Bazele teoretice ale evaluarii psihologice

TRUE/FALSE
1) Inteligenta, n functie de natura materialului, influenteaza ntr-o masura mai mica sau mai mare
rezultatele la testele de memorie. Ceea ce nseamna ca daca vrem sa nregistram performanta
memorativa nu trebuie sa alegem un material fara sens pentru testul de memorie. F
2) Orice test are fidelitate nalta daca !" este scazuta. #n consecinta, eroarea standard de masura
serveste la compararea testelor $
%) Coeficientii de consistenta interna determina masura n care itemii testului se refera la acelasi
lucru. #n consecinta, daca testul masoara o caracteristica bi- sau multidimensionala, ar trebui
calculata consistenta interna a fiecareia dintre scalele testului. A
&) "etoda formelor paralele n calcularea fidelitatii testelor consta n administrarea a doua teste
paralele si este adecvata n cazul c'nd se urmareste masurarea unor caracteristici generale ale
persoanelor pentru ca doar asemenea caracteristici vor influenta n acelasi mod scorurile
ambelor teste. A
() tandardizarea testelor nseamna si standardizarea te)nicii de administrare, te)nicii de cotare si
de interpretarea a raspunsurilor. #n aceste conditii putem spune ca daca vrem sa uniformizam
conditiile n care are loc e*amenul psi)ologic, nu este importanta standardizarea testului. F
+) ,alidarea unui test reprezinta un comple* de masuratori centrate pe problema n ce masura
testul masoara ceea ce si propune sa evalueze. #n acest sens, daca avem asigurata fidelitatea
testului, n mod automat avem asigurata si validarea acestuia. F
-) Colegiul psi)ologilor .in /om'nia a constituit un cod de conduita deontologica n privinta
testarii educationale si psi)ologice n care sunt prevazute norme de practicare a evaluarii
psi)ologice, a construirii si utilizarii testelor. #n cazul n care acest lucru nu se respecta, conform
0egii 21% din 211&, psi)ologul poate fi tras la raspundere. A
2) 3estarea psi)ologica cere capacitatea psi)ologului de a traduce informatia data de test n
prescriptii cu sens, practice si adecvate . #n consecinta, este necesar sa adecvam
informatia furnizata n functie de specificul domeniului beneficiarului. A
4) Observatia este o te)nica de evaluare care trebuie sa completeze orice e*amen. $cest lucru nu
nseamna ca intensitatea si variatiile muncii depuse de subiectul care raspunde la teste fac
obligatoriu parte din e*amenul psi)ologic. 9
11) copurile evaluarii psi)ologice includ n general5 producerea de descrieri si imagini despre o
persoana6 evaluarea persoanei are ca finalitate producerea de decizii despre relatia acelei
persoane cu mediul ei actual sau cu mediile posibile5 adecvare, normalitate, functionalitate,
disfunctionalitate6 verificarea de ipoteze, construirea unei teorii.
.aca aceste afirmatii sunt riguros e*acte, tastati $devarat, n caz contrar, tastati Fals A
11) 7rincipiile si metodologia foarte formalizata a e*amenului psi)ometric pornesc de la definitia lui !. 0.
3)orndi8e5 9.aca un lucru e*ista, e*istenta sa are o anumita masura cantitativa9. #n consecinta, psi)ologia se
ocupa cu trasaturi distincte care au o e*istenta reala, trasaturi pe care le prezinta toti oamenii desi n masura
diferita6 trasaturi care pot fi masurate. !valuati daca consecinta prezentata e*prima riguros ipoteza lui 3)orndi8e.
.aca aceste afirmatii sunt riguros e*acte, tastati, $devarat n caz contrar, tastati Fals A
12) tandardele deontologice pentru testarea psi)ologica si educationala cuprind5 norme
profesionale pentru utilizarea testului si norme pentru procedurile de administrare prevaz'nd
administrarea testului, stabilirea scorului si elaborarea raportului de psi)odiagnoza, prote:area
drepturilor subiectilor si prote:area drepturilor animalelor. -F
.aca aceste afirmatii sunt riguros e*acte, tastati $devarat, n caz contrar, tastati Fals
1
1%) 7revederea din codul deontologic privind obtinerea consimtam'ntului include obligatia psi)ologului de a
e*plica motivul e*amenului6 n unele situatii, acordul se realizeaza ntr-o forma scrisa, semnata de ambele
persoane. #n situatiile c'nd intruziunea testului n viata particulara este minora nu se dau e*plicatii detaliate despre
test pentru a nu fi afectate rezultatele e*aminarii. A
.aca aceste afirmatii sunt riguros e*acte, tastati $devarat, n caz contrar, tastati Fals
1&) $. $nastasi afirma ca5 9;n test psi)ologic este n mod esential o masura obiectiva si standardizata a unui
esantion de comportament9. #n consecinta putem spune ca valoarea psi)odiagnostica si predictiva a testului
psi)ologic depinde de gradul n care serveste ca indicator al unei arii relativ largi si semnificative a
comportamentului uman. !valuati daca consecinta prezentata e*prima riguros conditia e*primata de $nastasi.
.aca aceasta afirmatie este riguros e*acta, tastati, $devarat n caz contrar, tastati Fals A
1() Calitatile generale ale testului psi)ologic, respectiv factorii care i determina valoarea practica
sunt5 utilitatea, acceptabilitatea, sensibilitatea, caracterul direct, non-reactivitatea si caracterul rational.
.aca aceste afirmatii sunt riguros e*acte, tastati $devarat, n caz contrar, tastati Fals-F
1+) $cceptabilitatea, ca si calitate a testului psi)ologic, se refera la capacitatea testului de a sesiza sc)imbarile n
timp. .aca aceste afirmatii sunt riguros e*acte, tastati $devarat, n caz contrar, tastati Fals F
1-) !valuarea sau revederea testului sau instrumentului psi)ologic poate fi rezolvata printr-o lista sistematica de
cerinte. .intre cerintele generale fac parte5 fidelitatea, validitatea, interpretabilitatea, a gradul de predictibilitate al
testului. $cestea trebuiesc considerate n functie de caracteristicile concrete ale testarii5 specificul scopului testarii,
al populatiei, al conditiilor de testare.
.aca aceste afirmatii sunt riguros e*acte, tastati $devarat, n caz contrar, tastati Fals A
12) Orice construct are doua proprietati5 este o abstractizare a unor regularitati din natura6 nu este
observabil direct, dar poate fi conectat cu entitati sau evenimente concrete, observabile.
.aca aceste afirmatii sunt riguros e*acte, tastati $devarat, n caz contrar, tastati Fals A
14) 7entru o interpretare corecta a scorurilor unui test este obligatoriu sa fie ndeplinite c'teva conditii5 sa se stie
e*act ce reprezinta scorurile testului6 masurarile facute de test sa fie corecte6 testul sa fie administrat n limita de
timp. .aca aceste afirmatii sunt riguros e*acte, tastati $devarat, n caz contrar, tastati Fals F
21) 3ipul de atentie este puternic legat de personalitate. Ceea ce testam prin testele de atentie nu este atentia ca
atare ci tipuri de sarcini n care subiectul trebuie sa fie atent pentru a reusi sa le rezolve. #n consecinta, pentru ca
rezultatul sa nu fie mi:locit de alte aptitudini specifice <de e*emplu, inteligenta) testele de atentie se construiesc pe
sarcini simple, cele mai simple5 testele de bara: <bara: litere, bara: figuri - patrate sau cercuri, sau arcuri de cercuri
etc.). .aca aceste afirmatii sunt riguros e*acte, tastati, $devarat, n caz contrar, tastati Fals A
MULTIPLE !"IE
1) .intre procedurile de validare descrise mai :os una nu face parte din procesul de validare a unui test.
1 validitatea de criteriu
# vali$itatea $e aspect
% validitatea de continut
& validitatea conceptuala
2) Coeficientii de stabilitate fac parte di procedurile de calculare a fidelitatii unui test. Care dintre
metodele de mai :os se refera la calculul stabilitatii5
1 metoda formelor paralele
2 analiza consistentei interne
% &eto$a test ' retest
& concordanta inter-evaluatori
%) Care dintre testele de mai :os masoara si gradul de deteriorare mentala5
()Scalele *echsler
2 3estul de aptitudini "ac=aurrie
% 3estul matrici progresive /aven
& 3estele .omino
2
&) !ste necesara prudenta n interpretarea rezultatului la un test de memorie6 un rezultat izolat nu
poate fi generalizat pentru ca poate fi conditionat de mai multi factori. .intre elementele de mai
:os una nu este corect inclusa ntre elementele care ar conditiona rezultatul la testul de memorie.
1 atentia subiectului
2 metoda de testare folosita
% continutul e*amenului
& caracterul e+a&i,atorului
() 3estele verbale masoara abilitatile verbale prin probe precum cele prezentate mai :os. Care
dintre elemente nu face parte dintre testele de masurare a inteligentei verbale5
1 vocabular
2 similitudini
% ntelegere
- $ese,
+) 7rimul autor care a introdus n psi)ologie termenul de >test mental? este5
1 $. !instein
# .) M) attell
% F. @alton
& C. @. Aung
-) .efinirea fidelitatii testelor nu include referiri la5
1 stabilitate
2 repetabilitate
% $istri/utivitate
& coonsistenta
2) .intre procedurile legate de analiza validitatii unui test nu face parte5
1 metoda verificarii criteriului
2 metoda reprezentativitatii continuturilor
% metoda evaluarii consecintelor
- &eto$a testelor paralele
4) !*aminatorul este unul dintre factorii de influenta ma:ora n e*amenul psi)ologic. unt descrise cel putin +
variabile relevante, dintre care5 .intre cele trei combinatii prezentate mai sus, unele sunt n totalitate corecte dar
e*ista si una partial gresita. Care este aceastaB
1 caracteristicile fizice ale e*aminatorului6 prezenta sau absenta sa din camera de testare
2 comportamentul sau, 9cald9 sau 9rece96 conditionarea operata asupra comportamentului
verbal al subiectului
% e0ectul e+a&i,atorului ca persoa,a1 starea $e rela+are sau 2,cre$ere a su/iectului testat
11) Cormalitate nseamna, n sens cantitativ, sa determini nivelul de eficienta al unei abilitati psi)ice sau a unei
dimensiuni de personalitate n raport cu modul n care se comporta acestea n populatia de referinta. #n acesti
termeni statistici, iesirea n afara normalitatii poate nsemna si o performanta de e*ceptie, dar si nivelele de retard
mental aflate sub media performantei populatiei generale.
!valuati la care dintre perspectivele asupra normalitatii se refera afirmatia de mai sus5
1 social-culturala
# statistica
% psi)o-medicala
& mass media
11) anatatea mintala este definita, de regula, prin urmatoarele caracteristici5 .intre cele patru combinatii
prezentate mai sus, unele sunt n totalitate corecte dar e*ista si una partial gresita. Care este aceastaB
1 capacitatea de constientizare, acceptare si corectitudine n modul cum se concepe pe sine6
2 stap'nirea mediului si adecvarea n modul de a face fata cerintelor vietii6
% integrarea si unitatea personalitatii6 autonomia si ncrederea n sine6
- perceperea realista si se,si/ilitatea sociala1 vul,era/ilitate psihica)
12) "asurarea cantitativa n psi)ologie include trei tipuri de statistici si anume5
.intre cele trei combinatii prezentate mai sus, una este n totalitate corecta. Care este aceastaB
%
1 statistici descriptive6 statistici inferentiale6 statistici moderatoare
2 statistici inferentiale6 statistici descriptive6 statistici mediatoare
% statistici &ultivariate3 statistici $escriptive3 statistici i,0ere,tiale
1%) $cest tip de scala de masura are o singura calitate si anume e*clusivitatea <un numar poate fi
atribuit doar o singura data). Cu se pot folosi nici un fel de proceduri matematice.
Ce referim la scaleleB
1 de tip ordinal
# $e tip ,o&i,al
% de interval
& de proportie
1&) Orice test psi)ologic sau educational care este destinat utilizarii n practica trebuie sa fie perceput de cei
e*aminati cu acesta ca fiind adecvat domeniului n care este aplicat. $ceasta calitate a testelor este denumitaB5
( vali$itate $e aspect
2 fidelitate
% validitate de criteriu
& standardizare
1() $cest tip de validitate este analizat la testele care se utilizeaza pentru a estima Dcum actioneaza
o persoana n universul de situatii pe care testul intentioneaza sa l reprezinte?.
!ste vorba despre5
( vali$itatea $e co,ti,ut
2 validitate predictiva
% validitate concurenta
& validitate de aspect
1+) .oua strategii sunt utilizate n mod obisnuit pentru aprecierea validitatii relative la criteriu a testelor5
Care este raspunsul corectB
1 validitate e*terna si validitate interna
# vali$area pre$ictiva si vali$area co,cure,ta
% validitatea discriminativa si validitatea convergenta
& validitate de construct si implicatiile valorice
1-) ,aliditatea este si o evidenta a consecintelor reale si potentiale ale utilizarii actiunilor de interpretare a
scorurilor testului si de utilizare a informatiilor astfel obtinute. Cine este autorul contemporan care a subliniat
necesitatea includerii consecintelor n dovezile referitoare la validitatea testului. Care este raspunsul corectB
( Messic4
2 "inulescu
% $nastasi
& 7itariu
12) Conceptul de v'rsta mentala a fost introdus n normarea scalelor la nceputul secolului EE de catre5
Care este raspunsul corectB
1 Cattell
2 Fesc)ler
% /aven
- Bi,et ' Si&o,
14) /ezultatele standard se pot obtine prin transformari lineare sau prin transformari nelineare ale rezultatelor
brute. $legeti dintre raspunsurile de mai :os tipul de normare care prezinta acest specific5
1 percentilele
# scorurile T
% coeficientul de inteligenta
& v'rsta mentala
21) 3a*onomia tipurilor de itemi realizata de $. $ngleitner se refera la relatiile posibile ntre itemul
testului de personalitate si trasatura evaluata. $stfel itemul poate descrieGGcategorii de aspecte
comportamentale5 $legeti dintre raspunsurile de mai :os cifra care completeaza spatiul gol5
() 5
&
2 %
% +
& 2
21) .intre factorii care intervin si influenteaza reactia subiectului la continutul testului si care astfel pot interfera
cu obiectivul acestuia, cu ceea ce si propune testul sa masoare, sunt5 continutul testului6 formatul testului5 n
relatie cu viteza de lucru, maniera de raspuns, usurinta sau dificultatea de a face fata acestui format6 modelul de
succesiune a itemilor6 dependenta de cultura din care a facut parte cel care a facut testul.
Ce tip de factori au fost prezentati mai susB
1 factori ce tin de caracteristicile persoanelor implicate
2 factori ce tin de caracteristicile situatiilor de e*aminare
% 0actori ce ti, $e caracteristicile testului ' sti&ul
& factori care tin de timpul de testare
22) #n istoricul dezvoltarii testelor destinate intelectului e*ista % orientari psi)ometrice. $legeti dintre
combinatiile de mai :os cea care le cuprinde corect pe toate trei5
1 inteligenta ca dezvoltare, inteligenta ca aptitudine si simularea unor situatii de problem-solving
# i,telige,ta ca $ezvoltare3 i,telige,ta ca aptitu$i,e3 i,telige,ta ca structura 0actoriala
% inteligenta ca structura factoriala, inteligenta ca dezvoltare si inteligenta ca factor de
personalitate
2%) copul testului matrici progresive este de a masura aptitudinile subiectului n perioada c'nd rezolva proba.
.espre ce tip de aptitudini intelectuale nu este vorbaB Indicati raspunsul eronat din cele prezentate mai :os.
1 de a dezvolta un sistem de a rationa
2 de a sesiza relatiile care e*ista ntre ele
% de a concepe natura figurii care urmeaza si fiecare sistem de relatii prezentat
- $e a ghici 0igurile 0ara se&,i0icatie $e0i,ita
2&) /aven descrie "7%2 ca proba de observare si de claritate a g'ndirii6 fiecare proba este n realitate sursa sau
originea unui sistem de g'ndire6 de aici si denumirea de5 Care este raspunsul corectB
1 rationament verbal
2 matrici intelectuale
% &atrici progresive
& rationament intelectual
2() 0a testul 35$5I. rezultatele la subtestele cifre si imagini determina5 Care este raspunsul corectB
( 0or&a a,alitica
2 abstracta
% concreta
& inventiva
2+) 0a testul 35$5I. rezultatele la subtestele desene si fraze determina5 Care este raspunsul corectB
1 forma analitica
2 abstracta
% concreta
- i,ve,tiva
2-) 0a testul 35$5I. rezultatele la subtestele desene si cifre determina5 Care este raspunsul corectB
1 forma analitica
# a/stracta
% concreta
& inventiva
22) 3estul de inteligenta analitica d. se datoreaza psi)ologului elvetian......................... care a combinat diferitele
probe folosite de alti autori astfel nc't sa dea indicatii asupra caracterului calitativ al inteligentei unui individ,
fac'nd sa iasa n evidenta latura sa abstracta, concreta, analitica sau inventiva.
Care este raspunsul care completeaza corect spatiul lipsaB
( Meili3
2 Fesc)ler
% 7iaget
(
& Honnardel
11
24) 7entru a se putea interpreta un profil al rezultatelor stanbdardizate la testul ................, se va tine
seama ca rezultatele subtestelor, luate doua c'te doua, determina forma inteligentei.
Cuv'ntul care completeaza spatiul lipsa este5
1 /aven
2 F.I..C.
% T)A)I)
& "emorie auditiva
%1) .upa modul n care atentia se manifesta n diferite tipuri de activitati se testeaza capacitatea de
rezistenta la distragerea prin perturbatii, respectiv........................atentiei pe o activitatea precisa
pentru a permite acesteia derularea n conditiile cele mai favorabile si n forma sa cea mai
intensa.
Care dintre urmatoarele cuvinte completeaza spatiul lipsaB
1 distributivitatea
# co,ce,trarea
% fle*ibilitatea
& instabilitatea
%1) .upa modul n care atentia se manifesta n diferite tipuri de activitati se testeaza
........................atentiei, respectiv disponiblitatea de a performa n doua activitati concomitent.
Care dintre urmatoarele cuvinte completeaza spatiul lipsaB
( $istri/utivitatea
2 concentrarea
% stabilitatea
& fidelitatea
+
6ES/7"
1) Constructul psi)ologic este o idee abstracta, construita de e*perti care are ca specific5 nu este
direct observabil, este o abstractizare lipsita de continut. 7U
2) $n*ietatea n testare afecteaza capacitatea subiectului de a raspunde la testele de inteligenta. #n
rest, nu se observa influente negative din partea altor factori. 7U
%) !*amenul psi)ologic de tip clinic are un cadru psi)ometric riguros formalizat, spre deosebire de
e*amenul de selectie. 7U
&) Formele de calculare a fidelitatii difera si n functie de caracteristicile masurate de test.
8A
() #n practica, orice test folosit este obligatoriu sa prezinte un idice de fidelitate nalt, peste 1.2(. 7U
+) 3estarea psi)ologica se face doar c'nd e*ista o problema specifica, care este suficient de bine definita pentru a
permite sa decizi daca testarea este adecvata si felul cum o poti adecva. .aca afirmatia e*prima un adevar, tastati
.$, n caz contrar, tastati C; 8A
-) 3estarea psi)ologica nu cere n mod obligatoriu cunoasterea si folosirea adecvata a standardelor
si consideratiilor etice si deontologice privind testarea psi)ologica.
.aca afirmatia e*prima un adevar, tastati .$, n caz contrar, tastati C; 7U
2) 7si)odiagnoza ca activitate sistematica de evaluare psi)ologica nu are ca functie si evidentierea
sau demonstrarea functionalitatii programelor de nvatare si formare.
.aca afirmatia e*prima un adevar, tastati .$, n caz contrar, tastati C; 7U
4) tandardele deontologice specifice activitatii de evaluare psi)ologica nu includ prevederi legate de folosirea
procedurilor stiintifice pentru proiectarea si selectarea te)nicilor adecvate populatiilor particulare.
.aca afirmatia e*prima un adevar, tastati .$, n caz contrar, tastati C;
11) "etoda fidelitatii test-retest evalueaza gradul n care scorurile obtinute la un test de acelasi subiect sunt
identice de la o administrare la alta.
.aca afirmatia e*prima un adevar, tastati .$, n caz contrar, tastati C; 8A
11) #ntotdeauna, mpreuna cu valoarea unui coeficient de stabilitate, se vor comunica si5 lungimea intervalului de
timp dintre test si retest6 conditiile n care s-au efectuat testarile, pentru a putea identifica eventualele surse de
eroare de masura6 nu se comunica v'rsta subiectilor testati, ntruc't s-a constatat ca si aceasta are nu influenta
asupra marimii coeficientului de stabilitate.
.aca afirmatia e*prima un adevar, tastati .$, n caz contrar, tastati C; 7U
12) Coeficientii de consistenta interna indica masura n care itemii testului se refera la acelasi lucru
si sunt utili pentru calculul validitatii testelor care masoara o caracteristica unidimensionala.
.aca afirmatia e*prima un adevar, tastati .$, n caz contrar, tastati C; 7U
1%) "etoda fidelitatii prin forme paralele consta n administrarea a doua teste, care reprezinta
instrumente de &asura si&ilare, la momente foarte apropiate unul de altul, si determinarea
coeficientului de corelatie liniara ntre scorurile observate ale celor doua forme.
.aca afirmatia e*prima un adevar, tastati .$, n caz contrar, tastati C; 8A
1&) e vor cere nivele nalte de fidelitate testelor folosite pentru a se lua decizii importante asupra persoanelor si
testelor care mpart indivizii n mai multe categorii pe baza unor diferente relativ mici ntre ei. #n selectia
profesionala, de pilda, se vor folosi teste care au coeficienti de fidelitate mai mari.
.aca afirmatia e*prima un adevar, tastati .$, n caz contrar, tastati C; 8A
1() ,alidarea se mai refera la instrumentul n sine, nu la interpretarea datelor furnizate de el.
.aca afirmatia e*prima un adevar, tastati .$, n caz contrar, tastati C; 7U
1+) Cu este necesar ca procedura de va1idare sa fie reluata periodic pe esantioane diferite de subiecti
.aca afirmatia e*prima un adevar, tastati .$, n caz contrar, tastati C; 7U
-
1-) ,alidarea testului relativa la constructul masurat se ocupa de calitatile psi)ice care contribuie la
formarea scorurilor acestuia si urmareste ntelegerea relatiei scorurilor cu un criteriu e*terior.
.aca afirmatia e*prima un adevar, tastati .$, n caz contrar, tastati C; 7U
12) ;n test are validitate discriminanta daca evalueaza altceva dec't diverse teste sau variabile despre care se
stie ca se refera la constructe ce nu au legatura cu constructul masurat de test. $ceasta nseamna ca scorurile
testului nu sunt n relatie functionala cu rezultatele acelor masuratori.
.aca afirmatia e*prima un adevar, tastati .$, n caz contrar, tastati C; 8A
14) .ificultatea itemului este definita n functie de procentul de persoane care raspunde corect la el. #n procesul
de construire a unui test, motivul principal al analizei dificultatii este cerinta sa alegi itemi care au un procent de
dificultate adecvat, n asa fel nc't testul sa nu constituie o dificultate ma:ora pentru ma:oritatea subiectilor, dar
nici sa sa nu fie rezolvabil de marea lor ma:oritate.
.aca afirmatia e*prima un adevar, tastati .$, n caz contrar, tastati C; 8A
21) .ificultatea itemilor se refera la gradul n care un item diferentiaza corect ntre subiecti n ceea
ce priveste comportamentul destinat sa-l masoare.
.aca afirmatia e*prima un adevar, tastati .$, n caz contrar, tastati C; -7U
21) Cormele I etaloanele reprezinta performantele realizate la testare de catre un esantion luat ca model.
.aca afirmatia e*prima un adevar, tastati .$, n caz contrar, tastati C; -8A
22) .in perspectiva abordarii factoriale, factorul de fluenta verbala se masoara tipic prin teste care
cer o rapida producere de cuvinte. .e e*emplu, se poate cere subiectului sa genereze c't de
repede posibil, ntr-un timp limitat, c't mai multe cuvinte care ncep cu o anumita litera.
.aca afirmatia e*prima un adevar, tastati .$, n caz contrar, tastati C; 8A
2%) .in perspectiva abordarii factoriale, factorul de vizualizare spatiala se masoara tipic prin teste care cer
manipularea mentala a simbolurilor sau desenelor geometrice.
.aca afirmatia e*prima un adevar, tastati .$, n caz contrar, tastati C; 8A
2&) .in perspectiva abordarii factoriale, factorul de atentie, se masoara tipic prin teste de reamintire de cuvinte,
propozitii, imagini.
.aca afirmatia e*prima un adevar, tastati .$, n caz contrar, tastati C; 7U
2() .in perspectiva abordarii factoriale, factorul de memorie se masoara tipic prin teste de analogii sau serii de
completat.
.aca afirmatia e*prima un adevar, tastati .$, n caz contrar, tastati C; 7U
2+) Interpretarea datelor la testele de inteligenta nu poate fi si nu trebuie integrata n ansamblul personalitatii
subiectului.
.aca afirmatia e*prima un adevar, tastati .$, n caz contrar, tastati C; 7U
2-) Fec)sler considera ca inteligenta trebuie nteleasa ca o functie a personalitatii ca ntreg si raspunde la multi
alti factori, nonintelectivi, altii dec't cei inclusi n conceptul de abilitatea cognitiva.
.aca afirmatia e*prima un adevar, tastati .$, n caz contrar, tastati C; 8A
22) #n F.$.I.. scalele pentru masurarea Coeficientului ,erbal cuprind + tipuri de probe5 Informatie, erii de
numere de memorat, ,ocabular, $ritmetica, Compre)ensiune, imilitudini, Cuburi.
.aca afirmatia e*prima un adevar, tastati .$, n caz contrar, tastati C; 7U
2