05/2005

Nicolaus Olahus (tefan Bezdechi, Nicolaus Olahus. Primul umanist de origine

romn. Cuvnt nainte de I. Lupa, Editura Ram, Aninoasa-Gorj [1939].)
nr. 5, 2005 (113), p. 128.
Cam la trei luni dup ce Cristofor Columb descoperise insula Watling din
arhipelagul Bahamas, venea pe lume la Sibiu Nicolaus Olahus, ca nti-nscut al lui
Stoian (sau, poate, Stefan) Olahus si al Barbarei Hunzar (alias Hnsar). Despre tatl lui se
spune c s-ar fi tras din familia domnitoare din Muntenia, dar nu se stie dac e vorba de
spita Drculestilor sau a Dnestilor; unchiul lui, Stanciu, pltise cu capul sngele domnesc
ce-i curgea prin vine. Mama celor doi frati, Stoian/Stefan si Stanciu, era fiica lui Iancu de
Hunedoara si sora lui Matei Corvin. Despre mama lui Nicolaus se stiu mai putine dect
despre bunica lui: se poate ca Barbara s fi fost maghiar, tot asa cum este cu putint ca
ei s-i datoreze Nicolaus religia catolic. Copilria si-a petrecut-o la Sibiu, de unde s-a
smuls ns pentru a merge la Scoala Capitular din Oradea, cea mai vestit scoal din
Ardealul acelei vremi. La saptesprezece ani, respectnd dorinta tatlui su, merge la
Curtea regelui Ungariei, Ludovic al II-lea. Decide s se dedice vietii ecleziastice, dar,
dup moartea regelui n btlia de la Moha?cs, rmne n anturajul vduvei acestuia,
Maria de Habsburg, fiindu-i alturi n peregrinrile ei. Nu peste mult timp, acceptnd s
devin vice-regin a Trilor de Jos germane la insistentele fratelui su, Carol Quintul,
Maria se instaleaz la Bruxelles nsotit, fireste, de secretarul ei nelipsit, Nicolaus
Olahus. Nemultumit la nceput de toate aceste schimbri, care-l ndeprtau de visele sale
ecleziastice, Olahus-Valahul descoper plcerea de a se afla ntr-un mediu intelectual
nalt, n care si putea desvrsi cultura. Din epoca aceasta dateaz nceputurile
corespondentei sale cu Erasmus, pe care nu l-a ntlnit niciodat direct, dar cu care a avut
relatii de cald apropiere. Erasmus este cel care i recomand un bun profesor de elin:
umanistul Iacobus Danus, danez. (Stefan Bezdechi face cu acest prilej, la p. 70, o
observatie desprins parc dintr-un reportaj privind integrarea european: ...n sec. XVI,
n Bruxelles, la curtea Reginei Maria, un romn nvat greceste cu un profesor danez
recomandat de umanistul flamand Erasmus.) La saizeci de ani este numit arhiepiscop de
Strigoniu si primat al Ungariei. A rmas n istorie ca adept al Contrareformei si pentru
meritele sale n reforma nvtmntului superior maghiar; el reorganizeaz scoala de la
Tyrnavia si, din propriile sale bunuri, sporeste subventiile pentru ntretinerea profesorilor,
adugnd mai trziu si un fel de internat si un seminar, pentru preoti. S-a ngrijit s
ntemeieze o tipografie pentru tiprirea crtilor necesare (gramatic latin, retoric,
poetic, textele clasicilor, dar si aritmetic, astronomie si geometrie n bun traditie
umanist). A murit n 1568 (la Bratislava), iar piatra sa de mormnt a fost asezat n
biserica Sf. Nicolae din Tyrnavia.
Cam asa ar suna rezumatul biografiei lui Nicolaus Olahus, primul umanist de
origine romn Stefan Bezdechi, Nicolaus Olahus. Primul umanist de origine romn.
Cuvnt nainte de I. Lupas, Editura Ram, Aninoasa-Gorj [1939]: ntoarcem capul s
privim, ht-departe, cu o jumtate de mileniu ndrt, prin Europa. Monografia dedicat
lui n 1939 merit citit si reeditat, cu adugirile pe care cu sigurant le-a adus timpul
scurs de atunci. Autorul ei, profesorul Stefan Bezdechi, merit deopotriv s fie citit si
recitit. Cu un sfert de veac n urm a aprut la Editura Dacia un volumas de Restituiri,
alctuit cu devotament cald de Veronica Mocanu-Hicea (St. Bezdechi, Gnduri si chipuri
din lumea antic, editie ngrijit, prefat, note si comentarii de Veronica Mocanu. In
memoriam de Nicolae Lascu, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1980). Rmnnd n planul
biografic, parc regsim cte ceva din peregrinrile lui Olahus: a fost elev al liceului
clasic din Ploiesti, student n filologie clasic la Bucuresti, bursier la statului romn la
Universitatea din Berlin (unde i-a avut ca profesori pe Eduard Norden si Ulrich von
Wilamowitz-Moellendorf), refugiat n 1916 n Danemarca, unul dintre cei dinti bursieri
al Scolii Romne de la Roma (Accademia din Romania), profesor agregat la
Universitatea Daciei Superioare din Cluj pn n 1951, cnd activitatea Catedrei de
Limba si Literatura Greac a ncetat, potrivit dispozitiilor noii legi a nvtmntului.