Cuvintele de nu-s simtite, rmn seci,

Din suflet vorbele s creasc

S-n duplece pe asculttori
ndestulndu-i cu putere
(Goethe, aust!
"nte#rarea si inclu$iunea persoanelor cu di$abilitti sunt conditii ale respectrii drepturilor
omului%
&rincipiile fundamentale, care au schimbat realittile din domeniul calittii vietii, educatiei si
inte#rrii persoanelor cu di$abilitti 'n viata social au ca fundament drepturile omului (%Cretu,
)**+!%
&rimele dou principii 'nscrise in Strate#ia ,ational pentru protectia, inte#rarea si inclu$iunea
social a persoanelor cu di$abilitti 'n perioada )**+- )*-., constituie platforma actiunilor
viitoare/
-% respectarea drepturilor si a demnittii persoanelor cu di$abilitti, 'n ba$a Declaratiei
0niversale a Drepturilor 1mului, care proclam c toate fiintele umane se nasc libere si e#ale 'n
demnitate si 'n drepturi, c sunt 'n$estrate cu ratiune si constiint si trebuie s se comporte unele
fat de altele 'n spiritul fraternittii2
)%prevenirea si combaterea discriminrii potrivit cruia fiecrei persoane i se asi#ur folosirea
sau e3ercitarea, 'n conditii de e#alitate, a drepturilor omului si a liberttilor fundamentale ori a
drepturilor recunoscute de le#e, 'n domeniul politic, economic, social si cultural sau 'n orice alte
domenii ale vietii publice fr deosebire, e3cludere, restrictie sau preferint pe ba$ de ras,
nationalitate, etnie, limb, reli#ie, cate#orie social, convin#eri, #en, orientare se3ual, vrst,
di$abilitate, boal cronic neconta#ioas, infectarea 4"( ori apartenenta la o cate#orie
defavori$at%
5eneficiarii consilierii si psihoterapiei sunt persoanele cu di$abilitti care primesc serviciile
speciali$ate ale medicilor, psiholo#ilor , psihopeda#o#ilor si asistentilor sociali 'n centrele
speciali$ate pentru aceast activitate%
Di$abilitatea 6 termen #eneric pentru deficiente (afectri!, limitri de activitate si restrictii de
participare2 relev aspectul ne#ativ al interactiunii individ-conte3t% Di$abilitatea (incapacitatea!
(en#l%disabilit7, franc%incapacite88! 'nsumea$ un numar de limitri functionale, ce pot fi
'ntlnite la orice populatie, a oricarei tri din lume%
Di$abilitatea (incapacitatea! depinde, dar nu 'n mod obli#atoriu si univoc de deficient%
Di$abilitatile pot fi cau$ate de deficiente (fi$ice, sen$oriale sau intelectuale!, de conditii de
sntate (boli mintale9neuropsihice! sau de mediu%
Di$abilitatile (ca si deficientele! pot fi vi$ibile sau invi$ibile, permanente ori temporare,
pro#resive ori re#resive%
Beneficiarii pot fi:
-% directi
Copii, adolescenti, tineri si adulti cu di$abilitti din/
: comunitate (1,G, familie, etc%!
: 'nvtmnt special
: 'nvtmntul inte#rat din scolile de mas
: centrele de recuperare si reabilitare neuropsihiatric
)% indirecti
: familiile personelor cu di$abilitti
: comunitatea
Conceptul de consiliere 'si are ori#inea 'n literatura an#lo-sa3on- counselin#- si se refer 'n
principal la o interventie individuali$at si personali$at adresat subiectilor care se confrunt cu
probleme personale9e3istentiale, educationale sau profesionale(;% Gher#ut, )**<!%
Consilierea, 'n 'ntelesul su clasic, se re$um la o tripl perspectiv/ psiholo#ic, peda#o#ic si
social asupra activittilor cu valente etice pe care le va 'ntreprinde consilierul 'n scopul a=utrii
beneficiarilor si 'n vederea an#a=rii 'n acel tip de comportament care s-i conduc la
solutionarea optim a propriilor probleme%
&entru atin#erea scopului, consilierul va lua le#tura si cu persoanele semnificative din viata
beneficiarilor si / printii, bunicii, educatorii, cole#ii, antura=ul tinnd cont de variabiala vrsta a
persoanei consiliate si e3tin$ndu-si la nevoie, activitatea de consiliere si asupra acestora%
&ro#ramele de interventie si serviciile de suport invocate de serviciile de consiliere psiholo#ic
sunt eficiente atunci cnd evaluarea persoanei cu di$abilitti este comple3 si valid alturi de
celelalte evaluri/ medical si social%
&sihoterapia a fost contemporana primului act terapeutic si ea a 'nsotit 'n mod e3plicit sau
implicit, medicina 'n decursul istoriei sale% >a a fost pre$ent si dincolo de ariile medicinei ori de
cte ori, omul a avut nevoie de suportul moral al 1mului% &sihoterapia are o 'ndelun#at si
sinuoas istorie cunoscnd ritualurile primitive si ma#ice, activittile desfsurate 'n templul lui
>sculap, hipno$a aterapeutica a lui ?% @% Charcot, divanul lui reud, croindu-si drumul
realismului si al validittii prin lu3uriantul ansamblu de metode si tehnici moderne% ;tt
sor#intea ct si consacraea, psihoerapia si le-a #sit pe trmul medical, dar se afirm din ce 'n
ce mai mult si 'n domeniile educatiei, familiei, =uridicului%
n sens restr'ns, psihoterapia (terapia psiholo#ic! se defineste ca interventie terapeutic specific
si controlat asupra bolii sau9si a personalittii omului bolnav, interventie care foloseste un
ansamblu de metode determinate, conform unei conceptii (teorii! despre personalitate si despre
boal%
n sens lar#, psihoterapia nu este o metod terapeutic ci o atitudine psiholo#ic 'n cadrul unui
act medical% n acest sens, ea nu are containdicatii%
&ersonalitatea psihoterapeutului repre$int, fr 'ndoial, un factor important 'n evolutia relatiei
interpersonale pe care o presupune psihoterapia%
Aa ba$a oricrei psihoterapii se afl convin#erea conform creia persoanele cu probleme
psiholo#ice au capacitatea de a se modifica 'nvtnd noi strate#ii de a percepe si evalua realitatea
si de a se comporta% Scopul psihoterapiei este s transforme aceast convin#ere 'n
realitate("%4oldevici, -BB+!%
Definitiile si acceptiunile psihoterapiei
&sihoterapia poate fi anali$at sub un#hiul sensului su, respectiv al tehnicii sau al atitudinii, al
metodei de lucru sau al activittii psihoterapeutului( G% "onescu, -BB<!%
Cehnica psihoterapeutic are 'n vedere demersul deliberat, sistemati$at, cu referire la un anumit
mod de functionare mental%
;titudinea psihoterapeutic are 'n vedere modul concret de interventie psiholo#ic,
nesistematic, stiintific sau empiric 'n cadrul practicii medicale sau peda#o#ice%
;ctivitatea psihoterapeutic include 'n sfera sa atitudinea psihoterapeutic, reali$'nd totdat un
pas spre metoda psihoterapeutic% &e de alt parte, activitatea psihoterapeutic Dar avea sensul
atribuit actiunii terapeutului%
@etoda de psihoterapie, care cuprinde anumite tehnici, se ba$ea$ pe comunicarea verbal 'ntr-o
relatie de a=utorare dintre pacient si terapeut, 'n scopul ameliorrii simptomelor sau
'mbunttirea adaptrii sociale% @etoda impune investi#area de ctre psihoterapeut a
problemelor de viat ale pacientului si a ori#inii dificulttilor 'n e3perienta de viat a acestuia% n
cadrul metodei utili$ate, clinicianul favori$ea$ si de$volt adaptarea curent a pacientului,
identific'nd si folosind elementele po$itive din viata sa si situatia acestuia% ;lteori, terapeutul
'ncearc s reduc sentimentele de culpabilitate sau s modifice atitudinile defetiste si lumea
pre$umtiv a pacientului, action'nd asupra activittii Supere#o-ului%
Tehnici si metode n psihoterapie
,umrul mare al tehnicilor si metodelor de psihoterapie a impus sistemati$area lor, 'n functie de
anumite criterii, 'n r'ndul crora distin#em/
-metode de psihoterapie orientate emotional sau afectiv2
-metode de psihoterapie orientate intelectual sau co#nitiv%
Din punctul de vedere al demersului aplicativ, se distin# tehnici si metode de psihoterapie ba$ate
pe urmtoarele criterii/
-investi#ativ, preocupate 'n mod esential de cunoasterea or#ani$rii psihismului uman2
-etic, ce au 'n vedere valorile umane si, corelat lor, normele si re#ulile comportamentului uman2
-curativ, care urmresc 'n mod declarat, univoc si strict directionat, eliminarea simptomului si,
teoretic, vindecarea pacientului%
Sub un anumit un#hi, psihoterapia presupune pentru pacient un proces de 'nvtare (a normelor,
re#ulilor, conduitelor de$irabile, a modului de relationare, a capacittii de testare a realittii si de
inte#rare 'n realitate!, proces care se reali$ea$ prin/ identificare, conditionare, clarificare
(insi#ht!%
n functie de Dpivotii distinctivi ai fiecrei scoli, psihoterapiile pot fi 'mprtite 'n dinamice,
comportamentale si e3perientiale, fiecare cate#orie av'nd un cadru conceptual propriu, ca si un
sistem de convin#eri cu privire la natura psihicului uman si a tulburrilor psihice, conceptie pe
care se ba$ea$ modalittile terapeutice%
&sihoterapiile dinamice au la ba$ asertiunea conform creia toate fenomenele mentale sunt
re$ultatul interactiunii conflictuale a unor forte intrapsihice, inaccesibile constiintei omului si
crora el le opune re$istent2 'n consecint, scopul psihoterapiei const 'n facilitatea emer#entei
si 'ntele#erii continutului inconstient al psihismului%
&sihoterapiile comportamentale pornesc de la premisa c orice comportament, normal sau
anormal, este produsul a ceea ce a 'nvtat sau nu a 'nvtat insul2 'n consecint, bolile psihice ar fi
deprinderi 'nvtate sau rspunsuri dobndite 'n mod involuntar, repetate si 'ntrite de stimuli
specifici din mediu% &entru vindecarea lor, pacientul trebuie s 'nvete noi alternative
comportamentale, care trebuie e3ersate, att 'n cadrul situatiei terapeutice, ct si 'n afara ei%
&sihoterapiile e3perientiale au ca punct de plecare situatia de subestimare a dimensiunilor etice
ale omului si a relatiilor sale morale cu ceilalti2 omul nu poate fi cunoscut numai prin anali$a
comportamentului su manifest, ci prin 'ntele#erea Dtririi(e3perientei! lui interioare% Sub acest
un#hi, omul sntos este considerat ca o entitate inerent activ, autoafirmat, autopotentat si
lupttoare, dotat cu o capacitate aproape nelimitat de crestere si de$voltare% n consecint,
psihoterapia are 'n vedere nu numai vindecarea bolii, ci si de$voltarea insului att prin atin#erea
unei ma3ime constienti$ri, ct si prin de$voltarea unor dimensiuni De3pansive, ca
autodeterminarea, creativitatea si autenticitatea%
Dac sub aspect teoretic, metodele de psihoterapie care fac parte din cate#orii diferite Dinvoc
'n mod e3clusiv aspectul dinamic, comportamental sau e3periential, 'n mod practic diferentele
dintre ele nu se manifest cu aceeasi ri#oare% Cerenul comun al tutror metodelor de psihoterapie
este de fapt boala mintal sau fi$ic, tulburarea emotional sau comportamental, a cror
abordare se reali$ea$ prin comunicare verbal sau nonverbal 'n conte3tul unei relatii
terapeutice speciale 'ntre terapeut si pacientul care trieste e3periente afective (catharsis,
abreactie, etc!, beneficia$ de re#lri comportamentale (sfaturi, #hidri! si corectri co#nitive
(e3plicatie, clarificare etc! toate acestea cu referire concret la tulburrile, preocuprile sau
problemele sale%
;ctivitatea de consiliere9psihoterapie are ca obiective/ clarificarea si 'ntele#erea unor
evenimente, comportamente, perceperea realist a vietii, 'ntrirea comportamentului intentional
si atin#erea scopurilor personale, luarea deci$iilor, asumarea responsabilittilor, constienti$area
resurselor, identificarea si valorificarea aptitudinilor, solutionarea problemelor 'n urma unor
anali$e pertinente, functionarea eficient, de$voltarea de relatii po$itive cu semenii, dobndirea
unor achi$itii(cunostinte, priceperi, deprinderi! cu rol restructurant, de echilibrare, functionarea
normal a comportamentului, psihoterapia fiind cadrul 'n care se produce compensarea diri=at%
Deculpabili$area familiei si lucrul cu emotiile ne#ative/ frustrarea, an3ietatea si depresia
membrilor adesea afectati 'n scopul aducerii echilibrului emotional si al cresterii 'ncrederii 'n
sine prin restructurarea profund a personalittii, actuali$area potentialului latent si valori$area
ma3imal a acestuia , recuperarea , reinte#rarea si inclu$iunea persoanelor cu di$abilitti%
n viata ma=orittii adultilor, unul din momentele importante este acela 'n care ei 'si intemeia$ o
familie si devin printi%
Ce poate fi mai firesc decat un cuplu cu copiii saiE
amilia este un #rup de persoane constituit pe ba$a unor le#turi de cstorie, de sn#e, care
traiesc sub acelasi acoperis si a carei functie esential este asi#urarea securittii membrilor si si
educarea copiilor%
Conceptul de Dparentalitate tinde s se substituie notiunilor de Dmaternitate si Dpaternitate pe
care le co-subordonea$F%
&arentalitatea este o notiune cu o sfer lar# de cuprindere, cu un nivel de #eneralitate mai ridicat
dect notiunile de maternitate si paternitate% >a desemnea$ rolurile sociale ale printilor,
responsabilittile si drepturile lor indiferent de se3, 'n raport cu proprii copii% ;%S% Gossi, -B+H
(apud%Curliuc, )**I, p% ))+! a identificat patru caracteristici ale parentalittii/
-! &resiunile culturale asupra persoanelor cstorite 6 de a e3ercita acest rol sunt foarte mari 'n
special asupra femeilor2
)! n conditiile de$voltrii mi=loacelor contraceptive si a 'nsmntrii artificiale, parentalitatea a
devenit o chestiune voluntar, ea poate s apar ca o consecint a unui act se3ual 'ntmpltor,
neprote=at care a fost reali$at din alte motive% ;stfel, e3ist un numr mare de cstorii care apar
ca efect a sarcinilor nedorite2
.! Statutul parenteral este irevocabil% Din momentul 'n care dobndim acest statut, suntem le#ati
de el pe viat% >ste #reu de prsit statutul de printe, care nu 'ncetea$ dup divortul sotilor2
I! >3ist putine roluri att de slab definite precum sunt cele parentale% "ndivi$ii sunt e3trem de
slab pre#titi pentru a le pune 'n act% &re#tirea pentru rolurile parentale este cel mai adesea
formal si sporadic, iar liniile care #hidea$F interactiunile de$irabile printe 6 copil si conduita
a ceea ce constituie un Dbun printe sunt va#i%
;titudinile printilor nu sunt abstractii, ci realitti trite si amintite de copil prin comportarea
acestor persona=e, mama si tata, care sunt esentiale pentru el% ;ceste atitudini se diversific si se
colorea$ la infinit% Cei doi printi pot avea aceeasi atitudine fundamental de acceptare sau de
inacceptare si o pot e3prima 'n mod diferit sau asemntor%
&aternalitatea si maternitatea au luat o nou 'nftisare2 diversele functii le#ate de ele au a=uns s
fie 'ndeplinite fie de un sot, fie de cellalt, sistemul alternrii sarcinilor practicndu-se pe o scar
destul de vast%
Rolul mamei
@ama este prima dra#oste a copilului, absolut si total2 este prima relatie a copilului cu alt
persoan% ,u este deloc indiferent dac aceast relatie este crispat sau rela3at, dac aceast
prim dra#oste deceptionea$ sau produce satisfactie%
;titudinea mamei ca rspuns la dra#ostea copilului influentea$ relatiile sociale si afective de
mai tar$iu ale copilului% ;titudinea copilului fat de alte persoane este determinat de relatia cu
aceast prim persoan care este mama% Semnificatia pe care o vor avea pentru el mai tr$iu
oamenii si perspectiva 'n care el va considera raporturile posibile cu lumea, depind de mam2
iubirile sale ulterioare se vor 'nftisa ca un ecou al acestei prime iubiri%
;tunci cnd se naste un copil, mama se 'ntreab nelinistit/1are copilul meu este normalE (a
creste mareE (a deveni un omE 1are nu va fi un om cu di$abilittiE
@odul 'n care mama va primi rspunsul de la cadrele spitalicesti, va fi de natur s influente$e 'n
mod po$itiv relatia armonioas dintre copil si mediul su, sau ne#ativ si poate ireparabil prin
combinatia nefericit de vin si team a mamelor copiilor cu di$abilitti 'nc de la nastere%
Rolul tatlui
i#ura patern, desi mai putin implicat biolo#ic, intervine cu o functie ce nu apare deloc
secundar 'n procesul de crestere sau 'n procesul de confi#urare a personalittii copilului% >a se
fi3ea$ 'n constiinta acestuia mai tr$iu dect fi#ura matern, 'ns contribuie esential la crearea
si 'ntrirea sentimentului de si#urant si protectie 'n copil, echilibrea$ potentialul su psihic%
&re$enta tatlui si contactele cu copilul introduc noi variatii ce au ca efect o modulatie nou 'n
starea de contopire initial a copilului cu mama%
Catl este acela care face pe copil s ias din starea de nediferentiere cu mama, conducnd
primele lui trasturi de individuali$are, care 'l orientea$ dincolo de acel univers imediat format
din sfera matern% Catl dispune de puterea ma#ic de a cumpra, druitorul cruia i se cer bani%
Golul su de 'ntretintor 'i d un presti#iu considerabil, iar tatl este 'ntotdeauna imens de bo#at
'n ochii celui mic% n perioada actual, rolul de 'ntretintor, 'mprtit de ambii printi antrenea$ o
oarecare atenuare a presti#iului patern% n ciuda acestui fapt, copilul este impresionat de prestanta
si forta tatlui, 'ntotdeauna considerabil 'n raport cu aceea de care dispune el%
;utoritatea mamei se manifestF mai direct si mai continuu 'n viata copilului2 tatl repre$int
autoritatea suprem% Catl 'si sporeste valoarea prin absenta lui, el este cel care se afl 'n alt
parte, care munceste 'n afara cminului% Ce face tatl la birou sau la fabricE Copilul mic nu stie
prea bine% Cnd acest tat mereu absent este acas, venirile si plecrile, ocupatiile lui tre$esc
curio$itatea si dorinta de imitatie% 5ucuria si mndria atin# culmea cnd tatl 'l asocia$F pe copil
cu treburile lui, cnd lucrea$F 'mpreunF sau cnd D'l poti a=uta pe tata% ;stfel, prelun#este,
e3tinde opera de initiere 'nceput de mam%
>ste esential pentru copil s nu simt nici lacrimi, nici discordante, nici rivalitti 'ntre printi, ale
cror roluri sunt att de strns complementare% Catl si mama sunt e#ali 'n procreatie% ;tt
brbatul ct si femeia sunt 'n$estrati pentru a-si educa copilul% Copii reusiti sunt cei ai cuplurilor
unite, care-si pstrea$ autonomia% amilia este necesar copilului cu conditia ca ea s fie una
sntoas, att tata ct si mama, s dea e3emplu unor fiinte autonome si e#ale% &rintii s-si
iubeasc copilul 'n mod normal, dorindu-i autonomie si sociabilitate% &rintii nu trebuie ei 'nsisi
s fie 'nchisi 'n cercul familial, ci trebuie s fie deschisi spre viat si lume%
;desea familia apartintoare persoanelor cu di$abilitti trieste un sentiment de vinovtie,
sentimente ce pot fi re$ultatul ideilor despre ereditatea si constitutia #enetic ce =oac dealtfel un
rol fundamental 'n constitutia fi$ic a oricrui copil% Dar din perspectiva ultimilor descoperiri
suntem nevoiti s admitem c $estrea #enetic este o problem att de complicat 'nct ne este
imposibil s presupunem c responsabilitatea pentru ceea ce s-a mostenit sau s-a transmis
copilului este numai de ordin individual( C%?% Jeihs, -BBH!%
Sentimentul de vinovtie al printilor nu are nici-un temei din aceast perspectiv, iar consiliera
si psihoterapia familiei apartintoare persoanei cu di$abilitti au ca un prim obiectiv tocmai
deculpabili$area familiei si lucrul cu emotiile ne#ative, frustrarea, an3ietatea si depresia%
amilia va fi consiliat 'n a vedea copilul ca pe o promisiune, ca pe un potential, o personalitate
'n devenire% Copilul si familia formea$ o unitate, copilul apartine mamei, tatlui, 'ntre#ii familii
si prin ei 'ntre#ii omeniri att cu perfectiunile ct si cu imperfectiunile lui% ;tt copilul ct si
familia acestuia au nevoie de suport pentru a 'nvin#e temerile, neputinta si disperarea%
;titudinea printilor este 'n msur s influente$e si atitudinea copiilor normali din aceeasi
familie vis a vis de fratele su, astfel printii cu o atitudine sntoas vor avea 'n copiii lor un
suport pretios% De$voltarea unor relatii armonioase de natur s respecte nevoile fiecrui membru
al familiei, cutarea unui sens 'n toate aceste eforturi ale familiei vor constitui csti#uri pe
termen lun# ale tuturor membrilor%
Cactul si 'ntelepciunea familiei, comportamentul matur al acesteia prin care copilul cu di$abilitti
s nu se 'ndoiasc niciodat de dra#ostea printilor, climatul psihofamilial cald si optimist
repre$int factorii de ba$ ce conditioneaa$ de$voltarea si structurarea personalittii oricrui
copil% n viata de familie un rol deosebit 'l are crearea unui climat sau mediu familial optim,
ba$at pe 'ntele#ere si dra#oste% Cminul familial, casa 'n care trim, este un spatiu cu totul
aparte, deosebit de important pentru viata con=u#al a sotilor, dar si pentru cresterea si educarea
copiilor% Climatul, mediul familial are cel putin trei dimensiuni/ factor de coa#ulare 'n plan
afectiv, loc de ocrotire, de si#urant si spatiu etero#en pentru 'nvtarea primelor e3periente de
sociali$are%
Din e3perienta noastr de psihoterapie institutionali$at 'n centrele de recuperare si reabilitare
neuropsihiatric ce au avut ca obiectiv recuperarea si reabilitarea persoanelor cu di$abilitti, am
desprins o conclu$ie foarte pretioas / consilierea sau9psihoterapia se aplic individual sau 'n
#rup att pentru beneficiarii acestor servicii paramedicale ct si pentru familiile apartintoare cu
rol deosebit 'n recuperarea, reinte#rarea psihosociofamilial si mentinerea strii de confort
mental si fi$ic a persoanelor recuperate%
K,imic nu este mai potrivit pentru 'n#ri=irea sufletului dect familia deoarece e3peienta familiei
include att de multe din aspectele specifice vietii% Sufletul prosper 'ntr-un mediu 'ncon=urtor
care este bine determinat, particular si matern% amilia este cuibul 'n care sufletul este nscut,
hrnit si apoi eliberat spre viat, familia este i$vorul din care se revars personalitatea L( C% ?%,
-BBH!%
Sugestii pentru recuperarea, reintegrarea si incluziunea persoanelor cu dizabilitti:
: individuali$area si adaptarea consilierii si psihoterapiei respectnd unicitatea fiintei umane 2
: responsabili$area si implicarea comunittii 'n procesul de inclu$iune social2
: modificarea atitudinilor si perceptiei societatii civile privind potentialul creator #enerator de
valori sociale al persoanei cu di$abilitti2
: oferirea de sanse e#ale la cultura si informatii, la viata comunitar 'n #eneral,
: mediati$area ca$urilor de recuperare, reabilitare si inte#rare psihosociofamilal%
Bibliografie:
Cretu (ir#inia, "nclu$iune Social si scolar a &ersoanelor cu 4andicap, >d% &rintech, 5ucuresti,
)**+
Gher#ut ;lois, Sinte$e de &sihopeda#o#ie Special, >d% &olirom, 5ucuresti, )**<
4oldevici "rina, >lemente de &sihoterapie, >d%;ll, 5ucuresti, -BB+
"onescu Geor#e, Cratat de &siholo#ie, @edicina si &sihoterapie, >d% ;sMlepios, 5ucuresti, -BB<
@arcelli Daniel, Cratat de &sihopatolo#ia Copilului, >d% undatiei Generatia, 5ucuresti, )**.
@oraru ;urelia, N&osibilitti si limite ale recuperrii psiholo#ice si sociale a beneficiarilor din
centrele de recuperare, te$a de doctorat, 5ucuresti, )**O
Chomas ?% Jeihs, Copilul cu ,evoi Speciale, >d% Criade, Clu=-,apoca, -BBH
Chomas @oore, n#ri=irea Sufletului, >d% Colosseumm, 5ucuresti, -BB+
Curliuc ,icoleta,Cran$itia spre parentalitate, ndrumarea si autoritatea parental >d% &olirom,
"asi, )**I
Psiholog dr. urelia !oraru
Rolul familiei n dez"oltarea personalit#ii copilului cu deficien# mintal
amilia dePine rolul cel mai important 'n educaPia copilului iar lipsa de 'n#ri=ire, de bucurii,
amrciunile, influenPea$ nefast de$voltatrea armonioas a copilului% De asemenea, erorile de
educaPie familial (severitate, autoritate e3cesiv, printe posesiv! inhib voinPa Qi de$voltatea
afectiv a copilului% ;par tulburri ale caracterului Qi spiritului su, este tulburt =udecata,
capacitatea de deci$ie, conduita%
NCooM observ c, de re#ul, cu ct handicapul este mai #rav, cu att mama este mai autoritar,
'nclinat s ia cu totul 'n sarcina sa activitatea copilului Qi, prin aceasta, s stn=eneasc
posibilitatea de$voltrii sale2 mamele mon#oloi$ilor Qi ale infirmior motori cerebrali, par, 'n
special, reci Qi autoritatre ( &erron Go#er -BOB, pa#% I-*!% ,oi credem c este vorba de o
supracompensare din partea mamei, deoarece intervine sentimentul de vinovPie Qi deci
responsabilitatea creQte faP de copil% Considerndu-se vinovat pentru starea copilului, prin
autoritate Qi prin dePinerea total a controlului asupra e3istenPei copilului, poate controla acum
evimentele care ar putea duce la o nou infirmitate, evit Qi 'ncearc s stpneasc Qi s
controle$e orice factor care ar putea duna copilului, dar prin aceasta nu face altceva dect s
accentue$e starea copilului Qi s-i diminue$e Qi mai mult Qansele%
,u se poate #enerali$a, deoarece este foarte evident Qi nimeni nu o contest, tipul relaPiilor
prinPi-copii se de$volt, 'n mod difert, 'n funcPie de personalitatea prinPilor, precum Qi de
particularitPile copilului 'nsuQi% NCapacitatea de adaptare a prinPilor la apariPia unui copil 'n
viaPa lor este mult condiPionat de calitatea relaPiilor e3istente 'ntre ei, 'n perioada premer#toare
evenimentului% (@unteanu ;nca )**I, pa#% +.!
&rinPii trebuie s 'nPelea# c msurile fundamentale sunt cele educative, prin care
potenPialitPile copilului sunt de$voltate la ma3imum% >ste nevoie 'ns de mult calm Qi rbdare,
deoarece efectele subtile ale educaPiei nu se pot obPine de la o $i la alta%
titudinea prin#ilor fa# de copilul cu deficien# mintal
Cercetrile din domeniu au reliefat c atitudinea prinPilor dar Qi reacPia mediului social este mai
puPin favorabil copiilor cu deficienP mintal dect faP de cei care au handicap fi$ic% Deci, un
copil cu deficieP mintal este mai #reu de acceptat pentru familie Qi pentru societate dect un
copil care are alte tipuri de deficienPe%
CotuQi, s-a constat o preocupare deosebit pe care prinPii copilului deficient mintal o au pentru
viitorul su%
@% Chiva, ( apud ;rcan &etru, Cium#eanu Dumitru -BH*! studiind atitudinea adoptat de prinPi
faP de copilul deficient mintal, arat c ea depinde de mai mulPi factori printre care/
: Gradul deficientului sau al anomaliei pe care o pre$int2
: actorii afectivi, sociali Qi culturali ai antura=ului care condiPionea$ modul 'n care mama
trieQte aceast realitate2
: ,ivelul de aspiraPie familil Qi valori$area potenPialitPilor intelectuale2
: @sura 'n care copilul nu a corespuns aQteptrilor paterne, 'n sensul unei reali$ri intelectuale
Qi profesionale%
Se 'ntlnesc prinPi care triesc un profund sentiment de culpabilitate faP de copil, se simt, fr
s Qtie, 'ntr-un mod foarte desluQit, rspun$tori c au dat naQtere unui copil cu handicap Qi faP
de situaPia lui% Sunt ca$uri 'n care 'n relaPia dintre prinPi planea$ o suspiciune, o tensiune,
fiecare considernd c 'n familia celuilalt a e3istat o situaPie a crei efect a aprut la copil%
1 alt atitudine a prinPilor este reliefat 'n ca$urile cnd prinPii mai au copii care sunt normal
de$voltaPi din punct de vedere psihic Qi fi$ic% &ot aprea situaPii 'n care copiii normali s nu se
simt suficient de mult valori$aPi deoarece polul atenPiei prinPilor este 'ndreptat spre copilul cu
nevoi speciale% @ariana GoQca, mer#nd pe aceaQi linie, a sesi$at un aspect 'n relaPiile
intrafamiliale care merit s fie menPionat/ N ,u sunt e3cepPionale nici ca$urile cnd prinPii nu
Qtiu s forme$e la ceilalPi copii o atitudine adecvat faP de fratele lor anormal% ;rtdu-i acestuia
o atenPie deosebit, pot crea la ceilalPi copii un sentiment de #elo$ie (GoQca @ariana -B+O pa#%
)<H!
@ulPi prinPi triesc o stare de =en atunci cnd ies cu copilul 'n societate% @ultora le este #reu Qi
=en s aud vorbindu-se 'n spatele lor de faptul ca au un copil cu handicap% Se simt stn=eniPi de
faptul c sunt priviPi sau chiar ocoliPi% ;titudinea mediului 'ncon=urtor, uneori ostil, crea$ un
sentiment de disconfort Qi de =en la aceQti prinPi care au ieQit cu copilul lor la o plimbare prin
parc, la cumprturi sau se 'ndreapt spre cas, 'ntr-un mi=loc de transport 'n comun%
Dup prerea noastr se pot distin#e, 'n linii mari, patru comportamente ale prinPilor faP de
copilul deficient mintal/
-% e3ist prinPi care alint copilul prea mult, 'n mod e3cesiv Qi din aceast cau$ apar o serie de
aspecte ne#ative 'n procesul educaPional al minorului care vor duce la unele carenPe 'n
de$voltarea personalitPii copilulului Qi la de$voltarea unor trsturi ne#ative ale caracterului%
)% alPi prinPi, care spre deosebire de prima situaPie, 'Qi i$olea$ copilul att din pricina atitudinii
de respin#ere pe care o are mediul din =urul familiei, precum Qi din pricina dificultPilor de
adaptare Qi de acceptare a situPiei 'n care se afl, ca prinPi ai unui copil cu nevoi speciale% >ste o
situaPie care trebuie 'nlturat sau diminuat, pe c't posibil, deoarece copilul deficient mintal are
nevoie de compania Qi de societatea celor normali% Chiar dac prinPii sunt e3puQi privirilor
ne'nPele#toare Qi netolerante ale celor din =ur, prinPii trebuie s mear# 'n continuare cu copilul
lor 'n locuri publice pentru c acesta are nevoie de societatea adulPilor%
.% e3ist ca$uri 'n care, din cau$a #ravitPii handicapului, copiii necesit instituPionali$are 'ntr-o
instituPie speciali$at 'n care s beneficie$e de o 'n#ri=ire adecvat% 0nii dintre prinPi accept cu
#reu desprPirea de copilul lor% ;ici intervine rolul psiholo#ului din instituPie, de a e3plica Qi
lmuri prinPilor faptul c orict s-ar ocupa de copil 'n familie, acesta se va de$volta mai bine
'ntr-o asemenea instituPie speciali$at 'n recuperarea copiluli cu handicap #rav% 5inenPeles c se
va pstra le#tura cu familia, copilul mer#nd ct mai des 'n familie% CotuQi, sunt Qi prinPi care
se simt uQuraPi de o asemenea povar Qi au sentimentul c pot s triasc DQi pentru ei% Din
nefericire, 'n Para noastr e3ist prea puPine alternative viabile Qi rspndite la instituPionali$area
copiilor cu handicap #rav Qi de aceeea este necesar crearea ct mai repede a unor centre de
recuperare Qi 'n#ri=ire care s funcPione$e la nivelul comunitPii Qi care s permit familiilor s-Qi
menPin copiii 'n familie Qi s beneficie$e de consultanPa de specialitate% Crearea unor astfel de
centre 'n care copiii s fie asistaPi pe o perioad determinat iar familiile s beneficie$e de
consiliere Qi de spri=in, ar uQura att viaPa prinPilor ct Qi a copiilor, dndu-le Qansa s fie ln#
prinPii lor Qi 'n acelaQi timp s beneficie$e de o 'n#ri=ire adecvat%
I% situaPia cea mai #rav este aceea 'n care prinPii 'Qi abandonea$ copilul 'ntr-o instituPie de
ocrotire a minorilor% n Para noastr, nu puPine sunt ca$urile 'n care copiii sunt abandonaPi 'nc de
la naQtere 'n maternitPi% Dar, deloc de ne#li=at este numrul mare de copii care a=un# 'n centre de
plasament dup ce au trit un timp ln# prinPi Qi care din vari motive a=un# 'ntr-o astfel de
instituPie%
Profilul terapeutic al familiei cu copiii deficen#i mintali.
n consilierea prinPilor copiilor deficienPi mintali trebuie s se Pin cont Qi de urmtoarele nevoi
ale familiei/
-% nevoia de spri=in, pentru c aceQtia cred c, 'n situaPia lor, cu copilul deficent instituPionali$at,
nimeni nu-i mai poate a=uta
)% nevoia de a fi informaPi asupra bolii Qi a consecinPelor pe termen lun# ale acesteia asupra
evoluPiei copilului
.% nevoia de a fi 'nPeleQi, de le fi 'nPeleas situaPia Qi dificultPile prin care trec, dar s nu fie
comptimiPi
I% nevoia de a se ocup de ceilalPi copii Qi de a nu periclita viitorul acestora din pricina 'n#ri=irii
permanente pe care o necesit copilul deficient
<% nevoia de a nu fi condamnaPi pentru c Qi-au instituPionali$at copilulul, deoarece asta nu
'nseamn c Qi-au abandonat copilul, ci doar c, nu au mai putut s fac nimic pentru copilul lor,
iar internarea 'ntr-o instituPie speciali$at era unica ultima soluPie pe care o mai puteau lua pentru
fiul lor%
+% nevoia de consiliere Qi de suport deoarece se simt sin#uri Qi consider c nu pot fi 'nPeleQi
dect de prinPi care se afl 'ntr-o situaPi similar
(om acorda un interes deosebit nevoilor prinPilor, considerndu-i ca fiind cei prin intermediul
crora evoluPia copilului va fi mai bun%
nainte de a propune un model de consiliere a prinPilor care au copii cu deficienP mintal,
considerm necesar s facem cteva remarci referitoare la atitudinea pe care psiholo#ul este
indicat s o adopte 'n relaPia sa cu prinPii
n primul rnd, psiholo#ul trebuie s e3plice familiei c, indiferent de #radul de deficienP,
copilul deficient are nevoie de afectivitatea prinPilor% Ca orice copil Qi acesta are nevoie de
afectivitate% n ma=oritatea ca$urilor, ameliorarea afecPiunilor copilului s-a putut reali$a datorit
climatului afectiv pe care prinPii l-au construit% De e3emplu, 'n cadrul #rupurilor de suport, acest
subiect, al copiilor cu deficienP sever care au avut o pro#resie 'n munca de corectare datorit
afectivitPii, va fi pre$entat Qi supus prerilor membrilor #rupului%
>ste o condiPie obli#atorie ca atunci cnd copiii mer# 'n familie, de re#ul pentru cteva $ile, s
se continue munca pe care personalul centrului de plasament o desfQoar cu copilul% ;cesta
trebuie s se continue pe aceeaQi linie pe care copilul o urmea$ 'n cadrul instituPiei% De aceea,
psiholo#ul va trebui s indice familiei acele scopuri concrete a cror atin#ere este posibil Qi care
se inte#rea$ 'n procesul educativ urmat 'n centrul de plasament%
&rinPilor li se va e3plica faptul c nu trebuie s aib aQteptri foarte mari, c nu trebuie s cear
Qi nici s aQtepte foarte mult de la copilul lor% ;daptarea aQeptrilor prinPilor la posibilitPile
reale ale copilului va constitui o prioritate, acolo unde este ca$ul, 'n consilierea prinPilor% Se va
e3plica prinPilor care este riscul neacceptrii posibilitPilor reale ale copilului Qi c acest lucru va
putea #enera anumite consecinPe pe care ei ca prinPi le vor resimPi din plin% Giscul acestui
raport- espectanPe 6 posibilitPi, neadecvat, este instalarea unor stri depresive, insomnii, stare
#eneral de oboseal, tulburri somatice, comple3e de inferioritate, surmena=, descura=are,
tendinP de abandon Qi reacPii de demisie, sentimente de neputinP Qi culpabili$are, etc% 1
acceptare Qi o 'nPele#ere a faptului c posibilitPile copilului sunt limitate are consecinPe
favorabile asupra prinPilor% ;tin#erea unui scop de ctre familie are darul de a o mobili$a Qi
'ncura=a 'n continuarea demersului recuperator, sentimentul c nu totul este pierdut pentru copilul
lor, c se poate face ceva% ;ceast corelare a espectanPelor prinPilor cu posibilitPile copilului
induce acestora 'n ca$ul celui mai mic succes al copilului, bucurie, sentmente po$itive faP de
copil Qi creQte capacitatea familiei de a se mobili$a spre o mai atent preocupare faP de acesta%
;ccentum dou aspecte pe care noi le considerm e3trem de importante pentru reuQita
demersului recuperator comun 'ntreprins de ctre familie Qi echipa pluridisciplinar din cadrul
instituPiei/
a! Se va su#era 'n aQa fel 'nct s nu deran=e$e, ideea ca prinPii s acorde mai mult credit
sfaturilor ce vin dinspre membrii echipei pluridisciplinare, care se ocup 'n cadrul instituPiei 'n
mod direct de recuperarea copilului, dect sfaturilor venite din afar sau propriilor concepPii
despre educaPie% Se va 'ncerca s se e3plice c normele educative aplicate copiilor fr probleme
pe care 'i au, chiar dac au dat re$ultate 'n educarea Qi disciplinarea acestora, nu au aceleaQi Qanse
de succes Qi pentru copilul cu deficienP mintal% 1bPinerea unor re$ultate po$itive are la ba$ Qi
consensul prinPilor cu cel al specialiQtilor din echipa pluridisciplinar 'n ceea ce priveQte
concepPiile educative Qi recuperatorii ce trebuie aplicate 'n munca cu copilul%
b! Scopurile trebuie s fie concrete Qi ct mai mult posibil s vi$e$e aspecte practice Cele mai
importante scopuri practice au 'n vedere autonomia personal, autoservirea, 'nvParea unor
#esturi de ba$ utile% Scopurile trebuie foarte clar formulate%
Deoarece situaPia 'n care se afl aceste familii este destul de delicat, intervenPia psiholo#ului
trebuie fcut cu atenPie% &siholo#ul trebuie s se 'ncadre$e 'n cteva principii #enerale care s
#uverne$e relaPia cu prinPii, dar pe care le considerm specifice acestui tip de relaPii/
-% Crebuie s manifeste o atitudine empatic sau chiar binevoitoare faP de familie, tocmai
datorit faptului c pentru prinPi situaPia este foarte delicat Qi las urme adnci 'n viaPa lor Qi
pentru c aceQtia se simt ne'nPeleQi, deQi nu doresc compasiunea oamenilor%
)% Crebuie s dea dovad de mult tact Qi de mult bun simP
,u de puPine ori prinPii, din pricina sentimentului de vinovPie, se simt oarecum NvnaPi Qi cred
c sunt acu$aPi de cei din =ur Qi de cei care le 'n#ri=esc copilul 'n Centrul de &lasament% De aceea
nu se simt foarte confortabil 'n discuPiile cu specialiQtii din centru%
.% &erseverenP Qi devotament
&rinPii copiilor au sentimente puterniceR
0nii prinPi nu sunt mulPumiPi de condiPiile instituPionali$rii Qi de modul 'n care sunt trataPi
copiii% &e ln# acest fapt tendinPa de demisie, de renunPare intervine Qi ea, ca un factor asupra
cruia psiholo#ul va interveni%
I%>vitarea criticii aduse familiei
Chiar dac 'n unele situaPii familia apare criticabil, acest lucru trebuie evitat Qi, cu 'nPelepciune,
trebuie oferite soluPii% Critica sau reproQurile asupra familiei nu sunt menite s aduc un surplus
motivaPional sau de susPinere Qi, de re#ul, au efecte duntoare% Critica poate duce la
accentuarea strii de neputinP Qi demisie, la autoculpabili$are, comple3e de inferioritate, care nu
au cum s a=ute demersului comun al psiholo#ului Qi al familiei de a oferi ct mai multe Qanse
copilului deficient mintal pentru ameliorarea consecinPelor deficienPei%
;cestea fiind stabilite vom 'ncerca s stabilim, 'n linii mari, un pro#ram terapeutic succint
aplcabil prinPilor intervievaPi oferind unele linii #enerale%
-% >valuarea prinPilor
Chiar dac au avut loc mai multe 'ntrevederi cu prinPii, mai sunt unele aspecte ale profilului
psiholo#ic, nu numai al prinPilor, ci al 'ntre#ii familii, care trebuie stabilite% n afara celor de=a
cunoscute, scopul acestei evaluri este de a stabili problemele familiei pentru ca, ulterior, s
putem stabili un pro#ram de intervenPie%
(om e3amina prinPii cu un teste de personalitate (eventual teste proiective! precum Qi un test
sau chestionar pentru a msura satisfacPia marital% Considerm c prin intermediul acestor teste
vom obPine date importante, care ne vor a=uta 'n demersul terapeutic%
)% Stabilirea unei direcPii de referinP
(om 'ncerca s stabilim msura frecvenPei unor comportamente semnificative semnalate 'n etapa
anterioar cu privire la relaPia psiholo#-printe% &entru a decela relaPiile printe-copil vom apela,
pe ln# demersrile fcute, la urmtoarele tehnici/
: observaPia reacPiilor din relaPia printe-copil 'n sala de aQteptare din instituPie, atunci cnd
printele vine s-Qi vi$ite$e copilul sau cnd doreQte s-l ia acas,
: observaPiile fcute de ctre psiholo# la vi$itele efectuate la domiciliul prinPilor, atunci cnd
sunt pre$enPi Qi copiii acestora% Date importante ne pot fi oferite Qi de ctre asistenPii sociali care
vi$itea$ re#ulat familiile,
: chestionare sau fiQe ale comportamentelor completate de ctre educatori Qi care surprind
aspecte comportamentale specifice ale copilului 'n cadrul instituPiei% Chestionarele ne sunt utile
pentru a stabili frecvenPa cu care acestea se desfQoar 'n cadrul familiei,
: iQe ale comportamentelor copilului 'ntlnite 'n familie, completate de ctre prinPi% "mportanPa
acestora re$id din faptul c ne permite s facem o comparaPie elocvent 'ntre diferenPele Qi
asemnrile modului de comportare a copilului, att 'n cadrul instituPiei, ct Qi 'n mediul familial%
Considerm c prin aceste patru metode vom obPine date care ne vor a=uta 'n efortul nostru de a
optimi$a relaPia printe-copil%
.% nvParea de ctre prinPi a unor moduri de a rspunde adecvat reacPiilor copiilor Qi de a
discrimina comportamentele
Cei mai mulPi dintre prinPi au spus c 'ntmpin probleme 'n disciplinarea copilului, 'ntmpin
dificultPi 'n aQ 'nvPa copilul s reacPione$e po$itiv% n cadrul acestor 'ntrevederi, psiholo#ul va
oferi soluPii acestor probleme%
Cele mai importante probleme 'n relaPia printe-copil sunt date de faptul c prinPii nu
discriminea$ comportamentele Qi nu Qtiu s reacPione$e adecvat, 'n sensul de a Qti cnd Qi cum
s rspund po$itiv sau ne#ativ sau deloc copilului% &siholo#ul va e3plica prinPilor cum s
manevre$e aprobarea Qi s arate interes pentru comportamentele po$itive, 'nainte de a i#nora sau
a o pedepsi% Golul esenPial al psiholo#ului este de a-i a=uta s defineasc aceste comportamente%
&rinPii reacPionea$, de cele mai multe ori, spontan la comportamentul ne#ativ% ;ceasta se
e3plic 'n primul rnd datorit u$urii psihice survenite de-a lun#ul timpului Qi de la faptul c nu
cunosc metode de disciplinare po$itiv% ;ceQtia nu reuQesc s se stpneasc atunci cnd ar
trebui s i#nore anumite comportamente%
Cel mai des eQec al prinPilor 'l constituie faptul c nu reuQesc s ofere un rspuns potrivit
comportamentului copilului%
I% Stabilirea unui pro#ram concret Qi periodic
;cesta survine dup ce prinPii au reuQit s-Qi 'nsuQeasc sau s-Qi de$volte deprinderile de a
rspunde po$itiv, ne#ativ sau de a i#nora comportamentul copiilor%
&entru 'nceput, pro#ramul trebuie s cuprind mai puPine comportamente, acestea mrindu-se 'n
funcPie de e3perienPa acumulat de prinPi Qi de capacitatea acestora de a re$olva dificultPile
'ntlnite 'n corectarea copilului%
<% >tapa post-consiliere
n aceasta vom urmri ca prinPii s menPin achi$iPiile terapeutice 'nsuQite 'n etapele anterioare
Qi vom anali$a cu a=utorul bilanPurilor sistematice calitatea relaPiei printe-copil Qi a strii de
echilibru familial e3istente, comparativ cu cea observat 'nainte de terapie%
Terapiile multiple de familie $i terapiile de grup
Dintre terapiile de familie care considerm c au eficienP asupra familiei copilului cu nevoi
speciale, pre$entm pe scurt psihoterapiile multiple Qi #rupurile de suport% ;mbele reunesc mai
multe familii 'n procesul terapeutic% Considerm c terapiile de familie individuale sunt suficient
de bine cunoscute Qi eficacitatea lor este apreciat Qi de aceea nu ne mai oprim asupra lor%
Terapia multipl de familie
Cermenul a fost introdus de ctre Carl Jells Qi &eter AaSueur 'n anul -B+., deQi aceasta a fost
practicat de autori 'nc din anul -B<-%
NScopul terapiei multiple 'l repre$int modelarea comportamentului de spri=in Qi re$olvarea de
probleme 'n familiile cu dificultPi, printr-o e3perienP de comunicare 'n care familiile 'Qi
'mprtQesc problemele, 'Qi ofer modele Qi su#estii Qi se susPin 'ntr-o manier coterapeutic%
@odificarea interacPiunilor familiale are la ba$ modelarea prin analo#ie, ba$at pe comparaPia,
e3perimentarea, corecPia Qi optimi$area propriului comportament 'n familie, pe ba$a
e3perienPelor altor familii cu probleme similare sau diferite% (@itrofan "olanda2 (asile Diana
)**- pa#% ))!
n cadrul acestei terapii, pentru o mai bun inte#rare a familiei 'n procesul terapeutic, terapeutul
se poate folosi de o metod complementar/ vi$ita la domiciliu, prile= de a colecta informaPii
prePioase 'n elaborarea profilului familiei% (i$ita la domiciliu este indicat mai ales 'n ca$ul
familiilor reticiente sau ne'ncre$toare, deoarece duce la creQterea 'ncrederii 'n terapeut, este un
bun prile= de autoe3plorare Qi ulterior duce la creQterea 'ncrederii 'n sine%
Avantajele i efectele terapiei multiple de familie
;vanta=ul ma=or 'l constituie faptul c 'n cadrul terapiei multiple, familiile pot confrunta Qi
compara toate tririle Qi percepPiile personale cu realitatea comportamental a membrilor
acestora%
0n avanta= special 'l pre$int pentru familiile cu un membru spitali$at sau bolnav cronic
deoarece este un bun prile= de a le scoate din starea de i$olare social 'n care se afl, oferindu-le
modalitPi de adaptare Qi interacPiune cu copilul afectat%
>fectele terapiei multiple sunt/ ( @itrofan "olanda, (asile Diana )**- pa# ). !
-% &otenParea capacitPii familiilor de Na supraviePui prin 'nvParea unui mod mai eficient de a
percepe Qi mnui pericolele/ 6 e3terne/ fi$ice Qi biolo#ice - interne/ conflicte blocate, refu$urile
mutuale, descura=rile2
)% CreQterea stabilitPii familiei prin reechilibrare2
.% CreQterea 'ncrederii familiilor 'n propriile lor capacitPi de autore$olvare a problemelor Qi de
depQire a situaPiilor de cri$%
Grupurile de suport
@otivul esenPial pentru care considerm c #rupurile de suport sunt indicate 'n terapia familiilor
cu copii deficienPi mintal deoarece pot valorifica e3perienPa comun a acestor prinPi 'n 'n#ri=irea
copiilor deficecinPi Qi se pot spri=ini Qi realmente pot repre$enta cea mai veridic Qi adecvat
metod terapeutic% n interviurile pe care le-am efectuat a reieQit faptul c prinPii consider c
pot fi 'nPeleQi doar de ctre cei aflaPi 'ntr-o situPie similar%
"nteracPiunile dintre aceQti prinPi mai pot fi benefice Qi din urmtoarele motive/
-% ofer #aranPia c e3perienPa lor este 'nPeleas,
)% repre$int pentru toPi participanPii o surs de informare, 'n sensul c pot beneficia de
e3perienPa celor aflaPi 'ntr-o situaPie similar,
.% pot include prinPi care au copiii cu nevoi speciale, nu numai cu deficienP mintal, deoarece
handicapul copiilor provoac, 'n #eneral aceleaQi stri sufleteQti, deci, 'ntr-un fel pot beneficia de
e3perienPe comune%
n opinia "olandei @itrofan Qi Doru 5u$ducea ()**) pa#%-HH! Nre#ulile de ba$ sunt/
confidenPialitate Qi respect unul faP de cellalt% &re$enPa a doi traineri este de preferat, 'ntruct
pre$int oportunitatea e3plorrii unor perspective diferite Qi reduce din stresul care l-ar putea
npdi pe unul sin#ur, ofer echilibru Qi stabilitate #rupului, elimin deficienPele care ar putea
aprea, asi#ur continuitate atunci cnd unul dintre ei lipseQte%
Scopul #rupului de suport este acela de a de$volta protecPie, mediu securi$ant, unde prinPii s
aib oportunitatea de a cpta 'ncredere Qi de a discuta cu alPi prinPi aflaPi 'n situaPii similare%
S-a observat c starea prinPilor depinde 'ntr-o foarte mare msur de evoluPia copilului Qi de
modul 'n care prinPii se raportea$ la aceasta% Ge$ultate po$itive 'n consilierea Qi psihoterapia
prinPilor se vor remarca 'n msura 'n care starea copilului se va 'mbuntPi prin aportul pe care
prinPii 'l aduc de$voltrii copilului%
B%B&%'(R)%*
: ;rcan &etru, Cium#eanu Dumitru (-BB*! 6 DCopilul deficient mintal, >ditura acla,
CimiQoara%
: @itrofan "olanda2 5u$ducea Doru ()**)! 6 N&siholo#ia pierderii Qi terapia durerii 6 >ditura
Sper, 5ucureQti%
: @itrofan "olanda2 (asile Diana ()**-! 6 DCerapii de familie, >ditura Sper, 5ucureQti%
: @unteanu ;nca ()**I!/ N&siholo#ia vrstelor adulte Qi ale senectuPii, >ditura >urobit,
CimiQoara%
: &erron Go#er (-BOB! 6 NDeficienPa mintal Qi repre$entarea de sine 'n NDebiltPile mintale,
>ditura Didactic Qi &eda#o#ic, 5ucureQti%
: GoQca @ariana (-B+O! 6 N&siholo#ia deficienPilor mintal, >ditura Didactic Qi &eda#o#ic,
5ucureQti
;r