preoti, (a S!0ie(t deose0it.
$irotonia este (onditia (elorlalte Taine, desi ea n!)si poate indeplini menirea fara a(elea, dar este si
(onditia ei insesi, (a(i pe preot si pe dia(on il *irotoneste epis(op!l (I Tit I, 5; +apte CI3, .6, iar pe
epis(op trei sa! (el p!tin doi epis(opi, repre'entind epis(opat!l Biseri(ii a!to(efale respe(ti#e si
intre"!l epois(opat al Biseri(ii.
Biseri(a (!prinde insa si pe epis(op si pe preot si tot (e se sa#irseste in Biseri(a este sa#irsit de
intrea"a Biseri(a, pentr! ea, dar si pentr! fie(are mad!lar in parte al ei. &ar n! e-ista Biseri(a fara
epis(op si preoti, (a or"ane #a'!te ale Preotiei ne#a'!te a l!i $ristos, in#estite (! p!tere de (atre
$ristos ins!si in Taina $irotoniei pentr! Biseri(a si in Biseri(a. Asa)'is!l ministeri! (om!n al t!t!ror
(restinilor (a mad!lare ale Biseri(ii, sa! preotia o0steas(a, impli(a (! ne(esitate ministeri!l
sa(ramental al epis(opat!l!i, s!rsa a (elorlalte trepte *ari(e ale Preotiei, (a !n!l (e tine de fiinta
Biseri(ii si este pentr! Biseri(a, fara sa)si ai0a o0irsia in (el al (redin(iosilor, (i i'#orind dire(t din
Ar*ieria l!i $ristos, Cap!l Biseri(ii. Intre masa (redin(iosilor si preotia sa(ramentala (epis(op, preot
si dia(on e-ista o inter(onditionare sa!, mai e-a(t, o impre!na)l!(rare si r!"a(i!ne, insa tre0!ie
pastrate proportiile. 4ai(ii n)a! a((es la sa#irsirea Tainelor, insa sfera #ietii lor este #iata *ar!l!i
penetrarea lor si a l!mii de l!(rarea *ar!l!i d!mne'eies(, (are este in Biseri(a si de (are si
impartases( prin Sfintele Taine.
5. Ins!sirile Biseri(ii. A(estea s!nt (onse(inta fireas(a a (onstit!tiei ei teandri(e, (a tr!p al l!i
$ristos (el Un!l si Sfant, e-tins peste #ea(!ri, si notele distin(ti#e al ade#aratei Biseri(i a l!i
$ristos. Sim0ol!l Ni(eo)(onstantinopolitan infatisea'a Biseri(a drept !na, sfanta, so0orni(eas(a si
apostoleas(a. +ie(are dintre a(estea este strins le"ata de (elelalte si pres!p!ne pe (elelalte. N! #om
star!i, insa, pe lar" as!pra lor, dat fiind spati!l afe(tat !n!i arti(ol, m!lt!mind!)ne n!mai (! o
p!n(tare a a(estora pentr! a (ompleta rasp!ns!l la intre0area (e ne)am p!s)o in titl!l arti(ol!l!i.
a. Unitatea Biseri(ii tine de (onstit!tia Biseri(ii (a tr!p e-tins al C!#int!l!i intr!pat. $ristos se
e-tinde in oameni in(orporind!)I in Sine, (a sa)I fa(a asemenea 4!i si sa)I !neas(a intr)!n sin"!r
tr!p, !mplind!)I de a(eeasi i!0ire a 4!i fata de &!mne'e!)Tatal si de a l!i &!mne'e!)Tatal fata de
2l.
Sfintii Parinti #ad temei!l !nitatii Biseri(ii in pre'enta a(el!iasi tr!p /ertfit si in#iat stra0at!t de
plentit!dinea &!*!l!i Sfant, in toate mad!larele Biseri(ii. 2!*aristia (ea !na impli(a Biseri(a (ea !na.
Unitatea Biseri(ii (onsta, de asemenea, in pastrarea a(eleiasi (redinte do"mati(e (a e-presie a
pre'entei si l!(rarii plenare a l!i $ristos in Biseri(a. Credinta do"mati(a si totalitatea Tainelor
formea'a !n tot (2feseni I3, 7)6.
Biseri(a este !na si in sens de !nitara, pentr! (a a#ind pe $ristos l!(rator in ea, prin &!*!l Sfant, ea
este (! ade#arat Tr!p!l 4!i e-tins in !manitate, adi(a este !nita deplin (! Cap!l ei, $ristos, si deplin
!nita in ea insasi prin 99into(mirile:: si 99le"at!rile:: date ei de $ristos (2feseni I3, 16
61
. In temei!l
Page (93 of 449
a(estei !nitati de #iata, Biseri(a este !nitara si in or"ani'area ei. Biseri(ii Ortodo-e ii este spe(ifi(a
!nitatea simfoni(a, adi(a !nitatea de (om!nitate (are se impa(a (! li0ertatea si impre/!rarile #ariate
din diferite lo(!ri.
0. Sfintenia Biseri(ii este strins le"ata de !nitatea ei, pro#enind din relatia nemi/lo(ita a Biseri(ii (!
$ristos, Cap!l ei. N! se poate do0indi mint!irea fara parti(iparea la sfintenia l!i $ristos l!(ratoare in
Biseri(a prin Sfintele Taine (a l!(rari ale &!*!l!i Sfant, sa#irsite (! p!terea a(el!ias &!* Sfant de
(atre preotii Biseri(ii. $ristos este sfant mai intii pentr! (a este &!mne'e!, sfintenia fiind o ins!sire
a l!i &!mne'e!. 4a a(easta sfintenie n! se a/!n"e de(it prin parti(ipare, (are se reali'ea'a prin
Sfintele Taine.
Sfintenia Biseri(ii n! e-(l!de pre'enta pa(atosilor in ea ai(i pe pamint (!m ni se arata prin pildele
Imparatiei (a ne"*inei, %atei CIII, .7)6A; 6@)7A; a na#od!l!i, %atei CIII, 7@)5A, (a(i +i!l Om!l!i a
#enit sa (a!te si sa mint!ias(a pe (el pierd!t. $ristos se sfinteste pe Sine si (a om, (a si noi sa fin
sfintiti intr! ade#ar (Ioan C3II, 1D.
Biseri(a este la0orator!l in (are &!*!l l!i $ristos ne fa(e sfinti sa! (*ip!ri tot mai depline ale l!i
$ristos ins!si. 2a este Cin(i'e(imea &!*!l!i e-tinsa in !manitate.
Sfintenia are !n (ara(ter dinami(, n! stati(, antrenind si pe om in propria l!i desa#irsire si sfintire.
Credin(iosii sint sfinti in mod taini( din moment!l Bote'!l!i, dar ei tre0!ie sa arate a(easta sfintenie
prin fapte si sa (reas(a in sfintenie
6.
.
C!m 'i(e P. 2#do,imo#1 99Biseri(a este sfintita (! sfintenia l!i $ristos (2feseni 3, .5).@ si in
#irt!tea fapt!l!i (a este s!rsa Tainelor si a sfinteniei, ea ad!(e la e-istenta (om!ni!nea sfintilor::
66
.
Biseri(a (*iar pe pamint traieste n! o #iata paminteas(a, (i !na d!mne'eias(a, in (*ip !man.
(. So0orni(itatea Biseri(ii indi(a atit destinatia Biseri(ii de a (!prinde in sine intrea"a !manitatea
ras(!mparata de $ristos (%atei CC3IIIII, 1?).A; %ar(! C3I, 15) 16, (it si trairea intre"!l!i de
(atre fie(are mad!lar in parte, dat fiind fapt!l (a Biseri(a este !n tr!p (! m!lte mad!lare (are
e-prima #iata tr!p!l!i si parti(ipa la #iata intre"!l!i.
&!pa definitia data Biseri(ii de Sfant!l Apostol Pa#el, (a tr!p al l!i $ristos si plinire a &!*!l!i Sfant
(2feseni 1, .6 !rmea'a (a Biseri(a intrea"a are pe $ristos intre" (! toate dar!rile 4!i mint!itoare si
ind!mne'eitoare, pre(!m si fie(are Biseri(a lo(ala si fie(are (redin(ios Il are da(a ramine in intre"!l
a(est!i Tr!p, d!pa (!m si intre"!l traieste in partile l!i, dar (! o (onditie1 sa fie sanatoase si depline
si mere! in (om!nitate (! intre"!l, Biseri(a !ni#ersala, adi(a (ea !na, traieste si se manifesta in
fie(are Biseri(a lo(ala (are are si traieste plenar pe $ristos al (redintei si al 2!*aristiei si prin
a(easta al t!t!ror Tainelor. So0orni(itatea mai indi(a si fapt!l (a Biseri(a ade#arata sta pe temelia
so0oarelor e(!meni(e.
d. Apostoli(itatea este ins!sirea (are arata (a Biseri(a Ortodo-a a pastrat intrea"a si nes(*im0ata
in#atat!ra l!i $ristos asa (!m a! (om!ni(at)o Sfintii Apostoli, (a ea sta pe temelia Apostolilor si este
e-presia plenara a Traditiei apostoli(e.
Apostoli(itatea impli(a pentr! Biseri(a s!((esi!nea apostoli(a a ierar*iei, in sens!l transmiterii
neintrer!pte a *ar!l!i epis(opiei si a intre"ii (redinte de la Apostoli prin epis(opii *irotoniti de ei si
prin a(easta prin epis(opii t!t!ror timp!rilor pina la !ltim!l de asta'i l!(r! de (are n! se poate #or0i
in protestantism.
Page (94 of 449
Credinta apostoli(a 99o primim de la preotii si de la (restinii e-istenti, de(i (are a! (re'!t inaintea
noastra, iar ei de la (ei dinaintea lor si asa pina la Apostoli, primii (are a! sti!t despre $ristos si a!
(re'!t in 2l::
65
.
Biseri(a ne transmite pe $ristos din ea si prile/!ieste salas!riea l!i $ristos (el din Cer in noi toti (are
am de#enit si am (res(!t (a mad!lare ale Tr!p!l!i Sa!.
Ade#arata ima"ine a ei n)o da $ristos, ins!si in (!#intele1 992! sint #ita (ea ade#arata si Tatal %e!
este l!(rator!l. Ori(e mladita (are n! ad!(e roada intr! %ine, 2l o taie; si ori(e mladita (are ad!(e
roada, 2l o (!rata, (a mai m!lta roada sa ad!(a... Ramineti in %ine si 2! in #oi. Pre(!m mladita n!
poate ad!(e roada de la sine, da(a n! ramine in #ita, tot asa si #oi da(a n! ramineti in %ine. 2! sint
#ita, #oi sinteti mladitele. Cel (e ramine in %ine si 2! in el a(ela ad!(e roada m!lta (a(i fara de %ine
n! p!teti fa(e nimi(...:: (Ioan C3, 1)., 7)5. Biseri(a este (!prinsa in 0!t!(!l #itei, $ristos, (are ne
(!prinde pe toti, si in (are tre0!ie sa raminem da(a #rem sa ad!(em roada, (a(i se#a in mladite #ine
din 0!t!(!l #itei, de la Tatal.
Cel (e ne da p!terea sa raminem in a(est 0!t!( este &!*!l Sfant, (are este &!*!l +i!l!i, #enit in noi
prin !manitatea l!i $ristos, ind!mne'eita prin intr!pare, Cr!(e si In#iere. Prin 2l $ristos ne
in(orporea'a in Tr!p!l Sa! si tot prin 2l noi stri"am pe Tatal 'i(ind1 99A##aM ParinteM:: (Romani CII,
15, n!mim pe Iis!s $ristos &omn (I Cor. CII, 6 si inaintam spre stat!ra 0ar0at!l!i desa#irsit
$ristos (2fes. I3, 16.
Raminerea in $ristos si rodirea in 2l este (onditionata de pa'irea por!n(ilor (%atei CIC, 1@ si a tot
ade#ar!l, fara ni(i o stir0ire, mart!risind!)4 si traind!)4 (a mad!lare ale Biseri(ii. Iar a(easta
inseamna a trai in $ristos, (! $ristos si #iata 4!i $ristos in Sfintele Taine. Iar in a(easta mart!risire
si traire plenara a l!i $ristos este e-primat, in mod!l (el mai (on(is, ins!si (ontin!t!l mant!irii (are
n! se poate o0tine de(it in Biseri(a (Ioan C3, 5.
Pr. Prof. Dr. D#mir# "ad#,
$Indr#maor pa!oral$, Ar1iepi!'opia &#'#re!ilor, (98(, pag. 43-58.
NO$% BIB#IO&R'(IC%
1. Pr. Prof. &r. &!mitr! Staniloae, Teolo"ia do"mati(a ortodo-a, #ol. II, B!(!resti, 2dit!ra instit!t!l!i
Bi0li( se de %isi!ne al Biseri(ii Ortodo-e Romane. 1D@?, p. 1D6.
.. I0idem
6. &ie! este #i#ant. Cate(*isme po!r les familles, par !ne eG!ipe de (*retiens or*ode-, Paris, 4es
2ditions d! Cerf, 1D@D, p..D5
7. Pr. Prof. &. &!mitr! Staniloae, op. (it. p. 1D@.
5. Pr. Prof. &. &!mitr! Staniloae, Sfant!l &!* in re#elatie si in Biseri(a, in 99Ortodo-ia, CC3I (1D@7,
nr. ., p. ..6.
6. I0idem, Teolo"ia do"mati(a ortodo-a, #ol. II, p. 1D@)1D?.
@. I0idem, Sfant!l &!* in re#elatie si in Biseri(a, p. ..A)..1.
?. P. 2#odo,ino#, 4I2sprit Saint dans la Tradition ort*odo-e, Paris, 4es 2ditions d! Cerf, 1D6D, p. DA.
D. C!#. 75, ed. Siros, 1??6, p. .16, .1@ si C!#. 5., p. .6@, in Teolo"ia do"mati(a si sim0oli(a, man!al
pentr! Instit!tele teolo"i(e, #ol. II, B!(!resti, 2dit!ra Instit!t!l!i Bi0li( si de %isi!ne Ortodo-a,
1D5?, p. @@..
1A. Alain Rio!, 4e monde et lI2"lise selon %a-im le Confesser!, Paris, Bea!(*esne, 1D@6, p. 176.
11. Pr. Prof. &r. &!mitr! Staniloaie, Teolo"ia do"mati(a ortodo-a, #ol. II, p. .AD.
1.. I0idem.
Page (95 of 449
16. I0idem, p. .1A
17. Ni(olae Ca0asila, &espre #iata in $ristos, trad. si st!di! introd!(ti# de Prof. dr. Teodor Bodo"ae
Si0i!, 1D76, p. .6.
15. %. 4ot)Borodine, Un matre de la spirit!alite 0>'antine a! CI3)e sie(le, Ni(olas Ca0asilas, Paris,
2ditions de oIOrante, 1D5?, p. ?1.
16. Pr. Prof. &r. &!mitr! E*. Rad!, Cara(ter!l e(le'iolo"i( al Sfintelor Taine si pro0lema
inter(om!ni!nii, B!(!resti, 2dit!ra Instit!t!l!i Bi0li( si de %isi!ne al Biseri(ii Ortodo-e Romane,
1D@?, p. 1?..
1@. Ni(olae Ca0asila, &espre #iata in $ristos, p. .6.
1?. Pr. Prof. &!mitr! Staniloae, &in aspe(t!l sa(ramental al Biseri(ii, in 99St!dii teolo"i(e, an C3III,
(1D66, nr. D)1A, p. 571.
1D. I0idem
.A. Pr. Prof. &r. &!mitr! Staniloae, Teolo"ia do"mati(a ortodo-a, #ol. III, p. ?1.
.1. In#atat!ra (elor 1. Apostoli IC si C; in S(rierile Parintilor Apostoli(i (in (ole(tia 99Parinti si
s(riitori 0iseri(esti::, #ol. 1, trad!(ere, note si indi(ii de Pr. &. +e(ior!, B!(!resti, 2dit!ra
Instit!t!l!i Bi0li( si de %isi!ne al Biseri(ii Ortodo-e Romane, 1D@D, p. .D si 6A.
... Pr. Prof. &. Staniloae, &in aspe(t!l sa(ramental al Biseri(ii, p. 577)575.
.6. Ni(olae Ca0asila, Til(!irea &!mne'eiestii 4it!r"*ii, trad. de &ia(. 2ne Braniste, B!(!resti, 1D76, p.
DA)D1.
.7. 4it!r"*ia Sfant!l!i 3asile (el %are, R!"a(i!nea d!pa prefa(erea &ar!rilor.
.5. Pr. Prof. &. Staniloae, &in aspe(t!l sa(ramental al Biseri(ii, p. 576.
.6. Pe lar", Pr. Prof. &!mitr! Rad!, Cara(ter!l e(le'iolo"i( al Sfintelor Taine si pro0lema
inter(om!ni!nii, p. 65@)666.
.@. Pr. Prof. &r. &!mitr! Staniloae, Teolo"ia do"mati(a ortodo-a, #ol. III, p. ?..
.?. I0idem, #ol. II, p. .6..
.D. I0idem. P. .65.
6A. Idem, Iiis!s $ristos, Ar*iere! in #ea(, in 99Ortodo-ia::, an CCCI, (1D@D, nr. ., p. ..6
61. Cf. Pr. Prof. dr. &. Staniloe, Teolo"ia do"mati(a ortodo-a, #ol. II, p. .55).@A.
6.. I0idem, p. .@A).?A.
66. P. 2#do,imo#, $oliness in t*e Ort*odo- Tradition, in #ol. %anIs (on(ern <it* *oliness, $older)
Sto!"*ton, p. 157, la Pr. Prof. dr. &!mitr! Staniloae, op. (it., #ol. II, p. .?.
67. Pr. Prof. &r. &!mitr! Staniloae, op. (it. p. 6AA
65. I0idem
Page (96 of 449
IN$ATAMINTE DESPRE S"ANTA !ISERICA
Biseri(a este ase'amint!l sfant si d!mne'eies( intemeiat de &omn!l si %ant!itor!l nostr! Iis!s
$ristos pentr! mant!irea (elor (e (red intr)Ins!l si implines( por!n(ile (!prinse in Sfintele
2#an"*elii si in in#atat!rile sfintilor apostoli. Biseri(a este (om!nitatea (elor (e (red si mart!rises(
pe Iis!s $ristos (el mort si in#iat a treia 'i din morti, (a &!mne'e!, se !nes( (! 2l prin Sfintele Taine
din Biseri(a si implines( (!#ant!l d!mne'eies( prin fapte 0!ne.
Biseri(a ortodo-a (Biseri(a dreptei (redinte este pastratoarea in#atat!rii nealterate a &omn!l!i
$ristos (!m ne)a! transmis)o no!a apostolii si !rmasii a(estora. Biseri(a (restina, Tr!p!l l!i $ristos,
intemeiata dire(t de %ant!itor!l a de#enit #a'!ta in 'i!a Cin(i'e(imii (a R!saliilor odata (! po"orirea
Sfant!l!i &!*, trimis de la Tatal in (*ip de lim0i de fo( peste sfintii apostoli (are indata d!pa a(este
misi!ne a! intemeiat prima o0ste (restina in Ier!salim.
Biseri(a (restina este1 Biseri(a l!ptatoare. Biseri(a l!ptatoare (!prinde pe fiii (restini aflati in #iata
(are se l!pta (! ispitele si pa(at!l, dar, (! a/!tor!l l!i &!mne'e! (are trimite *ar!l Sa! (a si prin
efort!l permanent al (restin!l!i, a(esta isi (!rateste s!flet!l de intinare si il fa(e 99la(as al &!*!l!i
Sfant::. Crestin!l este dator sa l!pte pentr! (isti"area mant!irii (a Imparatiei l!i &!mne'e!, d!pa
(!m ne sp!ne ins!si &omn!l $ristos1 99Imparatia Cer!rilor se ia prin star!inta ((! asalt si (ei (e se
siles( (l!pta p!n mina pe ea:: (%atei 11,1..
Biseri(a (restina este si1 Biseri(a tri!mfatoare, Biseri(a tri!mfatoare (!prinde pe toti a(eia (are,
l!ptind in #iata pentr! (apatarea mant!irii a! tre(!t pra"!l #ietii pamintene, a! primit dreapta
rasplata pentr! l!pta lor. Biseri(a tri!mfatoare este (ea ne#a'!ta, spre ea tinde ori(e (restin.
Biseri(a mai este si la(as!l de in(*inare, 99(asa &omn!l!i:: de la "re(es(!l 99Basili,i oi,os:: (!m
n!mea! primii (restini lo(as!l de ad!nare. 2a se (onstr!ieste deo0i(ei in forma de (r!(e sa! de
(ora0ie (na#a. In forma de (r!(e, pentr! (restini, (r!(ea este semn!l 0ir!intei, este altar!l pe (are
s)a /ertfit pentr! noi $ristos. In forma de (ora0ie, pentr! (a a(easta primeste, (a oare(ind (ora0ia
l!i Noe, pe toti si ii poarta spre mant!ire, a#ind (irma(i ne#a'!t pe ins!si &omn!l %ant!itor!l Iis!s
$ristos, iar #a'!ti pe preotii, !rmasii apostolilor, iar pan'ele sale fiind mis(ate de s!flarea &!*!l!i
(are l!(rea'a in Biseri(a (+apte I, ?; C, 77; C3I, 6; C3, .?.
Parti(iparea (redin(iosilor (restini la sl!/0a din 0iseri(a, pentr! r!"a(i!nea (om!na este do#ada !nirii
si a infratirii (a fii ai l!i &!mne'e!. In(a de la in(ep!t!l (restinism!l!i, in(a de la %ant!itor!l $ristos
a#em por!n(a r!"a(i!nii in (om!n 99pri#e"*iati si #a r!"ati:: se repeta (a por!n(a d!mne'eias(a in
m!lte rind!ri (atre sfintii apostoli, mai ales in (lipele de in(er(are. 3iata Biseri(ii isi fa(e in(ep!t!l
tot in !rma !nei r!"a(i!ni de o0ste (+apte II, 1. 2#an"*elia l!i 4!(a ) (el (e o #a (ontin!a prin
99+aptele sfintilor apostoli:: se in(*eie (! pre(i'area (a apostolii 99era! in toata #remea in 0iseri(a,
la!dind si 0ine(!#intind pe &!mne'e!:: (4!(a CCI3, 56. Petr! si Ioan se indreapta impre!na la
r!"a(i!nea de la Templ! spre 99(eas!l al no!alea:: (+apte III, 1. Impre!na, la la!darile din 0iseri(a,
primii (restini stind in pi(ioare sa! in "*en!n(*i (+apte IC, 7A (inta! imnele de la!da, 99star!ind in
r!"a(i!ne toti intr)!n (!"et:: (+apte I, 17.
Biseri(a &omn!l!i nostr! Iis!s $ristos este 99!na, sfanta, so0orni(eas(a si apostoli(a::. A(este
ins!siri ale Biseri(ii l!i $ristos da! posi0ilitatea (redin(iosilor ei de a (!noaste ade#ar!l de (redinta,
(a si p!tinta s!fleteas(a de a se in(*ina (! (ald!ra sfinteniei pentr! (asti"area mant!irii.
Page (97 of 449
Biseri(a (restina este !na, pentr! (a Un!l este &!mne'e!, Un!l este Intemeietor!l ei si Cap!l ei
(Coloseni I, 1?; 2feseni I, ..).6; 3, .6, iar fii (redin(iosi ai Biseri(ii s!nt 99!n tr!p si !n d!*,
(*emati fiind intr)o nade/de, !n &omn, o (redinta, !n 0ote':: (2feseni I3, 7)5. %ant!itor!l $ristos
#rea (a Biseri(a Sa sa fie si sa ramina !na, d!pa (!m Tatal si +i!l !na sint, pentr! (a l!mea sa (reada
in d!mne'eirea 4!i (Ioan C3II, .1. Unitatea Biseri(ii a fost asemanata (! (amasa ne(!s!ta a
%ant!itor!l!i $ristos pe (are ni(i pa'ni(ii (r!(ii n)a! sfisiat)o, (i a! tras sorti pentr! ea. Biseri(a
este !na, pentr! (a are !n sin"!r Tata, !n sin"!r C!#int, !n sin"!r &!* Sfant (are l!(rea'a in 2a. In
(i!da impartirii in lim0i a oamenilor (redin(iosi sa! in teritorii diferite, Biseri(a (restina este !na,
pentr! (a si Credinta ortodo-a !na este.
Biseri(a (restina este sfanta, pentr! (a Sfant este Cap!l 2i, sfant este Intemeietor!l 2i, Iis!s
$ristos. &e asemenea, sfinte sint si mi/loa(ele de mant!ire ale (redin(ios!l!i 1 Sfintele Taine. 99Unde
este Biseri(a, a(olo este si &!*!l Sfant ) sp!ne Sfant!l Irine! de 4!"d!n!m ) si !nde este &!*!l
Sfant a(olo este Biseri(a (! tot *ar!l::. A(easta, pentr! (a 99$ristos a i!0it Biseri(a si s)a dat pe
Sine pentr! 2a, (a s)o sfinteas(a, (!ratind)o (! 0aia apei prin (!#int, si (a s)a infatise'e siesi
Biseri(a sla#ita, ne#ind pata sa! intina(i!ne sa! alt(e#a de a(est fel, (i (a sa fie sfanta si fara de
pri*ana:: (2fes. 3, .5).@.
Biseri(a este sfanta prin Intemeietor!l ei, prin p!terea $ar!l!i Sfant!l!i &!* (are l!(rea'a in 2a, iar
n! prin starea de sfintenie a mem0rilor ei. Prin 0ote', (el (are intra in Biseri(a (apata o stare de
sfintenie dar in de(!rs!l #ietii, om!l isi patea'a *aina (ea (!rata a 0ote'!l!i prin pa(atele sale.
Biseri(a n! al!n"a pe (ei pa(atosi, (are ramin mad!larele sale. Biseri(a le ofera iertarea si (!ratirea
(Ioan CC, .6; Ia(o0 3, 15; I Ioan I, D, stiind (a ne"*ina poate ramine impre!na (! "ra!l pina la
se(eris (%atei CIII, 6A. Biseri(a n! este !n sfirsit, (e ea (ala!'este pe (ei (e sint 0ote'ati si
mart!rises( (redinta in $ristos, (atre Imparatia (er!rilor, (are #a (o0ori la a do!a #enire (a
Ier!salim!l (el (eres( (Apo(. CCI, .@; CCII, 15.
Biseri(a (restina este so0orni(eas(a, pentr! (a in#atat!ra 2i fara "reseala s)a form!lat de (atre
so0oarele e(!meni(e ale Sfintilor Parinti, pentr! toata l!mea din toate timp!rile, potri#it por!n(ii
%ant!itor!l!i1 99%er"ind, in#atati toate neam!rile...:: (%atei CC3III, 1D.
So0orni(itatea Biseri(ii are deasemenea inteles de 99ortodo-a:: adi(a, de mart!risire a dreptei
(redinte, a (redintei ade#arate, (are s)a #estit si se (rede pret!tindeni si de toti, in a(elasi fel. Prin
so0orni(itate, (redin(iosii (are (red si)4 mart!rises( pe $ristos, de(i fie(are mem0r! al Biseri(ii sta
in !nire (! toata Biseri(a, (! Biseri(a de pret!tindeni (are (rede si in#ata la fel, a#ind drept Cap pe
$ristos, iar a!toritatea s!prema #a'!ta fiind ierar*ia, !rmatoarea Sfintilor Apostoli si ai Parintilor
din sinoadele e(!meni(e.
Biseri(a (restina este apostoleas(a pentr! (a a fost instit!ita de %ant!itor!l (are a a#!t (a martori
pentr! (ele in#atate si fa(!te de 2l pe Sfintii Apostoli (2fes, II, .A. A(estia a! propo#ad!it
in#atat!ra 4!i, ei a! or"ani'at prima (om!nitate in 'i!a Cin(i'e(imii (a R!saliilor (ind, prin po"orirea
Sfant!l!i &!* in (*ip de lim0i de fo( si astfel a! do0indit p!terea l!(rarii de sfintire, ad!(ind /ertfa
nesin"eroasa si in#atind pe (ei (e a#eam sa (reada in $ristos, &omn!l nostr!.
S!((esi!nea a(estei l!(rari apostoli(e o are ierar*ia 0iseri(eas(a (ar*iere!, preot si dia(on.
Prel!n"irea intr!parii %ant!itor!l!i in l!me si in Biseri(a Sa pre(!m si sl!/irea &omn!l!i se fa(e prin
l!(rarea neintrer!pta a *ar!l!i d!mne'eies( in Biseri(a... In Biseri(a aflam 4e"ea sfanta si $ar!l, in
2a aflam ade#ar!l (are da #iata. In 2a aflam in permanenta pe $ristos. In Biseri(a ne formam
(onstiinta morala pentr! sa#irsirea 0inel!i pentr! mant!irea noastra, (a(i, (!m sp!ne Sf. Ciprian al
Carta"inei 99(ine n! are Biseri(a drept mama, n! are pe &!mne'e! drept Tata::.
Page (98 of 449
Biseri(a este propo#ad!itorea pa(ii, a dreptatii, a infratirii intre oameni si a mant!irii lor, prin $ar!l
l!i &!mne'e!, (redinta si fapte 0!ne. A(estia se !nes( (! &!mne'e! spre a se fa(e #redni(i
Imparatiei Cer!rilor.
Prin sl!/0ele reli"ioase ale Biseri(ii 99pa(atosii se indrepta, dreptii se desa#irses( tot ai m!lt,
de'nada/d!itii se ridi(a, tr!fasii se smeres(, !rile si (ert!rile se stin"; s!0 d!l(ea ra'a a (r!(ii se
asterne pa(ea si infloreste feri(irea:: (In#atat!ra de (redinta ortodo-a, ed. 1D5., p. 76A.
Biseri(a ne in#ata sa 99ne r!"am pentr! pa(ea de s!s::, 99pentr! pa(ea a toata l!mea::, 99pentr! !nirea
t!t!ror::, 99pentr! tot s!flet!l (restines( (el ne(a/it si intristat:: (are are tre0!inta de mila si
a/!tor!l l!i &!mne'e!; pentr! apararea Tarii noastre si a (elor (e #iet!ies( intr)insa, pentr! pa(ea si
0!na ase'are a intre"ii l!mi...:. &!pa (!m Biseri(a n! poate e-ista fara $ristos, tot asa n! se poate
desfas!ra #iata Biseri(ii pina la a do!a #enire a &omn!l!i, fara ierer*ia 0iseri(eas(, deoare(e a(esta,
(a !rmataore a apostolilor isi are in(ep!t!l in ale"erea si trimiterea %ant!itor!l!i (%atei C, 1; 4!(a C,
1, (a(i, 99nimeni sin"!r n!)si ia sie)si (instea a(easta, (i n!mai (el (*emat de &!mne'e!, (a si Aaron::
(2#rei 3, 7.

$emeiuri din Sfanta Scriptura despre Sfanta Biserica
1. Biseri(a, instit!tie di#ino)!mana;
99Biseri(a &!mne'e!l!i (el!i #i! este stalp si temelie a ade#ar!l!i:: (I Tim. III9 15.
99Bar0at!l este (ap femeii, pre(!m si $ristos este (ap!l Biseri(ii ) tr!p!l Sa! ) al (arei %ant!itor 2l
este:: (2fes. 3, .6.
.. Biseri(a, ierar*ia 0iseri(eas(a;
99$irotonind!)le preoti in fie(are 0iseri(a, r!"ind!)se (! postiri, I)a! in(redintat pe ei &omn!l!i in
(are (re'!sera:: (+apte CI3, .6.
99&rept a(eea, l!ati aminte la #oi si de toata t!rma intr! (are &!*!l #a p!s pe #oi epis(opi (a sa
pastoriti Biseri(a &omn!l!i, pe (are a (asti"at)o (! ins!si san"ele Sa!:: (+apte CC, .?
6. Biseri(a, lo(as de in(*inare;
99... iara (elor (e #inda! por!m0ei le)a 'is1 l!ati a(estea de ai(i si n! fa(eti (asa Tatal!i %e!, (asa de
ne"!storie:: (Ioan II, 16.
99...Si !n an intre" s)a! ad!nat ei in 0iseri(a si a! in#atat dest!l popor, iar !(eni(ii din Antio*ia pentr!
intiia oara s)a! n!mit (restini:: (+apte CI, .6.
99Cit s!nt de dorite lo(as!rile Tale, &oamne ai p!terilor:: (Psalm ?6, 1.
99A! doara n! a#eti (asa pentr! a min(a si a 0ea, (i neso(otiti Biseri(a l!i &!mne'e!F:: (I Cor. CI,
...
99Iar (ind m)am intors in Ier!salim si ma r!"am in Biseri(a, am (a'!t in !imire:: (+apte CCII, 1@.
atoriile crestinului fata de biserica
1. Sa (re'i in ade#ar!l de (redinta propo#ad!it de Biseri(a, pastrind ade#ar!l ortodo- in s!flet (!
sfintenie si traind #iata prin fa(ere de 0ine, in s(op!l mant!irii intr! Iis!s $ristos.
.. Sa mart!risesti (redinta (restina aparand)o (! tot (!ra/!l de rata(iri ereti(e.
6. Sa implinesti por!n(ile Sfintei noastre Biseri(i ortodo-e.
7. Sa te s!p!i si sa as(!lti de (ond!(atorii Biseri(ii, respe(tind dis(iplina 0iseri(eas(a.
Page (99 of 449
5. Sa a/!ti la promo#area #ietii 0iseri(esti prin fapte #redni(e de a la!da si stire (restineas(a, fara
sa te mindresti (! (ontri0!tia ta spirit!ala sa! materiala.
'devarul doar in $raditia bisericii
Ca intr)!n 0o"at te'a!r apostolii a! rand!it in Biseri(a plinatatea desa#irsita a ade#ar!l!i1 (ine
doreste sa)l soar0a n! are de(it sa se adape din el (a din 0a!t!ra #ietii. Prin Biseri(a intram in #iata;
in afara de ea s!nt (ele pieritoare. Tre0!ie asadar sa o(olim pe (ei pierd!ti si sa im0ratisam Biseri(a
(! o dra"oste ar'atoare si sa ne impartasim din traditia ade#ar!l!i. &a(a o mi(a neintele"ere da
nastere la (earta sa ne indreptam spre Biseri(a (ea #e(*e, a(eea in (are a! trait apostolii, si sa ne
intemeiem pe ade#ar!l lor in lam!rirea nelam!ririlor noastre.
I"I408 D0 -8+D8482, Adv. Haer., III, 3.
!arul lucreaza numai in biserica
Credinta pe (are o tinem si prin (are &!*!l improspatea'a nein(etat Biseri(a, a(easta (redinta este
dar!l l!i &!mne'e! in(redintat Biseri(ii (a !n prin(ipi! de #iata pentr! toate mad!larele ei. Prin
(redinta ne aflam in impartasire (! $ristos prin &!*!l Sfant (are este (*e'asia nestri(a(i!nii,
spri/in!l (redintei noastre, s(ara prin (are !r(am la &!mne'!. In Biseri(a a rand!it &!mne'e!, d!pa
(!m ne in#ata S(ript!ra, pe apostoli, pe profeti si pe das(ali; in Bsieri(a se desa#irseste l!(rarea
Sfant!l!i &!* de la (are sint indepartati toti a(eia (are n! (red in Biseri(a si se lipses( astfel ei
insisi de #iata, prin "reselile in#atat!rii si prin p!rtare. Unde este Biseri(a, a(olo este &!*!l l!i
&!mne'e! si a(olo !nde este &!*!l l!i &!mne'e!, a(olo este Biseri(a si (! ea tot *ar!l iar &!*!l este
ade#ar!l. A(eia (e n! se impartases( la #iata &!*!l!i din Biseri(a n! se adapa la i'#or!l (el prea (!rat
al l!i $ristos, (i isi (onstr!ies( ei insisi fantini sarate si "ropi mo(irloase de !nde se adapa (! apa
stri(ata, i'#orita din ne(!ratenie, intr!(it ref!'a sa fie in#atati de Biseri(a si l!minati de &!*!l.
I"I408 D0 -8+D8482. Adv. Haer., III, 24.
=4a!'# in A!ia 2i'a !pre (35, Irine# - #'eni'#l Sf. Poli'arp al Smireniei, a:#nge epi!'op la -#gd#n#m =->on? in +alia !i !e remar'a a
fi #n orodo/ inran!igen?.

5NI$'$%' BIS%RICII IN +R%'NI' '+OS$O#I#OR
In #reme (e se afla in mi/lo(!l oamenilor pe pamant, &omn!l a in#atat m!ltimiile si pe !(eni(ii Sai
despre Sine, despre d!mne'eirea Sa, despre menirea primita de la Tatal si despre indatoririle (e
re#in (elor (e (red in 2l. &in mi/lo(!l !(eni(ilor a ales pe a(eia pe (are si I)a apropiat (el mai m!lt
pentr! a)I trimite sa #esteas(a neam!rilor. Un!l dintre ei lepadind!)se de la n!mar!l lor, +i!l l!i
&!mne'e! a por!n(it (elor !nspre'e(e (ind ) s)a intors la Tatal d!pa In#iere, sa mear"a si sa in#ete
toate neam!rile, 0ote'ind!)le in n!mele Tatal!i si al +i!l!i si al Sfant!l!i &!*.
&e indata, apostolii ) al (aror n!me inseamna 99trimis:: ) a! ales la sorti pe %atia (a al doispre'e(elea,
in lo(!l l!i I!da, potri#it profetiei l!i &a#id (Ps. 1A@, ?. &e indata primira odata (! p!terea &!*!l!i
Sfant fa"ad!it lor de &omn!l, si dar!l fa(erii de min!ni si al "rairii in lim0i. At!n(i mart!risira
(redinta in Iis!s $ristos mai intii in I!deea !nde intemeiara Biseri(i. &e ai(i, apostolii a! ple(at de)a
l!n"!l l!mii pentr! a raspindi intre neam!ri a(eiasi in#atat!ra si a(eiasi (redinta. Astfel, intemeiara in
(etati Biseri(i de la (are alte Biseri(i isi tra" se#a (redintei primind samanta in#atat!rii1 pe mas!ra
(e se intemeia'a. &e a(eia, fii(e fiind Biseri(ilor mame, ramin Biseri(i apostoli(e pentr! (a isi tra"
se#a din predi(a apostolilor.
Page 2)) of 449
In (*ip ne(esar, ori(e l!(r! isi are !n in(ep!t, o o0irsie. Tot asa si Biseri(ile al (aror n!mar este
asta'i atit de mare, forme'a prin ori"ina lor, o sin"!ra Biseri(a. Biseri(a intemeiata de &omn!l prin
sfintii apostoli. Biseri(a isi tra"e astfel in(ep!t!l din predi(a apostolilor, este Biseri(a apostoli(a.
Biseri(ile sint apostoli(e (a(i i'#oras( din predi(a apostolilor; sint nas(!te din Biseri(a de la
Ier!salim. Unitatea lor se des(opera in pa(ea (e le)o da impartasirea din a(elasi potir, n!mele de
frate si le"at!ra dra"ostei. A(est fel de a trai este rind!it de traditia (ea !na (are i'#oraste din
a(eiasi des(operire apostoli(a.
Care a fost propo#ad!irea apostolilorF Ce des(operire le)a fa(!t ins!si $ristosF Rasp!ns!l (red (a
tre0!ie sa)l (a!tam in insasi a(este Biseri(i intemeiate de apostoli prin predi(a #or0ita si prin s(ris.
&e a(eea toata in#atat!ra (are i'#oraste de la a(este Biseri(i apostoli(e ) mai(i si i'#oare ale
(redintei ) este ade#ar!l pentr! (a in#atat!ra (!prinde tot (eea (e Biseri(a a primit de la apostoli,
apostolii de la $ristos, $ristos de la &!mne'e!.
50"58-IA4, De prescriptione haereticorum, 20-2.
Pr. I. Con!anine!'#,
$Indr#maor pa!oral$, Ar1iepi!'opia &#'#re!ilor, (98(, pag. 59-63.
Page 2)( of 449
CINSTIREA S"INTILOR
&omn!l $ristos s)a intr!pat, ne)a in#atat si s)a /ertfit pentr! noi, spre a ne i'0a#i de pa(at. Insa,
pentr! (a mant!irea noastra sa fie asi"!rata si d!pa ple(area Sa dintre noi, prin Inaltarea la (er, 2l a
infiintat Biseri(a Sa (%atei C3I, 1?; +apte CC, .? spre a ne distri0!i prin ea *ar!l mant!itor. &in
Biseri(a fa( parte toti (ei (are (red si se 0otea'a in 2l si)l !rme'a dreapta (redinta.
%ant!itor!l (ontin!a sa (ond!(a Biseri(a in (*ip ne#a'!t, pentr! (e 2l este (ap!l ei (2feseni I, ..).6;
Coloseni I, 1?, iar (restinii mad!larele tr!p!l!i 4!i. A(estia sta! intr)o strinsa le"at!ra (! %intitor!l,
(it si intre ei. Ca(i toti (restinii (are forme'a Biseri(a sta! intr)o strinsa le"at!ra n! n!mai intre ei,
(ei #ii, (i si (! (ei morti. Toti forme'a o (om!ni!ne #ie (a !n or"anism (Romani CI3, ?)D si toti se
a/!ta intre ei. C*iar (ei #ii (0iseri(a l!ptatoare (om!ni(a si se a/!ta (! (ei morti (0iseri(a
tri!mfatoare prin r!"a(i!ne. Cei #ii se roa"a pentr! iertarea pa(atelor (elor morti, iar (ei morti, (ei
0ine pla(!ti l!i &!mne'e! ) sfintii )se roa"a, mi/lo(es( la %ant!itor!l pentr! (ei #ii.
&in a(easta strinsa (om!ni!ne intre 0iseri(a l!ptatoare si (ea tri!mfatoare si intre (ap!l ei
(%ant!itor!l $ristos a#em (instirea sfintilor.
Sfintii sint a(ei oameni alesi si 0inepla(!ti l!i &!mne'e! pentr! (a s)a! (onsa(rat intr! tot!l sl!/irii
4!i. 4a in(ep!t, in No!l Testament, toti (ei 0ote'ati in $ristos, toti (restinii era! n!mit sfinti. %ai
tir'i!, den!mirea de sfint s)a restrins n!mai la martiri intii, apoi a tre(!t la apostoli, prooro(i, (!#iosi,
mari in#atatori. Tot!si !n n!mar restrins (e a! d!s o #iata #irt!oasa si de desa#irsire aproape de
m!(eni(ie era! so(otiti sfinti.
&in moti#ele aratate, (restinii ii (instes( pe sfinti si le inalta r!"a(i!ni. Insa, in(*inarea, r!"a(i!nea,
are do!a forme1 a in(*inarea sa! r!"a(i!nea (atre &!mne'e!1 99&omn!l!i &!mne'e!l!i ta! sa te
in(*ini:: (%atei I3, 1A; este o in(*inare desa#irsita, a0sol!ta (latrie si 0 in(*inarea sa! (instirea
sfintilor este o in(*inare relati#a pe (are o adresam sfintilor n!mita d!lie, pentr! (a ei sint fiinte
mar"inite (a si noi. Eest!l este a(elasi1 (ind ne in(*inam l!i &!mne'e! si (ind ne r!"am sfintilor, dar
sentiment!l interior este alt!l.
Si %ant!itor!l $ristos a fa(!t deose0ire intre in(*inarea la &!mne'e! (Ioan I3, .1 si in(*inarea
mar"inita ) (are I s)a ad!s imparat!l!i de (atre datorni(!l (ar!ia I se iertase datoria (%atei C3III,
.6.
In Biseri(a, noi (instim pe sfinti pentr! (a a(estia a! (ola0orat (! &!mne'e! prin *ar!l 4!i si s)a!
in#redni(it de o #iata #irt!oasa.
Cinstind pe sfinti, (instim indire(t pe &!mne'e!1 99Cine #a primeste pe #oi, pe %ine %a primeste si
(ine %a primeste pe %ine, primeste pe Cel Care %)a trimis pe %ine:: (%atei C, 7A. Sfintii sint n!miti
prieteni ai l!i &!mne'e! 993oi s!nteti prietenii %ei, da(a fa(eti (eea (e #a por!n(es(:: (Ioan C3, 17;
Ia(o# II, .6, si (asni(ii 4!i1 99&e(i dar n! mai s!nteti straini si lo(!itori #remelni(i, (i sinteti
impre!na (! sfintii si (asni(i ai l!i &!mne'e!:: (2feseni II, 1D; sint n!miti /!de(atori ai l!mii1 99Oare
n! stiti (a sfintii #or /!de(a l!meaF:: (I Corinteni 3I, .; si in alt lo(1 99Ade#arat 'i( #o!a (a #oi (ei
(are %i)ati !rmat %ie, la nasterea din no! a l!mii (ind +i!l Om!l!i #a sedea pe tron!l sla#ei Sale, #eti
sedea si #oi pe do!aspre'e(e tron!ri, /!de(ind (ele do!aspre'e(e seminitii ale l!i Israel:: (%atei CIC,
.?.
Page 2)2 of 449
In al doilea rind, (instim pe sfinti si)I in#o(am in r!"a(i!nile noastre spre a r!"a pe &omn!l $ristos
pentr! pa(atele si ne(a'!rile noastre. O fa(em a(easta pentr! (a ei in(a in #iata fiind s)a! r!"at
pentr! semenii lor. Astfel, Sfint!l Pa#el, in m!lte din epistolele sale mart!riseste (a se roa"a pentr!
(restinii din (om!nitatile infiintate de el1 99Ca(i totdea!na, sp!nea el, in toate r!"a(i!nile mele, ma
ro" pentr! #oi toti (! 0!(!rie:: (+ilipeni I, 7; I Tesaloni(eni I, .)6; II Tesaloni(eni I, 11; II
Tesaloni(eni I, 11; II Timotei I, 6.
Sfintii pot sa rasp!nda r!"a(i!nilor noastre, (a(i in(a din a(easta #iata stia! "ind!rile si ne#oile
oamenilor si fa(ea! min!ni pentr! a)I a/!ta. Sfint!l Petr! si Pa#el a! sa#irsit astfel de min!ni, in#iind
(*iar pe !nii morti. Sfint!l Petr! a pedepsit pe Anania si Safira, pentr! "ind!ri min(inoase (+apte 3,
.)11, a in#iat pe Ta#ita (+apte IC, 7A. Iar Sfint!l Pa#el a in#iat pe 2!ti*ie (+apte CC, D)11.
Sfintii, d!pa moarte d!( o #iata (onstienta si (*iar de a(olo (!nos( ne#oile si ne(a'!rile noastre.
A#raam, din pilda 0o"at!l!i nemilosti# si a sara(!l!i 4a'ar, stia (a fratii 0o"at!l!i a#ea! datoria sa
as(!lte pe %oise si pe prooro(i si (a n! se #or s(*im0a (*iar la in#ierea !n!i mort1 99&a(a n! as(!lta
de %oise si de prooro(i, n! #or (rede ni(i da(a ar in#ia (ine#a din morti:: (4!(a C3I, 61.
3iata sfintilor, d!pa moarte este asemanatoare (! (ea a in"erilor (4!(a CC, 66, (a si dra"ostea lor
pentr! semeni1 998i( #o!a, asa se fa(e 0!(!rie in"erilor l!i &!mne'e! pentr! !n pa(atos (are se
po(aieste:: (4!(a C3, 1A.
&e asemenea, ei a! posi0ilitatea de a mi/lo(i pentr! noi la &!mne'e! pentr! mant!irea noastra, iar
Parintele (eres( primeste r!"a(i!nile lor. 99Si (and a l!at (artea, (ele patr! fiinte si (ei do!a'e(i si
patr! de 0atrini a! (a'!t inaintatea miel!l!i, a#and fie(are ala!ta si (!pe de a!r, pline (! tamiie, (are
sint r!"a(i!nile sfintilor:: (Apo(alipsa 3, ?; 3III, 6)7 99#a r!"ati !n!l pentr! alt!l, (a sa #a #inde(ati,
(a m!lt poate r!"a(i!nea star!itoare a drept!l!i::(Ia(o# 3, 16.
Sfint!l Petr! a fa"ad!it (restinilor (a d!pa ple(area sa dintre ei se #a r!"a pentr! ei1 99+iind(a sti!
(a de"ra0a #oi lepada (ort!l a(esta... dar ma #oi ne#oi (a sa p!teti in ori(e timp, d!pa ple(area mea, sa
tineti minte a(este l!(r!ri:: (II Petr! I, 17)15.
&e altfel si in 3e(*i!l Testament sint (a'!ri !nde (ei drepti inter#in la &!mne'e!, r!"ind!)se pentr!
ne(a'!rile semenilor lor. Astfel A#raam se roa"a la &!mne'e! si #inde(a pe A0imele( si sotia l!i si
roa0ele l!i (+a(ere CC, 1@)1?. &e asemenea si dreptii si profetii adormiti ai 3e(*i!l!i Testament se
roa"a pentr! semeni. 2ste (a'!l ar*iere!l!i Onia si profet!l!i Ieremia (are se roa"a pentr! popor!l
l!i Israel si sfinta lor (etate, Ier!salim (II %a(a0ei C3, 17)15.
Sfintii sint (institi si pentr! fapt!l (a ei ser#es( (a e-emple de #iata (restinilor de totdea!na1
99Ad!(eti)#a aminte de mai)marii #ostri, (are #)a! "rait #o!a (!#int!l l!i &!mne'e!; pri#iti (! l!are
aminte (!m si)a! in(*eiat #iata si le !rmati (redinta:: (2#rei CIII, @.
Pentr! toate moti#ele aratate, Biseri(a (insteste pe sfinti. &e altfel, ei a! fost (institi atit in 3e(*i!l
Testament, (it si in No!l Testament. Astfel, Ios!a s)a prosternat in fata in"er!l!i &omn!l!i (Ios!a 3,
17)15; Ilie si 2lisei a! fost #enerati (III Re"i C3III, @; I3 Re"i I3, 6@. &e asemenea, Sfint!l Pa#el
a fost (instit de temni(er!l din +ilipi (+apte C3I, .D. &e(i si in 3e(*i!l si in No!l Testament a#em
(a'!ri (on(rete de (instire a sfintilor, desi a0ia in No!l Testament a#em (a'!ri de ade#arati sfinti,
iar %ant!itor!l $ristos ne arata (a ei tre0!ie (institi (%atei C, 7A.
Biseri(a, pre(!m s)a amintit, dintr! in(ep!t!rile ei a (instit pe sfinti si I)a in#o(at in r!"a(i!nile ei, I)
a sar0atorit si pomenit prin la!de si (intari prosla#ind!)le #irt!tiile si dind!)I de e-empl! spre !rmare
Page 2)3 of 449
(restinilor. Toti Sfintii Parinti, in(epind (! Sfint!l I!stin %artir!l si Atena"ora, Sfint!l 3asile (el
%are si Ioan E!ra de A!r, Sfint!l Am0ro'ie si Sfint!l Ioan &amas(*in impre!na (! toata traditia
0iseri(eas(a arata temeini(ia (instirii sfintilor. 2a a fost (onfirmata si de sinoadele1 al saptelea
e(!meni( (@?@ (a si de sinoadele Biseri(ii ortodo-e de la Iasi (167. si de la Ier!salim (16@..
Tot!si, sint !nii (restini (are n! sint de a(ord (! (instirea sa! (!lt!l sfintilor. 2i afirma (a inaltind
r!"a(i!ni (atre sfinti, (al(am por!n(a I)a din &e(alo", (are sp!ne1 99Sa n! ai alti d!mne'ei afara de
%ine:: (Iesire CC, 6; %atei I3, 1A.
Insa, am amintit, Biseri(a si (restinii l!minati fa( deose0ire intre in(*inarea la &!mne'e!, n!mita
latrie, in(*inare a0sol!ta si (instirea sfintilor, in(*inare relati#a, (a !nor fiinte omenesti, (a niste
(reat!ri ale l!i &!mne'e! si alesi ai Sai. 2i so(otes( pe sin"!r!l &!mne'e! (a Parinte si Tata al
t!t!ror, iar pe sfinti (a prieteni ai 4!i, (instind!)I (a atare si s(otind (a inaltind r!"a(i!ne (atre ei,
(instes( pe &!mne'e!. Nimeni dintre (restini n! (onf!nda pe sfinti sa! in"eri (! &!mne'e!, asa (!m
era! so(otiti idolii.
Se mai sp!ne tot de a(ei (restini, 'elosi pentr! adorarea sin"!r!l!i &!mne'e!, (a r!"a(i!nile noastre
adresate sfintilor pentr! mi/lo(ire (atre &!mne'e! sint inefi(iente, n! pot sa ai0a re'!ltat, pentr! (a
sint "resit adresate. Sfintii n! a! p!terea de a mi/lo(i pentr! aomeni la &!mne'e!, (a(i a(est rol ii
are sin"!r &omn!l $ristos. Astfel, S(ript!ra sp!ne1 99Ca(i !n!l este &!mne'e!, !n!l este si
%i/lo(itor!l intre &!mne'e! si oameni1 Om!l $ristos Iis!s:: (I Timotei II, 5; Ioan II, 1; sa! Romani
3III, 671 99Cine este Cel (are osindesteF $ristos, Cel (are a m!rit si mai ales Cel (are a in#iat, (are
este de)a drepta l!i &!mne'e!, (are se si roa"a pentr! noiM::.
Rasp!ns!l la a(easta intimpinare il "asim tot in Sfinta S(ript!ra e-a(t la a(elasi (apitol din a(eeasi
epistola a Sfint!l!i Pa#e, I Timotei1 993a indemn, de(i, ianinte de toate, sa fa(eti (ereri, r!"a(i!ni,
mi/lo(iri pentr! toti oamenii:: (I Timotei II, 1. A(este (!#inte sint adresate (restinilor. &e(i si ei pot
fa(e r!"a(i!ni, (are sint mi/lo(iri (atre &!mne'e!.
%i/lo(irea este de do!a fel!ri1 mi/lo(irea (atre &!mne'e! ad!sa %ant!itor!l (are prin /ertfa Sa ne)a
impa(at (! &!mne'e!, n!mita mant!ire o0ie(ti#a, ad!sa pentr! toti oamenii; si ins!sirea meritelor
mant!itoare de (atre fie(are indi#id in parte, prin (redinta, e#la#ie si fapte 0!ne, n!mita mant!ire
s!0ie(ti#a. 2a se ins!seste prin 0ote' si efort personal %ant!irea o0ie(ti#a a efe(t!at)o n!mai
%ant!itor!l; in mant!irea s!0ie(ti#a noi (erem a/!tor sfintilor sa ne a/!te prin r!"a(i!nile lor (atre
&!mne'e!. &espre a(easta ne sp!ne si Sfint!l Ia(o#1 99R!"ati)#a !n!l pentr! alt!l, (a sa #a #inde(ati,
(a m!lt poate r!"a(i!nea star!itoare a drept!l!i:: (Ia(o# 3, 16. Apostolii se r!"a! si mi/lo(ea!
totde!na pentr! (redin(iosi1 99Pentr! a(easta ne r!"am p!r!rea pentr! #oi...:: (II Tisaloni(eni 1, 11;
+ilipeni I, 6)7; +apte 3II, 5D)6A. C*iar si in 3e(*i!l Testament se mi/lo(ea pentr! semeni de (atre
(ei drepti1 A#raam s)a r!"at pentr! A0imele(* (+a(ere CC, 1@. %oise pentr! popor (Iesire CCCCII,
11.
&e(i, pentr! mant!irea s!0ie(ti#a pentr! a/!tor in desa#irsirea noastra personala si a semenilor
nostri, (erem mi/lo(irea sfintilor.
Tot despre a(easta mi/lo(ire a sfintilor (atre &!mne'e! se mai ada!"a (a sfintii n! fa( mi/lo(iri (atre
Parintele (eres(, (a(i n! #or. &o#ada a#em pe A#raam, din pilda 0o"at!l!i nemilosti# si a sara(!l!i
4a'ar (4!(a C3I, .5)61, (are a ref!'at sa a/!te pe 0o"at si sa)l mil!ias(a pe el, iar da(a n! sa)l
trimita pe sara(!l 4a'ar la fratii l!i pentr! a se indrepta, amintind!)le (*in!rile 0o"at!l!i.
Page 2)4 of 449
Tre0!ie insa sa amintim (a sfintii n! pot totdea!na sa inter#ina la &!mne'e! pentr! toate pa(atele
noastre. 2-ista pa(ate "rele, pa(ate de moarte pentr! (are sfintii n! pot mi/lo(i la &!mne'e!. 99&a(a
#ede (ine#a pe fratele sa! pa(at!ind ) pa(at n! de moarte ) sa se roa"e si &!mne'e! #a da #iata a(el!i
frate::. 2ste 99pa(at de moarte::, n! 'i( sa se roa"e pentr! asa pa(at:: (I Ioan 3, 16. A(este pa(ate
de moarte sint mari nele"i!iri sa! impietriri de inimi. Si %ant!itor!l a sp!s in a(easta pri#inta1 99&e
a(eea, #a 'i( #o!a1 ori(e *!la se #a ierta oamenilor, dar *!la impotri#a &!*!l!i Sfint n! se #a ierta ...
ni(i in #ea(!l a(esta, ni(i in (el (e #a sa fie:: (%atei CII, 61)6.. Bo"at!l nemilosti# sa#irseste
desi"!r, !n!l din a(este pa(ate "ra#e, din (are (a!'a A#raam n! a p!t!t inter#eni la &!mne'e! pentr!
el. Noi n! p!tem sti, n! p!tem des(ifra (e fel de pa(ate a! sa#irsit semenii nostri. &e a(eea, datori
sintem sa inter#enim la sfinti totdea!na pentr! aproapele nostr!, !rmind (a ei sa inter#ina la
&!mne'e! sa! sa n! inter#ina, d!pa (a'.
In (ontin!are, ni se mai imp!ta de an!miti (restini, (a noi pa(at!im (erind mi/lo(irea sfintilor la
&!mne'e!, ei fiind oameni (a si noi. A(esta o afirma Profet!l Ieremia1 99Asa 'i(e &omn!l1 Blestemat
sa fie om!l (are se in(rede in om si isi fa(e spri/in din tr!p omenes( si a (ar!i inima se departea'a de
&!mne'e!:: (Ieremia C3II, 5. Sa!, pre(!m sp!ne Psalmist!l1 99N! #a in(redeti in (ei p!terni(i, in fiii
oamenilor, in (are n! este i'0a#ire:: (Ps. CC43, 6; CC3II, ?)D.
In a(este afirmatii ale Profet!l!i Ieremia si ale Psalmist!l!i este (lar (a se #or0este despre a(ei (are
!itind pe &!mne'e! isi p!n toata nade/dea n!mai in domnii si tapinitorii pamintesti. Insa, (restinii
(are (*eama in a/!tor pe sfinti n! !ita de &!mne'e!. Ca(i noi r!"am pe sfinti sa inter#ina la
&!mne'e!. Noi sp!nem, de e-empl!1 99Sfinte, Ni(olae, roa"a)te l!i &!mne'e! pentr! noi::. &e(i, in
!ltima instanta, r!"am tot pe &!mne'e!, dar prin sfinti.
Prin in(*inarea (atre sfinti, ni se mai imp!ta, (a noi mi(soram si in/osim pe &!mne'e!. Ca(i 2l a sp!s
prin prooro(1 992! sint &omn!l si a(esta este n!mele %e!. N! #oi da niman!i sla#a %ea si ni(i
(*ip!rilor (ioplite (instirea %ea:: (Isaia C4II, ?.
&ar se #ede din (itat!l profet!l!i Isaia (a ai(i este #or0a despre inter'i(erea in(*iarii la idoli. &espre
sfintii Sai, &!mne'e! sp!ne (a sla#a Sa, 2l o da lor1 99Si sla#a pe (are T! %i)ai dat)o le)am dat)o lor::
(Ioan C3II, ... Prin r!"a(i!ni (atre sfinti n! mi(soram sal#a l!i &!mne'e!, (i o preamarim.
Se mai afirma (a este imposi0il de a sti pina la /!de(ata "enerala, (ine este sfint si merita o atare
(instire dinte m!ritori si de(i n! I se poate niman!i adresa (ereri si r!"a(i!ni. &ar si a(easta
moti#are este falsa. &omn!l $ristos, fiind pe pamint a promis Apostolilor Sai (a se #or 0!(!ra de o
(inste deose0ita. Cind +i!l Om!l!i #a sedea pe tron!l sla#ei Sale #eti sedea si #oi pe do!aspre'e(e
tron!ri, /!de(ind pe (ele do!aspre'e(e semintii ale l!i Israel:: (%atei CIC, .6. &e(i, #or fi presla#iti,
(eea (e ne indreptateste si pe noi sa)I (instim (a sfinti. Sfint!l Apostol Pa#el ne aminteste (ine #a fi
(instit dintre #iet!itorii 3e(*i!l!i Testament, adi(a a(ei drepti (are1 a! ast!pat "!rile leilor, a! stins
p!terea fo(!l!i, s)a! fa(!t p!terni(i in ra'0oaie, a! in#iat mortii, a! fost !(isi (! pietre (et(. (2#rei
CI, 66)65, e#ident prin (redinta in &!mne'e! si pentr! a(easta (redinta.
Tot pentr! a(elasi moti# si d!pa a(eleasi (riterii sint (institi si re(r!tati sfintii in No!l Testament.
Adi(a pentr! min!nile sa#irsite in #iata, pentr! #iata #irt!oasa, pentr! (redinta sa! martiri! pentr!
(redinta toate a! fost so(otite de Biser(a de at!n(i si de mai tir'i! drept (riterii de (anoni'are a
sfintilor. In a(est sens Biseri(a (e este (ala!'ita de &!*!l Sfint, a fost totdea!na foarte #i"ilenta si
este as(!ltata de (redin(iosi pentr! ale"erea sa /!sta. Asadar, se poate sti (ine poate fi so(otit sfint
si de(i poate primi a(easta (instire si la!da.
Page 2)5 of 449
In sfirsit, se mai sp!ne (a in "eneral, (instirea sfintilor si a in"erilor (onstit!ie o "reseala, (a(i in
diferite lo(!ri din Sf. S(ript!ra sa arata (a ei insisi a! oprit pe oameni sa fa(a a(easta. Astfel Sfint!l
Petr! a oprit pe Corneli! s!tas!l sa I se in(*ine1 99Si (ind a fost sa intre Petr!, Corneli!, intimpinind!)
I I s)a in(*inat, (a'ind la pi(ioarele l!i. Iar Petr! l)a ridi(at, 'i(ind!)I1 99S(oala)te, si e! s!nt om::
(+apte C, .6. Sfint!l Pa#el a oprit pe lo(!itorii din 4istra sa)I ad!(a /ertfa (+apte CI3, 16)15, iar in
Apo(alipsa in"er!l (are I)a fa(!t des(operirea Sfint!l!i Ioan, n! I)a dat #oie sa I se in(*ine1 99Si am
(a'!t inaintea pi(ioarelor l!i, (a sa ma in(*in l!i. Iar el mi)a 'is1 3e'i sa n! fa(i a(eastaM Sint
impre!na)sl!/itor (! tine si (! fratii tati, (are a! mart!ria l!i Iis!s. 4!i &!mne'e! in(*ina)te, (a(i
mart!ria l!i Iis!s este &!*!l prooro(iei:: (Apo(alipsa CIC, 1A; CCII, ?)D.
Insa, Sfint!l Petr! si Sfint!l Pa#el a! respins in(*inarea oamenilor sa! sa li se ad!(a /ertfa, pentr! (a
atit Corneli!, (it si lo(!itorii din 4istra ii so(otea! 'ei. Conte-t!l in le"at!ra (! Sfint!l Pa#el este
(lar1 99...'eii, asemanind!)se oamenilor, s)a! (o0orit la noi. Si n!mea! pe 3arna, 8e!s, iar pe Pa#el,
$ermes...:: (+apte CI3, 11)1..
In (itatele din Apo(alipsa in"er!l respin"e in(*inarea Sfint!l!i Ioan, (a(i a(esta fiind in d!*, in e-ta',
a#ind #i'i!ne era e"al (! in"er!l. %ai m!lt, &!mne'e! fiind de fata, in"er!l ref!'a in(*inarea Sfint!l!i
Ioan, (are tre0!ia sa)si indrepte toata atentia spre &!men'e! si n! spre in"er, (are era sl!/itor!l l!i
&!mne'e!.
&e a(eea, (instirea sfintilor pra(ti(ata de Biseri(a Ortodo-a dintr! in(ep!t, 0a'ata pe Sfinta
S(ript!ra si traditia 0iseri(eas(a ) (are n)a fost amintita ai(i, din moti#e de metoda ) este
indreptatita.
Pr. Prof. C. Ioan,
$Indr#maor pa!oral$, Ar1iepi!'opia &#'#re!ilor, (98(, pag. 69-73.

BIB#IO&R'(I% S%#%C$IV'
1. Prof. Teodor Popes(!, &o(trina Biseri(ii Ortodo-e despre (!lt!l sfintilor, 99St!dii teolo"i(e::, nr.
5)6, mai ) i!nie, 1D51.
.. Pr. E*. Iorda(*es(!, Sfintii, (a o0ie(t al (!lt!l!i (restin)ortodo-, in 99St!dii teolo"i(e::, nr. D)1A,
1D5?.
6. Pr. Al. N. Constantines(!, &espre adorarea l!i &!mne'e!, #enerarea si in#o(are in"erilor si
sfintilor, in 99Elas!l Biseri(i:, nr. D)1A, 1D@7.
7. Pr. Al. N. Constantines(!, In#atat!ra Biseri(ii ortodo-e despre sfinti, in 99Elas!l Biseri(ii::, nr. 7)5,
1D57.
5. Pr. &. Bel!, Cinstirea sfintilor, in 99%itropolia %oldo#ei::, nr. 1)., 1D@A.
6. Pr. 3i(tor %oise, C!lt!l sfintilor, in 99%itropolia %oldo#ei::, nr. @)?, 1D@7.
Page 2)6 of 449
PREA CINSTIREA MAICII DOMNULUI
%ai(a &omn!l!i o(!pa !n lo( (! tot!l aparte in pietatea
(redin(iosilor ortodo(si romani. Adeseori, (a o s(!rta in#o(are,
dar si (a o s(!rta forma de prea (instire a %ai(ii &omn!l!i, se
a!d rostind!)se (!#intele1 99&oamne, %ai(a &omn!l!iM:: sa!1
99&!mne'e! si %ai(!ta &omn!l!iM::, am0ele e-presii fiind insotite
indo0ste si de semn!l sfintei Cr!(i. Si intr)!n (a' si in (elalalt se
o0ser#a o aso(iere do(trinara (ore(ta a apelati#!l!i 99&oamne::,
referitor la &omn!l nostr! Iis!s $ristos, si Sfanta Sa %ai(a, ori
intre n!mele l!i &!mne'e! (a Sfanta Treime si %ai(a &omn!l!i
(! forma dimin!ti#!l!i 0ine(!nos(!t, 99%ai(!ta::. Anali'a atenta
a a(estor do!a mod!ri de in#o(are a %ai(ii &omn!l!i arata o
p!terni(a manifestare afe(ti#a a (redin(ios!l!i, fie (a se
e-prima !n sentiment de s!rpri'a, de (ompasi!ne ori de
speranta, fie (a se intentionea'a ) (!m este si (ore(t )
soli(itarea a/!tor!l!i s!prafires(, prin r!"a(i!ne, la !n moment
de (!mpana s!fleteas(a. +ara a intra insa in detaliile !nei astfel
de anali'e ) interesanta si ori"inala in ea insasi ) remar(am a(est
semn deose0it de pietate al (redin(iosilor romani ortodo(si fata de %ai(a &omn!l!i. Tot!si, este
ne(esar sa !rmarim in (ontin!are (are sint moti#ele si temei!rile ortodo-e pentr! prea (instirea
%ai(ii &omn!l!i.
-. )aica omnului in iconomia mantuirii neamului omenesc
In Sfanta S(ript!ra a#em do!a modalitati de pre'entare a %ai(ii &omn!l!i1 !na prefi"!rati#a sa!
tipi(a, in 3e(*i!l Testament, si alta dire(t sa! deplin re#elata, in No!l Testament.
In 3e(*i!l Testament se fa(e menti!ne despre femei (are a! a#!t o insemnatate spe(iala in istoria
mant!irii pina la #enirea l!i %esia. Astfel, 2#a primea fa"ad!inta i'0in'ii as!pra dia#ol!l!i ispititor
metamorfo'at in sarpe (+a(ere 6, 15; Sarra de#enea mai(a !n!i popor no!, a popor!l!i ales si (*iar a
mai m!ltor popoare (+a(erea 1@, 15)16; Re0e(a si Ra*ila modele de mame de#otate si sotii
(redin(ioase, *arni(e si ospitaliere, si)a! spri/init fiii lor si I)a! intarit (! sfat!l lor (+a(erea .@, 5)1@
si 7.)75; 65, 16)1?; Iaela (5!de(atori 7, 1@).. si R!t (R!t 7, 16).., Ana (mama l!i Sam!el (1 Re"i 1,
1A)11 si .@).? si 2stera (2stera, 5, 1)@, 6)6 a! aratat e#la#ie deose0ita, i!0ire netarm!rita pentr!
popor!l ales si pentr! l!(rarea l!i &!mne'e! in l!me.
In No!l Testament, %ai(a &omn!l!i este mere! alat!ri de %ant!itor!l $ristos, s!ferind dimpre!na (!
2l, (a mama, (*in!rile Eol"otei si 0!(!rind!)se de In#ierea din morti, (a si de Inaltarea la (er. Apoi,
d!pa Inaltare, 2a de#ine (! predile(tie (entr!l atentiei firesti a Sfintilor Apostoli fata de %ai(a
d!mne'eies(!l!i lor In#atator si &omn. &intre Sfintii Apostoli Sfant!l Ioan 2#an"*elist!l, (a !(eni(
i!0it al %ant!itor!l!i si (ar!ia +i!l l!i &!mne'e! I)a in(redintat "ri/a pentr! %ai(a &omn!l!i in(a
dinaintea mortii pe (r!(e, a (instit)o (a pe o %ama a sa si a Biseri(ii intemeiate la Cin(i'e(ime. &e
altfel, Biseri(a primara s)a (onstit!it in moment!l opririi Sfant!l!i &!* peste Apostolii ad!nati in
/!r!l %ai(ii &omn!l!i (+apte 1, 17 si ., 1)6.
Spre deose0ire de (elelalte femei mentionate in 3e(*i!l si in No!l Testament, n!mai %ai(a &omn!l!i a
fost o0ie(t!l !nor profetii. Isaia a pre'is (a +e(ioara #a naste pe %ant!itor!l in (*ip min!nat, (a !n
mare semn d!mne'eies( de i'0a#ire a popor!l!i ales si de mant!ire a l!mii1 99Pentr! a(easta &omn!l
Page 2)7 of 449
I'oana in lemn din !e'ol#l al ,*I
2ana!irea *arae'
me! #a #a da !n semn1 Iata +e(ioara #a l!a in pinte(e si #a naste fi! si #or (*ema n!mele l!i 2man!el::
(Isaia @, 17. 2'i(*iel a profetit despre %ai(a &omn!l!i (a P!r!rea +e(ioara in #i'i!nea sa despre no!l
templ! al l!i &!mne'e!, sim0oli'ind)o printr)o poarta taini(a a &!mne'e!l!i l!i Israel. 99Si mi)a 'is
&omn!l1 99Poarta a(easta #a fi in(*isa, n! se #a des(*ide si ni(i !n om n! #a intra pe ea, (a(i &omn!l
&!mne'e!l l!i Israel a intrat pe ea. &e a(eea #a fi in(*isa:: (2'e(*iel 77, .. Ieremia in(*ip!ie tot
Israel!l intr)o fe(ioara (are si intoare(e la &omn!l si Stapan!l ei pentr! as(!ltare, (a sa de#ina
994o(as al dreptatii si m!nte sfant:: 0ine(!#intat de &!mne'e! (Ieremia 61, .1).6. Psalmist!l o
des(rie pe Sfanta +e(ioara (a pe o Imparateasa (e sade de)a dreapta l!i &!mne'e!1 99Stat)a
imparateasa de)a dreapta Ta, im0ra(ata in *aina a!rita si prea infr!m!setata:: (Psalm 77, 11. &ar tot
%ai(a &omn!l!i este prein(*ip!ita ai(i si (a +ii(a Imparat!l!i &!mne'e!, impodo0ita si !rmata de
fe(ioare, (! alai1 99Toata sla#a fii(ei Imparat!l!i este ina!ntr!, im0ra(ata (! tesat!ri de a!r si prea
infr!m!setata. Ad!(ese)#or Imparat!l!i fe(ioara in !rma ei, prietele ei se #or ad!(e tie:: (Ps. 75, 15)
16. +ara indoiala (a a(este fe(ioare insotitoare sint nen!maratele fe(ioare m!(enite, (are a! !rmat
in smerenie si sfintenie /ertfelni(ia %ai(ii &omn!l!i, tot asa (!m femeile mironosite a! insotit)o in
momentele "rele ale Patimii si in"roparii domn!l!i nostr! Iis!s $ristos. &e asemenea, drept!l Simeon
a pre'is s!ferinta %ai(ii &omn!l!i 'i(ind!)I, d!pa (e a 0ine(!#intat pe Pr!n(!l Iis!s1 99Iata, A(esta
este p!s spre (aderea si spre ridi(area m!ltora din Israel si spre semn de (ontra'i(ere (a sa se
des(opere "ind!rile din m!lte inimi. Si prin ins!si s!flet!l ta! #a tre(e sa0ie:: (4!(a ., 67)65.
%ai pres!s de (instirea omeneas(a fata de %ai(a &omn!l!i, ad!sa prin (!#intele profetiilor amintite
a(i, este insa (instirea d!mne'eias(a ad!sa ei in (*ip min!nat. Astfel, inainte de moment!l
e-traordinar al Intr!parii C!#int!l!i l!i &!mne'e!, Sfanta +e(ioara a fost #estita de &!mne'e! prin
in"er (a a fost aleasa pentr! a naste pe Ins!si C!#int!l l!i &!mne'e! , (!m arata Sfant!l 2#an"*elist
4!(a. In"er!l Ea#ril a fost trimis de la &!mne'e! (atre o fe(ioara din (asa l!i &a#id, al (arei n!me era
%aria1 99Si intrind in"er!l la ea, a 'is1 B!(!ra)te, (ea plina de dar, &omn!l este (! tine. Bine(!#intata
est t! intre femei. Iar ea #a'ind!)l s)a t!l0!rat de (!#int!l l!i si (!"eta in sine1 Ce #a fi insemnind
!rarea a(eastaF Si in"er!l a 'is1 N! te teme %arie, (a(i ai aflat *ar la &!mne'e!. Si iata, #ei l!a in
pinte(e si #ei naste fi! si #ei (*ema n!mele l!i Iis!s. A(esta #a fi mare si +i!l Cel!i Preinalt se #a
(*ema si &omn!l &!mne'e! ii #a da 4!i tron!l l!i &a#id, tatal Sa!, si #a imparati peste (asa l!i Ia(o# in
#e(i si imparatia 4!i n! #a a#ea sfirsit. Si a 'is %aria (atre in"er1 C!m #a fi a(easta, de #reme (e e!
n! sti! de 0ar0atF Si rasp!n'ind, in"er!l I)a 'is1 &!*!l Sfant se #a po"ori peste tine si p!terea Cel!i
Preainalt te #a !m0ri; pentr! a(eea si Sfant!l Care se #a naste din tine, +i!l l!i &!mne'e! se #a
(*ema:: (4!(a 1, .?)65.
Nasterea %ant!itor!l!i $ristos din Sfanta Sa %ai(a a fost insemnata in (*ip min!at (! e#enimente
(eresti si pamantesti1 aparitia !nei stele mari pe (er (%atei ., 1)11, (ala!'itoare pentr! ma"ii (are a!
#enit sa se in(*ine Pr!n(!l!i Iis!s; !n in"er al l!i &!mne'e! a #estit pastorilor (a 99#i s)a nas(!t a'i
%ant!itor, Care este $ristos &omn!l, in (etatea l!i &a#id:: (4!(a ., 11; alti in"eri, 99m!ltime de oaste
(ereas(a::, la!da! pe &!mne'e! si 'i(ea!1 99Sla#a intr! (ei de s!s l!i &!mne'e! si pe pamant pa(e,
intre oameni 0!na#oire:: (4!(a ., 16)17. Pe a(este l!(r!ri min!nate, (a si pe altele in le"at!ra (!
Nasterea %ant!itor!l!i si (opilaria 4!i ) arata Sf. 2#an"*elist 4!(a ) %ai(a &omn!l!i le pastra in
inima ei (4!(a ., 1D si 51, intr!(it stia (a ele sint (! tot!l mai pres!s de (eea (e poate (!"eta mintea
omeneas(a, si (a sint l!(rari d!mne'eiesti.
Asadar, %ai(a &omn!l!i are !n lo( deose0it in istoria mant!irii neam!l!i omenes( pentr! (a ea este
no!a 2#a (!ratita de pa(at!l neas(!ltarii prin as(!ltarea de &!mne'e! la Intr!parea %ant!itor!l!i,
este %ama +i!l!i l!i &!mne'e! Intr!pat (2man!el; iar intr!(it Biseri(a este n!mita Tr!p al l!i
$ristos, popor no! de (redin(iosi et(., %ai(a &omn!l!i este si %ai(a a Biseri(ii, a t!t!ror (elor
renas(!ti prin $ristos, prin Sf. Taina a Bote'!l!i.
Page 2)8 of 449
.. +reacinstirea )aicii omnului in Biserica Ortodoxa
Biseri(a Ortodo-a in#ata (a n!mai l!i &!mne'e! in Treime1 Tatal, +i!l si Sfant!l &!*, I se (!#ine
adorare sa! in(*inare, dar (a %ai(ii &omn!l!i, sfintilor in"eri, sfintilor, sfintelor moaste, sfintelor
i(oane si Sfintei Cr!(i se (!#ine sa dam (instirea potri#ita. Intr!(it %ai(a &omn!l!i este (ea dintii
dintre sfinti, ei I se a(orda 99prea (instire:: (iperdo!lie, s!pra#enerare. Sfintilor li se a(orda n!mai
99(instire:: (do!lia sa! #enerarea. In No!l Testament %ai(a &omn!l!i a fost prea (instita de
2lisa0eta, mama Sfant!l!i Ioan Bote'ator!l, (are 99s)a !mpl!t de &!*!l Sfant:: si a 'is1
99Bine(!#intata esti t! intre femei si 0ine(!#intat este rod!l pinte(el!i ta!. Si de !nde mie a(easta,
(a sa #ina la mine %ai(a &omn!l!i me!F:: (4!(a 1, 71)7.. Apoi, d!pa sal!tarea 2lisa0etei, insasi Prea
Sfanta +e(ioara a mart!risit, (a intr)o profetie, (a pe ea 99o #or feri(i toate neam!rile:: (4!(a 1, 7?.
Insa (el mai s!0stantial ar"!ment pentr! prea (instirea %ai(ii &omn!l!i in Biseri(a Ortodo-a il
(onstit!ie respe(t!l dat de Ins!si %ant!itor!l propriei %ame in timp!l (opilariei si adoles(entei, apoi
in de(!rs!l l!(rarii Sale p!0li(e (ind, la r!"amintea ei, a fa(!t min!nea din Cana Ealileii, sa! (ind a
in(redintat)o !(eni(!l!i prea i!0it in !ltimele (lipe ale #ietii Sale pamantesti, 'i(ind1 99+emeie, iata
fi!l ta!M Apoi (ind a 'is !(eni(!l!i1 99Iata mama taM:: (Ioan 1D, .6. Si, ne sp!ne Sfanta S(ript!ra, 99din
(eas!l a(ela !(eni(!l a l!at)o la sine:: (Ioan 1D, .@. &e ai(i, din fapt!l (a a0ia inainte de a)si sfirsi
#iata pamanteas(a pe Cr!(e, %ant!itor!l a in(redintat pe Sfanta +e(ioara !(eni(!l!i in (are a#ea (ea
mai mare in(redere si (are)4 insotise pina in !ltima (lipa fara e'itare, desprindem (on(l!'ia fireas(a
si (lara, (a %ai(a &omn!l!i s)a aflat pina in a(el moment in "ri/a deose0ita a +i!l!i. Ca(i da(a Iis!s ar
fi a#!t alti frati ) (!m "resit interpretea'a !nii (redin(iosi an!mite pasa/e din No!l Testament ) (e
rost ar fi a#!t (a %ant!itor!l sa in(redinte'e pe %ama l!i, 99(! lim0a de moarte:: sa! (a !n le"amint
de nes(*im0at, !(eni(!l!i prea i!0it, iar a(esta din !rma sa se in"ri/eas(a de ea (a la propria mamaF
Ca(i se sp!ne fara e(*i#o(, (*iar de Sfant!l 2#an"*elist Ioan, (ar!ia I se fa(e a(easta in(redintare,
(a 99din (eas!l a(ela !(eni(!l a l!at)o la sine:: (Ioan 1D, .@. Iar a(easta mart!rie, aparent simpla este
(o#irsitoareM
Sfintii Apostoli a! (instit in (*ip deose0it pe %ai(a &omn!l!i. 4a fel a! fa(!t si !rmasii lor, epis(opii,
preotii si dia(onii de totdea!na ai Biseri(ii Ortodo-e, fiind pilda (entr! (redin(iosii lor. Iar (ind, prin
form!le ereti(e s!0tile s)a in(er(at sa se altere'e do(tirna ortodo-a despre Intr!parea +i!l!i l!i
&!mne'e! si despre ade#arata prea (instire (e se (!#ine %ai(ii &omn!l!i, epis(opii Sinod!l!i
2(!meni( de la 2fes (761 a! definit atit do"ma *ristolo"i(a imptri#a l!i Nestorie (it si atri0!t!l de
99Nas(atore de &!mne'e!:: pentr! %ai(a &omn!l!i. &e al mi/lo(!l se(ol!l!i al I3)lea inainte, in
Biseri(a Ortodo-a, asadar, s)a mentin!t nes(*im0ata in#atat!ra (a %ai(a &omn!l!i a nas(!t (! tr!p
omenes( real pe +i!l l!i &!mne'e! (el nas(!t din Tatal inainte de toti #e(ii, (!m se sta0ilise de/a in
sedintele Sinod!l!i I 2(!meni( (Ni(eea, 6.5 si (!m se mart!risea in Sim0ol!l de (redinta. Sinod!l de
la 2fes a intarit si el (! detalii, in#atat!ra ortodo-a despre Nas(atorea de &!mne'e! sa!, in "re(este
T*eoto,os. %ai tir'i!, Sindo!l al 3II)lea 2(!meni( (Ni(eea, @?@ a reafirmat a(easta in#atat!ra,
impre!na (! in#atat!ra ortodo-a despre (instirea sfintelor i(oane, a sfintelor moaste si semn!l!i
Sfintei Cr!(i, nea0atind!)se de la a(eeasi in#atat!ra apostoli(a neintrer!pta,
Prea (instirea %ai(ii &omn!l!i in Biseri(a Ortodo-a se fa(e in di#erse (*ip!ri, pe (are le #om arata de
ai(i inainte, si an!me1 a in#o(are ei in r!"a(i!ne, '!"ra#irea (*ip!l!i ei in i(oane m!rale sa! pe lemn
et(., ( tinerea sar0atorilor rind!ite de Sfanta Biseri(a in (instea %ai(ii &omn!l!i, d atri0!irea
n!mel!i %ai(ii &omn!l!i, %aria, no!)nas(!telor din familiile (restine ortodo-e.
a. In#o(area %ai(ii &omn!l!i in r!"a(i!ne se fa(e atit in (adr!l (!lt!l!i p!0li(1 (ele sapte la!de,
Sfintele Taine, ier!r"ii si a(atiste, (it si in spati!l mai limitat al r!"a(i!nii personale sa! parti(!lare.
4a (!lt!l p!0li(, in e(tenii se "aseste intotdea!na o (erere spe(iala pentr! in#o(area %ai(ii &omn!l!i,
la (are popor!l ((intaret!l rasp!nde1 99Prea Sfanta Nas(atoare de &!mne'e!, mil!ieste)ne pre noiM::.
Page 2)9 of 449
Se (ere, astfel, (a %ai(a &omn!l!i sa se milosti#eas(a de (redin(iosi si sa mi/lo(eas(a pe lin"a +i!l ei
si &!mne'e!, &omn!l nostr! Iis!s $ristos, pentr! do0indirea a tot (e este ne(esar pentr! mant!ire.
Toate r!"a(i!nile1 de sfintire a apei, a roadelor pamant!l!i si prinoaselor, de 0ine(!#intare a firii
in(on/!ratoare, din (!lt!l Biseri(ii Ortodo-e, (ontin parti spe(iale adresate Prea Sfintei Nas(atoare
de &!mne'e!. In mod spe(ial, Biseri(a Ortodo-a a !tili'at si !tili'ea'a in (!lt sti*iri si tropare,
(anoane si a(atiste dedi(ate %ai(ii &omn!l!i. &e e-empl!, la 3e(ernii, sti*ira (!nos(!ta s!0 n!mele
de 99&o"mati(a:: se refera la taina intr!parii, sla#ind pe Nas(atoarea de &!mne'e!. &e asemenea, la
4itii se a!de intotdea!na fr!mos!l tropar 99Nas(atoare de &!mne'e!, +e(ioara::, (intat indeo0ste de
(redin(iosi. In (anoanele de la Ultrenii se afla !n n!mar de sti*iri spe(iale in (instea %ai(ii &omn!l!i,
(!nos(!te s!0 den!mirea 99Ale Nas(atorei::. Iarasi, intr)!n tropar din rind!iala 99R!"a(i!ni (are se
rostes( de (atre (redin(ios inainte de a primi Sfanta Impartasanie::, aflam o admira0ila e-presie a
prea (instirii %ai(ii &omn!l!i, pe (are o reprod!(em ai(i1 99%are este m!ltimea pa(atelor mele,
Nas(atoare de &!mne'e!, (!rata, la Tine aler", a#ind tre0!inta de mant!ire. Cer(etea'a nep!tin(ios!l
me! s!flet si te roa"a +i!l!i Ta! si &!mne'e!l!i nostr!, sa)mi dar!ias(a iertare de relele (e am fa(!t,
(eea (e esti !na 0ine(!#intata:: (Carte de r!"a(i!ni, tiparita (! 0ine(!#intarea si p!rtarea de "ri/a a
Prea Sfintit!l!i Iosif, epis(op!l Rimni(!l!i si Ar"es!l!i, Rimni(!l 3il(ea, 1D@@p. 116. Iar la Sfanta
4it!r"*ie se (inta intotdea!na A-ion!l, (intarea de d!pa sfintirea &ar!rilor, in (instea Prea C!ratei
+e(ioare %aria, %ai(a &omn!l!i. In fine, A(atist!l B!nei 3estiri este atit de m!lt indra"it de
(redin(iosii ortodo(si in(it m!lti il pot sp!ne pe de rost. 2l fa(e !neori le"at!ra intre (!lt!l p!0li( si
r!"a(i!nea parti(!lara, in (are %ai(a &omn!l!i este in#o(ata pentr! a/!tor si folos s!fletes(
indi#id!al.
%ai(a &omn!l!i este in#o(ata in r!"a(i!nea parti(!lara a (redin(ios!l!i ortodo- fie in r!"a(i!ni mai
l!n"i, fie in form!le de pietate si in(*inare (!m sint (ele des(rise la in(ep!t!l a(estei pre'entari. Ai(i
(redin(ios!l poate sa re(!r"a la r!"a(i!nile 0ine(!nos(!te din (!lt!l p!0li( al Biseri(ii Ortodo-e sa!
sa impro#i'e'e d!pa tre0!intele sale, dar p!nind mai pres!s de toate (ele (atre mant!ire. Uneori (a o
r!"a(i!ne dar si (a o la!da ad!sa Nas(atoarei de &!mne'e!, (redin(iosii (anta 99Aparatoarei
&oamna::, pe (are ei il in#ata de la Sfanta 4it!r"*ie, a(easta (antare fiind intonata in m!lte 0iseri(i
paro*iale in timp!l #o*od!l!i mi(.
0. 8!"ra#irea (*ip!l!i %ai(ii &omn!l!i este foarte fre(#enta in Biseri(a Ortodo-a. &ar a(easta
'!"ra#ire are (e#a spe(ifi(, deose0itor de toate repre'entarile din alte Biseri(i, in spe(ial (ele
romano)(atoli(e si, in !ltima #reme, (ele din !nele lo(as!ri de (!lt ale protestantilor. Astfel
'!"ra#irea (*ip!l!i %ai(ii &omn!l!i in Biseri(a Ortodo-a pastrea'a (! sfintenie limitele
0idimensionalitatii1 l!n"ime si latime, dar n! adin(ime. 3irsta Sfintei +e(ioare in i(oane este #irsta
mat!ritatii materne. In 0rate, %ai(a &omn!l!i tine pe Pr!n(!l)&!mne'e!, in "loria de &omn al
(reatiei. &e re"!la, in i(oanele imparatesti, %ai(a &omn!l!i apare n!mai in a(easta ima"ine, de
99Imparateasa)%ai(a::. Cele0re sint, d!pa (!m se stie, infatisarile (!nos(!te s!0 den!mirile de
99Odi"*itria:: (Cala!'itoarea, 99Eli,ofilo!sa:: (&!l(e)alinatatoarea et(., e-primind (ele mai (!rate
sentimente materne, apropiate de simtirea (restina ortodo-a de totdea!na.
Spre deose0ire de a(easta modalitate de repre'entare a (*ip!l!i %ai(ii &omn!l!i din Biseri(a
Ortodo-a, in Biseri(a romano)(atoli(a de m!lta #reme, iar in !nele la(as!ri de (!lt protestante in
!ltimele (ite#a de(enii, %ai(a &omn!l!i este repre'entata indeo0ste prin stat!i, introd!(ind!)se
astfel tridimensionalitatea, de (are se fereste Biseri(a Ortodo-a.
Biseri(a Ortodo-a tine (! stri(tete re"!lile erminiilor 0i'antine, introd!(ind!)se doar i(i si (olo !nele
detalii de #estimentatie lo(ale sa! nationale. C*iar si at!n(i (ind n! este repre'entata pi(t!ral (!
Pr!n(!l in 0rate, %ai(a &omn!l!i este intotdea!na aproape de %ant!itor!l $ristos, (a in i(oanele
repre'entind n!nta din Cana Ealileii, di#erse alte o(a'ii din istoria sfanta, Rasti"nirea, P!nerea in
Page 2() of 449
%ormint, Inaltarea la Cer, &eisis et(. astfel, %ai(a &omn!l!i inspira pietate si (!ratie. Ca rasp!ns, ea
primeste prea (instirea (redin(iosilor (are o pri#es(.
(. Tinerea sar0atorilor rind!ite in (instea %ai(ii &omn!l!i (onstit!ie !na din formele prin (are
(redin(iosii Biseri(ii Ortodo-e a! aratat de#oti!nea lor spe(iala fata de %ama &omn!l!i nostr! Iis!s
$ristos. Cele trei mari sar0atori, Nasterea %ai(ii &omn!l!i (? septem0rie, B!na 3estire (la .5
martie si Adormirea %ai(ii &omn!l!i (la 15 a!"!st, sint tin!te prin parti(iparea la Sfanta 4it!r"*ie
si prin fapte (restinesti, (ea din !rma prile/!ind (*iar pelerina/e la !nele din marile minsatiri in
Biseri(a Ortodo-a Romana.
d. Atri0!irea n!mel!i de %aria, n!mele 9%ai(ii &omn!l!i, fii(elor din familiile (redin(iosilor ortodo(si
este atit de fre(#enta in(it, pro0a0il, a(est n!me este (el mai des intilnit la (redin(ioasele ortodo-e.
Astfel, insasi onomasti(a ortodo-a de#ine !n mi/lo( de prea (instirea a %ai(ii &omn!l!i, de#ine o
forma (on(reta si in a(elasi timp atenta, respe(t!oasa, de s!pra#enerare a (elei dintai dintre sfintii
Biseri(ii Ortodo-e.
Con(l!'ii. Prea (instirea %ai(ii &omn!l!i (onstit!ie in Biseri(a Ortodo-a !n a(t (!lt. 2a n! inseamna
adorare ) (are se ad!(e n!mai l!i &!mne'e! ) (i o deose0ita apropiere a (redin(ios!l!i de %ai(a
&omn!l!i, prin r!"a(i!ne, pentr! a do0indi de la %ant!itor!l $ristos 0inefa(eri in #iata pamanteas(a
si petre(erea (! alesii l!i &!mne'e! in #iata #iitoare.
In Sfanta S(ript!ra a 3e(*i!l!i Testament "asim tip!ri ale %ai(ii &omn!l!i, prefi"!rari ale sfinteniei
#ietii ei, dar si profetii (! pri#ire la nasterea %ant!itor!l!i din Prea C!rat!l ei Tr!p. Iar la No!l
Testament se des(ri! a(ele momente din #iata pamanteas(a a Sfintei +e(ioare %aria (are a! a#!t o
insemnatate deose0ita pentr! mant!irea l!mii. &e a(eea s)a! si s!0liniat astfel de momente, (are a!
ramas apoi in memoria Biseri(ii (restine si a! perpet!at prea (instirea %ai(ii &omn!l!i din timp!rile
apostoli(e si pina asta'i. C! alte (!#inte, Biseri(a Ortodo-a n! a introd!s o ino#atie in (!lt!l ei at!n(i
(ind, s!0 di#erse forme, a re(omandat (redin(iosilor ei sa roa"e pe %ai(a &omn!l!i sa mi/lo(eas(a la
fi!l ei si &!mne'e!l nostr! pentr! i'0a#irea din prime/dii, pentr! indreptarea (elor rata(iti, pentr!
do0indirea a tot (e este ne(esar in #iata pamanteas(a, si a *ar!l!i in #ederea #ietii #iitoare.
C!lt!l Biseri(ii Ortodo-e do#edeste (! prisosinta o intemeiata preo(!pare a imonolo"ilor de a da
e-presie (elor mai inaltatoare simtaminte pe (are (redin(iosii orotod(si le)a! n!trit si le)a! aratat
fata de %ai(a &omn!l!i. A(este simtaminte a! fost indreptatite de nen!maratele min!ni si 0inefa(eri
pe (are %ai(a &omn!l!i le)a re#arsat (! milosti#ire as!pra poport!l!i (redin(ios1 redo0indirea pa(ii
s!fletesti si tr!pesti, #inde(ari min!nate (#e'i sl!/0a din sar0atoarea I'#or!l!i Tamad!irii et(.,
i'0inda as!pra ispitirilor dia#olesti. Prea (instirea %ai(ii &omn!l!i este in Ortodo-ie o forma spe(iala
de a la!da pe &!mne'e! prin sfintii 4!i. 2a se mentine in limitele indi(ate de Sfanta Traditie si de
Sfintii Parinti ai Biseri(ii Ortodo-e a Rasarit!l!i, !nde r!"a(i!nea si transfi"!rarea sint mi/loa(e de a
ne apropia de &!mne'e!.
Pr. a!i!. Ale/andr# I. San,
$Indr#maor pa!oral$, Ar1iepi!'opia &#'#re!ilor, (98(, pag. 74-78.
Page 2(( of 449
MAICA DOMNULUI) "ECIOARA MARIA) NASCATOAREA DE DUMNEZEU
2#an"*eliile (anoni(e n! da! prea m!lte aman!nte despre #iata +e(ioarei %aria. 2a este fii(a !ni(a a l!i
Ioa(*im si a Anei, (are o (onsa(ra ser#i(i!l!i reli"ios din templ!. &e fel din Na'aret, in Ealileea (4(. 1,
.6).@, ea este lo"odita (! Iosif, n!me mentionat in "enealo"ia redata de 2#an"*elia d!pa %atei (1, 16,
(! s(op!l de a arata (a Iis!s apartine d!pa nasterea Sa fi'i(a popor!l!i i!de!, ins(riind!)Se in linia
des(endenta da#idi(a. &in (a!'a a(estei lo"odne, Iis!s a fost (onsiderat fi!l l!i Iosif si al %ariei (4(. 6,
.6; 7, .7; In 6, .7, desi Iosif are o paternitate le"ala as!pra 4!i, n! !na fi'i(a (%t. 1, .A).5. Ai(i
primeste #estea (ea 0!na de la in"er!l Ea#ril (4(. 1, .6)6?, fiind sal!tata apoi de 2lisa0eta, mama l!i
Ioan Bote'ator!l (4(. 1, 7.)75. &!pa nasterea +i!l!i sa!, (el Un!l)Nas(!t, in Betleem (4(. ., 7)16, ea
este alat!ri de Iis!s in toate marile momente ale #ietii si a(ti#itatii 4!i1 taierea)impre/!r, pre'entarea
la tmpl!, f!"a in 2"ipt, predi(a in templ!, min!nea din Cana (In ., 1, in timp!l Patimilor, d!pa (are
+e(ioara este in(redintata apostol!l!i Ioan (In 1D, .5. &!pa inaltarea la (er a l!i Iis!s (+apte 1, 17,
+e(ioara impre!na (! fratii l!i Iis!s si femeile (are a! !rmat pe $ristos fa( parte din (er(!l apostoli(.
Pina in se(ol!i al I3)lea, lipseste o literat!ra proprie despre +e(ioara %aria, (! toate (a s(rierile
apo(rife se refera deseori la s(ene din #iata ei. &e pilda, (artea Petre(erii Prea Sfintei +e(ioare,
atri0!ita epis(op!l!i %eliton de Sardes, mentionea'a (a apostolii, (are a! in(on/!rat pe +e(ioara in
!ltimele (lipe ale ei, a! d!s tr!p!l sa! spre in"ropare in #alea l!i Iosap*at, dar ai(i, in fata mormint!l!i,
a fost inaltata la (er.
In Biseri(a ap!seana, in(epind (! epis(op!l 2pifanie de Salamina, (!lt!l %ai(ii &omn!l!i ia o mare
amploare. Printre altele, sar0atoarea Adormirii este de/a amintita de Eri"orie de To!rs (X 5D7 in
99Tratat despre min!ni::. S!0 papa Eri"orie (5DA)6A7 sar0atoarea era (omemorata la Roma la 15
a!"!st (in #e(*ile martirolo"ii la 1? ian!arie. Papa Ser"i! (6?@)@A1 pres(rie an!mite r!"a(i!ni pentr!
sar0atorile mariale (Nasterea, B!na#estirea, C!ratirea la Templ! si Adormirea. O serie de parinti si
s(riitori din Rasarit a! (onsa(rat %ai(ii &omn!l!i n!meroase tratate, st!dii si in spe(ial omilii si imne,
(a de pilda1 Ioan &amas(*in, E*erman de Constantinopol, %odest de Ier!salim, Andrei de Creta,
Teodor St!dit!l. 4iterat!ra (!lti(a este plina de r!"a(i!ni si do-olo"ii referitoare la persoana si rol!l
%ai(ii &omn!l!i in i(onomia intr!parii +i!l!i l!i &!mne'e!.
In#atat!ra ortodo-a despre +e(ioara %aria poate fi re'!mata in (ite#a n!me sa! titl!ri prin(ipale1
) 99%ireasa, p!r!rea +e(ioara::. Terment!l aipart*enia N p!r!rea N fe(ioria N apare pentr! intiia oara la
sfint!l I"natie (2pistola (atre 2feseni CIC, 1, (are (onsidera nasterea #ir"inala a %int!itor!l!i (a !n!l
din marile mistere ale mant!irii, de !nde #a fi rel!at de intrea"a traditie patristi(a pentr! a desemna
'amislirea fara pri*ana a l!i $ristos din sin!l +e(ioarei, fara inter#entia om!l!i. C!#int!l ins!si, prin
p!terea &!*!l!i Sfint, este Cel (are Isi as!ma tr!p omenes( ade#arat din tr!p!l +e(ioarei1
99Intelep(i!nea si)a 'idit (asa:: (Pilde D, 1. In #i'i!nea r!"!l!i (are n! se mist!ia (Ies. 6, .)6,
(omentatorii distin" para de fo(, sim0ol!l maternitatii si ram!rile, sim0ol!l fe(ioarei. In (artile
lit!r"i(e, ea este n!mita 99poarta #ietii::, 99fe(ioara neintinata::, 99!sa &omn!l!i ne!m0lata, prin (are
sin"!r Cel prea inalt a tre(!t si pe tine insati pe(etl!ita te)a pa'it::. 2a 99a 'amislit fara saminta si a
nas(!t in (*ip ne"rait pe &!mne'e! C!#int!l::, 99(! (!ratia fiind pe(etl!ita si (! fe(ioria pa'ita::, astfel
in(it mai inainte de nastere a fost fe(ioara si in nastere fe(ioara si d!pa nastere iarasi a ramas
fe(ioara (part*enos.
) Nas(atoare de &!mne'e!, %ai(a &omn!l!i. N!mele propri!)'is al +e(ioarei %aria, ins(ris pe i(oane (!
initialele %R)T$U, este ( )%ater &omini N %ai(a &omn!l!i (4(. 1, 76. Titl!l
Page 2(2 of 449
( N a fost adoptat de (atre al III)lea Sinod e(!meni( (2fes, 761, impotri#a ere'iei l!i
Nestorie, (a o de'#oltare a in#atat!rii ortodo-e despre !nirea (elor do!a firi in Iis!s $ristos, dar
Biseri(a n! le)a introd!s in (re'.
+e(ioara 99a nas(!t (! tr!p pe Un!l din Treime, $ristos &!mne'e!::, de a(eea ea e Nas(atoare de
&!mne'e!1 99Pe Cel (e s)a nas(!t mai inainte de #e(i din Tata fara de mai(a, pe +i!l si C!#int!l l!i
&!mne'e!, in anii (ei de apoi 4)ai nas(!t intr!pat, din (!rate sin"i!rile tale, fara 0ar0at, de)&!mne'e!)
Nas(atoare::. 2a n! este mai(a d!mne'eirii, (i a !n!i +i! (are este &!mne'e!, 99'amislitoare in (*ip de
ne"rait a tr!p!l!i l!i $ristos::. Prin ea, Cel na#a'!t Se fa(e #a'!t. +i!l ins!si Si)a l!at din %aria firea
Sa omeneas(a, tr!p si s!flet, prin pro(es!l maternitatii si 'amislirii fara de pa(at, de la &!*!l Sfint1
99C!#int!l Tatal!i (el ne(!prins, din tine, Nas(atoare de &!mne'e!, S)a (!prins, intr!pind!)Se::.
Nestorie, (are separa in +i!l l!i &!mne'e! intr!pat do!a persoane, (ea d!mne'eias(a si (ea omeneas(a,
s!stinea (a Iis!s este !n simpl! om in (are +i!l a #enit si a lo(!it si (! (are formea'a o !nitate foarte
strinsa. Impotri#a a(estei ere'ii, Sinod!l de la 2fes #a pro(lama (a +e(ioara n! a nas(!t !n om, sa! !n
om !ni(, (i pe +i!l l!i &!mne'e! ins!si, (are Si)a l!at din ea firea omeneas(a desa#irsita. Astfel, a fost
re(!nos(!ta maternitatea ei d!mne'eias(a, impre!na (! fe(ioria ei.
) 99Cea plina de *ar:: (4(. 1, .?, 99Prea Sfinta:: (Pana"ia, Imparateasa. 3e(*i!l Testament #or0este
de/a de preasla#irea %ai(ii &omn!l!i (Ps. 77. 2a este identifi(ata (! s(ara dintre (er si pamint, din
#is!l l!i Ia(o# (+a(. .?, 1., prin (are &!mne'e! a l!at firea noastra !mana, pe (are in"erii l!i
&!mne'e! se s!ie si se po"oara. In traditia patristi(a, %aria este (omparata (! 2#a, fiind (*ip!l !nei
noi !manitati. &!pa (!m 2#a a l!at parte la (aderea si moartea l!i Adam, tot asa %aria a parti(ipat la
99intoar(erea:: (*ip!l!i (el!i intinat la (*ip!l (el dintii. Pe de o parte, ea a (isti"at a(easta stare prin
!milinta sa (4(. 1, .@)7?, pe de alta parte, ea a fost sfintita prin salasl!irea C!#int!l!i, de#enind i'#or
de (!ratire si nestri(a(i!ne. Sfint!l Ioan &amas(*in, in 99Omilie la Adormire::, o n!meste 99templ!l
C!#int!l!i::. Sfinta mai pres!s de(it toti sfintii, 99mai (instita de(it *er!#imii si mai preamarita de(it
serafimii::, ea este a(operitoarea, aparatoarea, mi/lo(itoarea si a/!tatoarea (redin(iosilor. %are
solitoare a (restinilor, ea inalta r!"a(i!nile a(estora la tron!l l!i &!mne'e! si +i!l sa!1 99T! esti
r!"atoarea (ea fier0inte (atre +i!l ta! si &!mne'e!l nostr! (a r!"a(i!nile %ai(ii m!lt pot spre
im0lin'irea Stapin!l!i::. In a(est rol ea este in#o(ata la lit!r"*ie, (antata in imnolo"ie si repre'entata
in i(ono"rafie.
Biseri(a Ortodo-a n)a a((eptat (ele do!a do"me mariolo"i(e prom!l"ate de ma"isteri!l romano)(atoli(
pe temei!l pietatii mariale din Biseri(a ap!seana1 'amislirea ima(!ltata a +e(ioarei (1?57 si inaltarea
(! tr!p!l (1D5A. Cele do!a do"me stri(a raport!l dintre om si Intr!parea l!i &!mne'e!, dar si dintre
Iis!s $ristos si i(onomia mint!irii. &!pa *ar 99nas(atoare de &!mne'e!::, +e(ioara %aria este d!pa
nastere fii(a l!i Adam si n!mai astfel ea repre'inta !manitatea (are asteapta mint!irea1 99Iata roa0a
&omn!l!i. +ie mie d!pa (!#int!l Ta!:: (4(. 1, 6?. &e a(eea si ind!mne'eirea ei este rod!l Intr!parii
C!#int!l!i, (are e !ni(a s!rsa a nestri(a(i!nii. Inaltarea (! tr!p!l poate a#ea sens!l de "lorifi(are a firii
omenesti, dar ea n! an!lea'a rol!l de !ni( mi/lo(itor si ras(!mparator al l!i Iis!s $ristos (a(i $ristos
este (el (are ii inalta tr!p!l la (er. &esi"!r, (*ip!l +e(ioarei nepri*anite si p!r!rea mi/lo(itoare pentr!
Biseri(a este adin( imprimat in pietatea ortodo-a.
Pr. Prof. Dr. Ion &ria,
$Di'ionar de 5eologie .rodo/a$, 0I&2&.", (98(, pag. 247-25).
Page 2(3 of 449
NASCATOARE DE DUMNEZEU "ECIOARA)
!UCURATE-
Pe temei!l Sfintei S(ript!ri (4!(a 1, .?; 1, 65; 1, 76; Rom. 1, 6;
Eal. 7,7; Isaia @, 16)17 s.a. si al Sfintei Traditii, Biseri(a a
in#atat totdea!na si in#ata (a %aria este Nas(atoare de
&!mne'e! si p!r!rea fe(ioara, definind a(est ade#ar de (redinta
in sinoadele e(!meni(e si atri0!ind in a(elasi timp Sfintei
+e(ioare %aria !n (!lt de s!pra(instire.
2lementele de 0a'a ale in#atat!rii despre a(easta s!pra(instire1
(alitatea ei de Nas(atoare de &!mne'e! (t*eoto,ia si de p!r!rea fe(ioara (aeipart*enia, din (are
re'!lta si (instirea ei mai pres!s de toti sfintii si in"erii (*>perd!lia, repre'inta 0a'a in#atat!rii
ortodo-e (! pri#ire la %ai(a &omn!l!i.
Pina in 'i!a (ind Nestorie, fiind !r(at pe s(a!n!l de patriar* al Constantinopol!l!i, a in(ep!t sa
raspindeas(a in#atat!ra sa ama"itoare, maternitatea di#ina a Sfintei +e(ioare %aria n! f!sese
(ontestata de nimeni. +ara indoiala, in#atat!ra mariolo"i(a n! f!sese l!ata in de'0atere de Biseri(a,
pentr! a primi o definitie solemna. &ar ni(i n! se simtea ne#oie de o astfel de *otarire, deoare(e
(alitatile %ai(ii &omn!l!i de Nas(atoare de &!mne'e! (t*eoto,os si de p!r!rea fe(ioara
(aeipart*enos, era! primite si s!pra#enerate de toti (restinii. Sfintele 2#an"*elii relata! e-pli(it si
at!n(i (a si a(!m (a +e(ioara prea(!rata nas(!se !n +i!, (are era in a(elasi timp om si &!mne'e! si
a(easta era dest!l.
Cind do(*etii, la in(ep!t!l se(ol!l!i al doilea, ori, p!tin mai tir'i!, "nosti(ii de diferite (!rente si s(oli
a! indra'nit sa afirme (a Iis!s $ristos n! a#!sese de(it !n (orp omenes( aparent, sa! (a 2l, la nastere,
a tre(!t prin %aria (a printr)!n (anal, fara sa primeas(a de la ea !n (orp real, a(este in#atat!ri
eronate a! ridi(at impotri#a (elor (are le propa"a! de'apro0area !nanima a (redin(iosilor ortodo(si.
Credinta (restina era si"!ra (a %int!itor!l a#ea !n (orp real si (a 2l datora a(est (orp (elei (are il
p!rtase la sin!l ei inainte de a)l naste. Termen!l de t*eoto,os () Nas(atoare de &!mne'e!, prin (are
e#la#ia ortodo-a simtea ne#oia de a se adresa +e(ioarei %aria n! lasa ni(i o !m0ra de indoiala as!pra
!neia dintre (ele mai in(ar(ate de sla#a (alitati a Sfintei +e(ioare. A(est termen este intilnit, pro0a0il,
initial la Ori"en, da(a ar fi sa dam (re'are istori(!l!i e(lesiasti( So(rate, dar si la alti s(riitori din
epo(a primara. Ceea (e este si"!r, e fapt!l (a, in(epind din se(ol!l al patr!lea, patriar*!l Ale-andr! al
Ale-andriei #or0ea in mod (!rent despre maretia Nas(atoarei de &!mne'e! si el n! se (onsidera delo(
o0li"at sa dea e-pli(atii sa! sa /!stifi(e a(est termen, deoare(e era si"!r (a toti (redin(iosii sai il
intele"ea! si (a a(easta (alitate a Sfintei +e(ioare fa(ea parte dintr)!n #o(a0!lar folosit in mod
(!rent in (om!nitatea sa (restina, pre(!m si in toate (elelalte Biseri(i (arora el le adresa s(risorile
sale pastorale.
Arienii, fara indoiala, n! p!tea! sa #or0eas(a despre maternitatea di#ina a +e(ioarei, pentr! (a ei
in(epea! prin a ne"a di#initatea l!i Iis!s. &e(i ei, fiind ereti(i, sinod!l de la Ni(eea (6.5 a (ondamnat
in mod solemn erorile lor, iar ortodo(sii de la sinod!l al (in(ilea e(!meni( (556 n! a! tin!t (ont ni(i de
(redintele, ni(i de form!lele lor rata(ite. Se intele"e de(i, fara difi(!ltate, (ita neliniste s)a prod!s in
(om!nitatea (restina (ind, la Constantinopol, !n!l dintre preotii sirieni, trimis de Nestorie, a in(ep!t sa
predi(e in p!0li( impotri#a termen!l!i de t*eoto,os. A(easta ne(!"etata atit!dine era, fara indoiala, o
#iolare ad!sa e#la#iei si traditiei de se(ole a Biseri(ii. S(andal!l a fost de nein(*ip!it, indeose0i in
(apitala imperi!l!i oriental1 e-presii intermina0ile, pla(arde afisate la poarta 0iseri(ii Sfinta Sofia,
Page 2(4 of 449
2ai'a Domn#l#i '# Pr#n'#l
=(825?
repre'entati din partea mona*ilor trimisi la patriar*, amenintari din partea m!ltimilor ras(!late, toate
mi/loa(ele de aparare a (redintei ortodo-e era! p!se in a(ti!ne pentr! a re(onfirma o (alitate a %ai(ii
&omn!l!i, (are interpreta, intr)!n (*ip atit de feri(it, (redinta !ni#ersala a Biseri(ii. Nestorie in(er(a
fara s!((es sa se indreptateas(a, sp!nind (a el n! ar fi intentionat sa (ondamne termen!l de t*eoto,os
si (a e-presia a(easta ar p!tea fi mentin!ta in mariolo"ie, (! (onditia de a fi interpretata in mod
(ore(t. Atit e'itarile sale, (it si n!meroasele (onf!'ii de (are el dadea do#ada in interpretarea
e-e"eti(a n! n!mai (a n)a! p!t!t read!(e (alm!l in Biseri(a, dar a! (ontri0!it si mai m!lt la neliniste si
s!spi(i!ne.
2ste interesant a s!0linia in(a o data (a in#atat!ra ortodo-a despre %ai(a &omn!l!i fa(e parte din
marele (onte-t al e#la#iei pop!lare de se(ole si din intrea"a Biseri(a. N! este pentr! prima data, fara
indoiala, (ind oamenii (redin(iosi sint pasionati pentr! pro0leme de ordin reli"ios. Ne este (!nos(!t
fapt!l (a in se(ol!l pre(edent l!i Nestorie, (redin(iosii formasera !n front (om!n la Ale-andria pentr!
a #eni in a/!tor!l Sfint!l!i Atanasie in (*esti!ni (! aspe(t apolo"eti( de ordin reli"ios. &e asemenea, in
(atedrala lor din %ediolan!m, (redin(iosii a! aparat, alat!ri de Sfint!l Am0ro'ie !n s(a!n epis(opal
ortodo-, (are era re#endi(at de arieni.
4!ni, .. i!nie 761, sinod!l e(!meni(, (are f!sese (on#o(at pentr! a p!ne (apat s(andal!l!i apar!t prin
de(laratia l!i Nestorie, s)a intr!nit la 2fes, in Biseri(a Sfinta %aria. O sin"!ra 'i a fost s!fi(ienta
pentr! parintii sinodali (a sa pro(lame (redinta ortodo-a referitoare la mariolo"ie. &e fapt n! se
simtea ne#oia de timp indel!n"at pentr! a defini !n ade#ar de (redinta, (are era primit si trait de
se(ole in Biseri(a. %aternitatea di#ina a +e(ioarei %aria era atit de e-pli(it (onsemnata in (artile
sfinte (4!(a 1).; Ealateni 7, 7; Isaia @, 16)17, atit de prof!nd "ra#ata in mart!riile traditiei, in(it
ori(e disp!ta pe mar"inea a(esteia de#enea de prisos. &e a(eea, in seara a(eleiasi 'ile, (ind m!ltimea
popor!l!i de rind din 2fes a l!at (!nostiinta de spre *otaririle parintilor sinodali ad!nati ai(i, s)a
prod!s o manifestare e-traordinara de ent!'iasm spontan1 epis(opii era! a(lamati si insotiti pina la
lo(!inta lor de o m!ltime (are apla!da (! 0!(!rie. Casele era! l!minate peste tot, iar atri0!t!l de
t*eoto,os, adresat %ai(ii &omn!l!i, era repetat de mii de ori, (a !n sim0ol de 0ir!inta as!pra
ereti(ilor, (a !n oma"i! ad!s ade#aratei tri!mfatoare a a(estei marete 'ile de sar0atore1 %ai(ii
&omn!l!i. %artorii o(!lari a! inre"istrat (! m!lta emotie toate a(este detalii e-traordinare. Ni(i !n alt
sinod in tre(!t n! manifestase o atit de mare 0!(!rie; ni(i !n alt sinod, d!pa a(eea, n! a mai prod!s o
atit de (omple-a emotie reli"ioasa in s!fletele oamenilor.
2ste interesant, in a(est (onte-t, sa as(!ltam imnele de la!da adresate Sfintei +e(ioare de marele si
neintre(!t!l mariolo", (are a fost Sfint!l C*iril al Ale-andriei (X 777. Alat!ri de teolo"!l, poet!l si
das(al!l prea l!minat al Biseri(ii, in imnele (ar!ia sint (on(entrate o intrea"a 0o"atie de ima"ini, de
metafore si de sentimente inaltatoare, este e-primata in a(elasi timp toata e#la#ia de se(ole a
popor!l!i (restin fata de Nas(atoarea de &!mne'e!. &e a(eea, prin imnele sale, intrea"a Biseri(a o
preamareste pe %ai(a &omn!l!i, 'i(ind1 B!(!ra)te, %arie, Nas(atoare de &!mne'e! si +e(ioara.
B!(!ra)te, %arie, (are esti in a(elasi timp +e(ioara, %ama si sl!/itoare1 +e(ioara, pentr! (a ai nas(!t
(! Cel (on(ep!t fara de 0ar0at; %ama, pentr! (a ai p!rtat in pinte(e pe Cel, pe (are l)ai *ranit (! lapte
la sin!l ta!; sl!/itoare, pentr! (a Cel nas(!t din tine a l!at as!pra Sa (*ip!l ro0!l!i (+ilipeni ., @)?,
B!(!ra)te, %arie, templ! in (are a fost primit &!mne'e!. B!(!ra)te, %arie, 0!(!ria l!mii. B!(!ra)te,
%arie, (andela p!r!rea l!minatoare, pentr! (a din tine s)a nas(!t Soarele dreptatii. B!(!ra)te, %arie,
in(aperea Cel!i pe (are ni(i o in(apere n! poate sa)4 (!prinda; t!, (are ai in(ap!t pe +i!l (el !ni( al
Parintel!i, pe C!#int!l)&!mne'e!, pe (are profetii 4)a! 0ine#estit si (ar!ia pastorii I)a! ad!s la!da in
pestera sara(a, (intind impre!na (! in"erii, a(el imn de inaltatoare 0!(!rie1 Sla#a intr! (ei de s!s l!i
&!mne'e! si pe pamint pa(e, intre oameni 0!na#oire d!mne'eias(a (4!(a ., 17 B!(!ra)te, %ai(a l!i
&!mne'e!, pentr! (are in"erii si ar*an"*elii inalta la!de in (er si (inta imne de o sfinta si nesp!sa
0!(!rie s!fleteas(a (E!sta#e Bard>, 4a 3ier"e %arie, in 2n lisant les Peres, Paris, 1D66, p. .71).7..
Page 2(5 of 449
Prin a(este imne mariolo"i(e, Sfint!l C*iril al Ale-andriei de#ine p!rtator!l de (!#int al pietatii
ortodo-e fata de +e(ioara %aria. &!pa el a(easta pietate (ontin!a sa se manifeste in Biseri(a si in
#iata parti(!lara a fie(ar!i (redin(ios (! a(elasi ent!'iasm, indeose0i in Orient!l (restin, in(it astfel
de la!de adresate %ai(ii &omn!l!i sint prel!ate, im0o"atite si transmise "eneratiilor #iitoare, la
sfirsit!l erei patristi(e, de !n!l dintre (ei mai mari repre'entanti ai literat!rii (restine #e(*i1 Sfint!l
Ioan &amas(*in (X @7D.
Ad!(ind la!de +e(ioarei %aria, sfint!l Ioan sp!ne1 99B!(!ra)te (! ade#arat plina de *ar. B!(!ra)te,
pentr! (a t! esti mai sfinta de(it in"erii si mai stral!(ita de(it ar*an"*elii. B!(!ra)te (ea plina de *ar,
pentr! (a t! esti mai min!nata de(it tron!rile in"eresti, mai inalta de(it domniile, mai tare de(it
p!terile. B!(!ra)te (ea plina de *ar, pentr! (a t! esti mai pres!s de(it in(epatoriile si mai stral!(ita
de(it toate fapt!rile. B!(!ra)te (ea plina de *ar, pentr! (a t! esti mai inalta de(it (er!rile si mai
(!rata de(it soarele. C! (e n!me ma #oi adresa e! tie, o stapina meaF &e (e (!#inte ma #oi folosi (a sa)
ti pot #or0iF C! (e la!de #oi in(!n!na (ap!l ta! (el atit de sfint si de fr!mosF T! est datatoarea
0!natatilor, t! esti (ea prin (are se impart 0o"atiile *ar!l!i (eres(, t! esti in(oronarea neam!l!i
omenes(, fr!m!setea intre"ii fapt!ri; t! este (ea prin (are toate (reat!rile a! fost ad!se la ade#arata
lor feri(ire:: (Idem, i0idem. %ariolo"ia ortodo-a este plina de alte nen!marate la!de si imne adresate
%ariei1 Parintii Biseri(ii de Rasarit se intre( par(a, intr)!n ent!'iasm na#alni(, pentr! a in(*ina (ele mai
inaltatoare la!de preasfintei Nas(atoarei de &!mne'e!. Sfint!l %a-im %art!risitor!l, Sfint!l Sofronie
al Ier!salim!l!i, Andrei Critean!l, Sfint!l E*erman al Constantinopol!l!i sint doar printre (ei mai
(!nos(!ti mariolo"i ortodo(si. &ar (el (are a al(at!it 0!(*et!l (el mai stral!(it de la!de in(*inat %ai(ii
&omn!l!i, la!de (are poarta den!mirea de A(at*istos, este Ser"*ie, patriar*!l Constantinopol!l!i (X
66?. A(est inspirat 0!(*et de la!de este (!nos(!t de intrea"a l!me ortodo-a si se 0!(!ra de mare
tre(ere indeose0i in Biseri(a Ortodo-a Romana, repre'entind o parte deose0ita din sl!/0ele 'ilni(e si
(om!ne (e se ofi(ia'a la 0iseri(a (indeose0i in minastirile noastre sa! din r!"a(i!nile indi#id!ale ale
(redin(iosilor. Ai(i Nas(atoarea de &!mne'e! este n!mita 99(ea prin (are rasare 0!(!ria, tamad!itoare
sfat!l!i (el!i nesp!s, #ita mladitiei (elei ne#este/ite, (!ratirea a toata l!mea, %ai(a %iel!l!i si a
Pastor!l!i, %ai(a Stelei (elei neap!se, indreptarea oamenilor, (aderea dia#olilor, floarea nestri(a(i!nii,
in(aperea l!i &!mne'e! (el!i nein(ap!t, (omoara rind!ielii 4!i; t!rn!l fe(ioarei; !sa mint!irii, ra'a
Soarel!i (el!i intele"ator, lo(as!l l!i &!mne'e!)C!#int!l, sfinta mai mare de(it toti sfintii, mireasa
p!r!rea)fe(ioara::.
Nas(atoare de &!mne'e! si p!r!rea +e(ioara %aria este si a(!m alat!ri de fie(are dintre noi, r!"ind!)
se &omn!l!i pentr! pa(ea a toata l!mea, pentr! 0!na starea Biseri(ii si pentr! mint!irea t!t!ror.
Ad!(ind %ai(ii &omn!l!i si a'i a(eleasi la!de (a si in tre(!t!l Biseri(ii (restine, noi simtim omofor!l ei
sfint intins as!pra l!mii, prin Biseri(a, si a#em (on#in"erea (a, la!dind)o pe ea, (are este 0ine(!#intata
intre femei (4!(a 1, .?. Indeplinim totodata por!n(a sfinta de a o feri(i impre!na (! toate neam!rile
(4!(a 1, 7? din tre(!t, pre'ent si #iitor, si a(easta deoare(e toti sintem re(apit!lati in $ristos Iis!s
(2feseni 1, 1A si in Biseri(a Sa.
Ar1im. Dr. C1e!arie +1eorg1e!'#,
$Indr#maor pa!oral$, Ar1iepi!'opia &#'#re!ilor, (98(, pag. 79-82.
Page 2(6 of 449
S"INTELE ICOANE IN CREDINTA SI E$LA$IA ORTODO%A
Pret!tindeni 0iseri(ile (restine ortodo-e, para(lisele si (asele (redin(iosilor sint impodo0ite (! sfinte
i(oane. %art!rii ale (redintei si e#la#iei (restinilor, i(oanele s)a! pastrat (! sfintenie din (ele mai
#e(*i timp!ri pina in 'ilele noastre do#edind statorni(ia Biseri(ii in (redinta (ea ade#arata. 2le in#ata
ne(ontenit ade#ar!rile de (redinta ortodo-a, asa (!m a! fost form!late de (atre Sfinta Biseri(a si
(!m a! fost traite de (atre m!ltimea (redin(iosilor de)a l!n"!l #ea(!rilor. Ca !n i'#or nese(at si !n
te'a!r d!*o#ni(es( neimp!tinat, sfintele i(oane (*eama pe fiii (redin(iosi ai Biseri(ii la desa#irsire.
In(*inarea la sfintele i(oane ale %int!itor!l!i, %ai(ii &omn!l!i, in"erilor si sfintilor este o in#atat!ra
de 0a'a a Biseri(ii Ortodo-e. Astfel sfintele i(oane repre'entind pe %int!itor!l a! la 0a'a do"ma
intr!parii +i!l!i l!i &!mne'e!. I(oana repre'entind pe %int!itor!l Iis!s $ristos este o mart!rie a
fapt!l!i (a +i!l l!i &!mne'e! s)a intr!pat (! ade#arat.
2ste ade#arat (a 99pe &!mne'e! nimeni n! 4)a #a'!t #reodata:: (Ioana 1, 1?, dar asa (!m e-pli(a in
(ontin!are C!#intele Sfintei S(ript!ri1 99+i!l (el Un!l)Nas(!t, (are este in sin!l Tatal!i a(ela 4)a
fa(!t (!nos(!t::. Pe &!mne'e!)Tatal 4)a fa(!t (!nos(!t +i!l Sa! prin intr!parea Sa. In rasp!ns!l dat
de %int!itor!l la r!"amintea l!i +ilip 99&oamne arata)ne no!a pe Tatal si ne este de a/!ns::, 2l
pre(i'ea'a1 99&e atita #reme sint (! #oi si n! %)ai (!nos(!t +ilipeF Cel (e %)a #a'!t pe %ine, a #a'!t
pe Tatal:: (Ioan 17, D. Intr!parea &omn!l!i, asadar, ne)a dat drept!l sa)4 pi(tam in i(oane, fara (a
a(easta sa insemne'e (a despartim tr!p!l Sa! de d!mne'eirea Sa, pentr! (a i(oana ortodo-a n!)4
infatisea'a n!mai d!pa fr!m!setea nat!rala, (i mai ales intr)o forma (are sa (ond!(a pe (el (e o
pri#este la ade#ar!l (redintei ortodo-e (a $ristos (el intr!pat este &!mne'e! ade#arat si om
ade#artat. &a(a n)am infatisat pe Iis!s $ristos in i(oane ar insemna (a ne"am firea Sa (ea
omeneas(a, #iata Sa pe pamint si rasti"nirea.
Cele sp!se despre sfintele i(oane repre'entind pe %int!itor!l sint in strinsa le"at!ra (! (ele (e
infatisea'a pe %ai(a &omn!l!i. &a(a ne"am (alitatea %ai(ii &omn!l!i de Nas(atore de &!mne'e!,
inseamna (a n! primim in#atat!ra Sfintei Biseri(i despre intr!parea +i!l!i l!i &!mne'e!. %ai(a
&omn!l!i n)a nas(!t pe om!l $ristos, (!m 'i(ea Nestorie, (i persoana +i!l!i si C!#int!l!i l!i &!mne'e!.
%art!risind pe %ai(a &omn!l!i Nas(atoare de &!mne'e!, mart!risim (a A(ela pe (are 4)a nas(!t
este &!mne'e! ade#arat si om ade#arat.
Pi(tarea in i(oane a %ai(ii &omn!l!i in Biseri(a Ortodo-a se fa(e intr)o forma (are (ond!(e pe
(redin(ios la marea taina (are s)a sa#irsit prin 2a ) adi(a la intr!parea +i!l!i l!i &!mne'e!. I(oana
%ai(ii &omn!l!i n! repre'inta pe +e(ioara %aria inainte (a &!*!l Sfint sa #ina peste 2a si p!terea
Cel!i inalt sa o !m0reas(a. N!mai d!pa (e *ar!l l!i &!mne'e! s)a po"orit peste 2a, a de#enit (!
ade#arat Nas(atoare de &!mne'e!.
In#atat!ra Biseri(ii noastre este (lara in formarea tip!l!i de i(ono"rafie a Sfintilor si a martirilor,
(are a! trait 99#iata (ea no!a in $ristos:: si l!ptind a! (isti"at in a(easta #iata 99(!n!na (ea
nestri(a(ioasa a #ietii (elei (eresti::. +ie(are sfint a de#enit pentr! (restin !n model de renastere in
$ristos. +i"!rile lor n! sint infatisate in i(oane (a fiind materiale, (!m sint (ele dinainte de *ar, (i (a
!nele (are e-prima sfintenia adi(a (a !nii (are a! sla#a in (er!ri.
A(easta porneste de la in#atat!ra Biseri(ii1 99Sint tr!pri (eresti si tr!p!ri pamintesti; dar alta este
sla#a (elor (eresti si alta a (elor pamintesti::(I Cor. 17, 7A. Sfintii sint repre'ntati (a !nii (are a!
iesit din stri(a(i!ne si inspirea realitatea 0ine(!#intata din(olo de a(easta l!me. +i"!rile sfintilor, in
Page 2(7 of 449
fel!l a(esta, de#in !n permanent (omentator la (redinta 99(a tre0!ie (a a(est tr!p stri(a(ios sa se
im0ra(e in nesti(a(i!ne si a(est tr!p m!ritor sa se im0ra(e in nem!rire:: (I Cor. 15, 56. Astfel
i(ono"rafia ortodo-a in(ear(a sa dea o idee despre tr!p!rile spirit!ale, (are #or !rma in#ierii din
morti. Pentr! a(easta i(oana tre0!ie sa fa(a, prin arta, e#identa pre'enta *ar!l!i Sfint!l!i &!* in
fi"!rile sfintilor.
Cinstirea i(oanelor are o 0a'a si in S(ript!ra 3e(*i!l!i Testament. Astfel, %oise a primit por!n(a din
partea l!i &!mne'e! sa p!na (*ip!rile *er!#imilor la (*i#ot!l le"ii (2-od, .5, 1?)..; 66, ?, in fata
(arora popor!l se in(*ina (a'ind (! fata la pamint, in fata (arora se ad!(ea! /ertfe (III Re"i 6, 15;
preotii le tamiia! inaintea lor (2-od 6A, ? si inaintea lor se aprindea! (andele (2-od .@, .A).1.
Odata (! intr!parea &omn!l!i, (ind des(operirea d!mne'eias(a s)a implinit, Biseri(a (restina a
(ontin!at si amplifi(at (instirea sfintelor i(oane intr)!n (onte-t no! s!perior. In sfinta i(oana
Biseri(a (restina n)a #a'!t n!mai o podoa0a in "eneral, (i (!#int!l Sfintei S(ript!ri. Sfint!l 3asile (el
%are s(rie in a(est sens1 99Ceea (e (!#int!l transmite prin a!', pi(t!ra arata in ta(ere prin ima"ine::.
Urmind le"at!ra strinsa (! (!lt!l Biseri(ii si (! e#laia (redin(iosilor, sfintele i(oane a! (ontin!at #iata
si traditia Biseri(ii e-primind in#atat!ra ei (onform (! posi0ilitatile (ara(teristi(e fie(arei epo(i. In
primele #ea(!ri (restine, adi(a in timp!l perse(!tiilor i(ono"rafia a a#!t !n (ara(ter sim0oli( si
ale"ori(. Pi(t!rile din (ata(om0e foloses( sim0ol!ri (a pestele, an(ora, miel!l et(. N! lipsea! de ai(i
ni(i repre'entarile 0i0li(e, (are, (! toata nai#itatea lor, intarea! pe (redin(iosi si le in(al'ea!
(redinta in atotp!terni(ia l!i &!mne'e!.
&!pa edi(t!l de la %ilan, (ind Biseri(a a do0indit li0ertatea de manifestare, repre'entarile sim0oli(e
s)a! do#edit ins!fi(iente pentr! a e-prima in#atat!ra (restina. In se(ol!l I3 si 3 n!meroase s(ene din
3e(*i!l si No!l Testament (a si din #iata Biseri(ii e-prima! diferite e#enimente din i(onomia di#ina
pre(!m si sens!l !nor sar0atori, (onsa(rate in amintirea !nor momente importante din istoria
mint!irii. Cind primele ere'ii (a!ta! sa p!na (restinism!l pe a(elasi plan (! idolatrie, sfintele i(oane
amintes( (redin(iosilor in#atat!ra (ea ade#arata a Biseri(ii. Astfel, literele "re(esti alfa si ome"a,
(are in perioada perse(!tiilor amintea! de #esni(ia si d!mne'eirea %int!itor!l!i, a(!m ase'ate pe
i(oana %int!itor!l!i, arata deofiintimea +i!l!i (! Tatal impotri#a ereti(!l!i Arie (are (onsidera pe
+i!l (reat!ra a Tatal!i.
In perioada anilor @.6)?76, datorita in(ono(lasm!l!i, m!lti (institori ai sfintelor i(oane a! s!ferit
perse(!tii aparind!)le (a pe !nele (e sint roada (redintei (elei ade#arate, pe (are o e-prima, o
n!tres( si o #estes(. &e at!n(i si pina a'i sfintele i(oane s)a! pastrat fara intrer!pere in Biseri(a
noastra. 3i(toria resta0ilirii (instirii sfintelor i(oane, alat!ri de (elelalte in#atat!ri ale Sfintei
Biseri(i este sar0atorita in fie(are an de (atre toate Biseri(ile Ortodo-e in &!mini(a Ortodo-iei,
prima &!mini(a din Post!l Sfintelor Pasti.
Sfintele i(oane departe de a fi le"ate intr)!n fel oare(are de idolatrie, m!lte dintre ele sint
e-e(!tate (! maiestrie, fere(ate in a!r si ar"int, dar ni(iodata (redin(ios!l ortodo- n! a (onf!ndat
pe &!mne'e! (! a!r!l si (! ar"int!l i(oanei (are repre'inta (*ip!l l!i &!mne'e!.
Iata (e *otaraste Sinod!l 3II 2(!meni( (@?@ pri#itor la sfintele i(oane1 99Urmind d!mne'eiestile
in#atat!ri ale Sfintilor Parintilor nostri si ale Traditiei 0iseri(esti !ni#ersale, rind!im (a (*ip!l
Cinstitei si de fata fa(atoarei Cr!(i sa se p!na in sfintele 0iseri(i ale l!i &!mne'e!, pe #asele si pe
#esmintele (ele sfinte, pe pereti si pe s(ind!ri, in (ase si la dr!m, asa si (institele si sfintele i(oane,
'!"ra#ite in (!lori din pietre s(!mpe si din alta materie potri#ita, fa(!te pre(!m i(oana &omn!l!i si
&!mne'e!l!i si %int!itor!l!i nostr! Iis!s $ristos si a Stapinei noastre Nas(atoare de &!mne'e!,
pre(!m si ale sfintilor in"eri si ale noastre Nas(atoare de &!mne'e!, pre(!m si ale sfintilor in"eri si
ale t!t!ror sfintilor si a prea (!#iosilor 0ar0ati. Ca(i de (ite ori ei ni se fa( #a'!ti prin in(*ip!irea in
Page 2(8 of 449
i(oane, de atitea ori se #or indemna (ei (e pri#es( la ele sa pomeneas(a si sa i!0eas(a pe (ei in(*ip!iti
pe dinsele si sa)I (insteas(a (! sar!tare si (! in(*ina(i!ne respe(t!oasa, n! (! ade#arata in(*ina(i!ne
d!mne'eias(a (latria (are se (!#ine n!mai !ni(ei fiinte d!mne'eiesti, (i (! (instire d!pa a(el mod
d!pa (are se da ea (*ip!l!i (institei (r!(i si prin tamiiere si prin aprinderea de l!minari pre(!m era
pioasa datina #e(*e. Ca (instirea (are se da (*ip!l!i, tre(e la prototip si (el (e se in(*ina i(oanei se
in(*ina fiintei (elei in(*ip!ite pe ea. Astfel se intareste in#atat!ra Sfintilor Parintilor nostri, a(easta
este traditia Biseri(ii Uni#ersale, (are a primit 2#an"*elia de la o mar"ine la alta a pamint!l!i::.
&e asemenea Biseri(a Ortodo-a, (andidat!l la *irotonie intr! epis(op, fa(ind (!#enita mart!risire de
(redinta, sp!ne (! referire la in(*inarea la sfintele i(oane !rmatoarele1 99%a in(*in sfintelor si
(institelor i(oane ale l!i $ristos ins!si, ale Prea C!ratei mai(ii l!i &!mne'e!, si ale t!t!ror sfintilor;
n! insa (! in(*ina(i!ne (a l!i &!mne'e!, (i inaltind!)ma (! mintea la (*ip!l (e infatisea'a, pentr!
a(easta si (instea (atre a(elea o tre( la prototip!ri, iar pe (ei (e intr)alt (*ip si n! asa (!"eta ii lepad
(a pe niste (!"etatori de (ele straine::.
I(ono"rafia Biseri(ii Ortodo-e n! este n!mai o simpla arta, (i o arta reli"ioasa, teolo"i(a. 2a
infatisea'a e#enimente din istoria mint!irii noastre (are s)a fa(!t prin $ristos &omn!l. Intrea"a
atmosfera pi(t!rala in Biseri(a este dominata de l!mina in#ierii. Tot (ontin!t!l pi(t!rii ortodo-e
repre'inta !n (er si !n pamint no!, an!me a(ela al l!(rarii mint!itoare a &omn!l!i nostr! Iis!s
$ristos. 2a arata om!l si l!mea re"enerata prin *ar!l di#in. 4o(!itorii a(estei l!mi sint in"erii si
sfintii. I(ono"rafia ortodo-a n! are in (entr!l personalitatea artist!l!i, (i (a!ta mai de"ra0a sa
e-prime semnifi(atia e#eniment!l!i pi(tat din re#elatia di#ina. Prin ea se e-prima (re'!l sfintei
noastre Biseri(i. Cind #or0im despre personalitatea !n!i pi(tor 0iseri(es(, intele"em p!terea l!i de a
e-prima (it mai prof!nd si mai (lar ideal!rile spririt!ale ale (redintei ortodo-e. +iind o arta
spirit!ala, lit!r"i(a si teolo"i(a ea infatisea'a temele in prof!n'ime si n! impresionea'a pe (ei (e se
mar"ines( la s!prafata l!(r!rilor.
Biseri(a se strad!ieste sa fie interpreta fidela a l!mii spirit!ale. Contin!t!l trans(endent al i(oanelor
in Biseri(a noastra n! este fr!m!setea nat!rala. &e a(eea, si (el mai p!tin initiat in pro0lema de arta
#a p!tea fa(e (! !s!rinta deose0irea intre o i(ona ortodo-a si o pi(t!ra anti(a. A(easta pentr! (a
apare e#ident ideal!l pi(t!rii ortodo-e este e-primarea sfinteniei. In a(est sens Sfint!l Ioan E!ra de
A!r sp!nea1 99Astfel sp!nem (a ori(e #as, anima, sa! planta sint 0!ne n! prin forma, sa! (!loare, (i
prin ser#i(i!l pe (are)l ad!(e::. +iind o arta lit!r"i(a sfintele i(oane (ontri0!ie la intele"erea si rost!l
intre"!l!i (!lt di#in. In prim!l rind i(ono"rafia a/!ta pe (redin(ios sa intelea"a (eea (e se sa#irseste
in (adr!l (!lt!l!i di#in. C! mi/loa(e empiri(e ea a/!ta pe (redin(ios sa intelea"a mister!l i(onomiei
di#ine. Pentr! !n (!lt (are este 99in d!* si ade#ar:: Biseri(a Ortodo-a foloseste mi/loa(ele (ele mai
potri#ite pentr! a sl!/i l!(rarii de mint!ire a (redin(iosilor. In (adr!l Sfintei 4it!r"*ii pri#ind pi(t!ra
(redin(ios!l (are asista la sl!/0a intele"e (a 99a(!m p!terile in"eresti impre!na (! noi sl!/es(::. &a(a
i(ono"rafia ortodo-a s)ar mar"ini la fr!m!setea nat!rala, n! s)ar p!tea ridi(a la asemenea inaltimi
d!*o#ni(esti. Sfintele i(oane, in afara de pre'entarea (elor taini(e infatisea'a si alte s(ene din #iata
%int!itor!l!i, a %ai(ii &omn!l!i si a Sfintilor. A(estea n! ramin destinate n!mai (elor (a n! sti!
(arte, (a prin #ederea lor sa)si aminteas(a de faptele (elor (are a! sl!/it pe &!mne'e!. 2le indeamna
la !rmarea pildei a(estor sl!/itori ai ade#aratei (redinte. In pl!s sfintele i(oane fi-ind!)se as!pra
!nor teme prin(ipale (a s(ena Nasterii &omn!l!i, a Patimilor si a in#ierii, (are n! lipses( din ni(i o
0iseri(a pi(tata, sta0iles( o0ie(ti#!l esential al (!lt!l!i di#in. Noi teme i(ono"rafi(e le"ate de (!lt!l
%ai(ii &omn!l!i a! im0a"atit pe par(!rs 0iseri(ile (restine. Imn!l A(atist!l!i a (reat in i(ono"rafia
ortodo-a .7 de noi s(ene le"ate de el. In pri#inta sfintilor, a(estia sint pi(tati in le"at!ra (! #iata si
martiri!l lor, la!dat in imnele din (!lt!l di#in. Tre(erea la (ele #esni(e a sfintilor si infatisarea
miinilor %int!itor!l!i, oferind!)le (!n!na martiri!l!i, se afla in strinsa le"at!ra (! imnele (are
#or0es( despre martea lor martiri(a.
Page 2(9 of 449
Sfintele i(oane pi(tate n! o"lindes( n!mai #iata Biseri(ii in toata #arietatea si adin(imea ei, (i sint o
parte inte"ranta a ei, asa (!m sint ram!rile in le"at!ra (! tr!n(*i!l. I(oana n! n!mai (a se inspira din
(!lt!l Biseri(ii, (i forme'a (! el !n tot omo"en, (ompletind!)l, e-pli(ind!)l si marind!)I a(ti!nea
as!pra s!fletelor (redin(iosilor. Sfintele i(oane sint o mart!rie a po"oririi l!i &!mne'e! (atre om si a
efort!l!i om!l!i de ridi(are (atre &!mne'e!. &e a(eea i(onele tre0!ie sa fa(a per(epti0ila prin
a(easta arta pre'enta *ar!l!i Sfint!l!i &!*. 2ste #or0a de *ar!l (are insoteste pe (ei (are sint
repre'entati in sfintele i(oane. In a(est sens Sfint!l Ioan &amas(*in!l sp!ne1 99+iind(a sfintii a! fost
plini de &!*!l Sfint in #iata fiind si (*iar (ind a! tre(!t la (ele #esni(e *ar!l Sfint!l!i &!* s)a po"orit
as!pra lor in morminte si as!pra (*ip!rilor lor in i(oane n! in esenta (i d!pa l!(rare::.
&a(a (!#int!l si (intarea Biseri(ii sfintes( s!flet!l prin a!'ire, i(oana il sfinteste prin #a', (a(i d!pa
(!#int!l Sfint!l!i 2#an"*elist 994!minator!l tr!p!l!i este o(*i!l:: (%atei 6, ... Aflind!)ne in fata
!nei sfinte i(oana il sfinteste prin #a', (a(i d!pa (!#int!l Sfint!l!i 2#an"*elist 994!minator!l tr!p!l!i
este o(*i!l:: (%atei 6, ... Aflind!)ne in fata !nei sfinte i(oane simtim rol!l ei 'iditor de s!flet1 99Iar
noi toti, pri#ind (a in o"linda (! fata des(operita, sla#a &omn!l!i, ne prefa(em in a(elasi (*ip din sla#a
in sla#a, (a de la &!*!l &omn!l!i:: (II Cor. 6, 1?.
@ *a!ile 5argo%i!ean#l, 0pi!'op-%i'ar pariar1al,
$Indr#maor pa!oral$, Ar1iepi!'opia &#'#re!ilor, (98(, pag. 83-86.
Page 22) of 449
SENSUL S"INTENIEI MOASTELOR SI AL CINSTIRII LOR IN ORTODO%IE
In e#la#ia (restina din Rasarit, (instirea sfintelor moaste are !n lo( deose0it de insemnat. Toti
sfintii, ad!nati in /!r!l l!i &!mne'e!, al(at!ies( impre!na desa#irsirea #ie a Biseri(ii, s(ara intre
pamint si (er, intarita pentr! totdea!na (a do#ada de mint!ire. Pre'enta 0ine(!#intata a sfintilor se
manifesta in Biseri(a n! n!mai prin ima"inile lor sa(re, (!nos(!ta din i(oane, (i si prin sfintele lor
moaste, ramasitele pamintesti ale petre(erii lor d!*o#ni(esti in a(easta l!me. &!mne'e! a(orda
sfintilor, (are a! de#enit *ristosi in $ristos, d!pa (e ei a! tre(!t la (ele #esni(e, p!terea de a
transmite si a implini #oia Sa, printr)!n a/!tor a(ti#, #a'!t sa! ne#a'!t, pe (are ei il in(redintea'a
t!t!ror drept (redin(iosilor (restini. Se poate sp!ne, fara e-a"erare, (a sfintii traies( in Biseri(a,
manifestind!)se prin a(te de ordin reli"ios, prin (are se intretine si se e-tinde l!(rarea tain(a a
ind!mne'eirii si prin (are lant!l de a!r al desa#irsirii in $ristos n! se r!pe pina la 99sfirsit!l #ea(!l!i::
(%atei CC3III, .A. In (a'!l sfintelor moaste, a((ent!l se p!ne mai ales pe !n an!mit fel al
manifestarii p!terii di#ine, prin (are se rele#a, s!0 forma !nor semne d!mne'eiesti, pastrarea in
nestri(a(i!ne a osemintelor alesilor &omn!l!i, (onstit!ind o mart!rie e#identa a d!mne'eirii
%int!itor!l!i nostr! Iis!s $ristos. Pentr! e#la#ie ortodo-a, in aratarea p!terii l!i &!mne'e!, prin
sfintele moaste se (!prinde !n sens parti(!lar, pe (are se (!#ine sa)l (!noastem, pentr! a ne pre"ati
(! #redni(ie in (e pri#este (instirea d!pa (!#iinta a sfintilor si a !rmelor pe (are ei le)a! lasat pe
pamint.
-. Iisus !ristos, izvorul sfinteniei de care se invrednicesc sfintele moaste.
C!lt!l sfintilor, pri#it in "eneral, e !n oma"i! ad!s l!i &!mne'e! prin alesii 4!i, l!i &!mne'e! (are este
99min!nat intr! sfintii Sai:: (Psalm!l 4C3II, 66. A(est (!lt (onsta in (instirea, in#o(area si imitarea
sfintilor. 2l n! este !n (!lt de adorare, (i de #enerare. 2l n! inlat!ra si ni(i n! mi(sorea'a (! nimi(
(!lt!l l!i &!mne'e!, (i dimpotri#a, in impodo0este, il il!stre'a si il intareste, so(otind mai 0ine in
e#identa rol!l %int!itor!l!i de !ni( mi/lo(itor si !ni( sfintitor al fapt!rii 'idite. Sfintenia de (are se
0!(!ra alesii &omn!l!i n! poate sa fie inteleasa fa(ind!)se a0stra(tie de sfintenia l!i $ristos ins!si,
(i n!mai prin parti(ipare la a(easta demnitate, pri#ita de(i (a re#arsare a sfinteniei (elei !na a l!i
$ristos in sfintii (ei m!lti ai Biseri(ii. Sfintii sint mad!larele l!i $ristos ind!mne'eite, a/!n"ind, in
(!rs!l #ietii lor pamintesti, (amari si lo(as!ri (!rate ale l!i &!mne'e!. Crestinii (instes( in sfinti pe
prietenii l!i $ristos, pe fiii si mostenitorii l!i &!mne'e!1 99Toti (iti l)a! primit le)a dat p!tere sa
a/!n"a (opii ai l!i &!mne'e!:: (Ioan I, 1. 99In(it n! mai sint ro0i (i fii:: (Eal. I3, @ 99&ar da(a sint fii
sint si mostenitori, mostenitori al l!i &!mne'e!, si impre!na)mostenitori ai l!i $ristos:: (Tom. 3III,
1@. Salasl!irea l!i $ristos in sfinti n! pri#este n!mai s!flet!l a(estora, (i si tr!p!l lor. 2 ade#arat (a
n! tr!p!l, (i d!*!l nostr! are (apa(itatea de a (!noaste pe &!mne'e! in des(operirea Sa. &e a(eea
'i(e Sfint!l Pa#el1 99&!*!l ins!si mart!riseste impre!na (! d!*!l nostr! (a sintem fii ai l!i
&!mne'e!:: (Rom. 3III, 16. Se (!#ine insa a pre(i'a fapt!l (a 99lo(!l:: spe(ifi( al re(eptarii
pre'entei di#ine in om n! este s!flet!l sa! d!*!l in independenta l!i in raport (! tr!p!l, (i d!*!l le"at
de tr!p, adi(a inima. 99I!0irea l!i &!mne'e! s)a #arsat in inimile noastre, prin &!*!l Sfint, (el dar!it
no!a:: (Rom. 3, 5, ne sp!ne Sfint!l Apostol Pa#el. Inima fiind lo(!l in (are !man!l primeste *ar!l di#in
tr!p!l ins!si de#ine !n lo(as al Sfint!l!i &!*1 99N! stiti (a tr!p!l #ostr! este templ! al &!*!l!i Sfint
(are este in #oi si pe (are il a#eti de la &!mne'e!F:: (I Cor, 3I, 1D. A#ind pe &!*!l Sfint l!(rator in
tr!p sfintii de#in (! ade#arat 99temple ale l!i &!mne'e!:: (I Cor. III, 16, (amari si la(as!ri ale l!i
$ristos, pentr! (a &!mne'e! salasl!ieste in ei si ramine in ei #esni(. Sint to(mai (eea (e sp!ne Sfint!l
Apostol Pa#el, definind templ!l l!i &!mne'e! din om1 99Noi sintem templ! al &!mne'e!l!i (el!i #i!,
pre(!m &!mne'e! a 'is (a 1 3oi lo(!i in ei si #oi !m0la si #oi fi &!mne'e!l lor:: (II Cor. 3I, 16.
Page 22( of 449
Iis!s $ristos %int!itor!l, (are)si afla lo(as in tr!p!rile sfintilor, n! le paraseste pe a(estea ni(i d!pa
moarte. Printr)o i(onomie d!mne'eias(a, p!terile s!flet!l!i (are a! (!nos(!t pe &omn!l in a(t!l
maritei Sale in#ieri, pre(!m si *ar!l mint!itor isi prel!n"es( l!(rarea lor in tr!p, tre(ind peste
*otarele mortii. Osemintele sfintilor ramin, (!m 'i(e Sfint!l Ioan &amas(*in!l, 99temple ins!fletite
ale l!i &!mne'e!:: (&o"mati(a, trad. rom. B!(!resti, 1D76, p. 6.@. 2 #or0a despre !n aspe(t deose0it
al i(onomiei di#ine, pe (are il (onstit!ie (o0orirea &omn!l!i (! s!flet!l in iad d!pa in"roparea (!
tr!p!l, in imparatia mortii, (! s(op!l de a)i nimi(i temeliile si de a impartasi d!*!rilor (e se "ases( in
int!neri( taria si l!mina #ietii noi. Astfel se e-pli(a fapt!l (a, in #remea a(estei l!(rari d!mne'eiesti,
99mormintele s)a! des(*is si m!lte tr!p!ri ale sfintilor adormiti s)a! s(!lat. (%atei CC3II, 5.. In
Iis!s $ristos, 0ir!itor!l mortii, #asele (are a! p!rtat, in #iata, sla#a sfinteniei n! sint nimi(ite.
&impotri#a, &!mne'e!, pre"ateste, pentr! ori(e sfint dar!rirea !nei re(ompense an!ntata de
profet!l Isaia (! a(este (!#inte1 992l (&omn!l #a in"rasa oasele tale si #ei fi (a o "radina adapata, (a
!n i'#or de apa #ie, (are n! sea(a ni(iodata:: (43III, 11. Referirea la 99oase:: pri#este tre(erea
sfintilor, intr! adormire, la (ele #esni(e, potri#it !n!i #erset e-pli(it1 99Oasele (elor doispre'e(e
profeti inflores( in mormintele lor::, (!m se sp!ne in intelep(i!nea l!i, Sira* (C4IC, 11. Astfel,
pastrarea oaselor in mormint are si o semnifi(atie spirit!ala, e-primind ideea !nei s!pra#iet!iri
personale d!pa moarte. In a(est sens s(rie si psalmist!l (! pri#ire la (ei drepti1 99&omn!l pa'este
oasele lor, ni(i !n!l din ele n! se #a 'dro0i:: (Psalm!l CCCIII, 1D. O p!tere ne#a'!ta se manifesta in
osemintele sfintilor pe (are &omn!l le are in pa#a'a Sa. &!pa tre(erea din a(easta #iata, tr!p!rile
sfintilor ramin (a niste 0oa0e de "ri!, in #remea iernii in pamint, traind o #iata as(!nsa, ne(!nos(!ta
de simt!rile noastre. 2le ne arata (a intr!parea +i!l!i l!i &!mne'e! a des(*is fapt!rii noastre
paminstesti, insasi, o (ale pentr! a se ridi(a, !mplind!)se si de p!terea in#ierii, la nestri(a(i!ne si
marire. Asadar, Iis!s isi imprima (*ip!l in sfinti (Ealateni I3, 1D, traind in ei (Ealateni II, .A, si,
intr!(it 99in 2l lo(!ieste tr!peste toata plinatatea &!mne'eirii:: (Coloseni II, D, printr)o oare(are
imitatie a a(est!i mister di#in, tot 2l salasl!ieste (*iar 99tr!peste:: in alesii Sai, nedespartind!)se de
osemnitele lor d!pa moarte. In a(est sens, moastele sfintilor sint, (!m 'i(e de asemenea Ioan
&amas(*in!l, 99i'#oare mint!itoare:: (&o"mati(a, p. 6.?.
.. Sfintele moaste, dovezi ale nemuririi sufletului si ale invierii de obste.
Cind Iis!s $ristos salasl!ieste, prin (redinta, in inima noastra. 2l re#arsa in tr!p!l nostr! omenes(,
(!ratit si sfintit printr)o no!a le"at!ra (! &!mne'e!, p!terea in#ierii Sale, (are 0ir!ie si ne patr!nde
fiinta intrea"a 99Cititi in $ristos #)ati 0ote'at, in $ristos #)ati im0ra(at:: (Eal.III, .@, ne in#ata
Sfint!l Apostol Pa#el. %art!rii in l!me ale pre'entei l!i $ristos, (are si)a ins(ris (! marire n!mele in
sfintii sai, moastele sint, deopotri#a, do#e'i ale nem!ririi s!flet!l!i si prefi"!ratii ale #ietii #esni(e.
P!terea l!i $ristos e in(or!pti0ila, iar a(olo !nde 99lo(!ieste p!terea l!i $ristos ((II Cor. CII, D sa!
in (ei 99(are sint ai l!i $ristos Iis!s:: (Eal. 3, .7 ea impartaseste in(or!pti0ilitatea (*iar si
tr!p!rilor 99adormite::. 2 #or0a de o inter#entie di#ina (are se sa#irseste (! s(op!l de a ne (on#in"e
de ade#ar!l pastrarii s!flet!l!i intre nem!rire si al in#ierii ad!se in l!me de (atre $ristos. &in fapt!l
(a n! toate tr!p!rile sfintilor (are a! m!rit sa#irses( min!ni, (a(i n! toate se 0!(!ra de a(easta
99prima in#iere:: (Apo(. CC, 6, p!tem ded!(e (a in(or!pti0ilitatea n! (onstit!ie o rasplata pentr!
#redni(ia alesilor l!i $ristos, (are la 999a do!a in#iere:: se #or in(ar(a toti de sla#a #esni(a. 2ste insa,
mai pres!s de ori(e, !n indi(i! d!mne'eies( (are ne aprinde si ne s!stine (redinta in (ontin!area #ietii
noastre spirit!ale de pe pamint in e-istenta #esni(a. Sfinta 2#an"*elie in relatarea in#ierii l!i $ristos,
notea'a, printre altele, a(este impre/!rari1 (a piatra mormint!l!i a fost ridi(ata de !n in"er, a (ar!i
(o0orire din (er a fost insotita de !n (!trem!r, (a femeile mironosite a! "asit mormint!l "ol, (a Petr!
si apoi Ioan, pri#ind in mormint 99a! #a'!t "i!l"i!rile sin"!re 'a(ind:: (4!(a CCI3, 1.. %a*rama insa,
(are f!sese pe (ap!l %int!itor!l!i, se "asea si ea infas!rata la o parte intr)!n lo( (Ioan CC, 6)@.
Ei!l"i!l si ma*rame, de(i sint mart!rii ale in#ierii l!i $ristos (Cf. Ioan CC, ?. Noi le mai a#em asta'i.
In (on(ret, (a do#e'i ale in#ierii dar, in s(*im0!l lor, a#em sfintele moaste. Asa (!m "i!l"i! si
Page 222 of 449
ma*rama a! ramas inta(te si impat!rite (! rind!iala, tot la fel si osemintele sfintilor, #esminte ale
s!fletelor nem!ritoare, in !rma desfa(erii taini(e dintre s!flet si tr!p, a! ramas in(or!pti0ile, fara sa
fie s!p!se destramarii materiale. &!pa (!m "i!l"i!rile %int!itor!l!i #estes( in#ierea, tot la fel si
sfintele moaste ne "arantea'a in#ierea noastra #iitoare. Nat!ra tr!p!l!i e-pli(a ea insasi mortalitatea
sa, prin n!meroasele a(te de disol!tie #i'i0ila la (are tr!p!l se s!p!ne in #iata a(easta si (arora le
!rme'a o ne(ontenita refa(ere. S!flet!l insa e dinamism, e prin(ipi!l personal, e !nitate (on(reta a
a(telor internationale, fara sa pre'inte ni(i !n semn de des(omp!nere sa! de disol!tie, oferind, prin
fa(!ltatile sale, o ima"ine de (eea (e inseamna re!nirea partilor intr)!n intre" armoni(, (!nos(!t s!0
den!mirea de persoana. 99Persoana, este forma de e-isitenta !ni(a si ne(esara a spirit!l!i::.
In(or!pti0ilitatea sfintelor moaste #ine astfel sa s!stina (redinta (a e-ista o le"at!ra spe(iala intre
s!flet!l sfint!l!i si osemintele sale, pe (are moartea n! o poate distr!"e, in sens!l (a spirit!l a(est!ia
n! paraseste (! desa#irsire tr!p!l, mentinind totodata in moaste o p!tere d!mne'eias(a, (are tot prin
s!flet l!(rea'a.
Nem!rirea s!flet!l!i este s!pra#iet!irea l!i d!pa despartirea de tr!p. A(easta s!pra#iet!ire (onsta
in (ontin!area #ietii sale proprii, spirit!ale, in pastrarea fa(!ltatilor s!perioare, pre(!m si a
sentiment!l!i de rasp!ndere. Ei!l"i!rile %int!itor!l!i sa! moastele sfintilor, (are ramin inta(te prin
moarte, ne demostrea'a, in mod analo"i( (a s!flet!l n! se des(omp!ne, in !rma desfa(erii de tr!p,
dar ni(i n! se nimi(este. O forta simpla si spirit!ala (!m e s!flet!l nostr!, n! poate fi ni(i di#i'ata si
ni(i des(omp!sa, de(it printr)o a(ti!ne di#ina nimi(itoare. &!mne'e!, insa, ne arata in(or!pti0ilitatea
sfintelor moaste, n! #rea (a s!flet!l sa fie nimi(it, (i il mentine in e-istenta in (are a fost (reat.
S!flet!l e d!*!l pe (are &!mne'e! l)a intiparit in materia tr!p!l!i, (! o(a'ia 'idirii om!l!i ((f. +a(ere
I, .6, a#ind astfel in sine, prin impartasire, trasat!rile e-a(te ale 0!natatii di#ine. N!mai o p!tere
infinita, e"ala (! a(eea de la (reatie, ar p!tea tre(e fapt!ra de la e-istenta la nee-istenta. &!mne'e!
insa ne des(opera (ondes(enta Sa, in(redintind!)ne (a n! #rea nimi(irea s!flet!l!i omenes(.
In(or!pti0ilitatea sfintelor moaste este, deasemena, o des(operire a nestri(a(i!nii pe (are sfintii o
(isti"a prin resta!rarea lor in fr!m!setea dintii, odata (! do0indirea !nei ar#!nea a in#ierii. %oti#!l
pentr! (are om!l si)a pierd!t nem!rirea, iar tr!p!l sa! a de#enit (or!pti0il, este pa(at!l, (are a
patr!ns in s!flet si astfel a infe(tat (orp!l (! #enin!l mortii. 99Pre(!m printr)!n om a intrat pa(at!l in
l!me si prin pa(at moartea, tot asa moartea, din (a!'a (areia toti am pa(at!it, a tre(!t la toti
oamenii:: (Rom. 3, 1.. Unde stapineste pa(at!l, e pre'enta si moartea, (a(i pa(at!l n! este in mod
simpl! !n ra! moral, (i este re#olta fapt!rii impotri#a Creator!l!i ei. In a(este (onditii, intor(erea la
nestri(a(i!ne, n! sete posi0ila de(it prin inlat!rarea pa(at!l!i. Om!l n! a fost (reator!l l!i ins!si, de
a(eea n! poate fi ni(i mint!itor!l sa!. In #ederea do0indirii nem!ririi, 99C!#int!l tr!p s)a fa(!t::, iar
i'#or!l p!terii di#ine se re#arsa din no! in prof!n'imea nat!rii !mane.
%entinerea osemintelor sfintilor in stare de nestri(a(i!ne este o fa"ad!inta si o "aranti pri#itoare la
marirea de (are se #or 0!(!ra tr!p!rile (redin(iosilor d!pa in#iere. %anifestarea a(estei p!teri a
in#ierii e (!nos(!ta (redin(iosilor mai ales d!pa po"orirea Sfint!l!i &!*, (!lt!l sfintelor moaste a#ind
ori"ine in Biseri(a primara. C! anti(ipatie, insa, a(easta p!tere apartin!t si !nei 990iseri(i:: a 3e(*i!l!i
Testament si a fost data in mod proportional (! re#elatia "rad!ala a C!#int!l!i intr!pat al l!i
&!mne'e!. In !rma (aderii in pa(at, Adam este e-(l!s din paradis, iar in"erii (! sa0ii de fla(ari sint
p!si sa)I pa'eas(a intrarea (+a(ere III, .7. +apt!l pa'irii 99pom!l!i:: semnifi(a ideea (a moartea il
separa pe om de &!mne'e!. Odata insa (! fa"ad!inta primita in protoe#an"*elie, in (are este (!prinsa
intrea"a taina a l!i $ristos, primii oameni primes( si in(redintarea ade#ar!l!i (a nem!rirea le apartine
(! anti(ipatie, intr!(it &omn!l 99#a 'dro0i (ap!l sarpel!i::. &e a(easta p!tere s)a 0!(!rat mai intii,
2no* (+a(ere 3, .7, apoi Ilie si 2lisei, pentr! a fi primita de (atre 4a'ar, pe (are il in#ia'a $ristos.
Prin moartea si in#ierea Sa, insa, %int!itor!l ina!"!rea'a o era no!a, in (are apar sfintele moaste (a
prefi"!ratii ale in#ierii.
Page 223 of 449
/. Sfintenia moastelor dovedita prin minuni.
Pastrarea in nestri(a(i!ne a osemintelor pe (are le a#em de la sfinti n! este sin"!ra min!ne pe (are
ni)o transmit a(este odoare. 99Stapin!l $ristos, s(rie Sfint!l Ioan &amas(*in, ne)a dat (a i'#oare
mint!itoare moastele sfintilor, (are i'#oras( in m!lte (*ip!ri fa(eri de 0ine si da! la i#eala mir (! 0!n
miros. Nimeni sa n! fie ne(redin(iosM &a(a prin #ointa l!i &!mne'e! a i'#orit in p!stie apa din piatra
tare (Iesire C3II, 5)6 si din fal(a ma"ar!l!i apa pentr! Samson (ar!ia ii era sete (5!de(atori C3,
1D, este de ne(re'!t (a sa i'#oras(a mir 0ine mirosit din moastele m!(eni(ilorF C! ni(i !n (*ip pentr!
(ei (are (!nos( p!terea l!i &!mne'e! si (instea pe (are o a! sfintii de la &!mne'e!:: (&o"mati(a, p.
6.?. C!noasterea p!terii (! (are sint in'estrate sfintele moaste o aflam in(a din 3e(*i!l Testament.
In (artea a patra a Re"ilor (itim (a, in mormint!l prooro(!l!i 2lisei, a fost ar!n(at tr!p!l !n!i om
mort, dar la atin"erea (! osemintele prooro(!l!i, a(est mort a (apatat #iata si a in#iat (I3 Re"i CIII,
.1. Cele mai m!lte si mai mari min!ni in le"at!ra (! osemintele sfintilor ne sint des(operite insa in
le"ea *ar!l!i. Asterie al Amaslei 'i(e intr)!n pane"iri(1 99+o(a, d!pa moarte, *raneste (! mai m!lta
im0els!"are de(it *ranea odinioara Iosif 2"ipt!l. Iosif impartea "ri!l pe ar"int; +o(a il da in dar (elor
lipsiti::. Ramine insa o intre0are, form!lata, de asemenea, de Sfint!l Ioan &amas(*in1 99C!m poate sa
fa(a min!ni !n om mortF C!m dar prin ei (prin sfinti demonii sint p!si pe f!"a, 0olile sint al!n"ate,
0olna#ii se #inde(a, or0ii #ad, leprosii se (!rata, ispitele si s!pararile se risipes(, si se po"oara toata
darea (ea 0!na de la Tatal l!minilor (Ia(o0 I, 1@ peste (ei (are (er pin ei (! (redinta neindoielni(aF
(&o"mati(a, p. 6.D.
4!(rarile proprii ale l!i &!mne'e! se n!mes( min!ni. 99T! este &!mne'e! (are fa(i min!ni:: (Ps.
4CC3I, 15 'i(e profet!l &a#id. In (a'!l sfintelor moaste, min!nile sint semne ale salasl!irii l!i
&!mne'e! in ele, do#e'i ale !nei pre'ente di#ine, deose0ite de a(eea a l!(rarii (reatoare si
pronietoare. S(op!l min!nilor sa#irsite prin osemintele sfintilor este reli"ios)moral. In #remea
petre(erii Sale pe pamint, %int!itor!l !rmarea sa arate, prin min!ni, (a 2l este (! ade#arat +i!l l!i
&!mne'e!. 99Credeti %ie (a 2! sint in Tatal si Tatal este in %ine; (redeti (el p!tin pentr! l!(rarile
a(estea:: (Ioan CI3, 11, a 'is %int!itor!l, adresind!)se i!deilor (are n! (redea! in di#initatea
persoanei 4!i. C*iar si Sfintii Apostoli s)a! (on#ins de fapt!l di#initatii %int!itor!l!i tot prin min!ni,
(!m a fost a(eea a prefa(erii apei in #in la n!nta din Cana. S(op!l min!nilor a fost, 'i(e Sfint!l
2#an"*elist Ioan, (a oamenii sa se (on#in"a to(mai de a(est l!(r!1 99Si a fa(!t Iis!s si alte semne
m!lte inaintea !(eni(ilor Sai, (are n! s)a! s(ris in (artea a(easta. Iar a(estea s)a! s(ris (a sa (redeti
(a Iis!s este $ristos +i!l l!i &!mne'e! (Ioan CC, 6A)61. &ar %int!itor!l, in #ederea do#edirii
d!mne'eirii Sale, n! limite'a sa#irsirea min!nilor la #remea si la persoana Sa1 99Ade#arat, ade#arat #a
sp!n, (a (ine (rede in %ine, #a fa(e si el l!(r!rile pe (are le fa( 2!:: (Ioan CI3, 1.. S(op!l min!nilor
ramine insa a(elasi1 99Ori(e #eti (ere in n!mele %e!, #oi fa(e, pentr! (a Tatal sa fie preamarit in
+i!l:: (Ioan CI3, 16.
Infapt!irea !nor l!(r!ri min!nate prin mi/lo(irea Sfintelor moaste tre0!ie #a'!ta prin (redinta (a
e-ista o le"at!ra spe(iala intre s!flet!l !n!i sfint si osemintele l!i, pe (are moartea n! o poate
distr!"e, in sens!l (a spirit!l a(est!ia n! paraseste (! desa#irsire tr!p!l, mentinind astfel in moaste o
p!tere d!mne'eias(a. Credinta (a sfintii ramin prin a(easta *arisma in osemintele lor, prel!n"ind in
ele o pre'enta a lor in d!*, ii fa(e pe (redin(iosi sa se simta in le"at!ra personala (! ei si prin ei (!
$ristos. Cinstirea moastelor tre(e de la ele la persoana sfintilor, (a si in (a'!l i(oane, iar de la
persoana !n!i sfint tre(e la $ristos, (are sa#irseste prin moaste min!ni. Astfel, sfintele moaste se
do#edes( a fi !n lo( in (are $ristos este pre'ent in *ar intr)!n fel deose0it de 99aparitia:: 4!i in
i(oane (are il repre'inta pe 2l. In moaste n! e-ista (*ip!l l!i $ristos, (i $ristos este in mod min!nat
pre'ent in materia ramasitelor pamintesti ale sfintilor. %!lti oameni s)a! #inde(at n!mai prin
atin"erea de ster"arele si de trp!l Sfint!l!i Apostol Pa#el (+apte CIC, 11)1., sa! prin tre(erea
Page 224 of 449
!m0rei Sfint!l!i Apostol petr! peste ei (+apte 3, 15, dar mai m!lti prin atin"erea de moastele
martirilor si ale sfintilor, in (!r"erea #remii, de la $ristos si pina asta'i.
0. Sensul cinstirii sfintelor moaste.
%i/lo(itori si prote(tori ai nostri in (er!ri, sfintii sint mad!lare #ii si a(ti#e ale Biseri(ii l!i $ristos,
(are (!prinde in sin!l ei deopotri#a pe (ei (e sint in #iata si pe (ei (e a! adormit. 2 #or0a despre !n
ade#ar pe (are Sfint!l Apostol Pa#el ii e-prima prin ideea (a Biseri(a este 99tr!p!l l!i $ristos::, iar
(ei (are se mint!ies( in ea do0indes( p!terea si #iata l!i $ristos. Sintem mad!lare ale l!i $ristos
Iis!s (I Cor. 3I. 15, n! n!mai (! s!flet!l, (i si (! tr!p!l (I Cor. 3I, 1D. 993oi sinteti tr!p!l l!i $ristos
si mad!lare in parte:: (I Cor. CII, .@; 2fes. 3, 6A. A(este mad!lare sint !nite, solidare impre!na)
traitoare in !na si a(eeasi realitate spirit!ala. Pre'enta nemi/lo(ita a l!i $ristos fa(e din Biseri(a o
(om!nitate reli"ioasa, intr!(it ea de#ine, prin d!mne'eirea Cap!l!i ei, (a si prin (alitatea si (*emarea
mem0rilor ei, o (om!ni!ne a sfintilor. Prin in#ierea l!i $ristos, moartea si)a pierd!t s!prematia sa
as!pra (elor (e sint in(orporati 99in 2l::.
2a n!)I poate separa de &!mne'e!, d!pa (!m n!)I poate separa !nii fata de altii. Sfintii sint
mad!larele l!i $ristos in#esni(ite. 4e"at!ra lor (! Biseri(a l!ptatoare poarta !neori pe(etea !nei
(onsa(rari di#ine1 in(or!pti0ilitatea sfintelor lor oseminte.
Intrea"a (instire a(ordata sfintelor moaste se indreapta spre &!mne'e!, prin al (ar!i *ar sfintii s)a!
ostenit si s)a! /ertfit, s)a! aratat 0ir!itori as!pra pa(at!l!i si s)a! impodo0it #iata (! #irt!ti alese.
3enerarea ad!sa sfintilor, (instind osemintele lor, pre(!m si indreptarea r!"a(i!nilor pe (are
(redin(iosii le fa( (atre sfinti (a spre !nii (are a! p!tere sa mi/lo(eas(a pentr! l!me, de#in sim0ol!ri
ale (instirii insasi pe (are Biseri(a o dep!ne in fata l!i &!mne'e!. Astfel, in Apo(alipsa a#em ima"inea
(!n!nilor pe (are (ite .7 de 0atrini le ar!n(a! inaintea tron!l!i d!mne'eies(1 99At!n(i (ei .7 de
0atrini (adea! inaintea Ce!l!i (e sade pe s(a!n si in(*ina! Cel!i (e este #i! in #e(ii #e(ilor, ar!n(ind
(!n!nile lor, ianintea tron!l!i si 'i(ind1 3redni( este &oamne si &!mne'e!l nostr! sa primesti sla#a si
(instea si p!terea:: (Apo(. I3, 1A)11. In a(est fel, (instirea sfintilor, in Biseri(a, arata (!m, prin
min!nea in(or!pti0ilitatii moastelor. &!mne'e! ins!si se prosla#este intr! ei.
Cinstirea ad!sa sfintilor, in raport (! in(*inarea ad!sa l!i &!mne'e!, este n!mai relati#a si plina de
e#la#ie. Biseri(a n! ad!(e pentr! sfinti /ertfa si ni(i n! le a(orda in(*inare d!mne'eias(a, (i !n (!lt
de i!0ire si respe(t (a !nora (e sint dar!iti de &!mne'e! (! feri(irea de a fi sl!/itori si (asni(i ai Sai.
In s(*im0, insa, (onsidera osemintele lor !n altar de /ertfa. N! fara o prof!nda semnifi(atie, in
Biseri(a primara, Sfinta 4it!r"*ie era sa#irsita pe mormintele martirilor, iar in (ontin!are, a(easta
d!mne'eias(a sl!/0a n! se poate ofi(ia fara antimis!l in (are se "ases( parti din sfintele moaste.
99&a(a $ristos intr)ade#ar se poate #edea si pipai !nde#a in l!mea a(easta in (arne si oase, apoi
a(easta se poate in sfintele moaste::, 'i(e Ni(olae Ca0asila. 994a !rma !rmei, a(este moaste sint
0iseri(a ade#arata si altar!l (el ade#arat, 'idirea n!)I de(it o imitare:: (&espre #iata in $ristos,
Si0i!, 1D7A, p. 161.
In (instirea sfintelor moaste, la altar a#em (ea mai e#identa si si"!ra do#ada (a Biseri(a Ortodo-a n!
a (onf!ndat ni(iodata sl!/irea si adorarea (!#enita l!i &!mne'e!, (! (instirea pe (are ea o a(orda
sfintilor, to(mai pentr! (a le)a trait pe amindo!a intr)o le"at!ra or"ani(a. Cinstirea sfintilor este
e-presia "raitoare a !nitatii de traire a Biseri(ii l!ptatoare (! (e tri!mfatoare, (are impre!na
formea'a !n sin"!r 99tr!p:: al (ar!i (ap este $ristos si a (arei #iata este Sfint!l &!*. Pre'enta si
l!(rarea &!*!l!i se des(opera in 0o"atia de min!ni (are i'#oras( din #iata taini(a a sfintelor moaste si
(onstit!ie temei!l in(*inarii noastre inaintea lor.
Pr. Conf. Ilie 2oldo%an,
Page 225 of 449
$Indr#maor pa!oral$, Ar1iepi!'opia &#'#re!ilor, (98(, pag. 87-93.

IIS5S +% '+%
Iis!s !m0la pe ape si namile de #al!ri
Se prefa(ea!, sp!se, in lespe'i la pi(ioare.
O pirtie, (roita de)a drept!l pina)n mal!ri
Ii nete'ea (a)n palma tala'!ri si #iltoare.
&eparte)n so0or!l la(om, (! #int!l impotri#a,
Ne#olni(i, !(eni(ii !itase sa se roa"e;
Cora0ia, o (oa/a de n!(a (osteli#a
Trosnea in p!mn!l marii, (latind!)se din doa"e.
+!rt!na intetita)I or0ea (! praf!l apii
Si p!l0erea amara le ine(a "itle/!l...
&ar tot #edea! (!m (olo se !miles()na*lapii
Si)ntr)o (arare lina se s(*im0a)ntre" #irte/!l.
Si, in(lestati de spaima (! miinile pe f!nii,
Pri#ea! (!m !riasa nal!(a se tot d!(e;
C! 0ratele in lat!ri pl!tea)n 0ataia l!nii
Taind si (er si ape (a o imensa (r!(e.
3ASI42 3OICU42SCU
Page 226 of 449
SER!AREA DUMINICII
Biseri(a a *otarit, dintr! in(ep!t, de pe timp!l Sfintilor Apostoli, (a 'i!a intii din saptamina sa fie
sar0atorita prin (!lt p!0li( si sa fie so(otita (a 'i de odi*na pentr! (restini. A(easta este &!mini(a )
'i!a &omn!l!i (Apo(alipsa I, 1A, ea apartine &omn!l!i $ristos si a fost ridi(ata la a(easta (instire
pentr! (a in a(easta 'i ) de d!mini(a ) s)a intimplat (el mai mare e#eniment al (restinitatii, in#ierea
&omn!l!i $ristos.
Ca 'i de odi*na in 3e(*i!l Testament a fost sar0atorita 'i!a sim0etei. Pentr! (restini insemnatatea
a(elei 'ile dispare si lo(!l ei il preia &!mini(a, (! no!l ei sens. In ade#ar, in 3e(*i!l Testament, e#reii
(onform por!n(ii a I3)a din &e(alo" sar0atorea! (a 'i de odi*na s!0 n!mele de sa0at, sim0ata,
sar0atorea instit!ita de %oise1 99Ad!)ti aminte de 'i!a odi*nei (sim0etei (a sa o sfintesti. 4!(rea'a
sase 'ile, si fa in a(elea toate tre0!rile tale, iar 'i!a a saptea este odi*na &omn!l!i &!mne'e!l!i ta!;
sa n! fa(e in a(ea 'i ni(i !n l!(r!... (a(i in sase 'ile a fa(!t &!mne'e! (er!l si pamint!l ... iar in 'i!a a
saptea s)a odi*init. &e a(eea a 0ine(!#intat &omn!l 'i!a a saptea si a sfintit)o:: (Iesire CC, ?)11.
Sar0atorirea sim0etei la e#rei se efe(t!a 0a'ata pe do!a fapte1 a datorita fapt!l!i (a ins!si
&!mne'e! s)a odi*nit in 'i!a a saptea si a sfintit)o. 99Si a 0ine(!#intat &!mne'e! 'i!a a saptea si a
sfintit)o, pentr! (a intr)insa s)a odi*nit de toate l!(r!rile Sale:: (+a(ere I, 6; (f. Iesire CC, 11. 0
ea se mai ser0a (a amintire a iesirii, a eli0erarii popor!l!i e#re! din 2"ipt. 99Ad!)ti aminte (a ai fost
ro0 in pamint!l 2"ipt!l!i si &omn!l le)a s(os de a(olo... si de a(eea ti)a por!n(it &omn!l &!mne'e!l ta!
sa pa'esti 'i!a odi*nei si sa o tii (! sfintenie:: (&e!teronom 3, 15.
In 3e(*i!l Testament s)a orind!it prima data, s)a instit!it de(i ser0area sim0etei, (! o(a'ia
strin"erii manei din p!stie, data de &!mne'e! e#reilor. 2i strin"ea! mana in fie(are 'i pentr! 'i!a
respe(ti#a iar in pre'i!a sim0etei strin"ea! pentr! do!a 'ile, (a(i a do!a 'i sim0ata n! era, fiind 'i de
odi*na (Iesire C3I, .6)6A. Ser0area sim0etei s)a (onsfintit prin por!n(a a patra din &e(alo" fapt
amintit la in(ep!t (Iesire CC, ?)11.
Ser0area sim0etei a fost n!mai pentr! 3e(*i!l Testament. In No!l Testament s)a *otarit a se ser0a
&!mini(a (a amintire a In#ierii &omn!l!i. Ca(i desi sim0ata era den!mita 99le"amint #esni(::, 99sa
pa'eas(a de(i fiii l!i Israel 'i!a odi*nei, pra'n!ind 'i!a odi*nei din neam in neam (a !n le"amint
#esni(:: (Iesire CCCI, 16, tot!si pentr! epo(a mesinai(a s)a pre'is o alta 'i. Profet!l 8a*aria sp!ne1
99In 'i!a a(eea, 'i(e &omn!l, fie(are din #oi #a pofti pe aproapele sa! s!0 #ita si smo(*in!l sa!::
(8a*aria III, 1A. 8i!a a(eea, e 'i!a in#ierii, pre(!m sp!ne Psalmist!l1 99A(easta este 'i!a pe (are a
fa(!t)o &omn!l sa ne 0!(!ram:: (CC3II, .7.
&omn!l $ristos a (al(at sim0ata prin1 #inde(area om!l!i (! mina !s(ata (%atei CII, 1A)16;
#inde(area sla0ano"!l!i de la la(!l 3ite'a (Ioan 3, 1)16; #inde(area or0!l!i din nastere (Ioan IC, 1)
17. %int!itor!l nerespe(tind sim0ata, a sp!s (a 2l este mai mare de(it sim0ata, este domn al
sim0etei (%atei CII, ?; %ar(! II, .?.
4a sinod!l din Ier!salim, printre (ele patr! dispo'iti!ni, pe (are tre0!ia! sa le respe(te (ei (are
intra! in (restinism, sim0ata n! e-ista (+apte C3, .D. Sfint!l Pa#el m!stra pe "alatenii si (olosenii
(are #or sa se intoar(a la sar0atorile i!dai(e. 99Nimeni sa n! #a /!de(e pentr! min(are sa! 0a!t!ra,
sa! (! pri#ire la #reo sar0atore, sa! l!na no!a sa! sim0ete, (are sint !m0ra (elor #iitoare, iar tr!p!l
(este al l!i $ristos:: (Coloseni II, 16; (f. Ealateni I3, D)11. Por!n(a a patra din &e(alo", n! e amintita
ni(aieri in No!l Testament spre a fi respe(tata.
Page 227 of 449
Ser0area sim0etei din 3e(*i!l Testament a fost inlo(!ita prin ser0area &!min(ii, pre(!m s)a amintit,
'i in (are a in#iat &omn!l $ristos. 99&!pa (e a tre(!t sim0ata, (ind se l!mina de 'i!a intii a saptaminii
(d!min(a a! #enit %aria %a"dalena si (ealalta %arie, (a sa #ada mormint!l:: (%atei CC3III, 1. 99Si
d!pa (e a in#iat dimineata, in 'i!a (ea dintii a saptaminii (d!min(a, 2l s)a aratat %ariei %a"dalena::
(%ar(! C3I, D; 4!(a CCI3, 1.
In 'i!a in#ierii Sale, &omn!l $ristos s)a aratat #i! femeilor mironosite (%atei CC3III, D l!i Petr!
(4!(a CCI3, 67, (elor doi !(eni(i in dr!m spre 2ma!s (4!(a CCI3, 16)15; Apostolilor fara Toma. Si
fiind seara, in 'i!a a(eea, intiia a saptaminii (d!mini(a si !sile fiind in(!iate, !nde era! ad!nati
!(eni(ii de fri(a i!deilor, a #enit Iis!s (Ioan CC, 1D, d!pa opt 'ile impre!na (! Toma (Ioan CC, .6.
&e asemene, in 'i!a Cin(i'e(imii ) tot in 'i de d!mini(a ) s)a po"orit &!*!l Sfint (+apte II, 1)5, in
'i!a d!mini(ii a primit Sfint!l Ioan des(operirea (Apo(alipsa I, 1A. Apostolii sa#irsea! sfinta
2!*aristie (+apte CC, @; primii (restini strin"ea! a/!toare tot (! o(a'ia sar0atoririi d!mini(ii. 99In
'i!a intii a saptaminii (d!mini(a fie(are dintre #oi sa)si p!na deoparte, strin"ind (it poate...:: (I
Corinteni C3I, ..
&e(i, in(epind de la Apostoli si de la primii (restini Biseri(a a sar0atorit (a 'i de odi*na, &!mini(a.
Tot!si sint !nii (restini (are afirma si s!stin (a sim0ata este o datorie o0li"atorie pentr! toti si
pentr! totdea!na, este o le"e !ni#ersala, pentr! (a &!mne'e! a 0ine(!#intat)o si a sfintit)o (+a(ere
II, .)6. &e(i a#em datoria s)o respe(tam toti.
In ade#ar, &!mne'e! s)a odi*nit si a 0ine(!#intat 'i!a a saptea. &ar, 2l n)a por!n(it om!l!i s)o tina (a
'i de odi*na si sar0atoare. &e altfel, ni(i n! era ne#oie. Om!l era in rai si m!n(a era !soara, el n! a#ea
ne#oie de odi*na. &!pa (aderea in pa(at, m!n(a a de#enit mai "rea. Insa, (*iar at!n(i om!l n)a ser0at
'i!a a saptea. N! se sp!ne ni(aieri (a Noe, A#raam sa! Ia(o# ar fi ser0at sim0ata. %oise a instit!it
sa0at!l, spre a (!rma nem!lt!mirile popor!l!i din p!stie, (are m!rm!ra din (a!'a "re!tatilor, fa(ind!)
I sa)si aminteas(a de &!mne'e! (are)l s(osese din ro0ie.
Cit despre odi*na &omn!l!i din 'i!a a saptea a(easta insemna sfirsit!l (reatiei. Ca(i n! ni se mai
sp!ne (a 99s)a fa(!t seara si s)a fa(!t dimineata::; n)a mai !rmat o alta 'i, (i 'i!a a saptea insemne'a
epo(a de d!pa (reatie, pina la sfirsit!l l!mii, in (are &!mne'e! n! mai (reea'a, dar desi"!r 2l are
"ri/a de l!me. &e a(eea a(easta epo(a se n!meste sa0at, odi*na. 2a pri#este pe &!mne'e!. Insa 'i!a
de odi*na pentr! om, #ine printr)o por!n(a, prin por!n(a l!i %oise (Iesire C3I, .6)6A si Iesire CC, ?)
11 ((f. &e*elean!.
Se mai afirma a(eiasi (restini (a tot!si ser0area sim0etei este o0li"atori si pentr! toti (restinii
pentr! (a &omn!l $ristos n)s desfiintat por!n(ile le"ii #e(*i. Astfel, 2l sp!ne1 99Sa n! so(otiti (a am
#enit sa stri( le"ea sa! prooro(ii; n)am #enit sa stri(, (i sa plines(:: (%atei 3, 1@.
Insa, ade#ar!l sp!selor %int!itor!l!i este !rmator!l1 in &omn!l $ristos s)a! implinit profetiile
mesiani(e. 2l admite in esenta Sa le"ea morala a 3e(*i!l!i Testament, dar o desa#irseste, o adin(este
si o (ompletea'a (! noi sfat!ri si por!n(i. &e a(eea, 2l sp!ne1 99Ati a!'it (a s)a 'is (elor de dem!lt...
2! insa #a sp!n #o!a:: (%atei 3, .1)... %!lte l!(r!ri din le"ea #e(*e era! !m0re, sim0oale,
prefi"!rati ale No!l!i Testament (are tre0!ia! sa dispara si a! dispar!t. %ai m!lt, 2l a infiintat o
le"e no!a. Astfel, la infiintarea Sfintei 2!*aristii 2l sp!ne1 99A(esta este sin"ele %e!, al le"ii (elei
noi...:: (%atei CC3I, .?; 4!(a CCII, .A. &e(i printre instit!tiile din le"ea #e(*e (are s)a! desfiintat
(a nemaia#ind ni(i !n rost este si ser0area sim0etei.
Page 228 of 449
Se mai afirma de (restinii atit de i!0itori ai 3e(*i!l!i Testament si ai sa0at!l!i, (a a(esta tot!si
tre0!ie tin!t pentr! (a era si inainte de %oise. Ca(i in &e(alo" se sp!ne 99Ad!)ti aminte de 'i!a
odi*nei...:: (Iesire CC, ?.
Insa s)a amintit (a sim0ata n! s)a instit!it de %oise prin pro(lamarea &e(alo"!l!i, (i (it#a timp mai
inainte, (! o(a'ia strin"erii manei din p!stie, fapt amintit in (apitol!l C3I, .6)6A. &e(i, 99ad!)ti
aminte:: din Iesire CC, ?, se refera la a(est moment si n! la o perioada de timp mai #e(*e.
Se mai aminteste si !n alt ar"!ment in spri/in!l respe(tarii sim0etei. Astfel se sp!ne (a sim0ata n! se
poate inlo(!i (a(i a fost data de &!mne'e! (a 99le"amint #esni(::. 99Sa pa'eas(a de(i fiii l!i Israel
'i!a odi*nei, pra'n!ind 'i!a odi*nei din neam in neam, (a !n le"amint #esni(:: (Iesire CCCI, 16A. Insa,
s!0 n!mele de semn sa! le"amint #esni( se intele"e timp!l 3e(*i!l!i Testament, pina la #enirea
%int!itor!l!i. Crestinii n! mai sint s!0 le"e, (i s!0 *ar1 99Ca(i pa(at!l n! #a a#ea stapinire as!pra
noastra, fiind(a n! sinteti s!0 le"e, (i s!0 *ar:: (Iesire CII, 17 si tot!si nimeni n)o mai ser0ea'a.
In (ontin!area s!stinerii sim0etei se afirma (a si %int!itor!l (a si Apostolii Sai ser0a! sim0ata,
pentr! (a se sim0ata, pentr! (a se d!(ea! sim0ata la sina"o"a (4!(a I3, 16, d!pa (!m pro(eda! si
Apostolii Sai (+apte C3I, 16.
In ade#ar, atit &omn!l $ristos, (it si Apostolii Sai fre(#enta! sim0ata sina"o"ile, dar n! pentr! (a
respe(ta! sim0ata, (i pentr! (a in a(ea 'i era! ad!nati i!deii a(olo si p!tea! sa le propo#ad!ias(a
4e"ea (ea no!a.
Se mai sp!ne de s!stinatorii sim0etei, (a ea se ser0a si in timp!l No!l!i Testament, ad!(ind!)se
drept do#ada fapt!l (a si femeile mironosite (are !rma! pe %int!itor!l o ser#a!. Astfel, se sp!ne in
2#an"*elia 4!(a1 99+emeile (are a! #enit (! 2l din Ealileea (femeile mironosite a! pri#it mormint!l si
(!m a fost p!s tr!p!l 4!i. Si, intor(ind!)se a! pre"atit miresme si mir!ri, iar sim0ata s)a! odi*nit,
d!pa 4e"e:: (4!(a CCIII, 55)56.
In ade#ar, femeile mironosite s)a! odi*nit sim0ata 99d!pa le"e:: (a(i, la moartea %int!itor!l!i ele
era! in(a s!0 imperi!l le"ii #e(*i. 4e"ea no!a a in(ep!t d!pa in#ierea %int!itor!l!i. C*iar %int!itor!l a
aratat ) s!stin parti'anii sim0etei ) (a ser0area a(esteia #a fi in #i"oare pina la sfirsit!l l!mii.
99R!"ati)#a sp!ne 2l, sa n! fie f!"a #oastra iarna, ni(i sim0ata:: (%atei CCI3, .A.
Insa, in #ersert!l respe(ti#, n! este #or0a de sfirsit!l l!mii, (i de sfirsit!l Ier!salism!l!i. 4a
Ier!salim, sim0ata se in(*idea! portile (etatii si ni(i n! era permis e#reilor sa fa(a de(it !n an!mit
n!mar de mile. &esi"!r (a da(a a(el fla"el ar s!r#eni sim0ata, lo(!itorii Ier!salim!l!i ar fi m!lt
stin"*eriti, in f!"a lor.
Tot pentr! ser0area sim0atei, se mai in#o(a si sp!sele Sf. Pa#el din epistola (atre 2#rei (I3, 7)11,
!nde este #or0a despre 99odi*na:: din 'i!a a saptea a l!i &!mne'e!, pe (are 2l a promis)o si popor!l!i
Sa!. Ori, (!m popor!l sa! in !ltima instanta sint (restinii, ei tre0!ie sa tina odi*na sim0etei.
Or, ai(i in lo(!l respe(ti#, (are este mai difi(il de interpretat, n! este #or0a de odi*na sim0etei, (i de
odi*na imparatiei (er!rilor, ai(i a#em trei fel!ri de odi*na1 a tara odi*nei din Canaan; 0 Odi*na l!i
&!mne'e! din 'i!a (reatiei si ( Odi*na sa! feri(irea din imparatia (er!rilor. Primele do!a odi*ne
sim0oli'ea'a odi*na din imparatia (er!rilor de (are (restinii se #or in#redni(i da(a #or as(!lta
(!#int!l!i l!i &!mne'e! ((f. dr. P. &e*elean!. In sfirsit, se mai s!stine de parti'anii ser0arii sim0etei
(a la in(ep!t toti (restinii a! ser0at sim0ata, pina la Constantin (el %are, (are a introd!s ser0area
d!mini(ii in (restinism.
Page 229 of 449
Insa din s(risoarea l!i Plini!l (el Tinar (atre Traian (111, (a si din mart!riile Sf, I!stin %artir!l,
Clement al Ale-andriei si alte mart!rii din se(. I si II se (onstata (a &!mini(a a fost ser0ata din
primele #ea(!ri ale (restinism!l!i, (*iar de la Sf. Apostoli ai %int!itor!l!i. Constantin (el %are a
ofi(iali'at ser0area &!mini(ii, pentr! (a ea era de/a e-istenta, se sar0atorea de (restini. 2l n! a#ea
ni(i !n interes sa s(*im0e reli"ia (restina.
Pr. Prof. I. Con!anine!'#,
$Indr#maor pa!oral$, Ar1iepi!'opia &#'#re!ilor, (98(, pag. 94-97.

BIB#O&R'(I% S%#%C$IV'
1. Pr. Prof. Eri"orie %ar(!, &!mini(a (sinte'a 0i0li(o)teolo"i(a, in 99%itropolia Ardeal!l!i::, nr. 11)1.,
1D@A.
.. Pr. &r. Simion Rad!, 8i!a &omn!l!i este &!mini(a, in 99Elas!l Biseri(ii::, nr. 11)1., 1D@7.
6. Pr. Prof. Constantin Ealeri!, Sens!l reli"ios)(restin al sar0atorii 8i!a &omn!l!i in 3e(*i!l si No!l
Testament, in 99%itropolia %oldo#ei si S!(e#ei::, nr. @)D, 1D@@.
7. Pr. Prof. &r. N. Nea"a, Temei!ri pentr! ser0area &!mini(ii, in 99%itropolia Banat!l!i::, nr. 1).,
1D@..
5. Pr. T. Bodnar, Ser0area &!mini(ii, in 99%itropolia %oldo#ei si S!(e#ei::, nr. @)?, 1D@6.
Page 23) of 449
RU'ACIUNILE PENTRU CEI MORTI
Pro0lema r!"a(i!nilor pentr! (ei morti sta intr)o strinsa le"at!ra (! (instirea sfintilor. 2a fa(e parte
dintre (*esti!nile do(trinare es*atolo"i(e, impre!na (! pro0lema mortii, a s!flet!l!i omenes( si a
#ietii de din(olo de mormint.
In#atat!ra (restina referitoare la (!lt!l mortilor si indeose0i la r!"a(i!nile pentr! morti se 0a'ea'a
pe o serie de idei spri/inite pe re#elatia di#ina si pra(ti(a traditionala a Biseri(ii.
In le"at!ra (! moartea, de la (are tre0!ie sa ple(am, fenomen !ni#ersal si inerent nat!rii !mane,
Biseri(a (restina in#ata (a ea a s!r#enit in l!me in !rma pa(at!l!i ori"inar (Romani 3, 1., dar ea n!
inseamna o distr!"ere (ompleta a fiintei !mane, (i n!mai o despartire a tr!p!l!i de s!flet. Tr!p!l se
intoar(e in pamint din (are a fost l!at, pre(!m sp!ne Sfinta S(ript!ra1 99In s!doarea fetei tale iti #ei
min(a piinea ta, pina te #ei intoar(e in pamint!l din (are ai fost l!at:: (+a(erea III, 1D. S!flet!l, insa,
se intoar(e la &!mne'e! de la (are si)a primit e-istenta, pre(!m ne da mart!rie a(eeasi (arte sfinta1
99Si (a p!l0erea sa se intoar(a in pamint (!m a fost, iar s!flet!l sa se intoar(a la &!mne'e!, (are l)a
dat:: (2((lesiast!l, CII, @. &e(i tr!p!l este m!ritor, iar s!flet!l nem!ritor, #esni( (%atei C, .?;
CCII, 6.. 2l este mai de pret de(it tr!p!l si de(it ori(e alte 0!n!ri materiale (%ar(! 3III, 66)6@.
&e altfel, nem!rirea s!flet!l!i si dain!irea l!i in #iata de din(olo de moarte, este ideea f!ndamentala
prin (are sta sa! (ade (!lt!l mortilor si r!"a(i!nile pentr! morti. %ai m!lt, nem!rirea indi#id!ala este
strins !nita, d!pa in#atat!ra (restina, 0a'ata pe re#elatia di#ina (! a(eea de (onstiinta. Om!l d!pa
moarte este in deplinatatea #ietii sale s!fletesti, este (onstient, 0!(!rind!)se sa! s!ferind d!pa fel!l
(!m a #iet!it pe pamint (4!(a C3I, ..)61.
Ca(i, d!pa in#atat!ra &omn!l!i $ristos toti (ei morti tre0!ie sa fie /!de(ati si rasplatiti in
(onformitate (! faptele pe (are le)a! sa#irsit in #iata. C*iar si in 3e(*i!l Testament in#atat!ra
despre /!de(ata om!l!i este (lar afirmata. Astfel, Psalmist!l sp!ne1 99Iar &omn!l ramine in #ea(;
"atit)a s(a!n!l 4!i de /!de(ata; si 2l #a /!de(a l!mea; (! dreptate #a /!de(a popoarele:: (Psalm IC, @)
?. &e asemenea si in 2((lesiast se sp!ne1 99Teme)te de &!mne'e! si pa'este por!n(ile 4!iM A(esta
este l!(r!l (!#enit fie(ar!i om (a(i &!mne'e! #a /!de(a toate faptele as(!nse, fie 0!ne, fie rele::
(2((lesisat CII, 16)17.
4a &omn!l $ristos ideea despre /!de(ata si re(ompensa om!l!i d!pa moarte, (onstit!ie ideea de 0a'a
a do(trinei sale. 2a stra0ate (a !n fir ros! toata in#atat!ra sa. 99&ar 'i( #o!a1 Tir!l si Sidon!l!i #a fi
mai !sor in 'i!a /!de(atii de(it #o!a:: (%atei CI, ... Sa!1 99Ca(i +i!l Om!l!i #a sa #ina intr! sla#a Sa,
(! in"erii sai; si at!n(i #a rasplati fie(ar!ia d!pa faptele sale:: (%atei C3I, .@; CC3, 61)76. O afirma
si Sfintii Apostoli, (a o do"ma f!ndamentala a (restinism!l!i. 99Pentr! (a (&!mne'e! a *otarit o 'i in
(are #a sa /!de(e l!mea intr! dreptate:: (+apte C3II, 61. Sa! 99Ca(i toti ne #om infatisa inaintea
/!de(atii l!i &!mne'e!:: (Romani CI3, 1A; II Corinteni 3, 1A; 2#rei IC, .@. Biseri(a noastra a
sinteti'at do"ma despre /!de(ata oamenilor d!pa moarte in arti(ol!l sapte din Sim0ol!l (redintei1 99Si
iarasi #a sa #ie (&omn!l $ristos (! marire sa /!de(e #iii si mortii::. Adi(a, d!pa /!de(ata, toti #or
primi rasplata (onform faptelor pe (are le)a sa#irsit.
Insa in#atat!ra ortodo-a distin"e do!a /!de(ati, d!pa sa#irsirea din #iata a om!l!i1 /!de(ata "enerala,
o0steas(a (are #a fi pre(edata de a do!a #enire a %int!itor!l!i $ristos. &espre a(easta din !rma se
sp!ne (a la #enirea &omn!l!i toti (ei morti #or in#ia, iar (ei #ii se #or s(*im0a intr)o (lipa (I Corinteni
C3, 51 si #or iesi intr! intimpinarea %int!itor!l!i. Astfel, im0ra(ati in (orp!ri spirit!ali'ate, #or fi
Page 23( of 449
/!de(ati, intr)o atmosfera de maretie si fri(a, fiind re(ompensati spre feri(ire sa! (*in!ri #esni(e
(%atei CC3, 61)76. &e(i, este #or0a despre /!de(ata !ni#ersala de la sfirsit!l l!mii.
Tot!si, in le"at!ra (! r!"a(i!nile pentr! morti tre0!ie a((ent!ata, fiind de o mare importanta,
/!de(ata parti(!lara. Ca(i r!"a(i!nile (elor #ii pentr! (ei de(edati spre a li se ameliora sit!atia,
inter#in d!pa /!de(ata parti(!lara sa! intr! /!de(ata parti(!lara si (ea "enerala.
5!de(ata parti(!lara este atestata in Sfinta S(ript!ra. Astfel Sfint!l Pa#el sp!neB 992ste rind!it
oamenilor sa moara, iar d!pa a(eea, sa fie /!de(ati:: (2#rei IC, .@. Intr!(it in (!#intele a(estea
Sfint!l Pa#el n! p!ne ni(i !n inter#al de timp intre moarte si /!de(ata, !rmea'a (a el e-prima prin ele
ideea (a s!flet!l indata d!pa despartirea de tr!p este s!p!s /!de(atii parti(!lare ((f. Prof. N.
C*ites(!, &o"mati(a, tom. II, p. D71; Para0ola 0o"at!l!i nemilosti# si a sara(!l!i 4a'ar, !nde fie(are
d!pa moarte este rasplatit (4!(a C3I, 1D)61, e#ident d!pa /!de(ata, este o do#ada a a(esteia ((f. II
Petr! II, 7)D.
Si %art!risirea Ortodo-a a l!i Petr! %o#ila pre(i'ea'a (a e-ista /!de(ata parti(!lara, deose0ita si
alta /!de(ata de apoi (o0steas(a. Ni(i dreptii, ni(i pa(atosii n)a! primit rasplata des#irsita a faptelor
lor (d!pa /!de(ata parti(!lara, tot!si n! sint toti in a(eeasi stare si n! se trimit in a(elasi lo(
(%art!risirea Ortodo-a, partea I, intre0. 61, p. 66.
5!de(ata parti(!lara se sa#irseste imediat, d!pa moartea om!l!i, de (atre &omn!l $ristos, in
pre'enta !nor in"eri 0!ni si in"eri rai, dintre (are !nii dintre a(estia il apara, iar altii il a(!'a.
2#ident, rol!l *otaritor il are %int!itor!l $ristos.
5!de(ata parti(!lara este pro#i'orie. 2a se fa(e deo(amdata as!pra s!flet!l!i de(edat!l!i si n!
as!pra s!flet!l!i si tr!p!l!i (are se #a efe(t!a la /!de(ata o0steas(a. Se mai n!meste pro#i'orie (a(i
soarta !nor dintre pa(atosii pedepsiti pentr! pedeapsa iad!l!i n! este definiti#a, pentr! (a ea poate
fi modifi(ata in 0ine prin r!"a(i!nile Biseri(ii. N!mai d!pa /!de(ata (ea din !rma, !ni#ersala, pa(atosii
#or tre(e in m!n(a #esni(a a iad!l!i.
Tot!si, d!pa /!de(ata parti(!lara s!flet!l de(edat!l!i se 0!(!ra in rai sa! s!fera in iad, in mod
diferit d!pa faptele sa#irsite in #iata. 99In (asa Tatal!i %e! m!lte lo(as!ri sint:: (Ioan CI3, . se
apli(a si la rai si la iad, adi(a se refera si la feri(irea dreptilor din rai si la a(eea a pa(atosilor din iad
(Romani II, 6)@.
Starea s!fletelor d!pa moarte si d!pa /!de(ata parti(!lara este o stare de feri(ire sa! neferi(ire, o
stare (onstienta (4!(a C3I, 1D)61. Cei 0!ni se 0!(!ra de o serie de 0!n!ri po'iti#e, #iet!ind in
l!mina, in (om!ni!ne (! &!mne'e!, iar pa(atosii sint m!strati de (onstiinta, departe de &!mne'e!.
Insa, fel!l feri(irii si neferi(irii d!pa /!de(ata parti(!lara este deose0it de a(ela de d!pa /!de(ata
"enerala.
3iata (onstienta de d!pa moarte n! se mai poate s(*im0a d!pa #ointa om!l!i. Adi(a, el n!)si mai poate
s(*im0a (ara(ter!l, din 0!n sa de#ina ra! sa! in#ers. &in(olo de mormint a(easta s(*im0are n! mai
este posi0ila. 994e"ati)l de pi(ioare si de miini si)l ar!n(ati in int!neri(!l (el mai dinafara (%atei
CCII, 16. &e(i s!flet!l n! e li0er sa in(eapa o #iata no!a. 3iata de pe pamint e timp!l de pre"atire,
iar (ea de din(olo e re(olta a(eleia de ai(i.
&e a(eea sit!atia (elor morti, destinati prin /!de(ata (*in!rilor iad!l!i n! se mai poate modifi(a prin
propria lor #ointa (i n!mai prin r!"a(i!nile (elor #ii, ale Biseri(ii. &e ai(i, ne(esitatea r!"a(i!nilor
pentr! (ei morti.
Page 232 of 449
&e altfel, r!"a(i!nile pentr! (ei morti e-ista! la pa"ini, (are se manifesta! prin diferite pra(ti(i
mort!are1 /ertfe pe mormite si alte o0i(ei!ri. A(este r!"a(i!ni e-ista! si la e#rei. 4o(!itorii
Ealaad!l!i a! inmormintat tr!p!l l!i Sa!l si al fiilor sai, a! plins, s)a! tin"!it si a! postit pentr! Sa!l si
(ei din (asa l!i Israel (are (a'!sera de sa0ie in l!pta (! +ilistenii (II Re"i I, 1.. Profet!l Ieremia
por!n(este (a pentr! (ei (e l)a! parasit pe &!mne'e! sa n! se frin"a pentr! ei piine de /ale, (a
min"iiere pentr! (ei morti (Ieremia C3I, @)11. Iar I!da %a(a0e!l a dat ordin sa se fa(a r!"a(i!ni
pentr! (ei morti in l!pta, spre a fi slo0o'iti de pa(ate (II %a(a0ei CII, 76.
In in#atat!ra (restina r!"a(i!nile pentr! morti a! o f!ndamentare mai pre(isa. Prin #enirea in l!me a
&omn!l!i $ristos, 2l a infiintat Biseri(a Sa, din (are fa( parte toti (restinii, atit (ei morti, (it si (ei
#ii. 99Ca(i da(a traim, si da(a m!rim ai &omn!l!i sintem. Ca(i pentr! a(easta a m!rit si a in#iat
$ristos, (a sa stapineas(a si peste morti si peste #ii:: (Romani CI3, ?)D. Crestinii formea'a !n sin"!r
tot, o entitate, !n or"anism #i!, !n (orp. 99Asa si noi, (ei m!lti !n tr!p sintem in $ristos si fie(are
mad!lare !nii altora:: (Romani CII, 5. &e(i, in Biseri(a (restina intre (ei #ii si (ei morti n! este !n
'id despartitor, (i (onstit!ind !n or"anism sint solidari impre!na. 99Ca(i da(a !n mad!lar s!fera, toate
mad!larele s!fera impre!na si da(a !n mad!lar este (instit, toate mad!larele se 0!(!ra impre!na:: (I
Corinteni CII, .6. Uniti in a(eeasi (redinta (2feseni I3, 5 si #iet!ind in a(elasi tr!p taini( al l!i
$ristos, mem0rii Biseri(ii isi de'#olta intre ei dra"ostea (restina, (ea mai mare por!n(a a
%int!itor!l!i. 99Por!n(a no!a da! #o!a1 sa #a i!0iti !n!l pe alt!l. Pre(!m 2! #)am i!0it pe #oi, asa si #oi
!n!l pe alt!l sa #a i!0iti:: (Ioan CIII, 67; 1.)16; Romani CIII, D)1A; I Corinteni CIII. Iar Sfint!l
Ioan arata (a dra"ostea fata de &omn!l se (on(reti'ea'a si se #adeste in i!0irea aproapel!i (I Ioan
I3, .A; Ia(o# II, 15)16.
In ade#ar, in i!0irea fata de aproapele noi ii dorim semen!l!i nostr! 0inele moral si material; iar
0inele spirit!al (el mai inalt este, fara indoiala, mint!irea s!fleteas(a, do0indirea imparatiei l!i
&!mne'e!. &e(i, r!"a(i!nea spre indreptarea (el!i rata(it, pentr! iertarea pa(atelor l!i fie #iet!ind
in l!me, fie in #iata de d!pa moarte este !n a(t de i!0ire (restina. R!"a(i!nea este folositoare pentr!
semeni, (a(i sp!ne Sfint!l Ia(o#1 9R!"ati)#a !n!l pentr! alt!l, (a sa #a #inde(ati, (a(i m!lt poate
r!"a(i!nea star!itoare a drept!l!i:: (Ia(o# 3, 16, Sfint!l Pa#el ada!"a1 99Pentr! (a sti! (a a(easta imi
#a fi mie spre mint!ire, prin r!"a(i!nile #oastre si (! a/!tor!l &!*!l!i l!i Iis!s $ristos:: (+ilipeni I,
1D.
R!"a(i!nile fa(!te (! (redinta pentr! noi si pentr! semeni sint efi(a(e, a! re'!ltat, (a(i %int!itor!l a
sp!s1 99Cereti si #i se #a da; (a!tati si #eti afla; 0ateti si #i se #a des(*ide:: (%atei 3II, @. Sa!1 99Si
toate (ite #eti (ere, r!"ind!)#a (! (redinta, #eti primi:: (%atei CCI, ..; %ar(! CI, .7; Ioan CI3, 16.
%ai m!lt, &omn!l $ristos si Apostolii Sai rasp!nd fapti( la r!"a(i!nile (e li se fa( si a/!ta pe a(ei
pentr! (are sint r!"ati. Astfel &omn!l $ristos #inde(a pe sl!"a s!tas!l!i (%atei 3III, 5)16, pe fii(a
(ananeen(ei (%atei C3, ..).6; pe tinar!l l!nati( (%atei C3II, 17)1?; in#ia'a pe fii(a l!i Iair (%atei
IC, .6).5. Toate a(este min!ni &omn!l $ristos le indeplineste pe 0a'a r!"a(i!nilor (elor apropiati.
&e asemenea si Sfint!l Petr! in#ia'a pe Ta0ita la r!"a(i!nile (redin(iosilor apropiati ei (+apte IC, 7A)
71.
&e(i, pe 0a'a (redintei si a r!"a(i!nilor (elor #ii pornite din dra"oste de aproapele sint indreptatite
si r!"a(i!nile pentr! (ei morti, pentr! (a &omn!l $ristos (! mila si (! *ar!l Sa! sa a/!te si sa !s!re'e
(*in!rile (elor pa(atosi.
Asa pre(!m noi indreptam r!"a(i!ni (atre (ei alesi, (atre sfinti (a sa inter#ina la &!mne'e! prin
r!"a(i!nile lor pentr! noi (ei din Biseri(a l!ptatoare, (ei #ii, tot astfel 0a'ati pe a(eleasi temei!ri,
inter#enim la &!mne'e!, &omn!l $ristos si sfintii Sai pentr! ameliorarea sit!atiei (elor adormiti.
Page 233 of 449
&e(i, i!0irea si (redinta sta! la 0a'a r!"a(i!nilor pentr! (ei morti; (redinta in nem!rirea s!fletelor si
in fa"ad!intele %int!itor!l!i (a (ererile noastre fata de 2l se #or reali'a si i!0irea pentr! semenii
nostri (are sint in s!ferintele iad!l!i. %ai m!lt, noi stim (a &omn!l $ristos a eli0erat din iad pe
dreptii 3e(*i!l!i Testament (I Petr! III, 1D si are p!tere de a eli0era din iad pe pa(atosii #redni(i
de a(est *ar.
&!mne'e! iarta pe pa(atos, il mint!ieste, dar fara (on(!rs!l om!l!i, mint!irea este imposi0ila,
&!mne'e! n! da de(it (el!i (e se roa"a. Ori, (!m (ei morti, (are se (*in!ie in iad n! pot fa(e nimi(
pentr! soarta lor, este de datoria (elor #ii sa se roa"e pentr! ei.
&e a(eea, Biseri(a Ortodo-a are r!"a(i!ni pentr! (ei morti in toate lit!r"*iile sale in(epind de la
Sfintii Ia(o#, 3asile (el %are, Ioan E!ra de A!r pina la 4it!r"*ia Sfint!l!i Eri"orie Teolo"!l si
an!mite 'ile spe(iale de pomenire a mortilor1 sim0etele mortilor (a II)a, a III)a, a I3)a din post!l
Pastel!i, Sim0ata R!saliilor si sim0ata lasat!l!i se( de (arne ) mosii de iarna.
&e drept, Biseri(a Ortodo-a se roa"a n!mai pentr! (ei (are a! m!rit la (redinta (ea drepta si pentr!
(ei (are n! a! pa(ate (o#irsitoare, pa(ate prea mari, de !ra si d!smanie impotri#a l!i &!mne'e!. Ca(i
sp!ne Sfint!l Ioan1 99&a(a #ede (ine#a pe fratele sa! pa(at!ind ) pa(at n! de moarte ) sa se roa"e si
&!mne'e! #a da #iata a(el!i frate, an!me (elor (e n! pa(at!ies( de moarte. 2ste si pa(at de moarte;
n! 'i( sa se roa"e pentr! asa pa(ate (I Ioan 3, 16. Sa!, d!pa (!m sp!ne %int!itor!l1 99Cel (e #a 'i(e
(!#int impotri#a +i!l!i Om!l!i se #a ierta l!i, dar (el!i (are #a 'i(e imptri#a &!*!l!i Sfint, n! I se #a
ierta l!i ni(i in #ea(!l a(esta, ni(i in (el (e #a sa fie:: (%atei CI, 6..
&e(i Biseri(a n! se roa"a pentr! a(ei (are a! m!rit in ne(ainta si nepietate, *!litori si (are a! stins in
ei (omplet spirit!l l!i $ristos (a si pentr! sin!(i"asi, ereti(i, nepo(aiti ((f. Pr. %itrofan, 3iata
repa!'atilor nostri si #iata noastra d!pa moarte, p. 167.
Insa in (on(ret, pentr! (a noi n! stim ni(iodata (! si"!ranta (ine a de(edat (! pa(ate (are n! se pot
ierta, (i n!mai &!mne'e! stie, noi ne r!"am pentr! toti (ei (are a! m!rit. &a(a a(estia sint in rai, ei
n)a! ne#oie de r!"a(i!nile noastre. &a(a (ei de(edati a! pa(ate (e pot fi iertate, &!mne'e! #a primi
r!"a(i!nile noastre fa(!te pentr! ei si)I #a s(apa din s!ferintele iad!l!i. &a(a (ei de(edati sint
impo#arati (! pa(ate (e n! pot fi iertate, &!mne'e! n! #a primi r!"a(i!nile noastre in fa#oarea lor, (i
le #a intoar(e in folos!l (elor (e le fa( (%atei C, 1.)16.
C! toata (laritatea in#atat!rii (restine ortodo-e amintite, e-ista o serie de (restini mostenitori ai
in#atat!rilor protestante (are nea"a !tilitatea r!"a(i!nilor pentr! (ei morti, folosind (*iar an!mite
te-te din Sfinta S(ript!ra in s!stinerea afirmatiilor lor. Unii dintre a(estia s!stin (a s!flet!l moare
impre!na (! tr!p!l si in#ie la in#erea "enerala. &e(i, ori(e le"at!ra (! mortii este inoperanta si
r!"a(i!nile pentr! ei in!tile. 3e(*i!l Testament (a si No!l Testament prin !nele din #ersetele lor, sint
in#o(ate de a(estia. Astfel se sp!ne1 99Sa n! min(ati sin"ele ni(i !n!i tr!p, pentr! (a #iata ori(ar!i
tr!p este in sin"ele l!i1 tot (el (e #a min(a se #a stirpi:: (4e#iti( C3II, 17; &e!t. CII, .6. Sa!1 99Tot
(e se mis(a si (e traieste sa #a fie de min(are... N!mai (arnea (! sin"ele ei, in (are e #iata ei sa n!
min(ati. Ca(i 2! si sin"ele in (are e #iata #oastra, il #oi (ere la ori(e fiara... (+a(ere IC, 6)5.
Insa ai(i este #or0a despre animale al (aror s!flet este sinonim (! #iata 0iolo"i(a si (are la ele se afla
in sin"e. Odata (! tr!p!l si sin"ele lor dispare intrea"a lor fiinta. Sin"ele om!l!i in (are este si
99#iata:: l!i (+a(ere IC, 5, #iata 0iolo"i(a, animala, dispare odata (! tr!p!l, dar n! si s!flet!l.
S!flet!l si tr!p!l sint do!a in(ep!t!ri de sine statatoare1 tr!p!l om!l!i e fa(!t din tarina, iar s!flet!l
din s!flarea l!i &!mne'e!1 99At!n(i l!ind &omn!l &!mne'e! tarina din pamint a fa(!t pe om si a s!flat
Page 234 of 449
in fata l!i s!flare de #iata si s)a fa(!t om!l fiinta #ie (+a(ere II,@; Cf. &e!t. CCCII, 7D)5A; %atei
CCII, 6..
Animalele a! fost (reate in (*ip deose0it de(it om!l; ele a! fost fa(!te din pamint, fara #reo remar(a
as!pra s!flet!l!i lor (+a(ere I, .7. Om!l, pre(!m s)a amintit, a fost 'idit prin s!flare d!mne'eias(a
si are ori"ine di#ina (+a(ere II, @.
Se mai sp!ne (a de m!lte ori se afirma in Sfinta S(ript!ra esenta materiala a s!flet!l!i si de(i
m!rind tr!p!l se stin"e si s!flet!l. Astfel, &a#id sp!ne l!i Sa!l1 99T! insa (a!ti s!flet!l me!, (a sa)l
iei:: (I Re"i CCI3, 1., adi(a sa)l omori. Sa! in alt lo(1 99Pentr! a(eea, s!flet!l me! ar #rea mai 0ine
strean"!l, mai 0ine moarte, de(it a(este (*in!ri:: (Io# 3II, 15. &e(i, moartea este e"ala (! nimi(irea
s!flet!l!i.
Se mai in#o(a si e-presiile din No!l Testament1 99a m!rit sara(!l::, 99a m!rit 0o"at!l:: (4!(a C3I, ...
99Parintii #ostri a! min(at mana in p!stie si a! m!rit:: (Iona 3I, 7D. A(este e-presii ar rele#a fapt!l
(a oamenii mor in intre"ime (a s!flet si (orp.
Insa, lo(!rile !nde se arata (a s!flet!l moare n! sint (eea (e #rea sa se demonstre'e, (i ele indi(a
strinsa le"at!ra dintre s!flet si (orp, in rastimp!l #ietii pamintesti, (a si e-presiile 99a m!rit
sara(!l::, 990o"at!l::, 99parintii #ostri::. In Sfinta S(ript!ra se fa(e distin(tie (lara intre s!flet si
tr!p1 99N! #a temeti de (ei (are !(id tr!p!l, iar s!flet!l n! pot sa)l !(ida:: (%atei C, .?; II Corinteni
3, ?)D.
Altii (restini afirma (a r!"a(i!nile pentr! morti sint in!tile, deoare(e (ei morti, pina la /!de(ata
"enerala sta! intr)o stare de in(onsitenta si somnolenta. A(est fapt il arata Psalmist!l1 99Ca(i n! este
intr! moarte (el (e te pomeneste pe tine si in iad (ine te #a la!da pe tine:: (Ps. 3I, 5. Sa!1 994a fel si
om!l se (!l(a si n! se mai s(oala, si (it #or sta (er!rile, el n! se mai desteapta si n! se mai tre'este
din somn!l l!i:: (Io# CI3, 1.. In sfirsit, !n alt (itat1 99Tot (e mina ta prinde sa sa#irseas(a fa (!
*otarire, (a(i in iad!l in (are te #ei d!(e n! se afla ni(i fapta, ni(i p!nere la (ale, ni(i stiinta, ni(i
intelep(i!ne:: (2((lesiast IC, 1A.
&ar in lo(!rile amintite n! e #or0a despre s!fletele oamenilor, (i despre tr!p!rile lor. Psalmist!l (3I,
5 (ere (e#a de la &!mne'e! sa I se dea (it este in #iata, (a(i d!pa moarte n! se mai poate r!"a, n!
mai poate (ere nimi(. &e asemenea si in (elelalte (itate se arata (a odata om!l (o0orit in mormint n!
mai poate l!a parte ni(i la stiinta, ni(i la i!0ire, ni(i la intelep(i!ne.
C!m (a s!fletele sint (onstiente d!pa moarte si se 0!(!ra sa! s!fera, o demonstrea'a elo(#ent pilda
0o"at!l!i nemilosti# si a sara(!l!i 4a'ar (4!(a C3I, 1D)61, aparitia l!i %oise si Ilie la S(*im0area la
+ata a %int!itor!l!i (%atei C3II, 6 si po"orirea la iad a &omn!l!i $ristos (I Petr! III, 1D).A, spre
a #esti 2#an"*elia, (a si r!"a(i!nile sfintilor adresate &omn!l!i $ristos (Apo(alipsa 3, ?; CI, 15)16.
Se mai afirma de a(eiasi (restini (a r!"a(i!nile pentr! (ei morti sint in!tile, deoare(e &!mne'e!
/!de(a si raplateste fie(ar!ia fara mi/lo(ire, (i d!pa dreptate. 99Pentr! (a noi toti tre0!ie sa ne
infatisam inaintea s(a!n!l!i de /!de(ata al l!i $ristos, (a fie(are sa ia d!pa (ele (e a fa(!t prin tr!p,
ori 0ine, ori ra!:: (II Corinteni 3, 1A. Sa!1 99Ca(i +i!l Om!l!i #a sa #ina intr! sla#a Tatal!i Sa!, (!
in"erii Sai; si at!n(i #a rasplati fie(ar!ia d!pa faptele sale:: (%atei C3I, .@; (f. Ealateni 3I, ?.
Insa, in lo(!rile in#o(ate pentr! respin"era r!"a(i!nilor pentr! morti este #or0a n! despre /!de(ata
parti(!lara, (i despre (ea o0steas(a. Care, (*iar da(a n)ar fi #or0a despre a(easta, n! insemna (a ar
fi (! tot!l e-(l!s folos!l de a ne r!"a pentr! morti. Ca(i in nen!marate lo(!ri din Sfinta S(ript!ra se
Page 235 of 449
re(omanda r!"a(i!nile pentr! semeni, fara a so(oti (a a(easta ar altera /!de(ata di#ina1 Io# se roa"a
pentr! prietenii sa (Io# C4II, ?; %int!itor!l se roa"a pentr! Apostol!l Petr! (4!(a CCII, 6. si
pentr! (eilalti Apostoli (Ioana C3II,D, pre(!m si pentr! 4a'ar (are era mort (Ioan CI, 71)71.
Cea mai intemeiata o0ie(tie (ontra r!"a(i!nilor pentr! (ei morti ar fi fapt!l (a intre lo(!l de (*in al
pa(atosilor, iad!l, si (el de feri(ire al dreptilor, rai!l, ar fi o prapastie de netre(!t si (a ni(i drept!l
A#raam n)a mai in(er(at si ni(i n)a #oit sa ameliore'e s!ferintele 0o"at!l!i din iad, si ni(i sa a/!te
spre indreptarea fratilor #ii ai a(est!ia (4!(a C3I, .7)61.
2ste ade#arat (a drept!l A#raam sp!ne (a intre iad si rai este o prapastie de netre(!t. Insa, ai(i este
#or0a despre fapte petre(!te in rastimp!l 3e(*i!l!i Testament. Prin #enirea &omn!l!i $ristos s)a
desfiintat prapastia dintre iad si rai, (a(i (! moartea Sa pe (r!(e, 99a primit toata p!terea in (er si
pe pamint:: (%atei C3III, 1?, a do0indit (*eile iad!l!i si ale mortii (Apo(alipsa I, 1?, a eli0erat din
ro0ie pe dreptii 3e(*i!l!i Testament, adi(a a iertat pa(atele (! *ar!l sa! (I Petr! III, 1D si a
distr!s prapastia amintita. Prin a(easta a dat posi0ilitate Biseri(ii sa inter#ina prin r!"a(i!nile ei
pentr! ameliorarea destin!l!i (elor din iad.
Cit despre fapt!l (a A#raam n)a #oit sa !s!re'e soarta 0o"at!l!i nemilosti# si ni(i a fratilor a(est!ia
se e-pli(a prin a(eea (a atit 0o"at!l (it si fratii l!i se fa(!sera #ino#ati de pa(ate "rele, de pa(ate de
moarte, pentr! (are n! este iertare (%atei CII, 6.. 2i era! de(i sortiti (*in!rilor #esni(e. Pentr!
fratii 0o"at!l!i n! mai era posi0ila ni(i o reintoar(ere (*iar da(a ar fi in#iat (ine#a din morti (4!(a
C3I, 61. Pentr! 0o"at pa(atele ii era! foarte "ra#e, (a(i m!rise fara po(ainta, fara (redinta, fara
i!0ire de oameni (4!(a C3I, .5. &e(i, ori(e inter#entie din afara era in!tila.
Se in#o(a (ontra r!"a(i!nilor pentr! morti afirmatiile Sfint!l!i Pa#el din I Corinteni 3I, D)1A, !nde
(itim1 99N! stiti oare (a nedreptii n! #or mosteni imparatia l!i &!mne'e!F N! #a ama"iti1 ni(i
desfrinatii, ni(i in(*inatorii la idoli, ni(i ad!lterii, ni(i sodomenii, ni(i f!rii, ni(i la(omii, ni(i 0eti#ii, ni(i
0at/o(oritorii, ni(i rapitorii n! #or mosteni imparatia l!i &!mne'e!::. &e(i, (ei morti, fara po(ainta
(ompleta n! #or mosteni imparatia (er!rilor. Pentr! a(estia este in!tila ori(e r!"a(i!ne, ori(e
inter#entie.
Tot!si (itat!l amintit, din Sfint!l Apostol Pa#el n! se refera ni(ide(!m la r!"a(i!nile pentr! morti, (i
la #iata tre(!ta a Corintenilor, plina de pa(atele (itate si (a ei tre0!ie sa fie foarte atenti, sa n! mai
re(ada in asemenea pa(ate, (a(i in a(ea stare n! ar mai p!tea mosteni imparatia l!i &!mne'e!. &o#ada
#erset!l (are !rmea'a1 99Si asa erati dar #)ati indreptat in n!mele &omn!l!i, Iis!s $ristos si &!*!l
&!mne'e!l nostr!:: (I Corinteni 3I, 1.
Se mai (itea'a de (atre a(eiasi (restini #ersete si din 3e(*i!l Testament, (ontra r!"a(i!nilor pentr!
(ei morti. Astfel se (itea'a din profet!l Ieremia !nde se sp!ne1 99Si #or m!ri (ei mari si (ei mi(i in
pamint!l a(esta si n! #or fi in"ropati si d!pa ei nimeni n! #a plin"e, nimeni n!)si #a fa(e taiet!ri, ni(i
se #a t!nde pentr! ei. N! se #a frin"e pentr! ei piine de /ale (a min"iiere pentr! (el mort, si n! li se
#a da (!pa min"iierii (a sa 0ea d!pa tatal lor si d!pa mama lor:: (Ieremia C3I, 6)@. &e(i r!"a(i!nile
pentr! morti sint nefolositoare.
Si in alt lo(1 99Asa 'i(e &omn!l1 99Blestemat fie om!l (are se in(rede in om si isi fa(e spri/in din tr!p
omenes( si al (ar!i inima se departea'a de &omn!l:: (Ieremia C3II, 5. Asadar, &!mne'e! osindeste
pe a(ei oameni (are se spri/ina pe inter#entia altor semeni de)ai lor in fa#oarea mint!irii lor.
&ar si de data a(easta interpretarea este falsa si sint eronate o0ie(tiile. Ca(i in prim!l (itat este
#o0a despre pa(atele "ra#e pe (are le fa(!sera !nii e#rei ) in(*inarea la idoli ) si pentr! (are
Page 236 of 449
&!mne'e! ii pedepseste prin nein"ropare, prin lipsa de /ale si nefrin"ere de piine pentr! (ei morti.
Atit de mari era! pa(atele lor in(it n! era! #redni(i de toate a(este pra(ti(i pentr! (ei morti.
Tot!si, este lesne de inteles (a da(a (ei (a'!ti in pa(ate "ra#e era! ne#redni(i de a(este pra(ti(i si
min"iieri, (ei mai p!tin pa(atosi a#ea! drept!l la ele. &e !nde reiese indreptatirea r!"a(i!nii si
pra(ti(ile noastre pentr! (ei de(edati.
In al doilea (itat, se #ede (lar (a este #or0a despre a(ei e#rei (are se in(redea! si se in(*ina! la idoli
si n! l!i &!mne'e!.
In le"at!ra (! inter#entia oamenilor la &!mne'e! pentr! semenii lor, prin r!"a(i!ni, Sfint!l Apostol
Pa#el (ere de foarte m!lte ori in epistolele sale sa se roa"e pentr! el si pentr! altii. Astfel el sp!ne1
993a indemn de(i, inainte de toate sa fa(eti (ereri, r!"a(i!ni, mi/lo(iri, m!lt!miri pentr! toti oamenii::
(I Timotei II, 1. Sa!1 99+ratilor, r!"ati)#a pentr! noi:: (I Tesaloni(eni 3, .5; 99Star!iti in r!"a(i!ne;
... r!"ind!)#a totodata si pentr! noi:: (Coloseni I3. .)6.
&e(i, r!"a(i!nile de mi/lo(ire pentr! #ii si pentr! morti sint re(omanda0ile si operante.
In sfirsit, se mai sp!ne (a da(a mortii (are se (*in!ie in iad si pentr! (are se fa( r!"a(i!ni, se
mint!ies(, !rmea'a (a toti pentr! (are ne r!"a tre0!ie sa se i'0a#eas(a.
S)a amintit (a Biseri(a se roa"a n!mai pentr! (ei (are a! (redinta, pentr! (ei (are a! m!rit (! pa(ate
mai p!tin "ra#e, (are n! a! *!lit (I Ioan 3, 16. Tot!si, in (on(ret, fapti(, noi n! stim pe (ei (are mor
fara po(ainta s!fi(ienta (! pa(ate "ra#e nemart!risite, pe (ei impietriti in ere'ii sa! in ne(redinta.
&e a(eea, noi fa(em r!"a(i!ni pentr! toti. Iar &!mne'e!, (are stie faptele si "ind!rile t!t!ror, #a
ierta si #a i'0a#i din m!n(i si d!reri pe a(el (are merita.
Ori(!m, r!"a(i!nile pentr! morti n! sint in!tile. 2le i'0a#es( din m!n(ile iad!l!i pe m!lti din (ei
adormiti in (redinta in &!mne'e! si (are n)a! p!t!t, din diferite impre/!rari, sa d!(a o #iata (restina
spre a se 0!(!ra de feri(irea rai!l!i. 2le a/!ta si (elor (e le sa#irses( din dra"oste pentr! semeni si
(redinta in &omn!l $ristos, pentr! (a prin ele isi desa#irses( #iata lor (restina. %ai m!lt, sint o
min"iiere fata de pierderea (elor ple(ati dintre noi si o strinsa (om!ni!ne (! ei si (! (eilalti mem0ri
(e formea'a Biseri(a (restina.
R!"a(i!nile pentr! morti a! o serioasa f!ndamentare s(ript!risti(a si sint de !n nemar"init folos
pentr! s!flet!l (restin.
Pr. Prof. I.Con!anine!'#,
$Indr#maor pa!oral$, Ar1iepi!'opia &#'#re!ilor, (98(, pag.(2)-(24.
BIB#IO&R'(I% S%#%C$IV'
1. Pr. Prof. I. Constantines(!, R!"a(i!nile pentr! (ei morti, in 99Elas!l Biseri(ii::, nr. @)?, 1D@5.
.. Pr. Ni(olae Ale-a, Temei!rile do"mati(e ale r!"a(i!nilor pentr! (ei morti, in 99St!dii teolo"i(e::, nr.
1)., 1D@?.
6. Pr. Ioan Ioani(es(!, R!"a(i!ne pentr! (ei morti, in 99%itropolia Olteniei::, nr. 1)., 1D@5.
7. Pr. %itrofan, 3iata repa!'atilor nostri si #iata noastra d!pa moarte, trad. din frant!'este de Iosif
%itropolit!l Primat, B!(!resti, 1?DA.
5. Pr. Prof. I. Petre!ta, R!"a(i!nile pentr! morti, Oradea, 1D@6.
Page 237 of 449
INTRODUCERE IN ECLEZIOLO'IA ORTODO%A#
I.N In afara de arti(ol!l despre Biseri(a din Sim0ol!l ni(eo)(onstantinopolitan1 99Cred in !na, sfinta,
so0orni(eas(a si apostoli(a Biseri(a::, pina a(!m n! e-ista o definitie do"mati(a as!pra Biseri(ii in
sens!l stri(t al (!#int!l!i, adi(a o mart!risire de (redinta form!lata de !n sinod e(!meni( si
in(orporata in propo#ad!irea misionara si do-olo"ia lit!r"*i(a a Biseri(ii. 2ste ade#arat (a atit
%art!risirile de (redinta, p!0li(ate in se(ol!l al C3II)lea, (it si !nele en(i(li(i emise de)a l!n"!l
#ea(!rilor de (atre a!toritatea 0iseri(eas(a lo(ala, (!prind afirmatii si pre(i'ari e(le'iolo"i(e
esentiale, dar a(estea n! detin o a!toritate definiti#a. &intre a(estea, 2n(i(li(a patriar*ilor orientali
din 1?7? a (apatat o importanta deose0ita pentr! interpretarea a(est!i s!0ie(t, mai ales pentr!
(apitolele de'0at!te in moment!l aparitiei ei, (!m ar fi, de e-empl!, a!toritatea in#atatoare in
Biseri(a. 4iterat!ra e(le'iolo"i(a patristi(a este de o #arietate si de o prof!n'ime impresionanta, iar
(er(etarile si st!diile din !ltima #reme a! anali'at !nele aspe(te de 0a'a ale a(esteia. &e fapt, in
!ltimele de(enii, datorita e-i"entelor dialo"!l!i e(!meni( in (are este (!prinsa intrea"a Ortodo-ie si
(are n! poate e#ita N in stadi!l a(t!al N o an!mita (omparare sistemati(a a do(trinelor (onfesionale
asa (!m ele s)a! form!lat in tre(!t, teolo"ia ortodo-a a simtit ne(esitatea sa ela0ore'e !nele
(apitole e(le'iolo"i(e intr)!n mod no! si intr)o perspe(ti#a no!a. Pe drept (!#int se poate #or0i asta'i
de o reform!lare a e(le'iolo"iei ortodo-e intr)o sinte'a no!a (are, pe de o parte a re'istat tentatiei
de a limita mister!l Biseri(ii la des(rierea instit!tiilor ei, iar pe de alta parte a parasit o metoda
(omparatista (are l!a (a p!n(t de referinta sistem!l si po'itiile (elorlalte (onfesi!ni. %erit!l a(estei
noi e(le'iolo"ii (onsta in a(eea (a a re!sit sa redea o definitie a(t!ala Ortodo-iei, p!nind in relief n!
n!mai identitatea si !nitatea ei spe(ifi(a, (i si dimensi!nile ei e(!meni(e.
Inainte de a pre'enta pe s(!rt !nele trasat!ri ale e(le'iolo"iei ortodo-e, este ne(esar sa se indi(e
spirit!l si metodolo"ia teolo"iei ortodo-e (a atare, in a(est sens1
1. Prioritatea element!l!i do-olo"i( in pre'entarea si interpretarea do"mei de (redinta. In lo(!l
(onstr!(tiilor sistemati(e de tip s(olasti(, teolo"ia ortodo-a a preferat lim0a/!l do-olo"i( si sim0oli(,
(are a pastrat si sal#at mister!l (redintei. C!#int!l l!i &!mne'e! de#ine astfel !n ade#ar trait, iar
mart!risirea (redintei fa(e parte din e-perienta lit!r"i(a a Biseri(ii. 4a ni#el!l r!"a(i!nii do-olo"iei,
interpretarea teolo"i(a ref!'a identitatea dintre (on(ept si (ontin!t!l (on(ept!ali'at si re(!r"e la
(ate"oriile teolo"iei apofati(e, (are n! sint alt(e#a de(it imn!rile i!0irii di#ine. A(easta interpretare
si e-p!nere do-olo"i(a a in#atat!rii de (redinta de(!r" n! n!mai din limitele (on(eptelor si
afirmatiilor (e se pot apli(a l!i &!mne'e!, (i mai ales din realitatea di#ina trans(edenta (a atare, din
plentit!dinea pre'entei l!i &!mne'e! in a(tele Sale de re#elatie si manifestare personala. Nat!ra
do-olo"i(a a (redintei ortodo-e (onstit!ie !n!l din elementele esentiale pe (are Biseri(a Rasariteana
le)a introd!s in dialo"!l teolo"i( (ontemporan.
.. Teolo"ia, (a si e-perienta spirit!ala, personala sa! (om!nitara, a((epta sa fie /!de(ata si (ore(tata
de (atre Biseri(a si traditia ei, asa (!m reaminteste permanent insasi 4it!r"*ia inaintea propo#ad!irii
2#an"*eliei1 99Sa l!am aminte::, 99Intelep(i!ne, dreptiM::. Ortodo-ia n! (!noaste o t*eolo"ie perennis,
(a o interpretare definiti#a, #ala0ila pentr! toate timp!rile si toate lo(!rile, asa (!m a in(er(at
(atoli(ism!l sa imp!na in #remea s(olasti(ii. Intr)ade#ar, mart!risirea de (redinta repre'inta !n "*id
spirit!al permanent dar (ate"oriile si sitemele dis(!rs!l!i teolo"i( n! sint im!a0ile si #esni(e,
deoare(e e-perienta Biseri(ii tra#ersea'a diferite timp!ri si diferite sit!atii. Teolo"ia se afla
ina!ntr!l e-perientei (!#int!l!i si p!terii l!i &!mne'e! de (atre Biseri(a, in diferite lo(!ri si sit!atiii.
2a n! este form!lata (a !n alt rasp!ns la pro0lemele (e se p!n in istoria Biseri(ii, (i (a o interpretare
(ontin!a, #ie, dif!n(tie de interpretare si de a(eea ea are !n (ara(ter mo0il, #ariat, (a insasi #iata
Page 238 of 449
Biseri(ilor lo(ale. Si pentr! (a e-ista totdea!na o tensi!ne intre e-perienta (!#int!l!i l!i &!mne'e!
de (atre Biseri(a si refle(tarea teolo"i(a si istori(a a a(estei e-periente, teolo"ia tre0!ie sa se
reinnoias(a, sa se (ore(te'e si sa se /!de(e (ontin!! in l!mina ade#ar!l!i Re#elatiei si a traditiei
Biseri(ii.
6. C! toate (a teolo"ia ortodo-a n! a((epta o ierar*i'are a ade#ar!rilor de (redinta, tot!si ea
(onsidera (a do"ma ind!mne'eirii (onstit!ie o in#atat!ra (areia traditia patristi(a I)a dat o
importanta (! tot!l part"i(!lara, (onsiderind)o s(op!l intre"ii l!(rari a l!i &!mne'e! (! om!l
(redin(ios. S)ar p!tea sp!ne (a din p!n(t de #edere sistemati( si e(!meni(, ind!mne'eirea repre'inta
definitia prin e-(elenta a Ortodo-iei. T*eosis de#ine tinta in (are se (on(entrea'a marile (apitole ale
teolo"iei1 antropolo"ia, soteriolo"ia, e((lesiolo"ia, es*atolo"ia. &in rea(tiile ortodo-e (e s)a! prod!s
in le"at!ra (! p!0li(area de (atre re#ista 99Istina:: (#ol. 1D, nr. 6, 1D@7 a !nor arti(ole (atoli(e
(ontra do(trinei palamite despre fiinta l!i &!mne'e! si ener"iile di#ine ne(reate, reiese (lar (a
respin"erea (redintei in ind!mne'eire inseamna in fond respin"erea Ortodo-iei.
7. In (adr!l teolo"iei sistemati(e si e(!meni(e s)a imp!s o no!a metodolo"ie de a pre'enta Ortodo-ia.
S)a inteles, in sfirsit, (a Ortodo-ia n! mai tre0!ie (onsiderata (a o lat!ra mediatorie a !n!i tri!n"*i
(onfesional, deoare(e 99po'itiile (atoli(e si protestante n! repre'inta do!a po'itii e-treme intre (are
Ortodo-ia ar fi (*emata sa /oa(e rol!l de mi/lo(itoare. A(este do!a po'itii fa( parte din !na si
a(eeasi atit!dine f!ndamentala (are, in domeni!l e((le'iolo"i(, p!ne a((ent!l pe or"ani'are, mentala
(are, in domeni!l e((le'iolo"i(, p!ne a((ent!l de or"ani'are, str!(t!ra si instit!tie::, sp!ne Prof. N.
Nissiotis. C*iar da(a no!l (!rent e((le'iolo"i( n! s)a (ont!rat in(a intr)o forma e-pli(ita, el a parasit
metoda e((le'iolo'iei traditionaliste, (omparatiste, (are definea Ortodo-ia (a o a treia forma de
(restinism, intermediara intre (atoli(ism!l roman si protestantism!l o((idental.
Asadar, in perspe(ti#a 99teolo"iei apofati(e::, ori(e ela0orare sa! form!lare as!pra mister!l!i
Biseri(ii tre0!ie sa ai0a !n (ara(ter do-olo"i(, des(*is. Ori(e ri"iditate teolo"i(a sa! (anoni(a in
le"at!ra (! Biseri(a ris(a sa de#ina de a(eea mai de"ra0a o limitare de sens si de perspe(ti#a, de(it o
aparare a !n!i (ontin!t (are prin insasi nat!ra sa n! poate fi (!prins in definitii (on(ept!ale.
II.) 4a intre0area de prin(ipi!1 in (e sens Biseri(a apartine mesa/!l!i 2#an"*eliei l!i $ristos,
Ortodo-ia a dat !n rasp!ns impli(it, (on(epind Biseri(a n! atit (a !n mi/lo( sa! !n instr!ment in
i(onomia mint!irii, (i mai ales (a o realitate !ni(a si ori"inala, o 99(reatie no!a::, manifestarea
pre'entei (ontin!e a l!i &!mne'e! in istorie. Biseri(a este plasata in a(easta perspe(ti#a
sa(ramentala1 99No!l Ier!salim, (are se po"oara din (er de la &!mne'e!:: (Apo(. III, 1.. Biseri(a
este 99no!l popor al l!i &!mne'e!:: transformat in 99tr!p!l l!i $ristos::, in (are &!*!l Sfint ins!si
prod!(e e#eniment!l mint!iriii intr)o sit!atie interpersonala si istori(a. In si prin Biseri(a, &!mne'e!
introd!(e pre'enta Sa personala in l!me, a(easta de#enind, astfel, 99i(oana:: imparatiei Sale #esni(e,
ar#!na sfintirii intre"!l!i !ni#ers. 3i'i0ilitatea e-terioara, istori(a a Biseri(ii, ar*ite(t!ra ei
instit!tionala si (anoni(a, pe (it de ne(esare sint, pe atit de transparente tre0!ie sa ramina pentr! a
lasa sa se e-prime realitatea ei spirit!ala, interpersonala si *arismati(a. In lo(!l !nei interpretari
instr!mentaliste sa! f!n(tionale, in (are a((ent!l este p!s e-(l!si# pe mi/loa(ele mint!irii de (are
disp!ne Biseri(a, Ortod-ia a preferat a(easta interpretare sa(ramentala)*arismati(a, Biseri(a fiind
mai de"ra0a medi!l in (are se prod!(e (ontin!! mint!irea (! (ele trei momente prin(ipale ale
a(esteia1 intr!pare, ras(!mparare, transfi"!rare. Biseri(a se defineste astfel pornind de la sens!l
mint!irii noastre in $ristos, (are n! poate fi des(ris in mod simpl! ni(i (a o /!stifi(are, ni(i (a
ras(!mparare si ni(i (*iar (a o iertare de pa(ate, (i mai ales (a !n a(t de (onsa(rare printr)!n s(*im0
de i!0ire dintre &!mne'e! si om!l (redin(ios, printr)!n transfer de ener"ie di#ina. Biseri(a se
prod!(e in a(t!l in (are +i!l ne (onsa(ra l!i &!mne'e!, prin tre(erea de la moarte la #iata. Prin
p!terea in#ierii l!i $ristos, (reatia se pre"ateste sa de#ina Biseri(a, depasind 0arierele (reate de
Page 239 of 449
pa(at, a0s!rd!l, moartea, neant!l, pentr! a re(isti"a elan!l si (*ip!l ei ori"inar. %int!irea este de(i
rease'area l!mii (redin(ioase in starea %iel!l!i l!i &!mne'e!, sin"!r!l (are ofera si se ofera pentr!
a(easta l!me, ridi(ind)o impre!na (! 2l la ni#el!l altar!l!i (eres( (Apo(. 3, 6.
In st!diile e(le'iolo"i(e din !ltima #reme, trei aspe(te f!ndamentale ale Biseri(ii a! fost p!se in
e#identa1
1. Aspe(t!l trinitar, (are se refera n! n!mai la ori"inea si (ertit!dinea Biseri(ii, (i mai ales la
ontolo"ia ei, la (onstit!tia ei di#ino)!mana. Noti!nea de treime este de altfel f!ndamentala pentr!
intele"erea mister!l!i Biseri(ii, deoare(e Treimea este sim0ol!l trans(endentei, al depasirii, al
(om!ni!nii, al li0ertatii. 4a 0a'a e(le'iolo"iei sta asadar 99teolo"ia::, (a in#atat!ra despre &!mne'e!)
Sfinta Treime, (eea (e insemna (a intotdea!na tre0!ie afirmata trans(endenta ei, des(*iderea ei.
Ontolo"ia Biseri(ii este ontolo"ia i!0irii, a (om!ni!nii si li0ertatii; de a(eea, e(le'iolo"ia n! tre0!ie
inteleasa (a in(*i'ind Biseri(a in imanenta ei istori(a. Biseri(a n! se in#irte in /!r!l a-ei sale terestre,
(a sa de#ina !n templ! (! portile in(*ise. Biseri(a este ase'ata in a(ti!nea de i!0ire, (om!ni!ne si
li0erate pe (are &!mne'e! o introd!(e in relatia Sa (! om!l Credin(ios, a(ti!ne (are a l!at forma
s!prema a intr!parii +i!l!i Sa!, Iis!s $ristos. Biser(a se afla prin insasi fiinta ei in a(easta mis(are
(are (ontin!a dintre &!mne'e! si l!me. 2a (o0oara in l!me, deoare(e &!mne'e! este i!0irea totala si
a((esi0ila (reatiei prin ener"iile Sale ne(reate, ea e mai m!lt de(it l!mea, pentr! (a &!mne'e! este
li0er de imanenta si re#ati#ism!l istoriei. Toata i(onomia mint!irii se red!(e la a(easta mis(are intre
&!mne'e! si Creatia Sa, (are a l!at forma tre(erii de la moarte la #iata, de la o stare de imo0ilism
spirit!al (reata de pa(at la o stare de (om!ni!ne (reata de i!0irea l!i &!mne'e!.
In le"at!ra (! (ara(ter!l trinitar al Biseri(ii, s)a #or0it despre (ele do!a 99i(onomii::, a +i!l!i si a
&!*!l!i Sfint. &ar a(easta n! tre0!ie sa fie intelese intr)!n sens (ronolo"i( N intr!parea si in#ierea,
e#enimentele +i!l!i, s!((edate de Cin(i'e(ime, manifestarea &!*!l!i Sfint, ) (i intr)!n sens ontolo"i(
si sa(ramental. 2(*ili0r!l e((le'iolo"iei ortodo-e pro#ine an!me din fapt!l (a ea a re!sit o sinte'a
intre *ristolo"ie si pne#matolo"ie, intre aspe(t!l instit!tional si (el *arismati(, intre str!(t!ra
ontolo"i(a si (ea e-istentiala, intre str!(t!ra si misti(a.
Cele do!a i(onomii pot fi des(rise astfel1
Pe de o parte, Biseri(a este !n or"anism di#ino)!man, teandri(, realitatea ontolo"i(a 99o0ie(ti#a:: a
#ietii l!i $ristos (ontin!ata in mod sa(ramental in istorie. $ristos n)a intemeiat Biseri(a Sa p!r si
simpl! (a o instit!tie istori(a sa! (a o so(ietate de (restini. +iinta ei i'#oraste din !manitatea
transfi"!rata a l!i $ristos, 2l ins!si fiind ap!l ei, d!pa in#iere, (ind ridi(a intrea"a !manitate la
dreapta Tatal!i. &e altfel, din m!ltimea de ima"ini, sim0ol!ri si den!miri (e s)a! atri0!it Biseri(ii in
perioada apostoli(a, e-presia pa!lina 99tr!p!l l!i $ristos:: (I Cor. CII, .@; Col. I, 1? a retin!t (el mai
m!lt atentia teolo"iei ortodo-e, deoare(e ea indi(a (el mai 0ine (ontin!itatea sa(ramentala a #ietii in
$ristos. Biseri(a este 99p!rtatoare de $ristos::, 99*ristofora::, in sens!l real al (!#int!l!i. Sfint!l
C*iril al Ier!salim!l!i afirma (! (!ra/ (a Biseri(a si $ristos de#in, in a(t!l 2!*aristiei, 99(on(orporali
si (onsan"!ini::. Centr!l e(le'iolo"iei ortodo-e sta, fara ni(i o indoiala, to(mai in a(easta
99(on(orporalitate:: dintre $ristos si Biseri(a Sa. %erit!l Sfint!l!i C*iril este a(ela de a fi indi(at
foarte (lar (a sens!l noti!ni de ind!mne'eire (oresp!nde inte"ral (! sens!l noti!nii de
99(on(orporalitate:: si 99(onsan"!initate::; $ristos, 2!*aristia, Biseri(a N tr!p!l fi'i(, tr!p!l
sa(ramental, tr!p!l misti( N n! repre'inta trei entitati diferite si separate ontolo"i(, (i toate trei a!
o !nitate de fiinta. In taina 2!*aristiei ne impartasim (! tr!p!l si sin"ele l!i $ristos si n!mai astfel
de#enim Biseri(a.
Page 24) of 449
Pe de alta parte, Biseri(a este 99templ!l &!*!l!i Sfint:: (I Cor. 3I, 1D, !n tr!p 99p!rtator de &!*::,
99pne#matofor::. A(elasi &!* (are a l!at parte la intr!parea si transfi"!rarea +i!l!i, a l!at parte si la
intemeierea Biseri(ii. &ar rol!l &!*!l!i Sfint in Biseri(a n! se poate limita la (eea (e tine de
intemeierea si (ontin!itatea istori(o)instit!tionala a a(esteia. Sfintii Parinti interpretea'a trimiterea
si (ontin!itatea istori(o)instit!tionala a a(esteia. Sfintii Parinti interpretea'a trimiterea &!*!l!i in
l!me in sens!l !n!i s(*im0 ontolo"i( (e s)a reali'at intre Iis!s $ristos (el in#iat si !manitatea
noastra; noi am dat +i!l!i tr!p!l nostr!, iar el ne)a dat &!*!l Sa!, sp!ne Sfint!l Ioan $risostom.
Biseri(a n! se plasea'a ai(i (a o realitate intermediara intre &!mne'e! si (redin(ios, (i este impli(ata
dire(t in a(est transfer ontolo"i( dintre !manitatea in#iata a l!i $ristos si !manitatea noastra in
&!*!l Sfint. Biseri(a n! poate a#ea (onstiinta 99o0ie(ti#itatii:: si (ertit!dinea mint!irii in $ristos
fara in#o(area &!*!l!i Sfint. In a(est sens, (ara(ter!l 99o0ie(ti#:: al sa(ramentalitatii Biseri(ii si al
str!(t!rilor e(le'iale depinde de pre'enta &!*!l!i Sfint. &!*!l Sfint mart!riseste ade#ar!l in
Biseri(a (Ioan CI3, .6 si (onfirma sl!/irile, tainele, propo#ad!irea si *arismele a(esteia (I Cor. CII,
7. 2l fa(e a(easta in s!0ie(ti#itatea persoanelor (are al(at!ies( (om!ni!nea Biseri(ii. Prin &!*!l
Sfint, fie(are (restin isi as!ma !manitatea in #iata a l!i $ristos, do0indind astfel identitatea sa
spirit!ala si li0ertatea sa personala. 99Celor (e #or 0ir!i le #oi da din mana (ea as(!nsa si fie(ar!ia
dintre a(estia le #oi da o piatra al0a pe (are este s(ris !n n!me no!, pe (are nimeni n!)l stie, de(it
n!mai primitor!l ei:: (Apo(. II, 1@.
Cele do!a perspe(ti#e1 *ristolo"i(a si pne#matolo"i(a N (! (onse(intele lor1 aspe(t!l instit!tional si (el
*arismati(, ontolo"i( si e-istential, sint (omplementare si ele n! tre0!ie sa fie ni(i separate, ni(i
(onf!ndate. &in a(easta (a!'a, sint de semnalat (onse(intele e(le'iolo"i(e ale do(trinei +ilioG!e si ale
penti(ostalism!l!i. O e(le'iolo"ie filio(#ista p!ne a((ent pe (ontin!itatea istori(a si o0ie(ti#a a
str!(t!rilor, (are sint "arantate inta(te si e-(l!se de la pa(at, pe (ind !na penti(ostalista red!(e
tot!l la manifestarea s!0ie(ti#a, personala a &!*!l!i Sfint fara (onstiinta !nei realitati sa(ramentale.
Pentr! (ea dintii, Biseri(a este o mart!rie inta(ta, o imitatie a l!i $ristos (el istori(; de a(eea, intre
perioada apostoli(a si (ea postapostoli(a, intre apostolat si epis(opat n! este ni(i o diferenta.
Biseri(a 99imita:: pe Apostoli, papa 99imita:: pe Petr!, (a #i(ar!l l!i $ristos. Pentr! (ea de a do!a,
Biseri(a este mai de"ra0a o prefi"!rare a l!i $ristos es*atolo"i(; de a(eea, ea se (ompla(e intr)!n fel
de do(*etism si profetism. &esi"!r, a(easta anali'a este o simplifi(are, dar ea arata (e importanta
are (on(eptia despre 99i(onomia::persoanelor Treimii in raport (! Biseri(a. &e a(eea, do(trina despre
Biseri(a este infl!entata in mod dire(t de (eea (e teolo"ia a form!lat in le"at!ra &e!s ad intra si
&e!s ad e-tra. &e pilda, pentr! teolo"ia ortodo-a, &!*!l Sfint n! este simpla le"at!ra dintre Tatal si
&!*!l, (i are propria sa 99i(onomie::, (onstit!ind 99tr!p!l:: l!i $ristos in istoria (restina, (a no!l popor
al l!i &!mne'e!, es*atolo"i(. Biseri(a se mis(a intre istoria (restina N de !nde aspe(t!l ei es*atolo"i(,
dar traie(toria ei istorie)es*atolo"ie este penetrata permanent de pre'enta &!*!l!i Sfint (are tine
impre!na intrea"a 99(om!ni!ne a sfintilor::, Biseri(a (ereas(a si (ea paminteas(a.
&esi"!r, in a(easta s(*ema e(le'iolo"i(a ni(i Iis!s $ristos, ni(i &!*!l Sfint n! se identifi(a (!
Biseri(a, fiind si deas!pra ei. &!mne'e! ramine li0er in Biseri(a, (! toate (a 2l este fidel fata de tot
(eea (e 2l ins!si a instit!it, a dar!it si promis Biseri(ii Sale (apostolat, sl!/iri, sa(rament, *arisme,
mesa/e et(., pentr! (a a(easta sa re'iste in istorie iar p!terile iad!l!i sa n! o 0ir!ias(a. &ar n!mai
&!*!l Sfint !mple de #iata, de *ar si de sens a(este str!(t!ri. &in a(easta (a!'a in#o(area &!*!l!i
Sfint este esentiala pentr! e-istenta si misi!nea Biseri(ii. Insasi preotia este opera &!*!l!i Sfint si
s!0 /!de(ata a(est!ia. Cleri(alism!l N si in "eneral str!(t!ralism!l ) , adi(a (ertit!dinea pe (are o da
simpla #i'i0ilitate e-terioara a instit!tiilor e(le'iasti(e prin (are se asi"!ra (ontin!itatea in timp si
spati!, a d!s la estomparea 99i(onomiei:: &!*!l!i Sfint in toata dimensi!nea ei. &!*!l Sfint insa a
in#o(at n! n!mai (a sa (onfirme a(este sl!/iri si str!(t!ri, (i si (a sa le /!de(e, sa le innoias(a si sa le
trasfi"!re'e. Sfint!l 3asile (el %are a aratat in l!(rarea sa &espre &!*!l Sfint (a tot!l in Biseri(a
este intr)!n pro(es de innoire, de (ontin!itate si dis(ontin!itate, asa d!pa (!m +aptele Apostolilor
Page 24( of 449
arata (a aspe(t!l instit!tional N #e'i +apte I, 1.).6 si II, 7. N si aspe(t!l *aristati( N #e'i +apte II,
1@ N sint (omplementare.
.. Str!(t!ra e!*aristi(a sa! sa(ramentala a Biseri(ii. In !ltima #reme, o mare de'#oltare a (!nos(!t
e(le'iolo"ia e!*aristi(a, (are, in (ontrast (! (ea !ni#ersalista, a re(!nos(!t deplinatatea e(le'iala si
sa(ramentala a ad!narii lo(ale e!*aristi(e pre'idata de epis(op impre!na (! preotii. &e altfel, in(a din
perioada apostoli(a, e,,lesia s)a identifi(at (! sina-a e!*aristi(a, in (are epis(op!l in(on/!rat de
preoti propo#ad!ia (!#int!l l!i &!mne'e! si sa#irsea e!*aristia. 2!*aristia, potri#it in#atat!rii
Sfint!l!i Apostol Pa#el, e-prima fiinta si !nitatea Biseri(ii, a (elei lo(ale si a (elei !ni#ersale (I Cor.
C, 1@.
&efinitia e!*aristi(a a Biseri(ii este de o importanta f!ndamentala pentr! Ortodo-ie, deoare(e ea
p!ne in e#identa !rmatorele elemente1
a. &imensi!nea si (oe'i!nea ei e(lesiala, n! n!mai in sens!l (a #iata Biseri(ii este o #iata in (om!nitate
si !nitate spirit!ala, (i in sens!l (a 2!*aristia (onstit!ie a(ea ,oinonia esentiala dintre &!mne'e! si
(redin(ios. Koinonia (onstit!ie (el mai spe(ifi( si (el mai p!terni( atri0!t al pre'entei si spirit!alitatii
(restine. 3i'i0il, a(easta ,oinonia s)a e-primat prin a(eeasi (redinta, a(el deposti!m fidei apostoli(,
prin a(ea a"ape (restina, (are a mar(at atit de p!terni( spirit!alitatea Biseri(ii primare si mai ales
prin frin"erea si impartasirea piinii, sim0ol!l re(on(ilierii (! &!mne'e! si (! aproapele. &esi"!r (a, in
primele se(ole, transmiterea mesa/!l!i si spirit!alitatii apostoli(e, mai ales in medi!l elenisti(, a
ridi(at o serie de pro0leme difi(ile pentr! mentinerea a(elei (om!ni!ni. %ari personalitati teolo"i(e,
0iseri(esti si spirit!ale, pre(!m I"natie, Irine!, $>polit, Ori"en, Atanasie, Ciprian, 3asile (el %are,
Ioan $risostom a! a#!t !n rol esential in pro(es!l de adaptare a Biseri(ii in a(est medi!. Un!l a p!s
a((ent!l pe as(etism, alt!l pe instit!tionali'are, !n!l pe dimensi!nea so(iala, alt!l pe (ea lit!r"i(a, dar
toti a! pastrat a(easta spirit!alitate a ,onioniei, (are identifi(a Biseri(a l!i $ristos in l!me.
%art!risirea (redintei drepte si form!larea Ortodo-iei in fata ere'iilor, (are s)a! fa(!t n! n!mai in
(adr!l sinoadelor e(!meni(e, (i mai ales prin /ertfa martirilor si mart!risitorilor, a a((ent!ata si mai
p!terni( a(est (ara(ter e(le'ial, (om!nitar al Ortodo-iei. N! tre0!ie sa se !ite (a do(trina ortodo-a
s)a transmis n! n!mai prin te-te do"mati(e si (ate*isme, (i mai ales prin 993ietile Sfintilor::.
0. 2!*aristia este semn!l real, anti(ipat, al !nitatii es*atolo"i(e a t!t!ror in $ristos. 2a este
den!mita de Parinti 99medi(ament!l nem!ririi::, *rana popor!l!i l!i &!mne'e! in e-od!l sa! (atre
imparatia #iitoare. Sina-a lit!r"i(a lo(ala este o i(ona a Ier!salim!l!i (eres(, o prefi"!rare a
!ni#ersalitatii si !nitatii trans(endente a Biseri(ii. &esi"!r, 99Sfintele, sfintilor::, (eea (e inseamna (a
Tr!p!l si Sin"ele e!*aristi( (onstit!ie pri#ile"i!l mem0rilor Biseri(ii. In definiti#, Ortodo-ia n!
ren!nta la afirmatia (a (om!ni!nea e!*aristi(a pres!p!ne !nitatea de (redinta, mart!risirea a(eleiasi
(redinte. Tot!si, interpretarea es*atolo"i(a a e!*aristiei ar p!tea sa des(*ida !n dr!m no! (atre
a(easta (om!ni!ne, deoare(e e!*aristia ar fi semn!l !nei !nitati perfe(te #iitoare a t!t!ror in
$ristos, (are depaseste ori(e !nitate #i'i0ila, (are n! poate fi ni(iodata perfe(ta.
(. Str!(t!rile si sl!/irile Biseri(a tre0!ie (on(ep!te tot in a(easta perspe(ti#a e!*aristi(a. 2!*aristia
pres!p!ne stat!t!l sa(erdotal si responsa0ilitatea lit!r"i(a a intre"ii (om!nitati (are s)a! dat prin
0ote' si mir!n"ere. 2a este !n a(t sa(ramental reali'at de toti mem0rii Biseri(ii in (alitatea lor de
preoti. &esi"!r, preotia are di#erse trepte si forme, dar epis(op!l, preot!l sa(ramental si
(om!nitatea, preotia sa(ramentala si (ea !ni#ersla sint deopotri#a ne(esare si indispensa0ile si
sa(rament!l!i 2!*aristiei. 4it!r"*ia n! se poate sa#irsi fara pre'enta si (ooperarea (om!nitatii, d!pa
(!m *irotonia a0sol!ta, fara f!n(tie pastorala si o (om!nitate este o anomalie.
Page 242 of 449
A(easta d!0la si distin(ta parti(ipare la starea preotiei se #ede si in mod!l in (are Biseri(a pastrea'a
si e-prima (redinta sa. 2pis(opat!l are datoria de a pa'i si e-prima (redinta Biseri(ii, dar a!toritatea
0iseri(eas(a n! este ea insasi (riteri!l ortodo-iei (redintei si ni(i n! se poate s!0stit!i a(est!ia. Asa
(!m Apostolii #or 99/!de(a:: l!mea, tot asa epis(opii N (a s!((esori ai apostolilor N a! a!toritatea de a
dis(erne ade#ar!l de ere'ie, dar (riteri!l a(est!i ade#ar ramine (onstiinta totala a Biseri(ii in (are
&!*!l Sfint e-ista si operea'a (a &!* al Ade#ar!l!i. Catoli(itatea Biseri(ii inseamna n! n!mai la
sinodalitate N modalitatea de a (ond!(e (ole"ial N (i la (apa(itatea ei de a per(epe Ade#ar!l in
(om!ni!nea de r!"a(i!ne, i!0ire si li0ertate, pe (are o (reea'a &!*!l Sfint in tr!p!l intre"ii Biseri(i.
6. Cara(ter!l penti(ostal sa! misionar al Biseri(ii, (are n! este alt(e#a de(it dimensi!nea ei lit!r"i(a,
deoare(e prin 99misi!ne:: Ortodo-ia n)a inteles p!r si simpl! propo#ad!irea !nei do(trine, (i
intrdo!(erea in ordinea no!a a *ar!l!i. Biseri(a pro(lama 2#an"*elia n! in sens!l de a transmite p!r si
simpl! !n mesa/ sa! o (!lt!ra, (i de a ne 99des(operi:: pe &!mne'e! no!a, (a (reator!l, mint!itor!l si
/!de(ator!l nostr!. S(op!l misi!nii este a(ea 99metanoia::, (are n! este atit o aptit!dine eti(a, (i o
atit!dine, o orientare f!ndamentala a #ietii (restine, o re(onstit!ire a noastra. In perspe(ti#a
2#an"*eliei, intre Biseri(a si noi e-ista permanent o dis(repanta ine#ita0ila, deoare(e Biseri(a
propo#ad!ieste (ara(ter!l relati# al (reatiei l!i &!mne'e! si o 99/!de(a:: pentr! imanenta si
ins!fi(ienta ei. Biseri(a tre0!ie sa fa(a tot (eea (e poate pentr! a e#ita (a (reat!ra l!i &!mne'e! sa
de#ina infern, des(opeind si (ondamnind in realitatea sa ra!l (are o de"radea'a. Pe de o parte, ea
99/!de(a:: l!mea (reata de &!mne'e!, pe de alta parte ea o 99(onsa(ra:: l!i &!mne'e!, transformind)
o intr)!n (osmos transfi"!rat. 995!de(area::, adi(a spirit!l profeti( si 99(onsa(rarea::, adi(a spirit!l
lit!r"i( N sint do!a a(te (are apartin raport!l!i in (are Biseri(a se "aseste (! l!mea (reata de
&!mne'e!, (are este !n raport 99e!*aristi(::. &e a(eea o reinnoire a (onstiintei e#an"*eli(e si
profeti(e a Ortodo-iei depinde de re(!perarea f!n(tiei sale lit!r"i(e in toata prof!n'imea ei.
%isi!nea tine de (atoli(itatea Biseri(ii (are se reali'ea'a in aspe(t!l (osmi( al lit!r"*iei, d!pa (!m se
#ede si in fapt!l (a, desi preot!l stri"a 99Usile, !sileM::, inaintea Cre'!l!i, ea a((epta pe (ate*!meni si
se roa"a pentr! ei impre!na (! ei. Se pare (a imo0ilism!l misionar a(t!al se datorea'a si !nei
rit!ali'ari e-(esi#e a lit!r"*iei, (are impiedi(a Biseri(a sa (om!ni(e or"ani( (! (redin(iosii. &in (a!'a
polemi(ii (onfesionale, traditia a fost red!sa !neori la str!(t!ri fi-e, instit!tii ri"ide, definitii
im!a0ile. T*eolo"ia perennis, 0lo(ind astfel dinamism!l ei e#an"*eli( si profeti(. Traditia tine insa de
99i(onomia:: &!*!l!i Sfint in Biseri(a si n! se refera n!mai la str!(t!rile (are sa si"!re (ontin!itatea
in timp si spati! a Biseri(ii, (i mai ales la a(ea 99(om!ni!ne a sfintilor:: ) 99(omm!nio san(tor!m::.
Traditia este o (ontin!a intr!pare a 2#an"*eliei l!i $ristos in 0io"rafia sfintilor.
III. N Pre'enta Ortodo-iei in dialo"!l e(!meni( ridi(a o pro0lema de prin(ipi!, an!me1 (are este
definitia e(le'iala a (elorlalte (onfesi!ni (restine (are n! apartin Ortodo-iei. In "eneral, teolo"ia
ortodo-a din !ltima #reme a e#itat sa determine in mod pre(is identitatea e(le'iala a a(estor
(onfesi!ni, desi (anoanele sint e-trem de se#ere in (e pri#este (riteriile apartenentei la Biseri(a.
&esi"!r, traditia (anoni(a se refera la #e(*ile (ate"orii de eterodo(si N ereti(i, s(*ismati(i si
apostati ), dar are si ea o oare(are fle-i0ilitate, fa(ind, de pilda, distin(tie intre intre ereti(i (are
sint reprimiti in Biseri(a fara re0ote'are, si (ei (arora li se imp!ne 0ote'!l ortodo-. Se re(!noaste
a'i (a limitele (anoni(e ale Biseri(ii n! pot fi determinate e-pli(it, (i si pentr! (a o an!mita realitate
e(lesiala si sa(ramentala poate fi identifi(ata si la neortodo(si. &esi"!r, e-ista an!mite (riterii ale
apartenentei la Biseri(a deplina1 mart!risirea (redintei apostoli(e form!lata de sioadele e(!meni(e,
propo#ad!irea 2#an"*eliei, (ele0rarea 2!*aristiei si 0ote'!l!i de (atre o preotie sa(ramentala,
asteptarea imparatiei, dis(iplina (ononi(a. Pro0lema insa ramine (restinism!l este di#i'at asa de
prof!nd in(it n! poate sa e-ite (om!ni!ne e!*aristi(a intre toti (restinii. Iar separarea se afla n!
n!mai la ni#el!l sistemelor de or"ani'are, terminolo"iei teolo"i(e si identitatii (!lt!rale a (restinilor,
(i la ni#el!l (onstiintei !ni#ersalitatii Biseri(ii. &in e-perienta pe (are ortodo(sii o a! in dialo"!l (!
an"li(anii se pare (a p!n(t!l (entral (are ar determina rel!area (om!ni!nii e!*aristi(e ar fi
Page 243 of 449
re(!noasterea re(ipro(a a preotiei si a #aliditatii tainelor. &ar intr!(it teolo"ia sa(ramentala este
doar !n (apitol al e(le'iolo"iei, a tre0!i sa se identifi(e intrea"a lor #i'i!ne despre Biseri(a, (are este
o realitate dinami(a si des(*isa.
I3. N N! este lo(!l ai(i de a (ompara e(le'iolo"ia ortodo-a (! (ea (atoli(a si protestanta. C! toate (a
definitia reala a Ortodo-iei n! este dest!l de (!nos(!ta de (elelalte (onfesi!ni (restine, tot!si
a(estea a! inteles (a Ortodo-ia are propria ei identitate spe(ifi(a, radi(al diferita de a lor, asa in(it
ea n! mai poate fi identifi(ata in sens restri(ti# sa! ne"ati#, (a in tre(!t1 99l!mea orientala::, 99rit!l
0i'antin::, 99fratii separati din Orient::. Cite#a idei f!ndamentale ortodo-e a! patr!ns in (ir(!latia
e(!meni(a, (a de pilda, dimensi!nea e(lesiala, de (om!ni!ne, a (redintei (restine, dimensi!ne ne"li/ata
in tre(!t de Reforma protestanta, (are, pe 0!na dreptate, a respins (on(eptia dintre e-istenta !n!i
99intermediar:: intre &!mne'e! si (redin(ios. Apoi, noti!nea de Biseri(a lo(ala, (are se refera n!
n!mai la mod!l de or"ani'are administrati#a si (ond!(ere pastorala a a(esteia, (i la realitatea
sa(ramentala a manifestarii popor!l!i l!i &!mne'e!. A!tonomia Biseri(ilor Ortodo-e lo(ale, so(otita
de (atoli(i (a o de"radare si o ren!ntare temporara la a!toritatea primat!l!i papal, sin"!ra str!(t!ra
(are ar mentine !ni#ersalitatea Biseri(ii, este intemeiata pe sa(ramentalitatea si apostoli(itatea
(om!nitatilor lo(ale, (are se pastrea'a prin epis(opat!l si e!*aristia lor. 2pis(opii n! sint apostoli
(ontin!anti, (i s!((esori ai apostolilor, de a(eea n! e-ista !n epis(op al Biseri(ii !ni#ersale. Iar
!ni#ersalitatea Biseri(ii se pastrea'a si se e-prima in si prin (om!ni!nea e!*aristi(a. Pentr! (atoli(i, a
ne"a primat!l papal inseamna a fi 99s(*ismati(::. Pentr! ordodo(si, s(*isma pres!p!ne r!perea
(om!ni!nii e!*aristi(e, o de"radare a definitiei Biseri(ii, (are n! poate fi form!lata in sens /!ridi(1
Biseri(a !ni#ersala !nita (! s(a!n!l de Roma, (i in sens e!*aristi(.
Se pare (a diferentele e(le'iolo"i(e dintre (onfesi!nile (restine pro#in din lipsa !nei (orelatii
or"ani(e intre *ristolo"ie si pre#matolo"ie. In (atoli(ism, pro0lema nere'ol#ata ramine a(eea a
relatiei dintre instit!tie si misti(a, dintre str!(t!rile e(le'iale si spirit!alitate; in protestantism,
a(eea dintre indi#od si ,oinonia, dintre (om!nitatea de 0a'a si oe,!mene. Toate (onfesi!nile sint insa
(onfr!ntate deopotri#a (! pro0lema relatiei dintre 0iseri(a si l!me, n! n!mai la ni#el!l str!(t!rilor, (i
mai ales la ni#el!l mart!riei lor e#an"*eli(e. Alianta dintre $ristos si Biseri(a Sa este o alianta
dinami(a, (reatoare; de a(eea tre0!ie des(operite toate mi/loa(ele si posi0ilitatile prin (are ea se
manifesta1 n! n!mai ad!narea e!*aristi(a si r!"a(i!nea, (i si an"a/area (restinilor in a(easta l!me (a
mart!risitori ai dreptatii, e"alitatii, pa(ii, i!0irii si li0ertatii !mane, in n!mele +i!l!i l!i &!mne'e!
(are a m!rit si a in#iat 99pentr! noi oamenii si pentr! a noastra mint!ire::.
Pr. Conf. Ion &ria,
$S#dii 5eologi'e$, nr. 7-()3(976, pag. 695-7)4.
BIB#IO&R'(I%
H Conferinta tin!ta la Instit!t!l e(!meni( de la Bosse>)Eene#a, in (adr!l Seminar!l!i ortodo- ) 1D@6.
1. 2n(i(li(a din 1?7? N #ersi!nea fran(e'a in 99Conta(ts::, #ol. C3II, nr. 7D, 1D65, p. .6)76.
.. 3ladimir 4oss,>, T*e %>stieal T*eolo"> of t*e 2astern C*!r(*es, 4ondon, Clar,e, 1D5@.
6. Eeor"es +loro#s,>, Bi0le, C*!r(*, Tradition1 An 2astern Ort*odo- 3ie<, Nordland P!0lis*in"
Compan>, Belmont, 1D@..
7. Iarosla# Peli,an, T*e C*ristian Tradition. A *istor> of t*e &e#elopment of &o(trine. II T*e Spirit
of 2eastern C*ristendom (6AA)1@AA, C*i(a"o1 Uni#erstit> of C*i(a"o Press, 1D@7.
5. 5o*n %e>endorff, B>'antine T*eolo">, Ne< Oor,, +ord*am Uni#ersit> Press, 1D@7.
6. &!mitr! Staniloae, 4e Saint 2sprit dans la t*eolo"ie et la #ie de lU2"lise Ort*odo-e, 99Conta(ts::,
#ol. CC3I, nr. ?@, 1D@7, p. ..@).56.
@. Ni,os Nissiotis, Presen(e t*eolo"iG!e, relations oe(!meniG!es et !nite interie!re de lUOrt*odo-ie,
Page 244 of 449
99Conta(ts::, C3I, nr. 7@, 1D67, p. 16@).A6.
?. Oli#er Clement, 4e reno!#ea! de lP2"lise, 99Conta(ts::, C3I, nr. 7?, 1D67, p. .57).DA.
D. Eeor"es K*odre, %ission et de#eloppement dans la t*eolo"ie ort*odo-e, 99Conta(ts::, #ol. CC3I,
nr. ?5, 1D@7, p. 66)@6.
1A. B. Bo0rins,o>, 4it!r"ie et e((lesiolo"ie trinitaire de Saint Basile, in #ol. 2!(*aristies dUOrient et
dPO((ident,II, 4es 2ditions d! Cerf, paris, 1D@A, p. 1D@).7A.
11. 2lie %elia, 4e mm>stere de lP2"lise, in 994!miere et 3ie::, #ol. C, nr. 55, 1D61, p. 7@)66.
1.. Pa!l 2#da,imo#, 4a (!lt!re a la l!miere de lUOrt*odo-ie, in 99Conta(ts::, #ol. CI3, nr. 5@, 1D6@, p.
1A)67.
16. 5ean 8i'io!las. 4a #ision e(*aristiG!e d! monde et lU*omme (ontemporain, in 99Conta(ts::, #ol. CIC,
nr. 5@, 1D6@, p. ?6)D..
17. Ion Bria, 4i#in" in t*e One Tradition. An Ort*odo- Contri0!tion to t*e G!estion of !nit>, in 99T*e
2(!meni(al Re#ie<::, nr. 7. 1D@7.
Page 245 of 449
INSUSIRILE SI LIMITELE !ISERICII
Cea mai de seama pro0lema (are a fa(!t si fa(e o0ie(t!l dis(!tilor e(!meniste este refa(erea !nitatii
Biseri(ii. Cine !rmareste a(ti#itatea Consili!l!i 2(!meni( al Biseri(ilor sa! dis(!tiile 0ilaterale dintre
diferitele Biseri(i si Confesi!ni, (onstata (! !s!rinta (a pro0lema e(le'iolo"i(a este nelipsita din
(atalo"!l temelor (are se de'0at in toate intr!nirile, pe plan lo(al, re"ional sa! mondial. Se dis(!ta
as!pra instit!irii Biseri(ii, as!pra nat!rii ei, as!pra (ara(ter!l!i ei di#ino)!man, as!pra or"ani'arii,
as!pra mem0rilor Biseri(ii, as!pra (ond!(erii, as!pra sfintelor taine et(.
&e altfel, in#atat!ra despre Biseri(a a preo(!pat pe (restini in toate timp!rile, pentr! (a Biseri(a
este taina mint!irii lor. Sinod!l al II)lea e(!meni( tin!t la Constantinopol in an!l 6?1, a fi-at in
Sim0ol!l (redintei do"ma despre Biseri(a, intr)o form!lare e-trem de simpla si !sor de retin!t.
99Cred intr)!na, sfinta, so0orni(eas(a si apostoleas(a Biseri(a::. Unitatea, sfintenia, so0orni(itatea si
apostoli(itatea formea'a ins!sirile sa! atri0!tele Biseri(ii, e-primind plentit!dinea nat!rii ei si
asi"!rind (ontin!itatea l!(rarii mint!itoare a &omn!l!i nostr! Iis!s $ristos pina la Par!sie.
Intre temele (! pri#ire la Biseri(a, (e !rmea'a a fi dis(!tate in (adr!l dialo"!l!i teolo"i( ofi(ial
dintre Biseri(a Ortodo-a si Biseri(a 3e(*e Catoli(a, este si a(easta1 99$otarele (limitele Biseri(ii::.
Pro0lema se p!ne in relatie (! ins!sirile Biseri(ii, (are e-prima ade#ar!l de (redinta, re#elat, predat
de %int!itor!l Sfintilor Apostoli si pastrat (! sfintenie de Biseri(a Ortodo-a. Trairea in a(est
ade#ar, adi(a in *otarele Biseri(ii (elei ade#arate, ii da (restin!l!i (ertit!dinea mint!irii.
In (ele (e !rmea'a #om e-p!ne mai intii in#atat!ra Biseri(ii Ortodo-e despre ins!sirile Biseri(ii, apoi
#om fa(e !nele (onsiderati!ni in l!mina a(estei in#atat!ri, (! pri#ire la *otarele Biseri(ii.
I. 1. Biseri(a este !na, pentr! (a &omn!l nostr! Is!s $ristos n)a intemeiat mai m!lte Biseri(i (are sa
e-iste paralel, (i !na sin"!ra. Sfint!l Apostol Pa#el in#ata (a Biseri(a este Tr!p!l l!i $ristos si
$ristos este Cap!l ei. In Iis!s $ristos, &!mne'e! reali'ea'a plan!l Sa! de a re!ni intr)!n!l toate (ele
din (er si (ele de pe pamint (2fes. I, D)1A, deoare(e 99toate a! fost fa(!te prin 2l si pentr! 2l::
(Colos. I, 16. Prin /ertfa Sa, &omn!l Iis!s $ristos a de#enit 99Cap!l Biseri(ii::, intr!(it toti apartin
4!i, (a mem0rele in tr!p, (a 99implinirea Cel!i (e plineste toate in toti:: (2fes. I, ..).6. 2l tine
Biseri(a into(mai (a !n tr!p !nitar si sta0il, 990ine in(*e"at si strins le"at:: (2fes. I3, 16. Ca re'!ltat
al intr!parii si al /ertfei Sale ras(!mparatoare, noi sintem !na in $ristos ("al. III, .?. Unitatea
(restinilor se intemeia'a de(i pe *risto(entrism!l Biseri(ii1 992ste !n sin"!r Tr!p, !n sin"!r &!*, d!pa
(!m si #oi ati fost (*emati la o sin"!ra nade/de a (*emarii #oastre. 2ste !n sin"!r &omn, o sin"!ra
(redinta, !n sin"!r 0ote':: (2fes. I3, 7)5. Sfint!l Apostol Pa#el a((ent!ea'a le"at!ra ontolo"i(a
dintre $ristos si Biseri(a (I Cor. I, .; 2fes. III, .1; 3, 6., asa in(it forma sa(ramentala pe (are o ia
#iata noastra in $ristos este Biseri(a, adi(a e-istam in $ristos (a 99Tr!p::, (a o (om!nitate si
(om!ni!ne1 99Noi (ei m!lti al(at!im !n sin"!r tr!p in $ristos, dar fie(are in parte sintem mad!lare !nii
altora:: (Rom. CII, 5.
%int!itor!l Iis!s $ristos se roa"a (a !nitatea Biseri(ii sa ia (*ip!l !nitatii Sfintei Treimi si sa se
*raneas(a din !nitatea Sfintei Treimi (Ioan C3II, .1).7. &e fapt, !nirea Persoanelor treimi(e
(onstit!ie temelia !nitatii Biseri(ii, d!pa (!m s!0ilinia'a si !nii Printi ai Biseri(ii
1
, dintre (are Sfint!l
Ciprian in l!(rarea &espre !nitatea Biseri(ii, rele#ind n!meroase si interesante sit!atii si aspe(te ale
!nirii !manitatii (! d!mne'eirea in Biseri(a, a a((ent!at (a #iata si !nitatea Biseri(ii sint re#arsarea
#ietii si a !nitatii Sfintei Treimi in (ei (are a! primit si primes( sa fa(a parte din Biseri(a
.
.
Page 246 of 449
Unitatea (on(reta si #i'i0ila a Biseri(ii este l!(rarea si efe(t!l Cin(i'e(imii, pentr! (a Sfint!l &!*
(onstit!ie prin(ipi!l dinami( al 99,oinoniei:: (+apte II, 7., in(it apartenenta la Biseri(a este
dependenta de primirea &!*!l!i. Sfint!l Atanasie (el %are sp!ne (a 99&!mne'e! s)a intr!pat pentr!
(a om!l sa poata de#eni lo(as al Sfint!l!i &!* (pne!matofor::
6
, iar Sfint!l Irine! sp!ne (a !nde este
Biseri(a a(olo e &!*!l l!i &!mne'e! si !nde este &!*!l l!i &!mne'e!, a(olo este Biseri(a si tot *ar!l
7
.
In a(elasi sens se e-prima si Sfint!l Eri"orie Palama at!n(i (ind afirma (a 99*ar!l da Tr!p!l!i (adi(a
Biseri(ii e-perienta l!(r!rilor d!mne'eiesti::
5
. Parti(iparea la Tr!p!l l!i $ristos, (are e Biseri(a, se
fa(e prin Sfint!l &!*. 99Noi toti, in ade#ar, am fost 0ote'ati intr)!n sin"!r &!*, (a sa al(at!im !n
sin"!r tr!p, fie i!dei, fie elini, fie ro0i, fie slo0o'i; si toti am fost adapati dintr)!n sin"!r &!*:: (I
Cor. CII, 16. &e a(eea, !nitatea Biseri(ii (onsta in 99pastrarea &!*!l!i in le"at!ra pa(ii:: (2fes. I3,
6.
Unitatea Biseri(ii se e-prima, de asemenea, prin !nitatea de (redinta, prin !nitatea de (!lt si
parti(iparea la a(elasi Taine, pre(!m si prin !nitatea (om!nitatii e(le'iasti(e si de (ond!(ere
6
.
Unitatea de (redinta, (are este manifestata in a(eeasi mart!risire si in a(eeasi predi(are nealterata
a ade#ar!l!i (restin este so(otita de Sfint!l Apostol Pa#el (a mi/lo( si re'!ltat al edifi(arii in
$ristos, (are este 4o"os!l si in Sfint!l &!*, (are este &!*!l Ade#ar!l!i. Sfint!l Apostol Pa#el
n!meste Biseri(a l!i &!mne'e! 99stilp!l si temelia Ade#ar!l!i:: (I Tim. III, 15, indemnind!)i pe
(redin(iosi sa a/!n"a la 99!nitatea (redintei:: (2fes. I3, 16.
In(orporarea in Biseri(a in(epe (! a(t!l de (redinta in ade#ar!l si realitatea Re#elatiei di#ine, de
a(eea mart!sirea (redintei ortodo-e a fost de la in(ep!t (onditia f!ndamentala a apartenentei la
Biseri(a prin Bote' si a raminerii in sin!l Biseri(ii. A(easta !nitate este a((ent!ata in deose0i de
Sfint!l Apostol Pa#el (are (ere pa'irea depo'it!l!i (redintei si (om0ate ener"i( pe pse!do)profeti si
pse!do)in#atatori (2efe. I3, 6)15; I Cor. I, 1A; Eal. I, 6)?; Tit. III, 6)?. &e asemenea, Biseri(a este
o (om!nitate sa(ramentala, lit!r"i(a, in (are se sa#irses( Sfintele Taine (a mi/loa(e prin (are
&!mne'e! in &!*!l Sfint impartaseste $ar!l mint!itor (elor (e (red si mart!rises( pe +i!l Sa!, Iiis!s
$ristos (a &omn si %int!itor. Prin Sfintele Taine, $ristos &omn!l 'ideste Biseri(a Sa, in (are 2l este
pre'ent in mod sa(ramental, asa (!m intareste Sfint!l Ioan &amas(*in sp!nind (a 99da(a taina este o
!nire (! $ristos si in a(elasi timp o !nire a t!t!ror !nii (! altii, a(easta tre0!ie sa ne dea !nitatea
reala (! (ei (are o primes( asa (!m am primit)o si noi::
@
. &e a(eea, !nitatea 0iseri(eas(a #a'!ta n!
este posi0ila fara (om!ni!nea sa(ramentala, iar (om!nitatea sa(ramentala n! poate fi despartita de
!nitatea de (redinta. Ca(i d!pa (!m 99*ar!l si ade#ar!l:: n! se pot desparti de $ristos, tot asa ni(i
#iata sa(ramentala a Biseri(ii n! se poate desparti de ade#ar!l de (redinta (are sta la 0a'a !nirii
mem0relor in Tr!p!l l!i $ristos, adi(a in Biseri(a
?
.
Un alt element de seama al !nitatii Biseri(ii este ierar*ia si in prim!l rind epis(opat!l. Unitatea ei se
e-prima si prin (om!ni!nea mem0rilor ierar*i(i. Apostolii a! rind!it (a s!((esori ai lor pe epis(opi, iar
a(estia, la rind!l lor, *irotonises( preoti si dia(oni, impartasind!)se astfel intre"!l!i popor (redin(ios,
*ar!l Sfint!l!i &!*. +!n(tiile si or"anele instit!tionale ase'ate prin *irotonie epis(opala in s!((esi!ne
apostoli(a in Biseri(a fa( parte din elementele ne(esare e-istentei si misi!nii ei
D
. Ierar*ii ramin in
(om!ni!ne (! popor!l (redin(ios, impartasind!)se (! a(esta din a(elasi Taine. Astfel, (om!ni!nea
dintre ei este (om!ni!nea dintre Biseri(ile lo(ale pe (are le repre'inta.
Prin !rmare, Biseri(a fiind (onstienta de la in(ep!t (a este pa'itoarea !nitatii, n)a re(!nos(!t
ni(iodata ere'ia si s(*isma (a or"ane paralele ale mint!irii, l!ind mas!ri impotri#a (elor (e se osindea!
sin"!ri prin alterarea in#atat!rii de (redinta sa! nesos(otirea (irm!irii ierar*iei
1A
.
.. Biseri(a este (ara(teri'ata drept instit!tie sfinta, (are sfinteste in a(elasi timp pe (redin(iosi.
Cara(ter!l de sfintenie ii este (onferit Biseri(ii de &omn!l nostr! Iis!s $ristos si de Sfint!l &!*,
Page 247 of 449
i'#or!l sfinteniei. Primii (restini se n!mea! sfinti (+apte IC, 6.; Rom. I, @; CII, 16; 2fes, I, 1,
in#atat!ra pe (are o predi(a este sfinta, (restinii sint renas(!ti prin Bote' spre o #iata no!a, *ari(a.
Sfint!l Apostol Pa#el de(lara (a a(ti#itatea sl!/itorilor 0iseri(esti are in #edere 99desa#irsirea
sfintilor::, 'idind!)se astfel Tr!p!l l!i $ristos (2fes. I3, 11)1., iar despre Biseri(a sp!ne1 99$ristos a
i!0it Biseri(a si S)a dat pe Sine pentr! ea, (a s)o sfinteas(a, (!ratind)o (! 0aia apei prin (!#int si (a
s)o infatise'e Siesi, Biseri(a sla#ita, nea#ind pata sa! '0ir(it!ra, ori alt(e#a de a(est fel, (i (a sa fie
sfinta si fara de pri*ana:: (2fes. 3, .5).@. Prin /ertfa pe Cr!(e, %int!itor!l 99a sfintit prin sin"ele
Sa!, popor!l:: 4!i (2#rei CIII, 1., adi(a pe (ei (e (red si de#in mem0re ale Tr!p!l!i, r!"ind!)se
Tatal!i 99(a si a(estia sa fie sfintiti intr! ade#ar:: (Ioan C3II, 1D. Sfintenia mem0rilor Biseri(ii se
sa#irseste d!pa *ar si prin parti(ipare la sfintenia +i!l!i l!i &!mne'e!
11
. Ca(i sfintenia desa#irsita
este n!mai la &!mne'e!, 99a (ar!i sfintenie, d!pa afirmatia Sfint!l!i Eri"orie de N>sa, n! are *otar::
1.
. 2 ade#arat (a (restinii se strad!ies( spre nepri*anire si sfintenie, dar se fa(e deose0ire intre
sfintenia d!mne'eias(a si sfintenia do0indita prin *ar si prin efort personal, d!pa (!m remar(a
Sfint!l C*iril al Ier!salim!l!i. 99C! ade#arat !n!l este sfint, sfint prin nat!ra. Si noi sintem sfinti dar
n! prin parti(ipare si prin e-er(iti! si prin r!"a(i!ne, sintem sfinti si noi in#redni(ind!)ne de Sfint!l
&!*::
16
. A(easta arata (a (restinii in Biseri(a n! sint sfinti (! desa#irsire, (i se "ases( pe (alea
sfinteniei. Adi(a in Biseri(a se afla si !nii (are se l!pa (! "re!tatea pa(atelor sa! sint (restini n!mai
(! n!mele. A(easta n! limitea'a insa dimensi!nea sfinteniei Biseri(ii. &impotri#a, Biseri(a a l!at
totdea!na atit!dine atit impotri#a (elor (e a! so(otit Biseri(a al(at!ita n!mai din sfinti (it si a (elor
(are, a((ent!ind sfintenia element!l!i d!mne'eies( a! pri#it (! prea mare in"ad!inta la mem0rii
pa(atosi, (! (on#in"erea (a ale"erea definiti#a intre (ei 0!ni si (ei rai, intre "ri! si ne"*ina, se #a
fa(e (! dreptate di#ina la /!de(ata din !rma
17
.
6. So0orni(itatea Biseri(ii
15
se intele"e spatial, adi(a Biseri(a este raspindita in toata l!mea, si
temporal !nind 99toate in $ristos si (ele din (er!ri si (ele de pe pamint:: (2fes. I, 1A, intin'ind!)se
pret!tindeni (a lo( si (a timp si (!prin'ind pe toti dreptii 3e(*i!l!i Testament (are a! (re'!t in
&!mne'e! si pe (ei (e a! (re'!t in $ristos si #or (rede pina la sfirsit!l #ea(!l!i, Biseri(a paminteas(a
si (ereas(a. So0orni(itatea Biseri(ii este strins le"ata de !nitatea Biseri(ii, pentr! (a Biseri(a, desi
este raspindita in toata l!mea, tot!si formea'a !n intre" !nitar, fara limitari de lo(, de timp, de rasa,
de lim0a, et(., deoare(e 99&!mne'e! #rea (a toti oamenii sa se mint!ias(a si la (!nostinta ade#ar!l!i
sa #ina:: (I Tim. II, 7.
So0orni(itatea Biseri(ii se intele"e insa si (a ortodo-ia (redintei, (are inseamna !nitate in in#atat!ra
si (ond!(ere, (a le"at!ra (e !neste Biseri(ile din diferite lo(!ri. In a(est fel a inteles Sfint!l C*iril al
Ier!salim!l!i (!#int!l din Sim0ol!l de (redinta, sp!nind1 99Biseri(a se n!meste
so0orni(eas(a pentr! (a se intinde in toata l!mea, de la o mar"ine a pamint!l!i la (ealalta si pentr! (a
in#ata in mod so0orni(es( si desa#irsit toate in#atat!rile (are tre0!ie sa a/!n"a la (!nostinta
oamenilor::
16
. &e a(eea, in(epind (! se(ol!l al II)lea, Biseri(ile lo(ale se infatisa! inaintea ere'iilor si
s(*ismelor (a 99ortodo-e::, adi(a so0orni(esti::, e-primind!)se astfel identifi(area lor prin (redinta
(! Biseri(a in "eneral, prin !rmare arata! ortodo-ia lor. S(risoarea (atre Smirneni a Sfint!l!i I"natie
Teofor!l e-pli(a1 Asa d!pa (!m in 2!*aristie
1@
este pre'ent $ristos in intre"ime, tot la fel fie(are
(om!nitate e(le'iasti(a este plentit!dinea Tr!p!l!i l!i $ristos (a(i 99!nde este $ristos Iis!s, a(olo
este si Biseri(a so0orni(eas(a::
1?
. In %artiri!l Sfint!l!i Poli(arp "asim a(ordarea a(est!i n!me atit
Biseri(ilor lo(ale (it si (om!nitatilor raspindite in l!me, (are apartin de Sfinta Biseri(a so0orni(eas(a
1D
.
7. Biseri(a se n!meste si apostoli(a pentr! (a este intemeiata de %int!itor!l $ristos, marele
99Apostol:: (Col. I3, 7 si 2#rei III, 1, 99pe temelia Apostolilor si a prooro(ilor, piatra (ea din (ap!l
!n"*i!l!i fiind ins!si Iis!s $ristos:: (2fes. II, .A, adi(a pe mart!risirea Apostolilor (! pri#ire la
Iis!s $ristos. +i!l l!i &!mne'e! (el!i #i! (%atei C3I, 1?. 99Apostoli(itatea se arata pe de o parte in
Page 248 of 449
mart!risirea (eleiasi (redinte pe (are a mart!risit)o si Biseri(a primara si in identitatea (ond!(erii,
iar pe de alta, in s!((esi!nea n!mita apostoli(a, in seria epis(opilor (a !rmasi ai Apostlilor, (ind sint
instit!iti (anoni(. Am0ele a(este momente sta! in le"at!ra interna, pres!p!nind!)se re(ipro(. Per(!m
in#atat!ra apostoli(a este 0a'a s!((esi!nii apostoli(e, tot astfel s!((esi!nea apostoli(a (onstit!ie
indi(i!l e-tern (a o Biseri(a este ade#arata si in armonie (! Biseri(a primara, in do(trina si
(ond!(ere::
.A
.
S!((esi!nea apostoli(a este so(otita de Parintii Biseri(ii (a o (ond!(ta prin (are (!r"e in#atat!ra
apostoli(a si !n semn distin(ti# al Biseri(ii ade#arate fata de (ele false
.1
.
&imensi!nile apostoli(itatii Biseri(ii sint !n "arant al ade#ar!l!i de (redinta. In sinoadele e(!meni(e,
epis(opii sinodali e-(lama!1 99Asa a! in#atat Apostolii si parintiiM 4a fel se "aseste si in s(rierile
Parintilor Biseri(ii, intarirea (!#int!l!i lor (! referirea (ontin!a la in#atat!ra Apostolilor. Tot in a(est
sens, de plentit!dine a ade#ar!l!i de (redinta, a sa#irsirii tainelor si a trairii in (om!ni!nea de
dra"oste a Biseri(ii sp!ne si Sfint!l Ciprian (a 992pis(op!l este in Biseri(a si Biser(a in 2pis(op si
da(a (ine#a n! este (! 2pis(op!l, a(ela n! este in Biseri(a::
..
, intele"ind, e (lar, pe epis(op!l ase'at
in Biseri(a in mod (anoni(, (are 99a primit de la Apostoli, asa (!m intareste si Sfint!l Irine!,
in#atat!ra si traditia si ne)a predat no!a t!t!ror !na si a(eeasi (redinta::
.6
.
II. Pro0lema *otarelor Biseri(ii este indeose0i ridi(ata de !nele Biseri(i si (om!nitati (restine (are
pre'inta elemente e(le'iale si (are re#endi(a titl!l de Biseri(a.
In#atat!ra (a Biseri(a este sin"!ra mant!itoare e atestata de i'#oarele Re#elatiei. %int!itor!l a
sp!s1 99Cel (are as(!lta de #oi, de %ine as(!lta si (el (are se leapada de #oi, de %ine se leapada, iar
(el (are se leapada de %ine, se leapada de (el (e %)a trimis pe %ine:: (4!(a C, 16; %atei C3III, 1?;
sa!1 99&e n! #a as(!lta (ine#a de Biseri(a sa fie (a !n pa"in si #ames:: (%atei C3III, 1@; sa!1 992!
sint Calea, Ade#ar!l si 3iata. Nimeni n! #ine la Tatal de(it prin %ine:: (Ioan CI3,6; sa! 1 992! sint
!sa1 de #a intra (ine#a prin %ine se #a mint!i:: (Ioan C, D. A(easta arata (a ade#ar!l mint!itor se
afla n!mai in Biseri(a si (a n!mai Biseri(a, s!0 a(ti!nea sfintitoare a Sfint!l!i &!*
.7
poseda
mi/loa(ele feri(irii #esni(e.
In le"at!ra (! a(easta se p!ne intre0area pina !nde se intinde Biseri(a (ea ade#arata, (!m se pot
mar(a *otarele a(estei Biseri(i si (e se intimpla in afara de a(este *otareF Un rasp!ns potri#it se
poate da n!mai in l!mina in#atat!rii Parintilor si S(riitorilor 0iseri(esti. In "eneral, afirmatia l!i
Ori"en si a Sfint!l!i Ciprian (a in 99afara de Biseri(a n! este mint!ire::, rel!ata si de alti Parinti ai
Biseri(ii, a a#!t si are o mare infl!enta in de'#oltarea do"mei e(le'iolo"i(e. A(easta afirmatie se
referea la niste fapte (on(rete petre(!te in se(ol!l al II)lea si al III)lea, in (adr!l Biseri(ii. Ori"en
fa(e !n apel (atre i!dei, de a iesi din (adr!l 3e(*i!l!i Testament si de a intra in Biseri(a spre a se
mint!i, asa (!m Noe a intrat in (ora0ia i'0a#itoare; 99(ine din a(est popor #rea sa fie sal#at sa #ina in
a(easta (asa pentr! a do0indi mint!irea. Sa #ina in a(easta (asa, in (are Sin"ele l!i $ristos este
semn!l mint!iriiJ In afara de a(easta (asa !ni(a, adi(a in afara de Biseri(a, nimeni n! este mint!it.
&a(a tot!si (ine#a iese din ea, este sin"!r #ino#at de moartea sa::
.5
. Sfint!l Ciprian, (! !n se(ol mai
tir'i!, e-prima a(eeasi "indire, l!ind atit!dine ferma impotri#a (elor (e se separa! de Biseri(a,
formind partide reli"ioase, aratind (a 99(el (e n! are Biseri(a drept mama n! pate a#ea pe &!mne'e!
drept tata::, si (a 99n! este posi0ila mint!irea in afara de Biseri(a::.
.6
.
In !ltima #reme, !nii teolo"i a! interpretat afirmatiile de mai s!s in sens istori(
.@
, lasind oare(!m sa
se intelea"a (a in#atat!ra Sfint!l!i Ciprian despre mint!irea (restinilor n!mai in Biseri(a (ea Una,
e-primata in an!mite form!le ferme, n! ar mai a#ea asta'i a(eeasi tarie. Ca a(easta interpretare este
eronata si tendintioasa, o demonstrea'a Sfint!l Ciprian (are, in 2pistola 4CCIII, adresata 99+ratel!i
Page 249 of 449
I!0aian!s::, arata (lar (a este ne(esar (a ereti(ii sa fie re0ote'ati, da(a s)ar intoar(e la dreapta
(redinta, deoare(e dreptmaritorii (restini n)a! nimi( (om!n (! a(estia1 ni(i pe &!mne'e!)Tatal, ni(i
pe $ristos)+i!l l!i &!mne'e! ni(i pe Sfint!l &!*, ni(i (redinta ni(i Biseri(a si deoare(e 0ote'!l
ereti(ilor n! d!(e la mint!ire 99G!ia sal!s e-tra 2((lesiam non est::, iar ei n! se afla in Biseri(a (ea
ade#arata
.?
. &e ai(i reiese in (on(eptia Sfint!l!i Ciprian, (a ere'ia si s(*isma n! era! fa(tori (are sa
'ideas(a Biseri(a l!i $ristos. A(eeasi idee se "aseste si la Sfint!l I"natie Teofor!l (are, intarind pe
(restinii din +iladelfia in dreapta (redinta, le s(rie1 99N! #a inselati, fratii mei, da(a (ine#a !rmea'a
!n!i s(*ismati( n! mosteneste imparatia l!i &!mne'e!; da(a (ine#a !m0la in alta in#atat!ra, a(easta
n! este impre!na (! Patima l!i $ristos::
.D
.
3or0ind (ate*!menilor despre sens!rile (!#int!l!i Biseri(a, Sfint!l C*iril al Ier!salim!l!i fa(e
!rmatoarea pre(i'are1 99Cine#a ar p!tea afirma (a, propri! #or0ind si ade#arat, si ad!narea (elor rai,
a ereti(ilor, adi(a a mar(ionitilor, amni*eilor si a (elorlalti este tot 0iseri(a. Impotri#a a(estei
afirmatii, Sim0ol!l (redintei te)a intarit si ti)a predat a(est arti(ol de (redinta1 Si intr)!na, sfinta,
so0orni(eas(a Biseri(a, pentr! (a sa f!"i de ad!narile lor sp!r(ate si sa ramii p!r!rea in sfinta
Biseri(a in (are ai si fost renas(!t::
6A
. Un alt Parinte al Biseri(ii, Sfint!l Ni(eta de Remesiana, op!ne
Biseri(a (ea ade#arata in (are se preda (ore(t in#atat!ra %int!itor!l!i, asa (!m a fost propo#ad!ita
de Apostoli, falselor Biseri(i, (are isi a! ori"ine omeneas(a n! d!mne'eias(a, sp!nind1 99Intr)ade#ar,
sint si alte Bieseri(i, false (pse!do)e((leisiae dar t! sa n! ai nimi( (om!n (! ele, (a de e-empl!, a
mani*eilor, a (atafri"ienilor, a mar(ionitilor, sa! ale (elorlalti ereti(i sa! s(*ismati(i, fiind(a ei
in(etea'a de a mai fa(e parte din a(easta Biseri(a sfinta; ei (red in in#atat!rile dia#olesti ale
inselator!l!i si sp!n alt(e#a de(it a! predat Apostolii::
61
. In a(elasi sens #or0este si R!fin de
AG!ileea despre Biseri(ile false, n!mind!)le 99Con(ili!m #anitatis:: si 99Con"re"ationes mali"nanti!::,
in opo'itie (! ade#arata 99Biseri(a, !na sfinta, in (are este o sin"!ra (redinta si !n sin"!r Bote', in
(are se (rede intr)!n sin"!r &!mne'e!)Tatal si intr)!n!l &omn Iis!s $ristos +i!l 4!i si intr)!n sin"!r
&!* Sfint. Ca(i sint m!lti atii (are a! al(at!it Biseri(i, (a %ar(ion, 3alentin, 20ion, %ani*e! si Arie si
(eilalti toti ereti(ii::
6.
. A(easta in#atat!ra a fost e-primata (! m!lta #i"oare, la in(ep!t!l se(ol!l!i al
3I)lea, de 2pis(op!l +!l"enti! de R!spe (76?)566, (are s(ria (a 99toti eriti(ii si s(*ismati(ii, (are)si
#or sfirsi #iata in afara de Biseri(a so0orni(eas(a, n! #or a#ea parte de mint!ire:: (%atei CC3, 71
66
.
Asadar, in plentit!dinea (redintei ade#arate, in epis(opat!l (! s!((esi!nea apostoli(a si in Sfintele
Taine, se poate sp!ne (a se afla *otarele Biseri(ii 2re'ia, (a sl0ire a ade#ar!l!i de (redinta, a fost
ar!n(ata din(olo de *otarele Biseri(ii. 2re'ia, (a sla0ire a ade#ar!l!i de (redinta, a fost ar!n(ata
din(olo de *otarele Biseri(ii, (ondamnata si inalt!rata. 4a fel a fost (om0at!ta si s(*isma (a o
instrainare de Biseri(a, o despartire 0a'ata pe moti#e eti(e si administrati#e, fara ni(i o
f!ndamentare do"mati(a
67
. &e a(eea, in Biseri(a Ortod-a se s!0inia'a fapt!l (a toti (ei (e (red in
%int!itor!l Iis!s $ristos sint in Biseri(a N Una, Sfinta, So0orni(eas(a si Apostoleas(a N in mas!ra in
(are tin si mart!rises( ade#ar!l de (redinta, in toata plentit!dinea l!i, asa (!m l)a! propo#ad!it
Sfintii Apostoli si !rmasii a(estora, a#ind (a termen de (omparatie in#atat!ra Biseri(ii primare.
Astfel, afirmatia Sfint!l!i Ciprian1 992-tra 2((lesiam n!lla sal!s:: isi pastrea'a a(t!alitatea.
Biseri(a se afla in l!me in #irt!tea ori"inii sale, a f!n(ti!nii si tel!l!i sa! definit in a(t!l re#elator al
l!i &!mne'e!. 99A fi in l!me inseamna, d!pa (!m s!0lina'a teolo"!l "re( Ni(,os Nissiotis, eminamente,
insepara0il, temeini( si in intre"ime in solidaritate n! simpl! etni(a si so(iala, (i esentiala si or"ani(a::
65
.
In !ltim!l timp, !nii teolo"i s)a! referit la relatia Biseri(ii (! l!mea, #or0ind de *otarele Biseri(ii (in
a(ti!nea "enerala a (!#int!l!i fata de l!me
66
. In a(easta pri#inta tre0!ie sa se pre(i'e'e
!rmatoarele1 99Biseri(ile sint le"ate (! l!mea prin !manitatea (om!na a mem0rilor lor si a (elorlalti
oameni, prin l!mea (om!na in (are isi desfasoara #iata, prin ori"inea lor in a(t!l (reator al l!i
Page 25) of 449
&!mne'e!, prin !nirea ontolo"i(a a l!i $ristos (! toti oamenii. &es(*i'ind!)se l!mii de a'i si
(ola0orind pentr! re'ol#area pro0lemelor ei, Biseri(ile n! n!mai (a a/!ta omenirea si se apropie intre
ele in mod pra(ti(, dar se apropie si do(trinar, intele"ind intr)o l!mina (om!na si re#elatia di#ina din
l!(rarea l!i &!mne'e! in l!mea a(t!ala::
6@
.
Biseri(a Ortod-a, !rmatoare (redin(ioasa a in#atat!rii %int!itor!l!i Iis!s $ristos, so(oteste (a
tre0!ies( (on/!"ate si dinami'ate fortele spirit!ale si morale ale t!t!ror (restinilor pentr! refa(erea
!nitatii Biseri(ii
6?
. &e a(eea, fara a parasi ade#ar!l de (redinta al Biseri(ii (elei !na si nedespartie,
Biseri(a Ortod-a desi are (onstiinta (a este mostenitoarea fidela a intre"!l!i te'a!r do"mati(, tot!si
n! a inaltat 'id!ri de separare intre ea si (eilalti (restini. &impotri#a, asa (!m re'!lta din 2(i(li(a
Patriar*iei 2!meni(e din 1D.A, intit!alata s!"esti#1 99Catre toate Biseri(ile l!i $ristos de
pret!tindenea::, din *otaririle Conferintelor Panortodo-e de la Rodos (1D61, 1D66, 1D67 si C*am0esi)
Eene#a (1D6?, a manifestat dorinta de a de'#olta relatii de apropiere, de (!noastere si de
(ola0orare pentr! 0inele si feri(irea intre"ii omeniri, (! !nele Biseri(i si Confesi!ni (restine,
a/!n"ind!)se in !ltim!l timp sa trea(a la dialo"!l teolo"i( (! Biseri(ile Ne(al(edoniene, An"li(ana si
3e(*i)Catoli(a. In a(elasi timp, Biseri(a Ortodo-a a respins asa)n!mita teorie an"li(ana a ram!rilor
(Bran(* T*eolo"> (are re(!noaste n!mai Biseri(ile1 An"li(ana, de Rasarit, si Romano)Catoli(a, pre(!m
si teoria form!lata de e(!menist!l Pastor 3isserUt $ooft (! pri#ire la 99S!pra)Biseri(a::, instit!tie
(entrala 0iseri(eas(a a#ind (ara(ter !ni#ersalist
6D
. Ni(i !na din (ele do!a teorii n! da ima"inea
Biseri(ii infatisate de Sfint!l Apostol Pa#el, (a 99Tr!p al l!i $ristos::, (are are (a limita plentit!dinea
ade#ar!l!i de (redinta. 99Un sin(retism (onstint!tional, remar(a pe 0!na derptate Pr. Prof. Ioan E.
Coman, n! d!(e la !n ade#arat e(!menism si n! d!(e la !nitate. &a(a Biseri(a n!)si re(!noaste limitele
in re#elatia l!i $ristos, (are ii este i'#or si Cap si (are des(*ide portile ori(arei inimi (!rate, ea N
Biseri(a N poate de#eni o interesanta A(ademie de Credinte reli"ioase, dar in(etea'a a mai fi Biseri(a
l!i $ristos::
7A
.
Unirea t!t!ror (restinilor in *otarele ade#ar!l!i de (redinta post!lea'a re'ol#area !nor serioase
pro0leme e(le'iolo"i(e. Sar(ina (restinitatii este de a reali'a o !nitate 0iseri(eas(a in (are (restinii
si %int!itor!l Iis!s $ristos sa se intilneas(a in a(eeasi Biseri(a, intr)o (om!ni!ne de (redinta si
sa(ramentala
71
. Pina la infapt!irea a(estei na'!inte, Biseri(a Ortodo-a ramine des(*isa pentr!
dialo"!l sl!/irii l!mii, pentr! 'idirea pa(ii intre oameni, pentr! implinirea aspiratiilor ma/ore ale
omenirii si pentr! reali'area !nei !nitati (restine in di#ersitate
7.
.
Pr. Conf. Sefan Ale/e,
$S#dii 5eologi'e$, nr. 7-()3(976, pag. 7)5-7(3.
NO$% BIB#IO&R'(IC%
1. Clement Roman!l, 2pistola I (atre Corinteni, 76, 6, 2d. 5osep* A. +is(*er, p. ?.; Sfint!l Ioan E!ra
de A!r, Omilia 4CC3III la Ioan, P.E., 4I3, 7.5. 3e'i si Pr. Prof. &. Staniloae, Relatiile treimi(e si
#iata Biseri(ii, in 99Ortodo-ia::, C3I (1D67, nr. 7, p. 5A6)5.5.
.. Sfint!l Ciprian, &e !nitate 2((lesiae, 6, .6, CS24, III, 1, p. .15 si .61.
6. Sfint!l Atanasie (el %are, &e in(arnatione, P.E., CC3I, DD6.
7. Sfint!l Irine!, Ad#ers!s *aereses, III, .7, 4, P.E., 3II, D66 BC.
5. Saint Ere"orie Palamas, Triades, 2d. %e>endorff, p. 76A, (itat d!pa Oli#er Clement, Sit!ation de la
parole t*eolo"iG!e selon la tradition ort*odo-e, prefata la (artea teolo"!l!i "re( C*ristos Oannaras,
&e lUa0sen((e et de lUin(onnaissan(e de &ie!. T*eolo"ie sans frontiers, trad!it d! "re( par 5aG!es
To!raille, Paris, 1D@1, p. 11. 3e'i si Pr. Prof. Ioan E. Coman, Sens!l e(!meni( al l!(rarii Sfint!l!i &!* in
teolo"ia Sfintilor Parinti, in 99Ortodo-ia::, C3I (C3I (1D67, nr. ., p. ..A).6D.
6. Pana"iotis N. Trem0elas, &o"matiG!e de lU2"lise Ort*odo-e Cat*oliG!e, Tome se(ond. Trad.
Page 25( of 449
fran(aise par lUAr(*. Pierre &!ment O.S.B., C*e#elo"ne, 1D6@, p. 6@D.
@. Sfint!l Ioan &amas(*in, &e fide ort*odo-a, I3, 16, P.E., CCI3, 1157 A.
?. Pr. Prof. Ioan E. Coman, Unitatea Biseri(ii si pro0lema refa(erii ei in l!mina Sfintilor Parinti, in
99Ortodo-ia::, 3I (1D57, nr. .)6, p. 76?)76D; 9a"istrand Erio"oras A!rel, Unitatea in $ristos si
!nitatea in Biseri(a, in 99St!dii Teolo"i(e::, C3II (1D65, nr. 6)7, p. 1?.).A6; Idem, Unitatea de
(redinta (onditie a !nitatii Biseri(ii, in 99Ortodo-ia::, C3III (1D66, nr. 6, p. 71A)7..; Pr. Conf.
Stefan C. Ale-e, Biseri(a !na si Biseri(ile (ele m!lte, in 99Ortodo-ia::, CC3 (1D@6, nr. ., p. .6A)6.5,
P.C. Prof. &. Staniloae in st!di!l A!toritatea Biseri(ii, in 99St!dii Teolo"i(e::, C3I (1D67, NR. 6)7, p.
.A7, p!ne a((ent!l pe efort!l (om!n al (redin(iosilor de a propasi in dreapta (redinta, in (adr!l
Sfintei 4it!"*ii, s!0liniind !rmatoarele1 99Unitatea (onstienta in (redinta e o datorie si o na'!inta
ne(ontenita a mem0rilor Biseri(ii, in timp!l 4it!r"*iei (are e si !n mi/lo( de sporire (om!na a
(redintei si de mart!risire a ei, (redin(iosii, pre"atind!)se pentr! ad!(erea /ertfei e!*aristi(e si
pentr! !nirea (! $ristos, (er in repetate rind!ri 99!nirea (redintei:: si, (a !rmare a ei, 99impartasirea
Sfint!l!i &!*::. Se arata astfel (a !nirea (! $ristos si de(i intreolalta n! poate a#ea lo( fara a(easta
0a'a de !nitate spirit!ala prin (redinta si (a &!*!l (are si primeste prin tr!p!l &omn!l!i e &!*!l
!nitatii si al (om!ni!nii i!0itoare intre (redin(iosi, n! d!*!l de'0inarii. Cind se apropie moment!l
prefa(erii e!*aristi(e, (redin(iosii primes( indemn!l1 99Sa ne i!0im !nii pe altii (a intr)!n "ind sa
mart!risim::, iar ei rasp!nd1 99Pe Tatal, pe +i!l si pe Sfint!l &!*, Treimea (ea de)o fiinta si
nedespartita::, apoi mart!rises( Sim0ol!l (redintei intre", in #reme (e si preot!l il rosteste in altar.
D. Pr. Prof. 4i#i! Stan, S!((esi!nea apostoli(a, in 99St!dii Teolo"i(e::9 3II (1D55, nr. 5)6, p. 6A5)6.5.
1A. $rist! Andr!tsos, &o"mati(a Biseri(ii Ortodo-e Rasaritene, Trad!(ere de Prof. &r. &!mitr!
Staniloae, Si0i!, 1D6A, p. .D7.
11. Prof. Ioan Karmiris, +iinta si ins!sirile Biseri(ii (in lim0a "rea(a, in Ortodo-ia si 3e(*i)
Catoli(ism!l, Caiet!l I3, Atena, 1D@7, p. .1.
1.. Sfint!l Eri"orie de N>ssa, Omilia 3I la Cintarea Cintarilor, P.E. C4I3, ?D6.
16. Sfint!l C*iril al Ier!salim!l!i, Cate*e'a CCIII, 1D, P.E., CCCIII, 11.7.
17. $rist! Andr!tsos, op. (it., p. .DD.
15. In st!di!l intit!lat1 So0orni(itatea Biseri(ii (p!0li(at in 99St!dii Teolo"i(e::, 3II (1D55, nr. 6)7,
p. 15A)16?, &omn!l Prof. Ni(olae C*ites(! da !rmatoarea definitie a so0orni(itatii1 99So0orni(itatea
e plinatatea #ietii d!mne'eiesti impartasita (elor (are formea'a !n or"anism taini( N Biseri(a l!i
$ristos), in (om!ni!nea i!0irii s!prafiresti si a ade#ar!l!i des(operit si in d!*!l li0ertatii de (opii al
l!i &!mne'e!. 2a impli(a, de(i, !nirea t!t!ror (! tot!l, in trairea !ni(!l!i ade#ar des(operit, form!lat
in so0oarele a toata l!mea (restina:: (p. 15A. 99So0orni(itatea Biseri(ii se poate intele"e (a a#ind
fete deose0ite, !na potri#ita (! aspe(t!l ei de (om!ni!ne *ari(a, ne#a'!ta, alta (! a(ela de instit!tie
d!mne'eias(a si omeneas(a #a'!ta, adi(a sa fie (alitati#a, d!*o#ni(eas(a si intensi#a, la!ntri(a
(e-primind !ni#ersalitatea in $ar, in i!0ire, in ade#ar, in ortodo-ia mart!risirii (redintei de totdea!na
si de pret!tindeni; sa! sa fie e-terioare, e-tensi#a, spatiala, (antitati#a (pri#ind intinderea Biseri(ii
et(., p. 15?.
16. Sfint!l C*iril al Ier!salim!l!i, Cate*e'a C3II, .6, O.E., CCCIII, 1A77 AB; Comp. Si +eri(it!l
A!"!stin, &e a"one (*ristiano, li0. I, (ap. CCIC, 61, P.4., C4, 6A6.
1@. Pro0lema relatiei dintre Sfinta 2!*aristie si so0orni(itatea Biseri(ii a fost st!diata de Pr. Prof. &.
Staniloae in arti(ol!l1 Biseri(a !ni#ersala si so0orni(eas(a, in 99Ortodo-ia::, C3III (1D66, nr. ., p.
16@)1D?.
1?. Sfint!l I"natie Teofor!l, 2pistola (atre Smimeni, ?, ., 2d. 5osep* A. +is(*er, p. .1A.
1D. %artiri!l Sfint!l!i Poli(arp, C3I, . si CIC, ., 2d. E. Ra!s(*en, +lorile"i!m Patristi(!m, I, Bonn,
1D17, p. 55, 5?.
.A. $rist! Andr!tsos, op. (it., p. 6A1.
.1. I0idem.
... Sfint!l Ciprian, 2pistola 4C3I, ?, CS24, III, ., p. @66.
Page 252 of 449
.6. Sfint!l Irine!, Ad#ers!s *aereses, 3, .A, 1, P.$., 3II, 11@@.
.7. Sfint!l Ni(eta de Remesiana, &espre Sfint!l &!*, 1?, ed. B!rn, p. 67. Cf. si Sfint!l Eri"orie de
Na'ian', C!#intarea C4I. 4a Cin(i'e(ime, C3I, P.E., CCC3I, 77D C1 99Ca(i din A(elasi &!* !ni(
re#arsind!)se in m!lti a(eeasi intele"ere sint ad!nati toti in a(eeasi armonie::; +eri(it!l A!"!stin,
C!#intarea CC4C3II, I3, P.4., CCC3III, 1.611 99Asa l!(rea'a Sfint!l &!* in Biseri(a intrea"a, d!pa
(!m l!(rea'a s!flet!l in toate mem0rele !n!i tr!p::. Alte relatari patristi(e, la Pr. Prof. &. Staniloae,
Sfint!l &!* si so0orni(itatea Biseri(ii, in 99Ortodo-ia::, CIC (1D6@, nr. 1, p. 66)76.
.5. Ori"en, In li0r!m 5es!s Na#e, Omilia III, 5, P.E., CII, ?71)?7..
.6. Sfint!l Ciprian, &e !nitate 2((lesiae, 6, CS24, III, 1, p. .17.
.@. 5osep* Rat'in"er, 4e no!#ea! pe!ple de &ie!, trad!(ere din lim0a "ermana, Paris, 1D@1, p. 15A)
15.; $ans K!n", &ie Kir(*e, $erder, +rei0!r" im Breis"a!, 1D6@, Cap. & II, .. Parerile l!i K!n" a! fost
e-p!se (reiti( de 2pis(op &r. Antonie Plamadeala, #i(ar patriar*al, in l!(rarea1 $ans K!n" si
&el(aratia 99%>steri!m 2((lesiae::, 2dit!ra Instit!t!l!i Bi0li( si de %isi!ne Ortodo-a, (2-tras din
99Ortodo-ia::, 1S1D@7, B!(!resti, 1D@7, p. 1A)11; 7.)76.
.?. Sfint!l Ciprian, 2pistola 4CCIII, .1, CS24, III, ., p. @D5.
.D. Sfint!l I"natie Teofor!l, 2pistola (atre Piladeltieni, 6, 6, 2d. 5osep* A. +is(*er, p. 1D6.
6A. Sfint!l C*iril al Ier!salim!l!i, Cate*e'a C3III, .6, P.E., CCCIII, 1A7? AB, trad. de Pr. &.
+e(ior!, 99I'#oarele Ortodo-iei::, @, B!(!resti, 1D76, p.5.?.
61. Ni(eta de Remesiana, &e S>m0olo, 1A, 2d. B!rn, p. 7?)7D.
6.. R!fin de AG!iteea, Comentari! la Sim0ol!l Apostolilor, 6D, P.4., CCII, 6@5 AB. Alte mart!rii in
a(easta pro0lema la 4a(tanti!, &i#inae instit!tiones, 7, 6A, 11, CS24, CIC, p. 6D6; +eri(it!l Ieronim,
2pist!la ad &anas!m, ., CS24, 4I3, p. 66; +eri(it!l A!"!stin, Srmo ad Caes. 2((l. Ple0em, 6, CS24,
4III, p. 1@7.
66. +!"enti! de R!spe, &ie fide, se! de re"!la #erae fidei, ad Petr!m, li0er !r!s, CCC3III, @D, P.4.,
@A7 A.
67. T*eodoros Ni,olao!, &ie Eren'en der Kir(*e in der S(*it der Ortodo-en Kat*olis(*en Kir(*e, in
99O,!menis(*e R!nds(*a!::, .1, 1D@., Caiet 6, p. 6.1)6.6; Cf. si 5. Kalo"ir!, Introd!(ere la a do!a
Conferinta a Comisiei teolo"i(e interotodo-e as!pra dialo"!l!i (! #e(*ii)(atoli(i si &o(!mentele #e(*i)
(atoli(e respe(ti#e (ele mai re(ente ("re(este Tesaloni(, 1D@1, p. 65)66, (it. d!pa Pr. Prof. Ioan E.
Coman, Pre"atirea dialo"!l!i (! 3e(*ii)Catoli(i, Cap. I1 Cite#a (onsideratii as!pra fiintei si limitelor
Biseri(ii, in 99Ortodo-ia::, CC3 (1D@6, nr. 7, p. 5AA.
65. Ni,os A. Niss!otis, 4U 2"lise, monde transfi"!re, in l!(rarea1 4U2"lise dans le monde, 2d. %ame,
To!rs, 1D66, p. 71.
66. =olf"an" &iet'fel0in"er, &ie Eren'en der Kir(*e na(* romis(*),ot*olis(*er 4e*re, Eoittin"en,
1D6.; Rein*ard Slen(',a, Ost)Kir(*e !nd O,!mene. &ie 2in*eit der Kir(*e als do"matis(*es Pro0lem
in de ne!eren ast,ir(*li(*en T*eolo"ie, Eottin"en, 1D6., p. @7)@D; D6)1A6; 1@5).@6; $. de 4!0a(,
Parado-e et m>stere de lU2"lise, Paris, 1D6@, p. 15.)156; 5. Ra'in"er, Op. (it., p. 171)1@1; $ans K!n",
C*rist sein, %!n(*en, 1D@7, p. ?1)?7.
6@. Pr. Prof. &. Staniloae, Coordonatele e(!menism!l!i din p!n(t de #edere ortodo-, in 99Ortodo-ia::,
CIC (1D6@, nr. 7, p. 5.@, 565, 566.
6?. Prea +eri(i!l Parinte 5!stinian, Patriar*!l Biseri(ii Ortodo-e Romane, Una, sfinta, so0orni(eas(a
si apostoleas(a Bieseri(a, in 99Ortod-ia::, 3I (1D57, nr. .)6, p. 3I)3III. A(elasi, Umanism!l
e#an"*eli( si responsa0ilitatea (restina, in 99Ortodo-ia::, CIC (1D6@, nr. ., p. 166)165. Cf. si
T*eodoros Ni,olao!, &ie Eren'en der Kir(*e in der Si(*t der Orto*odo-en Kat*olis(*en Kir(*, in
99O,!menis(*e R!nds(*a!::, .1, 1D@., Caiet 6, 616)66A.
6D. =. A. 3isserUt $ooft, U0er) Kir(*e !nd o,!menis(*e Be<e"!n", in O,!menis(*e R!nds(*a!::, @
(1D5?, p. 15@)1@6; Cf. T*. Ni,olao!, Op. (it., re#. (it., p. 6.D.
7A. Pr. Prof. Ioan E. Coman Pre"atireaJ, in re#. (it. p. 5A1.
71. Boris Bo0rins,o>, 4U2!(*aristie plenit!de de lU2"lise, in l!(rarea Inter(omm!nion, 2d. %ame,
To!rs, 1D6D, p. 15)71.
Page 253 of 449
7.. P.S. 2pis(op Antonie Plamadeala, #i(ar patriar*al, Biseri(a sl!/itoare, 2dit!ra Instit!t!l!i Bi0li( si
de %is!ne Ortodo-a, 2-tras din re#ista 99St!dii Teolo"i(e::, CCI3 (1D@., nr. 5)6, p. .?@)6A6. Cf. si
Pr. Prof. Isidor Todoran, Unitatea Biseri(ii in perspe(ti#a e(!menista, in 99Ortodo-ia::, CC3 (1D@6,
nr. 6, p. 66@)676; Idem, 2(!mensim teoreti( si pra(ti(, in 99Ortodo-ia::, CC3I (1D@7, nr. 6, p. 77A)
75A.
Page 254 of 449
ICOANA MI+LOC DE PROPO$ADUIRE A E$AN'(ELIEI) DE APARARE SI DE
INTARIRE A DREPTEI CREDINTE
-. Intruparea Cuvantului * actul divino*uman de fundamentare a Icoanei
In 3e(*i!l Testament era! inter'ise (! desa#arsire ima"inile reli"ioase1 LSa n!)ti fa(i (*ip (ioplit si
ni(i !n fel de asemanare a ni(i !n!i l!(r! din (ate s!nt in (er, s!s, si din (ate s!nt in apele de s!0
pamantM Sa n! te in(*ini lor, ni(i sa le sl!/estiJ.P (2-. .A, 7)5; &e!t. 5, ?)D.
Si a(easta interdi(tie era temeini( moti#ata, deoare(e &!mne'e! Se re#elase popor!l!i n!mai prin
(!#inte, prin s!nete
1
. +ata 4!i era in(a ne(!nos(!ta1 LIar &omn!l #)a "rait de pe m!nte din mi/lo(!l
fo(!l!i; si "las!l (!#intelor l!i l)ati a!'it, iar fata l!i n)ati #a'!t)o, (i n!mai "las!l i l)ati a!'itP (&e!t.
7, 1.. &e a(eea ori(e repre'entare in ima"ine a l!i &!mne'e! ar fi p!s in prime/die Lp!ritatea (!lt!l!i
&!mne'e!l!i Cel ne#a'!tP
.
. Tot!si, profet!l Isaia (56, 6 'i(e1 L4)am #a'!t si n! a#ea (*ip, ni(i
fr!m!sete. Ci infatisarea 4!i era lipsita de (inste, parasita de toti fiii oamenilorP. LC!m se impa(a
a(estea intre ele N se intrea0a Sfant!l Teodor St!dit!l ), in (a' (a n! se (om0at !na pe (ealaltaF
2#ident (a amando!a te-tele #or0es( despre a(eeasi persoana1 !n!l ne"and (a &!mne'eirea poate fi
#reo asemanare, (a &!mne'eirea e ne#a'!ta si pentr! a(easta lipsita de asemanare, iar alt!l afirmand
(a A(elasi &omn, l!and forma de ro0, a fost #a'!t intr)o infatisare (a si noi. Si pentr! a(easta este
(ir(!ms(ris d!pa tr!p, (*iar da(a e ne(ir(!ms(ris d!pa &!mne'eireP
6
. Iata (are este moti#!l pentr!
(are in 3e(*i!l Testament era inter'isa repre'entarea l!i &!mne'e!. C*ip!l l!i &!mne'e! n! poate fi
fa(!t, fiind(a &!mne'eirea este fara forma, ne#a'!ta, ne(orporala si ne(ir(!ms(risa. L2ste (!lmea
ne0!niei si a lipsei de (redinta N 'i(e Sfant!l Ioan &amas(*in N sa infatise'i &!mne'eireaP
7
. Pentr!
(a &!mne'e! in 3e(*i!l Testament n! Se re#elase pe deplin, iar C!#ant!l di#in n! Se intr!pase. L&ar
(and &!mne'e!, din pri(ina milosti#irii 4!i, s)a fa(!t om (! ade#aratJ, s)a infatisat in i(oana (*ip!l
4!i spre a ne ad!(a aminte de 2l si spre a (apata in#at!ra noi, (ei (are n)am fost de fata at!n(i,
pentr! (a fara sa fi #a'!t, dar a!'ind si (re'and, sa a#em parte de feri(irea &omn!l!iP
5
.
&a(a ima"inile reli"ioase era! inter'ise, era a((eptata, si (*iar por!n(ita de &!mne'e!,
repre'entarea s(!lpt!rala a in"erilor (2-. .5, 1, 1@)@.; N!meri .7, ?)D. Tot!si, interdi(tia din 4e"ea
3e(*e (2-. .A, 7; &e!t. 5, ? (are #i'a in(*inarea la idoli, i(oana nefiind idol
6
, a a#!t !n (ara(ter
#remelni( si tre0!ie inteleasa Ldoar (a p!rifi(area !nei asteptari, o profetie despre #enirea i(oanei
prin $ristosP
@
. A(easta opreliste se (!#enea le"i!ita, pentr! (a sa se e#ite Lprapasita politeism!l!iP
afirma Sfant!l Teodoar St!dit!l
?
, de altfel inel!(ta0ila in an!mite momente din #iata popor!l!i israel,
n! insa ire#ersi0ila, datorita liderilor spirit!ali ai popor!l!i.
&a(a in 3e(*i!l Testament, &!mne'e! Se re#elea'a n!mai prin (!#ant, in No!l Testament, 2l se arata,
deopotri#a, prin (!#ant si prin ima"ine. Cel ne#a'!t se fa(e #a'!t, Cel ne(!prins de minte si (!#ant se
lasa tin!t in 0ratele mai(ii Sale, parasit, 0a mai m!lt, 0at/o(orit.
&a(a in 3e(*i!l Testament &!mne'e! n! p!tea fi #a'!t, (i doar a!'it, in No!l Testament L&!mne'e!
S)a aratat in tr!p, S)a intr!pat in &!*!l, a fost #a'!t de in"eri, s)a propo#ad!it intre neam!ri, a fost
(re'!t in l!me, S)a inaltat intr! sla#aP (I Tim. 6, 16. &e a(!m &!mne'e! n! Se re#elea'a doar prin
(!#ant, (i Se arata in Persoana +i!l!i Sa!1 LSi C!#ant tr!p s)a fa(!t si S)a salasl!it intre noi si am
#a'!t sla#a 4!iJP (Ioan 1, 17. Cel (e a fa(!t pe om Ld!pa (*ip!lP Sa! (+a(. 1, .6 ia (*ip!l om!l!i,
par(a ar fi Lsilit de o le"e sa ia o forma, iar forma (ea mai proprie e omenitatea. Omenitatea
pamanteas(a e prel!n"irea ne(esara a omenitatii (eresti a &!mne'eirii
D
. &!mne'e!l (restinilor n!
Page 255 of 449
este !n &!mne'e! fara (*ip, (i !n &!mne'e! (! (*ip si a(esta este C*ip!l l!i Iis!s $ristos
1A
. Si (eea
(e este simtit, pipait si #a'!t (! o(*ii tr!pesti, poate fi repre'entat i(oni(.
&esi C!#ant!l l!i &!mne'e! se intr!pea'a si ade#ereste despre Sine (a este om ade#arat (%t. ?, .A;
D, 6; ?, 11 et(. si &!mne'e! ade#arat1 LCel (e %)a #a'!t pe %ine a #a'!t pe TatalP (Ioan 17, D; L2! si
Tatal %e! !na s!ntemP (Ioan 1A, 6A, tot!si, datorita atmosferei politeiste din primele #ea(!ri,
(restinii a! a#!t reti(enta fata de ima"inile reli"ioase
11
. &impotri#a, alta a fost atit!dinea
neoplatoni(ilor, (are (onsidera! (a Lmateria si l!mea fi'i(a n! s!nt realeP
1.
. 2i a! fost primii (are, in
se(olele II)III i. $r., a! aparat L(!lt!l ima"inilor, in timp (e (restinii, a (aror (redinta se intemeia pe
Intr!pare, se op!nea! lorP
16
. C! timp!l politeism!l "re(o)roman sla0este iar (!lt!l i(oanelor in(epe sa
se afirme, raspandind!)se din (e in (e mai m!lt, fara a fi imp!s prin de(ret imperial, (i La inflorit in
mod nat!ral din s!flet!l (restin aflat s!0 stapanirea $ar!l!iP
17
.
&r!m!l pana la ase'area definiti#a in 0iseri(i si (instirea i(oanelor (?76 a fost mar(at de atit!dini
pro si (ontra ima"inii reli"ioase, nelipsind ni(i interesele politi(e imperiale, asa in(at !nii imparati a!
d!s o #erita0ila politi(a de aparare a i(oanelor ((ei (are (onsidera! pe $ristos imparat a0sol!t al
(er!l!i si al pamant!l!i, iar ei domnea! in $ristos, iar altii a! l!ptat impotri#a i(oanelor,
(onsiderand!)se pe ei insisi sin"!rii repre'entanti ai di#initatii pe pamant, atri0!ind!)si (alitatea de
sefi reli"iosi ai popor!l!i. In pofida t!t!ror a(ti!nilor de respin"ere a ima"inii l!i $ristos, i(oana si)a
(ontin!at itinerar!l sa! as(endent in spati!l spirit!al al (restinism!l!i.
&ar (eea (e (onstit!ie f!ndament!l repre'entarii i(oni(e N Intr!parea C!#ant!l!i N a(easta s)a! "asit
!nii sa (onteste (a neade#arat, respe(ti# i(ono(lastii, afirmand (a, da(a i(oana repre'inta ipostas!l
4o"os!l!i di#in intr!pat, (are este, deodata, &!mne'e! ade#arat si om ade#arat, (!m poate fi
repre'entat i(oni( de #reme (e &!mne'eirea este ne#a'!ta si, de(i nerepre'enta0ila, iar da(a in
i(oana este repre'entat Iis!s $ristos, doar d!pa nat!ra Sa !mana, (!m poate fi i(oana #redni(a de
(instire, in (a'!l respe(ti# fiind lipsita de sa(ralitate. Apoi, Iis!s $ristos n! poate fi repre'entat
de(at d!pa Ipostas!l Sa! in (are (ele do!a nat!ri d!mne'eias(a si omeneas(a s!nt !nite fara
ameste(are. In fel!l a(esta, (eea (e pentr! !nii (i(onod!li (onstit!ie ar"!ment!l in(ontesta0il al
repre'entarii i(oni(e, pentr! altii (i(ono(lasti de#ine (ontra ar"!ment. Respin"and i(oana, ne"a!, de
fapt intr!parea C!#ant!l!i l!i &!mne'e!. 4a 0a'a a(estei rata(iri i(ono(laste sta de fapt (on(eptia
teolo"i(a "resita (! pri#ire la LipostasP
15
. Ade#ersarii i(oanelor afirma! (a (eea (e este repre'entat
in i(oana este o persoana, iar (el (e (ir(!ms(rie a(easta persoana (ir(!ms(rie desi"!r si firea di#ina
(are n! poate fi (!prinsa. Intr)ade#ar, i(oana n! repre'inta de(at o persoana, n! nat!ra (om!na,
a0stra(ta, dar pro0lema (are se ridi(a este (a Persoana l!i $ristos n! este n!mai persoana
omeneas(a, (i este +i!l l!i &!mne'e! (are S)a fa(!t om. &e(i, (!m poate fi repre'entata in i(oanaF
Parado-!l Intr!parii este (a LCel ne#a'!t Se fa(e #a'!tP, (eea (e inseamna (a 4o"os!l (el #esni( al
Tatal!i S)a aratat o(*ilor nostri tr!pesti si de(i, (*ip!l pe (are)l repre'inta i(oana l!i Iis!s $ristos
este L(*ip!l persoanei (elei #esni(e a C!#ant!l!i fa(!t OmP. A(est (*ip omenes( n! L(ir(!ms(rieP
firea di#ina, ni(i ma(ar firea !mana, (i a(el prosopon, (*ip!l persoanei C!#ant!l!i. In i(oana, noi n!
#edem ni(i firea di#ina, ni(i firea omeneas(a, (i (*ip!l persoanei di#ino)!mane a l!i Iis!s
16
.
Sfant!l Teodor St!dit!l #a fi prim!l (are #a re!si sa demonstre'e ind!0ita0il (a i(oana n! repre'inta
nat!ra (!i#a, (i persoana a(el!ia1 L4a ori(e l!(r! repre'entat i(oni( se repre'inta i(oni( n! nat!ra (i
ipostas!l l!i; (a(i (!m ar p!tea fi repre'entata o nat!ra ne(ontemplata in ipostasF &e e-empl!1 Petr!
n! este repre'entat i(oni( intr!(at este #iet!itor rational, m!ritor si (apa0il de "andire si stiinta N
(a(i a(est l!(r! n!)l defineste n!mai pe Petr!, (i si pe Pa#el, Ioan si pe toti (ei de s!0 a(eeasi spe(ie
N (i intr!(at se distin"e de indi#i'ii de a(eeasi spe(ie a#and impre!na (! definirea lor (om!na si
an!mite proprietati, (a de pilda1 nas!l (oroiat sa! (arn, par!l (ret, (!loarea fr!moasa a pielii sa! ori(e
alt(e#a (ara(teri'ea'a infatisarea inerenta l!i. &ar desi este al(at!it din s!flet si tr!p, el n! poarta
Page 256 of 449
ni(i o proprietate a s!flet!l!i pentr! infatisarea fi"!rii l!i, si (!m ar p!tea)o p!rta, fiind(a a(easta
este ne#a'!tF Tot asa si la $ristos1 2l n! este repre'entat i(oni( intr!(at este simpl! om, impre!na si
&!mne'e!, (i intr!(at se deose0este prin proprietatile Sale ipostati(e de toti indi#i'ii de a(eeasi
spe(ie, a fost rasti"nit si (a atare are o infatisare. Prin !rmare, (*iar da(a d!pa &!mne'eire este
ne(ir(!ms(ris, $ristos este (ir(!ms(ris d!pa ipostas si n! d!pa nat!rile din (are este (omp!sP
1@
. In
0a'a !nirii (elor do!a nat!ri intr)!n sin"!r ipostas, tr!p!l l!i $ristos are imprimata in el d!mne'eirea
si de#ine tr!p!l real al 4o"os!l!i di#in ins!si, (a(i C!#ant!l Ls)a fa(!t tr!pP (Ioan 1, 17, n! are !n tr!p
aparent, (i !n tr!p real. Iis!s $ristos este din #e(i LI(oana &!mne'e!l!i Cel!i ne#a'!tP (Col. 1, 15 (a
4o"os di#in etern si +i! al Tatal!i. &ar ar*etip!l si i(oana l!i $ristos n! pot fi (onf!ndate, pentr! (a
n! s!nt !na, (i L!na e ade#ar si (ealalata, !m0raP
1?
. Intre ele e-ista diferenta de nat!ra (s!0stanta
si identitate de asemanare ipostati(a. Prototip!l si i(oana s!nt nat!ri diferite dar a! indentitate in
0a'a asemanarii lor ipostati(e. $ristos este pre'ent real N dar o pre'enta relationala N in i(oana Sa,
asa in(at p!tem sp!ne (a I(oana l!i $ristos este $ristos N dar n! prin !nire ipostati(a si relationala N
!rmare similit!dinii lor formale
1D
. Ca Iis!s $ristos este pre'ent real, dar relational in i(oana 4!i,
afirma Sfant!l Teodor St!dit!l1 LJ. In i(oana n! e pre'enta insasi nat!ra tr!p!l!i infatisat pe ea, (i
n!mai relatia si, de(i, (! atat mai p!tin ar ap!tea fi pre'enta &!mne'eirea (ea ne(ir(!ms(risa, Care
este (pre'enta si este in(*inata in i(oana doar asa (!m este pre'ent in !m0ra tr!p!l !nit (! ea. Ca(i
!nde este lo(!l !nde n! este pre'enta &!mne'eireaF 2a este pre'enta in (ele rationale si nerationale,
in (ele ins!fletite si neins!fletiteJ Astfel n)ar "resi (ine#aJ 'i(and (a &!mne'eirea este si in i(oana,
pentr! (a este si in timp!l Cr!(ii si in (elelalte ase'aminte d!mne'eiesti, dar n! printr)o !nire
nat!rala N (a(i ele n! s!nt tr!p!l ind!mne'eit N (i prin impartasire relationala, pentr! (a se
impartases( de *ar!l si (instirea l!iP
.A
.
Prin !rmare, (restinii n! #enerea'a fiinta, s!0stanta sa! nat!ra i(oanei (i (*ip!l prototip!l!i intiparit
(a !n si"ili! in ea, (a(i L(instea ad!sa i(oanei se intreapta spre ori"inal!l eiP
.1
, a(easta neinsemnand
introd!(erea !nei alte in(*inari, adi(a1 !na prototip!l!i si alta i(oanei, fiind(a atat prototip!l (at si
(*ip!l prototip!l!i a! a(eleasi (ara(tere si, de(i, li se (!#ine o !ni(a in(*inare. Ceea (e distin"e
ar*e(*ip!l de (*ip este nat!ra si prin !rmare i(oana este inferioara prototip!l!i in (e pri#este sla#a.
Sfant!l 3asile (el %are 'i(e (a Limparat se 'i(e si ima"inea imparat!l!i, si, tot!si, n! s!nt doi
imparati1 (a(i ni(i p!terea n! se s(indea'a, ni(i sla#a n! se imparteP
..
. 2ste ade#arat, insa, (a in
i(oana noi n! #edem de(at L(*ip!l l!i $ristosP, n! pe $ristos Ins!si in Persoana Sa, asa (!m 4)a! #a'!t
apostolii si a! mart!risit l!i Toma1 LAm #a'!t pe &omn!lP (Ioan .A, .5. In a(easta ar (onsta de fapt
nedesa#arsirea i(oanei, n! in a(eea (a ar apartine, prin nat!ra ei, l!mii materiale, (a(i si $ristos
apartine a(estei realitati prin tr!p!l Sa!. &e a(eea, i(oana n! tre0!ie (ontemplata p!r intele(t!al (i in
L(*ip d!*o#ni(es(P, fiind(a, da(a a(est mod de pri#ire a i(oanei ar fi fost s!fi(ient in sine, astfel ar fi
#enit si +i!l l!i &!mne'e! la noi
.6
. Or Iis!s $ristos s)a aratat in tr!p, a fost printre noi, a sa#arsit
min!ni, a patimit, a fost rasti"nit, a in#iat si s)a inaltat la (er. Respin"and i(oana, i(onoma*ii isi
etalea'a dispret!l nepermis fata de tr!p (de materie pe (are Iis!s $ristos si l)a as!mat (a sa)l
transfi"!re'e, s!primand in(rederea om!l!i in atin"erea asemanarii (! &!mne'e! si totodata, 4)a!
in(*is pe &!mne'e! in tras(edenta Sa
.7
.
.. Icoana 6 cuvant despre Cuvantul, viata si faptele #ui mantuitoare
Inrada(inata in insasi nat!ra !mana a 4o"os!l!i intr!pat, i(oana re#elea'a pe Cel ne#a'!t si e-prima
pe Cel ine-prima0il. 2a n! Lprein(*ip!ie, (i des(operaP
.5
pe Cel (e S)a aratat in tr!p, (a sa n! se mai
(onf!nde L(*ip!l (ioplitP (idol!l N inter'is in 3e(*i!l Testament N (! i(oana, (*ip al C!#ant!l!i
Intr!pat
.6
. C*ip al C!#ant!l!i, i(oana este (!#ant, ta(!t, despre C!#ant!l, #iata si faptele 4!i
mant!itoare. Contemplata in &!*!l, ea (om!ni(a p!terea de #iata a *ar!l!i di#in si repre'inta !n fapt
real, ins(ris in timp!l istori(, semnifi(ati# in i(onomia mant!irii. 2a este Lo amintire mant!itoare
pentr! (a ea ne arata pe $ristos in nasterea Sa, 0ote'at, sa#arsind min!ni, rasti"nit, in"ropat, in#iat,
Page 257 of 449
inaltand!)Se la (er. In toate a(estea, noi n! ne inselam (a si (!m toate a(estea n! ar fi a#!t lo(, (a(i
#ederea se ada!"a (ontemplarii mintii si prin amando!a N este intarita (redinta noastra in taina
i(oaneiP
.@
. &a(a profetii propo#ad!ia! (eea (e &omn!l "raia (atre ei, de(i, (eea (e a!'ea!, Sfintii
Apostoli propo#ad!ies( L(eea (e era la in(ep!t, (e am a!'it, (e am #a'!t (! o(*ii nostri, (e am pri#it si
mainile noastre a! pipait despre C!#ant!l #ietiiP (I Ioan 1, 1. Sfant!l Ioan &amas(*in afirma1
LApostolii Il #edea! pe $ristos fata (atre fata, fiind(a 2l era pre'ent in tr!p. Insa noi, (ei (are n!)4
#edem nemi/lo(it si n!)I a!'im (!#intele, le p!tem tot!si a!'i prin intemedi!l (artilor sfintind!)ne
astfel a!'!l si, prin el, s!flet!l. Ne so(otim feri(iti sa #eneram (artile (! a/!tor!l (arora a!'im (ele
sfinte, fiind noi insine sifintit. 4a fel, prin mi/lo(irea (*ip!l!i, (ontemplam aspe(t!l fi'i( al l!i $ristos,
min!nile si patima Sa. A(easta (ontemplatie ne sfinteste #ederea, si, prin ea, s!flet!l. Ne so(otim
feri(iti si #eneram a(est (*ip inaltand!)ne d!pa p!tinta, de la infatisarea fi'i(a pana la #ederea sla#ei
&!mne'eiestiP
.?
. Pentr! a)si propo#ad!i ade#ar!rile de (redinta, Biseri(a si)a (reat dintr! in(ep!t !n
lim0a/ sa(r! propri!, diferit de (!#ant, dar (! a(eeasi p!tere de (om!ni(are si e-primare a
Ade#ar!l!i re#elat. Consfintita (a atare, arta (restina a a#!t p!terea de (on#ertire la (restinism mai
mare de(at a (!#intelor. %enirea ei a fost a(eea de a (om!ni(a mesa/!l C!#ant!l!i di#in
.D
; de a
propo#ad!i si intari (redinta in Iis!s $ristos
6A
. I(oana este !n mod de transmitere a Re#elatiei
d!mne'eiesti, de manifestare a (redintei si de parti(ipare la Ade#ar!l di#in
61
. 2a n! este Ade#ar!l
Ins!si, dar e-prima ade#ar!rile reli"iei (restine in ima"ine si trimite totdea!na (atre o alta l!me,
din(olo de (ea imanenta, in(orporand in sine o pre'enta personala relationala a %odel!l!i pe (are)4
repre'inta
6.
. 2a este !n LC*ip al eternitatiiP
66
, o pre"atire si anti(ipare a #ederii es*atolo"i(e a l!i
$ristos
67
. Pri#ind)o, ea ne permite Lsa depasim timp!l si sa intre#edem #ea(!l #iitor in o"linda
trem!randa a (*ip!rilorP
65
. +a(and parte din insasi esenta (restinism!l!i
66
, ea este o p!nte fidela
intre (redin(ios si (eea (e (rede el
6@
, lo(!l sa(r! de intalnire (! &!mne'eirea
6?
, aratand!)i (a
o0ie(t!l (redintei sale, al (!lt!l!i sa! n! este o fi(ti!ne (i o realitate
6D
.
I(oana este !n ade#arat indr!mator spirit!al si !n model #i! pentr! (ei (e i!0es( #iata mai inalta,
d!*o#ni(eas(a si r!"a(i!nea
7A
, ea insasi e-primand in (!lori !n e-empl! personal de #irt!te in (are
p!terile s!flet!l!i se impletes( (! simt!rile. I(oana ne arata, in (*ip ma"istral, (e tre0!ie sa fa(em (!
#iata noastra, pentr! a se o"lindi (*ip!l l!i &!mne'e! in fie(are dintre noi, ne #or0este despre #iata si
#iet!tile sfintilor si ne arata (alea pentr! do0andirea a(estora. 2a ne adresea'a (*emarea pe (are
&!mne'e! o fa(e prin C!#ant!l Sa!, e-primand prin ima"ini, #esni(ia si (om!ni!nea (! &!mne'e!.
LRati!nea de a fi a i(oanei si #aloarea ei n! sta! in fr!m!setea o0ie(ti#a, (i in (eea (e repre'inta1 o
ima"ine a fr!m!setii (a asemanare di#inaP
71
. I(oana re#elea'a nat!ra !mana transfi"!rata prin *ar si
(*eama, totodata, pe om sa parti(ipe la a(easta innoire spirit!ala, aratand!)i (!m sa)si orand!ias(a
#iata si (e tre0!ie sa de#ina. Pentr! a(easta Biseri(a Ortodo-a (onsidera i(oanele drept Lima"ini
sa(reP
7.
, L#e*i(!lP
76
si L(analP
77
al *ar!l!i d!mne'eies(, mi/loa(e de propo#ad!ire, de aparare si
intarire a dreptei (redinte.
Rol!l instr!(ti# si formati#, peda"o"i( al i(oanei este e#identiat in intrea"a literat!ra patristi(a. Papa
Eri"ore (el %are adresea'a, in se(. al 3I)lea, 2pis(op!l!i Sereni! al %arsiliei, (are era impotri#a
i(oanelor !rmatoarele (!#inte1 LN! tre0!ia tot!si (a i(oanele sa fie distr!se. 2le s!nt p!se in 0iseri(i
pentr! (a nesti!torii de (arte sa poata (iti, pri#ind peretii, (eea (e n! pot (iti din (arti. Ar tre0!i,
frate, sa pastre'i i(oanele, nelasand popor!l sa le adoreJ Ceea (e este S(ript!ra pentr! (el in#ata,
a(eea este i(oana pentr! (el nesti!tor. Prin ea, (*iar si (ei lipsiti de in#atat!ra #ad (e tre0!ie sa
!rme'i1 ea este (itirea (elor (e n! (!nos( literele. &e a(eea i(oana inlo(!ieste (itirea, mai ales pentr!
strainiP
75
. Prin !rmare, i(oana si (!#ant!l (om!ni(a in mod!ri diferite, dar (! #aloare e"ala, 2#an"*elia
l!i $ristos, intre"ind!)se re(ipro(. Ceea (e se #esteste prin predi(a ((!#ant se (om!ni(a prin
ima"ine. I(oana este !n alt (!#ant1 !n (!#ant in ima"ine. &ar ima"inea are rati!nea ei, sens!l ei1
re#elea'a o e-perienta spirit!ala, indi(a parti(iparea om!l!i la #iata *ari(a in $ristos, si)l indr!mea'a
(atre eternitate
76
. In Biseri(a N afirma C*r. Oannars N important n! este predi(a, n! s!nt (!#intele N
Page 258 of 449
(!#inte si iarasi (!#inte ), (i arta sa(ra, fiind(a e-prima #iata, n! ideolo"ia
7@
. Parintii Biseri(ii afirma
(a (eea (e Sfintele 2#an"*elii ne #estes( prin (!#ant, i(oana ne sp!ne prin ima"ini
7?
, Lfiind(a n! toti
sti! (arte si ni(i n! se o(!pa toti (! (itit!lP
7D
, inlesnind!)le astfel atin"erea (!#ant!l!i di#in prin
simt!ri. LCeea (e ai(i este fi-at in s(ris pe *artie prin (erneala este fi-at tot asa pe i(oana prin
fel!rite (!lori sa! ori(are alte materii. Ca(i 'i(e marele 3asile1 L(eea (e infatisea'a (!#ant!l istoriei
a(easta arata si pi(t!ra in ta(ere prin imitatieP
5A
. Ta(erea e mai m!lt de(at (!#ant!l; ea este "rai!l
i(oanei. Prin fapt!l (a i(oana n! sp!ne nimi( sonor, ta(and, ea sp!ne (eea (e (!#ant!l n! poate
e-prima. 2a patr!nde mai prof!nd in s!flet!l nostr! de(at (!#ant!l
51
si stie sa #or0eas(a in m!tism!l
ei despre (eea (e n! se #or0este, (i se traieste
5.
. &e a(eea (ontempland)o, tre0!ie sa in#atam sa)i
as(!ltam ta(erea. LArta m!ta stie sa #or0eas(aP, afirma Sfant!l Eri"orie din N>ssa
56
. &a(a (!#ant!l,
d!pa Sfant!l Isaa( Sir!l, e !nealta a(est!i #ea(, ta(erea e "rai!l l!mii de din(olo, taina #ea(!l!i #iitor
57
. In timp (e (!#ant!l ne poate instraina de &!mne'e!
55
, da(a n! ne infranam lim0a (Ia(o0 6, 6)1.,
ta(erea in plan!l #ietii d!*o#ni(esti, e o Lte*ni(a a #ietii in &!*P
56
, e Lr!"a(i!nea nein(etata si
ramanerea mintii in &!mne'e!P
5@
, in(ep!t!l #ietii Lin &!*P si (!lmea ei. Contempland i(oana l!i $ristos,
a Sfintei +e(ioare %aria, a sfintilor, (! (redinta, in &!*!l Sfant, Persoana, al (arei (*ip il infatisea'a
i(oana, este de fata; ii simti pre'enta si (ald!ra (! (are)ti #or0este in ta(ere despre Tainele
Imparatiei l!i &!mne'e!, (a si (and &!mne'e! ti)ar #or0i prin (itirea S(ript!rilor.
Asadar, alat!ri de (!#ant, i(oana este !n mi/lo( de re#elare a di#initatii si de (om!ni(are (!
di#initatea. C!#ant!l si ima"inea se spri/ina re(ipro(
5?
si formea'a impre!na, dintotdea!na, !na din
Lformele f!ndamentale ale a!torepre'entarii si (om!ni(arii !maneP
5D
. C!#ant!l Creator al Tatal!i se
adresea'a intotdea!na a!'!l!i si #a'!l!i (I Ioan 1, 1)., (eea (e inseamna (a ima"inea si (!#ant!l
(onl!(rea'a, s!nt (omplementare. &a(a (!#ant!l se adresea'a a!'!l!i, dar patr!nde si la inima (+apte
., 6@, ima"inea se adresea'a #a'!l!i, dar si #ederii rational)spirit!ale. Atat (!#ant!l (at si i(oana
pri#es( om!l in intre"!l sa!1 tr!p si s!flet. Aidoma (!#ant!l!i, i(oana l!(rea'a as!pra s!flet!l!i, desi
se adresea'a simt!rilor.
&ar l!(rarea lor n! este a lor, (i a *ar!l!i &!mne'eies(. N! ima"inea in sine si ni(i (!#ant!l in sine pot
(e#a, (i forta *ar!l!i di#in, (are l!(rea'a prin i(oana si (!#ant. %enirea i(oanei N nediferita de (ea a
(!#ant!l!i in predi(a N n! este doar de a #esti intr!parea C!#ant!l!i, de a transmite ade#ar!rile de
(redinta re#elate de &!mne'e! sa! de a des(operi Tainele de S!s
6A
, (i de a fa(e (a C!#ant!l l!i
&!mne'e! sa ia tr!p N fiinta in s!fletele (redin(iosilor, de a)i transfi"!ra, fa(and din fie(are fiinta
!mana o no!a fapt!ra. Sfant!l Teodor St!dit!l 'i(e1 LIntipareste)ti pe $ristos in inima, a(olo !nde 2l
lo(!ieste de/a; da(a (itesti despre 2l intr)o (arte sa! Il pri#esti intr)o i(oana, 2l are sa l!mine'e!
(!"etarea ta, (a sa)4 (!nosti indoit prin (ele do!a (ai de per(epere, prin intermedi!l simt!rilor.
Astfel, t! #ei #edea (! o(*ii (eea (e ai in#atat prin (!#ant. Cel (are a!de si #ede in a(est fel, in fiinta
sa, tot!l #a fi !mpl!t (! la!da l!i &!mne'e!P
61
.
4am!rind!)se re(ipro( ((!#ant!l si ima"inea, (!m se afirma in te-t!l Sinod!l!i 3II e(!meni( (@?@, si
a#and menirea de a intari (redinta in Intr!parea C!#ant!l!i l!i &!mne'e!, i(oana in#ata pe (ei (e n!
sti! sa (iteas(a dreapta (redinta (restina
6.
, le sfinteste #ederea (elor (e le pri#es(, inaltand!)le
mintea (are (!noasterea l!i &!mne'e!
66
, p!rifi(a si transfi"!rea'a pe (ei (e o (ontempla
67
re#elea'a
l!mina es*atolo"i(a
65
si da !n pl!s de pre'enta *ari(a si l!(rare mant!itoare in (ei (e (! e#la#ie i se
in(*ina. +apt!l (a +i!l si C!#ant!l l!i &!mne'e! S)a intr!pat, a #enit aproape de noi, LS)a fa(!t sara(
pentr! noiP
66
, nefiind!)I Lr!sine (a S)a fa(!t 2l Ins!si (eea (e a as!mat (tr!pP
6@
, dar totdata
ramanand in propria)I marire d!mne'eiasa(a, ne#a'!ta si ne(ir(!ms(risa
6?
, ne indreptateste sa)I
repre'entam in (!lori (*ip!l Persoanei Sale, prin marirea Intr!parii C!#ant!l!i si do#edirea (redintei
in Cel (e de 0!na #oie a l!at pentr! noi, (*ip!l ro0!l!i, "asind!)Si in s!0lima Sa (o0orare, afirmarea
Sla#ei d!mne'eieisti.
Pr. Dr. Ilie I. I%an,
Page 259 of 449
2iropolia .leniei, !erie no#a, an#l -I, nr. 5-6, !epembrie-de'embrie (999, pag. 63-74.
NO$% BIB#IO&R'(IC%
1. 4eonid Uspens,>, Teolo"ia I(oanei in Biseri(a Ortodo-a. St!di! introd!(ti# si trad!(ere de Teodor
Ba,ons,>, 2dit!ra Anastasia, B!(!resti, 1DD7, p. ...
.. Pa!l 2#do(*imo#, Arta i(oanei ) o teolo"ie a fr!m!setii, trad. &e Eri"ore %o"a si Petr! %o"a,
2dit!ra %eridiane, B!(. , 1DD., p. 16@.
6. Sfant!l Teodor St!dit!l, Iis!s $ristos ) Prototip al I(oanei Sale, St!di! introd!(ti# si trad!(ere
de &ia(. Ioan I. I(a /r., 2dit!ra &eisis, Sfanta %anastire Ioan Bote'ator!l, Al0a I!lia, 1DD7, p. 16?.
7. Sfant!l Ioan &amas(*in, &o"mati(a, 2ditia a III)a, trad!(ere de Pr. &. +e(ior!, 2dit!ra S(ripta,
B!(., 1DD6, p. 1@.
5. I0idem.
6. Idol!l este e-presia ine-istent!l!i, fi(ti!ne, aparenta, neant, in Sfant!l Teodor St!dit!l, P.E. DD,
1?A; Teodoret, P.E. ?A, .67, ap!d P. 2#do,immo#, op. (it., p. 1@6; B2-presie a s!prematiei ima"inii
as!pra (!#ant!l!i, idolatria a de#enit, de altfel, o (ara(teristi(a esentiala a politeismelor pa"ane,
oreintale sa! "re(o)romane. Ca o delimitare (riti(a fata de transformarea ima"inilor de (!lt in idoli, in
reli"iile politeiste orientale ) e"iptene, feni(iene, mesopotamiene ((!lt!l sarpel!i, a ta!r!l!i sa! al
#itel!l!i et(. ) traditiile reli"ioase ale monoteism!l!i semiti( e0rai( ((el p!tin poste-ili(, iar !lterior
si islami(, a! imp!s prin interdi(tii se#ere (4e-. .A, 1; &e!t. 5, ? ani(onism!l radi(al in (eea (e
pri#este repre'entarea &i#initatiiB, &ia(. Ioan I. I(a /r., I(onolo"ia 0i'antina intre politi(a imperiala
si sfintenia mona*ala, in Sfant!l Teodor St!dit!l, op. (it., p. 6.
@. P. 2#do,imo#, op. (it., p. 16?.
?. Sfant!l Teodor St!dit!l, op. (it., p. @?.
D. Pr. Prof. &. Staniloae, $ristolo"ie si i(ono"rafie in disp!ta din se(. 3III)IC, in St!dii teolo"i(e
CCCI, 1D@D, nr. 1)7, p. 71.
1A. Ierom. E*eor"*e E*elasie, 4o"os!l $risti(, Cole(tia Isi*asm, 1DD6, p. ?.
11. B&!pa (!m atesta literat!ra (restina a epo(ii, (onfirmata de re'!ltat!l (er(etarilor ar*eolo"i(e, in
primele do!a se(ole n! poate fi #or0a insa de repre'entari reli"ioase (restine, ni(i o arta reli"ioasa
(are sa poata fi prel!(rata fara e(*i#o( (restina. &impotri#a, data fiind aso(ierea intima a ima"inilor
la (!lt!l politeist "re(o)roman si mai ales, la forma l!i !ltima1 (!lt!l imperial, ostilitatea fata de
ima"ini a (restinilor deste de(larataB, &ia(. I. I(a /r., op. (it., p. 6.
1.. &ia(. Prof. &r. Ni(olae Bal(a, Istoria filosofiei anti(e, 2dit!ra Insit!t!l!i Bi0li( si de %isi!ne al
Biseri(ii Ortodo-e Romane, B!(., 1D?., p. 6.6.
16. 5o*n %e>endorff, Crist in t*e 2aster C*ristian T*on"*t (1D6D, St. 3ladimirIs Seminar> Press,
Crest<ood Ne< Oor,, 1D@7, p. 1@5, ap!d Ioan I I(a /r., op. (it., p. D.
17. 3. E!rmel, &i(tionarie de la t*eolo"ie (at*oliG!e, 3II, 1D.., (ol. @6?, ap!d Ioan I. I(a /r., op. (it.,
p. 11.
15. C*r. S(*on0orn, I(oana l!i $ristos, Trad!(ere si prefata de Pr. &r. 3asile Rad!(a, 2d. Anastasia,
B!(., 1DD6, p. 16@.
16. I0idem.
1@. Sfant!l Teodor St!dit!l, op. (it., p. 171; BC!m #a fi infatisat (eea (e este ne#a'!t, (eea (e este
fara "re!tate, fara marime si fara formaF &ar (and #e'i (a Cel fara de tr!p s)a fa(!t pentr! tine om,
at!n(i #ei fa(e intiparirea formei 4!i omenesti, (and Cel ne#a'!t se fa(e #a'!t in tr!p, #ei i(oni'a
asemanarea a (ea (e s)a #a'!tB, Sfant!l Ioan &amas(*in, C!lt!l Sfintelor I(oane, trad!(ere din
"re(este si st!di! introd!(ti# de &. +e(ior!, B!(., 1D6@, p. 1A@.
1?. Sfant!l Teodor St!dit!l, op. (it., p. ?6.
1D. B&iferite s!0stantial, fiind nat!ri *etero"ene, prototip!l si ima"inea a! identitate ipostati(a in
0a'a asemanarii lor formale. $ristos si I(oana 4!i a! a(elasi Ipostas. 2-ista o pre'enta reala a l!i
$ristos in I(oana Sa, dar ea e de nat!ra ipostati(a, mai pre(is relationala. I(oana este $ristos dar n!
prin !nire ipostati(a (i relationala, in 0a'a asemanarii lor formaleB, &ia(. Ioan I. I(a /r., op. (it., p. 71;
Page 26) of 449
BPrototip!l n! este in i(oana d!pa fiinta ) afirma Sfant!l Teodor St!dit!l, ) (a(i astfel s)ar n!mi si
i(oana prototip si, in#ers, prototip!l i(oana ) l!(r! (are n! se admite, pentr! (a e-ista o definitie
proprie a fie(arei nat!ri ) (i d!pa asemanarea ipostati(a, l!(r! (are inseamna alta rati!ne a definirii.
Prin !rmare, fapt!l (a i(oana este lipsita de e"alitate (! prototip!l si e inferioara a(el!ia in sla#a se ia
n! in (e pri#este asemanarea (ipostati(a, (i d!pa diferenta s!0stantei; adi(a a materiei i(oanei (are
n! e #enerata in mod nat!ral, (*iar da(a este #enerat (in(*inat (el (e este repre'entat i(oni( in ea.
Prin !rmare, n! introd!(em o alta in(*inare a i(oanei, (i !na si a(eeasi (! referire la prototip potri#it
identitatii asemanarii (ipostati(eB, in Sfant!l Teodor St!dit!l, op. (it., p. 156.
.A. Sfant!l Teodor St!dit!l, op. (it., p. ?@.
.1. Sf. 3asile (el %are, %.P.E. CCCII, (ol. 17D C; (Cole(tia BP.S.B.B, #ol. 3II, p. 6A.
... Idem, &e spirit! san(to C3III, 75; P.E. 6., (ol. 17D; 3e'i1 Sfant!l Teodor St!dit!l, op. (it., p.
157.
.6. C*r. S(*on0orn, op. (it., p. 1?A.
.7. Pr. Prof. &. Staniloae, $ristolo"ie si i(onolo"ie in disp!ta din se(. 3II)IC, in BS.T., CCCIB, 1D@D,
nr. 1)7, p. 5..
.5. Ale-andr! S(*ememann, Taina Imparatiei, trad!(ere de Pr. Boris Rad!lean!, 2d. Anastasia, B!(.
1DD6, p. 5..
.6. Idem, E*. E*elasie, op. (it., p. ?.
.@. Sfant!l Teodor St!dit!l, P.E.t. DD, (ol. 756 BC, ap!d C*r. S(*on0orn, p. 1?A.
.?. Tratat despre i(oane, III, CII, P.E. @.D7, (ol. 1666 si 1666, ap!d 4eonid Uspens,, op. (it., Bp. .5B,
BIn $ristos (*ip!l !man si ar*etip!l d!mne'eies( se !nes( intr)!n !ni( ipostas. Apostolii (e pri#ea!
fata l!i $ristos n! p!tea! separa intre (eea (e se arata omenes( si d!mne'eies( in ea. Prin (*ip!l l!i
$irstos din i(oana, transpare ar*etip!l di#in, p!tand fi pri#ite si tre0!ind sa fie pri#ite in !nitatea lor.
In i(oana l!i $ristos ipostas!l di#in s)a a(t!ali'at in (*ip!l Sa! !man, sa! prototip!l s!prem in propri!l
Sa! (*ipB, Pr. Prof. &r. &. Staniloae, I(oanele din Biseri(a, in B%.B.B, An!l CCCI, nr. 1A)1., 1D?1, p.
67A.
.D. BIn arta (ata(om0elor, intalnim Bo arta semnifi(ati#aB p!ra. S(op!l sa! este dida(ti(; ea
propo#ad!ieste mant!irea si)i trasea'a mi/loa(ele prin intermedi!l semnelor (ifrateB, P. 2#do,imo#,
BC!noasterea l!i &!mne'e! in Traditia RasariteanaB, Trad!(ere, prefata si note de Pr. le(t. !ni#. &r.
3asile Rad!(a, 2d. Cristiana, B!(., 1DD5, p. 1...
6A. 3. 3oi(!les(!, Eand!ri al0e, 2d. Cartea Romaneas(a, B!(., 1D?6, p. 751.
61. BRepre'entarea di#in!l!i era fa(!ta (! p!tinta de (alitatea de sim0ol (si n! doar de simpl! semn
(on#entional a ima"inii reli"ioase (onsiderata a parti(ipa efe(ti# in realitatea repe'entata1 ima"inea
sa(ra este si, in a(elasi timp, n! este intr)! tot!l, realitatea di#ina ima"inataB, &ia(. Ioan I. I(a /r.,
op. (it., p. 5)6.
6.. C*r. S(*on0orn, op. (it., p. 1@6.
66. P. +lorens,>, 4Ii(one, in BConta(tsB, 1D@7, nr. @, p. 6.5; 4!(ian Bla"a afirma (a Bi(oanele s!nt !n
refle- al eternitatii, p!rtatoare ale !nei trans(endenteB, Spati!l mioriti(, Trilo"ia (!lt!rii, 2d
+!ndatiilor, B!(., 1D??, p. 1?6; O#idi! &rim0a, +ilosofia l!i Bla"a, Centenar, Casa de 2dit!ra 2-(elsior
%!lti Press, B!(., 1DD7, p. @1.
67. &ia(. Ioan I. I(a /r., op. (it., p. 7..
65. P. +loresn,>, op. (it., p. 6.5.
66. 5. P. Ramse>er, 4a Parole et lIIma"e, Ne!(*atel, 1D66, p. 5?.
6@. %aria Era'ia Siliato, %ister!l Sfant!l!i Ei!l"i! din Torino, trad. din lim0a italiana de Ni(olae 4!(a,
2d. Sae(!l!m I.3. si 2d, 3estala, B!(., 1DD?, p. 1.D.
6?. %ai(a Ale-andra, Sfintii in"eri, trad. de &r. Irine! Pop)Bistritean!, 2pis(op 3i(ar, stili'are de
prof. 4!minita Ni(!les(!, 2ditie in"ri/ita de Sorin &!mitres(!, 2d. Anastasia, B!(., 1DD., p. .@6.
6D. %aria Era'ia Siliato, op. (it., p. 1.D.
7A. BIn #i'i!nea filo(ali(a Barta artelor este n! in prim!l rand i(ono"rafia si as(e'a si r!"a(i!nea,
sfintenia. Inainte de a fi pi(tate pe lemn, i(onele l!i $ristos s!nt Bpi(tateB de sfinti in propria lor
Page 26( of 449
e-istentaB, &ia(. Ioan I.I(a /r., op. (it., p. 77.
71. 4. Uspens,>, op. (it., p. 1.6.
7.. I0idem, p. 15.
76. I0idem, p. 5.
77. Pr. Prof. &. Staniloae, op. (it., p. 675.
75. Cartea IC, 2pist. 1A5, P.4.t. @@, (ol. 1A.@ ( )1A.? 0; Cartea IC, 2pist. CII, P.4. @.@@, (ol. 11.? a )
116A 0; 4eonid Uspens,>, op. (it., p. 6D; %ai(a Ale-andra, op. (it., p. .@5.
76. Ea0riel %ar(el, &ialo"!ri (! Pierra Bo!tan", trad. de A!relian Crai!t si Cristian Preda, (! o
prefata de %i*ai Sora. 2d. Anastasia, B!(., 1DD5, p. 11@.
7@. Ortodo-ie si O((ident, te-t in"ri/it de I!lia Nistea, 2d. Bi'antina, B!(., 1DD5, p. ?6.
7?. Sinod!l din ?6A, %ansi C3I, 7AA; P. 2#do,imo#, op. (it., p. 15D C*r. S(*on0orn op. (it. 15D.
7D. Sf. Ioan &amas(*in, &o"mati(a, p. 1@@.
5A. Sf. Teodor St!dit!l, op. (it., p. ?7.
51. P. 2#do,imo#, Ortodo-ia, trad!(ere de &r. Irine! Ioan Popa Ar*iere! 3i(ar, 2d. Instit!t!l Bi0li( si
de %isi!ne al Biseri(ii Ortodo-e Romane, B!(., 1DD6, p. .71.
5.. BI(oana il!strea'a in mod admira0il a(este parado-!ri ale lim0a/!l!i misti( a(olo !nde se opres(,
nep!tin(ioase, ori(e (!#ant, ori(e des(riereB, P. 2#do,imo#, C!noasterea l!i &!mne'e! in Traditia
Rasariteana, p. 167.
56. P.E.t. 76, (ol. @6@ &, ap!d P. 2#do,imo#, Ortodo-ia, p. .65.
57. Ar*im. 3asilios, Intrarea in Imparatie, trad. &e Pr. Prof. &r. Ioan I. I(a, 2d. &eisis, Si0i!, 1DD6, p.
?5; P. 2#do,imo#, I!0irea ne0!na a l!i &!mne'e!, trad., prefata si note de Teodor Ba(ons,>, 2d.
Anastasia, f.a., p. 51.
55. C. Noi(a, Pa"ini despre s!flet!l romanes(, 2d. $!manitas, B!(., 1DD1, p. 6?.
56. I0idem.
5@. C!#ios!l Sil!am At*onit!l, Intre iad!l de'nade/dii si iad!l smereniei, Introd!(ere de &ia(. Ioan I.
I(a /r., trad. de Pr. Prof. Ioan I. I(a si Asist. Ioan I. I(a /r., 2d. &eisis, Al0a I!lia, 1DD7, p. 1D.
5?. C*r. S(*on0orn, op. (it., p. 15D.
5D. &ia(. Ioan I. I(a /r., op. (it., p. 5.
6A. N. Craini(, Nostal"ia paradis!l!i, 2ditia a II)a, 2d. C!"etarea ) Eeor"es(! &elafrans, B!(., 1D7.,
p. 1D5.
61. P.E.t. DD, (ol. 1.16 C&, ap!d C*r. S(*on0orn, op. (it., p. 1?1.
6.. BI(oanele a! !n neta"ad!it rol instr!(ti#, ele a! fost si s!nt !n neintre(!t mi/lo( dida(ti( si
(ate*eti( pentr! (redin(iosi, ser#ind drept (arti p!se la indemana (elor (e intra in Biseri(a. 2le
(onstit!ie o 2#an"*elie #a'!ta sa! o #arianta pi(t!rala a 2#an"*elieiB, Pr. Prof. &r. Ni(olae Ne(!la,
Biseri(a si (!lt pe inteles!l t!t!ror, 2d. 2!ropartner, B!(., 1DD6, p. 7A.
66. P. 2#do,imo#, Ortodo-ia, p. 11@; Pr. Prof. &. Staniloae, op. (it., p. 667.
67. Idem, Arta i(oanei ) o teolo"ie a fr!m!setii, p. 166.
65. I0idem, p. 167.
66. Sf. Teodor St!dit!l, P.E.t. DD, (ol. 65. B., ap!d C*r. S(*on0orn, op. (it., p. 1?6.
6@. I0idem, (ol. 666 C.
6?. I0idem.
Page 262 of 449
%II. INDREPTAREA
MANTUIREA SU!IECTI$A SAU INDREPTAREA
Conditiile mantuirii subiective "ar, credinta si fapte bune
Prin(ipal!l termen folosit de Sfanta S(ript!ra (at si de Sfanta Traditie pentr! a arata moti#!l
intr!parii +i!l!i l!i &!mne'e!, pre(!m si s(op!l operei Sale (! pri#ire la om este Bmant!ireB. 2l este
folosit atat pentr! a n!mi l!(rarea ras(!mparatoare a %ant!itor!l!i $ristos prin /ertfa de pe (r!(e,
(at si pentr! a n!mi starea (elor (are si)a! ins!sit sa! impropriat roadele /ertfei de pe (r!(e. In
prim!l (a', este #or0a de mant!irea o0ie(ti#a , ras(!mpararea sa! impa(area om!l!i (! &!mne'e! prin
/ertfa %ant!itor!l!i, iar in al doilea, de mant!irea s!0ie(ti#a sa! personala, ori simpl! mant!ire,
indreptare sa! sfintirea om!l!i, l!(rare (are se infapt!ieste de fie(are (restin in parte prin *ar,
(redinta si fapte 0!ne, pentr! (a om!l ras(!mparat prin /ertfa l!i $ristos, sa poata do0andi feri(irea
#esni(a. %ant!irea s!0ie(ti#a este impre!na)l!(rarea l!i &!mne'e! si a om!l!i, prin (are a(esta isi
ins!seste roadele /ertfei de pe (r!(e a %ant!itor!l!i, fiind eli0erat din ro0ia pa(at!l!i si a mortii,
in(epand de la Bote' si %ir!n"ere o no!a #iata, prin (are se fa(e drept inaintea l!i &!mne'e!.
A(easta no!a #iata se de'#olta si se intareste prin (onl!(rarea (restin!l!i (! *ar!l, (a rod al
(redintei, manifestand!)se in fapte 0!ne, dar rasplata pe (are o #a primi #a fi feri(irea #esni(a.
Pre(!m re'!lta din indemn!l Sfant!l!i Apostol Pa#el, adresat filipenilor1 B... l!(rati (! fri(a si (!
(!trem!r la mant!irea #oastraB (+ilip. ., 1., mant!irea n! este !n simpl! dar de la &!mne'e!, ni(i
n!mai !n a(t sa! o l!(rare a om!l!i, (i o a(ti!ne de d!rata (are are !n in(ep!t, se de'#olta treptat si
se reali'ea'a prin impre!na)l!(rarea l!i &!mne'e! si a om!l!i. &esi"!r, ea se infapt!ieste (a !rmare a
*ar!l!i do0andit de om prin Taina Bote'!l!i, prin strad!inta si propria l!(rare a (restin!l!i1 &!mne'e!
da *ar!l Sa!, iar din partea om!l!i s!nt ne(esare (redinta si faptele 0!ne.
%ant!irea s!0ie(ti#a este (onse(inta ras(!mpararii in Iis!s $ristos, prin Care ne)a #enit *ar!l si
ade#ar!l (Ioan 1, 1@. In (on(eptia Biseri(ii noastre si spre deose0ire de protestanti, mant!irea
s!0ie(ti#a sa! indreptarea potri#it te-t!l!i de la Rom. ?, .D, este o renastere spirit!ala ade#arata si
reala a om!l!i, prin (are el de#ine drept inaintea l!i &!mne'e!. 2a pro"resea'a sa! re"resea'a
datorita !nor (onditii s!0ie(ti#e ale (restin!l!i, fiind dependenta de pre"atirea si de ridi(area l!i din
p!n(t de #edere moral. 2a este de(i s!s(epti0ila de (restere, intarire si desa#arsire, dar fiind(a este
le"ata n! n!mai de #ointa si l!(rarea om!l!i (i si de (!m #a "asi &!mne'e! re'!ltat!l a(ti!nilor l!i,
nimeni n! poate fi si"!r de mant!irea sa. &e a(eea, om!l!i ii este ne(esara (ontin!a l!(rare in a(est
s(op, implinind toate por!n(ile si (asti"and!)si #irt!tea (are le in(!n!nea'a pe toate1 i!0irea. In ori(e
stadi! al (resterii sale d!*o#ni(esti s)ar afla, el tre0!ie sa)si ad!(a aminte de (!#intele Sfant!l!i
Apostol Pa#el1 B Asa (a (el!i (e i se pare (a sta, sa ia aminte sa n! (ada (I Cor. 1A, 1..
Ne(esitatea *ar!l!i pentr! mant!ire re'!lta din !ni#ersalitatea pa(at!l!i stramoses(1 B +iind(a toti
a! pa(at!it...indreptand!)se in dar, (! *ar!l 4!i, prin ras(!mpararea in $ristos Iis!sB (Rom. 6, .6).7.
+ara *ar!l redo0andit prin Iis!s $ristos, nimeni n! poate ni(i sa #oias(a, ni(i sa l!(re'e pentr!
mant!irea sa1 B Ca(i &!mne'e! este Cel (e l!(rea'a in #oi si sa #oiti si sa fa(eti d!pa a 4!i 0!na#ointaB
(+ilip ., 16. %ant!irea este !n dar al l!i &!mne'e!, de(i n! este re'!ltat!l #redni(iei personale a
om!l!i1 B Ca(i in dar s!nteti mant!iti, prin (redinta, si a(easta n! de la #oi1 al l!i &!mne'e! este dar!l.
N! din fapte, (a sa n! se la!de nimeni. Pentr! (a a l!i fapt!ra s!ntem, 'iditi in $ristos Iis!s spre
fapte 0!ne, (a sa !m0lam intr! eleB (2fes. ., ?)1A.
Page 263 of 449
&in (ele de mai s!s re'!lta (a mant!irea este o l!(rare in (are &!mne'e! fa(e in(ep!t!l prin *ar!l
sa!, iar om!l are ne#oie de a(est *ar si in (ontin!are, strad!ind!)se in(ontin!! sa (ola0ore'e (! el.
%ant!irea in(ep!ta prin renasterea la o #iata no!a (ere !n efort s!stin!t din partea (restin!l!i
pentr! reali'area (resterii sale d!*o#ni(esti, spre a p!tea !r(a pe (ele mai inalte trepte ale
desa#arsirii sale morale si a l!a astfel (!n!na (*emarii l!i &!mne'e! in $ristos Iis!s (+ilip. 6, 16)17,
prin !rmare ea are mai m!lte trepte sa! fa'e.
%tapele indreptarii
Cea dintai treapta este (*emarea si pre"atirea om!l!i pentr! renastere, pentr! primirea *ar!l!i di#in.
Om!l nerenas(!t, fiind l!minat de *ar!l premer"ator de (are simte ne#oia si ins!sind!)si prin (redinta
ade#ar!rile Re#elatiei, doreste sa se mant!ias(a, de a(eea, (onstient de starea in (are se afla, fa(e o
ade#arata po(ainta. Atat famen!l etiopian, (at si Sa!l din Tars a! simtit ne#oia sa se impa(e (!
&!mne'e!, tre'ind!)se in ei (redinta in $ristos. Inainte de a renaste prin 0ote', *ar!l l!(rea'a
dinafara as!pra om!l!i, dar d!pa 0ote' *ar!l se salasl!ieste in el ins!si, l!(rarea l!i de#enind mai #ie.
%entionam insa (a a(easta (*emare, a(easta l!(rare de pre"atire se sa#arseste in Biseri(a si n! in
afara ei.
A do!a treapta este renasterea om!l!i in $ristos prin Taina 0ote'!l!i. C! a(easta in(epe indreptarea
propri!)'isa, (are (onsta, pe de o parte, in (!ratirea de pa(at!l stramoses( si de (elelalte pa(ate
sa#arsite pana la 0ote', iar pe de alta, in salasl!irea *ar!l!i l!i $ristos in el, in(l!si# *ar!l #irt!tilor
teolo"i(e, (eea (e mar(*ea'a in(ep!t!l !nei noi #ieti, in (are om!l simte dorinta #ie de a se !ni (!
$ristos si de a !m0la Bintr! innoirea #ietiiB (Rom. 6, 7.
A treia treapta fa(e #i'i0il pro"res!l (restin!l!i in #iata (ea no!a in $ristos, aratand!)4 pe $ristos
pre'ent in #iata si faptele l!i in(at a(!m el poate sp!ne1 B&e a(!m n! mai traies( e!, (i $ristos este
Cel (e traieste intr! mineB (Eal. ., .A. A(!m se arata (! ade#arat (resterea (restin!l!i in #irt!te si
indeose0i in i!0ire, (eea (e da !n sensi0il a#ant !r(!s!l!i d!*o#ni(es( spre desa#arsire, (are poate fi
reali'at, pe de o parte, prin implinirea por!n(ilor, iar pe de alta, prin !rmarea de (atre !nii a
sfat!rilor e#an"*eli(e.
Conditiile insusirii mantuirii subiective
&in (ele anterioare, se poate intele"e (a intrea"a l!(rare de ridi(are a #ietii (restin!l!i are ne#oie din
partea l!i de (redinta si fapte 0!ne.
a Credinta. Ca a(t intele(t!al, (redinta este ade'i!nea noastra li0era la (ele des(operite de
&!mne'e! sa! la Re#elatia di#ina. &ar pentr! mant!ire, a(easta (redinta n!)i s!fi(ienta, (i este
ne(esara (redinta l!(ratoare prin i!0ire (Eal. 5, 6. A(easta (redinta n! e n!mai !n a(t de (!noastere,
(i este o manifestare inte"rala a s!flet!l!i omenes(. Astfel, ea in(l!de in sine si i!0irea si nade/dea,
de(i an"a/ea'a intrea"a fiinta a (restin!l!i, (!prin'and in sine atat (redinta in opera mant!itoare a l!i
Iis!s $ristos si alipirea de ea (at si (redinta (a le"at!ra personala (! $ristos, (are d!(e la i!0irea
fata de $ristos si de opera Sa mant!itoare. 2a mai (!prinde in(redintarea si nade/dea (a #om primi
(ele fa"ad!ite de &!mne'e!, si, in sfarsit, manifestarea ei n! n!mai in "and!ri si dispo'itii #irt!oase,
(i indeose0i in fapte 0!ne, (a re'!ltate sa! (a efe(te ale (redintei l!(ratoare prin i!0ire.
Ne(esitatea (redintei pentr! mant!ire a fost aratata de Ins!si %ant!itor!l $ristos apostolilor, (and
i)a trimis la propo#ad!ire1 B %er"eti in toata l!mea si propo#ad!iti 2#an"*elia la toata fapt!ra. Cel (e
#a (rede si se #a 0ote'a se #a mant!i, iar (el (e n! #a (rede se #a osandiB (%ar(! 16, 15)16. A(eeasi
Page 264 of 449
ne(esitate a (redintei o arata si Sfant!l Apostol Pa#el (and 'i(e1 B+ara (redinta (! nep!tinta este a
0inepla(ea l!i &!mne'e!B (2#r. 11, 6, iar in alt lo(1 B &e #ei mart!risi (! "!ra ta pe &omn!l Iis!s si #ei
(rede in inima ta (a &!mne'e! 4)a in#iat pe el din morti, te #ei mant!iB (Rom. 1A, D.
&esi"!r, la in(ep!t!l indreptarii, in fa'a de pre"atire, (redinta este "enerala sa! informa si (onsta in
a((eptarea "lo0ala a Re#elatiei, dar odata om!l indreptat prin 0ote', (redinta pro"resea'a si de#ine
spe(iala sa! formata (fides (aritate formata; ea n! ramane n!mai la primirea Re#elatiei, (a o
(redinta neroditoare si moarta (Ia(o# ., 1@, .A, (i e fe(!ndata de element!l #i!, a(ti# si roditor al
dra"ostei, de(i este (redinta l!(ratoare prin i!0ire, (Eal. 5, 6. A(easta (redinta inseamna o dar!ire
si o !nire treptata (! $ristos, din /ertfa Car!ia primim si noi p!terea de a m!ri pa(at!l!i si a in#ia la o
#iata no!a impre!na (! $ristos, d!pa (!#ant!l Sfant!l!i Apostol Pa#el1 B Asa si #oi so(otiti)#a a fi
morti pa(at!l!i si #ii l!i &!mne'e!, in Iis!s $ristos &omn!l nostr! (Rom. 6, 11. Prin (redinta
l!(ratoare prin i!0ire, sp!ne Sfant!l Pa#el ne ins!sim starea de dreptate a l!i Iis!s, (a !rmare a
/ertfei si in#ierii 4!i. A(easta (redinta o op!ne Apostol!l faptelor le"ii , sa#arsite n!mai din p!terile
om!l!i si n! din p!terea l!i $ristos, fapte (are n! ad!( om!l!i indreptarea ((f. Rom. 6, .5).?. &ar
pre(!m faptele (are n! i'#oras( din (redinta in Iis!s $ristos si din i!0irea fata de 2l n! a! #aloare
pentr! mant!ire, la fel si (redinta (are n! e l!(ratoare prin i!0ire n! poate ad!(e mant!irea.
0 +aptele 0!ne. In#atat!ra Biseri(ii noastre s!stine (a alat!ri de (redinta si faptele 0!ne s!nt
ne(esare pentr! mant!ire. Sfanta S(ript!ra #or0este despre ne(esitatea a(estora pentr! mant!ire in
n!meroase lo(!ri. Astfel, %ant!itor!l 'i(e1 B N! tot (el (e)%i 'i(e1 &oamne, &oamne, #a intra in
imparatia (er!rilor, (i (el (e fa(e #oia Tatal!i %e! (are este in (erB (%atei @, .1. &e asemenea, tot
2l ne arata (a la o0steas(a /!de(ata, (and +i!l Om!l!i #a #eni intr! sla#a sa /!de(e l!mea, mostenirea
imparatiei (er!rilor sa! e-(l!derea de la ea se #or fa(e d!pa (riteri!l implinirii sa! neimplinirii de
(atre (restini a faptelor milei tr!pesti (%atei .5, 67)75. 4a fel, Sfant!l Apostol Pa#el s!0linia'a in
n!meroase o(a'ii (a, la dreapta /!de(ata &!mne'e! #a rasplati fie(ar!ia d!pa faptele sale (Rom. ., 6;
II Cor. 5, 1A; I Tim. 6, 1? s.a.. Cat pri#este pe Sfant!l Ia(o#, el sp!ne (lar1 B Om!l se indreptea'a
prin fapte, iar n! n!mai prin (redintaB (Ia(o# ., .1, iar despre (redinta (are n! se manifesta in
fapte, sp!ne1 B Credinta fara fapte moarta esteB (Ia(o# ., 1@. &e asemenea, Sfintii Parinti afirma in
mod !nanim (a faptele 0!ne s!nt ne(esare pentr! mant!ire. Astfel, sfant!l C*iril al Ier!salim!l!i
'i(e1 BCinstirea de &!mne'e! (onsta in do!a parti1 din (!noasterea e-a(ta a do"melor pietatii si din
fapte 0!ne. &o"mele fara de fapte 0!ne n! s!nt pla(!te l!i &!mne'e!. 2l n! primeste insa ni(i
faptele, da(a n! s!nt intemeiate pe do"mele pietatiiB.
&a(a Sfant!l Apostol Pa#el (ontesta importanta !nor fapte importanta !nor fapte 0!ne in l!(rarea
mant!irii, el se refera la faptele sa#arsite de om in afara le"at!rii (! $ristos, pe 0a'a !nor le"i
normati#e (le"ea mo'ai(a, le"ile (i#ile, pe (and faptele sa#arsite (a !rmare a le"at!rii om!l!i (!
$ristos prin (redinta si i!0ire, fapte (are i'#oras( din p!terea l!i $ristos si (are spores( !nirea
(redin(ios!l!i (! $ristos si asemanarea (! 2l, le (onsidera a0sol!t ne(esare pentr! mant!ire.
2ste insa "re! sa fa(em o separare intre (redinta si faptele 0!ne in pro(es!l mant!irii, aratand !nde
sfarseste (redinta si !nde in(ep faptele, deoare(e intre ele e-ista o le"at!ra or"ani(a. Ca(i da(a
(redinta este a(eea (are indreptea'a si mant!ieste, fiind #ie si l!(ratoare prin i!0ire, ea insasi este
in a(elasi timp si fapta 0!na, (!prin'and si im0ratisand in sine si faptele e-terne in mod ne(esar; la
fel se poate sp!ne si despre faptele 0!ne (a ele ad!( (! sine mant!irea, da(a i'#oras( din (redinta in
$ristos. C! toate a(estea, (*iar da(a faptele 0!ne, i'#orate din a(easta (redinta s!nt meritorii in ele
insele, noi n! s!ntem indreptatiti sa ne la!dam (! ele, sa! pe 0a'a lor sa pretindem do0andirea
propriei noastre mant!iri. A(easta re'!lta lam!rit din (!#intele %ant!itor!l!i si din (ele sp!se de
Sfant!l Apostol Pa#el. Astfel, %ant!itor!l ne sp!ne1 B Asa si #oi, (and #eti fa(e toate (ele (e #i s)a!
por!n(it, sa 'i(eti1 sl!"i netre0ni(e (e s!ntem, (a(i (e am fost datori sa fa(em am fa(!tB (4!(a 1@,
Page 265 of 449
1A, iar Sfant!l Apostol Pa#el sp!ne despre sine1 B C! *ar!l l!i &!mne'e! s!nt (eea (e s!nt, si *ar!l
4!i (are a fost intr! mine n)a fost in 'adar, (a(i m)am ostenit mai m!lt de(at ei toti, dar n! e!, (i
*ar!l l!i &!mne'e! (are este in mineB (I Cor. 15, 1A, iar in alt lo( 'i(e1 BCa(i (e ai pe (are sa n!)l fi
primitF Iar da(a l)ai primit, de (e te la!'i (a si (!m n! l)ai primitFB (I Cor. 7, @. &e a(eea, n! tre0!ie
sa !itam ni(iodata (a mant!irea este dar!l l!i &!mne'e!, iar (redinta l!(ratoare prin i!0ire, din (are
i'#oras( faptele 0!ne este sin"!r!l mi/lo( prin (are ne p!tem do0andi mant!irea. Iar (at pri#este
fapt!l (a nimeni n! poate fi si"!r de propria sa mant!ire, a(easta nesi"!ranta e-er(ita o infl!enta
po'iti#a as!pra (redin(iosilor, (onstit!ind !n indemn permanent la sa#arsirea faptelor 0!ne.
Pr. Prof. Dr. I!idor 5odoran, Ar1id. Prof. Dr. Ioan 6agrean,
$5eologia Dogmai'a$, man#al penr# !eminariile eologi'e, &#'#re!i, (99(, pag. 276-28(.
Page 266 of 449
DESPRE IMPERATI$UL IERTARII
Iertarea are do!a aspe(te1 !n aspe(t psi*olo"i( si !n alt!l moral si reli"ios. Prim!l aspe(t este
des(rierea fapt!l!i s!fletes(, iertarea (a a(t!alitate psi*i(a, anali'ata fenomenolo"i(, o0ie(ti#, (a
ori(e fenomen o0ser#at stiintifi(. 2a este ai(i infatisata la indi(ati# si, dintr)!n indi(ati# impersonal
n! se poate s(oate !n imperati#. Asa (!m din le"ile stiintifi(e n! se pot ded!(e nemi/lo(it
(omandamente morele, eti(e si reli"ioase. Al doilea aspe(t se afirma (ind iertarea se in(orporea'a in
(onstiinta morala si de#ine o realitate personala, #ie, palpa0ila, #i0rind de (onstiinta infinitei dreptati
di#ine si stapinita de mira(ol!l #i! al i!0irii. &e#ine "indire, este #iata. In a(easta iposta'a iertarea
este efort!l (onstant de a p!ne de a(ord #iata (! "indirea, (onstiinta morala (! faptele de fie(are 'i
si (! responsa0ilitatile pe (are le impli(a si pe (are ni le as!mam. Iertarea des(*ide o(*ii s!flet!l!i (a
sa #ada infri(osatoarele rasp!nderi de la temelia #ietii si des(*ide infinita 'are (atre i!0irea
iertatoare (are salasl!ieste pe (!lmea e-istentei. &e#ine por!n(itoare prin (on#in"ere si l!(ratoare
prin ne#ino#atia (are tinde sa des(opere o no!a "ene'a a s!flet!l!i si a l!mii.
A(est imperati# este insa prea "lo0al, (a sa n! fie si p!tin #a". 2l este tot!si !n post!lat al "indirii,
(are n! #a in(eta ni(iodata de a ne da de "indit, o treapta spre plenit!dinea pe (are n!mai &omn!l
Iis!s o poate a/!n"e. Credin(ios!l, *omo #iator, este in #ia, Bpe (aleB spre ea.
Imperati#!l iertarii se (!mpaneste intre o forma ipoteti(a, in (are spirit!l isi por!n(este l!i ins!si si o
forma (ate"ori(a, in (are por!n(a se imp!ne fara (onditii din afara si este adoptata la!ntri(. In
a(easta stare de in(ertit!dine e-empl!l &omn!l!i si por!n(a 4!i sint *otaritoare. I!0irea si iertarea
se impletes( in (apodopera eli0erarii, a p!rifi(arii. &omn!l Iis!s e prea desa#irsit pentr! a fi doar !n
ideal e-empl! impasi0il al t!t!ror perfe(ti!nilor. 2l este real si pre'ent (! toata di#ina 4!i i!0ire si (!
toata neisto#ita Sa iertare in toate na'!intele spre p!ritate ale (redin(iosilor.
4a forma ipoteti(a, imperati#!l iertarii este pri#it (a !n de'iderat, (a !n mi/lo( in #ederea !n!i s(op1
Biarta, da(a #rei sa fii iertatB. 4a forma (ate"ori(a imperati#!l este intemeiat pe a!toritatea l!i
&!mne'e!1 Bsi ne iarta no!a "reselile noastre, pre(!m si noi iertam "resitilor nostriJ Ca de #eti ierta
oamenilor "reselile lor, ierta)#a si #o!a Tatal #ostr! (el (eres(. Iar de n! #eti ierta oamenilor
"reselile lor, ni(i Tatal #ostr! n! #a #a ierta "reselile #oastreB (%atei 3I, 1., 17)15. Intr)!n (!#int1
Biarta, (a sa fii iertatB. Altfel sp!s 1 Biarta (!m iarta &!mne'e!, fa (e fa(e &!mne'e! si te #ei
asemana 4!i; te #ei ind!mne'eiB.
&omn!l Iis!s insista as!pra iertarii "reselilor referind!)se atit la forma po'iti#a (it si la (ea ne"ati#a,
imitind iertarea la sfera relatiilor dintre oameni. &ar in (on#or0irea (! farise!l Simon, 2l arata (a
iertarea este in nemi/lo(ita le"at!ra (! i!0irea1 &omn!l iarta pe femeia pa(atoasa Bpentr! (a a i!0it
m!ltB pe &!mne'e!. Spre !imirea (elor de fata 2l ii iarta pa(atele, in(it a(estia se intrea0a1 BCine
este a(esta (are iarta si pa(ateleFB (4!(a 3lI. 7D. 2i stia! (a n!mai &!mne'e! poate ierta pa(atele,
n! stia! insa (a %int!itor!l este ins!si &!mne'e! si (a s!0 o(*ii lor se sa#irseste (e#a mai pres!s de
toate pres(riptiile traditionale si de profetii; se des(opera l!mii (el (are a#ea sa Bridi(eB toate
pa(atele ei.
Iertarea &omn!l!i se e-tinde si (!prinde toate pa(atele omenesti din tre(!t si din #iitor. Pa(at!l este
o po#ara stri#itoare, atit de "rea (a n!mai &!mne'e! o poate d!(e, iar &!mne'e! iarta fara (onditii.
Pentr! 2l (onditiile n! e-ista. Ca(i iertarea (! (onditii n! mai este iertare. Pa(atosii n! pot oferi l!i
&!mne'e! (e#a in s(*im0!l iertarii, (e#a (are sa #alore'e si sa e(*i#ale'e iertarea di#ina. 2i pot insa
Page 267 of 449
sa ierte "reselile semenilor lor si sa)4 roa"e pe &!mne'e! sa)i ierte. Iertarea di#ina este astfel
(limat!l in (are om!l se in(ifrea'a in e-istenta.
&omn!l Iis!s a #enit sa resta!re'e si sa innoiasa tot!l1 2l a in#ins pa(at!l, moartea si iad!l, impa(ind
pe &!mne'e! si l!mea (II Cor. 3. 1D).1. 2I s)a po"orit din (er si s)a inaltat la (er ins(riind o
#erti(ala eterna (are lea"a (er!l (! pamint!l, fata de (are dain!irea !mana des(rie o linie asimptoti(a,
ne#oind!)se sa se apropie (it mai m!lt de #erti(ala si (*iar sa se identifi(e (! ea. BCaleaB de apropiere
este i!0irea si odata (! i!0irea si iertarea.
Crestinism!l a fost definit (a Breli"ia i!0iriiB. O definitie perfe(ta. &in p!n(t de #edere lo"i( este !na
dintre (ele mai (omplete definitii din istoria lo"i(ii. &!mne'e! este i!0ire, a (reat l!mea si pe om din
i!0ire, i)a ad!s mint!irea din i!0ire si din i!0ire ii poarta de "ri/a, i)a rind!it Biseri(a Sa din i!0ire.
Biseri(a fara pata, fara pa(ate, n! insa fara pa(atosi. Pre'enta (ontin!a a pa(atosilor in #iata Biseri(ii
in#ederea'a ne(esitatea (ontin!a a iertarii. Cate*ism!l o0ser#a (! adin(ime (a Bto)ata (!noasterea si
p!terea d!mne'eiestii 2#an"*elii se (!prinde in (ererea1 Bsi ne iarta no!a "reselile noastre, pre(!m si
noi, iertam "resitilor nostriB. In ade#ar, +i!l l!i &!mne'e! a #enit in l!me, S)a intr!pat si si)a dat
sin"ele Sa! pentr! iertarea faradele"ilor si a pa(atelor noastre. Tot spre iertarea pa(atelor a ase'at
si Sfintele TaineB
1
. Pe temei!l a(esta (restinism!l a fost tot asa de 0ine definit (a Breli"ia iertariiB.
In (onte-t e#an"*eli( &!mne'e!l i!0irii este deopotri#a si &!mne'e!l iertarii. Ca(i m!lte sint
pa(atele noastre si Bde #om 'i(e (a pa(at n! a#em, pe noi insine ne inselamB (I loan I, ?. Persoana
omeneas(a pastrea'a in(a in inima amintirea sfinteniei pierd!te, a ne#ino#atiei pe (are a(!m n)o mai
are, dar pe (are o (a!ta (! infri"!rare. &in a(easta perspe(ti#a nimi( n! i se poate intimpla fapt!rii
omenesti mai maret de(it iertarea.
&!mne'e! n! poate fi impli(at in ni(i !n fel in (aderea om!l!i in pa(at, n! se poate ded!(e (a 2l stia
mai dinainte de (aderea l!i Adam si tot!si l)a fa(!t sla0 si e-p!s (aderii, &!mne'e! n! este la
ori"inea pa(at!l!i omenes( pentr! (a 2l este infinit 0!n, n! ra!. 2l n)ar ierta.
Pa(at!l este !n mister terifiant si (onstit!ie o mare tema, in s!spensie, (a ra!l si s!0stantialitatea
ra!l!i, (a pro0lema filosofi(a. Ra!l n)a de#enit !n s(andal pentr! rati!ne de(it at!n(i (ind om!l a
reali'at, intele(t!al si afe(ti#, p!terea sa demi!r"i(a. 3a'ind!)se (reator a intreprins o pasionata
(er(etare (riti(a a (reati!nii si a in(ep!t sa)4 /!de(e pe Creator in l!mina dorintelor sale. &a(a n)ar
fi fost de(it o simpla realitate a nat!rii, Bda(a n! si)ar apre(ia si n! si)ar (onstr!i sin"!r destin!l, el
ar l!a limitele, ranile si o0sta(olele #ietii (a simple fapte, fara sa p!na intre0ariB, )(!m s)a o0ser#at.
Om!l insa este o fapt!ra pro0lemati(a si intero"ati#a1el irtrea0a si se intrea0a. C!noasterea l!i este
o permanenta tran'itie intre #iata efemera, temporara, #iata in tr!p, si #iata spirit!ala, #iata eterna.
Constiinta l!i n! se resemnea'a la limitele pe (are i le p!ne i"noranta, eroarea si dorintele. C! m!lt
timp in !rma si (! m!lta finete Sfint!l Eri"ore de N>sa (onstata (a Bn! e de(it !n sin"!r fel de a
(!noaste1 a(ela de a tinde nein(etat din(olo de (!nos(!tB
.
, pentr! (a, pre(i'ea'a a(est Sfint Parinte,
Bori(e limita (ontine in esenta ei !n din(olo, (are este Btrans(endenta eiB
6
.
In teolo"ia iertarii, (!noasterea finit!dinei si a imperfe(ti!nilor !mane atra"e ine#ita0il pro0lema
pa(at!l!i. Pa(at!l este o realitate omeneas(a imposi0il de o(olit. Teoreti( si prin(ipial teolo"ia a
sta0ilit (a pa(at!l este marea noastra mi'erie, marele ra! de (are s!ferim, sa! (!m s!0linia'a !n
teolo", sin"!r!l nostr! ra!1 (a(i dintre toate relele omenesti el este a(ela din (are n! ne mai ridi(am,
ni(i (*iar in #esni(ie. 4asati la mas!ra propriilor noastre p!teri, ne este (! nep!tinta sa ne i'0a#im
prin noi insine, da(a n)ar fi fost pa(at!l omenes(, n)ar fi #enit %int!itor!l.
Page 268 of 449
Pro0lema pa(at!l!i a fost p!sa in toata adin(imea ei n!mai in (restinism. +ilosofiile pa"ine n)a! p!t!t)
o 0an!i ma(ar. Pentr! Aristotel este (e#a (a o eroare sa! (a o neintele"ere, (e#a (are n! se aseamana
(! pa(at!l. Stoi(ii #or0ea! de !n a(ord al #ointei !mane (! #ointa l!i &!mne'e!, insa a(est &!mne'e!
era inteles painteist, impersonal, pre'ent pret!tindeni si in toate, in #irt!te, (a si in a0ateri. &a(a
&!mne'e! n! era o fiinta personala, a0aterile n! era! /!de(ate de nimeni, de(it de (onstiinta proprie.
Om!l se ierta pe sine ins!si, da(a a(est l!(r! ar fi (! p!tinta. Ceea (e, pra(ti( e(*i#alea'a (! a0senta
ori(arei o0li"atii si responsa0ilitati.
N!mai (restinism!l, reli"ie re#elata, afirma *otarit (a pa(at!l este o (al(are a #ointei l!i &!mne'e!,
sa#irsita de Adam. Posteritatea l!i Adam a fost into-i(ata si este intrea"a pa(atoasa. Toti sintem
pa(atosi toti mostenim a(est "!st pentr! (e e ra!, (are ne p!ne in (ontradi(tie (! noi insine ((f. Rom.
3II, 17. &in #ina prim!l!i om toti sintem partasi la san(ti!nile "reselii l!i.
&in feri(ire pentr! noi a #enit in l!me &omn!l Iis!s, si, (a !n no! Adam, a re(onstit!it fiinta !mana si
i)a des(*is B(aleaB spre #iata di#ina. Prin 2l a fost indreptata stra#e(*ea "reseala si din #e(*i!l om,
s!0 pa(at, s)a nas(!t om!l no!, om!l mint!it, fi! al l!i &!mne'e!.
Ni(iodata n! #)a p!tea fi indea/!ns admirata a(easta opera de radi(ala transformare a !nei infrin"eri
in 0ir!inta, a !n!i aparent ese( in tri!mf, fara a fi s(*im0ate datele initiale. Prel!ind toate
elementele #e(*i, pa(at!l si moartea, toate r!inele pro#o(ate de Adam in (aderea l!i, &!mne'e! a
fa(!t o no!a (apodopera, o no!a (reati!ne. N!mai 2l p!tea fa(e a(easta imposi0ila al(*imie ontolo"i(a,
sa fa(a din piatra sea(a stral!(iri de astr! l!minos.
S)a (re'!t !neori (a "reseala l!i Adam si (aderea l!i a! fost de'astr!oase erori ale (reati!nii, (a
Adam a fost o (reat!ra es!ata. Credinte si so(otinte pripite si in(omplete. 3enirea &omn!l!i Iis!s
este to(mai desa#irsirea !nei opere )(a om!l!i )pe o alta (ale, (are n! an!lea'a nimi( din starea (ea
dintii. &e)a p!r!ri min!nate s!nt (aile &omn!l!i, altele de(it (aile om!l!i, si "ind!rile l!i altele si
preainalte ((f. Isaia 43, ?)D. In &omn!l Iis!s a! fost implinite toate ((f. Colos. I, 15).A. 2l a l!at pe
!meri toate d!rerile noastre, pe (are n! le p!team d!(e, Ba fost strap!ns pentr! pa(atele noastre si
'dro0it pentr! faradele"ile noastre. 2l a fost pedepsit pentr! mint!irea noastra si prin ranele 4!i noi
toti ne)am #inde(aB (Isaia 4III, 5.
%ira(ol!l a(estei (on#ertiri a pa(at!l!i in 0ine(!#intare, a ra!l!i in 0ine, a mortii in #iata, mi-a(!loasa
s!0stit!ire a +i!l!i l!i &!mne'e! in lo(!l (elor osinditi, este, de la !n (apat la alt!l, opera i!0irii si a
iertarii l!i &!mne'e!.
&e a(eea &omn!l Iis!s, in a(ti#itatea Sa, a p!s !n a((ent atit de mis(ator pe i!0irea aproapel!i si pe
iertare. Ni(i !na din temele e#an"*eli(e n! este mai insistent rel!ata si tratata mai aman!ntit. Poate
si din pri(ina (a 2l #enea in l!me B(ind oamenii n! se i!0ea!B.
4e"ea "enerala de la (are porneste este BRe"!la de a!rB pe (are &omn!l o form!lea'a astfel1 Bsi
pre(!m #oiti sa #a fa(a #o!a oamenii, fa(eti)le si #oi asemeneaB (4!(a 3I, 6)1 . Oamenii #or sa fii 0!n;
0!natatea este !nitatea de mas!ra si at!n(i B(! (e mas!ra mas!rati #i se #a mas!raB (%atei 3II, ..
%as!ra (om!na este depasita at!n(i (ind (redin(ios!l i!0este pe (ei in s!ferinta (a pe &omn!l ins!si,
(ind #ede in ori(e ne#oias pe &omn!l (%atei CC3, 67)7A. Astfel sint en!merate !nele impre/!rari
tipi(e de s!ferinta si !nde &omn!l se identifi(a (! s!ferinta, si at!n(i (eea (e s)a fa(!t pentr! (ei in
s!ferinta este pentr! 2l. 2 #or0a de a dar!i, (are in fond se red!(e la a ierta, BSi ne iarta no!a
"reselile noastreB (%atei 3l. 1. este o (erere e(*i#alenta (! e-presia de la 4!(a in (are se (ere
e-pli(it iertarea datoriilor (4!(a CI, 7. Inteles!l a(esta este il!strat de rasp!ns!l pe (are &omn!l il
da l!i pentr! (are intre0a 1 B&oamne, de (ite ori #a "resi fata de mine fratele me! si e! ii #oi ierta
Page 269 of 449
l!i F Oare pina de sapte oriF Ii rasp!nde Iis!s1 BN! 'i( tie pina de sapte ori, (i pina la sapte'e(i de ori
(ite sapteB. C! a(est prile/ &omn!l rosteste fr!moasa para0ola a (elor doi datorni(i, al (arei sens
este sa p!na in l!mina imens!l (re'amint si infinita iertare a Tatal!i (%atei C3IlI, .1)65.
Iertarea (restina tre0!ie sa depaseas(a pina si limitele (elei mai e-a(te /!stitii pre#a'!te de #e(*ea
le"e a talion!l!i, ne(esara la #rea mea ei, dar aspra si imperfe(ta fata de "enero'iatea di#ina a i!0irii1
BAti a!'it (a s)a 'is1 o(*i pentr! o(*i si dinte pentr! dinte. 2! insa #a sp!n #o!a1 sa n! stati impotri#a
(el!i ra!... Ati a!'it (a s)a 'is1 sa i!0esti pe aproapele ta! si sa !rasti pe #ra/mas!l ta!. Iar 2! 'i(
#o!a1 i!0iti pe #ra/masii #ostri, 0ine(!#intati pe (ei (e #a 0lesteama, fa(eti 0ine (elor (e #a !ras( si
r!"ati)#a pentr! (ei (e #a #atama si #a pri"ones( (%atei 3, 6?)77.
I!0irea si iertarea l!i &!mne'e! inspira (redin(ios!l!i o atit a inalta si de eroi(a i!0ire si iertare in(it
il transfi"!rea'a si il fa(e ) pe plan!l si in ordinea sa !mana )asemanator (! perfe(ti!nea l!i
&!mne'e!.
&omn!l Iis!s, pe Cr!(e, (! o s!0lima statorni(ie, a iertat. 2-empl!l Sa! a fost (!rind !rmat de Sfint!l
ar*idia(on Stefan (are s)a sa#irsit r!"ind!)se1 B&oamne, n! le tine in seamna a(est pa(at MB (+apte
3II, 6A Sfint!l Apostol Pa#el si l!n"a (oloana de martiri s)a! /ertfit i!0ind a (ei (e)i !(idea! si
r!"ind!)se pentr! ei, iertind si 0ine(!#intind. 4a in(ep!t!rile Biseri(ilor (restine, in se(olele primare,
aflam aproape pret!tindeni mart!rii de a(est fel, de martiri!, de i!0ire si de iertare. &ra"ostea toate
le ra0da, toate le iarta ((f. I Cor. CIII. 7)?.
Iertarea este i!0irea in a(ti!ne. 2lan!l sa!, (! nep!tinta de anali'at, este !n nelimitat a#int de
darni(ie. Iertarea este dar, este "enero'itate impet!oasa, infinita. 2a este o dreptate de din(olo de
le"e, (are n! desfiintea'a le"ea, (i o in(oronea'a (! !n spor de darni(ie (! nep!tinta a do0indit prin
le"e, in limitele nat!rale ale le"ii. Ca(i iertarea refle(ta s!pranat!ral!l in relatiile dintre oameni. Cel
(are iarta si (el!i (ar!ia i se iarta sint, prin iertare, in raport!ri noi; /!de(ata este a(eeasi, insa a
inter#enit (e#a (a o radi(ala inter#isi!ne, (are transforma !ra in i!0ire, ostilitatea in pa(e,
instrainarea in prietenie. Cel (are iarta Bster"e (! 0!reteleB tre(!t!l1 si intoar(e spatele e-i"entelor
/!stitiei. Iertarea este rast!rnarea pornirilor noastre ra'0!natoare, dis(ordante si distr!(ti#e. 2a
este (reatoare, fa(e dintr)o data oameni noi, innoind!)i. Tot (e a fost este (a si (ind n)ar mai fi, tot
(e s)a fa(!t (a si (ind n! s)ar fi fa(!t.
Iertind, &!mne'e! a (reat !n om no!. Om!l, (ind iarta, il imita pe &!mne'e!. Cind "reseste sa! (ind
pa(at!ieste, sla0este, se de"radea'a. Cind iarta se inalta (a !n in#iat din morti. +orta infinita a
iertarii, imperati#!l ei s!pranat!ral, este infinit mai p!terni(a de(it forta faptei sa#irsite s!0
infl!enta !nei porniri int!ne(ate. Pa(at!l n! d!rea'a. 2 totdea!na "ol si se(. Iertarea insa este
mira(!loasa reparatie a stri(a(i!nilor prod!se de pa(at. Iertarea mo0ili'ea'a toate fortele
s!pranat!rale, tot (e e #esni( in om si)i des(*ide (alea l!minoasa apre eternitate.
Pr. Prof. Seba!ian C1ilea,
$.rodo/ia$ nr. 33(978, pag. 5(2-5(6.
1. In#atat!ra de (redinta ortodo-a, 2d. Instit!t!l!i Bi0li( si de %isi!ne al Biseri(ii Ortodo-e Romane,
B!(!resti, 1D5., p. .65.
.. In Cant. *om. 1..
6. 3ita %o>, P.E. 77, 7A1)B.
Page 27) of 449
PACATUL SI ELI!ERAREA) DUPA NOUL TESTAMENT#
Sfinta S(ript!ra este, prin (ontin!t!l si destinatia ei, o (arte reli"ioasa. 2a (!prinde (!#int!l l!i
&!mne'e! adresat (redin(iosilor in #ederea (!noasterii #oii Sale si a (aii spre mint!ire. +enomenele
(osmi(e, e#enimentele istori(e si realitatile !mane mentionate in (!prins!l ei interesea'a de(i n!
pentr! ele insele, (i pentr! semnifi(atia lor reli"ioasa. 2le a! retin!t atentia sfintilor s(riitori ai
(artilor 0i0li(e pentr! moti#!l (a il!strea'a desfas!rarea raport!rilor dintre noi si &!mne'e!.
Pri#ite din a(est p!n(t de #edere, #remile dinainte de $ristos se impart in trei perioade1 a 2tapa
edeni(a sa! ori"inara, (are determina o data pentr! totdea!na trasat!rile f!ndamentale ale (onditiei
!mane pe pamint, !nde (ea dintii indatorire morala este m!n(a (reatoare (+a(. II, 5, 15 si !nde, s!0
raport reli"ios, !rmasii l!i Adam sint (*emati sa fa(a fata tensi!nii dintre ideal!l de ind!mne'eire
(are a fost sta0ilit de (atre Creator (%atei 3, 7?; II Petr! I, 7 si aple(area spre pa(at mostenita de
la stramosi; 0 2tapa le"ii nat!rale, in (are s)a! de'#oltat trasat!rile "enerale ale neam!l!i omenes(
si in (are, datorita raspindirii idolatriei si inm!ltirii pa(atelor, indepartarea noastra de #oia l!i
&!mne'e! a de#enit !n fapt aproape !ni#ersal1 ( 2tapa 4e"ii #e(*i N ina!"!rata prin Re#elatia di#ina
s!pranat!rala pe %!ntele Sinai ), (are ins!mind a(este trasat!ri "enerale intr)o serie de e-periente
!ni(e si semnifi(ati#e, a pre"atit era mesiani(a
1
.
Ceea (e (ara(teri'ea'a, din p!n(t de #edere reli"ios si moral, prima perioada din #iata noastra este
e-perienta e-istentiala a l!i Adam si 2#a, (are, din pri(ina (al(arii #oii l!i &!mne'e!, a! pierd!t
starea de ne#ino#atie, de sfintenie si de feri(ire de (are se 0!(!ra! si a! tre(!t intr)o stare de
nedreptate, de s!ferinta si de (or!pti0ilitate. Pedeapsa pe (are si)a! atras)o tre0!ia sa)l fa(a a)si da
seama mai intii de (ontradi(tia ired!(ti0ila dintre ade#ar si min(i!na, 0ine si ra!, #irt!te si pa(at,
#iata si moarte si apoi de ne(esitatea a0sol!ta (a &!mne'e! sa se milosti#eas(a de ei si sa)l s(oata
din starea in (are a! (a'!t si (are era (! nep!tinta de depasit n!mai prin p!terile lor proprii.
Ori"inea si realitatea pa(at!l!i, d!pa 3e(*i!l Testament. N Credinta in istori(itatea pa(at!l!i
stramoses( si !ni#ersalitatea !rmarilor l!i (onstit!ie, d!pa Sfint!l Apostol Pa#el, premisa intre"!l!i
edifi(i! do"mati( al soteriolo"iei (restine (Rom. III, ..).6. &e a(eea te-tele 0i0li(e (are des(ri!
(aderea prim!l!i om din *ar!l d!mne'eies( si (are atesta realitatea pa(at!l!i in l!me a! o importanta
(o#irsitoare pentr! intele"erea predi(ii apostoli(e (a toti (redin(iosii, fara deose0ire, a! ne#oie de
mint!ire si (a eli0erarea lor de po#ara pa(at!l!i poate fi do0indita n!mai prin ins!sirea roadelor
intr!parii, /ertfei si in#ierii l!i $ristos (+apte II, 66)6D; Rom. I, 16)1@; III .7).6.
Realitatea pa(at!l!i stramoses( si !ni#ersalitatea !rmarilor l!i sint atestate, s!0 diferite forme, de
foarte m!lte peri(ope si #ersete din 3e(*i!l Testament. %art!ria 0i0li(a de la (are pornes( si pe
(are o intares( toate a(este te-te este istorisirea l!i %oisi, prim!l a"*io"raf, din +a(ere III, 1).7,
!nde aparitia pa(at!l!i si intrarea l!i in #iata noastra sint des(rise (a petre(ind!)se in trei momente
s!((esi#e; a Adam si 2#a, (are primisera de la &!mne'e! o fire 0!na si f!sesera in'estrati (! toate
dar!rile spirit!ale si materiale, a! fost a#erti'ati in mod e-pres de (atre Creator!l si Stapin!l a
toate (a neas(!ltarea lor de o por!n(a pro*i0iti#a le #a ad!(e pierderea nem!ririi tr!pesti (II, 1@; )
0 &ar, lasind!)se infl!entati de s!"estia ra!#oitoare a dia#ol!l!i si dorind sa a/!n"a fara efort moral
la asemanarea (! &!mne'e!, ei a! (al(at a(easta por!n(a di#ina (III, 1)?; ) ( &rept pedeapsa,
&!mne'e! I)a i'"onit din "radina 2den!l!i, ei !rmind sa s!porte toate (onse(intele pa(at!l!i in (are
a! (a'!t, a(estea fiind, d!pa Sfintii Parinti, (onse(inte al pierderii *ar!l!i di#in
.
.
Page 27( of 449
&ar &!mne'e! n! ne)a lasat prada disperarii. Odata (! an!ntarea pedepsei pentr! (al(area por!n(ii N
a (arei respe(tarea a#ea sa le ofere prile/!l de a)si intari p!terile morale prin pra(ti(a #irt!tii si de a
se ridi(a astfel in mod treptat la !n "rad de desa#irsire atit de inalt, in(it sa n! poata pa(at!i
ni(iodata ), &!mne'e! a dat primilor oameni nade/dea min"ietoare a trimiterii !n!i Ras(!mparator sa!
%int!itor, (are sa)i s(oata de s!0 stapinirea pa(at!l!i si sa)i s(ape de osinda mortii (+a(ere III, 15.
Pre(i'area nat!rii pa(at!l!i sa#irsit de prim!l om a pro#o(at din totdea!na n!meroase dis(!tii si
(ontro#erse. Sfintii Parinti, !rmati de ma/oritatea (omentatorilor, #ad din "reseala l!i Adam !n a(t
de neas(!ltare, (onstind din (al(area por!n(ii si so(otes( (a im0old la!ntri( al neas(!ltarii a fost
tr!fia, pa(at sa#irsit inti de in"erii sai, inainte de fa(erea l!mii #a'!te si s!"erat om!l!i de (atre
dia#ol. %in(ind din 99pom!l (!nostintei 0inel!i si ra!l!i:: de (are n! a#ea permisi!nea sa se atin"a,
Adam a (al(at N (! #oie li0era si (! deplina stiinta N por!n(a l!i &!mne'e!
6
.
&ind as(!ltare !nei insin!ari perfide din partea (el!i ra!, Adam si 2#a a! #oit sa de#ina e"ali (!
&!mne'e! in 99(!noasterea 0inel!i si ra!l!i:: (+a(ere III, 5. Ca(i (!m, in #o(a0!lar!l 0i0li( #er0!l 99a
(!noaste:: ("re(es(!l impli(a, pe lin"a inteles!l de (!noastere a0stra(ta, si ideea de
ins!sire, de posesi!ne si de folosinta a o0ie(t!l!i (!nos(!t
7
, dorinta primilor oameni de 99a (!noaste::
0inele si ra!l e-prima de fapt pretentia lor de a de#eni stapinii propri!l!i lor destin, de a *otari ei
insisi (e este 0ine si (e este ra!, de a)si fi ei insisi de mas!ra si "*id, de a n! mai depinde de A(ela
(are I)a (reat, de a se 0!(!ra de li0ertate si de o p!tere fara mar"ini
5
.
O asemenea in(er(are din partea !nei (ret!ri n! este o simpla "reseala, (i o a0atere f!ndamentala de
la atit!dinea pe (are se (!#enea s)o ai0a fata de Creator!l si Binefa(ator!l ei, o alterare esentiala a
relatiilor initiale dintre (el (redin(ios si &!mne'e!, o de#iere de la (alea spre desa#irsirea morala si
feri(irea #esni(a. A(t!l de neas(!ltare sa#irsit Adam a p!s pe !rmasi in sit!atia de a in(lina mai m!lt
spre (ele sen'!ale si de a n! mai disp!ne de (apa(itatea deplina de a sa#irsi 0inele dorit.
Neas(!ltarea l!i Adam intr!neste astfel toate (ara(teristi(ile !nei "ra#e a0ateri morale si ale !n!i
"re! pa(at reli"ios1 prin (al(area por!n(ii di#ine, om!l (redin(ios a neso(otit a!toritatea si 0!natatea
l!i &!mne'e!; a0!'ind de li0ertatea (! (are a fost in'estrat, Adam a introd!s !n element de
de'ordine in desfas!rarea plan!l!i l!i &!mne'e! (! pri#ire la s(op!l !ltim al (reatiei; dind as(!ltare
dia#ol!l!i, Adam a "resit fata de &!mne'e!, (are)I oferise in "radina 2den!l!i (ele mai 0!ne (onditii
de #iata si de propasire
6
. A(est a(t de neas(!ltare a pro#o(at de(i o r!pt!ra in relatiile de in(redere
dintre Adam si &!mne'e!.
Pa(at!l stramoses( indepartea'a de *ar!l di#in si sla0este p!terile (! (are f!seseram in'estrati de la
(reatie, dar n! ne)a fa(!t in(apa0ili de a fapt!i 0inele si ni(i (! tot!l ne#redni(i de a primi mint!irea
fa"ad!ita. Om!l (redin(ios si)a pastrat li0er!l ar0itr! si n)a pierd!t (omplet (apa(itatea de a tinde
spre 0ine si de a se impotri#i ra!l!i, fapt il!strat de #iata dreptilor pomeniti de 3e(*i!l Testamen si
(onfirmat an!me de Sfint!l Apostol Pa#el (Rom. II, 1A, 17)15; 2#r. CI, 7 s.!.
@
.
Neas(!ltarea prim!l!i om a ase'at intrea"a sa posteritate s!0 stapinirea pa(at!l!i, (are s)a
m!ltipli(at, de)a l!n"!l #remii, in forme din (e in (e mai #airate, pe toata fata pamint!l!i. Iar pa(at!l
fata de &!mne'e! a "enerat in noi pa(at!l impotri#a semenilor nostri. In(epind (! om!(iderea
sa#irsita de Cain as!pra fratel!i sa! A0el (+a(. I3, 6)? si a/!n"ind!)se la faradele"i (a (ele
pedepsite de &!mne'e! prin !r"ia potop!l!i (+a(ere 3I, 5 N 3II, .7, ori prin nimi(irea prin fo( din
(er a (etatilor Sodoma si Eomora (+a(. CIC, 1).5, ra!tatea oamenilor a mers atit de departe si a
l!at proportii atit de mari, in(it la !n moment dat N d!pa e-presia antropomorfi(a a l!i %oisi ) 99I)a
par!t ra! l!i &!mne'e! (a i)a (reat:: (+a(. 3I, 5)6.
Page 272 of 449
Uni#ersalitatea !rmarilor pa(at!l!i stramostes( N dintre (are (ea mai e#identa este moartea
tr!peas(a N si realitatea pa(at!l!i in #iata noastra pro#enite din Adam (el (a'!t sint afirmate, in
afara de (artea +a(erii, si de alte s(rieri (anoni(e ale 3e(*i!l!i Testament. Astfel, in III Re"i 3III,
76 (itim1 99N! este om (are sa n! pa(at!ias(a::; in (artea Pro#er0elor, este lasata fara rasp!ns
intre0area1 99Cine poate sp!ne1 sint (!rat de pa(atF:: (CC, D; in (artea Psalmilor, sta s(ris1
99Stri(at!)s)a oamenii si !riti s)a! fa(!t intr! indeletni(irile lor. Toti fiii oamenilor s)a! a0at!t, toti
impre!na netre0ni(i s)a! fa(!t:: (CIII, 1)61 99%il!este)ma, &!mne'e!le, d!pa mare mila TaJ Ca
pa(at!l me! inaintea mea este p!r!reaJ si ra! inaintea Ta am fa(!tJ Ca iata, intr! faradele"i m)am
'amislit si in pa(ate m)a nas(!t mai(a mea:: (4, 1)6 et(. Iar (on#in"erea (a starea de intinare si
stri(a(i!ne se mosteneste prin nastere nat!rala si (a ni(i !n om n! poate iesi din ea prin propriile sale
efort!ri, fa(e pa a!tor!l (artii Io# sa s(rie, printre altele1 99C!m ar p!tea !n om sa fie fara pri*ana
inaintea l!i &!mne'e!, sa! (!m ar p!tea sa fie (!rat (el (e se naste din femeieF:: (CC3, 7)6.
4e"at!ra (a!'ala dintre pa(at si moarte este aratata foarte lam!rit si in (artea Intelep(i!nea l!i
Solomon1 99&!mne'e! a (reat pe om spre nestri(a(i!ne si l)a fa(!t d!pa (*ip!l fiintei sale; dar, prin
in#idia dia#ol!l!i, moartea a intrat in l!me:: (II, .7, pre(!m si in s(rierea intit!lata Intelep(i!nea l!i
Iis!s, fi!l l!i Sira*, primita in (anon!l 0i0li( intre (artile din (ate"oria 1 99Prin
femeie s)a fa(!t in(ep!t!l pa(at!l!i si prin ea toti m!rim:: (CC3, .@
?
.
Uni#ersalitatea !rmarilor pa(at!l!i stramostes(, d!pa No!l Testament. N Cind &omn!l $ristos si)a
in(ep!t a(ti#itatea p!0li(a, toti i!deii (redea! in realitatea pa(at!l!i stramoses( si in !ni#ersalitatea
!rmarilor l!i si toti astepta! #enirea %int!itor!l!i fa"ad!it. &e a(eea predi(a Sfint!l!i Ioan
Bote'ator!l despre ne(esitatea "enerala a po(aintei n)a s!rprins pe nimeni si n! s)a i'0it de ni(i o
o0ie(tie prin(ipala din partea repre'entantilor teolo"iei i!dai(e. Inaintemer"ator!l &omn!l!i, #a'ind
in Iis!s $ristos pe 99Ro0!l l!i I*a#e:: din prooro(ia l!i Isaia (4III si meditind as!pra semnifi(atiei
tipi(e a %iel!l!i pas(al si a mieilor /ertfiti 'ilni( la templ!l din Ier!salim, il n!meste (! e-presia
mesiani(a (!nos(!ta din 3e(*i!l Testament1 99%iel!l l!i &!mne'e!, (are ridi(a pa(atele l!mii:: (Ioan I,
.D, 66
D
. Sfintii Apostoli, la rind!l lor, infatisea'a pe Iis!s $ristos (a fiind ade#arat!l 99%iel:: pas(al,
(are (! sin"ele sa! ras(!mpara pe oameni din stapinirea pa(at!l!i (I Cor. 3, @; 2#r. IC, 1.)1?; I Petr!
I, 1?)1D; Apo(. 3, D)17; CII, 11; CI3, 7 et(.
Sfint!l!i Apostol Pa#el ii re#ine merit!l de a fi infatisat mai pe lar" !ni#ersalitatea pa(at!l!i in #iata
omenirii pro#enite din Adam (el (a'!t si de a fi s!0liniat ne(esitatea a0sol!ta (a toti (redin(iosii sa)
si ins!seas(a roadele /ertfei l!i $ristos. &ar Sfint!l Apostol Pa#el s!0linia'a ne(esitatea mint!irii
prin Iis!s $ristos, a#ind in #edere mai ales pe (restinii pro#eniti dintre pa"ini. &!pa (e des(rie, in
s(op misionar, de(adenta "enerala a pa"initatii (Rom. I, 1?)6. si d!pa (e demonstrea'a, in a(elasi
s(op, (a si i!deii, desi a! 4e"ea, sa#irses( faptele pe (are le osindes( la altii (Rom. II, 1).D, Sfint!l
Apostol Pa#el tra"e (on(l!'ia, folosind!)se de (itate din 3e(*i!l Testament, (a 99toti oamenii a!
pa(at!it si sint lipsiti de marirea l!i &!mne'e! (Rom. III, .6 si (a, prin $ristos, atit pa"inii (it si
i!deii 99se afla s!0 pa(at:: (Rom. III, D.
Pornind de la ade#ar!l N relatat de %oisi din Cartea +a(erii (III, 1).6 N (a datorita neas(!ltarii l!i
Adam a! intrat in l!me pa(at!l, s!ferinta si moarte, Sfint!l Apostol Pa#el pre(i'ea'a la Rom. 3, 1.).1,
(a (ea ma "rea dintre !rmarile pa(at!l!i stramoses( este a(eea (a a p!s pe toti oamenii intr)o stare
reala de pa(atosenie sa! nedreptate inaintea l!i &!mne'e!. Afirmatia sa n! se intemeia'a n!mai pe
mart!riile 3e(*i!l!i Testament, pe (are le (itea'a in Rom. III, 7)1?, (i si pe insasi in#atat!ra
&omn!l!i $ristos, (are a sp!s (a a!tor!l ra!l!i si 99tatal min(i!nii:: este dia#ol!l (%atei CIII, .?, 6D;
Ioan 3III, 77, (a 99ori(ine sa#irseste pa(at!l este ro0 pa(at!l!i:: (Ioan 3III, 67 si (a l!mea se afla
99in stapinirea int!neri(!l!i:: (4!(a CCII, 56, adi(a a dia#ol!l!i (Ioan C3I, 11. Ade#ar!l (a s(la#ia
pa(at!l!i insamna instrainare de &!mne'e!, (are este i'#or!l #ietii si al feri(irii #esni(e, a fost
Page 273 of 449
s!0liniat de Sfint!l Apostol Pa#el, a#ind in #edere in#atat!ra propo#ad!ita de %int!itor!l, (are a
e-primat a(est ade#ar, intre altele, si prin para0ola fi!l!i (el!i pierd!t, de !nde re'!lta limpede (a
iesirea de s!0 as(!ltare a tatal!i si dele(tarea (! d!l(eata ama"itoare si efemera a pa(at!l!i (o0oara
pe om n! n!mai in (ea mai nea"ra mi'erie, dar si in (ea mai amara ro0ie (4!(a C3, 11)6..
3e(*i!l Testament atri0!ie neas(!ltarii prim!l!i om (a!'a intrairii si raspindirii pa(at!l!i in l!me, dar
n! ne da ni(i o e-pli(atie (! pri#ire la nat!ra pa(at!l!i ori"inar, la modalitatea transmiterii l!i si la
le"at!ra dintre pa(at!l l!i Adam si pa(atele personale sa#irsite d!pa a(eea de (eilalti oameni. In
Sfintele 2#an"*elii, n! se afla m!lte pre(i'ari in a(easta pri#inta, dar fapt!l este e-pli(a0il, deoare(e
ele (onsemnea'a doar o parte din (!#intele si faptele %int!itor!l!i, iar in#atat!ra 4!i are (ara(ter
"eneral si !rmareste in prim!l rind !n s(op pra(ti(
1A
.
Pri#it in "eneral, pa(at!l are, d!pa in#atat!ra %int!itor!l!i, !n (ara(ter o0ie(ti#1 ori(e in(al(are a
4e"ii di#ine. &ar pa(at!l poate (onsta si dintr)o (arenta1 nesa#irsirea faptelor por!n(ite de 4e"ea
di#ina, pe prim!l plan sit!ind!)se a/!torarea (elor aflati in s!ferinta si i!0irea frateas(a fata de
semenii nostri (%atei CCIII, .6; CC3, 71)75; 4!(a CIII, 6)D; C3I, D)1.; 1D).5; Ioan CII, 67)65
et(.. pa(at!l, asa (!m arata si !na dintre den!mirile l!i ( are si !n aspe(t /!ridi(, (a(i
este o in(al(are a 4e"ii di#ine si e(*i#alea'a (! (ontra(tarea !nei datorii fata de A!tor!l ei (%atei
3I, 1.; C3II, .6)65. 2l intinea'a s!felt!l a(el!ia (are)l sa#irseste (%atei CCIII, .6).?.
&omn!l $ristos, (!nos(ind strinsa le"at!ra dintre pa(at si s!ferinta, a iertata mai intii pa(atele
a(elora pe (are i)a #inde(at de diferite 0oli (%ar(! II, 5; %atei IC, 6)@; 4!(a 3, .A, iar sla0ano"!l!i
de la s(aldatoarea 3ite'da, d!pa (e i)a redat sanatatea, i)a por!n(it (a pe #iitor sa n! mai "reseas(a,
da(a #oieste 99sa n!)i fie si mai ra!:: (Ioan 3, 17. Binestiind, de asemenea, (a n! e-ista nimeni (are sa
n! "reseas(a, %int!itor!l ne)a po#at!it (a, in r!"a(i!nea (atre Parintele (eres(, sa)i (erem sa ne
ierte 99datoriile:: ( 1 %atei 3I, 1. sa! 99pa(atele:: ( 1 4!(a CI, 7,
de a(easta iertare a#ind ne#oie (! a(eeasi !r"enta N (!m remar(a Sfint!l Ciprian
11
si +er. A!"!stin
1.
(a si de piinea 'ilni(a ne(esara intretinerii #ietii tr!pesti.
Pentr! intele"erea raport!l!i dintre pa(at!l stramoses( si !ni#ersalitatea !rmarilor l!i, pe de o parte
si roadele /ertfei l!i $ristos pentr! mint!irea t!t!ror oamenilor, pe de alta parte, Sfint!l Apostol
Pa#el fa(e o paralela antiteti(a intre neas(!ltarea l!i Adam si as(!ltarea l!i $ristos, intre osinda si
moartea #enite in l!me prin "reseala !n!ia (Adam si *ar!l idreptarii spre #iata #esni(a (! im0els!"are
as!pra t!t!ror (redin(iosilor 99prin (el !n!l Iis!s $ristos::. Apostol!l afirma (a 99asa (!m printr)!n
om a intrat in l!me pa(at!l si prin pa(at moartea, asa moartea a tre(!t la toti oamenii::, (a(i 99prin
as(!ltarea !n!i sin"!r om, Iis!s $ristos, se fa( drepti (ei m!lti::, iar (ei 99(are primes( prisosinta
*ar!l!i si a dar!l!i indreptarii impartases( in #iata prin !n!l Iis!s $ristos:: (Rom. 3, 15, 1@).1.
&!pa (!m pre(i'ea'a Sfint!l Apostol Pa#el, moartea a intrat in l!me prin neas(!ltarea prim!l!i om 99a
imparatit de la Adam pina la %oisi, si peste (ei (are n)a! pa(at!it d!pa asemanarea "reselii l!i Adam::
(Rom. 3, 17. 2-pli(atia a(estei sit!atii n! tre0!ie (a!tata in #ina si responsa0ilitatea indi#id!ala a
t!t!rora, deoare(e moartea se(era fara (r!tare si #ietile a(elor (are, de(edind in fra"eda #irsta, n)
a! ap!(at sa sa#irseas(a pa(ate personale. Uni#ersalitatea mortii este (onse(inta solidaritatii
nat!rale (are ne !neste (! protoparintele nostr! Adam. &ar (!m tre0!ie inteleasa a(easta
solidaritateF
Rasp!ns!l la a(easta intre0are depinde de inteles!l atri0!it !ltimelor (!#inte din Rom. 3, 1.1
. Opinia (a pron!mele relati# s)ar referi la s!0stanti#!l din prima
parte a fra'ei este "re! de s!stin!t, deoare(e moartea este pedeapsa, n! (a!'a sa! instr!ment al
pa(at!l!i. Unii Parinti 0iseri(esti latini l)a! raportat la s!0stanti#!l de la in(ep!t!l fra'ei
Page 274 of 449
si N l!ind (a analo"ie fapt!l (a, la 2#r. 3II, 1A, a(elasi Apostol afirma (a 4e#i a dat 'e(i!iala l!i
%el(*isede( pe (ind se afla in(a in (oapsa l!i A#raam N afirma (a in toti a! fost in(l!si in a(t!l de
neas(!ltare sa#irsit de prtoparintele 0i0li(
16
. In (adr!l !nei asemenea interpretari, se poate intele"e
fie (a Adam, in (alitatea sa de protoparinte, a transmis t!t!ror !rmasilor sai o mostenire de moarte
17
,
fie (a pa(atele era! (!prinse dinainte in neas(!ltarea sa, (a si (!m el ar fi l!(rat in n!mele nostr! al
t!t!ror
15
.
&ar, (ind afirma !ni#ersalitatea !rmarilor pa(at!l!i stramoses(, Sfint!l Apostol Pa#el n! se preo(!pa
de modalitatea transmiterii l!i, (i are in #edere starea "enerala de pa(atosenie in (are, (a
mostenitori dire(ti ai l!i Adam (el (a'!t, se afla toti !rmasii sai si pe (are fie(are a/!ns la #irsta
dis(ernamint!l!i o (onfirma si o intareste prin pa(atele sale personale (Rom. III, 1A).6. Ca(i
pa(atele personale n! tre0!ie pri#ite i'olat, (i (a fa(ind parte inte"ranta din (orte"i!l !rmarilor
pa(at!l!i stramoses( si (a e-presii ale starii de pa(atosenie (reate de (aderea l!i Adam, (a do#e'i ale
relatiei de solidaritate dintre prim!l om si !rmasii sai, a(easta solidaritate fa(ind (a "reseala l!i
Adam sa des(*ida (alea intrairii pa(at!l!i si a mortii in l!me (+a(ere II9 1@; III, 1D
16
.
Ne(esitatea eli0erarii noastre din ro0ia pa(at!l!i. N In plan!l l!i &!mne'e!, sit!atia (reata de
neas(!ltarea prim!l!i om n! era destinata sa se eterni'e'e. Adam, iesit ne#ino#at din mina Crator!l!i,
s)a fa(!t ro0 pa(at!l!i si mortii, iar mostenirea starii (reate prin "reseala l!i si inm!ltirea pa(at!l!i
a! fa(!t din fie(are !rmas al l!i Adam (el (a'!t !n 99ro0 pa(at!l!i si mortii, iar mostenirea starii
(reate prin "reseala l!i si inm!ltirea pa(at!l!i a! fa(!t din fie(are !rmas al l!i Adam (el (a'!t !n
99ro0 al pa(at!l!i:: (Rom. 3I, 6, 16)1@ si 99al stri(a(i!nii:: (II Petr! II, 1D. Iis!s $ristos N intr!(it s)
a nas(!t fara pa(at!l stramoses(, a respins ori(e ispita, a 0ir!it moartea in tr!p!l sa! si s)a inaltat
intr! sla#a N este (! ade#arat 99Adam, (el no!::, adi(a pir"a sa! in(ep!t!l ( !nei #iet!iri noi,
li0ere de pa(at, impa(ate (! &!mne'e! si an"a/ate pa (alea (e d!(e la desa#irsire si sla#a #esni(a
(Rom. 3, )15)1?; 3III, 17)1@, .D; I Cor. C3, .A).6; Eal. I, 15 et(..
&ar da(a eli0erarea din stapinirea pa(at!l!i a#ea sa fie o0tin!ta n!mai prin $ristos, pentr! (e s)a mai
dat 4e"ea #e(*e si (! (e s(op s)a! mai instit!it preotia le#iti(a si (eremonial!l sa(rifi(ial in(redintat
a(esteiaF 4e"ea mo'ai(a, in(l!si# sa(erdoti!l si (!lt!l ase'ate de ea, n! s)a dat pentr! a desfiinta sa!
inlo(!i fa"ad!inta mesiani(a adresata de &!mne'e! l!i A#raam, (i (! s(op!l de 99a le in(*ide pe toate
s!0 pa(atJ in #ederea (redintei (are a#ea sa #ina:: (Eal. III, 15).6, adi(a pentr! a redestepta si
tine mere! trea'a, in (!"et!l popor!l!i ales, teama de pa(at si a n! lasa sa se stin"a la (ei (redin(iosi
dorinta si speranta #enirii I'0a#itor!l!i fa"ad!it. 4e"ea #e(*e a fost 99o (ala!'a spre $ristos:: (Eal.
III, .5 si rol!l ei a in(etat (ind a #enit $ristos (Eal. III, .7; o data (! /ertfa de pe Eol"ota, a
in(etat si rol!l preotiei le#iti(e si al /ertfei ad!se prin mi/lo(irea ei (2#r. 3II, 11 sG; IC, 1 N C, 1?.
Sfint!l Apostol Pa#el afirma (a, fata de fa"ad!inta de mint!ire prin $ristos adresata l!i A#raam,
4e"ea mo'ai(a 99s)a ada!"at in !rma N d!pa patr! s!te trei'e(i de ani ), pentr! (al(arile de por!n(i::
(Eal. III, 1@)1D si 99(a sa se inm!lteas(a pa(at!l:: (Rom. 3, .A. Intr)ade#ar, 4e"ea mo'ai(a a oferit
(!noasterea pa(at!l!i si a p!s s!0 0lestem pe (ei (e)l sa#irses(, dar n! le)a oferit ni(i !n a/!tor
pentr! e#itarea sa! in#in"erea l!i. &atorita fapt!l!i (a ma/oritatea por!n(ilor ei pri#es( o0li"atii
(eremoniale, (a (ele (! (ontin!t moral sint e-primate in forma ne"ati#a si (a, pra(ti(, nimeni n! se
poate feri in mod a0sol!t de (al(area #re!neia dintre ele, ea n)a fa(!t de(it sa a((ent!e'e si mai m!lt
#ina si rasp!nderea noastra inaintea l!i &!mne'e! (Rom. III, 1D).A; I3, 15; 3, 16. In (*ip parado-al,
pa(at!l si)a "asit lo(, fa(ind (a 99por!n(a data om!l!i spre #iata sa)I fie spre moarte (Rom. 3II, @)
1A.
Ca!'a pentr! (are 4e"ea #e(*e n)a ad!s iertare si 0ine(!#intare (i #ina si minie (Rom. I3, 15 n! se
afla in ea insasi, (a(i a(easta fiind data de &!mne'e!, este sfinta, dreapta, 0!na si d!*o#ni(eas(a::
Page 275 of 449
(Rom. 3II, 1., 17. Ca!'a se afla in (ontradi(tie interioara a !rmas!l!i l!i Adam (el (a'!t1 99Stim (a
4e"ea este d!*o#ni(eas(a; dar e! sint tr!pes(, s!p!s pa(at!l!iJ +iind(a sti! (a n! lo(!ieste in mine,
adi(a in tr!p!l me!, (e este 0!nJ Ca(i d!pa om!l (el la!ntri( ma 0!(!r de le"ea l!i &!mne'e!; dar #ad
in mad!larele mele o alta le"e, l!ptind!)se impotri#a le"ii mintii mele si dind!)ma ro0 pa(at!l!i:: (Rom.
3II, 17).6.
A(easta este din p!n(t de #edere reli"ios, (onditia noastra. &e a(eea, #or0ind in n!mele intre"ii
posteritati a l!i Adam (el (a'!t, Sfint!l Apostol Pa#el e-(lama1 99Om nenoro(it (e sintM Cine ma #a
i'0a#i de tr!p!l mortii a(esteiaF:: (Rom. 3II, .7. Iar (eea (e dorim noi (redin(iosii, n! este sa fim
eli0erati, (a dintr)o temnita sa! (a de o po#ara, de propri!l nostr! tr!p, (i sa fim i'0a#iti de tirania
(are ne sileste tr!p!l impotri#a 0oii s!flet!l!i, sa sl!/eas(a pa(at!l!i ad!(ator de moarte. Cel lipsit de
*ar!l l!i &!mne'e! disp!ne de posi0ilitati limitate, s!0 raport reli"ios, (a(i p!terile pe (are le)a
primit la (reatie si (are era! s!fi(iente pentr! a)si implini (*emarea, a! fost sla0ite de pa(at!l
ori"inar. S!ferinta l!i pro#ine din de'0inarea prof!nda a fiintei sale, din e-perienta d!reroasa a
nep!tintei de a se (ond!(e (onstant d!pa e-i"entele rati!nii si (onstiintei sale morale ( ,
si ale le"ii l!i &!mne'e! ( .
2li0erarea de (are (el (e (rede are tre0!inta si (are I)a fost fa"ad!ita de &!mne'e! (onsta de(i din
resta!rarea armoniei initiale dintre tr!p!l si s!flet!l sa!, din desfiintarea p!terii pa(at!l!i N
instr!ment al dia#ol!l!i si 990old al mortii:: (I Ioan III, ?; I Cor. C3, 55)56) din a0olirea t!telei
e-er(itate de 4e"ea #e(*e (Eal. III, ..).5; I3, .1)61 si din read!(erea om!l!i din sfera *ar!l!i
di#in, adi(a la li0ertatea #estita de Prooro(ii 3e(*i!l!i Testament si ad!sa (redin(iosilor de Iis!s
$ristos.
2li0erarea in $ristos. Pa(at!l fa(e din #i(timele sale pri'onieri (Rom. 3II, .6; II Tim. III; +apte
3III, .6. Odata (a'!t in stapinirea l!i, (redin(ios!l n! mai disp!ne, prin el ins!si, de ni(i !n mi/lo( de
eli0erare. &ar &!mne'e! n! in"ad!ie 0ir!inta finala a ra!l!i si n! #oieste moartea pa(atosilor (II
Petr! III, D; I Tim. II, 7. Pentr! nemar"inita sa i!0ire si (redin(ios fa"ad!intei sale de dem!lt, 2l
99a trimis in l!me, la plinirea #remii, pe ins!si +i!l Sa! (el nas(!t din femeie, (a sa eli0ere'e pe (ei
ro0iti si sa ras(!mpere pe (ei de s!0 4e"e:: (Eal. I3, 6)5, (a 99sa ispaseas(a pa(atele l!mii:: (Ioan I,
.D; I Ioan III, 5 si s)o s(oata 99din a(est #ea( ra! de a(!m:: (Eal. I, 7, (a 99sa s!rpe pe (el (e are
stapinirea mortii adi(a pe dia#ol!l:: si (a 99sa i'0#eas(a pe a(eia (are, de fri(a mortii, era! s!p!si
ro0iei pentr! toata #iata:: (2#r. II, 17)15.
Intele"erea mint!irii (a eli0erare din ro0ia pa(at!l!i N prein(*ip!ita odinioara de eli0erarea e#reilor
din ro0ia e"ipteana si de sta0ilirea lor in pamint!l fa"ad!intei N f!sese pre"atita, (! #ea(!ri inainte,
de Prooro(ii 3e(*i!l!i Testament. &e a(eea primii (redin(iosi ai No!l!i Testament a! primit
2#an"*elia l!i $ristos (a pe o (*arta d!mne'eias(a a li0ertatii, iar pe Iis!s $ristos (a pe eli0erator!l
lor din stapinirea pa(at!l!i si mortii. Preot!l 8a*aria, (re'ind (a era mesiani(a s)a in(ep!t (! nasterea
Sfint!l!i Ioan Bote'ator!l, preasla#este pe &!mne'e! 99pentr! (a a fa(!t ras(!mpararea (
popor!l!i sa!:: (4!(a I, 6?. Prooro(ita Ana, re(!nos(ind in pr!n(!l Iis!s pe %esia (el asteptat, il
#esteste t!t!ror (elor (e astepta! i'0a#ire ( in Ier!salim:: (4!(a II, 6?. 4!(a si Cleopa
a! !rmat pe Iis!s pentr! (a a! nada/d!it (a 992l este (el (e #a eli0era ( pe Israil::
(4!(a CCIB, .1.
Sfint!l Apostol Pa#el, #or0ind despre pa(at!l stramoses(, ia in (onsiderare si !rmarile l!i as!pra
intre"ii (reatii, (ind afirma (a 99toata fapt!ra a fost s!p!sa deserta(i!nii:: si tre(!ta 99in ro0ia
stri(a(i!nii:: si (a 99ea s!spina impre!na ((! om!l si impre!na are d!reri pina a(!m::, spre nade/dea
(a 99si ea #a fi eli0erata ( J, sa se 0!(!re de li0ertatea maririi fiilor l!i &!mne'e!::
(Rom. 3III, 1?)... Apostol!l infatisea'a pa(at!l prim!l!i om si po#ara !rmarilor l!i as!pra neam!l!i
Page 276 of 449
nostr!, s!0 (*ip!l !n!i man!s(ris, al !nei polite, al !n!i 'apis al datoriilor (ontra(tate de Adam fata
de &!mne'e! pe seama noastra si afirma (a a(est ins(ris de inro0ire (are despartea pe !rmasii l!i
Adam de Parintele (eres(, a fost 99pironit pe (r!(e::, adi(a a fost desfiintat prin a(t!l /ertfei l!i
$ristos, (are a l!at as!pra sa si a a(*itat, (! pret!l sin"el!i sa!, toata datoria (elor (redin(iosi (Eal.
II, 16)15
1@
.
2fi(ienta /ertfei de pe Eol"ota pentr! i'0a#irea noastra din stapinirea pa(at!l!i este s!0liniata pe
lar" indeose0i in 2pistola (atre 2#rei, !nde Sfint!l Apostol Pa#el, in (adr!l !nei strinse ar"!mentari
teolo"i(e, afirma1 99Iis!s $ristos, #enind Ar*iere! al 0!natatilor (elor #iitoare.. a intrat o sin"!ra
data in Sfinta SfintelorJ (! ins!si sin"ele sa! si a do0indit o #esni(a ras(!mparareJ Pent! a(easta 2l
este mi/lo(itor!l !n!i no! testament, (a prin moartea petre(!ta spre ras(!mpararea (elor de s!0
testament!l dintii, (i (*emati sa ia fa"ad!inta mostenirii #esni(e:: (2#r. IC, 1.)15. Iar in 2pistola
(atre Tit, a(elasi Apostol si(rie1 99%int!itor!l nostr! Iis!s $ristos s)a dat pe sine pentr! noi, (a sa ne
i'0a#eas(a ( de toata faradele"ea si sa)si (!rateas(a l!i popor ales,
ri#nitor de fapte 0!ne:: (II, 16)17. 5ertfa de pe Eol"ota este infatisata (a mi/lo( de ras(!mparare
si de Sfint!l Apostol Petr!, (are s(rie1 99N! (! l!(r!ri stri(a(ioase, (! ar"int sa! a!r, ati fost
ras(!mparati ( din #iata #oastra desarta, pe (are o a#eti de la parinti, (i (! s(!mp!l
sin"e al l!i $ristos, (a al !n!i miel ne#ino#at si nepri*anit:: (I Petr! I, 1?)1D
1?
.
&e fapt, ins!si &omn!l $ristos a pro(lamat (el dintii a(est ade#ar, de(larind, in repetate rind!ri, (a
992l, +i!l Om!l!i, a #enit (a sa)si dea #iata ras(!mparare ( pentr! m!lti:: (%ar(! C, 75;
%atei CC, .?. Totodata, %int!itor!l a do#edit, prin al!n"arile de demoni, (a a #enit in l!me (a sa
in#in"a pe dia#ol, sa)l de'arme'e, sa)I desfiinte'e stapinirea as!pra (redin(iosilor si sa intemeie'e pe
pamint Imparatia l!i &!mne'e! (4!(a CI, .A)... Iar 99(atre i!deii (are (re'!sera in 2l, &omn!l a
sp!s1 &a(a #eti ramine in (!#int!l %e!, sinteti (! ade#arat !(eni(ii %ei si #eti (!noaste ade#ar!l, iar
ade#ar!l #a #a fa(e li0eri:: (Ioan 3III, 61).1; 99Ade#arat, ade#arat 'i(1 Ori(ine sa#irseste pa(at!l
este ro0 pa(at!l!i, iar ro0!l n! ramine in (asa in #e(i; +i!l insa ramine in #e(i. &e(i, da(a +i!l #a #a
eli0era #eti fi (! ade#arat li0eri:: Ioan 3III, 67)66.
&in a(este te-te, la (are se pot ada!"a si altele, re'!lta (a, in No!l Testament, mint!irea este
inteleasa totdea!na (a o eli0erare din ro0ia pa(at!l!i (%atei I, .1; 4!(a I, @@; 3II, 7D)5A; +apte 3,
61; Ia(o0 I3, 1., din 0lestem (Rom. 3, D; I Tes. 3, D, de ori(e impilare si s!ferinta (4!(a I3, 1?;
%atei CIII, 1@, de tirania dia#ol!l!i (%atei 3II, 16; +apte C, 6?; 2#es. I3, .@; 3I, 11; I Tim. III, @;
II Tim. II, .6; I Petr! 3, ?, din stapinirea mortii (4!(a 3I, (; II Cor. 3II, 1A; Ia(o0 3, .A de la
pier'are (%ar(! 3III, 65; %atei CBIII, 11; 4!(a CIC, 1A; I Cor. I, 1?; II Cor. II, 15; II Test. II, 1A
din osinda #esni(a (%ar(! C3I, 16; Ioan III, 1@; CII, 7@; I Cor. III, 15; 3, 5; I Petr! I3, 1?.
%int!irea prin $ristos inseamna in prim!l rind o r!pt!ra totala de tre(!t, o eli0erare deplina din
starea (reata de pa(at, o eman(ipare definiti#a fata de ori(e t!tela si s(la#ie, 99o de'0ra(are:: sa!
99parasire:: ire#o(a0ila a 99om!l!i #e(*i::, (! toate pre/!de(atile si deprinderile l!i (2fes. I3, ..; Col.
III, D. 2a este o i'0a#ire de s!0 99le"ea pa(at!l!i si a mortii:: (Rom. 3III, .. 2a este o 99de'le"are::
(Apo(. I, 5, o 99spalare:: (Br. 3, .6; Tit III, 5 si o 99(!ratire:: (II Petr! I, D; 2#rei IC, 17; I Ioan I,
@ de pa(ate si se do0indeste prin Taina Bote'!l!i (Rom. 3I, 6 G; Eal. II, .@ si a Po(aintei (I Ioan I,
D; II, .; Ia0o0 3, 16. 2a este o 99nastere din no!:: ( si se infapt!ieste 99prin 0aia
nasterii (ele de a do!a si prin innoirea &!*!l!i Sfint:: (Tit III, 5)6, (f. Ioan III, 5 s.!.. 2a este o
99moarte, in"ropare si in#iere:: sa(ramentala (! $ristos in &!*!l Sfint, este o desfiintare a
99'apis!l!i (are era as!pra noastra si (are ne era potri#ni(:: (Col. II, 17 si o 990ir!i!nta as!pra
d!*!rilor ra!tatii:: (Col. II, 15; 4!(a CI, .A)...
Page 277 of 449
&ar mint!irea in $ristos n! se red!(e la a(t!l eli0erarii (redin(iosilor din ro0ia pa(at!l!i, de s!0
t!tela 4e"ii #e(*i si din stapinirea mortii. In (onditiile so(iale din epo(a s(la#a"ista, eli0erarea !n!i
s(la# era deplina si reala n!mai at!n(i (ind a(est!ia I se ofera! si mi/loa(ele de (are a#ea ne#oie
pentr! a p!tea d!(e o #iata mai 0!na in #iitor. &rept a(eea si eli0erarea (redin(iosilor din ro0ia
pa(at!l!i, dia#ol!l!i si mortii #esni(e si read!(erea lor s!0 as(!ltarea de &!mne'e! N (a 99ro0i ai l!i
$ristos:: (Rom. 3I, 16; I Cor. 3II, ..; 2fes. 3I, 6 N n! este o simpla stram!tare dintr)o stapinire in
alta, o transferare /!ridi(a dintr)!n re"im intr)alt!l. 2a este m!lt mai m!lt de(it atit. 2ste o innoire
totala a fiintei (redin(ios!l!i si o infiere a l!i de (atre &!mne'e!. Ca(i *ar!l di#in n! este !n dar
e-terior, !n de(ret /!ridi(, o simpla iertare de pa(ate, (i !n no! prin(ipi! de #iata, !n ferment de
innoire si !n i'#or de ener"ie (are)i a/!ta sa !r(e, treapta (! treapta, s(ara t!t!ror #irt!tilor si (are
fa(e (a no!a lor #iata, in(a imperfe(ta a(!m, sa se in#redni(eas(a de sla#a (ereas(a, d!pa a do!a
#enire a l!i $ristos (Rom. 3III, 11; Eal. 3I, ?; II Cor. I, .1)..; I3, 16)3, 5; 2f. I, 11)17.
&atorita prin(ipi!l!i de #iata sadit in noi de (atre Sfint!l &!*, (restin!l este (apa0il sa implineas(a (!
!s!rinta n! n!mai toate (erintele 4e"ii morale nat!rale, (i si por!n(ile din 4e"ea des(operita de
&!mne'e!. &atorita a(est!i prin(ipi! de #iata, s!p!nerea fata de #oia l!i &!mne'e! n! are (ara(ter!l
!nei ro0ii ) (!m era as(!ltarea (er!ta de 4e"ea #e(*e pentr! !rmasii l!i A#raam ), (i este li0era,
spontana, din im0old!l (!"et!l!i, insotita de 0!(!ria inimii, (a(i i'#oraste din i!0irea prof!nda a
0inel!i, din (onstiinta relatiilor de filiatie (! Parintele (eres(, din indemn!l taini( al &!*!l!i Sfint
(are salasl!ieste in (ei al l!i $ristos1 99Ca(i (iti sint minati de &!*!l l!i &!mne'e! sint fii ai l!i
&!mne'e! sint fii ai l!i &!mne'e!. Pentr! (a n)ati primit iarasi !n d!* al ro0iei, spre temere, (i ati
primit d!*!l infierii, prin (are sti"am1 A##aM ParinteMJ Si da(a sintem fii, sintem si mostenitori adi(a
ai l!i &!mne'e! si impre!na N mostenitori (! $ristos, J (a impre!na (! 2l sa ne preamarim:: (Rom.
3III, 17)1@; #e'i si Ioan C3. 17)15; Eal. I3, 5)6; 3I, 1?; II Tim. 1, @; I Ioan 3, 16)1?. O astfel de
ro0ie N da(a mai poate fi n!mita astfel N este de fapt e-presia s!premei li0ertati spirit!ale, intr!(it
inseamna 0ir!inta deplina as!pra pa(at!l!i si (*e'asia feri(irii si sla#ei (eresti (Rom. 3I, ..).6; 3III,
1?; II Cor. I3, 1@ et(..
Asa (!m arata %int!itor!l in (on#or0irea (! Ni(odim (Ioan III, 6)@ si (!m mart!riseste Sfint!l
Apostol Pa#el in mai toate 2pistolele sale, (restin!l este 99!n om no!:: 'idit pe r!inele 99om!l!i #e(*i::,
este 99o fapt!ra no!a::, in (are *ar!l di#in a reperat toate stri(a(i!nile pri(in!ite de pa(at!l l!i Adam
(I Cor. C3, .., 75; Rom. 3, 1D si in (are lo(!ieste $ristos1 99&e(i, da(a este (ine#a in $ristos, este
fapt!ra no!a, (ele #e(*i a! tre(!t, iata toate s)a! fa(!t noi. Si toate sint de la &!mne'e!, (are ne)a
impa(at (! Sine prin $ristos:: (II Cor. 3, 1@)1?; 99In $ristos Iis!s ni(i taierea impre/!r n! este (e#a,
ni(i netaierea impre/!r, (i fapt!ra (ea no!a:: (Eal. 3I, 15; 99Toti (iti in $ristos ne)am 0ote'at, intr!
moartea l!i ne)am 0ote'at. &e(i ne)am in"ropat (! 2l, in moarte, prin Bote', pentr! (a, pre(!m
$ristos a in#iat din morti, prin sla#a Tatal!i, asa sa !m0lam si noi intr! innoirea #ietii; (a(i da(a am
(res(!t impre!na (! 2l prin asemanarea mortii 4!i, at!n(i #om fi partasi si ai in#ierii 4!iJ:: (Rom. 3I,
6)11.
%int!irea n! este insa o stare do0indita de)a "ata si definiti# in (lipa Bote'!l!i, (i !n pro(es pe (are
Sfinta Treime il ina"!rea'a prin Taina Bote'!l!i (%atei CC3II, 1D si pe (are (restin!l tre0!ie sa)l
s!stina pina la sfirsit!l #ietii sale pamintesti, (ola0orind (! *ar!l di#in prin (redinta, si fapte 0!ne.
Ca(i da(a $ristos a reali'at pentr! noi mint!irea o0ie(ti#a, pe (ea s!0ie(ti#a fie(are (redin(ios este
(*emat a o do0indi. 2li0erarea de pa(at si nasterea din no! ii sint oferite "rat!it, prin l!(rarea
*ar!l!i di#in primit la Bote'. Pentr! do0indirea feri(irii #esni(e, este a0sol!t ne(esar (a (redin(ios!l
sa pastre'e (om!ni!nea (! $ristos (Ioan C3, 1)11,implinind por!n(ile 4!i (Ioan CI3, .A; C3, 7 si
ferind!)se de pa(atele (are I)ar ad!(e pierderea *ar!l!i d!mne'eies( (Eal. 3, 7, Apo(. III, 15)16.
Page 278 of 449
Ni(i #irt!tea ni(i pa(at!l n! sint a0stra(tii, (i fapte, atit!dini, realitati morale si reli"ioase, iar om!l,
(a fiinta in'estrata (! li0ertate, poate !rma sa! 0inele, sa! ra!l. Si d!pa (on#ertire, (redin(iosii pot
(adea, in (!rsa dia#ol!i, prinsi fiind de el, pentr! a)I fa(e #oia:: (II Tim. II, .6; si I Tim. 3I, D)1A.
Insasi li0ertatea do0indita prin Bote', da(a este ra! folosita, poate ser#i 99(a prete-t pentr! a sl!/i
tr!p!l!i:: (Eal. 3, 16. &e a(eea Sfint!l Apostol Petr! pre#ine pe (restini as!pra a(estei prime/dii si
indeose0i as!pra !rmarilor de'astr!oase ale re(aderii in pa(atele dinainte de (on#ertire1 99Traiti (a
oamenii li0eri, dar n! (a si (!m ati a#ea li0ertatea drept a(operamint al ra!tatii:: (I Petr! II, 16 si II
Petr! II, 1D)... 4a drept #or0ind, a0tinerea de la ra!, d!pa por!n(a l!i &!mne'e!, n! inseamna o
limitare sa! o frina imp!sa li0ertatii (restine, (i !n mod s!perior de a e-er(ita, sin"!r!l mod de a
tra"e folose reale de pe !rma ei, in #ederea mint!irii
1D
.
&!pa in#atat!ra Sfintei S(ript!ri, a!tor!l ra!l!i este Satan, (apetenia in"erilor rai. In !rma i'"onirii
l!i si a ostilor sale din (er (4!(a C, 1?; Apo(. CII, @)D, Satan a fost ar!n(at pe pamint si ai(i,
ama"ind pe Adam si re!sind a se fa(e as(!ltat de (ei prinsi in mre/ele pa(at!l!i, si)a aro"at titl!l de
99stapinitor al l!mii::
.A
. Pentr! (restini, respin"erea ispitelor si lepadarea de pa(ate n! sint de(i
simple 0ir!inte ale d!*!l!i as!prea tr!p!l!i, (i 0ir!inte as!pra dia#ol!l!i. &e a(eea Sfint!l Apostol
Pa#el aseamana #irt!tile (restine (! o panoplie, iar #iata (restin!l!i (i o l!pta (ontin!a impotri#a !nor
d!smani ne#a'!ti, dar reali1 99Im0ra(ati)#a (! toata armat!ra l!i &!mne'e!, (a sa p!teti sta impotri#a
!neltirilor dia#ol!l!i. Ca(i l!pta noastra n! este impotri#a tr!p!l!i si sin"el!i, (i... impotri#a
stapinitorilor int!neri(!l!i a(est!i #ea(, impotri#a d!*!rilor ra!tatii raspindite in #a'd!*!ri:: (2fes.
3I, 11)1@; (omp. 4!(a CCII, 61; 2fes. I3, .@; I Tim. III, 6; II Tim, .6; 2#r. II, 17; Ia(o0 I3, @; I
Petr! 3, ?; I Ioan III, ?)1A.
Respin"ind ori(e ispita, al!n"ind demonii, in#iind mortii, a((eptind de 0!na #oie moartea pe (r!(e si
parasind 0ir!itor mormint!l, Iis!s $ristos a in#ins pa(at!l, moartea si pe satan in propri!l lor domeni!.
Prin smerenia, as(!ltarea si /ertfa Sa, 2l a s(os pe in"erii rai din stapinirea lor !'!rpatoare as!pra
noastra (Ioan CII, 61; C3I, 11; 2#r. II, 17 si a dat si !(eni(ilor sai p!terea de a)i in#in"e si a le
por!n(i (4!(a C, 1@).A; %ar(! C3I, 1@. In timp!l (ind se afla (! tr!p!l in mormint!l pe(etl!it de
sinedristi si stra/!it de ostasi si (ind dia#ol!l se (redea, in sfirsit, 0ir!itor as!pra l!i, &omn!l $ristos
s)a (o0orit (! s!flet!l in iad, propo#ad!ind si (elor tin!ti a(olo (I Petr! III, 1D).A si do#edind (a de
a(!m inainte 2l este (el (are disp!ne de 99(*eile mortii si ale iad!l!i:: (Apo(. I, 1?.
&ar #i(toria l!i $ristos as!pra dia#ol!l!i si mortii #a fi deplina si stral!(itoare la in#ierea (ea de
o0ste si la /!de(ata din !rma, (ind iad!l si moarte #or fi silite sa)si eli0ere'e prada si (ind satan si
toti (ei ama"iti de el #or fi ar!n(ati pentr! #esni(ie in (*in!ri #esni(e (Apo(. CC, 1A, 16)15. &e a(eea,
in in(*eierea peri(opei (onsa(rate trimf!l!i l!i $ristos as!pra mortii, la Par!sia sa, Sfint!l Apostol
Pa#el s(rie1 99Cind a(est tr!p stri(a(ios se #a im0ra(a in nestri(a(i!ne si a(est tr!p m!ritor sa #a
im0ra(a in nem!rire, at!n(i #a fi (implinit (!#int!l (e s)a s(ris1 99In"*itit!)s)a moartea in 0ir!inta.
Unde iti este, moarte, 0old!lF Unde iti este, iad!le, 0ir!intaFJ Sa dam de(i m!lt!mire l!i &!mne'e!,
(are ne)a dat 0ir!inta prin &omn!l nostr! Iis!s $ristos:: (I Cor. C3, 57)5@.
Ai(i, pe pamint, (restinii primes(, prin Sfintele Taine, prin Sfintele Taine, doar 99ar#!na &!*!l!i:: (II
Cor. I, ..; #, 5, doar 99ar#!na mostenirii:: (2fes. I, 17. 2i sint mint!iti 99in nade/de:: (Rom. 3III, .7
si 99asteapta in &!* speranta indreptatirii din (redintaJ(are l!(rea'a prin dra"oste:: (Eal. 3, 5)6.
&eplina mostenire adi(a eli0erarea de moartea (are p!ne stapinire totala pe tr!p in (lipa de(es!l!i
fi'i(, pre(!m si sla#a #esni(a o #or primi la a do!a #enire a l!i $ristos, (ind 99mortii #or in#ia
nestri(a(iosi:: si (ei #ii 99se #or im0ra(a in nem!rire::, (a(i d!pa (!m am p!rtat (*ip!l (om!l!i (el!i
pamintes(, #om p!rta si (*ip!l (el!i (eres(:: (I Cor. C3, 7D)56; Apo(. CC, 16)17; CCI, 6)7. A#ind
inainte a(easta "lorioasa perspe(ti#a, ade#arat!l (restin n!)si pierde (!ra/!l in s!ferinte si intimpina
(! seninatate moartea tr!peas(a, deoare(e (rede (! tarie (a 99(*iar da(a om!l nostr! (ei din afara se
Page 279 of 449
stri(a, (el dina!ntr! insa se innoieste din 'i in 'i, iar ne(a'!l nostr! de a(!m, !sor si tre(ator, ne
ad!(e sla#a #esni(a mai pres!s de ori(e mas!ra:: (II Cor. I3, 16)1@. A#ind in inima lor 99ar#!na
&!*!l!i:: (II Cor. I, .. si (!nos(ind ade#ar!l (a 99!nde este &!*!l &omn!l!i, a(olo este li0ertate::,
!(eni(ii l!i $ristos pri#es( de pe a(!m 99(a in o"linda, (! fata des(operita, sla#a &omn!l!i si se prefa(
in a(elasi (*ip din sla#a in sla#a, (a de la (*ip!l &omn!l!i:: (II Cor. III, 1@)1?. Con(l!'ia lor in #ea(!l
de a(!m este determinata de (on#in"erea prof!nda (a sin"!ra atit!dine (onforma (redintei si
nade/dii (restine este (ea e-primata de Sfint!l Apostol Pa#el prin (!#intele1 99In toate a(estea
sintem mai m!lt de(it 0ir!itori, prin A(ela (are ne)a i!0itJ Ca(i sint in(redintat (a ni(i moartea, ni(i
#iata, ni(i in"erii, ni(i stapinirile, ni(i (ele de a(!m, ni(i (ele #iitoare, ni(i p!terileJ si ni(i o alta
fapt!ra n! #a p!tea sa ne desparta pe noi de dra"ostea l!i &!mne'e! (ea in $ristos Iis!s, &omn!l
nostr! (Rom. 3III, 6?)6D.
4!pta impotri#a pa(at!l!i, indatorire esentiala a (redin(ios!l!i. N &!pa in#atat!ra &omn!l!i nostr!
Iis!s $ristos, (ea dintii "ri/a a (el!i (redin(ios in a(easta #iata tre0!ie sa fie mint!irea s!flet!l!i si
do0indirea feri(irii (eresti1 99Ca(i (e)I foloseste om!l!i sa (isti"e l!mea toata, da(a isi pierde
s!flet!lF Sa! (e ar p!tea sa dea (redin(ios!l, in s(*im0, pentr! s!flet!l sa!F (%ar(! 3III, 66)6@;
99Ci (a!tati mai intii Imparatia l!i &!mne'e! si dreptatea l!i:: (%atei 3I, 66; 994!(rati de(i n! pentr!
min(area (ea pieritoare, (i pentr! min(area (are ramine spre #iata #esni(a:: (Ioan 3I, .@.
In(ep!t!l mint!irii il fa(e *ar!l di#in, prin renasterea 0apti'mala, iar infapt!irea ei, in #ederea
in#redni(irii de feri(irea (ereas(a, depinde de (onl!(rarea noastra (! &!mne'e!, prin (redinta si
fapte 0!ne. Sin"!r!l o0sta(ol in (alea mint!irii este pa(at!l. &e a(eea, intre (ele dintii p!teri
in(redintate Sfintilor Sai Apostoli de (atre %int!itor!l, a fost a(eea de a de'le"a pe oameni de
pa(ate, prin administrarea Bote'!l!i si Po(aintei (%atei C3I, 1D; Ioan CC, .1).6; +apte III, 1D et(..
Tot de a(eea do!a din (ele sapte (ereri ale R!"a(i!nii domnesti a! (a o0ie(ti# iertarea pa(atelor si
ferirea de ispite (%atei 3I, 1.)16.
Om!l (are, pretin'ind!)se (restin se (ompla(e in pa(at, se afla in (ontradi(tie (! sine ins!si,
deoare(e 99pom!l (el 0!n n! poate fa(e roade rele:: (%atei 3II, 16)1D, iar 99(el 0!n este nas(!t din
&!mne'e! n! sa#irseste pa(at, (a(i prin a(easta se #ades( fiii l!i &!mne'e! si fiii dia#ol!l!i:: (I Ioan
III, D)1A. Iar da(a +i!l l!i &!mne'e! a #enit in l!me (a sa ne i'0a#eas(a din ro0ia pa(at!l!i (Ioan I,
.D; I Ioan III, 5 si sa desfiinte'e ori(e p!tere a dia#ol!l!i as!pra l!mii (Ioan CII, 61; I Ioan III, ?,
se intele"e de la sine (a, intemeind Biseri(a, 2l i)a in(redintat, (a misi!ne esentiala, eli0erarea
(redin(iosilor de po#ara apasatoare a pa(at!l!i.
&omn!l $ristos (ind si)a in(ep!t a(ti#itatea p!0li(a si)a definit misi!nea prin (!#intele l!i Isaia (C4I,
171 99&!*!l &omn!l!i peste mine, pentr! (a m)a !ns sa 0ine#estes( sara(ilor; m)a trimis sa #inde( pe
(ei 'dro0iti la inima, sa propo#ad!ies( ro0ilor de'ro0irea si (elor or0i #ederea, sa slo0o'es( pe (ei
apasati si sa #estes( an!l milei &omn!l!i::
.1
(4!(a I3, 1?)1D.
Sfinta S(ript!ra N de la prima la !ltima ei (arte N arata dest!l de (lar (a pa(at!l a a#!t !rmari
ne"ati#e n! n!mai as!pra relatiilor inter!mane. Alat!ri de pa(at!l indi#id!al si (a o *ipertrofie a l!i a
apar!t astfel pa(at!l (ole(ti#.
Pasi#itatea fata de a(este !rmari din (e in (e mai "ra#e ale pa(at!l!i stramoses( ar insemna, din
partea (restinilor, o atit!dine de nepasare fata de mesa/!l l!i Iis!s $ristos, (are ne)a aratat (a toti
oamenii, fiind fii ai a(el!iasi Parinte (eres( si deopotri#a (*emati la mint!ire, sint datori sa se
respe(te, sa se i!0eas(a si sa se a/!te (a fratii.
Pr. Drd. 4i'olae "ad#le!'#,
Page 28) of 449
$S#dii 5eologi'e$, nr. 7-()3(976, pag. 669-682.
NO$% BIB#IO&R'(IC%
H4!(rare de seminar ela0orata si s!stin!ta in (adr!l pre"atirii do(torat!l!i in teolo"ie, s!0
indr!marea P.C. Pr. Conf. Const. Cornites(!, (are a dat si a#i'!l pentr! p!0li(itate.
1. P. Erelot, Bi0lie et T*eolo"ie, Paris, 1D65, p. .D, 167; 99Sens (*retien de lUAn(ien Testament::,
To!rnai, 1D6., p. 115. .. Urmarile pa(at!l!i stramoses( as!pra intre"ii posteritati a l!i Adam a! fost
(ontestate, in epo(a patristi(a, de pela"ieni, (are #edea! in neas(!ltarea l!i Adam o "reseala n!mai a
sa, fara (onse(inte pentr! !rmasi1 Pela"ianism!l a fost Condamnat mai intii de do!a Sinoade lo(ale ale
Biser(ii palestiniene si apoi de Sinod!l III 2(!meni(. In epo(a moderna, ele a! fost ta"ad!ite de
so(inieni si aminieni, (are a! p!s la indoiala insasi e-istenta pa(at!l!i ori"inar si pri#es( moartea n! (a
pe o pedeapsa a pa(at!l!i, (i (a pe !n ra! nat!ral transmis prin nastere; la fel s!stin, in timp!rile mai
noi, R!a,erii si %ennoinitii. Cf. $r. andr!tos, Sim0oli(a, trad. de I!stin %oises(!, 2d. Centr!l!i
%itropolitan al Olteniei, 1D55, p. 161)16..
6. I. %i*ail(es(!, %an!al de Teolo"ie &o"mati(a, B!(!resti 1D6., p.176 s.!.
7. +. %. A0el, Erammaire de Ere( Bi0liG!e, Paris, 1D.@, p. 6A7.
5. $r. Andr!tsos, &o"mati(a Biseri(ii Ortodo-e Rasaritene, trad. de &. Staniloae, Si0i!, 1D6A, p. 15D;
I. %i*al(es(!, op. (it., p. 1.D; St. 4>onnet, art. Pe(*e, in 993o(a0!laire de T*eolo"ie Bi0liG!e::, Paris,
1D@A, (ol. D66; E. Pido!-, art. Pe(*e in 993o(a0!laire Bi0liG!e, Ne!(atel, 1D67, p. ..7.
6. T*. Cremer, ar. Pe(*e, in 99&i(tionnaire 2n(>(lopediG!e de la Bi0le::, II, 3alen(e)s!r)R*one, 1D6.,
p. 65@.
@. &!pa in#atat!ra Biseri(ii Ortodo-e, !rmarile pa(at!l!i stramoses( N re'!ltate din pierderea *ar!l!i
di#in N sint foarte "ra#e, dar n! (atastrofale, (a(i firea noastra, (are a ramas 0!na, n)a fost #i(iata
atit de prof!nd, in(it sa n! mai p!tem sa#irsi ni(i ma(ar 0inele (!nos(!t din le"ea morala nat!rala.
&!pa in#atat!ra Biseri(ii Romano)Catoli(e, pa(at!l stramoses( a (a!'at n!mai pierderea dar!rilor
s!pranat!rale pe (are prim!l om le primise de la &!mne'e!1 99(arentia doni s!peradditi::. Protestantii
se sit!ea'a la pol!l op!s1 pa(at!l stramoses( a int!ne(at (omplet (*ip!l l!i &!mne'e! in om si I)a
pre#ertit atit de "ra# fa(!ltatile intele(t!ale si tr!pesti, in(it om!l (a'!t n! mai poate dori si fapt!i
de(it pa(at!l. (f. I. %i*al(es(!, op. (it., p. 166; $r. Andr!tos, Sim0oli(a p. 156 s.!.
?. Urmarind do(!mentarea te'ei (a pa(at!l stramoses( a distr!s (omplet (*ip!l l!i &!mne'e! din om
si (a om!l nat!ral a de#enit in(apa0il de ori(e 0ine, protestantii da! (ara(ter a0sol!t a(estei
(ate"orii de (itate 0i0li(e, tre(ind (! #ederea n!meroase alte te-te din 3e(*i!l si No!l Testament
(+a(ere CI3, 1?)1D; C3III, . sG; CCII, 16)1D; Io#. I, ?; Iesire I, 1@ sG.; %atei 3, 76)7?; 3II, D; 4!(a
II, .5, 66)6@; Rom. I, 1D).A; II, 17)15 et(. (are arata (a p!terile om!l!i n)a! sla0it atit de m!lt,
in(it sa n! mai #ada ni(i o ra'a a l!minii d!mne'eiesti si sa implineas(a ma(ar (erintele esentiale ale
le"ii morale nat!rale. $r. Andr!tsos, Sim0oli(, p. 156 s.!.
D. 5. Bonsir#en, T*eolo"ie d! No!#ea! Testament, Paris, 1D51, p. @5)?6.
1A. 5. Ri#iere, art. Pe(*e ori"inel, in 99&i(tionnaire PratiG!e des Connaisan(es Reli"!sese::, I3, Paris,
1D.@, (ol. 71.
11. Sf. Ciprian, 4i0ere de Oratione &omini(a, .., P.4. I3, 66A.
1.. +er. A!"!stin, Contra d!as epistolas Pela"ianor!m I3, 1A. P.4., C4I3, 66A.
16. +. Prat, 4a T*eolo"ie de Saint Pa!l, I, Paris, 1D.@, p. .56.
17. +orm!la teolo"i(a 99a pa(at!i in Adam:: se intilneste pentr! prima oara la Sf. Am0ro'ie1 99Omnes
in primo *omine pe((a#im!s:: (Apolo"ia pro &a#ide, II, @1. P.4., CI3, D15 si in (omentar!l la
2pistolele pa!line (Am0rosiaster (e I)a fost atri0!it, dar al (ar!i a!tor n! este (!nos(!t1 99In G!o, id
est in Adam, omnes pe((a#er!nt:: (P.4. 4C3II.... +er. Ieronim, adept al a(eleiasi opinii, a trad!s
a(este patr! (!#inte, in 3!l"ata, astfel1 99in G!o omnes pe((a#er!nt::. Tot asa le intelesese, mai
inainte, Ori"en si la fel #or fi interpretate d!pa a(eea de +er. A!"!stin si de ma/oritatea ap!senilor
din #ea(!rile !rmatoare. Cf. 4)CI: +illion, 4a Sainte Bi0le (ommentee dUapres la 3!l"ate, 3III, Paris,
1D.5, p. 76.
Page 28( of 449
15. Transp!nerea e-presiei prin (!#intele1 99In (el prin (are:: sa!1 99prin a(ela in (are::, desi se
intilneste in foarte m!lte trad!(eri, n! satisfa(e (erintele "ramati(ale ale lim0ii "re(esti ea fiind o
pres(!rtare a (!#intelor si indeplinind rol de (on/!n(tie, (! insemnarea1 pentr! a(eea
(a, deoare(e, intr!(it ((f. +. A0el, op. (it., p. .6@. 2-presia I are rol de (on/!n(tie si in II Cor.
3., 7 ( in inteles!l de 99pentr! (a::, pre(!m si in +ilip. III, 1. si I3, 1A. &e remar(at si fapt!l (a ni(i
(onte-t!l n! poate fi so(otit fa#ora0il raportarii e-presiei I la Adam, (a(i transmiterea
pa(at!l!i stramoses( este indi(ata an!me in #ersete 1?).A din a(eeasi peri(opa ((f. +. Amiot, 4es
idees maitresses de Saint Pa!l, Paris, 1D5D, p. 5D, n. .. A(eeasi opinie este adoptata in 2pitre de
Saint Pa!l a!- Romains. Trad!(tion Oe(!meniG!e de la Bi0le, Paris, 1D6@, p. 57)55. 4. Cera!-, prop!ne
alta trad!(ere1 99din (a!'a a(el!ia prin (are toti a! pa(at!it:: (4e C*rist dans la T*eolo"ie de S. Pa!l,
Paris, 1D66, p. 1@?, dar s!"estia l!i n! re'ol#a ni(i !na din difi(!ltatile pro0lemei. Ada!"am si
(onstatarea (a Parintii si S(riitorii 0iseri(esti de lim0a "rea(a N e-(eptia l!i Teofila(t al O*ridei,
(are in (omentar!l sa! la 2pistola (atre Romani, raportea'a la Adam e-presia I atri0!ie a(estei
e-presii rol de (on!/!n(tie si #ad in Rom. 3, 1., intarirea afirmatiei (a, pina la $ristos, din pri(ina
pa(at!l!i, toti oamenii sint #ino#ati inaintea l!i &!mne'e! si se afla pe drept s!0 stapinirea mortii.
Amintim, in sfirsit, si o0ser#atia do"matism!l!i "re( $r. Andr!tsos (a form!la 99toti oamenii a!
pa(at!i in Adam:: n! se impa(a (! teoria (reationism!l!i s!flet!l!i adoptata de Biseri(a Ortodo-a
(Sim0oli(a, p. 16? si (a 99"ramati(al, forma (a pa(at!i din oare(are (a!'a
n! poate inlo(!i pe (in (ine#a, (!m afirma aproape toti (omentatorii:: (&o"mati(a Biseri(ii
Ortodo-e Rasaritene, p. 1@..
16. +. Prat, op. (it., .5@, 2pitre a!- Romains, Trad. oe( de la Bi0le, p. 55.
1@. $. Ro#enta, 2pistoal (atre Coloseni, B!(!resti, 1D76, p. ?6)?5.
1?. In Sept!a"inta, #er0!l trad!(ere, de re"!la, do!a (!#inte eterni(e aproape sinonime1
99"aal:: ) a ras(!mpara si 99padda*:: ) a eli0era. 3!l"ata l)a trad!s prin 99redimere::. S!0stanti#!l
N folosit mai (! seama in #o(a0!lar!l militar, pentr! noti!nea de ras(!mparare a ostati(ilor si
pri'onierilor de ra'0oi N e-prima (ind drept!l de ras(!mparare (4e#. CC3, 7?)57, (ind
ras(!mpararea insasi (N!m. C3III, 16, (ind eli0erarea propri!)'isa (Ps. CC, D; CCCIC, @. In Col. I,
17 si 2f. I, @, !nde este #or0a de ras(!mpararea din ro0ia pa(at!l!i, Sf. Apostol Pa#el intre0!intea'a
s!0stanti#!l . Noti!nii 99pret de ras(!mparate:: din 3e(*i!l Testament N !nde Ia*#e,
(a mint!itor sa! eli0erator, poarta epitet!l de 99Eoel:: (Is. 4CI, 17; 4IC, .A; Ps. CIC, 15 et(., ii
(oresp!nde in No!l Testament, termen!l , s!0stanti# format din #er0!l , (are
impre!na (! #er0!l , e-prima ideea de eli0erare, sal#are, i'0a#ire. Cf. C. Spi(,, T*eolo"ie
morale d! No!#ea! Testament, I, Paris, 1D65, p. 6.5; N. C*ites(!, Ras(!mpararea in Sf. S(ript!ra si
in s(rierile Sf. Parinti, B!(!resti, 1D6@, p. .)1..
1D. 4. Ro>, 4i0eration)4i0erte, in 993o(a0!laire de T*eolo"ie Bi0liG!e::, (ol. 667. Afirmatia Sf. Pa#el
(a 2#an"*elia ne)a (*emat la li0ertate n! (ontra'i(e fapt!l (a, prin (on#ertire, din ro0i ai dia#ol!l!i
noi de#enim 99ro0i ai l!i $ristos:: este doar aparenta, deoare(e &!mne'e! #oiest n!mai 0inele
oamenilor si)i tratea'a n! (a !n despot, (i (a !n ade#arat si 0!n Parinte. %enit 99sa fie asemenea
(*ip!l!i ( +i!l l!i &!mne'e! (2om. 3III, .D si a#ind (alitatea de !(eni( al l!i $ristos N
(are 99s)a detasat pe sine (*ip de ro0 ( l!ind:: (+il. II, @ ), este fires( (a
(restin!l sa se (onsidere, in semn!l de smerenie si as(!ltare, ro0 al Parintel!i (eres(. 4. Cerfa!-, 4e
C*rist dans la T*eolo"ie de Saint Pa!l, Paris, 1D51 p. .DA.
.A. Satan si)a aro"at titl!l de in (ontrast (! &!mne'e!, (are este .
A(est titl! este in(l!s in (*iar n!mele sa!, (!#int!l e0rai( satana (Q sar *aolam insemnind 99domn al
l!mii::. 2l este n!mit astfel de (atre %int!itor!l (%atei I3, 1A; CII, .6; 4!(a C, 1?; Ioan CII, 61;
CI3, 6A; C3I, 11 n! pentr! (a ar domni (! ade#arat peste l!me, (it intr!(it este a!tor!l ra!l!i si
stapineste peste (ei rai. Cf. $. Ro#enta, 2pistola (atre 2feseni, B!(!resti, 1D.D, p. 177.
.1. 2-presia 99an!l milei &omn!l!i:: ( N al!'ie la anii sa0ati(i si
/!0iliari din (alendar!l e0rai(, destinati de le"islatia mo'ai(a eli0erarii "rat!ite a s(la#ilor, iertarii
datoriilor si restit!irii fara despa"!0ire a 0!n!rilor imo0ile instrainate N e-prima ideea (a 2#an"*elia
Page 282 of 449
ina!"!rea'a in l!me este mesiani(a #estita de Prooro(i, era de li0ertate, e"alitate, dreptate si
fraternitate pentr! toti mem0rii popor!l!i &!mne'e!. A. 3alensin N 5. $!0>, 2#an"ile selon Saint 4!(,
Paris, 1D.@, p. @@.
Page 283 of 449
%III. S"INTELE TAINE
$ALOAREA MORALA A S"INTELOR TAINE
&!pa in#atat!ra ortodo-a, mint!irea n! e o transformare ma"i(a a (restin!l!i prin *ar!l di#in, (i este
re'!ltat!l (onl!(rarii (ontin!e a a(est!ia (! *ar!l, (areia ii !rme'a o transformare, o innoire a intre"ii
l!i fiinte. %int!irea inseamna mai intii eli0erarea sa! slo0o'irea om!l!i din ro0ia pa(at!l!i prin Taina
Sfint!l!i Bote', iar apoi o (ontin!a as(ensi!ne a (restin!l!i pe (alea desa#irsirii, (! a/!tor!l
mi/loa(elor pe (are i le p!ne la dispo'itie Sfinta Biseri(a. &e a(eea Sf. Apostol Pa#el da indemn
filipenilor1 99... l!(rati (! fri(a si (! (!trem!r la mint!irea #oastra:: (+ilip. ., 1..
&e(i (! toate (a prim!l pas pentr! indreptarea om!l!i il fa(e &!mne'e! prin *ar!l Sa!, innoirea
morala a (redin(ios!l!i n! se reali'ea'a in mod ne(esar ni(i in (*ip ma"i( ina!ntr!l l!i, (i n!mai printr)
o a(ti!ne (om!na dintre *ar!l di#in si a(ti#itatea li0era a om!l!i. In a(easta impre!na)l!(rare, din
partea l!i &!mne'e! este a0sol!t ne(esar *ar!l, (are fa(e in(ep!t!l mint!irii, iar din partea
(restin!l!i, (redinta si faptele 0!ne ((f. Rom. 6, .7; 2fes. .,5; +apte 15, 11 s.a., (eea (e re'!lta (lar
din (!#intele Sf. Apostol Pa#el1 99Ca(i sinteti mint!iti din *ar prin (redinta si a(easta n! de la #oi; al
l!i &!mne'e! este dar!l...:: (2fes. ., ?, iar in alt lo(1 99...l!(rati (! fri(a si (! (!trem!r la mint!irea
#oastra:: (+ilipeni ., 1..
$ar!l di#in pierd!t prin pa(at!l stramoses( a fost redo0indit prin /ertfa de pe (r!(e a %int!itor!l!i,
de a(eea Sfintii Parinti sp!n (a el este p!terea sa sa! ener"ia d!mne'eias(a (are i'#oraste din /ertfa
de pe (r!(e a %int!itor!l!i si (are indreptea'a si sfinteste pe (redin(iosi.
&ar a(easta p!tere n! l!(rea'a in mod nemi/lo(it as!pra (elor (e (red, (i este le"ata de an!mite
semne si l!(rari #a'!te, (are sint or"ane p!rtatoare sa! transmitatoare ale *ar!l!i, de(i sint mi/loa(e
de mint!ire si sfintire a (redin(iosilor; a(estea sint1 (!#int!l l!i &!mne'e! si Sfintele Taine. &ar in
timp (e (!#int!l l!i &!mne'e! n! impartaseste *ar!l di#in in mod ne(esar, deoare(e rodirea l!i fie la
renastere, fie la sfintirea (redin(ios!l!i, este in f!n(tie de an!mite (onditii s!0ie(ti#e ale (el!i (e
(rede (a((eptare li0era a (!#int!l!i, (redinta neindoielni(a in el, (ola0orare (! (!#int!l, Sfintele
Taine sint mi/loa(e (are impartases( *ar!l di#in in mod real si ne(esar.
S.intele Taine si im/0rtanta l0r in viata crestina. Sfintele Taine sint l!(rari #a'!te, instit!ite de
%int!itor!l $ristos si in(redintate Sfintei Sale Biseri(i, prin (are se impartaseste (restinilor *ar!l
(el ne#a'!t al &!*!l!i Sfint, s(op!l lor fiind mint!irea si sfintirea (redin(iosilor.
C! toate (a de Sfintele Taine se o(!pa in mod spe(ial &o"mati(a, de ele se o(!pa si %orala, deoare(e
a! o importanta si o #aloare deose0ita in #iata (redin(iosilor. %arele teolo" din #ea(!l CI3, Ni(olae
Ca0asila, in (artea sa 99&espre #iata in $ristos:: arata infl!enta pe (are o a! Sfintele Taine
(indeose0i a Bote'!l!i, %ir!n"erii si 2!*aristiei as!pra #ietii morale a (restin!l!i, transformind!)l si
ridi(ind!)l la o no!a #iata1 #iata in $ristos.
Prin *ar!l pe (are)l re#arsa as!pra (redin(iosilor (are se impartases( (! ele, Sfintele Taine a! o
importanta m!ltipla in #iata a(estora. In prim!l rind, prin fapt!l (a *ar!l di#in innoieste, (reea'a din
no! fiinta (redin(ios!l!i, din ro0 al pa(at!l!i fa(ind!)l o fapt!ra no!a in $ristos, (onferind!)i a(est!ia
forte morale deose0ite, (are il fa( (apa0il de o no!a #iata morala. +ata de om!l aflat in ro0ia
pa(at!l!i, (are re(!noaste1 99Ca(i n! fa( 0inele pe (are)l #rea!, (i ra!l pe (are n!)l #oies( pe a(ela il
Page 284 of 449
sa#irses(:: (Rom. @, 1D, (restin!l reinnoit prin *ar poate sp!ne1 99Toate le port in $ristos (el (e ma
im0!na (! p!terea:: (+ilip 7, 16.
In al doilea rind, da(a (restin!l a de#enit prin *ar o fapt!ra no!a in $ristos (II Cor. 5, 1@; Eal. 6, 15
el do0indeste n! n!mai posi0ilitatea, (i in a(elasi timp si o0li"atia de a d!(e o #iata no!a, p!nind in
a(ti!ne fortele l!i morale reinnoite. In a(est sens, Sf. Apostol Pa#el da indemn "alatenilor1 99&a(a
traim (! &!*!l sa si !m0lam:: (Eal. 5, .5.
In al treilea rind, Sfintele Taine a! o importanta deose0ita pentr! #iata (restinilor deoare(e atit
sa#irsirea (it si primirea lor pretind de la sa#irsitor si primitor implinirea an!mitor (onditii morale,
prin a(easta stim!lind!)se efort!l de ridi(are morala a #ietii (restin!l!i. Ca(i atit inainte, (it si d!pa
sa#irsirea si primirea lor, atit sa#irsitor!l (it si primitor!l tre0!ie sa ai0a o pre"atire
(oresp!n'atoare atit tr!peas(a, (it si s!fleteas(a. Asadar, (*iar si n!mai din a(est moti#, infl!enta
lor psi*olo"i(a #a a#ea !rmari po'iti#e in #iata morala a (redin(iosilor. In a(est sens Sf. Apostol Pa#el
atra"e atentia (orintenilor1 99Sa se (er(ete'e insa om!l pe sine si asa sa manin(e din piine si sa 0ea
din pa*ar. Ca(i (el (e manin(a si 0ea (! ne#redni(ie isi manin(a si isi 0ea osinda:: (I Cir. 11, .?).D.
In (ele (e !rmea'a #om arata importanta si #aloarea morala a fie(arei Taine in parte, d!pa
!rmatoarea impartire1 1. Tainele #ietii spirit!ale sa! ale in(orporarii si (resterii in $ristos si in
Biseri(a; .. Tainele resta0ilirii sanatatii s!fletesti si tr!pesti sa! Tainele resta!ratoare; 6. Taine
spe(iale sa! pentr! misi!ni spe(iale. &in prima (ate"orie fa( parte1 Bote'!l, Sf. %ir si 2!*aristia, din
a do!a, Po(ainta si %asl!l, iar din a treia, Preotia si N!nta.
1. !0te1ul. Bote'!l este Taina prin (are om!l se (!rateste de pa(at!l stramoses(, renas(ind!)se spre
o #iata no!a si de#enind mem0r! al Biseri(ii. Bote'!l fa(e in(ep!t!l #ietii spirit!ale a (restin!l!i, prin
el mladita fiind altoita in 0!t!(!l #itei (are este $ristos. 2l este 0aia nasterii (elei de a do!a, !sa de
intrare in (restinism si in Biseri(a, fiind in a(elasi timp si (onditie ne(esare pentr! primirea (elorlalte
Taine.
Importanta Bote'!l!i pentr! #iata (restina ne)o arata diferitele n!miri (are i se da! in Sf. S(ript!ra
si Sf. Traditie1 apa sfintitoare, renastere, sfintire, 0aia nasterii (elei de a do!a, 0aie mint!itoare,
Taina nasterii de s!s et(. Prin Bote' se fa(e in(ep!t!l mint!irii s!0ie(ti#e a (restin!l!i, deoare(e prin
el (el 0ote'at primeste si *ar!l (elor trei #irt!ti teolo"i(e1 (redinta, nade/dea si dra"ostea, prin (are
(restin!l se ridi(a la #iata s!prafireas(a in $ristos.
In a(elasi timp insa, Bote'!l ne fa(e si mad!lare ale tr!p!l!i taini( al l!i $ristos, (are este Biseri(a,
in(adrind!)ne in marea (om!nitate a popor!l!i l!i &!mne'e!1 99Ca(i d!pa (!m tr!p!l !n!l este si are
mad!lare m!lte si toate mad!larele !n!i tr!p, desi sint m!lte, sint !n tr!p, asa si $ristos. Pentr! (a
intr)!n &!* ne)am 0ote'at noi toti...:: (I Cor. 11, 1.)16.
Se poate de(i sp!ne (a Bote'!l este Taina renasterii noastre spirit!ale, (are din p!n(t de #edere
moral inseamna in(ep!t!l !nei noi #ieti1 #iata in $ristos, noi de#enind fii ai l!i &!mne'e! d!pa *ar, dar
in a(elasi timp si mad!lare ale tr!p!l!i taini( al l!i $ristos, (are este Biseri(a. 2l este (ea dintii Taina
a !nifi(arii sa! a !nitatii (restinilor in $ristos.
Bote'!l este Taina rasti"nirii si in"roparii noastre impre!na (! $ristos. &ar da(a prin Bote' am m!rit
pa(at!l!i, ne re#ine datoria (a d!pa Bote' sa !m0lam 99intr! innoirea #ietii:: (Rom. 6, 7. &e a(eea Sf.
Apostol Pa#el ne da indemn!l t!t!ror (elor 0ote'ati1 99Asa si #oi so(otiti)#a a fi morti pa(at!l!i si #ii
pentr! &!mne'e!, in Iis!s $ristos &omn!l nostr!:: (Rom. 6, 11.
Page 285 of 449
.. S.. Mir. Prin Taina Sfint!l!i %ir (restin!l renas(!t la #iata no!a prin Bote', primeste *ar!l
&!*!l!i Sfint spre a se intari si a (reste in no!a #iata pe (are o in(epe odata (! nasterea sa din no!.
A(easta Taina ad!(e !n pro"res pe (alea formarii si a sa#irsirii fapt!rii (elei noi in $ristos.
Raport!l intre efe(tele a(estei Taine si ale Sfint!l!i Bote' este (el dintre (resterea tr!peas(a si
s!fleteas(a si nastere1 pre(!m (opil!l d!pa nastere are ne#oie de o in"ri/ire deose0ita (a sa (reas(a,
tot astfel no!l 0ote'at, o fapt!ra fira#a, are ne#oie sa fie intarit prin noi dar!ri spre a (reste in no!a
#iata al (arei in(ep!t l)a fa(!t Bote'!l. $ar!l (e se da prin Sf. %ir este al (resterii si de'#oltarii
spirit!ale a (el!i 0ote'at, de a(eea, !nii Sf. Parinti sp!n (a no!l 0ote'at a0ia d!pa primirea Sfint!l!i
%ir e #redni( sa poarte n!mele de (restin. &a(a (el 0ote'at este om mat!r, prin Taina Sfint!l!i %ir
el primeste taria de a mart!risi (redinta pe (are a primit)o si de a de#eni l!ptator pentr! $ristos.
6. S.. Eu2aristie. &a(a prin Taina Sfint!l!i Bote' s)a fa(!t in(ep!t!l #ietii (elei noi a (restin!l!i, iar
prin Sf. %ir a(esta se intareste si (reste in no!a #iata, prin Sf. 2!*aristie el do0indeste noi p!teri
spirit!ale, deoare(e a(!m el n! se mai impartaseste n!mai de *ar!l di#in, (i se !neste (! ins!si i'#or!l
*ar!l!i, (! Is!s $ristos intre". &espre Sf. 2!*aristie, Sf. I"nati! de Antio*ia sp!ne (a ea n! e n!mai
o do(torie a nem!ririi, (i si !na impotri#a mortii si (! atit mai m!lt !n mi/lo( de a ne !ni si #iet!i
impre!na (! $ristos, in(it (el (e a primit Sf. 2!*aristie d!pa Bote' si %ir!n"ere poate sp!ne
impre!na (! Sf. Apostol Pa#el1 99&e a(!m n! mai traies( e!, (i $ristos este (el (e #iet!ieste intr!
mine:: (Eal. ., .A, iar #iata l!i e as(!nsa (! $ristos in &!mne'e! (Col. 6, 6.
Astfel, prin Sf. 2!*aristie se reali'ea'a (ea mai intima le"at!ra intre (restin si %int!itor!l $ristos,
pre(!m Ins!si sp!ne1 99Cel (e manin(a tr!p!l %e! si 0ea sin"ele %e!, a(ela petre(e intr! %ine si 2!
intr! el:: (Ioan 6, 56, ea fiind ar#!na #ietii #esni(e si a nem!ririi ((f. Ioan 6, 5?.
&esi"!r, (el (e poate sp!ne1 99&e a(!m n! mai traies( e!, (i $ristos este (el (e #iet!ieste intr! mine::
(Eal. ., .A do0indeste prin Sf. 2!*aristie forte morale (onsidera0ile, astfel (a pre'enta l!i $ristos
in el se #adeste in toata "indirea, simtirea si #ointa l!i. Cel (e are (on#in"erea (a in Sf. 2!*aristie se
impartaseste (! ins!si i'#or!l *ar!l!i, (! $ristos (el rasti"nit, mort si in#iat, se #a pre"ati in mod (!
tot!l deose0it pentr! a(easta !nire (! $ristos, pre(!m ne in#ata Sf. Apostol Pa#el1 99+ie(are sa se
(er(ete'e pe sine si asa sa manin(e din piine si sa 0ea din pa*ar, (a(i (el (e manin(a si 0ea (!
ne#redni(ie se fa(e #ino#at de tr!p!l si sin"ele l!i $ristos si osinda l!i isi manin(a si 0ea:: (I Cor. 11,
.?).D.
&intre toate Tainele, Sf. 2!*aristie e-er(ita (ea mai prof!nda infl!enta as!pra #ietii morale a
(restin!l!i. Insemnatatea si #aloarea ei pentr! #iata morala s)ar p!tea re'!ma in !rmatoarele1 ea
!mple de *ar si 0ine(!#intare pe (ei (e o primes( (! #redni(ie, fa(e sa petrea(a in ei pe ins!si
%int!itor!l $ristos, ii (!rateste de pa(atele !soare si ii fereste de sa#irsirea pa(atelor de moarte, le
da o dispo'itie si ri#na deose0ita spre implinirea (elor 0!ne, ii intareste in (redinta si in nade/dea
mint!irii, le da 0!(!ria d!*o#ni(eas(a a #iet!irii in $ristos, pre(!m si ar#!na #ietii #esni(e. 2a opreste
aprinderea dorintelor si poftelor pa(atoase din (restin, sla0este taria patimilor si ii da p!tere sa
inainte'e pe (alea desa#irsirii morale si a #irt!tii. In sfirsit, ea !neste pe toti (ei (e o primes( in
a(elasi tr!p taini( al l!i $ristos, (are este Biseri(a, fa(ind!)i mad!larele a(est!ia, pentr! (a toti sa
fie !na (Ioan 1@, .A.
7. P0cainta. Prin Po(ainta (restin!l (are se (aieste de pa(atele sa#irsite si le mart!riseste inaintea
preot!l!i, primeste de la &!mne'e! prin a(easta iertarea pa(atelor mart!risite, fiind rease'at in
starea *ari(a din (are (a'!se datorita a(estora.
Page 286 of 449
Ne(esitatea si importanta a(estei Taine pentr! #iata (restina este mai pres!s de ori(e indoiala,
deoare(e Bote'!l nemaip!tind!)se repeta, e ne(esara o alta Taina prin (are sa i se ierte (restin!l!i
pa(atele sa#irsite d!pa Bote', de(i sa se insanatose'e s!fleteste de a(easta 0oala (are este pa(at!l.
Ne(esitatea a(estei Taine apare (! atit mai e#identa, (! (it prin Taina Bote'!l!i i se iarta (el!i
0ote'at n!mai #ina si pedeapsa pa(at!l!i, dar !rmarile l!i ramin1 in(linarea spre pa(at sa!
(on(!pis(enta. &atorita a(est!i fapt, (restin!l pa(at!ieste si d!pa Bote', fa(ind n! n!mai pa(ate
!soare, (i si pa(ate de moarte, prin (are pierde *ar!l d!mne'eies(. &e ai(i ne(esitatea pentr! (restin
de a se folosi de a(easta Taina ori de (ite ori a sa#irsit pa(ate "rele si de(i a r!pt le"at!ra (!
&!mne'e!, de(a'ind din starea *ari(a, fiind(a n!mai prin Po(ainta el poate resta0ili a(easta le"at!ra,
redo0indind *ar!l di#in pierd!t, a/!n"ind iarasi (apa0il de a sa#irsi fapte 0!ne pentr! propria sa
mint!ire. &e a(eea Po(ainta este Taina insanatosirii s!fletesti a (restin!l!i.
&ar Po(ainta e ne(esara (*iar si pentr! (ei pro"resati in #irt!te, mint!iti pentr! (a nimenea n! poate
fi si"!r da(a n)a sa#irsit #re!n pa(at "re!, iar apoi fiind(a ea ne(esita din partea (el!i (e se po(aieste
parere de ra!, (ainta si dorinta de indreptare, iar prin a(easta se intareste in el dorinta si #ointa de a
n! mai pa(at!i. &e a(eea, Sf. Ciprian sp!ne1 99Sint mai mari prin (redinta si mai 0!ni prin fri(a
pa(atosii (are, nesa#irsind pa(ate "rele, se intor( indata (e "indes( la ea, o mart!rises( (! inima
infrinta si 'dro0ita inaintea preotilor &omn!l!i si (a!ta lea(!l ranelor lor, desi !soare si
neprime/dioase::.
&esi"!r, importanta Po(aintei n! (onsta n!mai in efe(tele ei *ari(e1 iertarea pa(atelor, (i si in fapt!l
(a ea pres!p!ne si pretinde (ainta si (on#ertire din partea (elor (e s)a! *otarit sa #ina in s(a!n!l
mart!risirii. Cel (e re"reta (! ade#arat pa(atele pe (are le)a fa(!t manifestind in(redere in mila si
0!natatea l!i &!mne'e! si arata o *otarire p!terni(a de a se desfa(e de ele, de a n! le mai sa#irsi,
a(ela a fa(!t de/a primii pasi pe (alea po(aintei ade#arate.
Pe de alta parte, din p!n(t de #edere psi*olo"i(, ori(e mart!risire inseamna o !s!rare, (a(i o "re!tate
sa! s!ferinta pe (are o impartasesti alt!ia, prin ins!si a(est fapt se mi(sorea'a. &ar ori(it de
0inefa(atoare ar fi efe(tele psi*olo"i(e ale mart!risirii as!pra s!flet!l!i omenes(, n! tre0!ie sa
!itam (a n!mai de'le"area preot!l!i d!*o#ni( da mart!risirii (ara(ter!l de taina. &e a(eea, (el (e a
fa(!t o mart!risire sin(era in fata preot!l!i, s)a (ait de pa(atele sale si a fa"ad!it (a n! le #a mai
repeta, d!pa (e a primit de'le"area de la d!*o#ni(, se simte !s!rat in s!flet de po#ara a(estora,
eli0erat a(!m din ro0ia lor si (apa0il sa porneas(a de a(!m pe o alta (ale, pe (ea a #irt!tii. Si astfel,
prin Taina Po(aintei se manifesta (! ade#arat peda"o"ia di#ina pentr! intoar(erea fi!l!i rata(it si
primirea a(est!ia (! 0!(!rie de (atre Parintele (eres( (4!(a 15, .5.
5. Maslul. &a(a prin Po(ainta (restin!l se insanatosea'a de 0oala pa(at!l!i, prin %asl! el do0indeste,
in prim!l rind, tamad!ire de 0oalele tr!pesti si s!fletesti, iar apoi primeste iertare de pa(ate. %asl!l
e Taina in (are, prin !n"erea (! !ndelemn sfintit si prin r!"a(i!nile preotilor, (restin!l primeste *ar!l
#inde(arii de 0olile tr!pesti si s!fletesti, pre(!m si iertare de pa(ate. Pra(ti(area o0isn!ita a a(estei
Taine in epo(a apostoli(a ne)o mart!riseste Sf. Apostol Ia(o01 99&e este (ine#a dintre #oi 0olna#, sa
(*eme preotii 0iseri(ii si sa se roa"e pentr! dins!l, !n"ind!)l (! !ntdelemn intr! n!mele &omn!l!i. Si
r!"a(i!nea (redintei #a mint!i pe (el 0olna# si)l #a ridi(a pe el &omn!l, iar de #a fi fa(!t pa(ate, i se
#or ierta l!i:: (Ia(o0 5, 17)15.
&a(a 0olna#!l n! se insanatosea'a totdea!na, &omn!l, prin *ar!l Sa!, ad!(e insa totdea!na iertarea
pa(atelor (el!i 0olna#, min"iiere, !s!rare si intarire in s!portarea 0olii prin a(easta Taina a(esta
primind fortele morale ne(esare spre a n! se sminti in ra0dare si s!ferinta, (i a #edea in in(er(arile la
(are este s!p!s prile/ si mi/lo( de mint!ire. Astfel, Taina Sfint!l!i %asl! ii da 0olna#!l!i p!terea sa
fa(a din s!ferinta si ra0dare o ade#arata s(ara (are d!(e la (er.
Page 287 of 449
&a(a Tainele de (are ne)am o(!pat pina a(!m sint ne(esare t!t!ror (restinilor, !rmatoarele do!a
Taine de (are ne #om o(!pa, Preotia si N!nta, sint Taine spe(iale, destinate n!mai (elor (e fa( parte
din stari deose0ite in (om!nitatea (restinilor.
6. Pre0tia sa! (ir0t0nia . Preotia e taina in (are, prin p!nerea miinilor epis(op!l!i si prin r!"a(i!ne,
*ar!l di#in se po"oara as!pra !n!i (andidat de se- 0ar0ates(, an!me pre"atit, sfintind!)l si ase'ind!)l
in !na din treptele ierar*iei 0iseri(esti (epis(op, preot sa! dia(on, impartasind!)i p!terea de a in#ata
(!#int!l l!i &!mne'e!, de a sa#irsi l!(rarile sfinte si de a (ond!(e (redin(iosii in(redintati l!i pe (alea
mint!irii.
&a(a prin (elelalte Taine se impartaseste (redin(iosilor *ar!l di#in, sa! in 2!*aristie ins!si $ristos,
prin Taina $irotoniei $ristos se lea"a (a s!0ie(t de o an!mita persoana, (onsa(rind)o intr)o treapta
ierar*i(a, pentr! (a prin ea (redin(iosii sa se poata impartasi (! (elelalte Taine, in (alitate de
sa#irsitor al a(estora. %ai m!lt de(it ori(are alta Taina, $irotonia este Taina (oe'i!nii si !nitatii
Biseri(ii, deoare(e prin ea Biseri(a (onditionea'a toate (elelalte Taine pe (are le impartaseste
(redin(iosilor prin ierar*ie. &atorita a(est!i fapt, primitorii $irotoniei a! !n rol (entral n! n!mai in
or"anism!l Biseri(ii, (i si in #iata morala a (redin(iosilor, (are n! poate fi (on(ep!ta fara e-istenta
ierar*iei (! intreita ei sl!/ire, (a(i ierar*ia este mi/lo(itoarea *ar!l!i si propo#ad!itoarea
ade#ar!rilor de (redinta, (a si (ond!(atoarea (redin(iosilor pe (alea mint!irii. A(easta intreita sl!/ire
a ierar*iei sta la temelia #ietii morale a (redin(iosilor.
Asadar, Taina $irotoniei are o importanta (apitala pentr! #iata morala a (redin(iosilor. A(easta
importanta este indoita1 mai intii pentr! (el (e se *irotoneste, iar apoi pentr! (redin(iosii pe (are ii
pastoreste. Pentr! (el (e se *irotoneste importanta ei sta in fapt!l (a el este (onstient de inalta
(*emare si demnitate pe (are i)o (onfera a(easta taina, deose0ind!)l de (eilalti (restini, fa(ind din el
99l!mina l!mii:: si 99sarea pamint!l!i::, (eea (e ii pretinde a(est!ia o tin!ta si (ond!ita morala (! tot!l
deose0ita. Pentr! (redin(iosi, importanta ei sta in a(eea (a ei #ad in (el *irotonit pe 99!ns!l::
&omn!l!i, pe parintele lor d!*o#ni(es(, pe (el de (are tre0!ie sa as(!lte si sa)l !rme'e in (alitate de
99i(onom:: al tainelor l!i &!mne'e! si sl!/itor al l!i Iis!s $ristos (I (or. 7, 1. &e a(eea, pe drept se
sp!ne (a Taina $irotoniei sfinteste pe preot pentr! (a a(esta, prin #estirea (!#int!l!i 2#an"*eliei si
prin sa#irsirea l!(rarilor sfinte, sa sfinteas(a pe (redin(iosi si sa)i (ond!(a la mint!ire.
&e ai(i re'!lta n! n!mai inalta demnitate si (*emare a Preotiei, dar in a(elasi timp si "rea!a sar(ina si
responsa0ilitate (e apasa pe !merii (el!i *irotonit, deoare(e preot!l tre0!ie permanent sa ia aminte
as!pra sa si as!pra t!rmei in(redintate l!i spre pastorire, pre(!m il indeamna Sf. Apostol Pa#el pe
!(eni(!l sa! Timotei1 99Ia seama la tine ins!ti si la in#atat!ra star!ie in a(easta, pentr! (a fa(ind
a(easta, te #ei mint!i pe tine si pe (ei (e te as(!lta:: (I Tim. 7, 16. &e a(easta inalta rasp!ndere a!
fost patr!nsi n!merosi Sfinti Parinti (a1 Sf. Eri"ore Teolo"!l, Sf. Ioan E!ra de A!r, sf. Am0ro'ie de
%ilan, +er. A!"!stin si altii, !nii dintre ei (*i0'!ind m!lt pina s)a! *otarit sa primeas(a a(easta Taina.
@. Nunta (C!n!nia. N!nta este Taina prin (are se sfinteste le"at!ra li0era pentr! intrea"a #iata
dintre !n 0ar0at si o femeie, spre a se a/!tora re(ipro(, a naste si (reste (opii si a se feri de
desfrinare. Insitit!ita de &!mne'e! in rai, (asatoria a fost ridi(ata de %int!itor!l la ran"!l de Taina,
prin ea re#arsind!)se *ar!l di#in as!pra (elor (e se (asatores(, (are de#in amindoi !n tr!p (2fes. 5,
61, a(easta le"at!ra fiind fa(!ta d!pa asemanarea le"at!rii dintre $ristos si Biseri(a. Astfel, prin
Taina n!ntii (ei doi soti primes( !n *ar spe(ial (are ii a/!ta sa poata (on#iet!i impre!na in no!a #iata
in (are a! intrat, (are le imp!ne o serie de datorii noi.
To(mai fiind(a prin a(easta Taina (ei doi soti tre0!ie sa (onstit!ie o !nitate in doi, le"at!ra lor fiind
indisol!0ila, (ei (e #oies( sa se (asatoreas(a tre0!ie sa se "indeas(a foarte serios la importanta
Page 288 of 449
a(t!l!i spre (are se indreapta, de a(eea ei tre0!ie sa ai0a toata "ri/a la ale"erea to#aras!l!i de #iata,
*otarind!)se la a(easta n!mai d!pa (!noasterea (alitatilor spirit!ale si morale ale a(est!ia si d!pa o
mat!ra (*i0'!inta. 3iitorii soti n! tre0!ie sa se ama"eas(a, lasind!)se atrasi !n!l spre (elalalt n!mai
de porniri sen'!ale, ori de interese momentane (are ar p!tea fi satisfa(!te prin (asatorie, (i sa (a!te
!n!l la (elalalt 99fr!m!setea s!fleteas(a (ea netre(atoare:: (are (onsta in ins!siri s!fletesti si
(alitati morale alese, (a(i n!mai pe asemenea temelii o (asni(ie #a fi d!ra0ila.
$ar!l (e se po"oara as!pra (elor (e se (asatores( prin Taina N!ntii intareste si sporeste n!mai
intentiile 0!ne si oneste (are sta! la 0a'a le"at!rii lor. &e a(eea, n!mai (asatoria in (are le"at!ra
dintre $ristos si Biseri(a, prin *ar!l di#in (e se po"oara as!pra (elor (asatoriti re'ista t!t!ror
in(er(arilor, 0a mai m!lt, ea se intareste da(a am0ii soti pases( nedespartiti pe (alea !nitatii si
desa#irsirii morale.
A(elasi *ar di#in (are se re#arsa as!pra lor #a intari n! n!mai le"at!ra si dra"ostea re(ipro(a dintre
(ei doi soti, (i si i!0irea si "ri/a fata de (opiii lor, in (are #or #edea o 0ine(!#intare de la &!mne'e!.
In a(elasi timp insa, ei #or simti o mare rasp!ndere fata de &!mne'e! si fata de so(ietate (! pri#ire
la mod!l in (are ii #or (reste si ed!(a, spre a fi 0!ni (restini si (etateni de#otati Patriei si popor!l!i.
?. Ierurugiile. Alat!ri de Sfintele Taine, Sf. Biseri(a a sta0ilit si orind!it din #rem!ri stra#e(*i) d!pa
e-empl!l %int!itor!l!i ) l!(rari sfintitoare sa! sl!/0e folositoare (restinilor pentr! do0indirea
a/!tor!l!i d!mne'eies( in di#erse momente sa! impre/!rari din #iata a(estora.
Ier!r"iile sint de mai m!lte fel!ri1 e-or(ismele, (are se fa( pentr! slo0o'irea de s!0 p!terea
dia#ol!l!i si intarire in *ar!l di#in; 0ine(!#intarile, fa(!te pentr! a/!tor in ne(a'!ri si in ne#oi si
sfintirile sa! (onsa(rarile, prin (are persoane, lo(!ri sa! l!(r!ri se destinea'a pentr! s(op!ri sfinte,
fiind s(oase din intre0!intarea o0isn!ita.
&esi sint deose0ite de Sf. Taine si n! a! importanta a(estora, deoare(e n! impartases( *ar sfintilor,
tot!si sint l!(rari sfinte (are impartases( a/!tor d!mne'eies( (restinilor (are se foloses( de ele,
fiind astfel !tile pentr! pro"res!l moral al (redin(iosilor. Cara(teristi(a lor prin(ipala este (a efe(t!l
lor as!pra #ietii morale a (redin(iosilor depinde, in prim!l rind, de pre"aritea si starea morala a (elor
(e le primes(, a(estia fiind astfel stim!lati sa paseas(a pe (alea #irt!tii.
Ar1id. Prof. Dr. Ioan 6agrean,
$2orala 're!ina$, man#al penr# !eminariile eologi'e, &#'#re!i, (985, pag. (73-(85.
Page 289 of 449
DESPRE S"INTELE TAINE
Sfintele $aine
!0te1ul este o taina de o mare 0o"atie, asa (!m arata n!mele m!ltiple date in No!l Testament. 2l se
da n! n!mai pentr! iertarea pa(at!l!i stramoses( si n!mai (opiilor (Ioan 6, 6; Rom. 6, 6)5. Bote'!l
este si e-perienta personala a Cin(i'e(imii, deoare(e (el no! 0ote'at intra a(!m in ad!narea #a'!ta a
Biseri(ii, alat!rand!)se (elor (e s)a! sfintit in Ier!salim. &e a(eea, (onditia esentiala a 0ote'!l!i este
mart!risirea pa(atelor si afirmarea personala a Sim0ol!l!i de (redinta1 992! (red...::. 992! (red...::
tre0!ie repetat si la primirea Tainei Impartasaniei, (are e nedespartita de 0ote'.
Pre'enta &!*!l!i Sfant in (restin!l 0ote'at este de o #aloare in(ompara0ila. A(easta este asi"!rarea
ferma (a (el 0ote'at #a fi (! $ristos in #e(i1 99 Cati in $ristos #)ati 0ote'at in $ristos #)ati si
im0ra(at:: (Eal. 6, .@. 99Im0ra(area in $ristos:: este insa o e-perienta (onstienta, a(ti#a. 99N!mai
mortii n! simt (and s!nt im0ra(ati:: (Simeon No!l Teolo", C!#antare morala, I3. Crestin!l 0ote'at n!
este !n (orp inert, !n (ada#r!. &e a(eea simtirea *ar!l!i este !n semn a!tenti( al nasterii din no!
in(ep!ta la Bote'. Crestin!l este !ns, (onsa(rat, (a ostas al l!i $ristos, al (ar!i n!me este ins(ris in
Cartea #ietii.
In pra(ti(a Biseri(ii apostoli(e, pastrata in traditia ortodo-a, Bote'!l, %ir!n"erea si Impartasania
forme'a !n sin"!r si insepara0il 99rit!al de initiere::. &e altfel, 2#an"*elia de la 0ote'1 %atei .?, 16)
.A, introd!sa de Apostol1 Romani 6, 6)11 si de 99Cati in $ristos #)ati 0ote'at::, se (iteste d!pa
!n"erea (! sfant!l %ir a (opil!l!i. &!pa 0ote' si mir!n"ere, (opil!l este ad!s in fata altar!l!i !nde
primeste Sfanta 2!*aristie. C! a(easta, intrarea sa in Biseri(a #a'!ta este (ompleta.
Ungerea cu Mir (instit!ire1 +apte ?, 17)1@ este taina in (are, prin !n"erea (! %ir (sfintit de
patriar*!l Biseri(ii pe or"anele de simt ale tr!p!l!i si prin in#o(area dar!l!i &!*!l!i Sfant1 99Pe(etea
dar!l!i &!*!l!i Sfant. Amin::, (el 0ote'at este (onsfintit in !nirea sa (! $ristos, i se (onfera dar!rile
&!*!l!i Sfant, fiind (onsa(rat pentr! o sl!/ire in Biseri(a #a'!ta. %art!risirea de (redinta ortodo-a
(167. fa(e o analo"ie intre #enirea &!*!l!i Sfant as!pra apostolilor la Cin(i'e(ime, si (onferirea
dar!rilor &!*!l!i (elor 0ote'ati prin Taina mir!n"erii1 99&!pa (!m odinioara &!*!l Sfant S)a po"orat
as!pra Apostolilor in (*ip de fo( si a re#arsat as!pra lor dar!rile Sale, tot asa si a(!m, (and preot!l,
(! sfant!l %ir, !n"e pe (el 0ote'at, se re#arsa as!pra l!i dar!rile Sfant!l!i &!*:: (Intre0area CI3.
Ni(olae Ca0asila ( 3iata l!i $ristos, III, 1)@ "aseste !n element (om!n intre *irotonia preotilor si
!n"erea (elor 0ote'ati, deoare(e am0ele se fa( prin in#o(area &!*!l!i Sfant si prin p!nerea mainilor1
99&!mne'eies(!l *ar...:: 99Pe(etea dar!l!i &!*!l!i Sfant...::.
Taina se da (elor 0ote'ati prin af!ndare intreita in apa, in n!mele Sfintei Taine, d!pa fa"ad!inta
fa(!ta (*iar in 3e(*i!l Testament (Ioil 6, 1; +apte ., 1@. Potri#it prin(ipi!l!i1 fie(are Taina are
efe(t!l ei propri!, mir!n"erea este Taina 99(om!ni(arii &!*!l!i Sfant:: ( 3iata in $ristos III, 1. &a(a
prin 0ote' (restin!l parti(ipa la (r!(ea, moartea si in#ierea l!i $ristos, prin mir!n"ere el parti(ipa la
ener"iile &!*!l!i Sfant, primind pe(etea sfinteniei *ar!l!i. Innoit prin 0aia 0ote'!l!i, (redin(ios!l
de#ine 99(restin:: prin !n"ere (I Ioan ., .A. %ir!l este sim0ol!l re"enerarii, dar si al dar!rilor
&!*!l!i Sfant1 99 Iar Cel (e ne intareste pe noi impre!na (! #oi, in $ristos si ne)a !ns pe noi, este
&!mne'e!, Care ne)a si pe(etl!it pe noi si a dat ar#!na &!*!l!i in inimile noastre:: (II Cor. 1, .1)...
%ir!n"erea este o (onditie de primire in Biseri(a Ortodo-a si la Impartasania a(esteia, pentr! (ei (e
a! primit 0ote'!l in san!l si d!pa rit!al!l altei Biseri(i (restine. Potri#it pra(ti(ii Biseri(ii #e(*i, !nele
(onfesi!ni (restine separa timp!l 0ote'!l!i de timp!l mir!n"erii (sa(rament!l (onfirmarii, pentr!
Page 29) of 449
moti#e (ate*eti(e si peda"o"i(e (la o #arsta (and (opiii s!nt (onstienti si responsa0ili. In a(est (a',
(onfirmarea este fa(!ta de epis(op!l lo(!l!i, (eea (e p!ne in relief foare 0ine inte"rarea (opil!l!i in
Biseri(a lo(ala, repre'entata de epis(op.
4a patr!'e(i de 'ile d!pa 0ote', (opil!l, 0aiat sa! fata, este ad!s de parinti impre!na (! nasii la
0iseri(a pentr! rit!al!l n!mit 99im0iseri(ire::, (are (onsta in introd!(erea (opil!l!i in altar si
in(*inarea l!i in fata sfintei %ese. C! a(easta el sa! ea de#ine, in mod deplin, mad!lar no! al paro*iei
respe(ti#e.
P0cainta) spo#edania sa! mart!risirea pa(atelor (Instit!ire1 Ioan .A, ..).6 este taina iertarii
pa(atelor sa#arsite d!pa 0ote', de !nde si den!mirile ei1 innoirea 0ote'!l!i, impa(area (! 0iseri(a
#a'!ta, fa"ad!inta pentr! a do!a #iata (restina. Intr)ade#ar, (restin!l 0enefi(ia'a n! n!mai de
tainele de initiere spre iertarea pa(at!l!i stramoses(, (i si de posi0ilitatea 99innoirii::0ote'!l!i, de
etape de ridi(are prin po(ainta at!n(i (and (restin!l a (a'!t. &e ai(i, ne(esitatea po(aintei si
spo#edaniei pentr! toti (are a! pa(at!it d!pa 0ote' ( Ioan 1, D. 99 &a(a 'i(em (a n! a#em pa(at, ne
inselam sin"!ri si ade#ar!l n! este in noi:: (I Ioan 1, ?.
Taina are mai m!lte elemente esentiale1
) Re(apit!larea sa! innoirea mart!risirii de (redinta fa(!ta de penitent la 0ote'!l sa!1 99Cred in !n!l
&!mne'e! Tatal... Cred in !na, sfanta, so0orni(a si apostoli(a Biseri(a... Cred si mart!rises !n sfant
0ote'...::.
) Constiinta starii de pa(at, sa! intristarea pentr! pa(at, si *otararea de a p!ne !n in(ep!t no! de a
s(*im0a #iata prin 99 innoirea mintii:: (Rom. 1., ., inspirate de i!0irea fata de &!mne'e!. Crestinii a!
modele de (ainta pentr! pa(ate atat in 3e(*i!l Testament (&aniel 1A, 1A, !nde se #or0este de (aderea
in "en!n(*i pe mainile l!i &!mne'e! si de r!"a(i!nea l!i %anase ) . Croni(i 66, 1.)1?, (at si in No!l
Testament1 smerenia #ames!l!i in raport (! 0o"at!l (4!(a 1?, 17, intoar(erea la (asa parinteas(a a
fi!l!i ple(at1 99 Tata, "resit)am (er!l!i si fata de tine; n! mai s!nt #redni( sa ma n!mes( fi!l ta!::
(4!(a 15, 1?)1D.
) Pomenirea pa(atelor "ra#e si mart!risirea lor, pe n!me, deoare(e (restin!l se afla in (apti#itatea
lor. A(easta se fa(ea, in tre(!t, in mod p!0li(, in mi/lo(!l Biseri(ii, (eea (e arata (a spo#edania este
!n a(t de impa(are (! (om!nitatea. %art!risirea este totdea!na ne(esara, dar mai ales in (a'!l
pa(atelor "ra#e si d!pa o l!n"a separare ne/!stifi(ata de (om!nitatea lit!r"i(a. %art!risirea
indi#id!ala si deplina a pa(atelor "ra#e (Biseri(a n! admite mart!risirea (ole(ti#a si de'le"area
sa(ramentala "enerala de(at in sit!atii e-(eptionale este !rmata de r!"a(i!nea de de'le"are sa! de
iertare a pa(atelor (are este form!lata de preot in n!mele l!i $ristos, sin"!r!l (are are p!terea de a
le"a si de'le"a (%ar(! ., @, 1A; Ioan .A, .1).6, dar si in n!mele (om!ni!nii 99&omn!l si &!mne'e!l
nostr! Iis!s $ristos, (! *ar!l si (! i!0irea Sa de oameni sa)ti ierte tie fi!le (fii(a toate pa(atele
tale::. No!l Testament da !n mare e-empl!1 !n!l din (ondamnatii rasti"niti impre!na (! $ristos a 'is1
99 Pomeneste)ma, &oamne, (and #ei #eni in imparatia Ta::. Iis!s i)a rasp!ns1 99 Ade#arat "raies( tie,
asta'i #ei fi (! %ine in rai:: (4!(a .6, 7.)76.
) Prin de'le"area sa(ramentala se iarta pedeapsa (!#enita pa(atelor mart!risite, pentr! (are e-ista
99 po(ainta de faptele moarte:: (2#r. 6, 1. &e a(eea, (anon!l de po(ainta ( epitimia n! e o
(ompensatie pentr! pa(ate, o satisfa(tie le"ali'ata. Sin"!ra forma de penitenta (!nos(!ta in traditie
este retinerea pentr! !n timp de la C!mine(at!ra. 2-(l!derea de la Impartasanie n! inseamna insa
separare de Biseri(a. Penitent!l primeste anafora ( antidoron in lo(!l 2!*aristiei (Sf. Ioan Postitor!l,
(an. 66. %ai m!lt, (el!i (e se po(aieste i se apli(a totdea!na metoda i(onomiei, a (redit!l!i pastoral,
Page 29( of 449
n! (ea a a(ri#iei, a #erdi(t!l!i aspr! (Sinod!l tr!lan, (an. 1A.. Spo#edania are !n (ara(ter terape!ti(1
99Iata, te)ai fa(!t sanatos; de a(!m sa n! mai pa(at!iesti:: (Ioana 5, 17.
Taina Eu2aristiei (Instit!irea1 4!(a .., 1D)..; I Cor. 11, .6).@, a Impartasaniei (! Sfintele Taine,
sa! a C!mine(at!rii, o(!pa !n lo( (entral in #iata Biseri(ii si se deose0este de (elelalte taine, ier!r"ii
si sl!/0e (!lti(e, prin a(eea (a ai(i n! este #or0a de impartasirea tain(a a *ar!l!i (i de (!mine(area (!
tr!p!l si san"ele l!i $ristos, 99(ar0!nele aprins:: (are arde pa(atele, painea (ereas(a (e se da spre
iertarea pa(atelor, spre (om!ni!nea (! &!*!l Sfant, spre #iata de #e(i1 99%an(are si 0a!t!ra ai dat
oamenilor spre desfatare... iar no!a ne)ai dar!it, prin +i!l Ta!, man(are si 0a!t!ra d!*o#ni(eas(a si
#iata #esni(a:: ( &ida*ia, C, .. Ni(olae Ca0asila des(rie (ara(ter!l !ni( al Impartasaniei astfel1
99+ara indoiala (a $ristos se afla in toate tainele, 2l (are este si !n"erea si 0ote'!l si *rana noastra,
0a este de fata si in (ei (e ia! parte la sa#arsirea Sfintelor Taine impartind!)le din dar!rile Sale, dar
in fie(are din Taine 2l este de fata in alt (*ip. Pe (ei 0ote'ati ii (!rateste de intina(i!nea pa(at!l!i si
intipareste in ei din no! (*ip!l Sa!. In (ei mir!iti fa(e mai l!(ratoare p!terile &!*!l!i, a (aror
(omoara s)a fa(!t tr!p!l Sa! prin !n"ere. Cand d!(e insa pe (redin(ios la Sfanta %asa si)i da sa
manan(e din ins!si Tr!p!l 4!i, %ant!itor!l s(*im0a intr! tot!l la!ntr!l primitor!l!i, impr!m!tand!)i
insasi personalitatea Sa, iar noroi!l (are primeste #redni(ie de imparat n! mai este noroi, (i se
prefa(e in ins!si tr!p!l Imparat!l!i1 (e#a mai feri(it de(at a(easta soarta ni(i n! s)ar p!tea in(*ip!i.
&e a(eea, Sfanta Impartasanie este taina (ea mai mare, pentr! (a mai in(olo de ea n! se mai poate
mer"e, ni(i n! se mai poate ada!"a (e#a. Ca(i, de re"!la, d!pa o treapta #ine a do!a, d!pa a(easta a
treia si apoi tot asa pana la (ea din !rma. &!pa Sfanta Impartasanie insa n! mai este lo( !nde sa
pasesti, de a(eea tre0!ie sa te opresti ai(i si sa te "andesti (!m sa fa(i, (a sa poti pastra pana la
sfarsit (omoara pe (are ai do0andit)o:: ( 3iata in $ristos, I3.
Ad!(erea si sfintirea dar!rilor e!*aristi(e a! !n (ara(ter de /ertfa, fara (a lit!r"*ia e!*aristi(a sa
fie o repetare a /ertfei !ni(e de pe (r!(e a l!i Iis!s $ristos. 2l este 99/ertfa (ea #ie si ne/ertfita::,
Care 99o data pe Sine (a /ertfa Parintel!i Sa! (a /ertfa ad!(and!)se, p!r!rea se /!n"*ie::. Intre (ele
do!a #eniri ale l!i $ristos)&omn!l, (om!nitatea lo(ala ad!(e, prin epis(op!l sa! preot!l ei, a(easta
99/ertfa d!*o#ni(eas(a si fara de san"e:: spre pomenirea pastel!i, mortii si in#ierii l!i $ristos (4!(a
.., 1D si spre #estirea imparatiei l!i &!mne'e!1 99 Ori de (ate ori man(ati din painea a(easta si 0eti
din potir!l a(esta, #estiti moartea &omn!l!i pana #a #eni 2l:: (I Cor. 11, .5.
In le"at!ra (! (ara(ter!l de /ertfa al 4it!r"*iei e!*aristi(e, se mai pot ada!"a !rmatoarele1 Iis!s
$ristos sp!ne (a painea este Tr!p!l Sa!, iar (eea (e este in potir, San"ele Sa! (%atei .6, .6).?.
2!*aristia este astfel sin"!ra Taina in (are dar!rile oferite ) materia ) se prefa( in mod real in (eea
(e ele semnifi(a. 4a 0ote', apa n! de#ine &!* Sfant, desi este p!rtatoare de p!tere sfintitoare a
*ar!l!i. 992!*aristia, 'i(e sfant!l I"natie, este Tr!p!l %ant!itor!l!i nostr! Iis!s $ristos, Tr!p!l (are
a s!ferit pentr! pa(atele noastre si pe (are Tatal, in 0!natatea Sa, 4)a in#iat:: ( Catre Smirneni, 3II,
1. Pentr! a e-prima (ara(ter!l !ni( al 5ertfei l!i $ristos, n!mai o sin"!ra lit!r"*ie se (ele0rea'a
intr)o 'i lit!r"i(a, la a(elasi altar, de (atre a(eeasi paro*ie, intr)!n an!mit lo(.
C!mine(area sa! man(area Tr!p!l!i e!*aristi( n! inseamna (ons!marea fi'i(a a Tr!p!l!i l!i Iis!s.
Tr!p!l se "!sta in mod real, s!0 forma painii si #in!l!i. Apoi, Tr!p!l si San"ele apartin +i!l!i intr!pat,
rasti"nit, in#iat, inaltat si in(oronat (a &omn si n! Tatal!i sa! Sfant!l!i &!*. &esi"!r, dar!rile de#in
99e!*aristie:: (Q m!lt!mire prin l!(rarea (om!na a Sfintei Treimi. Si, deoare(e +i!l este !nit (! Tatal
si (! &!*!l Sfant, (redin(iosii pot sp!ne d!pa impartasire1 99Am primit &!*!l (el (eres(::. In taina
C!mine(at!rii, $ristos se da intre" fie(ar!ia, neimpartind!)Se si nemi(sorand!)Se in (ei (e se fa(
partasi de 2l.
Page 292 of 449
Instit!ita de Ins!si, Iis!s in 5oia Patimilor Sale, in timp!l !ltimei (ine (! apostolii, 2!*aristia este
sa#arsita a(!m d!mini(a, 998i in (are &!mne'e!, s(*im0and int!neri(!l si materia, a (reat l!mea, iar
Iis!s $ristos, %ant!itor!l nostr!, in a(eeasi 'i a in#iat din morti:: (I!stin, Apolo"ia 1, (ap. 4C3II.
In(a de la in(ep!t!l Biseri(ii in Ier!salim, (restinii, parasind (alendar!l (!lti( !rmat de sina"o"a si
Templ!, n)a! mai tin!t 'i de odi*na si /ertfa sam0ata, (i s)a! ad!nat pentr! a (ele0ra 99%!lt!mirea::
(2!*aristia in prima 'i a saptaminii, d!mini(a, (a o retraire saptamanala a Pastel!i.
Potri#it re"!lii apostoli(e transmise de I!stin %artir!l, n! poate parti(ipa la 2!*aristie de(at n!mai
99(el (e (rede (a (ele propo#ad!ite de noi s!nt ade#arate si (are a tre(!t prin 0aia iertarii pa(atelor
si a renasterii, traind mai departe asa (!m ne)a transmis $ristos:: ( Apolo"ia intaia, 4C3I. Biseri(a
Ortodo-a n! a((epta la C!mine(at!ra (restini (are apartin !nei Biseri(i (e n! mart!riseste a(eeasi
in#atat!ra de (redinta, mai ales in pri#inta 2!*aristiei si Preotiei.
Taina Pre0tiei sa! a $irotoniei (Instit!ire1 II Tim. 1, 6; I Tim. 6, 1; Tit. 1, 5 este taina introd!(erii
in s!((esi!nea apostoli(a a sl!/itorilor 0iseri(esti, (onsa(rati a(elor sl!/iri pe (are Apostolii le)a!
re(!nos(!t (a fiind d!pa por!n(a l!i $ristos si fara de (are identitatea si !nitatea Biseri(ii #a'!te n!
pot fi "arantate. $irotonia n! (onfera *arisma si demnitatea Apostolilor, !ni(e si netransmisi0ile. Ca
mem0ri ai "r!p!l!i 99(elor doispre'e(e::, Apostolii ) sim0ol!l popor!l!i l!i &!mne'e! ) a! !n rol !ni(,
netransfera0il, de a(eea, in a(easta po'itie, ei n! a! s!((esori. Primind de la $ristos a!toritatea sa
l!(re'e in n!mele 4!i (4!(a 1A, 16, si sa transmita mai departe (eea (e a! primit, apostolii a! instit!it
sl!/iri (are a! !n (ara(ter si o f!n(tie apostoli(a. A(este sl!/iri a! forme di#erse, dar ele a! fost
introd!se s!0 s!pra#e"*erea Apostolilor si prin p!nerea mainilor lor, rit!al prin (are se da a!toritatea
sl!/itorilor ((f. +apte 16, 6; .A, .?.
In rit!al!l $irotoniei, (ele do!a elemente s!nt insepara0ile1 p!nerea mainilor epis(op!l!i (! r!"a(i!nea
de in#o(are a &!*!l!i Sfant, Care imparte !n *ar spe(ial pentr! o misi!ne spe(ifi(a in Biseri(a si
trimiterea de a sl!/i in n!mele l!i $ristos d!pa #oia Sa. Sl!/itorii 0iseri(esti (epis(opi, preoti si
dia(oni n! l!(rea'a in lo(!l l!i $ristos, (a si (and A(esta ar fi a0sent. 2i n! s!nt propri!)'is #i(ari,
repre'entanti sa! inlo(!itori. 2i a! dar!l de a manifesta #a'!t, de a da "arantie o0ie(ti#a despre
pre'enta (ontin!a si a(ti#a a l!i $ristos (! popor!l Sa!. To(mai de a(eea, n!mai epis(opii si preotii
*irotoniti in (ontin!itate (! Apostolii pot sl!/i (! p!tera &!*!l!i Sfant, spre predi(area 2#an"*eliei,
spre iertarea pa(atelor, spre (ele0rarea tainelor. N!mai ei s!nt trimisi prin a(t!l *irotoniei sa dea !n
semn efi(ient de l!(rarea l!i $ristos in mi/lo(!l popor!l!i.
&e altfel, in a(t!l *irotoniei, pe (are epis(op!l o sa#arseste in #irt!tea s!((esi!nii apostoli(e1 99&ar!l
pe (are l)ai #arsat peste Sfintii Apostoli ai 0ine#oit sa se intinda pana la noi::, $ristos este Cel (e
p!ne mana. 4a *irotonia preot!l!i, epis(op!l se roa"a1 99T! Ins!ti Stapane al t!t!ror, pe a(esta pe
(are ai 0ine#oit sa p!i mainile prin mine, 0ine#oieste sa primeas(a a(est mare *ar al &!*!l!i Sfant...
(a sa ai0a #iata #redni(a de a(easta mare (inste de preot, dar!ita l!i prin pro#identa Ta
atotp!terni(a:: ( $irotonia preot!l!i, Ar*ierati(on, p. ?A.
In ori(e a(t sa(ramental, ar*ier!l 0iseri(es( este sl!/itor!l %arel!i ar*iere! (eres(1 99Ca(i n! prin
p!nerea mainilor mele peste el, (i prin trimiterea ind!rarilor Tale (elor m!lte se da (elor #redni(i ai
Tai *ar!l:: ( $irotonia dia(on!l!i, %olitfelni(, p. @6.
+aptele Apostolilor (Cap. 6; .A, .?; 11, .D)6A; 17, .6; 15, ., 7, .6; .1, ?, (a si epistolele pa!line (I
Tim. 6, 1)16; 5, 1@ atesta e-istenta distin(ta si (omplementara a (elor trei sl!/iri sa(erdotale,
instit!ite prin *irotonie. In se(ol!l !rmator, Sfant!l I"natie al Antio*iei, el ins!si epis(op, #a e-pli(a
pe lar" lo(!l si sim0olism!l epis(op!l!i, preot!l!i si dia(on!l!i ( Catre +ilad., 7; Catre %a"n., 6, 1; 6, 1)
.; Catre Tral., 6, 1. Ca s!((esori ai Apostolilor, epis(opii a! o rasp!ndere si o misi!ne apostoli(a.
Page 293 of 449
2pis(op!l este (ond!(ator!l !nei Biseri(i lo(ale, in (alitate de mem0r! al (ole"i!l!i epis(opal, (ole"i!
(are repre'inta "r!p!l (elor 99&oispre'e(e::. 2pis(op!l repre'inta Biseri(a !ni#ersala si de a(eea are
a!toritate in Biseri(a lo(ala. 2 sin"!r!l (are (onfera taina in (ele trei trepte sa! sl!/iri. Pre'0iterii
(preotii e-er(ita f!n(tiile sa(erdotale in !nitate diplina (! epis(opii. Impre!na formea'a preotimea
sa! (in!l preotes( (are are rasp!ndere de Biseri(a lo(ala. Preot!l primeste de la epis(op rasp!nderea
pastorala pentr! o paro*ie. &ia(onii se afla in ser#i(i!l epis(op!l!i. &esi n)a! preotia ne(esara
sa#arsirii Tainelor, ei a! di#erse f!n(tii in Biseri(a1 predi(area 2#an"*eliei, dia(onie.
Preotia (onferita prin $irotonie se e-er(ita in mai m!lte dire(tii1
) Predi(area 2#an"*eliei (2fes. 6, 6)D sa! 99sl!/irea (!#ant!l!i:: (+apte 6,7, si n! n!mai simpla (itire
si interpretare a Sfintei S(ript!ri (Rom. 1A, 17)15, (are era! o0li"atorii si pentr! sina"o"a (Rom. 15,
7. Predi(area 2#an"*eliei inseamna, pe lan"a #estirea istori(a a l!i Iis!s $ristos si in#atat!ra 4!i ) si
propo#ad!irea intr)o perspe(ti#a es*atolo"i(a (%atei .7, 61. &esi"!r (a sl!/irea ,eri"mati(a si
misionara n! era pri#ile"i!l e-(l!si# al (elor *irotoniti. &ida*ia mentionea'a profeti si didas(ali
itineranti
) Sa#arsirea Sfintelor Taine si in prim!l rand a 2!*aristiei (I Cor. 17, 16)1@; I Tim. ., 1. Pre'0iterii
n! s!nt alt(e#a de(at 99i(onomi ai *ar!l!i:: (I Petr! 7, 1A. Ade#arata 2!*aristie este (ea (ele0rata
de 99epis(op:: sa! de (el (ar!ia epis(op!l I)a in"ad!it ( Catre Smirneni, ?, 1.
) Sl!/irea pastorala (I Cor. ., 1? (are n! inseamna doar a (ond!(e si a ofi(ia, (i mai ales a pastori,
adi(a a apara, a oferi o *rana, a intretine prin /ertfa. Iis!s $ristos Se n!meste pe Sine 99Pastor!l (el
0!n::, intr!(at Isi p!ne #iata pentr! oile Sale (Ioan 1A,11. Prin por!n(a 99Paste oile %ele:: (Ioan .1,
16)1?, Petr! si (eilalti apostoli, (a si !rmasii lor, s!nt (*emati sa a(t!ali'e'e pentr! fie(are
"eneratie, lo( si timp, a(t!l in (are $ristos ins!si pe Sine S)a dat pentr! #iata l!mii.
Nunta (Instit!ire1 2fes. 5, .5, 6. este (ea dintai dintre tainele (restine amintite de No!l
Testament (Ioan ., 1)11; %atei 1D, 7)6. &e fapt, (asatoria (alianta matrimoniala e-ista si in 3e(*i!l
Testament, dar Iis!s ii da o semnifi(atie !ni(a, sa(ra, eterna. N!nta este taina in (are se
0ine(!#intea'a !nirea om!l!i (! femeia, (! tr!p si s!flet, intr)!n mod !ni(. Unii e-e"eti 0i0li(i (red (a
te-t!l1 99 A(olo !nde s!nt doi sa! trei !niti in n!mele %e!:: (%atei 1?, .A se refera la !nirea dintre
0ar0at si femeie.
Rit!al!l de (onsa(rare a (!pl!l!i om)femeie (!prinde1
) 4i0er!l (onsimtamant, sa! le"at!ra nat!rala 0a'ata pe i!0ire, a (elor (e se (asatores(, mem0ri
0ote'ati ai Biseri(ii. A(est (ontra(t matrimonial este indispensa0il n!ntii, dar n! a(easta o fa(e o
instit!tie di#ina.
) Cara(ter!l sa(ramental propri! n!ntii il da 0ine(!#antarea !nirii (mainilor impre!na (! rit!al!l
in(oronarii sa#arsite de preot, in n!mele l!i $ristos si d!pa model!l !nirii l!i $ristos (! Biseri(a,
%ireasa Sa (2fes. 5, .5)6., prin (are se dar!ieste !n *ar spe(ial mirilor. %oment!l prin(ipal al
tainelor este r!"a(i!nea de !nire a sotilor1 99Si a(!m, intinde mana Ta din sfant!l Ta! lo(as si !neste
T! Ins!ti pe ro0!l Ta! (N si roa0a Ta (N, pentr! (a de Tine se insoteste 0ar0at!l (! femeia.
Uneste)i pe ei intr)!n sin"!r tr!p, in(!n!nea'a)I (! dra"oste, dar!ieste)le lor roada pante(el!i, (a sa
do0andeas(a m!ltime de (opii::. C! mainile impre!nate, sotii primes( (!n!niile pe (ap (a semn al
aliantei lor, (! 0ine(!#antarea1 99Se (!n!na ro0!l l!i &!mne'e!...::. Preot!l (ond!(e pe (ei (!n!nati
impre!na (! nasii lor intr)o o(olire, (a la 0ote'.
Page 294 of 449
) Ca ori(e taina, n!nta tre0!ie sa se ofi(ie'e in le"at!ra (! 4it!r"*ia. Prin i(onomie, este permis sa se
fa(a separat de 4it!r"*ie, iar impartasania sa fie inlo(!ita (! paine si #in, 0ine(!#antate.
S(op!l (asatoriei este o !nire (ompleta intre soti, (are sa asi"!re sfintirea re(ipro(a (I Cor. @, 17,
inte"ritatea familiei prin fidelitate (om!na, nasterea pr!n(ilor, ordinea morala a so(ietatii si a
(reatiei. Semn al fidelitatii si aliantei (! $ristos, (asatoria este !ni(a. 2ste o le"at!ra (on/!"ala
indisol!0ila (%atei 1D, D, o mono"amie perpet!a. Iis!s $ristos a inter'is di#ort!l (%atei 5, 16,
deoare(e impin"e la ad!lter, iar apostol!l Pa#el #or0este despre (instea (asatoriei (2#r. 16, 7.
Ad!lter!l este pa(at deoare(e !'!rpa fidelitatea !n!i sot. &e asemenea di#ort!l este in (ontradi(tie
(! indisol!0itatea (asatoriei. Biseri(a n! permite re(asatorirea. Tot!si, ea a admis di#ort!l (a o
(on(esie. Tot prin i(onomie, Biseri(a poate sa a((epte, prin po(ainta si mart!risirea pa(atelor a do!a
si a treia (asatorie, dar ni(iodata a patra. Re(asatorirea are totdea!na !n (ara(ter penitential (d!pa
Sfant!l 3asile (el %are, (anon!l 5, (ei re(asatoriti n! s!nt e-(l!si de la C!mine(at!ra, dar tre0!ie sa
se a0tina, in semn de po(ainta, doi ani. Biseri(a re(omanda #ad!#elor sa ramana ne(asatorite, (a(i
moartea n! r!pe !nirea dintre soti.
Atat (eli0at!l, adi(a retinerea de la relatii se-!ale proprii sotilor, (at si (asatoria s!nt le"itime din
p!n(t de #edere nat!ral si moral. Celi0at!l, (a si (astitatea (on/!"ala, este o re(omandare, n! o
por!n(a (I Cor. @, 5)?. Casatoria n! tre0!ie sa fie red!sa la simpla satisfa(ere a instin(telor se-!ale,
ni(i (a remedi! impotri#a (on(!pis(entei, (are ar fi rea in sine. &e asemenea, (asatoria n)a fost
ni(iodata /!stifi(ata e-(l!si# prin pro(reatie, nastere de pr!n(. Casatoria impli(a nasterea de (opii (I
Tim. ., 15, dar ea este mai m!lt de(at a(easta (I Cor. @, 7)5, adi(a oferirea re(ipro(a a tr!p!l!i1 99
Sa n! #a lipsiti !n!l de alt!l::. Se-!alitatea lipsita de pro(reatie, mai ales in (a' de sterilitate, n! se
(ade sa fie (ondamnata fara a (onsidera moti#ele nat!rale si morale.
Ref!'!l (asatoriei pentr! moti#e de (onfort, l!-, li0ertate, fri(a de rasp!ndere, !ra fata de (opii, n!
intra in dis(iplina (restina. Relatiile se-!ale (a!'ale, (! diferite persoane, *omose-!alitatea, a#ort!l,
mast!r0atia, li0ertatea eroti(a in "eneral, toate a(estea s!nt s!0ie(te deli(are (are n! tre0!ie sa fie
/!de(ate le"alist, fara e-aminarea (onstiintei persoanelor in (a!'a, s!0 indr!mare spirit!ala si
pastorala serioasa.
C!n!nia se administrea'a (elor 0ote'ati in a(eeasi Biseri(a, ortodo-a. Casatoriile mi-te, (!
neortodo(sii, (are se fa( fara presi!ni din partea altei Biseri(i, pot sa fie 0ine(!#antate, (! (onditia
(a sot!l ortodo- sa (ontin!e sa ramana fi! al Biseri(ii sale si sa l!(re'e pentr! !nitatea Biseri(ilor. In
asemenea sit!atii, preot!l tre0!ie sa (ons!lte epis(op!l sa!1 99Tre0!ie (a (ei (e se insoara si (ele (are
se marita sa fa(a !nirea (! apro0area epis(op!l!i, (a sa fie (asatoria lor d!pa &omn!l, si n! d!pa
pofta. Toate sa se fa(a spre (instea l!i &!mne'e!:: (I"natie Teofor!l, Catre Poli(arp, 3, ..
Maslu este taina in (are (el 0olna# fi'i(, prin !n"erea (! !ntdelemn sfintit si in#o(area *ar!l!i
Sfant!l!i &!* de (atre preoti, re(apata sanatatea si inte"ritatea firii sale o data (! tamad!irea
tr!p!l!i si iertarea pa(atelor. O referinta dire(ta despre a(easta Taina se "aseste in 2pistola
Sfant!l!i Ia(o# (5, 17)151 99 2ste (ine#a 0olna# intre #oiF Sa (*eme preotii Biseri(ii si sa se roa"e
pentr! el, !n"and!)l (! !ntdelemn, in n!mele &omn!l!i. Si r!"a(i!nea (redintei #a mant!i pe (el 0olna#
si &omn!l il #a ridi(a, si de #a fi fa(!t pa(ate se #or ierta l!i::. Una din sl!/irile mesiani(e ale l!i
$ristos este (ea ta!mat!r"i(a, asa (!m reiese de altfel din (ele sapte peri(ope e#an"*eli(e (are se
(ites( la Taina masl!l!i (Ioan 5, .5)6@; 1D, 1)1A; %atei 1A, 1, 5)?; @, 17).6; .5, 1)16; 15, .1).?; D, D)
16. Preotii Biseri(ii, prin p!terea &!*!l!i Sfant, (ontin!a in Biseri(a sl!/irea pe (are Ins!si Iis!s a
in(redintat)o apostolilor Sai1 99 Si mer"and, ei ((ei doispre'e(e propo#ad!ia! po(ainta. Si s(otea!
m!lti demoni si !n"ea! (! !ntdelemn pe m!lti 0olna#i si)i #inde(a!:: (onf!ndata (! *arisma
#inde(arilor (I Cor. 1., .?. Tamad!irea tr!p!l!i ) insotita de iertarea pa(atelor ) este !n!l din
Page 295 of 449
semnele anti(ipate ale Imparatiei l!i &!mne'e!1 99 P!terea &omn!l!i se arata in tamad!iri:: (4!(a 5,
1@.
%asl!l (!prinde (ate#a elemente prin(ipale1
Po(ainta, deoare(e iertarea pa(atelor sta la ori"inea tamad!irii 0olii. Pa(at!l si s!ferinta mer"
impre!na, asa (!m s!flet!l si tr!p!l s!nt insepara0ile in firea !mana1 99 Ce este mai !sor; a 'i(e
iertate s!nt pa(atele tale, sa! a 'i(e1 s(oala si !m0laF Iar (a sa stiti (a +i!l Om!l!i are pe pamant
p!terea sa ierte pa(atele, a 'is paraliti(!l!i1 Tie iti 'i(1 S(oala)te, ia pat!l ta! si mer"i la (asa ta::
(4!(a 5, .6).7.
Citirea (elor sapte peri(ope 0i0li(e, din Apostol si 2#an"*elii, (are inseamna (a a(t!l tamad!itor n!
este inter#entie medi(ala sa! o #inde(are mira(!loasa, (i !n a(t de (ompasi!ne a l!i $ristos,
99do(tor!l s!fletelor si tr!p!rilor, Cel (e poarta fara d!rere nep!tintele noastre, (! a Car!i rana toti
ne)am #inde(at. Ca(i pre(!m este sla#a Ta, asa este si mila Ta::, de a(eea 2l a por!n(it sa iertam de
sapte'e(i de ori (ate sapte (elor (are (ad in pa(ate.
Sapte r!"a(i!ni pentr! 0ine(!#antarea !ntdelemn!l!i, insotite de tot atatea !n"eri ale 0olna#!l!i de
(atre preoti (sapte sa! ma(ar doi, spre sanatate si i'0a#ire de toate 0olile; !ntdelemn!l este
sim0ol!l milei d!mne'eiesti (4!(a 1A, 66)67, al 0!(!riei si al sfinteniei1 99Ca(i n)ai 0ine#oit a ne (!rati
prin san"e, (i ai dat in !ntdelemn!l sfintit (*ip!l Cr!(ii::. 99Sapte r!"a(i!ni, !n"eri si preoti:: si (at
mai m!lti (redin(iosi, inseamna plenit!dinea Biseri(ii, (are, into(mai (a !n or"ansim, resimte
s!ferinta, infirmitatea si nep!tinta !n!i mad!lar1 99 &a(a !n mad!lar s!fera, toate mad!larele s!fera
impre!na:: (I Cor. 1., .6.
Taina masl!l!i se da ori(ar!i 0olna# in #ederea #inde(arii in ori(e (a' de s!ferinta, la ori(e #arsta. 2a
n! este o pre"atire pentr! moarte (99e-trema !n(tio:: si ni(i n! se pra(ti(a o sin"!ra data in !ltimele
(lipe ale #ietii (99in arti(!lo mortis::, fara speranta insanatosirii, (!m se pra(ti(a in Biseri(a romano)
(atoli(a. &esi"!r, preotii se roa"a 99sa se fa(a #oia 4!i::, (a(i 99nimeni n! este fara de pa(at pe
pamant::.
Pr. Prof. Ion &ria,
$S#dii eologi'e$ nr. 3-43(997, pag. 22-3).
Page 296 of 449
TAINA !OTEZULUI
&!pa ras(!mpararea om!l!i din "reseala l!i Adam, prin /ertfa de pe (r!(e a &omn!l!i nostr! Iis!s
$ristos, adi(a d!pa mint!irea o0ie(ti#a oferita t!t!ror omenilor, &!mne'e! din marea Sa i!0ire ne
ofera in (ontin!are o serie de mi/loa(e s!fi(iente si depline pentr! (a fie(are om, indi#id!al si li0er,
sa poata sa)si ins!seas(a opera ras(!mparatoare a &omn!l!i $ristos, sa poata de#eni posesor!l
0!n!rilor spirit!ale oferite in mod "rat!it de 2l.
Ca(i n!)i s!fi(ient (a mint!irea sa se fi efe(t!at si oferit pentr! toti oamenii, ea ramine inefi(ienta
da(a n! se ins!seste de fie(are personal si indi#id!al, n! se identifi(a (! ea si n! o traieste.
%i/loa(ele #i'i0ile (are ne introd!( si ne fa( adepti ai imparatiei &omn!l!i $ristos ) Biseri(a ) sint
(ele sapte Sfinte Taine.
&intre ele, prima si (ea mai importanta, pentr! (a este !sa prin (are ne introd!(em si ne in(orporam
in (om!nitatea de i!0ire (are era Biseri(a (restina, e Taina Sfint!l!i Bote'.
C!#int!l #ine din "re(este ) ) (are inseamna s(!f!ndare in apa. &e ai(i den!mirea sa data
de !nii Sfinti Parinti de 990aie::, 99i'#or sfint::, 990aia #ietii #esni(e::. Bote'!l este taina (are prin
s(!f!ndarea in apa de trei ori, in n!mele Sfintei Treimi, se (o0oara in mod ne#a'!t *ar!l &!*!l!i
Sfint as!pra (el!i (ar!ia i se administrea'a taina si i se iarta pa(at!l stramoses( si toate pa(atele
personale, fa(!te pina la a(ea data, se renaste d!*o#ni(este, de#enind mem0r! al Biseri(ii (restine.
Bote'!l (restin a fost instit!it de &omn!l $ristos, d!pa in#ierea Sa din morti, (ind a sp!s Apostolilor
Sai1 99&rept a(eea, mer"ind, in#atati toate neam!rile 0ote'ind!)le in n!mele Tatal!i si al +i!l!i si al
Sfint!l!i &!*:: (%atei CC3III, 1D. &omn!l $ristos n)a sa#irsit ni(i !n 0ote'. Prim!l 0ote' a fost
sa#irsit de Sfintii Apostoli in 'i!a Cin(i'e(imii, d!pa Po"orirea &!*!l!i Sfint, (ind s)a! 0ote'at trei
mii de s!flete (+apte II, 71. Sfintii Apostoli s)a! 0ote'at, fara apa, in mod e-traordinar,
s!pranat!ral prin Po"orirea Sfint!l!i &!* as!pra fie(ar!ia dintre ei, in (*ip de lim0i de fo( (+apte II,
.)7.
Bote'!l (restin a fost prefi"!rat in 3e(*i!l Testament prin (ir(!m(i'i!nea i!dai(a, prin (are
&!mne'e! a intarit si pe(etl!it le"amint!l Sa!, (! A#raam si prin el (! popor!l e#re! (+a(ere C3III,
1A)11, .@; (f. Coloseni II, 11)1.. &e asemenea 0ote'!l a mai fost prefi"!rat in 3e(*i!l Testament
prin tre(erea e#reilor prin %area Rosie si prin (ond!(erea a(elorasi de (atre !n nor in p!stie1 99Si
toti prin %oise s)a! 0ote'at in nor si in mare:: (I Corinteni C, .. A fost prefi"!rat si de stin(a din
(are a (!rs apa in a(elasi p!sti! spre a)i adapa pe e#rei (Iesire C3II, 6. 99Si toti a(eiasi 0a!t!ra
d!*o#ni(eas(a a! 0a!t, pentr! (a 0ea! din piatra d!*o#ni(eas(a (e a#ea sa #ina, iar piatra era
$ristos:: (I Corinteni C, 7. A(eieasi prefi"!rare a 0ote'!l!i era si prin apa din timp!l potop!l!i, (a si
prin (ora0ia l!i Noe, (are a sal#at de apele potop!l!i familia a(est!ia ... 99Indel!n"a ra0dare a l!i
&!mne'e! astepta, in 'ilele l!i Noe si se pre"atea (ora0ia in (are p!tine s!flete, an!me opt, s)a!
mint!it prin apa. Iar a(easta mint!ire prin apa in(*ip!ia 0ote'!l, (are #a mint!ieste asta'i si pe 0oi...::
(I Petr! III, .A).1.
Bote'!l (restin a fost sim0oli'at prin 0ote'!l Sfint!l!i Ioan Bote'ator!l, n!mit si 0ote'!l po(aintei.
A(esta se sa#irsea de Sfint!l Ioan in p!sti!l Iordan!l!i as!pra e#reilor (are se (aia! de pa(atele
fa(!t. 2l se indeplinea prin s(!f!ndare in apa, dar n! era asemanator (! 0ote'!l (restin, (i era o
pre"atire pentr! Taina Bote'!l!i, era inferior l!i. 2l oferea o iertare de pa(ate (%ar(! I, 7, dar o
Page 297 of 449
(!ratire e-terna in #ederea !neia interne; el n! era sa(ramental, n! e-ista odata (! sa#irsirea l!i o
a(ti!ne interna a &!*!l!i Sfint si o renastere d!*o#ni(eas(a. Asemanator 0ote'!l!i Sfint!l!i Ioan era
si 0ote'!l sa#irsit de Apostolii %int!itor!l!i (Ioan I3, 1)..
Ins!si 0ote'!l %int!itor!l!i $ristos primit de la Sfint!l Ioan Bote'ator!l in ri!l Iordan n! este
0ote'at (restin. Tot!si el este in(ep!t!l 0ote'!l!i (a taina, pre"atirea l!i, (a(i prin Bote'!l &omn!l!i
s)a 0ote'at intrea"a !manitate, at!n(i in(orporata in 2l, s)a aratat intrea"a Sfinta Treime, s)a!
sfintit apele, s)a introd!s ener"ia (!rata a *ar!l!i.
Ne(esitatea 0ote'!l!i (a taina se imp!ne din fapt!l (a toti oamenii a! pa(at!it prin Adam. 99Toti
(oamenii s)a! a0at!t impre!na netre0ni(i s)a! fa(!t. N! este (ine sa fa(a 0inele, ni(i ma(ar !n!l n!
este:: (Romani III, 1.. Sa! mai pre(is1 99&e a(eea, pre(!m printr)!n om a intrat pa(at!l in l!me si
prin pa(at moarte, asa moartea a tre(!t la toti oamenii, prin a(esta in (are toti a! pa(at!it:: (Romani
3, 1..
&e(i, pentr! (a &omn!l $ristos ne)a ras(!mparat prin /ertfa Sa de (or!ptia pa(at!l!i tre0!ie (a
fie(are om personal sa se reinte"re'e in opera resta!ratoare a l!i Iis!s prin Taiana Bote'!l!i. &e
altfel si %int!itor!l ii arata ne(esitatea a0sol!ta1 99&e n! se #a naste (ine#a din apa si din &!*, n! #a
p!tea sa intre in imparatia l!i &!mne'e!:: (Ioan III, 5. Sa! in alt lo(1 99Cel (are #a (rede si #a fi
0ote'at se #a mint!i; iar (el (e n! #a (rede #a fi osindit:: (%ar(! C3I, 16.
Bote'!l se efe(t!ea'a prin treita s(!f!ndare in apa sfintita intr! asemanarea mortii si in#ierii
&omn!l!i $ristos. Prin (!f!ndare m!rim sa! omorim pa(at!l din noi, iar prin s(oatere, in#iem la o #iata
no!a. 99A! n! stiti (a toti (ititi in $ristos Iis!s ne)am 0ote'at, intr! moartea l!i ne)am 0ote'atF &e(i,
ne)am in"ropat (! 2l, in moarte, prin 0ote', pentr! (a, pre(!m $ristos a in#iat din morti, prin sla#a
Tatal!i, asa sa !m0lam si noi intr! innoirea #ietii:: (Romani 3I, 6)7.
&e(i, prin 0ote' ne (!ratim de pa(at!l stramoses( si personal (+apte II, 6? si ne nastem
d!*o#ni(este la o #iata no!a, ne renastem, do0indim (alitatea de fii ai l!i &!mne'e!1 99Ca(i toti sinteti
fii ai l!i &!mne'e! prin (redinta in $ristos Iis!s. Ca(i, (iti in $ristos #)ati 0ote'at, in $ristos #)ati
im0ra(at:: (Ealateni III, .6).@ ((f. I Corinteni CII, 16. %ai m!lt, de#enim mostenitori ai #ietii
#esni(e (%ar(! C3I, 16.
Pentr! (a pa(at!l stramoses( a (!prins toata firea omeneas(a, si nimeni n! poate do0indi Imparatia
(er!rilor, #iata #esni(a infe(tat de el, 0ote'!l e ne(esar t!t!ror oamenilor. &in a(este moti#e 0ote'!l
se administrea'a si (opiilor.
&e altfel, 0ote'!l s)a administrat si (opiilor (*iar din epo(a apostoli(a. Astfel se pres!p!ne (a era! si
(opii intre (ele trei mii de s!flete 0ote'ate la Ier!salim la Po"orirea &!*!l!i Sfint, in 'i!a
Cin(i'e(imii (+apte II, 71, (a si in moment!l 0ote'!l!i (elor din (asa 4idiei (+apte C3I, 15 si a (asei
temni(er!l!i din +ilipi (+apte C3I, 66, a (asei l!i Stefana din Corint (I Corinteni I, 16 si a (asei l!i
Crisp!s, mai marele sina"o"ii din Corint (+apte C3III, ?. Ne(esitatea 0ote'!l!i (opiilor se
f!ndamentea'a si pe fapt!l (a &omn!l $ristos a 0ine(!#intat pe (opii ad!si la 2l, sp!nind!)le (elor din
/!r1 994asati (opiii si n!)i opriti sa #ina la %ine, (a !nora (a a(estia este imparatia (er!l!i:: (%atei
CIC, 17; iar alta data a sp!s1 99Ade#arat 'i( #o!a1 &e n! #a #eti intoar(e si n! #eti fi (a pr!n(ii, n!
#eti intra in imparatia (er!rilor:: (%atei C3III, 6. &e(i, da(a &omn!l $ristos a 0ine(!#intat pe (opii
s)a preo(!pat de ei, (! atit mai m!lt Biseri(a n! le poate ne"li/a s!fletele, oferind!)le Taiana
Bote'!l!i si (res(ind!)i intr)o atmosfera (restina, proprie ori(ar!i s!flet omenes(. C! atit mai m!lt
(! (it ei n! sint lipsiti de a(easta pata a pa(at!l!i ori"inar. &e a(eea, 0iseri(a dintr! in(ep!t a
adminsitrat 0ote'!l (opiilor mi(i pre(!m afirma !nii s(riitori si 0iseri(esti (a Poli(arp al Smirnei,
Page 298 of 449
Sfint!l I!stin %artir!l, si Sfint!l Irine!. &e asemenea, 0ote'!l (opiilor mi(i aflator dintr! in(ep!t in
0iseri(a (restina il (onfirma si e-istenta !nor ins(riptii de pe pietrele de mormint din !nele (imitire
(e datea'a din primele se(ole ale (restinism!l!i, !nde se arata epitafe ale (opiilor mi(i de(edati, din
(are reiese (a era! 0ote'ati
1
.
Conditiile indispensa0ile pentr! primirea 0ote'!l!i sint1 li0ertatea, (redinta si po(ainta. Ori(ine #ine
la 0ote' tre0!ie sa fie li0er, sa primeas(a in#atat!ra (restina, sa (reada in ea si sa se (aias(a, sa
re"rete pa(atele fa(!te. Credinta pres!p!ne a((eptarea li0era a !nei in#atat!ri, de(i pres!p!ne de/a
li0ertatea a(el!i (are (rede. Referitor la (redinta %int!itor!l sp!ne1 99Cel (are #a (rede si #a fi
0ote'at se #a mint!i:: (%ar(! C3I, 16, iar Sfint!l Petr! ada!"a pri#itor la po(ainta 1 99Po(aiti)#a si sa
se 0ote'e fie(are dintre #oi in n!mele l!i Iis!s $ristos...:: (+apte II, 6?. &e altfel si Biseri(a (ind
(ere (el!i (e se 0otea'a sa se lepede de Satan si de toate l!(r!rile l!i si sa se !neas(a (! $ristos,
intele"e prin a(easta (a el sa paraseas(a #iata pa(atoasa dinainte, sa se po(aias(a si sa in(eapa o #iata
no!a.
Credinta si po(ainta sint a0sol!t indispensa0ile pentr! primitor!l ad!lt al 0ote'!l!i, in s(*im0 pentr!
0ote'!l (opiilor, "aranti sa! (*e'asi sint nasii lor, (are tre0!ie sa fie 0!ni (restini si (are)si ia!
o0li"atia de (ala!'i pe fini in (redinta (restina. Bote'!l se administrea'a (opiilor pe 0a'a (redintei
nasilor.
A(est a(t se indeplineste in asemanarea (! fapt!l (a &omn!l $ristos a #inde(at m!lte 0oli, a sa#irsit
m!lte min!ni pe 0a'a (redintei parintilor, a r!delor si (elor apropiati !nor 0olna#i. Astfel, &omn!l
$ristos a #inde(at pe sl!"a s!tas!l!i din Caperna!m (%atei 3III, 5)16 pentr! (redinta stapin!l!i ei;
pe fii(a (ananeien(ei, pentr! (redinta mamei sale (%atei C3, ..).?; pe fi!l l!nati( pentr! (redinta
tatal!i sa! (%atei C3II, 17)1?; a in#iat pe fii(a l!i Iair, pentr! (redinta tatal!i sa! (4!(a 3III, 71)
55; a in#iat pe fi!l #ad!#ei din Nain, pentr! (redinta mamei sale (4!(a 3II, 11)15.
%ai m!lt, pe timp!l Apostol!l!i Pa#el, intre (restinii din Corint, era o0i(ei!l de a se 0ote'a !nii in lo(!l
altora (are a! m!rit ne0ote'ati (I Corinteni C3, .D, (eea (e inseamna (a pentr! 0ote' are #aloare
(redinta !n!ia pentr! alt(ine#a. Credinta si mart!risirea nas!l!i este #ala0ila pentr! 0ote'!l
pr!n(ilor.
2#ident, (redinta (are se (erea la in(ep!t pentr! primirea 0ote'!l!i ad!ltilor, (!m a fost pentr!
m!ltimea de trei mii din 'i!a Cin(i'e(imii (+apte II, 71, (elor 0ote'ati de +ilip in Samaria (+apte
3III, 1., famen!l!i re"inei din 2tiopia (+apte 3III, 6@ si temni(er!l!i din +ilipi (C3I, 61, era o
(redinta simpla, o a((eptare (! 0!(!rie a (redintei mesiani(e, d!pa (are !rma o adin(ire si desa#irsire
a ei din partea (reditenilor insisi, (onform sp!selor %int!itor!l!i1 99...Bote'ind!)le in n!mele Tatal!i si
al +i!l!i si al Sfint!l!i &!*, in#atind!)le sa pa'eas(a toate (ite am por!n(it #o!a:: (%atei CC3III, 1D)
.A. In a(easta pri#inta Sfint!l Pa#el sp!nea despre (restinii din #remea sa (a la in(ep!t era! *raniti
(! lapte, (a pr!n(ii (I Corinteni III, .. %ai tir'i! 0iseri(a prin instit!tia (ate*!menat!l!i instr!ia mai
temeini( pe (ei (are #enea! la 0ote'.
Sa#irsitor!l Tainei Bote'!l!i este preot!l *irotonit, iar in (a' de ne#oie, (ind pr!n(!l este in peri(ol
de moarte, poate sa#irsi 0ote'!l si ori(e lai(, (*iar mama pr!n(!l!i, af!ndid pr!n(!l in apa de trei ori
si sp!nind (ore(t form!la1 99Se 0otea'a ro0!l sa! roa0a l!i &!mne'e! (N, in n!mele Tatal!i si al +i!l!i
si al Sfint!l!i &!*. Amin::. N! poate administra 0ote'!l pr!n(!l!i !n ne(restin, (*iar da(a ar sti si
rosti form!la e-a(ta a 0ote'!l!i, (a(i n! poate introd!(e in Biseri(a (ine#a (are n! este mem0r! al
Biseri(ii. Ca(i, ar insemna sa fa(em din 0ote' !n a(t ma"i(. Adi(a, (ine#a (are pron!nta o form!la
e-terna are p!terea sa opere'e si intern, n!mai prin simpla form!la.
Page 299 of 449
&a(a pr!n(!l traieste d!pa 0ote'!l administrat de !n lai(, preot!l (ompletea'a rit!al!l 0ote'!l!i, fara
a mai repeta af!ndarea si (!#intele respe(ti#. Ca(i 0ote'!l n! se repeta. Sfint!l Pa#el sp!ne1 992ste
!n &omn, o (redinta, !n 0ote':: (2feseni I3, 5. Bote'!l n! se repeta, pentr! (a el se sa#irseste
pentr! iertarea pa(at!l!i stramoses( si odata sters a(est pa(at isi atin"e s(op!l si n! mai are ni(i !n
rost sa se repete. %ai m!lt, fiind sa#irsit in asemanarea mortii si in#ierii l!i $ristos, asa pre(!m
a(estea s)a! sa#irsit odata pentr! totdea!na, ni(i e-empl!l 0ote'!l!i n!)si mai are rost.
Bote'!l se sa#irseste prin af!ndarea in apa sfintita. Ca(i, da(a apa 0ote'!l!i ad!(e sfintire (el!i
0ote'at, at!n(i si ea tre0!ie mai intii sa fie sfintita. &e altfel toate o0ie(tele din nat!ra, (are sint
p!se in sl!/0a 0iseri(ii se sfintes( (! a"iasma peste (are se po"oara &!*!l Sfint, apli(ind!)se si in
(a'!l 0ote'!l!i (I Timotei I3, 7)5.
In afara de 0ote'!l o0isn!it (! apa (are se sa#irseste prin intreita af!ndare si in (a' de 0oala a
(opil!l!i prin stropire, mai e-ista si 0ote'!l sin"el!i, adi(a a(ei (are mor pentr! (redinta (restina,
fara a fi primit 0ote'!l, (onform (!#intelor %int!itor!l!i1 99Ori(ine #a mart!risi pentr! %ine inaintea
oamenilor, mart!risi)#oi si 2! pentr! el inaintea Tatal!i %e! Care este in (er!ri:: (%atei C, 6.. Sa!
in alt lo(1 99Cine)si #a pierde #iata pentr! %ine, o #a (isti"a:: (%atei S, 6.. Sa! in alt lo(1 99Cine)si #a
pierde #iata pentr! %ine, o #a (isti"a:: (%atei C3I, .5. Intre a(esti martiri si sfinti, morti fara
0ote'!l (restin, se ins(ri! a(ei pr!n(i omoriti de Irod, (are (a!ta sa)l omoare pe Iis!s. %ai e-ista si
!n 0ote' al dorintei, intre (are se ins(ri! toti a(ei drepti (are se pre"ates( pentr! 0ote' si)l dores(
(! pasi!ne, dar mor inainte de a primi efe(ti# 0ote'!l. A(estia ar fi asemanatori (! femeia pa(atoasa
despre (are %int!itor!l a sp!s1 99Iertate ii sint pa(atele ei (ele m!lte, (a(i m!lt a i!0it:: (4!(a 3II,
7@. &e asemenea tot intre a(estia se afla si dreptii 3e(*i!l!i Testament, pe (are 0iseri(a ii (insteste
(a sfinti.
In le"at!ra (! Taina Sfint!l!i Bote' e-ista deose0iri si a0ateri de la dreapta (redinta, mai ales la
(restinii pro#eniti din protestantism. A(estia a! admis 0ote'!l dar n! (a taina (i (a pe(ete, (a semn
e-terior al (el!i (e (rede, (a sim0ol.
Cit despre 0ote'!l (opiilor, in sens!l amintit n! sint toti de a(ord. Unele denominati!ni (restine de
asta'i, n! admit 0ote'!l (opiilor. Asadar se afirma (a 0ote'!l (restin este !n sim0ol, o do#ada a
(redintei pe (are o are (ine#a, !n semn (a a fa(!t po(ainta. &e(i n! 0ote'!l transforma, p!rifi(a de
pa(at, (i (redinta, iar 0ote'!l (onfirma a(est fapt. &o#ada (!#intele Sfint!l!i Apostol Petr! adresate
s!tas!l!i Corneli! (a prin (redinta a(est!ia 99se #a mint!i el si toata (asa l!i:: (+apte CI, 17. Sa! din
(!#intele Sfint!l!i Pa#el sp!se temni(er!l!i din +ilipi1 99Crede in &omn!l Iis!s si te #ei mint!i si t! si
(asa ta:: (+apte C3I, 61.
Asadar, (redinta simpla ar fi mint!itoare, (!ratitoare de pa(at si n! 0ote'!l.
Insa (redinta n! este s(op!l, (i mi/lo(!l prin (are se a/!n"e la 0ote'. S!tas!l Corneli! (a si temni(er!l
n! p!tea! a/!n"e altfel la 0ote', de(it prin (redinta; a(easta premer"e 0ote'!l, dar Taina Bote'!l!i
transforma (Ioan III, 5. Bote'!l pre(!m s)a amintit, are efe(te mint!itoare, i'#a#itoare de pa(at,
pentr! (are moti#e ni(i n! se repeta, (!m in#ata si a(esti (restini.
&e altfel, (ei (are afirma (a 0ote'!l (restin este !n sim0ol, (onf!nda 0ote'!l Sfint!l!i Ioan
Bote'ator!l, 0ote'!l sim0ol, (! 0ote'!l (restin. Insa, s)a amintit, (a 0ote'!l Sfint!l!i Ioan era
pre"atitor, e-tern si deose0it de 0ote'!l (restin. Bote'!l l!i Ioan era !n 0ote' n!mai 99(! apa:: (Ioan
I, .6, iar 0ote'!l (restin este !n 0ote' 99(! &!* Sfint:: (Ioan I, 66. Prim!l era !n sim0ol al doilea
este o taina.
Page 3)) of 449
Se mai afirma (a 0ote'!l n! tre0!ie adminstrat (opiilor pentr! (a a(estia n! sint (onstienti si n! pot
indeplini (onditiile preala0ile ale 0ote'!l!i1 (redinta si po(ainta. Pe a(estea le (rea! si &omn!l $ristos
si Sfint!l Apostol Petr! in le"at!ra (! 0ote'!l. Astfel %int!itor!l sp!ne Apostolilor Sai (ind ii trimite
la propo#ad!ire1 99&rept a(eea, mer"ind, in#atati toate neam!rile, 0ote'ind!)le in n!mele Tatal!i si al
+i!l!i si al Sfint!l!i &!*, in#atind!)i sa pa'eas(a toate (ite am por!n(it #o!a...:: (%atei C3III, 1D)
.A; sa!, in alt lo(1 99Cel (e #a (rede si #a fi 0ote'at se #a mint!i; iar (el (are n! #a (rede #a fi
osindit:: (%ar(! C3I, 16. Iar Sfint!l Petr! se adresea'a dire(t as(!ltatorilor sai1 99Po(aiti)#a si sa
se 0ote'e fie(are dintre #oi in n!mele l!i Iis!s $ristos, spre iertarea pa(atelor #oastre si #eti primi
dar!l &!*!l!i Sfint:: (+apte II, 6?.
&e(i, (redinta si po(ainta sint drept (onditii de primire a 0ote'!l!i, din partea primitor!l!i, predi(a si
in#atare din partea propo#ed!itor!l!i, a prop!nator!l!i, a (el!i (e administrea'a 0ote'!l.
Insa, tre0!ie sa o0ser#am (*iar de la in(ep!t (a in toate trei #ersetele (%atei CCC3III, 1D).A;
%ar(! C3I, 16; +apte II, 6? este #or0a despre predi(a Apostolilor in raspindirea (restinism!l!i,
predi(a (e se adresa oamenilor ad!lti, #irstni(i, (are tre0!ia! sa ia (!nostinta despre in#atat!ra
&omn!l!i $ristos, sa (reada in 2l sa re"rete pa(atele si apoi sa se 0ote'e. 2#ident, Apostolii n!
p!tea! 0ote'a fara a fa(e inteles a(est fapt, fara a pre"ati teren!l. &!pa (e parintii primea! 0ote'!l,
primea! si (opii, lor , a#ind in #edere rol!l 0ote'!l!i, efe(tele sale si insemnatatea sa pentr! #iata
(restina. Tot!si, (*iar in a(el moment, de m!lte ori, am amintit, (*iar (! o(a'ia 0ote'!l!i parintilor se
0ote'a! si (opiii. Intre (ele trei mii de 99s!flet:: de la Bote'!l din Ier!salim (+apte II, 71 era! si
(opii, (a si in (asa 4idiei, a temni(er!l!i din +ilipi, in (asa l!i Stefana si Crisp!s din Corint.
In te-t!l de la %ar(! se sp!ne (a1 99Cel (are #a (rede si #a fi 0ote'at se #a mint!i; iar (el (e n! #a
(rede se #a osindi:: (%ar(! C3I, 16. 2#ident si in a(est te-t este #or0a despre ad!lti. Insa adaos!l1
99Iar (el (e n! #a (rede se #a osindi:: impli(a si pe (opiii (are n! pot (rede si spre a n! fi osinditi,
tre0!ie 0ote'ati spre a intra in imparatia (er!rilor. Ceea (e si fa(ea! (restinii.
Te-t!l al treilea (+apte II, 6? indreptateste si el 0ote'!l (opiilor, desi se adresa tot ad!ltilor, prin
#ers. 6D (are sp!ne1 99Ca(i #o!a este data fa"ad!inta si (opiilor #ostri si t!t!ror (elor de departe pe
ori(iti ii #a (*ema &omn!l &!mne'e!l nostr!::. &e(i, fa"ad!inta mintirii prin 0ote' e data n! n!mai
(elor in #irsta (i si poiilor pentr! (are ad!(erea po(aintei inaintea 0ote'!l!i este de prisos, pentr! (a
lor, (a !nora (e n! a! pa(at, ni(i n! le tre0!ie po(ainta (Cf. %. A. Calne#, Com0aterea se(telor
rationaliste ) &espre $ar!l &!mne'eies( %int!itor, p. 6D.
%ai m!lt, &omn!l $ristos sp!nind1 99&e n! se #a naste (ine#a din apa si din &!* n! #a p!tea sa intre in
imparatia l!i &!mne'e!:: (Ioan III, 5, prin a(el 99(ine#a:: in(l!de si pe ad!lt si pe (opil, (a(i toti a!
fost impli(ati in Adam (are a pa(at!it si prin (are s)a transmis pa(atr!l ori"inar (Romani 3, 1. si de
(are ne i'0a#im prin 0ote'. &e(i (opil!l tre0!ie 0ote'at.
&e altfel, in Sfinta S(ript!ra n! se arata ni(i o #irsta in le"at!ra (! 0ote'!l si ni(i n! poate fi. Ca(i
(opil!l n!)si poate da seama despre insemnatatea 0ote'!l!i, despre rost!l l!i, n! poate a#ea o
(redinta deplina d!pa (!m n!)si poate da seama, n! e (apa0il de po(ainta la #irsta de 16 ani pre(!m o
pretind an!miti (restini ad#ersari ai 0ote'!l!i pr!n(ilor.
Cind d!(em (opiii de la s(oala ei n! sti! (e inseamna s(oala. &a(a am astepta pina sa intelea"a ei
rost!l s(olii ar fi foarte pa"!i0itor pentr! ei. Tot astfel se pro(edea'a si (! 0ote'!l (opiilor.
Insemnatatea l!i este mare si s)ar pierde m!lt pentr! mint!irea om!l!i da(a s)ar astepta pina la
mat!ritate si intele"erea (ompleta a rost!l!i l!i. &e altfel, pre(!m s)a amintit, la in(ep!t ni(i (restinii
n! era! (omplet edifi(ati as!pra rost!l!i 0ote'!l!i. 2i era! instr!iti despre rost!l sa! pe par(!rs!l
Page 3)( of 449
#ietii. Sfintii Parinti, Sfint!l 3asile (el %are ) mai ales ) stiind ne(esitatea imperioasa a 0ote'!l!i
pentr! mint!ire (ondamna aminarea 0ote'!l!i pentr! #irsta mat!ritatii din moti#e de intarire a
(redintei, din (a!'a e#la#iei, aratind (a in a(est mod, de m!lte ori se (ade in indiferentism.
Se mai in#o(a de a(eiasi (restini (a &omn!l $ristos s)a 0ote'at la #irsta ad!lta de trei'e(i de ani, iar
Sf. Ioan Bote'ator!l pro(eda la fel (ind 0ote'a pe (ei (are se po(aia!.
2ste ade#arat (a &omn!l $ristos s)a 0ote'at la #irsta de trei'e(i de ani, #irsta (are se so(otea la
e#rei mat!ra, pentr! a)si in(epe a(ti#itate. 2l s)a 0ote'at (! 0ote'!l l!i Ioan, 0ote'!l po(aintei. &ar
2l n! s)a po(ait, n! a#ea pa(at (Ioan 3III, 76, (i s)a 0ote'at pentr! a se fa(e (!nos(!t p!0li(!l!i
prin mart!ria l!i &!mne'e!)Tatal si a &!*!l!i Sfint (%atei III, 16)1@.
&omn!l $ristos s)a 0ote'at spre 99a plini toata dreptatea:: (%atei III, 15, adi(a a indeplini i(onomia
mint!irii di#ine. 2l si)a as!mat intrea"a omenire si a primit 0ote'!l l!i Ioan spre a implini por!n(ile
di#ine in inte"ralitatea lor, referitoare la om.
&e asemenea, Sfint!l Ioan 0ote'a pe (ei (are se po(aia! si de(i era! ad!lt. &ar, s)a amintit, 0ote'!l
l!i Ioan era !n sim0ol, o pre"atire a 0ote'!l!i (restin, iar 0ote'!l &omn!l!i $ristos n! era 0ote'!l
(restin. Bote'!l l!i Ioan era (! apa, e-tern, (el (restin este (! &!*!l Sfint.
In sfirsit, tot in le"at!ra (! 0ote'!l (opiilor se mai afirma (a pr!n(ii n)a! ne#oie de 0ote', (a(i sint
fara de pa(at, sint sfinti si pot astfel intra in imparatia (er!rilor fara 0ote'. Se in#o(a drept spri/in
(!#intele %int!itor!l!i, !nde se sp!ne1 994asati (opiii si n!)i opriti sa #ina la %ine (a !nora (a a(estora
este imparatia (er!rilor:: (%atei CIC, 17. Sa!, in alt lo(1 99&e n! #a #eti intoar(e si n! #eti fi (a
pr!n(ii, n! #eti intra in imparatia (er!rilor:: (%atei C3III, 6. &e(i, (opiii sint nepatati si n)a! ne#oie
de 0ote'.
A(elasi l!(r! il mai afirma Sfint!l Pa#el, sp!ne el, in alta parte. Astfel, el sp!ne1 ,,Iar da(a este pir"a
sfinta si framint!ra este sfinta; si da(a rada(ina este sfinta si ram!rile sint:: (Romani CI, 16. &e(i,
a(eeasi idee1 din parinti sfinti, (restini, se nas( (opii (!rati, nepatati, fara pa(at. &e(i, 0ote'!l
a(estora ar fi fara o0ie(t, in!til.
Insa, in #ersetele de mai s!s n! se afirma p!ritatea inte"rala a (opiilor, sfintenia lor. %ai intii, a(est
l!(r! ni(i n! este posi0il (a(i 99(e se naste din tr!p, tr!p este:: (Ioan III, 6. Copiii se nas(
ne#ino#ati, fara pa(ate personale, dar ei se nas( (! pa(at!l ori"inar, pe (are)l mostenes( de la
stramos!l nostr! Adam (Romani 3, 1..
Iar %int!itor!l $ristos, sp!nind sa lase (opiii sa #ina la 2l, (a !nora (a a(estora este impartatia
(er!rilor, a #r!t sa arate (a a(ei dintre ad!lti (are sint ne#ino#ati (a pr!n(ii #or mosteni imparatia l!i
&!mne'e!. Cei #irstni(i sa ia e-empl! de la #iata (!rata a (opiilor pentr! (a n!mai astfel #or de#eni
mostenitori ai imparatiei (er!rilor. C!#int!l 99!nora:: se refera la (restinii ad!lti, (are tre0!ie sa se
sileas(a a de#eni (!rati d!*o#ni(este (a pr!n(ii.
N! e #or0a de(i de lipsa de pa(at!l ori"inar al (opiilor si in!tilitatea 0ote'!l!i pentr! ei. Ca(i da(a
pr!n(!l poate intra in imparatia (er!rilor, este mem0r! al ei, (ind este mi(, (e pa(ate mari sa#irseste
el pina la #irsta de 15)16 ani ) (ind se pretinde (a poate primi 0ote'!l ) spre a fi ne(esar sa se
0ote'e, spre a se mentine mem0r! al imparatiei (erestiF (Cf. Prot. &r. &. &e*elean!, Se(tolo"ia, p.
66A s.!..
Page 3)2 of 449
&e(i, n! e #or0a de p!rtiatea inte"rala a (opiilor, (i de lipsa de pa(ate personale, (are pot fi e-emple
pentr! a(ei (are #or sa de#ina ade#arati (restini. %ai m!lt, (ind &omn!l $ristos i)a (*emat la Sine, i)a
0ine(!#intat, 99p!nind!)si miinile peste ei:: (%atei CIC, 15, pentr! ne#ino#atia lor personala, e !n
moti# in pl!s (a tre0!ie sa a#em "ri/a de ei, sa)i 0ote'am, (a n! (!m#a din (a!'a pa(at!l!i ori"inar (!
(are se nas( sa fie lipsiti de mint!ire.
A(elasi fapt il arata si al doilea #erset rostit de %int!itor!l (ind sp!ne referitor la (opii1 99&e n! #a
#eti intoar(e si n! #eti fi (a pr!n(ii, n! #eti intra in imparatia (er!rilor:: (%atei C3III, 6. 2l #rea sa
dea drept e-empl! de !rmat pentr! (restini ne#ino#atia pr!n(ilor. A(easta interpretare se intareste
da(a o0ser#am si (onte-t!l te-t!l!i !nde (itim1 99&e(i, (ine se #a smeri pe sine (a pr!n(!l a(esta,
a(esta este (el mai mare in imparatia (er!rilor:: (%atei C3III, 15.
In le"at!ra (! (itat!l de la I Corinteni 3II, 17 !nde se sp!ne1 99Ca(i 0ar0at!l ne(redin(ios se
sfinteste prin femeia (redin(ioasa si femeia ne(redin(ioasa se sfinteste prin 0ar0at!l (redin(ios.
Alminterea (opiii #ostri ar fi ne(!rati, dar a(!m ei sint sfinti::, de !nde #rea sa se ded!(a parerea (a
pr!n(ii nas(!ti (el p!tin dintr)!n parinte (restin sint sfinti, (!rati, n)a! ne#oie de 0ote', este (omplet
falsa.
Ai(i n! este #or0a despre o sfintenie inte"rala a (opil!l!i nas(!t dintr)!n parinte (restin ) din
familiile mi-te, formate dintr)!n sot (restin ) despre o (!ratie interna, (*iar fara pa(at!l ori"inar.
Ca(i, in a(est (a', ar tre0!i (a pr!n(ii nas(!ti din parinti (restini sa n! se mai 0ote'e de lo(, (i ar
tre0!i 0ote'ati n!mai (opiii pa"inilor. %ai m!lt, ar tre0!i (a ni(i sotii ne(restini din a(este familii,
despre (are #or0este Sfint!l Pa#el sa n! se mai 0ote'e, deoare(e ei sint infl!entati de sotii (restini.
Insa, in (itat!l amintit Sfint!l Pa#el #rea sa arate (a intr)o astfel de familie mi-ta, !nde !n!l dintre
soti este (restin, e-ista o atmosfera mai proprie pentr! 0ote'!l !n!i (opil, de(it intr)o familie pa"ina.
Sot!l sa! sotia (restina ) 0ote'at, sfint ) sfinteste, adi(a infl!entea'a fa#ora0il (restineste si pe
(elalalt sot, d!pa (!m (reea'a !n (limat (restin in (asa, propri! pentr! 0ote'!l (opiilor lor.
In sfirsit, interpretarea (itat!l!i Sfint!l!i Pa#el de la Romani prin (are se sp!ne1 99Iar da(a este
pir"a sfinta si framintat!ra este sfinta si da(a rada(ina este sfinta si ram!rile sint:: (Romani CI, 16,
prin (are #rea sa se do#edeas(a tot sfintenia (opiilor pro#eniti din parinti (restini si ai(i e-pli(atie
este de)a drept!l eronata.
Ca(i, ai(i, n! se intele"e (a pr!n(ii pro#eniti din parinti (restini sint sfinti, p!ri, si n)a! ne#oie de
0ote'. Ai(i se #or0este despre popor!l e#reies(, (a in intre" (apitol!l CI. Se sp!ne despre 99Pit"a:: si
99rada(ina:: a(est!i neam (are a fost patriar*ii sai (%oise, A#raam, Isa(, Ia(o# (are a! fost drepti,
sfinti si (! (are e#ereii se mindrea!, sp!nind (a si ei, !rmasii a(elora, 99tam!rile::, sint drepti. Insa,
Apostol!l la aminteste ) in (onte-t ) (a !nele din a(este ram!ri ) dintre e#rei ) tot!si a! fost taiate si
ar!n(ate pentr! (a n)a! (re'!t in &omn!l $ristos. &in a(easta (a!'a ) (ontin!a el in (onte-t, #ers.
1@)1? ) pa"inii (are a! #enit la (restinism, in lo(!l a(estor ram!ri, sa n! se mindreas(a, (a(i n! a!
rada(ina sfinta si mai de"ra0a pot fi respinsi de &!mne'e!.
&e(i n! poate fi #or0a de parinti (restini si de !rmasii lor, (are ar p!tea 0enefi(ia de sfintenia
a(estora.
N! poate d!(e la a(eeasi (on(l!'ie ni(i (itat!l ades in#o(at de ad#ersarii 0ote'!l!i (opiilor, in (are se
sp!ne1 99N! poate pom!l 0!n sa fa(a roade rele, ni(i pom!l ra! sa fa(a roade 0!ne:: (%atei 3II, 1?.
Page 3)3 of 449
N! se poate ni(i a(est (itat sa se apli(e la (opiii (restinilor, in sens!l (a (restinii n)ar a#ea de(it (opii
0!ni. Realitatea de'minte a(est fapt, pentr! (a din m!lti parinti rai pot sa se nas(a (opii 0!ni si
in#ers. &e(i, (opiii (restinilor n! pot fi i'0a#iti de pa(at!l stramoses(, pentr! (a a! fost p!rifi(ati
prin 0ote' de parintii lor si in a(est (a' ei n)ar mai a#ea ne#oie de 0ote'. At!n(i, d!pa (!m s)a mai
amintit, (opiii (restinilor n)ar mai tre0!i 0ote'ati.
Or, realitatea este alta1 (! (it om!l este mai prof!nd (restin, (! atit se "ra0este a)si 0ote'a (opil!l,
stiind ne(esitatea si importanta 0ote'!l!i pentr! s!flet!l (restin!l!i, pentr! ne#oia de a trai de mi(
intr)o atmosfera si (limat (restin.
In le"at!ra (! 0ote'!l (opiilor ni(i, n! tre0!ie sa se !ite fapt!l (a 0ote'!l (restin este prototip!l
!nor fapte din 3e(*i!l Testament, an!me1 (ir(!m(i'i!nea, tre(erea e#reilor prin %area Rosie,
adaparea din stin(a, (ond!(erea lor de !n nor l!minos, in a(eeasi p!stie. Toate s)a! apli(at, de toate
a! 0enefi(iat si parintii si (opiii in moment!l (ind s)a! prod!s.
%ai ales (ir(!m(i'i!nea (are este mai apropiata de 0ote'. 2a s)a fa(!t si l!i A#raam, in #irsta de
no!'e(i si no!a de ani, si l!i Ismail, in #irsta de treispre'e(e ani, (a si la toti (eilalti tineri si (opii din
(asa l!i A#raam. Apoi, ea a ramas (a !n semn al le"amint!l!i dintre &!mne'e! si popor!l e#re!, (are
tre0!ia apli(ata n!mai (opiilor mi(i la opt 'ile d!pa nastere (+a(ere C3III.
Tot astfel, s)a intimplat si (! 0ote'!l. 2l s)a efe(t!at la in(ep!t si la mat!ri si la (opii ) la Po"orirea
&!*!l!i Sfint, in (asa 4idiei, temni(er!l!i din +ilipi, (asei l!i Stefana si Crisp!s din Corint si altor
m!lte familii din timp!l predi(ii apostoli(e. Apoi, #a'ind!)se si intele"ind!)se insemnatatea l!i s)a
administrat n!mai (opiilor.
Astfel a pro(edat Biseri(a Crestina (*iar de la in(ep!t, iar prin #o(ea m!ltor Sfinti Parinti si s(riitori
0iseri(esti pledind pentr! ne(esitatea 0ote'!l!i pr!n(ilor. %ai m!lt, prin *otaririle !nor sinoade
lo(ale ) 716 %ile#e si 71? Carta"ina a (ondamnat pe (ei (are ne"a! ne(esitatea 0ote'!l!i pr!n(ilor
((f. Ni(olae, %itropolit!l Banat!l!i, Pedo0aptism!l (0ote'!l (opiilor de)a l!n"!l #remii, 99B.O.T::, nr.
1).S1D@5, p. 166 si !rm.. asta'i, (restinii de 0!na (redinta, in marea lor ma/oritate sint de a(ord (a
pra(ti(a 0ote'!l!i (opiilor mi(i este oport!na si a0sol!t ne(esara pentr! mint!irea (restinilor.
In le"at!ra (! Taina Bote'!l!i se mai in#o(a de !nii (restini, ad#ersari ai Biseri(ii (onstit!ie, (a
af!ndarea de trei ori in apa a (el!i (e se 0otea'a (a si sa#irsirea 0ote'!l!i (! apa sfintita in an!mita
0aptisterii n! este amintita in Sfinta S(ript!ra.
2ste ade#arat (a af!ndarea de trei ori in apa a (el!i (e se 0otea'a n! este amintita, dar n! ni se
sp!ne in Sfinta S(ript!ra (a ea trre0!ie fa(!ta n!mai o data, (!m pretind a(estia. 2a se spri/ina pe
Sfinta Traditie si se 0a'ea'a pe fapt!l (a 0ote'!l se fa(e in n!mele Sfintei Treimi 99intr! pomenirea
si a!toritatea fie(arei persoane a Sfintei Treimi si in amintirea in"roparii de trei 'ile a &omn!l!i
$ristos::. +iind o pra(ti(a foarte #e(*e a 0iseri(ii ea poate fi (onsiderata de ori"ine apostoli(a.
2a fa(e parte din rit!al!l sfintelor taine pe (are)l in#ata Sfinta Traditie, (a si apa sfintita (! (are se
sa#irseste 0ote'!l ) amintita in rind!rile anterioare. 2le n! stir0es( intr! nimi( f!ndamentarea
teolo"i(a a 0ote'!l!i.
Taina Bote'!l!i, f!ndamentala in (restinism pentr! do0indirea mint!irii este (om!na aproape t!t!ror
(restinilor. C! !nele deose0iri (are ar tre0!i re(onsiderate asta'i ea ar p!tea de#eni p!n(t!l de
(on#er"enta dintre (restini si n! de disensi!ne, pentr! !nele (*esti!ni mi(i.
Page 3)4 of 449

BO$%75#
Cit timp om!l n! poarta n!mele de fi! al l!i &!mne'e! este mort; dar primind pe(etea el se de'0ra(a
de moarte pentr! a se im0ra(a (! #iata. Pe(etea este apa 0ote'!l!i. Co0oara mort in apa si se ridi(a
#i!.
$ermas, Similit, IC, 16, 6)7 (BPastor!lB, l!(rare (restina (omp!sa la mi/lo(!l se(. II si atri0!ita l!i
$ermas, (ontemporan epis(op!l!i Clement al Romei, sa! !n!i s!((esor imediat al sa!.
Pr. Prof. I. Con!anine!'#,
$Indr#maor pa!oral - Din e7a#r#l 'redinei noa!re$, pag. 97-()6.
NO$% BIB#IO&R'(IC%
1. Biseri(a s)a preo(!pat si de s!fletele (opiilor mi(i morti ne0ote'ati, da(a a(estia #or s!feri in iad
sa! se #or 0!(!ra de feri(irea rai!l!i pentr! ne#ino#atia lor.
O *otarire sinodala in a(est sens n! e-ista. Insa Sfint!l Eri"ore de Na'ian' sp!ne referitor la a(esta
(*esti!ne1 99A(eia (are n! se pot impartasi de 0ote' din (a!'a (opilariei sa! a mortii premat!re n! se
pot impartasi de marire, dar ni(i n! pot fi (*in!iti de drept!l /!de(ator, (a !nii (e sint nepe(etl!iti,
dar fara ra!tate, (a !nii (e a! s!ferit pa"!0a fara s)o (a!'e'e prin a(ti!nea lor:: (Cf. $rist!
Adr!tsos, &o"mati(a Biseri(ii Ortodo-e Rasaritene, trad. de Pr. &r. &. Staniloae, Si0i!, 1D6A, p. 65A,
nota.
Page 3)5 of 449
TAINA MIRUN'ERII
&!pa in#atat!ra (restina ortodo-a taina mir!n"erii sta in strinsa le"at!ra (! 0ote'!l, (! (are se
ofi(ia'a impre!na, !rmind imediat d!pa af!ndarea in apa a (el!i 0ote'at. 2a impartaseste no!l!i
0ote'at *ar!l &!*!l!i Sfint pentr! (resterea si intarirea sa d!*o#ni(eas(a. &e a(eea, ea se n!meste
de !nii Sfinti Parinti1 pe(ete, intarire, perfe(ti!ne.
&e(i, ea este a(ea taina prin (are !n"ind!)se no!l 0ote'at, (! sfint!l %ir la mem0rele prin(ipale ale
(orp!l!i si prin rostirea (!#intelor 99pe(etea &ar!l!i Sfint!l!i &!*::, se po"oara peste el *ar!l
Sfint!l!i &!* si se a(t!ali'ea'a *ar!rile 0ote'!l!i, intarind!)se si (res(ind in el p!terile sale
d!*o#ni(esti.
Instit!irea tainei de (atre &omn!l $ristos n! se arata in mod e-pres in No!l Testament. Insa, ea se
administrea'a d!pa e-empl!l si asemanarea %int!itor!l!i ins!si. 2l a fost Uns!l prin e-(elenta (!
&!*!l Sfint ipostati(, pre(!m Ins!si a mart!risit)o1 99&!*!l &omn!l!i este peste %ine pentr! (a %)a
!ns sa 0ine#estes( sara(ilor, %)a trimis sa #inde( pe (el (! inima 'dro0ita...:: (4!(a I3, 16. A fost
!ns (! &!*!l spre sl!/irea si a(ti#itatea Sa, pre(!m afirma Sf. Petr!1 99Ca 4)a !ns &!mne'e! (! &!*!l
Sfint si (! p!tere fa(ind 0ine si #inde(ind pe toti (ei as!priti de dia#ol!l:: (+apte C, 6?. A fost Uns!l
prin e-(elenta, d!pa (!m in 3e(*i!l Testament era! !nsi prooro(ii, ar*iereii si imparatii. Ca(i in
ade#ar, &omn!l $ristos a indeplinit misi!nea de 1 profet, ar*iere! si imparat.
&omn!l $ristos a fa"ad!it pe &!*!l Sfint Apostolilor Sai1 99Si 2! #oi r!"a pe Tatal si alt %in"iietor #a
#a da, (a sa ramina (! #oi in #ea(. &!*!l Ade#ar!l!i...(are #a fi in #oi:: (Ioan CI3, 16)1@. Sa!1 99Iar
(ind #a #eni %in"ietor!l pe (are 2! Il #oi trimite #o!a de la Tatal, &!*!l Ade#ar!l!i, (are de la Tatal
p!r(ede, A(ela #a mart!risi pentr! %ine:: (Ioan C3, .6. &ar n! n!mai apostolilor Sai a promis pe
&!*!l Sfint, (i si t!t!ror (elor (are #or (rede in 2l. 99Ri!ri de apa #ie #or (!r"e din pinte(ele (el!i
(are (rede in %ine, pre(!m a 'is S(ript!ra. Iar a(easta a 'is)o despre &!*!l Sfint pe (are a#ea! sa)l
primeas(a a(ei (are (red in 2l. Ca(i in(a n! era dat &!*!l, pentr! (a Iis!s in(a n! f!sese preasla#it::
(Ioan 3II, 6?)6D. &!pa preasla#irea &omn!l!i $ristos, adi(a in#ierea si inaltarea Sa la (er, &!*!l
Sfint s)a po"orit as!pra Apostolilor Sai, in 'i!a Cin(i'e(imii, iar Sf. Petr! sp!nea, (! a(easta o(a'ie,
in (!#intarea sa (a s)a implinit profetia l!i Ioil (III, 1). si &!mne'e! a re#arsat &!*!l Sa! (el sfint
peste ei si #a re#arsa si peste (ei (e #or (rede, (ei 0ote'ati (+apte II, 1@)1?.
&!pa a(easta data, Sfintii Apostoli a! sa#irsit Taina %ir!n"erii fie prin p!nerea miinilor as!pra (elor
0ote'ati, fie prin !n"ere, imediat d!pa 0ote' sa! la o distanta mai mare de timp, de la a(easta taina,
(eea (e do#edeste (a taina a fost infiintata de &omn!l $ristos, fara a se an!nta in Sfinta S(ript!ra
a(est fapt in mod e-pres. Tot!si Apostolii a! p!s in pra(ti(a (eea (e)I in#atase &omn!l $ristos.
Astfel, Apostolii a! impartasit taina amintita prin p!nerea miinilor peste (ei 0ote'ati, de dia(on!l
+ilip1 99at!n(i ei (Petr! si Ioan isi p!nea! miinile peste ei ((ei 0ote'ati si ei l!a! &!*!l Sfint:: (+apte
II, 1@. A(elasi pro(ede! l)a intre0!intat si Sfint!l Apostol Pa#el p!nind!)si miinile peste !(eni(ii
Sfint!l!i Ioan Bote'ator!l, din 2fes, imediat d!pa (e a! primit 0ote'!l (restin1 99Si Pa#el, d!pa (e a
stra0at!t partile de s!s, a #enit in 2fes. Si "asind (iti#a !(eni(i, a 'is (atre ei1 Primit)ati #oi &!*!l
Sfint (ind ati (re'!tF Iar ei a! 'is (atre el1 &ar ni(i n)am a!'it da(a este &!* Sfint. Si el a 'is1 &e(i,
in (e #)ati 0ote'atF 2i a! 'is1 in 0ote'!l l!i Ioan. Iar Pa#el a 'is1 Ioan a 0ote'at (! 0ote'!l po(aintei,
sp!nind popor!l!i sa (reada in Cel Care a 'is1 Ioan a 0ote'at (! 0ote'!l po(aintei, sp!nind popor!l!i sa
(reada in Cel Care a#ea sa #ina d!pa el, adi(a in Iis!s $ristos. Si a!'ind ei s)a! 0ote'at in n!mele
Page 3)6 of 449
&omn!l!i Iis!s. Si p!nind!)si Pa#el miinile peste ei, &!*!l Sfint a #enit as!pra lor si #or0ea! in lim0i si
prooro(ea!:: (+apte CIC, 1)6.
2#ident, p!nerea miinilor in lo(!rile amintite, n! tre0!ie (onf!ndata (! *irotonia, (are se administra
tot prin p!nerea miinilor, pentr! (a despre a(easta se aminteste in Sfinta S(ript!ra in (onte-te
deose0ite (II Timotei I, 6; I Timotei 3, ...
&e(i, &!*!l Sfint s)a impartasit n!mai de (atre apostoli, la o distanta de timp mai mare de 0ote' ) in
prim!l (a' ) sa! imediat d!pa 0ote' ) in al doilea (a'.
Taina %ir!n"erii se mai impartasea si prin !n"ere ) pre(!m s)a amintit. Astfel, Sfint!l Apostol Ioan
afirma1 99Iar #oi, !n"ere a#eti de la Cel sfint si stiti toate::(I Ioan II, .A. Sa!1 99Cit despre #oi
!n"erea pe (are ati l!at)o de la 2l ramine intr! #oi si n)a#eti tre0!inta (a sa #a in#ete (ine#a, (i
pre(!m !n"erea 4!i #a in#ata despre toate si in#atat!ra a(estea ade#arata este...:: (I Ioan II, .@.
Sfint!l Apostol Pa#el aminteste si el despre a(easta taina prin !n"ere, sp!nind1 99Iar Cel Care ne
intareste pe noi impre!na (! #oi, in $ristos si ne)a !ns pe noi, este &!mne'e!, Care ne)a pe(etl!it pe
noi si a dat ar#!na &!*!l!i in inimile noastre:: (I Corinteni I, .1)...
Un"erea a(easta ne arata (a este #or0a despre !n fapt e-tern iar intarirea s!fleteas(a interna prin
&!*!l Sfint arata !n fapt s!pranat!ral. Adi(a este #or0a de Taina %ir!n"erii.
Asadar, ea se impartasea fie prin p!nerea miinilor de Apostoli sa! !ramasii a(estora, epis(opii, sa!
prin !n"ere de preoti. Or, (!m n!mar!l (elor 0ote'ati s)a inm!ltit si epis(opii nemaip!tind sa
administre'e taina prin p!nerea miinilor, s)a "enerali'at sa#irsirea tainei de (atre preoti prin !n"erea
(! sfint!l %ir. &e ai(i si den!mirea de Taina %ir!n"erii.
2a se indeplineste de (atre preoti, !n"ind mad!larele (ele mai importante ale (orp!rilor (elor
0ote'ati (! sfint!l mir, sfintit de (atre !n so0or de doispre'e(e epis(opi in /oia din saptamina
patimilor. 2a se sa#irseste ) pre(!m s)a amintit ) odata (! Taina Bote'!l!i, imediat d!pa (!f!ndarea
in apa a (el!i (e se 0otea'a.
2fe(tele tainei sint (resterea, intarirea si inflorirea d!*o#ni(eas(a a primitor!l!i. A(t!ali'area
dar!rilor primite la 0ote' si desa#irsirea intr! #iata (restina a no!l!i 0ote'at, posi0ilitatea de a
de#eni ade#arat !rmas al l!i $ristos.
$ar!l (e se impartaseste la Taina %ir!n"erii se imprima o pe(ete in intrea"a fiinta a primitor!l!i,
l!(rind si de'foltind #iata sa spirit!ala. &in a(este moti#e, (a si Taina Bote'!l!i, Taina %ir!n"erii n!
se repeta. Un"erea (! sfint!l %ir a !nor ereti(i (are se reintor( la dreapta (redinta este o simpla
(eremonie, insa n! repetarea Tainei %ir!n"erii.
In le"at!ra (! Taina %ir!n"erii e-ista !nele deose0iri intre Biseri(a ortodo-a si (ea romna)(atoli(a.
A(easta din !rma n! administrea'a taina (opiilor mi(i imediat d!pa 0ote', (i la o #irsta mai inaintata,
la doispre'e(e ani, prete-tind (a a(ei (are primes( taina respe(ti#a tre0!ie sa (!nosa(a ma(ar s!mar
in#atat!ra (restina. Tot!si, ei (er sa e-iste si nasi ) altii de(it la 0ote' ) la primirea mir!n"erii. Taina
%ir!n"erii se administrea'a n!mai de (atre epis(opi, si poarta n!mele de (onfirmati!ne. 4a #irsta
amintita, (opil!l 0ote'at este !ns (! sfint!l mir n!mai pe fr!nte si p!nind!)I)se mina pe (ap. Adi(a se
mentine si !n"erea (! sfint!l %ir si p!nerea miinilor.
2#ident ) d!pa in#atat!ra noastra ortodo-a ) a(easta pra(ti(a este ina((epta0ila, fiind(a aminind!)se
mir!n"erea la o #irsta rationala, pe a(eleasi moti#e se poate amina si 0ote'!l (opiilor mi(i.
Page 3)7 of 449
Ni(i e-(l!derea preot!l!i de la ofi(ierea Tainei %ir!n"erii n! este /!stifi(ata (redem noi, pentr! (a
preot!l are drept!l sa administre'e toate tainele, afara de *irotonie.
Protestantii re(!nos( !n"erea (! Sfint!l %ir (a o simpla (eremonie (! (ara(ter instr!(ti#, n!mind)o
tot (onfirmati!ne si o administrea'a la (opii de paispre'e(e ani, d!pa !n e-amen s!mar de reli"ie.
&in a(este moti#e !nii (restini infl!entati de spirit!l protestant, nea"a a(easta taina (*iar (a sim0ol.
2i afirma (a taina n! are ni(i !n temei s(ript!risti(, n! se aminteste despre ea in Sfinta S(ript!ra (a
!n"ere (! Sfint!l %ir, (i (el m!lt prin p!nerea miinilor.
In ade#ar, n! se arata !n moment pre(is in Sfinta S(ript!ra (ind (restinii a! primit *ar!l &!*!l!i
Sfint prin !n"ere de la Sfintii Apostoli, (i prin p!nerea miinilor (+apte 3III, 1@; CIC, 6. Insa se
aminteste in "eneral despre fapt!l (a (ei 0ote'ati, (restinii, prin !n"ere, tot!si a! primit *ar!l
&!*!l!i Sfint, 99#oi !n"ere a#eti de la Cel sfint si stiti toate:: (I Ioan II, .A. Sa!1 99Un"erea pe (are
ati l!at)o de la 2l ramine intr! 0oi si n)a#eti tre0!inta (a sa #a in#ete (ine#a, (i pre(!m !n"erea 4!i #a
in#ata despre toate si in#atat!ra a(easta ade#arata este si n! este min(i!na, ramineti intr! 2l, asa
(!m #)a in#atat:: (I Ioan II, .@. Sa!, (!m sp!ne Sfint!l Pa#el1 99Iar (el (are ne intareste pe noi
impre!na (! #oi, in $ristos si ne)a !ns pe noi este &!mne'e!, Care ne)a si pe(etl!it pe noi si a dat
ar#!na &!*!l!i in inimile noastre:: (II Corinteni I, .1)...
Ai(i, prin 99!n"ere:: intele"em a(eeasi a(ti!ne a &!*!l!i Sfint (are se impartaseste (restin!l!i, (a si
prin p!nerea miinilor. Adi(a, stiinta ade#ar!l!i (redintei (99stiti toate::, 99#a in#ata despre toate::,
prin (are Ins!si &!mne'e! ne)a !ns si 99ne intareste in $ristos:: si (are 99ne)a pe(etl!it:: si a dat
ar#!na &!*!l!i in inimile noastre. Toate a(este e-presii ne arata (a prin !n"ere se transmit *ar!rile
&!*!l!i Sfint (are ne intares( in (redinta si prin (are se (onfirma, 99se pe(etl!ieste:: apartenenta
(el!i 0ote'at (a fi! al l!i &!mne'e!1 99&!*!l ins!si mart!riseste impre!na (! d!*!l nostr! (a sintem
fii ai l!i &!mne'e!:: (Romani 3III, 15. Un"erea, de(i, intareste pe (el 0ote'at in (redinta in
&!mne'e!, in !rmarea l!i $ristos, Un"erea, de(i, este sinonima (! p!nerea miinilor. +orma este
diferita, insa fond!l este a(elasi, am0ele forme impartases( a(elasi *ar.
Se mai afirma de a(eiasi (restini (a mir!n"erea este in!tila, n! are ni(i !n rost, deoare(e ea se
administrea'a no!l!i 0ote'at, (are la 0ote' primeste *ar!l &!*!l!i Sfint. A(est fapt il (onfirma si
Sfint!l Pa#el (ind sp!ne1 99Si asa erati !nii dintre #oi, dar #)ati spalat, dar #)ati sfintit, dar #)ati
indreptat in n!mele &omn!l!i Iis!s $ristos si in &!*!l &!mne'e!l!i nostr!:: (I Corinteni 3I, 11. &e(i,
din (!#intele amintite !rmea'a (a (ei 0ote'ati a! primit *ar!l &!*!l!i Sfint ne(esar #iet!irii, !rmarii
l!i $ristos. Insa e-ista o deose0ire intre *ar!l (are se impartaseste la 0ote' si a(ela (are se da prin
Taina %ir!n"erii. 2le sint do!a taine deose0ite (are ofera *ar!ri diferite. Prin 0ote' se impartaseste
iertarea pa(at!l!i stramoses( si a pa(atelor proprii, pina la a(ea data, iar prin mir!n"ere se ofera
*ar!l &!*!l!i Sfint spre a p!tea star!i si a de'#olta p!terile s!fletesti ale (redin(iosilor in tot (!rs!l
#ietii sale. Bote'!l ne transmite *ar!l iertarii pa(atelor. 99Po(aiti)#a si sa se 0ote'e fie(are dintre #oi
in n!mele l!i Iis!s $ristos spre iertarea pa(atelor #oastre::... (+apte II, 6?, iar mir!n"erea ne
intareste d!*o#ni(este. Sf. Ap. Pa#el fa(e deose0ire intre 0ote' si mir!n"ere sp!nind1 99&e a(eea
lasind in(ep!t!rile (!#int!l!i despre $ristos, sa ne ridi(am spre (eea (e este desa#irsit, fara sa mai
p!nem din no! temelia in#at!rii despre 0ote', a p!nerii miinilor, a in#ierii mortilor si a /!de(atii
#esni(e:: (2#rei 3I, 1)..
&e(i, pre(!m se deose0este in#ierea mortilor de /!de(ata !ni#ersala, tot astfel se deose0este
0ote'!l de mir!n"ere (p!nerea miinilor.
Page 3)8 of 449
&eose0irea dintre 0ote' si mir!n"ere a sesi'at)o si Simon ma"!l, (are d!pa (e s)a 0ote'at (+apte
3III, 16, 99#a'ind (a prin p!nerea miinilor Apostolilor se da &!*!l Sfint, le)a ad!s 0ani, 'i(ind1 dati)
mi si mie p!terea a(easta, (a a(ela pe (are #oi p!ne miinile sa primeas(a &!* Sfint:: (+apte 3III, 1?)
1D. &e(i 0ote'!l impartaseste iertarea pa(atelor, iar p!nerea miinilor (mir!n"erea o alta p!tere,
adi(a intarirea d!*o#ni(eas(a.
In sfirsit, se mai afirma de (ei (e nea"a rost!l si rol!l mir!n"erii, (a Sfint!l &!* (! *ar!rile Sale se
impartaseste fara !n"ere (! sf. %ir si fara p!nerea miinilor (i e ne(esara doar (redinta si fapte 0!ne.
Astfel, s!tas!l Corneli! a primit *ar!l &!*!l!i Sfint inainte de 0ote'. 99In(a pe (ind Petr! #or0ea
a(este (!#inte, &!*!l Sfint a #enit peste toti (ei (are as(!lta! (!#int!l. Iar (redin(iosii taiat
impre/!r, (are #enisera (! Petr! a! ramas !imiti #a'ind (a dar!l &!*!l!i Sfint s)a re#arsat si peste
pa"ini. Ca(i ii a!'e! pe ei #or0ind in lim0i si sla#ind pe &!mne'e!. At!n(i a rasp!ns Petr!1 Poate oare
(ine#a sa opreas(a apa, (a sa n! fie 0ote'ati a(estia (are a! primit &!*!l Sfint (a si noiF Si a
por!n(it (a a(estia sa fie 0ote'ati in n!mele &omn!l!i Iis!s $ristos:: (+apte C, 77)7?.
Tre0!ie sa o0ser#am (a *ar!l &!*!l!i Sfint s)a impartasit (elor din Samaria, d!pa (e a! (re'!t in
predi(a dia(on!l!i +ilip si d!pa (e s)a! 0ote'at de a(esta. At!n(i, ) d!pa 0ote' ) a! #enit la ei Sfint!l
Petr! si Sfint!l Ioan si 99isi p!nea! miinile peste ei si l!a! &!* Sfint:: (+apte 3III, 1@. &e asemenea,
pe !(eni(ii Sfint!l!i Ioan Bote'ator!l din 2fes ) 0ote'ati (! 0ote'!l l!i Ioan, I)a intre0at Sfint!l
Apostol Pa#el1 99Pimit)ati #oi &!*!l Sfint (ind ati (re'!tF Iar a(estia a! 'is (atre el1 &ar ni(i n)am
a!'it da(a este &!* Sfint... Si a!'ind ei, s)a! 0ote'at in n!mele &omn!l!i Iis!s. Si p!nind!)si Pa#el
miinile peste ei, &!*!l Sfint a #enit as!pra lor si #or0ea! in lim0i si pooro(ta!:: (+apte CIC, .)6.
&e(i, in mod o0isn!it, sfint!l &!* s)a primit, d!pa 0ote', prin p!nerea miinilor. &ar Corneli! a primit
dar!rile &!*!l!i Sfint inainte de 0ote', in mod neo0isn!it, min!nat fara p!nerea miinilor, pentr! a
(on#in"e pe Petr! sa n! so(oteas(a pe ni(i !n om ne(!rat, desi ar fi pa"in; pentr! a)I arata printr)!n
semn (a el tre0!ie sa primeas(a 0ote'!l (restin. Corneli! a primit in mod neo0isn!it &!*!l Sfint,
pre(!m a! primit si Apostolii &omn!l!i pe &!*!l Sfint si a! in(ep!t a #or0i in alte lim0i (+apte II, 7.
A(estea a! fost min!ni, (a'!ri spe(iale, pe (are &!mne'e! le sa#irseste (ind 0ine#oieste. In mod
o0isn!it, insa, *ar!rile &!*!l!i Sfint se impartases( prin sfintele taine, iar *ar!l &!*!l!i Sfint pentr!
intarirea d!*o#ni(eas(a, pentr! a de#eni ade#arat (restin, !ns, !rmas al l!i $ristos se impartaseste
prin Taina %ir!n"erii (are se administrea'a (el!i no! 0ote'at imediat d!pa af!ndarea in apa, impre!na
(! Taina Bote'!l!i.
Taina %ir!n"erii este foarte ne(esara pentr! (restini pentr! (a ea ne a/!ta sa ne pastram la
inaltimea n!mel!i de (restin, ea in(!n!nea'a efort!rile noastre pe (alea #irt!tii. Tot!si, depinde si de
noi (a sa n! sla0im si sa ne pa'im de "reseli spre a n! indeparta de la noi &!*!l (el d!mne'eies(, spre
a n! ne fa(e #redni(i de pedeapsa ne(instirii si (al(arii *ar!l!i &!*!l!i Sfint. Ca(i sp!ne Sfint!l
Apostol Pa#el1 99Sa n! intristati pe &!*!l (el Sfint al l!i &!mne'e!, intr! (are ati fost pe(etl!iti
pentr! 'i!a ras(!mpararii (2feseni I3, 6A.
&espre ori"inea d!mne'eias(a a tainei, ne(esitatea si !tilitatea ei, sa#irsirea ei n!mai de preoti, (a si
sa#irsirea ei imediat d!pa 0ote', da! mart!rie Sfint!l Teofil al Antio*iei, Tert!lian, Ori"en, Ciprian,
Sfint!l C*iril al Ier!salim!l!i, Sfint!l Ioan E!ra de A!r, +eri(it!l Ieronim (a si +eri(it!l A!"!stin,
sinod!l II 2(!meni( (6?1 si sinod!l I3 e(!meni( (751.
Toate atesta e-istenta Tainei %ir!n"erii de la in(ep!t!l Biseri(ii (restine, sa#irsirea ei s!0 am0ele
forme la in(ep!t si statorni(irea si pra(ti(area ei n!mai s!0 forma !n"erii (! sfint!l mir, asa pre(!m o
a#em asta'i.
Pr. Prof. I. Con!anine!'#,
Page 3)9 of 449
$Indr#maor pa!oral - Din e7a#r#l 'redinei noa!re$, pag. ()6-(().
Page 3() of 449
TAINA POCAINTEI SAU MARTURISIRII
Prin Taina Bote'!l!i, om!l intra in imparatia *ar!l!i ) Biseri(a &omn!l!i $ristos si de#ine fi! adopti# al
Tatal!i (eres(, iertind!)I)se pa(at!l stramoses( si ori(e pa(at personal sa#irsit, pina la a(ea data.
Insa in (!rs!l #ietii sale om!l nefiind lipsit de in(linare spre pa(at el sa#irseste si alte pa(ate, (a(i
99da(a 'i(em (a pa(at n! a#em, ne ama"im pe noi insine si ade#ar!l n! este intr! noi:: (I Ioan I, ?.
&e a(eea, &omn!l $ristos a oferit Biseri(ii si mem0rilor ei !n mi/lo( de a 0ir!i pa(at!l si a sta in
strinsa le"at!ra (! &!mne'e!, an!me1 Taina Po(aintei sa! %art!risirii.
Se n!meste po(ainta pentr! (a ea (onsta dintr)!n re"ret sa! dintr)o (ainta a (el!i (e a sa#irsit
pa(at!l si o dorinta sin(era de a se indrepta. I se mai sp!ne si mart!risire deoare(e (el (are se
(aieste de pa(atele sa#irsite #ine si le mart!riseste in fata d!*o#ni(!l!i, (are prin p!terea data l!i de
%int!itor!l $ristos il de'lea"a, ii iarta pa(atele.
Po(ainta, de(i, este taina instit!ita de &omn!l $ristos prin (are &!mne'e! iarta pa(atele (restin!l!i,
(are le re"reta sin(er si le mart!riseste in fata preot!l!i (! *otarirea de a se indrepta, oferind!)I)se
in a(elasi timp !n a/!tor pentr! indreptare, epitimia sa! (anon!l.
Asadar, po(ainta sa! mart!risirea (!prinde mai m!lte elemente1 a re"ret!l sa! (ainta pentr! pa(at!l
sa#irsit, 0 mart!risirea in fata preot!l!i (! *otarirea de a se indrepta; ( iertarea pa(atelor de (atre
preot prin r!"a(i!nea respe(ti#a; d (anon!l sa! mi/lo(!l, a/!tor!l pentr! indreptare.
Po(ainta sa! re"ret!l pentr! pa(at!l sa#irsit si in(er(area de a se indrepta este !n fenomen
psi*olo"i( spe(ifi( !man. In(epind (! Adam, (are se (aieste de pa(at!l sa#irsit, po(ainta s!0 forma de
#irt!te, se afla in toate reli"iile. 2a se manifesta, prin diferite forme (a1 preot, r!"a(i!ne, r!perea
*ainelor, mart!risirea pa(atelor, /ertfe. Prin toate se dorea impa(area (! di#initatea si intrarea in
le"at!ra (! ea. Cainta in (restinism are a(elasi s(op1 de a ni se ierta pa(atele si de a ne apropia de
&!mne'e!.
Si in 3e(*i!l Testament "asim re(omandari pentr! po(ainta1 99&e(i, de se #a fa(e (ine#a #ino#at de
(e#a, isi #a mart!risi pa(at!l pe (are l)a sa#irsit si sa ad!(a &omn!l!i /ertfa o oaie sa! o (apra si)l #a
(!rati preot!l si I se #a ierta pa(at!l::(4e#iti( 3, 5)6. Intelept!l Solomon sp!ne in le"at!ra (!
po(ainta1 99Cel (e isi as(!nde pa(atele l!i n! propaseste, iar (el (e le mart!riseste si se lasa de ele #a
fi mil!it:: (Pilde CC3III, 16.
&e asemenea, tot in 3e(*i!l Testament a#em pilde de po(ainta (ind pa(atosii se mart!rises( si (apata
iertare de la &!mne'e! pentr! pa(atele lor. Astfel, imparat!l &a#id d!pa (e a omorit pe Urie si I)a
l!at sotia a(est!ia, mart!risind!)si pa(at!l inaintea profet!l!i Natan, a primit prin el iertare de la
&!mne'e!. 99Si &omn!l a ridi(at pa(atr!l de deas!pra ta, a 'i Natan si t! n! #ei m!ri:: (II Re"i CII,
16. S)a! po(ait si e#reii (are s)a! intors din (aptiti#atea 0a0iloni(a si (are se (asatorisera (! femei
straine, inaintea l!i 2'dra ) si a! primit iertare pentr! pa(at!l lor (2'dra C, 1A)1. ((f. Neemia I, 6)
@. S)a! po(ait si Nini#itenii in !rma predi(ii si r!"amintilor prooro(!l!i Iona (Iona (ap. 6. Sfint!l
Ioan Bote'ator!l a#ea (a p!n(t (entral al predi(ii sale tot po(ainta1 99Po(aiti)#a, sp!ne el, (a s)a
apropiat imparatia (er!rilor:: (%atei III, .. &!pa predi(ile sale infla(arate, popor!l mart!risea
pa(atele si se 0ote'a (%atei III, 6. Si &omn!l $ristos si)a in(ep!t predi(a tot prin indemn!l la
po(ainta1 99Po(aiti)#a (a s)a apropiat imparatia (er!rilor:: (%atei I3, 1@ sa! 99Po(aiti)#a si (redeti in
2#an"*elie:: (%ar(! 1, 15.
Page 3(( of 449
Insa (a taina, prin (are se iarta penitent!l!i pa(atele mart!risite, prin p!terea (!ratitoare a &!*!l!i
Sfint, mart!risirea a fost instit!ita si in(ep!ta de &omn!l $ristos. 2l a instit!it)o, (a(i 2l ins!si a
as#irsit)o (el dintii, iertind pa(atele !nor persoane pe (are le #inde(a1 #inde(area sla0ano"!l!i din
Caperna!m (%atei IC, .)6; #inde(area femeii de s(!r"erea sin"el!i (%atei IC, ..; #inde(area de
or0i (%atei IC, .?).D et(. (Pr. Prof. &. Staniloae, &o"mati(a, #ol. 6, p. 1.6.
In prea/ma inaltarii la (er, stiind (a n! #a mai p!tea a(orda iertarea de pa(ate in mod #i'i0il, &omn!l
$ristos imp!terni(este pe Apostolii Sai (! sa#irsirea a(estei taine d!pa (e le)o promisese in(a inainte
de rasti"nirea Sa. Astfel, 2l o promite prin Sfint!l Petr! t!t!ror Apostolilor (ind sp!ne1 99Si iti #oi da
(*eile imparatiei (er!rilor si ori(e #ei le"a pe pamint #a fi le"at si in (er!ri si ori(e #ei de'le"a pe
pamint #a fi de'le"at si in (er!ri:: (%atei C3I, 1D. Iar (! alta o(a'ie adresind!)se t!t!ror
Apostolilor le sp!ne1 99Ade#arat "raies( #o!a1 ori(ite #eti le"a pe pamint, #or fi le"ate si in (er si
ori(ite #eti de'le"a pe pamint #or fi de'le"ate si in (er:: (%atei C3III, 1?.
&omn!l $ristos a(orda dire(t p!terea Sa Apostolilor Sai de a sa#irsi po(ainta prin (om!ni(area
&!*!l!i Sa! (el sfint, (ind sp!ne1 99Si 'i(ind a(estea a s!flat as!pra lor si le)a 'is1 l!ati &!* Sfint,
(arora #eti ierta pa(atele, le #or fi iertate si (arora le #eti tine #or fi tin!te (Ioan CC, ..).6.
Asadar, p!terea pe (are o a#ea &omn!l $ristos (a &!mne'e! de a ierta pa(atele, de a le"a si de'le"a,
a transmis)o Apostolilor Sai. A(estia la rind!l lor a! e-er(itat a(easta p!tere in epo(a apostoli(a si a!
transmis)o !rmasilor, epis(opilor si preotilor. Astfel, in 0a'a a(estei p!teri Sfint!l Apostol Pa#el
pedepseste pe desfrinat!l din Corint1 99I)a dat satanei spre pieirea tr!p!l!i, (a s!flet!l sa se
mint!ias(a:: (I Corinteni 3, .)5. A pedepsi si pe 99Imene! si Ale-andr! pe (are I)a dat satanei (a sa
se in#ete, sa n! mai *!leas(a:: (I Timotei I, .A. &!pa (!m in #irt!tea a(eleiasi p!teri, a iertat mai
tir'i!, d!pa indreptare pe in(est!os!l din Corint (II Corinteni II, 1A.. tot in epo(a apostoli(a Sfinta
S(ript!ra aminteste (a 99m!lti dintre (ei (are (re'!sera #enea! sa se mart!riseas(a (la Sfint!l Pa#el
si sa sp!na faptele lor:: (+apte CIC, 1?. &espre a(eleasi fapt aminteste Sfint!l Ia(o# (3, 16 iar
Sfint!l Ioan afirma1 99&a(a mart!risim pa(atele noastre, 2l este (redin(ios si drept (a sa ne ierte
pa(atele si sa ne (!rateas(a pe noi de toata nedreptatea:: (I Ioan, I, D.
Sfintii Apostoli a! transmis p!terea de a ierta pa(atele de a sa#irsi Taina Po(aintei (a si a Bote'!l!i
n! la toti (are a! (re'!t in in#atat!ra &omn!l!i $ristos, (i !nor persoane an!me alese si (onsa(rate
prin *irotonie, preotilor1 99Pentr! a(easta te)am lasat in Creta, (a sa indrepte'i (ele (e mai lipses( si
sa ase'i preoti prin (etati pe(!m ti)am rind!it:: (Tit I, 5. Sa!, pre(!m se afirma in alt lo(1 99Pentr!
(are (!#int, te indemn sa tii aprins *ar!l l!i &!mne'e!, (el (are este in tine, prin p!nerea miinilor
mele:: (II Timotei I, 6; (f. I Timotei 3, ..; +apte CI3, .6.
In fata preot!l!i *irotonit tre0!ie sa se pre'inte penitent!l (! (ainta si (! *otarire de a n! mai
pa(at!i spre a)si mart!risi pa(atele. 2#ident, re"ret!l tre0!ie sa fie sin(er asemanator (! (ainta
#ames!l!i din pilda #ames!l!i si a farise!l!i (4!(a C3III, 1A)17 (! a fi!l!i rata(it (are s)a intors la
parintele sa! (4!(a C3, 11)61 sa! (! (ainta Sfint!l!i Petr!, (are a plins (! amar d!pa (e s)a lepadat
de &omn!l $ristos (%atei CC3I, @5.
Cainta ade#arata, re"ret!l adin( de a fi sa#irsit pa(at!l d!(e la neliniste, la framintare si in mod
normal la dorinta de a)I mart!risi. A(t!l mart!risirii n! este amintit in mod e-pli(it de &omn!l
$ristos. Insa, este afirmat in 3e(*i!l Testament ) in (a'!rile amintite1Aaron, &a#id, mart!risea
e#reilor in fata l!i 2'dra, Neemia, %art!risirea se pra(ti(a in epo(a apostoli(a1 BSi m!lti dintre (ei
(are (re'!sera #enea! sa se mart!riseas(a si sa sp!na faptele lor. Iar m!lti dintre (ei (are fa(!sera
#ra/itorie, ad!(ind (artile le ardea! in fata t!t!ror:: (+apte CIC, 1?)1D. Pra(ti(a mart!risirii in fata
Page 3(2 of 449
preot!l!i d!*o#ni( indeplinita in Biseri(a (*iar de la in(ep!t!rile ei o atesta Ori"en, Ciprian si Sfint!l
Ioan E!ra de A!r.
&e altfel, a(t!l mart!risirii din Taina Po(aintei are o mare #aloare reli"ioasa si morala. Prin
mart!risire penitent!l isi destain!ie "reselile si pa(atele sale in fata d!*o#ni(!l!i, (reind!)se intre el
si preot o intimitate, o (om!ni!ne s!fleteas(a prin (are se reali'ea'a in om!l t!l0!rat de pa(at o
liniste s!fleteas(a si posi0ilitatea de a)si refa(e si intari (om!ni!nea (! &!mne'e!.
N!mai d!pa (er(etarea adin(a si serioasa a s!flet!l!i penitent!l!i prin mart!risire, d!*o#ni(!l a(orda
de'le"area ) forma spe(ifi(a a Tainei Po(aintei, adi(a iertarea pa(atelor. 99Ca(i (arora le #eti ierta
pa(atele le #or fi iertate si (arora le #ei tine, #or fi tin!te:: (Ioan CC, .6. Prin iertare, (redin(ios!l,
s(apa de ro0ia pa(at!l!i si intra in (om!ni!ne (! &!mne'e! si isi re(apata speranta #ietii #esni(e.
Prin Taina %art!risirii se iarta penitent!l!i toate toate pa(atele mart!risite, ori(it ar fi ele de mari.
Biseri(a a (ondamnat toate (redintele !nor ereti(i (a montanistii, no#atienii, donatistii (are s!stinea!
(a om!(iderile, desfrinarile, aposta'iile si tradarile de (redinta n! se iarta (&o"mati(a, man!al pentr!
Inst. Teolo"i(e, p. ?D5.
In pri#inta pa(atelor &omn!l $ristos sp!ne1 99Cel!i (are #a 'i(e (!#int impotri#a +i!l!i Om!l!i, se #a
ierta l!i; dar (el!i (are #a 'i(e impotri#a &!*!l!i Sfint, n! I se #a ierta l!i ni(i in #ea(!l a(esta, ni(i in
(el (e #a sa fie:: (%atei CII, 6.; (f. Ioan 3, 16. Insa pa(at!l impotri#a &!*!l!i Sfint, (are n! se
iarta 99este o ra!tate deplin (onstienta si li0era (ontra ade#ar!l!i d!mne'eies(, ne(redinta si totala
lipsa de penitenta, o impietrire a om!l!i in rele:: (&o"mati(a, i0idem.
&e(i, lipsa de iertare pro#ine din (a!'a om!l!i, a impotri#irii l!i fata de &!mne'e!, din nepre'entarea
la mart!risire si n! din (a!'a preot!l!i (a n! I)ar a(orda iertarea. Preot!l sp!ne !n do"matist
ortodo-, pron!nta n!mai sentinte de a(*itare si ni(iodata sentinte de (ondamnare (Andr!tsos,
&o"mati(a, p. 7A?.
Tot!si, !nele pa(ate "rele sa#irsite de !nii penitenti (a om!(iderile, a#ort!l, desfrinarile, ad!lter!l,
aposta'ia si ere'ia, !nde n! se #ede o (ainta pe mas!ra pa(atelor respe(ti#e, sa#irsite, d!*o#ni(!l
amina pentr! !n an!mit timp primirea Sfintei 2!*aristii, pentr! a se pro0a prin fapte #inde(area
sla0i(i!nilor (%atei 3, .6).5 (Pr. Prof. &. Staniloae.
Biseri(a Ortodo-a respin"e si afirmatiile Biseri(ii romano)(atoli(e (are iarta prin po(ainta n!mai
pa(atele "rele, (ele (are d!( la (*in!rile iad!l!i, iar pe (ele !soare le a0sol#a prin ind!l"ente.
&!pa pron!ntarea iertarii prin r!"a(i!nea respe(ti#a, d!*o#ni(!l o0li"a pe penitent la !n (anon, in
stri(ta le"at!ra (! pa(atele mart!risite si iertate. Adi(a la sa#irsirea !nor a(te de e#la#ie, de
r!"a(i!ne, metanii, post sa! diferite fapte milosti#e pentr! intarirea (redin(ios!l!i pe (alea dreptei
(redinte si a dreptei #iet!iri in $ristos. 2le n! sint pedepse pentr! pa(atele mart!risite (i mi/oa(e de
intarire a sla0i(i!nilor (onstante la mart!risire.
2pitimia se intemeia'a din p!n(t de #edere s(ript!risti( prin fapta l!i 8a*e! #ames!l, (are odata (!
(on#ertirea sa a mart!risit &omn!l!i $ristos (a)si imparte /!matate din a#erea sa sara(ilor, iar pe (ei
pe (are I)a nedreptatit ii despa"!"este impatrit. ) %ai m!lt de(it (erea le"ea (4!(a CIC, ?. )
2#ident, era o fapta (are o sa#irsea spre a #inde(a s!flet!l sa! de patima f!rt!l!i, nedreptatii si a
la(omiei.
Page 3(3 of 449
&ar, de m!lte ori, epitimia poate lipsi, (ind peniten!l este 0olan# si se afla in imposi0ilitatea de a
indeplini. A(easta n! fa(e imposi0ila efi(a(itatea Tainei Po(aintei.
Taina %art!risirii atit de imporatanta pentr! mint!irea (redin(ios!l!i ) pre(!m s)a o0ser#at ) a
s!ferit o m!tatie (ompleta in s!fletele m!ltor (redin(iosi, odata (! aparitia protestantism!l!i. Prin
indepartarea preotiei sa(ramentale s)a indepartat si po(ainta (a taina, si at!n(i (ind se pra(ti(a I se
inlat!ra sens!l ei de taina.
Pentr! (a po(ainta este o in(er(are a fie(ar!i indi#id de intarire a (redintei, prin (ainta fa(!ta dire(t
(atre &!mne'e!, iar (ind e#ent!al se mart!riseste (ine#a in fata pastor!l!i (indi#id!al sa! in "r!p,
a(esta ii #esteste iertarea pa(atelor de (atre &!mne'e!, el fiind !n simpl! martor asistent.
&in a(easta in#atat!ra despre po(ainta pe (are ortodo(sii n! o admit s)a! inspirat si !nii (restini din
#remea noastra, ne"ind #ala0ilitatea si !tilitatea po(aintei (a taina sa#irsita de preoti.
2i s!stin (a &omn!l $ristos a dat p!terea de a ierta pa(atele Biseri(ii (a ad!nare de (redin(iosi, (a
"r!pare si n! preotilor. Astfel, sp!ne &omn!l in a(est sens, Apostolilor, afirmind despre !n (redin(ios
(e pa(at!iestei1 99&e)ti #a "resi fratele ta!, mer"i m!stra)l pe el intre tine si el sin"!r, si de te #a
as(!lta, ai (isti"at pe fratele ta!. Iar de n! te #a as(!lta, ia (! tine !n!l sa! doi (a din "!ra a doi sa!
trei martori sa se statorni(eas(a ori(e (!#int. Si de n!)I #a as(!lta pe ei, sp!ne)l Biseri(ii, iar de n!
#a as(!lta ni(i de Biseri(a, sa)ti fie (a !n pa"in si (! #ames:: (%atei C3III, 15)1@. &e(i, intrea"a
ad!nare, Biseri(a tre0!ie sa /!de(e si sa (ondamne !n om (are "reseste, iar n! preot!l.
2i mai (itea'a si a!l alt #erset (are ar (onfirma fapt!l (a penitent!l tre0!i sa)si mart!riseas(a
pa(at!l in fata (el!i (are a "resit si sa)si (eara iertare de la el, e#en!tal de la an!miti semeni de ai
sai, iar n! de la preot. %art!risirea n! se fa(e in fata preot!l!i in mod indi#id!al, se(ret, (i ea este
p!0li(a. Asa se pra(ti(a in #remea apostoli(a, d!pa (!m sp!ne Sf. Ia(o#1 99%art!risit)#a !n!l alt!ia
pa(atele si #a r!"ati !n!l pentr! alt!l, (a sa #a #inde(ati, (a m!lt poate r!"a(i!nea star!itoare a
drept!l!i:: (Ia(o# 3, 16.
In prim!l (itat referitor la Biseri(a ) ad!nare ) (are sin"!ra ar a#ea drept!l sa (ondamne, tre0!ie sa
o0ser#am (a ad!narea (ondamna si pedepseste prin (ond!(atorii ei, preotii. Astfel, (on(*ide si
%int!itor!l $ristos prin (onte-t, #ers 1?1 99Ori (ite #eti le"a pe pamint, #or fi le"ate si in (er...::
adresate Apostolilor, (ond!(atorii Biseri(ii. 2i le"a! si de'le"a!. &omn!l $ristos n)a dat ni(iodata
t!t!ror (redin(iosilor drept!l de a ierta pa(atele, (i Apostolilor (Ioan CC, .6 si !rmasilor lor (I
Timotei 3, 1D).A.
A(est fapt se desprinde si din pilda Sfint!l!i Pa#el (ind a e-(l!s din (om!nitatea (restina pe
desfrinat!l din Corint. Apostol!l a /!de(at si a *otarit iar ad!narea a e-e(!tat. 99Ci e!, desi departe,
(! tr!p!l, insa de fata (! d!*!l, am si /!de(at, (a si (!m as fi de fata... ad!nind!)#a #oi si d!*!l me!,
(! p!terea &omn!l!i nostr! Iis!s $ristos, sa dati pe !n!l (a a(esta satanei, spre pieirea tr!p!l!i...:: (I
Corinteni 3, 6)5.
Iar (ind desfrinat!l s)a po(ait, tot Apostol!l por!n(este ad!narii din Corint sa)l reprimeas(a (II
Corinteni II, ?)D. &e(i n! /!de(a si (ondamna ad!narea, (i (ond!(ator!l ei.
Ni(i al doilea te-t n! (onfirma parerea (a mart!risirea se sa#irsea in epo(a apostoli(a, in fata lai(ilor.
Sf. Ia(o# #or0este in (onte-t, adi(a (e#a mai s!s de te-t!l (itat ) 3, 17)15 ) despre Taina Sfint!l!i
%asl! pe (are o sa#irses( preotii impre!na (! Taina Po(aintei, sa#irsita tot de ei. &e(i Apostol!l
sfat!ieste pe (redin(iosi, mai departe ) #erset!l 16 ) sa n! as(!nda din pa(atele lor (i sa le
Page 3(4 of 449
mart!riseas(a inte"ral 99!n!l alt!ia:: adi(a preotilor. Unii, referind!)se la penitenti altii pri#ind pe
preoti. &e(i (!#intele1 99!n!l inaintea alt!ia:: n! se refera la mart!risirea inaintea mirenilor, (i despre
mart!risirea inaintea preotilor Biseri(ii, (!m era pra(ti(a 0iseri(ii apostoli(e (+apte CIC, 1?)1D.
Cit despre fapt!l (a mart!risirea la in(ep!t se fa(ea p!0li(a si n! se(reta, indi#id!ala, fapt!l este
ade#arat. 4a in(ep!t, mart!risirea era p!0li(a; penitent!l se mart!risea in fata d!*o#ni(!l!i, asistat
de p!0li(. Insa mai tir'i! pentr! o mai (ompleta si dis(reta mart!risire, a(easta s)a efe(t!at in mod
indi#id!al. Tot!si si at!n(i (ind se sa#irsea p!0li(, ea se efe(t!a in fata d!*o#ni(!l!i si el de'le"a
pa(atele, iar n! mirenii, (are era! simplii asistenti.
Se mai afirma de a(eiasi (redin(iosi (a pentr! iertarea pa(atelor tre0!ie sa ne indreptam dire(t l!i
&!mne'e! si n! prin mi/lo(irea preotilor. A(est fapt a fost pra(ti(at in 3e(*i!l Testament, l)a in#atat
si pra(ti(at si &omn!l $ristos. Astfel, &a#id, s)a adresat, spre a I se ierta pa(atele dire(t Parintel!i
(eres( prin (!#intele1 99%il!ieste)ma, &!mne'e!le, d!pa marea mila Ta:: (Ps. 4. &omn!l $ristos ne)a
in#atat sa ne adresam dire(t l!i &!mne'e!, in r!"a(i!nea 99Tatal nostr!::1 99Si ne iarta no!a "reselile
noastre, pre(!m si noi iertam "resitilor nostri:: (%atei 3I, 1.. &e asemenea a! primit iertarea
pa(atelor dire(t de la %int!itor!l $ristos1 sla0ano"!l din Caperna!m (%ar(! II, 5; femeia pa(atoasa,
(are I)a !ns pi(ioarele (! mir (4!(a 3II, 7?; #ames!l (are se r!"a in templ! (4!(a C3III, 16; til*ar!l
de pe (r!(e (4!(a CCIII, 76.
&ar ni(i ar"!mentele prin te-tele amintite n! sint intemeiate. In 3e(*i!l Testament, am #a'!t, n! a
e-istat Taina Po(aintei sa! %art!risirii, (i a(easta a fost instit!ita in No!l Testament de &omn!l
$ristos.
Iertarea oferita de &omn!l $ristos sla0ano"!l!i din Caperna!m, femeii pa(atoase, #ames!l!i si
til*ar!l!i de pe (r!(e, sint oferite dire(t de %int!itor!l ) ele (onstit!ind in(ep!t!l Tainei Po(ainetei,
fa(!t de ins!si &omn!l $ristos, pre(!m s)a amintit. A(easta n! inseamna (a (ei (are pa(at!ies(
tre0!ie sa se adrese'e dire(t %int!itor!l!i, (a(i 2l a dat p!terea de a mi/lo(i, de a efe(t!a Taina
Po(aintei Apostolilor, si !rmasilor lor (%atei C3III, 1?; Ioan CC, .6; 2feseni I3, 11.
Se afirma, in (ontin!are, intr! (ontestarea Tainei %art!risirii efe(t!ata de preoti (a administratori
ai ei, sp!nind!)se (a ei n! pot fi mi/lo(itori intre &!mne'e! si oameni spre a ierta pa(atele (elor (e
"reses(, deoare(e sin"!r!l (are are p!terea de a ierta pa(atele este Parintele (eres(1 99Cine poate sa
ierte pa(atele de(it !n!l &!mne'e!F:: (4!(a 3, .1.
%ai m!lt se sp!ne (a preot!l n! poate ofi(ia Taina %art!risirii, n! poate ierta pa(atele penitentilor,
fiind el ins!si om (!prins de pa(ate.
In ade#ar, n!mai sin"!r &!mne'e! are p!terea sa ierte pa(atele. Preot!l in ofi(ierea Tainei Po(aintei
este doar !n instr!ment al di#initatii, !n mi/lo(itor, !n administrator al tainei ) &!mne'e! este
stapin!l dar!l!i sa! al p!terii de a ierta pa(atele, iar preot!l in i(onom al a(est!i dar. &e(i, iertarea
#ine de la &!mne'e!, insa prin mi/lo(irea preot!l!i (Pr. &r. P. &e*elan!, Se(tolo"ia, p. 666. &e altfel
si in (a'!l (elorlalte taine1 Bote', %ir!n"ere et(., preot!l este !n i(onom al tainelor l!i &!mne'e! (I
Corinteni I3, 1.
Rasp!ns!l de mai s!s este #ala0il si pentr! o0ie(tia aminitata (a preot!l fiind om (! pa(ate n! poate
ofi(ia Taina Po(aintei, n! poate ierta pe alt!l, deoare(e fiind pa(atos are ne#oie sa I se ierte pa(atele
sale.
Page 3(5 of 449
Preot!l fiind !n mi/lo(itor, !n administrator al Tainelor, pa(atele sale n! impiedi(a *ar!l &!*!l!i
Sfint, (! (are este imp!terni(it prin *irotonie (I Timotei I3, 17, a)si indeplini #ala0il tainele. In (a'!l
de fata, pa(atele preot!l!i n!)l impiedi(a de a oferi prin Taina Po(aintei iertarea pa(atelor
penitent!l!i.
Ca(i om fara pa(at n! e-ista (I Ioan I, ?. Apostolii %int!itor!l!i era! oameni pa(atosi (I Timotei I,
15 si tot!si a! primit p!terea de a ofi(ia Sfintele Taine, de(i si Taina Po(aintei, p!terea de a ierta
pa(atele (Ioan CC, .6. %ai m!lt ei a! ofi(iat in timp!l lor Taina Po(aintei, a! iertat pa(atele
semenilor lor (+apte CIC, 1?)1D. A(easta p!tere a! primit)o si !rmasii lor, epis(opii si preotii (Tit I,
5; II Timotei I, 6; II Timotei 3, 1D).A. Ca oameni, preotii sint pa(atosi si la fel (a si mirenii se
i'0a#es( de pa(ate tot prin Taina Po(aintei in fata altor preoti. &ar in (alitate de pastori si d!*o#ni(i
a! p!terea de la &omn!l $ristos, (a !rmasi ai Apostolilor de a ofi(ia Taina Po(aintei si de a ierta
pa(atele, 99spre desa#irsirea sfintilor:: (2feseni I3, 1..
In sfirsit, a(eiasi (restini (are (ontesta #ala0ilitatea Tainei %art!risirii administrata de preoti n! se
impa(a ni(i (! epitimia sa! (anon!l dat de d!*o#ni( (elor (e mart!rises(. A(esta ar fi !n adaos in!til,
sp!ne ei, (are impiedi(a pe m!lti sa #ina la mart!risire, (a(i este "re! de indeplinit pentr! (ei mai
m!lti. Cei (are se (aies( n! tre0!ie sa s!porte asemenea po#ara. &omn!l $ristos a sp!s1 99Pe (el (are
#ine la %ine, n!)l 0oi s(oate afara:: (Ioan 3I, 6@. &e(i, pentr! mart!risire, n! se (ere nimi( alt(e#a
de(it (ainat.
Canon!l n! este o o0li"atie in!tila, (i o (erinta a s!flet!l!i omenes(, impo#arat de pa(at si (are odata
(! i'0a#irea de el, simte ne0oia !nei reparatii. 8a*e! #ames!l simte tre0!inta !nei reparatii si sp!ne1
99&oamne, iata /!matatea din a#erea mea o da! sara(ilor si da(a am napast!it pe (ine#a (! (e#a, intor(
impatrit:: (4!(a CIC, ?. Canon!l este !n mi/lo( de #inde(are a #e(*ilor pa(ate ale penitentilor,
intre0!intat (! ta(t de d!*o#ni(1 pentr! pa(ate din la(omie si a#aritie se da! epimimii (are (onsta!
prin fapte milosti#e, pentr! pa(atele desfrinarii se da! epitimii (are (onsta! prin fapte milosti#e,
pentr! pa(atele desfrinarii se da! (anoane de post et(. de(i n! sint po#eri si o0li"atii in!tile, (i sint o
terape!ti(a s!fleteas(a, primite si asteptate de penitenti. Cind ele n! se pot indeplini pretot!l ni(i n!
le pres(rie.
Ca(i epitimiile n! *otaras( si (onditionea'a efi(a(itatea tainei, adi(a iertarea pa(atelor, a(estea fiind
(ainta si mart!risirea (i ) pre(!m am amintit ) mi/loa(e de #inde(are a ranelor pa(atelor.
Taina Po(aintei sa! %art!risirii, pentr! marea ei importanta a fost pra(ti(ata fre(#ent de mem0rii
Biseri(ii (restine, in(epind din epo(a apostoli(a. Ca(i i'0a#ind!)ne de pa(ate ea ne a/!ta a d!(e o #iata
(restina si ne tine #ie (onstiiinta mostenirii imparatiei (eresti.
Sfintii Parinti si s(riitori 0iseri(esti (a1 Ori"en, Ciprian, Sfint!l Atanasie, Ioan E!ra de A!r si Sfint!l
Am0ro'ie in s(rierile lor o re(omanda (! (ald!ra (redin(iosilor, aratind!)I #aloarea ei pentr!
mint!irea s!fletelor.
2a tre0!ie repetata de ori(e (restin in fie(are din (ele patr! post!ri an!ale sa! (el p!tin o data in
post!l Pastilor, pre(!m o re(omanda por!n(a a I3)a a Biseri(ii Ortodo-e.
Pr. Prof. I. Con!anine!'#,
$Indr#maor pa!oral - Din e7a#r#l 'redinei noa!re$, pag. (((-((6.
BIB#IO&R'(I% S%#%C$IV'
Page 3(6 of 449
1. Pr. Ilarion +elea, Po(ainta, Si0i!, 1D6D.
.. Prot. I. Pri(op, Sfinta Taina a %art!risirii, 99%itropolia %oldo#ei si S!(e#ei, nr. 6)7, (1D@6.
Page 3(7 of 449
S"INTA EU(ARISTIE ESTE TAINA) NU SIM!OL
Pe f!ndal!l do(trinei si (!lt!l!i (restin este p!terni( imprimat ade#ar!l despre /ertfa de
ras(!mparare a l!i Iis!s pe (r!(e.
&in (oapsa l!i Iis!s, strap!nsa de s!lita ostasilor romani, a (!rs temporar si in mod #i'i0il, sin"ele (ald
al fiintei Sale !mane, iar pentr! #esni(ie, in mod taini(, s)a dat $ar!l, a(ea ener"ie a Sfintei Treimi
(are intretine #iata Biseri(ii l!i $ristos, s!0 forma ei de (om!nitate.
Cind %int!itor!l a trimis la predi(a pe (ola0oratorii Sai ) Sfintii Apostoli ) si (ind le)a sp!s1 994!ati
&!* Sfint, (arora #eti ierta pa(atele, iertate #or fi ...::, a predat Biseri(ii s!0 forma ei de ierar*ie
a(est depo'it al $ar!l!i &i#in, (are se transmite de (atre !rmasii Sfintilor Apostoli Biseri(ii
as(!ltatoare.
Parti(iparea la mint!irea o0ie(ti#a, ad!sa de %int!itor!l $ristos, da (elor (redin(iosi, at!n(i (ind
(ola0orea'a prin (redinta si fapte 0!ne, posi0ilitatea de a trai in afara de #iata #e"etati#a a
plantelor, in afara de #iata sen'iti#a a l!mii (elor ne(!#intatoare, in afara de #iata rationala a t!t!ror
(elorlalti semeni o #iata in pl!s1 #iata s!pranat!rala in (om!ni!ne de $ar, Credinta si &ra"oste (!
Iis!s $ristos.
N!mai prin siner"ism!l perfe(t al a(estor trei elemente ((redinta, $ar si fapte 0!ne poate om!l sa
!r(e pe s(ara desa#irsirii in na'!inta l!i de a a/!n"e la mas!ra 0ar0at!l!i des#irsit, d!pa stat!ra l!i
Iis!s $ristos.
&in (itat!l de mai s!s 994!ati &!* Sfint ...:: se #ede (lar (a Biseri(a este depo'itarea $ar!l!i.
Pornind de la interpretarea "resita a noti!nii de 99Biseri(a:: si in dorinta lor de a desfiinta ierar*ia
0iseri(eas(a (! s!((esi!ne apostoli(a, (areia ii s!prap!n notinea de 99preotie !ni#ersala::, !nele
fra(ti!ne ale Biseri(ii (restine n! so(otes( Biseri(a depo'itara a $ar!l!i, (i o red!( la treapta de
99so(ietate:: sa! 99ad!nare::, pe (are at!n(i (ind e #or0a de ei, o n!mes( 99ad!nare de sfinti::, fara
insa a a#ea p!tere (ine#a din a(easta 99ad!nare:: sa impartaseas(a $ar!l.
In fel!l a(esta ei desfiintea'a Sfintele Taine (a mi/loa(e #i'i0ile prin (are se impartases( in mod
misti( $ar!l l!i &!mne'e!, iar da(a pe !nele (are sint prea p!terni( e-primate in te-t!l Sfintei
S(ript!ri n! le pot desfiinta, le red!( la simple forme sa! (omemorari.
Noi stim (a dintre toate Sfintele Taine (ea mai insemnata este Taina Sfintei 2!*aristii, deoare(e
da(a prin (elelalte Taine se impartaseste (restin!l!i $ar!l sa! Eratia di#ina, forma tainei respe(ti#e
raminind nes(*im0ata, prin Taina Sfintei 2!*aristii se impartaseste ins!si Tr!p!l si Sin"ele &omn!l!i,
s!0 forma piiniii si a #in!l!i.
&in (!#intele adresate de %int!itor!l $ristos in Caperna!m (elor doritori de o mai #edea o min!ne (a
(ea din seara pre(edenta, in p!stie, (ind a! fost sat!rati (ei (in(i mii de 0ar0ati n!mai (! (in(i piini si
doi pesti. 99A"onisiti)#a n! min(area (ea pieritoare, (i min(area (are ramine pentr! #iata #esni(a...::
(Ioan 3I, .@, (a si din #erset!l 66 al a(el!iasi (apitol, !nde se #or0este despre piinea (e se po"oara
din (er si da #iata #esni(a::, se #ede (a Iis!s a an!ntat (! m!lt mai inainte Taina Sfintei 2!*aristii,
(are a fost insitit!ita in 5oia Patimilor, la Cina (ea de Taina, (ind l!ind piinea si 0ine(!#intind)o, a dat)
o Sfintilor Sai !(eni(i si apostoli 'i(ind1 994!ati, min(ati. A(estea este Tr!p!l %e!, (are se frin"e
Page 3(8 of 449
pentr! #oi, spre iertarea pa(atelor..::, d!pa (are, asa (!m relatea'a e#eniment!l, Sf. 2#an"*elist 4!(a
a (ompletat1 99A(easta sa o fa(eti intr! pomenirea %ea:: (4!(a CCII, 17, din (are se #ede (lar
por!n(a +i!l!i l!i &!mne'e!, de perpet!area peste #ea(!ri a sfintei /ertfe.
&e(i Sfinta 2!*aristie este taina si /ertfa in a(elasi timp1 Taina, intr!(it ad!(e iertarea pa(atelor si
/ertfa, pentr! (a at!n(i (ind se sa#irseste, se frin"e Tr!p!l si se #arsa Sin"ele l!i Iis!s.
Nimeni dintre (ei (e apli(a li0er!l ar0itr! in interpretarea Sfintei S(ript!ri n)a! p!t!t inlat!ra
definiti#, a(easta Sfinta Taina (! rada(ini adin( infipte in te-t!l Sfintei Carti, deoare(e despre
insitit!irea ei #or0es( toti e#an"*elistii (%atei CC3I, .5; 4!(a CCII, 1D; %ar(! CI3, ...
In prima epistola (atre Corinteni, la (apitol!l 11, .D, reprod!(ind (!#intele %int!itor!l!i 99Cine
manin(a si 0ea (! ne#redni(ie Tr!p!l si Sin"ele &omn!l!i, /!de(ata isi manin(a si 0ea::, Sf. Apostol
Pa#el arata (a in Sfinta Taina a Impartasaniei este #or0a di ins!si Tr!p!l si Sin"ele l!i Iis!s, n! doar
de o simpla piine. Tot!si, interpretind s!0ie(ti# (!#intele %int!itor!l!i1 99A(easta s)o fa(eti intr!
pomenirea %ea::, !nii s!stin (a Sf. 2!*aristie n! este alt(e#a de(it (omemorarea !ltimei (ine l!ata de
Iis!s (! !(eni(ii Sai, ) o simpla masa (omemorati#a ) din (are (a!'a o si n!mes( ei 99Cina &omn!l!i::.
Ba'ati pe te-tele de la %atei 17, .5 Z .6, .D, !nde se #or0este de 99roada #itei::, ei sp!n (a piinea si
#in!l sint piine si #in nat!rale.
&a(a (er(etam teama insitit!irii Sfintei 2!*aristii la Sf. 2#an"*elist 4!(a aflam (a %int!itor!l
#or0este despre 99roada #itei:: la prim!l pa*ar, dar Sf. 2!*aristie a fost instit!ita la (el de al doilea
pa*ar, d!pa (ina, (ind a 'is1 994!ati, min(ati...::.
Ba'ati, in fine, pe te-t!l din epistola (atre 2#rei (ap. D, .? si 1A, 17, !nde se afirma prin "!ra
Sfint!l!i Apostol Pa#el, (a %int!itor!l s)a /ertfit o sin"!ra data, noii (redin(iosi s!stin (a n! mai e
ne#oie de o alta /ertfa si fa( a(est l!(r! (! s(op 0ine determinat. Si a(easta deoare(e, da(a ar
re(!noaste (a Sfintii Apostoli ar fi sa#irsit o /ertfa reala, inerent ar fi tre0!i sa re(!noas(a si o
ierar*ie (! s!((esine apostoli(a, (are sa (ontin!e opera Sf. Apostoli.
Ni(i noi n! ta"ad!im (a intr)ade#ar %int!itor!l s)a /ertfit o sin"!ra data, ni(i n! a#em pretentia (a
repetam /ertfa l!i Iis!s pe (r!(e. Prin sa#irsirea a(estei taine, noi doar (ontin!am, a(t!ali'am si
permanenti'am a(easta /ertfa sa#irsita o sin"!ra data si fa(em a(est l!(r! pentr! a ramine in
permanenta le"at!ra (! %int!itor!l $ristos.
Pentr! s!stinerea parerilor lor (! pri#ire la Sf. 2!*aristie, a(esti s!0ie(ti#i interpreti ai Sfintei
S(ript!ri se 0a'ea'a pe toate a(ele te-te in (are se #or0este despre primat!l C!#int!l!i l!i
&!mne'e!, fata de tr!p si fata de *rana tr!peas(a, (on(reti'ata prin termen!l de 99piine::.
Cind %int!itor!l a 'is (4!(a 7,71 99n! n!mai (! piine #a trai om!l, (i (! tot (!#int!l (are iese din "!ra
l!i &!mne'e!::, n! s)a referit la Sf. 2!*aristie, (!m #or !nii (redin(iosi sa intelea"a, (i la piinea (!
(are dia#ol!l a #r!t, in p!sti!l Carantaniei, sa tre'eas(a simt!rile fi'i(e de foame tr!peas(a ale l!i
Iis!s)Om!l, d!pa !n post atit de l!n". Cind %int!itor!l a rostit, in Caperna!m, a do!a 'i d!pa
sat!rarea "loatelor flaminde din p!stie (!#intele1 99A"onisiti)#a n! min(area (ea nepieritoare, (i
min(area (e ramine pentr! #iata #esni(a pe (are #a #a da)o +i!l Om!l!i, (a(i pe 2l 4)a pe(etl!it
Tatal::. In a(est te-t &omn!l $ristos n! s)a referit la alt(e#a de(it p!r si simpl! la *rana tr!peas(a
pe (are o astepta! "loatele flaminde de piine, dintre (are !nele parti(ipasera pro0a0il la sat!rarea
mira(!loasa din p!stie, (ind Iis!s a sa#irsit min!nea inm!ltirii piinilor.
Page 3(9 of 449
Cind Sfint!l 2#an"*elist Ioan a reprod!s (!#intele %int!itor!l!i 99Cine as(!lta de %ine si (rede in Cel
(e %)a trimis pe %ine, are #iata #esni(a si la /!de(ata n! #a #eni:: n)a #r!t sa arate (a Iis!s ar fi
e-(l!s le"at!ra (e tre0!ie sa tinem (! 2l prin impartasirea (! Tr!p!l si Sin"ele 4!i, (i a #r!t sa arate
(a in ade#ar as(!ltarea C!#int!l!i e#an"*eli( da om!l!i posi0ilitatea de a a/!n"e la mint!ire. &ar, in
a(elasi timp, a a#!t "ri/a (a la in(ep!t!l 2#an"*eliei Sale ((ap. 6, 56 sa intareas(a a(est ade#ar prin
(!#intele1 99Cel (e manin(a Tr!p!l %e! si 0ea Sin"ele %e! ramine in %ine si 2! in el::, aratind (a
n!mai impartasirea (! Tr!p!l si Sin"ele l!i Iis!s da om!l!i pos0ilitatea trairii reale ale C!#int!l!i
re#elat si a mint!irii.
Cine (iteste Sfinta S(ript!ra tre0!ie sa ai0a noti!ni, (el p!tin s!mare, despre ar*eolo"iea popor!l!i
i!de!, despre #iata si o0i(ei!rile lor; sa (!noas(a e#ol!ita #ietii (restine de la in(ep!t!rile ei in
(onte-t!l timp!l!i respe(ti#. Sfinta S(ript!ra tre0!ie st!diata prof!nd si interpretata (!
sin(eritate.
Adeseori ni(i e-presiile pa!line n)a! fost omise de !nii (redin(iosi in (a!tarea de te-te in spri/in!l
s!stinerilor lor eronate. 2i se opres( de o0i(ei la !n te-t s(!rt, separind!)l de (onte-t!l s(rierii
respe(ti#e, (eea (e reda ade#arat!l inteles, pe (are apoi il interpretea'a (!m #or.
Asa, de e-empl!, da(a in prima epistola (atre Corinteni, (ap. 11, .6. Apostol!l Pa#el s(rie1 99&e (ite ori
min(ati a(easta piine si 0eti a(est pa*ar, moartea &omn!l!i #estiti pina la #enirea 4!i::, !nii (restini
s!stin (a prin min(area piinii si prin "!starea #in!l!i (omemoram moartea l!i Iis!s. 2i !ita insa sa! n!
#or sa (iteas(a mai departe te-t!l, (are afirma1 99Cine (! ne#redni(ie manin(a Tr!p!l si 0ea Sin"ele
&omn!l!i, /!de(ata siesi manin(a si 0ea::, (eea (e insemnea'a (a piinea si #in!l n! (onstit!ie !n sim0ol
(i sint ins!si Tr!p!l si Sin"ele l!i Iis!s $ristos.
Sf. 2!*aristie este taina si /er"a in a(elasi timp, instit!ita de %int!itor!l $ristos. Prin ea, s!0 forma
piinii si a #in!l!i, d!pa r!"a(i!nea de in#o(are a Sfint!l!i &!*, se ofera (redin(iosilor ins!si Tr!p!l si
Sin"ele &omn!l!i (Ioan 6, 55)5@; I Cor. 1A, 16. 2a n! poate fi sa#irsita de(it de preot!l (! s!((esi!ne
apostoli(a, in #irt!tea $ar!l!i primit de la %int!itor!l prin Sfintii Apostoli. Asa tre0!ies( intelese
epistole pa!line (atre Timotei si Tit; asa tre0!ies( interpretate (!#intele (are ne sp!n1 99pe altii I)a
p!s &!mne'e! das(ali si prooro(i spre sa#irsirea Sfintelor Taine:: (2feseni 7, 7 si asa tre0!ie sa
(redem si noi (ei pe (arei ii pastorim, pentr! mint!irea noastra a t!t!ror.
Pr. *a!ile 4area,
$Indr#maor pa!oral - Din e7a#r#l 'redinei noa!re$, pag. ((7-(2).
Page 32) of 449
TAINA MASLULUI
In strinsa le"at!ra (! Taina %art!risirii este Taina %asl!l!i. S(op!l am0elor taine este a(elasi, adi(a
#inde(area (redin(iosilor de 0olile de (are s!far. &ar, in timp (e Taina %art!risirii #inde(a 0olna#!l
de 0olile s!fletesti ) de pa(atele sale ) prin Taina %asl!l!i el se tamad!ieste, indeos0ie, de 0olile
tr!pesti, ada!"ind!)se si (ele s!fletesti, adi(a iertarea pa(atelor.
&omn!l $ristos in a(ti#itatea Sa mesiani(a a #inde(at nen!marati 0olna#i de 0olile si nep!tintele lor.
Pentr! a(este tamad!iri 2l n! le (erea de(it dorinta de a se #inde(a si (redinta in p!terea Sa. Insa,
de m!lte ori, odata (! tamad!irea 0olilor tr!pesti, 2l le ierta si pa(atele (%atei IC, ., (erind!)le sa
n! mai "reseas(a (Ioan 3, 17. Ceea (e inseamna (a e-ista o strinsa le"at!ra intre 0oala si pa(at (4!(a
I3, 6D, pentr! (a e-ista o strinsa le"at!ra, o infl!enta re(ipro(a intre s!flet si (orp.
Apostolii &omn!l!i $ristos (ontin!ind opera mint!itoare a In#atator!l!i lor, a! fost imp!terni(iti de
2l ) sa #inde(e pe mem0rii Biseri(ii de 0oalele si nept!rintele lor. In a(est s(op, a infiintat Taina
%asl!l!i, imp!terni(ind (! sa#irsirea ei pe Apostolii si !rmasi lor.
&in a(este moti#e, (redin(iosii a! pentr! tamad!irea nep!tintei lor tr!pesti pe lin"a remediile
medi(ale si !n mi/lo( d!*o#ni(es( de #inde(are, an!me1 Taina %asl!l!i.
2a este a(ea taina (are prin !n"erea (! !ntdelemn!l sfintit de preoti, impre!na (! an!mite r!"a(i!ni,
se (o0oara *ar!l &!*!l!i Sfint peste 0olna#!l respe(ti#, I se iarta pa(atele si se impartaseste
totodata tamad!ire tr!peas(a sa! !s!rarea d!rerilor si intarire s!fleteas(a.
Un"erea (! !ntdelemn era pra(ti(ata in reli"iile #e(*i, fie pentr! (!lt, fie pentr! #inde(area
0olna#ilor. 4a e#rei, in 3e(*i!l Testament, se ad!(ea (a /ertfa (Iesire CCIC, 7A; 4e#iti(, II, 7;
pentr! sfintirea l!(r!rilor tre0!in(ioase la sl!/0a (Iesire C4, D. Se intre0!inta si pentr! sfintirea
!nor oameni in an!mite emis!ni, pentr! !n"erea re"ilor si imparatilor Sa!l (I Re"i C3, 1, Solomon (III
Re"i I, 67; pentr! !n"erea preotilor Aaron (Iesire CCIC, @; pentr! !n"erea profetilor, 2lisei (III
Re"i CIC, 16.
In No!l Testament se folosea (a medi(ament pentr! !n"erea 0olna#ilor, d!pa (!m ne arata pilda
samarinean!l!i milosti#, !nde a(esta !n"e (! !ntdelemn pe !n ranit (a'!t intre til*ari (4!(a C, 67.
&omn!l $ristos (ind a trimis pe Apostoli la propo#ad!ire, intr)o misi!ne de pro0a, le)a dat p!terea de
a #inde(a pe 0olna#i, !n"ind!)I (! !ndelemn1 99Si so(otea! m!lti demoni si !n"ea! (! !ntelemn pe m!lti
0olna#i si)I #inde(a!:: (%ar(! 3I, 16.
A(easta pra(ti(a a !n"erii (! !ntdelemn a fost (onsfintita de %int!itor!l $ristos si ridi(ata la ran"!l
de taina, d!pa in#ierea Sa. A(est fapt il aminteste Sfinta S(ript!ra, (ind sp!ne (a &omn!l $ristos,
d!pa in#ierea Sa, s)a infatisat pe Sine #i! Apostolilor Sai si li s)a aratat timp de patr!'e(i de 'ile 99si
#or0ind (ele despre imparatia l!i &!mne'e!:: (+apte I, 6. &e(i, in a(est rastimp, de patr!'e(i de 'ile
a instit!it Taina %asl!l!i.
A(easta o (onfirma fapt!l (a Sf. Ia(o# ) r!da &omn!l!i si epis(op!l Ier!salim!l!i, indemna pe (restini
(a at!n(i (ind sint 0olna#i sa sa#irseas(a Taina %asl!l!i. 992ste (ine#a 0olna# intre #oiF Sa (*eme
preotii Biseri(ii si sa se roa"e pentr! el, !n"ind!)l (! !ntdelemn, in n!mele &omn!l!i. Si r!"a(i!nea
(redintei #a mint!i pe (el 0olna# si &omn!l il #a ridi(a si de #a fi fa(!t pa(ate se #or ierta l!i:: (Ia(o#
3, 17)15.
Page 32( of 449
&in sp!sele Sf. Ia(o# se #ede (a este #or0a de o taina si n! despre o !n"ere o0isn!ita (! !ntdelemn,
pe (are o p!tea fa(e ori(e (redin(ios sa! ori(e om si n! n!mai preotii. N! este #or0a ni(i de o !n"ere
*arismati(a, adi(a o !n"ere (! #inde(ari min!nate pe (are o fa(ea! !nii (redin(iosi, in'estrati (!
a(easta p!tere prin *ar!l &!*!l!i Sfint ) *arismati(ii1 99Si !n!ia I se da prin &!*!l Sfint (!#int de
intelep(i!ne... iar alt!ia dar!rile #inde(arilor, intr! a(elasi &!*:: (I Corinteni CII, ?)D; %ar(! C3I,
1?.
%ai m!lt, a(easta !n"ere (! !ntedelemn despre (are #or0este Sf. Ia(o#, ad!(e d!pa sine prin
r!"a(i!nea (redintei )a preotilor ) n! n!mai #inde(area tr!p!l!i si 99iertarea pa(atelor:: prin *ar!l
&!*!l!i Sfint. &e(i, !ntdelemn!l si r!"a(i!nea ) partea e-terna ) preotii (a sa#irsitori )
administrator!l ) !s!rarea s!ferintelor sa! (*iar #inde(area lor, impre!na (! iertarea pa(atelor )
partea s!pranat!rala.
A#em toate elementele (onstit!ti#e ale taine. 2le ne do#edes( (a &omn!l $ristos a instit!it Taina
%asl!l!i, imp!terni(ind pe Apostoli si !rmasii lor s)o indeplineas(a in (a'!l (restinilor 0olna#i, pentr!
#inde(area lor.
Taina %asl!l!i se adminstrea'a (redin(ios!l!i 0olna# sa! la mai m!lti 0olna#i, ) enoriasilor !nei paro*ii,
in an!mite 'ile, ) pentr! #inde(are de an!mite 0oli sa! iertarea pa(atelor lor.
2a se ofi(ia'a de sapte preoti ) preotii Biseri(ii (Ia(o# 3, 17 in (onformitate (! (ele sapte dar!ri ale
Sfint!l!i &!* (Isaia CI, .)6. 4a ne#oie pot ofi(ia si doi sa! (*iar !n preot.
99R!"a(i!nea (redintei:: o (onstit!ie partea formala a tainei si (onsta din repetarea r!"a(i!nii1
99Parinte sfinte do(tor!l s!fletelor...:: de sapte ori, impre!na (! sapte peri(ope e#an"*eli(e, sapte
peri(ope din Apostol si alte r!"a(i!ni. In rastimp!l r!"a(i!nii, se !n"e 0olna#!l (! !ntdelemn!l sfintit,
in preala0il, de preoti, prin repetarea r!"a(i!nii de sfintire de sapte ori.
Taina %asl!l!i este pre(edata ) (ind se administrea'a !n!i 0olna# ) de Taina Po(aintei, (ind a(esta
este in mas!ra de a fa(e mart!risirea. Prin %asl!l se iarta 0olna#!l!i pa(atele (are e#ent!al a! fost
!itate la mart!risire. &!pa Taina %asl!l!i 0olna#!l primeste Taina Sfintei 2!*aristii.
Taina %asl!l!i se administrea'a 0olna#!l!i (are isi e-prima dorinta de a o primi si este (onstient spre
a fa(e mart!risire la Taina Po(aintei. 2a se administrea'a si 0olna#!l!i (are)I mai "ra# s!ferind, la
dorinta familiei a(est!ia si (are "arantea'a de dreapta (redinta a 0olna#!l!i si de pro0a0ilitatea de a
o fi primit da(a ar fi fost in posi0ilitatea de a se e-prima.
In asemanare (! Taina Bote'!l!i, %asl!l se ofi(ia'a si pentr! (opiii 0olna#i, la (ererea parintilor. Si la
0olna#ii "ra#i si la (opii, administrarea masl!l!i se 0a'ea'a pe fapt!l (a &omn!l $ristos a #inde(at
an!miti 0olna#i in !rma r!"a(i!nii (asni(ilor lor. 3inde(area !n!i demoni'at or0 si m!t (%atei CII, ..,
#inde(area fii(ei (ananeien(ei (%atei C3, ..).?.
&ar efe(t!l tainei, adi(a #inde(area tr!peas(a a 0olna#!l!i n! este totdea!na e#identa; 0olna#!l n! se
#inde(a in mod a!tomat, (a(i at!n(i taina ar de#eni !n a(t ma"i(. Taina %asl!l!i este o r!"a(i!ne
adrestat l!i &!mne'e! si (a ori(e r!"a(i!ne, indeplinirea ei depinde de atotstiinta si 0!natatea di#ina.
2l sin"!r stie si *otaraste (e)I folositor om!l!i. 2a mai depinde si de (redinta 0olna#!l!i. Insa, prin
masl!, 0olna#!l!i I se iarta pa(atele si da(a n! se #inde(a tr!peste, simte o !s!rare a s!ferintelor si o
intarire s!fleteas(a.
Page 322 of 449
4a romano)(atoli(i masl!l se n!meste !n"erea din !rma, 2l se administrea'a (a o *rana de intarire
pentr! ple(area 0olna#!l!i din a(easta #iata. Insa, pentr! (redin(ios!l 0olna# taina are psi*olo"i(
#or0ind to(mai !n efe(t (ontrar. Bolna#!l se demorali'ea'a, (ind I se ofi(ia'a Taina %asl!l!i, stiind
(a in (!rind #a m!ri.
Protestantii nea"a masl!l!i (ara(ter!l de taina, s!stinind (a in afirmatiile Sf. Ia(o# (3, 17)15 este
#or0a de o !n"ere *arismati(a sa! medi(inala. &e la ei s)a! inspirat !nii (restini din #remea noastra.
A(estia afirma (a masl!l n! este o taina si de(i n! se poate administra (elor 0olna#i, pentr! (a ni(aieri
in Sfinta S(rip!tra n! se arata (a a fost instit!ita de &omn!l $ristos.
S)a amintit, (a n! e-ista !n lo( e-pres in No!l Testament !nde sa se arate (a &omn!l $ristos a
instit!it Taina %asl!l!i. &ar p!terea data de %int!itor!l Apostolilor (ind a! fost trimisi la
propo#ad!ire, in misi!nea de pro0a, spre a !n"e pe 0olna#i (! !ntdelemn si a)I #inde(a (%ar(! 3I, 16,
este !n in(ep!t al masl!l!i, (!m a fost 0ote'!l &omn!l!i $ristos pentr! 0ote'!l (restin. %asl!l a fost
instit!it de &omn!l $ristos, d!pa in#ierei, in rastimp!l (elor patr!'e(i de 'ile, pina la inaltarea Sa la
(er (+apte I, 6.
Afirmatiile Sf. Ia(o# (3, 17)15 (are arata (lar elementele !nei taine si fapt!l (a ea se sa#irsea in
timp!l Apostolilor sint pro0a neindoielni(a a masl!l!i (are pro#ine de la %int!itor!l $ristos; iar noi
sintem datori a)I (rede pe ei. Ne(re'ind in Apostoli n! (redem ni(i in &omn!l $ristos. 99Cel (e #a
as(!lta pe #oi pe %ine %a as(!lta:: (4!(a C, 16. &e(i, Taina %asl!l!i pro#ine de la &omn!l $ristos.
Se mai afirma (a Taina %asl!l!i n)a e-istat ni(i (ind (a taina, (i ea a fost pe timp!l %int!itor!l!i si
Apostolilor (a o !n"ere *arismati(a pe (are !(eni(ii &omn!l!i $ristos o indeplinea! prin p!terea data
lor sa! %int!itor!l sa! de &!*!l Sfint si prin (are ei #inde(a! pe (ei 0olna#i fie !n"ind!)I (!
!ntdelemn, fie p!nind!)si miinile peste ei. Astfel, misi!nea de pro0a, Apostolii !n"ea! pe 0olna#i (!
!ntdelemn si)I #inde(a! (%ar(! 3I, 1.)16. &!pa In#iere, &omn!l $ristos le da imp!terni(irea
Apostolilor de a #inde(a pe 0olna#i si prin p!nerea miinilor1 99pe 0olna#i miinile isi #or p!ne si se #or
fa(e sanatosi:: (%ar(! C3I, 1?. Asemenea #inde(are *arismati(a a sa#irsit si Sf. Pa#el in ins!la
%alta, #inde(ind 99de fri"!ri si !rdinare (! sin"e:: pe tatal (ond!(ator!l!i ins!lei, prin p!nerea
miinilor peste el !nita (! r!"a(i!ne (+apte CC3III, ?. &e(i n! este ne(esara !n"erea (! !ntdelemn,
(i n!mai r!"a(i!nea.
2#ident, Apostolii prin *arismele lor spe(iale fa(ea! #inde(ari in mod e-traordinar, min!nat, (!
!ndelemn si fara !ntdelemn (i n!mai prin r!"a(i!ni si p!nerea miinilor. A(easta n! inseamna (a n!
e-ista Taina %asl!l!i sa! (a la a(easta taina lipsea !ntdelemn!l. Sf. Ia(o# (3, 17)15 arata in mod
e-pres (a de la a(easta taina n! p!tea lipsi !ndelemn!l, (are era materia tainei, (!m este apa la 0ote'
si piinea si #in!l la Sfinta 2!*aristie.
Untdelemn!l, pre(!m s)a aratat, tre0!ie sfintit de preoti, (! (are se !n"e 0olna#!l. A(esta intareste
fapt!l (a %asl!l este o taina si n! o !n"ere medi(inala pe (are o poate fa(e ori(e (redin(ios, !n"ind
0olna#!l (! !ntdelemn o0isn!it.
In sfirsit, se mai s!stine de a(eiasi (restini, in!tilitatea masl!l!i pe moti# (a n! toti 0olna#ii (arora li
se ofi(ia'a masl!l se #inde(a, iar !nii (*iar mor.
2fe(t!l %asl!l!i este iertare pa(atelor si intarirea s!fleteas(a a 0olna#ilor, pre(!m si #inde(area
tr!peas(a. Insa, #inde(area tr!peas(a n! se indeplineste la toti 0olna#ii pentr! (a a(easta este in
f!n(tie de (redinta 0olna#!l!i si de atotstiinta l!i &!mne'e!, (are *otaraste asa pre(!m so(oteste (a
este 0ine pentr! 0olna#. Taina n! este !n a(t ma"i( spre a #inde(a pe toti. 2a n! este !n lea( !ni#ersal
Page 323 of 449
(ontra morii. Cei (are primes( Taina %asl!l!i se intares( s!fletele si (*iar da(a plea(a dintre noi, sint
mai linistiti, mai impa(ati s!fleteste, de(it (ei (arora n! le se administrea'a a(easta taina.
Taina %asl!l!i a fost pra(ti(ata ) pre(!m s)a amintit ) dintr! in(ep!t in Biseri(a (! m!lt folos pentr!
(restini si o amintes( Ori"en, Sfint!l Ioan E!ra de A!r, si Papa Ino(enti! I. Si asta'i este ne(esara
pentr! (redin(iosii 0olna#i, (a(i pe lin"a medi(amentele (are #inde(a (orp!l este ne#oie si de intarirea
s!flet!l!i, de ridi(area moral!l!i a(el!ia (are s!fera.
Pr. Prof. I. Con!anine!'#,
$Indr#maor pa!oral - Din e7a#r#l 'redinei noa!re$, pag. (2)-(23.
Page 324 of 449
INSEMNATATEA TAINEI S"ANTULUI MASLU
O referinta dire(ta despre a(easta Taina se "aseste in epistola sfint!l!i Ia(o# 5, 17)151 992ste (ine#a
0olna# intre #oiF Sa (*eme preotii Biseri(ii si sa se roa"e pentr! el, !n"ind!)l (! !ntdelemn, in n!mele
&omn!l!i. Si r!"a(i!nea (redintei #a mint!i pe (el 0olna# si &omn!l il #a ridi(a, si de #a fi fa(!t pa(ate
se #or ierta l!i::. Una din sl!/irile mesiani(e ale l!i $ristos este (ea ta!mat!r"ia, asa (!m reiese de
altfel din (ele sapte peri(ope e#an"*eli(e (are se (ites( la Taina masl!l!i (4(. 5, .5)6@; 1A, 1)1A; %t.
1A, 5 5)?; ?, 17).6; .5, 1)16;15, .1).?; D, D)16. Preotii Biseri(ii, prin p!terea &!*!l!i Sfint, (ontin!a
in Biseri(a sl!/irea pe (are Ins!si Iis!s a in(redintat)o apostolilor Sai1 99Si mer"ind ei ((ei
doispre'e(e propo#ad!ia! po(ainta. Si s(otea! m!lti demoni si !n"ea! (! !ntdelemn pe m!lti 0olna#i
si)i #inde(a!:: (%(. 6, 1.)16. Taina tamad!irii prin r!"a(i!ne si !n"ere n! tre0!ie (onf!ndata (!
*arisma #inde(arilor (I Cor. 1., .?. Tamad!irea tr!p!l!i este !n!l din semnele anti(ipate ale
imparatiei l!i &!mne'e!1 99P!terea &omn!l!i se arata in tamad!iri:: (4(. 5, 1@.
%asl!l (!prinde (ite#a elemente prin(ipale1
a. Po(ainta, deoare(e iertarea pa(atelor sta la ori"inea tamad!irii 0olii. Pa(at!l si s!ferinta mer"
impre!na, asa (!m s!flet!l si tr!p!l sint insepara0ile in firea !mana1 99Ce este mai !sorF A 'i(e1
iertate sint pa(atele tale, sa! 'i(e1 s(oala si !m0laF Iar (a sa stiti (a +i!l Om!l!i are pe pamint
p!terea sa ierte pa(atele, a 'is paraliti(!l!i1 Tie iti 'i(1 S(oala)te, ia pat!l ta! si mer"i la (asa ta::
(4(. 5, .6).7. A m!ri pa(at!l!i prin po(ainta inseamna a refa(e arti(!latia (are sta la rada(ina #ietii
si !man!l!i.
0. Citirea (elor sapte peri(ope 0i0li(e, din Apostol si 2#an"*elii, (are inseamna (a a(t!l tamad!itor n!
este o inter#entie medi(ala sa! o #inde(are mira(!loasa, (i !n a(t de (ompasi!ne a l!i $ristos,
99do(tor!l s!fletelor si al tr!pr!ilor, Cel (are poarta fara d!rere nep!tintele noastre, (! a Car!i rana
toti ne)am #inde(at::. 99Ca(i pre(!m este sla#a Ta, asa este si mila Ta::, de a(eea 2l a por!n(it sa
iertam de sapte'e(i de ori (ite sapte (elor (are (ad in pa(ate.
(. Sapte r!"a(i!ni pentr! 0ine(!#intarea !ntdelemn!l!i, insotite de tot atitea !n"eri ale 0olna#!l!i de
(atre preoti (sapte sa! n!mai trei, spre sanatate si i'0a#ire de toate 0olile. Untdelemn!l este
sim0ol!l milei d!mne'eiesti (4(. 1A, 66)67, al 0!(!riei si al sfinteniei1 99Ca(i n)ai 0ine#oit a ne (!rati
prin sin"e, (i ai dat in !ntdelemn!l sfintit (*ip!l Cr!(ii:. 99Sapte r!"a(i!ni, !n"eri si preoti:: inseamna
plentit!dinea Biseri(ii, (are into(mai (a !n or"anism resimte s!ferinta, infirmitatea si nep!tinta !n!i
mad!lar1 99&a(a !n mad!lar s!fera, toate mad!larele s!fera impre!na:: (I Cor. 1., .6. Preotii se
roa"a n! n!mai pentr! 99tamad!irea s!flet!l!i si a tr!p!l!i si spre (!ratie si inlat!rarea a toata
patima si a toata nep!tinta si 0oala, si a toata intina(i!nea tr!peas(a si s!fleteas(a::, (i mai ales
pentr! reinte"rarea (el!i 0olna# in tr!p!l Biseri(ii1 99&ar!ieste)l pe dins!l sanatos si intre" Biseri(ii
Tale, (a sa fie 0inepla(!t Tie si sa fa(a #oia Ta::.
Taina masl!l!i se da ori(ar!i 0olna# in #ederea #inde(arii, in ori(e (a' de s!feninta si la ori(e #irsta.
2a n! este o pre"atire pentr! moarte (99e-trema !n(tio:: si ni(i n! se da o sin"!ra data in !ltimile
(lipe ale #ietii (99in art#!lo mortis::, fara speranta tamad!irii, (!m se pre(ti(a in Biseri(a romano)
(atoli(a. Imparatia l!i &!mne'e! este #iata #esni(a, de a(eea re"enerarea !man!l!i este !n semn al
imparatiei. S!ferinta fi'i(a tre0!ie sa fie #inde(ata prin tratament medi(al, dar (ind arti(!latia
dintre tr!p si s!flet este atinsa, at!n(i n!mai !n a(t de 99!n"ere d!mne'eias(a::, in (*ip taini(, poate
sa refa(a a(easta rana. C*iar da(a deplinatatea fi'i(a n! este resta0ilita prin l!(rarea Tainei
masl!l!i, in(*eiet!ra (are tine om!l in e-istenta #esni(a este intarita (! *ar!l l!i &!mne'e!. &e a(eea,
Page 325 of 449
prin Taina masl!l!i Biseri(a fa(e 99semne:: anti(ipate ale in#ierii tr!p!l!i si ale Imparatiei l!i
&!mne'e!, (redin(ios!l a#ind in simt!rile sale tr!pesti si s!fletesti, in(a din a(easta #iata, o
pre"!stare a resta!rarii si nem!ririi #iitoare. Tr!p!l nostr! este tr!p!l as!mat de +i!l l!i &!mne'e!,
de a(eea el se #a impartasi de a(eeasi stare in (ele din !rma. In a(est sens, masl!l este Taina
sperantei in fa"ad!intele imparatiei l!i &!mne'e!. 2a arata indeose0i #aloarea tr!p!l!i, destinat sa
fie prosla#it prin parti(iparea d!pa *ar la tr!p!l ind!mne'eit al l!i $ristos.
Pr. Prof. Dr. Ion &ria,
$Di'ionar de 5eologie .rodo/a$, 0I&2&.", (98(, pag. 25)-252.
Page 326 of 449
ELEMENTELE TAINEI SPO$EDANIEI
Taina mart!risirii pres!p!ne patr! elemente, primele do!a a#ind !n (ara(ter personal, s!0ie(ti#, iar
(elelalte !n (ara(ter lit!r"i(, sa(ramental, o0ie(ti#1
a. Cainta, adi(a determinarea de a fi iertat si de a ierta, prin redes(operirea (! 99inima franta si
smerita:: a starii de de(adere. 99%etanoia:: inseamna s(*im0area spirit!l!i, innoirea mintii, n! n!mai
intristarea, parerea de ra! sa! re"ret!l pasi#, (i (on#ertirea prof!nda, orientarea f!ndamentala a
#ietii. Po(ainta este 99o moarte indoita si de 0!na #oie. Iar inima miloasa este arderea inimii pentr!
toata 'idirea, pentr! oameni si pasari si animale si demoni, si pentr! toata fapt!ra:: (Isa( Sir!l, (it.
d!pa Calist si I"natie Cant*opol, Cele 1AA de (apete, 77, in +ilo(. rom., #ol. 3III, p. 1A5. Pentr!
Clement Ale-andrin!l, la(rimile intristarii si po(aintei (onstit!ie al doilea 0ote' (Care 0o"at se #a
mint!iF C4II, 17. In 3e(*i!l Testament, (ainta este int!(*ipata de re"ele &a#id (II Re"i 11; 1., 1)
.51 99%il!teste)ma &!mne'e!le d!pa mare mila Ta:: (Ps. 5A, si de profet!l Ioan1 99Po(aiti)#a (a s)a
apropiat imparatia (er!rilor:: (%t. 6, ..
0. %art!risirea pa(atelor inaintea preot!l!i, adi(a apel!l la Biseri(a de a fi iertat si de a fi reprimit in
(om!ni!ne. 2ste moment!l in (are (redin(ios!l isi re(!noaste ne#redni(ia sa1 99Tata, am "resit la (er
si inaintea ta, n! mai sint #redni( sa ma n!mes( fi!l ta!:: (4(. 15, .1. In Biseri(a primara,
mart!risirea era p!0li(a, in semn de impa(are (! intrea"a (om!nitate, iar (a'!rile "ra#e era! ad!se la
(!nostinta epis(op!l!i. C! timp!l, mart!risirea si)a pierd!t aspe(t!l ei p!0li(, do0indind !n (ara(ter
personal. In (a' de ne(esitate, este permisa mart!risirea "enerala. Cainta si mart!risirea pa(atelor
sint (onditii personale indispensa0ile ale iertarii, dar *ar!l iertarii pa(atelor se impartasete prin
r!"a(i!nea de de'le"are a preot!l!i.
(. R!"a(i!nea de iertare si de de'le"are a preot!l!i, prin p!nerea miinii pe epitra*il!l ase'at pe (ap!l
(el!i (e se spo#edeste. &e'le"are sa! 99(!#int!l impa(arii: (onstit!ie realitatea o0ie(ti#a a Tainei
spo#edaniei, 99pentr! (a &!mne'e! era in $ristos, impa(ind l!mea (! Sine ins!si:: (II Cor. 5, 1D. 2a
n! are !n (ara(ter de(larati#, (i de in#o(are, deoare(e preot!l (are rosteste r!"a(i!nea de iertare
este 99n!mai !n martor::, pe (ind $ristos, Care sta ne#a'!t, primeste mart!risirea. Una din
infiltratiile (atoli(e in tipi(!l sla#on, de !nde a patr!ns si in %olitfelni(ele romanesti, este form!la de
de'le"are la persoana intii1 99Si e!, ne#redni(!l preot si d!*o#ni(J te iert si te de'le"::, in timp (e
form!la sa(ramentala la (elelalte Taine este la persoana a treia1 99se 0otea'a::, 99se impartaseste::,
99se (!n!na::.
Toate pa(atele pot fi iertate, in(it n! e-ista restri(tii ale Tainei (!m (redea! !nii ereti(i ((anon!l 5
al Sin. 3II e.. e-ista o sin"!ra e-(eptie, an!me pa(atele impotri#a &!*!l!i Sfint, deoare(e a(estea
(reea'a o stare de nepo(ainta totala, in (are *ar!l n! mai poate l!(ra (2#r. 6, 7)1A. An!mite pa(ate,
(!m ar fi1 aposta'ia, om!(iderea si ad!lter!l, sint tratate (! m!lta se#eritate. Teolo"ia ortodo-a a
respins do(trina (atoli(a potri#it (areia po(ainta ster"e n!mai pedepsele eterne ale pa(atelor, (ele
temporale !rmind a fi satisfa(!te in p!r"atori!, !nde pot fi iertate de Biseri(a din te'a!r!l de merite
a(!m!lat prin /ertfa l!i $ristos si prin faptele s!perero"atorii (s!pera0!ndente ale sfintilor. Ideea
de satisfa(ere, prin pedepse, a dreptatii l!i &!mne'e! este in (ontradi(tie (! i!0irea de oameni a l!i
&!mne'e!, 99Care n! #oieste moartea pa(atos!l!i, (i sa se intoar(a si sa fie #i!::. &e a(eea n! n!mai
do(trina ind!l"entelor, (i si (onsiderarea epitimiei sa! a (anon!l!i (a o satisfa(tie sa! pedeapsa, (are
ar 99(ompleta:: Taina mart!risirii, este de nea((eptat. &esi"!r, po(ainta este !n a(t de ade#arata
tamad!ire, 99(eas (!ratitor::, de a(eea preot!l, (! dis(ernamint!l sa! pastoral, poate re(omanda
(redin(ios!l!i !n (anon de po(ainta1 r!"a(i!ni fre(#ente, a/!toare, (itiri 0i0li(e, pelerina/e, oprirea de
Page 327 of 449
la impartasire. &ar epitimia n! are !n (ara(ter de satisfa(tie sa! de pedeapsa, (i de remedi!, (a(i,
99de #reme (e ai #enit la do(tor, sa n! te intor(i ne#inde(at::. 2a n! e o (onditie indispensa0ila si ni(i
o (ompletare a de'le"arii.
d. Impa(area (! (om!nitatea si 0!(!ria intoar(erii (are se (ele0rea'a in Taina Impartasaniei.
99B!(!rie se fa(e in (er pentr! !n pa(atos (are se po(aieste::. In "eneral, Taina spo#edaniei se
administrea'a inainte de Taina 2!*aristiei, dar deoare(e po(ainta are !n (ara(ter (ontin!!, ea se
poate sa#irsi si independent de impartasanie. In pra(ti(a !nor Biseri(i otodo-e, a((ent!l este p!s pe
p!terea preot!l!i de a de'le"a, de a(eea moment!l de'le"arii, (*iar fara mart!risirea pa(atelor, este
(el mai important. In alte Biseri(i ortodo-e, s!0 infl!enta mona*ism!l!i n! toti preotii a! drept!l de a
primi mart!risirea pa(atelor, deoare(e indr!marea d!*o#ni(eas(a pres!p!ne e-perienta personala si
(ala!'ire permanenta. C! toate (a p!terea de a ierta pa(atele tine de *ar!l preotiei primit in Taina
*irotoniei, in pra(ti(a, preot!l o0tine permisi!nea de a fi d!*o#ini(, sa! fa(!ltatea de a e-er(ita
a(easta p!tere printr)o 99*irotesie:: spe(iala. Intr)ade#ar, parintii *arismati(i si pne#matofori a!
/!(at !n mare rol in indr!marea spirit!ala si in fi-area (anoanelor penitentiale, dar mona*ii
ne(onsa(rati preoti n)a! e-er(itat p!terea sa(ramentala a 99(*eilor:: (%t. 16, 1D.
Indiferent de rit!m!l impartasirii, (are desi"!r tre0!ie sa fie foarte fre(#ent, (redin(iosii tre0!ie
sa fie indr!mati sa pra(ti(e po(ainta si mart!risirea in mod (ontin!!, (a o a(t!ali'are permanenta a
*ar!l!i primit la 0ote'.
Pr. Prof. Dr. Ion &ria,
$Di'ionar de 5eologie .rodo/a$, 0I&2&.", (98(, pag. 252-255.
Page 328 of 449
IMPORTANTA S"INTELOR TAINE IN CRESTEREA NOASTRA IN (RISTOS#
%int!irea noastra, refa(erea (om!ni!nii (! &!mne'e!, este in raport de intilnirea noastra (!
%int!itor!l, (are este (alea, ade#ar!l si #iata si (are ne sp!ne (a1 99Nimeni n! #ine la Tatal %e! de(it
prin %ine:: (Ioan CI3, 6.
Or, a(easta ar insemna (a, odata (! inaltarea %int!itor!l!i la (er, le"at!ra noastra (! &!mne'e!,
(om!ni!nea (! 2l, sin"!ra "anatie a mint!irii ar in(eta, ar dispare.
C!#intele %int!itor!l!i sp!n insa (lar1 993a este de folos (a sa %a d!( 2!. Ca(i da(a %a #oi d!(e,
%in"ietor!l n! #a #eni la #oi, iar da(a %a #oi d!(e, Il #oi trimite la #oi:: (Ioan C3I, @, si ai(i, si in (ele
(e !rmea'a a(est!i #erset, ni se re#elea'a pentr! prima oara importanta Sfintelor Taine pentr!
mint!irea noastra, Taine N de data a(easta in sens!l restrins al (!#int!l!i N in sens!l de sa(ramente
(restine.
$ar!l &!*!l!i Sfint, trimis de %int!itor!l Apostolilor Sai si prin ei Biseri(ii Sale, are misi!nea de a
in#ata toate si a ad!(e aminte de toate (ele sp!se si fapt!ite de %int!itor!l (Ioan CI3, .6.
$ar!l trimis prin sfintele taine #a fa(e simtita pre'enta %int!itor!l!i fata de toti oamenii1 99Si iata
2! (! #oi sint in toate 'ilele pina la sfirsit!l #ea(!l!i:: (%atei CC3III, .A.
A0senta intilnirii #i'i0ile (! %int!itor!l #a fi implinita de $ar!l re#arsat in sfintele taine, (are sint o
permanenta sar0atoare a Cin(i'e(imii pentr! s!fletele (redin(iosilor, sar0atoare (! reale !rmari
ontolo"i(e.
&ar asteptarea 99intilnirii depline:: poate fi inteleasa n!mai prin fapt!l (a noi si a(!m il intilnim pe
&omn!l (el preamarit, (a(i 2l fa(e #i'i0ila si palpa0ila intre noi pre'enta Sa *ari(a, a(ti#a N prin
Sfintele Taine::
1
.
&e(i, sfintele taine sint l!(rari #i'i0ile, a(te personale ale %int!itor!l!i, in #i'i0ilitate paminteas(a,
prin mi/lo(irea (arora 99ne intilnim (! Om!l preamarit Iis!s:: si prin (are #enim 99in (onta(t #i! (!
misteri!l (!lti( sfintitor al l!i $ristos::
.
.
3aloarea si importanta lor deose0ita pentr! mint!ire re'ida in (ara(ter!l lor mai m!lt de(it sim0oli(,
(! tot!l real, al a(t!l!i (are se sa#irseste as!pra (redin(ios!l!i. 2le sint si sim0oale, dar mai m!lt
de(it atit; ele sint sim0oale in sens!l la (are sim0ol!l este domeni!l in (are 99#a'!t!l este o parte a
ne#a'!t!l!i si (a atare il (!prine, (a(i o parte poate repre'enta intre"!l, pe 0a'a parti(iparii1 de pilda,
(ap!l este tr!p!l intre"::
6
.
Important, in Sfintele Taine, este n! n!mai fapt!l de a prein(*ip!i, dar si de a (!prinde o an!mita
p!tere, o an!mita forta (e l!(rea'a as!pra fiintei omenesti si an!me a(eea a *ar!l!i (are se po"oara
as!pra (redin(ios!l!i
7
.
+aptele %int!itor!l!i sint fapte sa#irsite (! p!tere d!mne'eias(a, mint!itoare prin tr!p, sfintele
taine (are se sa#irses( intr! pomenirea 4!i ne #or impartasi a(eeasi p!tere di#ina, mint!itoare a l!i
$ristos. %ai m!lt de(it atit, sa(ramentele (restine n! a! (a s(op o0tinerea 0!n!rilor nat!rale (i a
(elor spirit!ale, ele fiind o anti(ipare si o pre"!stare a realitatilor es*atolo"i(e
5
.
Page 329 of 449
Sim0olism!l Sfintelor Taine n! n!mai prein(*ip!ie (i si afirma realitatea le"at!rii intre om si
&!mne'e!, prin *ar!l si a(ti!nea l!i as!pra (redin(ios!l!i, a(ti!ne transfi"!ratoare si desa#irsitoare.
Sfintele taine desa#irses( l!(rarea de propo#ad!ire a C!#int!l!i l!i &!mne'e! prin (are sintem
(*emati la !nire (! $ristos. Prin ele ne impartasim de p!terea l!i $ristos si (*iar mai m!lt ni se
(om!ni(a 2l ins!si !nind!)Se real (! noi
6
. Ca si C!#int!l l!i &!mne'e!, sfintele taine se (er primite (!
(redinta, deoare(e efe(t!l lor se prod!(e 99pe plan transempiri(, s!pra(onstient, la rada(inile
(onstiintei noastre::
@
, fapt (are depaseste (apa(itatea noastra de a simti imediat p!terea
(om!ni(ata.
Propo#ad!irea in#atat!rii (restine, a C!#int!l!i l!i &!mne'e! re#elat, n! fa(e alt(e#a de(it sa
pre"ateas(a s!flet!l (redin(ios pentr! primirea mai rodni(a a *ar!l!i (om!ni(at in sfintele taine.
99JC!#int!l premer"e si !rmea'a tainelor, pre"atind s!flet!l pentr! primirea lor::
?
. Cerinta l!i este
implinita prin a(t!l #i'i0il al tainei, (are da sens!ri im0o"atite a(est!ia, dar!ind!)I 99!n (oefi(ient de
(laritate si impresiona0ilitate::
D
, dar si de efi(ienta, fapt (e are o infl!enta 0inefa(atoare as!pra
om!l!i, (redin(ios (oresp!n'ind de altfel (onstit!tiei psi*o)fi'i(e a fiintei l!i.
S!perioritatea tainei fata de (!#int, in nasterea si (resterea d!*o#ni(eas(a a noastra in $ristos, este
s!0liniata (lar de Ni(olae Ca0asila, (are arata (a1 99n!mai prin mi/lo(irea C!#int!l!i a in#atat!rii, a
le"ilor, om!l n! poate a/!n"e la tinta (ea ade#arata. &a(a predi(a ar fi dea/!ns, n)ar mai fi fost de
lipsa faptele si ni(i faptele mai pres!s de fire, d!pa (!m n)ar mai fi fost de lipsa ni(i (a &!mne'e! sa
se intr!pe'e, sa se rasti"neas(a si sa moara::
1A
. Sfintele taine sint astfel n! n!mai (!#int (i si fapte,
a(te mint!itoare, prin (are (el (e (rede do0indeste mint!irea (e se re#arsa de /ertfa %int!itor!l!i
pe (r!(e.
%ai departe, a(elasi s(riitor p!ne in e#identa p!terea transfi"!ratoare a *ar!l!i re#arsat de Taine1
99B!(!rosi (a a! primit in#atat!ra (restina (*iar din "!ra %int!itor!l!i si (a I)a! fost martori la
toate si la dar!rile pe (are 4e)a re#arsat peste oameni si la (ite a s!ferit pentr! el si la moartea Sa,
(ei dintii (restini, de ni(i !na din intimplarile a(estea, n! s)a! mirat si n)a! #a'!t (e#a no!, (e#a peste
fire, (e#a marit sa! mai 0!n d(it in 3e(*i!l Testament, pina (ind n! s)a! 0ote'at. Cind insa a! a/!ns sa
primeas(a Bote'!l si &!*!l (el min"iietor a a/!ns sa se re#erse in s!fletele lor, at!n(i s)a! fa(!t alti
oameni, oameni noi ins!fletiti de #iata no!a si pilda fa(ind!)se !nii altora, a! in(ep!t sa aprinda
fla(ara l!i $ristos, atit in s!fletele lor (it si ale altora::
11
.
Intre C!#int si sfintele taine e-ista o interdependenta si o re(ipro(itate (are le fa(e sa se
(omplete'e, sa se implineas(a intre ele. Credinta sadita prin (!#int indeamna si fa(e apt pe om pentr!
primirea sfintelor taine, iar primirea sfintelor taine intareste (redinta, o l!minea'a, o fa(e #ie. $ar!l
&!*!l!i Sfint re#arsat prin Taine intareste (!noasterea noastra prin (redinta, ne (ond!(e pe (alea
ade#ar!l!i (atre #iata, sfintind!)ne in efort!rile noastre pe a(easta (ale.
Sfint!l 3asile (el %are arata (a Sfint!l &!* este 99i'#or de sfintire, l!mina inteli"i0ila, (are pro(!ra
prin 2l ins!si ori(arei p!teri rationale !n fel de (laritate pentr! des(operirea ade#ar!l!i::
1.
.
Cond!(erea pe (alea mint!irii se fa(e treptat prin (rearea !nei tensi!ni interioare, de (atre Sfint!l
&!*, (are ne dar!ieste prin p!terea Sa pe mas!ra inaintarii noastre. A(easta o arata de asemenea
Sfint!l 3asile (el %are (ind sp!ne1 992l !mple (! p!terea Sa, dar n! se (om!ni(a de(it a(elora (are
sint #redni(i, n! !rmarind o mas!ra !ni(a, (i impartind l!(rarea Sa proportional (! (redinta::
16
.
Sfintele taine sint a(te (are transforma, pentr! (a transformarea este tinta reala a l!i &!mne'e! in
a(tele Sale mint!itoare
17
. Un teolo" r!s arata (a tre0!ie sa aflam !ltim!l inteles al ideii ortodo-e de
Page 33) of 449
mint!ire in sar0atoarea S(*im0arii la fata (a transfi"!rarii
15
. Sfintele taine sint a(te (are
transfi"!rea'a (*ip!l desfi"!rat al om!l!i (a'!t in pa(at. A(est inteles il are si te-t!l Sfint!l!i
Apostol Pa#el, (are sp!ne1 99JPri#ind (a in o"linda, (! fata des(operita, Sla#a &omn!l!i ne prefa(em la
a(elasi (*ip din sla#a in sla#a, (a de la &!*!l &omn!l!i:: (II Cor. III, 1?. Si intrade#ar, sfintele taine
sint o"linda prin (are pri#ind (! (redinta, dar si (! fata des(operita, ne impartasim de (*ip!l sla#ei
+i!l!i l!i &!mne'e!, (a(i noi, (a fiinte (reate 99d!pa (*ip!l:: l!i &!mne'e!, sintem (*emati sa de#enim
99(*ip:: a l!i &!mne'e!, *ristosi (Rom. 3III, .D sa a/!n"em la asemanarea (! 2l
16
.
Sfintele taine sint (ele prin (are noi (apatam p!terea (a sa !rmam &omn!l!i pe m!ntele Ta0or!l!i, din
sla#a in taina, din sla#a in sla#a. &ar intilnirea (! fie(are Sfinta Taina pres!p!ne o pre"atire
preala0ila, (a(i pre"atirea si implinirea este (eea (e da ritm #ietii Biseri(ii. 2fort si 0!(!rie,
strad!inta si sar0atoare, intre a(este do!a p!n(te se desfasoara intrea"a #iata (restina
1@
. Sfintele
Taine sint d!rerile (II Cor. 3II, D)1A si 0!(!riile prin (are $ristos ia (*ip in noi. Astfel, de#enim si
noi impre!na dar si fie(are in parte, tr!p taini( al %int!itor!l!i nostr!. &e#enim toti temple ale
&!*!l!i Sfint (I Cor. 3I, 1D dar si toti impre!na !n tr!p taini( in inteles de Biseri(a. Prin Sfintele
Taine de#enim totodata *ristofori, prin parti(iparea noastra (a parti la intre".
&espre Sfintele Taine se poate sp!ne (eea (e %int!itor!l sp!nea despre Sine1 ele sint1 99Calea,
Ade#ar!l si 3iata::, pentr! (a 2l ins!si este in ele, (! p!terea Sa. Prin (alea des(*isa de ele a/!n"em
la realitati mint!itoare (are d!( la #iata #esni(a (Ioan, C3II, 6. In ele aflam pe $ristos mere!
pre'ent in /ertfa Sa si in Sla#a Sa (ea de d!pa In#iere. Il aflam (redin(ios fa"ad!intelor Sale fa(!te
Sfintilor Apostoli si prin el t!t!ror oamenilor1 99Si iata 2! (! #oi sint in toate 'ilele, pina la sfirsit!l
#ea(!l!i:: (%atei CC3III, .A. Tainele sint sinte'a (ea mai min!nata a peda"o"iei di#ine pornite in
(a!tarea oii (ele pierd!te, omenirea (a'!ta in pa(at. 2le sint o s(ara a l!i Ia(o# (e d!(e (atre
&!mne'e!, (! p!terea (o0orita de la 2l, dar si (! parti(iparea efort!l!i nostr! de 'i (! 'i. Toate
tainele in#atat!rii (restine si (! atit mai m!lt Sfintele Taine isi a! rada(ina in %int!itor!l Iis!s
$ristos, (a !ni( si ori"inar Sa(rament, Taina din (are i'#oras( toate si in (are se re'ol#a toate.
Sfint!l Apostol Pa#el si impre!na (! el Sfintii Parinti #ad in $ristos, Taina ori"inara, I'#or!l Tainelor1
99Taina l!i $ristos e !na (! $ristos::
1?
. Intr!parea %int!itor!l!i, (*eno'a e o taina (are (o#irseste
mintea (+il. II, 5)D. Ins!si $ristos este o taina, (are a fost as(!nsa neam!rilor, dar s)a des(operit
no!a a(!m (Rom. C3I, .5.
&!pa (!m prin taina intr!parii %int!itor!l!i (are este +i!l l!i &!mne'e! si (*ip!l Tatal!i, ni se
des(opera &!mne'eirea (are altfel ar fi ramas o taina de nepatr!ns pentr! noi, tot asa Sfintele Taine
(onstit!ie tot atitea trepte de !r(!s d!*o#ni(es(, de (restere nein(etata in (!noasterea, in trairea
deplina, in !nirea (! +i!l Sa! intr!pat, rasti"nit si in#iat.
&!pa (!m intr!parea inseamna intr)!n fel 0ir!irea distantei dintre noi si &!mne'e!, taina ei p!nind!)
ne in le"at!ra (! &!mne'eirea, tot asa, analo"i( si real, Sfintele Taine inseamna 0ir!irea distantei in
timp si spati! dintre noi si %int!itor!l, o (ontin!a apropiere a noastra de 2l, de p!terea Sa, de *ar!l
Sa!.
8
&!pa rol!l si importanta pe (are o o(!pa in #iata om!l!i (redin(ios si d!pa aria mai lar"a sa! mai
restrinsa as!pra (areia sfintele taine isi e-er(ita a(ti!nea, ele ar p!tea fi impartite in do!a (ate"orii1
tainele "enerale si tainele spe(iale.
Page 33( of 449
&in prima (ate"orie ar fa(e parte1 taina Bote'!l!i, a %ir!n"erii, a Po(aintei, a Impartasaniei, iar din a
do!a (ate"orie1 taina %asl!l!i, a C!n!niei si a Preotiei.
Tainele din prima (ate"orie sint a0sol!t ne(esare pentr! mintire, fie(are din ele (onstitnd trepte,
etape, pe (are tre0!ie sa le stra0ata fie(are (redin(ios in stadalni(a epe(ta'a, pentr! do0indirea
(!n!nii fa"ad!ite de %int!itor!l (+ilip. III, 16)17.
Sfint!l Bote' este prima Taina, prin (are ne impartasim de *ar!l d!mne'eies( si prima Taina, (are
implineste aspiratia si (redinta noastra, ins(iind!)ne pe or0ita din (entr!l (areia sta $ristos, a (ar!i
forta (entripeta se manifesta in toate Tainele, dar mai ales in Taina Sfintei Impartasanii in (are pe
mas!ra (om!ni!nii noastre (! %int!itor!l $ristos #om simti (a n! mai traim noi, (i $ristos traieste in
noi (Eal. II, .A; (a no!a a #iet!i este $ristos (Rilip. I, .1. Sa! tot asa de 0ine pentr! a il!stra a(est
fapt mai int!ti#, noi insine traim in $ristos, sintem asimilati 4!i, sintem asimilati tr!p!l!i Sa! taini(.
A(ti!nea *ar!l!i, re#arsat prin taina Bote'!l!i as!pra s!flet!l!i (redin(ios!l!i, este pre"nant
il!strata de (!#intele Sfint!l!i &iado* al +oti(eii1 992! insa am inteles din d!mne'eiestile S(ript!ri si
din insasi simtirea mintii (a, inainte de sfint!l Bote', *ar!l indeamna s!flet!l din afara spre (ele 0!ne,
iar satana foieste in adin(!rile l!i, in(er(ind sa sta#ileas(a toate iesirile dinspre dreapta ale mintii.
&ar din (eas!l in (are ne renastem, dia#ol!l este s(os afara, iar *ar!l intra ina!ntr!. Ca !rmare, aflam
(a pre(!m odinioara stapinea rata(irea as!pra s!flet!l!i si d!pa a(eea (a si mai inainte, 0a de m!lte
ori (*iar si mai ra!. &ar n! (a !n!l (e se afla de fata impre!na (! *ar!l, (i in#al!ind, prin m!st!l
tr!p!l!i, mintea (a intr)!n f!m, in d!l(eata poftelor nerationale::
1D
.
$ar!l dar!it prin 0ote' inf!'ea'a (redin(ios!l!i o p!tere, (are da !n p!terni( imp!ls stradanilor l!i,
pentr! de'#oltarea (redintei sale spre (!noasterea tot mai deplina a #oii l!i &!mne'e! si a implinirii
ei. Sfint!l 3asile (el %are des(rie astfel le"at!ra (are e-ista intre (redinta si 0ote' si raport!l de
interdependenta, (are le !neste atit de strins, in(it fapt!l (redintei determina implinirea a(t!l!i
0ote'!l!i, iar a(t!l 0ote'!l!i desa#irseste fapt!l (redintei, pe o no!a treapta de e-istenta1 99(!
ade#arat (redinta si 0ote'!l, a(este do!a mi/loa(e ale mint!irii, sint le"ate !n!l (! (elalalt si
indi#i'i0ile. Ca(i da(a (redinta primeste din 0ote' desa#irsirea sa, 0ote'!l se fondea'a pe (redinta; si
!n!l si (elalalt prin a(elasi n!me se desa#irses(; (!m se (rede in Tatal si +i!l si in Sfint!l &!*, la fel
se 0otea'a in n!mele Tatal!i si al +i!l!i si al Sfint!l!i &!*; mart!risirea (redintei, (are d!(e la
mint!ire #ine mai intii, dar 0ote'!l, pe(etea sentiment!l!i nostr!, !rmea'a indeaproape:::
.A
.
Aspiratia d!pa (ele inalte, d!pa a0sol!t, si (redinta sint (ele do!a forte, (are ne d!( pina in pra"!l
Biseri(ii, na#a a mint!irii, dar in Biseri(a sintem introd!si prin sfint!l Bote'.
&!pa (redinta, (are este (ertit!dine intele(t!ala despre ade#ar!rile (restine sa! !nire (! $ristos
prin a(easta (ertit!dine, Bote'!l este !nire (! $ristos, parti(ipare la #iata 4!i (! toata fiinta
noastra. Prin Bote' de#enim !rmasi ai no!l!i Adam, ne impartasim de nat!ra !mana, (!ratita de pa(at.
In Taina Sfint!l!i Bote', noi de#enim partasi la patimile, moartea si in#ierea %int!itor!l!i, d!pa
(!#int!l Apostol!l!i Pa#el, (are sp!ne1 JN!, stiti (a toti (iti in $ristos Iis!s ne)am 0ote'at, intr!
moartea 4!i ne)am 0ote'atF::J 99Iar da(a am m!rit impre!na (! $ristos, (redem (a #om si #iet!i
impre!na (! 2l, stiind (a $ristos in#iat din morti, n! mai moare:: (Rom. 3I, 6, ?, D. Noi ne impartasim
in mod real de p!terea de patimire si de moartea %int!itor!l!i si tot in mod real ne impartasim de
In#iere si de #iata Sa no!a, l!(r! pe (are l)a! s!0liniat indea/!ns Sfintii parinti
.1
. &a(a in #iata de
toate 'ilele, prin parti(iparea la moartea %int!itor!l!i si (ind as!pra noastra se re#arsa *ar!l Sa!.
Page 332 of 449
Taina Sfint!l!i Bote' ne transmite p!terea de s!portare a patimii si a mortii om!l!i #e(*i, in mod
insesi'a0il, dar "ermenele, sadit de ea in noi, #a in(olti, #a (reste si #a da roade in fiinta noastra
spirit!ala s!0 ra'ele *ar!l!i (e se re#arsa din (elelalte Sfinte Taine. Prin a(easta Taina noi fa(em din
no!, in noi, (*ip!l l!i &!mne'e!, (*ip!l +i!l!i l!i &!mne'e!, a#ind (a model pe $ristos, d!pa a (ar!i
asemanare tre0!ie sa ne strad!im sa (restem spirit!al. In(epind (! Taina Bote'!l!i 99om!l nostr! (el
din afara se tre(e, iar (el dina!ntr! se innoieste din 'i in 'i:: (II Cor. I3, 16. Bote'!l este in(epat!ra
#ietii in $ristos, (! 2l in(epe #iata noastra a!tenti(a spirit!ala, (are pina la $ristos era imposi0ila,
pentr! (a 99nat!ra di#ina si nat!ra !mana era! separate si !nirea ipostati(a n! f!sese reali'ata in(a.
2-ista !n (onta(t intre (ele do!a nat!ri, dar n! si (om!ni!neaJ::
..
. &e(i, de a(!m, #iata noastra n!
mai este o #itata d!pa tr!p, (i d!pa d!*, (a(i 99asa pre(!m $ristos a m!rit pa(at!l!i si traieste pentr!
&!mne'e!, asa si noi, prin Taina Bote'!l!i, tre0!ie sa m!rim pla(erilor tre(!te ale pa(at!l!i si sa
in#iem prin $ar!l l!i $ristos::
.6
.
Prin Taina Bote'!l!i ni se sadeste in s!flet o an!mita (!noastere si simtire a l!i &!mne'e!, in !rma
ster"erii pa(at!l!i stramoses(, (are sla0ise pri(eperea noastra; ni se des(*id o(*ii s!flet!l!i si ne se
da p!tere pentr! orind!irea #ietii la $ristos
.7
.
Prin $ar!l primit prin Taina Bote'!l!i si 99l!(rat (a(t!ali'at in (*ip #ol!ntar prin implinirea por!n(ilor
N arata Sfint!l %a-im %art!risitor!l N a#ind la in(ep!t n!mai nasterea (ea in d!*, s!porta fie(are,
prin m!lte patimi, moartea (intre0!intarea mortii spre osinda pa(at!l!i::
.5
. Astfel, pa'ind nepatata
*aina Bote'!l!i, prin implinirea por!n(ilor, om!l primeste 99Intre0!intarea mortii (a osinda a
pa(at!l!i, (are il tre(e in (*ip taini( la #iata d!mne'eias(a si fara de sfirsit::
.6
. Asa in(it, d!pa (!m
se arata in r!"a(i!nea din %olit#elni( la Spalarea pr!n(!l!i, 0ote'!l este 99o ar#!na a #ietii (ele de
apoi::, pe (are nelasind)o 99f!rata ne in#redni(este la #iata de #e(i::
.@
. C*iar a(t!l taierii par!l!i,
(el!i (e se 0otea'a, asemanator (! a(ela al t!nderii in mona*ism are N d!pa (!m arata teolo"!l P.
2#do,lmo#, a(elasi sens sim0oli( de dar!ire toatala a #ietii proaspat!l!i 0ote'at l!i &!mne'e!. Ca(i
99tre(ind prin t!ndere, ori(e lai( se re"aseste (al!"ar al mona*ism!l!i interiori'at s!p!s t!t!ror
e-i"entelor a0sol!te ale 2#an"*eliei::
.?
.
Bote'!l este prima (*emare (atre #iata in $ristos si prim!l a/!tor in !r(!s!l d!*o#ni(es(.
Sfinta taina a %ir!n"erii, (are !rmea'a Bote'!l!i, este o a do!a mina de a/!tor intinsa de %int!itor!l
no!a, (elor (redin(iosi. 2a este pe(etea dar!l!i &!*!l!i Sfint, prin (are sintem intariti in *ar!l pe
(are l)am primit prin Bote'. Po"orirea &!*!l!i Sfint peste %int!itor!l la 0ote'!l Sa! prein(*ip!ie
!n"erea pe (are o #om primi noi de s!s la intrarea in Biseri(a, !n"erea de (are #or0este Sfint!l
Apostol Pa#el1 99iar Cel (e ne intareste, pe noi impre!na (! #oi, in $ristos, si ne)a !ns pe noi este
&!mne'e!, (are ne)a si pe(etl!it pe noi si a dat ar#!na &!*!l!i, in inimile noastre:: (III Cor. I, .1,
... Prin #enirea Sa in l!me si prin (*eno'a Sa desa#irsita, %int!itor!l s)a impartasit pentr! noi, (a
om, de 99Sfint!l &!* al fa"ad!intei, (are este ar#!na mostenirii noastre spre ras(!mpararea (elor
do0indite de 2l si spre la!da sla#ei Sale:: (2fes. I, 16. A(est &!* ni)l dar!ieste mere! in sfinta taina
a %ir!n"erii.
Taina %ir!n"erii este (*emarea noastra la preotia !ni#ersala, este trimiterea noastra a t!t!ror la
propo#ad!irea mesa/!l!i e#an"*eli(, este semn!l ele(tiei di#ine, d!pa (!m arata (!#intele Sfint!l!i
Apostol Petr!1 99iar #oi sinteti semintie aleasa, preotie imparateas(a, neam sfint, popor a"onisit de
&!mne'e!, (a sa #estiti in l!me 0!natatile (er!l!i Cel!i (e #a (*emat din int!neri(, la l!mina Sa (ea
min!nata:: (I Petr! II, D. Prin taina %ir!n"erii, fie(are din noi este (*emat sa indeplineas(a destin!l
%int!itor!l!i, sa fie p!rtator!l #i!, traitor al #ietii (ele 0!ne; de ai(i, (ara(ter!l e(lesiolo"i( al
a(estei Sfinte Taine, (are este n! n!mai in folos!l s!fletes( personal, (i si in folos!l #ietii
Page 333 of 449
(om!nitatii. &ar!rile Sfintei taine a %ir!n"erii pe(etl!ies( in noi (redinta, dar!ind!)ne 99dar!l e#la#iei
si al r!"a(i!nii, al dra"ostei si al intelep(i!nii::
.D
.
A(easta Sfinta Taina imprima in noi semn!l, pe(etea pre'entei si l!(rarii dar!l!i Sfint!l!i &!*, semn!l
prin (are sintem re(!nos(!ti de (atre %int!itor!l, stapin!l s!fletelor noastre1 99apropiati)#a de
pe(etea taini(a pentr! (a #oi sa fiti re(!nos(!ti de stapini. +iti so(otiti in sfintita si inteli"i0ila t!rma
a l!i $ristos, pentr! (a sa fiti ase'ati de)a dreapta Sa::
6A
.
Sfint!l Eri"orie de Na'ian' sp!ne (a sfinta taina a %ir!n"erii, (*iar in a(easta #iata, este (ea mai
mare dintre asi"!rarile #ietii #esni(e, date no!a de $ristos
61
.
&!pa (!m Bote'!l este taina nasterii din no!, %ir!n"erea este taina intaririi in #iata spirit!ala din
(are tre0!ie sa i'#oreas(a 0ar0atia (restina
6.
, atit de ne(esara in l!pta noastra (! ispitele.
%ir!n"erea n! este n!mai !n semn distin(ti#, prin (are sintem re(!nos(!ti (a apartinind %int!itor!l!i
(i si o intarire, !n indemn de a pastra a(est semn distin(ti#, a(easta pe(ete neatinsa, nestri(ata.
Calitatea de distin(tie, de ele(tie pe (are ne)o da Bote'!l si pe (are o intareste mai apoi taina
%ir!n"erii ne este dar!ita de &!mne'e!, dar ea se intareste si prin fie(are 0ir!inta pe (are o
(isti"am prin efort!l nostr! in l!pta (! ispitele. Re#arsare *ar!l!i este o (ontin!a dar!ire a p!terilor
d!mne'eiesti (atre noi, dar ea este pro#o(ata si de o (ontin!a l!pta a noastra de do0indire a ei.
&esi"!r, prin lipsa de "ri/a si prin nep!tintele noastre, adeseori ne intinam *aina al0a a s!flet!l!i
primita in dar la Bote'; n! pastram neatinsa si nestri(ata ni(i pe(etea si intarirea primita prin taina
%ir!n"erii. %int!itor!l (!nos(ind sla0i(i!nea noastra si fapt!l (a s!flet!l este osird!itor, dar tr!p!l
nep!tin(ios (%area CI3, 6?, ne iese din no! in intimpinare, ne intinde din no! mina, pre(!m a fa(!t)o
fata de Apostol!l Petr!, (ind se s(!f!nda in mare; ne ofera o no!a p!nte de s(apare1 este a(eea a
Sfintei taine a %art!risirii, a Po(aintei. Prin ea %int!itor!l, in marea Sa i!0ire pentr! noi, ne a/!ta sa
ne refa(em p!ritate dintii a s!flet!l!i nostr!.
Sfinta taina a Po(aintei refa(e le"at!ra (redin(ios!l!i (! &!mne'e!, le"at!ra mere! sla0ita prin
pa(atele pe (are le sa#irsim. Ca a(t #i'i0il ea se 0a'ea'a pe ne(esitatea psi*olo"i(a a (el!i (redin(ios
(a fiinta (!#intatoare, (a fiinta (reata pentr! !n permanent dialo" intaritor (a 99t!::, fata de (are sa)
si impartaseas(a n! n!mai 0!(!riile, (i si nea/!ns!rile si ese(!rile fiintei l!i.
Prin pa(at, potri#it ontolo"iei telo"i(e, om!l (ade din dialo"!l (! &!mne'e!, se fa(e ne#redni( !n!i
astfel de dialo", (are este a0sol!t ne(esar pentr! (a om!l (redin(ios sa de#ina personalitate
d!*o#ni(eas(a. Pa(at!l este, de asemenea, (el (are fa(e imposi0il si !n a!tenti( dialo" intre oamenii
(redin(iosi.
Posi0ilitatea !n!i dialo" (! &!mne'e! a apar!t n!mai odata (! #enirea %int!itor!l!i in l!me,. Ca(i 2l
este (el (are 99ne indeamna si ne a/!ta sa rasp!ndem Tatal!i (! 2l si in 2l::
66
.
Taina Po(aintei, a mart!risirii pa(atelor, a re(!noasterii #ino#atiei, insotita de (ainta si de
rem!s(arile de a ne fi aflat ne"li/enti fata de noi insine, ne da posi0ilitatea (a prin de'le"area de ele
si prin iertarea lor; sa intram din no! in a(est dialo" 0inefa(ator.
Prin iertarea o0tin!ta, in a(easta sfinta taina, de la &!mne'e! prin preot, (el (are (rede este, de
asemenea, in(l!s in 4o"os, s!0ie(t!l di#in (are rasp!nde Tatal!i, (a s!0ie(t la a(elasi timp !man
67
.
Prin a(est dialo", (redin(ios!l iese din i'olarea, din sin"!ratatea la (are il impin"e pa(at!l; iese din
dialo"!l interior si (*in!itor, mai 0ine)'is, din monolo"!l lipsit de p!tere, din a(el lant (are il strin"e in
Page 334 of 449
(er(!l sa!, fara a)I oferi #reo posi0ilitate de iesire din /o(!l (ontradi(tori! al ar"!mentelor pro si
(ontra.
%art!risirea inseamna o infrin"ere a #ointei indi#id!aliste si o as(!ltare de (*emarea %int!itor!l!i la
po(ainta; inseamna in#in"erea mindriei si a parerii de sine, (are l)a pra0!sit pe 4!(ifer din (er!ri.
%art!risirea (a a(t psi*olo"i( inseamna o depasire a starii de in(*idere in sine, p!terea !nei
(onfr!ntari o0ie(ti#e, *otarirea !nei an"a/ari ferme (ontra pa(at!l!i
65
.
P!terea (el!i (are a re!sit sa iasa din impietrire a fost deose0it s!0liniata de Sfint!l Isaa( Sir!l1
99Cel (are a #a'!t pa(at!l sa! este mai mare de(it (el (are in#ie mortii::
66
. Si intr)ade#ar n! poate
#edea (ine#a pa(at!l sa! de(it (ind el de#ine o0ie(t al (!noasterii reale si n! se mai ama"este (! o
falsa (!noastere. A #edea pa(at!l este mai m!lt de(it a in#ia mortii, (a(i ei ori(!m #or in#ia, pe (ind
s!fletele #or fi date spre moarte #esni(a in (a'!l nere(!noasterii pa(atelor proprii.
&e a(eea, (ainta (e insoteste Spo#edania este 99o #enire in firea no!a sa! ade#arata dar!ita de
$ristos; este o ridi(are din no! la ran"!l de fiinta destinata dialo"!l!i, dialo"!l!i (! &!mne'e!; este
ridi(area promisa prin (!#int!l, 99(ine se #a smeri, pe sine se #a inalta:: (%atei CII, 1..
S!prema smerire a noastra (are imita (*eno'a %int!itor!l!i #a fi !rmata de a(eeasi inaltare si marire
de (are s)a 0!(!rat $ristos.
Iertarea o0tin!ta in taina spo#edaniei inseamna o eli0erare (l!(r! pe (are ni)l sp!ne si etimolo"ia
(!#int!l!i romanes( 99iertare:: format din latin!l #!l"ar 99li0ertare:: de s!0 po#ara pa(at!l!i (are sta
sa ne (opleseas(a, eli0erare de (onse(intele l!i e"ale (! impietrirea.
Cainta este lea(!l #inde(ator al ranii, pe (are a prod!s)o pa(at!l, s!flet!l!i nostr!
6@
; iar *ar!l
re#arsat in a(easta sfinta taina 99n! in"ad!ie sa ramina ni(i o (i(atri(e in s!flet!l nostr! si odata (!
sanatatea ne da si fr!m!setea s!flet!l!i::
6?
.
In taina sfintei Spo#edanii, %int!itor!l, (ar!ia ii e-p!nem pa(atele si sla0i(i!nile noastre, este
do(tor!l (are stie sa fie 0olna# (! 0olna#ii, stie sa plin"a (! (ei (e plin", (are are mila de noi, ne da
sfat si ne intareste
6D
.
Intilnirii pline de po(ainta (! %int!itor!l il !rmea'a 99pis(!l (el mai inalt al #ietii d!*o#ni(esti, la (are
da(a am a/!ns o data, apoi nimi( n! ne mai lipseste (a sa do0indim feri(irea (ea dorita. Pentr! (a ai(i
n! mai este #or0a a ne fa(e partasi mortii, in"roparii sa! !nei #ieti mai 0!ne, (i este #or0a (*iar de
do0indirea (el!i in#iat.
&e a(!m n! mai primim dar!rile &!*!l!i Sfint, ori(it de 0o"ate ar fi ele, (i pe ins!si #istierni(!l
a(estor dar!ri, (omara intr! (are in(ape toata 0o"atia dar!rilor::
7A
.
Pri#ind retrospe(ti#, sfinta taina a impartasaniei, satisfa(e tensi!nea ne(esara #ietii s!fletesti a
(redin(ios!l!i in efort!l sa! de inaltare de ind!mne'eire.
&e la aspiratia (atre (ele spirit!ale si #esni(e, aspiratie la in(ep!t #a"a, apoi fondata pe (!#int!l
2#an"*eliei, primit (! (redinta, intarita de *ar!l re#arsat prin toate tainele, pina la sfinta
Impartasanie, (redin(ios!l traieste o (ontin!a epe(ta'a pentr! (resterea in $ristos, pentr! a a/!n"e
la stat!ra 0ar0at!l!i desa#irsit.
Page 335 of 449
Ni(olae Ca0asila arata (a de toate (elelalte sfinte taine p!tem sa ne impartasim si tot!si sa n! re!sim
sa pro"resam pe s(ara desa#irsirii, a (resterii depline in $ristos.
Odata spalati de ori(e pa(at in 0aia Po(aintei, l!(rarea sfintei Impartasanii sta to(mai in a(eea de a
n! lasa lipsiti de roade pe ni(i !n!l din (ei (e se impartases( (! tr!p!l si sin"ele %int!itor!l!i
71
.
Tr!p!l si sin"ele &omn!l!i n! se poate irosi fara rost, fara folos. &e ai(i si a#ertisment!l Sf. Apostol
Pa#el pentr! (ei (are se impartases( (! ne#redni(ie. (I Cor. CI9 .D.
5ertfa nesin"eroasa, in !rma (areia &omn!l ni se impartaseste (! ins!si tr!p!l si sin"ele Sa! n! poate
fi 'adarni(a.
&e ai(i si marele folos pe (are il are (redin(ios!l, (are primeste (! #redni(ie Sf. Impartasanie.
Primind pe $ristos in noi, 99intimitate (! 2l este deplina (a(i 99(el (e se alipeste de &omn!l este !n
sin"!r d!* (! 2l:: (I Cor. 3I, 1@. Ca !rmare #ointei l!i este !na (! a l!i $ristos, pre(!m a l!i $ristos a
fost !na (! a Tatal!i. Credin(ioas!l poate de a(!m repeta (!#intele Sf. Apostol Pa#el1 99a(!m n! mai
traies( e!, (i $ristos traieste in mine:: (Eal. II, .A, (a(i in el n! mai ramine ni(i (!"et!l, ni(i #ointa si
ni(i #iata l!i, (i $ristos tine lo(!l t!t!ror a(estora
7.
.
Prin sfinta Impartasanie, mladitele se lea"a de 0!(i!m!l #itei (are le (om!ni(a #iata din &!*!l Sfint,
eli0erind!)le de !s(a(i!ne.
Impartasirea din a(elasi potir (! tr!p!l si sin"ele a(el!iasi &omn Iis!s $ristos, topeste
indi#id!alitatea noastra e"oista in or"anism!l de (redin(iosi, (are formea'a Biseri(a, tr!p!l taini( al
&omn!l!i si este patr!nsa de d!*!l i!0irii trinitare
76
.
Sfinta Impartasanie este (ar0!nele aprins (are (!rata s!flet!l nostr!, ea este 99desa#irsirea t!t!ror
(elorlalte taine::, implinind 99(eea (e n! sint in stare (elelalte taine sa fa(a, d!pa (!m tot ea este
a(eea (are fa(e sa stral!(eas(a si mai tare dar!l primit prin (elelalte taine si int!ne(at de !m0ra
pa(at!l!i::
77
.
Com!ni(area noastra (! %int!itor!l se permanenti'ea'a prin impartasirea deasa (! tr!p!l si sin"ele
Sa!, ea fiind pol!l (are mentine tensi!nea #ietii noastre s!fletesti ridi(ata.
Sfinta 2!*aristie este lea(!l la (are sintem datori sa aler"am n! n!mai o data (i de mai m!lte ori
99(a(i e de lipsa (a +a(ator!l l!mii sa ramina tot timp!l in l!t!l nostr! (a sa indrepte'e (*ip!l Sa! in
noi ori de (ite ori da semne (a #rea sa se stri(eJ::
75
8
Pina a(!m am infatisat sfintele Taine, pe (are le)am n!mit "enerale. 3om (ontin!a e-p!nerea noastra
(! sfintele taine, (are n! a! !n (ara(ter "eneral o0li"atori! pentr! do0indirea mint!irii.
Sfinta taina a %asl!l!i, (are are (a 0a'a s(ript!risti(a (!nos(!t!l te-t de la Ia(o0, #ine sa dea o mai
mare atentie s!port!l!i material al s!flet!l!i nostr!1 tr!p!l.
$ar!l (are se po"ara as!pra (el!i 0olna# ii da p!tere sa ra0de (! 0ar0atie (r!(ea s!ferintei tr!pesti.
Page 336 of 449
Primirea s!ferintelor tr!pesti (a drepte, (a plata a pa(atelor noastre, ra0darea lor (! liniste si (*iar
0!(!ria de a ne sti prin ele partasi &omn!l!i, (onfera a(estora p!teri de transfi"!rare a fiintei
noastre s!fletesti.
R!"a(i!nile preotilor sint fa(!te pentr! do0indirea sanatatii ade#arate, (eea a resta!rarii inte"rale a
(redin(ios!l!i, pe (are &!mne'e! il (er(etea'a prin a(este s!ferinte tr!pesti si (are este fa(!t din
no! deplin, pentr! (a este in (om!ni!ne (! &!mne'e!. Astfel, (eea (e do0indim noi prin taina sfint!l!i
%asl! este mai pre(is posi0ilitatea 0ir!intei prin $ristos, (are s!fera (! (el 0ola# pentr! (a a(esta sa
poata in#in"e po#ara si s!ferinta
76
.
R!"a(i!nea preotilor, la (are se ada!"a r!"a(i!nea si (*iar (ontri0!tia materiala a (redin(iosilor, da
0olna#!l!i o p!tere sportia, i'#orita din sentiment!l de solidaritate t!t!ror in s!ferinta, in $ristos si
(! $ristos.
Com!ni!nea 0ola#!l!i (! mladitele tr!p!l!i taini( al %int!itor!l!i sporeste p!terile de #iata ale
0ola#!l!i sa! il intareste (! (ald!ra ei pina in pra"!l (lipelor de s!prema si in"*etata sin"!ratate al
despartirii de toti si de toate de pe pamint
7@
.
Taina sfintei C!n!nii, prin intarirea *ar!l!i, ad!sa le"at!rii dintre 0ar0at si femeie, da a(esteia (*ip!l
si taria le"at!rii dintre %int!itor!l $ristos si Biseri(a Sa si (reea'a dispo'itiile fa#ora0ile mentinerii
a(estei le"at!ri prin depasirea e"oism!l!i, a dra"ostei si parerii de sine. 2a p!ne astfel o 0a'a solida
(elei mai mi(i (el!le so(iale si teolo"i( #or0ind, (ontin!ata si e-tinsa, in timp si spati! prin (om!ni!nea
spirit!ala (reata in Biseri(a. Sfinta taina a C!n!niei este prim!l nostr! pas spre reali'area !nei mai
lar"i (om!ni!ni, s!stin!te de o /ertfelni(ie (on(reta, !n sin"!r tr!p si !n sin"!r d!*, a#ind a(elasi
&omn, a(eeasi (redinta, a(elasi 0ote' si impartasind!)se la a(elasi *ar re#arsat din sin!l i!0irii
treimi(e.
Prin a(easta sfinta taina, (elor doi li se adresea'a din no! (*emarea de a fi rodni(i, de a se inm!lti si
de a stapini pamint!l (+a(. I, .?. 2ste !n indemn la (restere in timp si spati!, dar si in adin(ime a
le"at!rii noastre (! &!mne'e!, (restere (e n! se poate reali'a intr)o sin"!ra "eneratie.
Intimitatea noastra (! &!mne'e!, prin mi/lo(irea %int!itor!l!i, tre0!ie sa de#ina mai strinsa, mai
adin(a si a(est l!(r! se poate implini desi"!r si in (adr!l !nei #ieti de om, dar mai ales, si (!
prisosinta, in (!rs!l mai m!ltor "eneratii.
&e asemenea, (opiii nas(!ti in (adr!l !nei (asni(ii 0ine(!#intate sint 99ferestrele:: des(*ise ale
familiei (atre semeni, (atre #iitor. Prin p!ritatea lor, ei des(*id (aile de a((es spre intele"ere si
(om!ni!ne s!fleteas(a, ale parintilor (! semenii lor, (opiii fiind ade#arate p!nti de le"at!ra in
reali'area !nei mai lar"i (om!ni!ni spirit!ale.
&in p!n(t de #edere teolo"i(, p!nerea (!n!nilor pe (ap!l mirilor semnifi(a rease'are om!l!i in ran"!l
de (oroana a (reat!rii, de stapin al ei, dar totodata semnifi(a si (!n!na martirilor. Con#iet!irea
impre!na, in dra"oste este o (ontin!a rasti"nire a om!l!i #e(*i, a e"oism!l!i, a tendintelor
e"o(entri(e
7?
. In a(est pro(es de rasti"nire, de m!(eni(ie (ontin!a, prin omorirea t!t!ror
tendintelor e"oiste, (ei doi sint a/!tati de re#arsarea *ar!l!i d!mne'eies(, (are le intareste #ointa si
le da p!tere sa paseas(a inainte spre desa#irsita (om!ni!ne (! (eilalti (restini in Biseri(a, iar prin
Biseri(a, #a'!ta (a tr!p taini( al &omn!l!i, la desa#irsita (om!ni!ne (! %int!itor!l, (ap!l ei.
Intre toate (elelalte sfinte taine, $irotonia o(!pa !n lo( aparte.
Page 337 of 449
A(est lo( deose0it este dat de (ara(ter!l dominant e(lesiolo"i( al a(estei taine, (a taina, prin
e-(elenta, primita pentr! (om!nitate. +olos!l ei depaseste pe (el stri(t personal si se e-tinde as!pra
(om!nitatii. 2a este taina (oe'i!nii Biseri(ii, de ea atirnind tainele (are promo#ea'a si ele (om!ni!nea
7D
.
Benefi(iar!l a(estei taine este de(i n! atit preot!l, (it (om!nitatea, *ar!l re#arsind!)se prin
intermedi!l a(est!ia as!pra (redin(iosilor.
$ar!l $irotoniei primit de preot n! se re#arsa as!pra (redin(iosilor n!mai prin fapt!l (a a(esta este
sa#irsitor!l tainelor, (are le (om!ni(a a(easta ener"ie di#ina, (i si prin a(eea (a propo#ad!irea l!i, a
(!#int!l!i 2#an"*eliei #estit de el, are p!terea a(est!i *ar (are poate naste (redinta in as(!ltator; iar
mai apoi, el poate transfi"!ra #iata (redin(iosilor prin indemn!rile sale, (a pastor si d!*o#ni( al
(redin(iosilor.
Pe de alta parte, preot!l si epis(op!l sint repre'entanti ai (om!nitatii, p!rtatorii ei de (!#int in fata
l!i &!mne'e!, dar ei n! sint r!pti de (om!nitate. 2i sint (ei prin (are r!"a(i!nile (om!nitatii sint
inaltate la &!mne'e! si totodata (ei prin (are &!mne'e! re#arsa *ar!l Sa!, in sfinta 0iseri(a, as!pra
(om!nitatii. 2i sint p!rtatorii a(eleiasi misi!ni pe (are a a#!t)o %int!itor!l pe pamint, de ad!(e /ertfa
nesin"eroasa in n!mele (om!nitatii si de a do0indi dar!rile &!*!l!i Sfint pe (are le dar!ies(
(om!nitatii.
&e ai(i, importanta si #aloarea deose0ita a tainei $irotoniei si a sa(erdoti!l!i.
&ar da(a taina $irotoniei este prin e-(elenta in folos!l (om!nitatii, n! se poate i"nora ni(i a(ti!nea ei
sfintitoare, de a/!tor *ari(, dat preot!l!i pentr! implinirea misi!nii sale1 in#atatoresti, sfintitoare si
pastorale.
Preot!l este p!s intr)o alta relatie (! semenii, de(it a(eea in (are se afla doi (redin(iosi. A(easta
relatie impli(a !n pl!s de responsa0ilitate fata de destin!l pamintes( si #esni( al (redin(iosilor, fata
de po'itia lor referitoare la /ertfa de pe (r!(e a %int!itor!l!i.
N! in 'adar Sfint!l Apostol Pa#el atra"e atentia, in mod deose0it, !(eni(!l!i sa! Timotei, de a
infla(ara dar!l l!i &!mne'e!, (are este p!s in el (II Tim. I, 6, infla(arare (are se mentine prin
intrea"a sa a(ti#itate.
Preot!l este p!rtator!l (r!(ii l!i $ristos, 99(are mint!iestei si pe altii: ) d!pa (!#int!l +eri(it!l!i
A!"!stin, si totdata 0enefi(iar!l p!terii *ari(e de a d!(e la 0!n sfirsit stradaniile sale pentr!
mint!irea (elor in(redintati l!i.
Ade#arat!l preot este (el (are fa(ind!)se 99t!t!ror toate:: (I Cor. I3, .. plamadeste si in"ri/este
de (resterea d!*o#ni(eas(a a (om!nitatii in #iata l!i inteles!l real al (!#intelor l!i $ristos1 99+o( am
#enit sa ar!n( pe pamint si (it as #rea sa fie a(!m aprinsM:: (4!(a CII, 7D
5A
.
Preot!l 99repre'inta:: intr)!n mod real pe ins!si $ristos, "ri/a 4!i, dra"ostea 4!i, in#atat!ra 4!i; 2l
este (el (are stind in (entr!l t!t!ror 'i(e1 99Sa fim toti !na in $ristos::, (are Ins!si (onstit!ie
(entr!l Biseri(ii (a !nitate, si (are a a#!t p!terea sa transforme !n "r!p de (redin(iosi in Biseri(a,
(ina in sa(rament, rit!l sa! sim0ol!l in realitate. &e a(eea, sa(rament!l $irotoniei n! pri#este sin"!r
pe (el (are este *irotonit, (i intrea"a Biseri(a::
51
.
Page 338 of 449
&ar insasi a(easta a(ti#itate de apostol al %int!itor!l!i pe (are o sa#irseste preot!l pro#oa(a !n
pro(es de ind!*o#ni(ire a preot!l!i asa pre(!m opera sa! l!(rarea (!i#a isi re#arsa 0inefa(erile
as!pra altora, dar si as!pra s!0ie(t!l!i l!(rator.
Asa in(it starea de responsa0ilitate (! (are si in(ar(a primitor!l $irotoniei, (reea'a in a(elasi timp o
tensi!ne de (ontin!a preo(!pare pentr! persoana proprie, pentr! (resterea sa d!*o#ni(eas(a in
$ristos, pentr! (a n! (!m#a, d!pa (e a propo#ad!it altora, el is!si sa fie lepadat (I Cor. IC, .@.
&esi"!r (a taina $irotoniei p!ne o sar(ina "rea pe !merii primitor!l!i, dar ii da si a/!tor!l *ari(
ne(esar p!rtarii ei.
Responsa0ilitatii mari ii da /!tor pe mas!ra ei, dar si pe mas!ra stradaniilor primitor!l!i a(estei taine.
$ar!l primit prin p!nerea miinilor, da (el!i (e se impartaseste de el p!terea de a f!"i de toate
pa(atele, de a pastra nealterata (redinta, nade/dea si dra"ostea sa de a propo#ad!i ade#ar!l, de a
m!stra (! 0lindete, de a fi smerit, (!nos(ind ne#redni(ia proprie si sla0i(i!nile si ispitele.
Preot!l are misi!nea de a 99naste in Iis!s $ristos prin 2#an"*elie:: (I Cor. I3, 15 si de a (reste pe
toti mem0rii (om!nitatii pe (are ii are in "ri/a.
&ar a(easta l!(rare se #a refle(ta si as!pra l!i, transfi"!rind!)l, modelind!)l d!pa (*ip!l Cel!i pe
(are)l prein(*ip!ie, d!pa (*ip!l Pastor!l!i (el 0!n, Iis!s $ristos.
&!pa (!m ne)am p!t!t da seama sfintele taine sint e-presia marii i!0iri a %int!itor!l!i, (are ne)a
lasat, d!pa inaltarea Sa, pe %in"iietor!l, (a sa ne a/!te in l!pta noastra (! (el ra!, (are, profitind de
sla0i(i!nea noastra, ne peri(litea'a n! n!mai mint!irea noastra, (i (*iar si (onditia noastra de fiinte
spirit!ale.
Sfintele taine sint tot atitea miini ale dra"ostei d!mne'eiesti intinse no!a pentr! a p!tea 0ir!i
o0sta(olele (e sta! in fata !r(!s!l!i nostr! d!*o#ni(es(, a (resterii noastre in #iata in $ristos.
&en!mirile m!ltiple, pe (are le poarta, indi(a tot atitea l!(rari, pe (are *ar!l &!*!l!i Sfint le
operea'a as!pra fiintei noastre s!fletesti.
&in (ele aratate mai s!s se poate desprinde intr)o oare(are mas!ra importanta si #aloarea sfintelor
taine, (ompara0ile in #iata or"ani(a (! sin"ele (e p!lsea'a in #inele fi(ar!ia dintre noi, sin"e (are ne
fa(e #ii si (apa0ili de rod.
Importanta si #aloarea lor n! se poate de'#al!i insa, in mod deplin, prin mi/lo(irea (!#intelor, (i n!mai
prin trairea nemi/lo(ita si pra(ti(area permanenta a lor, prin impartasirea (! p!terea
transfi"!ratoare a *ar!l!i di#in (e se re#arsa din ele si a(easta in strinsa (om!ni!ne a (redintei, a
nade/dii si a dra"ostei (! (elelalte mladite ale tr!p!l!i taini( al %int!itor!l!i.
Do'orand 0man#el &an#,
$S#dii 5eologi'e$, nr. 7-()3(976, pag. 683-694.
NO$% BIB#IO&R'(IC%
H 4!(rare de seminar eli0erat si s!stin!ta in (adr!l pre"atirii do(torat!l!i in teolo"ie, s!0 indr!marea
P.C. Pr. Prof. &. Staniloae, (are a dat si a#i'!l pentr! p!0li(are.
1. 2. $. S*ille0ee(,, $ristos N Taina intilnirii noastre (! &!mne'e!, in 99Ortodo-ia::, C3III (1D56, nr.
Page 339 of 449
1, p. 1.A.
.. I0idem.
6. Pr.prof. &. Staniloae, +iinta tainelor in (ele trei (onfesi!ni, in 99Ortodo-ia, 3III (1D56 nr. 1, p.1A.
7. 5. &anielo!, &ie! et no!s, Paris, 1D56, p. 67.
5. I0idem.
6. Pr. Prof. &. Staniloae, op. (it., p. 67.
@. I0idem, p. .5.
?. I0idem, p. .A.
D. I0idem.
1A. N. Ca0asila, &espre #iata in $ristos, trad. de T. Bodo"ae, Si0i!, 1D76, p. 56.
11. I0idem.
1.. Sf. 3asile (el %are, &espre Sf. &!*, P.E., CCCII, IC, 1D, 1A@.
16. I0idem, (. 1A@)1AD.
17. A. S(*ememann, 4it!r"*> and life N C*ristian de#elopment t*ro!"* 4it!r"i(al 2-perien(e N Ne<
Oor,, 1D@7, p. DA.
15. I0idem.
16. Pr. Prof. &. Staniloae, 4U*omme, ima"e de &ie!, in 99Conta(ts::, 1D@6, nr. ?7, p. .D6.
1@. A. S(*memman, op. (it., p. ?@.
1?. Sf. %a-im %art!risitor!l, Rasp!ns!ri (atre Talasie, in +ilo(atia, trad. &. Staniloae, Si0i!, 1D7?,
#ol. III, p. 6.5.
1D. Sf. &iado* al +oti(eii, in +ilo(alia, #ol. I. p. 66?.
.A. Sf. 3asile (el %are, op. (it., P. E., CCI3, 11?.
.1. Sf. Ciril al Ier!salim!l!i, Cate*e'ele misto"o"i(e, CCCIII, 61., (. 1A@D.
... P. Nellas, T*eolo"ie de lUima"e, 99Conta(ts::, 1D@6, nr. ?7, p. .@6.
.6. Am0rosie de %ilan, &es sa(rements, Paris, 1D61, p. ?@.
.7. N. Ca0asila, op. (it., p. 56)6D.
.5. Sf. %a-im %art!risitor!l, op. (it., p. 671.
.6. I0idem.
.@. %olitfelni(, B!(!resti, 1D65, p. 6@.
.?. P. 2#do,lmo#, 4es a"es de la #ie spirit!elle, Paris, 1D67, p. 65.
.D. N. Ca0asila, op. (it., p. @5.
6A. Sf. Ciril al Ier!salim!l!i, P. E., CCCIII, 6@. B.
61. Sf. Eri"orie de Nisa; &respre Bote' P.E., C43I, 71@ B.
6.. I.P.S. Ni(olae %ladin, 3aloarea morala a Sfintei Taine, in St!dii de teolo"ie morala, Si0i!, 1D6D, p.
.@6.
66. Pr.Prof. &. Staniloae, 4U*ommeJ, p. 6A6.
67. I0idem.
65. Pr. Prof. &. Staniloae, %art!risirea mi/lo( de (restere d!*o#ni(eas(a, in 99%itropolia Olteniei::,
1D56, nr. 7)5, p. 16D.
66. P. 2#do,imo#, op. (it., p. 151.
6@. Sf. Ioan $risostom, &espre po(ainta, in Predi(i despre po(ainta si despre Sf. 3a#ila, Si0i!, 1D6?,
p. ??.
6?. I0idem, p. DA.
6D. Ori"en, Omilia II la Ps. CCC3II, 6, P.E., CII, 16?6.
7A. N. (a0asila, op. (it. p. ?1.
71. I0idem, p. ?6.
7.. I0idem, p. ?7.
76. Pr. Prof. &. Staniloae, &in aspe(t!l sa(aramental al Biseri(ii, in 99St!dii teolo"i(e::, 1D66, nr. D)1A,
p. 576.
77. N. Ca0asila, op. (it., p. ?5.
Page 34) of 449
75. I0idem, p. D7.
76. A. S(*ememann, op. (it., p. 1A1.
7@. Pr. Prof. &. Staniloae, &in aspe(t!lJ, p. 55@.
7?. A. S(*ememann, op. (it., p. 1A7.
7D. Pr. Prof. &. Staniloae, &in aspe(t!lJ, p. 555.
5A. A. S(*memann, op. (it., p. 1A6.
51. I0idem.
Page 34( of 449
%I$. S"ANTA LITUR'(IE SLU+!A SLU+!ELOR
E%PLICAREA S"INTEI LITUR'(II IN LITERATURA TEOLO'ICA ROMANEASCA
I. Consideratii generale
Sfanta 4it!r"*ie o(!pa in #iata Biseri(ii !n lo( (entral. 2ste (!nos(!t fapt!l (a or"ani'area primelor
(om!nitati (restine s)a fa(!t in f!n(tie de sa#arsirea Sfintei 2!*aristii. L&e(i (ei (e a! primit
(!#ant!l 4!i s)a! 0ote'at; si in 'i!a a(eea s)a! ada!"at (a la trei mii de s!flete. Si star!ia! in
in#atat!ra Apostolilor si in (om!ni!ne, in fran"erea painii si in r!"a(i!niP (+apte II, 71)7..
In primele se(ole ei (are dorea! sa de#ina (restini era! pre"atiti in (*ip spe(ial. Cate*!mena!l, se
poate sp!ne, (onstit!ia n! n!mai in#atarea do(trinei (restine, (i si o initiere in #ederea intele"erii
l!(rarii taini(e a l!i &!mne'e! prin Biseri(a in l!me. Cate*!menii era! pre"atiti pentr! intele"erea
tainei tainelor, Sfanta 2!*aristie.
&intr! in(ep!t, (redin(iosii se strad!ia! sa intelea"a ade#ar!rile de (redinta si sa parti(ipe, prin
traire, la (!lt. In na'!inta de a intele"e (eea (e se sa#arsea s)a simtit ne#oia !nei e-pli(ari a
rand!ielii si a sim0olism!l!i a(telor (!lti(e. Se poate sp!ne, in a(est sens, (a (ei (e parti(ipa! la
Sfanta 4it!r"*ie in (are se re(apit!lea'a sim0oli( a(ti#itatea %ant!itor!l!i intr!pat, in#iat si
prosla#it, traia! 0!(!ria (om!ni!nii (! &!mne'e!.
+ata de alte ser#i(ii reli"ioase, Sfanta 4it!r"*ie era inteleasa (*iar si (and lim0a de (!lt era straina.
4a in(ep!t!l se(ol!l!i al C3I)lea, de(i des(riind sit!atii si mai #e(*i, !n preot sas din Bistrita,
Adal0ert =!rmlo(*, s(rie !n!i prieten al sa! din Bresla! (a preotii romani Le-pli(aP epistolele
Sfant!l!i Pa#el si 2#an"*elia in lim0a romana, d!pa (e le)a! (itit in sla#ona, Lpe (are mirenii n)o
intele"P. Asadar, prin e-pli(area te-telor, preotii (!lti#a! si ei lim0a romaneas(a in 0iseri(a si tre0!ie
sa intele"em (a a(easta era pe at!n(i o mare indra'neala. Stefan %etes sp!ne, pe drept (!#ant, (a in
a(ea #reme (redin(iosii se r!"a! in mod si"!r in romaneste si p!tem ada!"a la a(easta (a, fara ni(i o
indoiala, se spo#edea! la preot si a(esta ii de'le"a in romaneste, de #reme (e n! intele"ea! sla#ona
1
.
Catre a(este (on(l!'ii (ond!(e lo"i(a l!(r!rilor.
Remar(am in a(est sens si fapt!l (a in rand!iala 4it!r"*iei, e(fonisele si tot (eea (e se rosteste (!
#o(e tare in !nele 4it!r"*iere s!nt redate in lim0a popor!l!i, iar r!"a(i!nile (are se (itea! de (atre
preot in taina era!, spre e-empl!, in lim0a "rea(a. In fel!l a(esta a fost (on(ep!t 4it!r"*ier!l
aroman, in (are Le-(eptind r!"a(i!nile (are se (itea! de (atre preot in taina era!, spre e-empl!, m!lt
mai 0o"ate in 4it!r"*ier!l romanes( ((eea (e este si e-pli(a0il, s(op!l trad!(erii fiind a(ela de a se
fa(e inteles ser#i(i!l di#in de (atre aroman, in timp (e tipi(!l este a(elasi, indiferent de lim0a in (are
se fa( sl!/0a, (ontin!t!l stri(t al 4it!r"*iei, (eea (e se (iteste (! "las tare, n! in taina, adi(a
e(fonisele toate (ate se 'i( in 4it!r"*ia Sfant!l!i Ioan E!ra de A!r, s!nt into(mai si in 4it!r"*ier!l
aromanes(
.
.
2-pli(area si intele"erea Sfintei 4it!r"*ii in (onsens!l in#atat!rii Biseri(ii a fost (er!ta si de ne#oia
de aparare si propo#ad!ire a dreptei (redinte.
Prim!l 4it!r"*ier tiparit si (are datea'a din 15@A, repre'inta, de fapt, rasp!ns!l Biseri(ii Ortodo-e
Romane din Transil#ania la propa"anda (al#ina.
Page 342 of 449
Apro0area tiparirii a(est!i 4it!r"*ier a fost o (apit!lare a propa"andei (al#ine, o (apit!lare a
pro'elitism!l!i (al#in in fata re'istentei ortodo-eP
6
.
A(este (ate#a (onsideratii preliminare ne indreptates( sa afirmam (a fiii Biseri(ii noastre
stramosesti, (! toate (a mai m!lte #ea(!ri a! a#!t (a lim0a de (!lt o lim0a straina, a! inteles si a!
pret!it Sfanta 4it!r"*ie (! m!lta si adan(a e#la#ie.
Pentr! a intele"e mai 0ine lo(!l pe (are l)a o(!pat Sfanta 4it!r"*ie in preo(!parile teolo"ilor romani
este ne(esar, mai intai, o s!((inta pre'entare a istori(!l!i sa#arsirii Sfintei 4it!r"*ii la noi. N! a#em
do(!mente (are sa ateste str!(t!ra Sfintei 4it!r"*ii si fel!l (!m se sa#arsea ea la straromani.
Ar"!ment!l filolo"i( pri#ind raspindirea (restinism!l!i la stramosii nostri se do#edeste, prin fapte de
lim0a, (a lim0a folosita in Biseri(a era lim0a latina pop!lara.
Cara(ter!l latin al (restinism!l!i romanes( n! mai poate fi p!s la indoiala de nimeni in #remea noastra
7
. Si, de #reme (e se atesta raspandirea (restinism!l!i in(a de la in(ep!t la romani tre0!ie sa admitem
(a stramosii nostri si)a! manifestat e#la#ia prin (!lt si in prim!l rand prin parti(iparea la sa#arsirea
Sfintei 4it!r"*ii.
Prim!l man!s(ris (are (!prinde rand!iala Sfintei 4it!r"*ii datea'a, potri#it (on(l!'iilor la (are a!
a/!ns (er(etatorii nostri, din an!l 171D. 2l (!prinde de fapt 4it!r"*ia Sfant!l!i 3asile (el %are
5
. A!
e-istat si n!meroase man!s(rise. Timp!l si #itre"iile (are s)a! a0at!t in nen!marate rand!ri as!pra
pamant!l!i romanes( a! fa(!t (a a(este mart!rii ale e#la#iei si ostenelilor stramosilor nostri sa
dispara. +aptele de lim0a s!stin a(easta afirmatie. Anali'ind lim0a 4it!r"*ier!l!i l!i Ion din S!i!", E*.
Ser0an Cornila s(ria1 LCred (a ar*aism!l formelor "ramati(ale, pre(!m si anar*ism!l le-i(!l!i din
te-tele pe (are le #om reprod!(e mai /os, #or pro0a (a a#em de a fa(e (! o (arte a (ar!i ori"inal a
fost s(ris (el p!tin (! do!a se(ole mai inainte de data (and a fost (opiatP
6
. A(est man!s(ris datea'a,
potri#it insemnarii a!tor!l!i, din .. a!"!st 1@.7.
Comparind lim0a 4it!r"*ier!l!i mitropolit!l!i &osoftei al %oldo#ei (16@D si a 4it!r"*ier!l!i preot!l!i
Petr! din Tinod (16@D, re"retat!l Pr. Ci!*andr! a/!nsese la (on(l!'ia (a Lam0ele 4it!r"*iere
reprod!( !n prototip (om!n, iar diferenta (e e-ista intre ele s)ar datora fel!l!i diferit (!m a! (opiat
(ei doi (opisti !n!l si a(elasi te-tP
@
. Prin !rmare, inainte de a se tipari 4it!r"*ier!l a (ir(!lat mai intii
in man!s(rise.
N!mar!l a(estor man!s(rise era dest!l de mare, iar aria de raspindire era intre" tin!t!l romanes( din
#remea noastra. &!pa aparitia tipar!l!i, 4it!r"*ier!l, a fost (artea (ea mai des tiparita
?
.
Tiparit!rile (are (!prindea! te-t!l Sfintei 4it!r"*ii a! o mare importanta atit din p!n(t de #edere
lit!r"i( (it si lin"#isti(. 2le refle(ta ni#el!l de (!lt!ra pe (are)l a#ea! oamenii #rem!rilor respe(ti#e.
Trad!(erea 4it!r"*ier!l!i s)a fa(!t, asa (!m aratam mai s!s, din moti#e de a intele"e mai 0ine taina
Sfintei 4it!r"*ii, dar si (! s(op!l de a apara dreapta (redinta impotri#a pro'elitism!l!i reli"ios.
Trad!(atorii 4it!r"*ier!l!i (!nostea! foarte 0ine 0o"atia si fr!m!setea 4it!r"*iilor ortodo-e.
Ion Ne(!l(e a (onsemnat !n fapt "raitor in a(est sens. 2ste #or0a de sl!/0ele pe (are %itropolit!l
&osoftei, l!at in s!r"*i!n, le fa(ea in Polonia, L&!pa (e l)a! d!s la 5olfa, il p!nea (rai!l So0iet,i de se
im0ra(a (! *ainele (ele s(!mpe si odoarele %itropoliei tarii noastre si fa(ea 4it!r"*ia de 'ile mari si
Iordan la Bo0otea'a, d!pa o0i(ei!l tarii noastre, de sa mira (rai!l, si toti domnii lesesti si la!da
fr!moasa taramonie (e are 0iseri(a tarii noastreP
D
.
Page 343 of 449
In (on(l!'ie, p!tem sp!ne (a 4it!r"*ier!l, alat!ri de Sfinta S(ript!ra, a fost (artea (ea mai des
tiparita si de (el mai folos pentr! e#la#ia si spirit!alitatea romaneas(a.
&e)a l!n"!l #ea(!rilor Sfinta 4it!r"*ie a (onstit!it o0ie(t!l a n!meroase e-pli(ari. A(estea s)a! fa(!t
fie s!0 aspe(t do"mati(, fie misti(o)sim0oli(. 2le a#ea! menirea sa antrene'e pe (redin(iosi la
intele"erea rind!ielii si sim0olism!l!i Sfintei 4it!r"*ii si impli(it la o mai prof!nda traire a #ietii
d!*o#ni(esti.
+ara indoiala preotii sl!/itori e-pli(a! (redin(iosilor Sfinta 4it!r"*ie, mai ales in predi(a. Primele
e-pli(ari ale Sfintei 4it!r"*ii in lim0a romana s!nt insa trad!(eri. In (ele (e !rmea'a ne #om strad!i
sa pre'entam, pe s(!rt, (are s!nt e-pli(arile Sfintei 4it!r"*ii in teolo"ia romaneas(a.

'. $raduceri
Una din l!(rarile (ele mai de seama pri#ind e-pli(area Sfintei 4it!r"*ii o datorea'a Biseri(a Ortodo-a
Sfint!l!i Simion, Ar*iepis(op!l Tesaloni(!l!i a! fost trad!se in romaneste pentr! prima data in 1@65,
s!0 titl!l1 LSimeon Ar*iepis(op!l Tesaloni(!l!i. Care a(!m intii intr)a(est (*ip s)a! tiparit si s)a!
diortosit d!pa ellinie pre lim0a 4!minat!l!i si in#atat!l!i &omn!l!i nostr! Io Stefan %i*ai! Ra(o#ita
#oe#od. C! 0la"oslo#enia si (! toata (*elt!iala a Prea Sfintit!l!i %itropolit al Un"ro#la*iei Kir
Eri"orie la Sfinta %itropolie in B!(!resti N 4a an!l de la 'idirea l!mii leat @.A6 (1@65. &e Iorda(*e
Stoi(an! i Tipo"raf!lP.
In(er(area, reda(tata s!0 forma !n!i dialo" intre !n ar*iere! si !n (leri(, (!prinde 'e(e parti in (are
a!tor!l tratea'a pro0leme teolo"i(e (! (ara(ter do"mati(, (!lti( si lit!r"i(.
In partea intiia tratea'a despre e-istenta l!i &!mne'e! si (om0ate ere'iile (are a! apar!t in sin!l
Biseri(ii.
In partea a II)a se o(!pa de Sfintele Taine, @ la n!mar, aratind (a Iis!s $ristos este i'#or!l t!t!ror
tainelor, despre in#ierea mortilor si afirma (a Sfinta 4it!r"*ie a fost sa#irsita pentr! prima data de
(atre %int!itor!l Iis!s $ristos la Cina (ea de Taina.
Partea a III)a tratea'a despre %ir!n"ere si arata (!m se fa(e sfintirea %arel!i %ir.
Partea a I3)a N in#atat!ri despre Sfinta 4it!r"*ie N este (ea mai importanta din p!n(t!l nostr! de
#edere. Sfint!l Simeon e-pli(a sim0olism!l a(telor si a(ti!nilor lit!r"i(e, in(epind (! po"orirea
ar*iere!l!i din s(a!n, n!mar!l #esmintelor ar*ieresti si preotesti, im0ra(area sl!/itorilor,
Pros(omidia, #asele 4it!r"i(e, dar!rile1 Piinea dospita si #in!l; star!ie as!pra folosirii piinii dospite si
arata de (e n! folosim a'ima. &a(a am folosi a'ima, (!m fa( romano)(atoli(ii, ne)am fa(e partasi (!
i!deii, ar tre0!i sa /ertfim miel!l si sa tinem sim0ata. Arata (a potri#it2#an"*eliei, Iis!s a ad!s
5ertfa piine dospita, a fa(!t (ina inainte de 'i!a a'imilor L(i mai inainte de a'ima eraP si i!deii n! a!
intrat Lin di#anP (a sa n! se sp!r(e L(a(i era mare 'i!a a(eeaP. Iis!s a instit!it Pastile (ele noi si
ade#arate Lsi a(estea era po*tit (a sa le dea mai inainte pina a patimi, pentr! (a sa ramina (! noi, (a
sa fie ade#arat pre(!m a 'is1 Cel (e mamin(a Tr!p!l %e! si 0ea Sin"ele %e!, in %ine petre(e si 2! in
el. &rept a(eea n! toate ale le"ii a! fa(!t la (ine a(eea, (i a! fa(!t spalarea si a! se'!t si 0lid era
intr! (are a intins I!daP. Sfint!l Simeon demonstrea'a (a pra(ti(a folosirii piinii dospite si a #in!l!i
ametes(at (! apa pe (are o tine Biseri(a Ortodo-a este in deplin a(ord (! in#atat!ra do"mati(a
despre !nitatea firilor in persoana di#i)!mana a Ras(!mparator!l!i. 2l afirma (a !nii ereti(i folosea!
Page 344 of 449
n!mai apa. A(easta pra(ti(a este "resita, d!pa (!m si (ea a armenilor (are folosea! n!mai #in!l1 L&ar
ni(i #in sin"!r n!mai sa se p!ie pre(!m fa( ereti(ii armei (are alt eres #oind sa stri(e la mai ra! eres
a! (a'!t. Ca #oind a(estia asta impotri#a l!i Nestorie; (arele despartire a! in#atat a fi la $ristos si
deose0es( (!#int!l ade(a &!mne'eirea si deose0irea omenirea, i)a! 'is (a o fire iaste intr! $ristos,
intr!parea 4!i lepadind)o ti(alosiiP.
Sfint!l Simeon al Tesaloni(!l!i insista as!pra a(estor pentr! (a in #remea sa se ad!sese de/a in
dis(!tie mod!l de prefa(ere a Sfintelor &ar!ri. Tot in partea a(easta se o(!pa de s(oaterea
miridelor, aratind ordinea a(estora, da !nele e-pli(atii despre strana, arata de (e se tamiiasa la
Pros(omidie, (e este Sfint!l Altar si Sfinta %asa.
Partea a 3)a tratea'a despre Biseri(a, tirnosirea ei, l!(r!rile (are se pastrea'a intr)insa, despre
Taina $irotoniei, Po(aintei, N!ntii si Sfint!l!i %asl!.
In partea a 3I)a se o(!pa de r!"a(i!nile Biseri(ii, (!prinse in (ele @ la!de 0iseri(esti, a#ind in (entr!l
lor Sfinta 4it!r"*ie. Se da! e-pli(atii asp!ra 4itiei, Ceas!rilor, 4it!r"*iei, &ar!rilor mai inainte
Sfintite si pomenirii mortilor.
Partea a 3II)a (!prinde e-pli(atii date Bote'!l!i si Sfint!l!i %ir, Biseri(a (a la(as de in(*inare si
re#ine (! e-pli(ari as!pra #esmintelor de sl!/0a si a momentelor mai importante din Sfinta 4it!r"*ie
ofi(iata (! Ar*iere!.
In partea a 3III)a e-pli(a sim0ol!l (redintei si impotri#a (!i s)a! ridi(at afirmatiile sale.
In partea a IC)a tratea'a s!0 forma de dialo" !nele in#atat!ri do"mati(e, iar in !ltima parte, a C)a,
da po#ete (elor (e #or intra in (in!l mona*al sa! se #or fa(e preoti.
&in a(easta simpla insir!ire a pro0lemelor pe (are Sfint!l Simeon al Tesaloni(!l!i le)a ridi(at si
tratat in l!(rarea sa ne dam seama de 0o"atia temelor, ad!se in dis(!tie si de a(t!alitatea lor,
raportate la epo(a respe(ti#a. 2l n! a re!sit o tratare sistemati(a, a re#enit as!pra !nor teme, a ad!s
mai m!lte interpretari misti(e si le)a aratat, intotdea!na, temei!l do"mati(. Interpretarile pe (are le
da, le raportea'a la Intr!parea, !nitatea (elor do!a firi in Persoana %int!itor!l!i, la patimile si
in#ierea &omn!l!i.
4!(rarea Sfint!l!i Simeon al Tesaloni(!l!i s)a 0!(!rat de m!lta pret!ire in sin!l Biseri(ii noastre. &e
a(eea s)a fa(!t o no!a trad!(ere s!0 titl!l1 LSfint!l Simeon la Tesaloni(!l!i. Tratat as!pra t!t!ror
do"melor (redintei noastre ortodo-e d!pa ade#aratele prin(ipie p!se de &omn!l nostr! Iis!s $ristos
si !rmasii Sai. Retiparita d!pa ori"inala trad!(tie din lim0a elena (! data 1@65 si indreptata in stil pe
alo(area. In 'ilele Prea Inaltat!l!i &omn Prin(ipatelor Unite Romane Ale-andr! Ioan I, (!
0ine(!#intarea Inalt Prea Sfintit!l!i Ar*iepis(op si %itropolit al Un"ro)3la*iei si Primat al Romaniei
S. &. Nifon, de Toma Teodores(!. S!0!r0ia %!nt!leasa, strada Plantelor nr. D L.
Partea a3II)a se intit!lea'a1 2-pli(area a a(et!iasi Parinte pentr! Sfinta Biseri(a si pentr! (ei (e
sl!/es( intr)insa, dia(oni, preoti, ar*ierei si pentr! ada!"irile (! (are sl!/es( ori(are dintr)insii.
Pentr! d!mne'eias(a Taina a Sfintei 4it!r"*ii aratind!)i pri(ina fie(areia din (ele (e se sa#irses( la
dinsa si (are e-pli(are s)a trimis la (restinii (ei din Krit!s (p. .51).6?. 2ste de fapt !n re'!mat al
primei l!(rari.
Cel mai de seama lit!r"ist al Biseri(ii Ortodo-e este insa, fara indoiala, Ni(olae Ca0asila. 2l s)a nas(!t
in /!r!l an!l!i 16AA. Si)a fa(!t o fr!moasa (!lt!ra la Bi'ant. &!pa terminarea st!diilor a #enit la
Page 345 of 449
Ier!salim fiind L!na dintre personalitatile (ele mai remar(a0ile (are a! il!strat istoria politi(a,
reli"ioasa si (!lt!rala a l!mii 0i'antine din se(ol!l al CI3)leaP
1A
.
4it!r"istii (onsidera l!(rarea l!i Ni(olae Ca0asila LTil(!irea &!mne'eiestii 4it!r"*iiP (ea mai 0!na
erminie sa! til(!ire (are a a/!ns pina la noi. In lim0a romana l!(rarea a apar!t p!rtind titl!l1 LNi(olae
Ca0asila. Til(!irea &!mne'eiestii 4it!r"*ii. Trad!(ere din "re(este si lam!riri introd!(ti#e de
dia(on!l 2ne Braniste, asistent la !ni#ersitar. C! o prefata de Pr. Petre 3intiles(!, &e(an!l +a(!ltatii
de Teolo"ie din B!(!resti. C!#int inainte si il!stratii in"ri/ite de I. &. Stefanes(!, profesor
!ni#ersitar. 2dit!ra Instit!t!l!i Bi0li( si de %isi!ne al Biseri(ii Ortodo-e Romane, B!(!resti, 1D76.P
In introd!(erea l!(rarii, a!tor!l trad!(erii, da L(ite#a stiri despre #iata l!i Ni(olae Ca0asila si
lam!riri as!pra til(!irii sale lit!r"i(eP. Asa (!m arata P.C. Pr. Prof. 2ne Braniste, erminia l!i Ni(olae
Ca0asila Lare !n pron!ntat (ara(ter do"mati( si misti( si este (ea mai (ompleta, mai prof!nda si mai
(ele0ra dintre til(!irile lit!r"i(e (lasi(e ale ortodo-ieiP
11
.
Impartita in 56 de (apitole, sistemati( rind!ite, l!(rarea pre'inta Sfinta 4it!r"*ie, !rmarind
desfas!rarea ei.
In (ap. I Ni(olae Ca0asila fa(e o pre'entare "enerala a 4it!r"*iei (are are !n indoit s(op1 sfintirea
dar!rilor si sfintirea (redin(iosilor. Cap. C3I LSim0olism!l Sfintei 4it!r"*ii, pe s(!rt este (!m
remar(a trad!(ator!l Lo repetare aproape (!#int (! (!#int, a !ltimei parti din Cap. IP
1.
.
In (apitolele II)CI se o(!pa (! interpretarea Pros(omidiei; Cap. CII)C3 si C3II)CC3II (! 4it!r"*ia
(ate*!menilor si (ea a (redin(iosilor, pina la moment!l Sfintirii dar!rilor sa! /erfei lit!r"i(e s!0
toate aspe(tele. Apoi in (ap. CCC3III)C4I, (ontin!a interpretarea 4itr!"*iei pina la impartasirea
(redin(iosilor. Insista in (ap. C4II)4II, as!pra efe(telor, esentei si mod!l!i sfintirii (redin(iosilor
prin Sfintele Taine, Cap. 4III) este (onsa(rat !ltimelor a(te lit!r"i(e.
In (omparatie (! alte erminii 0i'antine, s!0linia'a trad!(ator!l, Ni(olae Ca0asila Ltre(e foarte
repede peste !nele aman!nte lit!r"i(e, ne"li/ind, in "eneral, "est!rile si a(ti!nile lit!r"i(e. Astfel, la
el n! "asim ni(i o menti!ne despre !nele a(te si (eremonii (are intrasera de/a de m!lta #reme in
rind!iala 4it!r"*iei, (a de e-empl!, im0ra(area Sfintitilor sl!/itori, spalarile rit!ale si ni(i despre
tamiieri sa! (adiri, dintre (are a0ia pomeneste, in trea(at, de (ea de la a(operirea dar!rilor, la
sfirist!l pros(omidiei ((ap. CI. 2l n! se o(!pa, de asemenea, ni(i de sfint!l lo(as, de #esmintele si de
#asele lit!r"i(e, a (aror interpretare (!prinde (ea mai mare parte din (omentari!l atri0!it l!i
E*erman al Constantinopol!l!i si din opera lit!r"i(a a Sfint!l!i Simeon al Tesaloni(!l!iP
16
.
S)a remar(at, de asemenea, fapt!l (a el n! (itea'a te-t!l r!"a(i!nilor, (i m!lt!mind!)se indi(a
in(ep!t!l si sfirsit!l, re'!mind personal (ontin!t!l a(estora.
Asa (!m s!0linia in (!#int!l introd!(ti# re"ratat!l preot profesor Petre 3intiles(!, a(easta 2rminie
Lde neintre(!ta #aloareP, (are Lin (!lt!ra !n!i teolo" si mai ales in pre"atirea !n!i lit!r"*isitor
(onstientP, n! poate Lfi s!plinita de ni(i o alta l!(rareP tre0!ia de(i sa fie trad!sa si in lim0a romana.
L2ste !sor de inteles, de(i, (e eminent ser#i(i! fa(e Teolo"iei romanesti Parintele asistent &ia(on 2ne
Braniste, dind din lim0a "rea(a in (ea romana a(easta s!0tila til(!ireP
17
.
In sfirsit, o alta l!(rare (are til(!ieste Sfinta 4it!r"*ie si (are a fost, in !ltim!l timp, trad!sa in
romaneste este Istoria 0iseri(eas(a si pri#ire misti(a a l!i E*erman, Ar*iepis(op!l
Constantinopol!l!i. Sfint!l E*erman a trait intre anii 65A)@66. A fost patriar* al Constantinopol!l!i
intre @15)@66 si alat!ri de Sfint!l Ioan &amas(*in a l!ptat pentr! resta0ilirirea ade#aratei
Page 346 of 449
in#atat!ri despre Sfintele i(oane. 4!(rarea sa este d!pa parerea (er(etatorilor foarte importanta
pentr! epo(a 0i'antina.
2ste trad!sa in romaneste si prefatata de Pr. Prof. Ni(olae Petres(! de la Seminar!l teolo"i( din
Craio#a
15
.
Pina a(!m a apar!t in re#ista L%itropolia OltenieiP an. CC3I (1D@7, nr. D)1A, p. ?.5)?6., s!0
!rmatoarele titl!ri p!se de trad!(ator Ldintr)o ne(esitate dida(ti(aP, deoare(e te-t!l "re(es( n! are
ni(i !n fel de titl! sa! s!0titl!1 &espre 0iseri(a, la(as!l di#in si drepre toa(a, despre primele do!a
Taine1 Bote'!l si %ir!n"erea, despre a0sida Altar!l!i, despre o0ie(tele din Altar, despre i(onostas si
despre naos, despre in(*inare (atre rasarit si despre in"en!n(*ere, despre t!nderea (ap!l!i
preot!l!i, despre #esmintele preotesti si sim0olism!l lor. In a(eeasi re#ista, an!l CC3II (1D@5, nr. 1)
., p. @7)?A, a apar!t (omentari!l as!pra Pros(omidiei si 4it!r"*iei (ate*!menilor pina la antifon!l III;
in nr. 6)7, p. .16).1D este (ontin!area e-pli(arii 4it!r"*iei (ate*!menilor pina la sfirsit; in nr. @)?, p.
577)55@ este til(!irea lit!r"*iei (redin(iosilor pina la LSa ne i!0im !nii pe altii...P !ltima parte fiind in
(!rs de aparitie.
&!pa (!m se #ede a!tor!l a a(ordat atentie si s)a preo(!pat de 0iseri(a)la(as de (!lt, de #esminte si
n!mai d!pa a(eea despre til(!irea Sfintei 4it!r"*ii.
Sfint!l E*erman al Constantinopol!l!i pre'inta istori( faptele lit!r"i(e, le til(!ieste sim0oli(.
LInterpretarea misti(o)(ontemplati#a domina in 4it!r"*ia (ate*!menilor si a (redin(iosilor.P Asa (!m
s!0linia trad!(ator!l, La(est (omentari! are merit!l (a reda til(!irea ortodo-a a t!t!ror elementelor
Sfintei 4it!r"*ii din primele opt se(ole si de#ine temei de til(!ire a Sfintei 4it!r"*ii si pentr!
perioada de d!pa s(*isma din 1A57, (ind a! apar!t (elelalte til(!iri lit!r"i(e ale l!i Pse!do)Sofronie al
Ier!salim!l!i, Teodor de Andida (se(. CII si a l!i Ni(olae Ca0asila (se(. CI3.
2l (ontri0!ie de(i la pastrarea in#atat!rii ortodo-e (! pri#ire la Le-pli(area ser#i(i!l!i di#in al Sfintei
4it!r"*iiP
16
. Trad!(erea a(estei l!(rari in lim0a romana, im0o"ateste n!mar!l l!(rarilor (! (ara(ter
lit!r"i( trad!se la noi si refle(ta atentia pe (are teolo"ii romani din toate timp!rile a! a(ordat)o
literat!rii patristi(e si l!(rarilor de teolo"ie ortodo-a in "eneral.
Un alt ostenitor in domeni!l 4it!r"*iei a fost 2remia Ca(a#ela (are prin til(!irea (e o fa(e (ontri0!ie
la (!noasterea Sfintei 4it!r"*ii la romani1 LIn#atat!ra sfinta ade(a sfintei si d!mne'aestii lit!r"*ii
til(!ire de pe lim0a "re(ias(a pe lim0a r!maneas(aP, Iasi, 16D@. 2remia Ca(a#ela s)a nas(!t in ins!la
Creta (am pe la 1651 si a in#atat in manastirea Ret*>mo, (alatoreste foarte m!lt prin Asia %i(a,
3iena et(., a"onisind o #asta (!lt!ra. In 16?6 il "asim in Tara Romaneas(a, in B!(!resti, !nde trad!(e
din italiana in "re(este LAsedi!l 3ieneiP, iar in 16?@ il "asim e"!men la manastirea Pla#i(eni. 3or0im
despre el, &imitrie Cantemir il n!meste Lmona* foarte is(!sitP. In 16?? #ine la Iasi (*emat de
Constantin 3oda Cantemir, iar in a(easta perioada (it sta in %oldo#a fa(e trad!(erea de (are ne
o(!pam a Sfintei 4it!r"*ii 1@D6, d!pa Ni(olae 3!l"aris. In a(easta preo(!pare de trad!(ator l)a a#!t
(a ostenitor si p!rtator de "ri/a pe *atman!l Bo"dan, (!mnat!l l!i Antio* Cantemir. Prel!(rarea l!i
2remia Ca(a#ela a (ir(!lat la romani in stare de man!s(ris si a fost drept man!al pentr! instr!irea
preotilor pina in se(ol!l tre(!t.

B. #ucrari originale
Page 347 of 449
Or"ani'area si de'#oltarea in#atamint!l!i teolo"i( la noi a ad!s de la sine si ne#oia aparitiei !nor
man!ale de 4it!r"i(a. &intre a(estea remar(am pentr! #aloarea si e-tinderea lor, tratatele de
4itr!"i(a. &intre a(estea remar(am pentr! #aloarea si e-tinderea lor, tratatele de 4it!r"i(a ale l!i
3asile %itrofano#i(i si Badea Ciresean!.
1. N 4it!r"i(a Biseri(ii Ortodo-e. C!rs!ri !ni#ersitare de dr. 3asile %itrofano#i(i fost profesor p.o.
teolo"ia pra(ti(a la fa(!ltatea teolo"i(a din Cerna!ti. Prel!(rate, (ompletate si editate de Prof. &r.
Teodor Tarna#s(*i si a(!m din no! editate si (ompletate de &r. in teolo"ie si filosofie Ne(tarie
Ni(olae Cotlar(i!(, Ar*iepis(op si %itropolit al B!(o#inei, fost profesor !ni#ersitar pentr! Teolo"ia
pra(ti(a, Cerna!ti, 1D.D, 2dit!ra 2par*iei ort. rom. din B!(o#ina. 2ste pre(!m se #ede fr!(t!l
stradaniilor a trei profesori !ni#ersitari. 3asile %itrofano#i(i (1?67)1???, Teodor Tarna#s(*i (1?D6)
1D17 si Ni(olae Cotlar(i!( (1D1D)1D.6. +ie(are dintre ei a! ad!s (ompletari, de'#oltari si
im0!natatiri prele"erilor !ni#ersitare, tin!te initial de 3asile %itrofano#i(i. A(estea a! fost p!0li(ate
pentr! prima data in an!l 1DAD. 2ditia din 1D.D (!prinde do!a parti. +ie(are parte este impartita in
(apitole, a(estea in se(ti!ni, iar se(ti!nile in arti(ole.
&espre 3asile %itrofano#i(i stim (a s)a nas(!t in 1?61, la B!denit in B!(o#ina, a fa(!t li(e!l si
Teolo"ia la Cerna!ti si s)a spe(iali'at pentr! teolo"ia pra(ti(a la 3iena. In 1?56 a fost n!mit preot si i
s)a in(redintat s!plinirea (atedrei de Teolo"ie pra(ti(a la Instit!t!l teolo"i( din Cerna!ti. In 1?5D a
fost n!mit administrator paro*ial la 3i(o#!l de S!s pentr! a fa(e pra(ti(a pastorala. In 1?61 a
de#enit profesor a"resat, iar in 1?67 profesor tit!lar la (atedra de Teolo"ie pra(ti(a a Instit!t!l!i
teolo"i( (erna!tean. Infiintind!)se in 1?@5 Uni#ersitatea din Cerna!ti, a fost n!mit profesor tit!lar
al +a(!ltatii de teolo"ie. Intre anii 1?@6)1??. a fost &e(an al a(elei +a(!ltati. In 1?@D a fost fa(!t
do(tor *onoris (a!sa. A m!rit in 1??? la %arie0od, s!ferind de inima.
4!(rarea l!i este impartita astfel1
Partea I, 4it!r"i(a "enerala (p. ?A)751, (are (!prinde (ap. I Cerintele si (onditiile pentr! e-e(!tarea
rind!ielilor lit!r"i(e si (ap. II +ormele "enerale (om!ne rind!ielilor lit!r"i(e.
Partea a II)a, 4it!r"i(a spe(iala (p. 757)DA6, (!prinde1 (ap. I C!lt!l p!0li( (om!n adi(a rind!ielile
0iseri(esti p!0li(e (om!ne sa! rind!ielile 0iseri(esti fi-e, stationare; (ap. II Rind!ielile 0iseri(esti
parti(!lare sa! rind!ielile 0iseri(esti periodi(e.
A!torii s)a! o(!pat despre Sfinta 4it!r"*ie in partea a II)a, (ap. I, se(ti!nea I, arti(ol!l II, p. 7D@)
6A., tratind despre Sfinta 4it!r"*ie L(!lmeaP (!lt!l!i di#in si L(entr!l intre"ii #ieti reli"ioase a
(restin!l!iP
1@
. 4it!r"i(a N sp!ne a!tor!l N se poate pri#i s!0 p!n(t!l de #edere al sa(rifi(i!l!i si s!0
p!n(t!l de #edere al sa(rament!l!i. Ai(i a#em a pri#i 4it!r"*ia din p!n(t!l (el dintii
1?
. &e a(eea se
o(!pa mai intii de (on(ept!l de sa(rifi(i!, sa(rifi(iile 3e(*i!l!i Testament, s(arifi(i!l l!i $ristos pe
(r!(e si sa(rifi(i!l e!*aristi(. Apoi tratea'a, (! temeini(ie, despre ne(esare pentr! ser0area Sfintei
4it!r"*ii, ministr!l Sfintei 4it!r"*ii, 4it!r"*iile Biseri(ii Ortodo-e Rasaritene, norme rit!ale #e(*i ale
4it!"*iei. In (ontin!are a!torii pre'inta Partile 4it!r"*iei Sfint!l!i 3asile (el %are si a Sfint!l!i Ioan
E!ra de A!r; Pros(omodia, 4it!"*ia (ate*!menilor si 4it!r"*ia (redin(iosilor. Impletind (onsideratiile
istori(e (! e-pli(arile do"mati(e si misti(e date de Sfint!l Simeon al Tesaloni(!l!i, Sfint!l E*erman
al Constantinopol!l!i si Ni(olae Ca0asila, a!torii sinteti'ea'a si p!n in l!mina elementele f!ndamentale
ale Sfintei 4it!r"*ii.
4it!r"*ia Biseri(ii Ortodo-e, in forma editiei din 1D.D (onstit!ie !n i'#or important de do(!mentare
si intele"ere a Sfintei 4it!r"*ii.
Page 348 of 449
.. N Al doilea tratat de 4it!r"i(a a apar!t in trei #ol!me intre anii 1D1A)1D1.. 2l este opera a(ti#itatii
profesorale si stiintifi(e dep!se de)a l!n"!l a 1@ ani de (atre Badea Ciresean!. 4!(rarea este
intit!lata1 Te'a!r!l lit!r"i( al Sfintei Biseri(i (restine ortodo-e de rasarit. 3ol. I B!(!resti, 1D1A,
#ol. II B!(!resti 1D11, #ol. III B!(!resti, 1D1.. 4!(rarea, (! 0o"ate temei!ri 0i0li(e si patristi(e, a
apar!t la !n an d!pa a(eea a l!i 3asile %itrofano#i(i. Se pare (a Badea Ciresean! n! (!noastea
l!(rarea apar!ta in 1DAD la Cerna!ti. &e a(eea se (onsidera n! des(*i'ator de dr!m!ri n! n!mai in
teolo"ia romaneas(a, (i in Ortodo-ie. Bine do(!mentata, e-p!sa intr)!n stil limpede si str!(t!rata
intr)o #i'i!ne mai lar"a de(it domeni!l lit!r"i( N ne referim la #ol. II in (are fa(e referiri la
ar*ite(t!ra pre(restina si (restina, l!(rarea l!i Badea Ciresean! (onstit!ie !n i'#or de referinta
pentr! spe(ialisti.
3ol. I se o(!pa de istoria literat!rii lit!r"i(e, #ol. II despre la(as!rile de (!lt1 i(ono"rafia
0iseri(eas(a, sl!/itorii altarelor, odoarele lit!r"i(e si sim0oli(a (!lt!l!i (restin.
3ol. III, pre'inta (!lt!l d!mne'eies( p!0li(, sar0atorile, Tainele, ier!"iile si post!rile.
&espre Badea Ciresean! se stie (a s)a nas(!t in sin!l !nei familii de tarani in 1?5D, in (om!na Spineni,
/!det!l Olt. Tatal sa! era (intaret. A !rmat s(oala primara la Slatina, Seminar!l la C!rtea de Ar"es si
(! a/!tor!l epis(op!l!i E*enadie al Ar"es!l!i, Seminar!l Central din B!(!resti. In 1??6, a fost n!mit
profesor de (ali"rafie la Seminar!l de la C!rtea de Ar"es, !nde a f!n(tionat trei ani. Apoi s)a ins(ris
la +a(!ltatea de teolo"ie din Cerna!ti, !nde si)a l!at do(torat!l in Teolo"ie. In 1?D1 a fost n!mit
profesor s!plinitor la +a(!ltatea de teolo"ie din B!(!resti la (atedra de 4it!r"i(a, Pastorala,
Cate*eti(a si Omileti(a. In 1?D. a fost n!mit profesor pro#i'ori!, iar in 1?D5 profesor definiti#
(Pentr! aman!nte #e'i1 Pr. Prof. Al. %oisi!, Un pionier al 4it!r"i(ii romanesti1 Prof. Badea Ciresean!,
in LS.T.P, an. CC3III (1D@6, nr. 6)6, p. 5.A)5...
Ceea (e interesea'a (! ose0ire l!(rarea de fata "asim tratat in l!(rarea l!i Badea Ciresean!,
Te'a!r!l 4it!r"i(, in (apitol!l II1 Unele lam!riri stiintifi(e as!pra ser#i(i!l!i di#in, in (are pentr!
in(ep!t #or0este despre #e(*imea Sfintei 4it!r"*ii si pre"atirile pentr! sa#irsirea ei, (!prinde
arti(ol!l I inflorirea ser#i(i!l!i lit!r"i( rasaritean (! tre(erea treptata a timp!l!i N ser#i(i!l di#in in
3e(*i!l Testament, 4it!r"*ia in timp!l Sfintilor Apostoli, in se(ol!l al II)lea; 4it!r"*ia
Constit!ti!nilor Apostoli(e din se(ol!l al III)lea si /!matatea prima a se(ol!l!i la I3)lea 4it!r"*ia
Sfint!l!i Apostol Ia(o0 fratele &omn!l!i, 4it!r"*ia Sfint!l!i %ar(!; (ele Trei form!lare lit!r"i(e ale
Biseri(ii ortodo-e; sa(rifi(i!l e!*aristi( si n!mirile l!i, si arti(ol!l II (!prinde (onditiile tre0!in(ioase
pentr! sa#irsirea Sfintei 4it!r"*ii; #redni(ia si pre"atirea ministr!l!i lit!r"*isitor, timp!l pentr!
sa#irsirea Sfintei 4it!r"*ii, odoarele tre0!in(ioase la ser#ire a Sfintei 4it!r"*ii si spi(!iri as!pra
se(ti!nii I)a.
Se(ti!nea a II)a intit!lata1 Sfinta 4it!r"*ie se o(!pa in (apitol!l I de (ele @ la!de 0iseri(esti si
ori"inea lor impartind pre'entarea a(estora in la!de d!mne'eiesti de seara (art. I si la!de
d!mne'eiesti de dimineata (art. II; iar in (apitol!l II L2-pli(ati!ni as!pra lit!r"*iilor sfintilor Parinti
3asile (el %are, Ioan $ristodom!l si Eri"orie &ialo"!l, p. 15@).6D N Pros(omidia, p. 15?)16?, despre
4it!r"*ia Cate*!menilor si 4it!r"*ia Credin(iosilor in arti(ol!l II, p. 1@?).A@, iar in arti(ol!l III,
despre 4it!r"*ia Sfint!l!i Eri"orie &ialo"!l sa! a (elor mai inainte sfintite, p. ...).6D.
Badea Ciresean!, (onsidera (a Sfinta 4it!r"*ie Lare partile ei deose0ite, dar nedespartite intre eleP
1D
.
Pros(omidia, 4it!r"*ia (ate*!menilor si a(eea a (redin(iosilor formea'a o !nitate, (a(i n! pot sa
limpe'eas(a (ele do!a, da(a s)a in(ep!t Pros(omidiaP
.A
. Ca si tratat!l apar!t la Cerna!ti in 1D.D,
Te'a!r!l 4it!r"i( al l!i Badea Ciresean! este o l!(rare 0ine in(*e"ata, 0o"at si stiintifi( do(!mentata,
Page 349 of 449
mai ales pentr! #remea aparitiei. 2l pri#este s!0 !n"*i istori( de'#oltarea Sfintei 4it!r"*ii si s!stine
tot!l (! temei!ri 0i0li(e si patristi(e.
O alta l!(rare de mare importanta pentr! Teolo"ia lit!r"i(a romaneas(a, este (ea a &ia(on!l!i 2ne
Braniste, 2-pli(area Sfintei 4it!r"*ii d!pa Ni(olae Ca0asila, B!(!resti, 1D76, Tipo"rafia Cartilor
Biseri(esti. A!tor!l l!(rarii s)a nas(!t in (om!na S!seni in /!det!l Ar"es la 1. o(tom0rie 1D16 intr)o
familie de in#atatori. S(oala primara o fa(e in sat!l natal, apoi Seminar!l Nea"oe)3oda din C!rtea de
Ar"es si +a(!ltatea de teolo"ie din B!(!resti pe (are o termina in i!nie 1D6?. Odata (! ins(rierea la
do(torat o s!stine in 1D7. (! titl!l de mai s!s. 2ste n!mai apoi profesor de 4it!r"i(a si Pastorala
a#ind!)l (a indr!mator pe re"retat!l Pr. Prof. Petre 3intiles(!. Te'a de do(torat o s!stine in 1D7. (!
titl!l de mai s!s. 2ste n!mai apoi profesor de 4it!r"i(a la +a(!ltatea de teolo"ie din B!(!resti, post
(e il o(!pa si in pre'ent, ostenind!)se atit pentr! st!dentii teolo"i (it si pentr! (!rsantii la do(torat.
4!(rarea se ins(rie (a o (ontri0!tie de prim ordin pentr! 4it!r"i(a romaneas(a.
In introd!(ere, p. 6)1?, a!tor!l arata (are s!nt erminiile lit!r"i(e in rasarit pina la Ni(olae Ca0asila.
3or0ind despre lipsa e-pli(arii Sfintei 4it!r"*ii in primele trei se(ole ale (restinism!l!i sp!ne1
LA(easta lipsa se e-pli(a pro0a0il prin a(eea (a, d!pa (!m remar(a !n lit!r"ist "erman (ontemporan,
in anti(*itatea (restina ni(i n! s)a simtit asa de m!lt ne#oia !nei e-pli(ari a litr!"*iei, (a in timp!l de
mai tir'i!P
.1
. Se(. I3 si 3, ad!( in a(easta pro0lema (ite#a (omentarii ale Sfint!l!i Kiril al
Ier!salim!l!i LCate*e'eleJP, Sf. Ioan E!ra de A!r (Z7A@, Teodor de %ops!estia (Z7.?, Sfint!l
&ionisie Areopa"it!l, E*erman al Constantinopol!l!i, Sfint!l Teodor S!dit!l (Z?.6, Teodor epis(op de
Andida, in(!n!nind (! (ea mai desa#irsita opera lit!r"i(a al l!i Ni(olae Ca0asila L2-pli(area Sfintei
4it!r"*iiP.
Partea I, p. .1)5?, des(rie pe a!tor!l l!(rarii, #iata si intinsa l!i opera, (! referinte spe(iale as!pra
(!prins!l!i 2rminiei.
Partea a II)a, p. 5D).A. N in (ap. I si II s!nt (omentate p!n(tele din 2-pli(area Sfintei 4it!r"*ii N
(!prin'ind s(op!l 4it!r"*iei, a(ela de sfintire a dar!rilor si sfintire a (redin(iosilor, /ert/a lit!r"i(a in
instit!tia si esenta ei, materia dar!rilor de /ertfa, Pros(omidia, sfintirea dar!rilor si apolo"ia
epi(le'ei. Cap. III N #or0este despre sfintirea (redin(iosilor, mi/loa(ele lit!r"i(e, efe(tele sfintirii si
parti(iparea (elor #ii si a (elor morti la efe(tele /ertfei e!*aristi(e. Cap. I3 N 4it!r"*ia (a mi/lo( al
(!lt!l!i (restin1 raport!l nostr! fata de &!mne'e!, formele latre!ti(ii in 4it!r"*ie, e!*aristia (a nota
predominanta a /ertfei lit!r"i(e, 4it!r"*ia (a r!"a(i!ne de (erere si de m!lt!mire si sens!l pomenirii
Sfintilor in 4it!r"*ia Sfint!l!i Ioan E!ra de A!r.
Cap. 3 N (!prinde semnifi(atia sim0oli(o)misti(a a rind!ielii lit!r"*iei in (are se o(!pa de 4it!r"*ie (a
pomenire sa! (omemorare, semnifi(atia Pros(omidiei, a Sfintei 4it!r"*ii pina la epi(le'a si a rit!al!l!i
Sfintei 5ertfe.
Partea a III)a, p. .A6).6? N in (ap. I se o(!pa de #aloarea si meritele l!i Ca0asila (a til(!itor al
4it!r"*iei si (ap. II N Infl!enta 2remiei lit!r"i(e a l!i Ca0asila in teolo"ia "rea(a si latina aratind (a
Lmerit!l de (apetenie al interpretarii l!i Ca0asila este simt!l (riti( si respe(tarea sens!l!i istori(,
ins!siri (e lipses( n! n!mai (omentari!l!i l!i E*erman (i, in mare parte, t!t!ror (elorlalte (omentarii
lit!r"i(e "re(estiP
..
.
Se poate sp!ne, pe 0!na dreptate, (a Pr. Prof. 2ne Braniste prin l!(rarile sale, fa(a !n mare ser#i(i!
Teolo"iei romanesti, ins(riind!)si n!mele alat!ri de marii lit!r"isti ortodo(si, la lo(!l de onoare al
(elor (e se ostenes( mere! in domeni!l #ast si sa(r! al Sfintei 4it!r"*ii.
Page 35) of 449
&e o deose0ita #aloare este si l!(rarea re"retat!l!i preo profesor Petre 3intiles(!, 4it!r"*ier!l
e-pli(at, 2dit!ra Instit!t!l!i Bi0li( si de %isi!ne Ortodo-a, B!(!resti, 1D@., 6?7 pa"ini.
Nas(!t la .5 septem0rie 1??@ in (om!na Cateas(a, /!det!l Ar"es dintr)o #e(*e familie preoteas(a, a
!rmat (!rs!rile primare, apoi !rmea'a !n an la Seminar!l Central din B!(!resti pe (are il a0sol#a in
1DA@ iar in 1D11 este li(entiat al +a(!ltatii de ai(i. $irotonit preot da do#ada de m!lta a0ne"atie,
(isti"ind!)si !n deose0it presti"i! prin s(ris!l sa!. Intre 1D.7)1D.6 !rmea'a (!rs!rile de do(torat la
+a(!ltatea din B!(!resti. 2ste pensionat la 1 martie 1D5A, in (are timp (1D57 si 1D66 detine f!n(tia
de presedinte al Consistori!l!i Central Biseri(es(. Se stin"e din #iata d!pa o l!n"a si rodni(a
a(ti#itate (art!rareas(a, in noaptea de 11 spre 1. i!nie 1D@7.
&!pa mart!ria a!tor!l!i, l!(rarea Lre!neste iarasi 17 #ol!me, asa (!m f!sesera (on(ep!te si
reda(tate initial in stare de man!s(ris, (apitolele p!0li(ate disparat intre anii 1D56)1D67 in re#istele
Biseri(ii Ortodo-e Romane. 2le a! (a o0ie(t pre'entarea istori(a, e-e"eti(a si tipi(onala a sl!/0elor
0iseri(esti de seara, de dimineata si a Sfintei 4it!r"*ii, ser#i(ii (are al(at!ies( (ontin!t!l prin(ipal si
ma/or al (artii n!mita 4it!r"*ierP
.6
.
4!(rarea are do!a parti, dar se des(*ide (! asa)'is!l (apitol1 LCartea n!mita 4it!r"*ierP, in (are
a!tor!l tratea'a despre den!mirea si (!prins!l 4it!r"*ier!l!i, pro0lema !n!i form!lar al 4it!r"*iei in
primele #ea(!ri (restine, format!l si str!(t!ra 4it!r"*ier!l!i in man!s(rise, editii si trad!(eri (p. D)
.5.
In partea I a 4it!r"*ier!l!i e-pli(at1 Ser#i(iile premer"atoare 4it!r"*iei (p..?)@. a!tor!l fa(e !nele
(onsideratii "enerale, apoi tratea'a despre ofi(i!l 3e(erniei sa! sl!/0a de seara, (eas!l al IC)lea si
3e(ernia propri!)'isa, 4itia, ofi(i!l %e'onopti(ii si a(ela al Utreniei.
Partea a II)a N 4it!r"*ia (p. @D)6.7 tratea'a, rind pe rind despre pre"atirea sfintitilor sl!/itori
pentr! ofi(i!l lit!r"*iei, rit!al!l Pro(omidiei, &!mne'eias(a 4it!r"*ie (omentata in ofi(i!l si in te-t!l
ei1 4it!r"*ia (ate*!menilor, 4it!r"*ia (redin(iosilor, impartasirea in (adr!l Sfintei 4it!r"*iei si
r!"a(i!nea apolis!l!i 4it!r"*iei.
4!(rarea se in(*eie (! do!a ane-e1 %ir!irea si Anafora sa! Antidoron (p. 67@)6@@.
+ie(are (apitol are s!0(apitole si para"rafe. %aterial!l este 0ine sistemati'at si tratat (! m!lta
pro0itate stiintifi(a. S!nt ad!se in dis(!tie opinii teolo"i(e sa! pra(ti(i lit!r"i(e; se anali'ea'a tot!l
prin prisma e#ol!tiei istori(e; se p!n in l!mina til(!iri (! (ara(ter do"mati(, sim0oli(, misti(o)
(ontemplati#. Tot!l fa(e do#ada !nei l!(rari temeini( in(*e"ata si de mare !tilitate n! n!mai pentr!
(leri(i si st!dentii teolo"i, (i deopotri#a, pentr! spe(ialisti si pentr! toti (ei (e dores( sa (!noas(a
mai 0ine tre(!t!l si importanta Sfintei 4it!r"*ii si a (!lt!l!i (restin in "eneral.

C. #ucrari de popularizare
Asa (!m am arata mai s!s, (redin(iosii simt ne#oia de a intele"e mai adin( si a trai mai intens, in
(adr!l Sfintei 4it!r"*ii, 0!(!ria (om!ni!nii (! &!mne'e!.
Alat!ri de profesorii de spe(ialitate, ierar*i ai Biseri(ii noastre sa! preoti sl!/itori
.7
a! #enit intr!
intimpinarea a(estor dorinte ale (redin(iosilor si le)a! dar!it in forma de predi(a si (! m!lta "ri/a,
e-pli(ari ale Sfintei 4it!r"*ii. Am p!tea n!mi a(este dar!ri d!*o#ni(esti, l!(rari de pop!lari'are.
Page 35( of 449
In (ele (e !rmea'a ne #om referi in ordinea aparitiei, la trei l!(rari de a(est "en1
3. E/isc0/ul Nic0dim) staretul manastirii Neamt) Seminte Evang2elice /entru Og0rul D0mnului)
v0l $III. Cuvintari Liturgice. Dumne1eu si dre/tatea lui. Mina lui Dumne1eu in lumea va1uta.
Scurta e4/licare a S.intei Liturg2ii. Originale si /relucrari. Editura Ti/0gra.iei S.intei M0nastiri
Neamtu) 3566) 738 /.
Prel!(rarea ar*iere!l!i Ioani(*ie 2#antias1 LS(!rta e-pli(atie partii I)a si a II)a a Sfintei si
&!mne'eiestii 4it!r"*iiP, editia a II)a, B!(!resti, Tipo"rafia Stefan Rossides(!, Strada Eermana nr.
., 1?66, .6?p.
4!(rarea isi prop!ne sa pre'inte (ititorilor e-pli(area Sfintei 4it!r"*ii. Partea a III)a !rma sa apara.
Primele do!a parti tratea'a despre Sfinta 4it!r"*ie (! (ele trei parti (p. 1)66; in (ap. I)III,
tratea'a despre Pros(omidie, dar!rile e!*aristi(e, piinea tre0!ie sa fie dospita, sim0oli'ind !nitatea
t!t!ror (restinilor, rind!iala pe s(!rt a Pros(omidiei. Cap. I3 tratea'a despre l!area 0ine(!#intarii de
la ar*iere!; (ap. 3 despre in(*inarea sl!/itorilor; (ap. 3I despre spalarea miinilor, (are sim0oli'ea'a
(!ratia si ne#ino#atia lit!r"istilor; (ap. 3III s(oaterea A"net!l!i, (are prein(*ip!ie nasterea in
pestera Betleem!l!i; (ap. IC despre sim0olism!l pres(!rilor, (ap. C)CCI despre s(oaterea miridelor;
(ap. CCII despre a(operirea sfintelor dar!ri; iar (apitol!l CCIII, (are in(*eie prima parte, tratea'a
despre aprinderea (andelelor si a l!minarilor (*iar in 'i!a (ind n! este ne#oie de l!mina.
Partea a II)a in(epe (! Til(!irea Sfintei 4it!r"*ii, 0ine(!#intarea, e(tenia mare (p. 65)1?@,
antifoanele (p. 1?D)1D?, 3eniti sa ne in(*inam (p. 1DD)..?.
A!tor!l se strad!ieste sa p!na in l!mina in#atat!ra do"mati(a in prim!l rind. 2ste o l!(rare meritorie
da(a ne "indim la timp!l (ind apare.
2ste !n #ol!m de predi(i in (ea mai mare parte lit!r"i(e, ramase de la Ni(odim %!ntean!, feri(it!l
intr! adormire patriar* al Romaniei, pe (ind era staret la %inastirea Neamt.
S!0 titl!l LC!#intari lit!r"i(eP, p!0li(a 16 predi(i (p. 5)11D, in (are pre'inta limpede si s!mar,
in#atat!ra despre Biseri(a, despre sl!/0ele (are se sa#irses( in Biseri(a (I)I3 si e-pli(a Sfinta
4it!r"*ie (3)CIII. Tot (! (ara(ter lit!r"i( e-pli(a feri(irile in (apitol!l L&!mne'e! si dreptatea l!iP
(p. 1.6)1D@; iar in (el intit!lat L%ina l!i &!mne'e! in l!mea #a'!taP (p. .AD).6A #or0este despre
insemnatatea si semnifi(atia reli"ioasa a anotimp!rilor an!l!i.
Capitol!l intit!lat1 LS(!rta e-pli(are a Sfintei 4it!r"*ii. C!m se (!#ine sa stea (restin!l in Biseri(a la
sl!/0a Sfintei 4it!r"*iiP (p..@D)66D, este (el mai intins si mai important. Se da! indr!mari de fel!l
(!m tre0!ie sa mear"a (restin!l la 0iseri(a, (e dar!ri sa ad!(a si (!m sa stea la sl!/0a (I)3III. In
predi(ile IC)CC3I insista as!pra !nor momente mai importante din Sfinta 4it!r"*ie, pri#ite s!0
!n"*i!l de #edere al (redin(iosilor si n! al sl!/itorilor1 Citirea Apostol!l!i, (intarea $er!#i(!l!i,
iesirea (! Sfintele &ar!ri, impartasirea (! Sfintele Taine, (e este anaforaF (ind, (!i si pentr! (e se
daF, (e tre0!ie sa fa(i, (restine, d!pa iesirea din Biseri(aF C!m tre0!ie ser0ata 'i!a &!mini(ii si
sar0atorileF et(.
Ultima parte1 LPomenirea in r!"a(i!ni a #iilor si mortilorP (p. 6@@)7A5 (!prinde 3III predi(i.
4!(rarea se in(*eie (! do!a po#at!iri pri#ind L2#an"*eliile si Apostolii (are se (ites( la pomenirea
mortilor si Starea s!fletelor noastre d!pa moarte (p. 7A6)711.
Page 352 of 449
9. Pr. Ec0n0m C0nstantin M0isiu) :Sa stam *ine) sa stam cu .rica;. P0vatuit0r liturgic /entru
/re0ti si /0/0r. Ti/0gra.ia cartil0r *isericesti) !ucuresti) 3573) 63< /.
Asa (!m ne arata titl!l, l!(rarea era adresata popor!l!i (redin(ios. C!prinde 1A (apitole.
In (ap. I)III (p. 6)D., tratea'a in ordine, despre Biseri(a N la(as de in(*inare, podoa0ele si odoarele
0iseri(ii, artele in sl!/0a ei, pi(t!ra, ar*ite(t!ra, s(!lpt!ra, m!'i(a, (artile de (!lt si #esmintele de
sl!/0a.
Capitolele I3)IC (p. D6)1D1, se refera la sfintitii sl!/itori, (!lt!l di#in, parti(iparea si tin!ta
(redin(iosilor la 0iseri(a, r!"a(i!nea si importanta ei, #remea sl!/irii, sl!/0ele de seara si de
dimineata.
Capitol!l C (p. .A@)61A se o(!pa de sa#irsirea, insemnatatea si impartirea Sfintei 4it!r"*ii. 2-pli(a
(e (!prinde fie(are parte a 4it!r"*iei1 Pros(omidia si Sfint!l A"net, 4it!r"*ia (ate*!menilor, a
(redin(iosilor, rasp!ns!rile, sfintirea dar!rilor, impartasirea sl!/itorilor si impartasirea
(redin(iosilor.
2ste o l!(rare (are poate fi folosita in(a si asta'i.
6. $asile) E/isc0/ul Oradiei) Cuvintari Liturgice) Editura E/isc0/iei Ort0d04e R0mane) Oradea)
35=6> /. 988.
C!prinde 6@ de predi(i pe (are P.S. Sa le)a rostit intr)o prima forma, in 0iseri(a LSfinta AdormireP
din Braso#)Cetare. %!lte dintre ele a! fost rostite si in alte 0iseri(i si p!0li(ate in re#istele noastre
0iseri(esti, mai ales in L%itropolia Ardeal!l!iP, L%itropolia Banat!l!iP, si LTele"raf!l RomanP.
P.S. 3asile, (itind!)l pe $omia(o# Ln!mai a(ela intele"e Biseri(a, (are intele"e 4it!r"*iaP, arata in
(!#int!l introd!(ti# importanta pe (are o are Sfinta 4it!r"*ie (are La fost !n neintrer!pt peda"o" al
(restinilor (atre &!mne'e! si a e-er(itat mere! o patr!n'atoare infl!enta as!pra #ietii spirit!ale a
a(estora, modelind!)o d!pa (*ip!l s!0lim de traire, dat no!a de $ristos &omn!lP
.5
.
C!#intarile de impart in trei "r!pe1 a (!#intari pre"atitoare pentr! parti(iparea la Sfinta 4it!r"*ie,
in n!mar de ? (p. 5)66, 0 C!#intari (! (ara(ter "eneral teolo"i()lit!r"i(, in n!mar de .A (p. 6@)1.A
si ( 2-pli(area Sfintei 4it!r"*ii in ordinea desfas!rarii ei, 6D de (!#intari (p. 1.1).66.
P.S. Sa a #oit (a odata (! til(!irea lit!r"i(a sa p!na in l!mina si ade#ar!rile mart!risirii de (redinta.
LAstfel, fie(are (!#intare dintre a(estea se poate imparti in do!a1 !na in (are infatisam moment!l
lit!r"i( in desfas!rarea l!i, (! sim0olism!l sa!, si partea a II)a, (onsa(rata adin(irii sens!l!i
d!*o#ni(es( (e se rasfrin"e din a(est moment lit!r"i(P
.6
.
Urmarind a(est s(op, P. S. 3asile a p!s la indemina sl!/itorilor !n foarte 0!n si pretios material
omileti( si, in a(elasi timp, a #enit in a/!tor!l (redin(iosilor pentr! a le !s!ra intele"erea rind!ielii si
sim0olism!l!i Sfintei 4it!r"*ii. &esi aparent predi(ile lasa impresia !nor (ole(tii1 5erfa inimii in
r!"a(i!ne, 4it!r"*iile Biseri(ii Ortodo-e, Sim0olism!l intrarii (! Sfintele &ar!ri, %art!risirea
(redintei et(., ele a! o strinsa le"at!ra intre ele, formind o !nitate.
&!pa a(easta s(!rta pre'entare a stradaniilor lit!r"istilor romani, p!tem sp!ne, (! indreptatire, (a ei
s)a! aple(at (! m!lta dar!ire si a! l!(rat (! deose0it simt de rasp!ndere in domeni!l teolo"iei
lit!r"i(e.
Page 353 of 449
2i a! a#!t nein(etata "ri/a fata de ade#ar!l (redintei noastre ortodo-e si a! (a!tat (a aport!l lor sa
se armoni'e'e si sa se inte"re'e (el!i al lit!r"istilor ortodo(si.
Pe a(easta linie se ins(ri! (ontri0!tiile lit!r"istilor romani. &ar!irea lor este #redni(a de toata la!da
si pret!irea, iar ostenelile dep!se in #ederea pastrarii te'a!r!l!i de (redinta si mai ales al redarii, in
toata 0o"atia si fr!m!setea, (redin(iosilor 'ilelor noastre, atra" admiratia noastra a t!t!ror.
Pr. Drd. *a!ile 8ng#rean#,
$+la!#l &i!eri'ii$, nr. (-23(978, pag. (25-(38.
1. 2pis(op &r. Antonie Plamadeala, Cleri(i ortodo(si (titori de lim0a si (!lt!ra romaneas(a, B!(!resti,
1D@@, p. 6; (f. Stefan %etes, Istoria Biseri(ii romanesti din Transil#ania, #ol. I, Si0i!, 1D65, p. 11.)
116
.. Cara"i!, %atilda)%ariotean!, 4it!r"*ier aromanes(. Un man!s(ris anonim inedit, 2dit!ra A(ademiei
Rep!0li(ii Pop!lare Romane, B!(!resti, 1D6., p. 71 #e'i si re(en'ia Pr. prof. %arin %. Braniste, in
B%itropolia OltenieiB, an. CI3 (1D6., nr. 5)6, p. 715
6. Cindea, Spiridon pr. prof, Prim!l 4it!r"*ier romanes( tiparit, in B%itropolia Ardeal!l!iB, an.I3
(1D5D, nr. D)1A, p. @.D
7. Ei!ras(!, Constantin C. si Ei!ras(!, &in!, Istoria Romanilor, #ol. I, 2dit!ra Stiintifi(a, B!(!resti,
1D@7, p. 17A)176
5. 8!"ra#, I. pr.dr., Un man!s(ris din an!l 171D, al 4it!r"*iei Sfant!l!i 3asile (el %are, Cerna!ti, 1D6?
6. Cornila)Ser0an, E*., Un man!s(ris pretios din Bi*or!l instrainat1 4it!r"*ier!l popii Ion din S!i!", in
BRe#ista Teolo"i(aB, an. CCCI (1D71, nr. 1)., p. 16)1@
@. Teodores(!, Bar0!, Cartea #e(*e romaneas(a, 15A?)1?6A, in B%itropolia OltenieiB, an. CI (1D5D,
nr. D)1., p. 6A1 (en!mera tiparit!rile 4it!r"*ier!l!i.
?. Ne(!l(e, Ion, 4etopiset!l Tarii %oldo#ei, 2ditie in"ri/ita de Ior"! Iordan, 2.S.P.4.A., B!(!resti,
1D55, p. 1@6.
D. I0idem, p. @@.
1A. Ni(olae Ca0asila, Til(!irea &!mne'eiestii 4it!r"*ii, trad. din "re(este si lam!riri introd!(ti#e de
&ia(on!l 2ne Braniste asistent !ni#ersitar, B!(!resti, 1D76, p. ?.
11. I0idem, p. ?.
1.. I0idem, p. D si 51.
16. I0idem, p. 1A.
17. I0idem, p. 11.
15. Til(!irea Sfintei 4it!r"*ii, de Sfint!l E*erman, Ar*iepis(op!l Constantinopol!l!i, Pre'entare,
trad!(ere si note de Pr. Prof. Ni(. Petres(!, in B%itropolia OltenieiB, an. CC3I (1D@7, nr. D)1A, p.
?.7.
16. I0idem, p. ?.5.
1@. 4it!r"i(a Biseri(ii Ortodo-e ..., p. 7D@.
1?. I0idem, p. 7D@)7D?.
1D. Te'a!r!l 4it!r"i(..., #ol. II, p. 15@.
.A. I0idem.
.1. &ia(on!l 2ne Braniste, 2-pli(area Sfintei 4it!r"*ii d!pa Ni(olae Ca0asila, B!(!resti, 1D76.
... I0idem, p. .11.
.6. A!tor!l, In lo( de prefata.
.7. Astfel de l!(rari de pop!lari'are (onsideram a fi pentr! in(ep!t la noi !rmatoarele1 BS(!rta
e-pli(atie a partii a I)a si a II)a a Sfintei si &!mne'eistii 4it!r"*ii, (!leasa si prel!(rata de ar*iere!l
Ioani(*ie 2#antios. &!pa (are #a !rma si partea a III)a, B!(!resti, 1?66; I. +elea, BSim0ol!ri
lit!r"i(eB, Arad, 1D.7 si Pr. C. &ron si C. 3!ies(!, Sfinta 4it!r"*ie lam!rita pe inteles!l t!t!ror, 2ditie
a II)a, B!(!resti, 1D76.
Page 354 of 449
.5. X 3asile al Oradiei, C!#intari 4it!r"i(e)in Introd!(ere, p. 6.
.6. I0idem, p. 7.
Page 355 of 449
S"ANTA EU(ARISTIE PA(ARUL $IETII) PA(ARUL COMUNIUNII#
&omn!l nostr! Iis!s $ristos, (! p!tin inainte de sfintele Sale patimi, a mers (! dis(ipolii Sai intr)!n
lo( deose0it, pentr! (a sa ofi(ie'e (! ei CINA despartirii.
Primii trei sfinti e#an"*elisti, (are din (a!'a asemanarii (elor istorisite de ei, a! fost den!miti (!
timp!l sinopti(i (de la termen!l "re(es( Ba pri#i mai m!lte l!(r!ri deodata si impre!na,
la fel, deopotri#aB, (onsimtind toti in fond as!pra a(el!iasi ade#ar istori(, des(ri!, aproape la fel Cina
(ea de Taina si Taina Sfintei 2!*aristii sa#arsite de &omn!l. Relatarea sfintilor e#an"*elisti %atei si
%ar(! se aseamana pana si in (!#int. Sfant!l e#an"*elist 4!(a des(rie a(est e#eniment (e#a mai
aman!ntit. 2l sp!ne1 BCand a #enit (eas!l, Iis!s s)a ase'at la masa, si apostolii impre!na (! 2l. Si a 'is
(atre ei1 C! dor am dorit sa manan( (! #oi a(este Pasti, mai inainte de patima %ea. Ca(i 'i( #o!a (a de
a(!m n! #oi mai man(a din a(estea, pana (and n! se #or implini in imparatia l!i &!mne'e!. Si l!ind
pa*ar!l, m!lt!mind, a 'is1 4!ati a(esta si impartiti)l intre #oi; (a(i 'i( #o!a1 N! #oi mai 0ea de a(!m
din rod!l #itei, pana (e n! #a #eni imparatia l!i &!mne'e!. Si l!ind painea, m!lt!mind, a frant si le)a
dat lor 'i(ind1 A(esta este Tr!p!l %e! (are se da pentr! #oi; a(easta sa fa(eti spre pomenirea %ea.
Asemenea si pa*ar!l, d!pa (e a! (inat 'i(ind1 A(est pa*at este 4e"ea (ea No!a, intr! San"ele %e!,
(are se #arsa pentr! #oiB (4!(a CCII, 17).A. Sfant!l 2#an"*elist Ioan, (are, d!pa (!m se stie, a a#!t
in #edere sa n! mai des(rie (ele istorisite de primii trei e#an"*elisti, (i sa (omplete'e, (ele omise de
ei, n! mai mentionea'a e#eniment!l impartasirii apostolilor (atre &omn!l. In s(*im0, in (apitol!l al
saselea din e#asn"*elia sa intalnim (on#or0irea a#!ta de Iis!s (! i!deii, in sina"o"a din Caperna!m, din
(are se (onstata ne(esitatea pentr! toti (redin(iosii de a man(a Tr!p!l si San"ele &omn!l!i. A(easta
(on#or0ire este in (ea mai stransa le"at!ra (! Taina Sfintei 2!*aristii, (are a fost instit!ita la Cina
(ea de Taina. &!pa (!m relatea'a Sfant!l 2#an"*elist Ioan, %ant!itor!l Iis!s $ristos sp!nea at!n(i1
BAde#arat, ade#arat 'i( #o!a, da(a n! #eti man(a tr!p!l +i!l!i Om!l!i si n! #eti 0ea san"ele 4!i, n!
#eti a#ea #iata in #oi. Cel (e manan(a tr!p!l %e! si 0ea san"ele %e! are #iata #esni(a, si 2! il #oi in#ia
in 'i!a (ea de apoi. Ca(i Tr!p!l %e! este ade#arata man(are si san"ele %e!, ade#arata 0a!t!ra. Cel (e
manan(a Tr!p!l %e! si 0ea San"ele %e! ramane intr! %ine si 2! intr! el. Pre(!m %)a trimis pe %ine
Tatal Cel #i! si 2! #ie' pentr! Tatal, si (el (e %a manan(a pe %ine #a trai prin %ine. A(easta este
painea (are s)a po"orat din (er; n! pre(!m a! man(at parintii #ostri mana si a! m!rit. Cel (e manan(a
a(easta paine #a trai in #ea(B(Ioan 3I, 56)5?.
Con#or0irea despre Tr!p!l si San"ele &omn!l!i a a#!t lo( (! o(a'ia min!natei inm!ltiri a painilor prin
(are Iis!s a sat!rat popor!l. Prin a(easta (!#antare, &omn!l Iis!s $ristos a r!sinat pe a(ei (are
(!"eta! n!mai la o *rana pamanteas(a. 2l #or0ea despre o paine (ereas(a si in a(elasi timp despre
Sine ins!si, (a Painea 3ietii, despre man(area Tr!p!l!i si San"ele Sa!, drept (onditie a !nei #ieti
#esni(e. N)a! inteles si a! ple(at a(ei (are n! s)a! in#redni(it sa intelea"a, deoare(e, (a si pana
at!n(i, n)a! #r!t sa intelea"a (Ioan 3III, 76. &ar predi(a &omn!l!i a fost inteleasa de Petr! si de (ei
mai apropiati !(eni(i1 B4a (ine ne #om d!(eFB ) a rasp!ns Apostol!l Petr!, In#atator!l!i, in n!mele
t!t!ror (elorlalti. BT! ai (!#intele #esni(eB (Ioan 3I, 6?.
Contin!t!l (!#antarii &omn!l!i de la Caperna!m si de la Cina (ea de Taina are !nele deose0iri de
terminolo"ie. In (apitol!l al saselea din 2#an"*elia de la Ioan intalnim (!#ant!l Btr!pB, (!
inteles!l de (arne. Iar primii trei sfinti e#an"*elisti, #or0ind despre Cina (ea de Taina, foloses(
(!#ant!l B(orpB. In lim0a/!l 0i0li(, (!#ant!l Btr!pB ( , in an!mite (a'!ri, insemnea'a mai
m!lt de(at B(orpB ( (Coloseni I, ... Noti!nea de Btr!pB ((arne este folosita !neori in te-t
(! inteles!lde B#iataB (2fes. II, 15; 2#r. 3, @. A(easta noti!ne (apata !n inteles si mai (lar, at!n(i
(and la sfarsit!l dis(!rs!l!i Sa!, %ant!itor!l Iis!s $ristos, (a si (!m ar fi a#erti'at pe as(!ltatorii
Page 356 of 449
Sai as!pra intele"erii e-(l!si# material (literar al (!#intelor Sale, sp!ne (a important este n!mai
(eea (e ins!fleteste #iata si o fa(e sa fie sfanta1 B&!*!l este (el (e da #iata; tr!p!l n! foloseste la
nimi(. C!#intele pe (are #i le)am sp!s s!nt d!* si s!nt #iataB (Ioan 3I, 66. In a(elasi inteles &omn!l
sp!ne (a man(area si painea 4!i este sa fa(a #oia Tatal!i (are 4)a trimis pe 2l (Ioan I3, 67.
In a(easta l!mina tre0!ie pri#ita in#atat!ra din (apitol!l al saselea al 2#an"*eliei de la Ioan si
le"at!ra ei (! Sfanta Taina a 2!*aristiei, despre (are s(ri! primii trei e#an"*elisti si Sfant!l Apostol
Pa#el (I Corinteni CI, .6).6, dar (are este tre(!ta s!0 ta(ere de Sfant!l 2#an"*elist Ioan. Taini(!l
si aratator!l l!i $ristos, Ioan, in lo(!l des(rierii Tainei Sfintei 2!*aristii, despre (are #or0isera
(eilalti e#an"*elisti, pre'inta (!#antarea &omn!l!i (are a a#!t lo( n!maide(at d!pa Sfanta 2!*aristie,
si R!"a(i!nea ar*iereas(a, in (are este e-primata dorinta !nirii t!t!ror (! &!mne'e!, in $ristos.
A(easta (on#or0ire si r!"a(i!ne repre'inta, intr)!n an!mit fel, o (ontin!are fireas(a si o (ompletare
a (on#or0irii &omn!l!i despre impartasirea (! Tr!p!l si San"ele Sa!, pre'entata de a!tor in (apitol!l
al saselea.
Comparind te-t!l (apitol!l!i al saselea de la Ioan (! des(rierea e#enimentelor de la Cina (ea de Taina,
pre'entata de sinopti(i, se (onstata, fara indoiala, (a in dis(!tia %ant!itor!l!i a#!ta (! e#reii se
#or0este n! n!mai despre Tr!p!l si San"ele Sa! (a atare, (i si despre #iata no!a (are este in 2l, (a o
"arantie a nem!ririi.
Iata, prin !rmare, de (e Sfant!l 2#an"*elist Ioan n! mai mentionea'a moment!l instit!irii Sfintei
2!*aristii. In (apitol!l al saselea al 2#an"*eliei sale este pre'entat (e#a mai m!lt de(at la Cina; ai(i
este pre'entata in#atat!ra despre !nirea #ietii noastre (! $ristos, despre impartasirea (! Tr!p!l si
San"ele Sa!, (are repre'inta (om!ni!nea (! #iata Sa, adi(a a(ea (om!ni!ne la (are se refera in parte
2!*aristia.
Bine#estind 2#an"*elia, pro(lamind in#atat!ra despre do0andirea #ietii #esni(e, prin p!rtarea (r!(ii si
prin man(area Tr!p!l!i si San"el!i Sa!, &omn!l!i Iis!s $ristos, in /!r!l Patimilor Sale, a in(redintat
!(eni(ilor Sai, in foisor!l de pe Sion, Prea(!rat!l Sa! Tr!p si Prea(!rat!l Sa! san"e, 'i(ind!)le1 B3oi
s!nteti a(eia (are ati ramas (! %ine in in(er(arile %ele. Si 2! #a rand!ies( #o!a imparatie, pre(!m
%i)a orand!it %ie, Tatal %e!, (a sa man(ati si sa 0eti la masa %ea, in Imparatia %eaB (4!(a CCII,
.?)6A. &!pa inteles!l adan( al Cinei (elei de Taina, a(este (!#inte a#ea! si a! inteles!l, (a de ai(i
inainte intre $ristos si apostolii Sai si !rmasii a(estora e-ista o sin"!ra #iata (Ioan CI3, 1D).A.
3iata Sa de#ine !na (! #iata lor.
&in (!#antarile %ant!itor!l!i Iis!s $ristos si ale sfintilor prooro(i, #edem (a noti!nea de Bpa*arB era
folosita adeseori in sens fi"!rati#, ) in inteles!l de soarta, soarta #ietii; !neori in inteles de s!ferinta
sa! de ne#ointa. BPa*ar!l mant!irii #oi l!aB, sp!ne prooro(!l &a#id (Ps. CC3, 7. B&omn!l este partea
mostenirii mele si a pa*ar!l!i me!. T! esti (are imi ase'i mie iarasi mostenirea meaB (Ps. C3, 5.
Sfant!l Prooro( Ieremia pre#esteste (a popor!l i!de!, in an!l sara(iei, #a fi lipsit de Bpa*ar!l
man"aieriiB (Ierem. C3I, @; iar in alt lo( #or0este despre B(!pa in(er(arilor amareB (Plan"eri IC, .1.
Prooro(!l Ie'e(*iel pre#esteste (a I!deea #a tre0!i sa 0ea Bpa*ar!lB (are l)a 0a!t BsoraB ei )
Samaria, in 'ilele na#alirii d!smanilor. In a(eleasi sens fi"!rati# foloses( noti!nea de Bpa*arB si
prooro(ii A#a(!m (II, 16 si 8a*aria (CII, ..
In (!#antarile %ant!itor!l!i Iis!s $ristos Bpa*arB sim0oli'ea'a "re!tatea sa! (r!(ea eroism!l!i #ietii.
Cand mama fiilor l!i 8e#edei i)a pre'entat l!i Iis!s pe Ia(o0 si Ioan, ei fiind de/a apostoli, si a (er!t
sa)i p!na de)a dreapta si de)a stan"a Sa, in Imparatia sla#ei Sale, Iis!s i)a intre0at1 BP!teti oare sa
0eti pa*ar!l pe (are)l #oi 0ea 2!, si sa #a 0ote'ati (! 0ote'!l (! (are ma #oi 0ote'a 2!FB (%atei CC,
... Infla(aratii !(eni(i, a! rasp!ns1 Bp!temB. Iar Iis!s le)a 'is1 (! ade#arat il #eti 0ea... A! 0a!t ei
Page 357 of 449
oare (! ade#arat a(est pa*ar pe (are, d!pa (!#intele &omn!l!i, p!tea! sa)l 0eaF +ara indoiala, l)a!
0a!t, n! n!mai ei, (i si alti m!lti !(eni(i ai l!i Iis!s. A(est Bpa*arB insa a fost pa*ar!l s!ferintei, pe
(are l)a 0a!t +i!l Om!l!i si pe (are l)a in"ad!it &!mne'e!)Tatal, l!i Iis!s si !nora dintre (ei (are a!
!rmat 4!i. Prin !rmare, a(est pa*ar, d!pa (!#intele &omn!l!i, a fost la fel ) si pentr! +i!l Om!l!i)
$ristos %ant!ietor!l, (are a #enit sa)i mant!ias(a si pentr! ei ) fii oamenilor ) (are se mant!ia!.
BPa*ar!l %e! il #eti 0ea si (! 0ote'!l %e! #a #eti 0ote'a...B. A 0ea a(est pa*ar (om!n, (!
Ras(!mparator!l, inseamna a fi (onstient de s!ferintele Sale si a l!a parte impre!na (! 2l la a(este
s!ferinte. In 2#an"*elii intalnim in(a o data noti!nea de pa*ar (a sim0ol al !nei "rele in(er(ari.
Sfant!l 2#an"*elist %ar(! relatea'a, (a &omn!l #enind in E*etsimani, a in(ep!t a se t!l0!ra si a se
intrista. Si adresind!)se !(eni(ilor, le)a 'is1 BIntristat este s!flet!l %e! pana la moarte; ramaneti
ai(i si pri#e"*eati. Si retra"ind!)se intr)o parte, a (a'!t la pamant r!"ind!)se, (a, da(a este (!
p!tinta, sa trea(a de la 2l (eas!l a(esta. Si sp!nea1 BA##a ) ParinteM Tie toate iti s!nt (! p!tinta; fa sa
trea(a de la %ine pa*ar!l a(esta, dar n! (!m #oies( 2!, (i (!m #oiesti T!B (%ar(! CI3, 66)66.
Presimtind pa*ar!l s!ferintei atat in foisor!l din Sion (at si in "radina E*etsimani, Iis!s se r!"a sa
fie s(!tit de ea (de s!ferinta, deoare(e firea Sa omeneas(a, in mod normal, se impotri#ea mortii si
s!ferintei. A(easta l!pta la!ntri(a 2l a indepartat)o, insa, (and !(eni(ii a! #oit sa)l sal#e'e din mainile
(elor (are #enea! sa)4 prinda. C! a(est prile/, Iis!s le sp!ne in mod *otarat1 BN! #oi 0ea, oare,
pa*ar!l pe (are %i l)a dat TatalFB (Ioan C3III, 11. Si, in ade#ar, pa*ar!l s!ferintelor a fost 0a!t de
Iis!s, pana la f!nd, in timp!l Patimilor Sale pe Eol"ota.
2-presi#itatea 0o"ata a predi(ii l!i Iis!s in le"at!ra (! insemnatatea (!#ant!l!i Bpa*arB, atat in sens
literar (at si fi"!rati#, o intalnim si la Sfant!l Apostol Pa#el. 2l s(rie (orintenilor despre Bpa*ar!l
0ine(!#antariiB, din (are ei se impartases(, iar mai departe sp!ne1 BN! p!teti sa 0eti pa*ar!l &omn!l!i
si pa*ar!l demonilorB (I Cor.C, .1. &a(a in prim!l el are in #edere pa*ar!l l!at in sens literar,
(on(ret, in al doilea ) el intele"e, desi"!r, n! o0ie(t!l, (i ima"inea #ietii.
%ant!itor!l Iis!s $ristos a fost rasti"nit pe o (r!(e materiala, dar in (!#antarile Sale (!#ant!l
B(r!(e B are si !n inteles sim0oli(, n! n!mai !n!l literar1 B&a(a #rea (ine#a sa #ina d!pa %ine, sa se
lepede de sine, sa)si ia (r!(ea, si sa)%i !rme'e %ie. (%atei C, 6?.
Prin !rmare, si (!#ant!l Bpa*arB si (!#ant!l B(r!(eB, in 2#an"*elie, a! !n inteles d!0l!. Si (*iar da(a
a(est inteles este diferiit ((and ne "andim la aspe(t!l l!i (on(ret si fi"!rat, in s!0stanta el este !n!l.
Tr!p!l si San"ele %ant!itor!l!i $ristos, din (are ne impartasim in Sfanta 2!*aristie, s!nt datatoare
de #iata pentr! fiinta noastra. BSan"eB si B#iataB s!nt noti!ni sinonime in lim0a/!l 0i0li( (4e#iti( C3II,
11; &e!teronom CII, .6. Asa d!pa (!m in foisor!l din Sion, Pa*ar!l San"el!i l!i $ristos este 0a!t de
!(eni(i, si prin a(easta ei intra in (om!ni!ne (! San"ele Sa!, adi(a (! #iata l!i $ristos, tot asa si d!pa
a(eea, in de(!rs!l #ietii lor, ei tre0!ie sa 0ea pa*ar!l #ietii in $ristos, pa*ar!l s!ferintei Sale, fiind(a
n!mai astfel poate fi inlat!rat ra!l (si moartea si n!mai astfel poate renaste #iata. Pa*ar!l #ietii l!i
$ristos este !n!l. Pa*ar!l de la Cina (ea de Taina este prototip!l Pa*ar!l!i de pe Eol"ota, pentr! (are
si Apostol!l sp!ne1 B&e (ate ori #eti man(a a(easta paine si #eti 0ea a(est pa*ar, moartea &omn!l!i
#estiti pana (and #a #eniB (I Cor. CI, .6. Iar pa*ar!l pe (are tre0!ie sa)l 0ea !(eni(ii in #iata, este
repre'entarea, (ontin!area si asemanarea Pa*ar!l!i l!i $ristos de pe Eol"ota.
Pa*ar!l San"el!i l!i $ristos, (are s)a #arsat pentr! mant!irea l!mii, din (are ne impartasim la Sfanta
4it!r"*ie, repre'inta o !nitate (! $ristos, o !nitate n! (a o simpla amintire, (i o !nitate reala,
ade#arata, !nitate (are, odata efe(t!ata, fa(e posi0ila #iata in $ristos.
&ar pa*ar!l #ietii in $ristos n! poate fi limitat n!mai la pa*ar!l lit!r"i(. &a(a a(easta limitare ar fi
fost posi0ila, at!n(i n! mai era ne#oie de a p!rta (r!(ea, n! mai tre0!ia 0a!t Pa*ar!l &omn!l!i. Ca(i
Page 358 of 449
da(a (ontin!t!l (on#or0irii %ant!itor!l!i despre painea #ietii din (apitol!l al saselea de la Ioan, s)ar fi
referit n!mai la Sfanta 2!*aristie, at!n(i n)ar mai fi fost ne#oie ni(i de Eol"ota; at!n(i intrea"a
l!(rare de mant!ire a l!mii ar fi a#!t lo( n!mai prin intemeierea Sfintei 2!*aristii si prin (ontin!area
si repetarea ei !lterioara pentr! !rmasii l!i $ristos. &ar n! este asa. In#atat!ra %ant!itor!l!i
$ristos, despre Painea #ietii, n! se refera n!mai la pa*ar!l lit!r"i(. Com!ni(area (! $ristos n!mai prin
pa*ar!l lit!r"i(, fara pa'a por!n(ilor 4!i, sa! d!(ind in a(elasi timp o #iata ne#redni(a, n! n!mai (a n!
a/!ta la mant!ire, (i are drept !rmare osanda (el!i pa(atos. BOri(ine #a man(a painea a(easta sa! #a
0ea pa*ar!l &omn!l!i (! ne#redni(ie, #a fi #ino#at fata de tr!p!l si de san"ele &omn!l!iB, ) s(rie
Sfant!l Apostol Pa#el (restinilor din Corint. BSa se (er(ete'e de(i om!l pe sine si asa sa manan(e din
paine si sa 0ea din pa*ar. Ca(i (el (e manan(a si 0ea (! ne#redni(ie, osanda isi manan(a si 0ea,
neso(otind tr!p!l &omn!l!iB (I Cor. CI, .@).D. Pa*ar!l #ietii la om!l (redin(ios este !n!l sin"!r. &e
a(eea n! se poate (a in 0iseri(a sa 0ei pa*ar!l &omn!l!i, iar in #iata de toate 'ilele sa 0ei Bpa*ar!l
dia#ol!l!iB (I Cor. C, .1.
Pentr! deplinatatea #ietii in $ristos, este ne#oie n! n!mai de (om!ni!nea lit!r"i(a (! Tr!p!l si
San"ele l!i $ristos, (i si de o #iata a(ti#a. A(easta #iata a(ti#a repre'inta !ni(!l si nes(*im0at!l dr!m
(are d!(e la mant!ire. Ca(i to(mai pentr! resta0ilirea !nitatii #ointei omenesti (! #ointa di#ina a #enit
la noi +i!l (el Un!l)Nas(!t al l!i &!mne'e!.
3iata in $ristos repre'inta o ade#arata impartasire (! Tr!p!l si San"ele 4!i, fiind(a n!mai traind
a(easta #iata se resta0ileste ade#arat!l Tr!p al l!i $ristos ) Biseri(a l!i $ristos (2fes. I, .6; Colos.
I, .7. In a(easta #iata intima (! 2l ) (are este marea taina a (om!ni!nii (! Tr!p!l l!i $ristos ) se
infapt!ieste Tr!p!l l!i $ristos (Biseri(a. Iis!s $ristos a rand!it pe (ei alesi ai Sai B... la desa#arsirea
sfintilor, la lo(!l sl!/irii, la 'idirea tr!p!l!i l!i $ristosB (2fes. I3, 1.. &e a(eea, noi s!ntem (*emati
(a prin ade#arata i!0ire de &!mne'e! si de oameni sa ne desa#arsim in $ristos1 In Sfanta 2!*aristie
) prin (om!ni!ne lit!r"i(a, in #iata ) prin parti(ipare a(ti#a si sl!/ire (! (redinta si (! dra"oste la
desa#arsirea Tr!p!l!i Biseri(ii.
A#ind in #edere (ele sp!se, #edem (a Cina (ea de Taina, ofi(iata de %ant!itor!l $ristos, (onstit!ie
temei!l 4it!r"*iei noastre, la (are (redin(iosii se impartases( (! ade#arat!l Tr!p si San"e al
%ant!itor!l!i, si pe (are o sa#arsim d!pa por!n(a &omn!l!i. BA(easta sa o fa(eti in (instea %ea.B In
a(elasi timp, #edem (a &omn!l ne (*eama sa)4 !rmam si in #iata de toate 'ilele. Iar a(easta !rmare a
l!i $ristos este anti(ipata, insotita si intarita prin (om!ni!nea lit!r"i(a. A(est fapt este e-primat in
mod (on#in"ator in r!"a(i!nile pe (are (restinii ortodo(si le rostes( inainte de a se apropia de sfanta
taina a Tr!p!l!i si San"el!i &omn!l!i1 BAsa, &oamne Iis!se $ristoase, &!mne'e!l me!, sa n!)mi fie
mie spre osanda impartasirea prea(!ratelor si de #iata fa(atoarelor Tale Taine, ni(i sa a/!n"
nep!tin(ios; (i da)mi, pana la s!flarea mea (ea mai de pe !rma, fara de osanda sa primes( parti(i(a
sfintelor Tale Taine, spre impartasirea (! &!*!l Sfant, (a merinde pentr! #iata de #e(i si spre
rasp!ns 0ineprimit la infri(osator!l Ta! s(a!n de /!de(ata, (a si e!, dimpre!na (! toti alesii Tai, sa
fi! partas 0!natatilor Tale (ele nestri(a(ioase, pe (are le)ai "atit &oamne (elor (e Te i!0es( pe Tine,
intr! (are esti prea sla#it in #e(i, amin.B (R!"a(i!nea intai de la Sfanta Impartasanie.
Si Cina (ea de Taina si Patimile l!i $ristos de pe Eol"ota si &!mne'eias(a 4it!r"*ie, (are se ofi(ia'a
d!pa por!n(a &omn!l!i, si #iata noastra traita d!pa por!n(ile l!i $ristos, ) toate a(estea repre'inta
a(eeasi l!(rare de mant!ire a l!i $ristos, (a !n sin"!r (orp indisol!0il, (a !n sin"!r or"anism. In
a(easta l!(rare de mant!ire, m!ltipla (a aspe(t dar !ni(a in s!0stanta, tot!l este nedespartit !n!l de
alt!l. &espartite s!nt n!mai momentele a(elei !nitati ale #ietii di#ino)!mane, momentele #ietii Uni(!l!i
Tr!p al l!i $ristos, (are este Biseri(a si al (arei Cap este $ristos Ins!si (2fes. I3.
Page 359 of 449
BPa*ar!l #ietiiB, pe (are &omn!l l)a in(redintat apostolilor Sai la Cina (ea de Taina, a fost in a(elasi
timp si pa*ar!l (om!ni!nii, pentr! (ei (are il #or !rma pe 2l. Unind!)se (! &omn!l lor prin Taina
Sfintei 2!*aristii, (restinii s!nt !niti si intre ei in (ea mai stransa (om!nitate , (are este Biseri(a
&omn!l!i, si (are le ofera a(easta Taina. 2i s!nt (onstienti (a 0iseri(a din (are fa( parte a fost
intemeiata pe /ertfa l!i $ristos si ras(!mparata (! San"ele Sa!. Astfel, Sfanta 2!*aristie
(onsolidea'a intr)o sin"!ra !nitate pe Ins!si $ristos %ant!itor!l (! (redin(iosii, in le"at!ra i!0irii
Sale, in(at ei toti, impre!na (! 2l, al(at!ies( o !nitate deplina, !n sin"!r Tr!p (Biseri(a, al (ar!i Cap
este $ristos Iis!s.
C!#ant!l Blit!r"*ieB( insemnea'a l!(rare p!0li(a , (a(i lit!r"*ia se ofi(ia'a prin
r!"a(i!nea intre"ii Biseri(i. A(easta p!0li(itate este remar(ata foarte (lar in r!"a(i!nile lit!r"*iei
ortodo-e. C*iar in primele r!"a(i!ni pe (are le (iteste preot!l in timp!l (antarii antifoanelor, este
e-primata dorinta (a &omn!l sa pa'eas(a Bdeplinatatea Biseri(iiB Sale. &eose0it de semnifi(ati#a in
a(est sens, este r!"a(i!nea antifon!l!i al treilea, adresata l!i &!mne'e!, Cel (e ne)a dar!it no!a
a(este r!"a(i!ni Bo0stesti si impre!na "las!iteB, Cel (e si la doi si la trei, (are se !nes( intr! n!mele
Sa! a fa"ad!it sa le implineas(a (ererile...
In r!"a(i!nea din timp! iesirii mi(i, preot!l se roa"a, sp!nand B(a impre!na (! intrarea noastra (in
altar sa fie si intrarea sfintilor in"eriB. In (onstiinta (redin(iosilor e-ista (on#in"erea (a Sfanta
4it!r"*ie este o l!(rare sfintitoare, sa#arsita de oameni, impre!na (! sfintii in"eri.
Cara(teristi( e si fapt!l (a, in Sfanta 4it!r"*ie, toate r!"a(i!nile se fa( din partea t!t!ror
(redin(iosilor pre'enti. Preot!l sl!/itor n! se roa"a n!mai de la sine sa! n!mai pentr! sine. Ni(aieri n!
se pron!nta (!#ant!l Be!B; toate r!"a(i!nile s!nt rostite de preot (a din partea intre"ii Biseri(i. &e
a(eea, in toate a(este r!"a(i!ni intalnim pron!mele BnoiB. O e-(eptie de la a(easta re"!la fa(e n!mai
r!"a(i!nea din timp!l (antarii $er!#i(!l!i, (and preot!l se roa"a, (a &omn!l sa)i (!rete s!flet!l si
inima sa de B(!"ete #i(leneB si sa)l in#redni(eas(a (a, prin p!terea Sfant!l!i &!*, sa stea inaintea
sfintei mese, pentr! a /ertfi prea(!rat!l Tr!p si San"e al &omn!l!i, pentr! el si pentr! popor!l (e sta
inainte. &ar indata in r!"a(i!nile !rmatoare imn!l!i *er!#i(, preot!l se roa"a din no! in n!mele
t!t!ror1 B&oamne, &!mne'e!le, Atottiitor!le, Cel (e esti sin"!r Sfant..., primeste si r!"a(i!nea
noastra a pa(atosilor... Si ne in#redni(este a)Ti ad!(e Tie dar!ri si /ertfe d!*o#ni(esti, pentr!
pa(atele noastre si pentr! (ele din nestiinta ale popor!l!i...B.
Canon!l lit!r"i( (partea esentiala a 4it!r"*iei se in(epe (! (*emarea spre (om!ni!ne, (! a(eeasi
i!0ire si (redinta1 BSa ne i!0im !n!l pe alt!l, (a intr)!n "and sa mart!risim pe Tatal si pe +i!l si pe
Sfant!l &!*, Treimea (ea de o fiinta si nedespartitaB. A(eeasi i!0ire a (restinilor, i!0irea !n!l fata
de alt!l si pa(ea e-istenta intre ei, repre'inta temei!l pentr! ofi(ierea de (atre intrea"a (om!nitate
a Sfintei 4it!r"*ii, (are este Bmila pa(iiB.
R!"a(i!nile de la in(*eierea (anon!l!i lit!r"i( se rostes( de preot in n!mele t!t!ror (elor pre'enti in
fata sfant!l!i altar. S!ntem pre'enti la (el mai important moment al Sfintei 2!*aristii1 inaltarea si
sfintirea &ar!rilor, Bale Tale dintr! ale Tale, Tie Ti)ad!(em de toate si pentr! toate. Pe Tine Te
la!dam, pe Tine Te 0ine(!#antam, Tie iti m!lt!mim si ne r!"am Tie, &!mne'e!l!i nostr!B. In a(este
(!#inte rostite de preot (prima parte si de toti (redin(iosii (a do!a parte este o"lindita in mod!l (el
mai dire(t esenta lit!r"*iei, (a o l!(rare (om!na de sfintire. In n!mele t!t!ror, sfintit!l sl!/itor se
roa"a, pentr! (a &!mne'e! sa trimita pe &!*!l Sa! (el Sfant peste (redin(iosii (are sta! de fata, si
peste &ar!rile (e s!nt p!se inainte1 B&!*!l Ta! (el Sfant peste (redin(iosii (are sta! de fata, si
peste &ar!rile (e s!nt p!se inainte1 B&!*!l Ta! (el Sfant, B!n!le, n!)l l!a de la noi, (i ni)l innoieste
no!a, (elor (e ne r!"am TieB. &!pa (e Sfintele &ar!ri s!nt prefa(!te, prin #enirea Sfant!l!i &!*,
!rmea'a prima r!"a(i!ne, (are (ara(teri'ea'a esenta intre"ii lit!r"*ii1 BIar pe noi, pe toti, (are ne
Page 36) of 449
impartasim din a(eeasi Paine si din a(elasi Potir, !neste)ne !n!l (! alt!l, prin impartasirea a(el!iasi
&!* SfantB. &!pa (e fa(e pomenirea t!t!ror (elor (e sta! in /!r!l Sfant!l!i 5ertfelni(, preot!l se
roa"a in n!mele intre"ii (om!nitati, 'i(and1 BSi ne da no!a, (! o "!ra si o inima, a sla#i si a (anta
prea(instit!l si de mare (!#iinta n!mele Ta!, ) al Tatal!i si al +i!l!i si al Sfant!l!i &!*...B
Toti mem0rii Biseri(ii pamantesti se sfintes( prin a(easta Taina, pentr! (a fiind (!rati sa poata intra
in le"at!ra (! Biseri(a sfintilor, (! Biseri(a (ereas(a. BAsa, &oamne, &!mne'e!l nostr! ) se roa"a
preot!l lit!r"*isitor ) pe ni(i !n!l dintre noi sa n!)l fa(i #ino#at de a(este ale Tale infri(osatoare si
(eresti Taine...; (i ne da no!a pana la s!flarea noastra (ea mai de pe !rma sa primim (! #redni(ie
parti(i(a Sfintelor Tale Taine, (a merinde pe (alea #ietii #esni(e si spre rasp!ns 0ine primit la
infri(osator!l s(a!n de /!de(ata al $ristos!l!i Ta!. Ca si noi, impre!na (! toti sfintii (are din #ea( a!
0inepla(!t Tie, sa ne fa(em partasi #esni(ilor Tale 0!natati, pe (are le)ai "atit (elor (e Te i!0es( pe
Tine, &oamneB.
In#o(and B!nirea (redintei si impartasirea Sfant!l!i &!*B, in a(elasi timp, apropiind!)ne de sfant!l
potir, toti, (! o "!ra si (! o inima s!ntem (*emati a ne r!"a Uni(!l!i Parinte1 BTatal nostr!BM Iar (and
soseste ins!si moment!l impartasirii, toti ) si sfintii sl!/itori si (redin(iosii mireni ) se !nes( (!
$ristos si intre ei, Bdin a(eeasi Paine si din a(elasi Pa*arB.
Cons!mand Sfintele &ar!ri si fiind in (ea mai stransa (om!ni!ne or"ani(a (! $ristos, toti (ei (are s)
a! impartasit s!nt !niti si !n!l (! alt!l, in a(eeasi stransa si or"ani(a (om!ni!ne, ) toti al(at!ind o
sin"!ra !nitate d!*o#ni(eas(a si, prin a(easta, !n sin"!r Tr!p al l!i Iis!s $ristos. In fel!l a(esta se
a/!n"e la s(op!l pentr! (are s)a! si r!"at toti d!pa prefa(erea Sfintelor Taine, an!me, (a toti,
Bimpartasind!)se din a(eeasi Paine si din a(elasi Pa*arB sa fie !niti !n!l (! alt!l, Bprin impartasirea
a(el!iasi &!* SfantB, traind in armonie si (ola0orare (! toata l!mea.
Impartasind!)ne (! Sfintele Taine si l!and pa*ar!l #ietii traita in $ristos, noi de#enim in (ea mai
stransa !nire (! 2l si !n!l (! alt!l, inte"rand!)ne in Biseri(a (ea !na si sfanta, (are este Tr!p!l
d!*o#ni(es( al l!i Iis!s $ristos, implinirea (el!i (e plineste toate intr! toti. (2fes. I, .6.
Ar1im. Prof. C1e!arie +1eorg1e!'#,
$+la!#l &i!eri'ii$, nr. 3-43(973, pag. 3)7-3(3.
H Prel!(rare d!pa N. I#ano#, in B5!rnal!l Patriar*iei %os(o#eiB, nr. ., 1D66, pa". 65)@A.
Page 36( of 449
NECESITATEA PREZENTEI !ISERICII IN $IATA LUMII
Traditia ortodo-a este prof!nd lit!r"i(a, intr!(at pentr! Ortodo-ie Biseri(a e-ista in 2!*aristie si
prin 2!*aristie, iar forma (on(reta este lo(as!l in (are se sa#arseste 2!*aristia, si n! in (*ip
intamplator este n!mita B0iseri(aB, (pentr! (a !ni#ers!l intre" este o lit!r"*ie, o lit!r"*ie (osmi(a, in
(are se ad!(e inaintea tron!l!i l!i &!mne'e! intrea"a (reatie. Teolo"ia ortodo-a este in fond o
do-olo"ie, o lit!r"*ie, este o teolo"ie e!*aristi(a.
A#and in #edere s(*im0arile (are s)a! prod!s pe par(!rs!l #remii in (on(eptia Biseri(ii despre l!me si
despre #iata, mai ales s!0 infl!enta transformarilor stiintifi(e, filosofi(e, so(iolo"i(e, tre0!ie sa ne
intre0am1 (e poate oferi #iata lit!r"i(a ortodo-a oamenilor epo(ii noastreF &ar pentr! (a 2!*aristia
este !neori ra! inteleasa si semnifi(atia ei alterata, inainte de a arata (!m tre0!ie (on(ep!ta
2!*aristia, (and se #or0este despre #i'i!nea e!*aristi(a a l!mii, este ne#oie sa pre(i'am #e(*i!l
inteles ortodo- si patristi( al 2!*aristiei.
3e(*ea (on(eptie despre 2!*aristie intele"ea 2!*aristia n! n!mai si ni(i in (*ip prin(ipal (a !n mi/lo(
de e-primare a pietatii, (i mai ales (a o a(ti!ne, (a o lit!r"*ie (a(est termen ortodo- este (!
deose0ire (ara(teristi( si mai ales (a !n a(t de ad!nare la !n lo(, (a e-presie (om!na, "enerala, a
Biseri(ii totale, n! (a o relatie #erti(ala a fie(ar!ia (! &!mne'e!. (Tre0!ie remar(at fapt!l (a
Rasarit!l ortodo- (are a pastrat a(easta (on(eptie #e(*e (! s(!mpatate, n! a introd!s ni(iodata ni(i
lit!r"*ii indi#id!ale, ni(i adorarea sfintelor &ar!ri s!0 forma (are sa le read!(a in permanenta la
starea de o0ie(t de pietate si de (!lt. 2!*aristia este in (*ip esential !n e#eniment (are se prod!(e,
!n a(t dar n! !n a(t al fie(ar!ia, e !n a(t al Biseri(ii totale...
In raport!l 2!*aristiei (! (elalate Taine, Biseri(a #e(*e a#ea (on(eptia despre o sin"!ra si !ni(a
Taina, Taina l!i $ristos, de !nde de(!r"e (a sin"!ra intele"ere (! p!tinta a 2!*aristiei este
intele"erea *ristolo"i(a1 ea este Tr!p!l l!i $ristos, $ristos ins!si, $ristos total. &e a(eea tre0!ie sa
#edem in 2!*aristie n! !n mi/lo( de transmitere a *ar!l!i ) a0stra(t si independent de *ristolo"ie ) (i
pe $ristos ins!si Care mant!ieste pe om si l!mea si ne impa(a (! &!mne'e! Cara(ter!l f!ndamental al
2!*aristiei (onsta in fapt!l (a ea este o ad!nare si !n a(t, si (a mister!l total al l!i $ristos, $ristos
total, mant!irea l!mii, se re#elea'a, se #ede si se (on(entrea'a in ea. &e a(eea apropierea de
2!*aristie tre0!ie sa se fa(a, n! in intele"erea a!tonoma si a0stra(ta despre Taine, (i (a fata de
(e#a (on(ret, asa (!m se pre'inta 2!*aristia in 4it!r"*ia (on(reta intr)o Biseri(a. Iar in (er(etarea
4it!r"*iei ortodo-e ) (are este a((eptarea l!mii si a (retiei in a(ti!ne ) #om des(operi (a 2!*aristia
(ontine o #i'i!ne spe(iala as!pra istoriei. Ca o mis(are in#ersa fata de mona*ism ) (are pra(ti(a f!"a
de l!me ) 4it!r"*ia se (ara(teri'ea'a prin primirea t!t!ror (redin(iosilor (are, #enind la (ele0rarea
ei, ad!( (! ei insisi l!mea, inteleasa in (*ip!l (el mai realist. Astfel (redin(ios!l ad!(e (! sine relatia
sa (! l!mea nat!rala, (! (reatia. (In #e(*ime era o0i(ei!l (a fie(are (redin(ios sa ad!(a dar!ri din
roadele pamant!l!i, pe (are le oferea l!i &!mne'e!, (a B2!*aristieB. Prin !rmare, in lo( sa fa(a pe
(redin(iosi sa)si !ite ne#oile #enind la 0iseri(a, 4it!r"*ia le (ere sa)si ad!(a ne#oile si sa se roa"e
pentr! toate (ate"oriile de ne#oi si de semeni; iar d!pa (e in timp!l 4it!r"*iei ) in (onsens!l e(teniilor
si al r!"a(i!nilor ) l!mea toata se perinda in fata altar!l!i, la sfarsit!l 4it!r"*iei (redin(iosii s!nt
in#itati Bsa iasa (! pa(eB din no! in l!me. In al doilea rand tre0!ie remar(at fapt!l (a l!mea, (are ia
parte la 4it!r"*ie pentr! a ramane asa (!m este (i, lepadand "ri/a de toate (ele oare fa( pe
(redin(ios ne#redni( sa ia parte la 2!*aristie, (redin(iosii parti(ipa la a(est remedi! de nem!rire
(are este 4it!r"*ia, (are)I a((epta, le inlat!ra (or!perea, ii sfinteste si)I ofera Creator!l!i lor (a
Bdar!rile Tale dintr! dar!rile Tale, pe (are le ad!(em Tie din toate si pentr! toateB.
Page 362 of 449
A(easta a((eptare a l!mii in 4it!r"*ie do#edeste (a pentr! #i'i!nea lit!r"i(a a (reatiei, l!mea n! a
in(etat ni(iodata de a fi (osmos!l l!i &!mne'e!, (a tot (eea (e s!ntem, tot (eea (e fa(em tot (eea (e
ne interesea'a. Astfel tot (e este in l!me poate si tre0!ie sa trea(a prin mainile lit!r"*isitor!l!i, n!
pentr! a ramane (e este, (i pentr! a de#eni (eea (e este in ade#ar, dinainte de a fi fost deformat de
pa(at. A(easta re(!noastere si ne"are a l!mii in 4it!r"*ie (onstit!ie transfi"!rarea e!*aristi(a, in
(are om!l este reinnoit fara a fi distr!s si fara a fi (reat din nimi(, transfi"!rare (are (onstit!ie in
spati! si timp. %anifestarea mister!l!i l!i $ristos, in (are Adam (el #e(*i s)a reinnoit fara sa fie
distr!s, mister in (are nat!ra !mana a fost as!mata fara sa se s(*im0e, om!l a fost ind!mne'eit fara
a in(eta sa fie om.
3i'i!nea lit!r"*i(a ortodo-a iese in intampinarea om!l!i (redin(ios si a ne#oilor l!i. Pentr! (a in
4it!r"*ia ortodo-a om!l este pre'ent, e intre" impre!na (! firea repre'entata prin painea si #in!l din
Sfintele &ar!ri, prin lemn!l si (!loarea i(oanelor sfintilor (are (reea'a atmosfera !nei pre'ente
personale sfintitoare !ni(a, la (are parti(ipa intre", n! (! o(*ii in(*isi ((a in pietatea o((identala, in
(are om!l (redin(ios tre0!ie sa intalneas(a pe &!mne'e! intr)o relatie psi*olo"i(a, relatie pretins
imateriala.
Pe lan"a a(easta sal#are a inte"ritatii om!l!i, #i'i!nea e!*aristi(a sal#ea'a pe (redin(ios si de la (ri'a
i'olarii, (reand in el (onstiinta #ietii in (om!ni!ne. Intrade#ar, 2!*aristia n! (onstit!ie o simpla
intalnire #erti(ala a fie(ar!i (redin(ios (! &!mne'e!, (i ) asa (!m ea s)a pastrat in Ortodo-ie )
2!*aristia este in (*ip esential so(iala si e(le'iala. N! e-ista ni(i o alta manifestare de e-istenta
e(le'iala in (are (restinii in(etea'a de a mai fi indi#i'i, pentr! a de#eni Biseri(a. In 2!*aristie, tot (e
parti(ipa, in alta #reme, fie(are (restin in (*ip indi#id!al1 r!"a(i!ne, (redinta, dra"oste, (aritate,
in(etea'a de a mai fi Bal me!B, pentr! a de#eni Bal nostr!B, iar relatia intrea"a intre om si &!mne'e!
de#ine relatia l!i &!mne'e! (! popor!l Sa!, (! Biseri(a Sa. &e a(eea 2!*aristia n! este n!mai
(om!ni!nea fie(ar!ia (! $ristos, (i ea este totodata (om!ni!nea (redin(iosilor intre ei si !nitatea lor
in tr!p!l l!i $ristos, n! in mai m!lte tr!p!ri, (i intr)!n sin"!r tr!p. In a(est fel ade#ar!l 0i0li( d!pa
(are (alea (atre &!mne'e! re'!ma si impli(a ade#arata (ale spre aproapele, este in (*ip deose0it #ie
in 2!*aristie, (are (onstit!ie a(t!l (el mai antiindi#id!alsit din Biseri(a. Pentr! (a om!l in(etea'a de a
mai fi !n indi#id, (i de#ine o persoana, n! mai este !n mi/lo(, (i de#ine !n s(op, (redin(ios!l fiind el
ins!si s(op, (*ip si asemanare a l!i &!mne'e!, (are isi "aseste implinirea n!mai in (om!ni!nea (!
&!mne'e! si (! (eilalti (redin(iosi.
Traditia teol"i(a a transformat morala intr)!n sistem de re"!li de (ond!ita si intr)!n domeni! de
teolo"ie, in (are formele de (omportare a! fost transformate in do"me a0sol!te, a0stra(te, fara
le"at!ra ni(i (! di#ersitatea oamenilor, ni(i (! di#ersitatea epo(ilor istori(e, (i inte"rand!)se intr)!n
pietism (onformist, d!pa (are raport!rile dintre &!mne'e! si om a! (apatat (ara(ter /!ridi( ) lar"
raspandit in romano)(atoli(ism. &a(a se semnalea'a de(adenta #alorilor morale in l!mea se(!lari'ata
de a'i, #ina a(estei stari o poarta re(!r"erea la de(laratii morale prin(ipiale, pentr! a (on#in"e o l!me
(are n! mai as(!lta, intr!(at se !ita (a 4o"os!l n! (onsta in (!#inte, (i in pre'enta Persoanei 4!i, (are
se intr!pea'a in 2!*aristie, (are este inainte de toate !nire si (om!ni!ne. Impotri#a traditiei (are a
d!s la a(easta stare, #i'i!nea e!*aristi(a a l!mii si a so(ietatii n! in"ad!ie si n! admite o a!tonomie a
moralei sa! red!(erea ei la re"lementari /!ridi(e a0sol!te, pentr! (a #iata morala de(!r"e dintr)o
transfi"!rare si dintr)o reinnoire a (reatiei si a om!l!i in $ristos, in(at ori(e por!n(a morala apare si
tre0!ie inteleasa n!mai (a o (onse(inta a a(estei transfi"!rari sa(ramentale. Intr)o astfel de #i'i!ne,
(omportarea morala este inteleasa (a o prel!n"ire a trairii lit!r"i(e, d!pa (!m sp!ne Sf. Apostol Pa#el
in 2pistola (atre (oloseni 6, 1)5, D)1A1 B&a(a atiin#iat (! $ristos ... de'0ra(ati pe om!l (el #e(*i si
im0ra(ati pe om!l (el no!...B (termeni (are a! de#enit lit!r"i(i in sl!/0a Bote'!l!i.
Page 363 of 449
In a(est fel 2!*aristia ne ofera n! !n sistem de re"!li morale, (i o so(ietate transfi"!rata si sfintita,
!n al!at (are #a ins!fleti intrea"a (reatie, n! prin teama de por!n(ile morale, (i printr)o pre'enta
sfintitoare. Pre'enta mart!riei (are n! fa0ri(a lant!ri de neind!rat pentr! (redi(iosi, (i ii in#ita la
li0ertatea de fii al l!i &!mne'e!, ii (*eama la (om!ni!nea (! &!mne'e!, (om!ni!ne (are le #a ad!(e
renasterea. 2!*aristia are in nat!ra ei intima o dimensi!ne es*atolo"i(a, deoare(e, (! toate (a intra
in istorie, 2!*aristia n! se transforma in intre"ime in istorie; in ea se intalnes(, ai(i si a(!m,
Bes*atonB (! istoria, (eea (e este perfe(t, (! (eea (e este relati# in e-istenta (redin(ios!l!i,
(onstit!ind o mart!rie (! deose0ire dramati(a, o mart!rie morala (are este *ar (e (o0oara in (*ip
#erti(al de la &!*!l Sfant, prin epi(le'a, (are (onstit!ie lat!ra f!ndamentala si (ara(teristi(a a
e!*aristiei ortodo-e, prin (are B#ea(!l pre'entB se transfi"!rea'a si de#ine in $ristos Bo no!a
(reatieB. &e a(eea 2!*aristia #a des(*ide totdea!na (alea n! spre !n #is de perfe(ti!ne pro"resi#a, (i
spre e-i"enta !nei as(e'e eroi(e, a !nei e-perimentari a B,enoseiB si a Cr!(ii, sin"!ra in (are poate fi
traita in l!me ) pana la sfarsit!l #ea(!rilor ) 0ir!inta In#ierii. +ara a(easta perspe(ti#a si dimensi!ne
es*atolo"i(a, (e patr!nde prin (om!ni!nea e!*aristi(a si fa(e (! p!tinta ind!mne'eirea noastra in
timp si spati!, ni(i o metoda misionara, ni(i o diplomatie a dialo"!l!i (! l!mea, ni(i !n sistem de morala
n! #a transfi"!ra l!mea de a'i in $ristos.
In(apa(itatea (restinism!l!i de a intalni pe om!l de a'i ) datorata mar"inirii la apararea !nor forme
morale si teolo"i(e ne(oresp!n'atore ) ar fi (! p!tinta de inlat!rat da(a Biseri(a sa, in (are
(redin(ios!l isi afla inte"ritatea in (om!ni!nea (! &!mne'e!. Constienta de #i'i!nea e!*aristi(a
as!pra l!mii, pe (are o pastrea'a in te'a!r!l sa! lit!r"i(, Biseri(a Ortodo-a poate a/!n"e la !nele
reform!lari teolo"i(e (reatoare. Ne(estiatea pre'entei Biseri(ii in #iata a(t!ala a l!mii, este
manifestata prin stradaniile dep!se pentr! o reinnoire a misi!nii !ni#ersale a Ortodo-iei in formele
epo(ii istori(e a(t!ale. In a(easta perspe(ti#a Biseri(a tre0!ie sa as!me #iata l!mii si a formelor sale
in #iata (restina, fa(and (a fie(are (restin ortodo- sa fie pe deplin om!l epo(ii sale.
In a(easta perspe(ti#a de#ine posi0ila intele"erea 2!*aristiei din 4it!r"*ia ortodo-a (a #i'i!ne
as!pra intre"!l!i (osmos, a intre"i (reatii in a(ti!ne. A(easta #i'i!ne ortodo-a as!pra istoriei,
inlat!rand pra(ti(a Bf!"ii de l!meB, primeste la 2!*aristie pe toti (redin(iosii (are ad!( (! ei insisi
l!mea ) inteleasa in (*ip!l (el mai realist ) (a(i (redin(ios!l ortodo- parti(ipa la 4it!r"*ie (! fiinta sa
(on(reta, (! sla0i(i!nile si (! pasi!nile sale, (! relatiile sale (! l!mea nat!rala, (! intrea"a (reatie, (!
semenii si se roa"a pentr! ne#oile sale si ale semenilor sai, (! (are el forme'a ) (a fii ai A(el!iasi
sin"!r Parinte (eres( ) !n sin"!r tot, o sin"!ra l!me, (atre (are Biseri(a il in#ita, la sfarsit!l
4it!r"*iei, Bsa iasa in pa(eB din no! in l!mea #remii l!i, de (are n! poate fi despartit s!0 ni(i o forma.
Preo Aoria 5ar#,
$Alar#l &ana#l#i$, nr. ()-(23(995, pag. (33-(36.
Page 364 of 449
LITUR'(IA ORTODO%A& $IZIUNE DE $IATA ATOTCUPRINZATOARE
Biseri(a Ortodo-a este, inainte de toate, o Biseri(a lit!r"i(a. C!lt!l (onstit!ie (entr!l #ietii
0iseri(esti si (ea mai si"!ra e-presie a (redintei sale (le- orandi le- (redenti est. 4it!r"*ia ortodo-a
(e!*aristi(a este prof!nd 0i0li(a in (ontin!t!l ei (D? referiri la 3e(*i!l Testament si 1.7 referiri la
No!l Testament. A(easta e-pli(a si fapt!l (a lit!r"*ia ortodo-a s)a s(*im0at foarte p!tin de)a
l!n"!l #ea(!rilor. Pe lin"a fapt!l (a ea repre'inta interpretarea si e-perienta (om!na a tainei l!i
$ristos si a Biseri(ii Sale, lit!r"*ia ortodo-a este ) in a(elasi timp ) si o traditie #ie, (are !neste in
a(eeasi (redinta o mare di#ersitate, de "eneratii si de Biseri(i etni(e si lo(ale. Ca atare, Biseri(a
Ortodo-a n! poate fi inteleasa fara lit!r"*ia sa. Prioritatea a(ordata lit!r"*iei (a le- (redenti
(norma (redintei si (a le- orandi (rind!iala (!lt!l!i, fata de a!toritatea /!ridi(a ar0itrara sa! fata
de parerile teolo"i(e indi#id!ale, (onstit!ie trasat!ra (ara(teristi(a a (on(eptiei ortodo-e (! pri#ire
la !nitatea Biseri(ii1 (ara(ter!l ei sa(ramental)(om!nitar.
1. 4it!r"*ia ) prin insasi nat!ra sa ) este !n a(t inte"rator sa! o l!(rare atot(!prin'atoare1 l!(rarea
l!i &!mne'e! pentr! popor. &e ai(i re'!lta (ara(ter!l di#ino)!man al lit!r"*iei. 4it!r"*ia (din "r.
leitonZer"on inseamna a(ti!ne p!0li(a sa! (om!na, respe(ti#, a(ti!nea laso)!l!i, a intre"!l!i popor al
l!i &!mne'e!, de(i n! doar a (ler!l!i.
Cite#a e-emple ale (ara(ter!l!i di#ino)!man si atot(!prin'ator al lit!r"*iei1
a. Inainte de in(eperea lit!r"*iei, dia(on!l reaminteste epis(op!l!i (a a(!m este moment!l potri#it
(,airos pentr! a a(tiona, de a l!(ra pentr! &!mne'e! (alta trad!(ere posi0ila1 a(!m este ,airos)!l
pentr! l!(rarea &omn!l!i. &e fapt, den!mirea traditionala si (ea mai raspindita pentr! lit!r"*ia
e!*aristi(a este, in Biseri(a Ortodo-a, Bd!mne'eias(a 4it!r"*ieB.
0. Sl!/itor!l prin(ipal este Ins!si $ristos, Ar*iere!l nostr! #esni(1 BCa(i T! esti Cel Care ad!(i si Te
ad!(. Cel Care primesti si Cel (are Te imparti. $ristoase &!mne'e!l nostr!MB (r!"a(i!nea dinainte de
iesirea (! Sfintele &ar!ri.
(. Intr!(it lit!r"*ia este a(ti!nea intre"ii o0sti (restine, sa! a(ti!nea l!i &!mne'e! pentr! intre"
popor!l Sa! drept(redin(ios, in Ortodo-ie, n! e-ista lit!r"*ie indi#id!ala ) adi(a sa#irsita doar pentr!
preot sa! n!mai de (atre a(esta pentr! (redin(iosi ) (!m ni(i lit!ri"*ii spe(iale pentr! an!mite
(ate"orii de mem0ri ai Biseri(ii (lit!r"*ii pentr! 0atrini, (opii et(.. &e fapt, toti mem0rii Biseri(ii
sint in#itati la a(eeasi lit!r"*ie, ofi(iata o sin"!ra data pe 'i, in a(elasi lo(1 (leri(ii si mirenii, tinerii si
0artinii, sara(ii si 0o"atii, 0ar0atii si femeile.
d. Toate #er0ele !tili'ate in lit!r"*ie sint la pl!ral, (*iar at!n(i (ind r!"a(i!nile sint pron!ntate doar
de (atre preot, intr!(it a(estea sint ale intre"ii (om!nitati, sa! pentr! intrea"a (om!nitate. +orma
dialo"i(a intre !na si mai m!lte #o(i e-prima in(l!si#itatea !nitatii Biseri(ii, di#ersitatea ad!nata in
(om!ni!ne, e#itind atit !niformitatea, (it si indi#id!alism!l, a(easta (om!ni!ne fiind (ara(teri'ata
prin dialo", dar!ire re(ipro(a si fatietate armonioasa. (Sin"!lar!l este folosit n!mai at!n(i (ind
preot!l se po(aieste de propriile pa(ate.
e. Pentr! a intele"e lit!r"*ia (a a(ti!ne inte"ratoare prin (are Biseri(a, Tr!p al l!i $ristos, este
edifi(ata in fratietate, se fa(e asta'i in(er(area ) mai ales in diaspora ortodo-a din 2!ropa
O((identala si din Ameri(a de Nord ) de a reintrod!(e ofi(ierea Tainelor Bote'!l!i si C!n!niei de la
Page 365 of 449
in(ep!t!l lit!r"*iei e!*aristi(e, asa (!m se pro(eda in Biseri(a primara. Adesea, #e(*ea traditie ne
a/!ta la reinoirea sa! (ore(tarea traditiei si pra(ti(ii (ontemporaneM
N! (! m!lt timp inainte, deseori, n!mai (or!l parti(ipa la (intarea lit!r"i(a1 asta'i, insa, in m!lte
Biseri(i lo(ale, se in(!ra/ea'a parti(iparea t!t!ror mem0rilor Biseri(ii la ofi(ierea lit!r"*ei ((intarea
si r!"a(i!nea (om!na.
.. 4it!r"*ia e!*aristi(a (onstit!ie !n memorial inte"rator deoare(e n! este #or0a n!mai de pomenirea
Persoanei si a(telor l!i $ristos, (i si de intrea"a Biseri(a, !nita (! 2l prin (redinta si dra"oste. &e ai(i
re'!lta si dimensi!nea so0orni(eas(a, n! doar lo(ala sa! nationala, a lit!ra"*iei. In lit!r"*ia ortodo-a,
$ristos n! apare ni(iodata sin"!r, (i in (om!ni!ne indi#i'i0ila (! Tatal si (! Sfint!l &!*, pre(!m si in
(om!ni(!ne insepara0ila (! Tr!p!l Sa! ) Biseri(a. Ca atare, la in(*eierea ori(arei r!"a(i!ni apare
do-olo"ia treimi(a, adi(a indreptata (atre Sfinta Treime1 Tatal, +i!l si Sfint!l &!*, (om!ni!nea
s!prema de #iata si i!0ire, des(operita no!a de $ristos si premarita de Biseri(a. &o-olo"ia treimi(a
este !rmata ) (! mi(i e-(eptii ) de la!da ad!sa %ai(ii &omn!l!i, (are personifi(a Biseri(a (a Tr!p al
l!i $ristos, sa! salasl!irea l!i &!mne'e! in !manitate, %ai(a &omn!l!i reali'ind (ea mai intima si
li0era a((eptare a l!i $ristos)&!mne'e! de (atre omenire.
Iata (ite#a e-emple1
a. Cind ortodo(sii sa#irses( memorial!l a(t!ali'ator al mortii si in#ierii l!i $ristos in lit!r"*ia
e!*aristi(a, (onform por!n(ii Sale1 B+a(eti a(easta intr! pomenirea %eaB (I Corinteni 11, .7 ei Il
pomenes( pe Intre"!l $ristos (tot!s Crist!s1 (ap!t et mem0ra pe Iis!s $ristos, Cap!l !nit (! Tr!p!l
Sa! taini( ) Biseri(a. In a(est sens, toti sfintii 3e(*i!l!i si No!l!i 4e"amint ((omm!nio san(tor!m
sint pomeniii in lit!r"*ia e!*aristi(a. Intre a(estia, +e(ioara %aria, %ai(a &omn!l!i $ristos si i(oana
es*atolo"i(a a Biseri(ii (Apo(alipsa 1. si .1, 1)6 este pomenita intr)o forma deose0ita de la!da (#e'i,
mai ales, pros(omidia, pre(!m si r!"a(i!nile de d!pa sfintirea dar!rilor.
0. 4it!r"*ia mentionea'a sfint!l (sfinta 'ilei, pe n!mele respe(ti#, (onform (alendar!l!i ) a(easta
(onstit!ind o alta e-presie a dimensi!nii inte"ratoare, atot(!mprin'atoare a lit!r"*iei, (are
trans(ende spati!l, timp!l, se-!l, po'itia so(iala, rasa #irsta, (!lt!ra ) pentr! a reali'a (om!ni!nea
t!t!ror (redin(iosilor in $ristos.
(. A(easta in(l!si#itate a pomenirii lit!r"i(e este a((ent!ata si in i(ono"rafia (pi(t!ra ortodo-a, (are
infatisea'a (om!nitatii (redin(iosilor i!0irea l!i &!mne'e! pentr! Biseri(a Sa din toate timp!rile si
de pret!tindeni, pre(!m si a(ti!nea sfintitoare a Sfint!l!i &!* in toate "eneratiile si in toata l!mea.
d. Pomenirea mortilor adormiti in (redinta arata, de asemenea, p!terea r!"a(i!nii si i!0irii, (are este
mai p!terni(a de(it moartea fi'i(a.
6. 4it!r"*ia este (!lt!l inte"rator de (erere si de m!lt!mire, n! n!mai pentr! Biseri(a, (i si pentr!
intrea"a (reatie. To(mai de a(eea se poate #or0i despre dimensi!nea (osmi(a a lit!r"*iei. 2-emple.
a. in e(tenia (ea mare de la in(ep!t!l lit!r"*iei, Biseri(a se roa"a pentr! intrea"a l!me si pentr! toata
(redinta;
0. inaintea sfintirii piinii si a #in!l!i, (!#intele anaforei (oferirii dar!rilor arata (a a(estea sint
oferite l!i &!mne'e! pentr! intre" (osmos!l1 BAle Tale dintr! ale Tale, Tie Iti ad!(em de toate si
pentr! toateB (adi(a, in n!mele si pentr! 0inele intre"ii (reatii;
Page 366 of 449
(. apoi, d!pa sfintire se sp!ne1 BIn(a ad!(em Tie a(easta sl!/0a d!*o#ni(eas(a, pentr! toata l!mea
Ta, pentr! Sfinta so0orni(eas(a si apostoleas(a Biseri(a.B
7. 4it!r"*ia, (a Taina sa! i(oana profeti(a a ad!narii es*atolo"i(e a omenirii in Imparatiea l!i
&!mne'e! (%atei .7, 6A)61 si (a prin' pas(al la masa &omn!l!i (%atei .6, .D (onstit!ie ) in a(elasi
timp ) in mod parado-al, o /!de(ata (B(risisB si o a((eptare a l!mii noastre, o (*emare la BmetanoiaB
(la po(ainta, (on#ertire si reinoire, pre(!m si la B,oinoniaB ((om!ni!ne de #iata si i!0ire, !n
e#eniment sa! o fratietate e-(l!si#a si in(l!si#a. Tensi!nea intre (ele do!a aspe(te ale e#eniment!l!i
se #ede in (redinta si pra(ti(a apostoli(a1 %atei .?, 1D si %atei .5; Apo(alipsa .1, .7 si .1, .@;
Ealateni 6, .? si I Corinteni 11, .D. 2-emple1
a. mart!risirea personala a pa(atelor (spo#edania si mart!risirea (redintei (om!ne ((ontin!te in Cre'
si in toate (intarile lit!r"i(e pre(ed parti(iparea la impartasirea e!*aristi(a (! Tr!p!l si Sin"ele
&omn!l!i1;
0. impa(area (elor despartiti si de'0inati din (a!'a (onfli(telor de (redinta sa! a lipsei de i!0ire din
#iata Biseri(ii (s(*isme, (ert!ri este o (onditie prela0ila pentr! impartasirea e!*aristi(a (om!na.
O0ser#atii1 2-(l!derea !nora de la impartasirea e!*aristi(a n! este definiti#a, (i ) mai de"ra0a )
terape!ti(a, a(easta fa(ind!)se in #ederea reinnoirii #ietii noastre, (onform por!n(ilor de i!0ire ale
l!i $ristos (I Corinteni 5, 1)16 si II Corinteni ., 5)11. Intr!(it 2!*aristia este Taina (om!ni!nii (!
$ristos in Imparatia (er!rilor, indepartarea temporara de impartasire e!*aristi(a are (a s(op
atentionarea penitent!l!i (a ) in (a'!l in (are n!)si s(*im0a #iata ai(i, pe pamint ) ris(a sa piarda
(om!ni!nea #ietii #esni(e din Imparatia (er!rilor, adi(a mint!irea.
5. Consideratii finale.
&esi te-tele noastre lit!r"i(e ortodo-e sint ) inainte de toate ) inte"ratoare (in(l!si#e din p!n(t de
#edere teolo"i(, tot!si noi tre0!ie sa im0!natatim parti(iparea mem0rilor Biseri(ii la lit!r"*ie.
Confr!ntati fre(#ent (! peri(ol!l rit!alism!l!i formal si al r!tinei, noi ) (leri(ii si mirenii ortodo(si
tre0!ie sa redes(operim asta'i in 0o"ata traditie a sfintei noastre lit!r"*ii, prof!nda ei semnifi(atie
e(le-iala si e-istentiala1 tre0!ie sa parti(ipam la a(easta n! doar din o0li"atie morala sa! din o0i(ei,
(i (a la !n a(t de edifi(are a (om!nitatii 0iseri(esti prin i!0ire re(ipro(a in $ristos si prin preo(!pare
(om!na pentr! #iata intre"ii l!mi. Tre0!ie sa redes(operim lit!r"*ia (a inspiratie si #i'i!ne pentr!
#iata noastra de 'i (! 'i, (a !n i'#or de l!mina pentr! a pri#i l!mea asa (!m o #ede $ristos, spre a
a((epta sa! respin"e (eea (e 2l a((epta sa! respin"e.
Se(!lari'area de asta'i, pe de o parte, si (a!tarea spirit!ala a !n!i sens mai prof!nd al #ietii, pe de
alta parte, mares( !r"enta implinirii a(estei sar(ini.
Ne(esitatea !nei lit!r"*ii in(l!si#e, 0a'ate pe o parti(ipare sporita, ne apare si mai a(!ta, at!n(i (ind
la lit!r"*ia de d!mini(a "asim !nele 0iseri(i pline de (redin(iosi, iar n! departe de ele 0iseri(i aproape
"oale. Care sint moti#ele pentr! (are intr)o 0iseri(a, lit!r"*ia (onstit!ie preo(!parea t!t!ror, iar in
alta ea este pri#ita (a fiind e-(l!si# datoria sa! BmeseriaB (ler!l!iF
A(est fapt demonstrea'a (a min!natele te-te lit!r"i(e traditionale, (e refle(ta o #i'i!ne
atot(!prin'atoare de #iata, n! sint s!fi(iente da(a n! sint traite, da(a diferitele dar!ri proprii o0stei
#ii a (redin(iosilor n! sint des(operite si folosite si da(a parti(iparea (redin(iosilor n! este
in(!ra/ata si stim!lata.
Daniel Cioboea,
Page 367 of 449
$Alar#l &ana#l#i$ nr. (-23(99), pag. 25-28.
H Com!ni(are fa(!ta in (adr!l !n!i Seminar e(!meni( despre (ara(ter!l in(l!si# (inte"rator al
(!lt!l!i, or"ani'at intre 6)16 i!nie 1D?D la Insitit!t!l e(!meni( de la Bosse>)Eene#a (2l#etia.
Page 368 of 449
LITUR'(IA COMUNITATII SI +ERT"A INTERIOARA IN $IZIUNEA
"ILOCALICA
1. +ilo(alia, (a (ole(tie de s(rieri preo(!pate de metoda !r(!s!l!i d!*o#ni(es( al persoanei, e fires(
sa a(orde atentia prin(ipala starilor interioare ale persoanei, anali'ei patimilor si #irt!tilor, si
mi/loa(elor de (!ratire a (elor dintii si de sadire si de'#oltare a (elor din !rma. &ar ea n! !ita sa
a(orde si impartasirii (! tr!p!l si sin"ele &omn!l!i, in (adr!l Sfintei 4it!r"*ii a (om!nitatii, o
importanta de(isi#a (a mi/lo( de (restere d!*o#ni(eas(a a persoanei. O star!inta deose0ita in
des(rierea a(estei importante a impartasirii e!*aristi(e in infapt!irea !r(!s!l!i d!*o#ni(es( al
persoanei se p!ne in 99Cele o s!ta de (apete:: ale l!i Calist si I"natie, traitori in se(ol!l CI3. A!torii
afirma a(easta importanta in mod dire(t la in(ep!t!l (ap. D1, dedi(at, impre!na (! (ap. D., Sfintei
Impartasanii. &!pa (e a! des(ris toate (elelalte mi/loa(e ne(esare p!rifi(arii om!l!i si inaintarii l!i
spre !nirea (! &!mne'e!, ei de(lara la in(ep!t!l a(est!i (apitol1 99&ar nimi( n! ne a/!ta si n!
(ontri0!ie asa de m!lt la (!ratirea s!flet!l!i, la l!minarea mintii, la sfintirea tr!p!l!i si la prefa(erea
amind!rora spre o stare mai d!mne'eias(a si la nem!rire, 0a si la 0ir!irea patimilor si a demonilor, sa!
mai potri#it sp!s, la !nirea (! &!mne'e! (ea mai pres!s de fire, (a impartasirea si (om!ni!nea
(ontin!a, (! inima si (! simtire (!rata, pe (it e (! p!tinta om!l!i, (! prea (!ratele si nem!ritoarele si
de #iata fa(atoarele Taine, (! ins!si (instit!l tr!p si sin"e al &omn!l!i si &!mne'e!l!i si %int!itor!l!i
nostr! Iis!s $ristos::.
Pre(!m #edem n! se ne"li/ea'a ni(ide(!m 4it!r"*ia (om!nitatii in #iata d!*o#ni(eas(a a a(elor
(redin(iosi (are a! pornit pe (alea !r(!s!l!i d!*o#ni(es( intr)!n mod de as(e'a (al!"areas(a, sa! de
linistire in retra"ere.
Ba in spirit!l de(laratiei de mai s!s se poate sp!ne, in "eneral, (a #iata d!*o#ni(eas(a a persoanei n!
se de'#olta intr)o i'olare de (om!nitate e!*aristi(a, iar (om!nitatea e!*aristi(a n! ramine
neinfl!entata de de'#lotarea #ietii d!*o#ni(esti a persoanei. A(estea n! repre'inta do!a ordini
despartite. Ur(!s!l d!*o#ni(es( al persoanei se alimentea'a din (om!nitatea e!*aristi(a, din
impartasirea in (om!n (! (eilalti (redin(iosi, (! tr!p!l si sin"ele &omn!l!i, si prin a(easta !rmareste o
(it mai deplina armoni'are (! 2l si (! (om!nitatea. A(easta (oresp!nde de altfel (! fapt!l (a tinta
!ltima a !r(!s!l!i d!*o#ni(es( al persoanei este i!0irea de &!mne'e! si de (eilalti oameni, sa! deplina
in(adrare in Imparatia l!i &!mne'e!, (are e (om!ni!nea desa#irsita a t!t!ror si (are n! se poate
infapt!i de(it in $ristos, i'#or!l i!0irii nesfirsite p!s no!a de &!mne'e! la dispo'itie in $ristos. 4a
rind!l ei, (om!nitatea sporeste tot mai m!lt in (ara(ter!l ei de #iata in (om!nitate, prin #iata tot mai
d!*o#ni(eas(a a mem0rilor ei, sa! ma(ar a !nora dintre ei, in &!mne'e!, sa! in $ristos, i'#or!l i!0irii
sa! al (om!ni!nii dintre toti.
Iar tr!p!l &omn!l!i, oferit no!a in 2!*aristie, are p!terea sa ne ind!*o#ni(eas(a si (*iar prin a(easta
sa ne fa(a sa sporim in (om!ni!ne n! n!mai (! 2l, (i si (! (eilalti mem0ri ai (om!nitatii, prin fapt!l (a
e !n tr!p /ertfit si sfintit, sa! (!rat de ori(e pornire e"oista, 0a dimpotri#a, plin de elan!l /ertfirii
pentr! noi, plin de elan!l de a ni se dar!i, pentr! (a si noi sa l!am a(est elan al dar!irii noastre l!i
&!mne'e! si (elorlalti oameni. Tr!p!l rasti"nit si in#iat la &omn!l!i e ferment!l ind!mne'eirii sa!
ridi(arii noastre peste noi, al elan!l!i mortii fata de noi insine si al des(*iderii pentr! #iata in#ierii (e
(!r"e din $ristos in noi. Iar tr!p!l in#iat al &omn!l!i are in el a(est elan, de a ni se dar!i, de a iesi din
2l ins!si, si de a ne fa(e si pe noi plini de a(est elan, pentr! (a e (oplesit de &!*!l Sfint, (are e &!*!l
(om!ni!nii, &!*!l (are n! poate ramine in ni(i !n fel de "ranite, (are prin tr!p iradia'a in (ei (e a!
alte tr!p!ri.
Page 369 of 449
In tr!p!l l!i $ristos sint a(ti#e p!terile ind!mne'eitoare, iradiante ale &!*!l!i Sfint, dar fara sa se
dispense'e de simtirile si de l!(rarile tr!p!l!i. &intr)!n om (!rat in s!flet!l si in tr!p!l l!i N (a(i
n!mai (!ratia a(easta a om!l!i total e (!ratie reala N iradia'a in noi o !nda de p!tere (!ratitoare.
+!n(ti!nile din tr!p!l &omn!l!i, intr! tot!l (!rate si de a(eea pline de elan!l dar!irii (e #in in noi
impre!na (! tr!p!l 4!i, imprima o p!tere (!ratitoare f!n(ti!nilor tr!p!l!i nostr!, de(i !n elan de
dar!ire (!rata in toate dire(tiile. Calist si I"natie (itea'a in a(est sens (!#intele l!i Ioan S(arar!l
99&a(a !n tr!p (e se atin"e de alt tr!p se s(*im0a in p!terea sa de l!(rare, (!m n! se #a s(*im0a (el
(e se atin"e de tr!p!l &omn!l!i (! miini nepri*aniteF::.
C!ratia a(easta prod!sa in noi de tr!p!l &omn!l!i (ind il primim (! !n efort de a ne ins!si si (! #ointa
noastra a(easta (!ratie ne fa(e ne0ir!iti de ori(e ispita spre ra! si p!terni(i in ori(e pornire spre
0ine. Sfint!l Ioan S(arar!l (itea'a pentr! p!terea a(easta a Sfintei Impartasanii (!#intele
!rmatoare ale !n!i 0ar0at d!*o#ni(es(1 99Sf. Ioan de Bostra, 0ar0at sfint si a#ind p!tere peste
d!*!rile ne(!rate, a intre0at pe dra(i, (are lo(!ia! in niste fetite f!rioase si (*in!ite de ei (!
ra!tate1 99&e (are l!(r!ri #a temeti #oi la (restiniF::. A(estia a! rasp!ns1 99A#eti (! ade#arat trei
l!(r!ri mari1 !n!l pe (are il p!rtati atirnat de "it!l #ostr!; !n!l (! (are #a spalati in 0iseri(a; si !n!l pe
(are il min(ati in ad!nare (in s>na-a::. Intre0ind!)i iarasi1 99&in a(estea trei, de (are #a temeti mai
m!ltF::, a! rasp!ns1 99&a(a ati pa'i 0ine a(eea (! (are #a impartasiti, n)ar p!tea ni(i !n!l din noi sa
fa(a #re!n ra! #re!n!i (restin::
1
.
In a(elasi spirit, Calist si I"natie (itea'a din Sfint!l Ioan E!ra de A!r (!#intele1 99$ristos ne)a dat
p!tinta sa ne sat!ram de tr!p!l 4!i, ridi(ind!)ne la o prietenie si mai mare si aratind!)ne dor!l 4!i
(atre noi. Ca(i n! se da pe Sine (elor (e dores(, n!mai (a sa)4 #ada, (i si (a sa)4 atin"a, sa)4 manin(e
si sa se sadeas(a in tr!p!l 4!i si sa se !neas(a (! 2l si sa)si sat!re intre" dor!l::
.
. %ai m!lt (*iar, dat
fiind (a in ori(e l!(rare a tr!p!l!i e s!0ie(t!l ins!si l!(rator, l!(rarile l!i $ristos intiparind!)se in
l!(arile tr!p!l!i me!, 2l ins!si de#ine s!0ie(t!l l!(rarilor mele si e! s!0ie(t!l l!(rarilor sale. Iar
a(este l!(rari fiind pline de &!*!l, (are e elan de i!0ire dar!itoare, e! ins!mi de#in s!0ie(t!l a(estor
l!(rari ins!fletite de elan!l i!0irii dar!itoare a l!i $ristos.
Ca(i impartasind!)ne de tr!p!l l!i $ristos, n!)l farimitam (a pe o (arne, omorind!)l, (i el ramine
intre", #i! si a(ti# in noi, dar intiparit (! toate l!(rarile 4!i in toate l!(rarile tr!p!l!i nostr!, in(it
p!tem sp!ne (a noi de#enim p!rtatorii tr!p!l!i Sa! si 2l p!rtator!l tr!p!l!i nostr!, 2l s!0ie(t!l
o(*i!l!i nostr!, al miinii noastre, iar noi s!0ie(t!l o(*i!l!i 4!i, al miinii 4!i (!rate si pline de elan!l
fapt!irii (!rate. %ai 0ine)'is, 2l de#ine s!0ie(t!l !ni( al o(*ilor nostri (!ratind!)i si !mplind!)i de
0!na#ointa, ai minilor noastre (are (a!ta prin d!*!l (om!ni!nii (e le ins!fleteste sa se intinda !nele
altora (! prietenie si spre a/!torare, sa! sa se intinda la r!"a(i!ne !nele pentr! altele. Ca(i sp!ne
Sfint!l Simion No!l Teolo"1 99Noi de#enim mad!larele l!i $ristos si $ristos de#ine mad!larele
noastre::
6
.
+ie(are dintre noi intram intr)o simfonie de simtiri si de fapte ale !nora pentr! altii, de#enim !n (orp
de simtiri si de intentii in (orp!ri materiale deose0ite, !mpl!te de a(elasi $ristos.
Tot!si, a(easta n! inseamna o (onf!ndare a e!l!i me! (! e!l l!i $ristos, ni(i a e!rilor noastre
intreolalta. &a(a ar fi asa, n)am mai trai feri(irea i!0irii intre noi si $ristos si intre noi insine, ni(i
elan!l dar!irii re(ipro(e. 4!(rind $ristos in mine, 2l l!(rea'a intr)!n fel in (are e! (onstit!i sa ma
simt (a (el (e ma 0!(!r de l!(rarea 4!i, (a de o l!(rare (e depaseste prin re#arsarea ei in mine
nesfirsit pe a mea, iar pe a altora (a !n dar i!0itor (e mi se fa(e. Simtirea i!0irii re(ipro(e (e #ine
din a(easta impre!na)l!(rare, se arata si in a(eea (a, data fiind infinitatea i!0irii, pe (are e!
ni(iodata n! o pot primi si dar!i intrea"a, e! insete' totdea!na d!pa si mai m!lta primire si dar!ire a
ei. Tot Sfint!l Simion No!l Teolo" 'i(e1 99Cind e! 0ea!, totodata insete'J e! dores( sa am tot si sa
Page 37) of 449
0ea! de e (! p!tinta toate a0is!rile deodata; dar (!m a(easta e (! nep!tinta, iti sp!n (a e! sint
mere! insetat, desi in "!ra mea e mere! apa (e (!r"e, (e de0ordea'a in piraie. &ar (ind #ad a0is!rile,
mi se pare (a n! 0ea! delo(, pentr! (a dores( sa am tot, desi am din 0els!" apa toata in "!ra mea. 2!
sint totdea!na !n (ersetor, desi posed (! ade#arat tot!l !nit (! p!tin!l (e)l 0ea!::
7
.
Sint !nit (! $ristos, dar !nit in forma parado-ala a dialo"!l!i in (are fie(are (ere rasp!ns si primeste
rasp!ns, da si primeste simtiri si asi"!rari de i!0ire. $ristos n! #rea n!mai sa)mi arate si sa)mi dea
i!0irea 4!i, (i #rea (a si e! sa)I da! i!0irea mea. 2 !nirea !n!i s(*im0 (ontin!!. &ar insasi i!0irea mea
(! (are rasp!nd i!0irii 4!i e alimentata de i!0irea 4!i.
A(elasi l!(r! se intimpla si intre mine si (eilalti. Si a(easta (! atit mai m!lt (! (it a(elasi $ristos
l!(rea'a in toti. 4!(rind in mine, tre'este i!0irea mea fata de 2l (are e in toti si ii fa(e pe toti sa)mi
arate i!0irea lor, tre'ita de l!(rarea i!0irii l!i $ristos in ei. &in toti ma i!0este $ristos, dar ma
i!0es( si ei odata (! $ristos si e! ii i!0es( pe toti, dar si $ristos ii i!0este din mine. 2 !nirea !nei
primiri si dar!iri (ontin!i n! n!mai intre mine si $ristos in i'olare, (i in (om!ni!nea intre toti. Sfint!l
Simion 'i(e1 99&a(a #oiesti t!, #ei de#eni mad!lar la l!i $ristos si la fel toate mad!larele noastre N ale
fie(ar!ia din noi N #or de#eni mad!lare ale l!i $ristos si $ristos mad!larele noastre::
5
.
Unirea intre mad!larele !n!i or"anism, ale !n!i (orp e o !nire de dare si primire, o !nire de s(*im0, in
(are mad!larele n! se (onf!nda, (i se promo#ea'a si se s!stin in armonie. Asa este intre (ei (e a!
de#enit si spores( prin impartasirea de a(elasi $ristos !n sin"!r (orp al 4!i in m!lte mad!lare.
I!0irea l!i $ristos iradia'a din toti, ii !neste pe toti, ii tine in 0!(!ria de a i!0i si de a fi i!0iti, ii
!neste pe toti in i!0irea a(easta a s(*im0!l!i n! n!mai (! $ristos, (i si intreolalta. Astfel, toti
l!(rea'a in mine prin $ristos si e! l!(re' in toti prin $ristos, ma 0!(!r de i!0irea t!t!ror si toti se
0!(!ra de i!0irea mea, (resterea mea personala este o (restere in le"at!rile (! toi, impre!na (!
(resterea t!t!ror, (! (resterea intre"!l!i tr!p. Sanatatea si #i"oarea mea (a mad!lar al tr!p!l!i e
(onditionata de armonia (! toate mad!larele tr!p!l!i taini( al l!i $ristos. 4a rind!l l!i, tr!p!l intre"
(reste in #i"oare d!*o#ni(eas(a prin #i"oarea mad!larelor, prin s(*im0!l (it mai a(ti# de i!0ire si de
p!tere d!*o#ni(eas(a intre ele.
Pre'enta a(easta #ie si l!(ratoare a l!i $ristos (a s!0ie(t intre" in noi, l!(rind la ind!*o#ni(irea
noastra, se e-pli(a din fapt!l (a tr!p!l fie(ar!ia din noi (are primeste tr!p!l l!i $ristos n! e separat
de s!flet si ni(i tr!p!l l!i $ristos n! e despartit de s!flet!l si de d!mne'eirea 4!i. Astfel, persoana
omeneas(a primeste tr!p!l l!i $ristos n! n!mai in tr!p!l ei, (i si in s!flet!l ei, pentr! (a primeste
tr!p!l l!i $ristos impre!na (! s!flet!l si (! d!mne'eirea 4!i. Calist si I"natie (itea'a din Sfint!l Ioan
&amas(*in in a(est sens !rmatoarele (!#inte1 99Si piinea si #in!l n! sint (*ip al tr!p!l!i si al sin"el!i l!i
$ristos, sa n! fie, (i ins!si tr!p!l l!i $ristos (el ind!mne'eit si ins!si sin"ele 4!i J Ca(i este tr!p!l si
sin"ele l!i $ristos, (are intra in (onstit!tia s!flet!l!i si tr!p!l!i nostr!, netopind!)se, nestri(ind!)se,
netre(ind in (eea (e dam afara, (i raminind in fiinta noastra, (a pri(ina (onser#arii noastre, (a mi/lo(
de (!ratire a toata intina(i!neaJ Tr!p!l &omn!l!i este tr!p de #iata fa(ator, pentr! (a s)a! 'amislit
din &!* de #iata fa(ator. 99Ca (eea (e se naste din &!*, &!* este:: (Ioan III, 6. Iar a(easta o sp!n
n! (a sa desfiinte' firea tr!p!l!i, (i #oind sa arat (a e de #iata fa(ator::
6
.
Asa (!m s!flet!l nostr! este in tr!p!l nostr!, asa e, in oare(are fel, si tr!p!l nostr!, prin rada(inile
rationalitatii si sensi0ilitatii l!i, in s!flet!l nostr!. &ar at!n(i (! atit mai m!lt $ristos (el in#iat, adi(a
(! tr!p!l nesfirsit ind!*o#ni(it, si de(i, insepara0il de plinatatea &!*!l!i, e in oare(are fel si in
s!flet!l nostr!, ind!*o#ni(ind!)l; e in s!flet!l nostr! (*iar d!pa iesirea l!i din tr!p, da(a l)am primit
des in noi in (!rs!l #ietii pamintesti si am trait in 2l, prin #ointa, prin "indirea si prin faptele noastre,
(are a! l!(rat la ind!*o#ni(irea tr!p!l!i si a s!flet!l!i nostr!. &e a(eea sintem sa impartasim pe
0olna#i inainte de a ple(a din #iata a(easta; de a(eea sp!nem (a ne impartasim (! tr!p!l si (! sin"ele
Page 37( of 449
&omn!l!i 99spre #iata de #e(i::; sa! (a tr!p!l si sin"ele &omn!l!i sint merinde pentr! dr!m!l pe (are
pornim, ple(ind din #iata a(easta.
Prin min(area tr!p!l!i si sin"el!l!i l!i $ristos, pne#mati'ate si ind!mne'eite, am *ranit (*iar s!flet!l
nostr!, intarind prin ind!*o#ni(irea l!i, rada(inile rationale si sensi0ile ale tr!p!l!i nostr!, (are)si are
!ltimele temelii implintate in adin(imea s!flet!l!i si prin el in &!mne'e!. &!alism!l intre s!flet si tr!p
e depasit, intr)!n an!mit fel in !nitatea rati!nii ontolo"i(e a personei !mane, aflate in &!mne'e!. Prin
min(are am asimilat in oare(are fel tr!p!l l!i $ristos, (! p!terile l!i Pne#mati'ate si pne#mati'atoare,
in ins!si s!flet!l nostr!, sa! #i(e#ersa, ins!si s!flet!l 4!i, ind!mne'eit ia in Sine odata (! s!flet!l
nostr!. &espartirea intre s!flet si tr!p n! se prod!(e ni(i (*iar la moarte atit de total (!m ne
in(*ip!im. C! atit mai m!lt e #ala0il a(easta (ind s!flet!l si tr!p!l nostr! sint in $ristos, in (are, (a in
4o"os, pree-ista rati!nea persoanei noastre inte"rale si in (are d!pa intr!pare si in#iere, osmo'a
intre s!flet si tr!p si de(i si intre ind!mne'eire si (omp!s!l !man a atins treapta (!lminanta.
Tr!p!l in#iat al l!i $ristos este piinea de #iata fa(atoare (are #a *rani si pne#mati'a (! p!terea Sa
pne#mati(a netre(atoare s!flet!l nostr! si rada(inile rationale si sensi0ile a(ti#e ale tr!p!l!i nostr!,
fa(ind!)le astfel in stare sa in#ie tr!p!l nostr! at!n(i (ind #a fi (! p!tinta sa se fa(a a(easta pentr!
intrea"a (om!nitate !mana si in (onte-tr!l transfi"!rarii intre"ii materii. $ristos este ipostas!l, sa!
temelia !ltima si etern #ie a ipostas!rilor noastre, (ind a(estea (red in 2l si se !nes( (! 2l.
Tr!p!l l!i $ristos atit de pne#mati'at, atit de (oplesit de &!*!l d!mne'eies(, atit de s!0tiat prin
&!*!l si de iradiant de p!tere prin &!*!l prin toti porii l!i, (a se poate n!mi si tr!p de #iata fa(ator.
&ar (eea (e primim in mod deose0it prin Sfinta Impartasanie e &!*!l d!mne'eies(, (are intareste
s!flet!l nostr! in 0ir!irea pro(eselor neli0ere ale nat!rii tr!p!l!i nostr! si !nifi(a fapt!ra (!
&!mne'e!.
Calist si I"natie (itea'a in a(est sens !rmatoarele (!#inte din Sfint!l %a(arie1 99Pre(!m #in!l se
ameste(a in toate mad!larele (el!i (e 0ea si se prefa(e in el si el in #in, asa (el (e 0ea sin"ele l!i
$ristos se adapa (! &!*!l d!mne'eies(, se ameste(a (! 2l, iar prin 2!*aristie (ei (e se impartases(
(! #redni(ie, se in#redni(es( sa se fa(a partasi de &!*!l Sfint si asa s!fletele pot sa #iet!ias(a in
#e(i::
@
.
&ar &!*!l Sfint primit in s!flet, se salasl!ieste si in tr!p. Ca(i in s!flet sint rada(inile rationale si
sensi0ile ale tr!p!l!i. S!flet!l nostr! de#ine pne#mati(, se intareste in (eea (e are s!perior nat!rii si
e ridi(at (*iar peste treapta spirit!ala (reata si poate pne#mati'a si tr!p!l, sa! rada(inile l!i
rationale si simititoare aflate in s!flet. S!flet!l do0indeste astfel o p!tere neasemanat mai mare de
ind!*o#ni(ire, de s!0tiere a tr!p!l!i. Unirea intre s!flet si tr!p si a amindo!a (! &!*!l d!mne'eies( e
tot mai mare, prin (oplesirea tr!p!l!i de s!flet si a amindo!ra de &!*!l d!mne'eies(, pentr! (a
de#ine tot mai mare !nirea s!flet!l!i si a tr!p!l!i (! tr!p!l ins!fletit al l!i $ristos si in tr!p!l l!i
$ristos, pe (are &!*!l d!mne'eies( l)a pne#mati'at, l)a s!0tiat, l)a ind!mne'eit, l)a transfi"!rat
deplin, l)a fa(!t iradiant la ma-im!m prin transparenta 4!i l!minoasa si in(ades(enta. &a(a d!pa
Sfint!l %a-im %atr!risitor!l, d!alitatea e depasita in sfinti (intele"em d!alitatea f!n(tionala a(ti#a,
n! (ea #irt!ala de s!0stanta
?
, (! atit mai m!lt in $ristos. Prin impartasirea de 2l, se in(epe depasirea
a(estei d!alitati si in (ei (e se impartases( des si (! (redinta tare si (!rata. Prin a(easta s!flet!l
ad!s in !nirea (! &!mne'e!, #a p!tea trai in #e(i si #a da in parte si tr!p!l!i taria sa (opleseas(a
pro(esele nat!rale in(a in l!mea a(easta, iar prin intarirea si pne#mati'area rada(inilor l!i rationale in
s!flet, s!flet!l #a p!tea sa in#ie tr!p!l la sfirsit!l l!mii, la o #iata nes!p!sa in #e(i des(omp!nerii.
Page 372 of 449
A(easta inseamna (a s!flet!l (el!i (e se impartaseste (! tr!p!l &omn!l!i, se impartaseste propri!)'is
(! d!mne'eirea. Pe de alta parte, tr!p!l l!i $ristos e atit de intim stra0at!tde &!*!l Sfint, sa! de
d!mne'eirea l!i $ristos, (a *ranind tr!p!l om!l!i n! se poate sp!ne (a n! *raneste a(est tr!p si (!
&!*!l Sfint. &e altfel, &!*!l Sfint, (a fo( personal al i!0irii treimi(e, fa(e din tr!p!l &omn!l!i !n
(omple- or"ani( de ener"ii prin (are se manifesta a(easta (ald!ra a i!0irii in plan!l !man, adi(a in
relatiile om!l!i (! &!mne'e! si in relatiile om!l!i (! (eilalti oameni, fa(ind din persoanele insesi niste
transmitatoare ale fo(!l!i i!0irii.
.. &ar fapt!l (a /ertfa e!*aristi(a sporeste n! n!mai #iata d!*o#ni(eas(a a (om!nitatii, (i si a
persoanelor din ea, prin a(eea (a prile/!ieste salasl!irea l!i $ristos in fie(are persoana (are apartine
(om!nitatii, are, (a !rmare, (a $ristos salasl!it prin impartasirea e!*aristi(a in interior!l pesoanei,
se salasl!ieste in interior!l (el mai intim al a(esteia (a !n ar*iere! in interior!l !n!i altar, primind
a(olo /ertfele persoanei respe(ti#e si ad!(ind!)le impre!na (! ea l!i &!mne'e!)Tatal. 4it!r"*ia
(om!nitatii se prel!"este astfel intr)o lit!r"*ie personala, sa! isi prel!n"este l!(rarea intr)o opera
de ind!*o#ni(ire (ontin!a a (redin(ios!l!i. &esi"!r, n! a/!n"e (a (redin(ios!l sa se impartaseas(a o
sin"!ra data (! tr!p!l si (! sin"ele e!*aristi( al &omn!l!i, pentr! (a lit!r"*ia interioara sa se
prel!n"eas(a la nesfirsit si in mod nesla0it in el. &in (itatele anterioare din Ioan S(arar!l si Sfint!l
Ioan E!ra de A!r am #a'!t (it de importanta este atin"erea noastra de tr!p!l &omn!l!i si primirea
4!i, (it mai des pentr! l!(rarea 4!i efi(ienta in noi. 2ner"iile d!mne'eiesti ale l!i $ristos si de(i,
$ristos ins!si, isi prel!n"es( l!(rarea lor in noi, dar ele pornes( din tr!p!l 4!i si de a(eea e ne#oie sa
primim (it mai des a(est tr!p.
Realitatea a(estei lit!r"*ii sa! /ertfiri interioare a infatisat)o (! deose0ire Sfint!l %ar(! As(et!l. 2
drept, (a el #ede a(easta salasl!ire a l!i $ristos in noi efe(t!ind!)se in(a de la Bote', dar el
mentionea'a (a odata (! Bote'!l primim si tr!p!l l!i $ristos prin Sfinta Impartasanie. 4e"at!ra
strinsa intre Bote' si 2!*aristie a! p!s)o in relief toti Parintii. Amintim pe Ni(olae Ca0asila si pe
Teofan al Ni(eii. Cel din !rma 'i(e1 99Pe (ei (e intentionea'a sa)I !neas(a (! Sine (a pe niste
mad!lare ale sale, le fa(e mai intii de a(elasi (*ip (! (ap!l, prin Bote', apoi prin (om!ni(area si
impartasirea tr!p!l!i si sin"el!i Sa! propri!, lipseste de Sine si intreolalta mad!larele a(estei
deiforme. Pentr! a(easta Bote'!l premer"e Sfintei Impartasanii::
D
.
&ar iata (!m des(rie Sfint!l %ar(! A(et!l a(easta l!(rare ar*iereas(a a l!i $ristos in noi si
an"a/area noastra in ea. 99Templ!l (personal este lo(as!l sfint al s!flet!l!i si al tr!p!l!i, (are e 'idit
de &!mne'e!. In sfirsit, altar!l este masa nade/dii ase'ata in a(est templ!. Pe ea se ad!(e de (atre
minte si se /ertfeste "ind!l intii nas(!t al fie(arei intimplari, (a !n animal intii nas(!t, (a /ertfa de
ispasire pentr! (el (e)l ad!(e, da(a il ad!(e neintinat. Ca(i si a(est templ! are !n lo( in partea din
la!ntr! al (tapetesmei. A(olo a intrat Iis!s pentr! noi (a Inaintemer"ator (2#r. 3I, .A, lo(!ind de la
Bote' in noi, 99afara n!mai da(a n! sintem (restini netre0ni(i:: (II Cor CIII, 5. A(est lo( este
in(aperea (ea mai din la!ntr!, mai as(!nsa si mai (!rata a inimii, in(apere (are da(a n! se des(*ide
prin &!mne'e! si prin nade/dea rationala ((!#intatoare si intele"atoare, n! p!tem (!noaste in (*ip
si"!r pe Cel (e lo(!ieste in ea si n! p!tem sti de a! fost primite /ertfele de "ind!ri, sa! n!. Ca(i
pre(!m la in(ep!t, in #remea l!i Israil, fo(!l mist!ia /ertfele, tot asa se intimpla si a(!m.
&es(*i'ind!)se inima (redin(ioasa prin nade/dea mai s!s pomenita, Ar*iere!l (eres( primeste
"ind!rile intii nas(!te ale mintii si le mist!ie in fo(!l d!mne'eies(, de (are a sp!s1 99+o( am #enit sa
ar!n( in l!me si (it as #rea sa fie in(a de a(!m aprins:: (4!(a CII, 1D
1A
. 2l le primeste in fo(!l i!0irii
Sale si odata (! ele ne primeste pe noi insine in a(est fo( al i!0irii.
&ar n!mai d!pa (e ne)am (!ratit de patimi, stra0atind dr!m!l por!n(ilor, adi(a d!pa (e am fa(!t tot!l
(a sa (restem spre i!0irea l!i $ristos, p!tem ad!(e (a /ertfa Ar*iere!l!i $ristos "ind!rile noastre de
la prima lor aparitie, adi(a 99nem!s(ate de fiarele::, sa! de patimile noastre (are le tra" spre pa(at si
Page 373 of 449
le m!rdares(
11
. 2le sint si o /ertfa (!#intatoare, pentr! (a sint !n rasp!ns la (!#int!l soptit de $ristos
in (onstiinta noastra, (!#int prin (are le (ere.
&ar (! tot!l remar(a0ila este o0ser#atia Sfint!l!i %ar(! As(et!l, (a pre(!m noi min(am, in 4it!r"*ia
(om!nitatii, tr!p!l l!i $ristos, asa in a(easta lit!r"*ie interioara, $ristos manin(a, adi(a isi fa(e
proprie mintea noastra. 99Ca(i fa(ind asa, pre(!m la in(ep!t!l (redintei #enite prin Bote', tr!p!l l!i
$ristos s)a fa(!t min(are (redin(ios!l!i, tot asa a(!m mintea, de#enita tare in (redinta, si (!rata,
prin lepadarea "ind!rilor si prin nade/dea intele"atoare, sefa(e min(are l!i Iis!s::
1.
.
4e"at!ra intre 4it!r"*ia (om!nitatii si lit!r"*ia interioara (a deplina fr!(tifi(are a a(eleia, se
e-prima ai(i (! toata (laritatea. &e#enita (!rata de alte impatimiri, prin i!0irea ad!sa in noi de tr!p!l
e!*aristi( al &omn!l!i, mintea noastra, indreptata a(!m intrea"a spre $ristos, se fa(e, (a !na (e e
plina de i!0irea 4!i, min(are pla(!ta l!i $ristos. &in i!0irea 4!i fata de noi, (om!ni(ata no!a odata (!
tr!p!l Sa! in 2!*aristie, (reste i!0irea noastra fata de 2l, mainfestata in dar!irea t!t!ror "ind!rilor
noastre e-(l!si# 4!i. Iar a(easta insemnind dar!irea noastra l!i $ristos. 2l ne primeste a(!m (! o
i!0ire primitoare din pla(erea (e o are fata de noi, (ita #reme in dar!irea tr!p!l!i Sa! ne)a aratat o
i!0ire dar!itoare. In 2!*aristie a (o0orit 2l la noi, a(!m ne ridi(a 2l in Sine.
&eose0im do!a aspe(te in sl!/irea de Ar*iere! permanent a l!i $ristos1 !n!l prin (are ni se dar!ieste
(a Cel (e s)a ad!s /ertfa Tatal!i, pentr! a imprima si in noi pornirea de a ne ad!(e /ertfa Tatal!i
impre!na (! $ristos; si alta prin (are primeste /ertfa noastra pentr! (a, asimilind!)o /ertfei 4!i, s)o
ad!(a astfel Tatal!i, aratind!)I !nirea 4!i (! noi in i!0ire, (a o i!0ire (om!na fata de Tatal 4!i, pe
(are l)a fa(!t si Tatal nostr! d!pa *ar. Asa se infapt!ieste intre" s(op!l /ertfei l!i $ristos, sa! al
ar*ieriei 4!i, intre" plan!l mint!irii sa! al infierii noastre d!mne'eiesti. 2l se ad!(e intii, sa! pe
Eol"ota Tatal!i, pentr! (a pe !rma in 2!*aristie sa ne se dar!ias(a (! a(easta simtire de /ertfa si
no!a, (a apoi in lit!r"*ia interioara sa ne ad!(em si noi /ertfa 4!i, pentr! (a asimilind)o (! a Sa, sa ne
ad!(a si pe noi /ertfa Tatal!i impre!na (! Sine.
Ideea (a noi ne mint!im intr!(it ne ad!(em in $ristos /ertfa (!rata Tatal!i si in fel!l a(esta ne
sfintim, a intemeiat)o pe lar" Sfint!l C*iril din Ale-andria in opera sa1 99In(*inare in d!* si ade#ar::.
Iata !nele te-te al l!i in a(est sens1 99&!pa (e s)a s(!lat din morti 2man!el, no!l rod al omenirii intr!
nestri(a(i!ne, s)a s!it la (er, (a sa se arate a(!m pentr! noi fetii l!i &!mne'e! si Tatal (2#r. IC, .7,
n! ad!(ind!)Se pe Sine ins!si s!0 #ederea 4!i ((a(i 2l este p!r!rea imper!na (! Tatal si n! e lipsit de
2l (a &!mne'e!, (i ad!(ind!)ne in Sine s!0 #ederea Tatal!i mai #irtos pe noi (e (e eram in afara fetii
4!i si s!0 minia 4!i din pri(ina neas(!ltarii. Asadar, in $ristos (isti"am p!tinta de a #eni in fata l!i
&!mne'e!. Ca(i ne in#redni(este de a(!m de pri#irea 4!i, (a pe !nii (e sintem sfintiti::. Sa!1 99Asadar,
s)a /!n"*iat 2l pentr! pa(atele noastre, dar ne)am in"ropat si noi impre!na (! 2l, s!portind moartea,
n! (ea tr!peas(a, (i omorind mad!larele (ele de pe pamint si ne mai #iet!ind l!mii, (i mai #irtos l!i
$ristos si prin 2l Tatal!i::. Sa!1 99+!m!l (e se ridi(a din miel (in 3e(*i!l Testament, e !n (*ip al Cel!i
(e din pri(ina si de dra"!l nostr! se inalta spre Tatal intr! miros de 0!na mireasma, ad!(ind impre!na
(! Sine si #iata (elor (e a! (re'!t in 2l, (are a! intr! nade/de stal!(irea sla#ei si a imparatiei si"!re si
pe lin"a a(easta 0!(!ria de desfatarile #esni(e::. Sa!1 99Ca(i /ertfa noastra e primita si pla(!ta l!i
&!mne'e! pentr! patima l!i $ristos (ea mint!itoare. Si a(easta so(otes( (a este (eea (e a sp!s ins!si
%int!itor!l1 99+ara de %ine n! p!teti fa(e nimi(:: (Ioan C3, 5. Asadar, in (*ip ne(esar 0!nele
miresme ale l!i $ristos, ameste(ind!)se intr)!n mod oare(are (! (ele ale noastre se ridi(a impre!na
spre Tatal. Ca(i n! sintem altfel primiti de(it n!mai prin $ristos::. N! sintem primiti de(it in stare de
/ertfa, de predare a noastra, prin iesirea din e"oism, dar in a(esta stare de dar (!rat, desa#irsit, n!
a/!n"em de(it intipaind!)se in noi /ertfa l!i $ristos, (a sa m!rim si noi no!a insine si l!mii, (!m a
m!rit $ristos, si din p!terea /ertfei l!i $ristos
16
.
Page 374 of 449
Pre(!m se #ede, Sfint!l Ciril lar"este inteles!l /ertfei (e o aso(iem la /ertfa l!i $ristos pentr! a fi
ad!sa Tatal!i, la toata #iata si la toate faptele noastre, ne#a'ind)o n!mai in "ind!ri. Toata #iata
noastra poate de#eni astfel o /ertfa #ie, de(i o prel!n"ire a 4it!r"*iei. &esi"!r, si Sfint!l %ar(!
As(et!l, (ind #or0este de "ind!ri, se "indeste la ele (a rada(ini ale faptelor noastre.
In a(est sens ne indeamna si A#a &orotei sa ad!(em intrea"a noastra #iata l!i &!mne'e! prin $ristos.
Pornind (a si Sfint!l Ciril din Ale-andria de la /ertfele din 3e(*i!l Testament (a tip!ri, el 'i(e1
99A(ele /ertfe si arderi de tot era! sim0oale ale s!feltelor (e #oies( sa se mint!ias(a si sa se ad!(a
pe ele l!i &!mne'e! J Brat!l (sp!n Parintii e fapt!irea. Ca(i fapt!irea se fa(e prin miini. Brat!l e
p!tera miinii. &e(i ad!(ea! p!terea miinii drepte, adi(a a faptelor 0!ne. Ca(i prin dreapta se intele"e
0inele::
17
.
6. &ar impartasirea de $ristos in (adr!l 4it!r"*iei (om!nitatii n! are (a !rmare n!mai o dar!ire a
"ind!rilor si a faptelor noastre l!i $ristos si prin 2l Tatal!i, (i pentr! (ei (e a! inaintat d!*o#ni(este,
si o traire in (ele mai adin(i si mai 0o"ate straf!nd!ri ale &!mene'eirii. Am #a'!t (a a(easta ni se da
de inteles si de (atre Sfint!l %ar(! A(et!l, (ind afirma (a $ristos manin(a mintea noastra plina de
i!0irea fata de 2l. Prin a(easta, 2l ins!si se fa(e s!0ie(t!l ei, dind!)I sa (!noas(a adin(imile tainelor
4!i d!mne'eisti.
&ar fapt!l a(esta ne este des(ris mai star!itor de Patriar*!l Calist in (ap. 55 din s(rierea sa1
99Rai!l::. Si pentr! (a 0o"atia nesfirsita a l!i $ristos e im0ratisata de minte n!mai (ind se intilneste
(! 2l (a Un!l, (a(i n!mai asa "!sta in 2l tot!l, min(area e!*aristi(a s!prema a l!i $ristos e
e(*i#alenta (! patr!nderea in 2l (a Un!l nesfirsit. 2-perienta a(estei 0o"atii nesfirsite de (atre
mintea iesita din ori(e impartire intre "ind!ri mar"inite, pentr! a p!tea (isti"a prin (ontemplarea
Un!l!i (el nemar"init si ea nemar"inirea, 0o"atia a(easta infinita n! mai poate fi e-primata prin
(!#inte, (are indi(a l!(r!ri mar"inite, definite. 2-perienta a(easta se traieste in ta(ere. At!n(i
mintea #ede in mina &omn!l!i potir!l plin de totalitatea 99ameste(arii neameste(ate:: a (elor do!a
firi, (are (!prind toata realitatea ne(reata si (reata, ad!sa la !nitate. 2a mai 0ea din a(est potir,
!mplind!)se de 990etia trea'a:: a !nei 0!(!rii ne"raite si indes(ripti0ile. &ar mintea (!noaste at!n(i
totodata (a n! poate 0ea in #ea(!l a(esta, pina la f!nd, #in!l (!prins in potir!l pe (are il tine prin mina
preot!l!i ins!si $ristos si in (are 2l ins!si stoar(e din tr!p!l Sa!, (a dintr)o #ita, #in!l (are e de
drept sin"ele 4!i, (are ne da #iata si ne in(al'este si ne !neste (! 2l prin i!0ire. In a(easta
e-perienta intre impartasirea e!*aristi(a sa! !rmarea ei si trairea d!*o#ni(eas(a (ea mai inalta n!
mai e ni(i o despartire. 2le a! de#enit (! desa#irsire !na.
Iata (!m des(rie patriar*!l Calist e-perienta a(estei s!preme !niri (! $ristos, prile/!ita de
impartasirea e!*aristi(a1 99Cind mintea #ede in $ristos ade#ar!l (realitatea s!prema si totala in (*ip
!nitar, e #remea a ta(ea (2(l. III, @. Ca(i e #remea in (are se 0ea ne(tar!l d!mne'eies( al 0!(!riei si
al #eseliei d!*o#ni(esti; e #remea #ederilor de taina si al impartasirii de realitatile mai pres!s de fire.
&e fapt, at!n(i minea #ede limpede potir!l in mina &omn!l!i, plin de #in!l ameste(arii neameste(ate;
(ontempla (it se poate de #adit t!rnarea din a(esta in a(esta (Ps. 4CCI3, ? si (!noaste lam!rit (a
dro/dia l!i n! s)a desertat::. Patriar*!l Calist pare a intele"e prin t!rnarea dintr)!n potir in alt!l, de
(are a #or0it si psalmist!l, t!rnarea din potir!l tr!p!l!i l!i $ristos in potir!l tr!p!l!i nostr!. Iar
fapt!l mentionat tot de psalmist (a dro/dia, sa! partea (ea mai din f!nd a sin"el!i n! se desarta din
tr!p!l l!i $ristos in tr!p!l nostr!, o e-pli(a patriar*!l Calist ins!si in (ontin!are, 'i(ind1 99Ca(i
staf!nd!l re#arsarii 0!natatii d!mne'eiesti si, asa 'i(ind, adin(!l 0o"atiei si (apat!l final al *ar!l!i n!
se des(opera niman!i din noi desertat in #iata de a(!m, (*iar da(a s)ar in#redni(i de (el mai inalt
!r(!s spre &!mne'e! si de (ea mai inalta ind!mne'eire. Ca(i (apat!l si desa#irsirea se pastrea'a
t!t!ror spre impartasire in #ea(!l #iitor::. Ca(i a0ia at!n(i, 99d!pa (e o"lin'ile se #or desfa(e si
Page 375 of 449
ade#ar!l se #a des(operi in (*ip #adit, #om a/!n"e la simtirea tainei (are a(!m e a(operita in (*ip
taini(::.
Astfel, impartasirea e!*aristi(a repetata in #iata paminteas(a si !r(!s!l d!*o#ni(es( al dar!irii
noastre l!i $ristos, *ranit de a(ea impartasire, ne (ond!( spre impartasirea desa#isita si des(operita
de $ristos din #iata #iitoare, (ind deose0irea dintre impartasirea de $ristos si inaltimea (!lminanta a
#ietii noastre in 2l #a in(eta.
Cei (e as(!lta pe pamint indemn!l1 99E!stati si #edeti (a 0!n este &omn!l:: (Ps. CCCIII, ?, traies( in
atit (it pot 0ea a(!m, setea lor de tot mai m!lt, si in a(elasi timp si"!ranta (a #or 0ea in #iata
#iitoare, pina la f!nd, #in!l 0!(!riei plin de &!*!l i!0irii l!i $ristos. 2i pot sp!ne1 99Si mila Ta (ea
ne(!prinsa, data no!a a(!m, (a dintr)!n adin(, (a !n #in, ne #a !rma pe noi in toate 'ilele #ietii
noastre:: (Ps. CCII, ? ade#arate, adi(a a (elei #iitoare, statorni(e si nem!ritoare, (!m 'i(e
partiar*!l!i Calist1 99Ca(i p!r!rea #om a#ea 0!natatile d!mne'eiesti #iitoare si #om fi in ele, de #om
"!sta din amindo!a partile #in!l!i potir!l!i de #iata fa(ator si no!, aflat in mina &omn!l!i, si de #om
0ea din el in toate 'ilele::.
Impartasirea de tr!p!l si sin"ele &omn!l!i e impartasirea de realitatea es*atolo"i(a, n! n!mai
intr!(it e impartasirea de tr!p!l (are a depasit (or!ptia si moartea, de tr!p!l de din(olo de moarte,
(i si intr!(it la impartasirea a(operita si nedeplina de ai(i, ni se da asi"!rarea impartasirii
des(operite si depline din #iata #iitoare. Impartasind!)ne ai(i de tr!p!l &omn!l!i, traim in tr!p!l 4!i
primit, forta atra"erii noastre spre impartasirea deplina si des(operita (! 2l in #iata #iitoare. In
impartasirea e!*aristi(a traim dinami(a es*atolo"i(a a 2!*aristiei, traim atra(tia spre (!lmea
impartasirii depline, e-er(itata din ea as!pra noastra. Iar a(easta e n! n!mai atra(tia spre
impartasirea totala si des(operita de tr!p!l l!i $ristos, (i si spre desa#irsirea noastra d!*o#ni(eas(a
si spre #iata in tr!p!l in#iat si in(or!pti0il. Ca(i 2!*aristia ne de p!terea sa sporim in desa#irsire, sa
sporim n! n!mai datorita fapt!l!i (a ne)am impartasit de tr!p!l atot(!rat al &omn!l!i, (i si pentr! a
ne fa(e apti, sa! pentr! a ne des*ide !nei impartasiri depline si des(operite a 4!i. 99&e(i, (ontin!a
patriar*!l Calist, din (eea (e este aratat, (!nos( in (*ip (!#enit, (eea (e e as(!ns si din (eea (e se
#arsa, am do#ada a (eea (e e la temelie si din (eea (e e din parte (a dintr)o ar#!na imi da! so(oteala
de (eea (e #oi l!a in #iitor::.
A(easta (oresp!nde si (! r!"a(i!nea pe (are o rostim d!pa impartasire, la sfirsit!l 4it!r"*iei
Sfint!l!i Ioan E!ra de A!r si a Sfint!l!i 3asile (el %are1 99O, Pastile (ele mai mari si sfintite,
$ristoaseM O, Intelep(i!nea si C!#int!l l!i &!mne'e! si P!terea. &a)ne no!a sa ne impartasim (! Tine
mai ade#arat in 'i!a (ea neinserata a Imparatiei Tale::.
$ristos este Pastele nostr! prin e-(elenta si (ontin!!. 2l ne tre(e in mod real si (ontin!! si tot mai
m!lt din plan!l #ietii pamintesti in plan!l #ietii ind!mne'eite si fara de moarte. Si o fa(e a(easta in
mod prin(ipal prin impartasirea de 2l in 2!*aristie. Iar tre(erea a(easta se arata in noi prin sporirea
noastra d!*o#ni(eas(a (ontin!aH.
Pr. Prof. D. Saniloae,
$.rodo/ia$, nr. (-23(978, pag. 389-399.
NO$% BIB#IO&R'(IC%
H Conferinta tin!ta la Conferinta lit!r"*i(a de la Paris in Instit!t!l Sf. Ser"e, i!nie 1D@@.
1. Calist si I"natie, op. (it., (ap. D1.
.. Sfint!l Ioan E!ra de A!r, Omil. 76 la Ioan II; P.C., 5D, 6A.
Page 376 of 449
6. Sfint!l Simion No!l Teolo", $>mne C3, ed. 5. Koder, 99So!r(es Cretiennes::, nr. 156, p. .?D.
7. Idem, $>mne CCIII, nr. 1@7, p. .11.
5. Idem, $>mne C3, p. .?D.
6. Sfint!l Ioan &amas(*in, &e fide ort*odo-e, li0r. 7, (ap. 16; P.E. D7, 111@)111?, la Calist si I"natie, op. (it.,
(ap. D..
@. Calist si I"natie, op. (it., (ap. D..
?. Sfint!l A-im mart!risitor!l, Am0i"!a; P.E., D1, 11D6.
D. Teofan al Ni(eii, 2pistola III; P.E., 67A.
1A. Sfint!l %ar(! As(t!l, Rasp!ns a(elora (are se indoies( despre d!mne'eies(!l Bote'; P.E., 65, D?5)1A.@.
11. IBI&2%; +ilo(atia, #ol. I, p. .?., .?6.
1.. +ilo(alia (it. p. .?@.
16. Sfint!l C*iril al Ale-andriei, In(*inare in d!* si ade#ar; P.E. ?D, (artea 1@, pass.
17. Idem, &o(trina CCIII; P.E. ??, 1?6..
Page 377 of 449
ISTORICUL LITUR'(IEI !IZANTINE
Indi(atii esentiale despre semnifi(atia (!lt!l!i p!0li( si despre pra(ti(a 4it!r"*iei e!*aristi(e se
"ases( de/a in No!l Testament. &e pilda, le"at!ra dintre (ele0rarea 2!*aristiei si propo#ad!irea
2#an"*eliei (I Cor. 11, .6, dintre 2!*aristie si Biseri(a (I Cor. 1A, 1@, aspe(t!l de /ertfa al 4it!r"*iei
(2#r. 16, 15. 4it!r"*iea este (!lt!l de la templ!, !nde 99ori(e preot lit!r"*iseste in fie(are 'i:: (2#r.
1A, 11; (f. 4(. 1, .6, si !nde se fa(e ori(e sl!/0a (! (ara(ter reli"ios. Astfel, !(eni(ii 99lit!r"*isea!::
&omn!l!i (+apte 16, ., apostol!l Pa#el se n!meste 99lit!r"*istor:: al l!i $ristos (Rom. 15, 16, iar
in"erii sint 99d!*!ri lit!r"*isitoare:: (2#r. 1, 17. Traditia ortodo-a N (are intr)o mare mas!ra se
identifi(a (! pastrarea (!lt!l!i lit!r"i( N ne)a transmis pe lin"a mart!riile postapostoli(e despre
pra(ti(a 4it!"*iei1 &ida*ia sfint!l!i I!stin %artir!l, Traditia apostoli(a a l!i Ipolit N se(. III;
Constit!tiile apostoli(e N se(. I3, de ori"ine siriana; 2#*olo"*i!l l!i Serapion N se(. I3, de ori"ine
ale-andriana, si 4it!r"*ii de tip 0i'antin (a sfintilor Ioan $risostom si 3asile (el %are, de tip sirian
(4it!r"*ia sfint!l!i Ia(o# N se(. I3)3, de tip ale-andrin (4it!r"*ia sfint!l!i %ar(!. In Orient, o mare
importanta a! a#!t (omentariile lit!r"*iilor sa! !nor te-te lit!r"i(e (&ionisie Areopa"it!l, %a-im
%art!risitor!l, 2frem Sir!l, Ni(olae Ca0asila, Simeon al Tesaloni(!l!i, E*erman al Constantinopol!l!i.
4it!r"*ia ortodo-a fa(e parte din rit!l 0i'antin sa! de Constantinopol, (are este !n!l din rit!rile
lit!r"i(e pra(ti(ate in Rasarit, alat!ri de rit!l asiati( din Pont, de (el sirian si de (el e"iptean. &e/a
in(epind (! se(ol!l al I3)lea, paralel (! formarea marilor (entre si metropole (restine (Antio*ia,
Ale-andria, Roma, Ier!salim. Ce'areea Capado(iei, Ni(eea, 2desa, se o0ser#a (onstit!irea !nor rit!ri
lit!r"i(e parti(!lare, (are pastrea'a in (om!n elementele de 0a'a ale 4it!r"*iei, (!m ar fi anafora!a
e!*aristi(a. &o!a familii lit!r"i(e sint (ele mai (!nos(!te a(!m1 pentr! Orient, lit!r"*iile din Antio*ia
si Ale-andria, Roma, Ier!salim, Ce'areea Capado(iei, Ni(eea, 2desa, se o0ser#a (onstit!irea !nor
rit!ri lit!r"i(e parti(!lare, (are pastrea'a in (om!n elementele de 0a'a ale 4it!r"*iei, (!m ar fi
anafora!a e!*aristi(a. &o!a familii lit!"i(e sint (ele mai (!nos(!te a(!m1 pentr! Orient, lit!r"*iile din
Antio*ia si Ale-andria, iar pentr! O((ident, lit!r"*ia romana si (ea 99"alini(a::. Cara(teristi( a(estei
epo(i, in am0ele parti ale Biseri(ii !ni#ersale, este o mare di#ersitate de rit!ri lit!r"i(e.
In 0a'a prin(ipi!l!i di#ersitatii, odata (! or"ani'area marilor patriar*ate orientale (Constantinopol,
Ale-andria, Antio*ia si Ier!salim, in se(ol!l al I3)lea, a(estea si)a! imp!s rit!l lor lo(al, parti(!lar.
Rit!l 0i'antin, (are deri#a de fapt din rit!l de Antio*ia si (el de Ce'areea, s)a fi-at in (ele trei
4it!r"*ii (lasi(e1 (ea a sfint!l!i Ioan $risostom, (ea a sfint!l!i 3asile (el %are si 4it!r"*ia &ar!rilor
mai inainte sfintite. In te-t!l a(t!al al a(estor 4it!r"*ii, (are a! a(eeasi str!(t!ra, !nele rit!ri si
r!"a(i!ni sint relati# re(ente, dar ele n)a! s(*im0at plan!l lor "enereal (are s)a fi-at in se(ol!l al I3)
lea. 4it!r"*ia sfint!l!i Ioan $risostom, (are deri#a din timp!l de Antio*ia, a de#enit din se(ol!l al
3III)lea 4it!r"*ia o0isn!ita a Biseri(ii 0i'antine, fiind mai s(!rta de(it (ea a sfint!l!i 3asile, de (are
se deose0este doar prin te-t!l r!"a(i!nilor anaforalei e!*aristi(e si (are se sa#irseste n!mai de 'e(e
ori pe an. 2-ista mart!rii (are atesta n! n!mai a!tentiti(itatea 4it!r"*iei sfint!l!i 3asile, dar si
fapt!l (a ea era in !' in se(ol!l al I3)lea in intre" Orient!l si (*iar la Constantinopo. In (e pri#este
4it!r"*ia &ar!rilor mai inainte sfintite, ea se (ele0rea'a (de 15)1? ori pe an n!mai in (!rs!l Post!l!i
%are, (are potri#it spirit!alitatii ortodo-e (onstit!ie o perioada de po(ainta, de(i alit!r"i(a. A(easta
lit!r"*ie n! (omporta prefa(erea e!*aristi(a, deoare(e Sfintele &ar!ri a! fost sfintite intr)o
lit!r"*ie d!mini(ala pre(edenta, fiind in realitate o sl!/0a de #e(ernie, !rmata de impartasire.
Pentr! Ni(olae Ca0asila, 4it!r"*ia n! este alt(e#a de(it o repre'entare sim0oli(a a i(onomiei operei
l!i $ristos, pentr! a fa(e posi0ila parti(iparea reala la roadele /ertfei Sale (2-pli(area d!mne'eiestii
Page 378 of 449
lit!r"*ii I, 6. Ad!narea lit!r"i(a retraieste toate momentele din #iata si l!(rarea ras(!mparatoare a
l!i Iis!s. Toate dimensi!nile i(onomiei mant!irii sint rea(t!ali'ate1 pomenirea a(telor
ras(!mparatoare din tre(!t, sa#irsite odata pentr! totdea!na ( N 2#r. D, 1.; intimpinarea l!i
$ristos (are #ine si Se da (a 99min(are:: (elor (redin(iosi; asteptarea intoar(erii Cel!i (e sta pe
tron!l sla#ei. Com!nitatea lit!r"i(a se prefa(e prin 2!*aristie in (om!nitate es*atolo"i(a1 99Ia aminte,
&oamne, din sfint!l lo(as!l Ta! si de pe s(a!n!l sla#ei imparatiei Tale si #ino (a sa ne sfintesti pe noi,
Cel (e s!s impre!na (! Tatal se'i, si ai(i, in (*ip ne#a'!t, impre!na (! noi esti::. Intrea"a teolo"ie a
4it!r"*iei sta pe prin(ipi!l (a n! e-ista sfintire fara /ertfa1 99Pentr! ei 2! %a sfintes( (/ertfes( pe
mine ins!mi, (a si ei sa fie (onsfintiti prin ade#ar:: (In 1@, 1D.
In afara de rit!al!l pre"atirii ofrandelor (pros(omidia, (are a de#enit !n rit!al in sine, 4it!ri"*ia
ortodo-a (!prinde do!a parti prin(ipale1 4it!r"*ia (ate*!menilor, (are, a#ind in (entr! le(t!rile
0i0li(e si omilia (lit!r"*ia (!#int!l!i, (onstit!ie partea ,er>"mati(a sa! misionara, fiind destinata
99t!tror neam!rilor:: (4(. .7, 7@, in spe(ial (elor (e se pre"ates( pentr! 0ote' si 4it!r"*ia
(redin(iosilor sa! sina-a e!*aristi(a, adi(a partea sa(ramentala, (are este o sl!/ire (om!na a
popor!l!i lit!r"i( N sl!/itori si (redin(iosi ), l!ind forma !nei (on(ele0rari si (oimpartasiri.
4it!r"*ia se des(*ide (! do-olo"ia trinitara si e(tenia mare, adi(a o serie de r!"a(i!ni insotite de
in#o(area n!mel!i l!i Iis!s ) 99&oamne, mil!ieste:: ), d!pa (are !rmea'a trei litanii (e se termina (!
(ele trei antifoane1 99Bine(!#intea'a s!flete ale me!, pre &omn!lJ::, 99Un!le)Nas(!t +i!leJ::, si
99+eri(irile::. 4it!r"*ia (ate*!menilor propri!)'isa (!prinde1 pro(esi!nea dia(on!l!i si sl!/itorilor (!
2#an"*elia (epis(op!l intra in altar, in a(est moment, imn!l 99Sfinte &!mne'e!le:: intreit (are se
(inta (a !n prel!di! la le(t!rile 0i0li(e N peni(opa din Apostol si (ea din 2#an"*elie, (e sint (omentate
si e-pli(ate in omilie. A(easta parte se in(*eie (! r!"a(i!nea pentr! intrea"a Biseri(a si in Spe(ial
pentr! (ate*!meni, (are n! a#ea! permisi!nea sa asiste la a do!a parte, re'er#ata (elor 0ote'ati.
4it!r"*ia (redin(iosilor in(epe (! r!"a(i!nea pentr! (ei 0ote'ati, !rmata de imn!l 99*er!#i(::, in
timp!l (ar!ia se fa(e transfer!l dar!rilor de la pros(omidiar pe masa altar!l!i. C! sar!t!l pa(ii si
mart!risirea Sim0ol!l!i de (redinta (inserat in 4it!r"*ie in(a din se(. Al 3)lea, in timp!l (ontro#ersei
monofi'ite se introd!(e anafora!a e!*aristi(a sa! ad!(erea /ertfei, (are (!prinde1 prefata ) 99S!s
sa a#em inimile:: ) , r!"a(i!nea de m!lt!mire, imn!l 99Trisa"*ion::, (!#intele de instit!ire, anamne'a,
ad!(erea, in#o(area &!*!l!i Sfint (epi(le'a, (onsa(rarea sa! sfintirea dar!rilor, mi/lo(irile sa!
dipti(ele (pentr! +e(ioara %aria, pentr! sfinti, pentr! toti (ei morti si (ei #ii, sfirsit!l (anon!l!i
e!*aristi(. R!"a(i!nea &omn!l!i, r!"a(i!nea de adorare, 99Sfintele, sfintilor::, 99Un!l Sfint:: (+fil. .,
1A, ridi(area si frin"erea A"net!l!i, ameste(area (ald!rii ('eon ), toate a(estea fa( parte din rit!l
de pre"atire pentr! impartasire, mai intii a sl!/itorilor, apoi a (redin(iosilor. &!pa m!tarea potir!l!i si
dis(!l!i la pros(omidiar, se fa(e in(*eierea lit!r"*iei prin r!"a(i!nea am#on!l!i, 0ine(!#intarea finala,
distri0!irea painii 0ine(!#intate (antidoron si trimiterea (redin(iosilor in l!me, in n!mele &omn!l!i1
99C! pa(e, sa iesim intr! n!mele &omn!l!i::.
4it!r"*ia ortodo-a are !n prof!nd (ara(ter mista"o"i( si e(le'ial. 4it!r"*ia n! este !n simpl! (adr!
emotional si esteti(, si ni(i n!mai aspe(t!l (eremonial (!lminant al 2!*aristiei, (i este marea
restit!ire si repre'entare sim0oli(a a i(onomiei mint!irii. 2a insasi pre"ateste si afirma (eea (e se
prod!(e 2!*aristie, (a o e-presie (!lti(a a (ontin!t!l!i do"mei. 4it!r"*ia este insasi Biseri(a in a(t!l
ei de m!lt!mire (om!na. Intre" tr!p!l N sl!/itori si (redin(iosi N parti(ipa la ad!(erea dar!rilor, la
r!"a(i!nea de in#o(are, la impartasirea (! Sfintele Taine. Ortodo-ia n! (!noaste 99lit!r"*ii pri#ate::,
in s(*im0 (!noaste 99lit!r"*ia (osmi(a:: in#atat!ra de'#oltata de sfint!l %a-im %art!risitor!l,
despre starea de (ele0rare in (are se afla !ni#ers!l transfi"!rat si re(apit!lat in $ristos (el in#iat.
Creatia desfi"!rata de pa(at de#ine, prin restit!irea l!i $ristos (el in#iat in 2!*aristie, !n (osmos
lit!r"i( (are (ele0rea'a (ontin!!.
Pr. Prof. Dr. Ion &ria,
Page 379 of 449
$Di'ionar de 5eologie .rodo/a$, 0I&2&.", (98(, pag. 24)-243.
Page 38) of 449
ROLUL SI IMPORTANTA S"INTEI LITUR'(II IN $IATA CREDINCIOSILOR
4a (ons!ltatia interortodo-a de la 2(imiad'in, Armenia din 16).1 septem0rie 1D@D, s)a p!s pro0lema
sens!l!i Llit!r"*iei d!pa lit!r"*ieP adi(a permanenta lit!r"*iei interioare in #iata personala a
(redin(ios!l!i atat in an"a/ament!l p!0li(, profesional, so(ial, familial, (at si in #iata (ea mai intima.
2pis(op!l Anastosios 3anno!latos arata at!n(i (a Llit!r"*ia tre0!ie sa fie (ontin!ata in sit!atiile
personale si 'ilni(e. +ie(are (redin(ios este (*emat sa implineas(a o lit!r"*ie personala pe altar!l
taini( al propriei inimi, sa reali'e'e o propo#ad!ire #ie a 3estei (elei B!ne pentr! #iata l!mii. +ara
a(easta (ontin!are, #iata e(lesiala ramane in(ompletaP
1
.
Pro0lema lit!r"*iei in #iata 'ilni(a, a relatiei r!"a(i!nii p!0li(e in 0iseri(a (! #iata parti(!lara este !na
din pro0lemele f!ndamentale ale pastoralei (restine. In le"at!ra (! a(easta se p!ne intre0area1
tre0!ie a((eptata resemnarea fata de di*otomia sa(r!l!i si a profan!l!i, a (oe-istentei &!mini(ii
lit!r"i(e, si a saptamanii alit!r"i(e, a momentelor s(!rte de r!"a(i!ne si a perioadelor in (are
&!mne'e! este a0sent din inima si #iata om!l!iF 4a a(easta intre0are se poate rasp!nde n!mai
ple(and de la sens!l /ertfei e!*aristi(e pentr! e-perienta personala inlat!rand frontiera dintre timp
lit!r"i( si timp!l n!mit Lalit!r"i(P din #iata 'ilni(a.
S%NS5# C5V'N$5#5I 9#I$5R&!I%9
In "andirea 0i0li(a si patristi(a, (!#ant!l lit!r"*ie are intre0!intari m!ltiple. Initial "re(es(!l
N #e(*i!l ati( N de la N popor si N l!(rare, opera Q opera popor!l!i
.
,
defineste a(ti#itatea !nei persoane in ser#i(i!l stat!l!i apoi Lser#i(i!lP in "eneral si spe(ial sl!/0a l!i
&!mne'e! in (!lt!l p!0li(. In a(est sens este folosit de Sfanta S(ript!ra a 3e(*i!l!i si No!l!i
Testament. Astfel tinea 8a*aria, tatal Sfant!l!i Ioan Bote'ator!l Llit!r"*iaP in Templ! (4!(a 1, .6.
Clement Roman!l arata in 2pistola I (atre Corinteni (a Llit!r"*iaP 3e(*i!l!i Testament a fost
into(mita (a tip pentr! sl!/irea No!l!i Testament. In No!l testament intrea"a #iata este o sl!/ire
sfanta a l!i &!mne'e!, asa (!m arata Parintii Biseri(ii (and #or0es( de intaistatator!l Biseri(ii (are
(ele0rea'a 4it!r"*ia pentr! (om!nitatea lor
6
, adi(a o introd!( in sl!/0a l!i &!mne'e! si in spe(ial in
ser#i(i!l di#in1 LAr*iere!l!i ii s!nt date sl!/iri proprii, preotilor li s)a rand!it lo( propri!, le#itilor le
s!nt p!se dia(onii proprii, iar lai(!l!i ii s!nt date por!n(i pentr! lai(iP
7
.
L+ie(are dintre noi, fratilor, sa (a!te, (! (!(erni(ie, (a in propri!l sa! ran" sa fi! 0inepla(!t l!i
&!mne'e!, a#and (onstiinta (!rata si nedepasind (anon!l rand!it sl!/irii l!iP
5
.
&!pa (!m ai(i ordinea lit!r"*i(a a sl!/irii din Templ! a fost transmisa (restinilor, in 2pistola (atre
2#rei, $ristos ins!si este n!mit Sl!/itor!l No!l!i Ase'amant1 LSl!/itor Altar!l!i si Cort!l!i (el!i
ade#arat pe (are l)a infapt!it &!mne'e! si n! om!lP (2#rei ?, ..
Re(!noastem (lar ai(i (a mister!l primordial al No!l!i Ase'amant n! este o lit!r"*ie in sens!l rit!al,
(i (a e-presiile lit!r"*iei 3e(*i!l!i Testament s!nt transmise intr)!n sens mai inalt realitatilor p!r
pne#amti(e ale No!l!i Testament. 5ertfa l!i $ristos n! este o Llit!r"*ieP in sens!l rit!al #e(*i, (i
realitatea (!rata si s!0lima, L!ltima si (ea mai inalta implinire a lit!r"*iei tipi(e a 3e(*i!l!i
Ase'amantP (die let'e !n *o(*ste 2rf!ll!n" der t>pis(*en 4it!r"*ie des altes B!ndes
6
.
Page 38( of 449
Cand 0iseri(a a in(ep!t mister!l l!i $ristos in mister!l (!lt!l!i (a rit!al, e-presiile si formele
#eterotestamentare a! "asit o no!a si mai inalta infapt!ire si implinire in (!lt!l Noii Aliante. Ai(i a
l!at nastere o 4it!r"*ie (are n! mai poarta in sine L!m0ra 0!n!rilor #iitoareP (2#rei 1A, 1, (i
realitatea plina de *ar a mant!irii insesi. 4it!r"*ia (onstit!ie astfel lo(!l prin e-(elenta al &!*!l!i
Sfant, mi/lo( di#in, prin (are fa(ea (om!ni(area (! #iata di#ina.
S(ript!ra de'#olta de asemenea noti!nea de (!lt interior, de sa(rifi(i! spirit!al, asa (!m se o0ser#a
in Sfintele 2#an"*elii si la Sfant!l Apostol Pa#el
@
.
Intrea"a #iata a (restin!l!i primeste de(i o (alifi(are lit!r"i(a. 2ste posi0ila totodata lar"irea
domeni!l!i Llit!r"*ieiP fa(and!)l sa a(opere intrea"a e-istenta profana a om!l!i, #iata sa (ea mai
personala si intima.
2-ista astfel o (ontin!itate intre lit!r"*ie si #iata 'ilni(a dar si o Lr!pt!raP mar(ata prin intrarea in
spati!l sa(r! pentr! (!lt, in lo(!ri si timp!ri spe(ifi(e si !ni(e, Lr!pt!raP mar(ata de asemenea prin
reintoar(erea in l!me.
5.5. #on Allmen foloseste ima"inea sistolei si a diastolei
?
. A(easta alternanta a ad!narii si a
raspandirii (onstit!ie rit!m!l e(lesial. Contin!itatea 4it!r"*iei in intrea"a #iata !mana arata (a (!lt!l
di#in (oresp!nde nat!rii lit!r"i(e prof!nde, #o(atiei primordiale si !ltime ale om!l!i, lit!r"*isitor si
preot in de#enire
D
, des(*i'and l!mea pentr! o l!(rare mai efi(ienta a l!i &!mne'e! in ea.
&!mne'e! spre (are inaintea'a insa fiinta !mana (*iar in (adr!l (reatiei (osmi(e este $ristos. Ori(e
refle(tie teolo"i(a (! pri#ire la (!lt si la relatia sa (! &!mne'e! si l!mea, tre0!ie sa ple(e astfel de la
persoana l!i $ristos, C!#ant!l intr!pat.
In#ers1 se poate afirma (a in 4it!r"*ie a(tele mant!itoare ale l!i $ristos de#in e#enimente pre'ente,
mis(and!)ne si ridi(and!)ne spre di#in (!m arata teolo"!l (atoli( Odo Casel1 L+ara 4it!r"*ie a(t!l
mant!itor al l!i $ristos ar fi pentr! noi !n e#eniment tre(!t, (are n! ar p!tea sa ne miste si sa ne
ridi(e spre di#inP (ein #er"an"enes Ees(*e*en, das !ns ni(*t er"reifen !nd ins Eottli(*e *inein*e0en
,onnte. Prin 4it!r"*ie insa s!ntem primiti in imister!l primordial
1A
.
Casel ada!"a1 LSfanta 4it!r"*ie este fapta mare si !riasa pe (are o datoram (restinism!l!i primar.
&a(a n! am fi a#!t in 4it!r"*ie a(este sim0lol!ri (!lti(e sfinte transmise no!a am fi fost sara(iP
($atten <ir diese in der 4it!r"ie !ns !0erl,ieferten *eili"en K!lts>m0ole ni(*t, so <aren <ir arm
11
.
In Sfanta 4it!r"*ie (redin(iosii traies( si (res( in dra"oste si in !nirea in $ristos /ertfit si in#iat si
in a(elasi timp ei insisi. A#a &orotei #ede a(este realitati intr)o stransa (orelatie. Totodata
pre(i'ea'a (a (ea de a do!a este (onditionata de prima1 L3a #oi da o ima"ine l!ata de la Sfintii
Parinti1 pres!p!neti !n (er( de pamant, adi(a o linie in (er( trasat (! (ompas!l, si !n (entr!. N!mim
(entr!l mi/lo(!l (er(!l!iJ In"*ip!iti)#a (a a(est (er( este l!mea, iar (entr!l &!mne'e!; si ra'ele,
diferite (ai sa! mod!ri de #iet!ire a oamenilor. Cand sfintii doritori de a se apropria de &!mne'e!
mer" spre mi/lo(!l (er(!l!i, in mas!ra in (are se apropie !nii de altii, se apropie in a(elasi timp de
&!mne'e!, si (! (at se apropie mai m!lt de &!mne'e!, se apropie mai m!lt !nii de altii. Si intele"eti
(a si in#ers!l este ade#arat1 (and se intor( de la &!mne'e!, pentr! a se indrepta spre e-terior, este
e#ident (a (! (at se indepartea'a mai m!lt de &!mne'e!, se indepartea'a mai m!lt !nii de altiiP
1.
.
Prin !nirea lor e!*aristi(a (! $ristos (redin(iosii traies( (om!ni!nea (! Sfanta Treime de#enind
partasi la ea. Com!ni!nea Sfintei Treimi, arata pr. Prof. &. Staniloae, este i'#or!l s!prem si nese(at al
(elor trei #alori mai inalte ale e-istentei1 Lpersoana, dra"ostea si #esni(ia lorP
16
.
Page 382 of 449
Orientate intr)o !nire mai deplina a(estea da! sens!l deplin al e-istentei !mane. 2le ni se (om!ni(a
prin +i!l l!i &!mne'e! (are LS)a fa(!t om, S)a rasti"nit si a in#iatP (a sa ramana (! noi J 2l se !neste
(! noi (el mai m!lt prin Sfanta Impartasanie in Sfanta 4it!r"*ie, (a (el /ertfit si in#iat. &e a(eea
Sfanta 4it!r"*ie este prin e-(elenta trairea (! $ristos (el /ertfit si in#iat (a sa intarim in noi d!*!l
dra"ostei pana la /ertfa (ontrara e"oism!l!i si sa inaintam astfel spre in#iere
17
.
Constiinta spirit!ala ortodo-a traieste foarte prof!nd !nitatea f!ndamentala a (ele0rarilor lit!r"i(e
LpamantestiP si a !ni(ii lit!r"*ii (eresti a Ar*iere!l!i $ristos in fata sla#ei Tatal!i Lmi/lo(ind in
a(elasi timp pentr! l!me si re#arsand as!pra l!mii dar!rile s!praa0!ndente ale &!*!l!i SfantP
15
.
A(easta #i'i!ne a 2pistolei (atre 2#rei este (omplementara Apo(alipsei in (are (el (are sta pe tron si
%iel!l s!nt in(on/!rati de (etele (eresti si de sfinti intr)o la!da nein(etata.
1. Cand in Lmemorial!lP sa! e!*aristi( Biseri(a Lisi amintesteP de tot (eea (e a fost fa(!t pentr! noi
L(r!(e, mormant, in#ierea (ea de a treia 'i, inaltarea la (er, sederea de)a dreapta si #enirea intr!
sla#aP ea a(t!ali'ea'a realitatile a(estea ale tre(!t!l!i si #iitor!l!i, le fa(e pre'ente in a(ti!nea
lit!r"i(a din(olo de timp si spati!
16
.
.. 4it!r"*ia e!*aristi(a reali'ea'a de(i a(easta pre'enta es*atolo"i(a a l!i $ristos in Biseri(a
(omemorand in anamne'a e!*aristi(a mai intai timp!l istori( al mant!irii ((r!(e, mormant si in#ierea
(ea de a treia 'i, apoi preamarirea (ereas(a (inaltarea la (er si sederea de)a dreapta si par!sia (a
do!a #enire intr! sla#a. C*emarile lit!r"i(e ale Apo(alipsei e-prima in (!lt!l (restin marirea LCel!i (e
este, Cel (e era si Cel (e #ineP (Apo(alipsa 1, 7, ? si 11, 1@.
6. N!mai in a(ti!nea lit!r"i(a a 2!*aristiei si in (orespondentele interioare ale a(esteia adi(a in
lit!r"*ia permanenta a inimii de#ine aproape Cel (ar!ia e-istenta parea indepartata. At!n(i n!mai se
inlat!ra frontierele spatiotemporale in pre'enta l!i $ristos.
7. Pre'enta l!i $ristos in Biseri(a impli(a, d!pa pr. B. Boo0rins,o> !n tripl! elan de i!0ire1
5. Un elan de i!0ire a Biseri(ii o impin"e spre %irele (are S)a dat pe Sine pentr! ea (2feseni 5, .5.
Biseri(a de#ine astfel, (ontemporana ,eno'ei Sale; se alat!ra pana la sfarsit!l l!mii, la (r!(ea
patimirii si in#ierii Sale.
6. Realitatile de mai s!s impli(a !n elan de i!0ire spre %arele Ar*iere! $ristos (are a stra0at!t
Cer!rile si a des(*is dr!m!l spre Imparatia Cer!rilor. Un dinamism as(ensional mar(*ea'a Biseri(a in
(!lt!l sa! si in intrea"a sa e-istenta istori(a.
@. 2lan!l a(esta de i!0ire intoar(e Biseri(a spre &omn!l sla#ei (are #a #eni (a sa /!de(e #iii si mortii
dar (are #ine de/a in permanenta /!de(atii Sale ina!"!rate in pre'ent!l Biseri(ii. 2!*aristia
ins!fleteste astfel dorinta si nera0darea Biseri(ii, al (arei e(o! este in rasp!ns!l &omn!l!i L3in
(!randP (Apo(alipsa ., 16; 6, 11
1@
.
%is(area a(easta de adorare (are este strans le"ata de memorial!l e!*aristi( tre0!ie e-tinsa la
intre"!l (!lt, (a mart!rie a tainei l!i $ristos, d!pa (!m o0ser#a pr. B. Bo0rins,o>
1?
. In a(est sens se
poate o0ser#a pre'enta si (ontin!itatea ei in intrea"a 4it!r"*ie. Totodata ea tre0!ie strans le"ata de
realitatea /ertfei l!i $ristos si a impre!nei noastre /ertfiri (! 2l. &e fapt Sfanta 4it!r"*ie este (*iar
!nirea (om!nitatii (! $ristos in stare de /ertfa pentr! a se ad!(e si ea impre!na (! 2l /ertfa Tatal!i
(a sa se reali'e'e imparatia Treimii in toate.
Page 383 of 449
Teolo"ia Sfant!l!i C*iril din Ale-andria, (are a star!it as!pra fapt!l!i (a noi n! p!tem intra la Tatal,
de(i n! ne p!tem mant!i de(at in stare de /ertfa (!rata pe (are n! o p!tem do0andi de(at in $ristos,
tre0!ie sa (onstit!ie f!ndament!l ori(ar!i mod de intele"ere a rol!i si importantei Sfintei
4it!r"*ii.Sfant!l C*iril arata (a $ristos (are a primit (r!(ea pentr! noi, ren!ntand la Sine, ne ia in
Sine si ne pre'inta Tatal!i (a /ertfa (!rata prin starea l!i de /ertfa (!rata1 LCa(i da(a n! m!rea
$ristos pentr! noi, n)am fi fost primiti spre miros de 0!na mireasma a l!i &!mne'e! si Tatal. &ar
odata (e s)a desa#arsit 2l prin patimi, #enim d!pa 2l indata (a dar sfintit l!i &!mne'e! si Tatal si ne
oferm pe noi insine /ertfa (! ade#arat d!*o#ni(eas(aP
1D
.
Sfant!l C*iril afirma mai departe1 L&!pa (e S)a ridi(at din morti, 2man!el, no!l fr!(t al !manitatii
intr! nestri(a(i!ne, S)a s!it la (er pentr! a se arata a(!m pentr! noi in fata l!i &!mne'e! si Tatal
(2#rei D, .7, desi"!r n! pentr! a se ad!(e pe Sine s!0 #ederea Tatal!iJ (i mai de"ra0a pentr! a ne
ad!(e in Sine s!0 #ederea Tatal!i, pe noi (are eram in afara fetii 4!i si s!0 mania l!i din (a!'a
neas(!ltariiP
.A
.
Ai(i intalnim semnifi(atia esentiala a tainei (!lt!l!i1 L+ara taina /ertfei l!i $ristos, arata Casel,
Biseri(a ar fi o sl!/itoare fara /ertfa, !n altar fara dar!l de /ertfa, o mireasa despartita de &omn!l
ei, nesfintita ne#enind #esni( spre Tatal. $ristos ar fi at!n(i !n preot fara Biseri(a, n! ar fi
Ar*iere!l, LIn(epator!l mant!iriiP (2#rei, ., 1A
.1
.
Casel arata mai departe1 pre(!m insa $ristos n! n!mai prin dar!irea interioara (ni(*t d!r(* innere
$in"a0e alleine, (i prin Lpropri!l san"eP (2#rei D,1., a fost LSl!/itor Altar!l!iP (2#rei @, ., desi"!r a
!nei Lsl!/iri (! atat mai deose0ita (! (at este si %i/lo(itor!l !n!i Testament mai 0!nP (2#rei ?, 6, tot
astfel tre0!ie sa ofere si (om!nitate o /ertfa ade#arata, lit!r"i(a, re(!nos(!ta e-terior
..
.
Noi do0andim astfel L(alitatea si p!terea de /ertfa totala, nelipsita de li0ertatea noastra ProprieP, n!
lipsiti de L(alitatea de preoti ai /ertfei noastre prin (alitatea l!i $ristos de 5ertfa si de Ar*iere! al
/ertfeiP
.6
. In a(est sens Sfant!l C*iril din Ale-andria sp!ne1 L5ertfa noastra este primita si pla(e l!i
&!mne'e!, pentr! patima mant!itoare a l!i $ristos. Si e! (red (a a(easta este (eea (e a sp!s &omn!l
ins!si1 L+ara de mine n! p!teti fa(e nimi(P (Ioan 15, 5. &e(i, in 0!na noastra mireasma este
ameste(ata 0!na mireasma a /ertfei l!i $ristos, ridi(and!)se impre!na (! ea la Tatal, L(a(i noi n!
s!ntem primiti altfel de(at prin $ristosP
.7
.
B!na mireasma a /ertfei noastre prin (are depasim e"oism!l nostr! din i!0ire n! poate fi (asti"ata
de(at prin Tr!p!l &omn!l!i oferit no!a in 2!*aristie, (are este L!n Tr!p /ertfit si sfintit, sa! (!ratat
de ori(e pornire e"oistaP.
In L%etoda Sa! (ele 1AA de (apeteP Calist si I"natie Cant*opol (se(. CI3, arata importanta
impartasirii (! tr!p!l &omn!l!i1 Ldar nimi( n! ne a/!ta si n! (ontri0!ie la (!ratirea s!flet!l!i, la
l!minarea mintii, la sfintirea tr!p!l!i si la prefa(erea amand!rora spre o stare mai d!mne'eias(a si la
nem!rire (a si la 0ir!irea patimilor si a demonilor, sa! mai potri#it sp!s la !nirea (! &!mne'e! (ea mai
pres!s de fire, (a impartasirea si (om!ni!nea (J (! inima si (! simtire (!rate, pe (at e (! p!tinta
om!l!i, (! pre(!ratele si nem!ritoarele si de #iata fa(atoarele Taine, (! ins!si (instit!l Tr!p si San"e
al &omn!l!i si &!mne'e!l!i si %ant!itor!l!i nostr! Iis!s $ristosP
.5
.
In (!#intele a(estor traitori, #iata d!*o#ni(eas(a a persoanei n! repre'inta o ordine separata i'olata
de 4it!r"*ia (om!nitatii sa! (om!nitatea e!*aristi(a. In#ers1 L(om!nitatea e!*aristi(a este
infl!entata de de'#oltarea d!*o#ni(eas(a a persoanei. Tr!p!l &omn!l!i oferit (restinilor in
2!*aristie, datorita fapt!l!i (a este plin de elan!l /ertfirii pentr! noi, ne dar!ieste si no!a elan!l
dar!irii noastre l!i &!mne'e! si oamenilor. 2l ne fa(e astfel sa sporim in (om!ni!ne. Tr!p!l rasti"nit
Page 384 of 449
si in#iat al &omn!l!i este ferment!l ind!mne'eirii noastre, este, d!pa e-presia l!i Calist, L&!* de
#iata fa(atorP
.6
, L(a 'amislit din &!* de #iata fa(ator, pentr! (a (e se naste din &!*, d!* esteP (Ioan
6, 6.
Calist pre(i'ea'a (a sp!ne a(easta n! (a sa desfiinte'e firea tr!p!l!i, (i (a sa arate (a Leste de #iata
fa(ator si d!mne'eies(P
.@
, (a este (oplesit de &!*!l Sfant. LPne!maP, s!0linia'a Casel, Leste #iata
d!mne'eias(a pe (are ne)o mi/lo(este &omn!l, Stapanitor!l Biseri(ii, inaltat, de#enit &!* si ridi(at
astfel d!pa omenitate (atre &!mne'e!P
.?
.
Intre" Tr!p!l &omn!l!i este a(!m &!*. LPne!ma C*ristiP inseamna &omn!l intre" inaltat, &!*!l
d!mne'eies( impre!na (! inaltarea om!l!i Iis!s
.D
.
LOm!l simpl!P, de#enit L$ristosP d!pa model!l &omn!l!i inaltat pne#amti( (na(* dem 3or0ilde des
pne!matis(* er*o*ten K>rios arata (a a(!m fiinta sa este ridi(ata pne#amti( (sein =esen
pne!matis(* er*o*t ist prin *ar!l l!i &!mne'e! si prin lo(!irea interioara, (reatoare in el a Treimii
6A
.
Prin man(area Tr!p!l!i si San"el!i l!i $ristos pne#mati'ate am asimilat intr)!n fel oare(are Tr!p!l l!i
$ristos (! p!terile 4!i pne#mati'atoare in s!flet!l nostr!. L2l este (el (are pe(etl!ieste si (onfirma
inaltarea noastra la (er, el arata elementele dar!rilor noastre fortifi(atoare (a si (!ratire in &!*!l
SfantP
61
.
Tr!p!l l!i $ristos este atat de pne#mati'at, (oplesit de &!*!l d!mne'eies( in(at de#ine Painea de
#iata fa(atoare (are *raneste s!flet!l nostr!; (eea (e primim in mod deose0it in Sfanta Impartasanie
este &!*!l d!mne'eies( (are !neste pe om (! &!mne'e!. In a(est sens Calist si I"natie Cantopol
(itea'a (!#intele din Sf. %a(arie LPre(!m #in!l se ameste(a in toate mad!larele (el!i (e 0ea si se
prefa(e in el si el in #in, asa (el (e 0ea San"ele l!i $ristos se adapa (! &!*!l d!mne'eies(, se
ameste(a (! 2l, iar prin 2!*aristie (ei (e se impartases( (! #redni(ie se in#redni(es( sa se fa(a
partasi de &!*!l Sfant, si asa s!fletele pot sa #iet!ias(a in #e(iP
6.
.
Tre0!ie mentionat ai(i, (a n! n!mai la Sf. %a(arie este afirmat (ara(ter!l pne#matolo"i( al
2!*aristiei1 LTraditia e!*aristi(a antio*iana si siriana in "eneral (areia ii apartine anafora!a Sf. Ioan
$risostom, a fost in mod deose0it sensi0ila la a(est aspe(t pne#matolo"i( al 2!*aristiei, n! n!mai (!
pri#ire la sfintirea elementelor (i si (! pri#ire la sfintirea (redin(iosilorP
66
.
&!pa Sf. 2frem Sir!l, (are parafra'ea'a instit!irea e!*aristi(a, Iis!s La n!mit painea Tr!p!l Sa! #i!
si a !mpl!t)o pe 2l ins!si si de &!*!l SfantJ 4!ati, man(ati (! (redinta, n! #a indoiti (a a(esta este
Tr!p!l %e!, si (a (el (are)l manan(a (! (redinta, manan(a fo(!l &!*!l!iJ man(ati tot si man(ati &!*!l
Sfant, (a(i A(esta este (! ade#arat Tr!p!l me!P
67
, L&e a(!m inainte, sp!ne Sf. 2frem #eti man(a !n
Paste (!rat, fara pata, o paine dospita si desa#arsita pe (are &!*!l Sfant a framantat)o si a (opt)o,
!n #in ameste(at (! fo( si (! &!*P
65
.
In omiliile pas(ale si lit!r"i(e ale traditiei ale-andriene, in lit!r"*ia 0i'antina re"asim tema
plentit!dinii (ald!rii si a (om!ni!nii &!*!l!i Sfant (Romani 1., 11 L(! d!*!l fiti fier0intiP; I
Tesaloni(eni 5, 1D L&!*!l sa n!)4 stin"etiP; II Corinteni 16, 16 LSfant!l &!* sa fie (! #oi (! totiP.
4it!r"*iile 0i'antine amintes( pre'enta Tr!p!l!i preamarit si Lpne#amti(P al l!i $ristos. Prin
impartasirea de Tr!p!l si San"ele l!i $ristos pne#mati'ate si ind!mne'eite, s!flet!l nostr! de#ine
pne#mati(, fiind ridi(at peste treapta spirit!ala (reata si poate pne#mati'a si tr!p!l. &ar &!*!l Sfant
pre'ent in s!flet se salasl!ieste si in tr!p, (a(i tr!p!l l!i $ristos fiind patr!ns atat de adan( de &!*!l
Sfant si *ranind tr!p!l om!l!i n! se poate afirma (a n! *raneste a(est tr!p si (! &!*!l Sfant.
Page 385 of 449
+apt!l insa, (a /ertfa e!*aristi(a de'#olta n! n!mai #iata d!*o#ni(eas(a a (om!nitatii, (i si a
persoanelor din ea, are (a si (onse(ita realitatea (a $ristos, prin impartasirea e!*aristi(a se
salasl!ieste in interior!l (el mai intim al persoanei, (a !n ar*iere! in interior!l !n!i altar1 LIn a(est
interior, arata pr.prof. &. Staniloae, se afla $ristos (a Ar*iere! al 0iseri(ii noastre intime si
impre!na (! 2l s!ntem si noi preoti in eaP
66
.
4it!r"*ia (om!nitatii se prel!n"este in a(est fel intr)o lit!r"*ie personala. Intrea"a e-istenta a
(restin!l!i tre0!ie sa de#ina !n (!lt, intele"and ai(i aspe(tele (on(rete pe (are Sfant!l Apostol Pa#el
le lea"a de tr!p. C!lt!l a(esta este de a(!m inainte (!lt!l spirit!al ( (!m se arata
la Romani, 1., 11 L3a indemn, de(i, fratilor, pentr! ind!rarile l!i &!mne'e!, sa infatisati tr!p!rile
#oastre (a pe o /ertfa #ie, sfanta, 0ine pla(!ta l!i &!mne'e! (a in(*inarea #oastra (ea
d!*o#ni(eas(aP.
Referind!)se la realitatea a(estei lit!r"*ii sa! /ertfiri interioare, Sfant!l %ar(! As(et!l de(lara (a
noi oferim l!i $ristos, aflat in interior!l inimii noastre (a intr)!n altar, toate "and!rile noastre din
prim!l moment al aparitiei lor, inainte de a fi m!s(ate de fiara poftei sa! a maniei. Eand!rile a(estea
trad!( #iata interioara in(*inata l!i $ristos aflata in le"at!ra (! l!mea din afara si a#and !n efe(t
sfintilor as!pra ei.
&in fapt!l (a Sfant!l %ar(! As(et!l #ede /ertfele ad!se l!i $ristos de noi pe altar!l inimii (a o
ad!(ere atat a fiintei noastre (at si a t!t!ror "and!rilor si simtirilor noastre, el s(oate in e#identa (a
noi n! tre0!ie sa ren!ntam la #iata noastra in l!me, (i sa o in(*inam doar l!i $ristos. Sf. %ar(!
As(et!l lea"a astfel preotia noastra interioara de l!(rarea noastra in l!me, (ontri0!ind astfel la
sfintirea a(esteia.
In a(est sens el sp!ne1 LTempl!l (personal este lo(as!l sfant al s!flet!l!i si al tr!p!l!i (are e 'idit de
&!mne'e!. Iar altar!l este masa nade/dii ase'ata in la!ntr!l a(est!i templ!. Pe a(easta masa se ad!(e
de (atre minte "and!l intai nas(!t al fie(ar!i l!(r! sa! impre/!rare in (are a/!n"em, (a /ertfa de
ispasire pentr! (el (e)l ad!(e, da(a il ad!(e fara pata. A(est templ! are !n lo( in partea dina!ntr! a
i(onostas!l!i. A(olo a intrat Iis!s pentr! noi (a Inainte %er"atorP (2#rei 6, .?, lo(!ind de la 0ote' in
noi, da(a noi n! s!ntem (restini ne#redni(i (II Corinteni 16, 5. A(est lo( este in(aperea (ea mai
dina!ntr!, (ea mai as(!nsa, (ea mai (!rata a inimii. &a(a a(easta in(apere n! se des(*ide prin
&!mne'e! si prin nade/dea ratinoala si intele"atoare noi n! p!tem (!noaste in mod si"!r pe Cel (e
lo(!ieste in ea si n! p!tem sti da(a /ertfele noastre de "and!ri a! fost primite sa! n!. &es(*i'and!)
se inima (redin(ioasa prin nade/dea amintita, Ar*iere!l (eres( primeste "and!rile intai nas(!te al
mintii si le arde in fo(!l d!mne'eieis(, despre (are a 'is1 LAm #enit sa ad!( fo( pe pamant si (at as fi
dorit (a el sa se fi aprinsP (4!(a 1., 7D
6@
.
&espre a(easta lit!r"*ie interioara a! #or0it inaintea Sfant!l!i %ar(! As(ent!l, Sfant!l Irine! si
Ori"en. Astfel Sfant!l Irine!, #or0ind de sa(rifi(i!l +i!l!i l!i &!mne'e!, arata (a prin a(easta om!l
ins!si este inaltat la ofranda propriei sfintiri *ar!l l!i &!mne'e!, (are prin marea si ne(!prinsa sa
intelep(i!ne ne sal#ea'a si ne de'#al!ie mant!irea
6?
.
LCa fie(are dintre #oi, sp!ne Ori"en, sa poarte in el ins!si arderea (/ertfa sa, (a sa se (ons!me
nein(etat. &a(a ren!nt la tot (eea (e am, da(a port (r!(ea mea si !rme' pe $ristos si da(a l!mea a
fost rasti"nita mie si e! pentr! l!me, am oferit o /ertfa pe altar!l l!i &!mne'e! si de#in preot al
propriei mele /ertfeP
6D
.
Un imn inedit al Sfant!l!i 2frem Sir!l, arata (!m (!lt!l lit!r"i( isi "aseste implinirea in r!"a(i!nea
nein(etata a (restin!l!i1
Page 386 of 449
L2i a! fost rand!iti preoti pentr! ei insisi
si ofera as(e'a lorJ
Post!l este ofranda lor, pri#e"*erea r!"a(i!nea lor,
Po(ainta si (redinta s!nt altar!l,
%editatiile lor s!nt arderea,
+e(ioria #i(timaJ
Inima (!rata este marele Preot,
Contemplatia lor, preot!l (are sl!/este,
+ara in(etare 0!'ele lor ofera /ertfa1
R!"a(i!nea (are tinde spre odi*na (in &!mne'e!P
7A
.
Ad!(erea (a /ertfa Ar*iere!l!i $ristos a "and!rilor noastre de la prima lor aparitie repre'inta o
/ertfa (!#antatoare, (a rasp!ns la (!#ant!l rostit de $ristos (atre om.
4e"at!ra intre 4it!r"*ia (om!nitatii si lit!r"*ia interioara, (a fr!(tifi(are deplina a (elei dintai, se
e-prima (! toata (laritatea in o0ser#atiile Sfant!l!i %ar(! As(et!l, Sfant!l!i C*iril al Ale-andriei si
Sfant!l!i Eri"orie Sinait!l (se(. CI3.
Sfant!l %ar(! As(et!l o0ser#a (a pre(!m noi man(am in 4it!r"*ia (om!nitatii Tr!p!l l!i $ristos, asa
in lit!r"*ia interioara $ristos isi fa(e proprie mintea noastra1 LCa(i fa(and asa, pre(!m la in(ep!t!l
(redintei #enite prin Bote', Tr!p!l l!i $ristos s)a fa(!t man(are (redin(ios!l!i, tot asa (!m mintea,
de#enita tare in (redinta si (!rata prin lepadarea "and!rilor si prin nade/dea intele"atoare, se fa(e
man(are l!i Iis!sP
71
.
In l!(rarea sa LIn(*inare in &!* si ade#arP, Sfant!l C*iril al Ale-andriei a intemeiat ideea (a noi ne
mant!im intr!(at ne ad!(em in $ristos /ertfa (!rata Tatal!i si in a(est fel ne sfintim1 LAsadar S)a
in/!n"*iat 2l pentr! pa(atele noastre, dar ne)am in"ropat si noi impre!na (! 2l, s!portand moartea, n!
(ea tr!peas(a, (i omorand mad!larele (ele de pe pamant si nemai#iet!ind l!mii, (i mai #artos l!i
$ristos si prin 2l Tatal!iP
7.
.
Sfant!l C*iril lar"este inteles!l /ertfei ad!se l!i $ristos de (atre (restini si prin 2l Tatal!i la
intrea"a noastra #iata. Intrea"a noastra #iata poate de#eni o prel!n"ire a 4it!r"*iei L(a sa stie
a(estia ad!(and miel!l pentr! mant!irea lor, (a(i (! pret a! fost ras(!mparate si n! sint ai lor, (i !n!l
pentr! toti a m!rit, (a (ei (e #iet!ies( sa n! mai #iet!ias(a lor, (i Cel!i (e a m!rit si s)a s(!lat pentr!
eiP (II Corinteni 5, 15
76
.
Un te-t din s(rierile l!i Eri"orie Sinait!l re'!ma sens!l pne#mati( al /ertfei noastre interioare sa!
sens!l lit!r"*iei interioare (ele0rate d!pa &!*!l1 LInima eli0erata de toate "and!rile si mis(ata prin
&!*!l Sfant ins!si a de#enit !n ade#arat templ! inaintea sfarsit!l!i timp!rilor. 4it!r"*ia se
(ele0rea'a ai(i (! tot!l d!pa &!*!l. Cel (are n)a atins in(a a(easta stare, #a fi dorita (elorlalte
#irt!ti o piatra 0!na pentr! (onstr!irea a(est!i templ!. &ar n! este el ins!si templ! al &!*!l!i, ni(i
marele sa! preotP
77
.
Contin!area si permanenta 2!*aristiei in r!"a(i!nea nein(etata o #ede pr. B. Bo0rins,o> in le"ile
(om!ne ale 2!*aristiei si r!"a(i!nii. Ai(i s!0lnia'a el trei aspe(te1
1. Aspe(t!l e-(l!si#, adi(a p!nerea de o parte a (om!nitatii lit!r"i(e a persoanelor !mane intr)!n #is)
a)#is e((lesial si personal (! &!mne'e!1 LEri/a (ea l!meas(a sa o lepadamP, LSa ta(a tot tr!p!l
omenes(P, LToata #iata noastra l!i $ristos &!mne'e! sa o damP si LS!s sa a#em inimileP.
Page 387 of 449
Tre0!ie mentionat (! pri#ire la !ltima (*emare amintita de B. Borins,o>, (a Al. S(*memman s!0linia'a
si aspe(t!l in(l!si# (and sp!ne1 LCand (or!l si prin "!ra sa noi toti, intrea"a ad!nare rasp!ndem1
99A#em (atre &omn!l:: este /!de(ata noastra (are se implineste. Ca(i (ine#a poate intoar(e in a(el
moment inima sa spre &omn!l da(a n! s)a intors si da(a n! se intoar(e spre 2l in timp!l intre"ii sale
#ietiP
75
.
.. Aspe(t!l in(l!si# in"lo0ea'a r!"a(i!nea e((lesiala si personala. $ristos intors spre Tatal d!(e l!mea
intrea"a in mi/lo(irea Sa filiala si imparateas(a1 LParinte, #oies( (a !nde s!nt 2! sa fie impre!na (!
%ine si a(eia pe (are %i i)a datP (Ioan 1@, .7. R!"a(i!nea personala tre0!ie sa implineas(a a(easta
e-i"enta si an!me sa im0ratise'e l!mea si sa o d!(a l!i &!mne'e! in mod!l (el mai (on(ret.
6. Aspe(t!l apostoli( al 2!*aristiei si al r!"a(i!nii, trimiterea (redin(iosilor la sfarsit!l 4it!r"*iei are
o semnifi(atie sim0oli(a si sa(ramentala prof!nda. LC! pa(e sa iesimP a(easta LtrimitereP a
(redin(iosilor n! inseamna iesirea din Biseri(a (i intrarea Biseri(ii in l!me
76
.
Rasp!n'and la intre0area (!m se e-prima e!*aristi( si lit!r"i( #iata de toate 'ilele, pr. B. Bo0rins,o>
arata (a indemn!l l!i $ristos si al Apostol!l!i Pa#el, (a si (restinii sa se roa"e nein(etat (4!(a 1?, 1; I
Tesaloni(eni 5, 1@ a fost l!at in serios si adesea literal in traditia (restina. 2!*aristia d!mini(ala a
ramas norma lit!r"i(a a Orient!l!i (restin, fara (a prin a(easta sa se desa(rali'e'e saptamana.
LA(easta a primit in pietatea 0i'antina !n (ontin!t teolo"i( si *a"iolo"i( de o mare 0o"atie si
densitate, (ontri0!ind la o tensi!ne 0enefi(a si (reatoare intre saptamana si d!mini(aP
7@
.
Prop!nerea pr. Bo0rins,o> pri#este ela0orarea de str!(t!ri, !n (adr! lit!r"i( #i! in (are sa se im0ine
armonios parti(iparea la 2!*aristie (! o #iata de r!"a(i!ne personala. LIn a(esta se intrepatr!nd
re(itarea psalmilor, a (eas!rilor (! o r!"a(i!ne mai interioara si mai spontanaP
7?
.
Ierar*ia (ond!(atoare a Biseri(ii si (ei (are e-er(ita in ea o paternitate spirit!ala s!nt (*emati sa
lam!reas(a si sa informe'e (redin(iosii (a r!"a(i!nea nein(etata si (ea la an!mite ore n! s!nt te*ni(i
formale, (i prile/!ri de !nire (! $ristos si (a este posi0il sa fie implinite in #iata de toate 'ilele.
O a do!a forma de prel!n"ire nat!rala a 4it!r"*iei in toate aspe(tele #ietii se reali'ea'a in
(om!ni!nea (! 0olna#ii si (! (ei i'olati, prin impartasirea 0!n!rilor materiale.
In a(easta dire(tie se indreapta predi(a so(iala a Sfant!l!i Ioan $risostom. Pentr! el i!0irea
frateas(a si milostenia s!nt ins(rise in inima insasi a 2!*aristiei. +ara i!0ire, fara r!"a(i!ne in (om!n,
sp!ne el, L&!*!l n! poate (o0oriP
7D
.
Astfel ne oferim Lpe noi insine si !nii si pe altii si toata #iata noastra l!i $ristos &!mne'e!P fa(and!)
ne re(epti#i &!*!l!i Sfant (are implineste le"at!ra Tr!p!l!i si ne da p!terea sa ad!nam la !n lo(
partile de'0inate de noi d!pa (!m arata Ni(*ita Stit*at!l. Ca(i (at timp firea a(estor p!teri sa! parti
este de'0inata, s!ntem departe de lit!r"*ia taini(a fa(!ta prin l!(rarea mintii1 LCata #reme p!terea
firilor din noi este de'0inata in sine si e impartita in m!lte parti potri#ni(e, n! s!ntem partasi de
dar!rile mai pres!s firesti ale l!i &!mne'e!. Iar nefiind partasi de a(estea stam departe si de
4it!r"*ia tain(a a altar!l!i (eres(, sa#arsita prin l!(rarea mintii. &ar (and prin m!lta sar"!inta a
sfintelor ne#ointe n)am (!ratit de intina(i!nea pa(at!l!i si am impartasirea de 0!natatile ne"raite ale
l!i &!mne'e! si ad!(em d!mne'eiestile taine ale lit!r"*iei taini(e a mintii la altar!l intele"ator si mai
pres!s de (er!ri al l!i &!mne'e!, in (*ip #redni( de &!mne'e! C!#ant!l (a niste #a'atori si preoti ai
tainelor nem!ritoare ale SaleP
5A
.
Page 388 of 449
Transformarea inimii om!l!i interior este ade#arata (onditie a !nei resta!rari a f!n(tiei sa(ramentale
a Biseri(ii, (are (onsta in a dar!i intrea"a #iata !mana d!pa model!l tainei l!i $ristos, mort si in#iat si
fa(and)o transparenta pre'entei sfintitoare a &!*!l!i Sfant. Om!l se redes(opera (a fiinta lit!r"i(a
(reata pentr! a (ele0ra la!da l!i &!mne'e! si pentr! a ins(rie a(easta la!da in toate mod!rile
e-istentei sale.
3iata spirit!ala poate fi des(risa, d!pa Casel, re'!mati# in !rmator!l fel1
) Tot!l este ordonat spre 4it!r"*ie si deri#a din ea.
) Contemplarea este #a'!ta (a la!da totala l!i &!mne'e! si in forma sa (ea mai inalta, s!flet!l
implineste !nirea transformatoare deplina a in(*inarii l!i &!mne'e! in &!* si in ade#ar
51
.
A((ent!and tre0!inta (a 4it!r"*ia sa fie traita interior de (atre (restini, Casel arata1 LTre0!ie (a
4it!r"*ia sa fie e-periata si traita interior. C! 4it!r"*ia este (a si (! Sfanta S(ript!ra. Cel (are
pri#este (! o(*ii ne(redintei, #ede n!mai e-terior, nesemnifi(ati#; om!l d!*o#ni(es( pri#este (omorile
as(!ne. Pe drept n!mes( Parintii rit!rile lit!r"i(e, taineP
5.
. LCine se roa"a lit!r"i( sta pe !n
f!ndament de stan(a. 2l este li0er fata de os(ilatiile dispo'itiilor si simt!rilor !mane (frei #on den
S(*<an,!n"en mens(*li(*er Stimm!n"en !nd Eef!*le. 2l a (onstr!it (asa sa pe 0a'a mai si"!ra a
#esni(iei. 4it!r"*ia este !n i'#or (are n! sea(a ni(iodata (&ie 4it!r"ie ist eine R!ell<, die nie
#ersie"t. Apele l!i s!nt, pentr! a in(*eia (! profet!l, ade#arateP
56
.
*a!ile Cri!e!'#,
Alar#l &ana#l#i, an#l ,I =-?, !erie no#a, nr. 4-6, aprilie-i#nie 2))), pag. 3(-4(.
1. Prof. Ion Bria, BT*e 4it!r"> after 4it!r">B in %art>riaS%ission, T*e =itness of t*e Ortodo-
C*!r(*es toda>, Eene#a, 1D?A, p. 6@.
.. Odo Casel, &as (*ristli(*e K!ltm>steri!m, 7, A!fla"e, Re"ens0!r", 1D6A, p. 61.
6. Clement Roman!l, 2pistola (atre Corinteni, (ap. 77, 7, trad. de pr. &. +e(ior! in (ole(tia BParinti si
s(riitori 0iseri(estiB, #ol. I, B!(!resti, 1D@D, p. 6D.
7. Idem, o.(., (ap. 7A, 5, p. 6@.
5. Idem, o.(., (ap. 71, 1, p. 6@.
6. Odo Casel, o.(., p. 6..
@. Pierre Erelot, B4it!r"ie et #ie spirit!elle dans lI2(rit!reB, in &i(tionnaire de spirit!alite, t. D, Paris,
1D@5, pp. ?@5)??A.
?. 5. 5. #on Allmen, 2ssai s!r le Repas d! Sei"ne!r, Ne!(*atel, 1D66, p. 1.A.
D. %a-im!s Confessor, %>sta"o"ia, P.E. D1, (ol. 66A.
1A. Odo Casel, o.(., p. 16?.
11. I0idem.
1.. P. %i"!el, BR!atres s>m0oles de la #ie monastiG!eB, in Colle(tanea Crister(iensia, tome 7., 1D?A,
p. 61.
16. Pr. Prof. &. Staniloae, Spirit!alitate si (om!ni!ne in lit!r"*ia ortodo-a, Craio#a, 1D?6, p. 1..
17. I0idem.
15. Boris Bo0rins,o>, B4a lit!r"ie (ele0ration de la saintete de &ie! et de ses el!sB, in 4a %aison )
&ie!, .A1, Paris, 1DD5, p. 61.
16. Idem, o.(., p. 6..
1@. Idem, Comm!nion d! Saint)2sprit, Paris, 1DD., pp. 767)765.
1?. Idem, o.(., p. 765.
1D. Sf. C*iril al Ale-andriei, In(*inarea si sl!/irea in &!* si ade#ar, (artea C3II, trad. pr. Prof. dr. &.
Staniloae, in P.S.B., #ol. 6?, B!(!resti, 1DD1, p. 5??.
.A. Idem, o.(., p. 5D6.
Page 389 of 449
.1. O. Casel, o.(., p. 7A.
... I0idem.
.6. Pr. Prof. dr. &. Staniloae, o.(., p. ...
.7. Sf. C*iril al Ale-andriei, o.(., pp. 6A@)6A?.
.5. Calist si I"natie Cant*opol, B%etoda sa! (ele 1AA de (apeteB, (ap. D1, trad, de pr. Prof. dr. &.
Staniloae in +ilo(alia, #ol. 3III, B!(!resti, 1D@D, p. .A1.
.6. Idem, o.(., p.. .A@.
.@. I0idem.
.?. Odo Casel, o.(., p. 67.
.D. Idem, o.(., p. 66.
6A. I0idem.
61. Ale-ander S(*memann, A!s der +re!de le0en, +rei0!r" im Breis"a!, p. 5A.
6.. Calist si I"natie Cant*opol, o.(., (ap. D., in trad. (it., pp. .A@).A?.
66. B. Bo0rinso>, Comm!nion d! Saint)2sprit, Paris, 1DD., p. .DD.
67. 2p*rem le S>rien, Sermon s!r la Semaine Sainte (2p*raemi Opera, ed., 4am> I, %alines, 1??., p.
715.
65. S. 2p*raemi S>ri, $>mni et Sermones, ed., 4am> I, %alines, %alines, 1??., p. 6DA si 71?. In
(apitol!l B&!mne'eias(a 2!*aristieB din &o"mati(a, #ol. II, pr. Prof. dr. &. Staniloae arata (a Btr!p!l
&omn!l!i (o0orat pe altar este !n tr!p pne#mati'atB. A(elasi a!tor, referind!)se la (!#intele
%ant!itor!l!i $ristos din (ap. 6 al 2#an"*eliei d!pa Ioan1 B&!*!l este (el (are da #iata; tr!p!l n!
foloseste la nimi(. C!#intele pe (are #i le)am sp!s s!nt &!* si #iataB (Ioan 6, 66, sp!ne1 BAdi(a
pre'ent in tr!p, &!*!l (are a pne#mati'at tr!p!l, fa(e tr!p!l sa! *rana spre mant!ire si #iata in taina
2!*aristiei. Ipostas!l C!#ant!l!i da tr!p!l!i o (alitate (a a !n!ia (o0orat din (er, iar &!*!l fa(e
tr!p!l a(esta (apa0il sa fie ridi(at la (er (Ioan 6, 5A, 6. sa! tr!p pne#mati'atB (Teolo"ia &o"mati(a
Ortodo-a, #ol. III. B!(!resti, 1D@?, p. D., DD.
66. Pr. Prof. dr. &. Staniloae, o.(., p. .6.
6@. Sfant!l %ar(! As(et!l, BRasp!ns a(elora (are se indoies( despre d!mne'eies(!l Bote'B, in
+ilo(alia, #ol. I, trad. pr. Prof. dr. &. Staniloae, 2ditia a II)a B!(!resti, 1DD., pp. 6.?)6.D.
6?. Irenee de 4>on, B&emonstration e#an"eliG!e D@B, in So!r(es (*retiennes, 6., Paris, 1D5D, p. 66.
6D. Ori"en, In 4e#iti(!m D, D, in P.E. 1., 5.1C)5..A; (f. Ioan $risostom, In Ps. 17A, 6, P.E. 56, 751A.
7A. Sf. 2frem Sir!l, Imn!ri, la A. 4o!f, Sei"ne!r, apprends)no!s a prier, Br!-elles, 1D@., pp. 16A)161.
71. Sf. %ar(! As(et!l, o.(., in +ilo(alia, #ol. I, trad. (it., p. .?@.
7.. Sf. C*iril din Ale-andria, o.(., in trad. (it., p. 5D@.
76. Idem, o.(., p. 5@@.
77. Eri"orie Sinait!l, in +ilo(alia, #ol. @, trad. de pr. Prof. dr. &. Staniloae, B!(!resti, 1D@@, p. D6.
75. Ale-andre S(*memann, B4a 4it!r"ieB, in 4e messa"er de lIA(tion C*retienne des 2t!diants
R!sses, %ars)A#ril 1D5., p. 16.
76. B. Bo0rins,o> , Comm!nion d! Saint)2sprit, Paris, 1DD., pp.1 677)675.
7@. Idem, o.(., p. 676.
7?. Idem, o.(., 67@.
7D. 5o*annes $risostomos, $om. I3, in A(t., la B. Bo0rins,o>, Comm!nion d! Saint)2sprit, Paris, 1DD.,
p. 67?.
5A. Ni(*ita Stit*at!l, BCele 6AA de (apete despre fapt!ire, despre fire si despre (!nostintaB, trad.
de pr. Prof. dr. &. Staniloae, +ilo(alia, #o. 3I, B!(!resti, 1D@@, p. 61A.
51. Odo Casel, K!nder des C*rist!sm>steri!ms. $rs". #om A0t ) $er<e"en ) Instit!t der A0tei %aria
4aa(*, Re"ens0!r", 1D?6, p. D1.
5.. Idem, BAlte R!ellen ne!er KraftB, in &ie %>sterienle*re !nd der &ialo" mit der Ost,ir(*e )
a!s"e<a*lte Te-te #on Odo Casel, *r"s. #on %. 5. Kra*e. %it einem 3or<ort #on =. N>ssen,
=!r'0!r", 1D??, p. 66.
56. I0idem.
Page 39) of 449
%$. ES(ATOLO'IA
S"ARSITUL LUMII> CER NOU SI PAMANT NOU. $IATA DE $ECI.
&!mne'e! a (reat l!mea imprimind!)i p!tinta de a a/!n"e la desa#irsire; de a(eea, ea #a tre0!i sa
primeas(a !n alt (*ip de(at (el al l!mii (a'!te pentr! (a, la osteas(a in#iere si d!pa /!de(ata
!ni#ersala, (and fie(are om #a fi rasplatit sa! pedepsit in (onformitate (! faptel sale, intrea"a
(reat!ra, in solidaritate, sa fie ridi(ata la plenit!dinea #ietii, potri#it plan!l!i di#in, pentr! (a
B&!mne'e! sa fie tot!l in toateB (I Cor. 15, .?.
+iind fiinta spirit!ala ne(reata, #esni(a si a0sol!ta, &!mne'e! n! este s!p!s s(*im0arii si, pre(!m n!
are in(ep!t, n! are ni(i sfarsit, in timp (e l!mea in (*ip!l ei a(t!al, (a si om!l, #a a#ea !n sfarsit, fiind
s!p!sa !nei prefa(eri si s(*im0ari totale. &espre eternitatea l!i &!mne'e! si temporalitatea l!mii
psalmist!l 'i(e1 BIntr! in(ep!t, T!, &oamne, ai intemeiat pamant!l, si l!(r!rile mainilor Tale s!nt
(er!rile. A(elea #or pieri, iar T! #ei ramanea. Toate (a o *aina se #or in#e(*i si (a pe !n #esmant le
#ei infas!ra si se #or s(*im0a; iar T! a(elasi esti, si anii Tai n! se #or sfarsiB (Ps. 1A1, .6).?.
&ar d!pa sfarsit!l om!l!i n! inseamna nimi(irea l!i sa! distr!"erea totala a fiintei sale, (i in(ep!t!l
!nei noi #ieti, asa si l!mea n! #a fi nimi(ita, (i s(*im0ata, transformata intr)o l!me no!a, pe mas!ra
fiintei omenesti renas(!te prin in#iere, in a(easta no!a (reatie !rmind sa domneas(a o deplina
desa#irsire fi'i(a si moral)spirit!ala. Astfel, Sfant!l Ioan, in Apo(alipsa .1, 1, sp!ne1 BSi am #a'!t !n
(er no! si !n pamant no!. Ca(i (er!l dintii si pamant!l dintii a! tre(!t, iar marea n! mai esteB. (I Cor.
@, 61; iar Sfant!l Apostol Pa#el 'i(e1 BCa(i (*ip!l a(estei l!mi #a tre(eB (I Cor. @, 61; iar Sfant!l
Apostol Petr! 'i(e1 BAt!n(i (er!rile #or pieri (! #!iet mare, sti*iile ar'ind se #or desfa(e, si pamant!l
si l!(r!rile de pe el #or arde (! tot!lB (II Petr! 6, 1A. 4a fel, Sf. C*iril al Ier!salim!l!i sp!ne1 B4!mea
a(easta se sfarseste, si l!mea a(easta (reata se innoieste. Pe pamant s)a! raspindit tot fel!l de
pa(ate... Pentr! (a sa n! ramana a(est la(as min!nat plin de faradele"i, tre(e l!mea a(easta, spre a se
arata alta mai 0!naB. In sens!l Sfant!l!i Apostol Pa#el, +eri(it!l A!"!stin sp!ne (a l!mea a(easta #a
tre(e n! in inteles de distr!"ere totala, (i in a(ela de s(*im0are a fetei l!(r!rilor.
S(*im0area a(estei l!mi este strans le"ata de ins!sirile pe (are le #or a#ea tr!p!rile oamenilor d!pa
in#iere. &e a(eea, (and tr!p!rile se #or prefa(e, de#enind d!*o#ni(esti si (*ip!l a(estei l!mi se #a
prefa(e1 pamant!l se #a spirit!ali'a, pentr! (a dreptii sa ai0a o lo(!inta potri#ita pentr! sla#a la (are
s!nt (*emati, pre(!m sp!ne Sfant!l Simeon No!l Teolo". At!n(i nade/dea fapt!rii, s!p!se
deserta(i!nii din pri(ina om!l!i se #a implini B... (a si fapt!ra insasi se #a slo0o'i din ro0ia stri(a(i!nii,
spre li0ertatea maririi fiilor l!i &!mne'e!B (Rom. ?, .1.
&eoare(e sfarsit!l l!mii se afla in strinsa le"at!ra (! a do!a #enire a %ant!itor!l!i si (! /!de(ata
!ni#ersala, timp!l (and se #or intimpla a(estea ne ramine ne(!nos(!t. %ant!itor!l #or0ind !(eni(ilor
Sai despre a(est sfarsit, (a si despre a do!a Sa #enire, le)a sp!s a(estora1 BIar de 'i!a si de (eas!l
a(ela nimeni n! stie... fara n!mai TatalB (%atei .7, 66. Iar (and, inainte de Inaltare, !(eni(ii 4)a!
intre0at da(a in a(el an #a ase'a imparatia l!i Israel, adi(a da(a at!n(i #a #eni sa intemeie'e no!a Sa
imparatie, %ant!itor!l le)a rasp!ns1 BN! este al #ostr! sa stiti anii sa! timp!rile pe (are Tatal le)a
p!s intr! a Sa stapinire...B (+apte 1, @.
3or0im despre sfarsit!l l!mii, Sfant!l Apostol Petr! isi e-prima nade/dea (a, potri#it fa"ad!intelor
Sale, &!mne'e! #a into(mi B(er!ri noi si pamant no!B (II Petr! 6, 16, iar Sfant!l Ioan sp!ne (a a
#a'!t B!n (er no! si !n pamant no!B, d!pa (e (er!l (el dintii si pamant!l (el dintii a! tre(!t (Apo(. .1,
Page 39( of 449
1. &esi"!r, a(este e-presii arata (a l!mea n! #a fi definiti# distr!sa, (i n!mai s(*im0ata,
transformata, transfi"!rata, in ea sta0ilind!)se o no!a ordine de #iata. &esi"!r, n! e !sor sa ne
pron!ntam as!pra sens!l!i a(estei e-presii, (! toate (a n!merosi Sfinti Parinti s)a! strad!it sa le
e-pli(e inteles!l. Tot!si, pe temei!l (elor afirmate de ei, p!tem intele"e (a l!mea reinnoita #a fi o
l!me desa#irsita si in(or!pti0ila, (!prin'ind 0!natati si fr!m!seti ne0an!ite, despre (are Sfant!l
Apostol Pa#el 'i(e1 BCeea (e o(*i!l n)a #a'!t si !re(*ile n! a! a!'it si la inima om!l!i n! s)a s!it,
a(elea le)a "atit &!mne'e! (elor (e)4 i!0es( pe 2lB (I Cor. ., D. &intr)o l!me e-terioara om!l!i, ea #a
de#eni intr)!n sens o l!me interioara, aratind!)se in mare mas!ra drept !n (ontin!t s!fletes( al (elor
drepti. +r!m!setea si maretia ei #or fi nein(*ip!ite, deoare(e impartasind!)se de l!mina
d!mne'eias(a, #a radia a(esta l!mina, im0ra(and in ea pe (ei (e o #or lo(!i. 4!mina ei #a fa(e sa
stral!(eas(a si mai m!lt pe (ei drepti, in(at ai(i, pre(!m sp!ne %ant!itor!l, Bdreptii #or stral!(i (a
soarele in imparatia Tatal!i lorB (%atei 16, 76.
&!pa (!#intele Sfant!l!i Apostol Petr!, in no!a l!me transfi"!rata #a lo(!i dreptatea (II Petr! 6, 16.
A(easta inseamna (a relatiile dintre oameni si dintre oameni si &!mne'e! #or fi ase'ate pe temelia
dreptatii, iar #irt!tea i!0irii le #a in(orona. Intre oameni n! #or mai fi pri#ati!ni, tensi!ni, s!spi(i!ni,
in#idie si #ra/0a, (i o pa(e si armonie desa#irsita, fie(are fiind in pa(e (! sine ins!si, (! semenii si (!
&!mne'e!. A(easta e pa(ea l!i &!mne'e! B(are (o#irseste toata minteaB (+ilip 7, ., pa(e eterna,
(onditia ordinii si armoniei. In a(easta l!me, in (are &!mne'e! #a fi Btot!l in toateB (I Cor. 15, .?,
in"erii si oamenii #or la!da nein(etat pe &!mne'e!, i'#or!l fr!m!setii, desa#irsirii, dreptatii si i!0irii,
(! (are #or fi in (ontin!are in #e(i.
3iata de #e(i. 3iata de #e(i, #iata #esni(a sa! #iata #ea(!l!i (e #a sa fie, (!m este n!mita in arti(ol!l
CII din Sim0ol!l Credintei, este #iata pe (are o #or trai atit dreptii (at si pa(atosii, d!pa /!de(ata
!ni#ersala. &esi in an!mite pri#inte ea se #a asemana (! #iata s!fletelor de d!pa /!de(ata parti(!lara,
tot!si intre a(este #ieti #a fi deose0ire. &eose0irea #a (onsta in fapt!l (a d!pa /!de(ata !ni#ersala
atit feri(irea dreptilor, (at si neferi(irea #or fi traite de s!flet impre!na (! tr!p!l, de(i de persoana
in !nitatea ei psi*o)fi'i(a, ele (res(and in mas!ra in (are si tr!p!l a parti(ipat la sa#irsirea faptelor
0!ne sa! rele. Intensi# #or (reste, deoare(e #or fi simtite intr)o mas!ra mai mare de(at at!n(i (and
le simtea n!mai s!flet!l.
&esi posedam !nele date din Re#elatie, noi n! s!ntem in mas!ra sa (!noastem si sa intele"em pe deplin
#iata pe (are o #or d!(e (ei a (aror soarta a fost sta0ilita definiti# la /!de(ata !ni#ersala. In a(easta
pri#inta, Sfant!l Eri"orie de N>ssa 'i(e1 BNi(i 0!natatile promise (elor (e a! #iet!it drept n! s!nt de
a(elea (are sa poata fi des(rise prin (!#inte... ni(i #iata de d!rere a (elor pa(atosi n! este e"ala (!
#reo s!ferinta (are intristea'a ai(iB, iar Sfant!l Ioan &amas(*in sp!ne1 B&!pa in#iere, timp!l n! se #a
mai n!mara (! 'ile si nopti. 3a fi mai de"ra0a o sin"!ra 'i (ontin!a, (and Soarele dreptatii #a stral!(i
l!mina peste (ei drepti. Pentr! (ei pa(atosi #a fi o noapte adin(a, fara de sfarsitB.
Si ai(i tre0!ie sa mentionam (a ni(i feri(irea dreptilor, ni(i neferi(irea pa(atosilor n! #or a#ea
a(eeasi mas!ra, (i #or a#ea "rade diferite, d!pa #redni(ia sa! ne#redni(ia pe (are fie(area do#edit)o
in #iata pamanteas(a. Ins!si %ant!itor!l sp!ne1 BIn (asa Tatal!i %e! m!lte lo(as!ri s!ntB (Ioan 17, .;
iar Sfant!l Apostol Pa#el 'i(e1 B+ie(are #a primi plata d!pa l!(r!l sa!B (II Cor. 5, 1A.
Referind!)se la #iata de #e(i a (elor drepti, Sfant!l Eri"ore de N>ssa sp!nea (a tendinta (ontin!a a
a(estora este reali'area !nei !niri (at mai depline (! &!mne'e!, l!(rare (are n)are limita, (a(i ea
(ontin!a la infinit. 2ste #or0a ai(i de !n !r(!s d!*o#ni(es( nein(etat al dreptilor (epe(ta'a, (are
pentr! ei este !n moti# de (ontin!a feri(ire. A(easta inseamna (a i!0irea fata de &!mne'e! (are le
(opleseste fiinta sporeste fara sfarsit si in l!mea #esni(iei.
Page 392 of 449
Cat pri#este pe (ei pa(atosi, ei #or a#ea o #esni(a e-istenta neferi(ita, lipsita de (om!ni!ne (!
oamenii si (! &!mne'e!, petre(and impre!na (! dia#olii si (! (ei (e)i sl!/es(. A(olo ei s!nt rosi de
B#iermele (el neadormitB si ind!ra Bplan"erea si s(rasnireaB.
3iata dreptilor si a pa(atosilor a fost des(risa paralel (! m!lta in"enio'itate de Sfant!l C*iril al
Ale-andriei1 B&reptii dant!ies(, pa(atosii s!nt le"ati. &reptii (anta, pa(atosii se tin"!ies(... &reptii a!
(antarea, pa(atosii prapastia. &reptii in san!rile l!i A#raam, pa(atosii in torentele de fo( ale l!i
3eliar. &reptii, in l!mini, pa(atosii in int!ne(imea f!rt!nii. &reptii, (! in"erii, pa(atosii, (! demonii...
&reptii, in mi/lo(!l l!minii, pa(atosii, in mi/lo(!l int!neri(!l!i. &reptii, man"aiati de %an"aietor!l,
pa(atosii, (*in!iti de demoni. &reptii, in fata tron!l!i Stapin!l!i, pa(atosii, in fata int!neri(!l!i
(*in!itor. &reptii, #ad p!r!rea fata l!i $ristos, pa(atosii, sta! p!r!rea in fata dia#ol!l!i... &reptii s!nt
initiati de in"eri, pa(atosii de demoni... &reptii in (er, pa(atosii in a0isB (Omil. 17, &espre iesirea
s!flet!l!i si despre a do!a #enire a &omn!l!i, la &. Staniloae, Teolo"ia &o"mati(a Ortodo-a, #ol. III,
pa". 75D
C*in!rile #esni(e ale pa(atosilor. In#atat!ra Biseri(ii noastre 0a'ata pe Re#elatie este (a desi
(alitatea si (antitatea pedepselor iad!l!i n! s!nt a(eleasi pentr! toti pa(atosii, ele fiind in f!n(tie de
"rad!l de ra!tate a faptelor si intentiilor (elor (e le)a! fa(!t, pedepsele iad!l!i s!nt #esni(e (%atei
.5, 76; %ar(! D, 77; Apo(. 17, 11; .A, 1A; %art. Ort. I, 6A. Sfant!l C*iril al Ier!salim!l!i sp!ne (a
pa(atosii la in#iere primes( tr!p!ri #esni(e, spre a p!tea s!feri astfel osanda pa(atelor lor, (a sa n!
se mist!ie ni(iodata, ar'ind in fo(!l (el #esni(, iar Sfant!l Ioan E!ra de A!r 'i(e (a ori(e pedeapsa
din #iata pamanteas(a se sfirseste odata (! #iata, pe (and ale #ietii de din(olo s!nt #esni(e.
3esni(ia pedepselor iad!l!i a fost !neori ne"ata si in anti(*itate (restina si (*iar si asta'i, de !nii
teolo"i protestanti si de !nele se(te. &ar n! toti (ei (e o (ontesta e-pli(a sfarsit!l (*in!rilor #esni(e
in a(elasi fel si ni(i n! in#o(a a(eleasi moti#e at!n(i (and o (ontesta. Astfel, !nii sp!n (a n!mai dreptii
#or trai #esni( in feri(ire, in timp (e pa(atosii #or fi nimi(iti la /!de(ata !ni#ersala, iar fiind nimi(iti,
#or s(apa astfel de pedepsele lor.
Altii (red insa (a pa(atosii din iad #or s!feri n!mai !n timp oare(are ) mai s(!rt sa! mai l!n" ) d!pa
"ra#itatea pa(atelor lor. Prin s!ferintele pe (are le ind!ra in iad ei se (!rates(, d!pa (are #or fi
sta0iliti in starea de feri(ire pe (are o #or a#ea dreptii. 4a a(easta resta0ilire #or a/!n"e (*iar si
demonii, in(at in (ele din !rma #a fi o resta0ilire a t!t!ror ( .
A(easta in#atat!ra, n!mita apo(asta'a a fost profesata de Ori"en, iar in timp!rile mai noi, (*iar de
!nii teolo"i r!si, (a1 N. Bardiae#, S. B!l"a,o#, 3l. Solo#ie# si altii.
In "eneral, (ei (e nea"a #esni(ia pedepselor iad!l!i in#o(a !rmatoarele moti#e1
1. &!mne'e! fiind 0!n, 'i( a(estia, 0!natatea 4!i este in(ompati0ila (! #esni(ia pedepselor, in(at 2l
mai (!rind sa! mai tir'i!, tre0!ie sa ierte pe toti pa(atosii si sa)i s(oata din iad.
Teolo"ii r!si S. B!l"a,o# si 3l. Solo#ie#, ple(and de la (!#intele Sfant!l!i Apostol Pa#el1 B&!mne'e! a
in(*is pe toti oamenii in ra'#ratire, (a pe toti sa)i mil!ias(aB (Rom. 11, 6., afirma (a mila si 0!natatea
l!i &!mne'e! depaseste ori(e ra'#ratire a om!l!i, fapt pentr! (are ori(at de aspr! si de drept ar fi,
n!)l poate tine pe om #esni( in iad. N. Berdie# /!stifi(a si el respin"ea (*in!rile #esni(e pe 0a'a
0!natatii l!i &!mne'e! si a i!0irii (restine. 2l ad!(e insa si !n ar"!ment personal1 (!m ar p!tea
a((epta rai!l pentr! el, (and stie (a parintii, fratii si prietenii l!i sa! persoane ori(at de ne(!nos(!te
tre0!ie sa fie in iadF Pe de alta parte, da(a s!nt (restini (are in #iata pamanteas(a n! se simt 0ine
stiind pe !nii frati de ai lor in s!ferinta, (! atit mai m!lt ei n! #or fi lipsiti de astfel de sentimente
ni(i in #iata #iitoare. A(easta inseamna (a stiind pe fratii lor in iad, (*iar da(a ei ar fi in rai ar s!feri
Page 393 of 449
din pri(ina starii a(elora, iar at!n(i iad!l n)ar mai fi !n lo( si o stare de feri(ire. &e a(eea, spre a
inlat!ra a(easta, &!mne'e! tre0!ie sa d!(a !n sfarsit pedepselor iad!l!i, sfarsit despre (are tre0!ie
sa stie si dreptii, spre a n! mai s!feri pentr! fratii lor din iad. 2i se #or linisti n!mai (and #or a#ea
si"!ranta (a fratii lor din iad #or a/!n"e tot!si in rai.
.. &eoare(e &!mne'e! e drept, 2l n! poate pedepsi pentr! #e(ie pe pa(atosi, deoare(e a(estia a!
fa(!t pa(ate in timp, si in(a intr)!n timp relati# s(!rt si in fel!l a(esta ar fi o disproportie intre
fapta si rasplata... C! alte (!#inte, ori(at de pa(atos ar fi om!l, ar fi nedrept (a pentr! pa(ate
sa#irsite intr)o #iata de (ate#a 'e(i de ani, de(i intr)!n inter#al de timp atit de s(!rt, sa ind!re
pedepse pentr! #esni(ie.
6. Intelep(i!nea l!i &!mne'e! n! in"ad!ie (a 2l Ins!si sa)si 'adarni(eas(a plan!l d!pa (are a (reat
l!mea si om!l. 2l l)a (reat pe om pentr! (a a(esta sa fie feri(it, iar pedepsind!)l pentr! #esni(ie,
inseamna (a a(easta ar fi impotri#a s(op!l!i (reatiei.
Rasp!ns!l la a(este o0ie(tii se poate re'!ma in !rmatoarele1
1. &atorita 0!natatii Sale, B&!mne'e! #oieste (a toti oamenii sa se mant!ias(a si la (!nostinta
ade#ar!l!i sa a/!n"aB (I Tim. ., 7. C*iar din a(est moti#, prin *ar!l Sa!, 2l ofera t!t!ror oamenilor
posi0ilitatea sa se mant!ias(a, iar a(easta !nii o pot fa(e (*iar in (eas!l al !nspre'e(elea, de(i pana la
sfarsit!l #ietii lor pamantesti. &ar s!nt !nii oameni (are dispret!ies( a/!tor!l di#in si n! #or sa
(!noas(a si sa se apropie de &!mne'e!, (i tre( in mod #oit propria (a!'a a neferi(irii lor.
2ste ina((epta0ila afirmatia (a s!ferintele (elor din iad ar prod!(e s!ferinte (elor din rai, de #reme
(e a(estia sti! 0ine (a (ei din iad a! ref!'at pana in !ltima (lipa a #ietii lor a/!tor!l di#in si (a n!mai
prin indir/irea lor a! a/!ns in iad. &a(a in l!mea #iitoare Blo(!ieste dreptateaB (II Petr! 6, 16,
pa(atosii din iad n! pot inspira ni(i mila, ni(i (ompatimire (elor din rai, (a(i n!mai ei sin"!ri s!nt
#ino#ati de soarta lor, fiind(a a! respins (! in(apatinare, din propria lor #ointa, ori(e a/!tor sper a se
mant!i, si (ontin!a in a(easta stare.
.. In pri#inta raport!l!i dintre dreptatea d!mne'eias(a si #esni(ia pedepselor, tre0!ie pre(i'at (a
rasplata n! se masoara d!pa d!rata sa! timp!l in (are s)a! sa#irsit faptele, (i d!pa 0!natatea sa!
ra!tatea a(estora... Astfel, (! (at !n pa(at este mai "ra# atit prin fel!l l!i, (at si prin repetarea l!i,
ori prin s!ferintele pro#o(ate !nei m!ltimi mai mari de oameni, (! atit si pedeapsa pentr! el tre0!ie
sa fie mai mare. Iar "ra#itatea este in f!n(tie de starea s!fleteas(a a (el!i inrait, tot astfel tre0!ie
sa fie si pedeapsa. Om!l fiind insa o fiinta mar"inita, n! e in stare sa s!porte o pedeapsa nelimitata
d!pa intensitate, dar traind in #esni(ie, poate s!porta o pedeapsa nelimitata in e-tensi!ne sa! in timp.
&e(i n! se poate sp!ne (a pentr! o mare nele"i!ire sa! pentr! !n n!mar nesfarsit de nele"i!iri, ale
(aror #i(time a! fost mii si milioane de oameni, desi sa#irsite intr)!n timp s(!rt, (el #ino#at sa n!
primeas(a o pedeapsa #esni(a.
6. 2 ade#arat (a &!mne'e! a (reat pe om spre a)l impartasi de feri(ire, dar n! l)a (reat sa)l fa(a
feri(it (! de)a sila, (i l)a in'estrat (! #ointa li0era, in #irt!tea (areia el poate !rma sa! poate ref!'a
sa mear"a pe (alea (are d!(e la feri(ire. In (a'!l (a ref!'a, o fa(e a(easta din propria l!i #ointa, #ina
fiind n!mai a l!i. Adresind!)se fariseilor si (art!rarilor, %ant!itor!l $ristos a sp!s1 BIer!salime,
Ier!salime, (are omori pe prooro(i si !(i'i (! pietre pe (ei trimisi la tine; de (ate ori am #r!t sa ad!n
pe fiii tai, pre(!m ad!na (los(a p!ii sai s!0 aripi, si n)ati #r!tMB (%atei .6, 6@.
Ref!'and pana la sfarsit!l #ietii (*emarea la mant!ire om!l se fa(e #redni( de pedepsele #esni(e n!
n!mai pentr! nele"i!irile pe (are le)a fa(!t, (i si pentr! in(apatanarea si ref!'!l (ontin!! de a as(!lta
Page 394 of 449
(*emarea si de a !rma (alea intoarsa a fi!l!i rata(it. In s(*im0, (ei (e mer" pe dr!m!l (are d!(e la
feri(ire isi reali'ea'a s(op!l pentr! (are a! fost (reati. A(estia s!nt oamenii (ei drepti, indiferent de
n!mar!l lor, si astfel in ei s(op!l pentr! (are a fost (reat om!l n! este 'adarni(it, iar intelep(i!nea
d!mne'eias(a ramine neatinsa.
Condamnand in#atat!ra ori"enista (a pedepsele iad!l!i #or a#ea sfarsit, Sinod!l e(!meni( 3 a *otarit
!rmatoarele1 BCel (e 'i(e sa! (rede (a pedepsirea dia#olilor si a oamenilor pa(atosi este n!mai
temporala si #a a#ea oare(and !n sfarsit, sa fie anatemaMB.
Pe lin"a a(easta, tre0!ie sa s!0liniem (a iad!l n! este (omp!s din s!flete pe (are le ref!'a &!mne'e!,
(i, dimpotri#a, din (ei (are ref!'a i!0irea l!i &!mne'e!.
Pr. Prof. Dr. I!idor 5odoran, Ar1id. Prof. Dr. Ioan 6agrean,
$5eologia Dogmai'a$, man#al penr# !eminariile eologi'e, &#'#re!i, (99(, pag. 392-399.
Page 395 of 449
+UDECATA UNI$ERSALA DUPA NOUL TESTAMENT#
&!pa (redinta (restina, l!mea are !n in(ep!t si o (a!'a1 a(ti#itatea #esni( (reatoare si 0!natatea l!i
&!mne'e!, pre(!m si o menire si !n s(op final spre (are tinde1 desa#irsirea si innoirea. Spre a(est tel
final se indreapta, pe diferite (ai, intrea"a (reatie.
Atin"erea a(est!i inalt s(op sta in strinsa le"at!ra (! Par!sia &omn!l!i, (! in#ierea mortilor si (!
/!de(ata !ni#ersala, e#enimente es*atolo"i(e a0ia intre'arite de a"*io"rafii 3e(*i!l!i Testament,
#estite an!me de (atre %int!itor!l, (onsemnate pe s(!rt in (artile No!l!i Testament, predi(ate de
Sfintii Parinti si form!late, (a do"me f!ndamentale ale dreptei (redinte, in art. 3II, CI si CII din
Sim0ol!l ni(eo)(onstantinopolitan.
&ar ni(i Sfinta S(ript!ra, ni(i Sfinta Traditie n! pre(i'ea'a soro(!l sa! data a(estor e#enimente. 2le
indi(a doar (ite#a fapte semnifi(ati#e (are le #or premer"e, si a(easta n! pentr! a satisfa(e
(!rio'itatea (redin(iosilor, (i pentr! a)I determina sa se pre"ateas(a din #reme pentr! intilnirea (!
$ristos la /!de(ata parti(!lara, (are !rmea'a de(es!l!i fi'i( si sa n! piarda din #edere rasp!nderea
(e)I asteapta la /!de(ata !ni#ersala.
Prin in#iere, Sfinta S(ript!ra intele"e read!(erea tr!p!l!i la #iata si !nirea l!i (! s!flet!l (I Cor. C3
65)5A. In#ierea se refera n!mai la tr!p, deoare(e n!mai el este stri(a(ios si m!ritor. S!flet!l, desi
are !n in(ep!t este in'estrat (! in(or!pti0ilitate si nem!rire, astfel in(it isi (ontin!a #iata de sine si
d!pa despartirea de tr!p
1
.
In#atat!ra 3e(*i!l!i Testament despre starea s!fletelor d!pa moarte. N In 3e(*i!l Testament, se
"ases( p!tine indi(atii despre starea s!flet!l!i d!pa moartea tr!p!l!i. 2#reii din perioada pree-ili(a
(redea! (a s!fletele (elor morti se (o0oara pentr! totdea!na in 99seol::, lo( de tristete si resemnare
sit!at intr)o (a#erna re(e si int!ne(oasa din adin(!l pamint!l!i (Io#. 3II, D)1A; C3I; ..; CCC3III,
16)1@. In a(easta s!m0ra 99lo(!inta a mortilor::, in (are se ad!na pe rind toti pamintenii si !nde
fie(are se intlneste (! parintii si stramosii sai (+a(ere C3, 15; Io# CCC, .6; Ps. 4CCCCIC, 7?,
s!fletele sint lipsite de o(rotirea l!i &!mne'e! (Ps, 4CCC3III, 7)6 si n! mai a! p!tinta sa)4 la!de si
sa)l sl!/eas(a.
A(easta (on(eptie pesimista despre soarta fiintei !mane n! n!mai (a n! in(!ra/a pe (redin(iosi in
l!pta (! ispitele, dar ii demo0ili'a in fata s!ferintei. In pl!s, ea da lo( intre0arii da(a n! (!m#a,
datorita pa(at!l!i ori"inar, !ltim!l (!#int apartinea mortii. A pri#i l!(r!rile astfel, insemna totodata a
admite (a ra!l este #esni(, (a plan!l l!i &!mne'e! (! pri#ire la menirea (redin(iosilor a es!at si (a
toate na'!intele omenesti spre feri(ire sint neintemeiate si 'adarni(e
.
. Cea mai (lara e-presie a
a(estei (on(eptii se afla in (!nos(!tele (!#inte al e(lesiast!l!i1 99&eserta(i!ne a deserta(i!nii, toate
sint deserta(i!neJ, (a(i (eea (e este strim0 n! se poate indrepta si (eea (e lipseste n! poate fi
implinit:: (1, ., 15.
In#ierea mortilor si /!de(ata !ni#ersala, d!pa 3e(*i!l Testament. N Re#elatia di#ina (are s)a
manifestat treptat (2#r. I, 1 si (are a indeplinit in #iata e#reilor rol!l !nei peda"o"ii sfinte
6
N a
depasit insa a(est stadi! elementar al es*atolo"iei. &!pa (e anali'ea'a (arenta (e fa(e (a, pri#ite prin
prisma ese(!l!i lor pamintes(, toate na'!intele si stradaniile noastre sa para 99"oana d!pa #int::,
ins!si 2(lesiast!l a/!n"e la (on(l!'ia (a 99&!mne'e! #a /!de(a si pe (el drept si pe (el nele"i!it:: (III,
1@ si #a rasplati 99toate faptele as(!nse, fie 0!ne, fie rele:: (CII, 16)17.
Page 396 of 449
&in s(rierile sfinte, din mart!riile istoriei si din propria lor e-perienta, e#reii p!t!sera (onstata (a
#iata si soarta noastra sint s!0ordonate e-i"entelor le"ii morale si (a in(al(area lor n! poate ramine
nepedepsita de &!mne'e!, (are, fiind sfint si drept, !raste ra!l si pedepseste faradele"ea (Isaia III,
16).5; Ieremia 3III, 1 s.!.. Profet!l 2'e(*il a e-tins a(easta (on(l!'ie as!pra fie(ar!i om, fara
deose0ire de apartenenta etni(a (C3III, 1, s.i. si a pre'is in#ierea t!t!ror mortilor si /!de(ata
!ni#ersala (CCCI3, 1@).A; CCC3II, 1 s. !.. pornind de la #e(*ea (redinta (a &!mne'e! este stapin!l
a0sol!t al #ietii si al mortii si (a 2l are p!terea de a (o0ori s!fletele in seol si de a le s(oate de a(olo
(ind #oieste (I Re"i II, 6, Prooro(!l Amos a pre'is (a, at!n(i (ind #a sosi 998i!a &omn!l!i (ea mare si
infri(osata::, 99/!de(ata se #a nap!sti (a apa (as!pra pa(atosilor si dreptatea (a !n s!#oi f!rios::
(3I, .7 iar O'ea a pre'is (a in 'i!a a(eea s!fletele (elor de(edati #or fi eli0erate din 99lo(!inta
mortilor::, iar moartea isi #a pierde pentr! totdea!na ori(e p!tere (3I, .; CIII, 17.
%alea*i a asemanat /!de(ata din 99'i!a #enirii &omn!l!i:: (! fo(!l topitor!l!i si (! lesia nal0itor!l!i si
a pre'is (a pedeapsa l!i &!mne'e! se #a a0ate fara (r!tare as!pra t!t!ror pa(atosilor (III, . s. !..
pre'i(erea in#ierii mortilor si a /!de(atii din !rma si)a "asit o e-presie potri#ita intr)!na din #edeniile
l!i &aniile1 99In #remea a(eea, m!lti din (ei (e dorm in tarina pamint!l!i se #or s(!la, !nii la #iata
#esni(a, iar altii spre o(ara si r!sine #esni(a:: (CII, ..
In perioada poste-ili(a, temele es*atolo"i(e o(!pa lo(!l (entral in s(rierile apo(rife, (are a!
e-er(itat o deose0ita infl!enta as!pra pietatii indi#id!ale a i!deiilor si as!pra fol(lor!l!i lor reli"ios.
Astfel, Apo(alipsa l!i 2no* N apo(rifa apar!ta in se(. II)I, i.$r. N afirma redesteptarea es*atolo"i(a a
dreptilor (CCII, 6)7 si iesirea lor din seol (CIII, 6)7; ameste(ind temele din &aniil 3II si CII,
a!tor!l ei (rede a sti (a at!n(i (ind 99Ales!l:: Somn!l!i (identifi(at (! +i!l Om!l!i #a sedea pe tron!l
sla#ei sale, dreptii #or intra intr)!n !ni#ers transfi"!rat, !nde #or trai (a in"erii (er!l!i (4C, 1s".
7
.
(C! toate a(estea, pina pe #remea %int!itor!l!i, in(a se mai (rede (a soarta fie(ar!ia #a depinde de
a(eea a intre"!l!i popor, (a /!de(ata se #a fa(e la #enirea l!i %esia, (a &!mne'e! #a /!de(a toate
popoarele, (a teatr!l /!de(atii #a fi istoria si (a re(ompensele si pedepsele #or fi pamintesti (%atei
III, @)1.; Rom. III, .D)6A; IC, @. &ar (redinta in in#ierea mortilor si in /!de(ata #iitoare n! era
a((eptata de toti i!deii si n! (onstit!ia !n (riteri! de ortodo-ie in sin!l i!daism!l!. 2senienii, se(ta
as(eti(a profesind d!alism!l, pri#ea! materia (a i'#or al ra!l!i, (onsidera! tr!p!l in(*isoare a
s!flet!l!i si respin"ea! (redinta in in#ierea tr!peas(a, (! a(eeasi #e*ementa (! (are afirma!
nem!rirea s!fletelor. Credinta in in#ierea mortiilor era s!stin!ta ener"i( de ta"ma fariseilor (are
tre(ea! drept (ei mai 'elosi implinitori ai por!n(ilor 4e"ii mo'ai(e. In s(*im0, ea era (om0at!ta de
ta"ma sad!(*eilor, fara (a, din pri(ina a(estei deose0iri de (redinta, sa li se (onteste drept!l de a
o(!pa f!n(tii preotesti si de a fi mem0ri ai Sinedri!l!i, (are era (el mai inalt for de /!de(ata
reli"ioasa si de dis(iplina 0iseri(eas(a la e#rei (%atei CCII, .6)6.; +apte CCIII, 6)?
5
.
%oartea tr!peas(a, d!pa No!l Testament. N %oartea tr!peas(a este !rmare a pa(at!l!i stramoses(
(+a(ere III, 6, 1D. Oamenii ii ramin s!p!si si d!pa renasterea 0aptismala, in #irt!tea solidaritatii
!ni#ersale (! Adam (el (a'!t (Rom 3, 1.. 2a #a dain!i pina la Par!sia l!i $ristos, (ind tr!p!rile (elor
#ii 99#or fi im0ra(ate in nestri(a(i!ne si nem!rire::, iar ale (elor morti #or fi read!se la #iata si
re!nite (! s!fletele respe(ti#e, spre a se infatisa impre!na la /!de(ata din !rma (I Tes. I3, 16)1?; I
Cor. C3, .A).6; 7.)56.
Pra0!sirea stapinirii pe (are moartea o are as!pra neam!l!i omenes( a in(ep!t din moment!l in in (are
Iis!s $ristos a a((eptat de 0!na #oie moartea pe (r!(e si a in#iat din mormint. Credinta (restina in
in#ierea mortilor n! se mai intemeia'a de(i doar pe (!#intele Sfintei S(ript!ri, (i si pe in#ierea
%int!itor!l!i, pe (are a! ade#erit)o martorii o(!lari ai aratarilor &omn!l!i d!pa in#iere (I Cor., C3, 6)
?; +apte 3, 6A)6.; C, 7A)71 et(.
Page 397 of 449
Pentr! (restini, eli0erarea din stapinirea mortii si /!de(ata l!i &!mne'e! n! se sit!ea'a insa doar in
epo(a (e #a fi intemeiata la Par!sia l!i $ristos. Ina!"!rata in l!me odata (! /ertfa de pe Eol"ota si (!
min!nea de la Cin(i'e(ime (Ioan III, 1D; 3, .7)6A; CII, 61; C3, ..).5; C3I, ?, 11, i'0a#irea
(redin(iosilor din stapinirea mortii se in(epe de pe a(!m, si an!me din (lipa primirii Bote'!l!i, taina
(are)I fa(e partasi mortii si in#ierii l!i $ristos, pentr! (a pe #iitor 99sa n! mai sl!/eas(a pa(at!l!i::
spre moarte, (i 99sa traias(a l!i &!mne'e!:: spre 99innoirea #ietii:: (Rom. 3I, 1)16; 3III, 1.)16.
Pri#it in l!mina in#ierii %int!itor!l!i si in perspe(ti#a fa"ad!intelor 4!i (Ioan CI3, 1).; %atei CIC,
.?).D, fenomen!l mortii tr!pesti n! mai poate fi (onsiderat drept o disparitie a persoanei !mane, iar
aspe(t!l l!i n! mai este de tem!t. Pentr! (ei (e (red in 2#an"*elia +i!l!i l!i &!mne'e!, moartea
tr!p!l!i n! este ni(i infrin"ere ni(i pierdere, (i 0ir!inta, (isti", si a(easta pentr! do!a moti#e1 fa(e sa
in(ete'e pentr! totdea!na tirania pa(at!l!i si teama de moarte (Rom. 3I, @; 2#r. II, 15; prile/!ieste
intrarea s!flet!l!i intr)!n no! mod de #iata, adi(a transferarea l!i in (ereas(a imparatie a l!i $ristos
(+il. I, .1; II. Tim. II, 11; III, @)?. Prin a(ti!nea ei, in (*ip parado-al, moartea se pa"!0este pe ea
insasi, fa(ind sa)I s(ape prada pe (are p!sese stapinire prin pa(at si sa)I prile/!ias(a tre(erea in
(ealalta #iata
6
.
Pentr! (ei (e (red (a starea pro#o(ata prin moartea tr!p!l!i este pro#i'orie si tre(atoare, intre0area
pe (are tre0!ie sa si)o p!na n! este (e sa fa(a spre a)si sal#a tr!p!l de le"ea !ni#ersala a mortii, (i
(!m sa se pre"ateas(a pentr! intilnirea (! $ristos la 5!de(ata parti(!lara, d!pa despartirea
s!flet!l!i de tr!p, si apoi la (ea !ni#ersala, d!pa in#ierea de o0ste.
Contradi(tia la!ntri(a a mortii N sesi'a0ila n!mai prin (redinta N re'!lta si din fapt!l (a ea p!ne (apat
t!t!ror s!ferintelor fi'i(e, (are al(at!ies( propri!l ei (orte"i!1 99+eri(iti (ei morti, (ei (e de a(!m
mor intr! &omn!l N "raieste &!*!l ) , (a(i se odi*nes( de ostenelile lor:: (Apo(. CI3, 16; (omp. 2#. I3,
1A. Pentr! (restinii (are a! mart!risit (redinta, s)a! impotri#it ispitelor, a! sa#irsit fapte 0!ne, s)a!
spalat de pa(ate prin taina Po(aintei si a! pastrat le"at!ra #ie (! #isterni(a *ar!l!i di#in, (are este
Biseri(a, moartea inseamna, de fapt, intrarea 99in odi*na l!i &!mne'e!:: (2#r. I3, 1, 6, 11. Ca(i
repa!s!l in !rma l!(r!l!i indeplinit si eli0erarea de s!ferintele tr!pesti n! sint o pedeapsa, (i o
0ine(!#intare di#ina, pe (are (restinii o asteapta si o primes( (! m!lt!mire
@
. Sfint!l Apostol Pa#el
s(rie1 99Ne(a'!l nostr! de a(!m, tre(ator si !sor, ne ad!(e sla#a #esni(a mai pres!s de ori(e mas!raJ
Ca(i stim (a, da(a a(easta lo(!inta a noastra de (ort se #a stri(a, a#em 'idire de la &!mne'e!, (asa
nefa(!ta de mina, #esni(a, in (er!ri; de a(eea si s!spinam, in a(est tr!p, dorind sa ne im0ra(am (!
lo(!inta noastra (ea din (erJ A#em in(redere si #oim mai 0!(!ros sa ple(am din tr!p si sa petre(em
(! &omn!lJ:: (II, Cor. I3, 1@; 3, 1)?.
%oartea pa(atosilor este insa !rmata, pentr! s!flet n! de rasplata si pa(e, (i de pedeapsa si (*in!ri.
Ca(i pe (ind moartea (el!i drept n! mai este o pedeapsa pentr! pa(at, (i o tre(ere spre o #iata de
feri(ire, moartea (el!i pa(atos este o tre(ere spre (*in!ri #esni(e. Prin moartea tr!peas(a, (ei ai l!i
$ristos s(apa de !ltima stri(a(i!ne mostenita de pe !rma pa(at!l!i stramoses( si de a(eea ei pri#es(
moartea (a pe o eli0erare si 0ir!inta. Pe a(estia, *ar!l Sf. &!* si indeose0i impartasirea (! tr!p!l si
sin"ele l!i $ristos, prin taina Sfintei 2!*aristii, I)a a/!tat (a in(a din #iata paminteas(a sa se ridi(e
mai pres!s de moarte, nemaitemind!)se de ea si asteptind)o (a pe !n prile/ de a se apropia mai deplin
de $ristos
?
. N! se poate sp!ne a(elasi l!(r! despre a(eia (are si)a! d!s #iata in pa(at si a! fost
s!rprinsi din (lipa mortii in stare de nepo(ainta. S!fletele a(estora sint de indata osindite la (*in!rile
iad!l!i (4!(a CII, 16).1; C3I, 1D)61.
5!de(ata parti(!lara. N &in diferitele te-te referitoare la a(easta tema re'!lta insa dest!l de (lar
(a, in !rma parasirii tr!p!l!i, s!flet!l se infatisea'a la /!de(ata parti(!lara si apoi tre(e intr)o stare
fie de feri(ire, fie de neferi(ire. &e a(eea a(easta (redinta al(at!ieste, in(a de la in(ep!t!l
Page 398 of 449
(restinism!l!i, !na din premisele f!ndamentale ale moralei (restine si prin(ipal!l temei pentr!
(om0aterea pa(at!l!i.
Parerea (a pina la in#ierea tr!p!rilor, s!fletele (restinilor ar intra intr)o stare de letar"*ie
asemanatoare (! somn!l, stare in (are posesi!nea *ar!l!i di#in le)ar apropia tot!si de $ristos
D
, n! are
ni(i o 0a'a 0i0li(a sa! patristi(a. 4ipsita de ori(e temei este si (a Sfintilor Apostoli si primii (restini
ar fi (re'!t (a s!fletele (elor de(edati mer" in 99lo(!inta mortilor::, adi(a in trist!l seol. &a(a
%int!itor!l ar fi fost adept!l !nei asemenea (redinte, 2l n)ar mai fi p!t!t sp!ne til*ar!l!i rasti"nit
de)a dreapta Sa1 99Amin "raies( tie, asta'i #ei fi (! mine in rai:: (4!(a CCIII, 76. &a(a Sfintii
Apostoli ar fi n!trit o asemenea (redinta, ar fi de nee-pli(at dorinta Sfint!l!i Pa#el 99de a ple(a din
tr!p:: si (ertit!dinea l!i (a d!pa moarte I se #a da 99(!n!na dreptatii:: (II Tim. I3, ?. &a(a a(easta
ar fi fost in#atat!ra Biseri(ii primare, Sfint!l Apostol si 2#an"*elist Ioan n)ar mai fi (onsiderat
moartea dreptilor si martirilor drept in(ep!t!l !nei stari de rasplata, de odi*na si de feri(ire1
99+eri(iti (ei morti, (ei (e mor de a(!m intr! &omn!lJ, (a(i faptele lor #in (! ei:: (Apo(. CI3, 16.
&!pa moartea tr!p!l!i, s!fletele dreptilor se d!( intr)!n lo( de 0!(!rie si feri(ire n!mit N potri#it
#o(a0!lar!l!i (!rent din traditia i!dai(a ) 99sin!l l!i A#raam, sa! 99Paradis:: (4!(a C3I, ..; CCIII, 76;
II Cor. CII, 7; Apo(. II, @, iar ale (elor nedrepti intr)!n lo( de tristete si neferi(ire n!mit
99"*eena::, 99"*eena fo(!l!i::, 99ie'er!l de fo(::, 99int!nere(!l (el mai din afara:: sa! 99iad!l:: (%atei
3, .., .D)6A; C3III, 1D; CCIII, 15, 66; %ar(! IC, 67, 75, 7@; 4!(a CII, 5; C3I, ..).6; +apte II,
.@; Apo(. I, 1?; CC, 16)17.
Tre(erea s!fletelor intr)!na din a(este do!a stari total diferite !na de alta depinde, pentr! (restini,
de atit!dinea fie(ar!ia fata de mesa/!l l!i $ristos. Pentr! a(eia (are n)a! (!nos(!t 2#an"*elia,
(riteri!l de /!de(ata este 4e"ea morala nat!rala sadita de &!mne'e! in (onstiinta t!t!ror oamenilor
(Rom. II, 17)16. Trimiterea s!fletelor in rai sa! in iad se fa(e printr)o sentinta data de $ristos, (are
pre'idea'a /!de(ata (%atei CC3, 67, 71. +apt!l (a, in /!de(ata, isi sp!ne (!#int!l si (onstiinta morala
a fie(ar!ia, fa(e (a sentinta sa fie re(!nos(!ta de fie(are (a intr! tot!l moti#ata si dreapta.
&in (!#intele %int!itor!l!i1 99Cind #ine noaptea, nimeni n! poate l!(ra:: (Ioan IC, 7 si din sp!sele
Sfint!l!i Apostol Pa#el1 992ste rind!it oamenilor, sa moara o data, iar d!pa a(eea este /!de(ata:: (2#r.
UC, .@, re'!lta (a #iata paminteas(a este sin"!ra #reme in (are om!l isi poate a"onisi mint!irea si (a
moartea tr!p!l!i fa(e ire#ersi0ile faptele (are I)a! atras fie rasplata, fie pedeapsa. &e a(eea (lipa
mortii este de tem!t pentr! (ei rai1 99Ca(i da(a pa(at!im de 0!na #oie, d!pa (e am l!at (!nostinta
ade#ar!l!i n! mai ramine /ertfa pentr! pa(at, (i o asteptare infri(osata a /!de(atii si i!timii fo(!l!i,
(are #a sa mist!ie pe (ei potri#ni(i:: (2#r. C, .6).@
1A
.
5!de(ata !ni#ersala. N In moment!l /!de(atii parti(!lare, (redin(iosii n! sint in mas!ra sa (!noas(a
!rmarile pe (are, d!pa moartea lor, #or0ele si faptele lor le #or a#ea as!pra fostilor lor (ontemporani
si !neori (*iar as!pra "eneratiilor #iitoare. In afara de a(esta, sentinta data a(!m afe(tea'a doar
starea s!flet!l!i, desi a(esta a sa#irsit 0inele si ra!l dimpre!na (! tr!p!l. +iind in(ompleta, /!de(ata
parti(!lara n! poate a#ea de(it !n (ara(ter pro#i'ori!. &e a(eea, &!mne'e!, in #irt!tea dreptatii sale,
a rind!it (a indata d!pa in#ierea mortilor sa se fa(a o no!a /!de(ata si (a a(easta sa ai0a (ara(ter
!ni#ersal, solemn, p!0li( si definiti#.
Ceea (e este a(!m renasterea 0aptismata pentr! s!flet, #a fi pe plan es*atolo"i(, in#ierea 99in sla#a::
a tr!p!rilor (elor (e #or fi feri(iti (I Cor. C3, 7.)77. Tot astfel, (eea (e este /!de(ata parti(!lara
pentr! fie(are dintre noi, /!de(ata din !rma #a fi pentr! toti. Credinta in #i(toria finala si (ompleta a
dreptatii di#ine, atit de des si de "ra# #iolata de (ei (are fa( #oia dia#ol!l!i, este nedespartita de
(redinta (a Iis!s $ristos #a #eni a do!a oara, (a 99sa /!de(e #ii si mortii:: si sa nimi(eas(a pentr!
Page 399 of 449
totdea!na p!terea ra!l!i, tot asa (!m (redinta in efi(a(itatea /ertfei l!i $ristos pentr! i'0a#irea
noastra din stapinirea pa(at!l!i si a mortii ar fi in(ompleta da(a n)ar fi insotita de (redinta in
in#ierea mortilor.
&e a(eea, (redinta in #enirea a do!a a &omn!l!i, in in#ierea mortilor si in tri!mf!l dreptatii
d!mne'eiesti la /!de(ata din !rma sta la temelia ( predi(ii apostoli(e (2#r. 3I, 1).; +apte
II, 6A)66 si 0iseri(esti (Sim0ol!l (redintei, art. 3II, CI si CII, tot asa (!m pe (redinta in
intr!parea, /ertfa si in#ierea +i!l!i l!i &!mne'e! se spri/ina intre"!l edifi(i! do"mati( al
(restinism!l!i (I. Cor. C3, 15).7; I Tes. I3, 17; I Ioan I3, ., 17, 15 et(. Ca asa sta! l!(r!rile, ne)o
arata, intre altele, fapt!l (a ni(i sp!sele mem0rilor Areopa"!l!i din Atena (+apte C3II, 6., ni(i
dispret!l aratat de pro(!rator!l roman Por(i!s +est!s (+apte CC3I, .7. Ni(i s(epti(ism!l re"el!i
i!de! Irod A"rippa II (+apte CC3I, .@).?, ni(i o0ie(tiile in#ers!nate ale sad!(*eilor din Sinedri!
i!dai( (+apte CCIII, 6)?, ni(i indoielile !nor (restini din Corint (I Cor. C3, 1., ni(i in(er(area !nora
de a identifi(a in#ierea mortilor (! renasterea 0aptismala (II Tim. 16)1D n)a! p!t!t determina pe
Sfint!l Apostol Pa#el sa a0andone'e, sa! ma(ar sa trea(a pe plan se(!ndar, in predi(a sa, o do"ma atit
de esentiala.
Credinta in (ertit!dinea in#ierii mortilor, a /!de(atii !ni#ersale si a #ietii (e #a !rma d!pa a do!a
#enire a l!i $ristos sta, (a o piatra de ne(lintit si la temelia moralei (restine. %!strind fara (r!tare
pe 0o"atii (are as!pres( pe sara(i si indemnind pe (restini sa n!)si piarda ra0darea at!n(i (ind sint in
s!ferinte, Sfint!l I(o#, fratele &omn!l!i, s(rie1 993oi, 0o"atilor, plin"eti si #a tin"!iti de ne(a'!rile
(are a! sa #ina as!pra #oastra.. ati strins (omori in 'ilele (ele de apoiMJ 3)ati desfatat pe pamint,
*raniti)#a inimile #oastre spre 'i!a /!n"*ieriiJ Iata, /!de(ator!l sta inaintea !silor:: (3, 1)D. Sfint!l
Apostol Petr!, (ind indeamna pe (restini sa se fereas(a de pa(ate si sa n! se (latine in (redinta din
(a!'a in(er(arilor prin (are tre(, le ad!(e aminte de rasp!nderea (e)I asteapta pe toti la /!de(ata
!ni#ersala. Pentr! pa(atele lor de neiertat, 99pa"anii #or da seama inaintea Cel!i (are este "ata sa
/!de(e #iii si mortii:: (I Petr! I3, 5 s.!.; 99&!mne'e! stie sa s(ape din ispite pe (ei (redin(iosi, iar pe
(ei nedrepti sa)I pastre'e, (a sa fie pedepsiti in 'i!a /!de(atii:: (II Petr! II, D; (f. si III, @.
In#atat!ra despre ne(esitatea, le"itimitatea si (ertit!dinea /!de(atii !ni#ersale este (orolar!l
(redintei in sfintenie si dreptatea l!i &!mne'e! si de(!r"e din (!noasterea !rmarilor pa(at!l!i si a
post!latelor le"ii morale. &eoare(e dreptatea l!i &!mne'e! si #ir!inta l!i Iis!s $ristos, +i!l sa!, n! se
infapt!ies( de(it in parte in (!rs!l istoriei, tre0!ie sa admitem (a ele se #or reali'a inte"ral, adi(a in
es*atolo"ie
1.
. &a(a &!mne'e! ar fi indiferent fata de re'!ltat!l l!ptei dintre 0ine si ra! si n)ar
inter#eni (a sa asi"!re tri!mf!l final al dreptatii si ade#ar!l!i, s)ar p!tea (on(*ide (a 2l ne paraseste.
Sfint!l Ioan E!ra de A!r, intr)!na din Omiliile sale (a I3 as!pra Pro#identei di#ine, sp!ne (a 99da(a
amitem (a &!mne'e! e-ista si (a este atot p!terni( si drept, tre0!ie sa admiten si (a 2l #a da
fie(ar!ia d!pa faptele sale. Ca(i (!m, in #iata paminteas(a foarte adesea (ei 0!ni a! parte de
nepla(eri si s!ferinte, iar (ei rai de s!((ese si desfatari, este a0sol!t ne(esar sa e-iste o alta #iata,
in (are fie(are sa primeas(a d!pa faptele sale, pre(!m si !n lo( pre"atit (elor rai si destinat pedepsei
si alt!l *ara'it (elor 0!ni si destinat re(ompensei. C!m sa ren!nte &!mne'e!, a!tor!l le"ii morale, la
/!de(ata !ni#ersalalF Ca(i da(a n)ar e-ista in#ierea mortilor si /!de(ata o0steas(a ar tre0!i sa
(redem in #i(toria finala a nedreptatii::
16
.
Intr)o alta Omilie (a I3)a, la II Timotei, referind!)se la nedesitatea si le"itimitatea /!de(atii
!ni#ersale, a(elasi Sfint Parinte s(rie1 99C!m se fa(e (a &!mne'e!, (are este 0!n si milosti#, #a fi
fara mila la /!de(ata din !rmaF 3a fi astfel, deoare(e to(mai /!de(ata #a insta!ra in mod definiti#
0!natatea l!iJ Ca(i da(a pe pamint /!de(atorii se strad!ies( sa fa(a dreptate, (!m sa n)o fa(a
&!mne'e!, a!tor!l le"ii moaleF O astfel de indiferenta din partea l!i &!mne'e! ar fi de ne(re'!t1
C*iar si tatal, in familie, pron!nta pedepse pentr! fiii saiJ; la fel pro(edea'a si (omandant!l de oaste
Page 4)) of 449
sa! de na#a si das(al!l pentr! ele#i, (a(i toti #oies( si (er sa se fa(a dreptate. &e (e at!n(i sa n! se
fa(a dreptate si in l!mea (ealaltaF &!mne'e! este indel!n" ra0dator si milosti# ai(i, pe pamint;
din(olo, 2l #a fi drept si rasplatitor d!pa fapte, (a sa dea fie(ar!ia d!pa faptele sale si sa n! lase
fara ra'0!nare pe (ei ne#ino#ati::
17
.
&ar &!mne'e! fiind(a este 0!n si drept s!stine (a!'a (elor 0!ni si le asi"!ra mint!irea. Intr!(it insa
&!mne'e! este si m!lt milosti# si n! #oieste moartea pa(atosilor, (i indreptarea lor, 2l mai amina
pedeapsa, spre a da si a(estora prile/ de po(ainta (4!(a CIII, 6)D; Rom. II, 7; I Tim. II, 7. Si (!m
0!natatea l!i este !nita (! dreptatea, &!mne'e! an!nta ine#ita0ilitatea /!de(atii sale inainte de
soro(!l ei, pentr! (a ni(i !n om sa n! se poata plin"e (a n)a sti!t din #reme (e)l asteapta la (apat!l
#ietii sale pamintesti si apoi d!pa in#ierea tr!p!l!i, la Par!sia l!i $ristos
15
.
Astfel, ins!si &omn!l $ristos, /!de(ator!l s!prem, ne)a des(operit semnele d!pa (are #om (!noaste
(a #ine /!de(ata !ni#ersala. A(este in#atat!ri sint pe s(!rt, !rmatoarele1 Cind se #or implini semnele
premer"atoare Par!siei &omn!l!i si 99innoirii:: l!mii (%atei CIC, .?, Iis!s $ristos se #a (o0ori din
(er, insotit de (etele in"eresti si in#esmintat in sla#a d!mne'e!ias(a; at!n(i, la !n semnal, tr!p!rile
t!t!ror mortilor #or in#ia si toti oamenii se #or ad!na, pentr! /!de(ata !ni#ersala, inaintea l!i $ristos,
(are #a desparti pe (ei rai de (ei drepti si #a raplati pe fie(are d!pa (!m merita (%atei CC3I, 6A;
CC3, 61)76; CC3I, 67; %ar(! CIII, .6; CI3, 6.; 4!(a CCI, .@ et(..
Atit Sfintele 2#an"*elii, (it si din (elelalte (arti ale No!l!i Testament, aflam de asemenea (a &omn!l
$ristos #a #eni a do!a oara n! in (alitate de %int!itor, (a la intr!pare, (i in (alitatea sa de /!de(ator
s!prem al l!mii (+aote I, 11; C, 7.; C3II, 61; II Tim. I3, 1; I Petr! I3, 5)6. At!n(i, inaintea sfintilor
in"eri si in pre'enta t!t!ror oamenilor, #or fi date pe fata toate faptele si #or0ele noastre, pre(!m si
"ind!rile lor (ele mai as(!ne (I Cor. I3, 5 si fie(are #a da so(oteala de sine ins!si (Rom, CI3, 1..
5!de(ata #a fi e"ala si nepartinitoare pentr! toti, iar sentinta data de drept!l 5!de(ator #a tine
seama de (omportarea a#!ta de fie(are in (!rs!l #ietii sale pamintesti ($ Cor. 3, 1A; CI, 15; &om. II,
5)6, 11; 2fes. 3I, ?)D; II Tim. I3, 7. Cei "asiti #ino#ati #or fi tre(!ti intr)o stare #esni(a de
rem!s(ari, r!sine si (*in!ri, (onse(inta a indepartarii lor de la fata l!i &!mne'e! (I Tes. I, 6; II Tes.
I, ?; I. Cor. III, 16, iar (ei mint!iti #or fi tre(!ti intr)o stare #esni(a de pa(e, (inste si feri(ire,
(onse(inta a 99#ederii l!i &!mne'e! fata (atre fata:: si a impartasirii (! sla#a Sa (I Tes. I, @; II Tim,
I3, ?; I Cor. CIII, 16; Rom. II, 1A, II Petr! I, 7
16
.
Semnele premer"atoare #enirii a do!a a l!i $ristos #or mar(a si apropierea soro(!l!i /!de(atii
!ni#ersale, o data (! Par!sia sa! a do!a #enire a l!i $ristos #a a#ea lo( (! i!teala f!l"er!l!i sa! a !nei
(lipe, in#ierea tr!p!rilor de(edate, prefa(erea tr!p!rilor (elor aflati at!n(i in #iata si ad!narea
t!t!ror t!t!ror inaintea drept!l!i 5!de(ator. 4o(!l de intilnire (! $ristos n! #a fi pe pamint, (i
!nde#a, 99in #a'd!*:: (I, Tes. I3, 1@.
S!0 infl!enta literat!rii apo(rife (! (olorit apo(alipti( si a !nor s(rieri ra0ini(e, (are infatisa!
feri(irea mesiani(a pre'isa de Profeti drept o era indel!n"ata de feri(ire paminteas(a si (are
afirma! (a ea #a fi ina!"!rata, prin in#ierea (elor alesi si printr)o (ondamnare a (elor rai, de (atre
%esia, in !nele (er(!ri (restine din primele se(ole s)a i#it (redinta (a sfirsit!l l!mii, in#ierea t!t!ror
mortilor si /!de(ata de apoi #or fi pre(edate de o in#iere tr!peas(a a sfintilor, de o /!de(ata a
pa(atosilor aflati in #iata si de o imparatie "lorioasa a l!i $ristos, impre!na (! sfintii sai, pe pamint.
Pentr! spri/inirea a(estei (redinte, s)a re(!rs la interpretarea literala a #edeniei des(rise sim0oli( in
Apo(alipsa (CC, 1)5, !nde, d!pa opinia !nora, s)ar afirma (a tre0!ie sa ne asteptam, pentr! o
perioada de o mie de ani ( , la o no!a era mesiani(a pe pamint.
Page 4)( of 449
Adeptii a(estei (redinte a! fost n!miti *iliasti (in rasarit sa! milenisit (in ap!s. &!pa fel!l (!m isi
in(*ip!ia! feri(irea meslani(a pe (are o astepta!, ei era! de dao!a fel!ri1 !nii, tr!pesti N printre (are
se n!mara! (erintienii si e0ionitii N (are (redea! (a, in pres!p!s!l mileni! mesiani(, (ei alesi se #or
0!(!ra in #oie de satisfa(erea t!t!ror poftelor tr!pesti; altii, (ei spirit!ali, (redea! (a feri(irea #a
(onsta din dreptate, pa(e si alte 0!n!ri morale. $iliasm!l de sens tr!pes( a dispar!t odata (! ere'ia
(erintiana si (! (ea e0ionita. $iliasm!l de n!anta spirit!ala a a#!t o e-istenta (e#a mai l!n"a, dar n)a
i'0!tit ni(iodata sa se imp!na atentiei "enerale &esi a a#!t (iti#a s!stinatori de #a'a N (!m a! fost
Popias de Ierapole, Sfint!l 5!stin %artir!l si +ilosof!l, Sfint!l Irine!, Tert!lian, Sfint!l Ipolit,
Apolinarie de 4aodi(eea, 4a(tanti!, 3i(tori! de Pitta#i, S!lpi(i! Se#er, %etodi! de Olimp N si (! toate
(a n)a fost (ondamnata in mod ofi(ial de Biseri(a, si a(easta forma de *iliasm a ramas in(et!l (!
in(et!l fara adepti si apoi a fost data !itarii. 4a disparitia *iliasm!l!i a! (ontri0!it mai ales Ori"en si
&ionisie de Ale-andria, in rasarit si +er. A!"!stin, in ap!s. &ar *iliasm!l a iesti din no! la i#eala, in
mod sporadi(, spre sfirsit!l e#!l!i medi!, in !nele (er(!ri di'idente din sin!l Biseri(ii Romano)
Catoli(e, iar in epo(a moderna si)a fa(!t iarasi aparitia, de data a(easta fiind s!stin!t de !nele
"r!pari misti(e din sint!l Protestantism!l!i
1@
, (are neso(otes( fapt!l (a Sfinta S(ript!ra n! (!noaste
de(it o sin"!ra Par!sie "lorioasa a l!i $ristos, o sin"!ra in#iere a (elor din morminte si o sin"!ra
/!de(ata !ni#ersala. %ilenistii i"nora si fapt!l (a, in Apo(alipsa CC, 1)5, Sfint!l Apostol si 2#an"*elist
Ioan se refera in "rai sim0oli(, la era mesiani(a ina!"!rata in l!me prin intr!parea, /ertfa si in#ierea
l!i $ristos, la renasterea (redin(iosilor prin *ar!l Sfint!l!i &!* in(redintat Biseri(ii spre
administrare si la ferirea de stapinirea dia#ol!l!i.
Starea pro#i'orie in (are se afla tr!p!rile si s!fletele (elor raposati si fa'a paminteas(a a Biseri(ii
(restine se #or in(*eia la Par!sia l!i $ristos. In#ierea de o0ste si /!de(ata !ni#ersala repre'inta
!ltim!l a(t al 0ir!intei l!i $ristos as!pra dia#ol!l!i si mortii1 (I Cor. C3, .7).?. &in a(est moment,
Satan si sl!/itorii l!i #or fi ar!n(ati 99in ie'er!l de fo( si de p!(ioasa si #or fi (*in!iti a(olo, 'i si
noapte in #e(ii #e(ilor:: (Apo(. CC, 1A, iar dreptii #or trai de)a p!r!ri 99in (ort!l l!i &!mne'e! si #or
fi popor!l l!i si ins!si &!mne'e! #a fi (! ei:: (Apo(. CCI, 6 s.!..
Criteri!l "eneral d!pa (are se #a fa(e separarea in mint!iti si osinditi, la /!de(ata din !rma, #a fi
atit!dinea pra(ti(a pe (are fie(are a a#!t)o, in #iata de ai(i, fata de aproapele aflat in s!ferinta,
drept!l 5!de(ator de(larind!)se solidar (! toti a(eia (are a! a#!t ne#oie de #re!n a/!tor (%atei CC3,
6.)76. Intr!(it a/!torarea apoapel!i la ne#oie este !n!l din post!latele le"ii morale nat!rale sadita
de &!mne'e! in (!"et!l fie(ar!ia dintre noi (%atei 3, 76)7@; Rom. II, 6)15, nimeni n! #a p!tea
pretinde (a n)a (!nos(!t a(easta o0li"atie. Pentr! (restini, (are isi (!nos( indatoririle din
&es(operirea d!mne'eias(a, /!de(ata se #a fa(e d!pa (riteri!l atit!dinii fata de mesa/!l l!i $ristos,
(are le)a aratat tot (e tre0!ie sa fa(a sa! sa e#ite, spre a merita sa primeas(a feri(irea (ea #esni(a.
Por!n(ile &e(alo"!l!i, #irt!tile ase'ate la 0a'a (elor no!a Biseri(i, re(omandarile din Predi(a de pe
%!nte, indr!marile date Apostolilor si sfat!rile adresate m!ltimilor de (atre mint!itor!l, pre(!m si
e-empl!l sa! personal N la (are se ada!"a po#at!irile adresate (restinilor de (atre Sfintii sai apostoli
si !(eni(i ), toate a(estea al(at!ies( !n intre" (od al (ond!itei (restine, iar de implinirea l!i #a
depinde, pentr! fie(are, re'!ltat!l /!de(atii !ni#ersale.
In pri#inta lo(!l!i in (are se afla rai!l ma/oritatea te-telor neotestamentare afirma, fara alta
pre(i'are, (a (ei mint!iti se #or afla 99in (er::, 99(! &!mne'e!::. Sfint!l Apostol Pa#el s(rie (a, la
Par!sia l!i $ristos, odata (! in#ierea (elor morti si (! prefa(erea (elor #ii (I Cor. C3, 51)56, tot
!ni#ers!l #a fi eli0erat de ro0ia stri(a(i!nii (are I)a fost imp!sa din pri(ina (aderii prim!l!i om (Rom.
3III, 1D).6. 4a rind!l sa!, Sfint!l Apostol Petr! s(rie1 99Noi asteptam, potri#it fa"ad!intelor l!i,
(er!ri noi si pamint no!, in (are lo(!ieste dreptatea (II Petr! III, 16. Iar Sfint!l Apostol si
2#an"*elist Ioan, des(riind feri(irea re'er#ata (elor ai l!i $ristos, sp!ne; 99Si am #a'!t !n (er no! si
!n pamint no!. (a(i (er!l dintii si pamint!l dintii a! tre(!tJ Si am #a'!t (etatea (ea sfinta, no!l
Page 4)2 of 449
Ier!salim, (o0orindd!)se din (er de la &!mne'e!, "atita (a o mireasa impodo0ita pentr! %irele ei::
(Apo(. CCI, 1)..
&in a(este te-te, re'!lta (a ster"erea !ltimelor ramasite ale stri(a(i!nii prod!se de pa(at n! impli(a
ni(ide(!m nimi(irea l!mii, (i innoirea ei. Intr!parea %int!itor!l!i, intemeierea Biseri(ii si renasterea
noastra prin *ar, (redinta si fapte 0!ne sint de pe a(!m o no!a (reatie (Eal. 3I, 15; II Cor. 3. 1@, iar
99om!l (el no!, 'idit d!pa &!mne'e! intr! dreptate si intr! sfintenia ade#ar!l!i:: (2fes I3, .7, a
primit de la &!*!l Sfint (apa(itatea 99desa#irsirii::, (are)l a/!ta 99sa a/!n"a la starea de 0ar0at
desa#irsit, la mas!ra #irstei deplinatatii l!i $ristos:: (2fes. I3, 1.)16. 4!mea (are #a sa fie si (are #a
(onsta, d!pa in#atat!ra (restina, din 99(er!ri noi si pamint no!::, pres!p!ne N prin analo"ie (! (ele
inter#enite in starea tr!p!l!i (I Cor. C3, 7.)77, 7D)57 N n! distr!"erea si disparitia (osmos!l!i de
a(!m, pentr! (a, in lo(!l l!i, &!mne'e! sa (ree'e din nimi( alt!l no!, (a la in(ep!t, (i innoirea si
trasfi"!rarea (el!i a(t!al, spre a de#eni o lo(!inta potri#ita pentr! 99fiii l!i &!mne'e!::. Innoirii
esentiale si transfi"!rarii noastre in $ristos ii #a (oresp!nde asadar o innoire a intre"ii (reatii, (a(i
n! este potri#it (a a(eia (are #or fi fa(!ti 99partasi d!mne'eestiii firi:: (II Petr!, I, 7 sa)si d!(a
#iata (ea no!a in (onditiile l!mii #e(*i
1?
.
Atit in a(t!l in#ierii mortilor, (it si in (el al innoirii (reatiei, se respe(ta de(i prin(ipi!l di#in al
(ontin!itatii, in toate domeniile1 ) al sla#ei, in (are (restinii a! si fost introd!si prin Sfintele Taine,
dar (are n! #a in(eta sa (reas(a pentr! a(eia (are isi a"onises( de pe a(!m 99temelia 0!na pentr!
#ea(!l #iitor:: (I Tim. 3I, 1D; ) al #ietii #esni(e, in(ep!ta din #iata paminteas(a prin !rmarea l!i
$ristos, intarita (ontin!! prin *ar!l Sfint!l!i &!* si sporind, nein(etat, pina la (ea (ereas(a de d!pa
in#ierea tr!p!l!i (Ioan, I, 16; Rom. 3I, 7; Tit. III, @; II Cor. III, 1.; I3, 17)1@; ) al dra"ostei (are,
intr!(it 99&!mne'e! este i!0ire:: (I Ioan I3, ?, 99n! (ade ni(iodata:: (I Cor. CIII, ?, 16 si (are
99find le"at!ra desa#irsirii (Col. III, 17, !neste pentr! totdea!na pe (restini (! $ristos, (ap!l
Biseri(ii (2fes. III, 1?; Eal. II, 1D; ) al mint!irii (are ne)a fost dar!ita de pe a(!m (2fes. II, 5, ?; I
Cor. I, 1?; Rom. I, 16; 3III, .7, dar pe (are tre0!ie s)o pastram pina la (apat!l #ietii pamintesti
(Apo(. II, 1A; CII, 11 si (are #a fi desa#irsita in noi pentr! #esni(ie, de Iis!s $ristos, prin in#ierea
tr!peas(a si mostenirea feri(irii #esni(e, in !rma /!de(atii !ni#ersale (+ilip. II, 1.; III, 11)17; I Tes.
3, D; Rom III, 11; I Cor. 3, 5; II Tim. II, 1A; I3, 1?; ) al infierii de (atre Parintele (eres(, infiere pe
(are am si do0indit)o in $ristos (2fes. I, 5; Rom. 3III, 16, .D; Eal. I3, 5)6, dar ale (arei roade1
mostenirea t!t!ror 0!n!rilor fa"ad!ite le #om primi a0ia in #iata #iitoare, d!pa Par!sia l!i $ristos
(Rom. 3III, 16)1?; .1; .6)6A; II Cor. I3, 15
1D
.
Certit!dinea /!de(atii parti(!lare si mai (! seama a (elei !ni#ersale, (are sint menite sa resta0ileas(a
ordinea morala t!l0!rata de pa(at, (onstit!ie pentr! (redin(iosi, dimpre!na (! dra"ostea filiala fata
de Parintele (eres(, (ea mai p!terni(a frina impotri#a pa(at!l!i si !n stim!lent (ontin!! al #irt!tii.
Pri#ita din a(est p!n(t de #edere, morala neotestamentara este mai intii si in mod esential primire si
#alorifi(are a dar!rilor d!mne'eiesti si d!pa a(eea inaintare (onstient, #ol!ntara si s!stin!ta pe (alea
(e d!(e la desa#irsire si spre feri(irea, (ereas(a. Or, a(easta speranta sin(era si ar'atoare se #a
implini n!mai d!pa o min!tioasa si stri(ta (er(etare si /!de(ata a atit!dinii fata de &!mne'e! si a
(ond!itei morale pe (are fie(are le)a a#!t in (!rs!l #ietii sale pamintesti
.A
.
&a(a (ertit!dinea /!de(atii l!i &!mne'e!, (are este atosti!tor si drept, este o in(!ra/are pentr! (ei
drepti, ea este totodata o amenintare pentr! (ei nedrepti1 99Stim (a /!de(ata l!i &!mne'e! este d!pa
ade#arJ Si oare so(otesti t!, om!leJ (a #ei s(apa de /!de(ata l!i &!mne'e!FJ &!pa impietrirea ta si
nepo(aita inima iti ad!ni tie minie pentr! 'i!a miniei si a des(operirii dreptei /!de(ati a l!i &!mne'e!,
(are #a da fie(ar!ia d!pa faptele l!i1 (elor (e prin ra0darea l!(r!l!i 0!n (a!ta sla#a si (inste si
nestri(a(i!ne, (le #a da #iata #esni(a; iar (elor impotri#itoriJ minie si !r"ie; ne(a' si strimtoare
Page 4)3 of 449
peste tot s!flet!l om!l!i fa(ator de ra!J, dar sla#a si (inste si pa(e ori(!i fa(e 0ineleJ, pentr! (a la
&!mne'e! n! este partinire:: (Rom. II, .)11.
Antite'a 99rasplata)pedeapsa::, este (orolar!l (elei de 990ine si ra!::. Eind!l la /!de(ata l!i &!mne'e!
si teama de pedeapsa 4!i opreste pe (ei rai sa se lase in #oia relelor porniri si deprinderi. &e a(eea,
desi No!l Testament defineste pe &!mne'e! (a fiind #iata, l!mina si i!0ire (I Ioan I, .; ?)11; I3, ? si
(! toate (a ni 4)a des(operit (a Parinte, %int!itor!l si Sfintii Sai Apostoli n)a! e-(l!s, din apel!rile
morale adresate (redin(iosilor, amenintarea (! pedeapsa d!mne'eias(a (4!(a CIII, 6,5; %atei
CCIII, 66, 66, 6?; +ilip II, 1. et(.
.1
.
Teama de &!mne'e! pe (are 3e(*i!l Testament o (onsidera 99in(ep!t!l intelep(i!nii (Pro#. I, @l Ps.
CCI, 1A isi pastrea'a f!n(tia peda"o"i(a pentr! pa(atosi si in i(onomia *ar!l!i. &ar No!l Testament
n! intele"e prin ea !n sentiment inferior, o rea(tie ser#ila, o atit!dine !militoare, (a a !n!i s(la# fata
de stapin!l sa!, (i e-presia dorintei ar'atoare a (redin(ios!l!i de a n! s!para, prin pa(at, pe Parintele
(eres(. Atit!dinea (restin!l!i fata de &!mne'e! n! este de(i (ea de ro0, (i (ea de fi! si mostenitor
(Eal. I3, 6; Rom. 3III, 17)1@. Iar da(a (restin!l, fiind(a se stie s!p!s "reselii, n! poate al!n"a (!
tot!l din inima sa teama mostenita de la Adam (el (a'!t, el o poate tot!si in#in"e prin i!0irea
desa#irsita fata de &!mne'e! si fata de aproapele1 99In i!0ire n! este fri(a, (i !0irea desa#irsita
al!n"a fri(a::(I Ioan I3, 1?; 99&ra"ostea este de la &!mne'e!J (a(i &!mne'e! este i!0ire:: (I Ioan
I3, @)? si 99a(easta por!n(a a#em de la 2l1 (ine i!0este pe &!mne'e!, i!0este si pe fratele sa!:: (I
Ioan I3, .1.
Si (!m Iis!s $ristos, +i!l l!i &!mne'e!, ne)a in(redintat (a de)a dreapta Sa, la /!de(ata din !rma, #or
fi ase'ati n!mai a(eia (are a! sa#irsit fapte de i!0ire frateas(a fata de semenii lor mai mi(i de pe
pamint, se intele"e de la sine (a do0indirea feri(irii #esni(e este (onditionata, pentr! ori(e
(redin(ios, de sl!/irea l!i $ristos, prin sl!/irea aproapel!i, de sl!/irea l!i &!mne'e! prin sl!/irea
semenilor.
Pr. Do'. 4i'. "ad#le!'#,
$S#dii eologi'e$, nr. (-23(977 pag. ((2-(22.
NO$% BIB#IO&R'(IC%
H4!(rare de seminar s!stin!ta in (adr!l pre"atirii do(torat!l!i in teolo"ie si into(mita s!0 indr!marea
P.C. Pr. Conf. Const. Cornites(!, (are a dat si a#i'!l pentr! p!0li(are.
1. I. %i*al(es(!, %an!al de Teolo"ie &o"mati(a, B!(!resti, 1D6., p. .71.
.. 5.5. #on Allmen, %ort, in 993o(a0!laire Bi0liG!e::, Ne(*atel 1D67, p. 1?@.
6. P. Erelot, Sens (*retien de lUAn(ien Testament, To!rnal, 1D6., p. .@5 sG.
7. P. Erelor, 4a Res!rre(tion d! C*rist et son arriere N plan 0i0liG!e et /!if, in #ol, 994a Res!rre(tion
d! C*rist et lUe-e"ese modeme::, de 2. S!r">, P. Erelot, %. Carrea, A. &lome si 4. C. &!fo!r, Paris,
1D6D, p. 6A s.!.
5. 5. Bonsir#en, 4e /!daisme palestinien a! temps de 5es!s)C*rist, I, Paris, 1D67, p. 7?6 s.!.
6. +r. Amlot, 4es idees maitresses de Saint Pa!l, Paris, 1D6., p. .11.
@. C. Spi(,, 2pirea!- $e0re!-, Paris 1D56, p. D5 s.!.
?. In#atat!ra de Credinta Crestina Ortodo-a, 2dit!ra Instit!t!l!i Bi0li( si de %isi!ne ortodo-a,
B!(!resti, 1D5., p. 167.
D. Asa s!stine intre altii, Os(ar C!lmann, in l!(rarea Immortalite de lUame o! res!rre(tion des mortsF,
Paris, 1D56, p. @7 sG.
In spri/in!l opiniei (a, d!pa moartea tr!p!l!i, s!flet!l ar intra intr)o stare de pierdere a (onstiintei
Page 4)4 of 449
de sine, a memoriei si a personalitatii, se in#o(a ar"!ment!l (a, in No!l Testament, mortii sint n!miti
adesea 99(ei adormiti:: sa! 99(ei (e a! adormit:: (%atei CC3II, 5.; I Cor. C3, 1?, .A; I Tes. I3, 16)
15, sa! 99(el (e dorm:: (I Tes. I3, 16 si (a #er0!l 99a dormi:: este folosit metafori( pentr! noti!nea
de 99a m!ri:: (Ioan CI, 11; +. A. 3II, 66; CIII, 66; I Cor. 3II, 6D; I Cor. C3, 61; I Tes. I3, 16; II
Petr! III, 7. Toate a(este (!#inte sint insa folosite in sens metafori( si se refera la starea tr!p!l!i,
n! a s!flet!l!i, in inter#al!l dintre de(es!l fi'i( si in#ierea (ea de o0ste. +. Prat, 4a t*eolo"ie de S.
Pa!l, I, Paris, 1D.@, p. 765, +r. Amlot, op. (it., p. .17.
1A. %area ma/oritate a (omentatorilor raportea'a a(este do!a #ersete la /!de(ata parti(!lara1 n!mai
!nii protestanti s!stin (a Sfint!l Apostol Pa#el s)ar referi a(i la /!de(ata !ni#ersala. +. Prat. op. (it.,
II, p. 76@ n.r.
11. +. prat, op. (it., II, p. 766; +r. Amiot, op. (it. p. .15)..A.
1.. 5. Bri(o!t, 5!"ement, in 99&i(tionnaire PartiG!e des Connaissan(e Reli"ie!ses::, I3, Paris, 1D.6, p.
1A..
16. C.2. 5ol>, Oe!#res (ompletes de S. 5ean C,r>sostome, 3OO, Nan(>)Paris, 1?6@, p. 7@1)7@.,
Sfint!l Ioan E!ra de A!r s!stine a(easta idee si in Omilia II)a la 2pistola (atre Coloseni (C. 2. 5ol>,
#ol. II, op. (it., p. 5A6.
17. C. 2. 5ol>, op. (it., #ol 3I, p. ?6)?@.
15. 5. B!rner, 5!"ement, in 993o(a0!laire Bi0liG!e::, p. 17?.
16. Romano)(atoli(ii so(otes(, pe 0a'a (!#intelor Sf. Apostol Pa#el din I Cor. III, 1.)15, (a intre rai si
iad ar e-ista !n lo( intermediar, (ar!ia I)a! dat n!mele de P!r"atori!, Conte-t!l n! are insa ni(i o
le"at!ra (! #iata s!flet!l!i d!pa moartea tr!p!l!i. &e a(eea (*iar (omentatorii (atoli(i N (!m sint, de
pilda, R. Cornel> (Comm. Ad. I)II Cor. 2t. Eal. 1DAD, p. D1 si +. Prat, op. (it., I, p. 11., n! so(otes( (a
do(trina despre P!r"atori! s)ar p!tea spri/ini pe a(est te-t 0i0li(.
1@. A. Eelin, Apo(al>pse, in 994a Sainte Bi0le::, 2ditat de 4. Pirot, #ol. CII, Paris 1D6?, p. 65@)65?.
Intr)o 99nota do(!mentara:: p!0li(ata in (omentari!l intit!lat 994a (larte de lUApo(al>pse (ed. 3)a,
Eene#e, 1D66, teolo"!l protestant C*. Br!ts(* pre'inta, pe s(!rt, o mono"rafie a t!l0!rarilor
reli"iloase s! si(!a,e (parasirea l!(r!l!i, #a"a0onda/, a(te de #iolenta et(., pro#o(ate in sin!l Biseri(ii
si in #iata !nor popoare e!ropene, de (atre s!stinatorii (ei mai fanati(i si mileni!l!i apo(alipti(.
1?. In#atat!ra de Credinta Crestina Ortodo-a, p. 1?5, +. Prat, op. (it., I, p. .?5; 5. Bonisr#en,
T*eolo"ie d! No!#ea! Testament, Paris, 1D51, p. 6?6 sG.; 5. %. +ernasse N 5. Ei0let, Ciel, in
993o(a0!laire de T*eolo"ie Bi0liG!e::, Paris, 1D@A, (ol. 1@A. +r. 4een*ardt, 4U2pitre de Saint Pa!l a!-
Pomains, Ne!(*atel)Paris, 1D5@, p. 1.6; C. Spi(,, 4es 2pitres de Saint Pa!l, Paris, 1D66, p. .5D sG.
mains, Ne!(*atel)Paris, 1D5@; p. 1.6; C. Spi(,, 4es 2pitres de Saint Pa!l, Paris, 1D66, p. ..5D sG.
1D. 5. Bonsir#en, op. (it., p. 6@?)6??.
.A. C. Spi(,, T*eolo"ie morale d! No!#ea! Testament, #ol. I, Paris, 1D65, p. 675 sG.
.1. A se #edea si Ia(o# I3, 1.; Rom. CI, .A).1; CII, 1D; I Cor. 3I, D)1A; Eal. 3I, @)D se mai (! sema
peri(opele din partea finala a 2pistolei (atre 2#rei (C, .6)6D; CI, 1)7A; CII, 1)16, .D, in (are
fa"ad!intele alternea'a (! amenintarile.
Page 4)5 of 449
ES(ATOLO'IA SAU LUMEA $IITOARE
-. Sensul notiunii ::es"atologie;;
Cre'!l (!prinde do!a afirmatii prin(ipale (are re'!ma in#atat!ra despre #iata #esni(a sa! es*atolo"ie1
??Si iarasi va sa vina) cu slava) sa @udece viii si m0rtii) a Caruia im/aratie nu avea s.arsitAA; si
??Aste/t invierea m0rtil0r si viata veacului ce va sa vinaAA. A(easta in#atat!ra plina de optimism
este p!rtata si transmisa mai (! seama de traditia lit!r"i(a, omileti(a si (!lti(a, in spe(ial prin sl!/0a
inmormantarii pentr! (ei (e a! adormit 99in nade/dea in#ierii si a #ietii #esni(e:: (Rand!iala
pros(omidiei. In (ele0ra sa omilie pas(ala, Ioan $risostom sp!ne (a, d!pa in#ierea l!i $ristos,
moartea si iad!l a! pierd!t p!terea lor a0sol!ta1 99Unde)ti este moarte 0old!lF Unde)ti este iad!le
0ir!intaF In#iat)a $ristos si t! ai fost nimi(it::. Imno"rafii mart!rises(1 99 2ste o mare taina a ta,
risipirea (ea #remelni(a a fapt!rilor Tale si d!pa a(eea al(at!irea din no! si odi*na (ea de #e(i::
(3e(ernia din &!mini(a R!saliilor.
2s*atolo"ia (de la es(*ata Q e#enimentele !ltime este in#atat!ra despre realitatile !ltime ale
mant!irii, adi(a despre insta!rarea Imparatiei l!i &!mne'e! sa! #iata #ea(!l!i (e #a sa #ina, (a
in(oronare a operei ras(!mparatoare a l!i $ristos)Imparat!l, (are se manifesta la sfarsit!l istoriei,
plin de sla#a, sa /!de(e #iii si mortii (2fes. 1, .A).6; I Tes. 5, 1)11. 2s*atolo"ia n! tre0!ie (onf!ndata
(! 99sfarsit!l l!mii:: si ni(i n! tre0!ie limitata la des(rierea e#enimentelor (are insotes( a do!a #enire
a l!i $ristos, sa! paro!sia1 in#ierea mortilor, /!de(ata !ltima sa! "enerala, rai!l si iad!l, insta!rarea
"lorioasa a imparatiei. 2s*atolo"ia se referea la o no!a ordine de e-istenta, la o stare !ltima de
transfi"!rare, din(olo de istorie, stare (are este o0ie(t!l r!"a(i!nii si sperantei (restine1 ??$ina
im/aratia TaAA (%atei 6, 1A, dar (are este de/a pre'enta ai(i si a(!m, si (are (onfr!nta istoria
a(t!ala1 ??Im/aratia lui Dumne1eu este in mi@l0cul v0struAA (4!(a 1@, .1.
&esi se intampla la 99sfarsit!l:: istoriei, Imparatia es*atolo"i(a n! este re'!ltat!l !n!i pro(es istori(.
4!mea in(epe din no! a#and (a s(op n! sfarsit!l, (i eternitatea. &e la Intr!parea +i!l!i, l!mea este
lo(!l manifestarii imparatiei l!i &!mne'e! si al transfi"!rarii om!l!i, iar de la Cin(i'e(ime, &!*!l
introd!(e si mentine imparatia in istorie, s(*im0and istori(itatea lineara, (ronolo"i(a, in pre'enta
es*atolo"i(a, #esni(a. In a(est sens, istoria n! este n!mai tre(!t, 99anamnesis:: (i si anti(ipare si
pre"!stare reala a #esni(iei. Sa! mai 0ine)'is, istoria si es*atolo"ia formea'a o !ni(a realitate in
i(onomia mant!irii, (are n! se (onf!nda (! timp!l a(esta. In r!"a(i!nea e!*aristi(a, a do!a #enire a l!i
$ristos este in#o(ata (a parte din istoria mant!irii1 99Ad!(and!)ne aminte, asadar, de a(easta
por!n(a mant!itoare si de toate (ele (e s)a! fa(!t pentr! noi1 de (r!(e, de "roapa, de in#ierea (ea
de)a treia 'i, de inaltarea la (er!ri, de sederea (ea de)a dreapta si de (ea de a do!a si marita iarasi)
#enire::. Ca ad!nare lit!r"i(a, Biseri(a insasi este popor!l l!i &!mne'e! in stare de pelerina/, in
mis(are spre imparatia l!i &!mne'e!1 ??Caci nu avem aici cetate statat0are) ci 0 cautam /e aceea
ce va sa .ieAA (2#rei 16, 17.
In#atat!ra despre 99l!mea (are #a sa #ina:: (2#rei ., 5, sa! es*atolo"ia a fost de'#oltata (a parte
inte"ranta din do(trina despre 99i(onomia:: l!i &!mne'e!, (are (!prinde ansam0l!l operei l!i
&!mne'e! 99in afara::1 (reatia, intr!parea, ras(!mpararea (Rom. 5, D, sfintirea si re(apit!larea
t!t!ror in $ristos (Ioan 1@, .7, prin #enirea a do!a in sla#a a l!i $ristos, (a &omn si Imparat. 4!i ii #a
fi s!p!sa ??lumea care va sa vinaAA (2#rei ., 5. ??Ziua D0mnuluiAA (II Tes. 5, ., adi(a ordinea
sa! eon!l es*atolo"i( a fost *otarata intr)!n mod 99i(onomi(::, proniator, prin taina intr!parii
(*enoti(e a l!i $ristos1 993e(*ea imparatie a (a'!t (and &!mne'e! S)a aratat in tr!p omenes(, spre
innoirea #ietii #esni(e. A l!at in(ep!t (eea (e f!sese *otarat de &!mne'e!, si prin a(easta toate se
Page 4)6 of 449
p!nea! in mis(are, pentr! (a se pre"atea nimi(irea mortii::. To(mai de a(eea 99sfarsit!l:: n! este o
oprire a timp!l!i istori( la o data (ronolo"i(a, printr)o (atastrofa (osmi(a, (i o innoire a (reatiei in
sens de 99transformare:: (I Cor., 15, 1, o tre(ere de la starea #e(*e la starea no!a a *ar!l!i, in
plentit!dinea sa, la ordinea imparatiei #esni(e (2#rei D, .@).?, (are (oin(ide (! aparitia "lorioasa a
l!i $ristos.
Spirit!alitatea ortodo-a se distin"e si prin a(eea (a lasa !n lo( foarte lar" pentr! e-perienta
es*atoto"i(a in #iata istori(a. A(easta atit!dine are la 0a'a do!a moti#e esentiale1 !n!l de ordin
teolo"i(, sistemati(; alt!l de ordin istori(, misionar. 2ste #or0a mai intai de parado-!l #ietii (restine,
(are poarta in sine a(easta tensi!ne ine#ita0ila intre e-istenta in l!me si lepadarea sa! neapartenenta
la l!me. Biseri(a insasi este patr!nsa de a(easta #i'i!ne parado-ala a #ietii si istoriei. 2a este
mart!ria !nei noi (reatii1 ??Daca este cineva in (rist0s) este 0 n0ua .a/turaAA (II Cor. 5, 1@.
Biseri(a si impre!na (! ea intrea"a !manitate si (reatie traieste in asteptarea, 99aratarea:: (paro!sia
&omn!l!i, 'i!a (elei de a do!a #eniri (I Cor. 1, ?)D; 2#rei D, .?, 'i!a a opta a imparatiei sa! a #ietii
#esni(e, (and &!mne'e! #a fi tot!l in toate (I Cor. 15, .?. A(easta este tinta (telos1 #iata #esni(a
(Rom. 6, ..).6. Imparatia l!i &!mne'e!, (are este de/a pre'enta odata (! intr!parea si in#ierea
+i!l!i Sa!.
4a plinirea #remii, Intelep(i!nea si)a intins 99(ort!l:: printre noi, l!nd tr!p omenes(. 4a sfarsit!l
#remii, sla#a l!i &!mne'e! isi #a intinde (ort!l in No!l Ier!salim, (are n! mai are ne#oie ni(i de
templ!, ni(i de soare (Apo(. .1, 6. Iis!s $ristos Ins!si sp!ne (a imparatia Sa, pre"atita de la
intemeierea l!mii (%atei .6).7, n! este din l!mea a(easta, dar (a a(easta imparatie este de/a
pre'enta si la indemana (4!(a 1A, D, 1.. A(!m, in #ea(!l istoriei pre'ente, (restinii a! primit n!mai o
ar#!na a 0!natatilor fa"ad!ite, dar!rile Sfant!l!i &!*; (ei (e a! pre"!stat imparatia, a! ne#oie de
ra0dare (a sa primeas(a rasplata definiti#a (4!(a D, 6., #iata #esni(a in totalitatea ei. A(esta este
timp!l de speranta, de po(ainta si mai ales de r!"a(i!ne1 99Sa #ina imparatia Ta::, 99Sa #ina *ar!l si sa
trea(a l!mea a(easta:: (&ida*ia, 1A, 5.
In al doilea rand, tonalitatea es*atolo"i(a a pietatii ortodo-e emana dintr)o e-perienta istori(a,
difi(ila, pe (are ma/oritatea Biseri(ilor a! fa(!t)o timp de se(ole. Adesea, ortodo(sii a! fost siliti sa
traias(a in sit!atii so(iale si politi(e defa#ora0ile, fara posi0ilitatea de a mart!risi (redinta lor si a
e-prima (!lt!ra lor. %ar"inali'ati din p!n(t de #edere misionar si (!lt!ral, ei a! platit (redinta lor (!
pret!l s!prem. As(etism!l monasti( n! este alt(e#a de(at o forma de deplasare a (restin!l!i la
mar"inea so(ietatii, in s!ferinta si ta(ere, intr)o atit!dine de anti(onformism, din (a!'a !nei l!mi
ostile si am0i"!e. In a(easta am0ianata de ostilitate si a"resi#itate, p!stia, (are este sim0ol!l
(ara(ter!l!i m!ri0!nd al l!mii, de#ine (amp!l !nei (onfr!ntari spirit!ale, a 99ra'0oi!l!i ne#a'!t::, intre
fortele imparatiei si sti*iile a(estei l!mi. %arii eremiti, a(esti 99in"eri pamantesti::, prefera sa ia pe
(ont!l lor, in afara (etatii, a(easta in#ers!nata (io(nire intre fortele #ietii si p!terile mortii. Traditia
spirit!ala ortodo-a re(!noaste martir!l si eremit!l (a martori s!premi ai Imparatiei l!i &!mne'e!,
ai(i si a(!m.
Re#elatia (restina (!prinde istoria mant!irii n! n!mai (a tre(!t, (i si (a #iitor. &e a(eea Biseri(a
propo#ad!ieste n! n!mai (eea (e &!mne'e! a fa(!t pentr! mant!irea noastra, (i si (eea (e 2l
pre"ateste pentr! (ei (e (red in 2l. In a(est fel, #iata (restin!l!i este p!sa s!0 semn!l nade/dii
in#ierii, al 99tre'#iei:: si al pre"atirii pentr! #iata (ea (ereas(a.
.. Invatatura crestina despre viata si moarte
a. $iata este !n dar al l!i &!mne'e!)Creator!l. &!mne'e! a (reat l!mea in stare de rai, in stare de
nestri(a(i!ne si de #esni(ie. 2l a (reat la in(ep!t o alta #iata de(at #iata a(easta pe (are o are (reatia
Page 4)7 of 449
si !manitatea a(!m. 99C!nos(and sfintii, ) (! intelep(i!ne), nestatorni(ia si tre(erea s!((esi#a a #ietii
a(esteia, a! inteles (a n! a(easta este #iata dar!ita de &!mne'e! oamenilor la in(ep!t, (i a! in#atat
taini( (a &!mne'e! a (reat la in(ep!t alta, d!mne'eias(a si mere! la fel, !na despre (are a! inteles (a
e demna de &!mne'e!, Care e 0!n:: (Sf. %a-im %art!risit., Am0i"!a, 76, trad. Cit., p. 156. In a(elasi
sens, Isaa( Sir!l #or0este de 99(ele do!a l!mi::, l!mea #e(*e si (ea no!a (C!#ant!l IC, +ilo(. Rom., D,
p. 616.
Cara(ter!l #ietii de a(!m (I Tim. 7, ? este dat, pe de o parte, de fapt!l (a ad!(erea la e-istenta a
l!mii (osmi(e si a (elei !mane apartine l!i &!mne'e!, adi(a (reat!l este dependent de #ointa l!i
&!mne'e!, (a ori"ine si destin. N! e-ista similaritate de ni(i !n fel intre Creator si (reat, (*iar da(a
&!mne'e! a fa(!t om!l 99d!pa (*ip!l Sa!::, adi(a destinat parti(iparii la #iata di#ina. 4!mea (reat!l!i
n! este #esni(a in sine, (i prin *ar, prin ind!mne'eire. &eoare(e fapt!rile rationale a! atat e-istenta
istori(a, temporala, (at si e-istenta #esni(a, nem!rirea prin *ar si parti(ipare, ele a! si (e#a
(ontrari!, adi(a nee-istenta. Pe de alta parte, simt!l a(t!al al e-istentei, #i'i!nea timp!l!i istori(,
s!nt (onse(inta !nei stari determinate de pa(at, (are este !n a(t de re#olta impotri#a nat!rii de
ori"ine. Noi traim #iata de a(!, (a 99!rmasii l!i Adam::. A(est pas fals, (ontra nat!rii, fa(e imposi0ila
e-istenta #esni(a. Istoria a(t!ala este r!pta in do!a1 #iata si moartea. Inaintea (reat!l!i se afla
a(easta alternati#a e-istentiala1 ??Iata) eu asta1i tiam /us inainte viata si m0artea) *inele si
raulB $iata si m0arte tiam /us Eu asta1i inainte) *inecuvantare si *lestem. Alege viataBAA
(&e!t. 6A, 15, 1D. ??Asa 1ice D0mnul& Iata) va /un inainte calea vietii si calea m0rtiiAA (Ier. .1,
?. Sens!l 99i(onomiei:: este a(ela de a reposeda #iata data la in(ep!t de &!mne'e!, intr)o forma
no!a. A(easta i(onomie operea'a la toate ni#el!rile si in toate formele de #iata (!nos(!te, inainte si
d!pa (adere1
a. #iata l!i &!mne'e!, (are e-ista prin 2l Ins!si, Care este #esni(, fara in(ep!t si fara sfarsit, n!
p!r(ede din alt(e#a si este i'#or!l a toata #iata;
0. #iata in"erilor (are s!nt (reati si fara de pa(at;
(. #iata omeneas(a, (reata, atinsa de pa(at si m!ritoare;
d. #iata s!0)!mana, a(eea a animalelor si plantelor, (are este (reata, m!ritoare si atinsa de pa(at!l
omenes( intr)o l!me (are a (a'!t, si
e. #iata p!terilor ra!l!i, (reate 0!ne, dar datorita #ointei lor si faptelor proprii, se "ases( s!0
p!terea ra!l!i, se op!n plan!rilor l!i &!mne'e! si denat!rea'a #iata pe pamant.
3iata in $ristos. Intr!parea +i!l!i l!i &!mne'e! d!(e la aparitia !nei #ieti noi si !ni(e a(eea a
C!#ant!l!i (tip!l a !nit (! tr!p!l (tip!l (. a(easta este #iata #esni(a a l!i &!mne'e!, (are a im0ra(at
o forma, !n tr!p !man. Opera mant!irii pre'inta importanta pentr! diferitele ni#el!ri de #iata
amintite.
Cand se #or0este despre 99#iata::, teolo"ia (restina tre0!ie sa re'iste ispitei de a transforma in idol
#iata (a atare si sa fa(a din moartea fi'i(a pro0lema (apitala. Ceea (e pro(lama Biseri(a n! este
simpl! #iata 0iolo"i(a sa! #iata omeneas(a o0isn!ita, (i #iata +i!l!i l!i &!mne'e! Care S)a fa(!t om.
A(easta este #iata pro(lamata intr)o l!me in (are toti s!ntem (onfr!ntati (! moartea, #iata (are n!
este simpla s!pra#iet!ire, (i 0ir!inta as!pra mortii, parti(ipare la #iata di#ina. 2ste o #iata de o
(alitate no!a, pe (are o pre"!stam in(a de ai(i. 2ste !n 99dar peste dar::, dar el n! intra in posesia
noastra de(at prin tena(itatea de a s(*im0a mod!l de #iata, de a iesi din l!mea pa(at!l!i si a (!(eri
Page 4)8 of 449
l!mea *ar!l!i (I Tim. 6, 1.. ??Alege viataAA. 99Noi n! mai s!ntem niste (opii ai ne(esitatii si
i"norantei, (i (opii ai initiati#ei si li0ertatii:: (I!stin %artir!l, Apolo"ia I, 61.
3iata (orporala, istoria pre'enta, are o semnifi(atie (apitala pentr! #ea(!l es*atolo"i(. 3iata #iitoare
n! inseamna o r!ina a (reatiei a(t!ale, (i o innoire, o transfi"!rare, plinatatea #ietii. &e ai(i,
(ara(ter!l indisol!0il si indi#i'i0il al 99(reatiei noi:: in $ristos (Eal. 6, 15 si depasirea ori(ar!i d!alism
intre istorie si es*atolo"ie, intre tr!p si s!flet. &!alism!l (e s)ar p!tea o0ser#a de pilda intre #iata si
moarte este depasit, deoare(e ritm!l #ietii #iitoare este re"lat d!pa e-i"entele 'ilei a opta, sa0at!l
(reatiei, #iata in forma ei deplina si #esni(a. 2ste ade#arat (a in l!mea a(easta tot!l este ameste(at
si stir0it, si to(mai de a(eea #iata (restina este patr!nsa de !n prof!nd realism1 ??"ie lumea) .ie
viata) .ie m0artea) .ie lucurile de acum) .ie cele viit0are) t0ate sunt ale v0astreAA (I Cor., 6,
...
In a(easta perspe(ti#a, 99'ilele de pe !rma::, timp!l pe (are il par(!r"em a(!m in #iata (orporala, n!
s!nt alt(e#a de(at pre"atirea (paras,e#i pentr! nel!(rarea (sa0at de din(olo de moarte. &e ai(i
importanta deose0ita (e se da, in sl!/0ele ortodo-e, sfintirii timp!l!i si spati!l!i, a tot (e apartine
l!mii de ai(i si #ietii (orporale1 99A(easta ni se fa(e de folos (and, d!pa (e #or tre(e de #iata a(easta
de pre"atire, #om intra in nel!(rarea de din(olo de moarte. Pentr! (a in 'i!a dinaintea sam0etei este
si se n!meste 'i!a de pre"atire:: (Paras(*e#i)3ineri.
&ar ea e #iata a(easta, in (are tre0!ie sa ne pre"atim pentr! #iata #iitoare, in (are n! #om mai sa#arsi
ni(i !n l!(r! din (ele (e ne s!nt in"ad!ite ai(i, ni(i l!(rarea pamant!l!i, ni(i ne"!tatoria, ni(i sl!/irea
noastra, ni(i alt(e#a din (ele (! (are ne sar"!im ai(i. Ce petre(and in nel!(rare totala, #om ad!na
roadele semintelor semanate de noi in #iata a(easta. 2le #or fi nestri(a(ioase si prime/dioase, da(a
am semanat seminte rele in timp!l l!(rarii pamant!l!i in #iata a(easta. ??Caci cel ce seamana in du2,
'i(e, va secera din du2 viata vesnica> iar cel ce seamana din tru/) din tru/ va secera
stricaciunea (Eal. 6, ?:: (Eri"orie de N>ssa, 3iata l!i %oise, trad. Cit., p. 6?.
0. M0artea. 99Ceas!l de pe !rma::. Contin!itatea intre #iata (orporala si #iata #ea(!l!i (e #a sa #ina (I
Tim. 7, ? este intrer!pta de moartea fi'i(a, 0iolo"i(a, sa! 99adormirea::, adi(a intoar(era tr!p!l!i in
pamant!l din (are a fost (reat, si a s!flet!l!i, in 99lat!ra (elor #ii si lo(as!rile dreptilor si sfintilor::.
%oartea este "enerala, ea #ine la fel si pentr! (el drept si pentr! (el pa(atos, ??Caci /amant esti si
in /amant te vei int0arceAA (+a(. 6, 1D. 99&a(a #or0iti despre moarte, #or0iti despre datoria fata
de firea !mana:: (Sf. Ioan $risostom, S(risoarea (atre Olimpias, IC, 7. %oartea (orporala,
infri(osat!l (eas de pe !rma, este o realitate iminenta si impla(a0ila1
9?$eniti acum cei care 1iceti& Asta1i sau maine v0m merge in cutare cetate) v0m sta ac0l0 un an
si v0m .ace neg0t si v0m castiga> v0i) care nu stiti ce se va intim/la maine) ca ce este viata
v0astra, A*ur sunteti) care se arata 0 cli/a) a/0i /iere. In l0c ca v0i sa 1iceti& Daca D0mnul
v0ieste) v0m trai si v0m .ace aceasta sau aceea. Si acum va laudati in tru.ia v0astra. Orice
lauda de acest .el este rea. Dre/t aceea) cine stie sa .aca ce e *ine si nu .ace) /acat areAA
(Ia(o# 7, 16)1@.
??La .el va .i in 1iua in care se va arata "iul Omului. In 1iua aceea) cel care va .i /e
ac0/erisul casei) si lucrurile lui in casa) sa nu se c0*0are ca sa le ia> de asemenea) cei ce va .i
in tarina) sa nu se int0arca ina/0i. Aducetiva aminte de .emeia lui L0t. Cine va cauta sa sca/e
viata sa) 0 va /ierde> iar cine 0 va /ierde) 0 va d0*andi. Zic v0ua& In n0a/tea aceea v0r .i d0i
intrun /at> unul va .i luat) iar celalat va .i lasat. D0ua v0r macina im/reuna> una va .i luata si
alta va .i lasata. D0i v0r .i in 0g0r& unul se va lua si altul se va lasaAA (4!(a 1@, 6A)66.
Page 4)9 of 449
In moarte, (a si in #iata, toti s!nt !rmasii l!i Adam, in sens!l (a moartea 99a intrat in l!me::, pentr! (a
si pa(at!l 99a intrat in l!me::, nefiind ni(i (reatia l!i &!mne'e!, ni(i (o)nat!rala fiintei (reate.
Intelep(i!nea afirma (! tarie a(easta1 99&!mne'e! n)a fa(!t moartea si n! se 0!(!ra de pieirea (elor
#ii. 2l a 'idit toate l!(r!rile spre #iata si fapt!rile l!mii s!nt i'0a#itoare; intr! ele n! este samanta de
pietre si moartea n! are p!tere as!pra pamant!l!i:: (I, 16)17. 99&!mne'e! a 'idit pe om spre
nestiri(a(i!ne si l)a fa(!t d!pa (*ip!l fiintei Sale. Iar prin pi'ma dia#ol!l!i moartea a intrat in l!me si
(ei (e s!nt de partea l!i #or a/!n"e s)o (!noas(a:: (II, .6).7.
%oartea 99a intrat in l!me::, adi(a sit!atia des(risa de +a(ere a fost in#ersata. 4!mea #iitoare, adi(a
resta0ilirea l!mii de la in(ep!t intr)o forma no!a, se reali'ea'a prin s(*im0area l!mii de a(!m. In
starea de rai, om!l parti(ipa la #iata di#ina sim0oli'ata prin pom!l #ietii. &!pa pa(at, pierde starea de
nestri(a(i!ne, este departat de (om!ni!nea (! &!mne'e!, n! are a((es la pom!l #ietii. Adam n! mai
re(!noaste pe &!mne'e! (a prin(ipi!l #ietii; de a(eea, p!ne femeii sale n!mele 2#a, adi(a #iata, pentr!
(a ea era sa fie mama t!t!ror (elor #ii (+a(ere 6, .A.
%oartea, adi(a desfa(erea #remelni(a a nat!rii !mane in elementele ei (omponente, (a si in#ierea,
adi(a impre!narea la lo( a a(estora, (onstit!ie mari taine ale (redintei. Te-tele lit!r"i(e #or0es( de
desfa(erea si risipirea a(estei le"at!ri, pentr! (a astfel s!flet!l sa mear"a a(olo de !nde a l!at
fiinta, pana la o0steas(a in#iere, iar tr!p!l sa fie desfa(!t in (ele dintr! (are a fost al(at!it (Sl!/0a
inmormantarii. Atit!dinea (restina in fata mortii (orporale emana din (redinta (a sfarsit!l 0iolo"i(
n! inseamna o desfiintare a persoanei, (i o desfa(ere #remelni(a a fapt!rii (reate1 99T! sin"!r esti
fara de moarte, Cel (e ai fa(!t si ai plasm!it (! mana pe om; iar noi, pamantenii, din pamant s!ntem
'iditi si in a(elasi pamant #om mer"e, pre(!m ai por!n(it, T!, Cel (e m)ai 'idit si ai 'is1 pamant esti si
in pamant #ei mer"e, !nde toti pamantenii mer"em, fa(and din tan"!irea de in"ropare (antarea
Alel!iaM::. Sl!/0a inmormantarii p!ne in e#identa (redinta ferma intr)o !manitate es*atolo"i(a,
an(orata in 99&!mne'e!l d!*!rilor si a tot tr!p!l:: (N!m. .@, 16. In pl!s, (om!nitatea #a'!ta, in (are
se tin impre!na intr)o fraternitate de speranta, 0!ni si rai, drepti si pa(atosi, parti(ipa prin
dra"ostea lor, la destin!l #esni( al (elor adormiti.
/. Invatatura crestina despre inviere
Ceas!l din !rma, (and se implineste fir!l #ietii, n! este o moarte a0sol!ta. Ca(i fata mortii (e parea
indestr!(ti0ila a fost s!rpata de in#ierea l!i $ristos. &!pa in#ierea Sa, moartea este doar !n somn (I
Cor. 15, .A. %oartea n! mai este semn!l (ondamnarii; de a(eea (restin!l n! are fri(a de moarte,
pentr! (a din(olo de ea, se afla nade/dea in#ierii (II Cor. 7, D).1. Crestinii tre0!ie sa se teama de
pa(at, n! de moarte.
Sfant!l Ioan $risostom sp!ne (a, prin In#ierea l!i $ristos, s)a s(*im0at sens!l mortii si destin!l
e-istentei noastre1 99Asta'i, #reme potri#ita este iarasi sa "raim a(ele (!#inte profeti(e1 Unde)ti
este, moarte, 0old!lF Unde)ti este, iad!le, 0ir!intaF (Osea, 16, 17. Asta'i, stapan!l nostr! $ristos a
sfaramat portile (ele de arama si a pierd!t insasi fata mortii. &ar pentr! (e #or0es( de fata mortiiF
I)a s(*im0at (*iar n!mele mortii. A(!m moartea n! se mai n!meste moarte, (i adormire si somn::
(C!#ant la in#ierea &omn!l!i.
Nade/dea si asteptarea de a fi !nit (! $ristos pentr! #iata #esni(a (Rom. 5, 1)1A se spri/ina de(i pe
fapt!l in#ierii l!i $ristos, 2l fiind Cel dintai nas(!t din morti (Col. 1, 1?. ??!inecuvantat .ie
Dumne1eu si Tatal D0mnului n0stru Iisus (rist0s) Care) du/a mare mila Sa) /rin invierea lui
Iisus (rist0s din m0rti) nea nascut din n0u) s/re nade@de vie) s/re m0stenire nestricaci0asa si
neintinata si neveste@ita) /astrata in ceruri /entru v0i) cei ce sunteti /a1iti cu /uterea lui
Page 4() of 449
Dumne1eu) /rin credinta) s/re mantuire) gata sa se dea /e .ata in vremea de a/0iAA (I Petr!, 1,
6)5.
Ce raport e-ista intre #iata nat!rala !mana si mod!l de #iata al l!i $ristos (intre tip!l ( si tip!l a,
intre (i(l!l de e-istenta 0iolo"i(a, istori(a, si (i(l!l imparatiei l!i &!mne'e!F
In totala as(!ltare fata de #oia Tatal!i si in toata i!0irea fata de fiinta !mana si (reatia Sa, Iis!s
$ristos este Preot!l (are antrenea'a !manitatea in pro(es!l rasti"nirii pe (r!(e, (are este pro(es!l
in#ierii si al "lorifi(arii. $ristos a fost preamarit pe (r!(e1 ??Acum "iul Omului a .0st /reamaritAA
(Ioan 16, 61. Iis!s n! a m!rit fortat de impre/!rari, (a p!nere in fapt a !nei sentinte /!di(iare sa!
reli"ioase. 2l a a((eptat /ertfa deoare(e #iata l!mii mer"ea mana in mana (! moartea Sa. 2l n! S)a
distrat (! moartea si ni(i n! a sim!lat)o, (i a s!ferit in mod real. 5ertfa n! este pentr! 2l (e#a
e-terior.
5ertfa este a(t!l in (are Iis!s $ristos a distr!s moartea, n! de la distanta, (i l!ptand!)Se 2l Ins!si
(! ea, in tr!p!l Sa!. 99Un!l din Treime::, (! tr!p!l, pentr! noi s)a rasti"nit si, (! moartea Sa, a 0ir!it
moartea. In moartea Sa, 2l este si Ar*iere! (are ad!(e /ertfa si /ertfa (are se ad!(e (2#rei D, .7)
.5. &ar pentr! (a #iata noastra era as(!nsa in 2l, Iis!s $ristos a 0ir!it moartea si in n!mele nostr!
si impre!na (! noi. C! tr!p!l 4!i a 0ir!it stri(a(i!nea mortii si (! rana 4!i noi toti ne)am #inde(at. Toti
am patimit impre!na (! 2l si toti am in#iat impre!na (! 2l. Prin In#ierea Sa, 99din moarte la #iata si de
pe pamant la (er, $ristos &!mne'e! ne)a tre(!t pe noi:: (Canon!l Pastilor.
2l initia'a si (ond!(e a(easta tre(ere de la moarte la #iata, atat (a ar*iere! (are a stra0at!t (er!rile
(2#rei 7, 17, (at si (a %iel!l l!i &!mne'e! (Ioan 1, 66, (a sin"!r!l fara de pa(at (I Petr! ., ...
S(op!l /ertfei n! este a(ela de a ster"e pa(atele in sens le"alist, (i de a restit!i #iata (ea #esni(a si
ade#arata (a o no!a relatie (! &!mne'e!. A fi 99in pa(at:: inseamna a fi in stare de #i(tima, in stare
de dominare si de alienare. Pentr! a reposeda #iata pentr! altii, 2l Ins!si ridi(a pa(at!l l!mii (Ioan 1,
.D, sfaramand le"at!rile mortii, r!pand 'id!l despartitor (2fes. ., 17.
3iata l!mii mer"e mana in mana (! moartea 4!i1 ??Cine isi iu*este viata) 0 va /ierde> iar cine isi
uraste viata in lumea aceasta 0 va /astra /entru viata vesnicaAA (Ioan 1., .5. 2l Si)a oferit #iata
(Ioan 1A, 1?, pentr! noi si impre!na (! noi, iar ??daca am murit im/reuna cu El) v0m si invia
im/reuna cu ElAA (II Tim. ., 11; (f. Col. ., .A; Rom. 6, ?. 2 o moarte (are iarta (4!(a .6, 67, pentr!
(a 2l n)a fa(!t ra! niman!i (4!(a .6, 71; +apte 1A, 6?. Iis!s este sin"!r!l fara de pa(at si sin"!r!l
Care n! a sa#arsit pa(at (I Petr! ., .., (a(i &!*!l a ramas in 2l si ramane in 2l.
Prin /ertfa si ini#erea l!i Iis!s $ristos, (e#a radi(al s)a prod!s in starea si istoria !manitatii; a apar!t
p!terea in#ierii si #ietii, de (are n! s!nt (apa0ile p!terile mortii1 ??Cel ce este in v0i) este mai
mare decat cel ce este in lumeAA (I Ioan 7, 7. Umanitatea a fost eli0erata, fiind s(oasa din starea
de #i(tima in (are era tin!ta (! sila de pa(at, de'0ra(and domniile si p!terile, 0ir!ind!)le prin (r!(e
(Col. ., 15. Stapanitor!l a(estei l!mi a fost detronat (Ioan 1., 61. 2l a s!rpat p!terile iad!l!i. 2l a
0lo(at definiti# (alea mortii. ??$ra@masul cel din urma) care va .i nimicit) este m0arteaAA (I Cor.
15, .6; ??Acum sa im/linit mantuirea) /uterea si im/aratia Dumne1eului n0stru si sta/inirea
(rist0sului Sau) caci aruncat a .0st /arasul .ratil0r n0striAA (Apo(. 1., 1A.
Prin /ertfa si in#ierea Sa, Iis!s ne)a introd!s n! n!mai intr)!n no! mod de #iata, (i si intr)!n no! (i(l!
de e-istenta, (i(l!l imparatiei l!i &!mne'e!. In mis(area istoriei apare o alta mis(are, a(eea a
imparatiei #iitoare. &e a(eea In#ierea, si de fapt si Intr!parea, a! n! n!mai o re'onanta de memorial,
de amintire a e#enimentelor din tre(!t, (i o re'onanta de an!ntarea a #iitor!l!i, de prefi"!rare si de
pre"atire a imparatiei. C! in#ierea l!i $ristos, #iata este orientata spre Imparatie, (are, intr)o forma
Page 4(( of 449
de/a anti(ipata, este in mi/lo(!l nostr!, ai(i si a(!m, (a imparatie a &!*!l!i, (are (ala!'este Biseri(a
in tainele #ietii #iitoare pana la a do!a #enire a +i!l!i, Care 4)a trimis (Ioan 16, 16)15.
2l ne)a dar!it !n element no!, #iata Sa d!mne'eias(a1 ??Din /linatatea Lui n0i t0ti am /rimit) si
2ar /este 2arAA (Ioan 1, 16. 2l ne)a transferat p!terea de a de#eni (opiii l!i &!mne'e!, nas(!ti din
&!mne'e! (Ioan 1, 1.)16. 5ertfa si in#ierea ad!( in istorie o no!a realitate, (are transforma (restinii
in i(oane ale l!i $ristos, fa(and!)i martori efe(ti#i ai Sai, n! n!mai in a(easta #iata, (i si in #iata
#ea(!l!i (are #a sa #ina.
In a(easta m!tare spre no!a (reatie, spre #iata in deplinatatea si in infinitate ei, este posi0ila n!mai
datorita in#ierii l!i $ristos. Prin in#ierea Sa, 2l a s!rpat moartea definiti#, dand #iata infinita si
deplina t!t!ror. Teolo"ia filo(ali(a #or0este de trei 99nasteri::, (oresp!n'atoare (! trei mod!ri de
e-istenta1 d!pa tr!p, (a fiinta !mana, adi(a ad!(erea in e-istenta; prin 0ote', pentr! e-istenta
feri(ita; prin in#iere, pentr! e-istenta #esni(a. &!pa in#ierea l!i $ristos, n! e-ista moarte a0sol!ta1
99A in#iat $ristos si ni(i !n mort n! este in "roapa, (a(i $ristos, s(!land!)Se din morti, in(epat!ra
in#ierii (elor adormiti S)a fa(!t::. Astfel, mister!l #ietii #iitoare este mister!l restit!irii
es*atolo"i(e a !manitatii si (reatiei de (atre $ristos Cel in#iat, %arele Imparat al #ea(!rilor.
A(easta restit!ire n! este re'!lat!l !nei 99intoar(eri eterne::, te'a s!stin!ta de reli"iile nat!rale,
(are prop!n o ordine (i(li(a a timp!l!i. 2s*atolo"ia intra in ordinea lineara a i(onomiei di#ine, (are
este mis(ata de &!*!l l!i &!mne'e!. Tre(erea de la moarte la #iata, spre imparatia #esni(a, se fa(e
prin in#iere. &e asemenea, nem!rirea sa! s!pra#iet!irea s!flet!l!i n! tine de nat!ra l!i, (i este !n dar
al in#ierii. Restit!irea es*atolo"i(a este o trans(endere pas(ala1 992ste (! nep!tinta (a, m!rind
(ine#a, sa in#ie fara a/!tor!l Cel!i (e S)a in#iat pe Sine din morti:: (Sf. Simeon No!l Teolo".
0. <udecata individuala anticipata
Credinta intr)o /!de(ata parti(!lara sa! anti(ipata, (are are lo( d!pa moartea fi'i(a, at!n(i (and
s!flet!l, in pre'enta l!i &!mne'e!, de#ine responsa0il de intrea"a #iata, apartine es*atolo"iei
ortodo-e. A(easta /!de(ata este !n fel de re(apit!lare (onstienta a intre"ii #ieti. In pra(ti(a
lit!r"i(a, in spe(ial in sl!/0a inmormantarii si a pomenirii mortilor, e-ista m!lte elemente (are ar
parea la prima #edere in(oerente, despre o etapa intermediara intre moartea (orporala a fie(ar!ia si
/!de(ata finala. C! toate a(estea, o /!de(ata anti(ipata n! este p!sa ni(iodata la indoiala. Un realism
es*atolo"i( se de"a/a din a(easta pra(ti(a1 om!l sta in fata #esni(iei n! (! oroarea mortii, ni(i (!
teroarea /!de(atii, (i (! nade/dea in#ierii.
Nimeni n! #a s(apa de moarte, inmormantare si /!de(ata, (are s!nt o(a'ii imediate de a se pre'enta
inaintea Creator!l!i, Stapan!l #ietii si al mortii. A(estea pot fi des(rise astfel1 99asta'i s!flet!l se
desparte de tr!p, m!tand!)se la l!mea (ea #esni(a, mer"and pe o (ale in (are ni(iodata n)a !m0lat, si
la 5!de(ator!l Cel nefatarni(, !nde sta! inainte (etele in"eresti; infri(osatoare este /!de(ata a(eea,
!nde toti #om sta "oi1 !nii r!sinati, iar altii in(!n!nati:: (Sl!/0a inmormantarii.
5!de(ata parti(!lara n! este !n e#eniment de (ondamnare si de e-(l!dere a0sol!ta. 2ste moment!l
de a dis(erne, in toata li0ertatea (onstiintei, (eea (e este (onstr!(ti#, po'iti#, de (eea (e este
destr!(ti#, ne"ati#, in #iata (redin(ios!l!i. &e a(eea si efe(t!l ei n! este la fel pentr! toti. +ie(are
poarta sar(ina sa (Eal. 6, 7)5, de(i are o responsa0ilitate personala, sin"!lara. +ie(are alear"a de
!n!l sin"!r spre tinta mant!irii, fie(are se l!pta pentr! a fi re(!nos(!t drept inaintea l!i &!mne'e!
(Eal. 5, 7. +ata in fata (! &!mne'e!, (restin!l n! se /!stifi(a, (i se roa"a1 99Sa n! intri la /!de(ata (!
ro0!l Ta!::.
Page 4(2 of 449
Starea in (are s!flet!l este despartit de tr!p, este o stare pro#i'orie, tot!si deose0ita
(%art!risirea de (redinta ortodo-a N 167., (ap. 4CI)4CII, asa (!m arata in para0ola 0o"at!l!i si
sara(!l!i 4a'ar (4!(a .6, 1D)61. Ceea (e fie(are a a"onisit in a(easta #iata, fie 0ine, fie ra!, se
manifesta imediat. A(easta datorita fapt!l!i (a s!ntem mar(ati de faptele noastre pentr! eternitate.
4a /!de(ata anti(ipata se tine seama an!me de a(easta le"at!ra intre (redinta si morala, intre (eea
(e (redem si (eea (e fa(em, intre fel!l de a (rede si fel!l de a #iet!i, intre 4e"ea l!i &!mne'e! si
li0ertatea personala, (are se #ede (el mai 0ine in pilda 0o"at!l!i si a sara(!l!i 4a'ar (4!(a 16, 1D)61.
Iis!s, sp!nand prin "!ra l!i A#raam (atre 0o"at1 ??Au /e M0ise si /r00r0cii> sa asculte de eiAA
(4!(a 16, .D, #rea sa (onfirme o0li"atia fie(ar!ia sa se intre0e in (e mas!ra este responsa0il de #iata
sa proprie1 ??Eu) D0mnul) /atrund inima si incerc rarunc2ii) ca sa ras/latesc .iecaruia du/a caile
lui si du/a r0ada .a/tel0r luiAA (Ieremia, 1@, 1A. Bo"at!l tre0!ie sa intelea"a (a &!mne'e! a ales pe
(ei sara(i pentr! a fi mostenitorii imparatiei Sale ((f. Ia(o0 ., 5, p!rtati de in"eri in san!l l!i
A#raam (4!(a 16, ... Bo"atii (are raman aser#iti a#erii, n! intra in a(easta imparatie, pentr! (a n!
pot sa as(!lte #o(ea 2#an"*eliei1 ??Daca nu asculta de M0ise si de /r00r0ci) nu v0r crede nici
daca ar invia cineva dintre m0rtiAA (4!a(a 16, 61.
2-empl!l tanar!l!i 0o"at (%ar(! 1A, 1@).@ ne arata, de asemenea, (a se poate trai, (on(ret, in mod
deli0erat, in opo'itie (! (on#in"erile (ele mai prof!nde. Tanar!l (are intrea0a pe Iis!s1 ??Ce sa .ac
ca sa m0stenesc viata vesnicaAA, N)ar fi a#!t atatea 0o"atii da(a ar fi trait potri#it 4e"ii, asa (!m
fals pretinde1 ??Invatat0rule) acestea t0ate leam /a1it din tineretile meleAA. Iis!s stie (a
a(easta se afla in plina (ontradi(tie1 !rmarea 4e"ii si starea de 0o"atie. In rasp!ns!l Sa!, Iis!s este
radi(al, desi il i!0este pe tanar, s!0liniind (a !na din e-i"entele spirit!alitatii e#an"*eli(e este a(eea
de a fi sara(1 ??Iar Iisus) /rivind la el cu drag0ste) ia 1is& ??Un lucru iti mai li/seste& mergi)
vinde t0t ce ai) da saracil0r si vei avea c0m0ara in cer> si a/0i) luand crucea) vin0 si urmea1a
MieAA. &ar el, intristand!)se, a ple(at, (a(i a#ea m!lte 0o"atii. Iis!s s)a !itat impre/!r!l 4!i si a 'is
!(eni(ilor Sai1 ??Cat de greu v0r intra cei *0gati in im/aratia lui Dumne1euAA (%ar(! 1A, .1).6.
&in (a!'a (a n! ren!nta la posesii e"oiste (are fr!strea'a pe altii, pe (ei sara(i, pe (are)i e-alta
Iis!s, 0o"at!l n! este potri#it pentr! imparatia l!i &!mne'e!.
Un alt 0o"at #or0este despre el ins!si, dar n! despre altii, (! *otararea de a e-tinde dominarea si
stapanirea proprie (4!(a 1., 16).1. 2l stie (a s)a im0o"atit pe seama altora, dar n! se simte
responsa0il de starea a(t!ala a so(ietatii si ni(i n! se intrea0a in (e mas!ra sit!atia altora este
determinata de spirit!l sa! de dominare. ??Iar Dumne1eu ia 1is& Ne*une- In aceasta n0a/te v0r
cere de la tine su.letul tau. Si cele ce ai /regatit ale cui v0r .i,AA (4!(a 1., .A. Ai(i se
s!0linia'a semnifi(atia sim0oli(a a #ietii fie(ar!ia, importanta (on(eptiei pe (are o a#em despre #iata
in "eneral, (are sa ne dea temei pentr! o spirit!alitate de ren!ntare, de a fa(e (e#a pentr! (eilalti.
Tema raport!l!i dintre 0o"at si sara( este o tema prof!nd es*atolo"i(a, deoare(e ea p!ne in e#identa
in#atat!ra despre &!mne'e! Ins!si si despre dreptatea a(est!ia in mod (on(ret. Iis!s tre(e pe
alat!ri de p!teri si de 0o"ati, (a sa inalte pe (ei sara(i. 2l a sta0ilit o ierar*ie a #alorilor1 igumenul
((apetenia tre*uie sa devina diac0n (sl!/itor N 4!(a .., .@.
S(op!l /!de(atii este de a resta!ra ierar*ia s!fletelor, a#and (a 0a'a i!0irea, o #aloare di#ina (om!na
t!t!ror. A(easta i!0ire tre0!ie sa fie manifestata fata de toti, deoare(e toti a! o !manitate (om!na,
prin (*ip!l l!i &!mne'e!, (are)l poarta ori(e fiinta !mana, (*ip (! (are se identifi(a $ristos, Care
sp!ne ??Mie miati .acutAA (%atei .5, 7A1 99N! ne mant!im mil!ind pe !n!l; tot!si ne trimite in fo(
dispret!irea !n!ia. Ca(i (!#intele1 ??am .laman1it si am insetatAA (%atei .5, 65, n! s)a! sp!s
pentr! o sin"!ra data, ni(i pentr! o sin"!ra 'i, (i pentr! intrea"a #iata. &omn!l si &!mne'e!l nostr! a
mart!risit (a primeste sa fie *ranit, adapat si im0ra(at, si (elelalte, n! o data, (i totdea!na si in toti,
de (atre sl!"ile Sale.
Page 4(3 of 449
C!m 4)ar p!tea in(*ide !nii pe Cel (e Se imparte neimpartit si Care este in a(elasi timp &!mne'e!
intre" in fie(are dintre (ei sara(iF Pres!p!ne de(i (a s!nt o s!ta de sara(i (a !n sin"!r $ristos. Ca(i
n! S)a impartit ni(ide(!m $ristos (I Cor. 1, 16. &e(i (el (e a dat la DD (ate !n o0ol, iar pe !n!l l)a
in/!rat, sa! l)a lo#it, sa! l)a departat (! mana "oala, (!i a fa(!t oare a(esta, da(a n! Cel!i (e a 'is si
'i(e p!r!rea si #a 'i(e1 ??Intrucat ati .acut unuia din acesti /rea mici) Mie Miati .acutAA
(%atei .7, 7A.
Cel (e a dat milostenie la o s!ta, dar p!tea sa dea si altora, si p!tea sa adape si sa *raneas(a in(a pe
m!lti (are l)a! r!"at si a! stri"at (atre el, insa i)a neso(otit, #a fi /!de(at de (atre $ristos, (a !n!l
(e n! 4)a *ranit pe 2l Ins!si; fiind(a (el *ranit de noi, in fie(are dintre (ei mi(i este si in a(eia in
toti:: (Sf. Simeon No!l Teolo", Cele ..5 de Capete, D1)D6, 99+il. Rom.::, p. D.)D6.
Cara(ter!l a(estei /!de(ati deose0ite este dat si de fapt!l (a 99in starea a(t!ala, n!mai o parte este
!nita (! l!mea (ereas(a, (ealalta parte asteapta a(easta !nire. Ca(i s!fletele sfintilor, "ratie dar!l!i
&!*!l!i Sfant si !nirii (! A(esta, se afla in (om!ni!ne (e! &!mne'e! in(a din timp!l #iet!irii lor in
tr!p. Cat pri#este tr!p!rile lor, n! este in(a moment!l; ele raman in mormant, s!p!se stri(a(i!nii, si
n! #or de#eni in(or!pti0ile de(at in 'i!a in#ierii "enerale, (and, desi"!r, (reatia pamanteas(a, #a'!ta
si sensi0ila, #a fi transformata si se #a !ni (! (ea (ereas(a, adi(a ne#a'!ta si mai pres!s de simtire::
(Sf. Simeon No!l Teolo", Tratate teolo"i(e si eti(e, 2ti(a, I, 5.
1. Rai si Iad
Inainte de in#ierea tr!p!rilor si a /!de(atii "enerale, ni(i 0!(!ria, ni(i (ondamnarea s!fletelor, n!
s!nt (omplete (mart!risirea l!i &ositei al Ier!salim!l!i, 16@., (ap. C3III. In sl!/0a inmormantarii,
Biseri(a se roa"a pentr! !n lo( !nde n! este ni(i d!rere, ni(i intristare, ni(i s!spin. In a(easta stare,
fie(are isi are treapta sa deose0ita. C! (e se aseamana /!de(ataF C! !n om (are isi pri#este in o"linda
fata sa de aproape si permanent, (are d!pa (e s)a pri#it, n! mai poate sa intoar(a spatele si sa !ite in
(e fel arata (*ip!l sa! ((f. Ia(o0 1, .6).7. A(easta #edere (a intr)o o"linda este imperfe(ta,
limitata, (onf!'a, dar pana la #edere dire(ta, fata (atre fata (I Cor. 15, 1.. Tot!si, starea de d!pa
moarte refle(ta starea si fata om!l!i de ai(i. Pentr! (ei drepti, a(easta o"linda se n!meste 99san!l l!i
A#raam::, lat!ra (elor #ii, (ort!rile dreptilor, 99rai!l:: fa"ad!it (el!i (e s)a po(ait pe (r!(e,
mart!risind pe $ristos (4!(a .6, 76. Rai!l #adeste, redes(opera, (*ip!l si fr!m!setea (ea dintai,
l!mina fetei Creator!l!i. Pentr! (ei nedrepti, a(easta o"linda este !r"ia si fo(!l E*eenei, iad!l, in (are
n!mai ta(ere, in (are n! este ni(i !n fel de odi*na toti pri#ind (! fetele in /os. Cei drepti 99se #or
odi*ni de ostenelile lor:: (Apo(. 17, 16, ??v0r vedea .ata Lui si numele Lui va .i /e .runtile l0rAA
(Apo(. .., .. In s(*im0, ??nici 1iua) nici n0a/tea) nau 0di2na cei ce se inc2ina .iarei si c2i/ului
eiAA (Apo(. 17, 11.
C! fa(!ltatea dis(ernamant!l!i, propri! !nei (onstiinte il!minate, om!l poate sa re(!noas(a destin!l
sa!1 99Si de #oiesti sa afli (e stare de #iata ai, intrea0a)ti s!flet!l si sp!ne)i1 S!flete, ai pa'it toate
por!n(ile l!i &!mne'e!, sa! n!F Si des(*i'and!)si "!ra (onstiintei l!i, iti #a sp!ne in (*ip si"!r
ade#ar!l. Ca(i n! se #a r!sina de tine, (i te #a infr!nta si)ti #a arata (ele (e le)ai p!s inainte si le ai in
tine, fie 0!ne, fie rele. Ca(i in (onstiinta #ei afla, fie (a ai i!0it l!mea, fie (a ai sl!/it mai m!lt l!i
&!mne'e!, fie (a ai (a!tat sla#a de la oameni, fie (a ai dorit n!mai pe (ea data de &!mne'e!. Pri#ind
in tine ins!ti (a intr)o (!tie si pipaind (ontin!t!l si s(otand !na (ate !na din (ele ase'ate in ea, le #ei
(!noaste in (*ip limpede:: (Sf. Simeon No!l Teolo", Intaia (!#antare morala, 1..
Rai desemnea'a, in sens 0i0li(, 99lo(!l:: in (are lo(!ieste &!mne'e! (+a(. 6, ? si in (are este introd!s
(el dintai om1 ??D0mnul Dumne1eu a sadit 0 gradina in Eden) s/re rasarit) si a /us ac0l0 /e
0mul) /e care il 1idiseAA (+a(. ., ?. Rai inseamna n! n!mai sfera si (om!ni!nea l!i &!mne'e! in (are
Page 4(4 of 449
se afla om!l la in(ep!t!l (reatiei, (i si parti(iparea la #iata di#ina, la sfarsit!l (reatiei, adi(a sla#a
#esni(a sa! imparatia l!i &!mne'e!. &!pa a(est inteles es*atolo"i(, rai!l este e(*i#alent (!
99paro!sia::, adi(a (! pre'enta in persoana a &omn!l!i Cel Prosla#it (! 99paro!sia::, adi(a (! pre'enta
in persoana a &omn!l!i Cel Prosla#it (%atei .7, 6A; .6, 67; Apo(. 1, @. Noti!nea de rai (!prinde (ei
doi termeni ai tensi!nii in (are se afla Biseri(a in istorie1 pre"!starea imparatiei C??Ca a .0st ra/it
in rai si a au1it cuvinte de nes/us) /e care nu se cuvine 0mului sa le graiascaAA ) II Cor. 1., 7 si
asteptarea fa"ad!intelor C??asta1i vei .i cu Mine in raiAA ) 4!(a .6, 76. Rai!l este o stare de
0ir!inta. ??Celui ce va *irui) ii v0i da sa manance din /0mul vietii) care este in raiul lui
Dumne1euAA (Apo(. ., @. &e altfel, Biseri(a se roa"a (a toti mem0rii ei sa de#ina 99(etateni ai
ra!l!i::.
&a(a rai!l este !n medi! de !s!rare si de eli0erare, prin de'le"area totala de s!0 apasarea si
(ontrol!l pa(at!l!i, #i(timele ra!l!i de#enind persoane li0ere, iad!l este !n medi! de restri(tie, de
a(!'atie, de #i(tima, de respin"ere.
Iad!l este starea de s!fo(are a s!flet!l!i, "oli(i!nea mintii si in#al!irea inimii in int!neri( si
intristare. 2ste desnade/dea (a n! mai are p!terea sa do0andeas(a mant!irea s!flet!l!i, pentr! (are
nimi( n! se poate da in s(*im0 (%atei 16, .6.
&o(trina in#ierii n! este (!nos(!ta de reli"ia i!dai(a, d!pa (are ori(e om (o0oara d!pa moarte in
s*eol, lo( de intalnire a t!t!ror mortilor (Io# 6A, .6, !n lo( s!0 pamant, plin de int!neri( si !m0ra,
!nde n! e-ista ni(i amintirea, ni(i la!da l!i &!mne'e! (Ps. 6, 5; ??, 7)6; Io# 6, 16)1D. In a(est sens,
iad!l este !n lo( !nde mortii, dreptii si pa(atosii, d!( o #iata de restri(tie. In alt sens, "*eena este
lo(!l de pedeapsa pentr! (ei respinsi. Iad!l este in(remenirea intr)o stare de separare si de
ne(om!ni(are si de !ra, datorita pa(at!l!i, (are este o forta de de'0inare1
99Noaptea (are #ine (Ioan D, 7 este, d!pa (!#ant!l &omn!l!i, in(remenirea totala a int!neri(!l!i
#iitor, sa! in alt (*ip anti*rist!l, (are este si se n!meste noapte si int!neri(; sa! iarasi, in inteles
moral, este nepasarea (ontin!a (are, (a o noapte fara l!na, s(!f!nda s!flet!l in somn!l nesimtirii. Ca(i
pre(!m noaptea fa(e pe toti sa doarma si este (*ip!l mortii, prin mortirea (e o ad!(e, asa noaptea
int!neri(!l!i #iitor ii fa(e pe pa(atosi morti si nesimtitori prin ameteala d!rerilor:: (Sf. Eri"orie
Sinait!l, Capete in a(rosti*, 6D, in 99+ilo(. rom.::, #ol. @, p. 1A.)1A6.
In traditia as(eti(a ortodo-a, !n a((ent deose0it a fost p!s pe e-perienta in(a din a(easta #iata, (a
stare spirit!ala prees*atolo"i(a, a 5!de(atii l!i &!mne'e!1 99Pre(!m par"a (*in!rilor #esni(e e
as(!nsa in s!fletele pa(atosilor, asa si ar#!nele 0!natatilor l!(rea'a prin &!*!l si se dar!ies( in
inimile dreptilor. Ca(i imparatia (er!rilor este #iet!irea #irt!oasa, pre(!m (*in!rile, deprinderea
patimilor:: (Sf. Eri"orie Sinait!l, Capete in a(rosti*, 6?, in 99+ilo(. rom.::, #ol. @, p. 1A.. A(easta
(onstiinta permanenta a 5!de(atii se rasfran"e in #irt!tea smereniei; de a(eea (ei smeriti (! d!*!l n!
#or intra la /!de(ata, (a(i 99intr! smerenia 4!i /!de(ata 4!i s)a ridi(at:: (Ps. 56, ?; +apte ?, 6.)66.
2tapele s!((esi#e ale petre(erii s!flet!l!i d!pa /!de(ata parti(!lara a! fost e-primate prin #amile
din(olo de mormant. Cele .. de trepte de e-aminare a s!flet!l!i de la iesirea din #iata (orporala la
primirea sentintei, (oresp!nd (! di#erse forme ale pa(at!l!i. Tema a(easta, repre'entata i(ono"rafi(
in fres(ele de la 3oronet, a fost de'#oltata in spe(ial de teolo"ii r!si ((a Antonie Amfitertro# N
Teolo"ia do"mati(a, Atena, 1?5?; si %a(arie B!l"a,o# N Teolo"ia do"mati(a ortodo-a, t. ., Paris,
1?6A. Cole(tiile de (anoane (%an!el %ala-a, 1651 da! aman!nte despre petre(erea s!flet!l!i d!pa
moarte (trei 'ile ramane in(a pe pamant, de dr!m!l spre (er pentr! a #edea lo(!l sfintilor ((are
d!rea'a no!a 'ile, de rol!l in"erilor (are arata rai!l si iad!l, pana la patr!'e(ea 'i, (and s!flet!l
primeste sentinta. 8ilele in (are se fa( sl!/0ele de parastas, (oin(id (! a(este momente prin(ipale.
Page 4(5 of 449
Intr)ade#ar, !nele elemente din (are este (omp!sa a(easta (redinta s!nt mentin!te de Traditie. &e
pilda, rol!l in"erilor in /!de(ata s!fletelor (C*iril si Ale-andriei, 2frem Sir!l, Ioan Postitor!l, ideea
de 0alanta pe (are se (antares( faptele 0!ne si rele (Sf. Ioan &amas(*in. C! toate a(estea, (apitol!l
despre #amile #a'd!*!l!i n! are !n (ara(ter do"mati( o0li"atori!. 2l reda, in mod sim0oli(, (redinta
prof!nda (a s!flet!l (are se afla in afara de timp, insotit de in"er!l sa!, re(apit!lea'a si #alorifi(a in
mod (onstient si /!st #iata sa. Constiinta astfel l!minata e-aminea'a ori(e pa(at, (!nos(!t si
ne(!nos(!t, pentr! (are s!flet!l isi as!ma intrea"a rasp!ndere N iertarea sa! (ondamnarea,. A(est
pro(es de /!de(ata in(epe ai(i (Ioan 5, .7; D, .D; 1., 61, iar d!pa moartea tr!p!l!i, s!flet!l de#ine
deplin (onstient de #iata sa.
2. Rugaciunile Bisericii pentru cei morti
R!"a(i!nile pentr! (ei morti s!nt (!nos(!te in 3e(*i!l Testament1 99Si intor(and!)se la r!"a(i!ni, s)
a! r!"at pentr! pa(at!l (e s)a fa(!t, (a de tot sa se stear"a. Iar #itea'!l I!da a indemnat m!ltimea
sa se pa'eas(a fara de pa(at, #a'and (! o(*ii (ele (e s)a! fa(!t pentr! pa(at!l (elor (e mai inainte a!
(a'!t. Si fa(and ad!nare de 0ani d!pa n!mar!l 0ar0atilor, (are era! (! el do!a mii de dra*me de
ar"int a trimis in Ier!salim, sa ad!(a /ertfa pentr! pa(at. +oarte 0!n si (!#ios l!(r! pentr! so(otinta
in#ierii mortilorM Ca de n)ar fi a#!t nade/de (a #or in#ia (ei (e mai inainte a! (a'!t, desert si de ras
l!(r! ar fi a se r!"a pentr! (ei morti. Si a #a'!t (a (elor (e (! 0!na (!(erni(ie a! adormit, foarte 0!n
dar le este p!s. &rept a(eea, sfant si (!(erni( "and a fost (a a ad!s /ertfa de (!ratie pentr! (ei
morti, (a sa se slo0o'eas(a de pa(at:: (II %a(a0ei, 1., 7.)76. 99Ca in"erilor sai #a por!n(i pentr!
tine (a sa te pa'eas(a in toate (aile tale. Pe maini te #or inalta (a n! (!m#a sa impiedi(i de piatra
pi(ior!l ta!. Peste aspida si #asilis( #ei pasi si #ei (al(a peste le! si peste 0ala!r. Ca spre mine a
nada/d!it si)l #oi i'0a#i pe el; il #oi a(operi pe el (a a (!nos(!t n!mele me!. Stri"a)#a (atre mine si)l
#oi a!'i pe el; (! dans!l s!nt in ne(a' si)l #oi s(oate pe el si)l #oi sla#i:: (Ps. DA, 11)15.
Pomenirea lit!r"i(a a mortilor si milosteniile in n!mele lor s!nt patr!nse de o speranta ferma si
fa#ora0ila. 2le a! in #edere mai m!lte (riterii1
a. Nimeni n! se mant!ieste in iad, pentr! (a 99n! mortii Te #or la!da pe Tine, ni(i toti (ei (e se
po"oara in iad, (i noi (ei #ii:: (Sl!/0a inmormantarii. Cei #ii se roa"a 99sa n! intri la /!de(ata (! ro0!l
Ta!, (a de #ei (a!ta la faradele"i, &oamne, (ine #a p!tea sta in fata TaF::.
0. Cei (e a! m!rit in (redinta si nade/dea in#ierii si a #ietii #esni(e, n! tre0!ie sa fie so(otiti
(ondamnati definiti#, deoare(e $ristos pentr! ei a ra0dat (! tr!p!l, si (r!(ea si in"roparea. 4or le)a
'is1 ??Adevarat) adevarat 1ic v0ua& cel ce asculta cuvantul Meu si crede in Cel ce Ma trimis)
are viata vesnica si la @udecata nu va veni) ci sa mutat din m0arte la viata. Adevarat)
adevarat 1ic v0ua) ca vine ceasul si acum este) cand m0rtii v0r au1i glasul "iului lui Dumne1eu)
si cei care v0r au1i) v0r invia. Caci /recum Tatal are viata in Sine) asa Ia dat si "iului sa ai*a
viata in Sine> si Ia dat /utere sa .aca @udecata) /entru ca este "iul Omului. Nu va mirati de
aceasta> ca vine ceasul in care t0ti cei din m0rminte v0r au1i glasul Lui) si v0r iesi cei ce au
.acut cele *une) s/re invierea vietii) iar cei ce au .acut cele rele) s/re invierea 0sandei. Eu nu
/0t sa .ac de la Mine nimic> /recum aud) @udec> dar @udecata Mea este drea/ta) /entru ca nu
caut v0ia Mea) ci v0ia Celui Care Ma trimisAA (Ioan, 5, .7)6A.
(. Biseri(a se roa"a in prim!l rand pentr! odi*na (el!i adormit. Odi*na, in sens es*atolo"i(, inseamna
0!(!rie si desfatare in san!l l!i Araam, in (om!ni!nea sfintilor. 2a se roa"a pentr! !s!rarea pa(atelor
si rasp!ns 0!n la infri(osatoarea /!de(ata1 99N! #a tan"!iti (ei (e ati m!rit in (redinta, (a(i $ristos
pentr! noi a ra0dat (! tr!p!l, si (r!(ea, si in"roparea, si a fa(!t fii ai nem!ririi pe toti (are stri"a
(atre 2l1 Sa n! intri la /!de(ata (! ro0!l Ta!:: (Sl!/0a inmormantarii. Sa!1 99Stapane &oamne
Page 4(6 of 449
&!mne'e!l nostr!, Cel (e sin"!r ai nem!rire, Care lo(!iesti in l!mina (ea neapropiata, Cel (e omori si
iarasi fa(i #i!; Care d!(i in iad si s(oti; Cel (e e (! intelep(i!ne ai fa(!t pe om din pamant si ai le"i!it
sa se intoar(a iarasi in pamant, pentr! "reseala l!i, primeste s!flet!l ro0!l!i Ta!, si)l odi*neste pe
dans!l in san!rile l!i A#raam, (ei mant!iti, in sla#a alesilor Tai, (a sa ia m!lta plata in lo(as!rile
sfintilor Tai, pentr! (ele (e s)a ostenit in l!mea a(easta pentr! n!mele Ta!:: (Sl!/0a inmormanatrii.
d. Pomenirea lit!r"i(a a mortilor si milosteniile in n!mele lor s!nt patr!nse de o speranta ferma si
fa#ora0ila. Biseri(a (elor #ii se roa"a pentr! toti (ei (e a! adormit in 99nade/dea in#ierii si a #ietii de
#e(i::, (! in(redintarea (a e-ista o s(*im0are posi0ila, n! in sens!l de tamad!ire si (!ratire a firii.
Asadar, Biseri(a n! ii (onsidera pentr! totdea!na (ondamnati, (*iar pe (ei foarte pa(atosi (Ps. 11@,
1?, dar ea n! fa(e spe(!latii in (e pri#este mod!l in (are se fa(e a(easta s(*im0are. 2a se roa"a
pentr! (a (el (e in (redinta a adormit, sa fie so(otit drept, prin (redinta si *arM Ca(i in afara de #iata
(orporala, o ade#arata re(on#ertire, (a de(i'ie personala si (ola0orare #ol!ntara, n! mai este posi0ila.
In iad n! este po(ainta1 99Ceea (e este moartea pentr! oameni, a(ea este (aderea pentr! in"eri; (a(i
d!pa (adere n! mai e-ista pentr! ei o (on#ertire. Ni(i pentr! oameni d!pa moarte:: (Ioan &amas(*in,
&espre (redinta ortodo-a, 11, 7. Tot!si Biseri(a se roa"a (! speranta si indra'neala (I Tes. 7, 16)1@;
Ioan 5, .7)6A, mai ales pentr! (ei (are n! a! re!sit sa termine po(ainta in(ep!ta. Asteptarea (elor
(e a! m!rit in (redinta are !n (ara(ter a(ti#, in sens!l (a s!fletele lor n! pot sa n! fie re(epti#e la
r!"a(i!nile si milosteniile sa#arsite de (ei #ii in n!mele lor. A(easta r!"a(i!ne n! este 0a'ata pe
meritele (elor #ii si ni(i n! are intentia de a re(ompensa pietatea lor. In mi/lo(irea ei, Biseri(a
in(redintea'a pe (ei ai sai i!0irii fara mar"ini a l!i &!mne'e!, pri#irii Sale pline de *ar1 99Sa n! intri la
/!de(ata (! ro0ii Tai::.
e. Traditia ortodo-a insista as!pra (o0orarii la iad a l!i $ristos (! s!flet!l Sa! ind!mne'eit, a (arei
pomenire se fa(e in Sam0ata Patimilor1 99Impartit)a iad!l peste neam!l omenes(, dar n)a ramas in
#e(i; (a T!, P!terni(e, fiind p!s in "roapa, (! palma (ea in(epatoare de #iata ai r!pt in(!ietorile mortii
si ai propo#ad!it (elor (e dormea! a(olo din #ea(, i'0a#irea (ea nemini(inoasa, fa(and!)Te
%ant!itor!le (el dintai s(!lat din morti::.
In sl!/0a #e(erniei din &!mini(a Po"orarii &!*!l!i Sfant, Biseri(a se roa"a pentr! 99(ei tin!ti in iad::,
in#o(and po"orarea la iad a %ant!itor!l!i1 99Cel (e Te)ai po"orat la iad si ai sfaramat in(!ietorile (ele
#esni(e, si (elor (e seda! in int!neri( le)ai aratat iesire; iar pe sarpele (el din adan(, in(epator!l
ra!tatii, l)ai #anat (! inteleapta Ta mestes!"ire d!mne'eias(a si l)ai le"at (! lant!rile int!neri(!l!i in
iad, si l)ai in(*is (! p!terea Ta (ea nemas!rata::. $erma #or0este de predi(area apostolilor la (ei din
iad1 99A(estea ((ele patr!'e(i de pietre s!nt Apostolii si in#atatorii, (ei (are a! predi(at n!mele
+i!l!i l!i &!mne'e!; a(estia, adormind in p!terea si (redinta +i!l!i l!i &!mne'e!, a! predi(at si (elor
de mai inainte adormiti, si le)a! dat lor pe(etea predi(ii:: (Pilda IC, 16, trad. Cit., p. 6A7.
Asadar, intre in#iere si a do!a #enire, portile iad!l!i, (a si ale rai!l!i, s!nt des(*ise. &e a(eea nimeni
n! e (ondamnat pentr! #esni(ie inainte de /!de(ata.
3. C"ipul actual al lumii in asteptarea glorificarii
Iis!s (ompara ple(area Sa din l!me si a do!a Sa #enire (! 99(eas!l nasterii::. 99+emeia, 'i(e 2l, (and e
sa nas(a, se intristea'a, fiind(a a sosit (eas!l ei; dar, d!pa (e a nas(!t (opil!l, n!)si mai ad!(e aminte
de d!rere, de 0!(!rie (a s)a nas(!t om in l!me::. Asa si ??v0i acum sunteti tristi) dar iarasi va v0i
vedea si se va *ucura inima v0astra si *ucuria v0astra nimeni nu 0 va lua de la v0iAA (Ioan 16,
1D)... Ca(i desi se intr!pea'a si lo(!ieste (! noi si printre noi, Iis!s Se intoar(e la Tatal. 99Ceas!l
nasterii::, este o para0ola a sit!atiei a(t!ale a Biseri(ii, a !(eni(ilor l!i Iis!s, o sit!atie de despartire
si de s!ferinta, dar si de asteptare si speranta. Ca(i asa (!m (opil!l n! este (omplet a0sent inaintea
Page 4(7 of 449
nasterii, (i pre'ent fara sa fie #a'!t, tot astfel tre0!ie sa intele"em a0senta de a(!m a l!i Iis!s, (a o
pre'enta ne#a'!ta, (are poarta in ea o realitate #iitoare. Copil!l (are era in san!l mamei, as(!ns
o(*ilor, a/!n"e sa fie #a'!t alat!ri de mama. B!(!ria e d!0la1 a(eea a #enirii pe l!me a !nei noi fiinte
omenesti si a(eea a des(operirii a(estei fiinte pana at!n(i ne(!nos(!te.
4a fel (! $ristos1 C!#ant!l (el ne#a'!t de#ine #a'!t in persoana istori(a #a'!ta a l!i Iis!s din
Na'aret. &ar 2l Se intoar(e la Tatal, ramanand pre'ent, real, dar ne#a'!t in mi/lo(!l nostr!. +olosind
a(easta ima"ine, a 99(eas!l!i nasterii::, Iis!s ne arata (a este (! p!tinta sa desl!sim o nade/de (*iar
(and ne aflam in ne(a', in s!ferinta, in fata mortii. Ai(i a#em o meditatie as!pra starii a(estei l!mi,
asa (!m este ea a(!m si asa (!m ea #a de#eni. Sfant!l Apostol Pa#el (I Cor. 15, 56)5?; II Cor. 5, 15)
1@ fa(e o (omparatie intre forma istori(a a (reatiei si a #ietii !mane, si forma lor es*atolo"i(a.
Nimeni n! poate pre'i(e 99sfarsit!l::, deoare(e #iata #iitoare n! este o (ontin!are, in sens (ronolo"i(,
a timp!l!i istori(. Iis!s ref!'a sa de'#al!ie data (and #a a#ea lo( sfarsit!l (%atei .7, .6.
99Paro!sia::, adi(a a do!a Sa #enire, #a fi o mare s!rpri'a, (a(i ??de 1iua si de ceasul acela nimeni
nu stie) nici ingerii din ceruri) nici "iul) ci numai TatalAA (%atei .7, 66. 2ste nesti!t si
nepre#a'!t, (a si (eas!l (and f!r!l #a #eni (4!(a 1., 6D. Tot!si, Iis!s #esteste semnele #enirii Sale si
ale sfarsit!l!i #ea(!l!i a(est!ia (%atei .7, 6)51; %ar(! 16, 7)6@; 4!(a .1, @)6?. Unele din a(este
semne pot fi re(!nos(!te de/a din istorie, de pilda distr!"erea templ!l!i si oras!l!i Ier!salim, despre
(are a #or0it Iis!s, 'i(and1 ??Piatra /e /iatra nu va ramaneAA (%atei .7, .. In an!l @A, imparat!l
roman Tit!s #a darama oras!l si #a in(endia templ!l re(onstr!it de Irod. Alte semne, se #or arata in
aparitia de prooro(i si *ristosi falsi, (are #or insela pe m!lti, an!ntand !nele e#enimente !ltime, (are
in realitate n! a! ni(i o semnifi(atie si ni(i !n raport (! #enirea a do!a a l!i $ristos (4!(a .1, ?. In
a(easta perioada pre)es*atolo"i(a se o0ser#a o a"ra#are a nedreptatii in l!me (%atei .7, 1.,
ra'0oaiele si (!trem!rele de pamant si s!ferintele se inm!ltes( (4!(a .1, D)11, se a((ent!ea'a
perse(!tarea (elor (e (red in n!mele l!i $ristos (%ar(! 16, D; 4!(a .1, 1.. In a(est a(t de
(onfr!ntare, m!lti #or (adea (%atei .7, 1A, prin ne"area (redintei (I Tim, 7, 1).. &e a(eea se p!ne
intre0area1 ??Dar) cand va veni "iul Omului) va gasi El credinta /e /amant,AA (4!(a 1?, ?. In
s(*im0, 2#an"*elia #a fi propo#ad!ita in toata l!mea (%atei .7, 17 si tot Israel!l #a fi mant!it (Rom.
11, .5).D.
Cel (are pre#ede sfarsit!l este anti*rist!l (I Ioan ., 1?)..; 7, 6; II Ioan, @, 99om!l faradele"ii, fi!l
pier'arii, potri#ni(!l:: (II Tes. ., 1)1A, fiara (Apo(. 16, 1)1?, (are #a atra"e pe m!lti la idololatrie.
&istr!"erea Satanei si a p!terilor ad#erse l!i &!mne'e! N +i!l Om!l!i S)a aratat to(mai 99(a sa stri(e
l!(r!rile dia#ol!l!i:: (I Ioan 6, ?, pe (are in (ele din !rma il #a desfiinta (! 99aratarea #enirii Sale::
(II Tes. ., ? N disparitia ra!l!i din istorie, in(etarea s!ferintei Biseri(ii pe pamant, toate a(estea
s!nt semne apo(alipti(e (are premer" a do!a 3enire a l!i Iis!s. Tot!si, fa"ad!intele es*atolo"i(e,
adi(a insta!rarea imparatiei l!i $ristos, Care sade de)a dreapta Tatal!i pe tron!l a!toritatii di#ine
(%atei .5, 61 si Care se manifesta in plenit!dinea sla#ei Sale pentr! a (ond!(e !ni#ers!l spre
destin!l sa! #esni( (2#rei 1., ., s!nt in (ontradi(tie (! amenintarile si pre'i(erile pe (are le
#e*i(!lea'a se(tele apo(alipti(e. Stapan!l #ine in 'i!a in (are n! este asteptat si in (eas!l (are n! se
stie (4!(a 1., 76.
Biseri(a a admis Apo(alipsa in (anon!l Bi0li(, tot!si, a respins interpretarea a(esteia (a 0a'a pentr!
(al(!le (ronolo"i(e despre #ea(!l es*atolo"i(. Cartea Apo(alipsa, !ltima (arte a No!l!i Testament,
s(risa de 2#an"*elist!l Ioan in Patmos, (atre an!l D6, este adresata (elor Sapte Biseri(i din Asia
%i(a. 2l des(rie ai(i sit!atia politi(a in (are se afla (ititorii sai, insistand as!pra perse(!tiilor
(redin(iosilor, de'lant!ite de tiran!l (are are p!teri !ni#ersale. Cartea den!nta imperiile a(estei l!mi,
(are 99fa( ra'0oi sfintilor:: (Apo(. 16, @. Apo(alipsa este infl!entata de profetiile l!i &aniel; de
a(eea este !sor sa se intelea"a de (e Roma este (ompara0ila (! Ba0ilon (&aniel 1@ si 1?, iar fiara sa!
Page 4(8 of 449
dra"on!l, (! p!terea totalitara romana. &e altfel, Apo(alipsa a0!nda in sim0ol!ri, fi"!ri, (ifre, a (aror
interpretare n! este simpla, p!tand a#ea sens!ri diferite. &e pilda, (ele 1. tri0!ri ale l!i Israel (@, 7
repre'inta popor!l l!i &!mne'e!, dar sim0oli'ea'a si totalitatea, toata omenirea. N!mar!l 666 (Apo(.
16, 1? este sim0ol!l imparat!l!i Neron (are in(endia'a Roma, dand apoi rasp!nderea pe seama
(restinilor.
Apo(alipsa este o alta fata a Eene'ei, (are se prod!(e printr)o serie de rast!rnari si innoiri (!
(ara(ter istori( si (osmi(. In raport (! l!mea (reata la in(ep!t, #a fi o (reatie no!a, 99!n (er no! si !n
pamant no!::(Apo(. .1, 1. In lo(!l "radinii din 2den, #a aparea o (etate no!a, No!l Ier!salim (.1, .,
iar in lo(!l pom!l!i mortii #a rasari ar0orele #ietii (+a(. 6, ..).7. A(est pom #a prod!(e de 1. ori pe
an, fr!n'ele l!i fiind spre tamad!irea neam!rilor (Apo(. .., .. In a(easta intorsat!ra a istoriei, rol!l
prin(ipal il are $ristos Cel in#iat, +i!l Om!l!i, (are ina!"!rea'a imparatia l!i &!mne'e! ((f. Apo(. 7,
1@)1?. C!#ant!l 4!i este (a o sa0ie (! do!a tais!ri (1, 16, p!terea (are p!ne in mis(are istoria (1, 1?.
Cel in#iat pre'inta amenintarile si fa"ad!intele (e se #or intimpla pana la sfarsit. %iel!l des(*ide
(artea istoriei l!mii ((ap. 5 si (ond!(e l!pta de eli0erare de pa(at. 4!i si Cel!i (e sade pe tron ii
apartin p!terea si "loria. 2l /!de(a istoria ((ap. 5)D si fa(e in#itatie la ospat!l n!ntii mesiani(e, in
(are toata !manitatea #a fi impa(ata si in plina (om!ni!ne (! 2l ((ap. 1D. Satana #a fi in#ins definiti#,
d!pa (are #a a#ea lo( /!de(ata, inaintea tron!l!i, fie(are d!pa fapta sa. Cine n)a fost ins(ris in
99(artea #ietii::, a fost ar!n(at in ie'er!l de fo(. Toate a(estea se intimpla 99in (!rand:: (1, 1; .., 6.
99Cel (e mart!riseste a(estea, 'i(e1 &a, #in (!rand. AminM 3ino, &oamne Iis!se:: (.., .A.
Toate a(estea p!n la "rea in(er(are taria (redintei si statorni(ia in r!"a(i!ne. ??"0c am venit sa
aduc /e /amantAA (4!(a, 1., 7D. 2ste o perioada de p!rifi(are d!reroasa, dar ne(esara. A(t!l de
p!rifi(are este (omparat (! pro(es!l dintre doi ad#ersari1 stapan!l (are #ine in 'i!a in (are n! este
asteptat si in (eas!l de nepre#a'!t, si sl!/itor!l (are n! s)a pre"atit de a(easta #enire (4!(a 1., 7.)
7D. 2ste o perioada de p!rifi(are d!reroasa, dar ne(esara. A(t!l de p!rifi(are este (omparat (!
pro(es!l dintre doi ad#ersari1 stapan!l (are #ine in 'i!a in (are n! este asteptat si in (eas!l de
nepre#a'!t, si sl!/itor!l (are n! s)a pre"atit de a(easta #enire (4!(a 1., 7.)7D. Cat pri#este
(!noasterea #remii, (restin!l tre0!ie sa e-er(ite a(elasi dis(ernamant (! (are pre#ede timp!l, (a(i ei
a! (apa(itatea si sa (!noas(a sens!l, si (onse(intele a (eea (e fa( (4!(a 1., 57)5@. P!rifi(area prin
in(er(ari este radi(ala. &e a(eea, inainte de a fi ad!s in fata 5!de(ator!l!i, (restin!l tre0!ie sa se
impa(e (! ad#ersar!l sa! (4!(a 1., 5?.
Toti (ei (are raman fideli l!i $ristos nada/d!ies( (a #or parti(ipa la fa"ad!intele Imparatiei, (a re"i
si preoti (Apo(. 5, 1A. Iar speranta es*atolo"i(a pres!p!ne o (a!tare intensa si #ol!ntara a 0!n!rilor
fa"ad!ite (%atei 6, 66, o ras(!mparare a(ti#a a timp!l!i istori( (%atei .7, 75, n! o 99asteptare
infri(osata a /!de(atii:: (2#rei 1A, .@. Crestinii traies( (! nade/dea #ie si ferma in mant!irea #iitoare
(I Petr!, 1, 6)7. ??$eg2eati) dar) in t0t tim/ulAA (4!(a .1, 66. C!ra/!l de a mart!risi este !ltim!l
dar al (restinism!l!i1 ??Nu te teme) turma mica) /entru ca Tatal v0stru va da cu *unav0ie
im/aratiaAA (4!(a 1., 6..
=. ' doua venire a (iului Omului >+arousia?
994!mea (e #a sa #ina:: in(epe (! paro!sia, adi(a #enirea l!i $ristos in plina sla#a pe norii (er!l!i
(%atei .7, 6A, (a sa (omplete'e istoria mant!irii (! 99!ltimele e#enimente:: (es(*ato. C!
manifestarea l!i plina de marire, la sfarsit!l a(estei l!mi, se des(*ide o perspe(ti#a infinita a
imparatiei l!i &!mne'e!, sa! 99'i!a &omn!l!i::, (are, d!pa Barna0a (2pistola C3, D, este 99'i!a a
opta::, 'i!a #esni(iei, in(ep!t!l !nei l!mi innoite, (are !rmea'a 'ilei a saptea, sim0ol!l a(el!i
99mileni!m:: in (are Iis!s #a imparati (! (ei drepti. &e altfel, 8i!a &omn!l!i indi(a si 998i!a
Page 4(9 of 449
5!de(atii:: (%atei 1., 66, moment!l final al tensi!nii dintre $ristos si p!terile ra!l!i (Rom. 16, 1.; I
Tes. 5, .; 2#r. 1A, .5; Apo(. 1, 1A.
In traditia ortodo-a n! s)a insistat prea m!lt as!pra e#enimentelor 998ilei &omn!l!i::, (and &!mne'e!
#a ad!na pe (ei #ii si pe (ei morti, prin Iis!s $ristos si (! 2l (I Tes. 7, 16, 1?. A((ent!l a fost p!s pe
prosla#irea +i!l!i, Care #a intra 99in sla#a mare:: pe (are a a#!t)o din #esni(ie, impre!na (! Tatal (Ioan
1@, 5. ??A Lui este slava) acum si in 1iua veaculuiAA (II Petr! 6, 1?. $ristos es*atolo"i( este
Iis!s (*enoti(, Care S)a intr!pat, a l!at (*ip de ro0 (+ilip. ., @. Care n! are alt semn de(at semn!l l!i
Iona (Iona ., 1)6; %atei 1., 7A. A(elasi +i! al Om!l!i, Care si)a petre(!t trei 'ile in inima pamant!l!i,
este inaltat la dreapta Tatal!i1 ??Iata) vad cerurile desc2ise si /e "iul Omului stand dea
drea/ta lui Dumne1euAA (+apte @, 56. $ristos Cel in#iat, Cel intai nas(!t din morti, &omn!l
imparatilor pamant!l!i, Panto(rator!l, Cel (e are (*eile mortii si ale iad!l!i, este asemenea (! +i!l
Om!l!i ((f. Apo(. 1, 5, ?, 16, 1?.
$ristos S)a inaltat (! tr!p!l si #a #eni (! el1 99&a(a (ine#a #a sp!ne (a $ristos a parasit a(!m tr!p!l
Sa! sfant, (a &!mne'eirea Sa este de'0ra(ata de tr!p!l Sa! si (a 2l #a #eni fara (eea (e Si)a
as!mat, a(ela n! #a #edea sla#a aparitiei Sale:: (Sfant!l Eri"orie de Na'ian', S(risori teolo"i(e, I,
.5, in trad. Cit., p. 7@. Prin tr!p se intele"e ai(i om!l intre", n! n!mai partea (arnala, neins!fletita,
(!m (redea! apolinaristii. ??Cat /entru n0i) cetatea n0astra este in ceruri) de unde si aste/tam
mantuit0r) /e D0mnul Iisus (rist0s) Care va sc2im*a la in.atisare tru/ul smereniei n0aste) ca sa
.ie asemenea tru/ului slavei Sale) lucrand cu /uterea ce are de aSi s/une Siesi t0ateAA (+ilip.
6, .A).1.
%anifestarea plina de sla#a a +i!l!i inseamna si "lorifi(area (elor ai Sai (I Tes. 5, D)1A; II Tes. 1, 1.,
(are repre'inta 99mostenirea Sa:: ((f. Ps. 6, ?; .@, 1.. +i!l a do0andit pe (ei 0ote'ati intr)!n mod
dire(t, de#enind o (om!nitate de 99mostenitori:: (2fes. 6, 6, o (om!ni!ne spe(ifi(a. A(easta
prosla#ire a (om!ni!nii sfintilor are lo( intr)!n (onte-t (osmi(. Ca(i toata (reatia s!p!sa le"ii
pa(at!l!i si in asteptare sa fie ras(!mparata (Rom. ?, .A).1, #a fi in#iata si transfi"!rata. Cei 0lan'i
#or primi (a mostenire a(est pamant innoit (%atei 5, 5.
Cat pri#este 99'i!a &omn!l!i::, 'i!a de intoar(ere a +i!l!i Om!l!i, Sfant!l Pa#el insista as!pra
(apa(itatii (redintei de a dis(erne semnele #enirii1 ??Iar des/re ani si des/re vremuri) .ratil0r) nu
aveti nev0ie sa a scriem) caci singuri stiti *ine) ca 1iua D0mnului vine asa) ca un .ur n0a/tea.
Atunci cand v0r 1ice& /ace si liniste) atunci) .ara de veste) va veni /este ei /ieirea) ca si
durerile /este cea insarcinata) si sca/are nu v0r avea. $0i insa) .ratil0r) nu sunteti in intuneric)
ca sa va a/uce 1iua aceea ca un .ur. Caci v0i t0ti sunteti .ii ai luminii si .ii ai 1ilei> nu suntem
ai n0/tii) nici ai intunericuluiAA (I Tes. 6, 1)5. ??In /rivinta venirii D0mnului n0stru Iisus (rist0s
si a adunarii n0astre im/reuna cu El) va rugam) .ratil0r) sa nu va clintiti degra*a ca mintea) nici
sa va s/aimantati D nici de du2 /r00r0ces) nici de v0r*a) nici de vre0 scris0are ca /0rnita de la
n0i) cum ca 1iua D0mnului a si s0sit. Sa nu va amageasca nimeni) cu nici un c2i/. Caci 1iua
D0mnului nu va s0si /ana ce mai intai nu va veni le/adarea de credinta si nu se va da /e .ata
0mul nelegiuirii) .iul /ier1arii) /0trivnicul D inaltanduse mai /resus de t0t ce se numeste
Dumne1eu sau e .acut /entru inc2inare) asa incat sa se ase1e el in !iserica lui Dumne1eu si /e
sine sa se dea dre/t Dumne1euAA (II Tes. ., 1)7.
@. Invierea trupurilor
Paro!sia, adi(a #enirea in sla#a a +i!l!i, este insotita de in#ierea mortilor, de /!de(ata finala si de
transfi"!rarea #esni(a. Toti #or in#ia asa (!m se arata in #i'i!nea l!i 2'e(*iel (6@, 1)6. Toti se #or
0!(!ra, in a(est fel, de in#ierea l!i $ristos, Care a in#ins p!terile mortii (I Cor. ., ?. 99In#ierea
Page 42) of 449
tr!p!rilor:: (Cre'!l apostoli(, adi(a refa(erea !nitatii tr!p!l!i si s!flet!l!i pentr! a primi astfel
rasplata definiti#a si intrarea #ietii (orporale in sla#a (ereas(a, este !ni#ersala. Nimeni n! este e-(l!s
de la a(easta in#iere, indiferent de meritele l!i, d!pa (!m a aratat Sfant!l Ioan $risostom. Prin
a(easta nimeni n! e in afara imparatiei, n!mai (a se poate #or0i pe 99mi(:: si de 99mare:: in imparatia
(er!rilor (%atei 5, 1D.
Ca arti(ol de (redinta, ini#erea mortilor a fost introd!s in Sim0ol!l ortodo- de la Constantinopol
(6?1, s!0 forma !nei fa"ad!inte si asteptari1 99Astept in#ierea mortilor si #iata #ea(!l!i (e #a sa
#ina::. Pentr! apostol!l Pa#el, ar"!ment!l in#ierii mortilor se 0a'ea'a pe realitatea *ristolo"i(a1 ??Iar
daca se /r0/0vaduieste ca (rist0s a inviat din m0rti) cum 1ic unii dintre v0i ca nu este inviere a
m0rtil0r, Daca nu este inviere a m0rtil0r) nici (rist0s na inviat. Si daca (rist0s na inviat)
1adarnica este atunci /r0/0vaduirea n0astra) 1adarnica si credinta v0astra. Ne a.lam inca si
mart0ri mincin0si ai lui Dumne1eu) /entru ca am marturisit im/0triva lui Dumne1eu ca a inviat /e
(rist0s) /e care nu La inviat) daca deci m0rtii nu invia1a. Caci daca m0rtii nu invia1a) nici
(rist0s na inviat. Iar daca (rist0s na inviat) 1adarnica este credinta v0astra) sunteti inca in
/acatele v0astre> si atunci si cei ce au ad0rmit in (rist0s) au /ierit. Iar daca nada@duim in
(rist0s numai in viata aceasta) suntem mai de /lans decat t0ti 0amenii. Dar acum (rist0s a
inviat din m0rti) .iind ince/atura Ca invieriiE cel0r ad0rmiti. Ca de vreme ce /rintrun 0m a venit
m0artea) t0t /rintrun 0m si invierea m0rtil0r. Caci) /recum in Adam t0ti m0r) asa si in (rist0s
t0ti v0r invia. Dar .iecare in randul cetei sale& (rist0s ince/atura> a/0i cei ai lui (rist0s) la
venirea LuiAA (I Cor, 15, 1.).6. ??Pentru ca de credem ca Iisus a murit si a inviat) t0t asa
CcredemE ca Dumne1eu) /e cei ad0rmiti intru Iisus) ii va aduce im/reuna cu El. Caci aceasta va
s/unem) du/a cuvantul D0mnului) ca n0i cei vii) care v0m .i ramas /ana la venirea D0mnului) nu
v0m lua inainte cel0r ad0rmiti) /entru ca Insusi D0mnul) intru /0runca) la glasul ar2ang2elului si
intru tram*ita lui Dumne1eu se va /0g0ri din cer) si cei m0rti intru (rist0s v0r invia inatai.
Du/a aceea) n0i cei vii) care v0m .i ramas) v0m .i ra/iti) im/reuna cu ei) in n0ri) ca sa
intam/inam /e D0mnul in va1du2) si asa /ururea v0m .i cu D0mnulAA (I Tes. 7, 17)1@.
&e a(eea, pentr! a de'minti ideea (a In#ierea l!i $ristos ar fi !n mit sa! o s!perstitie, apostolii
re(!r" la pro0a 99martorilor in#ierii:: (%atei .?, D)1@; Ioan .A, 1D).5; +apte 1, ..; ., 6.. Teolo"ia
apostoli(a foloseste (a ar"!ment min!nile sa#arsite de Iis!s, pe (are le (onsidera (a anti(ipare a
in#ierii. In#ierea tr!p!l!i este de(i anti(ipata in min!nile Sale, mai ales in (ele as!pra mortilor.
Care este realitatea tr!p!l!i in#iat, tinand seama de d!alitatea nat!rii !mane1 tr!p)s!fletF &!pa
Ori"en, tr!p!l #a tre(e in nefiinta, s!fletele si fiintele spirit!ale re#enind la starea lor dinainte de
intrarea in tr!p. Biseri(a mart!riseste insa (redinta in in#ierea si #esni(ia tr!p!rilor, transfi"!rate
prin *ar!l ind!mne'eitor (I Tes. 7, 17)1@. In "eneral, prin in#atat!ra despre in#ierea mortilor,
(restinism!l rasaritean a #r!t sa p!na in #aloare ideea (a moartea n! este o pierdere sa! o
aneanti'are a persoanei si personalitatii om!l!i, (i o tre(ere spre o e-istenta !ni(a (! &!mne'e! spre
#esni(ie. In a(est sens, (onditia nat!rala a tr!p!l!i se pastrea'a, dar (or!ptia in sens de disol!tie a
dispar!t. Adi(a tr!p!l ramane (a s!0stanta materiala, dar f!n(tiile l!i e-er(itate de simt!ri s!nt
(o#arsite de fa(!ltatile spirit!l!i. &e semenea, s!flet!l e-ista (a s!0stanta diferita si este
nem!ritor, dar el parti(ipa la sla#a l!i &!mne'e! impre!na (! tr!p!l. %ai 0ine)'is, tr!p!l este a0sor0it
de s!flet!l spirit!ali'at, iar a(esta este (o#arsit de ener"iile di#ine ne(reate1 99Si le)a 'is lor Iis!s1
??"iii veacului acestuia se ins0ara si se marita> iar cei ce se v0r invrednici sa d0*andeasca
veacul acela si invierea cea din m0rti) nici nu se ins0ara) nici nu se marita. Caci nici sa m0ara nu
mai /0t) caci sunt la .el cu ingerii si sunt .ii ai lui Dumne1eu) .iind .ii ai invierii. Iar ca m0rtii
invia1a a aratat c2iar M0ise la rug) cand numeste D0mn /e Dumne1eul lui Avraam) si Dumne1eul
lui Isaac si Dumne1eul lui Iac0v. Dumne1eu deci nu este Dumne1eu al m0rtil0r) ci al viil0r) caci
t0ti traiesc in ElAA (4!(a .A, 67)6?.
Page 42( of 449
2ste #or0a de o 99fapt!ra no!a:: (II Cor. 5, 1@, de !n 99tr!p d!*o#ni(es(:: in#iat1 ??Asa este si
invierea m0rtil0r& se seamana tru/ul intru stricaciune) invia1a intru nestricaciune> se seamana
intru necinste) invia1a intru slava> se seamana intru slaviciune) invia1a intru /utere> se seamana
tru/ .iresc) invia1a tru/ du20vnicesAA (I Cor. 15, 7.)77. Una din (ele mai pop!lare (redinte in
pietatea ortodo-a, in#ierea mortilor, n! este 0a'ata pe o idee #a"a despre nem!rire, (i pe fa"ad!inta
si asteptarea (elei de a do!a #eniri a &omn!l!i. In#ierea si paro!sia n! se pot diso(ia1 ??Acest Iisus)
Care Sa inaltat la cer din mi@l0cul v0stru) va veni in acelasi .el cum L&ati va1ut mergand la
cerAA (+apte 1, 11. In e-perienta sa, Io# anti(ipase a(easta1 ??Dar eu stiu ca Rascum/arat0rul meu
este viu si ca El) in 1iua cea de /e urma) va ridica iar din /ul*ere aceasta /iele a mea ce se
destramaAA (1D, .5.
Teolo"ia rasariteana a insistat as!pra in#ierii si pentr! a pastra !nitatea fiintei !mane in d!alism!l
tr!p)s!flet, si (ontra ideii de eternitate si de ne(esitate a materiei, in starea ei de (reat!ra (Ps. 1A7,
.D. Astfel, teolo"ia #or0este despre moartea fi'i(a, (orporala, (are n! inseamna disparitia
persoanei, (i de'"re"area si imprastierea materiei partii ei (orporale1 tr!p!l sfintit prin 0ote' si
*ranit (! painea #ietii, este (onsa(rat l!i &!mne'e!, apartine l!i $ristos (I Cor. 6, 16).A. 2l este
samanta (are tre0!ie sa moara pentr! (a fiinta !mana sa im0ra(e o stare no!a, de transfi"!rare. &e
a(eea, Biseri(a Ortodo-a, (onsiderand tr!p!l (a parte inte"ranta a persoanei, n! pra(ti(a arderea. In
a(t!l in#ierii, s!flet!l si tr!p!l s!nt re!nite pentr! eternitate intr)o !manitate es*atolo"i(a, patr!nsa
de ener"ia d!*!l!i nestri(a(ios, !manitate fara (ara(ter (arnal si se-!al (Ioan &amas(*in, &espre
(redinta ortodo-a, I3, CC3II, ??caci carnea si sangele nu v0r m0steni Ima/ratia lui Dumne1euAA
(I Cor. 15, 6.
A(easta 99ridi(are:: sa! 99redresare:: in 998i!a &omn!l!i:: n! este de(at (onse(inta 0ir!intei l!i
$ristos as!pra mortii, (a(i 99 in#ierea l!i $ristos (are a a#!t lo( d!pa s!ferintele Sale pe (r!(e,
(!prinde taina in#ierii tr!p!l!i e(le'ial, (a !n intre". &!pa (!m tr!p!l #a'!t al l!i Iis!s a fost
rasti"nit, in"ropat si apoi in#iat, tot asa tr!p!rile sfintilor l!i $ristos s!nt rasti"nite (! $ristos si n!
mai traies( de a(!m in(olo:: (Ori"en, Comentari! la Ioan, t. II, C.
Care #a fi stral!(irea de pe !rma a 'idiriiF
99&ar (*iar (and #a fi reinnoita, 'idirea n! #a fi iarasi (!m a fost ad!sa de &!mne'e! la e-istenta la
in(ep!t; sa n! fieM Ca(i se seamana tr!p s!fletes( (I Cor. 15, 77, (!m s)a sp!s, si n! se ridi(a !n tr!p
(!m era (el al prim!l!i om (reat inainte de neas(!ltare, adi(a material si sensi0il si s(*im0a(ios, a#and
lipsa de *rana materiala, (i se s(oala tr!p intre" ind!*o#ni(it si nes(*im0a(ios, (!m era al Stapan!l!i
si &!mne'e!l!i nostr! d!pa in#iere, adi(a al Cel!i de al &oilea Adam si al Cel!i intai)nas(!t din morti,
de(i (! m!lt deose0it de a(ela. In a(elasi fel intrea"a 'idire se #a fa(e, la !n semn al l!i &!mne'e!, n!
(!m a fost (reata, materiala si s!p!sa simt!rilor, (i #a fi prefa(!ta, la nasterea din no!, intr)o
lo(!inta nemateriala si d!*o#ni(eas(a mai pres!s de toata simtirea. &e altfel, d!mne'eies(!l Pa#el
'i(e1 ??Nu t0ti v0m ad0rmi) dar t0ti ne v0m /resc2im*a intr0 cli/a) intr0 cli/eala de 0c2iAA (I
Cor. 15, 7A. &ar tot asa se #a pres(*im0a 'idirea, arsa prin lo(!l d!mne'eies(, (a sa se implineas(a
(!#ant!l prooro(es( (are sp!ne1 ??Iar dre/tii v0r m0steni /amantulAA (Ps. 66, .D; desi"!r n! !n
pamant s!p!s simt!rilor N (a(i (!m ar fi a(easta, odata (e a(eia #or fi ind!*o#ni(itiF N (i pamant!l
de#enit intre", spirit!al si nematerial, (a, (ei (e a! do0andit tr!p!ri netr!pesti si a! a/!ns intr)o
simtire mai pres!s de simtire si, (ir(!ms(risi fiind, se #or fa(e ne(ir(!ms(risi in (ele ne(ir(!ms(rise,
sa ai0a o lo(!inta #redni(a de sla#a lor::. (Sf. Simeon No!l Teolo", Intaia (!#antare morala, 5.
-A. <udecata ultima si exigentele acesteia
Page 422 of 449
5!de(ata (,risis este (onfr!ntarea istoriei si om!l!i (! dreptatea l!i &!mne'e!, la sfarsit!l
#ea(!rilor, (and intrea"a l!me #a fi ad!sa s!0 a!toritatea s!prema a l!i &!mne'e!. 5!de(ata este
a(t!l final al l!i Iis!s $ristos, adi(a 99sfarsit!l::, (and ??D0mnul va /reda im/aratia lui Dumne1eu si
Tatalui) cand va des.iinta 0rice d0mnie ( , 0rice sta/anire ( si 0rice /utere (
& ??Du/a aceea) s.arsitul) cand D0mnul va /reda im/aratia lui Dumne1eu si Tatalui)
cand va des.iinta 0rice d0mnie si 0rice sta/anire si 0rice /utere. Caci El tre*uie sa
im/artaseasca /ana ce va /une /e t0ti vra@masii Sai su* /ici0arele Sale. $ra@masul cel din urma)
care va .i nimicit) este m0artea. Caci t0ate lea su/us su* /ici0arele Lui. Dar cand 1ice& Ca
t0ate iau .0st su/use Lui D invederat este ca a.ara de Cel Care Ia su/us Lui t0ate. Iar cand
t0ate v0r .i su/use Lui) atunci si "iul Insusi se va su/une Celui ce Ia su/us Lui t0ate) ca
Dumne1eu sa .ie t0tul in t0ateAA (I Cor. 15, .7).?.
A(easta (onfr!ntare a a#!t de/a lo(, intr)!n mod radi(al, pe Cr!(e1 ??Acum este @udecata (,risis
acestei lumi) acum sta/anit0rul (ar(*on lumii acesteia va .i aruncat a.ara (Ioan 1., 61. P!terea
ra!l!i este astfel in mod o0ie(ti# /!"!lata, dia#ol!l fiind deposedat de a!toritatea (e o a#ea as!pra
(elor 99ro0iti::.
2-ista /!de(ata "enerala, !ltima, (and toti se #or pre'enta impre!na inaintea l!i &!mne'e! pentr! a li
se fa(e 99dreptate::. &o!a &!mini(i de la in(ep!t!l post!l!i Pastel!i (&!mini(a infri(osatoarei /!de(ati
N te-te 0i0li(e1 I Cor. ?, ?)D; %atei .5, 61)76; si (ea a (aderii l!i Adam si a i'"onirii din rai N te-te
0i0li(e1 Romani 16, 11)17; 7; %atei 6, 17).1, ne amintes( (a e-ista o /!de(ata ras(!mparatoare, in
(are &rept!l 5!de(ator (II Tim, 5, 6)?, d!(e la (apat dreptatea Sa (II Petr! 6, ?)D; II Cor. 6, @)11,
deose0ind stea de stea (I Cor. 15, 71, adi(a dand sfintilor si dreptilor rasplata pe (are o asteapta,
iar (elor pa(atosi, pedeapsa pe (are o merita. N! e-ista s(apare de la a(easta /!de(ata1 ??Iar
0ricine va va da sa *eti un /a2ar de a/a in numele Meu) .iindca sunteti ucenici ai lui (rist0s)
adevarat va s/un v0ua ca nusi va /ierde ras/lata sa. Dar cine va sminti /e unul din acestia
mici) care cred in Mine) ar .i mai *ine /entru el sa i se lege 0 /iatra de m0ara si sa .ie aruncat
in mareAA (%ar(! D, 71)7.. &e(i, !na din do!a, 'i(e I"natie al Antio*iei, sa! sa ne temem de mania
(are #a sa #ina (%atei 6, @, sa! sa i!0im *ar!l de a(!mM:: (Catre 2feseni, CI, 1. 993ea(!l de a(!m si
#ea(!l #iitor, s!nt doi ad#ersari, 'i(e Clement Roman!l1 n! p!tem fi de(i prieteni (! (ele do!a
#ea(!ri:: (Catre Corinteni, II, 3I, 7)5, trad. rom., p. D6.
&!mne'e! inter#ine in istorie pentr! a fa(e dreptate1 99%!ltimi si iar m!ltimi in 3alea /!de(atii. Ca(i
aproape este 'i!a &omn!l!i in 3alea /!de(atii::. 99Soarele si l!na se int!ne(a si stelele isi pierd l!mina
lor. &in Sion &omn!l #a stri"a p!terni( si din Ier!salim #a slo0o'i t!net!l sa!1 pamant!l si (er!rile
(!trem!ra)se)#or at!n(i. At!n(i #eti (!noaste (a e! s!nt &omn!l &!mne'e!l #ostr!, (are salasl!ieste
in Sion, in m!ntele (el sfant al me!; Ier!salim!l #a fi altar!l me!, iar strainii n! #or mai tre(e pe
a(olo. Si in #remea a(eea, din m!nti #a (!r"e m!st, #aile #or fi pline de lapte, toate paraiele din I!da
#or serp!i !mpl!te de apa, iar din (asa &omn!l!i #a iesi !n i'#or (are #a !da #alea Sitim 2"ipt!l #a fi
p!stiit si 2dom!l prefa(e)se)#a in tin!t nelo(!it, din pri(ina silni(iilor impotri#a fiilor l!i I!da, fiind(a
a! #arsat san"e ne#ino#at in pamant!l lor. &ar I!da #a fi lo(!it in #e(i si de)a p!r!ri si Ier!salim!l din
neam in neam,. Ra'0!na)#oi san"ele pe (are n! l)am ra'0!nat; si &omn!l #a lo(!i Sion!l in #ea(:: (Ioel
7, 17).1.
Un an!mit lim0a/ sim0oli(1 int!neri(!l (el!i din afara (%atei .., 16, pedepsele (orporale (%atei .6,
6A, in fo(!l #esni( (%atei .5, 71, in "*ena fo(!l!i (%atei 1?, 1D, #rea sa s!0linie'e destin!l infernal
al pa(atos!l!i, a/!ns la termen!l !ltim si ine#ita0il al responsa0ilitatii. Comparat (! 99ie'er!l de fo(::
(Apo(. .A, 1A, 17, 15, iad!l n! inseamna tort!ri si fla(ari. Iad!l este a(easta 99a do!a moarte:: (Apo(.
., 11, 0as(!larea s!flet!l!i intr)o l!me a0stra(ta, indiferenta si ne(!nos(!ta, (onse(inta a !nei
li0ertati per#ertite. Iad!l este do#ada a li0ertatii !mane rele. &e ai(i, s!fo(area s!flet!l!i in
Page 423 of 449
indi#id!alitatea sa ne"ati#a, in lepadarea sa de &!mne'e! sa! in ref!'!l sa! definit de a fi primit
dra"ostea l!i &!mne'e!. Iad!l este ra!l p!r, (ata #reme ai(i ra!l este ameste(at. Iad!l pres!p!ne !n
pa(at (ontin!! fata de dra"oste1 99Iar e! 'i( (a (ei (*in!iti in "*eena #or fi 0i(i!iti de 0i(i!l i!0irii. Si
(e (*in mai amarni( si mai (!mplit este de(at (*in!l dra"ostei:: (Isaa( Sir!l, C!#inte despre ne#ointa,
4CCII, +ilo(.rom., #ol. 1A, p. 66..
N! se poate intele"e a(est #ersant ne"ati# al li0ertatii, a(easta stare de per#ersi!ne a e-istentei,
de(at in pre'enta l!i $ristos, Care isi intoar(e pri#irea pentr! !ltima oara spre fie(are persoana.
5!de(ata se #a fa(e in pre'enta intre"ii (reatii, desi este deose0ita pentr! fie(are in parte. %irele
#a intra la (ei in#itati, si (el!i (are n! #a p!rta *aina de n!nta ii #a sp!ne1 ??Prietene) cum ai intrat
aici .ara 2aina de nunta,AA. 2l insa a ta(!t. At!n(i imparat!l a 'is sl!/itorilor1 ??legatil de
/ici0are si aruncatil in intunericul cel din a.ara. Ac0l0 va .i /langerea si scrasnirea dintil0rAA
(%atei, .., 1.)16. +i!l Om!l!i #a fi infle-i0il (! 99sl!"a #i(leana:: si 99netre0ni(a:: (%atei .5, .6)6A,
deoare(e 2l este drept. 2l n! poate tre(e (! #ederea mai ales pe (ei (e a! fost in!mani si nedrepti
fata de (ei sara(i si 0lan'i, fiind(a 2l Ins!si Se identifi(a (! a(estia1 ??Adevarat 1ic v0ua) intrucat
ati .acut unuia dintracesti .rati ai Mei) /rea mici) Mie Miati .acutAA (%atei .5, 7A. Cei (e a!
trisat (! dreptatea, n! #or mosteni imparatia l!i &!mne'e! (I Cor. 6, D)1A. Cel (e s)a (ompromis (!
pa(at!l, n! poate sa s(ape de mania l!i &!mne'e! (Col. 6, 5)6. Cererea 0o"at!l!i nemilosti# de a fi
iertat n)a fost a!'ita si implinita (4!(a 16, .7)61. 4a /!de(ata #or fi pre'enti (ei (e s)a! 0!(!rat, in
a(easta #iata, de faptele noastre 0!ne, pentr! a ne ad!(e 99m!lt!mirea:: lor. A(est a(t de m!lt!mire
N e!*aristie N fa(e parte din 99rasplata:: (e s)a pre"atit (elor drepti. &ar si 990!na#ointa:: (e se naste
in s!flet!l (el!i (e primeste fata de (ei (e i)a! aratat mila in #iata a(easta, ramane in #e(i (Sf.
Eri"orie de N>ssa, &espre +eri(iri, p. 6@5)6@@.
99Rai!l este dra"ostea l!i &!mne'e!, in (are se (!prinde desfatarea de toata feri(irea. 2 lo(!l !nde
feri(it!l Pa#el a fost *ranit (! o *rana mai pres!s de fire. Si d!pa (e a "!stat a(olo din pom!l #ietii, a
stri"at, 'i(and1 ??Cele ce 0c2iul nu a va1ut si urec2ea nu a au1it si la inima 0mului nu sau suit)
/e aceala lea gatit Dumne1eu cel0r ceL iu*esc /e ElAA (I Cor. ., D. &e la pom!l a(esta a fost
oprit Adam, prin sfat!l dia#ol!l!i. 99Pom!l #ietii sale este dra"ostea l!i &!mne'e!, de la (are a (a'!t
Adam si n! s)a mai intalnit (! 0!(!ria:: (Isaa( Sir!l, op. (it., p. 66..
4iterat!ra de spe(ialitate insista as!pra 0ir!intei sfintilor la sfarsit!l #ea(!rilor. Rai!l este a(easta
plenit!dine a #ietii si 0!(!riei in (om!ni!nea l!i &!mne'e!. Sla#a sfintilor si dreptilor, de (are se
impartases( si tr!p!rile lor la in#iere, este re#arsarea *ar!l!i &!*!l!i Sfant (II Cor. 6, @)11. A(easta
a fost anti(ipata de sla#a (are a in(on/!rat pe %oise (%atei 1@, .)7. &reptii si sfintii #or fi into(mai
(a in"erii (%atei .., 6A, adi(a, plini de 0!(!rie, nes!p!si ne(esitatilor, dominati de #oie li0era. +orma
es*atolo"i(a a !manitatii este redata in mod stili'at in i(ono"rafia sfintilor. Nim0!l este sim0ol!l
transfi"!rarii persoanei. Rai!l este a(easta odi*na a(ti#a a l!i &!mne'e! in Sfintii Sai,
ind!mne'eind!)i, (at este (! p!tinta !manitatii transfi"!rate.
3iata #iitoare (onsta to(mai in a(easta pre'enta (res(anda a l!i $ristos in fie(are si in pre'enta
fie(ar!ia in (elalalt, "ratie a(estei familiaritati (are #ine din #edera 4!i dire(ta, 99fata (atre fata:: (I
Cor. 16, 1.. Iar a(easta are !n (ara(ter dinami( de 99(restere::, de inaintare 99din sla#a in sla#a:: (II
Cor. 6, 1?. Sfintii a! de#enit i(oane #ii ale l!i $ristos, dar ei de#in fara in(etare si n! se #or opri sa
de#ina. ??Cine este s.ant) sa se s.inteasca si mai de/arteAA (Apo(. .., 11. A(easta 99(restere::
tre0!ie sa fie inteleasa 99in termeni de p!rifi(are::, mai de"ra0a de(at de satisfa(tie, de
99tamad!ire::, de(at de retri0!tie (Com!ni!nea sfintilor si (ei adormiti, te-t adoptat de Comisia
pentr! dialo"!l intre an"li(ani si ortodo(si, i!lie, 1D?A.
Page 424 of 449
5!de(ata apartine +i!l!i Om!l!i (Ioan 5, .., .@)6A, (are aso(ia'a pe prietenii Sai1 ??$0i) care Mi
ati urmat Mie) veti sedea si v0i /e d0uas/re1ece tr0nuri) @udecand cele d0uas/re1ece tri*uri ale
lui IsraelAA (%atei 1D, .?. A(easta afirmatie #a fi prel!ata de a!tor!l Apo(alipsei, (are p!ne
a((ent!l pe m!ltimea (e se pre'inta inaintea tron!l!i l!i &!mne'e!, ad!(and la!da, adorare si
m!lt!mire. ??Celui ce sade /e tr0nAA ((f. Apo(. 7, D)1A; @, D)1D; ??du/a aceea) mam uitat si
iata multime mare) /e care nimeni nu va /utea sa 0 numere din t0t neamul) semintiile) /0/0arele
si lim*ile) stand inaintea tr0nului si inaintea Mielului) im*racati in vesminte al*e si avand in mana
ramuri de .inicAA (Apo(. @, D. 2l este 99lo(!l t!t!ror::, in (are toti #or fi re(apit!lati1 ??Cel ce sade
/e tr0n ii va ada/0sti in c0rtul SauAA (Apo(. @, 15. In 2l se #or implini toate fa"ad!intele,
deoare(e toate (on#er" (atre 2l, 99panto(rator!l::1 99Si se #or 0ine(!#anta in 2l toate semintiile
pamant!l!i, toate neam!rile il #or feri(i pe 2l:: (Ps. @1, 1?. 992l #a domni pana la mar"inile pamant!l!i,
4!i i se #or in(*ina toti (ond!(atorii pamant!l!i, 4!i ii #or sl!/i toate neam!rile, n!mele 4!i #a dain!i in
#e(ie si 0ine(!#antat in #ea( si #ea(!l #e(ilor. Tot pamant!l se #a !mple de sla#a 4!i:: (Ps. @1, .1.
5!de(ata n! este 'i!a ra'0!narii, (i a rasplatirii1 99S!fletele dreptilor s!nt in mana l!i &!mne'e! si
(*in!l n! se #a atin"e de ele. In o(*ii (elor fara de minte, dreptii s!nt morti (! desa#arsire si iesirea
lor din l!me li se pare mare nenoro(ire. Si ple(area lor dintre noi, !n prapad, dar ei s!nt in pa(e. C*iar
da(a, in fata oamenilor, ei a! ind!rat s!ferinte, nade/dea lor este plina de nem!rire. Si fiind pedepsiti
(! p!tin, mare rasplata #or primi, (a(i &!mne'e! i)a p!s la in(er(are si i)a "asit #redni(i de el. Ca pe
a!r in topitoare, asa i)a lam!rit, si (a pe o /ertfa de ardere intrea"a i)a primit. Stral!(i)#or in 'i!a
rasplatirii si (a niste s(antei (are se lasa pe miriste, asa #or fi. 5!de(a)#or neam!rile si stapani #or fi
peste popoare si &omn!l #a imparati intr! ei, in #e(i. 2i #or intele"e ade#ar!l, (a !nii (are si)a! p!s
in(rederea in &omn!l, (ei (redin(iosi #or petre(e (! el in i!0ire, (a(i *ar!l si ind!rarea s!nt partea
alesilor l!i. Cei nele"i!iti pedepsiti #or fi, d!pa (!"et!l lor (el #i(lean, pentr! (a n! le)a pasat de (el
drept, iar de &!mne'e! s)a departat:: (Intelep(i!nea, 6, 1)1A.
&!mne'e! (ontea'a si pe sens!l innas(!t al dreptatii si e(*itatii1 99+iind(a #ad!#a a(easta imi fa(e
s!parare, ii #oi fa(e dreptate, (a sa n! #ina mere! sa ma s!pere. Si a 'is &omn!l1 Au1iti ce s/une
@udecat0rul cel nedre/t, Dar Dumne1eu) 0are) nu va .ace dre/tate alesil0r Sai care striga
catre El 1iua si n0a/tea si /entru care El ra*da indelung- Zic v0ua ca le va .ace dre/tate in
curand. Dar "iul Omului) cand va veni) va gasi) 0are) credinta /e /amant,AA (4!(a 1?, 5)?. A fi
responsa0il fa(e parte din demnitatea fie(arei persoane; de a(eea a(easta rasp!ndere !ltima este si
!n a(t de demnitate. &e a(eea, fie(are #a fi /!de(at d!pa (onstiinta si le"ea sa (Ioan 6, 75.
99C!m ma #oi infatisa inaintea &omn!l!iF (%i*ea 6, 6.
??Cand va veni .iul Omului intru slava Sa) si t0ti s.intii ingeri cu El) atunci va sedea /e tr0nul
slavei Sale. Si se v0r aduna inaintea Lui t0ate neamurile sii va des/arti /e unii de altii) /recum
des/arte /ast0rul 0ile de ca/re. Si va /une 0ile dea drea/ta Sa) iar ca/rele dea stanga.
Atunci va 1ice Im/aratul cel0r dea drea/ta Lui& $eniti) *inecuvantatii Tatalui Meu) m0steniti
im/aratia cea /regatita v0ua de la intemeirea lumii. Caci .lamand am .0st si Miati dat sa
mananc> insetat am .0st si Miati dat sa *eau> strain am .0st si Mati /rimit. '0l am .0st si
Mati im*racat> *0lnav am .0st si Mati cercetat> in temnita am .0st si ati venit la Mine.
At!n(i dreptii Ii #or rasp!nde 'i(and1 D0amne) cand Team va1ut .lamand si Team 2ranit, Sau
insetat si Tiam dat sa *ei, Sau cand Team va1ut strain si Team /rimit) sau g0l si Team
im*racat, Sau cand Team va1ut *0lnav sau in temnita si am venit la Tine, Iar Imparat!l,
rasp!n'and, #a 'i(e (atre ei1 Adevarat 1ic v0ua) intrucat ati .acut unuia dintracesti .rati ai Mei)
/rea mici) Mie Miati .acut. Atunci va 1ice si cel0r dea stanga& Ducetiva de la Mine)
*lestematil0r) in .0cul cel vesnic) care este gatit diav0lului si ingeril0r lui. Caci .lamand am .0st
si nu Miati dat sa mananc> insetat am .0st si nu Miati dat sa *eau> strain am .0st si nu M
Page 425 of 449
ati /rimit> g0l si nu Mati im*racat> *0lnav si in temnita) si nu Mati cercetat. At!n(i #or
rasp!nde si ei, 'i(and1 D0amne) cand Team va1ut .lamand) sau insetat) sau strain) sau g0l) sau
*0lnav) sau in temnita si nu Tiam slu@it, 2l insa le #a rasp!nde 'i(and1 Adevarat 1ic v0ua&
Intrucat nu ati .acut unuia dintre acesti /rea mici) nici Mie nu Miati .acut. Si v0r merge
acestia la 0sanda vesnica) iar dre/tii la viata vesnicaAA (%atei .5, 61)76.
Pentr! !nii, 5!de(ata #a fi !n a(t de 0ine(!#antare si de m!lt!mire; pentr! altii, #a fi !n a(t de
osanda (%atei .5, 67)76.
Unele aspe(te ale /!de(atii de apoi, ale rai!l!i si iad!l!i, s!nt e-p!se de o maniera i(ono"rafi(a si
sim0oli(a in s(enele dintr)o #e(*e traditie apo(alipti(a, rel!ata de Ioan &amas(*in1 99&e a(eea, la
in#iere, s!fletele noastre #or fi re!nite (! tr!p!rile de#enite nestri(a(ioase, si astfel ne #om
pre'enta in fata infri(osat!l!i tron de /!de(ata al l!i $ristos. Ai(i #or fi (itati si dia#ol!l, demonii si
sl!/itorii sai, anti*rist!l, impre!na (! nele"i!itii si pa(atosii, pentr! a fi ar!n(ati in fo(!l #esni(. N! !n
fo( material, (a (el (!nos(!t de noi, (i !n!l pe (are &!mne'e! il stie. Cei (are #or fi fa(!t 0inele, #or
stral!(i (a soarele, in (om!ni!nea in"erilor, impre!na (! &omn!l nostr! Iis!s $ristos, o(*ii nostri
fiind atintiti spre 2l, iar o(*ii Sai spre noi, p!rtand dar!l 0!(!riei nesfarsite, pe (are 2l o dar!ieste,
si la!dand!)4 impre!na (! Tatal si &!*!l Sfant, in #e(ii #e(ilor:: (&espre (redinta ortodo-a, I3, .@.
5!de(ata !ltima, (and fie(are #a da seama de l!(r!l (e i)a fost atri0!it (Cf. %ar(! 16, 67, este !n
a(t de dreptate pentr! (ei (are s)a! l!ptat, d!pa intoar(era l!i $ristos Tatal, (a #oia l!i &!mne'e! sa
se fa(a pe pamant pre(!m in (er, d!(and mai departe (eea (e 2l in(ep!se, imitand!)4 pe 2l. 99+iind(a a
patimit (! tr!p!l:: (I Petr! 7, 1, de a(eea 2l a fost rand!it /!de(ator!l (elor #ii si (elor morti::
(+apte 1A, 7.; Rom 17, D; I Petr! 7, 1)6.
Imitarea l!i $ristos, prin #iata si fapte, a(esta este (riteri!l s!prem la /!de(ata !ltima. 2#an"*elist!l
%atei (.5, 61)76, (are des(rie pe lar" 'i!a /!de(atii !ltime, arata (a Iis!s #or0este ai(i de 2l Ins!si,
an!ntand (a #a #eni in sla#a Sa, #a l!a lo( pe s(a!n!l de sla#a (a sa /!de(e pe toti, fara distin(tie,
in(on/!rat de in"erii Sai, separand pe (ei alesi, (are a! fa(!t fapte 0!ne, si pe (ei respinsi. O
e-pli(atie este s!0liniata1 in mas!ra in (are ??ati .acut unuia dintre mai mici .rati ai Mei) Mie Mi
ati .acutAA. $ristos intra in s(ena n! n!mai (a /!de(ator, (i si (a Cel Car!ia I S)a ref!'at dra"ostea.
Ceea (e fa(em pentr! altii, porneste n! n!mai din altr!ism, din (ompasi!ne nat!rala, (i si din fapt!l (a
i!0im pe &!mne'e! in aproapele nostr!. %ant!irea #esni(a a fie(ar!ia din noi depinde de (eea (e am
fa(!t (elor mai mi(i frati ai nostri, (! (are se identifi(a $ristos. Prin !rmare, &!mne'e! este plin de
i!0ire si de dreptate, dar fie(are are rasp!ndera pentr! (eea (e fa(e.
Pe de alta parte, la /!de(ata !ltima starea fie(ar!ia are !n (ara(ter proportional, potri#it (! mas!ra
in (are s)a des(*is fata de altii1 99In mas!ra in (are ati fa(!tJ In mas!ra in (are n! ati fa(!t::. 2ste
#or0a de proportia initiati#ei, a li0ertatii, a rasp!nderii personale, fara de (are ni(i *ar!l l!i
&!mne'e! n! l!(rea'a.
2-ista apoi in(rederea a0sol!ta in iertarea l!i &!mne'e! pentr! toti (ei (e o dores(. Taina /!de(atii
#iitoare este taina l!i &!mne'e! 99im0lan'it de insasi milosti#irea Sa::, a !n!i &!mne'e! ??Care nu
tine minte raulAA si Care nu ??ingaduie ca .a/tura sa .ie ing2itita de /ieireAA. 2ste !n &!mne'e!
milosti# t!t!ror (Rom. 11, 6., Care 99pe (el din !rma mil!ieste si pe (el dintai man"aie; a(est!ia
plateste si a(el!ia dar!ieste. In (ele din !rma #a 0ir!i iertarea l!i &!mne'e!1 99Nimi( n! e"alea'a si
intre(e mila l!i &!mne'e!. &e a(eea (el (e de'nada/d!ieste este propri!l sa! d!sman de moarte::
(Ioan S(ara sfanta, 3, 76.
--. Biruinta si nade,dea finala
Page 426 of 449
4o"i(a /!de(atii imp!ne (a dia#ol!l, (are a a#!t o oare(are li0ertate, sa fie definiti# impins si le"at in
iad (Apo(. .A, 1A, (are inseamna ro0ie. &e altfel, demonii n! s!nt li0eri ni(iodata, deoare(e s!nt siliti
sa pa'eas(a pe (ei pe (are ii a! in posesie. &e asemenea, dia#ol!l n! are ni(i !n rol in /!de(ata de apoi,
pentr! (a el a fost de/a /!de(at (%atei .5, 71. C! #enirea l!i $ristos in sla#a, Satan, (are a fost de
la in(ep!t 99omorator de oameni::, 99min(inos si tatal min(i!nii:: (Ioan ?, 77, #a fi '"!d!it din temelie
(%atei .7, .D. 5!de(ata #a fi o eli0erare totala din ro0ia 99stapanitor!l!i a(estei l!mi:: (Ioan 16, 11,
a a(est!i #ea( pieritor (2fes. 6, 1.. ??La urma va veni s.arsitul) cand D0mnul va /reda im/aratia
lui Dumne1euTatal) du/a ce va .i nimicit 0rice d0mnie) 0rice sta/anie si 0rice /utereAA (I Cor.
15, .7.
99Ra'0oi in (er:: (Apo(. 1., @)161 Sfant!l Ioan ne pre'inta ai(i dimensi!ni as(!nse, ne#a'!te ale
mant!irii noastre in Iis!s $ristos. 2ste #or0a de infran"erea si ar!n(area din (er a (el!i (e se
(*eama dia#ol si satana, a (el!i (e inseala toata l!mea, a (el!i (e para pe sfinti inaintea l!i &!mne'e!.
A(estia l)a! 0ir!it prin 99san"ele %iel!l!i:: (Apo(. 1., 11.
&ia#ol!l este spirit!l ra! (are de'0ina pe om de &!mne'e! si (are inspira !ra, perfidie si min(i!na
intre oameni. 2ste (!nos(!t si s!0 n!mele e0rai( 99satana:: (%atei 7, 1A; %ar(! 7, 15; +apte 5, 6; .6,
1?; Apo(. 1., D, p!rtand den!miri (are arata l!(rarile sale1 paras, in#in!itor (Apo(. 1., 1A; ispititor
(%atei 7, 6; I Tes. 6, 5, stapan al a(estei l!mi (Ioan 1., 61; 17, 6A; 16, 11, d!mne'e! al #ea(!l!i
a(est!ia (II Cor. 7, 7, stapan al p!terilor #a'd!*!l!i (2fes. ., .. In 3e(*i!l Testament, dia#ol!l
apare (a !n spirit (eres( (are se impotri#este plan!l!i l!i &!mne'e! ) ??Am va1ut /e satana ca un
.ulger ca1and din cerAA (4!(a 1A, 1? N si (are sed!(e pe oameni la pa(at si (are ii a(!'a inaintea l!i
&!mne'e! (8a*. 6, 1; I Par. .1, 1; Ps. 1A?, 5. &!mne'e! Ins!si p!ne la in(er(are pietatea oamenilor
((a'!l l!i Io# prin dia#ol, (ar!ia ii da o p!tere limitata (Io# 1, 11; ., 7; 8a*. 6, 1. In No!l Testament,
dia#ol!l este o fiinta distr!(ti#a, de a (ar!i fiinta tine ins!si pa(at!l, !ra si min(i!na1 ??El) de la
ince/ut a .0st ucigat0r de 0ameni si nu a stat intru adevar) /entru ca nu este adevar intru el.
Cand graieste minciuna) graieste dintru ale sale) caci este mincin0s si tatal minciuniiAA (Ioan ?,
77. 2l pretinde a a#ea 99stapanirea mortii (2#rei ., 17 si propria l!i dominatie as!pra l!mii si
oamenilor din #ea(!l a(esta1 ??Tie iti v0i da t0ata sta/anirea aceasta) caci mia .0st data mie si
eu 0 dau cui v0iescAA (4!(a 7, 6. &emonii s!nt s!p!sii dia#ol!l!i, iar oamenii se asea'a #ol!ntar s!0
sfera l!i de infl!enta; de a(eea ei se n!mes( 99fiii dia#ol!l!i:: (I Ioan 6, 1A, iar faptele lor s!nt
99l!(r!rile dia#ol!l!i:: (I Ioan 6, ?. C! toate (a ispiteste pe Iis!s (%atei 7, 1. A(esta este (el (e #a
prod!(e 99s!pararea:: dia#ol!l!i. 99Stapan!l a(estei l!mi:: a fost ar!n(at afara (Ioan 1., 61, iar
/!de(ata a fost data l!i $ristos. O a(ti#itate a l!i satana (ontin!a si d!pa intr!parea si in#ierea l!i
$ristos (+apte 5, 6, dar el a fost de'0ra(at de p!tere (I Ioan ., 16. 2l (ontin!a sa p!na in peri(ol
mant!irea om!l!i (I Tim. 5, 15, dar om!l a fost in mod definiti# si o0ie(ti# eli0erat de stapanirea
ra!l!i (II Tes. 6, 6. Om!l are n! n!mai li0ertate si (apa(itate de a se eli0era de dominatia dia#ol!l!i
(4!(a .., 6; I Cor. 5, 55; I Tim. 1, .A, (i si datoria de a 99'dro0i s!0 pi(ioare pe satana:: (Rom. 16,
.A, deoare(e a(esta doreste s!ferinta (4!(a 16, 16. In Apo(alipsa dia#ol!l apare (a o fiinta
ra!fa(atoare, sinistra. 4a sfarsit!l #ea(!rilor, dia#ol!l se #a folosi de 99Anti*rist:: (Apo(. 16, .; II
Tes. ., D pentr! a domina o s(!rta #reme, d!pa (are #a fi /!de(at si nimi(it in mod definiti#. Perioada
l!i 99Anti*rist:: este o !ltima sfortare a dia#ol!l!i de a de#ia (reatia de la tinta ei si de a der!ta
atentia Biseri(ii de la /!de(area l!i $ristos si de la asteptarea imparatiei l!i &!mne'e!. &e altfel,
perfidia dia#ol!l!i sta in a(eea (a as(!nde pe &!mne'e! (a /!de(ator, printr)o imitare in sens in#ers a
(eea (e fa(e &!mne'e!. In a(est sens, dia#ol!l (reea'a iad!l. Pentr! as(eti, demonii prin (are
l!(rea'a dia#ol!l s!nt patimile rele, adi(a o ordine morala ne"ati#a, in fata (areia om!l isi pastrea'a
toata li0ertatea si responsa0ilitatea. N! tr!p!l tre0!ie sa fie distr!s, (i spirit!l ra! (are se ser#este
de el (2fes. 7, 1.. &ia#ol!l ramane in e-terior!l nostr! si sed!(e om!l prin mandrie, sla#a desarta si
mai ales prin sen'!alitate, (! in"ad!inta l!i &!mne'e!, Care #rea sa p!na la in(er(are, in fel!l a(esta,
#irt!tile. Astfel, 99prin el se implineste o mare i(onomie:: (Simeon %etafrast!l, Parafra'a la %a(arie
Page 427 of 449
2"iptean!l, 6@)6?, in 99+ilo(. Rom.::, #ol. 5, p. 615. Arma de l!pta impotri#a dia#ol!l!i este r!"a(i!nea
si Cr!(ea1 ??El a de1*racat d0mniile si /uterile si lea dat in vileag) cu 20tarare) *iruind asu/ra
l0r /rin cruceAA (Col. ., 15.
Speranta finala #ine din a(easta in(redere (a nimeni n! #a mai p!tea sm!l"e din mana l!i &!mne'e! pe
prietenii Sai1 ??Si Eu le dau viata vesnica si nu v0r /ieri in veac) iar din mana Mea nimeni nu te
va ra/i- Tatal Meu) Care Mi tea dat este mai mare decat t0ti) si nimeni nu /0ate sa le
ra/easca din mana Tatalui MeuAA (Ioan 1A, .?).D.
-.. Imparatia lui umnezeu4 aici si acolo, acum si pururea
Imparatia l!i &!mne'e! are m!lte n!me, (a(i n! se poate #or0i de a(easta de(at prin analo"ie (I Cor.
., D. No!l Testament #or0este de imparatie (! intele"era (a pre'enta si infl!enta ei se manifesta n!
n!mai din(olo de #iata tr!peas(a, (i si ai(i, in a(est timp. A(est timp este o (ontin!a pre"atire pentr!
imparatie; de a(eea Iis!s le sp!nea o pilda (!m tre0!ie sa se roa"e totdea!na si sa n! se des(!ra/e'e
(4!(a 1?, 1. Biseri(a insasi e-ista pentr! a(easta imparatie in (are $ristos #a fi *rana sfintilor1 ??De
aceea va /regatesc Im/aratiea) du/a cum Tatal Meu Mia /regatit0 Mie) ca sa mancati si sa
*eti la masa Mea in Im/aratia MeaAA (4!(a .., 6A.
??Im/aratia lui Dumne1eu nu va veni in c2i/ va1ut. Si nici nu v0r 1ice& Iat0 aici sau ac0l0. Caci
iata) im/aratia lui Dumne1eu este in launtrul v0struAA (4!(a 1@, .1. 2-ista o nera0dare a (reatiei
de a fi li0erata, e-ista o dorinta a !nei infieri si ras(!mparari imediate. Intr)o 'i ea #a fi
manifestata, (a(i intr)!n fel ea ne este de/a data, a a/!ns la noi (4!(a 11, .A. 2a poate sa fie
intre#a'!ta in #iata de toate 'ilele. 3iata de ai(i este (a o topitoare !nde se p!rifi(a a!r!l. &!mne'e!
i)a p!s la in(er(are si i)a "asit #redni(i (Intelep. 6, 5, 6, @, 1A. In(er(ari p!rifi(atoare in (are (ine #a
(a!ta sa)si pastre'e #iata, o #a pierde, si (are o #a pierde, o #a sal#a (4!(a 1@, 66. +ie(are e dator sa
sl!/eas(a, (! in(redere, in asteptarea *ar!l!i1 ??Cine dintre v0i) avand un slu@it0r la arat sau la
/ascut turme) ii va 1ice cand se int0arce din tarina& $in0 indata si se1i la masa, Oare nui va
1ice& Pregatestemi sa cine1 si) incingandute) slu@estemi /ana ce v0i manca si v0i *ea) si du/a
aceea vei manca si vei *ea tuAA (4!(a 1@, ?. Care #a fi re'!ltat!l a(estor in(er(ariF Iis!s n! este
pesimist (and se intrea0a1 ??Dar "iul Omului) cand va veni) va gasi) 0are) credinta /e /amant,AA
(4!(a 1?, ?, (i #rea sa s!"ere'e !n rasp!ns, sa indemne la refle(tie. In a(easta l!pta as(!nsa, de
dimensi!ni imense, (osmi(e, (er!l si pamant!l s!nt an"a/ate1 ??Im*racativa cu t0ate armele lui
Dumne1eu) ca sa /uteti sta im/0triva uneltiril0r diav0lului. Caci lu/ta n0astra nu este im/0triva
tru/ului si sangelui) ci im/0triva ince/at0riil0r) im/0triva sta/aniil0r) im/0triva sta/anit0ril0r
intrunericului veacului acestuia) im/0triva du2uril0r rautatii care sunt va1du2uriAA (2fes. 6, 11)
1..
In(er(arile si s!ferintele a(est!i tip s!nt in(ompara0ile (! (eea (e se pre"ateste1 ??S0c0tesc ca
/atimirile vremii de acum nu sunt vrednice de marirea ce ni se va desc0/eri n0ua. Pentru ca
.a/tura astea/ta cu nera*dare des0/erirea .iil0r lui Dumne1euAA (Rom. ?, 1?)1D.
+olosind para0ola 99(er!l!i no! si pamant!l!i no!:: (Apo(. .1, 1)5, Apostol!l Ioan des(rie imparatia l!i
&!mne'e!, (omparata (! 99(etatea Sfanta, no!l Ier!salim::, (are se po"oara de la &!mne'e!, plin de
l!mina sla#ei Sale, templ!l (are o iradia'a fiind %iel!l l!i &!mne'e! Ins!si ((f. Apo(. .1, 1A, ..).6.
C! a/!tor!l ei, a!tor!l ne pre'inta (*ip!l l!mii (are #a sa #ina, pe (are &!mne'e! o pre"ateste in(a de
a(!m. Para0ola a(easta ne a/!ta sa desmintim o an!mita interpretare ne0i0li(a a Apo(alipsei,
interpretare potri#it (areia l!mea (reata se termina si se pierde intr)!n (ata(lism apo(alipti(, la !n
an!mit termen (e ar p!tea fi (al(!lat. Or #or0ind de 99(er no! si pamant no!::, Apo(alipsa n! fa(e ni(i
o al!'ie la destin!l apo(alipti( al (reatiei si ni(i la data #enirii +i!l!i ((f. %atei, .7; dimpotri#a, ne
Page 428 of 449
des(opera o no!a realitate, o l!me transfi"!rata prin 99re#elatia:: (Rom. ?, 1?).. definiti#a a
Creator!l!i in ea. 99Cetatea Sfanta:: n! este o no!a (reatie, (i !na innoita, (are #a inlo(!i l!mea
99#e(*e::, (! limitele si s!ferintele ei. 2a este pre'entata (a o mireasa (e iese in intampinarea mirel!i.
Iar Cel Care (reea'a a(est (er no! si pamant no! este &!mne'e! Ins!si, n! in #iitor la (apat!l
(ronolo"i( al l!mii pre'ente, (are n! poate fi determinat ((f. %ar(! 16, 7)6@, (i (*iar a(!m1
??Priveste) Eu .ac t0ate lucrurile n0iAA (Apo(. .1, 5. Imparatia l!i &!mne'e! e totdea!na aproape,
la intrare (%ar(! 16, .D, deoare(e +i!l este (! noi in toate 'ilele (%atei .?, .A.
C!m #a fi reali'ata innoirea si (!m #a fi resta0ilita l!mea in fr!m!setea ei de la in(ep!tF
99Pre(!m tr!p!rile noastre, desfa(and!)se, n! se intor( in ((ea (e n! e ni(ide(!m, (i se #or innoi iarasi
prin in#iere, asa si (er!l si pamant!l si toate (ele din el, adi(a toata 'idirea se #a reinnoi si se #a
eli0era de ro0ia stri(a(i!nii (Rom. ?, .1. Si sti*iile a(estea se #or impartasi impre!na (! noi de
stral!(irea de a(olo si pre(!m pe noi toti ne #a pro0a fo(!l (I Cor. 6, 16, d!pa d!mne'eies(!l apostol,
asa si toata 'idirea se #a reinnoi prin fo(. A(easta se poate afla din (eea (e s(rie apostol!l Petr!1
??Caci va veni) 1ice) 1iua D0mnului ca un .ur n0a/tea) in care cerurile v0r trece cu 1g0m0t) iar
sti2iile ar1and se v0r des.ace si /amantul si lucrurile din el v0r ardeAA (I Petr! 6, 1A. 3e'i (!m
sp!ne (a toate se #or topi si modela din no!, sa! se #or pres(*im0aFJ &ar (!m se #or desfa(eF Asa
(!m !n #as de arama in#e(*it si patat si ros de r!"ina se da fo(!l!i de (atre mester si e topit si
astfel e fa(!t de (atre a(esta iarasi no!, la fel si 'idirea, odata (e s)a in#e(*it si s)a patat de pa(ate,
#a fi desfa(!ta de +a(ator!l t!t!ror prin fo( si se #a topi si modela din no! si #a fi fa(!ta
stral!(itoare si neasemanat mai no!a de(at (ea (are se #ede a(!m:: (Sf. Simeon No!l Teolo",
C!#antarea norala, I, 99+ilo(. Rom.::.
??T0ate ca 0 2aina se v0r invec2i. Si ca un vesmant le vei strange si ca 0 2aina v0r .i
sc2im*ateAA (2#rei 1, 11)1.. Ce retinem din a(easta #i'i!neF &!mne'e! pre"ateste pentr! toti !n (er
no! si !n pamant no!; de a(eea timp!l istori( n! este !n timp apo(alipti(, destinat nefiintei, (i
destinat #ea(!l!i es*atolo"i(, imparatiei #esni(e. &istr!"erea pamant!l!i de (atre in"er!l a0is!l!i,
ra'0oi!l impotri#a nat!rii, s!nt momente de eli0erare ale (reatiei si !manitatii, (a sa primeas(a
99(etatea sfanta::, No!l Ier!salim, (are se po"oara din (er. &e a(eea, spirit!alitatea Apo(alipsei n!
este !n pietism apo(alipti(, al resemnarii, disperarii si depresi!nii, (i o spirit!alitate a fa"ad!intelor,
a nade/dii. Crestinii asteapta (! seninatate, in(redere si "ra0es( #enirea 'ilei &omn!l!i. ??N0i
aste/tam) /0trivit .agaduintel0r Lui) ceruri n0i si /amant n0u) in care l0cuieste dre/tateaAA (II
Petr! 6, 16. Asadar, ??nu le/adati increderea v0astra) care are 0 mare ras/latire. Caci aveti
nev0ie de ra*dare ca) du/a ce ati .acut v0ia lui Dumne1eu) sa /uteti d0*andi ce va .0st
.agaduit. Caci mai este /utin tim/) /rea /utin) si Cel ce e sa vina va veni si nu va intar1ia> iar
dre/tul din credinta va .i viu> si de se va ind0i cineva) nu va *inev0i su.letul Meu intru el. N0i
nu suntem C.iiiE ai ind0ielii s/re /ieire) ci ai credintei s/re d0*andirea su.letuluiAA (2#rei, 1A, 65)
6D.
Cand Iis!s $ristos #or0este de #iata, 2l se refera adesea la #iata #esni(a ((f. Ioan 6, 66; 5, .7; 6, 7A,
57. A(easta n! inseamna (a 99#iata d!pa moarte:: se afla !nde#a din(olo de ralitatile pamantesti si de
timp!l istori(. 3iata #esni(a in(epe ai(i si a(!m, patr!nde 0!(!riile si s!ferintele, l!ptele si sperantele
a(estei #ieti (+ilip. 6, .A. A(easta #iata (ereas(a n! este insa in(*isa in limitele istoriei si timp!l!i, (i
a r!pt frontierele a(estora si a s!rpat 'id!l mortii.
2-ista n! n!mai o tre(ere es*atolo"i(a a a(estei l!mi spre #iata #esni(a, (i si o #enire istori(a a
imparatiei, ai(i si a(!m (4!(a 1@, .1. &imensi!nea es*atolo"i(a a l!(rarii l!i $ristos este e#identa in
tot (eea (e 2l fa(e. Imparatia a fost ina!"!rata (! Intr!parea Sa, manifestata in min!nile si mai ales
in in#ierea Sa. 3e(*ea (reatie s)a d!s, (ea no!a este a(!m ai(i (II Cor. 5, 1@. 2-ista temei in teolo"ia
Page 429 of 449
patristi(a pentr! a s!stine (a 99#ina imparatia Ta::, din r!"a(i!nea Tatal nostr!, se refera la &!*!l
Sfant. &eoare(e Biseri(a primeste (a ar#!na pre'enta &!*!l!i Sfant, imparatia este printre noi,
sfarsit!l (es(*aton este de/a a((esi0il l!mii. Speranta plina de 0!(!rie, Imparatia este de/a
pre'enta si l!(rea'a in l!me. &!*!l Sfant este Cel Care lea"a Biseri(a a(t!ala n! n!mai de
(om!nitatea istori(a a Apostolilor, (i si de ad!narea %iel!l!i la sfarsit!l timp!l!i, (and 2l #a stran"e
#!lt!rii in /!r!l tr!p!l!i Sa! (%atei .7, .?; 4!(a 1@, 6@.
Ai(i si a(!m, Biseri(a parti(ipa in mod lit!r"i(, sa(ramental si spirit!al la realitatea Imparatiei
#iitoare. In Bote', (restin!l intra in ritm!l mortii si in#ierii l!i $ristos, fiind aso(iat la dar!rile
Imparatiei (Col. ., 1.. Bote'!l este Taina intrarii in imparatia l!i &!mne'e!1 99Tre0!ia neaparat sa se
!r(e prin apa, (a sa primeas(a #iata; n)ar fi p!t!t intra altfel in imparatia l!i &!mne'e!, da(a n!
ar!n(a! moartea, (are stapanea #iata lor de mai inainte. Cei morti a! primit pe(etea +i!l!i l!i
&!mne'e! si a! intrat in imparatia l!i &!mne'e!; (a(i om!l este mort inainte de a p!rta n!mele +i!l!i
l!i &!mne'e!; dar (and primeste pe(etea, leapada moartea si primeste #iata. Pe(etea, dar, este apa
(0ote'!l, mortii se (o0oara in apa si se ridi(a #ii; a(elora li s)a propo#ad!it pe(etea a(easta si s)a!
folosit de ea, (a sa intre in imparatia l!i &!mne'e!:: ($erma, Pastor!l, IC, 6, trad.(it., p. 6A6)6A7.
Se #ede (lar din a(est te-t (a dar!rile imparatesti prin Tainele Biseri(ii s!nt dar!ri ale imparatiei l!i
&!mne'e!.
In Taina %ir!n"erii, (restin!l primeste dar!l de a mart!risi pe $ristos, de a de#eni 99martor:: al
imparatiei. In Taina C!mine(arii, $ristos es*atolo"i( Se da in (*ip!l painii #ietii (Ioan, 6, 51)5?, (a
99merinde pe (alea #ietii #esni(e si spre rasp!ns 0ine primit la infri(osat!l s(a!n de /!de(ata::.
2!*aristia este 99lea(!l nem!ririi si do(torie pentr! a n! m!ri, (i a trai #esni( in Iis!s $ristos:: (Sf.
I"natie, Catre 2feseni, CC, .. In Taina %asl!l!i, dar!l #inde(arii tr!p!l!i 0olna# n! este alt(e#a
de(at presimtirea !nei !manitati pline de #i"oarea &!*!l!i fara de moarte, in (onditia !nei firi
omenesti fra"ile si m!ritoare.
Asa (!m s)a sp!s, in pietatea ortodo-a, e-perienta reala a dar!rilor Sfant!l!i &!*, intalnirea 'ilni(a
(! realitatile In#ierii si imparatiei este foarte importanta1 99Sa #edem, i!0itilor, in#ierea (are se
sa#arseste in #iata (ea de toate 'ilele:: (Clement Roman!l, Catre Corinteni, 1, CCI3, ., trad.rom., p.
5D. A fa(e e-perienta imparatiei inseamna a trans(ende sit!atii de limita, a ren!nta la posesi!ne
e"osita, spre a a/!ta pe (ei nep!tin(iosi, pe sara(i si 0olna#i, a lepada identitatea plina de or"oli! si
a!toritate, (are impiedi(a (om!ni!nea (! semenii si s!0/!"a pe (ei apropiati, a sfida moartea si 0oala
(are se a"ata de tr!p, a iesi din in(lestarea (! patimile si p!terile (are ademenes( spirit!l, a fa(e (el
mai mi( "est de i!0ire a (el!i mai mi( dintre noi (%ar(! D, 71. Crestin!l este astfel antrenat in
99l!pta (ea 0!na a (redintei::pentr! a (!(eri #iata #esni(a la (are a fost (*emat (I Tim. 6, 1., 1D.
Asadar #a fi 99!n pamant no! si !n (er no!:: (Apo(. .1, 1. A(easta l!me, in forma ei istori(a, are !n
termen, si n!mai d!pa tre(erea a(esteia, forma ei es*atolo"i(a #a aparea. Astfel istoria si (reatia in
(ele sapte 'ile asteapta 99'i!a a opta::, (are prefi"!rea'a timp!l es*atolo"i(, #esni(ia, 99(atastasa::
(are !rmea'a timp!l!i1 99In (ea dintai 'i a saptamanii noi sa#arsim r!"a(i!nile noastre ramanand in
pi(ioare, dar n! toti (!nos( rati!nea a(estei atit!dini. Ca(i n! n!mai pentr! (a, in#iati (! $ristos si
(a!tand (ele de s!s, noi ne amintim prin a(easta, in 'i!a (onsa(rata In#ierii, stand in pi(ioare in timp!l
r!"a(i!nii, de *ar!l (are ne)a fost dat, (i si pentr! (a a(easta 'i apare a fi intr)!n sens ima"inea
se(ol!l!i (are #a #eni:: (3asile (el %are, &espre &!*!l Sfant, CCII, 66.
Viata vesnica
O oare(are tendinta d!alista se o0sder#a in s(rierile No!l!i Testament, at!n(i (and se (ompara
99#ea(!l a(esta:: (! 99#ea(!l (el (e #a sa fie:: (%atei 1., 6.. 993ea(!l de a(!m:: (Rom. 1., ., 99l!mea
Page 43) of 449
a(easta:: (Ioan ?, .6, adi(a l!mea neras(!mparata sa! 99#ea(!l ra! de a(!m:: (Eal. 1, 7, s!0/!"ata
p!terilor l!i Satan, (ond!(ator!l a(est!i #ea( (I Cor. ., 6)?, asteapta sa fie eli0erat de sti*iile sa!
elementele (are il in(on/oara din toate partile si)i (ir(!ms(ri! mis(area. 993ea(!l (e #a sa #ina::
(%ar(! 1A, 6A; 4!(a 1?, 6A, 99#e(!l #iitor:: (2fes. 1, .1, este insasi 99#iata #esni(a::, adi(a
manifestarea p!terii Imparat!l!i #esni( (2#rei 6, 5, Care sta de)a dreapta l!i &!mne'e! 99mai pres!s
de(at toata domnia si stapanirea si p!terea si drea"atoria si de(at tot n!mele (e se n!meste, n!
n!mai in #ea(!l a(esta, (i si in (el #iitor:: (2fes 1, .1.
C! in#ierea l!i $ristos, a(easta separare intre (ele do!a #ea(!ri n! mai e-ista, deoare(e es*atolo"ia
ir!pe in istoria pre'enta. Imparatia es*atolo"i(a a in(ep!t de/a (! 2l (4!(a 1@, .1. 993ea(!l #iitor:: e
pre'ent in 99#ea(!l de a(!m::1 ??Si im/reuna cu El nea sculat si im/reuna) nea ase1at intru cele
ceresti) in (rist0s Iisus) ca sa se arate in veacurile viit0are c0varsit0area *0gatie a 2arului
Sau) /rin *unatatea ce a avut catre n0i intru (rist0s IisusAA (2fes. .,@. 2-presia lit!r"i(a 99in
#e(ii #e(ilor:: arata #esni(ia l!i &!mne'e!, Car!ia I se (!#ine sla#a si adorare1 ??Lui) .ie marirea in
!iserica si intru (rist0s Iisus in t0ate neamurile si in veacul veacului. Amin-AA (2fes. 6, .1.
3iata #esni(a, eternitatea (reat!l!i, n! tre0!ie sa fie (onf!ndata (! eternitatea l!i &!mne'e!, (are
este Creator!l, plentit!dinea fiintei (are e-ista in sine si (are e-ista fara de alt!l. 3esni(ia (reat!l!i
n! inseamna o simpla prel!n"ire a e-istentei intr)!n destin nedeterminat, (i a/!n"erea a(est!ia la
99s(op!l:: ori"inii sale. ??C2i/ul lumii acesteia treceAA (I Cor. @, 61. Inseamna 99oprirea mis(arii::,
fi-area ei eterna prin depasirea timp!l!i (ronolo"i(, istori(.
Spre deose0ire de Ori"en, (are s!stine (a sta0ilitatea mis(arii e data odata (! ad!(erea in e-istenta
a l!(r!rilor, Parintii rasariteni sp!n (a mis(area temporala n! are sens!l !n!i (er(, (a mis(are (i(li(a,
fi'i(a si 0iolo"i(a, (i pe a(ela de sta0ilitate in eternitate, a de#enirii #oite de &!mne'e!. Pentr!
sfinti, (a si pentr! in"eri, #esni(ia inseamna 99permanenta in sfintenie:: (Sf. 3asile, &espre &!*!l
Sfant, C3I, 6?, trad.(it., p. 6@D. %is(area e limitata de s!0stanta si (ara(ter!l l!mii (reate, de timp
si spati!; de a(eea (e#a n! poate fi in a(elasi timp #esni( si in de#enire, si ni(i n! pot e-ista do!a
relatii infinite si fara in(ep!t. C! toate a(estea, tre0!ie sa fie afirmate impre!na de#enirea si
#esni(ia, a(easta fiind #oita de &!mne'e!, data fiind eternitatea rati!nii (osmos!l!i in &!mne'e!,
(are este re(apit!lat in $ristos, prin (are si pentr! (are toate a! fost (reate. A(easta transfi"!rare
a timp!l!i este posi0ila prin p!terea #esni(a a l!i &!mne'e! de/a pre'entata in istorie, adi(a prin
in#ierea l!i $ristos in &!*!l Sfant (Ioan 6, 66. Pentr! (el (e (rede in $ristos, a(easta este #iata
(are se sit!ea'a in fata l!i (a o speranta finala, (a o "lorifi(are eterna ((f. II Petr!, 1, 11; Ioan 7, 17.
&e a(ea, (redinta plina de speranta este forta de a in#in"e fri(a de moarte, sentiment!l
temporalitatii limitate, !ltima piatra de poti(nire pe s(ara #ietii.
O alta perspe(ti#a este a(ea a sa0atism!l!i, !n!l dintre s!0ie(tele preferate ale spirit!alitatii
isi*aste. 2ste #or0a de odi*na sfintilor, despre (are #or0este Apo(alipsa1 ??Da) 1ice Du2ul) ei se
v0r 0di2ni de 0stenelile l0r) caci .a/tele l0r ii urmea1aAA (Apo(. 17, 16. In #ea(!l a(esta n! a#em
ni(i sam0ata ade#arata, ni(i 'i!a a opta, in sens de oprire deplina din mis(area patimilor si #irt!tilor.
In (!rs!l #ietii pamantesti, se pot primi, anti(ipat, tainele desa#arsirii #iitoare1 tot!si n! n!mai
sam0ata este 'i!a inmormantarii iar 'i!a a opta (&!mini(a se da prin iesirea din mormant. &in(olo de
l!(rarea si osteneala a(estei #ieti ((omparata (! #inerea, sfintii se *ranes( prin (ontemplarea l!i
&!mne'e! si impartasirea &!*!l!i Sfant, 0!(!rand!)se de o stare de !imire, de pa(e si ta(ere adan(a.
2a are lo( d!pa odi*nirea tr!p!l!i in mis(are si (onsta intr)o 99nein(etata mis(are:: a inimii, a(easta
fiind (a o o"linda in (are se refle(ta $ristos. In fel!l a(esta, n! n!mai sfintii se odi*nes( in
&!mne'e!, (i si &!mne'e! Se odi*neste in sfintii Sai (R!"a(i!nea Cantarii (elei intreit sfinte, din
4it!r"*ia Sfant!l!i Ioan E!ra de A!r1 99Iar a(easta e #esni(a e-istenta in (are sa0ati'ea'a (se
odi*nes( s!fletele, primind in(etarea a toata mis(are. 8i!a a opta si prima, mai 0ine)'is !na si
Page 43( of 449
netre(atoare, este #enirea (!rata si atotl!minoasa a l!i &!mne'e!, (e #a a#ea lo( d!pa oprirea in
sta0ilitate a (elor (e se mis(a. At!n(i, in (ei (e s)a! folosit de rati!nea e-istentei prin #ointa
(onform firii, Se #a salasl!i d!pa dreptate, intre" in ei intre"i, si le #a pro(!ra #esni(a e-istenta 0!na
prin impartasirea de 2l; iar (elor (e s)a! folosit de rati!nea e-istentei prin #ointa (ontrar firii, le #a
da d!pa (!#iinta in lo( de #esni(a e-istenta 0!na, #esni(a e-istenta neferi(ita. Ca(i in a(estia n! mai
"aseste lo( 0!na e-istenta, (a !nii (e s!nt intr)o dispo'itie (ontrara ei, si de a(eea n! #or mai a#ea
d!pa aratarea Cel!i (a!tat ni(i o mis(are prin (are Cel (a!tat li Se arata (elor (e Il (a!ta:: (Sf.
%a-im %art!risitor!l, Am0i"!a, 15@, trad. (it., p. 667.
99Sa0at!l:: es*atolo"i( inseamna odi*na de l!(rarea nat!rala pentr! a fa(e lo( l!(rarii d!mne'eiesti,
adi(a o inaintare infinita in (ontemplarea sla#ei l!i &!mne'e!.
99Odi*na de Sam0ata a l!i &!mne'e! (sa0atism!l l!i &!mne'e! este re#enirea deplina a t!t!ror (elor
fa(!te, la 2l, (and l!(rarea 4!i atotd!mne'eias(a (e se sa#arseste in (*ip ne"rait, se #a odi*ni de
l!(rarea nat!rala din ele. Ca(i &!mne'e! Se #a odi*ni de l!(rarea nat!rala din fie(are fapt!ra, prin
(are se mis(a in (*ip nat!ral fie(are, at!n(i (and fie(are, primind d!pa mas!ra sa l!(rarea
d!mne'eias(a, #a fi a/!ns la "ranita l!(rarii sale nat!rale indreptate spre &!mne'e!:: (Sf. %a-im
%art!risitor!l, Capete teolo"i(e ("nosti(e, s!ta I)a, 7@, in +ilo(alia rom., #ol. ., p. 1.?.
A(easta mis(are sa! intindere infinita in sla#a l!i &!mne'e! mar(*ea'a e-istenta (restin!l!i. Sfant!l
Eri"orie de N>ssa (in 993iata l!i %oise:: sa! 99Tratat de desa#arsire in #irt!te:: #or0este de
epe(ta'a, potri#it (areia s!flet!l, fiind atras de &!mne'e!, este intr)o (ontin!a mis(are as(endenta
(atre treptele s!perioare ale plenit!dinii *ar!l!i. Ur(!s!l a(esta (99ana0asis:: este elan!l (atre
&!mne'e! pe (are, d!pa &ionisie Areopa"it!l, eros!l di#in il imprima (a !n element dinami( in fiinta
om!l!i. 2l pres!p!ne o (ontin!a eli0erare de patimi (99,at*arisis::, o (restere spirit!ala spre #arsta
l!i $ristos (2fes. 7, 16. Sim0ol!l epe(te'ei este %oise, oare 99n! se opreste delo( in !r(!s!l sa!, ni(i
n!)si fi-ea'a limite la mis(area sa (atre inaltimi, (i, odata (e a p!s pi(ior!l pe s(ara, el n! in(etea'a
de a !r(a treptele a(esteia si (ontin!a mere! sa se ridi(e, deoare(e ori(e trepta pe (are o !r(a da
totdea!na, inaintand, spre !na s!perioara:: (Eri"orie de N>ssa, 3iata l!i %oise, T*eoria II, ..@,
trad.(it., p. .66.
2pe(te'a inseamna pro"res in #irt!te si a(ti!ne, deoare(e (restin!l n! tre0!ie sa ren!nte ni(iodata la
(eea (e a do0andit, (i tre0!ie sa (ontin!e (eea (e a in(ep!t1 ??Duceti /ana la ca/at .a/taAA (II
Cor., ?, 11. In spirit!l traditiei rasaritene, !rmarea l!i $ristos este (on(omintenta (! de'#al!irea l!i
$ristos, (! manifestarea 4!i, de la forma (*enoti(a la forma ta0ori(a, prin impartasirea (! &!*!l
Sfant. To(mai de a(eea, (restin!l este stim!lat, in a(est !r(!s in desa#arsire, sa tinda in s!s1
??Ravniti 2arismele mai mariAA (I Cor. 1., 61. Stin"erea elan!l!i (atre &!mne'e! inseamna in
a(elasi timp o red!(ere a ener"iilor persoanei !mane.
%ai pres!s de ori(e efort si la (apat!l t!t!ror in(er(arilor sta nade/dea prin (are ne si mant!im1
??Caci s0c0tesc ca /atimirile vremii de acum nu sunt vrednice de marirea care ni se va
desc0/eri. Pentru ca nade@dea cea d0rnica a .a/turii astea/ta desc0/erirea .iil0r lui Dumne1eu.
Caci .a/tura a .0st su/usa desertaciunii D nu de v0ia ei) ci din cau1a aceluia care a su/us0 D cu
nade@de) /entru ca si .a/tura insasi se va i1*avi din r0*ia stricaciunii) ca sa se *ucure de
li*ertatea maririi .iil0r lui Dumne1eu. Caci stim ca t0ata .a/tura im/reuna sus/ina si im/reuna
are dureri /ana acum. Si nu numai atat) ci si n0i) care avem /arga Du2ului) si n0i insine
sus/inam in n0i) aste/tand in.ierea) rascum/ararea tru/ului n0stru. Caci /rin nade@de neam
mantuit> dar nade@dea care se vede nu mai e nade@de. Cum ar nada@dui cineva ceea ce vede,
Iar daca nada@duim ceea ce nu vedem) aste/tam /rin ra*dareAA (Romani ?, 1?).5.
Page 432 of 449
'specte controversate si diferende confesionale cu privire la es"atologie
&at fiind (a se refera la 99#iata de din(olo::, es*atolo"ia este !n (apitol teolo"i( (are se pretea'a la
m!lte !topii si (onf!'ii apo(alipti(e. &e)a l!n"!l istoriei s)a! fa(!t diferite (al(!le referitoare la a
do!a #enire a l!i $ristos (d!pa Irine! si $ipolit, istoria l!mii #a d!ra 6AAA de ani si se #a in(*eia (! al
saptelea mileni!, s!0 imparatia l!i $ristos N (f. Ps., ?D, 7; 2#r. 7, 7. N! se poate sp!ne insa (a
Biseri(a a in(!ra/at #reodata spe(!latiile apo(alipti(e. 2a a (ondamnat in "eneral (al(!lele
(ronolo"i(e, pre'i(erile si amenintarile milenariste, p!se in (ir(!latie de se(tele apo(alipti(e, si n! a
permis sa fie (onf!ndata speranta es*atolo"i(a (! terorism!l apo(alipti( si (! mesanism!l temporal,
istori(.
)ilenarism >sau "iliasm?
2ste o (redinta d!pa (are $irstos #a re#eni, in sla#a, pe pamant, si #a domni (! sfintii Sai timp de o
mie de ani (mileni!, de !nde si n!mele de milenarism, satana fiind le"at in a(est timp. Unele se(te
f!ndamentalise, interpretand in sens istori(, (ronolo"i(, noti!nea de 99imparatia de mii de ani::, a!
ima"inat 99mileni!l:: o imparatie de o mie de ani a sfintilor si dreptilor, perioada (are #a pre(eda
in#ierea mortilor si /!de(ata !ltima ((f. Apo(. .A, 1)6.
Printre "r!p!rile (are prop!n a(easta interpretare a 99mileni!l!i:: se afla si Ad#entistii de 'i!a a
saptea. &e ori"ine 0aptista, a(easta denominati!ne a fost intemeiata in se(ol!l al CIC)lea, in Statele
Unite ale Ameri(ii, de (atre =illiam %iller, (are a fi-at si an!ntat intoar(erea l!i $ristos pe pamant
in an!l 1?76. Ad#entistii (red de(i in #enirea apropiata a l!i $ristos. 2i respe(ta (a 'i de repa!s a
(restinilor sam0ata, n! &!mini(a. %artorii l!i Ie*o#a sa! St!dentii in Bi0lie (onstit!ie o alta "r!pare
milenarista, or"ani'ata de C*. R!ssel (X 1D16. A(estia s)a! separat de Ad#entisti in 1?@7 (prin
/!rnal!l T!rn!l de 3e"*e si apoi de /!de(ator!l R!t*erford (1D7.. Pentr! %artorii l!i Ie*o#a,
imparatia de o mie de ani a in(ep!t in 1D17. In asteptarea imparatiei l!i &!mne'e! pe pamant, reli"iile,
"!#ernele, statele, s!nt opera l!i Satana.
Biseri(a n! a dat ni(i !n (redit a(estor (al(!le milenariste si apo(alipti(e, deoare(e a(estea s!nt
de'mintite de in#atat!ra 0i0li(a despre #enirea a do!a a l!i $ristos. Pentr! e-e"e'a ortodo-a,
imparatia de mii de ani este o e-primare sim0oli(a o0isn!ita in s(rierile 0i0li(e.
+ata de #i'i!nile milenariste si apo(alipti(e, se pot fa(e !nele pre(i'ari.
a. 2-ista o diferenta radi(ala intre es*atolo"ie N ansam0l!l de e#enimente, parte inte"ranta din
i(onomia mant!irii N si mit!rile apo(alipti(e, (are s!nt !topii milenariste si mesianisme istori(e.
A(easta n! inseamna (a Biseri(a n! propo#ad!ieste apo(alipsa, adi(a re#elatia sa! manifestarea plina
de sla#a a l!i &!mne'e!, si (a n! asteapta fa"ad!inta 99Ier!salism!l!i (eres(::, adi(a 99!n (er no! si
!n pamant no!:: (Apo(. .1, 1.
0. Cand Iis!s $ristos #or0este de #iata, 2l se refera adesea la #iata #esni(a ((f. Ioan 6, 66; 5, .7; 6,
7A, 57. A(easta n! inseamna (a 99#iata d!pa moarte:: se afla !nde#a din(olo de realitatile pamantesti
si de timp!l istori(. 3iata #esni(a in(epe ai(i si a(!m, patr!nde 0!(!riile si s!ferintele, l!ptele si
sperantele a(estei #ieti (+ilip. 6, .A. A(easta #iata (ereas(a n! este insa in(*isa in limitele istoriei si
timp!l!i, (i a r!pt frontierele a(estora si a s!rpat 'id!l mortii.
(. Se(retele apo(alipti(e, ) (! pretinsele lor pre'i(eri despre !n sfarsit al l!mii in an!l .AAA, !n
sfarsit in de'ordine, pre(edat de (atastrofe (osmi(e ), (reea'a (onf!'ii "ra#e, n! n!mai de ordin
Page 433 of 449
eti(, (i si so(iolo"i(. In (*ip spe(ial ele intretin !n pesimism eti( si o indiferenta iresponsa0ila fata de
(atastrofa n!(leara, (are tre0!ie sa fie (om0at!te (! toata taria.
Biseri(a a respins, de asemenea, alte do!a idei pro#enite din traditia apo(alipti(a i!dai(a, an!me1
(redinta (a #a fi !n sfarsit al rai!l!i si iad!l!i mesianism!l istori(, teo(rati(, potri#it (ar!ia imparatia
l!i &!mne'e! s)ar reali'a in a(easta l!me in sens politi(.
&e)a l!n"!l istoriei sale, Biseri(a Ortodo-a a fost ne#oita sa separe in#atat!ra sa despre 99#iitoarea
rease'are::, de interpretari ereti(e, infl!ente, ne(restine si mora#!ri so(iale (are (ontra'i(ea!
prof!nd (re'!l ortodo-. &esi n! a a#!t o (ir(!latie intensa in Rasarit, ideea de predestinatie a fost
respinsa prin insasi do(trina 0i0li(a despre 99i(onomia di#ina::, do(trina (are a mar(at prof!nd
teolo"ia ortodo-a. Iar i(onomia are do!a 0rate1 pe de o parte, #ointa l!i &!mne'e! (a toti sa se
mant!ias(a (I Tim. ., 7, iar pe de alta parte, rasp!ns!l personal al (redin(ios!l!i (Apo(. 6, .A; +apte
16, 17. %ant!irea este *ar!l l!i &!mne'e! pentr! (a nimeni n! este li0er de pa(at (Ps. 5A, 5.
Primirea a(est!i *ar re(lama insa li0ertatea fie(ar!ia, !n mod de e-istenta in (om!ni!ne totala si
li0era. Credin(ios!l are li0ertatea de a r!pe prin pa(at a(easta siner"ie. In fata a(est!i ref!',
&!mne'e! n! sileste1 ??Iar de cei ce se va le/ada de Mine inaintea 0amenil0r) si Eu ma v0i
le/ada de el inaintea Tatalui Meu) Care este in ceruriAA (%atei 1A, 66. &!mne'e! fa(e insa tot!l
pentr! (a (restin!l sa ramana in a(easta (om!ni!ne. S!stinand si antrenand li0ertatea prin 99(elalalt
%an"aietor:: (Ioan 17, 16. %ai m!lt, 2l fa(e sar0atoare (ereas(a din intoar(erea fie(ar!ia1 ??Caci
*ucurie mare se .ace in cer /entru un /acat0s care se /0caiesteAA (4!(a 15, 1A.
'pocatastaza
In epo(a moderna s)a #or0it dest!l despre eternitatea iad!l!i. Se #oia astfel o re#enire la (redinta in
apo(atasta'a, s!stin!ta de Ori"en, 2#a"rie, &idim, Eri"orie de N>ssa. Apo(atasta'a este o spe(!latie
ori"enista despre sfarsit!l istoriei, potri#it (areia (reat!rile rationale, atat oamenii ale (aror s!flete,
pree-istente tr!p!rilor, a! fost (ondamnate, d!pa pa(at, sa traias(a in tr!p, (at si in"erii si demonii,
(are a! fost (reate la in(ep!t (a inteli"ente p!re, apoi osandite sa ia forma a(t!ala, #or fi in (ele din
!rma resta0ilite in forma lor ori"inara, in perspe(ti#a !nei mant!iri !ni#ersale. A(easta resta0ilire in
forma primordiala, de inteli"ente p!re, se fa(e in etape s!((esi#e, d!pa p!rifi(are demonilor si a
(elor (ondamnati prin fo(!l iad!l!i, "ratie *ar!l!i l!i $ristos, (are n! ar in"ad!i pieirea #esni(a a
(reatiei Sale si ni(i pedepsele eterne. Astfel (a pedeapsa iad!l!i tre0!ie sa ai0a !n sfarsit, (red !nii.
Oamenii, in"erii si demonii #or rede#eni (eea (e a! fost, adi(a inteli"ente p!re.
Conse(intele a(estei do(trine s!nt radi(ale1 lipsa ori(ar!i pro(es de sfintire, disparitia /!de(atii de
apoi si (*iar mant!irea dia#ol!l!i (Ori"en, &e prin(ipiis, III, 6, 5. &esi a atras pe !nii teolo"i din
perioada patristi(a (Eri"orie de N>ssa si &idim (el Or0 prin optimism!l ei (osmi(, apo(atasta'a N
(on(eptia ori"enista despre resta!rarea !ni#ersala la sfarsit!l timp!l!i, printr)o intoar(ere ne(esara
la starea (ea dintai, in(l!si# iertarea "rat!ita a t!t!ror si (on#ertirea dia#ol!l!i N a fost (ondamnata
la al 3)lea Sinod e(!meni( (Constantinopol, 556. A(easta (ondamnare are in #edere radi(alism!l eti(
al 2#an"*eliilor, pentr! (are a! fost date an!me pentr! a s(*im0a #iata (restinilor ai(i si a(!m. 3iata
in $ristos, transformarea prin intalnirea (! $ristos, are lo( ai(i; de a(eea fie(are tre0!ie sa (o0oare
in piata, asteptand pe stapan sa)l to(meas(a, sa l!(re'e in #ia sa. Toti s!nt an"a/ati, dar #or fi
rasplatiti d!pa dreptatea l!i &!mne'e!. &e a(eea, ??multi sunt c2emati) dar /utin alesiAA (%atei
.A, 16. Apo(atasta'a, (a !ni#ersalitate a mant!irii nediferentiate, (ontrastea'a (! a(easta orientare
eti(a a 2#an"*eliilor1 ??Ce semeni aici) culegi ac0l0AA. %od!l de #iata de ai(i mar(*ea'a persoana si
destin!l ei #esni(1 ??Du/a r0adele l0r ii veti cun0aste. Au d0ara culeg 0amenii struguri din s/ini si
sm0c2ine din maracini, Asa ca 0rice /0m *un .ace r0ade *une) iar /0mul rau sa .aca r0ade rele.
Nu /0ate /0m *un sa .aca r0ade rele) nici /0m rau sa .aca r0ade *une. Iar 0rice /0m care nu
Page 434 of 449
.ace r0ada *una) se taie si se arunca in .0c. De aceea) du/a r0adele l0r ii veti cun0asteAA
(%atei @, 16).A.
Pentr! a im0oldi pe (redin(iosi sa intalneas(a pe &omn!l #iei si sa l!(re'e, 2#an"*eliile, (are /!de(a
aspr! ina(ti#itatea, lipsa de rasp!ns la (*emarea l!i &!mne'e!, n! intre'ares( sfarsit!l osandei
iad!l!i, (i dimpotri#a1 ??Si v0r merge acestia la 0sanda vesnicaAA (%atei .5, 76, adi(a ??in
g2eena) in .0cul cel nestins) unde viermele nu m0are si .0cul nu se stingeAA (%ar(! D, 77.
Astfel, Biseri(a mart!riseste innoirea l!mii la a do!a #enire, dar afirma in a(elasi timp /!de(ata
!ltima, adi(a separarea (elor 0!ni de (ei rai, de !nde ine"alitatea rasplatei d!pa #irt!tile fie(ar!ia
(%atei .5, 6.)66, 76. A(easta n! inseamna (a Biseri(a n! se roa"a nein(etat si (! ardoare pentr!
mant!irea t!t!ror. A admite eternitatea pedepselor iad!l!i, n! inseamna a ne"a iertarea si dra"ostea
#esni(a a l!i &!mne'e!. Ca(i 99"reseala l!i Adam a fost !(i"atoare de om, n! !(i"atoare de
&!mne'e!:: (&enia din Sam0ata Patimilor. %ai m!lt, 992 ne0!nie sa so(oteas(a (ine#a (a pa(atosii se
lipes( de "*eena, din dra"oste pentr! &!mne'e!. &ra"ostea este odrasla (!nostiintei ade#ar!l!i, (are
d!pa mart!risirea de o0ste, s)a dat t!t!ror. &ar dra"ostea l!(rea'a prin p!terea ei in do!a fel!ri1 pe
pa(atosi ii (*in!ieste, (!m se intampla si a(i !n!i prieten, din partea prieten!l!i; iar pe (ei (e a! pa'it
(ele (!#enite, ii #eseleste. Si a(easta este, d!pa /!de(ata mea, parere de ra! sa! (*in!l din "*eena.
&ra"ostea im0ata insa s!fletele fiilor de s!s, (! desfatarea ei:: (Isaa( Sir!l, op. (it., (ap. ?7, trad.
(it., p. 7.6.
+urgatoriul
Noti!nea de p!r"atori! apare in teolo"ia s(olasti(a in se(ol!l al CII)lea, in a(tele papei Ino(enti! I3,
in 1.57. Ca arti(ol de (redinta este mentionat la (on(iliile din 4>on si +lorenta (176D si form!lat la
Con(ili!l din Trident (1556. P!r"atori!l este inteles (a o stare de (!ratire sa! p!rifi(are prin
s!ferinta, pentr! (ei (are, in moment!l mortii s!nt mant!iti si in stare de *ar, dar n! a! platit in(a
datoria totala de pedeapsa pentr! pa(ate, nefiind de(i pre"atiti s!fi(ient pentr! #i'i!nea l!i
&!mne'e!. P!r"atori!l este ima"inat (a !n al treilea lo(, alat!ri de iad si rai, !n lo( p!rifi(ator de
tre(ere printr)!n fo( material, fi'i(, (reat, !n infern temporar si pro#i'ori! a (ar!i s!ferinta are
#aloare de ispasire. P!r"atori!l!i s!nt destinati (ei (are a! sa#arsit pa(ate #eniale (n! de moarte si
le)a! mart!risit, dar pentr! (are n! a! 99satisfa(!t::, in timp!l #ietii, penitenta (oresp!n'atoare.
Ideea este (a pa(at!l, (*iar mart!risit, impli(a o (ondamnare temporara si (a a(tele de penitenta in
a(easta #iata n! s!nt s!fi(iente. Pedepsele de ispasire nesatisfa(!te ai(i, #or fi rel!ate in p!r"atori!
prin tre(erea printr)!n fo( p!rifi(ator. C*in!rile din p!r"atori! a! de(i o #aloare e-piatorie.
In 2#!l %edi!, (redinta in p!r"atori!, (are este pre'entata in (ate"orii le"alisti(e, s)a de'#oltat in
paralel (! ideea (a Biseri(a are p!tere as!pra s!fletelor (are se afla in p!r"atori!. 2a n!mara
"reselile si 99meritele:: fie(ar!i mem0r! al sa!, p!tand sa fa(a o distri0!ire a meritelor in fa#oarea
(elor (e a! ne#oie. Pentr! (ei #ii, ea poate !s!ra sa! s(!rta pedepsele p!r"atori!l!i printr)!n sistem
de ind!l"ente de (are disp!ne a!toritatea sa(erdotala. Biseri(a poate fa(e o mi/lo(ire spe(iala pe
lan"a &!mne'e!, in #ederea iertatii pedepselor temporale, datorate pentr! pa(atele de/a sterse prin
iertarea di#ina. Teolo"ia (atoli(a de a'i intele"e arti(ol!l de (redinta despre ind!l"ente (a parte din
do(trina despre 99(om!ni!nea sfintilor::. &e amintit (a, in primele se(ole, s)a pra(ti(at iertatea totala
sa! partiala a penitentei p!0li(e, (are p!tea sa fie imp!sa pentr! an!mite "reseli "ra#e.
Cele do!a Biseri(i, Ortodo-a si Romano)Catoli(a, s!nt in deplin a(ord as!pra e-istentei !nei /!de(ati
parti(!lare, (are introd!(e s!fletele intr)o stare de asteptare si de#enire. A(easta stare, de 0!(!rie
sa! de s!ferinta, n! este ni(i perfe(ta, ni(i definiti#a. S!fletele d!pa moarte n! a! feri(ire (ompleta
inaintea /!de(atii "enerale si a in#ierii mortilor. Ni(i dreptii sa! sfintii n! se 0!(!ra de o desa#arsire
Page 435 of 449
deplina. &ar /!de(ata parti(!lara, personala, n! *otaraste o penitenta si n! este ni(ide(!m (ontrara
r!"a(i!nii de mi/lo(ire pentr! (ei raposati, de !nde, (ara(ter!l le"itim al lit!r"*iei pentr! morti,
pra(ti(a folosita de am0ele Biseri(i.
Traditia Ortodo-a n! a a((eptat insa (redinta in p!r"atori! din (a!'a nefondarii ei teolo"i(e si
sa(ramentale, (a(i a(easta teorie ar an!la /!de(ata parti(!lara si ar minimali'a efe(t!l Tainei
mart!risirii pa(atelor. Traditia a((epta ideea de #inde(are si p!rifi(are d!pa moarte, dar a ref!'at
sa atri0!ie s!ferintelor din (ealalta #iata o #aloare de ispasire. Ideea de p!r"atori! n! are apoi in
temei 0i0li( e-pli(it (te-t!l in#o(at N I Cor. 6, 16)15 N n! /!stifi(a o asemenea do(trina. In pl!s,
ideea de dreptate, de merit si de ind!l"ente, pe (are se spri/ina a(easta (redinta, tine mai m!lt de !n
sistem penitential /!ridi(, in (ontradi(tie totala (! ideea de dreptate 0i0li(a.
2ste ade#arat (a %art!risirile de (redinta din se(ol!l al C3II)lea (Petr! %o#ila N 167.; si &ositei al
Ier!slaim!l!i N 16@. #or0es( despre !n timp si o stare intermediara, (are se traieste intre /!de(ata
parti(!lara de d!pa moartea fi(ar!ia, si /!de(ata !ltima, (ole(ti#a, de d!pa in#ierea de o0ste. 2le n!
impartases( insa ideea !n!i fo( material de p!rifi(are a s!fletelor, in #ederea ispasirii pedepselor
temporare nesatisfa(!te in #iata. Asadar, starea de odi*na si de s!ferinta a s!fletelor d!pa /!de(ata
parti(!lara, desi imperfe(ta, este reala. S!fletele din iad n! pot repera "reseli sa! plati datorii. Se
poate #or0i n!mai de o stare de re(epti#itate a s!fletelor d!pa moarte, in !rma r!"a(i!nilor Biseri(ii
si a i!0irii manifestate a semenilor.
Credinta in p!r"atori! #ine in (ontradi(tie si (! in#atat!ra ortodo-a despre Taina mart!risirii
pa(atelor si despre (ara(ter!l r!"a(i!nii lit!r"i(e pentr! morti. C*iar d!pa de'le"area sa(ramentala
in Taina mart!risirii, ) sp!ne teolo"ia (atoli(a ), penitent!l tre0!ie sa s!fere o pedeapsa temporara,
ai(i sa! din(olo de moarte. A(easta teolo"ie fa(e o diferenta intre #ina N (are se iarta ai(i "rat!it,
prin po(ainta si de'le"are, si pedeapsa temporala, (are se plateste d!pa moarte. Pa(at!l iertat este
sters, dar pedeapsa (oresp!n'atoare ramane. Or, teolo"ia ortodo-a n! a admis o pedeapsa temporara,
(! (ara(ter de ispasire, d!pa de'le"area sa(ramentala a pa(atelor mart!risite. Ca(i Taina in sine
(onstit!ie 99a(est (eas (!ratitor:: in (are 99toate ranile tale, pe (are (a !n #iet!itor in l!me, le)ai
do0andit in diferite intimplari, fara fatarni(ie le #ei #edea (a sa iei ade#arata tamad!ire de la Ins!si
&omn!l nostr! Iis!s $ristos, &o(tor!l si %ant!itor!l s!fletelor si al tr!p!rilor noastre:: (Sl!/0a
%art!risirii. Taina are !n efe(t tamad!itor1 99Ia seama, dar, de #reme (e ai #enit la do(tor, sa n! te
intor(i ne#inde(at::. O datorie (are ar tre0!i platita d!pa moarte, prin s!ferinta e-piratorie in fo(!l
p!rifi(ator, ar arata ins!fi(enta Tainei spo#edaniei. 2pitimiile sa! penitentele pres(rise de d!*o#ni(
d!pa de'le"are, a! n!mai o f!n(tie de intarire a penitent!l!i. In pl!s, te'a ind!l"entelor a(ordate
(elor #ii se intemeia'a pe spe(!latii ar0itrare (! te'a!r!l de 99merite s!pra)a0!ndente:: ale sfintilor,
(eea (e teolo"ia ortodo-a, de orientare or"ani(a, n! poate admite, ni(i idea de merit sa! de
satisfa(tie.
Imparatia l!i &!mne'e!, (a si in#ierea, n! este rasplata meritelor noastre in sens le"alist, asa (!m se
#ede din in#ierea l!i 4a'ar, (i (om!ni!nea prin (redinta (! Cel (e este in#ierea si #iata1
??Deci Marta) cand a au1it ca vine Iisus) a iesit in intam/inarea Lui) iar Maria sedea in casa.
Si a 1is Marta catre Iisus& D0amne) daca ai .i .0st aici) .ratele meu nar .i murit. Dar si
acum stiu ca 0ricate vei cere de la Dumne1eu) Dumne1eu iti va da. Iisus ia 1is& "ratele tau va
invia. Marta ia 1is& Stiu ca va invia la inviere) in 1iua cea de a/0i. Si Iisus ia 1is& Eu sunt
invierea si viata> cel ce crede in Mine) c2iar daca va muri) va trai. Si 0ricine traieste si crede
in Mine nu va muri in veac. Cre1i tu aceasta, Zisa Lui& Da) D0amne) Eu am cre1ut ca Tu esti
(rist0sul) "iul lui Dumne1eu) Care a venit in lumeAA (Ioan 11, .A).@.
Pr. Prof. Dr. Ion &ria,
Page 436 of 449
.rodo/ia, an#l ,-*II nr. (-2 ian#arie-i#nie (995, pag. 6(-()(.
Page 437 of 449
CU$ANTAREA ES(ATOLO'ICA A MANTUITORULUI CMATEI 979FE
Scurt comentariu
3. N0te intr0ductive (#ers. 1)6. Capitolele CCI3 si CC3 din 2#an"*elia d!pa %atei ne e-p!n
(!#antarea %ant!itor!l!i despre daramarea Ier!salim!l!i, despre (ea de)a do!a #enire a Sa si
5!de(ata (ea mai de pe !rma. 2a a fost prile/!ita de intre0area apostolilor1 LSp!ne)ne (and #or fi
a(estea, si (are #a fi semn!l #enirii Tale si la sfarsit!l #ea(!l!iP (%t. CCI3, 6. Se n!meste1
L(!#antarea es*atolo"i(aP, intr!(at se referea al e#enimentele din !rma ( , !ltim, (el din
!rma, adi(a la sfarsit!l l!mii si #enirea a do!a a %ant!itor!l!i. &aramarea Ier!salim!l!i, (are a#ea sa
se intample la an!l @A d. $r., este o Li(oanaP, adi(a o prefi"!rare a sfarsit!l!i l!mii, iar semnele
premer"atoare a(estei (atastrofe (CCI3, 7)17 arata in mi( (e #a s!feri l!mea in mai mari, la s(ara
(osmi(a, la a do!a #enire a &omn!l!i.
Im/re@urarile in (are a rostit)o s!nt !rmatoarele. C! s!flet!l apasat de tristete, pentr! ne(redinta
(ond!(atorilor spirit!ali ai popor!l!i i!de!, %ant!itor!l iese de la templ! si se indreapta, impre!na (!
!(eni(ii Sai, spre m!ntele %aslinilor, pentr! a a/!n"e in Betania, !nde a#ea sa innopte'e. &r!m!l
(o0ora mai intai spre #alea para!l!i Cedrilor, apoi !r(a, in(et, pe (oasta m!ntel!i %aslinilor, (ale (am
de o /!matate de ora nord)est de Ier!salim. U(eni(ii mer"ea! ta(!ti in !rma &omn!l!i, a0at!ri si
framantati de "and!ri. A/!nsi pe m!nte ei isi ar!n(a, in(a o data, (! m!lta d!iosie pri#irile as!pra
p!terni(ei (etati si o(*ii lor raman pironiti, indeose0i, as!pra templ!l!i stral!(itor in l!mina soarel!i
de seara.
Templ!l f!sese resta!rat, din temelii, de (atre Irod Id!me!l. 4!(rarile de resta!rare in(ep!sera (!
#reo 7D de ani mai inainte ((omp. In. II, .A si era!, in mare parte, "ata. 4!(rarile de ornamentare #or
mai (ontin!a, sfarsind!)se a0ia in an!l 66, n!mai (! @ ani inainte de daramarea Ier!salim!l!i si a
templ!l!i, in an!l @A d. $r.
1
. 4a #remea respe(ti#a, templ!l din Ier!salim era o mandrie a popor!l!i
i!de! si so(otit intre (ele mai fr!moase 'idiri ale l!mii anti(e
.
.
&e pe m!ntele %aslinilor (etatea se #edea, in toata intinderea sa (a o (arte des(*isa. Erandioase
era!, mai ales, 'idirile templ!l!i, din (olt!l nord)est al (etatii. Spri/inite pe 'id!ri p!terni(e, tin'ile
templ!l!i se ridi(a! in terase tot mai inaltate. Pe terasa (ea mai inalta se ridi(a mareata 'idire a
templ!l!i, (onstr!ita din (adre mari de marm!ra al0a, al0e (a sp!ma marii. A(operis!l era fa(!t din
lemn de (edr!. Peste tot era tint!it in (!ie mari de a!r
6
. Ra'ele soarel!i, (are se rasfran"ea! pe
peretii de marmora al0a si pe ornamentele de a!r ale templ!l!i, se refle(ta! in toate partile, in(at te
or0ea! (! stral!(irea lor.
S!0 p!terni(a impresie a "relelor (!#inte ale &omn!l!i, templ!l li se parea, a(!m, apostolilor, mai
fr!mos si mai "randios de(at altadata. Ar fi de dorit, din tot s!flet!l, (a &omn!l sa se ind!re de el,
sa)l (r!te. C!m insa, &omn!l mer"ea ta(!t, apostolii n! (!tea'a sa)l #or0eas(a dire(t despre "and!rile
lor, (i, pe departe, tin sa)i atra"a atentia as!pra maretelor 'idiri ale templ!l!i (#ers I. Spera! (a
&omn!l, in(antat si 2l de atata splendoare si 0ine#oitor (a intotdea!na, n! #a mai persista in
*otararea Sa de a da pier'arii a(est templ! atat de fr!mos.
4a al!'ia lor, %ant!itor!l n! n!mai (a n! retra(tea'a nimi( din (ele (e pre#estise despre p!stiirea
Ier!salim!l!i, dar, (! (!#inte (lare, ada!"a1 L3edeti toate a(esteaF Amin 'i( #o!a1 n! #a ramane ai(i
piatra pe piatra (are sa n! se risipeas(aP (#ers .. +el!l (!m introd!(e a(est an!nt1 Lamin 'i( #o!aP
Page 438 of 449
("re(. L ...P ii da! !n (ara(ter solemn, in sens!l (a a(este (!#inte ale Sale se #or
implini into(mai.
Apostoli #or fi primit a(est rasp!ns din "!ra &omn!l!i, ta(!ti si resemnati. &ar (and a/!n" aproape de
(!lmea deal!l!i si &omn!l ins!si se opreste din mers!l sa! si o(!pa !n lo( pe !n (olt de stan(a (a sa se
odi*neas(a p!tin si (and #ad (a si el isi ar!n(a, in(a odata pri#irile ind!iosate as!pra Ier!salim!l!i si
fr!mos!l!i templ!, apostolii, apropiind!)se de 2l, il roa"a sa le sp!na1 L(and #or fi a(estea toate si
(are este semn!l #enirii Sale si al sfarsit!l!i #ea(!l!iP (#ers 6. 2#an"*elist!l %ar(! (CIII, 6 ne
sp!ne (a (ei (are a! (!te'at sa)i p!na &omn!l!i a(este intre0ari, a! fost apostolii Petr!, Ia(o0, Ioan
si Andrei, (ei dintai si (ei mai intimi apostoli ai 4!i.
Intre0area lor #i'ea'a, de(i, trei (*esti!ni1 timp!l daramarii Ier!salim!l!i; semnele (are #or pre(eda
a do!a #enire a &omn!l!i (Par!sia si (e se #a petre(e la sfarsit!l #ea(!rilor1 %ant!itor!l rasp!nde, pe
rand, la toate a(este intre0ari. C!#antarea (!prinde !rmatoarele se(ti!ni1 e#enimentele
premer"atoare daramarii Ier!salim!l!i (CCI3, 7)17, (!m #or tre0!i sa se (omporte ei in a(este
momente "rele (CCI3, 15).?; semnele (are #or pre(ede a do!a #enire a &omn!l!i (CCI3, .D)6D;
indemn!ri la #e"*ere (CCI3, 7A)CC3, 6A; despre 5!de(ata (ea mai de pe !rma (CC3, 61)76.
9. Evenimentele /remergat0are daramarii Ierusalimului (%t. CCI3 7)17. %ant!itor!l arata mai
intai semnele (are #or pre(ede daramarea Ier!salim!l!i si (are, pe s(!rt s!nt !rmatoarele1 i#irea de
$ristosi min(inosi, ra'0oaie, (!trem!re, foamete, perse(!tii importi#a (restinilor, imp!tinarea
dra"ostei si #estirea 2#an"*eliei la toate neam!rile. &!pa alti interpreti pasa/!l a(esta se referea la
toata perioada de timp de la Inaltarea &omn!l!i pana la Par!sia Sa, (!prin'and de(i si daramarea
Ier!salim!l!i.
C!m peste p!tine 'ile a#ea sa ple(e din mi/lo(!l lor si sa)i lase in #altoarea !nor e#enimente si sit!atii
deose0it de "rele, (!lminand (! daramarea (atastrofala a Ier!salim!l!i, &omn!l tine sa le atra"a
atentia apostolilor Sai, inainte de toate, as!pra fapt!l!i (a, in (!rand, m!lti falsi %esia isi #or fa(e
aparitia1 P4!ati aminte sa n! #a ama"eas(a (ine#a. Ca m!lti #or #eni in n!mele %e! 'i(and1 2! s!nt
$ristos (in e#reieste %esia si pe m!lti ii #or ama"iP (#ers. 7)5. Sa n! le dea (re'are, sa n! se lase
sed!si de ei, pentr! (a 2l este sin"!r!l, ade#arat!l %esia.
C!#intele &omn!l!i s)a! implinit into(mai. Intr)ade#ar, (! (at #rem!rile era! mai t!l0!ri, si mai "rele
pentr! popor!l i!de!, (! atat mai mare era si n!mar!l (elor (are se ridi(a! pentr! La sal#aP tara,
dand!)se, ade#arat!l %esia. Pe la an!l 66 d. $r. isi fa(e aparitia, in partile Samariei Simon %a"!l,
(are s!stinea (a este o mare p!tere di#ina si sed!(ea pe m!lti, (!m (itim in +aptele Apostolilor (3III,
D s.!.. %ai apoi, Iosif +la#i! ne informea'a (a prin anii 77)76 d. $ si, pe (and C!spi!s +ad!s era
pro(!rator al I!deii, si)a fa(!t aparitia !n oare(are Te!das (amintit si de Eamaliel, in inter#entia sa,
in sinedri!, in fa#oarea apostolilor; (are, dand!)se drept %esia, a pornit o ras(oala (are a fost
!lterior ina0!sita
7
.
Tot Iosif +la#i! ne informea'a (a, d!pa moartea l!i Cla!di! (57 d. $r., apoi pe timp!rile
pro(!rator!l!i +eli- (5.)6A d. $r., sit!atia popor!l!i i!de! din Palestina a de#enit si mai (riti(a. Tara
e plina de *oti si inselatori si de tot fel!l de Ls(amatoriP ("re(. , (are sfat!ia! popor!l sa)i
!rme'e in p!stie, ta"ad!ind (a a(olo #or fa(e semne mari si #or arata (ine s!nt
5
. Pe a(eeasi #reme
#ine si !n e"iptean la Ier!salim, s!stinand despre sine (a este Lprofet!lP si a fost !rmat in p!stie de
#reo patr! mii de ras(!lati
6
, despre (are este #or0a si in +apte (CCI1 6?. In sfarsit, pe #remea
imparat!l!i Adrian, pe la 16. N 165, !n pretins %esia, pe n!me Bar N Ko(*0a (L+i!l SteleiP, a ridi(at
din no! popor!l la l!pta impotri#a romanilor.
Page 439 of 449
4a a(este aparitii 0olna#i(ioase, (are pri#ea! asteptarile mesiani(e ale popor!l!i i!de!, (at si setea lor
de li0ertate nationala, alimentata in spe(ial de 'eloti, se #or mai ada!"a, 'i(e &omn!l, in(a si
(alamitati e-terne1 LSi #eti a!'i de ra'0oaie; l!ati seama, n! #a spaimantati, (a(i toate tre0!ie sa fie,
dar in(a n!)i sfarsit!l. Ca neam peste neam se #a ridi(a si imparatie peste imparatie, si #a fi foamete
si (i!ma si (!trem!re mari pe alo(!ri. &ar toate a(estea s!nt in(ep!t!t!l d!rerilorP (#ers. 6)?.
Intr)ade#ar, istoria #ea(!l!i intai d!pa $ristos ne sp!ne (a, la s(!rta #reme d!pa moartea si in#ierea
&omn!l!i, in(a pe #remea imparat!l!i Cla!di!, s)a de'lant!it !n (ran(en ra'0oi intre romani si parti.
Ra'0oi!l a d!rat mai m!lti ani de)a rand!l
@
. Alt ra'0oi, mai apropiat de froniterele Palestinei, a fost
(el dintre Irod Antipa, tetrar*!l Ealileii si al Pereii, si fost!l sa! sa(r!, re"e Areta din Ara0ia, si apoi
e-peditia l!i 3iteli! impotri#a a(est!ia din !rma
?
. 4a an!l 66 d. $r. s)a de'lant!it, in fine, si marele
ra'0oi al romanilor impotri#a intre"!l!i popor al i!deilor, in(*eiat (! daramarea Ier!salim!l!i si
distr!"erea stat!l!i i!de! (@A d. $r..
In a(este #rem!ri "rele n)a! lipsit ni(i anii foamete. C*iar pe timp!rile imparat!l!i Cla!di!, m!lte
pro#in(ii ale imperi!l!i roman a! fost 0ant!ite de foamete (+apte CI, .?
D
. Istori(!l roman Ta(it ne
(om!ni(a fapt!l (a, in #rem!rile a(elea, m!lte orase din Asia %i(a, din Campania si Ar*ipela", a! fost
distr!se si de p!terni(e (!trem!re de pamant
1A
. In astfel de (onditii, oamenii a! tre0!it sa s!fere
m!lt.
Tot!si apostolii sa stie, 'i(e &omn!l, (a Ltoate a(estea s!nt n!mai in(ep!t!l d!rerilorP ("re(.
. &omn!l aseamana s!ferintele oamenilor (! d!rerile de nastere ale !nei femei. Asa reda
a(est te-t Bartolome! Anania, in trad!(erea sa1 L... in(ep!t!l d!rerilor nasteriiP, e-pli(and intr)o
s(!rta s(olie de la s!0sol, (a este #or0a de Lnasterea din no! a l!miiP (%t. CIC, .?. Ca(i pre(!m
d!rerile de nastere ale !nei femei in(ep in(et si domol, dar apoi se potentea'a tot mere! si in
moment!l (and a! a/!ns la (!lme, ele da! nastere (opil!l!i, tot asa si omenirea, pana (e n! #a tre(e
prin d!reri si s!ferinte, din (e in (e mai mari si mai "rele, n! #a a/!n"e sa dea nastere !nei l!mi noi
11
.
&e a(este ne(a'!ri, 'i(e %ant!itor!l, n! #or fi s(!titi ni(i apostolii si (restinii, in "enere, (i #or fi
s!p!si !nor "rele perse(!tii, Ldin (a!'a neam!l!i Sa!P (#ers. D. A(este perse(!tii a! pornit, mai intai,
din partea i!deilor, (!m este la martiri!l Sf. Stefan (+apte 3II si la !(iderea Sf. Ia(o#, fi!l l!i
8e#edei (+apte CII, 1)., apoi din partea imparatilor romani. Istori(!l Ta(it
1.
ne sp!ne (a imparat!l
Nero a dat fo( Romei pentr! a o p!tea re'idi (67 d. $r. &ar pentr! a indeparta de la sine ori(e
0an!iala, a a#!t "ri/a sa raspandeas(a stirea falsa (a, (restinii a! dat fo( Romei. Si de at!n(i inainte,
in intre" (!prins!l imperi!l!i roman, (restinii era! pri#iti (! m!lta nein(redere si d!smanie. 2i era!
(onsiderati d!smani ai stat!l!i si era! den!ntati si !(isi, (*iar n!mai pentr!, (a afirma! (a s!nt
(restini. A(este perse(!tii a! d!rat, (! !nele intrer!peri, #reme de 6AA de ani.
%ant!itor!l ii pre#ine pe apostoli (a in a(ele #rem!ri t!l0!ri n! se #a p!tea e#ita (aderea m!ltora de
la (redinta. C! toate a(estea, 2#an"*elia se #a predi(a Lin toata l!mea, spre mart!rie la toate
neam!rile; si at!n(i #a #eni sfarsit!lP (#ers. 17.
2-presia Lin toata l!meaP ("re(. 3!l"ata1 in !ni#erso or0e a#ea pe #rem!rile de
at!n(i inteles!l1 intre" (!prins!l imperi!l!i "re(o)roman, dimpre!na (! partile limitrofe, asadar
intrea"a l!me (!nos(!ta si to(ita pe at!n(i. Intr)ade#ar, prin strad!intele Sfintilor Apostoli, dar mai
ales ale Apostol!l!i Pa#el, in primele 6)7 de(enii (restine, 2#an"*elia a fost propo#ad!ita de la
Ier!salim in toata impre/!rimea pana la Roma si de ai(i pana in Spania (Rom. C3, 1D s.!., de asemenea,
pana la Ba0ilon (Petr! 3, 16, asadar in intre" (!prins!l marel!i imperi! "re(o)roman, si (*iar si peste
frontierele l!i.
Page 44) of 449
C!#intele Lsi at!n(i #a #eni sfarsit!lP ("re(. ; 3!l"ata1 et t!n( #eniet
(ons!mmatio a! fost intelese de m!lti e-e"eti (a referind!)se la sfarsit!l l!mii intre"i, (are #a a#ea
lo( la a do!a #enire a &omn!l!i. &ar (!m in (ele (e !rmea'a, &omn!l #or0este despre daramarea
Ier!salim!l!i, din an!l @A d. $r., (!#intele respe(ti#e se refera la a(est e#eniment.
6. Indrumari /entru vremurile cand se va a/r0/ia daramarea Ierusalimului (%t. CCI3, 15).?
A/!ns la sfarsit!l semnelor premer"atoare daramarii Ier!salim!l!i, &omn!l le da apostolilor !nele
indr!mari, (!m tre0!ie sa se (omporte, (and #or #edea (a se apropie timp!l daramarii a(estei (etati.
L&e(i, (and #eti #edea !ra(i!nea p!stiirii (e s)a 'is prin &aniel prooro(!l, stand in lo(!l (el sfant N
(ine (iteste sa intelea"a, at!n(i (ei din I!deea sa f!"a in m!ntiP #ers. 15)16.
L4o(!l sfantP al i!deilor p!tea fi n!mai templ!l din Ier!salim. Ai(i Lse #or prod!(e fapte de nele"i!ire,
fapte (are n! #or p!tea fi apro0ate de nimeni, (i #or fi Lo !ra(i!neP pentr! toti. &espre a(easta
L!ra(i!ne a p!stiiriiP ("re(. a #or0it, la timp!l sa!, 'i(e
%ant!itor!l, in(a profet!l &aniil. In (artea profet!l!i &aniil "asim trei lo(!ri, !nde se #or0este
despre L!ra(i!nea p!stiirii la lo(!l sfantP si an!me1 IC, .@; CI, 61 SI CII, 11. Ultimele do!a lo(!ri se
refera, lam!rit, la faptele de profanare ale l!i Antio* al I3)lea 2pifani!, re"ele Siriei, (are a domnit
intre 1@5 N 167 i.d. $r. Impotri#a l!i, stim (a s)a ridi(at preot!l %atatia din %odein si (! fiii sai si
in#in"and!)4 a! re!sit sa resta0ileas(a iarasi (!lt!l di#in la templ! (I %a(. 7D) 67; II %a(. 3I, .)D.
Te-t!l (elalalt1 (&aniil IC, .@ #or0este despre L!ra(i!nea p!stiiriiP in stransa le"at!ra (! profetia
despre (ele @A de saptamani de ani, adi(a @A C @Q 7DA de ani, (are #or tre(e de la iesirea por!n(ii
data de re"ele Arta-er-e, in an!l 75@ i.d. $r., pentr! re'idirea Ier!salim!l!i (#e'i1 Neemia II, 1)D si
pana la #enirea l!i %esia, Uns!l l!i &!mne'e! (de(i1 7DAN75@ Q 66 d. $r.. C! a(easta o(a'ie, profet!l
'i(e1 LSi 2l (%esia #a in(*eia !n le"amant (! m!lti si intr)o sapatamana, iar la mi/lo(!l sapatamanii #a
in(eta /ertfa si prinos!l si in templ! #a fi !ra(i!nea p!stiirii, pana (and pedeapsa nimi(irii (ea
*otarata se #a #arsa peste lo(!l p!stiirii (#ers. .@.
In (e an!me #a (onsta a(ea profanare, pe (are profet!l o n!meste L!ra(i!nea p!stiiriiP, profet!l n! ne
sp!ne. Unii interpreti "enerali'ea'a si #ad ai(i pre'i(erea ororilor (omise in toata Palestina si mai ales
la Ier!salim, in timp!l ra'0oi!l!i (! romanii
16
. Tot!si, te-t!l pre(i'ea'a (a este #or0a de Llo(!l (el
sfantP. Altii s)a! "andit la a(#ilele romane, ase'ate in san(t!ar, d!pa l!area (etatii
17
. Insa
(ontin!area (!#antarii, (#ers. 16 s.!. pres!p!ne (a ei #or a#ea timp!l sa f!"a (and #or #edea
L!ra(i!nea p!stiiriiP, ori d!pa l!area (etatii ar fi fost prea tar'i!.
Cel mai 0ine este, d!pa ma/oritatea e-e"etilor, sa apli(am a(easta e-presie atro(itatilor (omise in
templ! de (atre 'elotii i!dei, in timp!l asedi!l!i, inainte (a Ier!salim!l sa (ada in mana romanilor,
impotri#a (elor pe (are a(estia ii so(otea! prea p!tin patrioti. &espre a(este fapte de !(idere, prin
(are 'elotii a! profanat "re! templ!l din Ier!salim, #or0este pe lar" istori(!l i!de! Iosif +la#i!,
martor la e#enimentele despre (are s(rie
15
.
Prin (!#intele1 L(el (e (iteste sa intelea"aP, &omn!l #oia sa fa(a pe !(eni(ii Sai sa (iteas(a, la rand!l
lor, (! toata atentia, lo(!l mentionat din (artea profet!l!i &aniil si sa)si dea silinta sa patr!nda (at
mai adan( inteles!l l!i. &e(i, (and #or #edea (a se petre( astfel de fapte, toti (ati se #or afla prin
I!deea sa n! se mai intoar(a la Ier!salim, (i sa f!"a in m!nti , da(a #or sa se sal#e'e (#ers. 16. %!ntii
I!deii, plini de pesteri mari si in(apatoare, in (are israelitii n! o data s)a! as(!ns de !r"ia #rem!rilor
"rele (e a! #enit as!pra lor (5!d. 3I, .; I Re"i CIII, 6; CCII, 1 s.a., le #or p!tea ser#i, si de asta
data, (a as(!n'atori.
Page 44( of 449
Ur"ia, (are se #a de'lant!i as!pra Ier!salim!l!i, #a #eni (! atata "ra0a si f!rie, in(at &omn!l
re(omanda, (a L(ei (are se #or afla pe a(operis!l (aselor sa n! mai intre in (asele lor, pentr! a)si mai
l!a (e#a (! sine, (i sa f!"aP (#ers. 1@, (a sa n! piarda ni(i o (lipa, da(a #or sa se sal#e'e. &omn!l
#or0este astfel, pentr! (a a(operis!rile (aselor in Orient s!nt plane si pe ele lo(!itorii petre(ea! (!
dra" 'i!a pentr! re(reere, iar noaptea pentr! a dormi si a se ra(ori de (ald!ra de peste 'i.
4a fel, &omn!l re(omanda si (elor L(are se #or afla pe (amp, sa n! se mai intoar(a a(asa, pentr! a)si
l!a (! sine *ainaP (#ers. 1?. L$ainaP ("re(. , despre (are este #or0a, era *aina de
deas!pra, adi(a manta!a. In 'ilele (alde, (and om!l se d!(e la l!(r!l (amp!l!i, *aina a(easta ramane
a(asa. Peste noapte insa, fie(are a#ea ne#oie de ea, pentr! (a noptile s!nt si in Orient dest!l de
ra(oroase. &ar (el (are #a #rea sa se sal#e'e in impre/!rarile "rele (are #or #eni, #a fi prefera0il sa
n! mai 'a0o#eas(a, pentr! (a f!"a era "ra0ni(a si timp!l pretios.
2#an"*elist!l 4!(a mai fa(e o pre(i'are1 LCand #eti #edea Ier!salim!l in(on/!rat de osti, at!n(i sa
stiti (a s)a apropiat p!stiirea l!i. At!n(i (ei din I!deea sa f!"a in m!nti si (ei din mi/lo(!l l!i sa ple(e
si (ei de prin tarini sa n! intre in elP (4(. CCI, .A).1.
Indemn!l dat de %ant!itor!l a fost !rmat de ma/oritatea (restinilor Ier!salim!l!i, d!pa (!m ne sp!ne
istori(!l 2!se0i!, (are la in(ep!t!l asedi!l!i, s)a! ref!"iat in oras!l Pella, din(olo de Iordan, !nde a!
ramas pana la sfarsit!l a(est!i (ran(en ra'0oi
16
.
&eose0it de mari "re!tati #or intimpina, in a(easta f!"a, femeile insar(inate si (ele (are #or alapta
(#ers. 1D. %!lte din ele se #or stin"e in d!reri, fara a p!tea primi a/!tor!l ne(esar si m!lti (opii mi(i
#or m!ri din lipsa *ranei si a in"ri/irii ne(esare. Ne(a'!l #a fi foarte mare da(a astfel de e#enimente
#or a#ea lo( in #reme de iarna, (and dr!m!rile Palestinei era! aproape impra(ti(a0ile, sa! in 'i de
sam0ata (#ers. .A, (and portile (etatii era! in(*ise, potri#it !nei traditii ramase din #remea l!i
Neemia si (and, de asemenea, n! p!tea sa ple(e (ine#a (ale mai indepartata de .AAA de pasi, adi(a 6
stadii
1@
.
Stramtoarea in (are #or a/!n"e i!deii, in a(ele 'ile, #a fi deose0it de mare. LO asemenea stramtoare
n)a fost si ni(i n! #a mai fiP (#ers. .1. &es(riind nenoro(irile din an!l @A, Iosif +la#i! sp!ne1 L&intre
toate statele (are s!nt s!p!se romanilor, stat!l nostr! a (a'!t in (ea mai mare nenoro(ire ni(i !na din
nenoro(irile (are a! #enit (and#a as!pra omenirii, n! se poate asemana (! nenoro(irea (are a #enit
as!pra i!deilorP
1?
.
Pre(!m inainte de daramarea Ier!salim!l!i, tot asa d!pa prod!(erea a(est!i de'astr!, n! #or in(eta
sa)si fa(a aparitia m!lti Lprofeti min(inosiP, (ontin!a %ant!itor!l, (are #or (a!ta sa se le"itime'e (a
trimisi e-traordinari prin Lsemne mari si fapte infri(osatoareP, (a sa)i ama"eas(a, de #a fi (! p!tinta,
si pe (ei alesi, (a sa)i !rme'e (#ers. ...
%ant!itor!l re#ine as!pra indemn!l!i de a n! le da ni(i o (re'are (#ers. .6).6.
Totodata, 2l fa(e si o importanta profetie pri#itoare la a do!a Sa #enire ("re(. , #enire,
sosire, pre'enta, 'i(and1 LCa pre(!m f!l"er!l iese de la rasarit si se arata pana la ap!s, asa #a fi si
#enirea +i!l!i Om!l!iP (#ers. .@. Cea de a do!a #enire a &omn!l!i n! #a mai fi in stare de ,eno'a, de
!milinta, (i se #a prod!(e in mod spontan si 2l #a #eni in toata stral!(irea Sa. +!l"er!l, (are se
desprinde, pe nesti!te, din norii "rei (are int!ne(a ori'ont!l, fa(e sa l!mine'e dintr)odata (er!l in
dire(tia pe (are a l!at)o f!l"er!l. C!m in Palestina norii #in, de o0i(ei, dispre %area %editerana,
f!l"er!l, (are se des(ar(a din (ei mai a#ansati nori, se #ede mai intai la rasarit si se prel!n"este in
a(elasi moment pana la ap!s. Tot asa de spontana, "randioasa si in a(elasi timp inspaimantatoare #a fi,
Page 442 of 449
'i(e &omn!l, si #enirea Sa a do!a. Asa fiind, nimeni n! #a tre0!i sa)4 (a!te timp mai indel!n"at prin
lo(!ri indepartate si as(!nse, pentr! (a #enirea 4!i #a fi #a'!ta de toti dintr)o data in toata maretia
Sa.
&omn!l se n!meste, si de asta data, L+i!l Om!l!iP, pentr! (a #rea sa)i fa(a pe ai Sai sa intelea"a (a
A(ela pe (are)4 #or #edea at!n(i, #enind in toata marirea, n! #a fi alt!l, (i a(elasi +i! al om!l!i si al l!i
&!mne'e!, (are a m!rit intaia data pe pamant, (a sa sa#arseas(a opera de mant!ire a l!mii.
In a(eeasi (one-i!ne de idei, %ant!itor!l a rostit !na din a(ele 'i(eri ale Sale, fara indoiala limpe'i
pentr! as(!ltatorii Sai, dar intotdea!na eni"mati(e pentr! (ititorii sa! interpretii de mai tar'i!1 LCa
!nde #a fi star#!l, a(olo se #or ad!na #!lt!riiP (#ers. .?.
A(esta lo(!ti!ne pro#er0iala, intalnita si in Cartea Io# CCCIC, 6A, a fost di#ers interpretata. Unii
interpreti #ad in L#!lt!riP ima"inea romanilor, in sens!l (a a(estia se #or ar!n(a into(mai (a niste
pasari de prada as!pra i!deilor
1D
. &ar (onte-t!l, (!m am #a'!t, #or0este mai de"ra0a despre
sfarsit!l l!mii si Par!sia &omn!l!i.
Altii, intre (are Sf. Ioan $risostom, +er. Ieronim, Teofila(t, 8i"a0en s.a., intele" prin Lstar#P pe
%esia, iar #!lt!rii s!nt (redin(iosii sa! oamenii in "enere. 2ste indeo0ste (!nos(!t, (a #!lt!rii
ad!lme(a din departari mari, (*iar si de peste mari, lo(!l !nde se "aseste #re!n star# (*oit, (ada#r!
si indata se ad!na in /!r!l l!i, (a sa)si astampere foamea. 4a fel se #or ad!na si oamenii din toate
partile l!mii, in toata "ra0a, in fata &omn!l!i, la par!sia Sa. Teofila(t 'i(e1 LPre(!m #!lt!rii indata se
ad!na !nde e star#,J asa #or #eni si toti sfintii ori!nde s)ar afla $ristosP
.A
.
Eandirea este e-(elenta in sine insasi, o0ser#a alti interpreti
.1
si, tot!si, a(easta apropiere pare
lipsita de deli(atese fata de &omn!l nostr! Iis!s $ristos, (are, in #erset!l anterior, sp!ne (a #a #eni
L(a f!l"er!lP (are 0ra'dea'a (er!l. &e(i, a(esti interpreti s!nt in(linati sa intelea"a prin star# pe (ei
morti s!fleteste (%t. 3III, ..; 4(. C3I, .7, (are #or fi pedepsiti de %esia, iar L#!lt!riiP s!nt in"erii,
(are #or a(tiona at!n(i, (a sl!/itori ai ra'0!narii di#ine.
&!pa a(estea, &omn!l tre(e la dis(!tia as!pra par!siei Sale si arata semnele (are o #or pre(ede.
7. Semnele /remergat0are celei de a d0ua veniri a D0mnului. (%t. CCI3, .D)6D
a. A/aritia /r0.etil0r mincin0si. &a(a in prea/ma ra'0oi!l!i i!dai( #or apare m!lti prooro(i min(inosi,
m!lti falsi %esia, intr)o mas!ra m!lt mai mare se #a intampla a(elasi l!(r!, sp!ne %ant!itor!l, inainte
de sfarsit!l l!mii (#ers. .6).7. +apt!l a(esta este !sor de inteles, pentr! (a in #remea din !rma,
datorita s!ferintelor, dorinta "eneratia d!pa par!sia &omn!l!i #a (reste. Prin a(easta se (reea'a o
atmosfera fa#ora0ila l!(rarii profetilor min(inosi. A(estia, prin p!terea l!i Satan, ale (ar!i !nelte
s!nt, #or fa(e semne si min!ni min(inoase, pentr! a ama"i si pe (ei alesi (#ers. .7; #e'i si II Tes. II,
D. Ultima si (ea mai fioroasa aparitie #a fi aparitia l!i Anti*rist1 Lom!l N nele"i!iriiP, Lfi!l pier'ariiP,
Lpotri#ni(!lP (II Tes. II, 7, (are #a (on(entra in mana sa toate mi/loa(ele de l!pta ale l!i Satan
impotri#a Biseri(ii.
*. $0r avea l0c semne minunate in univers& LSoarele se #a int!ne(a, iar l!na n!)si #a mai da l!mina
pe (er; stelele #or (adea din (er, iar p!terile (er!l!i se #or (latinaP (#ers. .D. A(este semne a! fost
pre'ise, in(a si de !nii din profetii 3e(*i!l!i Testament, inspirati de &!*!l Sfant (a Isaia (CIII, D)
1A; CCCI3 7, Ieremia (I3 .?, Ioil (III, 7 s.a. Soarele se #a ra(i sa! se #a indeparta de pamant,
in(at n! #a mai l!mina si in(al'i, iar l!na n! #a mai refle(ta l!mina l!i. Stelele se #or indrepta spre noi
(entri de atra(tie, in(at #or da impresia !nei (aderi, iar a(t!ala ordine din !ni#ers se #a pert!r0a.
Page 443 of 449
Apostol!l Petr!, (a si profet!l Isaia, #or0es( despre L(er!ri noi si pamant no!, in (are #a lo(!i
dreptateaP (II Petr! III, 16; Isaia 4C3, 1@; 4C3I, ...
Si (eilalti e#an"*elisti sinopti(i #or0es( despre a(este semne mari si infri(osatoare (are #or pre(ede
par!sia &omn!l!i, insa 4!(a are o nota (! tot!l aparte1 LSi #or fi semne in soare, in l!na si)n stele, iar
pe pamant tot!l aparte spaima si ned!merire din pri(ina #!iet!l!i marii si al #al!rilor. Oamenii #or
m!ri de fri(a si de asteptarea (elor (e a! sa #ina peste l!me, (a(i p!terile (er!rilor se #or (latinaP
(4(. CCI, .5).6; #e'i si %(. CIII, .7).5.
2#an"*elist!l %atei ada!"a in(a !n semn spe(ial1 semn!l +i!l!i Om!l!i1 LAt!n(i se #a arata pe (er
semn!l +i!l!i Om!l!i si #or plan"e toate neam!rile pamant!l!iJ.P (%t. CCI3 6A. N! se sp!ne (are
semn, insa, d!pa interpretarea aproape !nanima a Parintilor si a interpretilor, in(epand (! Sf. C*iril al
Ier!salim!l!i, Sf. Ioan $risostom, +er. A!"!stin, +er. Ieronim, 8i"a0en si pana la tal(!itorii din 'ilele
noastre, prin a(est semn este desemnata Cr!(ea
..
. 2ste intr)ade#ar semn!l (ara(teristi( al &omn!l!i
nostr! Iis!s $ristos, sim0ol!l (restinism!l!i si al /ertfei i'0a#itoare de pe Eol"ota. &!pa (!m "andes(
e-e"etii, pe 0olta (er!l!i se #a arata o (r!(e imensa, mai stral!(itoare de(at soarele; Lsoarele se #a
int!ne(a si se #a as(!nde, iar (r!(ea se #a #edea, pentr! (a #a fi mai stral!(itoare de(at ra'ele
soarel!iP
.6
.
Aparitia a(est!i semn, (are pentr! &omn!l a insemnat in(*eierea t!t!ror (*in!rilor si s!ferintelor pe
(are le)a ind!rat pentr! noi oamenii, ai(i, pe pamant, #a !mple inimile (elor (redin(iosi de (ea mai
adan(a "ratit!dine fata de &omn!l, pentr! (a a p!s (apat d!rerilor de pe a(est pamant si ei #or #arsa
la(rimi de re(!nostinta si de 0!(!rie. Insa pentr! (ei ne(redin(iosi, aparita a(est!i semn #a fi pri(ina
de de'nade/de, de "roa'a si de fri(a pentr! pedepsele (e #or #eni peste ei; isi #or 0ate piept!l si se
#or tan"!i, de #reme (e at!n(i #a fi prea tar'i! sa mai poata repara (e#a.
c. In s.arsit) :"iul Omului va veni /e n0rii cerului cu /utere si cu marire multa; (#ers. 6A
3enirea Sa a do!a, %ant!itor!l o des(rie in fel!l in (are este des(risa de profet!l &aniil inspirat de
&!mne'e!, in #edenie, a(esta La #a'!t pe +i!l Om!l!i #enind pe norii (er!l!i spre Cel #e(*i de 'ile. Si
4!i i s)a dat stapanirea, sla#a si imparatiaJ, iar imparatia 4!i n! #a a#ea sfarsitP (&aniil 3II, 16)17.
C! (!#inte asemanatoare le #esteste in"er!l apostolilor, d!pa Inaltarea &omn!l!i la (er, (ea de a do!a
#enire, 'i(and1 L0ar0ati "alileeni, de (e stati pri#ind la (erF A(est Iis!s, (are S)a inaltat de la #oi la
(er, asa #a si #eni, (!m 4)ati #a'!t #oi mer"and la (erP (+apte I, 11.
%ant!itor!l, de(i, #a #eni la /!de(ata in toata splendoarea Sa di#ina, in(on/!rat de p!terile in"eresti.
Pe 2l il #or intampina in #a'd!*, la (*emarea in"erilor, in s!net mare de tram0ita, toti (ei alesi ai Sai,
Ldin (ele patr! #ant!ri, de la mar"inile (er!rilor pana la (elelalte mar"iniP (#ers. 61. Cele patr!
#ant!ri, despre (are #or0este &omn!l, s!nt (ele patr! #ant!ri (are 0at in Palestina peste an.
Prima#ara 0ate !n #ant (ald de la rasarit, #ara !n!l fier0inte de la mia'a'i, toamna !n!l ra(oritor de
la mia'anoapte, iar iarna !n #ant (! ploaie de la ap!s. A(este patr! #ant!ri isi s(*im0a dire(tia din
l!na in l!na. 2le sim0oli'ea'a (ele patr! re"i!ni ale pamant!l!i. C!#intele1 Lde la mar"inile (er!rilor
pana la (elelalte mar"iniP e-prima ideea (a toti #or #eni la /!de(ata, (*iar si din (ele mai indepartate
p!n(te ale ori'ont!l!i. Toti #or tre0!i sa se pre'inte inaintea &omn!l!i.
Cat pri#este timp!l (elei de a do!a #eniri, &omn!l sp!ne apostolilor Sai n!mai atat, (a Lde la smo(*in
#or tre0!i sa in#eteP a (!noaste Lapropierea a(estor #rem!riP. C!m tre0!ie sa intele"em asemanarea
(! smo(*in!l, ne sp!ne &omn!l ins!si, 'i(and1 LCand mladita l!i de#ine fra"eda si odrasleste fr!n'e,
stiti (a #ara e aproape; asa si #oi, (and #eti, #edea toate a(estea, sa stiti (a este aproape lan"a !siP
(#ers. 66)67. Cand #om #edea, de(i, (a se prod!( semnele amintite mai s!s, sa stim (a #enirea
Page 444 of 449
&omn!l!i e aproape. C!#intele Lla !siP sa! Llan"a !siP #or sa e-prime (at mai int!iti# iminenta #enire a
&omn!l!i. Pl!ral!l e-prima pl!ritatea !silor noastre.
In stransa le"at!ra (! ideea de mai s!s, s!nt de (omentat do!a 'i(eri ale %ant!itor!l!i, (are pre'inta
o an!mita difi(!ltate pentr! (ititor.
%ai intai, %ant!itor!l, in (ontin!are 'i(e1 LAmin, 'i( #o!a, (a n! #a tre(e neam!l a(esta pana (e toate
a(estea se #or plini. Cer!l si pamant!l #or tre(e, dar (!#intele %ele n! #or tre(eMP (%t. CCI3 67)65.
C!#ant!l LneamB ("re(. ; 3!l"ata1 "eneratio inseamna ai(i L"eneratieP , adi(a totalitatea
oamenilor (are traies( intr)o an!mita perioada de timp.
&eterminarea mai de aproape, pe (are o ada!"a &omn!l, 'i(and1 L"eneratia a(eastaP, ne fa(e sa ne
"andim la "eneratia i!deilor (are traia (*iar pe a(ele #rem!ri. &espre a(easta "eneratie, pare (a
&omn!l 'i(e, (a n! se #a stin"e, pana (e n! #a #edea implinind!)se toate (ele 'ise mai s!s
.7
.
C!#antarea %ant!itor!l!i este, insa, (onstr!ita in do!a plan!ri (e se intretaie si se intre"es(1 plan!l
istori(, pentr! o mai !soara per(eptie a !(eni(ilor, #i'and daramarea Ier!salim!l!i (a sfarsit sim0oli(
al 4e"ii 3e(*i si ina!"!rarea (elei Noi; plan!l es*atolo"i(, (ar!ia prim!l ii de#ine s!port, sim0ol si
prefi"!rare
.5
.
In inteles!l a(esta din !rma, Sf. Ioan $risostom e-tinde inteles!l a(est!i (!#ant la Ltoti (ei (e il
(a!ta pe &!mne'e!P. L$ristos n)a #or0it despre "eneratia de oameni de pe #remea 4!iP, 'i(e Sf. Ioan,
L(i despre neam!l (redin(iosilorP. Intr)ade#ar, S(ript!ra intre0!intea'a (!#ant!l LneamP n! n!mai
pentr! a arata pe oamenii (are traia! in a(elasi timp, (i si pe (ei (are a! a(eeasi reli"ie si a(elasi fel
de #iet!ire, de pilda (and sp!ne1 LA(esta este neam!l (elor (e (a!ta pe &omn!lP (Ps. CCIII, 6. Ceea
(e sp!sese mai inainte (a1 LTre0!ie sa fie toateP si (a LSe #a propo#ad!i 2#an"*eliaP, a(elasi l!(r! il
arata si ai(i (and sp!ne (a toate a(estea se #or intampla ne"resit si (a #a dain!i neam!l (redin(iosilor,
nefiind nimi(it de nenoro(irile amintite. Ier!salim!l #a fi daramat, (ea mai mare parte dintre i!dei #a
pieri, dar neam!l (redin(iosilor n! #a fi 0ir!it ni(i de foamete, ni(i de (i!ma, ni(i de (!trem!r, ni(i de
'"!d!irile ra'0oi!l!i, ni(i de *ristosii min(inosi, ni(i de profeti min(inosi, ni(i de inselatori, ni(i de
tradatori, ni(i de (ei (e smintes(, ni(i de frati (ei, min(inosi, ni(i de #reo alta in(er(are de a(est fel
.6
.
Apoi, pentr! a le intari si mai m!lt (redinta, le sp!ne1 LCer!l si pamant!l #or tre(e, dar (!#intele %ele
n! #or tre(eP. C! alte (!#inte, sp!ne asa1 L%ai !sor #or pieri a(este 'idiri, tari si ne'dr!n(inate, de(at
sa piara (e#a din (!#intele %eleP
.@
.
Cel de al doilea te-t este !rmator!l1 LIar de 'i!a si de (eas!l a(ela (adi(a (eas!l par!siei Sale,
nimeni n! stie, ni(i in"erii din (er!ri, ni(i +i!l, (i n!mai TatalP (%t. CCI3 66. In"erii s!nt fiinte p!r
spirit!ale, (are sta! in sl!/0a l!i &!mne'e! (Ps. CIII, 5; 2#rei I, @. &esi #ad 'ilni( fata l!i &!mne'e!
(%t. C3III, 1A, tot!si ei n! pot sti, de(at n!mai (eea (e le por!n(este &!mne'e!. Tainele as(!nse ale
&!mne'eirii ei n! le pot (!noaste.
&omn!l ne sp!ne, insa, (a Lni(i +i!l n!, stie 'i!a si (eas!lP #enirii Sale a do!a oara. C!m el este n!
n!mai Om, (i si Persoana di#ina, de a(eeasi fiinta (! &!mne'e! Tatal, p!tem afirma (a si +i!l ar tre0!i
sa stie, (*iar (! pre(i'ie, 'i!a si (eas!l par!siei Sale. Insa &!mne'e! N Tatal, (are este i'#or!l a
toate, trimitand in l!me pe +i!l, n! 4)a a!tori'at sa (om!ni(e oamenilor a(est l!(r! (In. CI3, 7
.?
. O
astfel de (om!ni(are ni(i n)ar fi de folos oamenilor. Cei 0!ni, afland (at de departe este (eas!l a(ela,
ar sla0i in 'el!l lor in l!(rarea #irt!tii, pe (and (ei rai ar "asi !n moti# in pl!s pentr! a pa(at!i.
Page 445 of 449
A(easta mare taina ramane, de(i, re'er#ata dispo'itiilor pe (are &!mne'e! N Tatal #a 0ine#oi sa le ia
at!n(i (and #a (rede timp!l mai potri#it pentr! a)4 trimite pe +i!l Sa! in l!me a do!a oara, (a sa stea
la /!de(ata as!pra omenirii intre"i1 LN! este al #ostr! a sti anii si #remile, pe (are Tatal le)a p!s in
stapanirea SaP, 'i(e %ant!itor!l ins!si apostolilor Sai inaintea inaltarii Sale (+apte 1, @.
Iata (!m tal(!ieste Sf. Ioan $risostom (!#intele a(estea1 LCand a sp!s !(eni(ilor (a Lnici ingeriiP, le)
a in(*is "!ra, (a sa n! mai (a!te sa afle (eea (e n! sti! ni(i in"erii; (and a sp!s (a Lnici "iulP ii opreste
n! n!mai sa stie, dar sa si (er(ete'e (data si (eas!l a(elaJ &omn!l tinea m!lt sa)i (insteas(a pe
!(eni(i, si sa n! le as(!nda nimi(; de a(eea atri0!ie a(esta (!nostinta Tatal!i Sa!, (a sa le arate
apostolilor (a infri(osator este l!(r!l a(esta si sa n!)4 mai intre0e. &a(a n)ar fi a(easta e-pli(atia,
da(a +i!l intr)ade#ar n)ar sti 'i!a a(eea, (and o #a stiF
O #a sti, oare, odata (! noiF Cine poate sp!ne l!(r!l a(estaF +i!l il stie 0ine pe Tatal si tot asa de
0ine (!m si Tatal il stie pe +i!l. Se poate oare, sa n! stie 'i!a a(eeaF Se poate, oare, (a +i!l sa stie
(!m tre0!ie sa /!de(e, se poate sa stie tainele fie(ar!i om si sa n! stie (eea (e)i (! m!lt mai
neinsemnat de(at a(eastaFJ (el (e a fa(!t neam!rile, a fa(!t ne"resit si anii, iar da(a a fa(!t anii, a
fa(!t si 'i!a a(eea. C!m poate, dar, sa n! stie 'i!a pe (are a fa(!t)oFP
.D
.
F. Indemnuri la veg2ere (%t. CCI3, 7A)CC3, 6A. 8i!a si (eas!l Par!siei, nep!tand!)se sta0ili ii #a
s!rprinde pe m!lti si)i #a "asi nepre"atiti, si asa se #or repeta, 'i(e %ant!itor!l, L'ilele l!i NoeP (%t.
CCI3 6@)6D. 4a timp!l sa!, (ora0ia pe (are si)o fa(!se Noe, mart!risirea t!t!ror, in "rai!l sa! ta(!t,
(a in (!rand #a #eni !n potop de apa, (are #a ameninta omenirea (! moartea. Tot!si, nimeni dintre
oamenii de at!n(i n! a #oit sa dea fapt!l!i a(esta atentia (!#enita. %an(a! si 0ea! fara de "ri/a si
(ontin!a! sa d!(a o #iata desfatata si pa(atoasa. N! a! inteles rost!l (ora0iei pana in 'i!a (and a
#enit potop!l si i)a ine(at pe toti. 4a fel #a fi, 'i(e &omn!l, si la a do!a Sa #enire. %!lti oameni n! #or
sesi'a tal(!l semnelor mari (e se #or prod!(e. Si astfel 'i!a a(eea ii #a s!rprinde nepre"atiti.
Ideea a(easta o (on(reti'ea'a (! do!a e-emple, l!ate din #iata de toate 'ilele, despre oameni (!
a(elasi o(!patii fi'i(e1 la tarina sa! la rasnita (#ers. 7A)71, dar (! destine diferite, potri#it (! starea
s!fleteas(a a fie(ar!ia, din (eas!l respe(ti#. +apt!l (a !n!l din (ei doi L#a fi l!atP, iar (elalalt L#a fi
lasatP, inseamna, d!pa tal(!irea !nanima a interpretilor, (a !n!l se #a mant!i, si (elalalt se #a osandi.
L3a fi l!atP, adi(a #a fi p!s de in"eri la (ei alesi; (elalalt L#a fi lasatP, adi(a n! #a fi primit, (i dat
/!de(atii. Altii s(*im0a1 !n!l L#a fi rapitP de dia#oli, alt!l ramane mant!it
6A
.
Ceea (e #rea %ant!itor!l sa sp!na este ne(esitatea starii de #e"*ere, de tre'ire s!fleteas(a, data
fiind (ertit!dinea par!siei, dar in(ertit!dinea datei a(esteia1 LPri#e"*eati, de(i, (a n! stiti in (are 'i
#ine &omn!l #ostr!P (#ers. 7.. Ideea ne(esitatii pri#e"*erii %ant!itor!l o im0ra(a in *aina a trei
para0ole1 aE. para0ola ser#itor!l!i 0!n si a (el!i ra! (%t. CCI3, 75)51; *E. para0ola (elor 'e(e
fe(ioare (%t. CC3, 1)16; cE. para0ola talantilor (%t. CC3, 17)6A.
aE. C!prins!l primei para0ole1 Un stapan are do!a sl!"i1 !na 0!na si alta rea. Prima da man(are
(asni(ilor sai la #reme si este p!sa mai mare peste a#erea sa. Cea de a do!a, (re'and (a stapan!l n! #a
#eni (!rand n!)si fa(e datoria. S!rprinsa de stapan, este aspr! pedepsita. Se 'i(e (a stapan!l Lil #a
taia in do!aP pe !n astfel de ser#itor, pentr! (a in fel!l a(esta despotii #rem!rilor de pe at!n(i
o0isn!ia! sa pedepseas(a pe ser#itorii do#editi ne(redin(iosi. Ii taia! (! sa0ia in do!a, fara sa mai
pre(eada #reo /!de(ata. LSi partea l!i o #a p!ne (! (ei fatarni(iP, adi(a alat!ri de (ei (are a! tradat
pe stapan!l lor. Intristarea adan(a a s!flet!l!i lor se #a manifesta Lprin plansP, iar m!strarile "rele de
(!"et prin Ls(rasnirea dintilorP.
Page 446 of 449
Para0ola e-prima ideea (a tre0!ie sa ne implinim datoriile pe (are le)am l!at as!pra noastra, (at mai
(onstiin(ios, pana la sfarsit, si sa n! (redem (a, da(a &omn!l intar'ie, 2l n! #a mai #eni. Neso(otirea
por!n(ilor d!mne'eiesti #a fi "re! pedepsita.
*E. Para0ola (elor 'e(e fe(ioare (%t. CC3, 1)16; 2ste proprie n!mai e#an"*elist!l!i %atei. S!0 o
ima"ine dintre (ele mai simple, ea e-prima o (!"etare de o inalta "ra#itate. Prin(ipalele trasat!ri ale
para0olei, atat de deli(at trasate, s!nt impr!m!tate; din o0i(ei!rile !rmate de #e(*ii i!dei pentr!
(ele0rarea (asatoriilor. In(on/!rata de prietenele ei, mireasa asteapta, de re"!la, in (asa parintilor
sai, pe mire, (are #enea (! mare si #esel alai, in(on/!rat de prietenii sai, pentr! (a, d!pa ospat!l de
n!nta, sa o (ond!(a la #iitor!l (amin. %irele #enea seara. Prietenii miresei ii iesea! inainte, (! fa(lii
aprinse, (a sa)l insoteas(a la mireasa.
Te-t!l para0olei sp!ne (a (ele 'e(e fe(ioare s)a! pre"atit sa)l intampine pe mire (! L(andeleleP
aprinse. C!#ant!l "re(es( ; ) ; 3!l"ata1 lampas, )adis, inseamna de o0i(ei1 torta,
fa(lie, dar ai(i are sens!l de1 N (o, lampa, fa(lie l!mina. 2ra! mi(i lampi de ar"ila, in !' in
anti(*itate, din (are se mai #ad !neori prin m!'e!. In (eea (e pri#este n!mar!l de L'e(eP fe(ioare, n!
tre0!ie l!at aritmeti(, pentr! (a repre'inta ai(i pe toti (restinii, in "enere, in asteptarea Par!siei;
n!mar!l L1AP este (el al !ni#ersalitatii. Altii pres!p!n, (a asa era datina la i!dei, sa iasa in
intampinarea mire!l!i 'e(e Ls!roriP de mireasa.
&intre a(estea, (in(i s!nt n!mite Lne0!neP ("re(. ; 3!l"ata1 fat!ae, (! sens!l de1 proaste,
prost!te, ne"*ioa0e, in"!ste la minte, nepre#a'atoare N dar responsa0ile; adi(a, d!pa (onte-t, lipsite
de intelep(i!ne pra(ti(a, de pre#edere, pentr! (a n)a! l!at (! ele !ntdelemn in #ase de re'er#a, odata
(! (andelele lor, pentr! e#ent!alitatea (a mirele n! #a #eni (!rand. Cantitatea de !ntdelemn (ontin!ta
in lampile #e(*i era foarte mi(a si a(estea tre0!ia! de mai m!lte ori alimentate in (!rs!l noptii, altfel
se stin"ea!. Celelalte (in(i s!nt n!mite LintelepteP, adi(a pre#a'atoare, pentr! (a a! l!at !ndelemn de
re'er#a, odata (! (andelele lor.
In para0ola, mirele intar'ie, iar fe(ioarele, in asteptarea l!i, a! adormit. 4a mie'!l noptii, se a!de
stri"area1 LIata, #ine mireleM Iesiti in intimpinarea l!iMP (#ers. 6. C!#ant s(!rt, strident, (are ras!na
s!0it in mie' de noapte. Ref!'!l (elor (in(i fe(ioare LintelepteP de a da si (elorlalte din !ntdelemn!l
lor, a fost, de !nii, a(!'at de e"oism, dar era sin"!r!l rasp!ns intelept in (ir(!mstanta data. &e altfel,
este !n simpl! ornament in para0ola, pentr! (a in #iata (ealalta; (ei osanditi n! #or p!tea sa
impr!m!te din meritele (elor alesi.
Para0ola are (ara(ter es*atolo"i( si indeamna la #e"*ere, la pre"atirea (! fapte 0!ne si (redinta in
#edera Par!siei (#ers. 16. %irele repre'inta pe &omn!l $ristos; mireasa este 0iseri(a (sa! l!mea.
Intar'ierea mirel!i arata amanarea a(est!i e#eniment si a sfarsit!l!i l!mii, din indel!n"a N ra0darea
l!i &!mne'e! (II Petr! II, 15, pana la #remea rand!ita (II Tes. II, 6. 3enirea la Lmie'!l noptiiP
arata (a L'i!a a(eeaP #a #eni pe neasteptate, (!m #ine f!r!l in mie' de noapte (%t. CCI3, 76; I Tes.
3, .. Untdelemn!l fe(ioarelor intelepte in(*ip!ie faptele (ele 0!ne, mai (! seama faptele de
milostenie (! (are s!ntem datori in #iata. LAdormireaP fe(ioarelor inseamna, d!pa Sf. Ioan $risostom,
moartea, d!pa altii "ri/ile a(estei #ieti. Ospat!l de n!nta semnifi(a feri(irea eterna a (elor alesi, iar
apel!l (elor respinsi1 L&oamne, &oamne, des(*ide)ne no!aMP se do#edeste tardi# si tra"i(, pentr! (a n!
#a primi de(at teri0il!l rasp!ns1 PN! #a (!nos( pe #oiP (%t. CC3, 1..
cE. Para0ola talantilor (%t. CC3, 17)6A. Ca si pre(edenta, este proprie Sfant!l!i %atei. S)a in(er(at
adesea sa se identifi(e (! a(eea La minelorP, de la 4!(a CIC, 11).?, (! (are are, !nele asemanari de
fond si de forma, insa deose0irile de timp, de lo(!ri de reda(tare s!nt e#idente si le fa( distin(te !na
de alta. 2-prima a(eeasi idee, (a si para0ola (elor 'e(e fe(ioare, si an!me ne(esitatea #e"*erii, in
Page 447 of 449
perspe(ti#a /!de(atii pe (are o #a fa(e s!#eran!l /!de(ator la sfarsit!l timp!rilor, dar para0ola
talantilor p!ne a((ent!l pe #aloarea faptelor 0!ne si pe datoria fie(ar!ia de a inm!lti dar!rile (! (are
ne)a in'estrat &!mne'e!.
In ea se #or0este despre !n stapan, (are ple(and departe, si)a impartit a#!tia sl!/itorilor sai, spre a o
fr!(tifi(a. 4a intoar(ere, d!pa m!lta #reme, (onstata (a sl!/itorii (are a! primit (ate (in(i si (ate doi
talanti, a! d!0lat prin m!n(a s!ma primita. Cel (are primise !n talant n)a m!n(it, (i a tin!t talant!l
as(!ns, restit!ind!)l pre(!m il primise. Stapant!l rasplateste pe primii si pedepseste aspr! pe !ltim!l,
ar!n(and!)l in "*eena fo(!l!i.
Pilda este es*atolo"i(a, insa are si !n (ara(ter se(!ndar moral. Ca(i ea ne in#ata sa p!nem in #aloare
dar!rile nat!rale si spirit!ale primite de la &!mne'e!, a#and a da seama de ele la /!de(ata #iitoare.
&!mne'e! n! ne (ere a(este dar!ri inapoi, (i #rea sa le inm!ltim, sa le (!lti#am, in #edera desa#arsirii
proprii si pentr! 0inele semenilor nostri, pentr! pro"res!l so(ietatii omenesti.
8. +udecata cea mai de /e urma (%t. CC3, 61)76. Profetiile pri#itoare la 'ilele de apoi le in(*eie
%ant!itor!l prin des(rierea dramati(a, "randioasa a 5!de(atii din !rma. 2ste ta0lo!l final al a(este
e-traordinare (!#antari, !ltima inaintea Cinei (ele de Taina si a Patimilor &omn!l!i. 2a are, de(i, si o
#aloare testamentara; l!minea'a (! ra'ele ei, (a dintr)!n fo(ar de din(olo de #iata noastra. 2ste o
i(oana mareata, man"aietoare si (!trem!ratoare totodata, pentr! (a infatisea'a intalnirea s!0lima si
"ra#a dintre (er si pamant, la a do!a #enirea a %ant!itor!l!i. 2ste, (!m am sp!s, o i(oana (are
l!minea'a #iata noastra de din(olo de #ea(, pentr! (a 'i!a si data a(estei 5!de(ati n! poate fi
(!prinsa in rama timp!l!i istori(. O "asim n!mai in a(easta prima 2#an"*elie.
5!de(ata in(epe printr)o separare a (elor 0!ni de (ei rai, d!pa (riteriile (redintei in &!mne'e! si a
faptelor i!0irii de &!mne'e! si i!0irii de aproapele. N)o #a fa(e &!mne'e! N Tatal, (i +i!l. Ne este
des(risa in (!lorile in (are ne)o infatisea'a prooro(!l &aniel, #or0ind despre +i!l Om!l!i, #enit la
5!de(ata (&aniil 3II, 16)17; CII, 1)16.
&a(a prima data &omn!l $ristos a #enit in stare de smerenie, de !milinta, sa mant!ias(a l!mea si sa)si
dea #iata Lpret de ras(!mparare pentr! m!ltiP, la sfarsit!l #ea(!rilor, (and sti*iile l!mii se #or
s(*im0a (II Petr! III, 1. si tainele l!i &!mne'e! se #or des(operi, 2l #a #eni iarasi sa /!de(e #iii si
motii, sa in(!n!ne'e stradaniile (elor 0!ni si sa rasplateas(a (! dreptate #redni(ia si ne#redni(ia
t!t!ror.
In (eea (e pri#este lo(!l !nde se #a desfas!ra 5!de(ata, din !rma, &omn!l ins!si n! ne sp!ne nimi(.
Insa, in 0a'a profetiei l!i Ioil (I3, 1.)17, e-e"etii afirma (a popoarele #or fi (*emate la /!de(ata in
3alea l!i Iosafat, la para!l Cedrilor, sit!ata la rasarit de Ier!salim, la poalele m!ntel!l %aslinilor,
adi(a a(olo !nde &omn!l a fost #and!t si prins.
&omn!l $ristos #a #eni in plinatataea maririi 4!i di#ine, se'and pe tron!l 4!i, in(on/!rat de l!mina si
insotit de (etele in"eresti. In"erii #or ad!na la 2l popoarele pentr! /!de(ata. Prim!l a(t al 5!de(atii
de apoi ne este infatisat de %ant!itor!l in ta0lo!l pastor!l!i, (are desparte oile de (apre.
As(!ltatorii era! o0isn!iti (! a(este s(ene de #iata (otidiana, pentr! (a tara este m!ntoasa si
o(!patia prin(ipala a (elor m!lti este pastorit!l.
Cei drepti, asemanati (! oile, pentr! (a a(estea se distin" prin 0landete si prin ne#ino#atie, #or primi
0ine(!#antarea Tatal!i, adi(a 0!n!rile imparatiei #esni(e. 2 moti#ata a(easta 0ine(!#antare prin
a(eea, (a (ei drepti, ind!rand!)se de fratii lor flaman'i, "oi, 0olna#i, in(*isi s)a! ind!rat de ins!si
%ant!itor!l prieten!l, fratele si s!stinator!l (elor nenoro(iti.
Page 448 of 449
Cei rai, asemanati (! (aprele pentr! neastampar!l lor, s!nt (ondamnati, 0lestemati de &!mne'e!, la
fo(!l #esni(. &e ai(i #edem, intr!(at se #or0este despre o pedeapsa #esni(a, (a o re(on(iliere a (elor
rai este e-(l!sa. Pre(!m #iata in imparatia l!i &!mne'e! pentr! (ei 0!ni este #esni(a, la fel
(ondamnarea in imparatia mortii pentr! (ei rai este #esni(a. B!natatea si dreptatea l!i &!mne'e!
raman nedespartite. B!natatea 4!i este o 0!natate dreapta, i!0irea 4!i este (a !n #esmant (are
a(opera dreptatea.
&esi"!r, L&!mne'e! este i!0ireP (I In. I3, ?, dar i!0irea n! poate fi nedreapta. N! este i!0ire
impotri#a dreptatii si ni(i dreptate separata de i!0ire. &reptatea fara i!0ire d!(e la (rima i!0irea
fara dreptate d!(e la *aos. 5!de(ata de Apoi este manifestarea desa#arsita, plenara, a i!0irii si
dreptatii di#ine.
Pr. Prof. Dioni!ie Samaoi#,
2iropolia .leniei, !erie no#a, an#l -I, nr. 5-6, !epembrie-de'embrie (999, pag. 23-39.
NO$% BIB#IO&R'(IC%
1. Iosif +la#i!, Anti(*itati i!dai(e, 15, 11, 1, s.!.; .A, D, @; &espre ra'0oi!l i!dai(, 1, .1 s.!.
.. 3. E*eor"*i!, Sfanta 2#an"*elie d!pa %atei, #ol. III, Cerna!ti 1D66, p. 65@.
6. Iosif +la#i!, Ra'0oi!l i!dai(, 5, 5, 7)6; 6, 7, ?; Anti(*itati 15, 11, 6.
7. Iosif +la#i!, Anti(*itati i!dai(e, .A, 5, 1.
5. Iosif +la#i!, Idem Anti(*itati, .A, ?, 6; &espre ra'0oi!l i!dai(, ., 16, 5.
6. I0idem.
@. Ta(it, Anale, 1., 16, 17, 77; 16, 6)?, 67; 17, .6; 15, 1...5; S!etoni!, Nero, 6D.
?. Iosif +la#i!, Anti(*itati i!dai(e, 1?, 5, 6.
D. I0idem, 6, 15, 6; .A, ., 5; .A, 5, ..
1A. Ta(it, op. (it., 17, .@; 15, ...
11. 3. E*eor"*i!, op. (it., p. 666.
1.. Ta(it, op. (it., 15, 77.
16. +ilion, 4a Saint Bi0le (omentie dIapres la 3!l"ate, t. 3II, Paris, 1D.5, p. 15?.
17. I0idem.
15. Iosif +la#i!, &espre ra'0oi!l i!dai( 7, 61A; 7, 5, 1; 7, 6, 6. A se #edea si1 +illion, op. si lo(. (it.; 3.
E*or"*i!, op. (it., p. 66?.
16. 2!se0i! al Ce'areii, Istoria 0iseri(eas(a, 6, 5; Iosif +la#i! Ra'0oi!l I!dai( ., .A, 1.
1@. (f. Iosif +la#i!, Anti(*itati i!dai(e 16, ?, 7.
1?. Iosif +la#i!, &espre Ra'0oi!l I!dai(, 5, 1A, 5; 5, 11, 1 si 2!se0i!, Istoria 0iseri(eas(a, 6, 5, @.
1D. &e #a'!t la1 +illion, op. (it., p. 1DD.
.A. I0idem; #e'i si I!li! Olari!, 2#an"*eliile d!pa %atei, %ar(! si 4!(a, Caranse0es 1?D7, p. .61.
.1. I!li! Olari!, op. (it., p. .6..
... A se #edea1 +illion, op. (it., p. 16A; I!li! Olar!, op. (it., p. .66; 3. E*eor"*i!, op. (it. p. 6@7.
.6. Sf. Ioan E!ra de A!r, S(rieri, partea a III)a. Omilia 4CC3I, p. ?65.
.7. 3. E*eor"*i! op. (it. si lo(. (it.
.5. A se #edea Bartolome! Anania, No!l Testament, B!(!resti, 1DD6, p. 76, n. ..
.6. Sf. Ioan E!ra de A!r, Omilia 4CC3II la %atei, ed. (it., p. ?@..
.@. I0idem.
.?. 3. E*eor"i!, op. (it., p. 6@?.
.D. Sf. Ioan E!ra de A!r, Omilia (itata, p. ?@6.
6A. +illion, op. (it., p. 161; I!li! Olari!, op. (it., p. .65.
Page 449 of 449