Sistemul bancar din rile latine versus sistemul bancar din rile

nordice


Academia de Studii Economice Bucureti 2011


Realizatori studente an II FABBV:
Stanciu Raluca
orodoc Mihaela

Coordonator.: Asist. univ. drd.
Radu Alina Nicoleta



Cuprins






1. Motivaie : Sistemul bancar din rile latine versus sistemul bancar din rile
nordice

2. Top bnci - Delimitri conceptuale
3. Analiza performan i profitabilitate
4. Analiza risc

5. Analiza extindere

6. Anexe

7.Bibliografie




Sistemul bancar din tarile latine versus sistemul bancar din tarile nordice

Chiar daca impart acelasi continent, popoarele latine sunt foarte diferite de cele nordice.
Diferentele se resimt atat in stilul de viata adoptat cat si in comportamentul si personalitatea
acestora.
Studiind principalii indicatori de profitabilitate si risc ai primelor banci din fiecare tara latina
respectiv nordica, am observat ca aceste trasaturi specifice fiecarei tabere se reflecta si in
sistemul lor bancar.
Personalitatea este formata atat din trasaturile cu care ne nastem, cat si din influentele
culturale, sociale, istorice si poate chiar climatice.
Locuitorii tarilor latine ( Franta, Spania, Italia, Romania si Portugalia) pot fi descrisi in linii
mari ca fiind extrovertiti, hedonisti si intuitivi. Acestia accepta cu mai multa usurinta riscul, se
adapteaza cu rapiditate noilor medii datorita calitatilor sociale si deci sunt mult mai deschisi la
nou.
Locuitorii popoarelor nordice (Danemarca, Iralnda, Norvegia, Suedia si Finlanda) sunt definiti
de trasaturi de personalitate contrare. Acestia sunt introvertiti, calculati si foarte organizati.
Functioneaza conform planului si orice schimbare le aduce neliniste.


Daca nordicii tind sa se ghideze dupa eficienta, latinii se ghideaza dupa intuitia psihologica.
Daca nordicii sunt foarte stapani pe propriile lor acte si emotii dovedind autocontrol, latinii au o
prezenta sociala foarte bine dezvoltata, fiind orientati spre multumirea de sine.

Top banci
Delimitari conceptuale
Datele folosite in analiza topurilor sunt preluate din rapoartele oficiale ale bancilor analizate.
In alcatuirea acestora principalul criteriu folosit a fost activele totale regasite in bilanturile
bancilor in anul 2010, dar au fost urmariti si indicatorii de profitabilitate ROE si ROA si
principalul indicator de stabilitate finaciara si risc Capital Adequacy Ratio.
ROE (Return on equity), rentabilitatea capitalurilor proprii, este in opinia multora cel mai
important indicator de masurare a performantelor unei institutii financiare. Acesta se calculeaza
ca si raport intre profitul net obtinut de companie si capitalurile proprii, acestea reprezentand
practic contributia actionarilor la finantarea afacerii. O rentabilitate mai mare a capitalurilor
proprii inseamna ca o investitie materiala mica a actionarilor a fost trasformata intr-un profit
mare.
ROA (Return on assets), rentabilitatea activelor masoara eficienta utilizarii activelor din
punctul de vedere al profitului obtinut. Practic arata cati lei aduce sub forma de profit un leu
investit in active. Daca ne gandim ca scopul final al oricarei afaceri este obtinerea de profit,
atunci acesti indicator masoara exact tinta care se doreste a fi atinsa. Astfel, ROA se calculeaza
ca si raport intre profitul net inregistrat si activele totale.
Capital Adequacy Ratio , rata de adecvare a capitalului reprezinta raportul dintre fondurile
proprii si activele ajustate in functie de risc. Acest indicator este principalul instrument de
masura a puterii financiare a unei banci, demonstrand capacitatea unei abnci de a absorbi
eventualele pierderi.




Analiza performanta si profitabilitate
Sistem bancar nordic
Prima banca din Suedia dupa total active in anul 2010 este Nordea, cu un total active de
580.839mil EUR , ocupand si primul loc in topul bancilor nordice.In ceea ce priveste media
activelor totale in perioada 2006 - 2010 aceasta banca se situeaza tot pe primul loc cu o medie de
459.680mil EUR
Suedia este urmata in topul bancilor nordice de Danemarca, reprezentata de prima banca din
sitemul danez- Danske Bank cu un total de active de 432.828 mil EUR si o medie 2006-2010 de
427.966 mil EUR.
Irlanda este cea de-a treia tara intrata in top, cu un total active in anul 2010 de 181,106 mil
EUR si o medie in perioada 2006-2010 de 180.588 mil EUR.
Aceste trei tari sunt urmate de Norvegia (SpareBank) si Finlanda (Pohjola Bank) cu valori ale
activelor totale mult mai mici : 68.780 mil EUR respectiv 36.184 mil EUR. Aceste banci au fost
in perioada 2006-2010 intr-o continua dezvoltare, activele totale fiind intr-o continua crestere, de
aceea mediile au valori mult mai mici decat valorile actuale (2010).
In ceea ce priveste profitabilitatea redata de indicatorul ROE, in 2010 Norvegia ocupa primul
loc cu un procent de 15,3% urmata de Suedia cu 11,5% si Finlanda cu 15,87% . Danemarca
inregisreaza o profitabilitate redusa fata de primele pozitii din top, avand ROE =3,6%.
Un caz special in reprezinta cel al Irlandei care inregistreaza ROE = -81%. Irnanda a trecut in
2010 prin probleme economice si politice majore.Necesitatea recapitalizarii sistemului bancar a
afectat puternic bancile irlandeze care erau deja sensibile la prabusirea pietei imobiliare.
Criza s-a datorat usurintei acordarii imprumuturilor masive la dobanzi mici odata cu adoptarea
euro, inmultind speculatiile imobiliare.
Indicatorul ROE negativ evidentiaza faptul ca aceasta criza, desi dureaza de 3 ani, abia acum a
inceput sa afecteze Bank of Ireland, media indicatorului in perioada 2006-2010 mentinandu-se
la un nivel de 15, 85% .
ROA atinge un nivel maxim in anul 2010 in Norvegia (0,97%) urmata de Irlanda (0,94%) si
de Suedia si Finlanda (aprox acelasi procent 0,6%). Danemarca inregistreaza un procent foarte
scazul al indicatorului ROA, si anume de numai 0,23% aflandu-se si de aceasta data in coada
clasamentului.

Sistem bancar latin
Primul loc in topul tarilor latine este ocupat de catre Franta, reprezentata de cea mai buna
banca din sistemul francez, si anume BNP Paribas cu un total active de 1.998.158 mil EUR si o
medie 2006-2010 de 1.853.241 mil EUR. In anul 2008 atingand un nivel maxim de 2.075.551
mil EUR.
Franta este urmata de Santander, banca spaniola aflata intr-o continua expansiune in ultimii
ani. In 2010 inregistreaza total active de 1.217.501 mil EUR iar media anilor 2006-2010 este de
1.024.657 mil EUR.
Italia, reprezentata de UniCredit inregistreaza in 2010 total active de 929.428 mil EUR si o
medie de 917.548 mil EUR. Ultimele doua banci din top care apartin Romaniei respectiv
Portugaliei inregistreaza active totale mult mai mici decat cele aflate in fruntea clasamentului,
provenind din sisteme bancare mai slab dezvoltate.
In ceea ce priveste profitabilitatea, Spania inregistreaza cea mai mare valoare a indicatorului
ROE in 2010 de 11,8% urmata de Franta 10,51%. Romania desi ocupa locul 3 in 2010 cu o
valoare relativ mica de 6,7%, comparand mediile in perioada 2006-2010 BCR ocupa locul intai
cu 16,14%. Italia se afla in coada clasamentului cu un nivel ROE de doar 1,36% in 2010 si cu o
medie de 9,55% in perioada studiata.
Indicatorul ROA inregistreaza in 2010 maximul in cazul Spaniei 0,76% care inregistreaza si
cea mai mare medie in perioada studiata (0,84%). Romania atinge pragul de 0,7% ocupand locul
doi in top, urmata fiind la diferente mari de Portugalia, Italia si Franta. Cea mai mica medie in
perioada analizata este de 0,44% inregistrata de Italia.

Sistem bancar nordic vs. latin
Se oberva cu usurinta diferenta foarte mare dintre activele totale ale bancilor nordice si
activele totale ale bancilor latine. Cele nordice au sume pe jumatatea celor latine atat in anul
2010 cat si in medie in perioada 2006-2010. Media activelor totale in sitemul bancar nordic este
de 229.599 mil EUR iar in sistemul bancar latin este de 771.281 mil EUR valoare aproape
tripla.
Profitabilitatea masurata cu ajutorul indicatorilor ROE si ROA, atat in anul 2010 cat si media
anilor 2006-2010 nu evidentiaza diferente majore, dar se poate observa faptul ca rentabilitatea
capitalului e mai mare in tarile nordice (13,75% fata de 13,36%), ceea ce le face mai profitabile
din punctul de vedere al capitalului investit, dar mai putin rentabile din punct de vedere al
activelor (0,68% fata de 0,91%).
In concluzie activele mult mai mari regasite in bilanturile bancilor din sistemul bancar latin nu
sunt sustinute de o profitabilitate la fel de mare in comparatie cu bancile din sistemul bancar
nordic, ceea ce ii face pe nordici mai eficienti si mai rezervati.

Analiza risc si prudentialitate
Sistem bancar nordic
In ceea ce priveste riscul asumat de bancile din sistemul bancar nordic, analizand dupa
indicatorul CAR (Capital Adequacy Ratio) , Danemarca ocupa locul unu in topul celor mai
prudente banci, avand in 2010 CAR = 17,7%. Restul bancilor analizate inregistreaza valori
aproximativ egale cu 13 %. Clasamentul se pastreaza si in cazul mediilor calculate in perioada
2006-2010, maximul fiind atins tot de Danemarca (13,84%) iar minimul de Suedia (11,04%).

Sistem bancar latin
Indicatorul CAR (Capital Adequacy Ratio) inregistreaza valori maxime in 2010 in spatiul
latin in Franta (14,5%), Romania (12,8%) si Prortugalia (12,3%); si valori minime in Spania
(8,8%) si Italia (8,1%). Mediile calculate in perioada 2006-2010 aduc Romania pe primul loc
(13,28%) alaturi de Franta (12,06%) subclasand Spania, Italia si Portugalia.

Sistem bancar nordic vs sistem bancar latin

Comparand valorile aceluasi indicator, se poate obeserva faptul ca bancile din sitemul bancar
nordic sunt mult mai prudente si solvabile decat cele din sistemul bancar latin. Media in perioada
2006-2010 sustine caracterul prudent al nordicilor 12,54% fata de 11,14%. Nivelul mai mic al
CAR inregistrat de bancile latine arata faptul ca au mai multe active riscante in bilant sau foduri
proprii mai mici fata de bancile nordice.



Analiza extidere
Sistem bancar nordic vs sistem bancar latin




In ceea ce priveste caracterul introvertit al nordicilor, acest lucru este reflectat cu usurinta de
gradul redus de extindere al bancilor nordice comparativ cu gradul de extindere al celor latine.
Astfel, daca tarile nordice se orienteaza din punct de vedere financiar-bancar mai mult catre ele
insele si in mica masura catre statele vecine (precum Polonia sau Rusia), tarile latine sunt cele
care isi extind sistemul bancar un doar in Europa, ci si pe restul continentelor: in America
Centrala si de Sud, in Africa (Mozambic, Angola) sau in Asia (India, China).
Acest lucru ar putea indica si faptul ca latinii isi asuma riscuri mai mari, intrucat in momentul
in care patrunzi intr-un spatiu in care exista o cultura diferita de a ta, obiceiuri si oameni diferiti,
poti fi foarte usor supus unor esecuri. Din acest punct de vedere am considerat personalitatea
nordica a fi mai prudenta.




Bibliografie
Rapoarte anuale preluate de pe siteurile bancilor folosite in analiza
Sistemului bancar nordic:
Danske Bank - http://www.danskebank.com/en-uk/ir/Documents/2010/Q4/Annualreport-2010.pdf
Bank of Ireland -http://online.hemscottir.com/ir/bir/ar_2010/ar.jsp
SpareBank -http://www.mypaper.se/show/snn/show.asp?pid=345357756166702
Nordea -http://www.nordea.com/sitemod/upload/Root/www.nordea.com%20-%20uk/
Investorrelations/2010_Summary_UK.pdf
Pohjola Bank -https://www.pohjola.fi/media/liitteet?cid=331406005&srcpl=3
Sistemului bancar latin:
BNP Paribas - http://media-cms.bnpparibas.com/file/34/0/4q10-financial-statements-13183.13340.pdf

Banco Santander- http://www.santander.com/csgs/StaticBS?blobcol=urldata&blobheader=application
%2Fpdf&blobkey=id&blobtable=MungoBlobs&blobwhere=1265293213033&cachecon
trol=immediate&ssbinary=true&maxage=3600

UniCredit : http://www.unicreditgroup.eu/en/Investors/financial_reports.htm

BCR: https://www.bcr.ro/sPortal/download?documentPath=bcr_ro_0785_ACTIVE%2FDownloads%2FSTIRI%2FFact_Sheet_BCR_Romania_HY_10_RO.pdf
Caixa Geral de Depositos
http://www.cgd.pt/English/Financial-Information/Quarterly-Information/2010/
Documents/CGD-Consolidated-Operations_31-Dec-2010.pdf
Modern banking Shelagh Heffernan
Financial Institutions Manangemnt Anthony Saunders