Material si metoda

Lotul de studiu a fost realizat initial din 44 pacienti internati in clinica de Psihiatrie Infantila a
Spitalului "Dr. Al. Obregia" intre anii 19! "199# .
Lotul a fost ales pe baza registrelor de internare$ iar datele de la debutul bolii au fost culese din
foile de obser%atie.
&riterii de selectie a lotului au fost diagnosticul de 'uburare Autista in copilarie$ confor( criteriilor
DS) I*+ criteriul ti(p ,inter%al (ai (are de -# ani.+ do(iciliul in /ucuresti$ pentru usurarea
ree%aluarii cazului.
Dintre cei 44 de pacienti a( putut ree%alua diagnosticul si cerceta e%olutia doar la 1# pacienti
,ceilalti fiind i(posibil de gasit datorita inter%alului lung de ti(p scurs intre (o(entul
diagnosticului si (o(entul ree%aluarii noastre..
Lotul de 1# subiecti , baieti$ 0 fete .$ in prezent cu %arste intre -4 "01 de ani$ a fost ree%aluat$
fil(at si fotografiat la do(iciliu$ a%and consi(ta(antul fa(iliei pentru a realiza acest lucru.
&riteriile de e%aluare au fost2 criteriile DS) I* si criteriile Diagra(elor 3runzburg de e%aluare a
progresului+ e%aluarea a fost calitati%a si cantitati%a.
S"a realizat o e%aluare co(parati%a ,retrospecti%a. a e%olutiei pacientilor intre (o(entul de debut
al tulburarii autiste si (o(entul actual.
Diagra(ele 3runzburg reprezinta o scala de e%aluare a 4 arii de abilitati2 autoser%irea$
intelegerea$ ocupatia$ adaptarea sociala.
I. Autoservirea
Maniere la masa
1. 4oloseste la (asa lingura fara sa fie a5utat A
-. /ea fara sa %erse paharul $tine paharul cu o (ana A
1!. 4oloseste fara efort o furculita la (asa /
19. 6 in stare sa"si aduca ce%a de baut /
04. Se autoser%este la (asa si (ananca fara a5utor &
71.4oloseste cutitul si intinde untul cu el D
19. 'aie cu cutitul 6
9-. 4oloseste cutitul si furculita fara greutati 4
90. 'oarna lichide in pahar$ de e8 lapte 3
Miscarea
0. 9rca treptele si aseaza a(bele picioare pe treapta A
4. &oboara treptele$ aseaza a(bele picioare pe treapta A
-#. 4oloseste o tricicleta sau bicicleta /
07. 9rca scarile fara sa se tina &
01. &oboara scarile fara sa se tina &
7-. *iziteaza %ecinii sau alte locuri cunoscute D
#. :ecesita putina supra%eghere la 5oaca in afara casei$ sta afara o ora sau (ai (ult 6
1. Se pli(ba pe afara fara supra%eghere 6
94. Alearga pe afara$ nu tra%erseaza strada 4
11#. alearga pe afara fara supra%eghere si tra%erseaza strada 3
Toaleta si spalarea
7. &urat$ uneori accidente A
-1. &ere la toaleta /
--. Se sterge pe (aini fara prea (ult a5utor /
0. 4oloseste toaleta independent &
0!. Se spala bine pe (aini cu sapun &
70. Se spala satisfacator pe fata D
74. Se spala pe dinti D
-. Isi aran5eaza regulat parul 6
97. Se spala bine fara supra%eghere 4
111. Pregateste totul pentru baie 3
Imbracarea
1. Isi scoate ciorapii A
. A5uta la i(bracat A
-0. Se dezbraca si se i(braca singur ,haine si(ple. /
-4. Inchide nasturi /
09. Inchide nasturi$ trage fer(oarul isi aran5eaza hainele pe el &
77. Se dezbraca seara fara a5utor D
0. Se i(braca di(ineata fara a5utor 6
4. I(braca singur hainele pe care le foloseste des 6
91.Leaga sireturile 4
11-.4ace nod la di%erse 3
II. Intelegerea
Limbaj
!.9r(eaza instructiuni si(ple A
9. Intelege co(enzi care contin notiunile ,pe$ in$ dupa$ sub$ peste. A
-7. ;elateaza despre e%eni(ente /
-1. Propozitiile contin pluralul$trecutul$ pronu(ele "eu" si co(paratori /
4#. Intelege intrebari si(ple si da raspunsuri logice &
71. Poate defini cu%inte si(ple D
7. 4oloseste propozitii principale si subordonate$ care contin " "din cauza ca"$ dar$ etc D
7. Poate indeplini directi%e triple ""Pune asta....apoi......si dupa aia..." 6
9. Intelege directiile " sus$ 5os$ dreapta$ stanga 4
110. ;epeta fara dificultati o po%estire 3
Diferente
1#. 4ace diferente intre se8e"barbat$ fe(eie$ baiat$ fata A
-. Poate diferentia culori /
41. 4ace diferenta intre scurt$ lung$ (ic$ gros$ subtire$ gras &
7!. Diferentiaza si denu(este fara greseala 4 sau (ai (ulte culori D
79. Diferentiaza fara greseala di(ineata de dupa a(iaza D
1. ;ecunoaste la el stanga de dreapta 6
. :u(este (ecanic zilele sapta(anii si recunoaste unele zile 6
!. Intelege diferenta intre zi$sapta(ana$(inut$ora 6
9!. &iteste ora pe ceas$ la sfert$e8act 4
114. &iteste ora pe ceas si face legatura cu di%erse acti%itati si e%eni(ente 3
Conceptul de numar
14. Poate face diferenta intre un obiect si (ai (ulte$ fara greseala A
-!. Intelege diferenta intre doua si (ai (ulte obiecte /
4-.Poate nu(ara (ecanic pana la 1# &
40. Poate folosi conceptul de nu(ar de la 1 la 4 &
1#. Poate aran5a obiecte in functie de (ari(ea acestora D
9. Poate nu(ara (ecanic 0# sau (ai (ulte obiecte 6
!#. Poate folosi conceptul de nu(ar pana la 10 sau (ai (ult 6
!1. Poate denu(i (onede pana la 1## 6
99. Poate aduna banii ,pana la 1## lei. 4
117. Poate sci(ba 1## de lei 3
Activitati creion hartie
1-. 'ine un creion $poate trege linii %erticale dupa (odel A
-9. Poate face un cerc dupa (odel /
44. Deseneaza un "o(" $care are cel putin un cap si picioare &
11. Deseneaza oa(eni si case identificabile D
!-. Scrie nu(ele sau cu litere de tipar si il recunoaste intre alte cu%inte si nu(e scrise de tipar 6
!0. Poate recunoaste 4# sau (ai (ulte cu%inte scrise de tipar 6
1##."Scrie" nu(ele sau $de (ana 4
1#1."&iteste" cu%inte foarte si(ple 4
1#-. Poate adresa o scrisoare 4
111."&iteste" te8te si(ple 3
III.Adaptarea sociala
Joc
10. Se 5oaca alaturi de altii$ nu se 5oaca inca cu altii A
0#. Isi asteapta randul$ poate i(parti cu alti /
47. Se 5oaca cu altii$ 5ocuri colecti%e &
41. 'ine de %orba pe altii$cu placere &
1-. Participa la 5ocuri ghicitoare D
10. ;elateaza po%esti pe care le"a auzit D
14. &anta si danseaza dupa (uzica$se descurca cu casetele la casetofon D
!4. Participa la 5ocuri si(ple pe (asa 6
1#0. Participa la 5ocuri si(ple cu (ingea 4
11. Participa la 5ocuri cu echipe 3
Sarcinile vietii cotidiene
14. Aduce sau duce ce%a la cerere A
01. A5uta in casa /
4. ;ezol%a di%erse sarcini si(ple in afara casei &
17. Poate fi tri(is la un (agazin$adultul asteapta afara D
!7. I se pot da bani cu el 6
!1. )erge la un (agazin si cu(para ce%a anu(e 6
!. Preia di%erse obligatii 6
1#4. A5uta acsa$(erge la (ai (ulte (agazine si cu(para anu(ite lucruri 4
1#7. Indeplineste di%erse sarcini si(ple fara supra%eghere 4
11!. ;ezol%a treburi si(ple de rutina independent 3
IV. cupatia
Motricitatea fina
17. Poate insira (argele (ari A
11. Poate aplica practic (iscari de rotatie A
0-. Poate taia hartie cu un foarfece /
4!. Se poate 5uca constructi% cu plastilina$ cuburi$ etc &
49. Poate decupa poze$ nu neaparat precis &
11. Poate infasura o ata satisfacator pe un (osor D
1. Poate construi ce%a co(plicat cu 5ucarii adec%ate D
!!. Poate taia stofa cu foarfecele 6
1#1. Poate pastra curat o foaie de hartie sau cartile de 5oc 4
119. Poate taia e8act dupa contur 3
Motricitatea !enerala
1. Poate lo%i o (inge cu piciorul fara sa cada A
00. Poate sari cu a(bele picioare /
7#. Poate sta zece secunde pe %arfuri &
1!. Poate sari coarda cu a(bele picioare D
!9. Poate folosi corct ciocanul sau poate coase 6
9#. Poate lo%i cu (ingea o tinta ,0#<0#. de la o distanta de 1$7( 6
91. Se poate 5uca cu baloane fara sa le sparga 6
1#. 4oloseste scule$ taca(uri$ unelta de gradinarit 4
1#!. Poate sta pe %arfuri si se poate apleca inainte fara sa cada 4
1-#. Sarind pe %arfuri isi poate tine echilibrul 3
"e#ultate
Caracteristicile debutului ,cu -#"-7 ani in ur(a. In ceea ce pri%este si(pto(atologia la debut a
pacientilor diagnosticati cu Autis( infantil$ toti cei 1# subiecti au prezentat la debut2 agitatie+
discontact psihic si afecti%+ desinteres pentru (a(a$ alti copii sau alte persoane+ lipsa contactului
%izual+ desinteres pentru 5ocuri sau 5ucarii sau prezenta unui 5oc stereotip+ stereotipii de postura
sau de (iscare. Din punct de %edere al dez%oltarii li(ba5ului$ s"a constatat o intarziere in aparitia
sa sau ecolalie$ %orbire la persoana II"a si e8istenta unui %ocabular li(itat.
Din punct de %edere al structurii familiilor 2 7 dintre pacienti sunt copii unici$ - dintre ei au frati
(ai (ici iar 0 dintre ei au frati (ai (ari.
Din antecedentele heredocolaterale se pot (entiona2 un caz de schizofrenie ,la (a(a unui
pacient.$ un caz de De(enta Alzhei(er,la bunica unui pacient. si un caz de alcoolis( , la (a(a
unui pacient..
Tipuri de institutii frecventate
Din punct de %edere al instutiilor frec%entate$ se constata ca toti subiectii au frec%entat centre
pentru copii cu autis($ 4 dintre ei au (ers la scoli speciale pentru clasele 1"!$ unul dintre ei a
ur(at o scoala profesionala iar altul un centru de reabilitare pentru bolna%i cronici. In concluzie
toti pacientii au frec%entat institutii$ dar de tipuri diferite si pe perioade diferite.
'oate aceste caracteristici se regasesc in tabelul 1.
Tabelul nr. $.
D6/9'9L A46&'I9:II
Agitatie

Lipsa interactiunii sociale
Discontact psihic si afecti%
Desinteres ptr. copii$ adulti
Lipsa contactului %izual
Dezinteres ptr. 5ocuri = 5ucari sau
5oc stereotip

Stereotipii de (iscare si de
postura

Li(ba5
absent= prezent dar
%ocabular li(itat
ecolalie
absenta %orbire la persoana I"a
S';9&'9;A 4A)ILI6I
fa(ilii organizate
4rati
- pacienti au frati (ai (ici
7 pacienti sunt copii unici
0 pacienti au frati (ai (ari
A>&
9n subiect2 (a(a schizofrenie
9n subiect2 (a(a alcoolis(
9n subiect 2 bunica De(enta
Alzhei(er
4;6&*6:'A;6A
I:S'I'9'IILO;
'oti subiectii au frec%entat instutitii
Perioade diferite
'ipuri diferite
Scoala
" Scoala speciala cu clasele 1"! 4 subiecti
" Scoala profesionala 1 subiect
&entre pentru copiii ne%oi
speciale
&entre pentru copiii cu Autis( " toti
%lemente ale pro!ramului terapeutic.
Pentru pri(ele zile s"a reco(andat2
;egi( de igiena inti(a " acordarea atentiei ceruta inconstient de si(pto( ,(a(a trebuie
sa aiba gri5a de orarul pentru toilleta.
Autoresponsabilizare ,se spala si se schi(ba singura.
Separarea de sora ,ca(ere distincte.
Satisfacerea in plan real a ne%oii de a se (urdari ,dactilo"pictura$ plastilina. acti%itate ce
i"a produs (are bucurie " deplasarea acestei "trebuinte" pri(are de pe sine pe di%erse
substitute
&ele doua surori alcatuiesc o diada in care se "co(pleteaza" reciproc$ (oti% pentru care
se lucreaza cu ele i(preuna
Li se e8plica parintilor (ecanis(ele ascunse ale si(pto(ului " regresia e(otional"
co(porta(entala$ ne%oia de a fi bebe si de a pri(i atentie$ (asura in care structura
(a(ei i"a indus fetitei standarde ridicate si trasaturi perfectioniste$ necesitatea
satisfacerii concrete$ dar in (aniera deghizata a 5ocului a "ne%oii de (urdar". )a(a este
a5utata sa inteleaga cu( prin si(pto( &orina ii cere afectiune si prezenta$ dar si faptul ca
logica ascunsa este de "a oferi"$ nu doar de "a pedepsi".
In zilele ur(atoare fetitele au facut dactilo"pictura si figurine din plastilina. Si"au separat
ca(erele. &orina i"a "daruit" tele%izorul surorii (ai (ici$ cerand "la schi(b" sa doar(a cu %eioza
si a pus pe usa un anunt2 ":u intrati fara sa ciocaniti". Desi se constata cu( surioara (ai (ica
este dependenta de aceasta relatie si(biotica$ a(andoua sunt fericite de aceasta "separare"$
"cerandu"si per(isiunea" de a se %izita.
In (o(entul actual (a(a relateaza "o schi(bare" se(nificati%a a &orinei " se si(te prote5ata de
si(pto( si de at(osfera per(isi%a a cadrului psihoterapeutic ,(ult %isata in anii (icii copilarii.$
ceea ce o face sa "sfideze" interdictiile anterioare ale parintilor ,"(ananca ce %rea" si "ne cere
independenta"$ ignorand preocuparea e8cesi%a a (a(ei pentru ali(entatie.. Si(pto(ul nu s"a
(ai repetat din ziua precedenta pri(ei intalniri. 4etita si (a(a sunt ingri5orate " "(i"e frica sa nu
treaca in e8tre(a cealalta"$ in ti(p ce &orina afir(a "i(i este frica sa (a duc la toillete"$ ca si
cu( autocontrolul dobandit ar putea fi efe(er. ;ela8area Supra"6ului parenteral se "lo%este" de
interiorizarea (arcata a interdictiilor anterioare.
Pe de alta parte$ "independenta castigata" se traduce la ni%el profund in ter(eni de tipul
"introiectie fara e8pulzie"$ care echi%aleaza cu lipsa dorintei de "a darui". 'erapeutic " li(itare la
sfaturi igienico"dietetice uzuale$ fara accentuarea unei posibile i(portante a "noului" si(pto(
aparut. &ooperarea fa(iliei este centrata$ prin asigurarea$ la (a8i(a intensitate$ a cli(atului
securizator si protecti% cerut in%oluntar si defor(at.
Dupa cate%a "tranzactii" necesare deplasarii si(pto(ului asupra unor echi%alente (ai putin
"ascunse" " (o(ente critice in care "incidentul" nedorit se poate repeta ,si fetitei i se co(unica
de la inceput acest lucru. %indecarea %a sur%eni ca de la sine$ readucand alaturi de pacea
sufleteasca a parintilor reconsolidarea unui self e8tre( de fragil. Sa nu uita( ca dincolo de
inhibare si intro%ersie$ (oralitatea e8e(plara " ca trasatura cardinala a (icii personalitati in
for(are ra(ane$ totusi$ filonul de aur al prognosticului fa%orabil?