Inima

I. NOTIUNI DE ANATOMIE

Inima este un organ situat in mediastin, orientat cu varful la stanga, in
jos si inainte, si cu baza in sus, la dreata si inaoi.Din unctele de vedere
anato!mic, fiziologic si atologic se deosebesc o inima "cord# stanga si o
inima dreata.
Inima stanga este alcatuita din atriul si ventriculul stang, searate rin
orificiul atrioventricular.Atriul stang rimeste sange arterial, care vine din
laman rin cele atru vene ulmonare.Orificiul atrioventricular stang sau
mitral este revazut cu doua valve, care il inc$id in timul sistolei si il lasa
desc$is in timul diastolei.%entriculul stang rimeste in diastola sangele care
vine din atriul stang, iar in sistola il evacueaza in artera aorta rin orificiul
aortic, revazut cu trei valve de asect semilunar "valvula sigmoida aortica#.
Orificiul mitral si cel aortic constituie sediul de electie al cardioatiilor
reuma!tismale "stenoza mitrala si insuficienta aortica#.
Inima dreata este alcatuita din atriul si ventriculul dret, searate rin
orificiul atrioventricular dret.
Atriul dret rimeste sange venos din marea circulatie rin orificiile
venei cave suerioare si al venei cave inferioare.
Orificiul atrioventricular dret sau orificiul tricusid este revazut cu
trei valve, care inc$id orificiul in sistola si il desc$id in diastola.%entriculul
dret rimeste sangele din atriul dret in timul diastolei si il evacueaza in
timul sistolei in artera ulmonara, rin orificiul ulmonar, revazut ca si
orificiul aortic ! cu trei valve de asect semilunar.Inima dreata este motorul
micii circulatii.E&ista deci o mare circulatie sau circulatie sistematica si o
mica circulatie sau circulatie pulmonara.'eretii atriilor si ai ventriculilor se
contracta ritmic ( mai intai cele doua atrii, aoi cei doi ventriculi, sincron,
e&ulzand aceeasi cantitate de sange e care o rimesc.Atriul dret rimeste
sangele venos din intreg organismul rin venele cave si il iminge in ventricu!
lul dret, de unde, rin arterele ulmonare, ajunge in lamani, unde se
o&igeneaza, ierzand )O*.'rin venele ulmonare ajunge in atriul stang, de
unde trece in ventriculul stang si de aici ! rin artera aorta ! este distribuit in
toate tesuturile si organele.Inima este alcatuita din trei tunici ( endocardul,
miocardul si ericardul.
! Endocardul sau tunica interna catuseste interiorul inimii, iar liurile
sale formeaza aaratele valvulare.
! Miocardul sau musc$iul cardiac este tunica mijlocie, fiind alcatuit din
miocardul roriu!zis sau miocardul contractil si din tesutul secific sau
excitoconductor.Miocardul contractil are o grosime diferita in cei doi
ventriculi.Astfel, ventriculul stang, cu rolul de a roulsa sangele in tot
organismul, are un erete mult mai gros decat cel dret, care iminge sangele
numai sre cei doi lamani.Atriile au un erete mult mai subtire decat al
ventriculilor.
Tesutul secific "fig. +# este constituit dintr!un musc$i cu asect
embrionar, foarte bogat in celule nervoase, si curinde (
! nodul sino-atrial ,eit$!-lac., situat in eretele atriului dret,
aroae de orificiul de varsare al venei cave suerioare /
imagine
! sistemul de conducere atrio-ventricular, alcatuit din nodul atrio!
ventricular Asc$off!Ta0ara, situat in artea ostero!inferioara a setului
interatrial, si fasciculul 1is, care ia nastere din nodul Asc$off!Ta0ara,
coboara in eretele interventricular si se imarte in doua ramuri "dreata si
stanga#, care se termina rin reteaua anastomotica 'ur.inje in miocardul
ventricular.
! Pericardul este tunica e&terna a inimii ! o seroasa care curinde, ca si
leura, doua foi ( una viscerala, care acoera miocardul, si alta arietala, care
vine in contact cu organele de vecinatate.Intre cele doua foi se afla cavitatea
ericardiaca.
In stare atologica, cele trei tunici ot fi afectate searat "miocardita,
endocardita sau ericardita# sau simultan "ancardita#.
%ascularizatia inimii este realizata rin cele doua artere coronare.%enele
coronare urmeaza traiectul arterelor si se varsa in sinusul coronar, care se
desc$ide in atriul dret.
Inervatia inimii se face rin firisoare nervoase rimite de la sistemul
simatic si arasimatic.
II. NOTIUNI DE -I2IO3O4IE
Revolutia cardiaca : trecerea sangelui din atrii in ventriculi si aoi in
arborele vascular, imreuna cu fenomenele care determina si insotesc aceasta
delasare de sange, oarta numele de revolutie cardiaca "fig. *#. 5evolutia
cardiaca dureaza 6,7 secunde si curinde contractia atriilor sau sistola atriala,
care dureaza 6,+ secunde / contractia ventriculilor, sau sistola ventriculara,
care dureaza 6,8 secunde, rela&area "reausul# intregii inimi, sau diastola
generala, care dureaza circa 6,9 secunde.
Inima este o oma asiratoare ! resingatoare, circulatia sangelui fiind
osibila datorita contractiilor ei ritmice.5evolutia cardiaca incee cu
umlerea atriilor in timul diastolei atriale, sangele venos